Redactor: Romulus Rusan

Click here to load reader

  • date post

    21-Oct-2021
  • Category

    Documents

  • view

    0
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Redactor: Romulus Rusan

Pe antierul Iustin Georgescu suntem de 2 luni1
Redactor: Romulus Rusan Culegere computerizat: Denisa Negulescu Corectura: Domnica Dobrioiu Tehnoredactare ebook, format PDF: Ana Damian Carte editat de Centrul Internaional de Studii asupra Comunismului din cadrul F.A.C. Editor: Romulus Rusan Colecia „Interval“, nr. 1 Coperta 1: Femei i copii adunând lemne în Brgan Text, imagini: Fundaia Academia Civic © 2017 Toate drepturile rezervate Fundaiei Academia Civic © 2017 Fundaia Academia Civic pentru versiunea .pdf Acrobat Reader Ediii pe hârtie: ISBN: 973-8214-23-8 Nr. pagini: 158, Apariie: septembrie 2004
ISBN: 978-973-8214-58-3 Nr. pagini: 158 Apariie: ianuarie 2011 Ediia a II-a Este permis descrcarea liber, cu titlu personal, a volumului în acest format. Distribuirea
gratuit a crii prin intermediul altor situri, modificarea sau comercializarea acestei versiuni fr acordul prealabil, în scris, al Fundaiei Academia Civic sunt interzise i se pedepsesc conform legii privind drepturile de autor i drepturile conexe, în vigoare.
Fundaia Academia Civic: www.memorialsighet.ro
Spijavca i doamnei Cornelia Fiat pentru c i-au încredinat manuscrisul jurnalului spre publicare.
Titlul crii a fost dat de redacie, iar ortografia a fost adaptat la normele actuale.
Fotografiile de pe coperte au fost puse la dispoziie de Asociaia Fotilor Deportai în Brgan (Timioara), prin bunvoina domnului preedinte Silviu Sarafolean.
Contents Argument .................................................................................................................................................. 5
Fundaia Academia Civic 5
Textul insolit pe care îl trimitem tiparului astzi, la o
jumtate de secol de la scrierea lui, este un jurnal. Nu un jurnal
intim, dar nici unul conceput pentru a fi fcut public. Este
spovedania zilnic a unui condamnat la moarte natural i, în
acelai timp, o unui continuu supravieuitor. Seismograma
unei sensibilitii vulnerabile, dar în acelai timp a unei
disperri tonice care face ca fora vieii s înving mereu în
lupta cu umilina social i vitregiile naturii.
La 18 iunie 1951, peste 44.000 de locuitori din Banat i
Mehedini au fost ridicai de la casele lor, urcai în vagoane de
transportat animale, iar dup dou sptmâni lsai sub cerul
liber în diferite puncte ale Brganului. Uriaa operaiune –
de fapt un experiment de inginerie social – a fost executat
de câteva regimente de miliieni, de echipe de elevi securiti,
precum i de cohorte de activiti ai partidului comunist. Lsai
sub cerul liber, cu bruma de obiecte pe care le-au putut lua cu
ei, zecile de mii de deportai, alei mai ales din rândurile
oamenilor gospodari ai satelor, au fost obligai s porneasc
viaa de la capt: au fcut crmizi din pmânt nears, i-au
ridicat case acoperindu-le cu ipirig, au spat fântâni i au
cultivat cu legume i pepeni petecele de pmânt, mai târziu i-
au cumprat animale domestice. În tot acest timp au luptat cu
lipsa de bani, de locuri de munc, cu foamea permanent, cu
frigul, umezeala i canicula. Neavând voie s ias din
„domiciliul obligatoriu”, au devenit comuniti primitive, care
repetau în mic i în vitez istoria umanitii, reinventând
tehnica, schimbul de produse i valorile solidaritii. În 1955
i 1956, când au fost eliberai, s-au întors cu team în locurile
de unde fuseser smuli: casele fuseser ocupate, pmântul
confiscat. Cei mai muli au trebuit s o ia din nou de la zero
apucându-se de noi meserii, gsindu-i alte adposturi i
sfârindu-i viaa ca nite ostracizai. Aezrile create de ei în
Brgan au fost ocupate de deinuii politici care, dup
ispirea anilor de închisoare, erau trimii s execute
suplimente de pedeaps în noua Siberie româneasc, inspirat
de experienaa „fratelui mai mare” sovietic.
