Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

54
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013 CUPRINS: 1. Introducere………………………………………………………………pag. 3 2. Legislatie……………………………………….………………………..pag. 6 3. Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU.................................pag. 18 4. Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare / mărunţire ….. pag. 20 4.1. Fluide …………………………….……………..…………………….pag. 20 4.2. Alte materiale provenite de la depoluare……………………... ………pag. 20 4.3. Metalele feroase………………………………………………….…..pag. 21 4.4. Metale neferoase ………………………………………………….…..pag. 21 4.5. Componente nemetalice……………………………..………………..pag. 22 1

description

Reciclarea autovehiculelor scoase din uz, metode, tehnici, concluzii.

Transcript of Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Page 1: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

CUPRINS

1 Introducerehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 3

2 Legislatiehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 6

3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSUpag 18

4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate de la

vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire hellip pag 20

41 Fluide helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag

20

42 Alte materiale provenite de la depoluarehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag

20

43 Metalele feroasehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 21

44 Metale neferoase helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag

21

45 Componente nemetalicehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag

22

5 Etapele tratăriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 23

51 Depoluarea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 23

52 Dezmembrarea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 241

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

53 Tocarea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 25

54 Depozitarea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 27

55 Incinerarea recuperarea energeticăpag 28

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si reciclate

(art 15 din HG 24062004)helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 29

61 Metale ferosehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 29

62 Metale neferoasehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 29

63 Component nemetalicehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 31

7 Concluziihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 33

8 Bibliografie helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 34

2

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

1 Introducere

Aspecte legate de vehiculele scoase din uz au icircnceput să fie investigate amănunţit de

Comisa Europeană icircn a doua jumătate a anilor 90 mai icircntacirci printr-o serie de studii (ex Vehicule

scoase din uz ndash Date curente de bază reflectacircnd contextul ecologic şi economic general al

problemei vehiculelor scoase din uz ndash Institutul pentru Politici Europene de Mediu 1996) care au

arătat atacirct dimensiunea fenomenului (numarul vehiculelor scoase din uz la nivelul celor 17 state

UE din acea perioadă fiind de aproximativ 9 milioane pe an) cacirct şi faptul că este necesara crearea

unui cadru legislativ uniform şi coerent la nivelul statelor membre Cadrul respectiv trebuia să

prevadă criterii de performanţă pentru tratarea vehiculelor scoase din uz icircn condiţii de siguranţă

pentru mediu şi sanătatea populaţiei şi atingerea unui grad ridicat de reutilizare reciclare şi

valorificare energetica a materialelor şi componentelor provenind de la depoluarea şi

dezmembrarea vehiculelor scoase din uz Icircn plus pentru facilitarea gestionării VSU a trebuit să se

includă obligaţii legate de fabricarea vehiculelor noi icircn mod special icircn ceea ce priveşte codarea

obligatorie a componentelor de plastic icircn vederea facilitării dezmembrării şi restricţionarea

utilizării metalelor grele la fabricarea vehiculelor

Icircn plus au trebuit integrate principiile care stau la baza legislaţiei comunitare icircn domeniul

gestionarii deşeurilor şi anume

bull principiul poluatorul plăteşte

3

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull principiul responsabilitaţii producătorului

A fost de asemenea utilizată experienţa legată de elaborarea şi implementarea altor componente

similare ale acquis-ului comunitar privind gestionarea fluxurilor speciale de deseuri (ex

ambalaje uleiuri uzate baterii si acumulatori uzaţi) unde s-au aplicat aceleaşi principii Datele

care au stat la baza stabilirii obiectivelor de valorificare şi cerintelor minime pe care trebuie să le

indeplinească unităţile de colectaretratare au fost obţinute plecacircnd de la rezultatele sistemelor

deja funcţionale icircn anumite state membre (icircn mod special Olanda Danemarca şi Suedia)

Principalele idei care au rezultat icircn urma studiilor şi care au stat la baza elaborarii

Directivei 200053CE sunt următoarele

bull deşeurile trebuie reutilizate şi valorificate acordacircndu-se icircntacircietate reutilizării si reciclării

bull statele membre trebuie să ia masuri pentru a se asigura că operatorii economici instituie sisteme

de colectare tratare şi valorificare a vehiculelor scoase din uz

bull statele membre trebuie să se asigure că ultimul deţinator şisau proprietar poate livra vehiculul

uzat catre o instalaţie de tratare autorizată fară costuri ca urmare a faptului ca vehiculul nu are

valoare sau are o valoare comercială negativă iar producătorii acoperă integral sau icircn mare

masura costurile punerii icircn aplicare ale acestei măsuri

bull este important ca masurile preventive sa se aplice cu icircncepere din faza de proiectare a

vehiculului şi să se concretizeze icircn special icircn reducerea şi controlul substantelor periculoase

pentru a preveni eliberarea acestora icircn mediu a facilita reciclarea şi pentru a evita eliminarea

deşeurilor periculoase

bull avacircnd icircn vedere nivelul scăzut la care se realizează reciclarea tuturor părţtilor din plastic ale

vehiculelor uzate trebuie icircmbunatatita continuu

bull cerinţele pentru dezmembrarea refolosirea şi reciclarea vehiculelor uzate şi a componentelor

acestora trebuie integrate icircn etapele de proiectare şi producţie ale noilor vehicule

bull trebuie icircncurajată dezvoltarea pieţelor de materiale reciclate

bull este necesară introducerea unui certificat de distrugere pentru a condiţiona radierea vehiculelor

scoase din uz

4

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull agenţii economici care desfasoara operaţiuni de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz

trebuie sa deţina autorizaţii de mediu

bull este necesară promovarea proprietatilor legate de reciclarea şi valorificarea vehiculelor

bull stocarea temporară şi tratarea vehiculelor trebuie efectuate astfel icircncat sa se previna impactul

negativ asupra mediului şi afectarea concurentei şi a schimburilor comerciale

bull pentru a obţine rezultate pe termen scurt şi pentru a oferi agentilor consumatorilor şi

autoritatilor publice perspectiva necesara pe termen lung este necesara stabilirea de obiective

cuantificate de reutilizare reciclare şi valorificare care trebuie indeplinite de agentii economici

bull producatorii trebuie sa se asigure ca vehiculele sunt proiectate şi fabricate astfel incat să permită

indeplinirea obiectivelor de reutilizare reciclare şi valorificare

bull prin aplicarea acquis-ului comunitar se va proteja concurenţa ţi icircn special accesul

intreprinderilor mici si mijlocii pe piaţa de colectare dezmembrare tratare şi reciclare

bull pentru a facilita dezmembrarea şi valorificarea producatorii trebuie să puna la dispoziţia

instalatiilor autorizate toate informaţiile necesare referitoare la dezmembrare icircn special pentru

materialele cu grad ridicat de risc

5

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

2 Legislatie

Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana s-a impus adoptarea de catre Romacircnia

a legilor europene icircn domeniul mediului Astfel directiva 200053EC privind reciclarea

vehiculelor scoase din uz a fost transpusa exact icircn legislaţia romacircna prin Hotararea de Guvern

nr 2406 din 21 decembrie 2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz care cuprinde 20

de articole in care se reglementeaza masurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la

vehicule scoase din uz şi reutilizarea şi reciclarea precum şi alte forme de valorificare a acestora

O alta Hotarare de Guvern a impartit deseurile pe mai multe clase astfel conform HG nr

8562002- MOf nr 65905092002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei

cuprinzacircnd deşeurile vehivulele scoase din uz se găsesc la punctele

- 13 Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi

cu subpunctele

o 13 01 deşeuri de uleiuri hidraulice

o 13 07 deşeuri de combustibili lichizi

6

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

-16 Deşeuri nespecificate icircn alta parte

cu subpunctele

o 16 01 vehicule scoase din uz de la diverse mijloace de transport (inclusiv vehicule

pentru transport icircn afara drumurilor) şi deseuri de la dezmembrarea vehiculelor

casate şi icircntreţinerea vehiculelor

o 16 01 03 anvelope scoase din uz

o 16 01 06 vehicule scoase din uz care nu conţin lichide sau alte componente

periculoase

o 16 01 07 filtre de ulei

o 16 01 10 componente explozive (de ex perne de protecţie (air bags))

o 16 01 11 placuţe de fracircnă cu conţinut de azbest

o 16 01 12 plăcuţe de fracircnă altele decacirct cele specificate la 16 01 11

o 16 01 13 lichide de frana

o 16 01 15 fluide antigel

o 16 01 17 metale feroase

o 16 01 18 metale neferoase

o 16 01 19 materiale plastice

o 16 01 20 sticla

o 16 02 deşeuri de la echipamente electrice şi electronice

o 16 06 baterii şi acumulatori

7

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Art 1

(1)Prezenta hotăracircre reglementează măsurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la

vehiculele scoase din uz şi reutilizarea reciclarea precum şi alte forme de valorificare a

vehiculelor scoase din uz şi a componentelor acestora icircn vederea reducerii cantităţii de deşeuri

destinate eliminării

(2)Prevederile prezentei hotăracircri stabilesc măsuri pentru icircmbunătăţirea din punct de vedere al

protecţiei mediului a activităţilor agenţilor economici implicaţi icircn ciclul de viaţă al vehiculelor şi

icircn special ale agenţilor economici direct implicaţi icircn tratarea vehiculelor scoase din uz

(3)Prezenta hotăracircre se aplică cu respectarea legislaţiei naţionale privind standardele de siguranţă

emisiile icircn atmosferă şi nivelul emisiilor de zgomot precum şi cele referitoare la protecţia solului

şi a apei

(4)Prevederile prezentei hotăracircri se aplică vehiculelor scoase din uz inclusiv componentelor şi

materialelor acestora fără a se ţine seama de modul icircn care vehiculul a fost icircntreţinut sau reparat

pe toată durata utilizării acestuia şi indiferent dacă acesta este echipat cu componente furnizate de

producător sau cu alte componente a căror montare ca piese de schimb sau ca piese de icircnlocuire

se realizează respectacircndu-se reglementările naţionale icircn domeniu

Art 2

Articolul 2 al hotararii prezinta explicarea unor termini si expresii folositi in textul legii

a)vehicul - orice vehicul aparţinacircnd categoriilor M sau N precum şi vehiculele cu 3 roţi astfel

cum sunt definite prin Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr

2112003 pentru aprobarea Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le

icircndeplinească vehiculele rutiere icircn vederea admiterii icircn circulaţie pe drumurile publice din

Romacircnia - RNTR 2 cu modificările şi completările ulterioare cu excepţia mototriciclurilor

b)vehicul scos din uz - un vehicul devenit deşeu icircn sensul definiţiei din anexa nr IA la

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 782000 privind regimul deşeurilor aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr 4262001

8

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

c)producător - fabricantul de vehicule sau importatorul profesional al unui vehicul icircn Romacircnia

d)producător individual - persoană fizică sau juridică care produce ori importă vehicule dar care

nu desfăşoară această activitate cu titlu profesional

e)prevenire - măsurile care urmăresc reducerea cantităţii şi nocivităţii pentru mediu a vehiculelor

scoase din uz a materialelor şi substanţelor din componenţa acestora

f)tratare - orice activitate desfăşurată după ce vehiculul scos din uz a fost predat unui agent

economic care desfăşoară activităţi de depoluare dezmembrare tăiere mărunţire valorificare sau

pregătire pentru eliminarea deşeurilor mărunţite precum şi orice altă operaţiune efectuată icircn

vederea valorificării şisau eliminării vehiculelor scoase din uz şi a componentelor lor

g)reutilizare - orice operaţiune prin care componentele vehiculelor scoase din uz sunt utilizate icircn

acelaşi scop pentru care au fost concepute

h)reciclare - reprelucrarea deşeurilor icircntr-un proces de producţie icircn vederea utilizării icircn scopul

iniţial sau pentru alte scopuri dar cu excluderea valorificării energetice

i)valorificare energetică - utilizarea deşeurilor combustibile ca mijloc de generare a energiei prin

incinerare directă sau coincinerare cu sau fără alte deşeuri dar cu recuperarea căldurii

j)valorificare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIB la Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001

k)eliminare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIA la Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001

l)agenţi economici - producătorii distribuitorii colectorii companiile de asigurare precum şi

agenţii care au ca obiect de activitate tratarea recuperarea reciclarea vehiculelor scoase din uz

inclusiv a componentelor şi materialelor acestora

m)substanţă periculoasă - orice substanţă considerată periculoasă potrivit art 7 din Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr 2002000 privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi

preparatelor chimice periculoase aprobată cu modificări prin Legea nr 4512001

n)instalaţie de mărunţire a vehiculelor scoase din uz - orice instalaţie utilizată pentru tăierea icircn

bucăţi sau pentru fragmentarea vehiculelor scoase din uz inclusiv icircn scopul obţinerii de resturi

metalice direct refolosibile

9

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

o)informaţii referitoare la dezmembrare - toate informaţiile necesare pentru tratarea

corespunzătoare şi ecologic raţională a vehiculelor scoase din uz Aceste informaţii vor fi puse la

dispoziţie agenţilor economici care deţin instalaţii de tratare autorizate de către producătorii de

vehicule şi producătorii de componente sub formă de manuale sau pe suport electronic cum ar fi

CD-ROM servicii on-line

p)piesă de icircnlocuire - piesă destinată să icircnlocuiască la un vehicul acea piesă cu care vehiculul a

fost omologat de tip

r)masă medie la gol a vehiculului - masă proprie a vehiculului conform cărţii de identitate a

vehiculului minus masa conţinutului rezervorului de carburant umplut la 90 din capacitate şi

masa conducătorului auto evaluată la 75 kg

s)depoluare - golirea de fluide şi de substanţe chimice periculoase a vehiculelor scoase din uz cu

respectarea prevederilor anexei nr 1 la prezenta hotăracircre

t)certificat de distrugere - certificatul eliberat ultimului deţinător al vehiculului scos din uz de

către unităţile autorizate pentru colectaretratare

Art 3

Icircn scopul prevenirii apariţiei deşeurilor producătorii de vehicule icircn colaborare cu producătorii de

componente şi de materiale vor lua măsurile necesare pentru

a)limitarea şi reducerea pe cacirct posibil a utilizării substanţelor periculoase la construcţia

vehiculelor icircncepacircnd din faza de proiectare pentru a evita poluarea mediului facilitarea

reciclării componentelor şi materialelor precum şi evitarea eliminării deşeurilor periculoase

b)conceperea şi construirea noilor vehicule cu luarea icircn considerare a posibilităţilor de

dezmembrare reutilizare şi valorificare a componentelor şi materialelor acestora

c)dezvoltarea utilizării materialelor reciclate la producerea de noi vehicule sau alte produse

Art 4

(1)Materialele şi componentele vehiculelor vor fi introduse pe piaţă numai dacă nu conţin plumb

mercur cadmiu şi crom hexavalent

(2)Materialele şi componentele vehiculelor exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)

precum şi condiţiile icircn care se pot utiliza se aprobă prin ordin comun al ministrului mediului şi

10

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

gospodăririi apelor şi al ministrului economiei şi comerţului icircn termen de 90 de zile de la

publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri

Art 5

Producătorii de vehicule şi producătorii de componente sau de materiale au obligaţia de a

codifica componentele şi materialele pentru a facilita identificarea acestora la dezmembrarea

pentru reutilizare valorificare reciclare Pot fi aplicate ca standarde de referinţă următoarele SR

EN ISO 1043-12003 SR ISO 1043-21995 SR EN ISO 114692001 pentru componente din

materiale plastice şi SR ISO 16291993 pentru componente din cauciuc sau latex cu excepţia

anvelopelor

Art 6

(1)Producătorii icircn colaborare cu agenţii economici implicaţi icircn gestionarea vehiculelor scoase

din uz sunt obligaţi să publice icircn cartea tehnică sau prin alte mijloace de informare informaţii

privind

a)construcţia vehiculelor şi a componentelor acestora din punct de vedere al posibilităţilor de

reciclare şi valorificare a acestora

b)modalităţile de tratare ecologică a vehiculelor uzate icircn special icircn ceea ce priveşte

dezmembrarea şi evacuarea tuturor fluidelor

c)dezvoltarea şi optimizarea metodelor de reutilizare reciclare şi recuperare a vehiculelor uzate şi

a componentelor acestora

d)progresele realizate icircn domeniul valorificării şi reciclării icircn scopul reducerii cantităţii de

deşeuri precum şi pentru creşterea gradului de valorificare şi reciclare

(2)Producătorii au obligaţia de a pune la dispoziţie potenţialilor cumpărători informaţiile

prevăzute la alin (1) Date generale referitoare la informaţiile prevăzute la alin (1) vor fi incluse

icircn materialele promoţionale utilizate la comercializarea noilor vehicule

Art 7

(1)Producătorii de vehicule au obligaţia de a furniza gratuit agenţilor economici autorizaţi care

realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea acestora şi cu

11

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

respectarea secretului industrial şi comercial informaţii privind dezmembrarea tipurilor noi de

vehicule icircn termen de cel mult 6 luni de la punerea pe piaţă a acestora Aceste informaţii vor privi

componentele şi materialele precum şi localizarea tuturor substanţelor periculoase utilizate cu

scopul atingerii obiectivelor prevăzute la art 15

(2)Producătorii de componente pentru vehicule trebuie să furnizeze agenţilor economici

autorizaţi care realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea

acestora şi cu respectarea secretului industrial şi comercial informaţiile necesare privind

dezmembrarea depozitarea şi testarea componentelor reutilizabile

Art 8

Persoanele fizice sau persoanele juridice deţinătoare de vehicule scoase din uz au următoarele

obligaţii

a)să nu abandoneze vehiculele scoase din uz ori componentele solide şisau lichide ale acestora

pe sol icircn apele de suprafaţă şi ale mării teritoriale

b)să predea vehiculele scoase din uz agenţilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de

colectare şisau tratare a vehiculelor scoase din uz

Art 9

(1)Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi

preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă atunci cacircnd acestea

devin vehicule scoase din uz

(2)Icircn scopul aplicării prevederilor alin (1) producătorii de vehicule vor asigura individual sau

prin contracte cu terţe părţi minimum

a)un punct de colectare icircn fiecare judeţ

b)un punct de colectare icircn fiecare oraş cu peste 100000 de locuitori

c)3 puncte de colectare icircn municipiul Bucureşti

(3)Producătorii de vehicule trebuie

a)să transmită anual Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor lista cu punctele de colectare

desemnate potrivit obligaţiilor prevăzute la alin (1)

12

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

b)să afişeze lista cu punctele de colectare prevăzute la alin (2) la punctele de vacircnzare a

vehiculelor noi lista va include detaliile de contact privind persoanele care reprezintă aceste

puncte de colectare

c)să pună la dispoziţie publicului prin publicarea pe Internet lista prevăzută la lit a) a

prezentului alineat

Art 10

(1)Predarea vehiculului scos din uz către punctele de colectare prevăzute la art 9 alin (2) se face

fără nici o cheltuială a deţinătorului care icircl predă

(2)Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)

a)vehiculele scoase din uz care nu sunt icircnmatriculate sau pentru care ultima icircnmatriculare nu s-a

făcut icircn Romacircnia potrivit prevederilor legale icircn vigoare

b)vehiculele scoase din uz care au fost icircnmatriculate temporar icircn Romacircnia

c)vehiculele scoase din uz care nu mai conţin una sau mai multe componente esenţiale icircn mod

special grupul motopropulsor trenul de rulare caroseria şasiul catalizatorul sau echipamentele

electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului

d)vehiculele scoase din uz cărora li s-au adăugat deşeuri

Art 11

(1)Colectarea vehiculelor scoase din uz se va face numai icircn baza prezentării agentului economic

care efectuează colectarea şisau dezmembrarea a următoarelor documente

a)cartea de identitate a vehiculului (original şi o copie care va fi predată agentului economic care

efectuează colectarea şisau dezmembrarea)

b)pentru persoane fizice documentul de identitate al ultimului proprietar dacă acesta efectuează

predarea vehiculului sau al altei persoane icircmputernicite de acesta printr-un act notarial să

efectueze predarea vehiculului uzat precum şi actul notarial de icircmputernicire după caz

c)pentru persoane juridice documentul de identitate al persoanei delegate de societatea

deţinătoare a vehiculului scos din uz să efectueze predarea vehiculului şi delegaţia din partea

societăţii deţinătoare a vehiculului scos din uz pentru persoana care va efectua predarea

vehiculului

13

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Se exceptează de la aplicarea prevederilor lit a) şi b) ale alin (1) vehiculele fără proprietar sau

abandonate pe domeniul public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi

trecute potrivit legii icircn proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de pe a căror rază au fost

ridicate

(3)Agenţii economici autorizaţi pentru colectarea vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a

emite ultimului deţinător al vehiculului scos din uz un certificat de distrugere la preluarea

vehiculului scos din uz Icircn cazul icircn care agenţii economici desfăşoară doar activităţi de colectare

certificatele de distrugere vor fi emise icircn numele unităţilor de tratare cu care au contract cu

acordul scris al acestora şi cu respectarea prevederilor legale icircn vigoare

(la 08042005 art 11 alin (3) a fost reglementata de Ordinul 872005)

(4)Modelul şi condiţiile de emitere ale certificatului de distrugere se aprobă prin ordin comun al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor al ministrului administraţiei şi internelor şi al

ministrului transporturilor construcţiilor şi turismului icircn termen de 90 de zile de la publicarea icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri

