Recunoasterea PAS de catre DSM5

8
Asociația Română pentru Custodia Comună 1 [ngo1450] Ce spune DSM5 despre PAS şi etichetarea acestuia ca un abuz psihologic Sau : Un trandafir, oricum l-ai denumi, tot trandafir este ! Articol de Linda Kase-Gottlieb, LMFT, LCSW-r Traducere de: Mărgineanu Emanuela Corectură de : Bratuva Ioana Supra corectură: Codin Băltăgan Această traducere se poate descărca de la această adresă web http://goo.gl/5utB37 DSM 5 (Manualul Statistic şi de Diagnostic pentru Boli Mentale) clarifică neînţelegerile cu privire la existența unei dinamici familiale caracterizată prin acronimul PAS. Deoarece DSM5 nu folosește cuvântul "sindrom" în descrierea acestei disfuncţionalităţi în dinamica familiei, care e atât de vătămătoare pentru copii, nici eu nu voi folosi acest termen. În schimb, voi descrie o dinamică a familiei care a fost observată încă din anii 1950, ante-datându-l pe Richard Gardner, care, în 1985, a botezat-o Sindromul Alienării Parentale (sau PAS, după acronimul de limbă engleză). Prin "alienare parentală" înţeleg o dinamică interacționala ce poate fi observată la nivel familial, în cadrul căreia unul dintre părinți cooptează un copil într-o coaliție, pentru a- l înjosi și respinge pe celălalt părinte. MSDdinamică ce poate fi observată la nivel familial, poate avea mai multe denumiri: "amestecul unui părinte în relația dintre celălalt părinte şi copilul lor" , "parenting ostil", "parenting egoist" sau "triunghiul patologic". Până la urmă, oricum l-ai numi, trandafirul tot trandafir este. Să clarific originea termenului de "triunghi patologic" şi legătura cu dinamica familială a alienării. În anii 1950, specialiștii în psihiatrie infantilă, care ulterior au fondat diversele școli de terapie de familie, au depistat, inițial, existența unei coaliții trans-generationale, între unul dintre părinți şi copil, cu scopul de a înjosi celălalt părinte, coaliție observată la pacienții - copii cu probleme pshiatrice, în timpul vizitelor efectuate de familie. Unul ditre acești specialiști a fost Murray Bowen, care a numit acestă dinamică a familiei "triunghiul patologic". Dr. Bowen era într-adevăr atât de convins că acestă dinamică a familiei era cauza simptomelor copilului, încât atunci când a spitalizat copilul, a internat întreaga familie! Depistarea acestei dinamici a familiei a devenit o piatră de temelie pentru toţi fondatorii diverselor școli de terapie de familie, inclusiv a mentorului meu, Salvador Minuchin, respectat specialist, de renume mondial, în psihiarie infantilă.

description

traducere ARPCC.

Transcript of Recunoasterea PAS de catre DSM5

  • Asociaia Romn pentru Custodia Comun

    1 [ngo1450]

    Ce spune DSM5 despre PAS i etichetarea acestuia ca un abuz psihologic

    Sau : Un trandafir, oricum l-ai denumi, tot trandafir este !

    Articol de Linda Kase-Gottlieb, LMFT, LCSW-r

    Traducere de: Mrgineanu Emanuela

    Corectur de : Bratuva Ioana

    Supra corectur: Codin Bltgan

    Aceast traducere se poate descrca de la aceast adres web http://goo.gl/5utB37

    DSM 5 (Manualul Statistic i de Diagnostic pentru Boli Mentale) clarific

    nenelegerile cu privire la existena unei dinamici familiale caracterizat prin

    acronimul PAS. Deoarece DSM5 nu folosete cuvntul "sindrom" n descrierea acestei

    disfuncionaliti n dinamica familiei, care e att de vtmtoare pentru copii, nici eu

    nu voi folosi acest termen. n schimb, voi descrie o dinamic a familiei care a fost

    observat nc din anii 1950, ante-datndu-l pe Richard Gardner, care, n 1985, a

    botezat-o Sindromul Alienrii Parentale (sau PAS, dup acronimul de limb englez).