Povestea uneia din familiile deportate din Banat în
Brgan în sinistra noapte a „Rusaliilor Negre” este narat
clip de clip în aceste pagini. Autoarea lor (nscut la 10 mai
1918 în Basarabia, la câteva sptmâni dup unirea
provinciei cu ara-mam; decedat la 12 octombrie 1990 la
Hamburg, unde emigrase de curând) se numete Elena
Spijavca. Este o femeie înc tânr, absolvent de gimnaziu,
obinuit s citeasc, s asculte muzic, s gospodreasc i
s-i educe copiii. La 33 de ani, când este deportat, are un
copil de 10 ani, Virgil, pe care încearc zadarnic s-l fac
scpat din surghiun, trimiându-l la coal în alt raion, i un
Munci i zile în Brgan Elena Spijavca
Fundaia Academia Civic 6
altul de numai 2 ani, Adrian (Dan), care deschide ochii în
captivitate, împrind cu familia predestinarea de paria al
luptei de clas. Soul Elenei, Valerian Spijavca (Liusic), este un
om instruit, fost secretar al plasei Sânnicolaul Mare, unde se
refugiase din Basarabia. Dup cum cititorii vor vedea, el duce
greul existenei, dei i se refuz orice funcie calificat:
lucreaz pe unde poate ca zilier, sap anuri, sparge stânci,
cur fântâni, scoate buturugi, ar, plivete, culege bumbac
i porumb, car în spate copaci, execut munca „voluntar-
obligatorie” a familiei. Nu se plânge, nu crâcnete, este un
personaj aproape mut, care duce pe umeri rspunderea de ef
al familiei i vina de a fi basarabean, deci „cetean sovietic”,
considerat c a „fugit” în România i c a refuzat astfel
regimul bolevic. Tragedia acestor refugiai era c nici înainte
de deportare nu aveau o cas a lor i nici dup plecarea din
Brgan nu aveau unde s se mai întoarc. Destin de oameni
fr ar i fr viitor...
Jurnalul Elenei Spijavca este rbojul pe care se adun
toate aceste nedrepti. Nu este o oper literar, ci o tlzuire
monoton de fapte, de tiri, de cifre, de gânduri i observaii.
Dominant este panica foamei i a uitrii. Neavând ce s dea
de mâncare copiilor, femeia se tânguie i se revolt (uneori,
nedrept, chiar împotriva rudelor care nu „trimit” mai des bani
i mâncare). Singura realitate din jurul ei este constrângerea.
Cu temnicerii neputându-se discuta, toat trirea se revars
asupra variabilelor existenei, cele care pot duce din clip în
clip la moarte: furtuna, viscolul, noroiul, lipsa pâinii, a
uleiului, a lemnelor de foc. Mama îi iubete copiii, soia - soul,
dar îi dojenete aspru când i se par risipitori, neasculttori.
Imponderabil i bovaric, femeia viseaz cu ochii deschii lumi
mai eroice i mai sentimentale. Citete Robinson Crusoe, Ana
Karenina, Cmaa lui Hristos, dar i Machiavelli. Ascult muzic la
pdure, danseaz la balurile de la „comitet”, vede Rsun
valea, filmul brigzilor de la Bumbeti-Livezeni, dar singura
tire autentic i se pare moartea, la 5 martie 1953, a „papaei”
(Stalin). Evenimentele cele mai prezente sunt totui cele
meteorologice, de care depind viaa i moartea imediat.
Vântul de miaznoapte poate zbura acoperiul de stuf, dup
cum ploaia sau zpada muiat pot topi de-a binelea casa.
Înclzirea camerei sau gtitul hranei devin imposibile când
vântul bate ceva mai puternic, dup cum muncile aductoare
de venit (culesul bumbacului) se sisteaz în zilele umede sau
ploioase. Ca s nu mai vorbim de nevoia precipitaiilor în luna
mai, când se decide recolta de legume. Fr s fie blesteme
fataliste, toate aceste constatri ritmeaz timpul social,
mutând accentul de pe politic pe cosmic. Nemaireproând
cuiva nedreptatea ce i se face, diarista tie c natura este înc
mai puternic decât asupritorii care au adus-o aici i ateapt
clemena de la ea. Când, în 1954, încep s apar în aezare
deinuii politici ieii din închisori (preoi i intelectuali) viaa
Munci i zile în Brgan Elena Spijavca
Fundaia Academia Civic 7
capt o nou dimensiune, dar politicul tot nu intr în jurnal.
