7/28/2019 Redactare TV

1/21

nceputurile televiziunii

Primii pasi n domeniul transmiterii imaginilor la distanta s-au facut spre sfrsitulsecolului trecut, dupa ce au fost studiate fenomenele fotoelectrice. Transmisia la distantaa fenomenelor statice dateaza din anul 1863 si se datoreaza italianului Giovani Caselli.

Aparatul construit de el, numit pantelegraf, a fost perfectionat n Franta (in 1867) si pusn functiune pe linia Paris - Marsilia. Principiul descompunerii imaginii n puncte a fostelaborat de americanul Mathew Carey Lea n anul 1875. El a conceput primul aparat deemisie - receptie pe cale electrica a imaginii statice pentru care a folosit 2500 de elementede seleniu ale caror proprietati abia fusesera descoperite n anul 1873. Un alt american,Sylvanus Savier, observnd persistena imaginilor pe retin n succesiunea lor rapida, apropus un sistem de explorare pentru transmiterea succesiva punct cu punct. Un pas maideparte l face francezul Constantin Senlecq, cel care propune in acest scop un comutatorrotativ pentru transmiterea rapida si succesiva pe un singur fir a semnalelor furnizate deelementele fotoelectrice. n anul 1884, Paul Gottlieb Nipkov construieste un dispozitivpentru descompunerea imaginii la emisie si recompunerea ei la receptie cu ajutorul unui

disc prevazut cu perforatii milimetrice dispuse pe o spirala. Discul se rotea cu o vitezaconstanta astfel nct la o rotatie completa era explorata ntreaga imagine. Inceputurileteleviziunii, asa cum o stim noi astazi, dateaza insa din anul 1923, atunci cand inginerulscotian John Baird (1888-1946) a depus un brevet pentru utilizarea discului Nipkov ntr-un sistem de televiziune numit mecanic. Prima transmisie reusita a fost facuta la 26ianuarie 1926 n fata membrilor Institutului Regal din Londra. n ianuarie 1926 scoianulJohn Baird fcea astfel prima demonstraie public a transmiterii unei imagini la distaniar actul de natere al televiziunii era practic semnat. La acea or semnalul era emis prinunde radio, aa nct prima companie de televiziune a avut de ateptat nc trei ani pnla obinerea licenei de emisie. Compania lui John Baird, numita chiar Baird Television, atrebuit s duca o acerba lupta n justiie cu BBC, principalul operator radio din Marea

Britanie, pentru a cpta acest drept. n 1929, cnd Baird Television i ncepeaactivitatea, n ntregul Regat nu erau mai mult de 1.000 de aparate de recepie. i totuinimeni nu se ndoia c cel mai tnr mijloc de comunicare i va depi, pn la urm,naintaii. Sa mai mentionam si faptul ca tot John Baird a facut si prima transmisie deteleviziune peste Oceanul Atlantic, n anul 1928. Primul pas spre accesibilizareateleviziunii a fost realizat de americanul de origine rus Vladimir Kosma Zworykin.Acesta a mbuntit sistemul de emisie i a trecut de la televiziunea "mecanic" a luiBaird la televiziunea electronic i la receptorul pe baz de tub catodic, cu o rezoluie aimaginii net superioar (480 de linii, fa de 120). Asadar, scderea preuluitelevizoarelor era tot ce mai lipsea televiziunii pentru a ptrunde n fiecare cas. Marelepas in vederea accesului generalizat la transmisiile TV a venit odat cu exploziatehnologic din anii 50-60 ce a permis realizarea unor receptoare TV mai performante si,cel mai important, mai ieftine. Prima camera video a fost tot rodul muncii lui Zworykin(1889-1982). El a imaginat un procedeu electronic de luat vederi care a dus la creareaiconoscopului, brevetat n anul 1923. Iconoscopul a fost experimentat n laboratoareleRCA si a fost perfectionat sub forma supericonoscopului care a putut fi utilizat cu succesn practica. El a fost folosit la emisiunile experimentale realizate de RCA si NBC dinvrful cladirii Empire State Building din New York n anul 1936. Alte doua premiere dementionat: primele emisiuni regulate de televiziune au fost transmise de BBC prin

1

7/28/2019 Redactare TV

2/21

procedeul mecanic pus la punct de John Baird; prima statie veritabila de televiziune a fostconstruita n Germania, la Berlin, n anul 1935 cu ocazia Jocurilor Olimpice, iar in Angliaa fost realizat primul reportaj de televiziune n direct n anul 1937, cu ocazia ncoronariiregelui George al VI-lea. Televiziunea n culori a fost experimentata nca din anul 1928de catre John Baird. Totusi, abia in 1949 americanul David Sarnoff pune la punct primul

tub color la RCA si n 1953 se adopta sistemul NTSC. n Franta, n anul 1956, Henri deFrance prezinta procedeul SECAM si n 1962 Walter Bruch din Germania perfecteazasistemul PAL. Primele emisiuni n sistem SECAM si PAL au loc n anul 1967.Spre deosebire de radio, a crui apariie la noi a fost aproape concomitent cu cea dintarile dezvoltate occidentale, in Romnia televiziunea a patruns destul de trziu. La 14noiembrie 1937 se prezenta la Ateneul Romn din Bucuresti, n cadrul unei conferintedemonstrative, prima realizare romneasca n domeniul televiziunii: un emitator deimagini construit n laboratorul Facultatii de Stiinte din Bucuresti. Prima statieexperimentala de televiziune a fost realizata de o echipa condusa de profesorul AlexandruSpataru de la Laboratorul Central de Cercetari de Telecomunicatii din Bucuresti. La 23august 1955, statia experimentala si-a nceput emisiunile regulate pentru cele cteva zeci

de televizoare care existau atunci n Bucuresti. La sfrsitul anului intra n functiuneCentrul de Televiziune Bucuresti, dotat cu aparatura sovietica. n Romnia, publicul atrebuit de fapt s atepte 30 de ani de la prima demonstraie public a lui John Baird pns poat recepta emisiuni TV. La acel moment (30 decembrie 1956) n ar nu existaumai mult de 500 de televizoare. Cu toate acestea, n foarte scurt timp TeleviziuneaRoman a devenit principalul instrument de propagand al puterii, o situatie care a permisradioului sa-si pastreze un minim de credit in perceptia publicului, in detrimentul huliteiteleviziuni. n anul 1964 au loc primele demonstratii de televiziune n culori n sistemSECAM la noi in tara, nsa abia n anul 1972 postul de emisie color al Studioului deTeleviziune devine operational. La ntreprinderea Electronica se fabric n anul 1964primul televizor conceput si realizat de specialistii uzinei: E43-110, urmat apoi de

televizoarele Dacia, Miraj si multe altele, hibride, cu tranzistoare si cu circuite integrate,ajungndu-se n anul 1983 la fabricarea primelor televizoare color.Ultimul deceniu al mileniului trecut a adus nu doar cderea regimului comunist, ci i oputernic explozie n ceea ce privete mijloacele de comunicare n mas. Televiziunea nuputea face excepie, desi cu o explicabil ntrziere. Costurile mari de producie idificultile n obinerea licenei au fcut ca primul post privat s apar in Romania abian 1991, ntr-un moment n care presa scris tria deja primul declin postdecembrist. Dar,dincolo de entuziasmul informaiei liberalizate, a aprut i marea problem aprofesionitilor, foarte putini la acea data. Acesta este principalul motiv pentru careSOTI, primul post independent, a avut o via foarte scurt.