Art 12

(1)Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţă de producători

individuali sau ale căror producători şi-au icircncetat activitatea se asigură prin proiecte finanţate de

la Fondul pentru mediu conform legislaţiei icircn vigoare

(2)Finanţarea proiectelor prevăzute la alin (1) se face numai icircn cazul icircn care se dovedeşte cu

documente că nivelul costurilor de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz depăşeşte

veniturile obţinute din vacircnzarea pieselor reutilizabile şi a materiilor prime secundare rezultate

din tratarea acestora

Art 13

14

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Agenţii economici care efectuează operaţiuni de icircntreţinere şi reparaţii auto au obligaţia de a

preda pentru reciclare valorificare sau reutilizare materialele şi piesele icircnlocuite care constituie

deşeuri către agenţii economici autorizaţi potrivit prevederilor legislaţiei icircn vigoare

Art 14

(1)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase

din uz trebuie să fie autorizaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr

782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei

Guvernului nr 822000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de

reparaţii de reglare de modificări constructive de reconstrucţie a vehiculelor rutiere precum şi

de dezmembrare a vehiculelor uzate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr

2222003 cu modificările ulterioare

(2)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de valorificare şisau eliminare a componentelor şi

materialelor rezultate icircn urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz trebuie să fie autorizaţi

potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 162001

privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile republicată cu modificările ulterioare

(3)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz

sunt obligaţi să respecte cerinţele minime prevăzute icircn anexa nr 1

(4)Icircn vederea respectării obligaţiilor prevăzute icircn anexa nr 1 agenţii economici prevăzuţi la alin

(1) au obligaţia ca icircn termen de 18 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea

I a prezentei hotăracircri să solicite autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului revizuirea

autorizaţiei de mediu

(5)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de dezmembrare şisau tratare a vehiculelor

scoase din uz au obligaţia de a ţine evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri şi a componentelor

reutilizabile

Art 15

(1)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2007 agenţii economici trebuie să asigure realizarea

următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol

15

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie

1980

b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie

1980

c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980

d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie

1980

(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea

următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele

scoase din uz

b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase

din uz

(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu

destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice

transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare

(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri

a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi

economici cu care producătorii au contract

b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de

către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor

(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se

stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului

economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I a prezentei hotăracircri

(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici

care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite

16

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate

pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs

(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene

un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza

formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi

tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn

structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere

recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor

membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale

Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este

icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o

acoperă

Art 16

(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel

cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr

2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15

(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14

Art 17

(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează

a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei

b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000

lei la 150000000 lei

c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000

lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu

prevederile prezentei hotăracircri

d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000

lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la

conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri

17

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al

Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi

competente potrivit legii

(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei

Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată

cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele

prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată

Art 18

Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu

excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a

art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006

Art 19

Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre

Art 20

Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn

Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043

cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană

Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine

structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol

stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al

4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele

45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive

europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca

18

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU

Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating

o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz

naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma

purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)

19

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 1 Fluxul reciclarii VUS

Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor

componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la

bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima

faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi

odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea

20

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de

depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse

dezmembrări mai degrabă decacirct tocării

4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate

de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt

41 Fluide de la depoluare

21

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin

staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde

bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)

bull ulei de motor

bull ului de transmisie

bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice

bull ulei din filtru de ulei

bull lichid de frana

bull lichid de răcire

bull lichid din instalaţia de climatizare

bull lichid din instalaţia de spalat parbriz

42 Alte materiale provenite de la depoluare

bull anvelope

bull baterii

bull catalizatori

bull contragreutati

bull scule

bull capace roti

bull jante din aliaj

bull jante din metal feros

bull condensatori ce contin PCBPCT

bull piese mari din material plastic

43 Metalele feroase

Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general

aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar

cealaltă jumătate icircn caroserie

44 Metalele neferoase

22

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii

bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

bull elemente ale radiatoarelor

bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

bull elemente sudate ale barelor de protectie

bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor

automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă

bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt

bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică

bull diverse parţi ale accesoriilor

bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate

bull Zincul ndash se utilizeaza la

bull acoperiri galvanice ale tablei

bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

bull Plumbul ndash se utilizeaza la

bull fabricarea acumulatorilor

bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare

şi vulcanizare

bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

bull platina

bull rodiul

bull paladiul

45 Componente nemetalice

bull materiale plastice

bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează

bull 60 icircn interior

23

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull 10 icircn motor

bull 10 icircn instalatia electrică

bull 15 la caroserie

bull 5 la şasiu

bull Cauciucul este utilizat in general la

bull anvelope

bull furtune

bull chedere

bull Sticla se utilizează icircn principal la

bull parbriz

bull geamuri laterale

bull luneta

bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor

5 Etapele tratării

51 Depoluarea

24

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 2 Depoluare

Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare

icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică

- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil

- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)

- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui

de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului

fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU

doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le

contin)

- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine

mercur

Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi

reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general

reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)

52 Dezmembrarea

25

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor

componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)

Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt

- roţile (oţelaliaj)

- motoarele

- cutiile de viteze

- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi

etrierele de fracircnă

- anvelopele

- radiatoarele

- bateriile

- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora

Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de

viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la

specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul

O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele

provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU

prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural

Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate

vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate

După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare

icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea

VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite

parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea

Acestea includ

- catalizatorul

- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării

acestora icircn timpul procesului de tocare

26

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)

daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare

- sticla

53 Tocarea

Figura 3 Macinarea vehiculului

Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor

componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de

metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de

tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU

datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-

27

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi

textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale

Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai

multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare

Tehnologii de tocare

Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane

(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti

de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu

conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare

Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi

neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de

metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre

cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita

fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din

greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele

moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre

sac (icircn mai puţine cazuri)

Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare

Figura 4 Shredder

28

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi

PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost

clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe

informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare

Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe

materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la

6000 CP

Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi

neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile

alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi

ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi

topitorii

Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase

folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense

de separare

29

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)

transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval

54 Depozitarea

Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de

proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale

Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice

sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de

produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind

sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus

cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate

55 Incinerarearecuperare energetică

Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea

problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea

de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere

municipale

De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de

VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de

Directiva CE si anume

bull Faza 1 - depoluare

bull Faza 2 ndashdezmembrare

bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder

30

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si

reciclate (art 15 din HG 24062004)

Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede

din ce este alcatuit un VSU

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor

61 Metalele feroase

Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn

generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele

mecanice iar cealalta jumatate in caroserie

31

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 2: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

53 Tocarea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 25

54 Depozitarea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 27

55 Incinerarea recuperarea energeticăpag 28

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si reciclate

(art 15 din HG 24062004)helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 29

61 Metale ferosehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 29

62 Metale neferoasehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 29

63 Component nemetalicehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 31

7 Concluziihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 33

8 Bibliografie helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 34

2

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

1 Introducere

Aspecte legate de vehiculele scoase din uz au icircnceput să fie investigate amănunţit de

Comisa Europeană icircn a doua jumătate a anilor 90 mai icircntacirci printr-o serie de studii (ex Vehicule

scoase din uz ndash Date curente de bază reflectacircnd contextul ecologic şi economic general al

problemei vehiculelor scoase din uz ndash Institutul pentru Politici Europene de Mediu 1996) care au

arătat atacirct dimensiunea fenomenului (numarul vehiculelor scoase din uz la nivelul celor 17 state

UE din acea perioadă fiind de aproximativ 9 milioane pe an) cacirct şi faptul că este necesara crearea

unui cadru legislativ uniform şi coerent la nivelul statelor membre Cadrul respectiv trebuia să

prevadă criterii de performanţă pentru tratarea vehiculelor scoase din uz icircn condiţii de siguranţă

pentru mediu şi sanătatea populaţiei şi atingerea unui grad ridicat de reutilizare reciclare şi

valorificare energetica a materialelor şi componentelor provenind de la depoluarea şi

dezmembrarea vehiculelor scoase din uz Icircn plus pentru facilitarea gestionării VSU a trebuit să se

includă obligaţii legate de fabricarea vehiculelor noi icircn mod special icircn ceea ce priveşte codarea

obligatorie a componentelor de plastic icircn vederea facilitării dezmembrării şi restricţionarea

utilizării metalelor grele la fabricarea vehiculelor

Icircn plus au trebuit integrate principiile care stau la baza legislaţiei comunitare icircn domeniul

gestionarii deşeurilor şi anume

bull principiul poluatorul plăteşte

3

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull principiul responsabilitaţii producătorului

A fost de asemenea utilizată experienţa legată de elaborarea şi implementarea altor componente

similare ale acquis-ului comunitar privind gestionarea fluxurilor speciale de deseuri (ex

ambalaje uleiuri uzate baterii si acumulatori uzaţi) unde s-au aplicat aceleaşi principii Datele

care au stat la baza stabilirii obiectivelor de valorificare şi cerintelor minime pe care trebuie să le

indeplinească unităţile de colectaretratare au fost obţinute plecacircnd de la rezultatele sistemelor

deja funcţionale icircn anumite state membre (icircn mod special Olanda Danemarca şi Suedia)

Principalele idei care au rezultat icircn urma studiilor şi care au stat la baza elaborarii

Directivei 200053CE sunt următoarele

bull deşeurile trebuie reutilizate şi valorificate acordacircndu-se icircntacircietate reutilizării si reciclării

bull statele membre trebuie să ia masuri pentru a se asigura că operatorii economici instituie sisteme

de colectare tratare şi valorificare a vehiculelor scoase din uz

bull statele membre trebuie să se asigure că ultimul deţinator şisau proprietar poate livra vehiculul

uzat catre o instalaţie de tratare autorizată fară costuri ca urmare a faptului ca vehiculul nu are

valoare sau are o valoare comercială negativă iar producătorii acoperă integral sau icircn mare

masura costurile punerii icircn aplicare ale acestei măsuri

bull este important ca masurile preventive sa se aplice cu icircncepere din faza de proiectare a

vehiculului şi să se concretizeze icircn special icircn reducerea şi controlul substantelor periculoase

pentru a preveni eliberarea acestora icircn mediu a facilita reciclarea şi pentru a evita eliminarea

deşeurilor periculoase

bull avacircnd icircn vedere nivelul scăzut la care se realizează reciclarea tuturor părţtilor din plastic ale

vehiculelor uzate trebuie icircmbunatatita continuu

bull cerinţele pentru dezmembrarea refolosirea şi reciclarea vehiculelor uzate şi a componentelor

acestora trebuie integrate icircn etapele de proiectare şi producţie ale noilor vehicule

bull trebuie icircncurajată dezvoltarea pieţelor de materiale reciclate

bull este necesară introducerea unui certificat de distrugere pentru a condiţiona radierea vehiculelor

scoase din uz

4

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull agenţii economici care desfasoara operaţiuni de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz

trebuie sa deţina autorizaţii de mediu

bull este necesară promovarea proprietatilor legate de reciclarea şi valorificarea vehiculelor

bull stocarea temporară şi tratarea vehiculelor trebuie efectuate astfel icircncat sa se previna impactul

negativ asupra mediului şi afectarea concurentei şi a schimburilor comerciale

bull pentru a obţine rezultate pe termen scurt şi pentru a oferi agentilor consumatorilor şi

autoritatilor publice perspectiva necesara pe termen lung este necesara stabilirea de obiective

cuantificate de reutilizare reciclare şi valorificare care trebuie indeplinite de agentii economici

bull producatorii trebuie sa se asigure ca vehiculele sunt proiectate şi fabricate astfel incat să permită

indeplinirea obiectivelor de reutilizare reciclare şi valorificare

bull prin aplicarea acquis-ului comunitar se va proteja concurenţa ţi icircn special accesul

intreprinderilor mici si mijlocii pe piaţa de colectare dezmembrare tratare şi reciclare

bull pentru a facilita dezmembrarea şi valorificarea producatorii trebuie să puna la dispoziţia

instalatiilor autorizate toate informaţiile necesare referitoare la dezmembrare icircn special pentru

materialele cu grad ridicat de risc

5

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

2 Legislatie

Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana s-a impus adoptarea de catre Romacircnia

a legilor europene icircn domeniul mediului Astfel directiva 200053EC privind reciclarea

vehiculelor scoase din uz a fost transpusa exact icircn legislaţia romacircna prin Hotararea de Guvern

nr 2406 din 21 decembrie 2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz care cuprinde 20

de articole in care se reglementeaza masurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la

vehicule scoase din uz şi reutilizarea şi reciclarea precum şi alte forme de valorificare a acestora

O alta Hotarare de Guvern a impartit deseurile pe mai multe clase astfel conform HG nr

8562002- MOf nr 65905092002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei

cuprinzacircnd deşeurile vehivulele scoase din uz se găsesc la punctele

- 13 Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi

cu subpunctele

o 13 01 deşeuri de uleiuri hidraulice

o 13 07 deşeuri de combustibili lichizi

6

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

-16 Deşeuri nespecificate icircn alta parte

cu subpunctele

o 16 01 vehicule scoase din uz de la diverse mijloace de transport (inclusiv vehicule

pentru transport icircn afara drumurilor) şi deseuri de la dezmembrarea vehiculelor

casate şi icircntreţinerea vehiculelor

o 16 01 03 anvelope scoase din uz

o 16 01 06 vehicule scoase din uz care nu conţin lichide sau alte componente

periculoase

o 16 01 07 filtre de ulei

o 16 01 10 componente explozive (de ex perne de protecţie (air bags))

o 16 01 11 placuţe de fracircnă cu conţinut de azbest

o 16 01 12 plăcuţe de fracircnă altele decacirct cele specificate la 16 01 11

o 16 01 13 lichide de frana

o 16 01 15 fluide antigel

o 16 01 17 metale feroase

o 16 01 18 metale neferoase

o 16 01 19 materiale plastice

o 16 01 20 sticla

o 16 02 deşeuri de la echipamente electrice şi electronice

o 16 06 baterii şi acumulatori

7

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Art 1

(1)Prezenta hotăracircre reglementează măsurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la

vehiculele scoase din uz şi reutilizarea reciclarea precum şi alte forme de valorificare a

vehiculelor scoase din uz şi a componentelor acestora icircn vederea reducerii cantităţii de deşeuri

destinate eliminării

(2)Prevederile prezentei hotăracircri stabilesc măsuri pentru icircmbunătăţirea din punct de vedere al

protecţiei mediului a activităţilor agenţilor economici implicaţi icircn ciclul de viaţă al vehiculelor şi

icircn special ale agenţilor economici direct implicaţi icircn tratarea vehiculelor scoase din uz

(3)Prezenta hotăracircre se aplică cu respectarea legislaţiei naţionale privind standardele de siguranţă

emisiile icircn atmosferă şi nivelul emisiilor de zgomot precum şi cele referitoare la protecţia solului

şi a apei

(4)Prevederile prezentei hotăracircri se aplică vehiculelor scoase din uz inclusiv componentelor şi

materialelor acestora fără a se ţine seama de modul icircn care vehiculul a fost icircntreţinut sau reparat

pe toată durata utilizării acestuia şi indiferent dacă acesta este echipat cu componente furnizate de

producător sau cu alte componente a căror montare ca piese de schimb sau ca piese de icircnlocuire

se realizează respectacircndu-se reglementările naţionale icircn domeniu

Art 2

Articolul 2 al hotararii prezinta explicarea unor termini si expresii folositi in textul legii

a)vehicul - orice vehicul aparţinacircnd categoriilor M sau N precum şi vehiculele cu 3 roţi astfel

cum sunt definite prin Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr

2112003 pentru aprobarea Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le

icircndeplinească vehiculele rutiere icircn vederea admiterii icircn circulaţie pe drumurile publice din

Romacircnia - RNTR 2 cu modificările şi completările ulterioare cu excepţia mototriciclurilor

b)vehicul scos din uz - un vehicul devenit deşeu icircn sensul definiţiei din anexa nr IA la

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 782000 privind regimul deşeurilor aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr 4262001

8

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

c)producător - fabricantul de vehicule sau importatorul profesional al unui vehicul icircn Romacircnia

d)producător individual - persoană fizică sau juridică care produce ori importă vehicule dar care

nu desfăşoară această activitate cu titlu profesional

e)prevenire - măsurile care urmăresc reducerea cantităţii şi nocivităţii pentru mediu a vehiculelor

scoase din uz a materialelor şi substanţelor din componenţa acestora

f)tratare - orice activitate desfăşurată după ce vehiculul scos din uz a fost predat unui agent

economic care desfăşoară activităţi de depoluare dezmembrare tăiere mărunţire valorificare sau

pregătire pentru eliminarea deşeurilor mărunţite precum şi orice altă operaţiune efectuată icircn

vederea valorificării şisau eliminării vehiculelor scoase din uz şi a componentelor lor

g)reutilizare - orice operaţiune prin care componentele vehiculelor scoase din uz sunt utilizate icircn

acelaşi scop pentru care au fost concepute

h)reciclare - reprelucrarea deşeurilor icircntr-un proces de producţie icircn vederea utilizării icircn scopul

iniţial sau pentru alte scopuri dar cu excluderea valorificării energetice

i)valorificare energetică - utilizarea deşeurilor combustibile ca mijloc de generare a energiei prin

incinerare directă sau coincinerare cu sau fără alte deşeuri dar cu recuperarea căldurii

j)valorificare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIB la Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001

k)eliminare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIA la Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001

l)agenţi economici - producătorii distribuitorii colectorii companiile de asigurare precum şi

agenţii care au ca obiect de activitate tratarea recuperarea reciclarea vehiculelor scoase din uz

inclusiv a componentelor şi materialelor acestora

m)substanţă periculoasă - orice substanţă considerată periculoasă potrivit art 7 din Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr 2002000 privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi

preparatelor chimice periculoase aprobată cu modificări prin Legea nr 4512001

n)instalaţie de mărunţire a vehiculelor scoase din uz - orice instalaţie utilizată pentru tăierea icircn

bucăţi sau pentru fragmentarea vehiculelor scoase din uz inclusiv icircn scopul obţinerii de resturi

metalice direct refolosibile

9

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

o)informaţii referitoare la dezmembrare - toate informaţiile necesare pentru tratarea

corespunzătoare şi ecologic raţională a vehiculelor scoase din uz Aceste informaţii vor fi puse la

dispoziţie agenţilor economici care deţin instalaţii de tratare autorizate de către producătorii de

vehicule şi producătorii de componente sub formă de manuale sau pe suport electronic cum ar fi

CD-ROM servicii on-line

p)piesă de icircnlocuire - piesă destinată să icircnlocuiască la un vehicul acea piesă cu care vehiculul a

fost omologat de tip

r)masă medie la gol a vehiculului - masă proprie a vehiculului conform cărţii de identitate a

vehiculului minus masa conţinutului rezervorului de carburant umplut la 90 din capacitate şi

masa conducătorului auto evaluată la 75 kg

s)depoluare - golirea de fluide şi de substanţe chimice periculoase a vehiculelor scoase din uz cu

respectarea prevederilor anexei nr 1 la prezenta hotăracircre

t)certificat de distrugere - certificatul eliberat ultimului deţinător al vehiculului scos din uz de

către unităţile autorizate pentru colectaretratare

Art 3

Icircn scopul prevenirii apariţiei deşeurilor producătorii de vehicule icircn colaborare cu producătorii de

componente şi de materiale vor lua măsurile necesare pentru

a)limitarea şi reducerea pe cacirct posibil a utilizării substanţelor periculoase la construcţia

vehiculelor icircncepacircnd din faza de proiectare pentru a evita poluarea mediului facilitarea

reciclării componentelor şi materialelor precum şi evitarea eliminării deşeurilor periculoase

b)conceperea şi construirea noilor vehicule cu luarea icircn considerare a posibilităţilor de

dezmembrare reutilizare şi valorificare a componentelor şi materialelor acestora

c)dezvoltarea utilizării materialelor reciclate la producerea de noi vehicule sau alte produse

Art 4

(1)Materialele şi componentele vehiculelor vor fi introduse pe piaţă numai dacă nu conţin plumb

mercur cadmiu şi crom hexavalent

(2)Materialele şi componentele vehiculelor exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)

precum şi condiţiile icircn care se pot utiliza se aprobă prin ordin comun al ministrului mediului şi

10

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

gospodăririi apelor şi al ministrului economiei şi comerţului icircn termen de 90 de zile de la

publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri

Art 5

Producătorii de vehicule şi producătorii de componente sau de materiale au obligaţia de a

codifica componentele şi materialele pentru a facilita identificarea acestora la dezmembrarea

pentru reutilizare valorificare reciclare Pot fi aplicate ca standarde de referinţă următoarele SR