În rest, timpul este segmentat de infinitele liste de cheltuieli,
de datorii pltite, de pachete i mandate potale ateptate. De
meniurile încropite ca vai de lume, de petecele puse pe haine
copiilor, de crile împrumutate, de cererile de slujb i
cartel, de bolile care amenin viaa. Jurnalul nu are final,
pentru c la 7 septembrie 1954 familia este anunat c este
liber. Fr prea mare entuziasm, Elena Spijavca începe s
împacheteze iluzoria avere de borcane i conserve agonisite în
ultimul an, care s-a nimerit s fie unul mnos. Soul pleac s
caute de lucru în libertate. Pe aceast ateptare nehotrât,
jurnalul de încheie în ziua de Sfântul Dumitru 1955. Povestea
ulterioar este previzibil, dar n-a mai fost notat. Familia a
plecat în pribegie, intrând pe un alt cerc al suferinei, cel
hrzit oamenilor fr ar.
Jurnalul Elenei Spijavca este un document genuin, de
care nu se poate face abstracie atunci când vrei s cunoti
microcosmosul socialismului real.
Fundaia Academia Civic 8
1951
29 august Pe antierul Iustin Georgescu suntem de 2 luni. Azi am
fcut 125 chirpici, pân la ora 7 seara. Liusic a spat i a scos pmântul din pivni, apoi eu am
scos ap din fântân i el a fcut imala. Greu, foarte greu a mers, nu putea scoate picioarele din imal, avea impresia c- i vor rmâne picioarele în noroi!
Acest lucru se repet mereu, de la 23 august 1951. Eu în primele zile ameeam de mai s cad jos, dar cu
voin mergeam înainte! Tot azi am ateptat banii, care pân la urm n-au sosit…
Am împrumutat de la Luca 500 de lei pân vom primi i noi. Virgil împlinete 9 ani. Îi doresc din suflet mai mult
noroc lui, dac noi am fost aa de oropsii. Seara n-am avut ce mânca, adic n-am primit pâine.
31 august În primul rând, ce am mâncat, c aici este mai important
ce am mâncat ca orice lucru. O sup rmas de ieri i am fcut tieei cu brânz de oi
240 lei/kg. Apoi spre sear am cumprat nite pepeni i înainte de
a cina am mâncat pepeni cu pâine. Înainte de a termina de mâncat, a venit factorul potal i ne-a adus bani, 1000 lei de la Valy i 1000 lei de la I. Popescu.
Tot azi a fost un neam Martin s ne aduc pachetul de la Cioara trimis din 26 iulie, dar ghinion, l-a uitat acolo!
Am fcut 97 chirpici i am splat puine rufe. 1 septembrie Toat ziua am ateptat pachetul. Seara târziu a sosit. 91
chirpici am fcut. 2 septembrie Duminic. De diminea Liusic a adus pachetul într-un
hal fr de hal! Am copt o pâine minunat i o plcint i ghiveci la
cuptor. Am fost la pdure i am adus lemne. 3 septembrie Totul ar fi fost bine, dac nu ddea o ploaie destul de
bun, a fost trectoare i ne-am urmat lucrul, am fcut 100 chirpici.
Munc i mâncare, atâta tot. Diminea am scris i expediat 2 cri potale, una Valei
i alta Dnei Pantea – Sibiu. 4 septembrie O zi extrem de grea. Eu cel puin nu mai puteam merge,
cci în special m dureau picioarele, Liusic la fel. Mereu ateptm bani, pachete i scrisori care
nicidecum nu vin, suntem aproape disperai. De azi se face munc voluntar – obligatorie… Azi am fcut 106 chirpici.
5 septembrie Azi a sosit pota mult ateptat. Liusic a alergat într-un
suflet s vad ce-am primit, dar, culmea, n-am primit nimic! Munc i iar munc, fcurm 100 chirpici.
Munci i zile în Brgan Elena Spijavca
Fundaia Academia Civic 9
Dnu e bolnav de diarie, mereu curge i mereu trebuie splat.
La sfâritul zilei am auzit frântur de muzic – acordeon.
Cât eram de obosit, dar toat palpit la auzul unui acord de muzic.
6 septembrie Tristee mare la noi, n-avem bani s zidim casa. Am
fcut 80 chirpici. Dnu e la diet mare, toat ziua a mâncat numai pesmei.
7 septembrie Ne-am sculat de diminea la ora 4 i am plecat dup
pleav, dincolo de pdure. Am descoperit rufele mucegite în ifonier, le-am scos i le-am splat. O jale în ele. Pe la ora 10 au sosit pachetele, Liusic a alergat dar s-a întors cu buzele umflate, n-am avut nimic. Am fcut 230 chirpici din cei mici pentru sobe.