    Prin "alienare parental" neleg o dinamic interacionala ce poate fi observat la nivel

    familial, n cadrul creia unul dintre prini coopteaz un copil ntr-o coaliie, pentru a-

    l njosi i respinge pe cellalt printe. MSDdinamic ce poate fi observat la nivel

    familial, poate avea mai multe denumiri: "amestecul unui printe n relaia dintre

    cellalt printe i copilul lor" , "parenting ostil", "parenting egoist" sau "triunghiul

    patologic". Pn la urm, oricum l-ai numi, trandafirul tot trandafir este.

    S clarific originea termenului de "triunghi patologic" i legtura cu dinamica familial

    a alienrii.

    n anii 1950, specialitii n psihiatrie infantil, care ulterior au fondat diversele coli de

    terapie de familie, au depistat, iniial, existena unei coaliii trans-generationale, ntre

    unul dintre prini i copil, cu scopul de a njosi cellalt printe, coaliie observat la

    pacienii - copii cu probleme pshiatrice, n timpul vizitelor efectuate de familie. Unul

    ditre aceti specialiti a fost Murray Bowen, care a numit acest dinamic a familiei

    "triunghiul patologic". Dr. Bowen era ntr-adevr att de convins c acest dinamic a

    familiei era cauza simptomelor copilului, nct atunci cnd a spitalizat copilul, a

    internat ntreaga familie! Depistarea acestei dinamici a familiei a devenit o piatr de

    temelie pentru toi fondatorii diverselor coli de terapie de familie, inclusiv a

    mentorului meu, Salvador Minuchin, respectat specialist, de renume mondial, n

    psihiarie infantil.

  • Asociaia Romn pentru Custodia Comun

    2 [ngo1450]

    Ce au aflat aceti specialiti n psihiatrie infantil prin observarea pacienilor lor copii,

    n timpul vizitelor familiei, era faptul c unul dintre prini cerea copilului s se alieze

    cu el sau ea n disputa cu cellalt printe. Aceast solicitare l lega pe copil din dou

    pri, fiindc copilul nu putea lua o hotrre prin care s fie cu ambii prini: ori se alia

    cu printele alienator pentru a-l respinge i njosi pe cellalt printe, ori printele

    alienator ar fi respins copilul din punct de veder emoional, dac acesta nu s-ar fi aliat

    cu cu el/ea. Motivul pentru care aceast dihotomie ducea la psihoz era lipsa oricrei

    opiuni pozitive, copilul neputnd n fi de partea ambilor prini; deci, era o situaie

    imposibil.

    Dinamica familial descris mai sus, a "triunghiului patologic", este o dinamic

    specific alienrii parentale. n cartea mea din 2012 dedicat acestui subiect, am oferit

    ca exemplu cazurile a 51 de copii care au experimentat consecinele nefaste ale

    alienrii, inclusiv cteva cazuri de psihoz, care apreau n urma avansrii alienrii

    spre stadii severe - adic relaia cu printele alienat era ntrerupt. Dar i n etapele

    moderate ale alienrii, copilul alienat manifest totui tulburri comportamentale,

    emoionale, i cognitive puternice. n practic, am ntlnit cel puin nc 150 de copii,

    despre care nu am scris n carte dar care manifestau, cu toate acestea, simptome grave

    ca urmare a relaiei cu un printe ce fusese njosit sau ndeprtat.

    Recent publicatul DSM 5 (Manual Statistic i de Diagnostic n Boli Mentale) ofer o

    documentaie tiinific, admind existena acestei dinamici familiale -- dei folosete

    o alt terminologie n descrierea ei. Face ntr-adevr cteva referiri la aceast

    "disfuncionalitate n dinamica familiei" , numit alternativ i "nstrinare". Este

    important s punem n vedere faptul c n dicionar limbii engleze gsim cuvntul

    "nstrinare" ca i sinonim pentru "alienare". Iat, n continuare, terminologia exact

    folosit n DSM 5 pentru acest dinamic a familiei, enumerat la categoria "Probleme

    de relaionare ntre printe i copil" cu codul de diagnostic V.61.20. Un exemplu de

    acest tip de prolem de relaionare printe-copil este discutat n DSM5 n felul

    urmtor:

    "Problemele cognitive pot include atribuirea unor intenii negative celuilalt, ostilitate,

    fa de sau blamarea celuilalt sau sentimente de nstrinare nefondate. Problemele

    afective pot include sentimente de tristee, apatie sau furie fa de cellalt membru al

    relaiei" (p.715).