EN ISO 1043-12003 SR ISO 1043-21995 SR EN ISO 114692001 pentru componente din

materiale plastice şi SR ISO 16291993 pentru componente din cauciuc sau latex cu excepţia

anvelopelor

Art 6

(1)Producătorii icircn colaborare cu agenţii economici implicaţi icircn gestionarea vehiculelor scoase

din uz sunt obligaţi să publice icircn cartea tehnică sau prin alte mijloace de informare informaţii

privind

a)construcţia vehiculelor şi a componentelor acestora din punct de vedere al posibilităţilor de

reciclare şi valorificare a acestora

b)modalităţile de tratare ecologică a vehiculelor uzate icircn special icircn ceea ce priveşte

dezmembrarea şi evacuarea tuturor fluidelor

c)dezvoltarea şi optimizarea metodelor de reutilizare reciclare şi recuperare a vehiculelor uzate şi

a componentelor acestora

d)progresele realizate icircn domeniul valorificării şi reciclării icircn scopul reducerii cantităţii de

deşeuri precum şi pentru creşterea gradului de valorificare şi reciclare

(2)Producătorii au obligaţia de a pune la dispoziţie potenţialilor cumpărători informaţiile

prevăzute la alin (1) Date generale referitoare la informaţiile prevăzute la alin (1) vor fi incluse

icircn materialele promoţionale utilizate la comercializarea noilor vehicule

Art 7

(1)Producătorii de vehicule au obligaţia de a furniza gratuit agenţilor economici autorizaţi care

realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea acestora şi cu

11

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

respectarea secretului industrial şi comercial informaţii privind dezmembrarea tipurilor noi de

vehicule icircn termen de cel mult 6 luni de la punerea pe piaţă a acestora Aceste informaţii vor privi

componentele şi materialele precum şi localizarea tuturor substanţelor periculoase utilizate cu

scopul atingerii obiectivelor prevăzute la art 15

(2)Producătorii de componente pentru vehicule trebuie să furnizeze agenţilor economici

autorizaţi care realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea

acestora şi cu respectarea secretului industrial şi comercial informaţiile necesare privind

dezmembrarea depozitarea şi testarea componentelor reutilizabile

Art 8

Persoanele fizice sau persoanele juridice deţinătoare de vehicule scoase din uz au următoarele

obligaţii

a)să nu abandoneze vehiculele scoase din uz ori componentele solide şisau lichide ale acestora

pe sol icircn apele de suprafaţă şi ale mării teritoriale

b)să predea vehiculele scoase din uz agenţilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de

colectare şisau tratare a vehiculelor scoase din uz

Art 9

(1)Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi

preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă atunci cacircnd acestea

devin vehicule scoase din uz

(2)Icircn scopul aplicării prevederilor alin (1) producătorii de vehicule vor asigura individual sau

prin contracte cu terţe părţi minimum

a)un punct de colectare icircn fiecare judeţ

b)un punct de colectare icircn fiecare oraş cu peste 100000 de locuitori

c)3 puncte de colectare icircn municipiul Bucureşti

(3)Producătorii de vehicule trebuie

a)să transmită anual Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor lista cu punctele de colectare

desemnate potrivit obligaţiilor prevăzute la alin (1)

12

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

b)să afişeze lista cu punctele de colectare prevăzute la alin (2) la punctele de vacircnzare a

vehiculelor noi lista va include detaliile de contact privind persoanele care reprezintă aceste

puncte de colectare

c)să pună la dispoziţie publicului prin publicarea pe Internet lista prevăzută la lit a) a

prezentului alineat

Art 10

(1)Predarea vehiculului scos din uz către punctele de colectare prevăzute la art 9 alin (2) se face

fără nici o cheltuială a deţinătorului care icircl predă

(2)Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)

a)vehiculele scoase din uz care nu sunt icircnmatriculate sau pentru care ultima icircnmatriculare nu s-a

făcut icircn Romacircnia potrivit prevederilor legale icircn vigoare

b)vehiculele scoase din uz care au fost icircnmatriculate temporar icircn Romacircnia

c)vehiculele scoase din uz care nu mai conţin una sau mai multe componente esenţiale icircn mod

special grupul motopropulsor trenul de rulare caroseria şasiul catalizatorul sau echipamentele

electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului

d)vehiculele scoase din uz cărora li s-au adăugat deşeuri

Art 11

(1)Colectarea vehiculelor scoase din uz se va face numai icircn baza prezentării agentului economic

care efectuează colectarea şisau dezmembrarea a următoarelor documente

a)cartea de identitate a vehiculului (original şi o copie care va fi predată agentului economic care

efectuează colectarea şisau dezmembrarea)

b)pentru persoane fizice documentul de identitate al ultimului proprietar dacă acesta efectuează

predarea vehiculului sau al altei persoane icircmputernicite de acesta printr-un act notarial să

efectueze predarea vehiculului uzat precum şi actul notarial de icircmputernicire după caz

c)pentru persoane juridice documentul de identitate al persoanei delegate de societatea

deţinătoare a vehiculului scos din uz să efectueze predarea vehiculului şi delegaţia din partea

societăţii deţinătoare a vehiculului scos din uz pentru persoana care va efectua predarea

vehiculului

13

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Se exceptează de la aplicarea prevederilor lit a) şi b) ale alin (1) vehiculele fără proprietar sau

abandonate pe domeniul public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi

trecute potrivit legii icircn proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de pe a căror rază au fost

ridicate

(3)Agenţii economici autorizaţi pentru colectarea vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a

emite ultimului deţinător al vehiculului scos din uz un certificat de distrugere la preluarea

vehiculului scos din uz Icircn cazul icircn care agenţii economici desfăşoară doar activităţi de colectare

certificatele de distrugere vor fi emise icircn numele unităţilor de tratare cu care au contract cu

acordul scris al acestora şi cu respectarea prevederilor legale icircn vigoare

(la 08042005 art 11 alin (3) a fost reglementata de Ordinul 872005)

(4)Modelul şi condiţiile de emitere ale certificatului de distrugere se aprobă prin ordin comun al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor al ministrului administraţiei şi internelor şi al

ministrului transporturilor construcţiilor şi turismului icircn termen de 90 de zile de la publicarea icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri

Art 12

(1)Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţă de producători

individuali sau ale căror producători şi-au icircncetat activitatea se asigură prin proiecte finanţate de

la Fondul pentru mediu conform legislaţiei icircn vigoare

(2)Finanţarea proiectelor prevăzute la alin (1) se face numai icircn cazul icircn care se dovedeşte cu

documente că nivelul costurilor de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz depăşeşte

veniturile obţinute din vacircnzarea pieselor reutilizabile şi a materiilor prime secundare rezultate

din tratarea acestora

Art 13

14

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Agenţii economici care efectuează operaţiuni de icircntreţinere şi reparaţii auto au obligaţia de a

preda pentru reciclare valorificare sau reutilizare materialele şi piesele icircnlocuite care constituie

deşeuri către agenţii economici autorizaţi potrivit prevederilor legislaţiei icircn vigoare

Art 14

(1)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase

din uz trebuie să fie autorizaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr

782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei

Guvernului nr 822000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de

reparaţii de reglare de modificări constructive de reconstrucţie a vehiculelor rutiere precum şi

de dezmembrare a vehiculelor uzate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr

2222003 cu modificările ulterioare

(2)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de valorificare şisau eliminare a componentelor şi

materialelor rezultate icircn urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz trebuie să fie autorizaţi

potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 162001

privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile republicată cu modificările ulterioare

(3)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz

sunt obligaţi să respecte cerinţele minime prevăzute icircn anexa nr 1

(4)Icircn vederea respectării obligaţiilor prevăzute icircn anexa nr 1 agenţii economici prevăzuţi la alin

(1) au obligaţia ca icircn termen de 18 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea

I a prezentei hotăracircri să solicite autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului revizuirea

autorizaţiei de mediu

(5)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de dezmembrare şisau tratare a vehiculelor

scoase din uz au obligaţia de a ţine evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri şi a componentelor

reutilizabile

Art 15

(1)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2007 agenţii economici trebuie să asigure realizarea

următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol

15

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie

1980

b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie

1980

c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980

d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie

1980

(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea

următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele

scoase din uz

b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase

din uz

(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu

destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice

transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare

(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri

a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi

economici cu care producătorii au contract

b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de

către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor

(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se

stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului

economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I a prezentei hotăracircri

(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici

care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite

16

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate

pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs

(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene

un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza

formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi

tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn

structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere

recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor

membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale

Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este

icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o

acoperă

Art 16

(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel

cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr

2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15

(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14

Art 17

(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează

a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei

b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000

lei la 150000000 lei

c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000

lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu

prevederile prezentei hotăracircri

d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000

lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la

conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri

17

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al

Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi

competente potrivit legii

(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei

Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată

cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele

prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată

Art 18

Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu

excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a

art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006

Art 19

Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre

Art 20

Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn

Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043

cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană

Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine

structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol

stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al

4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele

45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive

europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca

18

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU

Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating

o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz

naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma

purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)

19

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 1 Fluxul reciclarii VUS

Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor

componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la

bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima

faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi

odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea

20

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de

depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse

dezmembrări mai degrabă decacirct tocării

4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate

de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt

41 Fluide de la depoluare

21

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin

staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde

bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)

bull ulei de motor

bull ului de transmisie

bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice

bull ulei din filtru de ulei

bull lichid de frana

bull lichid de răcire

bull lichid din instalaţia de climatizare

bull lichid din instalaţia de spalat parbriz

42 Alte materiale provenite de la depoluare

bull anvelope

bull baterii

bull catalizatori

bull contragreutati

bull scule

bull capace roti

bull jante din aliaj

bull jante din metal feros

bull condensatori ce contin PCBPCT

bull piese mari din material plastic

43 Metalele feroase

Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general

aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar

cealaltă jumătate icircn caroserie

44 Metalele neferoase

22

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii

bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

bull elemente ale radiatoarelor

bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

bull elemente sudate ale barelor de protectie

bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor

automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă

bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt

bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică

bull diverse parţi ale accesoriilor

bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate

bull Zincul ndash se utilizeaza la

bull acoperiri galvanice ale tablei

bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

bull Plumbul ndash se utilizeaza la

bull fabricarea acumulatorilor

bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare

şi vulcanizare

bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

bull platina

bull rodiul

bull paladiul

45 Componente nemetalice

bull materiale plastice

bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează

bull 60 icircn interior

23

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull 10 icircn motor

bull 10 icircn instalatia electrică

bull 15 la caroserie

bull 5 la şasiu

bull Cauciucul este utilizat in general la

bull anvelope

bull furtune

bull chedere

bull Sticla se utilizează icircn principal la

bull parbriz

bull geamuri laterale

bull luneta

bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor

5 Etapele tratării

51 Depoluarea

24

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 2 Depoluare

Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare

icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică

- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil

- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)

- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui

de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului

fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU

doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le

contin)

- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine

mercur

Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi

reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general

reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)

52 Dezmembrarea

25

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor

componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)

Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt

- roţile (oţelaliaj)

- motoarele

- cutiile de viteze

- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi

etrierele de fracircnă

- anvelopele

- radiatoarele

- bateriile

- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora

Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de

viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la

specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul

O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele

provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU

prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural

Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate

vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate

După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare

icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea

VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite

parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea

Acestea includ

- catalizatorul

- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării

acestora icircn timpul procesului de tocare

26

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)

daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare

- sticla

53 Tocarea

Figura 3 Macinarea vehiculului

Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor

componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de

metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de

tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU

datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-

27

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi

textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale

Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai

multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare

Tehnologii de tocare

Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane

(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti

de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu

conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare

Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi

neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de

metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre

cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita

fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din

greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele

moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre

sac (icircn mai puţine cazuri)

Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare

Figura 4 Shredder

28

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi

PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost

clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe

informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare

Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe

materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la

6000 CP

Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi

neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile

alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi

ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi

topitorii

Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase

folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense

de separare

29

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)

transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval

54 Depozitarea

Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de

proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale

Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice

sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de

produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind

sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus

cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate

55 Incinerarearecuperare energetică

Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea

problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea

de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere

municipale

De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de

VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de

Directiva CE si anume

bull Faza 1 - depoluare

bull Faza 2 ndashdezmembrare

bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder

30

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si

reciclate (art 15 din HG 24062004)

Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede

din ce este alcatuit un VSU

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor

61 Metalele feroase

Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn

generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele

mecanice iar cealalta jumatate in caroserie

31

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 3: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

1 Introducere

Aspecte legate de vehiculele scoase din uz au icircnceput să fie investigate amănunţit de

Comisa Europeană icircn a doua jumătate a anilor 90 mai icircntacirci printr-o serie de studii (ex Vehicule

scoase din uz ndash Date curente de bază reflectacircnd contextul ecologic şi economic general al

problemei vehiculelor scoase din uz ndash Institutul pentru Politici Europene de Mediu 1996) care au

arătat atacirct dimensiunea fenomenului (numarul vehiculelor scoase din uz la nivelul celor 17 state

UE din acea perioadă fiind de aproximativ 9 milioane pe an) cacirct şi faptul că este necesara crearea

unui cadru legislativ uniform şi coerent la nivelul statelor membre Cadrul respectiv trebuia să

prevadă criterii de performanţă pentru tratarea vehiculelor scoase din uz icircn condiţii de siguranţă

pentru mediu şi sanătatea populaţiei şi atingerea unui grad ridicat de reutilizare reciclare şi

valorificare energetica a materialelor şi componentelor provenind de la depoluarea şi

dezmembrarea vehiculelor scoase din uz Icircn plus pentru facilitarea gestionării VSU a trebuit să se

includă obligaţii legate de fabricarea vehiculelor noi icircn mod special icircn ceea ce priveşte codarea

obligatorie a componentelor de plastic icircn vederea facilitării dezmembrării şi restricţionarea

utilizării metalelor grele la fabricarea vehiculelor

Icircn plus au trebuit integrate principiile care stau la baza legislaţiei comunitare icircn domeniul

gestionarii deşeurilor şi anume

bull principiul poluatorul plăteşte

3

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull principiul responsabilitaţii producătorului

A fost de asemenea utilizată experienţa legată de elaborarea şi implementarea altor componente

similare ale acquis-ului comunitar privind gestionarea fluxurilor speciale de deseuri (ex

ambalaje uleiuri uzate baterii si acumulatori uzaţi) unde s-au aplicat aceleaşi principii Datele

care au stat la baza stabilirii obiectivelor de valorificare şi cerintelor minime pe care trebuie să le

indeplinească unităţile de colectaretratare au fost obţinute plecacircnd de la rezultatele sistemelor

deja funcţionale icircn anumite state membre (icircn mod special Olanda Danemarca şi Suedia)

Principalele idei care au rezultat icircn urma studiilor şi care au stat la baza elaborarii

Directivei 200053CE sunt următoarele

bull deşeurile trebuie reutilizate şi valorificate acordacircndu-se icircntacircietate reutilizării si reciclării

bull statele membre trebuie să ia masuri pentru a se asigura că operatorii economici instituie sisteme

de colectare tratare şi valorificare a vehiculelor scoase din uz

bull statele membre trebuie să se asigure că ultimul deţinator şisau proprietar poate livra vehiculul

uzat catre o instalaţie de tratare autorizată fară costuri ca urmare a faptului ca vehiculul nu are

valoare sau are o valoare comercială negativă iar producătorii acoperă integral sau icircn mare

masura costurile punerii icircn aplicare ale acestei măsuri

bull este important ca masurile preventive sa se aplice cu icircncepere din faza de proiectare a

vehiculului şi să se concretizeze icircn special icircn reducerea şi controlul substantelor periculoase

pentru a preveni eliberarea acestora icircn mediu a facilita reciclarea şi pentru a evita eliminarea

deşeurilor periculoase

bull avacircnd icircn vedere nivelul scăzut la care se realizează reciclarea tuturor părţtilor din plastic ale

vehiculelor uzate trebuie icircmbunatatita continuu

bull cerinţele pentru dezmembrarea refolosirea şi reciclarea vehiculelor uzate şi a componentelor

acestora trebuie integrate icircn etapele de proiectare şi producţie ale noilor vehicule

bull trebuie icircncurajată dezvoltarea pieţelor de materiale reciclate

bull este necesară introducerea unui certificat de distrugere pentru a condiţiona radierea vehiculelor

scoase din uz

4

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull agenţii economici care desfasoara operaţiuni de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz

trebuie sa deţina autorizaţii de mediu

bull este necesară promovarea proprietatilor legate de reciclarea şi valorificarea vehiculelor

bull stocarea temporară şi tratarea vehiculelor trebuie efectuate astfel icircncat sa se previna impactul

negativ asupra mediului şi afectarea concurentei şi a schimburilor comerciale

bull pentru a obţine rezultate pe termen scurt şi pentru a oferi agentilor consumatorilor şi

autoritatilor publice perspectiva necesara pe termen lung este necesara stabilirea de obiective

cuantificate de reutilizare reciclare şi valorificare care trebuie indeplinite de agentii economici

bull producatorii trebuie sa se asigure ca vehiculele sunt proiectate şi fabricate astfel incat să permită

indeplinirea obiectivelor de reutilizare reciclare şi valorificare

bull prin aplicarea acquis-ului comunitar se va proteja concurenţa ţi icircn special accesul

intreprinderilor mici si mijlocii pe piaţa de colectare dezmembrare tratare şi reciclare

bull pentru a facilita dezmembrarea şi valorificarea producatorii trebuie să puna la dispoziţia

instalatiilor autorizate toate informaţiile necesare referitoare la dezmembrare icircn special pentru

materialele cu grad ridicat de risc

5

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

2 Legislatie

Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana s-a impus adoptarea de catre Romacircnia

a legilor europene icircn domeniul mediului Astfel directiva 200053EC privind reciclarea

vehiculelor scoase din uz a fost transpusa exact icircn legislaţia romacircna prin Hotararea de Guvern

nr 2406 din 21 decembrie 2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz care cuprinde 20

de articole in care se reglementeaza masurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la

vehicule scoase din uz şi reutilizarea şi reciclarea precum şi alte forme de valorificare a acestora

O alta Hotarare de Guvern a impartit deseurile pe mai multe clase astfel conform HG nr

8562002- MOf nr 65905092002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei

cuprinzacircnd deşeurile vehivulele scoase din uz se găsesc la punctele

- 13 Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi

cu subpunctele

o 13 01 deşeuri de uleiuri hidraulice

o 13 07 deşeuri de combustibili lichizi

6

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

-16 Deşeuri nespecificate icircn alta parte

cu subpunctele

o 16 01 vehicule scoase din uz de la diverse mijloace de transport (inclusiv vehicule

pentru transport icircn afara drumurilor) şi deseuri de la dezmembrarea vehiculelor

casate şi icircntreţinerea vehiculelor

o 16 01 03 anvelope scoase din uz

o 16 01 06 vehicule scoase din uz care nu conţin lichide sau alte componente

periculoase

o 16 01 07 filtre de ulei

o 16 01 10 componente explozive (de ex perne de protecţie (air bags))

o 16 01 11 placuţe de fracircnă cu conţinut de azbest

o 16 01 12 plăcuţe de fracircnă altele decacirct cele specificate la 16 01 11

o 16 01 13 lichide de frana

o 16 01 15 fluide antigel

o 16 01 17 metale feroase

o 16 01 18 metale neferoase

o 16 01 19 materiale plastice

o 16 01 20 sticla

o 16 02 deşeuri de la echipamente electrice şi electronice

o 16 06 baterii şi acumulatori

7

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Art 1

(1)Prezenta hotăracircre reglementează măsurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la

vehiculele scoase din uz şi reutilizarea reciclarea precum şi alte forme de valorificare a

vehiculelor scoase din uz şi a componentelor acestora icircn vederea reducerii cantităţii de deşeuri

destinate eliminării

(2)Prevederile prezentei hotăracircri stabilesc măsuri pentru icircmbunătăţirea din punct de vedere al

protecţiei mediului a activităţilor agenţilor economici implicaţi icircn ciclul de viaţă al vehiculelor şi

icircn special ale agenţilor economici direct implicaţi icircn tratarea vehiculelor scoase din uz

(3)Prezenta hotăracircre se aplică cu respectarea legislaţiei naţionale privind standardele de siguranţă

emisiile icircn atmosferă şi nivelul emisiilor de zgomot precum şi cele referitoare la protecţia solului

şi a apei

(4)Prevederile prezentei hotăracircri se aplică vehiculelor scoase din uz inclusiv componentelor şi

materialelor acestora fără a se ţine seama de modul icircn care vehiculul a fost icircntreţinut sau reparat

pe toată durata utilizării acestuia şi indiferent dacă acesta este echipat cu componente furnizate de

producător sau cu alte componente a căror montare ca piese de schimb sau ca piese de icircnlocuire

se realizează respectacircndu-se reglementările naţionale icircn domeniu

Art 2

Articolul 2 al hotararii prezinta explicarea unor termini si expresii folositi in textul legii

a)vehicul - orice vehicul aparţinacircnd categoriilor M sau N precum şi vehiculele cu 3 roţi astfel

cum sunt definite prin Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr

2112003 pentru aprobarea Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le

icircndeplinească vehiculele rutiere icircn vederea admiterii icircn circulaţie pe drumurile publice din

Romacircnia - RNTR 2 cu modificările şi completările ulterioare cu excepţia mototriciclurilor

b)vehicul scos din uz - un vehicul devenit deşeu icircn sensul definiţiei din anexa nr IA la

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 782000 privind regimul deşeurilor aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr 4262001