8 septembrie Sfânta Marie Mic. Dar lucrm de diminea parc nici
n-ar fi srbtoare. Liusic e la munc obligatorie pentru paie de orez. Eu car pmânt în camere, ca s umplu soclul. Dnu se simte ceva mai bine. E cald i bate vântul de se usuc chirpicii notri. N-am primit nici azi nimic din afar… L-am lsat pe Dnu s doarm, el s-a sculat, a rsturnat o crati cu sup ce era sub pat. A mâncat i el pân s-a sturat cu mânuele, dar pân în sear a curs tot mereu din el.
9 septembrie Am fcut o pâine, o plcint i am fcut o sup i un
ghiveci. Am avut de limpezit nite rufe splate din ajun. Dup ce
am stat la mas ne-am dus la pdure i am adus un crucior cu lemne. Apoi am scris o scrisoare Valei. Altceva nimic deosebit!
10 septembrie Marele eveniment s-a întâmplat. Am primit 3000 de lei
de la Alice, pentru ziditul casei, dar n-am gsit lucrtori decât pe joi.
Liusic a lucrat la munc obligatorie iar eu am cusut plpumioara lui Dnu.
11 septembrie Nimic deosebit. Liusic la munc pe antier, iar eu am
descurcat la lân – gheme. 12 septembrie O mare, mare surpriz, am primit de la Valia 8000 lei,
cptai pe brar, aa c avem cu ce ne cldi casa. 13 septembrie Azi am început clditul casei i m-am luptat pentru un
geam mare dublu. 14 septembrie Ziua Sfintei Cruci i casa noastr e gata cldit. 15 septembrie Am crat scânduri pentru pod. Dar pota ne-a adus o
carte potal de la Dna Pantea, o ldi cu fin i ceva haine,
Munci i zile în Brgan Elena Spijavca
Fundaia Academia Civic 10
aa-zise de la Alice. Apoi o telegram, cum c avem un pachet la Cioara. Apoi seara l-am tuns pe Dnu.
16 septembrie Azi s-a pus lemnul pe cas de tov. Coan Victor, cu 500
de lei, cu Liusic împreun. Eu am crat pmânt în camere. Tot azi trebuia s vin i pachetul, dar culmea n-a venit. Liusic pe chestia asta a fcut nite nervi groaznici, se vedea mâncând clis – adic mai bine zis dorind tare mult s mnânce i când colo nimic!
Eu fiind la cooperativ, Dnu a intrat în colib i din dulpior a scos o pung cu fructe uscate i le-a împrtiat peste tot, nite tieei a împrtiat i a dat jos nite vinete coapte i curate, un adevrat talme-balme.
17 septembrie O zi foarte zbuciumat. Ne-am zbuciumat s cptm
ipci pentru tavan. Am fost la Director i mi-a aprobat, dar Bejan a fcut pe nebunul i pân la urm n-am mai cptat ipci.
Lada cu alimente n-a sosit i suntem foarte alarmai din cauza ei.
Aici pe antier, lumea s-a fcut foarte egoist. Liusic a cerut ciocanul de la Tania i a refuzat, sub motiv c „se rupe coada“. Apoi, altdat, vecina Trâ m-a refuzat s coc o pâine în cuptorul ei de afar, „c se arde cuptorul“.
Alt caz, tot la ei, c se rupe sfoara, apoi se stric cldarea, dar astea nu s-au întâmplat cu mine.
Liusic azi a fcut scara. Am terminat de crat pmântul în camere.
Dnu se ine de diareea lui i face cclic în pat. 19 septembrie Liusic, obligat s mearg la cules bumbac. A venit vai de
capul lui, n-a mâncat nimic toat ziua, dar a fcut 19 kg bumbac.
Am fost toat ziua nelinitit, c nu se sporete nimic la cas, am splat rufe i altele mrunte, apoi i Dnu îmi umple ziua.
20 septembrie De la ora 1 noaptea plou i pân diminea, plou
peste tot în bordei. Liusic s-a sculat cu nite epitete i vorbe proaste pe
capul meu. Pachetul de la Cioara n-a fost adus i a trebuit Liusic s
mearg dup el. Am fost pe ploaie cu Dnu în brae. În fine a sosit i Liusic cu lada la ora 9 seara. Lada cu
cartofi, o pungu cu fasole, una cu gri i o bucat de spun, dar noi ateptam cu totul altceva, ceva gras, ca clis, unc sau aa ceva.