Caracteristicile mesajului audio-vizual

Trasaturile definitorii ale televiziunii pot fi sintetizate cu succes, insa nu trebuieignorat faptul c, de regula, condiiile reale de lucru nu permit respectarea n totalitate aregulilor teoretice. Aceasta nseamn c jurnalistul n general, i jurnalistul de televiziunen special, va fi pus n permanen n situaia de a lua decizii rapide, si nu neaparat bythe book. El va trebui ntotdeauna s le aleag pe cele cu influen negativa minimasupra receptrii mesajului. Desfurarea rapid a evenimentelor, precum i timpul scurt

2

7/28/2019 Redactare TV

3/21

7/28/2019 Redactare TV

4/21

LINEARITATEA RECEPTRII MESAJULUI. Atunci cnd citeti un ziar sau orevist, ai deplina libertate n a alege ordinea n care vei parcuge paginile, sau momentuln care vei privi fotografiile - acolo unde ele exist. Nu acelai lucru se ntmpl i ncazul televiziunii. Aici receptorul va primi informaiile linear, n ordinea n care i suntfurnizate de ctre emitor. Acest lucru trebuie s duc la o mai mare grij n structurarea

mesajului, dar i n ierarhizarea tirilor. De asemenea se va cuta raportul optim ntreimagine i text, astfel nct s se obin maximum de randament la receptarea i reinereainformaiei.

RAPIDITATEA. Dincolo de impactul foarte mare pe care l are mesajul,rapiditatea este, fr ndoial, principalul avantaj al televiziunii. Diferena dintremomentul producerii evenimentului i cel al difuzrii informaiei a sczut pn lasimultaneitate - cazul transmisiilor n direct. Acest avantaj devine ns o dificultatesuplimentar pentru jurnalistul de televiziune. mbtrnirea rapida a informaiei - ce ebun pentru jurnalul de prnz poate fi perimat pentru cel de sear - face ca reporterul s fientr-o permanenta goan dup informaie proaspt.

ACCESIBILITATEA. Boomul tehnologic de dup cel de-al doilea rzboi mondiala fcut ca preul aparatelor de recepie s scad foarte mult. Ca urmare, n ziua de azi eaproape imposibil de imaginat o casa n care s nu existe cel puin un televizor. i astapentru c oricine, indiferent de gradul de cultur, se poate informa pe aceasta cale. Cciteleviziunea a aprut, dup cum spune Raymond Williams, ca o soluie a nevoii celorcare, n secolele trecute, "se holbau de dup ferestre sau ateptau nelinitii mesaje pentrua afla ceva despre forele dinafar ce le determinau cursul vieii". Pe scurt, nu e suficients fii analfabet. Trebuie s fii i surd i orb pentru a nu putea avea acces la informaiatelevizat.

FLEXIBILITATEA. Dac n presa scris, odat cu nchiderea ediiei, nimic nu semai poate schimba, n televiziune programul poate fi modificat n orice moment, dacsituaia o cere. Nu de puine ori o emisiune este ntrerupt pentru a face loc unei tiri demaxim importan, despre un eveniment care s-a petrecut cu doar cteva minute maidevreme. Ori jurnalul poate fi prelungit pentru a urmri desfurarea unui eveniment ncurs.

PRODUSUL UNEI ECHIPE. Orice doritor de a lucra ntr-o redacie de televiziunetrebuie s tie, nc de la nceput, c va deveni o parte a unui angrenaj bine pus la punct ic din acel moment va depinde de o echip care, la rndul ei, depinde de el. El nu vaputea fi, ca n cazul presei scrise, un lup singuratic. Orice greeal a sa se va rsfrngeasupra ntregii echipe. Cci orice produs, de la cea mai mrunt tire i pn la jurnalul cantreg, este rodul unei munci de echip.

COSTURI DE PRODUCIE RIDICATE. Datorit aparaturii extrem de costisitoare,folosit la realizarea materialelor de televiziune, dar, nu n ultimul rnd, i datorit

4

7/28/2019 Redactare TV

5/21

salariilor mult mai mari ale angajailor, televiziunea este media cu cele mai mari costuride producie. Acestea sunt de cteva zeci de ori mai mari dect n cazul celorlalte canalemedia.

TIREA TVSELECIA I IERARHIZAREA INFORMAIILOR

CRITERII DE SELECIEZilnic, n ora, n regiune, n ar i n lume, se petrec o infinitate de ntmplri mai

mult sau mai puin interesante, mai mult sau mai puin spectaculoase. Ele devinevenimente, sau rmn simple ntmplri de zi cu zi, n funcie de interesul care le esteacordat de pres. Cu alte cuvinte, jurnalistul este cel care face evenimentul. Totui oinstituie de pres este o ntreprindere care funcioneaz dup criterii economice i, nconsecin, nu-i poate permite s furnizeze clientului (publicul), o marf (informaia)

care sa nu-l intereseze. Acest lucru face ca jurnalistul s se afle n permanen subpresiunea ntrebrii "ce informaie s aleg?". Ceea ce a dus la necesitatea stabilirii unorcriterii care s-i permit selectarea celor cu un potenial mai mare la nivelul gradului deinteres pe care l-ar putea genera n rndul publicului. Natura postului (public/privat, local/regional/naional), politica redacional i, nu n ultimul rnd, succesiunea evenimentelorfac ca, n realitate, aceste criterii de selectare s fie respectate ntr-o masur mai mare saumai mica n funcie i de profesionalismul celor care au puterea de a decide. Indiferent denatura postului, ori de politica redacional, ignorarea unui subiect important este nsinadmisibil din punct de vedere jurnalistic.

Criteriile de selecie general acceptate n audio-vizual sunt:ACTUALITATEA (PROXIMITATEA TEMPORAL). Presa, n general, i

televiziunea, n special, se afl ntr-o permanent goan dup subiecte proaspete. Numaic noiunea de actualitate difer de la o media la alta. De exemplu, informaia nteleviziune se nvechete foarte repede. Un post de televiziune nu i poate permite, nmod normal, s prezinte n cadrul jurnalului tiri din ziua precedent, ci doar actualizri(update-uri) ale acestora, n TV actualitatea msurndu-se cel mult n ore.

PROXIMITATEA SPAIAL. Este un alt criteriu important n alegereainformaiilor, n special pentru posturile teritoriale. Informaia va fi cu att maiinteresant cu ct evenimentul s-a petrecut mai aproape de cel care o recepteaz, cu ctspaiul n care acesta se desfoar este mai familiar. Proximitatea spaial devine astfelun criteriu prioritar de selecie. Multe posturi locale au disprut din peisaj, sau au devenitstaii ale unor posturi naionale, pentru c nu au tiut s-i respecte statutul i au atacatprobleme din afara ariei lor de emisie.