8

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

c)producător - fabricantul de vehicule sau importatorul profesional al unui vehicul icircn Romacircnia

d)producător individual - persoană fizică sau juridică care produce ori importă vehicule dar care

nu desfăşoară această activitate cu titlu profesional

e)prevenire - măsurile care urmăresc reducerea cantităţii şi nocivităţii pentru mediu a vehiculelor

scoase din uz a materialelor şi substanţelor din componenţa acestora

f)tratare - orice activitate desfăşurată după ce vehiculul scos din uz a fost predat unui agent

economic care desfăşoară activităţi de depoluare dezmembrare tăiere mărunţire valorificare sau

pregătire pentru eliminarea deşeurilor mărunţite precum şi orice altă operaţiune efectuată icircn

vederea valorificării şisau eliminării vehiculelor scoase din uz şi a componentelor lor

g)reutilizare - orice operaţiune prin care componentele vehiculelor scoase din uz sunt utilizate icircn

acelaşi scop pentru care au fost concepute

h)reciclare - reprelucrarea deşeurilor icircntr-un proces de producţie icircn vederea utilizării icircn scopul

iniţial sau pentru alte scopuri dar cu excluderea valorificării energetice

i)valorificare energetică - utilizarea deşeurilor combustibile ca mijloc de generare a energiei prin

incinerare directă sau coincinerare cu sau fără alte deşeuri dar cu recuperarea căldurii

j)valorificare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIB la Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001

k)eliminare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIA la Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001

l)agenţi economici - producătorii distribuitorii colectorii companiile de asigurare precum şi

agenţii care au ca obiect de activitate tratarea recuperarea reciclarea vehiculelor scoase din uz

inclusiv a componentelor şi materialelor acestora

m)substanţă periculoasă - orice substanţă considerată periculoasă potrivit art 7 din Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr 2002000 privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi

preparatelor chimice periculoase aprobată cu modificări prin Legea nr 4512001

n)instalaţie de mărunţire a vehiculelor scoase din uz - orice instalaţie utilizată pentru tăierea icircn

bucăţi sau pentru fragmentarea vehiculelor scoase din uz inclusiv icircn scopul obţinerii de resturi

metalice direct refolosibile

9

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

o)informaţii referitoare la dezmembrare - toate informaţiile necesare pentru tratarea

corespunzătoare şi ecologic raţională a vehiculelor scoase din uz Aceste informaţii vor fi puse la

dispoziţie agenţilor economici care deţin instalaţii de tratare autorizate de către producătorii de

vehicule şi producătorii de componente sub formă de manuale sau pe suport electronic cum ar fi

CD-ROM servicii on-line

p)piesă de icircnlocuire - piesă destinată să icircnlocuiască la un vehicul acea piesă cu care vehiculul a

fost omologat de tip

r)masă medie la gol a vehiculului - masă proprie a vehiculului conform cărţii de identitate a

vehiculului minus masa conţinutului rezervorului de carburant umplut la 90 din capacitate şi

masa conducătorului auto evaluată la 75 kg

s)depoluare - golirea de fluide şi de substanţe chimice periculoase a vehiculelor scoase din uz cu

respectarea prevederilor anexei nr 1 la prezenta hotăracircre

t)certificat de distrugere - certificatul eliberat ultimului deţinător al vehiculului scos din uz de

către unităţile autorizate pentru colectaretratare

Art 3

Icircn scopul prevenirii apariţiei deşeurilor producătorii de vehicule icircn colaborare cu producătorii de

componente şi de materiale vor lua măsurile necesare pentru

a)limitarea şi reducerea pe cacirct posibil a utilizării substanţelor periculoase la construcţia

vehiculelor icircncepacircnd din faza de proiectare pentru a evita poluarea mediului facilitarea

reciclării componentelor şi materialelor precum şi evitarea eliminării deşeurilor periculoase

b)conceperea şi construirea noilor vehicule cu luarea icircn considerare a posibilităţilor de

dezmembrare reutilizare şi valorificare a componentelor şi materialelor acestora

c)dezvoltarea utilizării materialelor reciclate la producerea de noi vehicule sau alte produse

Art 4

(1)Materialele şi componentele vehiculelor vor fi introduse pe piaţă numai dacă nu conţin plumb

mercur cadmiu şi crom hexavalent

(2)Materialele şi componentele vehiculelor exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)

precum şi condiţiile icircn care se pot utiliza se aprobă prin ordin comun al ministrului mediului şi

10

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

gospodăririi apelor şi al ministrului economiei şi comerţului icircn termen de 90 de zile de la

publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri

Art 5

Producătorii de vehicule şi producătorii de componente sau de materiale au obligaţia de a

codifica componentele şi materialele pentru a facilita identificarea acestora la dezmembrarea

pentru reutilizare valorificare reciclare Pot fi aplicate ca standarde de referinţă următoarele SR

EN ISO 1043-12003 SR ISO 1043-21995 SR EN ISO 114692001 pentru componente din

materiale plastice şi SR ISO 16291993 pentru componente din cauciuc sau latex cu excepţia

anvelopelor

Art 6

(1)Producătorii icircn colaborare cu agenţii economici implicaţi icircn gestionarea vehiculelor scoase

din uz sunt obligaţi să publice icircn cartea tehnică sau prin alte mijloace de informare informaţii

privind

a)construcţia vehiculelor şi a componentelor acestora din punct de vedere al posibilităţilor de

reciclare şi valorificare a acestora

b)modalităţile de tratare ecologică a vehiculelor uzate icircn special icircn ceea ce priveşte

dezmembrarea şi evacuarea tuturor fluidelor

c)dezvoltarea şi optimizarea metodelor de reutilizare reciclare şi recuperare a vehiculelor uzate şi

a componentelor acestora

d)progresele realizate icircn domeniul valorificării şi reciclării icircn scopul reducerii cantităţii de

deşeuri precum şi pentru creşterea gradului de valorificare şi reciclare

(2)Producătorii au obligaţia de a pune la dispoziţie potenţialilor cumpărători informaţiile

prevăzute la alin (1) Date generale referitoare la informaţiile prevăzute la alin (1) vor fi incluse

icircn materialele promoţionale utilizate la comercializarea noilor vehicule

Art 7

(1)Producătorii de vehicule au obligaţia de a furniza gratuit agenţilor economici autorizaţi care

realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea acestora şi cu

11

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

respectarea secretului industrial şi comercial informaţii privind dezmembrarea tipurilor noi de

vehicule icircn termen de cel mult 6 luni de la punerea pe piaţă a acestora Aceste informaţii vor privi

componentele şi materialele precum şi localizarea tuturor substanţelor periculoase utilizate cu

scopul atingerii obiectivelor prevăzute la art 15

(2)Producătorii de componente pentru vehicule trebuie să furnizeze agenţilor economici

autorizaţi care realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea

acestora şi cu respectarea secretului industrial şi comercial informaţiile necesare privind

dezmembrarea depozitarea şi testarea componentelor reutilizabile

Art 8

Persoanele fizice sau persoanele juridice deţinătoare de vehicule scoase din uz au următoarele

obligaţii

a)să nu abandoneze vehiculele scoase din uz ori componentele solide şisau lichide ale acestora

pe sol icircn apele de suprafaţă şi ale mării teritoriale

b)să predea vehiculele scoase din uz agenţilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de

colectare şisau tratare a vehiculelor scoase din uz

Art 9

(1)Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi

preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă atunci cacircnd acestea

devin vehicule scoase din uz

(2)Icircn scopul aplicării prevederilor alin (1) producătorii de vehicule vor asigura individual sau

prin contracte cu terţe părţi minimum

a)un punct de colectare icircn fiecare judeţ

b)un punct de colectare icircn fiecare oraş cu peste 100000 de locuitori

c)3 puncte de colectare icircn municipiul Bucureşti

(3)Producătorii de vehicule trebuie

a)să transmită anual Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor lista cu punctele de colectare

desemnate potrivit obligaţiilor prevăzute la alin (1)

12

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

b)să afişeze lista cu punctele de colectare prevăzute la alin (2) la punctele de vacircnzare a

vehiculelor noi lista va include detaliile de contact privind persoanele care reprezintă aceste

puncte de colectare

c)să pună la dispoziţie publicului prin publicarea pe Internet lista prevăzută la lit a) a

prezentului alineat

Art 10

(1)Predarea vehiculului scos din uz către punctele de colectare prevăzute la art 9 alin (2) se face

fără nici o cheltuială a deţinătorului care icircl predă

(2)Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)

a)vehiculele scoase din uz care nu sunt icircnmatriculate sau pentru care ultima icircnmatriculare nu s-a

făcut icircn Romacircnia potrivit prevederilor legale icircn vigoare

b)vehiculele scoase din uz care au fost icircnmatriculate temporar icircn Romacircnia

c)vehiculele scoase din uz care nu mai conţin una sau mai multe componente esenţiale icircn mod

special grupul motopropulsor trenul de rulare caroseria şasiul catalizatorul sau echipamentele

electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului

d)vehiculele scoase din uz cărora li s-au adăugat deşeuri

Art 11

(1)Colectarea vehiculelor scoase din uz se va face numai icircn baza prezentării agentului economic

care efectuează colectarea şisau dezmembrarea a următoarelor documente

a)cartea de identitate a vehiculului (original şi o copie care va fi predată agentului economic care

efectuează colectarea şisau dezmembrarea)

b)pentru persoane fizice documentul de identitate al ultimului proprietar dacă acesta efectuează

predarea vehiculului sau al altei persoane icircmputernicite de acesta printr-un act notarial să

efectueze predarea vehiculului uzat precum şi actul notarial de icircmputernicire după caz

c)pentru persoane juridice documentul de identitate al persoanei delegate de societatea

deţinătoare a vehiculului scos din uz să efectueze predarea vehiculului şi delegaţia din partea

societăţii deţinătoare a vehiculului scos din uz pentru persoana care va efectua predarea

vehiculului

13

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Se exceptează de la aplicarea prevederilor lit a) şi b) ale alin (1) vehiculele fără proprietar sau

abandonate pe domeniul public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi

trecute potrivit legii icircn proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de pe a căror rază au fost

ridicate

(3)Agenţii economici autorizaţi pentru colectarea vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a

emite ultimului deţinător al vehiculului scos din uz un certificat de distrugere la preluarea

vehiculului scos din uz Icircn cazul icircn care agenţii economici desfăşoară doar activităţi de colectare

certificatele de distrugere vor fi emise icircn numele unităţilor de tratare cu care au contract cu

acordul scris al acestora şi cu respectarea prevederilor legale icircn vigoare

(la 08042005 art 11 alin (3) a fost reglementata de Ordinul 872005)

(4)Modelul şi condiţiile de emitere ale certificatului de distrugere se aprobă prin ordin comun al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor al ministrului administraţiei şi internelor şi al

ministrului transporturilor construcţiilor şi turismului icircn termen de 90 de zile de la publicarea icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri

Art 12

(1)Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţă de producători

individuali sau ale căror producători şi-au icircncetat activitatea se asigură prin proiecte finanţate de

la Fondul pentru mediu conform legislaţiei icircn vigoare

(2)Finanţarea proiectelor prevăzute la alin (1) se face numai icircn cazul icircn care se dovedeşte cu

documente că nivelul costurilor de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz depăşeşte

veniturile obţinute din vacircnzarea pieselor reutilizabile şi a materiilor prime secundare rezultate

din tratarea acestora

Art 13

14

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Agenţii economici care efectuează operaţiuni de icircntreţinere şi reparaţii auto au obligaţia de a

preda pentru reciclare valorificare sau reutilizare materialele şi piesele icircnlocuite care constituie

deşeuri către agenţii economici autorizaţi potrivit prevederilor legislaţiei icircn vigoare

Art 14

(1)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase

din uz trebuie să fie autorizaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr

782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei

Guvernului nr 822000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de

reparaţii de reglare de modificări constructive de reconstrucţie a vehiculelor rutiere precum şi

de dezmembrare a vehiculelor uzate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr

2222003 cu modificările ulterioare

(2)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de valorificare şisau eliminare a componentelor şi

materialelor rezultate icircn urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz trebuie să fie autorizaţi

potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 162001

privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile republicată cu modificările ulterioare

(3)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz

sunt obligaţi să respecte cerinţele minime prevăzute icircn anexa nr 1

(4)Icircn vederea respectării obligaţiilor prevăzute icircn anexa nr 1 agenţii economici prevăzuţi la alin

(1) au obligaţia ca icircn termen de 18 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea

I a prezentei hotăracircri să solicite autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului revizuirea

autorizaţiei de mediu

(5)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de dezmembrare şisau tratare a vehiculelor

scoase din uz au obligaţia de a ţine evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri şi a componentelor

reutilizabile

Art 15

(1)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2007 agenţii economici trebuie să asigure realizarea

următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol

15

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie

1980

b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie

1980

c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980

d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie

1980

(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea

următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele

scoase din uz

b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase

din uz

(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu

destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice

transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare

(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri

a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi

economici cu care producătorii au contract

b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de

către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor

(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se

stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului

economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I a prezentei hotăracircri

(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici

care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite

16

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate

pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs

(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene

un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza

formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi

tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn

structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere

recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor

membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale

Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este

icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o

acoperă

Art 16

(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel

cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr

2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15

(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14

Art 17

(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează

a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei

b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000

lei la 150000000 lei

c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000

lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu

prevederile prezentei hotăracircri

d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000

lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la

conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri

17

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al

Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi

competente potrivit legii

(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei

Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată

cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele

prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată

Art 18

Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu

excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a

art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006

Art 19

Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre

Art 20

Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn

Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043

cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană

Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine

structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol

stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al

4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele

45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive

europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca

18

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU

Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating

o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz

naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma

purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)

19

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 1 Fluxul reciclarii VUS

Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor

componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la

bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima

faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi

odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea

20

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de

depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse

dezmembrări mai degrabă decacirct tocării

4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate

de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt

41 Fluide de la depoluare

21

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin

staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde

bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)

bull ulei de motor

bull ului de transmisie

bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice

bull ulei din filtru de ulei

bull lichid de frana

bull lichid de răcire

bull lichid din instalaţia de climatizare

bull lichid din instalaţia de spalat parbriz

42 Alte materiale provenite de la depoluare

bull anvelope

bull baterii

bull catalizatori

bull contragreutati

bull scule

bull capace roti

bull jante din aliaj

bull jante din metal feros

bull condensatori ce contin PCBPCT

bull piese mari din material plastic

43 Metalele feroase

Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general

aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar

cealaltă jumătate icircn caroserie

44 Metalele neferoase

22

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii

bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

bull elemente ale radiatoarelor

bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

bull elemente sudate ale barelor de protectie

bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor

automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă

bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt

bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică

bull diverse parţi ale accesoriilor

bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate

bull Zincul ndash se utilizeaza la

bull acoperiri galvanice ale tablei

bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

bull Plumbul ndash se utilizeaza la

bull fabricarea acumulatorilor

bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare

şi vulcanizare

bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

bull platina

bull rodiul

bull paladiul

45 Componente nemetalice

bull materiale plastice

bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează

bull 60 icircn interior

23

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull 10 icircn motor

bull 10 icircn instalatia electrică

bull 15 la caroserie

bull 5 la şasiu

bull Cauciucul este utilizat in general la

bull anvelope

bull furtune

bull chedere

bull Sticla se utilizează icircn principal la

bull parbriz

bull geamuri laterale

bull luneta

bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor

5 Etapele tratării

51 Depoluarea

24

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 2 Depoluare

Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare

icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică

- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil

- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)

- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui

de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului

fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU

doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le

contin)

- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine

mercur

Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi

reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general

reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)

52 Dezmembrarea

25

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor

componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)

Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt

- roţile (oţelaliaj)

- motoarele

- cutiile de viteze

- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi

etrierele de fracircnă

- anvelopele

- radiatoarele

- bateriile

- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora

Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de

viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la

specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul

O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele

provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU

prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural

Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate

vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate

După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare

icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea

VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite

parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea

Acestea includ

- catalizatorul

- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării

acestora icircn timpul procesului de tocare

26

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)

daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare

- sticla

53 Tocarea

Figura 3 Macinarea vehiculului

Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor

componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de

metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de

tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU

datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-

27

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi

textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale

Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai

multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare

Tehnologii de tocare

Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane

(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti

de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu

conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare

Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi

neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de

metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre

cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita

fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din

greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele

moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre

sac (icircn mai puţine cazuri)

Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare

Figura 4 Shredder

28

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi

PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost

clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe

informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare

Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe

materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la

6000 CP

Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi

neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile

alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi

ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi

topitorii

Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase

folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense

de separare

29

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)

transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval

54 Depozitarea

Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de

proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale

Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice

sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de

produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind

sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus

cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate

55 Incinerarearecuperare energetică

Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea

problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea

de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere

municipale

De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de

VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de

Directiva CE si anume

bull Faza 1 - depoluare

bull Faza 2 ndashdezmembrare

bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder

30

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si

reciclate (art 15 din HG 24062004)

Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede

din ce este alcatuit un VSU

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor

61 Metalele feroase

Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn

generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele

mecanice iar cealalta jumatate in caroserie

31

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 4: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull principiul responsabilitaţii producătorului

A fost de asemenea utilizată experienţa legată de elaborarea şi implementarea altor componente

similare ale acquis-ului comunitar privind gestionarea fluxurilor speciale de deseuri (ex

ambalaje uleiuri uzate baterii si acumulatori uzaţi) unde s-au aplicat aceleaşi principii Datele

care au stat la baza stabilirii obiectivelor de valorificare şi cerintelor minime pe care trebuie să le

indeplinească unităţile de colectaretratare au fost obţinute plecacircnd de la rezultatele sistemelor

deja funcţionale icircn anumite state membre (icircn mod special Olanda Danemarca şi Suedia)

Principalele idei care au rezultat icircn urma studiilor şi care au stat la baza elaborarii

Directivei 200053CE sunt următoarele

bull deşeurile trebuie reutilizate şi valorificate acordacircndu-se icircntacircietate reutilizării si reciclării

bull statele membre trebuie să ia masuri pentru a se asigura că operatorii economici instituie sisteme

de colectare tratare şi valorificare a vehiculelor scoase din uz

bull statele membre trebuie să se asigure că ultimul deţinator şisau proprietar poate livra vehiculul

uzat catre o instalaţie de tratare autorizată fară costuri ca urmare a faptului ca vehiculul nu are

valoare sau are o valoare comercială negativă iar producătorii acoperă integral sau icircn mare

masura costurile punerii icircn aplicare ale acestei măsuri

bull este important ca masurile preventive sa se aplice cu icircncepere din faza de proiectare a

vehiculului şi să se concretizeze icircn special icircn reducerea şi controlul substantelor periculoase

pentru a preveni eliberarea acestora icircn mediu a facilita reciclarea şi pentru a evita eliminarea

deşeurilor periculoase

bull avacircnd icircn vedere nivelul scăzut la care se realizează reciclarea tuturor părţtilor din plastic ale

vehiculelor uzate trebuie icircmbunatatita continuu

bull cerinţele pentru dezmembrarea refolosirea şi reciclarea vehiculelor uzate şi a componentelor

acestora trebuie integrate icircn etapele de proiectare şi producţie ale noilor vehicule

bull trebuie icircncurajată dezvoltarea pieţelor de materiale reciclate

bull este necesară introducerea unui certificat de distrugere pentru a condiţiona radierea vehiculelor

scoase din uz

4

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull agenţii economici care desfasoara operaţiuni de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz

trebuie sa deţina autorizaţii de mediu

bull este necesară promovarea proprietatilor legate de reciclarea şi valorificarea vehiculelor

bull stocarea temporară şi tratarea vehiculelor trebuie efectuate astfel icircncat sa se previna impactul

negativ asupra mediului şi afectarea concurentei şi a schimburilor comerciale

bull pentru a obţine rezultate pe termen scurt şi pentru a oferi agentilor consumatorilor şi

autoritatilor publice perspectiva necesara pe termen lung este necesara stabilirea de obiective

cuantificate de reutilizare reciclare şi valorificare care trebuie indeplinite de agentii economici

bull producatorii trebuie sa se asigure ca vehiculele sunt proiectate şi fabricate astfel incat să permită

indeplinirea obiectivelor de reutilizare reciclare şi valorificare

bull prin aplicarea acquis-ului comunitar se va proteja concurenţa ţi icircn special accesul

intreprinderilor mici si mijlocii pe piaţa de colectare dezmembrare tratare şi reciclare

bull pentru a facilita dezmembrarea şi valorificarea producatorii trebuie să puna la dispoziţia

instalatiilor autorizate toate informaţiile necesare referitoare la dezmembrare icircn special pentru

materialele cu grad ridicat de risc

5

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

2 Legislatie

Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana s-a impus adoptarea de catre Romacircnia

a legilor europene icircn domeniul mediului Astfel directiva 200053EC privind reciclarea

vehiculelor scoase din uz a fost transpusa exact icircn legislaţia romacircna prin Hotararea de Guvern

nr 2406 din 21 decembrie 2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz care cuprinde 20

de articole in care se reglementeaza masurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la

vehicule scoase din uz şi reutilizarea şi reciclarea precum şi alte forme de valorificare a acestora

O alta Hotarare de Guvern a impartit deseurile pe mai multe clase astfel conform HG nr