A fost o deziluzie amar, cci suntem tare sectuii, numai cu cartofi i fasole toat ziua. Desigur aa ne e dat, s nu murim de foame…
Am aflat, mai târziu, c în lad au mai fost i dou borcane cu grsime, dar care ne-au fost sustrase… Mare blstmie i cu furturile astea!
Munci i zile în Brgan Elena Spijavca
Fundaia Academia Civic 11
21 septembrie Azi am lipit pentru prima zi în camere, împreun cu
Liusic, e frig dar îi dm înainte, cci în bordei s-a fcut imposibil de vieuit.
De altfel, nimic deosebit, decât marele eveniment al lipitului, pe care nu l-am fcut nici unul din noi pân acum.
A trecut Dl Hanganu i ne-a artat o mecherie, care desigur merge mai bine.
23 septembrie Duminic. Am btut scândurile pe pod. 26 septembrie Azi au pus pmânt pe pod trei tineri i ne-a costat 1000
lei. 27 septembrie Chin i vai i amar. Lipim de câteva zile i nici n-am timp
s scriu ceva. Mâncare foarte seac, c ne-am sectuit de tot i cu
lucru peste puterile noastre. 28 septembrie Spre sear Liusic îmi spune s ies afar i ce vd? Dnu,
crat pe o piramid de chirpici, parc ar fi un cocoel. 29 septembrie Am lipit faada casei pân târziu. Azi am primit un colet
de la Valea, cu rufe, rochi de stamb, ciorapi de bumbac i de mtase pentru mine, 6 m. de finet, nite scrumbii, câteva mere, dar culmea nici o scrisoric. N-am mai primit de la ea, de o lun i mai bine, nici un rând.
30 septembrie Liusic e la ipirig. 1 octombrie Am trimis o telegram lui Nusic pentru a trimite nite
bani. 2 octombrie Abia azi a venit Liusic de la ipirig. A mai ajutat la tiat
ipirig i corcodele, a tiat 100 snopi, le-a evaluat la 5 lei snopul.
3 octombrie Am lipit i vruit mereu pân ne-au mutat pe ziua de… 7 octombrie Am scpat de bordei, grea a fost mutarea, dar suntem
de acum în cas! Alt belea, n-avem sob i plit pentru a ne înclzi i a
face mâncare. Am umblat câteva zile la vecina Reihtenwald de am
fcut mâncare… mare amrciune pe capul nostru. 9 octombrie i azi s-a acoperit i s-a sfârit. Am btut scânduri i la fundurile casei; cu scânduri
contra legii de aici. Unul l-am i lipit pe un frig de-mi îngheau mâinile.
10 octombrie Liusic e la munc obligatorie, nu prea am de fcut
mâncare i mai aranjez în marea noastr locuin. Am expediat o carte potal lui Nusic în legtur cu sobia i mulumire pentru bani, cci am uitat s scriu c luni dup
Munci i zile în Brgan Elena Spijavca
Fundaia Academia Civic 12
mas am primit de la Alice 2000 lei, au picat tocmai la timp, cci am avut cu ce plti omul pentru lucrul acoperiului.
11 octombrie Am fcut mâncare, dar la vecinii Reihtenwald, cci n-
avem plit pe ce gti. Dup mas am lipit peretele lateral, i cu acestea zise i fcute am terminat cu lipitul.
12 octombrie Liusic e la munc obligatorie. Când ne-am mutat, Dnu
mi-a pierdut inelele pentru perdele, a trebuit s umblu pe la toi vecinii pân am putut gsi câteva. Seara a venit Bejan i Corcodel s-l anune pe Liusic pentru munc de 3 zile la instituii dar a lucrat mult mai multe. Azi am dat toat casa de jur împrejur cu var.
13 octombrie A fost Vasilescu i mi-a luat toat scândura, am avut
mari emoii cci nu fcusem un frontar. Pân în sear am crat tot ce-a rmas în pod i am crat pmânt la temelia casei.
Liusic e la munc voluntar-obligatorie. 14 octombrie Duminic. Liusic e la munc, iar eu am copt o pâine, am
scris o scrisoare Valei i una Dnei Pantea. Seara Liusic a adus geamul la buctrie, care ne-a bucurat foarte mult.
15 octombrie Liusic e tot la munc, la noi e mare eveniment, am
primit sobia mult ateptat, de acum o s avem cu ce ne înclzi.
Am mai primit i o carte potal de la Alice, am mai crat pmânt la temelia casei.
21 octombrie Duminic. Eu am lipit toat…