INTERESUL UMAN. "A avut cineva de suferit?" "A fi putut fi eu n locul celorimplicai?", " n ce msur sunt afectat?". Acestea sunt numai cteva din reaciile pe care

5

7/28/2019 Redactare TV

6/21

ar trebui s le strneasc o tire. Cu ct publicul este mai implicat emoional neveniment, cu att tirea va avea un impact mai mare. Cu att mai mult, dac evenimentulare implicaii directe n viaa personal (de aici conceptul News that We Can Use).Uneori, ns, criteriul proximitii ar putea fi decisiv n alegerea unei informaii, chiardac, aparent, din punct de vedere al interesului uman, ierarhiile arat altceva. Orict ar

prea de cinic, ceretorul mort la coltul strzii ntr-un cartier din Craiova e mai important,pentru publicul din Romnia, mai ales cel din Craiova/Oltenia, dect 100.000 de moridin Haiti. Evident c lucrurile vor sta cu totul altfel n cazul celor 3.000 de morinregistrai n urma atentatelor din S.U.A. i asta nu pentru c acetia sunt americani, iarceilali haitieni, ci din cauza consecinelor pe care le poate declana moartea lor. Unrzboi pornit de S.U.A. afecteaz direct, ntr-o msur mai mica sau mai mare, ntreagalume.

PROEMINENA PERSONALITII IMPLICATE. Cu ct notorietateapersoanelor implicate ntr-o ntmplare e mai mare, cu att aceasta e mai susceptibil de afi transformat n eveniment i, deci, de a fi fcut public. Un ceretor constituie o tire

n situaii, pn la urm, excepionale. Dac, ns, este vorba de o personalitate asportului din trecut, de exemplu, care a sfrit n mizerie, tirea va fi, cu siguran,selectat i difuzat. Omul de pe strad va fi ntotdeauna interesat de viaa persoanelorpublice, indiferent de domeniu, de aici apetitul pentru informaii din viaa privat apersonalitilor (vedete TV, de cinema, sportive, etc.), consecina direct a acestuivoyeurism al publicului fiind tabloidizarea programelor TV.

BIZARUL, SENZAIONALUL. Reprezint un criteriu determinant, uneori, nselecia informaiilor, n special pentru posturile comerciale. Situaiile ciudate oriexcepionale au atras ntotdeauna i au avut un public fidel. Senzaionalul s-a vndutntotdeauna foarte bine i, n plus, permite cel mai uor regizarea "spectacolului

informaiei" (aa numitul infotainment), element esenial, mai ales pentru un post caretriete, practic, n exclusivitate din vnzarea timpului de anten. Din aceast cauz demulte ori demersul jurnalistic este puternic viciat de latura comercial.

CONFLICTUL. Strile conflictuale ntre dou pri vor constitui oricnd subiecteinteresante pentru public. Este motivul pentru care se va caut, pe ct posibil, dezvoltarealaturii conflictuale a evenimentului. Trebuie, ns, reinut c nu este nevoie neaprat deexistena a cel puin dou pri pentru a descoperi o astfel de latur. De exemplu,doborrea unui record sportiv poate fi rezultatul luptei sportivului cu el nsui. Avem de-aface n aceast situaie cu un conflict unilateral, ceea ce nu este mai puin interesant.

OCURENA (FRECVENA). Prin aceasta se nelege tratarea unui subiectabordat de ntreaga pres, ceea ce duce la necesitatea prezentrii publicului propriul punctde vedere. Acest criteriu este valabil n special pentru presa scris i se va aplica numaicu mult discernmnt n cazul televiziunii. n mod normal televiziunea (alturi de radio,evident ) este cea care aduce pe pia informaia cea mai proaspt, ea este cea care dtonul ntr-o anumit situaie. n continuare subiectul ar putea s-i piard actualitatea dinpunctul de vedere al audiovizualului. n plus, jurnalul televizat are n primul rnd menireade a informa, nu de a comenta. Evident c exist i excepii date de importana crescut a

6

7/28/2019 Redactare TV

7/21

subiectului ori de persistena sa n actualitate. Cert este, ns, c un jurnal televizat trebuies caute s prezinte n primul rnd informaii noi, pe ct posibil n exclusivitate, ocurenafiind un criteriu cu care s se opereze cu mult discernmnt.

POSIBILITATEA ILUSTRRII CU IMAGINI. Este un criteriu specific

televiziunii i ar trebui s fie primordial n alegerea subiectelor de jurnal, indiferent denatura postului, sau orice ali factori interni, sau externi. Jurnalistul de televiziune trebuies neleag c nu orice subiect care "ine" un mijloc de ziar poate fi susinut ntr-unminut de reportaj televizat i, deci va renuna la el, orict ar fi de frustrant acest lucru.Importana foarte mare a subiectului, dat n primul rnd de implicaiile directe n viaasocietii, ar putea fi singura justificare a prezentrii pe post a unor subiecte lipsite deimagini, ori cu o ilustraie srac (spre exemplu, creteri de preuri, modificri nlegislaia fiscal etc.).

IERARHIZAREA INFORMAIEI

Criteriile de ierarhizare a informaiei nu sunt neaprat bine definite, dar ele nudifer, n mare, de cele de selecie. n orice caz natura postului i aria de emisie au oimportan decisiv n stabilirea ordinii intrrii tirilor n jurnalul televizat. Ca o regulgeneral, este unanim acceptat c, indiferent de natura postului, tirea bomb, tirea demaxim impact (breaking news, un termen care, prin folosirea sa n exces de ctreposturile de televiziune romneti, a fost cvasi-compromis) este cea care deschidejurnalul, indiferent de domeniu. Regula a fost respectat chiar i n perioadacomunismului : ctigarea Cupei Campionilor Europeni la fotbal de ctre SteauaBucureti a deschis primul Telejurnal care a urmat evenimentului. Modul cum a fostpolitizat un eveniment care nu avea nici o legtur cu politica este mai puin importantdin punctul de vedere al ierarhizrii informaiei.

Moartea prinesei Diana a fost un subiect care la vremea respectiva a deschisjurnalele tuturor posturilor de televiziune, de la cele locale, pn la cele mai importante,indiferent dac acestea erau publice sau private. Chiar dac nu era vorba de un subiect cuimplicaii majore n viaa social, personalitatea puternic a prinesei, precum icelebritatea sa au fcut ca evenimentul s fie considerat ca unul de prima mrime.

PROXIMITATEA. Includem aici att proximitatea n spaiu, ct i pe cea n timp.Tot ca o regul general, cu excepiile de rigoare, tirile se ierarhizeaz de la aproape spredeparte. Se pornete cu tirile din imediata apropiere - locale, regionale, naionale - i setermin cu cele de distan - internaionale (externe), sau, cel mult naionale, n cazulposturilor teritoriale. Pentru posturile cu raz mic de emisie nu este, n general,recomandat abordarea subiectelor externe, deoarece acestea vor fi mult mai bine tratatepe posturile naionale, datorit mijloacelor superioare i accesului mai bun la informaie.Trebuie menionat faptul c, tot mai puine televiziuni respect aceasta regul. Dorina dedinamizare a jurnalului, dar i nevoia pstrrii audienei, au dus la spargerea informaiilorde proximitate cu calupul de tiri externe.

Din punctul de vedere al proximitii temporale lucrurile stau mult mai simplu.Dac nu este vorba de un subiect de actualitate prelungit, acesta va cobor n ierarhie ndecursul zilei, pn la eventuala excludere. Dac subiectul este de actualitate prelungit,

7

7/28/2019 Redactare TV

8/21

el i poate pstra poziia - de obicei prima - o perioad mai lung sau mai scurt de timp(cu update-urile de rigoare), dup care va cobor pn la abandon.

IMPACTUL SOCIAL. n principiu tirile politice ar trebui s se gseasc n primaparte a jurnalului, urmate de cele economice, apoi de cele sociale i culturale. Evident,

ultimele ar fi tirile externe, ierarhizate mai mult sau mai puin dup acelai criteriu.Aceast regul ar trebui s funcioneze cel mai evident n cazul posturilor publice. Niciaici lucrurile nu stau ntotdeauna aa, nevoia de audien fiind aproape la fel de mare. nconsecin, de obicei, domeniul socio-cultural este trimis la coada emisiunii, dupexterne.