8562002- MOf nr 65905092002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei

cuprinzacircnd deşeurile vehivulele scoase din uz se găsesc la punctele

- 13 Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi

cu subpunctele

o 13 01 deşeuri de uleiuri hidraulice

o 13 07 deşeuri de combustibili lichizi

6

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

-16 Deşeuri nespecificate icircn alta parte

cu subpunctele

o 16 01 vehicule scoase din uz de la diverse mijloace de transport (inclusiv vehicule

pentru transport icircn afara drumurilor) şi deseuri de la dezmembrarea vehiculelor

casate şi icircntreţinerea vehiculelor

o 16 01 03 anvelope scoase din uz

o 16 01 06 vehicule scoase din uz care nu conţin lichide sau alte componente

periculoase

o 16 01 07 filtre de ulei

o 16 01 10 componente explozive (de ex perne de protecţie (air bags))

o 16 01 11 placuţe de fracircnă cu conţinut de azbest

o 16 01 12 plăcuţe de fracircnă altele decacirct cele specificate la 16 01 11

o 16 01 13 lichide de frana

o 16 01 15 fluide antigel

o 16 01 17 metale feroase

o 16 01 18 metale neferoase

o 16 01 19 materiale plastice

o 16 01 20 sticla

o 16 02 deşeuri de la echipamente electrice şi electronice

o 16 06 baterii şi acumulatori

7

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Art 1

(1)Prezenta hotăracircre reglementează măsurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la

vehiculele scoase din uz şi reutilizarea reciclarea precum şi alte forme de valorificare a

vehiculelor scoase din uz şi a componentelor acestora icircn vederea reducerii cantităţii de deşeuri

destinate eliminării

(2)Prevederile prezentei hotăracircri stabilesc măsuri pentru icircmbunătăţirea din punct de vedere al

protecţiei mediului a activităţilor agenţilor economici implicaţi icircn ciclul de viaţă al vehiculelor şi

icircn special ale agenţilor economici direct implicaţi icircn tratarea vehiculelor scoase din uz

(3)Prezenta hotăracircre se aplică cu respectarea legislaţiei naţionale privind standardele de siguranţă

emisiile icircn atmosferă şi nivelul emisiilor de zgomot precum şi cele referitoare la protecţia solului

şi a apei

(4)Prevederile prezentei hotăracircri se aplică vehiculelor scoase din uz inclusiv componentelor şi

materialelor acestora fără a se ţine seama de modul icircn care vehiculul a fost icircntreţinut sau reparat

pe toată durata utilizării acestuia şi indiferent dacă acesta este echipat cu componente furnizate de

producător sau cu alte componente a căror montare ca piese de schimb sau ca piese de icircnlocuire

se realizează respectacircndu-se reglementările naţionale icircn domeniu

Art 2

Articolul 2 al hotararii prezinta explicarea unor termini si expresii folositi in textul legii

a)vehicul - orice vehicul aparţinacircnd categoriilor M sau N precum şi vehiculele cu 3 roţi astfel

cum sunt definite prin Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr

2112003 pentru aprobarea Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le

icircndeplinească vehiculele rutiere icircn vederea admiterii icircn circulaţie pe drumurile publice din

Romacircnia - RNTR 2 cu modificările şi completările ulterioare cu excepţia mototriciclurilor

b)vehicul scos din uz - un vehicul devenit deşeu icircn sensul definiţiei din anexa nr IA la

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 782000 privind regimul deşeurilor aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr 4262001

8

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

c)producător - fabricantul de vehicule sau importatorul profesional al unui vehicul icircn Romacircnia

d)producător individual - persoană fizică sau juridică care produce ori importă vehicule dar care

nu desfăşoară această activitate cu titlu profesional

e)prevenire - măsurile care urmăresc reducerea cantităţii şi nocivităţii pentru mediu a vehiculelor

scoase din uz a materialelor şi substanţelor din componenţa acestora

f)tratare - orice activitate desfăşurată după ce vehiculul scos din uz a fost predat unui agent

economic care desfăşoară activităţi de depoluare dezmembrare tăiere mărunţire valorificare sau

pregătire pentru eliminarea deşeurilor mărunţite precum şi orice altă operaţiune efectuată icircn

vederea valorificării şisau eliminării vehiculelor scoase din uz şi a componentelor lor

g)reutilizare - orice operaţiune prin care componentele vehiculelor scoase din uz sunt utilizate icircn

acelaşi scop pentru care au fost concepute

h)reciclare - reprelucrarea deşeurilor icircntr-un proces de producţie icircn vederea utilizării icircn scopul

iniţial sau pentru alte scopuri dar cu excluderea valorificării energetice

i)valorificare energetică - utilizarea deşeurilor combustibile ca mijloc de generare a energiei prin

incinerare directă sau coincinerare cu sau fără alte deşeuri dar cu recuperarea căldurii

j)valorificare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIB la Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001

k)eliminare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIA la Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001

l)agenţi economici - producătorii distribuitorii colectorii companiile de asigurare precum şi

agenţii care au ca obiect de activitate tratarea recuperarea reciclarea vehiculelor scoase din uz

inclusiv a componentelor şi materialelor acestora

m)substanţă periculoasă - orice substanţă considerată periculoasă potrivit art 7 din Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr 2002000 privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi

preparatelor chimice periculoase aprobată cu modificări prin Legea nr 4512001

n)instalaţie de mărunţire a vehiculelor scoase din uz - orice instalaţie utilizată pentru tăierea icircn

bucăţi sau pentru fragmentarea vehiculelor scoase din uz inclusiv icircn scopul obţinerii de resturi

metalice direct refolosibile

9

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

o)informaţii referitoare la dezmembrare - toate informaţiile necesare pentru tratarea

corespunzătoare şi ecologic raţională a vehiculelor scoase din uz Aceste informaţii vor fi puse la

dispoziţie agenţilor economici care deţin instalaţii de tratare autorizate de către producătorii de

vehicule şi producătorii de componente sub formă de manuale sau pe suport electronic cum ar fi

CD-ROM servicii on-line

p)piesă de icircnlocuire - piesă destinată să icircnlocuiască la un vehicul acea piesă cu care vehiculul a

fost omologat de tip

r)masă medie la gol a vehiculului - masă proprie a vehiculului conform cărţii de identitate a

vehiculului minus masa conţinutului rezervorului de carburant umplut la 90 din capacitate şi

masa conducătorului auto evaluată la 75 kg

s)depoluare - golirea de fluide şi de substanţe chimice periculoase a vehiculelor scoase din uz cu

respectarea prevederilor anexei nr 1 la prezenta hotăracircre

t)certificat de distrugere - certificatul eliberat ultimului deţinător al vehiculului scos din uz de

către unităţile autorizate pentru colectaretratare

Art 3

Icircn scopul prevenirii apariţiei deşeurilor producătorii de vehicule icircn colaborare cu producătorii de

componente şi de materiale vor lua măsurile necesare pentru

a)limitarea şi reducerea pe cacirct posibil a utilizării substanţelor periculoase la construcţia

vehiculelor icircncepacircnd din faza de proiectare pentru a evita poluarea mediului facilitarea

reciclării componentelor şi materialelor precum şi evitarea eliminării deşeurilor periculoase

b)conceperea şi construirea noilor vehicule cu luarea icircn considerare a posibilităţilor de

dezmembrare reutilizare şi valorificare a componentelor şi materialelor acestora

c)dezvoltarea utilizării materialelor reciclate la producerea de noi vehicule sau alte produse

Art 4

(1)Materialele şi componentele vehiculelor vor fi introduse pe piaţă numai dacă nu conţin plumb

mercur cadmiu şi crom hexavalent

(2)Materialele şi componentele vehiculelor exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)

precum şi condiţiile icircn care se pot utiliza se aprobă prin ordin comun al ministrului mediului şi

10

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

gospodăririi apelor şi al ministrului economiei şi comerţului icircn termen de 90 de zile de la

publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri

Art 5

Producătorii de vehicule şi producătorii de componente sau de materiale au obligaţia de a

codifica componentele şi materialele pentru a facilita identificarea acestora la dezmembrarea

pentru reutilizare valorificare reciclare Pot fi aplicate ca standarde de referinţă următoarele SR

EN ISO 1043-12003 SR ISO 1043-21995 SR EN ISO 114692001 pentru componente din

materiale plastice şi SR ISO 16291993 pentru componente din cauciuc sau latex cu excepţia

anvelopelor

Art 6

(1)Producătorii icircn colaborare cu agenţii economici implicaţi icircn gestionarea vehiculelor scoase

din uz sunt obligaţi să publice icircn cartea tehnică sau prin alte mijloace de informare informaţii

privind

a)construcţia vehiculelor şi a componentelor acestora din punct de vedere al posibilităţilor de

reciclare şi valorificare a acestora

b)modalităţile de tratare ecologică a vehiculelor uzate icircn special icircn ceea ce priveşte

dezmembrarea şi evacuarea tuturor fluidelor

c)dezvoltarea şi optimizarea metodelor de reutilizare reciclare şi recuperare a vehiculelor uzate şi

a componentelor acestora

d)progresele realizate icircn domeniul valorificării şi reciclării icircn scopul reducerii cantităţii de

deşeuri precum şi pentru creşterea gradului de valorificare şi reciclare

(2)Producătorii au obligaţia de a pune la dispoziţie potenţialilor cumpărători informaţiile

prevăzute la alin (1) Date generale referitoare la informaţiile prevăzute la alin (1) vor fi incluse

icircn materialele promoţionale utilizate la comercializarea noilor vehicule

Art 7

(1)Producătorii de vehicule au obligaţia de a furniza gratuit agenţilor economici autorizaţi care

realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea acestora şi cu

11

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

respectarea secretului industrial şi comercial informaţii privind dezmembrarea tipurilor noi de

vehicule icircn termen de cel mult 6 luni de la punerea pe piaţă a acestora Aceste informaţii vor privi

componentele şi materialele precum şi localizarea tuturor substanţelor periculoase utilizate cu

scopul atingerii obiectivelor prevăzute la art 15

(2)Producătorii de componente pentru vehicule trebuie să furnizeze agenţilor economici

autorizaţi care realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea

acestora şi cu respectarea secretului industrial şi comercial informaţiile necesare privind

dezmembrarea depozitarea şi testarea componentelor reutilizabile

Art 8

Persoanele fizice sau persoanele juridice deţinătoare de vehicule scoase din uz au următoarele

obligaţii

a)să nu abandoneze vehiculele scoase din uz ori componentele solide şisau lichide ale acestora

pe sol icircn apele de suprafaţă şi ale mării teritoriale

b)să predea vehiculele scoase din uz agenţilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de

colectare şisau tratare a vehiculelor scoase din uz

Art 9

(1)Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi

preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă atunci cacircnd acestea

devin vehicule scoase din uz

(2)Icircn scopul aplicării prevederilor alin (1) producătorii de vehicule vor asigura individual sau

prin contracte cu terţe părţi minimum

a)un punct de colectare icircn fiecare judeţ

b)un punct de colectare icircn fiecare oraş cu peste 100000 de locuitori

c)3 puncte de colectare icircn municipiul Bucureşti

(3)Producătorii de vehicule trebuie

a)să transmită anual Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor lista cu punctele de colectare

desemnate potrivit obligaţiilor prevăzute la alin (1)

12

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

b)să afişeze lista cu punctele de colectare prevăzute la alin (2) la punctele de vacircnzare a

vehiculelor noi lista va include detaliile de contact privind persoanele care reprezintă aceste

puncte de colectare

c)să pună la dispoziţie publicului prin publicarea pe Internet lista prevăzută la lit a) a

prezentului alineat

Art 10

(1)Predarea vehiculului scos din uz către punctele de colectare prevăzute la art 9 alin (2) se face

fără nici o cheltuială a deţinătorului care icircl predă

(2)Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)

a)vehiculele scoase din uz care nu sunt icircnmatriculate sau pentru care ultima icircnmatriculare nu s-a

făcut icircn Romacircnia potrivit prevederilor legale icircn vigoare

b)vehiculele scoase din uz care au fost icircnmatriculate temporar icircn Romacircnia

c)vehiculele scoase din uz care nu mai conţin una sau mai multe componente esenţiale icircn mod

special grupul motopropulsor trenul de rulare caroseria şasiul catalizatorul sau echipamentele

electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului

d)vehiculele scoase din uz cărora li s-au adăugat deşeuri

Art 11

(1)Colectarea vehiculelor scoase din uz se va face numai icircn baza prezentării agentului economic

care efectuează colectarea şisau dezmembrarea a următoarelor documente

a)cartea de identitate a vehiculului (original şi o copie care va fi predată agentului economic care

efectuează colectarea şisau dezmembrarea)

b)pentru persoane fizice documentul de identitate al ultimului proprietar dacă acesta efectuează

predarea vehiculului sau al altei persoane icircmputernicite de acesta printr-un act notarial să

efectueze predarea vehiculului uzat precum şi actul notarial de icircmputernicire după caz

c)pentru persoane juridice documentul de identitate al persoanei delegate de societatea

deţinătoare a vehiculului scos din uz să efectueze predarea vehiculului şi delegaţia din partea

societăţii deţinătoare a vehiculului scos din uz pentru persoana care va efectua predarea

vehiculului

13

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Se exceptează de la aplicarea prevederilor lit a) şi b) ale alin (1) vehiculele fără proprietar sau

abandonate pe domeniul public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi

trecute potrivit legii icircn proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de pe a căror rază au fost

ridicate

(3)Agenţii economici autorizaţi pentru colectarea vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a

emite ultimului deţinător al vehiculului scos din uz un certificat de distrugere la preluarea

vehiculului scos din uz Icircn cazul icircn care agenţii economici desfăşoară doar activităţi de colectare

certificatele de distrugere vor fi emise icircn numele unităţilor de tratare cu care au contract cu

acordul scris al acestora şi cu respectarea prevederilor legale icircn vigoare

(la 08042005 art 11 alin (3) a fost reglementata de Ordinul 872005)

(4)Modelul şi condiţiile de emitere ale certificatului de distrugere se aprobă prin ordin comun al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor al ministrului administraţiei şi internelor şi al

ministrului transporturilor construcţiilor şi turismului icircn termen de 90 de zile de la publicarea icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri

Art 12

(1)Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţă de producători

individuali sau ale căror producători şi-au icircncetat activitatea se asigură prin proiecte finanţate de

la Fondul pentru mediu conform legislaţiei icircn vigoare

(2)Finanţarea proiectelor prevăzute la alin (1) se face numai icircn cazul icircn care se dovedeşte cu

documente că nivelul costurilor de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz depăşeşte

veniturile obţinute din vacircnzarea pieselor reutilizabile şi a materiilor prime secundare rezultate

din tratarea acestora

Art 13

14

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Agenţii economici care efectuează operaţiuni de icircntreţinere şi reparaţii auto au obligaţia de a

preda pentru reciclare valorificare sau reutilizare materialele şi piesele icircnlocuite care constituie

deşeuri către agenţii economici autorizaţi potrivit prevederilor legislaţiei icircn vigoare

Art 14

(1)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase

din uz trebuie să fie autorizaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr

782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei

Guvernului nr 822000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de

reparaţii de reglare de modificări constructive de reconstrucţie a vehiculelor rutiere precum şi

de dezmembrare a vehiculelor uzate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr

2222003 cu modificările ulterioare

(2)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de valorificare şisau eliminare a componentelor şi

materialelor rezultate icircn urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz trebuie să fie autorizaţi

potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 162001

privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile republicată cu modificările ulterioare

(3)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz

sunt obligaţi să respecte cerinţele minime prevăzute icircn anexa nr 1

(4)Icircn vederea respectării obligaţiilor prevăzute icircn anexa nr 1 agenţii economici prevăzuţi la alin

(1) au obligaţia ca icircn termen de 18 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea

I a prezentei hotăracircri să solicite autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului revizuirea

autorizaţiei de mediu

(5)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de dezmembrare şisau tratare a vehiculelor

scoase din uz au obligaţia de a ţine evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri şi a componentelor

reutilizabile

Art 15

(1)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2007 agenţii economici trebuie să asigure realizarea

următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol

15

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie

1980

b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie

1980

c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980

d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie

1980

(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea

următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele

scoase din uz

b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase

din uz

(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu

destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice

transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare

(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri

a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi

economici cu care producătorii au contract

b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de

către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor

(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se

stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului

economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I a prezentei hotăracircri

(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici

care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite

16

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate

pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs

(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene

un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza

formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi

tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn

structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere

recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor

membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale

Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este

icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o

acoperă

Art 16

(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel

cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr

2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15

(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14

Art 17

(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează

a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei

b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000

lei la 150000000 lei

c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000

lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu

prevederile prezentei hotăracircri

d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000

lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la

conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri

17

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al

Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi

competente potrivit legii

(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei

Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată

cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele

prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată

Art 18

Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu

excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a

art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006

Art 19

Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre

Art 20

Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn

Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043

cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană

Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine

structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol

stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al

4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele

45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive

europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca

18

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU

Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating

o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz

naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma

purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)

19

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 1 Fluxul reciclarii VUS

Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor

componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la

bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima

faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi

odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea

20

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de

depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse

dezmembrări mai degrabă decacirct tocării

4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate

de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt

41 Fluide de la depoluare

21

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin

staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde

bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)

bull ulei de motor

bull ului de transmisie

bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice

bull ulei din filtru de ulei

bull lichid de frana

bull lichid de răcire

bull lichid din instalaţia de climatizare

bull lichid din instalaţia de spalat parbriz

42 Alte materiale provenite de la depoluare

bull anvelope

bull baterii

bull catalizatori

bull contragreutati

bull scule

bull capace roti

bull jante din aliaj

bull jante din metal feros

bull condensatori ce contin PCBPCT

bull piese mari din material plastic

43 Metalele feroase

Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general

aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar

cealaltă jumătate icircn caroserie

44 Metalele neferoase

22

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii

bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

bull elemente ale radiatoarelor

bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

bull elemente sudate ale barelor de protectie

bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor

automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă

bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt

bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică

bull diverse parţi ale accesoriilor

bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate

bull Zincul ndash se utilizeaza la

bull acoperiri galvanice ale tablei

bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

bull Plumbul ndash se utilizeaza la

bull fabricarea acumulatorilor

bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare

şi vulcanizare

bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

bull platina

bull rodiul

bull paladiul

45 Componente nemetalice

bull materiale plastice

bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează

bull 60 icircn interior

23

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull 10 icircn motor

bull 10 icircn instalatia electrică

bull 15 la caroserie

bull 5 la şasiu

bull Cauciucul este utilizat in general la

bull anvelope

bull furtune

bull chedere

bull Sticla se utilizează icircn principal la

bull parbriz

bull geamuri laterale

bull luneta

bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor

5 Etapele tratării

51 Depoluarea

24

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 2 Depoluare

Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare

icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică

- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil

- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)

- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui

de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului

fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU

doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le

contin)

- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine

mercur

Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi

reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general

reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)

52 Dezmembrarea

25

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor

componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)

Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt

- roţile (oţelaliaj)

- motoarele

- cutiile de viteze

- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi

etrierele de fracircnă

- anvelopele

- radiatoarele

- bateriile

- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora

Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de

viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la

specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul

O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele

provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU

prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural

Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate

vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate

După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare

icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea

VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite

parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea

Acestea includ

- catalizatorul

- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării

acestora icircn timpul procesului de tocare

26

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)

daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare

- sticla

53 Tocarea

Figura 3 Macinarea vehiculului

Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor

componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de

metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de

tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU

datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-

27

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi

textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale

Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai

multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare

Tehnologii de tocare

Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane

(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti

de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu

conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare

Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi

neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de

metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre

cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita

fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din

greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele

moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre

sac (icircn mai puţine cazuri)

Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare

Figura 4 Shredder

28

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi

PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost

clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe

informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare

Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe

materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la

6000 CP

Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi

neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile

alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi

ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi

topitorii

Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase

folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense

de separare

29

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)

transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval

54 Depozitarea

Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de

proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale

Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice

sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de

produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind

sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus

cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate

55 Incinerarearecuperare energetică

Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea

problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea

de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere

municipale

De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de

VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de

Directiva CE si anume

bull Faza 1 - depoluare

bull Faza 2 ndashdezmembrare

bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder

30

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si

reciclate (art 15 din HG 24062004)

Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede

din ce este alcatuit un VSU

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor

61 Metalele feroase

Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn

generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele

mecanice iar cealalta jumatate in caroserie

31

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 5: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull agenţii economici care desfasoara operaţiuni de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz

trebuie sa deţina autorizaţii de mediu

bull este necesară promovarea proprietatilor legate de reciclarea şi valorificarea vehiculelor

bull stocarea temporară şi tratarea vehiculelor trebuie efectuate astfel icircncat sa se previna impactul

negativ asupra mediului şi afectarea concurentei şi a schimburilor comerciale

bull pentru a obţine rezultate pe termen scurt şi pentru a oferi agentilor consumatorilor şi

autoritatilor publice perspectiva necesara pe termen lung este necesara stabilirea de obiective

cuantificate de reutilizare reciclare şi valorificare care trebuie indeplinite de agentii economici

bull producatorii trebuie sa se asigure ca vehiculele sunt proiectate şi fabricate astfel incat să permită

indeplinirea obiectivelor de reutilizare reciclare şi valorificare

bull prin aplicarea acquis-ului comunitar se va proteja concurenţa ţi icircn special accesul

intreprinderilor mici si mijlocii pe piaţa de colectare dezmembrare tratare şi reciclare

bull pentru a facilita dezmembrarea şi valorificarea producatorii trebuie să puna la dispoziţia

instalatiilor autorizate toate informaţiile necesare referitoare la dezmembrare icircn special pentru

materialele cu grad ridicat de risc

5

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

2 Legislatie

Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana s-a impus adoptarea de catre Romacircnia

a legilor europene icircn domeniul mediului Astfel directiva 200053EC privind reciclarea

vehiculelor scoase din uz a fost transpusa exact icircn legislaţia romacircna prin Hotararea de Guvern

nr 2406 din 21 decembrie 2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz care cuprinde 20

de articole in care se reglementeaza masurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la

vehicule scoase din uz şi reutilizarea şi reciclarea precum şi alte forme de valorificare a acestora