    Tot la categoria "Probleme de relaionare printe-copil" cu codul de diagnostic V. 61.

    29, "Copilul afectat de problemele din relaia dintre prini". DSM 5 analizeaz

    aceast dinamic familial astfel:

    "Aceast categorie ar trebui folosit atunci cnd, clinic, ne concentrm asupra

    efectelor negative ale nenelegerilor ntre prini (e.g. nivel ridicat de conflict,

    suferin, discreditare) asupra unui copil din familie, inclusiv efecte asupra mentalului

    sau altor dereglri de natur medical ale copilului" (p 716).

  • Asociaia Romn pentru Custodia Comun

    3 [ngo1450]

    Important de luat n considerare n identificarea alienrii este un citat dup Prof. Dr.

    Christopher Barden, pshiholog i avocat, absolvent de Drept la Harvard, care afirm:

    "Nu poate exista controvers cu privire la puterea prinilor de a-i influena copiii"

    (p 420).

    Bardner a solicitat specialitilor implicai n custodia copiilor s contientizeze

    "obligaia de importan crucial de a analiza cu grij influena prinilor, terapeuilor

    sau a altor aduli asupra atitudinilor, prerilor i amintirilor copiilor" (p 420).

    Ceea ce subliniaz Barden aici este c gndurile copilului alienat i atacurile sale

    maliioase, neruinate asupra printelui int/alienat nu pot fi credibile, deoarece

    copilul doar red cuvintele de ndoctrinare ale printelui alienant i ventriloc.

    DSM 5 apreciaz dinamica alienant a familiei (sau "triunghiul patologic", denumit

    astfel, dup opiunea mea) ca pe o form de abuz psihologic asupra copilului. Voi cita

    din nou din acest manual, cu privire la diagnosticul cu cod 995.51, "Abuz psihologic

    asupra copilului":

    "Abuzul psihologic asupra copilului reprezint actele intenionate, simbolice sau

    verbale ale unui printe sau ale persoanei care are grij de copil i care provoac, sau

    care au un potenial mare de a provoca, dereglri psihice grave copilului. Exemple de

    abuz psihologic asupra copilului sunt: ocrrea, subaprecierea, sau umilirea copilului;

    ameninarea copilului; lezarea/abandonarea --- sau insinuarea c aa-zisul ofensator va

    leza/abandona ---- persoane sau lucruri de care copilul e ataat" (p. 719).

    n cartea mea din 2012, The Parental Alienation Syndrome: A Family Therapy and

    Collaborative Systems Approach to Amelioration / Sindromul alienrii parentale: o

    terapie a familiei i o abordare a unor sisteme colaborative n vederea ameliorrii,

    am dedicat un capitol explicrii motivului pentru care alienarea unui copil de unul din

    prini constituie abuz emoional asupra copilului. n aceast carte, am citat numeroi

    specialiti respectai, contieni de teoria alienrii, cu privire la motivele pentru care,

    dup prerea lor profesional, angrenarea familiei ntr-o dinamic a alienrii constituie

    abuz psihologic grav asupra copilului.