SENZAIONALUL. Devine un criteriu de ierarhizare tot mai important, nu doar laposturile comerciale. Totui, chiar i n cazul acestora, deschiderea jurnalului cu tiri careau ca singur calitate senzaionalul, nu este ntotdeauna justificat.

n concluzie, regulile i criteriile de slecie i ierarhizare a informaiilor sunt maidegrab orientative dect imperative. Politica redacionala i cea managerial a postului

prevaleaz aproape ntotdeauna n fa logicii pur jurnalistice. Totui, trebuie inut seamade faptul c nerespectarea acestor reguli i criterii poate avea, n timp, consecinedezastruoase pentru economia postului.

FORMATE UTILIZATE N TRANSMITEREA INFORMAIEI

Pentru transmiterea informaiei n cadrul jurnalului de tiri sunt utilizate mai multe tipuride format, alese n funcie de importana subiectului, de existena imaginilor necesareilustrrii acestuia, dar i de dinamica general a emisiunii. Aceste formate sunt: tireavideo, off-ul de prezentator, reportajul, interviul i, mai rar, transmisia telefonic.

TIREA VIDEO

tirea video este un text scurt, cu o durat medie optim de circa 15 secunde (n situaiiexcepionale poate ajunge la 20 de secunde i chiar s depeasc aceast durat, dar numai mult de 25 de secunde), n care mesajul este transmis exclusiv de prezentator. tireavideo NU beneficiaz de nici un fel de ilustraie.Se folosete n cazul subiectelor de mai mic importan pentru care nu exist imagini,respectiv subiecte de ultim or foarte importante pentru care nu a existat timpul necesarcolectrii de imagini. De asemenea, utilizarea lor este necesar pentru spargereamonotoniei unei emisiuni de tip lansare-reportaj. Numrul tirilor video dntr-un jurnaltelevizat trebuie s fie ns judicios calculat, deoarece apariia prea ndelungat aprezentatorului n cadru este, de asemenea, deranjant.

Structura i caracteristicile tirii video

Despre mesajul audio-vizual se spune c este structurat conform unitii dramatice (punctculminant cauz efect). Este o greeal, ns, a exclude modelul piramidei inversate,acesta suprapunndu-se, uneori pn la identitate cu unitatea dramatic. Acest tip de

8

7/28/2019 Redactare TV

9/21

structur este valabil i pentru tirea video, caz n care piramida inversat se aplic pnla nivel de fraz. Datorit principalelor caracteristici ale mesajului audio-vizual(efemeritatea i linearitatea receptrii mesajului), atacul tirii trebuie fcut cu o acro(hook) ct mai puternic pentru a atrage ct mai rapid atenia telespectatorului. Aicifuncioneaz regula celor 5 secunde: dac nu ai atras atenia telespectatorului n

primele 5 secunde, ai pierdut-o pentru toat tirea. Din aceast cauz, a muritpreedintele Romniei nu este acelai lucru cu preedintele Romniei a murit.ntotdeauna va fi aleas prima variant de exprimare.n continuare vom enuna o serie de elemente caracteristice structurii tirii video:Abrevieri. n general, n scriitura specific presei audio-vizuale, nu se folosesc abrevierinici n situaia n care acestea au fost anterior explicate. Spre deosebire de presa scris,unde cititorul are posibilitatea de a reveni asupra explicaiei pentru a asocia abreviereadenumirii complete, n cazul audio-vizualului, acest lucru nu este posibil din cauzaefectului de efemeritate. Timpul necesar acestei asocieri ar duce la pierderea informaiilorulterioare. Totui, n cazul abrevierilor uzuale pentru partide, organisme politiceinternaionale, asociaii profesionale .a. (PSD, UDMR, NATO, ONU, CNSLR Fria,

CFR, UNICEF, FRF, FIFA, UEFA etc.), utilizarea acestora nu numai c nu este interzis,ci este chiar recomandat. n aceast situaie, fenomenul de asociere se produce n sensinvers. Puini oameni cunosc semnificaia iniialelor folosite n abrevierea CNSLR , daro asociaz corect cu o puternic grupare sindical. Timpul utilizat pentru realizareaconexiunii ntre denumirea complet i cea familiar poate fi chiar mai mare dect ncazul n care aceasta s-ar face ntre o abreviere i explicaia auzit anterior.

Cifre, numere. Numerele reprezint, de obicei, elemente importante de informaie carecreeaz tendina de a fi reinute n mod special. Din aceast cauz se vor folosi ct maipuin i, n general, rotunjite, pentru a reduce efortul reinerii lor de ctre telespectatori.Tot datorit importanei lor, de obicei cifrele nu vor deschide textul. ntre dou tiri se

resimte o scdere a ateniei receptorului aprnd astfel riscul pierderii unei componenteeseniale a informaiei. Exist, totui, o excepie: n cazul catastrofelor soldate cu victimeumane. n aceast situaie, numrul victimelor reprezint un crlig extrem de puternic,fapt ce diminueaz riscul amintit anterior. n aceste condiii este recomandat acest tip deatac al tirii.Atunci cnd avem de a face att cu sume, ct i cu procentaje, se va folosi varianta ceamai semnificativ pentru telespectator. Dac, de exemplu, Parlamentul Romniei i-arreduce bugetul cu 1 milion de lei, utilizarea acestei sume, impresionant pentru omul dernd, ar putea crea o imagine greit despre efortul real al acestei instituii, n condiiile ncare ea ar reprezenta mai puin de 1 procent din buget. Utilizarea procentajului ar crea oimagine mai fidel. Pe de alt parte, pentru acelai public este mai semnificativprecizarea unei sume estimative, medii, n cazul creterii pensiilor, de exemplu. nconsecin, redactorul tirii trebuie s i adapteze mesajul necesitilor diverselorcategorii de public. Evident, aici apare i o problem de deontologie profesional.n cazul bilanurilor pariale cu numr relativ mic de victime se vor evita exprimri detipul: peste 23 de mori. Indicat este exprimarea: cel puin 23 de mori.

Nume i funcii. Ca regul general, funcia va fi aezat ntotdeauna naintea numelui.n cazul persoanelor extrem de cunoscute aceast regul poate fi exceptat (Traian

9

7/28/2019 Redactare TV

10/21

Bsescu, preedintele Romniei). Dac persoana deine mai multe funcii, evenual ndomenii diferite, va fi anunat numai funcia legat de eveniment. Pentru personalitileextrem de cunoscute este permis chiar omiterea funciei.O situaie special apare n cazul persoanelor care nu dein neaprat o funcie politic sauadministrativ (artiti, vedete etc.). n acest caz se vor evita exprimri de tipul celebrul

, bine-cunoscutul Dac persoana este ntr-adevr celebr, precizarea nu estenecesar, iar dac nu este aa, atunci folosirea acestui tip de calificativ este nejustificat.