O alta Hotarare de Guvern a impartit deseurile pe mai multe clase astfel conform HG nr

8562002- MOf nr 65905092002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei

cuprinzacircnd deşeurile vehivulele scoase din uz se găsesc la punctele

- 13 Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi

cu subpunctele

o 13 01 deşeuri de uleiuri hidraulice

o 13 07 deşeuri de combustibili lichizi

6

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

-16 Deşeuri nespecificate icircn alta parte

cu subpunctele

o 16 01 vehicule scoase din uz de la diverse mijloace de transport (inclusiv vehicule

pentru transport icircn afara drumurilor) şi deseuri de la dezmembrarea vehiculelor

casate şi icircntreţinerea vehiculelor

o 16 01 03 anvelope scoase din uz

o 16 01 06 vehicule scoase din uz care nu conţin lichide sau alte componente

periculoase

o 16 01 07 filtre de ulei

o 16 01 10 componente explozive (de ex perne de protecţie (air bags))

o 16 01 11 placuţe de fracircnă cu conţinut de azbest

o 16 01 12 plăcuţe de fracircnă altele decacirct cele specificate la 16 01 11

o 16 01 13 lichide de frana

o 16 01 15 fluide antigel

o 16 01 17 metale feroase

o 16 01 18 metale neferoase

o 16 01 19 materiale plastice

o 16 01 20 sticla

o 16 02 deşeuri de la echipamente electrice şi electronice

o 16 06 baterii şi acumulatori

7

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Art 1

(1)Prezenta hotăracircre reglementează măsurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la

vehiculele scoase din uz şi reutilizarea reciclarea precum şi alte forme de valorificare a

vehiculelor scoase din uz şi a componentelor acestora icircn vederea reducerii cantităţii de deşeuri

destinate eliminării

(2)Prevederile prezentei hotăracircri stabilesc măsuri pentru icircmbunătăţirea din punct de vedere al

protecţiei mediului a activităţilor agenţilor economici implicaţi icircn ciclul de viaţă al vehiculelor şi

icircn special ale agenţilor economici direct implicaţi icircn tratarea vehiculelor scoase din uz

(3)Prezenta hotăracircre se aplică cu respectarea legislaţiei naţionale privind standardele de siguranţă

emisiile icircn atmosferă şi nivelul emisiilor de zgomot precum şi cele referitoare la protecţia solului

şi a apei

(4)Prevederile prezentei hotăracircri se aplică vehiculelor scoase din uz inclusiv componentelor şi

materialelor acestora fără a se ţine seama de modul icircn care vehiculul a fost icircntreţinut sau reparat

pe toată durata utilizării acestuia şi indiferent dacă acesta este echipat cu componente furnizate de

producător sau cu alte componente a căror montare ca piese de schimb sau ca piese de icircnlocuire

se realizează respectacircndu-se reglementările naţionale icircn domeniu

Art 2

Articolul 2 al hotararii prezinta explicarea unor termini si expresii folositi in textul legii

a)vehicul - orice vehicul aparţinacircnd categoriilor M sau N precum şi vehiculele cu 3 roţi astfel

cum sunt definite prin Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr

2112003 pentru aprobarea Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le

icircndeplinească vehiculele rutiere icircn vederea admiterii icircn circulaţie pe drumurile publice din

Romacircnia - RNTR 2 cu modificările şi completările ulterioare cu excepţia mototriciclurilor

b)vehicul scos din uz - un vehicul devenit deşeu icircn sensul definiţiei din anexa nr IA la

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 782000 privind regimul deşeurilor aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr 4262001

8

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

c)producător - fabricantul de vehicule sau importatorul profesional al unui vehicul icircn Romacircnia

d)producător individual - persoană fizică sau juridică care produce ori importă vehicule dar care

nu desfăşoară această activitate cu titlu profesional

e)prevenire - măsurile care urmăresc reducerea cantităţii şi nocivităţii pentru mediu a vehiculelor

scoase din uz a materialelor şi substanţelor din componenţa acestora

f)tratare - orice activitate desfăşurată după ce vehiculul scos din uz a fost predat unui agent

economic care desfăşoară activităţi de depoluare dezmembrare tăiere mărunţire valorificare sau

pregătire pentru eliminarea deşeurilor mărunţite precum şi orice altă operaţiune efectuată icircn

vederea valorificării şisau eliminării vehiculelor scoase din uz şi a componentelor lor

g)reutilizare - orice operaţiune prin care componentele vehiculelor scoase din uz sunt utilizate icircn

acelaşi scop pentru care au fost concepute

h)reciclare - reprelucrarea deşeurilor icircntr-un proces de producţie icircn vederea utilizării icircn scopul

iniţial sau pentru alte scopuri dar cu excluderea valorificării energetice

i)valorificare energetică - utilizarea deşeurilor combustibile ca mijloc de generare a energiei prin

incinerare directă sau coincinerare cu sau fără alte deşeuri dar cu recuperarea căldurii

j)valorificare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIB la Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001

k)eliminare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIA la Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001

l)agenţi economici - producătorii distribuitorii colectorii companiile de asigurare precum şi

agenţii care au ca obiect de activitate tratarea recuperarea reciclarea vehiculelor scoase din uz

inclusiv a componentelor şi materialelor acestora

m)substanţă periculoasă - orice substanţă considerată periculoasă potrivit art 7 din Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr 2002000 privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi

preparatelor chimice periculoase aprobată cu modificări prin Legea nr 4512001

n)instalaţie de mărunţire a vehiculelor scoase din uz - orice instalaţie utilizată pentru tăierea icircn

bucăţi sau pentru fragmentarea vehiculelor scoase din uz inclusiv icircn scopul obţinerii de resturi

metalice direct refolosibile

9

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

o)informaţii referitoare la dezmembrare - toate informaţiile necesare pentru tratarea

corespunzătoare şi ecologic raţională a vehiculelor scoase din uz Aceste informaţii vor fi puse la

dispoziţie agenţilor economici care deţin instalaţii de tratare autorizate de către producătorii de

vehicule şi producătorii de componente sub formă de manuale sau pe suport electronic cum ar fi

CD-ROM servicii on-line

p)piesă de icircnlocuire - piesă destinată să icircnlocuiască la un vehicul acea piesă cu care vehiculul a

fost omologat de tip

r)masă medie la gol a vehiculului - masă proprie a vehiculului conform cărţii de identitate a

vehiculului minus masa conţinutului rezervorului de carburant umplut la 90 din capacitate şi

masa conducătorului auto evaluată la 75 kg

s)depoluare - golirea de fluide şi de substanţe chimice periculoase a vehiculelor scoase din uz cu

respectarea prevederilor anexei nr 1 la prezenta hotăracircre

t)certificat de distrugere - certificatul eliberat ultimului deţinător al vehiculului scos din uz de

către unităţile autorizate pentru colectaretratare

Art 3

Icircn scopul prevenirii apariţiei deşeurilor producătorii de vehicule icircn colaborare cu producătorii de

componente şi de materiale vor lua măsurile necesare pentru

a)limitarea şi reducerea pe cacirct posibil a utilizării substanţelor periculoase la construcţia

vehiculelor icircncepacircnd din faza de proiectare pentru a evita poluarea mediului facilitarea

reciclării componentelor şi materialelor precum şi evitarea eliminării deşeurilor periculoase

b)conceperea şi construirea noilor vehicule cu luarea icircn considerare a posibilităţilor de

dezmembrare reutilizare şi valorificare a componentelor şi materialelor acestora

c)dezvoltarea utilizării materialelor reciclate la producerea de noi vehicule sau alte produse

Art 4

(1)Materialele şi componentele vehiculelor vor fi introduse pe piaţă numai dacă nu conţin plumb

mercur cadmiu şi crom hexavalent

(2)Materialele şi componentele vehiculelor exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)

precum şi condiţiile icircn care se pot utiliza se aprobă prin ordin comun al ministrului mediului şi

10

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

gospodăririi apelor şi al ministrului economiei şi comerţului icircn termen de 90 de zile de la

publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri

Art 5

Producătorii de vehicule şi producătorii de componente sau de materiale au obligaţia de a

codifica componentele şi materialele pentru a facilita identificarea acestora la dezmembrarea

pentru reutilizare valorificare reciclare Pot fi aplicate ca standarde de referinţă următoarele SR

EN ISO 1043-12003 SR ISO 1043-21995 SR EN ISO 114692001 pentru componente din

materiale plastice şi SR ISO 16291993 pentru componente din cauciuc sau latex cu excepţia

anvelopelor

Art 6

(1)Producătorii icircn colaborare cu agenţii economici implicaţi icircn gestionarea vehiculelor scoase

din uz sunt obligaţi să publice icircn cartea tehnică sau prin alte mijloace de informare informaţii

privind

a)construcţia vehiculelor şi a componentelor acestora din punct de vedere al posibilităţilor de

reciclare şi valorificare a acestora

b)modalităţile de tratare ecologică a vehiculelor uzate icircn special icircn ceea ce priveşte

dezmembrarea şi evacuarea tuturor fluidelor

c)dezvoltarea şi optimizarea metodelor de reutilizare reciclare şi recuperare a vehiculelor uzate şi

a componentelor acestora

d)progresele realizate icircn domeniul valorificării şi reciclării icircn scopul reducerii cantităţii de

deşeuri precum şi pentru creşterea gradului de valorificare şi reciclare

(2)Producătorii au obligaţia de a pune la dispoziţie potenţialilor cumpărători informaţiile

prevăzute la alin (1) Date generale referitoare la informaţiile prevăzute la alin (1) vor fi incluse

icircn materialele promoţionale utilizate la comercializarea noilor vehicule

Art 7

(1)Producătorii de vehicule au obligaţia de a furniza gratuit agenţilor economici autorizaţi care

realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea acestora şi cu

11

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

respectarea secretului industrial şi comercial informaţii privind dezmembrarea tipurilor noi de

vehicule icircn termen de cel mult 6 luni de la punerea pe piaţă a acestora Aceste informaţii vor privi

componentele şi materialele precum şi localizarea tuturor substanţelor periculoase utilizate cu

scopul atingerii obiectivelor prevăzute la art 15

(2)Producătorii de componente pentru vehicule trebuie să furnizeze agenţilor economici

autorizaţi care realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea

acestora şi cu respectarea secretului industrial şi comercial informaţiile necesare privind

dezmembrarea depozitarea şi testarea componentelor reutilizabile

Art 8

Persoanele fizice sau persoanele juridice deţinătoare de vehicule scoase din uz au următoarele

obligaţii

a)să nu abandoneze vehiculele scoase din uz ori componentele solide şisau lichide ale acestora

pe sol icircn apele de suprafaţă şi ale mării teritoriale

b)să predea vehiculele scoase din uz agenţilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de

colectare şisau tratare a vehiculelor scoase din uz

Art 9

(1)Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi

preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă atunci cacircnd acestea

devin vehicule scoase din uz

(2)Icircn scopul aplicării prevederilor alin (1) producătorii de vehicule vor asigura individual sau

prin contracte cu terţe părţi minimum

a)un punct de colectare icircn fiecare judeţ

b)un punct de colectare icircn fiecare oraş cu peste 100000 de locuitori

c)3 puncte de colectare icircn municipiul Bucureşti

(3)Producătorii de vehicule trebuie

a)să transmită anual Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor lista cu punctele de colectare

desemnate potrivit obligaţiilor prevăzute la alin (1)

12

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

b)să afişeze lista cu punctele de colectare prevăzute la alin (2) la punctele de vacircnzare a

vehiculelor noi lista va include detaliile de contact privind persoanele care reprezintă aceste

puncte de colectare

c)să pună la dispoziţie publicului prin publicarea pe Internet lista prevăzută la lit a) a

prezentului alineat

Art 10

(1)Predarea vehiculului scos din uz către punctele de colectare prevăzute la art 9 alin (2) se face

fără nici o cheltuială a deţinătorului care icircl predă

(2)Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)

a)vehiculele scoase din uz care nu sunt icircnmatriculate sau pentru care ultima icircnmatriculare nu s-a

făcut icircn Romacircnia potrivit prevederilor legale icircn vigoare

b)vehiculele scoase din uz care au fost icircnmatriculate temporar icircn Romacircnia

c)vehiculele scoase din uz care nu mai conţin una sau mai multe componente esenţiale icircn mod

special grupul motopropulsor trenul de rulare caroseria şasiul catalizatorul sau echipamentele

electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului

d)vehiculele scoase din uz cărora li s-au adăugat deşeuri

Art 11

(1)Colectarea vehiculelor scoase din uz se va face numai icircn baza prezentării agentului economic

care efectuează colectarea şisau dezmembrarea a următoarelor documente

a)cartea de identitate a vehiculului (original şi o copie care va fi predată agentului economic care

efectuează colectarea şisau dezmembrarea)

b)pentru persoane fizice documentul de identitate al ultimului proprietar dacă acesta efectuează

predarea vehiculului sau al altei persoane icircmputernicite de acesta printr-un act notarial să

efectueze predarea vehiculului uzat precum şi actul notarial de icircmputernicire după caz

c)pentru persoane juridice documentul de identitate al persoanei delegate de societatea

deţinătoare a vehiculului scos din uz să efectueze predarea vehiculului şi delegaţia din partea

societăţii deţinătoare a vehiculului scos din uz pentru persoana care va efectua predarea

vehiculului

13

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Se exceptează de la aplicarea prevederilor lit a) şi b) ale alin (1) vehiculele fără proprietar sau

abandonate pe domeniul public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi

trecute potrivit legii icircn proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de pe a căror rază au fost

ridicate

(3)Agenţii economici autorizaţi pentru colectarea vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a

emite ultimului deţinător al vehiculului scos din uz un certificat de distrugere la preluarea

vehiculului scos din uz Icircn cazul icircn care agenţii economici desfăşoară doar activităţi de colectare

certificatele de distrugere vor fi emise icircn numele unităţilor de tratare cu care au contract cu

acordul scris al acestora şi cu respectarea prevederilor legale icircn vigoare

(la 08042005 art 11 alin (3) a fost reglementata de Ordinul 872005)

(4)Modelul şi condiţiile de emitere ale certificatului de distrugere se aprobă prin ordin comun al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor al ministrului administraţiei şi internelor şi al

ministrului transporturilor construcţiilor şi turismului icircn termen de 90 de zile de la publicarea icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri

Art 12

(1)Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţă de producători

individuali sau ale căror producători şi-au icircncetat activitatea se asigură prin proiecte finanţate de

la Fondul pentru mediu conform legislaţiei icircn vigoare

(2)Finanţarea proiectelor prevăzute la alin (1) se face numai icircn cazul icircn care se dovedeşte cu

documente că nivelul costurilor de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz depăşeşte

veniturile obţinute din vacircnzarea pieselor reutilizabile şi a materiilor prime secundare rezultate

din tratarea acestora

Art 13

14

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Agenţii economici care efectuează operaţiuni de icircntreţinere şi reparaţii auto au obligaţia de a

preda pentru reciclare valorificare sau reutilizare materialele şi piesele icircnlocuite care constituie

deşeuri către agenţii economici autorizaţi potrivit prevederilor legislaţiei icircn vigoare

Art 14

(1)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase

din uz trebuie să fie autorizaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr

782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei

Guvernului nr 822000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de

reparaţii de reglare de modificări constructive de reconstrucţie a vehiculelor rutiere precum şi

de dezmembrare a vehiculelor uzate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr

2222003 cu modificările ulterioare

(2)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de valorificare şisau eliminare a componentelor şi

materialelor rezultate icircn urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz trebuie să fie autorizaţi

potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 162001

privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile republicată cu modificările ulterioare

(3)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz

sunt obligaţi să respecte cerinţele minime prevăzute icircn anexa nr 1

(4)Icircn vederea respectării obligaţiilor prevăzute icircn anexa nr 1 agenţii economici prevăzuţi la alin

(1) au obligaţia ca icircn termen de 18 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea

I a prezentei hotăracircri să solicite autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului revizuirea

autorizaţiei de mediu

(5)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de dezmembrare şisau tratare a vehiculelor

scoase din uz au obligaţia de a ţine evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri şi a componentelor

reutilizabile

Art 15

(1)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2007 agenţii economici trebuie să asigure realizarea

următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol

15

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie

1980

b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie

1980

c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980

d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie

1980

(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea

următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele

scoase din uz

b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase

din uz

(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu

destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice

transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare

(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri

a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi

economici cu care producătorii au contract

b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de

către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor

(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se

stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului

economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I a prezentei hotăracircri

(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici

care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite

16

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate

pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs

(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene

un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza

formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi

tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn

structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere

recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor

membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale

Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este

icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o

acoperă

Art 16

(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel

cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr

2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15

(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14

Art 17

(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează

a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei

b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000

lei la 150000000 lei

c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000

lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu

prevederile prezentei hotăracircri

d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000

lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la

conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri

17

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al

Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi

competente potrivit legii

(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei

Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată

cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele

prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată

Art 18

Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu

excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a

art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006

Art 19

Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre

Art 20

Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn

Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043

cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană

Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine

structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol

stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al

4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele

45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive

europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca

18

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU

Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating

o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz

naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma

purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)

19

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 1 Fluxul reciclarii VUS

Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor

componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la

bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima

faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi

odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea

20

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de

depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse

dezmembrări mai degrabă decacirct tocării

4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate

de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt

41 Fluide de la depoluare

21

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin

staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde

bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)

bull ulei de motor

bull ului de transmisie

bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice

bull ulei din filtru de ulei

bull lichid de frana

bull lichid de răcire

bull lichid din instalaţia de climatizare

bull lichid din instalaţia de spalat parbriz

42 Alte materiale provenite de la depoluare

bull anvelope

bull baterii

bull catalizatori

bull contragreutati

bull scule

bull capace roti

bull jante din aliaj

bull jante din metal feros

bull condensatori ce contin PCBPCT

bull piese mari din material plastic

43 Metalele feroase

Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general

aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar

cealaltă jumătate icircn caroserie

44 Metalele neferoase

22

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii

bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

bull elemente ale radiatoarelor

bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

bull elemente sudate ale barelor de protectie

bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor

automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă

bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt

bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică

bull diverse parţi ale accesoriilor

bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate

bull Zincul ndash se utilizeaza la

bull acoperiri galvanice ale tablei

bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

bull Plumbul ndash se utilizeaza la

bull fabricarea acumulatorilor

bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare

şi vulcanizare

bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

bull platina

bull rodiul

bull paladiul

45 Componente nemetalice

bull materiale plastice

bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează

bull 60 icircn interior

23

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull 10 icircn motor

bull 10 icircn instalatia electrică

bull 15 la caroserie

bull 5 la şasiu

bull Cauciucul este utilizat in general la

bull anvelope

bull furtune

bull chedere

bull Sticla se utilizează icircn principal la

bull parbriz

bull geamuri laterale

bull luneta

bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor

5 Etapele tratării

51 Depoluarea

24

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 2 Depoluare

Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare

icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică

- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil

- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)

- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui

de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului

fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU

doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le

contin)

- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine

mercur

Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi

reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general

reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)

52 Dezmembrarea

25

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor

componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)

Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt

- roţile (oţelaliaj)

- motoarele

- cutiile de viteze

- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi

etrierele de fracircnă

- anvelopele

- radiatoarele

- bateriile

- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora

Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de

viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la

specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul

O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele

provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU

prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural

Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate

vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate

După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare

icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea

VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite

parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea

Acestea includ

- catalizatorul

- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării

acestora icircn timpul procesului de tocare

26

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)

daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare

- sticla

53 Tocarea

Figura 3 Macinarea vehiculului

Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor

componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de

metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de

tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU

datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-

27

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi

textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale

Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai

multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare

Tehnologii de tocare

Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane

(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti

de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu

conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare

Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi

neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de

metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre

cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita

fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din

greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele

moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre

sac (icircn mai puţine cazuri)

Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare

Figura 4 Shredder

28

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi

PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost

clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe

informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare

Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe

materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la

6000 CP

Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi

neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile

alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi

ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi

topitorii

Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase

folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense

de separare

29

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)

transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval

54 Depozitarea

Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de

proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale

Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice

sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de

produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind

sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus

cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate

55 Incinerarearecuperare energetică

Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea

problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea

de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere

municipale

De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de

VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de

Directiva CE si anume

bull Faza 1 - depoluare

bull Faza 2 ndashdezmembrare

bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder

30

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si

reciclate (art 15 din HG 24062004)

Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede

din ce este alcatuit un VSU

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor

61 Metalele feroase

Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn

generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele

mecanice iar cealalta jumatate in caroserie

31

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 6: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