    Dr. Stanley Clawar, C.C.S., i Brynne Rivlin, M.S.S. n cartea lor din 1991, Children

    Held Hostage: Dealing with Programmed and Brainwashed Children / Copiii

    ostateci: cum ne comportm cu copiii programai i ndoctrinai, publicat de The

    American Bar Association, afirmau urmtoarele: "Efectele pierderii nu doar a

    integritii familiei, ci i a unuia dintre prini, atrn greu pe umerii copiilor,

    afectndu-i n moduri care pot cauza dezastre n multe domenii ale vieii, att n

    prezent ct i n viitor. Ca aduli, multe victime ale btliei ndrjite pentru custodie,

    ndeprtate pentru totdeauna de un anumit printe --- tnjesc, totui s-i

    rectige printele pierdut. Pierderea nu poate fi tears. Copilria nu poate fi

    recuperat. Pierdut pentru totdeauna este acel trecut, intimitatea, contribuia n

    insuflarea unor valori, a unei etici, contiina de sine, cunoaterea originii, dragostea,

  • Asociaia Romn pentru Custodia Comun

    4 [ngo1450]

    legtura cu familia lrgit, i multe altele. Nici un copil nu se poate apra, singur, de

    o pierdere att de nedemn i total" (p 105).

    Dr. Jane Major (2006) afirma urmtoarele: "Deoarece PAS [alienarea] este cea mai

    grav form de abuz asupra sentimentelor unui copil, vor rmne rni i se vor pierde

    ocazii pentru o dezvoltare normal. Copilul risc s creasc i s devin i el un

    alienant, pentru c printele alienant a fost principalul su model" (p. 285).

    Dr. Glenn Cartwright (2006) discuta dinamica familiei astfel: "Rezultatul teribil al

    PAS [alienrii] este desprirea complet a copilului su copiilor de unul dintre

    prini. Chiar mai cumplit este faptul c acest lucru este provocat n mod deliberat,

    fcut cu maliiozitate, i ar putea fi prevenit n totalitate. Aceast form ngrozitoare

    de abuz asupra copilului are efecte durabile asupra tuturor celor implicai"

    Dr. Craig Eliott descrie dinamica alienrii astfel: "O form patologic familial

    destructiv deoarece atribuie "rul", fr motiv sau fundament, unui printe care

    cndva a protejat i hrnit acel copil care acum este mpotriva lui sau a ei" (p 228).

    A vrea s citez nc patru dintre colegii mei de breasl, cu care am colaborat personal

    la acest tip de caz i care au estimat dinamica familial a alienrii a fi o form de abuz

    psihologic grav asupra copilului.

    Amy J.L. Baker este doctor n psihologia dezvoltrii, cu specializare n dezvoltarea

    social i emoional timpurie. Ea este director de cercetare la Vincent J. Fontana

    Center for Child Protection / Centrul pentru Protecia Copiilor Vincent J. Fontana din

    New York. A ntreprins un studiu asupra adulilor care, copii fiind, au avut experiena

    PAS, cel puin dou studii, n care a folosit msurtori standardizate, asupra adulilor

    care au trecut prin aceast experien, i cteva studii asupra prinilor care au suferit

    datorit amestecului celuilalt printe n relaia sa cu copilul i o anchet asupra

    evaluatorilor custodiei. Este recunoscut i respectat ca evaluator judiciar n

    depistarea prezenei PAS.

    n studiul su din 2007, Adult Children of Parental Alienation Syndrome / Adulii -

    fotii copii cu Sindromul Alienrii Parentale, Dr. Baker a rezumat astfel cercetarea

    ntreprins asupra adulilor --- foti copii victime ale alienrii: 65% dintre participanii

    la studiu sufereau de un nivel sczut al stimei de sine; 70% aveau episoade de

    depresie, deoarece credeau c nu sunt iubii de printele vizat i datorit despririi

    prelungite de prini; 35% abuzau de narcotice pentru a-i ascunde sentimentele de

    suferin i pierdere; 40% nu aveau ncredere n forele proprii, i nu credeau n

    posibilitatea existenei unor relaii adevrate, deoarece ncrederea le fusese zdruncinat

    de prini; 50% sufereau dureroasa repetare a alienrii fiind alienai de proprii copii (p

    180-191).