Sursa. Sursa va fi ntotdeauna citat - de obicei, n ncheierea tirii. Sursa poate fi citati n corpul acesteia, dar niciodat nu va deschide tirea, deoarce aceasta nu poatereprezenta n nici un caz o acro. Prin surs nu se va nelege sursa proprieidocumentri, ci o instituie de pres (de obicei agenie de pres, dar i ziar, radio, altteleviziune) sau o alt organizaie asimilabil acesteia (birou de pres, institute desondare a opiniei publice etc.). Aadar, dac informaia va fi obinut prin mijloaceproprii (deplasare n teren, discuii personale etc.), atribuirea ei rmne la latitudineajurnalistului. n schimb, dac informaia este preluat de la una din instituiile amintite,

atribuirea sursei este obligatorie, chiar dac textul iniial a suferit modificri dictate despecificul acestui canal de comunicare.

Citate. n general, citatele nu deschid tirea. Ele vor fi ntodeauna atribuite cu precizareaexact a calitii celui care a fcut declaraia.

OFF-UL DE PREZENTATOR

Off-ul de prezentator este formatul n care textul, rostit de prezentator, beneficiazde ilustraie cu imagini, inclusiv cartoane (imagini fixe cu date statistice, grafice etc.).n aceast situaie nu este obligatoriu ca imaginea s acopere integral textul. Prezentatorul

ncepe s transmit informaia, ilustraia apare dup cteva secunde i se poate ncheia cu2 pn la 5 secunde naintea textului, prezentatorul revenind n cadru. Durata off-ului deprezentator este cuprins ntre 15 i 45 de secunde.

Integrarea acestui format n jurnalul de tiri televizat este justificat despargerea monotoniei la nivel de imagine. Este utilizat n dou situaii: Importana subiectului nu justific ncadrarea sa ntr-un reportaj, deci alocarea unuispaiu de emisie mai larg, dar exist imagini care s l ilustreze. Se va prefera aceastvariant abordrii subiectului sub form de tire video. Subiectul este suficient de important pentru a fi tratat ca reportaj, dar posibilitateailustrrii cu imagini este redus. Se ntmpl destul de des ca echipa deplasat n teren sconstate c, dei exist suficient informaie pentru a acoperi, la nivel de text, durataalocat pentru reportaj, numrul planurilor care s susin cu adevrat textul este foarteredus. n aceast situaie, pentru evitarea ilustrrii subiectului cu un numr prea mare deimagini nule din punct de vedere informativ, fr nici o legtur cu subiectul, dar ipentru a putea transmite mai multe detalii despre acesta, se va alege varianta off-ului deprezentator.

REPORTAJUL

10

7/28/2019 Redactare TV

11/21

Este cel mai complex format utilizat in emisiunile de stiri si este cea mai bunaocazie pentru jurnalistul de televiziune de a se exprima pe deplin, imbinand mesajultransmis de text cu cel transmis de imagine. Durata medie optima este de 75 pana la 90 desecunde, dar poate cobori pana la 40 de secunde, sau in cazuri exceptionale poate urcapana la doua minute, daca subiectul este considerat de importanta majora.

In functie de distanta dintre momentul desfasurarii evenimentului si momentuldifuzarii, se intalnesc doua tipuri de reprotaj:1. reportajul in direct, atunci cand cele doua momente coincid2. reportajul inregistrat, cand difuzarea informatiei are loc dupa desfasurarea

evenimentului; este varianta cea mai utilizata in emisiunile de stiri televizate siconstituie principalul subiect al acestui capitol.Principala caracteristica a reportajului de stiri este faptul ca trateaza subiectul dintr-un singur unghi de abordare si numai unul. Daca subiectul necesita o durata maimare decat cea optima, e preferabila tratarea sa in doua sau chiar mai multereportaje, din unghiuri de abordare diferite, decat intr-un singur reportaj cu odurata mai mare si in care unghiurile de abordare sunt amestecate, caz in care

intelegerea si retinerea informatiei ar fi mult ingreunate.

Etapele realizarii reportajului

I. Alegerea subiectului

Se va face utilizand criteriile de selectie a informatiei in functie de natura postuluisi de politica redactionala.

II. Documentarea

Aceasta etapa incepe inca din redactie, imediat ce subiectul a fost ales, prinstudierea tuturor documentelor disponibile, legate de subiect. In cazul unui evenimentanuntat pentru care se prevede un reportaj in direct, este indicat ca echipa sa faca inprealabil o deplasare la fata locului pentru a repera punctele cele mai favorabileamplasarii camerei (camerelor) de luat vederi, in scopul obtinerii unor imagini cat maisugestive. In cazul reportajului inregistrat, aceasta deplasare preliminara nu esterecomandata deoarece poate duce la formarea unei idei preconcepute despre subiect sichiar la ratarea unei imagini interesante. Aici este foarte importanta stabilirea contactelorcu persoane susceptibile de a putea furniza informatii esentiale in intelegerea subiectului.

Odata ce a fost incheiata aceasta prima etapa, cea de redactie, se va trece lafaza principala, cea a documentarii in teren. Aceasta cuprinde culegerea informatiilor cevor fi utlizate atat la nivel de text, cat mai ales, la nivel de imagine. De aici rezultanecesitatea unei perfecte colaborari intre reporter si operator, primul fiind obligat saposede un minimum de cunostinte despre posibilitatile camerei de luat vederi si sa fiecapabil sa gandeasca subiectul, inainte de orice, in termeni de imagine. Reporterultrebuie sa fie constient ca, desi el este raspunzator de calitatea produsului finit, ceea ce

11

7/28/2019 Redactare TV

12/21

trebuie valorificat la maximum este munca operatorului, deci imaginea. Numai asa sepoate obtine acea unitate a echipei, absolut necesara pentru realizarea unui reportaj decalitate.

III. Realizarea propriu-zisaInterviul in cadrul reportajului (sincronul)

In cadrul etapei de documentare, reportajul trebuie sa prevada si o discutie cu uninterlocutor apropiat, sau chiar implicat in subiect si care i-ar putea furniza informatii cevor fi prezentate ca atare in cadrul reportajului. Chiar daca rolul principal al acestuifragment de interviu este de a creste credibilitatea materialului, el nu va fi utilizat cu oricepret, daca informatia nu este suficient de puternica, sau daca furnizorul ei are maridificultati in exprimare. In continuare vom prezenta cateva repere pentru realizarea unuiinterviu corect, din care sa poata fi selectat un fragment ce va fi utilizat la realizarea

reportajului.Intrebarile vor fi putine si bine tintite. Ele vor fi formulate in asa fel incatraspunsul sa aiba sens si in conditiile in care intrebarea cade la montaj. Se va tine seamasi de faptul ca interviul ( sincronul ) va fi lansat din constructia textului, in asa fel incatdiscursul interlocutorului sa curga firesc. Lansarile radiofonice, de tipul directorulintreprinderii X, domnul Ion Popescu, ne-a declarat , reprezinta o solutie simplista,neadecvata unui reportaj de televiziune. Prezentarea interlocutorului se va face printr-uninsert (burtiera) cu numele si calitatea acestuia. Informatia nu este atat de importantaincat sa justifice consumul de timp necesar transmiterii ei si prin textul reporterului, si, inplus, demonstreaza integrarea fortata a interviului, sau chiar inutilitatea acestuia inreportaj.

Interlocutorul va fi plasat intr-un mediu cat mai familiar, dar si sugestiv pentrulocul desfasurarii actiunii. Se va evita insa ca discutia sa se poarte la birou, acolo undeinterlocutorul s-ar simti prea stapan pe situatie si ar putea avea tendinta de a conducesituatia. Evident ca acest lucru nu este intotdeauna posibil.