2 Legislatie

Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana s-a impus adoptarea de catre Romacircnia

a legilor europene icircn domeniul mediului Astfel directiva 200053EC privind reciclarea

vehiculelor scoase din uz a fost transpusa exact icircn legislaţia romacircna prin Hotararea de Guvern

nr 2406 din 21 decembrie 2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz care cuprinde 20

de articole in care se reglementeaza masurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la

vehicule scoase din uz şi reutilizarea şi reciclarea precum şi alte forme de valorificare a acestora

O alta Hotarare de Guvern a impartit deseurile pe mai multe clase astfel conform HG nr

8562002- MOf nr 65905092002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei

cuprinzacircnd deşeurile vehivulele scoase din uz se găsesc la punctele

- 13 Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi

cu subpunctele

o 13 01 deşeuri de uleiuri hidraulice

o 13 07 deşeuri de combustibili lichizi

6

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

-16 Deşeuri nespecificate icircn alta parte

cu subpunctele

o 16 01 vehicule scoase din uz de la diverse mijloace de transport (inclusiv vehicule

pentru transport icircn afara drumurilor) şi deseuri de la dezmembrarea vehiculelor

casate şi icircntreţinerea vehiculelor

o 16 01 03 anvelope scoase din uz

o 16 01 06 vehicule scoase din uz care nu conţin lichide sau alte componente

periculoase

o 16 01 07 filtre de ulei

o 16 01 10 componente explozive (de ex perne de protecţie (air bags))

o 16 01 11 placuţe de fracircnă cu conţinut de azbest

o 16 01 12 plăcuţe de fracircnă altele decacirct cele specificate la 16 01 11

o 16 01 13 lichide de frana

o 16 01 15 fluide antigel

o 16 01 17 metale feroase

o 16 01 18 metale neferoase

o 16 01 19 materiale plastice

o 16 01 20 sticla

o 16 02 deşeuri de la echipamente electrice şi electronice

o 16 06 baterii şi acumulatori

7

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Art 1

(1)Prezenta hotăracircre reglementează măsurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la

vehiculele scoase din uz şi reutilizarea reciclarea precum şi alte forme de valorificare a

vehiculelor scoase din uz şi a componentelor acestora icircn vederea reducerii cantităţii de deşeuri

destinate eliminării

(2)Prevederile prezentei hotăracircri stabilesc măsuri pentru icircmbunătăţirea din punct de vedere al

protecţiei mediului a activităţilor agenţilor economici implicaţi icircn ciclul de viaţă al vehiculelor şi

icircn special ale agenţilor economici direct implicaţi icircn tratarea vehiculelor scoase din uz

(3)Prezenta hotăracircre se aplică cu respectarea legislaţiei naţionale privind standardele de siguranţă

emisiile icircn atmosferă şi nivelul emisiilor de zgomot precum şi cele referitoare la protecţia solului

şi a apei

(4)Prevederile prezentei hotăracircri se aplică vehiculelor scoase din uz inclusiv componentelor şi

materialelor acestora fără a se ţine seama de modul icircn care vehiculul a fost icircntreţinut sau reparat

pe toată durata utilizării acestuia şi indiferent dacă acesta este echipat cu componente furnizate de

producător sau cu alte componente a căror montare ca piese de schimb sau ca piese de icircnlocuire

se realizează respectacircndu-se reglementările naţionale icircn domeniu

Art 2

Articolul 2 al hotararii prezinta explicarea unor termini si expresii folositi in textul legii

a)vehicul - orice vehicul aparţinacircnd categoriilor M sau N precum şi vehiculele cu 3 roţi astfel

cum sunt definite prin Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr

2112003 pentru aprobarea Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le

icircndeplinească vehiculele rutiere icircn vederea admiterii icircn circulaţie pe drumurile publice din

Romacircnia - RNTR 2 cu modificările şi completările ulterioare cu excepţia mototriciclurilor

b)vehicul scos din uz - un vehicul devenit deşeu icircn sensul definiţiei din anexa nr IA la

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 782000 privind regimul deşeurilor aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr 4262001

8

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

c)producător - fabricantul de vehicule sau importatorul profesional al unui vehicul icircn Romacircnia

d)producător individual - persoană fizică sau juridică care produce ori importă vehicule dar care

nu desfăşoară această activitate cu titlu profesional

e)prevenire - măsurile care urmăresc reducerea cantităţii şi nocivităţii pentru mediu a vehiculelor

scoase din uz a materialelor şi substanţelor din componenţa acestora

f)tratare - orice activitate desfăşurată după ce vehiculul scos din uz a fost predat unui agent

economic care desfăşoară activităţi de depoluare dezmembrare tăiere mărunţire valorificare sau

pregătire pentru eliminarea deşeurilor mărunţite precum şi orice altă operaţiune efectuată icircn

vederea valorificării şisau eliminării vehiculelor scoase din uz şi a componentelor lor

g)reutilizare - orice operaţiune prin care componentele vehiculelor scoase din uz sunt utilizate icircn

acelaşi scop pentru care au fost concepute

h)reciclare - reprelucrarea deşeurilor icircntr-un proces de producţie icircn vederea utilizării icircn scopul

iniţial sau pentru alte scopuri dar cu excluderea valorificării energetice

i)valorificare energetică - utilizarea deşeurilor combustibile ca mijloc de generare a energiei prin

incinerare directă sau coincinerare cu sau fără alte deşeuri dar cu recuperarea căldurii

j)valorificare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIB la Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001

k)eliminare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIA la Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001

l)agenţi economici - producătorii distribuitorii colectorii companiile de asigurare precum şi

agenţii care au ca obiect de activitate tratarea recuperarea reciclarea vehiculelor scoase din uz

inclusiv a componentelor şi materialelor acestora

m)substanţă periculoasă - orice substanţă considerată periculoasă potrivit art 7 din Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr 2002000 privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi

preparatelor chimice periculoase aprobată cu modificări prin Legea nr 4512001

n)instalaţie de mărunţire a vehiculelor scoase din uz - orice instalaţie utilizată pentru tăierea icircn

bucăţi sau pentru fragmentarea vehiculelor scoase din uz inclusiv icircn scopul obţinerii de resturi

metalice direct refolosibile

9

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

o)informaţii referitoare la dezmembrare - toate informaţiile necesare pentru tratarea

corespunzătoare şi ecologic raţională a vehiculelor scoase din uz Aceste informaţii vor fi puse la

dispoziţie agenţilor economici care deţin instalaţii de tratare autorizate de către producătorii de

vehicule şi producătorii de componente sub formă de manuale sau pe suport electronic cum ar fi

CD-ROM servicii on-line

p)piesă de icircnlocuire - piesă destinată să icircnlocuiască la un vehicul acea piesă cu care vehiculul a

fost omologat de tip

r)masă medie la gol a vehiculului - masă proprie a vehiculului conform cărţii de identitate a

vehiculului minus masa conţinutului rezervorului de carburant umplut la 90 din capacitate şi

masa conducătorului auto evaluată la 75 kg

s)depoluare - golirea de fluide şi de substanţe chimice periculoase a vehiculelor scoase din uz cu

respectarea prevederilor anexei nr 1 la prezenta hotăracircre

t)certificat de distrugere - certificatul eliberat ultimului deţinător al vehiculului scos din uz de

către unităţile autorizate pentru colectaretratare

Art 3

Icircn scopul prevenirii apariţiei deşeurilor producătorii de vehicule icircn colaborare cu producătorii de

componente şi de materiale vor lua măsurile necesare pentru

a)limitarea şi reducerea pe cacirct posibil a utilizării substanţelor periculoase la construcţia

vehiculelor icircncepacircnd din faza de proiectare pentru a evita poluarea mediului facilitarea

reciclării componentelor şi materialelor precum şi evitarea eliminării deşeurilor periculoase

b)conceperea şi construirea noilor vehicule cu luarea icircn considerare a posibilităţilor de

dezmembrare reutilizare şi valorificare a componentelor şi materialelor acestora

c)dezvoltarea utilizării materialelor reciclate la producerea de noi vehicule sau alte produse

Art 4

(1)Materialele şi componentele vehiculelor vor fi introduse pe piaţă numai dacă nu conţin plumb

mercur cadmiu şi crom hexavalent

(2)Materialele şi componentele vehiculelor exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)

precum şi condiţiile icircn care se pot utiliza se aprobă prin ordin comun al ministrului mediului şi

10

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

gospodăririi apelor şi al ministrului economiei şi comerţului icircn termen de 90 de zile de la

publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri

Art 5

Producătorii de vehicule şi producătorii de componente sau de materiale au obligaţia de a

codifica componentele şi materialele pentru a facilita identificarea acestora la dezmembrarea

pentru reutilizare valorificare reciclare Pot fi aplicate ca standarde de referinţă următoarele SR

EN ISO 1043-12003 SR ISO 1043-21995 SR EN ISO 114692001 pentru componente din

materiale plastice şi SR ISO 16291993 pentru componente din cauciuc sau latex cu excepţia

anvelopelor

Art 6

(1)Producătorii icircn colaborare cu agenţii economici implicaţi icircn gestionarea vehiculelor scoase

din uz sunt obligaţi să publice icircn cartea tehnică sau prin alte mijloace de informare informaţii

privind

a)construcţia vehiculelor şi a componentelor acestora din punct de vedere al posibilităţilor de

reciclare şi valorificare a acestora

b)modalităţile de tratare ecologică a vehiculelor uzate icircn special icircn ceea ce priveşte

dezmembrarea şi evacuarea tuturor fluidelor

c)dezvoltarea şi optimizarea metodelor de reutilizare reciclare şi recuperare a vehiculelor uzate şi

a componentelor acestora

d)progresele realizate icircn domeniul valorificării şi reciclării icircn scopul reducerii cantităţii de

deşeuri precum şi pentru creşterea gradului de valorificare şi reciclare

(2)Producătorii au obligaţia de a pune la dispoziţie potenţialilor cumpărători informaţiile

prevăzute la alin (1) Date generale referitoare la informaţiile prevăzute la alin (1) vor fi incluse

icircn materialele promoţionale utilizate la comercializarea noilor vehicule

Art 7

(1)Producătorii de vehicule au obligaţia de a furniza gratuit agenţilor economici autorizaţi care

realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea acestora şi cu

11

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

respectarea secretului industrial şi comercial informaţii privind dezmembrarea tipurilor noi de

vehicule icircn termen de cel mult 6 luni de la punerea pe piaţă a acestora Aceste informaţii vor privi

componentele şi materialele precum şi localizarea tuturor substanţelor periculoase utilizate cu

scopul atingerii obiectivelor prevăzute la art 15

(2)Producătorii de componente pentru vehicule trebuie să furnizeze agenţilor economici

autorizaţi care realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea

acestora şi cu respectarea secretului industrial şi comercial informaţiile necesare privind

dezmembrarea depozitarea şi testarea componentelor reutilizabile

Art 8

Persoanele fizice sau persoanele juridice deţinătoare de vehicule scoase din uz au următoarele

obligaţii

a)să nu abandoneze vehiculele scoase din uz ori componentele solide şisau lichide ale acestora

pe sol icircn apele de suprafaţă şi ale mării teritoriale

b)să predea vehiculele scoase din uz agenţilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de

colectare şisau tratare a vehiculelor scoase din uz

Art 9

(1)Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi

preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă atunci cacircnd acestea

devin vehicule scoase din uz

(2)Icircn scopul aplicării prevederilor alin (1) producătorii de vehicule vor asigura individual sau

prin contracte cu terţe părţi minimum

a)un punct de colectare icircn fiecare judeţ

b)un punct de colectare icircn fiecare oraş cu peste 100000 de locuitori

c)3 puncte de colectare icircn municipiul Bucureşti

(3)Producătorii de vehicule trebuie

a)să transmită anual Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor lista cu punctele de colectare

desemnate potrivit obligaţiilor prevăzute la alin (1)

12

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

b)să afişeze lista cu punctele de colectare prevăzute la alin (2) la punctele de vacircnzare a

vehiculelor noi lista va include detaliile de contact privind persoanele care reprezintă aceste

puncte de colectare

c)să pună la dispoziţie publicului prin publicarea pe Internet lista prevăzută la lit a) a

prezentului alineat

Art 10

(1)Predarea vehiculului scos din uz către punctele de colectare prevăzute la art 9 alin (2) se face

fără nici o cheltuială a deţinătorului care icircl predă

(2)Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)

a)vehiculele scoase din uz care nu sunt icircnmatriculate sau pentru care ultima icircnmatriculare nu s-a

făcut icircn Romacircnia potrivit prevederilor legale icircn vigoare

b)vehiculele scoase din uz care au fost icircnmatriculate temporar icircn Romacircnia

c)vehiculele scoase din uz care nu mai conţin una sau mai multe componente esenţiale icircn mod

special grupul motopropulsor trenul de rulare caroseria şasiul catalizatorul sau echipamentele

electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului

d)vehiculele scoase din uz cărora li s-au adăugat deşeuri

Art 11

(1)Colectarea vehiculelor scoase din uz se va face numai icircn baza prezentării agentului economic

care efectuează colectarea şisau dezmembrarea a următoarelor documente

a)cartea de identitate a vehiculului (original şi o copie care va fi predată agentului economic care

efectuează colectarea şisau dezmembrarea)

b)pentru persoane fizice documentul de identitate al ultimului proprietar dacă acesta efectuează

predarea vehiculului sau al altei persoane icircmputernicite de acesta printr-un act notarial să

efectueze predarea vehiculului uzat precum şi actul notarial de icircmputernicire după caz

c)pentru persoane juridice documentul de identitate al persoanei delegate de societatea

deţinătoare a vehiculului scos din uz să efectueze predarea vehiculului şi delegaţia din partea

societăţii deţinătoare a vehiculului scos din uz pentru persoana care va efectua predarea

vehiculului

13

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Se exceptează de la aplicarea prevederilor lit a) şi b) ale alin (1) vehiculele fără proprietar sau

abandonate pe domeniul public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi

trecute potrivit legii icircn proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de pe a căror rază au fost

ridicate

(3)Agenţii economici autorizaţi pentru colectarea vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a

emite ultimului deţinător al vehiculului scos din uz un certificat de distrugere la preluarea

vehiculului scos din uz Icircn cazul icircn care agenţii economici desfăşoară doar activităţi de colectare

certificatele de distrugere vor fi emise icircn numele unităţilor de tratare cu care au contract cu

acordul scris al acestora şi cu respectarea prevederilor legale icircn vigoare

(la 08042005 art 11 alin (3) a fost reglementata de Ordinul 872005)

(4)Modelul şi condiţiile de emitere ale certificatului de distrugere se aprobă prin ordin comun al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor al ministrului administraţiei şi internelor şi al

ministrului transporturilor construcţiilor şi turismului icircn termen de 90 de zile de la publicarea icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri

Art 12

(1)Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţă de producători

individuali sau ale căror producători şi-au icircncetat activitatea se asigură prin proiecte finanţate de

la Fondul pentru mediu conform legislaţiei icircn vigoare

(2)Finanţarea proiectelor prevăzute la alin (1) se face numai icircn cazul icircn care se dovedeşte cu

documente că nivelul costurilor de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz depăşeşte

veniturile obţinute din vacircnzarea pieselor reutilizabile şi a materiilor prime secundare rezultate

din tratarea acestora

Art 13

14

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Agenţii economici care efectuează operaţiuni de icircntreţinere şi reparaţii auto au obligaţia de a

preda pentru reciclare valorificare sau reutilizare materialele şi piesele icircnlocuite care constituie

deşeuri către agenţii economici autorizaţi potrivit prevederilor legislaţiei icircn vigoare

Art 14

(1)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase

din uz trebuie să fie autorizaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr

782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei

Guvernului nr 822000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de

reparaţii de reglare de modificări constructive de reconstrucţie a vehiculelor rutiere precum şi

de dezmembrare a vehiculelor uzate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr

2222003 cu modificările ulterioare

(2)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de valorificare şisau eliminare a componentelor şi

materialelor rezultate icircn urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz trebuie să fie autorizaţi

potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 162001

privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile republicată cu modificările ulterioare

(3)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz

sunt obligaţi să respecte cerinţele minime prevăzute icircn anexa nr 1

(4)Icircn vederea respectării obligaţiilor prevăzute icircn anexa nr 1 agenţii economici prevăzuţi la alin

(1) au obligaţia ca icircn termen de 18 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea

I a prezentei hotăracircri să solicite autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului revizuirea

autorizaţiei de mediu

(5)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de dezmembrare şisau tratare a vehiculelor

scoase din uz au obligaţia de a ţine evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri şi a componentelor

reutilizabile

Art 15

(1)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2007 agenţii economici trebuie să asigure realizarea

următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol

15

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie

1980

b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie

1980

c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980

d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie

1980

(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea

următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele

scoase din uz

b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase

din uz

(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu

destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice

transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare

(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri

a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi

economici cu care producătorii au contract

b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de

către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor

(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se

stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului

economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I a prezentei hotăracircri

(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici

care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite

16

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate

pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs

(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene

un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza

formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi

tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn

structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere

recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor

membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale

Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este

icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o

acoperă

Art 16

(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel

cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr

2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15

(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14

Art 17

(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează

a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei

b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000

lei la 150000000 lei

c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000

lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu

prevederile prezentei hotăracircri

d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000

lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la

conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri

17

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al

Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi

competente potrivit legii

(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei

Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată

cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele

prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată

Art 18

Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu

excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a

art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006

Art 19

Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre

Art 20

Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn

Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043

cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană

Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine

structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol

stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al

4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele

45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive

europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca

18

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU

Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating

o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz

naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma

purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)

19

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 1 Fluxul reciclarii VUS

Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor

componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la

bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima

faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi

odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea

20

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de

depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse

dezmembrări mai degrabă decacirct tocării

4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate

de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt

41 Fluide de la depoluare

21

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin

staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde

bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)

bull ulei de motor

bull ului de transmisie

bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice

bull ulei din filtru de ulei

bull lichid de frana

bull lichid de răcire

bull lichid din instalaţia de climatizare

bull lichid din instalaţia de spalat parbriz

42 Alte materiale provenite de la depoluare

bull anvelope

bull baterii

bull catalizatori

bull contragreutati

bull scule

bull capace roti

bull jante din aliaj

bull jante din metal feros

bull condensatori ce contin PCBPCT

bull piese mari din material plastic

43 Metalele feroase

Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general

aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar

cealaltă jumătate icircn caroserie

44 Metalele neferoase

22

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii

bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

bull elemente ale radiatoarelor

bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

bull elemente sudate ale barelor de protectie

bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor

automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă

bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt

bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică

bull diverse parţi ale accesoriilor

bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate

bull Zincul ndash se utilizeaza la

bull acoperiri galvanice ale tablei

bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

bull Plumbul ndash se utilizeaza la

bull fabricarea acumulatorilor

bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare

şi vulcanizare

bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

bull platina

bull rodiul

bull paladiul

45 Componente nemetalice

bull materiale plastice

bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează

bull 60 icircn interior

23

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull 10 icircn motor

bull 10 icircn instalatia electrică

bull 15 la caroserie

bull 5 la şasiu

bull Cauciucul este utilizat in general la

bull anvelope

bull furtune

bull chedere

bull Sticla se utilizează icircn principal la

bull parbriz

bull geamuri laterale

bull luneta

bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor

5 Etapele tratării

51 Depoluarea

24

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 2 Depoluare

Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare

icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică

- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil

- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)

- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui

de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului

fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU

doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le

contin)

- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine

mercur

Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi

reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general

reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)

52 Dezmembrarea

25

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor

componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)

Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt

- roţile (oţelaliaj)

- motoarele

- cutiile de viteze

- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi

etrierele de fracircnă

- anvelopele

- radiatoarele

- bateriile

- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora

Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de

viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la

specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul

O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele

provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU

prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural

Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate

vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate

După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare

icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea

VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite

parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea

Acestea includ

- catalizatorul

- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării

acestora icircn timpul procesului de tocare

26

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)

daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare

- sticla

53 Tocarea

Figura 3 Macinarea vehiculului

Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor

componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de

metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de

tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU

datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-

27

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi

textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale

Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai

multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare

Tehnologii de tocare

Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane

(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti

de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu

conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare

Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi

neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de

metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre

cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita

fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din

greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele

moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre

sac (icircn mai puţine cazuri)

Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare

Figura 4 Shredder

28

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi

PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost

clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe

informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare

Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe

materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la

6000 CP

Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi

neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile

alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi

ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi

topitorii

Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase

folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense

de separare

29

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)

transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval

54 Depozitarea

Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de

proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale

Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice

sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de

produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind

sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus

cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate

55 Incinerarearecuperare energetică

Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea

problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea

de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere

municipale

De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de

VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de

Directiva CE si anume

bull Faza 1 - depoluare

bull Faza 2 ndashdezmembrare

bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder

30

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si

reciclate (art 15 din HG 24062004)

Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede

din ce este alcatuit un VSU

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor

61 Metalele feroase

Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn

generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele

mecanice iar cealalta jumatate in caroserie

31

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 7: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