    Dr. Raymond Haylicek este psiholog judiciar i clinic, Diplomat al Consiliului

    American de Psihologie Profesional i Membru al Academiei Americane de

    Psihologie Clinic. Este membru fondator al Asociaiei de ndrumare a Prinilor din

  • Asociaia Romn pentru Custodia Comun

    5 [ngo1450]

    New York. Dr. Havlicek a ntreprins sute de evaluri de custodia copilului pentru

    Curtea Suprem i de Familie pe tot cuprinsul statului New York. A fost consultat de

    CPS (Child Protective Services/Serviciile de Protecie a Copilului) pentru a face

    evaluri. n prezent lucreaz la dezvoltarea unui program educaional pentru

    judectorii din zona de provincie din New York, legat de chestiuni privitoare la

    custodia copilului i alienarea parental. El este specialist n rentregirea familiei,

    tratarea violenei domestice, confirmarea abuzurilor sexuale, stabilirea i tratamentul

    alienrii parentale.

    Pentru interviul din cartea mea, Dr. Havlicek a afirmat urmtoarele cu privire la

    dinamica familial a alienrii: "Nu e nici o ndoial c PAS constituie o form de

    abuz asupra copilului. E un spectacol de groaz. Prejudiciul adus copiilor e enorm.

    Cnd un copil pierde un printe, i ucide o parte din sine nsui fiindc exist un

    raport de identitate ntre copil i ambii prini. Rezultatul e c devin auto-

    destructivi. Observ toate semnalele de avertizare i toate semnele urii de sine:

    comaruri, anxietate, comportament colar deviant, prezena sindromurilor

    gastrointestinale, scderea notelor la scoal, susceptibilitate crescut fa de colegi

    cu comportament deviant, delincvena juvenil, folosirea abuziv a narcoticelor,

    deprimare" (p 214).

    Dr. Barbara Burkhard a fondat mpreun cu dr. Jayne Albertson-Kelly, Serviciile

    psihologice pentru copii i familii, din P.C., Smithtown, New York, n 1999. Agenia

    ofer terapie, susinut de cercetare, pentru copii i familii. Agenia a ncheiat un

    contract cu Suffolk County Department of Social Services (DSS)/ Departamentul

    pentru Servicii Sociale din Suffolk pentru a face vizite terapeutice copil/printe i

    evaluri prinilor acuzai de abuz i neglijen. Au i trimiteri de la Curtea Suprem i

    de Familie din Suffolk pentru evaluri ale custodiei, vizite terapeutice, terapii de

    reunificare, i evaluri mentale judiciare i evaluri ale riscurilor. Acestea includ

    probleme legate de divorul conflictual, cum ar fi cel care implic alienarea parental.

    Primesc i trimiteri legate de confirmarea abuzurilor sexuale, i trimiteri pentru a oferi

    terapie copiilor care sunt victime ale unei infraciuni. nainte de a fonda aceast

    agenie, Dr. Burkhard i Dr. Kelly au lucrat pentru o agenie comunitar ce trata copii

    maltratai i neglijai.

    n interviul pentru cartea mea, am ntrebat-o pe Dr. Burkhard cum ar evalua efectele

    alienrii asupra copiilor, iar ea a rspuns: "Aceast constituie o maltratare a

    copiilor n cel mai profund grad" (p 211).

    A continuat explicnd c ele observ copiii n anii de dup evaluarea iniial astfel

    nct agenia poate nota urmrile. E nelinitit de faptul c, atunci cnd li se cere s

    se alieze cu printele alienant, copiii alienai se simt puternici cnd sunt rugai s se

    alture printelui alienant ca i aliat. A continuat: "Aceti copii nu respect reguli;

    sunt scpai de sub control; sunt obraznici i nu au limite. Aceti copii se comport

    de parc ar avea voie s face orice doresc. Se poate, la nceput, s fi avut un colaps

    vznd c nu trebuie s asculte i s respecte pe cellalt printe. n cazurile sub

  • Asociaia Romn pentru Custodia Comun

    6 [ngo1450]

    tratament sau dup eecul reunificrii n instan, am vzut lips de respect fa de

    reprezentani ai autoritii, inclusiv fa de printele favorizant, coal, i lege.

    ntre cazurile n care eforturile de unificare nu au reuit, exist copii care au

    abandonat coala, au devenit dependeni de droguri, au avut copii n afara

    cstoriei dependeni de droguri, i au manifestri antisociale. Acesta nu e un

    rezultat pozitiv" (p 212).