In acelasi scop reporterul nu va ceda nici o clipa micorfonul din mana, acestareprezentand un fel de sceptru, un simbol al puterii celui care stabileste regulile jocului.De altfel, este indicat ca interviul sa se realizeze cu doua microfoane: al reporterului si olavaliera pentru interlocutor. Astfel se poate evita aparitia microfonului in cadru, lucrunedorit nu doar din ratiuni estetice, sau pentru ca ar putea constitui un bruiaj optic, ci sipentru ca astfel este eliminata ideea de intermediar intre interlocutor si public.

Se va evita prezenta bruiajelor optice pe fundal (elemente de decor viu coloratesau in miscare, care ar putea distrage atentia telespectatorului de la discursulinterlocutorului).

Reporterul va sta cat mai aproape de operator, in asa fel incat privireainterlocutorului sa fie, practic indreptata spre camera de luat vederi. Se va crea astfelsenzatia ca interlocutorul se adreseaza direct publicului si in acelesi timp el va discuta cuo persoana reala, ceea ce ii va diminua stresul provocat de prezenta camerei de luatvederi. Interlocutorul trebuie sa converseze cu publicul pentru ca informatia ii esteadresata si este interesanta pentru acesta. Daca nu este asa, interviul este inutil.

12

7/28/2019 Redactare TV

13/21

Editarea (montajul)

Editarea reprezinta realizarea efectiva a reportajului ca produs finit, bun dedifuzat. In functie de produsul rezultat in urma montajului exista doua tipuri de montaj:

MONTAJ ON-LINE produsul rezultat in urma editarii este un produsfinit, bun de difuzat.

MONTAJ OFF- LINE produsul rezultat este doar o macheta care vafi supusa montajului on-line pentru a obtine produsul finit. In general

acest tip de montaj se utilizeaza in cazul in care exista foarte multmaterial brut, ceea ce nu se intampla, in general, la reportajele pentruemisiunile de stiri, unde materialul brut nu depaseste de obicei 5-7minute.

In functie de suportul pe care se efectueaza montajul se intalnesc de asemeneadoua tipuri de montaj, utilizate in mod curent in editarea reportajului de sitri:

MONTAJ DIRECT sau PRIN ASAMBLARE (cut) montajul se faceprin alipirea planurilor pe un suport considerat virgin.

MONTAJ PRIN INSERT consta in acoperirea cu un semnal a unui

semnal preexistent, fie el si negru. Acest tip de montaj permiteacoperirea cu planuri ilustrative a unui interviu prea lung, sau plasareatextului reporterului de-a lungul reportajului.

Tipuri de planuri de filmare

1. Planul ansamblu

13

7/28/2019 Redactare TV

14/21

2. Planul general

In acest plan se poate vedea subiectul bine identificat. Datorita valorii mari decadraj (largimea cadrului) se regasesc suficiente elemente pentru localizarea acestuia.

3. Planul intreg

Subiectul este cadrat in intregime. Este permisa existenta unui luft (spatiu deasupracapului) care nu poate, insa, depasi 20% din inaltimea subiectului.

4. Planul american

Subiectul este cadrat de la genunchi in sus.

5. Planul mediu

6. Prim-planul

Subiectul este cadrat bust. Este un tip de plan utilizat de obicei in realizareainterviurilor.

14

In cadrul acestui plan nu poate fi identificat un subiect anume. In schimb,valoarea foarte mare de cadraj permite situarea in spatiu a locului prezentat inimagine.

Subiectul este cadrat de la brau in sus. Acest tip de plan se utilizeaza ininterviuri si, uneori, in cazul relatarilor din picioare, atunci cand reporterul vreasa sublinieze importanta emotionala a informatiilor furnizate.

7/28/2019 Redactare TV

15/21

7. Gros-planul

Subiectul este cadrat cap.

8. Planul detaliu

In acest plan este prezentata doar o parte a fetei subiectului (de exemplu ochii).

REGULILE REALIZARII REPORTAJULUI DE TELEVIZIUNE sau Cele sasereguli de aur pentru realizarea reportajului de televiziune

1. Scrieti cuvinte multe pentru prezentator si putine pentru reporter (bandavideo ).

Cand are camera indreptata asupra sa, prezentatorul domina ecranul. Elreprezinta personalitatea, autoritatea care se adreseaza publicului si il informeaza. Momentele

in care prezentatorul se adreseaza publicului prin intermediul camerei de luat vederi ajuta lapastrarea legaturii cu publicul. In acest mod sunt prezentate informatiile pentru care nu existasustinere la nivel de imagine : subiecte de importanta mica, prezentate ca stiri video, sausubiecte de ultima ora, pentru care nu s-au putut obtine inca imagini, subiecte neinteresantedin punct de vedere vizual. In aceste situatii jurnalistul are o mai mare libertate de miscare inceea ce priveste redactarea textelor, avand in vedere ca aici informatia este, in exclusivitate,transmisa pe cale verbala. Acestea sunt, totusi, cele mai facile subiecte, avand in vedere ca nueste necesara sincronizarea intre text si imagine, redactarea fiind aproape radiofonica.

15

7/28/2019 Redactare TV

16/21

Lucrurile se schimba radical atunci cand textul urmeaza sa fie acoperit de imagine. In aceastasituatie nu mai exista personalitatea dominanta a prezentatorului care sa dea greutatecuvintelor. De aceasta data imaginea va avea aportul esential in transmiterea informatiei.Textul va fi condensat la maximum, deoarece detine un rol secundar.

2. Priveste intotdeauna imaginile inainte sa redactezi textul.De la inceput trebuie spus ca aceasta regula nu se refera la imaginile de pe

materialul brut (caseta master ). Este de la sine inteles ca aceste imagini trebuie vazute silocalizate pe banda, cu ajutorul codului de timp, inainte de a incepe montajul. Din pacatefoarte multi jurnalisti romani nu depasesc acest nivel de interpretare.

Se poate intampla uneori ca, din motive de respectare a termenului de predare,jurnalistul sa fie nevoit sa redacteze textul in orb, fara sa vada imaginile din reportaj,sperand ca cele doua se vor potrivi. Demersul este cel putin riscant. Imaginile de pe bandapot foarte bine sa nu aiba nicio legatura cu textul, sau pot exista imagini care sa necesiteexplicatii pentru ca informatia sa fie pe deplin inteleasa si despre care jurnalistul nici sa nu

pomeneasca. In ambele situatii telespectatorul e pus in situatia de a trebui sa ghiceasca desprece e vorba, si astfel esecul reportajului e garantat. Jurnalistul are trei posibilitati de prelucrarea imaginii in vederea realizarii unui reportaj : redacteaza mai intai textul si apoi, dupainregistrare, pe baza acestuia, sunt selectate si montate imaginile ; mai intai sunt montateimaginile si apoi, pe baza lor, sau a unei fise de montaj care ii este inmanata redactorului,este redactat textul ; redactorul pregateste o fisa de montaj pentru editorul de imagine(monteurul ) si textul este redactat practic simultan cu constructia materialului la nivel deimagine.

Mai intai textul. Este metoda cea mai eficienta din punct de vedere al consumuluide timp, dar cea mai putin eficienta din punct de vedere al valorificarii la maximum aimaginii. Din pacate este si cea mai frecvent utilizata metoda in posturile de televiziune din

Romania. Mai intai imaginile. Este o metoda mai mare consumatoare de timp decat ceaanterioara, dar de departe cea mai eficienta in ceea ce priveste valorificarea la maximum aimaginii. In acest caz, jurnalistul impreuna cu editorul de imagine urmaresc materialul brut,aleg imaginile ce vor fi folosite si construiesc mai intai reportajul la nivel vizual. Abia dupaaceea este creata o fisa de montaj ce contine succesiunea planurilor si durata lor, pe bazaacesteia jurnalistul redactand textul si realizand scriptul reportajului.