    Pentru a oferi cititorului o imagine mai clar asupra modului n care aceti copii pot

    fi afectai, Dr. Burkhard i-a comparat cu un alt grup de copii aflai sub tratament

    constant: "Acest grup de copii cuprinde copii violai, ari, btui, abuzai sexual,

    victime ale infraciunilor. Dac apar n ziare, cel mai probabil ajung la noi, pentru

    c suntem specializai n copii traumatizai. i totui, nu se compar cu copiii PAS

    n ceea ce privete simptomele i ateptrile. Copiii cu PAS sunt un dezastru" (p

    212).

    Dr. Burkhard a continuat s explice modul n care copiii cu PAS sufer de abuz

    emoional: "Copilria e o perioad n care se dezvolt un sim al responsabilitii.

    Perioada de dezvoltare a contiinei. Copiii care sunt alienai pierd dezvoltarea

    acestei componente fundamentale. Nu numai c nu sunt trai la rspundere pentru

    greeli i delicte, dar pot fi ncurajai s mint sau s exagereze adevrul, i s

    acioneze n moduri care denot lips de respect fa de ceilali. Faptul c aceste

    comportamente sunt sprijinite de printele n care copilul are ncredere submineaz

    dezvoltarea moral normal dar i dezvoltarea capacitii lor de a ntreine relaii

    normale" (p 212).

    n timpul interviului pentru cartea mea, Dr. Kelly a afirmat c, copiii care devin

    victime ale alienrii sufer prejudiciile toat viaa. Ea s-a exprimat astfel: "Ei nu nva

    s rezolve probleme la nivel interpresonal deoarece deseori sunt mpiedicai s

    rezolve conflicte realiste, de zi cu zi, cu unul din prini. Acest lucru nu e benefic pe

    termen lung. i afecteaz ntr-un mod foarte negativ" (p212).

    Referindu-se la prejudiciile cauzate de alienare adolescenilor, care n general nu

    sunt receptivi la confruntri, Dr. Kelly a afirmt c: "E foarte greu s lecuiesti

    adolescenii cu PAS. Permisiunea sau consimmntul primit din partea unuia din

    prini de a-l trata ru pe cellalt printe va avea la un moment dat o urmare foarte

    nesntoas asupra capacitii lor de a interaciona cu ceilali" (p 212).

    Am scris cteva articole, am depus de multe ori mrturie n calitate de martor

    expert, am scris un capitol n cartea mea, am fost intervievat de multe ori, la radio

    si n emisiuni televizate, despre modul n care dinamica alienant a familiei ---- sau

    "triunghiul patologic" ----- reprezint o form grav de abuz psihologic asupra

    copilului.

    n continuare, un mic rezumat al motivelor pentru care am adoptat aceast

    prere profesional:

  • Asociaia Romn pentru Custodia Comun

    7 [ngo1450]

    Un copil nu se poate considera demn de a fi iubit dac simte c unul din prini l-ar

    fi abandonat i/sau nu l/o iubete. Urmarea inevitabil va fi c copilul "va cuta

    dragoste exact unde nu trebuie."

    Conceptul de sine al unui copil este c el/ea e format/ din 1/2 mam si 1/2 tat.

    Dac un copil i urte unul din prini sau gndete negativ despre acela, atunci se

    va ur pe sine i va avea o stim de sine sczut; aceasta duce inevitabil la un

    comportament negativ.

    Deoarece minciuna, nelciunea, lipsa de respect i agresivitatea au fost

    normalizate pentru copil, copiii alienai vor avea eecuri frecvente n a se conforma

    regulilor i valorilor mediului cultural n care triesc.

    Deoarece judecata, percepia, testul realitii, i super-ego-ul (contiina) copilului

    au fost periclitate, exist un risc de psihoz.

    Neputina de a avea, iubi i a fi iubit de ambii prini poate duce la psihoz.

    Meninerea urii i furiei nu e sntoas n nici o mprejurare, cu att mai puin fa

    de unul dintre prini.

    Actul de a se folosi de copil pentru a satisface nevoile emoionale ale printelui

    alienant i a face jocul respingtor al acelui printe este abuz n sine. Este inversul a

    ceea ce constituie o ierarhie de familie sntoas.

    Copilul acioneaz mereu sub un nor de angoas deoarece teama de o scpare, n

    vorbe sau /i comportament, i va trda adevratele sentimente de dragoste i dor de

    printele alienat. Aceasta inevitabil are consecine ngrozitoare datorate printelui

    alienant.

    Copilul e deprimat fiindc lipsa unui printe e o pierdere --- o pierdere dintre cele

    mai grave.

    Deseori aceti copiii se simt vinovai fiindc, la un anumit nivel, simt c s-au

    comportat ru fa de unul din prini. i dac acel printe nu mai e acolo ca s i se

    cear scuze atunci cnd copilul e pregtit s i cear scuze, sentimentul de vin va

    dura toat viaa.

    Golul emoional cauzat de pierderea unui printe e de obicei umplut cu mult

    negativism, care include i nu se limiteaz doar la: dereglri de alimentaie, tieri,

    activiti infracionale, comportamente antisociale i de bravad, sfidare, lips de

    respect fa de orice autoritate, distorsiuni cognitive, deprimare, angoas, atacuri de

    panic, relaii deficitare cu colegii, probleme n educaie, abuz de droguri, i o

    indispoziie general legat de via.

  • Asociaia Romn pentru Custodia Comun

    8 [ngo1450]

    Individualitatea copilului este periclitat deoarece printele alienant nu accept

    faptul c un copil e o persoan separat de el/ea, cu nevoi, sentimente i preri

    diferite --- mai ales fa de cellalt printe.

    n sfrit, un copil nu poate fi ntreg dac unul dintre prini este scos din viaa sa!

    Referine:

    American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental Disorders (5th

    ed.). Washington, DC: Author.

    Baker, A. (2007). Adult children of parental alienation syndrome. New York, NY: Norton.

    Barden, R. C. (2006) Protecting the fundamental rights of children and families:

    Parental alienation syndrome and family law reform. In R. Gardner, R. Sauber, & L. Lorandos. (Eds.),

    International handbook of parental alienation syndrome (pp. 419-432). Springfield, IL: Thomas

    Bowen, M. (1971). The use of family theory in clinical practice. In J. Haley (Ed.), Changing families:

    A family therapy reader (pp. 159-192). New York, NY: Grune & Stratton.

    Bowen, M. (1978). Family therapy in clinical practice. New York, NY: Jason Aronson.

    Cartwright, G. (2006). Beyond parental alienation syndrome: Reconciling the alienated child and the

    lost parent. In R. Gardner, R. Sauber, & D. Lorandos (Eds.), International handbook of parental

    alienation syndrome (pp. 286-291). Springfield, IL: Thomas.

    Clawar, S. S., & Rivlin, B. V. (1991). Children held hostage: Dealing with programmed and

    brainwashed children. Chicago, IL: American Bar Association

    Everett, C. (2006). Family therapy for parental alienation syndrome: Understanding the interlocking

    pathologies. In R. Gardner, R. Sauber, & D. Lorandos (Eds.), International handbook of parental

    alienation syndrome (pp. 228-241). Springfield, IL: Thomas.

    Gottlieb, L. (2012). The parental alienation syndrome: A family therapy and collaborative systems

    approach to amelioration (pp. 209-231). Springfield, IL: Thomas.

    Gottlieb, L. (2012). The application of structural family therapy to the treatment of parental alienation

    syndrome. In Baker, A. & Sauber, R. (Eds.), Working with alienated children and their families. New

    York, NY: Routledge.

    Major, Jayne. (2006). Helping clients deal with parental alienation syndrome. In R. Gardner, R.

    Sauber, & D. Lorandos (Eds.), International handbook of parental alienation syndrome ( pp. 276-285).

    Springfield, IL: Thomas.

    Minuchin, S., with Fishman, C. (1981). Family therapy techniques. Cambridge, MA: Harvard

    University Press.

    Wallerstein, J., & Kelly, J. (1980). Surviving the breakup. New York, NY: Basic Books.