Mai intai fisa generala de montaj. In unele situatii, jurnalistul, dupa ce a vizionatmaterialul brut, realizeaza o fisa generala de montaj pe care o preda editorului de imagine.Cu alte cuvinte, redactorul realizeaza o lista aproximativa cu tipurile de planuri pe care le-ardori in anumite momente, precum si o estimare a duratei acestora. In baza acestei fiseeditorul de imagine trece la editarea planurilor, redactorul construind textul pe masura cereportajul prinde contur la nivel de imagini si urmarind in permanenta succesiunea acestora.

3. Lasa imaginile sa vorbeasca.

Este inutila redactarea unui text care sa rivalizeze cu niste imagini puternice. Inacest caz textul nu va face altceva decat sa scada valoarea imaginilor. Acest tip de planurieste indicat sa fie lasatate sa respire, sa vorbeasca singure, fara a fi acoperite de cuvinte.

16

7/28/2019 Redactare TV

17/21

Jurnalistul trebuie sa se foloseasca de text pentru a transmite informatiisuplimentare, pe care imaginea nu le poate reda, sau sa lamureasca anumite detalii care nusunt evidente. Uneori, este permisa si redundanta imagine-text, atunci cand jurnalistul dorestesa intareasca o anumita informatie pe care o considera deosebit de importanta pentruintelegerea evenimentului. In acest caz imaginea este intarita de text. Sunt unele situatii in

care, desi imaginile sunt foarte bune, publicul nu intelege, totusi, despre ce este vorba. Edatoria redactorului sa il lamureasca explicand imaginile.

4. Foloseste sunetul original (zgomotul de fond).

Pentru cresterea impactului emotional al imaginilor este foarte bine sa sefoloseasca sunetul original, evident cu conditia ca el sa nu impieteze asupra comentariului,sau a oricarei alte interventii sonore importante. De asemenea, utilizarea zgomotului de fondeste necesara pentru a putea valorifica imaginile puternice care nu vor beneficia de text, asacum am aratat si la regula anterioara.

5. Foloseste cateva cuvinte inutile.

Aceasta regula poate parea cel putin ciudata la prima vedere, in conditiile incare am explicat necesitatea conciziei maxime in redactarea stirilor pentru televiziune. Sitotusi nu este nimic anormal ori paradoxal in acest enunt.

Jurnalistul de televiziune trebuie sa tina seama de faptul ca, la fel ca si colegiisai din radio, si el se poate confrunta cu dificultatile activitatii secundare a receptorului. Cualte cuvinte, desi e mai putin probabil decat in cazul radioascultatorului, si telespectatorulpoate avea momentele sale de neatentie, momente in care urmarirea stirilor trece pe un plansecundar. Acest lucru trebuie sa nasca o oarecare prudenta in ceea ce priveste atacul, atat la

nivel auditiv, cat si vizual.In plus, textele pe care jurnalistul le redacteaza pentru un subiect ilustrat cuimagini vor fi mai stranse ori mai relaxate, dupa cum o cere nevoia de adaptare laimagine. Pe scurt, nu este necesar ca fiecare cuvant al textului sa spuna ceva indispensabilpentru intelegerea subiectului, dar este obligatoriu ca fiecare cuvant sa-si justifice prezenta inacel loc.

6. Textul trebuie sa urmeze logica imaginii.

Pentru un jurnalist de televiziune este obligatoriu sa inteleaga ca intotdeaunatrebuie sa priceapa si sa urmeze logica vizuala a secventelor de pe banda. Un text poate fiexcelent pe hartie si poate suna extraordinar cand e citit cu voce tare, fara ca acest lucru sareprezinte o garantie ca se va armoniza cu imaginile. Insiruirea cuvintelor trebuie sa fiedictataNUMAIde logica vizuala.

17

7/28/2019 Redactare TV

18/21

RELATIA IMAGINE-TEXT

Mintea omului descifreaza practic instantaneu informatia furnizata de oimagine, iar intelegerea cuvintelor necesita un oarecare timp. Totusi, o imagine doar prin sine

nu poate furniza decat informatii generale de recunoastere, de localizare. Ne dam seama caasistam la o manifestatie, dar nu putem afla cate persoane participa si de ce protesteaza.Aceste detalii sunt comunicate cu ajutorul cuvintelor.

John Hewitt stabileste sase raporturi intre imagine si text :

1. Comentariu puternic/imagini pretext (fundal, de umplutura)

Asemenea imagini se folosesc atunci cand subiectul nu se refera la uneveniment concret, vizibil si deci ilustrabil cu imagini puternice ( cresterea pretului la energieelectrica, evolutia somajului, a cursului leu-dolar, etc. ). In aceste situatii se folosesc imaginicare au o oarecare legatura cu subiectul, dar care au un continut informativ nul. Cel mai des

se folosesc imagini cu oameni pe strada, sau la piata, sub pretextul ca respectivele informatiise refera la omul de rand.Acest tip de material prezinta un interes scazut din punct de vederevizual si in nici un caz nu justifica alocarea unui format mare. In conditiile in care imaginilenu au nici un rol, este recomandabil sa nu se recurga la asemenea solutii decat in cazuri deforta majora.

O alta situatie in care apare acest raport intre imagine si text este atunci cand,intr-un reportaj cu o bogata ilustratie informativa, se simte nevoia transmiterii unor informatiiimportante ce nu pot fi comunicate vizual. Utilizarea unui text puternic pentru acoperireaunor imagini la fel de puternice ar scadea valoarea imaginilor. In acest caz se vor intercalaplanuri pretext care permit plasarea informatiilor pe cale verbala.

2. Comentariu puternic/imagini generice.Este o modalitate de lucru foarte asemanatoare cu cea anterioara. Textul este

acoperit cu elemente sau detalii specifice subiectului. Elementele vizuale au valoare generica.De exemplu scumpirea benzinei este ilustrata cu imagini de la o statie de alimentare: opompa de benzina, soferi care alimenteaza, o cisterna care descarca, etc. Imaginile ilustreazasubiectul, tema, fara a le reda. Ca si in primul caz, interesul publicului nu poate fi mentinutprea mult timp cu asemenea imagini, deci folosirea unor asemenea materiale nu esterecomandata.

3. Comentariu puternic/ imagini de ilustratie.

Raportul este definit prin alegerea unor imagini legate punctual de un cuvant,sau o idee din contextul comentariului, fara a se acorda atentie logicii interne si construiriidiscursului vizual. Cu alte cuvinte, avem de-aface cu o relatie de redundanta imagine-text.Vorbim despre o sosea si aratam o sosea, vorbim despre o institutie si ii aratam sediul, etc.Utilizarea in exces a unor planuri care stabilesc o relatie de corespondenta directa intreimagine si text nu este o alegere fericita, pentru ca materialul va deveni obositor prinredundanta.

18

7/28/2019 Redactare TV

19/21

4. Comentariu puternic/ imagini puternice.

O serie de imagini bine turnate, bine alese si bine montate poate constitui untot unitar, o poveste ce poate fi urmarita si inteleasa, independent de un comentariu cu care

va intra in concurenta. Jurnalistul va avea dificultati imense in a conduce atentia publiculuide la discursul vizual la cel verbal si invers. Chiar daca va reusi foarte bine acest lucru,valoarea imaginilor va fi puternic diminuata. Este o varianta la fel de putin recomandata ca sicele anterioare.

5. Comentariu complementar/ imagine puternica.

Este metoda cea mai eficienta pentru construirea unui reportaj.Informatia este furnizata in primul rand pri intermediul imaginilor. Acestea redauevenimentul prin inregistrari de mare impact emotional, fiind insotite si de sunetul original.In acest fel telespectatorul este transformat in martor ocular al evenimentului. Textul rostit de

jurnalist nu face decat sa completeze si sa explice relatarea vizuala. Astfel sunt, sau ar trebuisa fie tratate subiectele dramatice, surprinse pe viu: lupte de strada, corespondente de pefront, familii care traiesc in mizerie.

6. Imagini fara comentariu.

In aceasta situatie exista doua posibilitati total diferite in ceea ce privesterealizarea unor astfel de materiale:

a) prezentarea unor imagini brute, nefinisate, nemontate, cu planuri lungi, cusunetul original si care ofera senzatia participarii directe la eveniment. Este cazul rubriciiNo Comment a canalului Euronews. De remarcat faptul ca Euronews prezinta astfel de

materiale numai despre subiecte care au fost deja abordate in mod clasic.b) eseuri vizuale care tin mai mult de arta decat de informatie. Un roldeterminant il detin aici compozitia cadrului, miscarile de camera, sunetul original, sau, de cenu, un eventual fundal muzical. Realitatea este explorata aici in mod subiectiv, iar rezultatulreprezinta viziunea realizatorului.

RELATAREA IN PICIOARE ( STAND-UP, CAP-SINCRON )

Este acea relatare in care reporterul transmite din teren, de la loculevenimentului, stand in picioare si vorbind in fata camerei de luat vederi. Aceasta relatarepoate fi exclusiv verbala, sau partial acoperita de imagini. Relatarea in picioare poate aveaurmatoarele functii:

1. exista un curent de opinie conform caruia prezenta in cadru a reporteruluiaflat la fata locului creste credibilitatea materialului, prin personalizarea autorului. Dinaceasta cauza unele posturi de televiziune recurg la stand-up, practic, in toate reportajele.

2. transmisia de la fata locului constituie ea insasi un eveniment. Plasareareporterului la locul faptei ii confera acesteia un plus de spectaculozitate care o face mai

19

7/28/2019 Redactare TV

20/21

atractiva si, deci, mai eficienta, decat citirea acelorasi informatii din studio. Astfel poate fisuplinita, partial, lipsa imaginilor.

3. permite plasarea unor informatii absolut necesare pentru intelegereasubiectului, in conditiile in care nu exista suficienta imagine pentru a le ilustra. Din nou este

un suplinitor de imagine.4. permite consemnarea cu usurinta a evolutiei evenimentului dupa incheierea

filmarilor.Relatarea in picioare se plaseaza, de obicei, la sfarsitul materialului, rar in

corpul acestuia, si niciodata la inceput. Introducerea reportajului (lansarea) este realizata deprezentatorul emisiunii.

Durata interventiei reporterului este scurta, ea nu va depasi 15-20 de secunde.Reporterul va fi plasat intr-un loc cat mai semnificativ pentru evenimentul

relatat si va fi cadrat in plan american, sau mediu. Plasarea sa in centrul imaginii ii conferaun plus de autoritate, reporterul suprapunandu-se peste subiect, dominandu-l.

Ca si in cazul sincronului, folosirea relatarii in picioare trebuie sa fie binemotivata. Ea nu va fi inclusa in reportaj doar pentru ca asa se face, sau pentru ca asa sepoarta. Daca reluarea in cadrul reportajului a unor elemente din lansare poate fi, uneori,justificata, in relatarea din picioare reporterul nu are voie sa repete nimic din ce s-a spusanterior. O buna relatare presupune ca informatia sa fie transmisa convingator, in ritmsustinut. Reporterul trebuie sa povesteasca, nu sa citeasca sau sa recite un text memorat inprealabil.

Relatarea se va incheia cu o formula care sa cuprinda numele reporterului,locul transmisiei si postul, sau emisiunea pentru care se face transmisia.

TIPURI DE JURNAL

Jurnalul este emisiunea care se regaseste in grila de programe a oricareiteleviziuni. Publicul cere cat mai multa informatie intr-un timp cat mai scurt. In acest scop aufost create doua tipuri de jurnal de televiziune:

Jurnalul clasic

Este o emisiune cu o durata optima de 20-30 de minute, si care contine 10 panala 15 reportaje. Dincolo de aceste limite interesul publicului scade exponential. Acest jurnalare un stapan absolut : prezentatorul. El este cel care creaza si pastreaza legatura cu publicul.El este gazda spectacolului informatiei, informatie careia ii ofera veridicitate sicredibilitate.

Tendinta actuala este ca jurnalul clasic sa faca din prezentator o vedeta, un starde televiziune. Telespectatorii nu mai asteapta neaparat emisiunea informativa, ci intalnireacu vedeta preferata. In aceste conditii mesajul informativ capata alte semnificatii, iar punereain scena a spectacolului devine mai importanta decat informatia insasi.

20

7/28/2019 Redactare TV

21/21

Jurnalul in imagini (tout-images)

Este un format mult redus, de 5, maximum 10 minute, care se adreseaza unuipublic grabit, dornic sa afle cat mai multa informatie in cel mai scurt timp posibil. De regulaeste folosit in editiile de noapte, dar exista si posturi care il folosesc ca unic format.

In aceasta situatie in care nu mai exista un prezentator care sa lege relatia cupublicul, vedeta devine informatia insasi. Reportajele nu vor depasi 45-60 de secunde, iarimaginea culeasa la locul evenimentului trebuie sa aiba un continut informativ bogat.Raportul imagine text va fi in exclusivitate de complementaritate, iar subiectele fara interesvizual sunt exceptii rarisime.

n ceea ce privete modelele optime de organizare a jurnaluluide televiziune,teoreticienii francezi Brigitte Besse i Didier Desormeaux identific cinci scheme (profiluri)editoriale subsumate conceptului de punere n profil. Astfel, innd cont de importanatirilor i, implicit, de durata materialelor (secvenelor), jurnalele TV pot fi:

1. Jurnalul liniarEste profilul caracterizat prin durata egal a secvenelor (pn ntr-un minut),ierarhizarea informaiei survenind din simpla succesiune a relatrilor.2. Jurnalul n crescendo

Este un profil ascendent ce debuteaz cu secvene scurte, de soft news, pentru aatrage telespectatorul spre partea median i final a jurnalului, unde se vor regsisecvenele de rezisten.

3. Jurnalul n descrescendoDebuteaz cu un dosar de fond (dup principiul paginii nti a ziarului) i coboargradual, pn la reportaje scurte, subiecte anecdotice i flash-uri.

4. Jurnalul cu cocoa (sau n arc)

Este un profil n care aproape toate secvenele sunt ample ca durat i coninut,acestea fiind ns ncadrate de intrri i ieiri scurte, dar percutante.

5. Jurnalul n crevas

Este profilul ncadrat de dou secvene ample, egale ca durat i cot de interes,ntre acestea conturndu-se ns o pauz de respiraie.