-16 Deşeuri nespecificate icircn alta parte

cu subpunctele

o 16 01 vehicule scoase din uz de la diverse mijloace de transport (inclusiv vehicule

pentru transport icircn afara drumurilor) şi deseuri de la dezmembrarea vehiculelor

casate şi icircntreţinerea vehiculelor

o 16 01 03 anvelope scoase din uz

o 16 01 06 vehicule scoase din uz care nu conţin lichide sau alte componente

periculoase

o 16 01 07 filtre de ulei

o 16 01 10 componente explozive (de ex perne de protecţie (air bags))

o 16 01 11 placuţe de fracircnă cu conţinut de azbest

o 16 01 12 plăcuţe de fracircnă altele decacirct cele specificate la 16 01 11

o 16 01 13 lichide de frana

o 16 01 15 fluide antigel

o 16 01 17 metale feroase

o 16 01 18 metale neferoase

o 16 01 19 materiale plastice

o 16 01 20 sticla

o 16 02 deşeuri de la echipamente electrice şi electronice

o 16 06 baterii şi acumulatori

7

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Art 1

(1)Prezenta hotăracircre reglementează măsurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la

vehiculele scoase din uz şi reutilizarea reciclarea precum şi alte forme de valorificare a

vehiculelor scoase din uz şi a componentelor acestora icircn vederea reducerii cantităţii de deşeuri

destinate eliminării

(2)Prevederile prezentei hotăracircri stabilesc măsuri pentru icircmbunătăţirea din punct de vedere al

protecţiei mediului a activităţilor agenţilor economici implicaţi icircn ciclul de viaţă al vehiculelor şi

icircn special ale agenţilor economici direct implicaţi icircn tratarea vehiculelor scoase din uz

(3)Prezenta hotăracircre se aplică cu respectarea legislaţiei naţionale privind standardele de siguranţă

emisiile icircn atmosferă şi nivelul emisiilor de zgomot precum şi cele referitoare la protecţia solului

şi a apei

(4)Prevederile prezentei hotăracircri se aplică vehiculelor scoase din uz inclusiv componentelor şi

materialelor acestora fără a se ţine seama de modul icircn care vehiculul a fost icircntreţinut sau reparat

pe toată durata utilizării acestuia şi indiferent dacă acesta este echipat cu componente furnizate de

producător sau cu alte componente a căror montare ca piese de schimb sau ca piese de icircnlocuire

se realizează respectacircndu-se reglementările naţionale icircn domeniu

Art 2

Articolul 2 al hotararii prezinta explicarea unor termini si expresii folositi in textul legii

a)vehicul - orice vehicul aparţinacircnd categoriilor M sau N precum şi vehiculele cu 3 roţi astfel

cum sunt definite prin Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr

2112003 pentru aprobarea Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le

icircndeplinească vehiculele rutiere icircn vederea admiterii icircn circulaţie pe drumurile publice din

Romacircnia - RNTR 2 cu modificările şi completările ulterioare cu excepţia mototriciclurilor

b)vehicul scos din uz - un vehicul devenit deşeu icircn sensul definiţiei din anexa nr IA la

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 782000 privind regimul deşeurilor aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr 4262001

8

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

c)producător - fabricantul de vehicule sau importatorul profesional al unui vehicul icircn Romacircnia

d)producător individual - persoană fizică sau juridică care produce ori importă vehicule dar care

nu desfăşoară această activitate cu titlu profesional

e)prevenire - măsurile care urmăresc reducerea cantităţii şi nocivităţii pentru mediu a vehiculelor

scoase din uz a materialelor şi substanţelor din componenţa acestora

f)tratare - orice activitate desfăşurată după ce vehiculul scos din uz a fost predat unui agent

economic care desfăşoară activităţi de depoluare dezmembrare tăiere mărunţire valorificare sau

pregătire pentru eliminarea deşeurilor mărunţite precum şi orice altă operaţiune efectuată icircn

vederea valorificării şisau eliminării vehiculelor scoase din uz şi a componentelor lor

g)reutilizare - orice operaţiune prin care componentele vehiculelor scoase din uz sunt utilizate icircn

acelaşi scop pentru care au fost concepute

h)reciclare - reprelucrarea deşeurilor icircntr-un proces de producţie icircn vederea utilizării icircn scopul

iniţial sau pentru alte scopuri dar cu excluderea valorificării energetice

i)valorificare energetică - utilizarea deşeurilor combustibile ca mijloc de generare a energiei prin

incinerare directă sau coincinerare cu sau fără alte deşeuri dar cu recuperarea căldurii

j)valorificare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIB la Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001

k)eliminare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIA la Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001

l)agenţi economici - producătorii distribuitorii colectorii companiile de asigurare precum şi

agenţii care au ca obiect de activitate tratarea recuperarea reciclarea vehiculelor scoase din uz

inclusiv a componentelor şi materialelor acestora

m)substanţă periculoasă - orice substanţă considerată periculoasă potrivit art 7 din Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr 2002000 privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi

preparatelor chimice periculoase aprobată cu modificări prin Legea nr 4512001

n)instalaţie de mărunţire a vehiculelor scoase din uz - orice instalaţie utilizată pentru tăierea icircn

bucăţi sau pentru fragmentarea vehiculelor scoase din uz inclusiv icircn scopul obţinerii de resturi

metalice direct refolosibile

9

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

o)informaţii referitoare la dezmembrare - toate informaţiile necesare pentru tratarea

corespunzătoare şi ecologic raţională a vehiculelor scoase din uz Aceste informaţii vor fi puse la

dispoziţie agenţilor economici care deţin instalaţii de tratare autorizate de către producătorii de

vehicule şi producătorii de componente sub formă de manuale sau pe suport electronic cum ar fi

CD-ROM servicii on-line

p)piesă de icircnlocuire - piesă destinată să icircnlocuiască la un vehicul acea piesă cu care vehiculul a

fost omologat de tip

r)masă medie la gol a vehiculului - masă proprie a vehiculului conform cărţii de identitate a

vehiculului minus masa conţinutului rezervorului de carburant umplut la 90 din capacitate şi

masa conducătorului auto evaluată la 75 kg

s)depoluare - golirea de fluide şi de substanţe chimice periculoase a vehiculelor scoase din uz cu

respectarea prevederilor anexei nr 1 la prezenta hotăracircre

t)certificat de distrugere - certificatul eliberat ultimului deţinător al vehiculului scos din uz de

către unităţile autorizate pentru colectaretratare

Art 3

Icircn scopul prevenirii apariţiei deşeurilor producătorii de vehicule icircn colaborare cu producătorii de

componente şi de materiale vor lua măsurile necesare pentru

a)limitarea şi reducerea pe cacirct posibil a utilizării substanţelor periculoase la construcţia

vehiculelor icircncepacircnd din faza de proiectare pentru a evita poluarea mediului facilitarea

reciclării componentelor şi materialelor precum şi evitarea eliminării deşeurilor periculoase

b)conceperea şi construirea noilor vehicule cu luarea icircn considerare a posibilităţilor de

dezmembrare reutilizare şi valorificare a componentelor şi materialelor acestora

c)dezvoltarea utilizării materialelor reciclate la producerea de noi vehicule sau alte produse

Art 4

(1)Materialele şi componentele vehiculelor vor fi introduse pe piaţă numai dacă nu conţin plumb

mercur cadmiu şi crom hexavalent

(2)Materialele şi componentele vehiculelor exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)

precum şi condiţiile icircn care se pot utiliza se aprobă prin ordin comun al ministrului mediului şi

10

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

gospodăririi apelor şi al ministrului economiei şi comerţului icircn termen de 90 de zile de la

publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri

Art 5

Producătorii de vehicule şi producătorii de componente sau de materiale au obligaţia de a

codifica componentele şi materialele pentru a facilita identificarea acestora la dezmembrarea

pentru reutilizare valorificare reciclare Pot fi aplicate ca standarde de referinţă următoarele SR

EN ISO 1043-12003 SR ISO 1043-21995 SR EN ISO 114692001 pentru componente din

materiale plastice şi SR ISO 16291993 pentru componente din cauciuc sau latex cu excepţia

anvelopelor

Art 6

(1)Producătorii icircn colaborare cu agenţii economici implicaţi icircn gestionarea vehiculelor scoase

din uz sunt obligaţi să publice icircn cartea tehnică sau prin alte mijloace de informare informaţii

privind

a)construcţia vehiculelor şi a componentelor acestora din punct de vedere al posibilităţilor de

reciclare şi valorificare a acestora

b)modalităţile de tratare ecologică a vehiculelor uzate icircn special icircn ceea ce priveşte

dezmembrarea şi evacuarea tuturor fluidelor

c)dezvoltarea şi optimizarea metodelor de reutilizare reciclare şi recuperare a vehiculelor uzate şi

a componentelor acestora

d)progresele realizate icircn domeniul valorificării şi reciclării icircn scopul reducerii cantităţii de

deşeuri precum şi pentru creşterea gradului de valorificare şi reciclare

(2)Producătorii au obligaţia de a pune la dispoziţie potenţialilor cumpărători informaţiile

prevăzute la alin (1) Date generale referitoare la informaţiile prevăzute la alin (1) vor fi incluse

icircn materialele promoţionale utilizate la comercializarea noilor vehicule

Art 7

(1)Producătorii de vehicule au obligaţia de a furniza gratuit agenţilor economici autorizaţi care

realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea acestora şi cu

11

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

respectarea secretului industrial şi comercial informaţii privind dezmembrarea tipurilor noi de

vehicule icircn termen de cel mult 6 luni de la punerea pe piaţă a acestora Aceste informaţii vor privi

componentele şi materialele precum şi localizarea tuturor substanţelor periculoase utilizate cu

scopul atingerii obiectivelor prevăzute la art 15

(2)Producătorii de componente pentru vehicule trebuie să furnizeze agenţilor economici

autorizaţi care realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea

acestora şi cu respectarea secretului industrial şi comercial informaţiile necesare privind

dezmembrarea depozitarea şi testarea componentelor reutilizabile

Art 8

Persoanele fizice sau persoanele juridice deţinătoare de vehicule scoase din uz au următoarele

obligaţii

a)să nu abandoneze vehiculele scoase din uz ori componentele solide şisau lichide ale acestora

pe sol icircn apele de suprafaţă şi ale mării teritoriale

b)să predea vehiculele scoase din uz agenţilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de

colectare şisau tratare a vehiculelor scoase din uz

Art 9

(1)Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi

preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă atunci cacircnd acestea

devin vehicule scoase din uz

(2)Icircn scopul aplicării prevederilor alin (1) producătorii de vehicule vor asigura individual sau

prin contracte cu terţe părţi minimum

a)un punct de colectare icircn fiecare judeţ

b)un punct de colectare icircn fiecare oraş cu peste 100000 de locuitori

c)3 puncte de colectare icircn municipiul Bucureşti

(3)Producătorii de vehicule trebuie

a)să transmită anual Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor lista cu punctele de colectare

desemnate potrivit obligaţiilor prevăzute la alin (1)

12

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

b)să afişeze lista cu punctele de colectare prevăzute la alin (2) la punctele de vacircnzare a

vehiculelor noi lista va include detaliile de contact privind persoanele care reprezintă aceste

puncte de colectare

c)să pună la dispoziţie publicului prin publicarea pe Internet lista prevăzută la lit a) a

prezentului alineat

Art 10

(1)Predarea vehiculului scos din uz către punctele de colectare prevăzute la art 9 alin (2) se face

fără nici o cheltuială a deţinătorului care icircl predă

(2)Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)

a)vehiculele scoase din uz care nu sunt icircnmatriculate sau pentru care ultima icircnmatriculare nu s-a

făcut icircn Romacircnia potrivit prevederilor legale icircn vigoare

b)vehiculele scoase din uz care au fost icircnmatriculate temporar icircn Romacircnia

c)vehiculele scoase din uz care nu mai conţin una sau mai multe componente esenţiale icircn mod

special grupul motopropulsor trenul de rulare caroseria şasiul catalizatorul sau echipamentele

electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului

d)vehiculele scoase din uz cărora li s-au adăugat deşeuri

Art 11

(1)Colectarea vehiculelor scoase din uz se va face numai icircn baza prezentării agentului economic

care efectuează colectarea şisau dezmembrarea a următoarelor documente

a)cartea de identitate a vehiculului (original şi o copie care va fi predată agentului economic care

efectuează colectarea şisau dezmembrarea)

b)pentru persoane fizice documentul de identitate al ultimului proprietar dacă acesta efectuează

predarea vehiculului sau al altei persoane icircmputernicite de acesta printr-un act notarial să

efectueze predarea vehiculului uzat precum şi actul notarial de icircmputernicire după caz

c)pentru persoane juridice documentul de identitate al persoanei delegate de societatea

deţinătoare a vehiculului scos din uz să efectueze predarea vehiculului şi delegaţia din partea

societăţii deţinătoare a vehiculului scos din uz pentru persoana care va efectua predarea

vehiculului

13

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Se exceptează de la aplicarea prevederilor lit a) şi b) ale alin (1) vehiculele fără proprietar sau

abandonate pe domeniul public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi

trecute potrivit legii icircn proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de pe a căror rază au fost

ridicate

(3)Agenţii economici autorizaţi pentru colectarea vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a

emite ultimului deţinător al vehiculului scos din uz un certificat de distrugere la preluarea

vehiculului scos din uz Icircn cazul icircn care agenţii economici desfăşoară doar activităţi de colectare

certificatele de distrugere vor fi emise icircn numele unităţilor de tratare cu care au contract cu

acordul scris al acestora şi cu respectarea prevederilor legale icircn vigoare

(la 08042005 art 11 alin (3) a fost reglementata de Ordinul 872005)

(4)Modelul şi condiţiile de emitere ale certificatului de distrugere se aprobă prin ordin comun al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor al ministrului administraţiei şi internelor şi al

ministrului transporturilor construcţiilor şi turismului icircn termen de 90 de zile de la publicarea icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri

Art 12

(1)Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţă de producători

individuali sau ale căror producători şi-au icircncetat activitatea se asigură prin proiecte finanţate de

la Fondul pentru mediu conform legislaţiei icircn vigoare

(2)Finanţarea proiectelor prevăzute la alin (1) se face numai icircn cazul icircn care se dovedeşte cu

documente că nivelul costurilor de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz depăşeşte

veniturile obţinute din vacircnzarea pieselor reutilizabile şi a materiilor prime secundare rezultate

din tratarea acestora

Art 13

14

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Agenţii economici care efectuează operaţiuni de icircntreţinere şi reparaţii auto au obligaţia de a

preda pentru reciclare valorificare sau reutilizare materialele şi piesele icircnlocuite care constituie

deşeuri către agenţii economici autorizaţi potrivit prevederilor legislaţiei icircn vigoare

Art 14

(1)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase

din uz trebuie să fie autorizaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr

782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei

Guvernului nr 822000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de

reparaţii de reglare de modificări constructive de reconstrucţie a vehiculelor rutiere precum şi

de dezmembrare a vehiculelor uzate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr

2222003 cu modificările ulterioare

(2)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de valorificare şisau eliminare a componentelor şi

materialelor rezultate icircn urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz trebuie să fie autorizaţi

potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 162001

privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile republicată cu modificările ulterioare

(3)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz

sunt obligaţi să respecte cerinţele minime prevăzute icircn anexa nr 1

(4)Icircn vederea respectării obligaţiilor prevăzute icircn anexa nr 1 agenţii economici prevăzuţi la alin

(1) au obligaţia ca icircn termen de 18 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea

I a prezentei hotăracircri să solicite autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului revizuirea

autorizaţiei de mediu

(5)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de dezmembrare şisau tratare a vehiculelor

scoase din uz au obligaţia de a ţine evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri şi a componentelor

reutilizabile

Art 15

(1)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2007 agenţii economici trebuie să asigure realizarea

următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol

15

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie

1980

b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie

1980

c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980

d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie

1980

(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea

următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele

scoase din uz

b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase

din uz

(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu

destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice

transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare

(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri

a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi

economici cu care producătorii au contract

b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de

către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor

(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se

stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului

economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I a prezentei hotăracircri

(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici

care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite

16

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate

pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs

(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene

un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza

formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi

tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn

structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere

recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor

membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale

Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este

icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o

acoperă

Art 16

(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel

cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr

2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15

(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14

Art 17

(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează

a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei

b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000

lei la 150000000 lei

c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000

lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu

prevederile prezentei hotăracircri

d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000

lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la

conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri

17

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al

Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi

competente potrivit legii

(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei

Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată

cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele

prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată

Art 18

Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu

excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a

art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006

Art 19

Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre

Art 20

Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn

Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043

cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană

Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine

structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol

stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al

4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele

45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive

europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca

18

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU

Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating

o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz

naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma

purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)

19

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 1 Fluxul reciclarii VUS

Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor

componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la

bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima

faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi

odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea

20

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de

depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse

dezmembrări mai degrabă decacirct tocării

4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate

de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt

41 Fluide de la depoluare

21

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin

staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde

bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)

bull ulei de motor

bull ului de transmisie

bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice

bull ulei din filtru de ulei

bull lichid de frana

bull lichid de răcire

bull lichid din instalaţia de climatizare

bull lichid din instalaţia de spalat parbriz

42 Alte materiale provenite de la depoluare

bull anvelope

bull baterii

bull catalizatori

bull contragreutati

bull scule

bull capace roti

bull jante din aliaj

bull jante din metal feros

bull condensatori ce contin PCBPCT

bull piese mari din material plastic

43 Metalele feroase

Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general

aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar

cealaltă jumătate icircn caroserie

44 Metalele neferoase

22

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii

bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

bull elemente ale radiatoarelor

bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

bull elemente sudate ale barelor de protectie

bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor

automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă

bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt

bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică

bull diverse parţi ale accesoriilor

bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate

bull Zincul ndash se utilizeaza la

bull acoperiri galvanice ale tablei

bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

bull Plumbul ndash se utilizeaza la

bull fabricarea acumulatorilor

bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare

şi vulcanizare

bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

bull platina

bull rodiul

bull paladiul

45 Componente nemetalice

bull materiale plastice

bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează

bull 60 icircn interior

23

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull 10 icircn motor

bull 10 icircn instalatia electrică

bull 15 la caroserie

bull 5 la şasiu

bull Cauciucul este utilizat in general la

bull anvelope

bull furtune

bull chedere

bull Sticla se utilizează icircn principal la

bull parbriz

bull geamuri laterale

bull luneta

bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor

5 Etapele tratării

51 Depoluarea

24

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 2 Depoluare

Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare

icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică

- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil

- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)

- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui

de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului

fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU

doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le

contin)

- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine

mercur

Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi

reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general

reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)

52 Dezmembrarea

25

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor

componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)

Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt

- roţile (oţelaliaj)

- motoarele

- cutiile de viteze

- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi

etrierele de fracircnă

- anvelopele

- radiatoarele

- bateriile

- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora

Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de

viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la

specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul

O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele

provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU

prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural

Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate

vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate

După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare

icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea

VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite

parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea

Acestea includ

- catalizatorul

- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării

acestora icircn timpul procesului de tocare

26

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)

daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare

- sticla

53 Tocarea

Figura 3 Macinarea vehiculului

Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor

componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de

metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de

tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU

datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-

27

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi

textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale

Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai

multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare

Tehnologii de tocare

Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane

(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti

de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu

conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare

Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi

neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de

metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre

cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita

fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din

greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele

moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre

sac (icircn mai puţine cazuri)

Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare

Figura 4 Shredder

28

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi

PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost

clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe

informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare

Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe

materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la

6000 CP

Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi

neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile

alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi

ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi

topitorii

Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase

folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense

de separare

29

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)

transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval

54 Depozitarea

Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de

proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale

Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice

sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de

produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind

sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus

cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate

55 Incinerarearecuperare energetică

Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea

problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea

de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere

municipale

De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de

VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de

Directiva CE si anume

bull Faza 1 - depoluare

bull Faza 2 ndashdezmembrare

bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder

30

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si

reciclate (art 15 din HG 24062004)

Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede

din ce este alcatuit un VSU

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor

61 Metalele feroase

Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn

generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele

mecanice iar cealalta jumatate in caroserie

31

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 8: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Art 1

(1)Prezenta hotăracircre reglementează măsurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la

vehiculele scoase din uz şi reutilizarea reciclarea precum şi alte forme de valorificare a

vehiculelor scoase din uz şi a componentelor acestora icircn vederea reducerii cantităţii de deşeuri

destinate eliminării

(2)Prevederile prezentei hotăracircri stabilesc măsuri pentru icircmbunătăţirea din punct de vedere al

protecţiei mediului a activităţilor agenţilor economici implicaţi icircn ciclul de viaţă al vehiculelor şi

icircn special ale agenţilor economici direct implicaţi icircn tratarea vehiculelor scoase din uz

(3)Prezenta hotăracircre se aplică cu respectarea legislaţiei naţionale privind standardele de siguranţă

emisiile icircn atmosferă şi nivelul emisiilor de zgomot precum şi cele referitoare la protecţia solului

şi a apei

(4)Prevederile prezentei hotăracircri se aplică vehiculelor scoase din uz inclusiv componentelor şi

materialelor acestora fără a se ţine seama de modul icircn care vehiculul a fost icircntreţinut sau reparat

pe toată durata utilizării acestuia şi indiferent dacă acesta este echipat cu componente furnizate de

producător sau cu alte componente a căror montare ca piese de schimb sau ca piese de icircnlocuire

se realizează respectacircndu-se reglementările naţionale icircn domeniu

Art 2

Articolul 2 al hotararii prezinta explicarea unor termini si expresii folositi in textul legii

a)vehicul - orice vehicul aparţinacircnd categoriilor M sau N precum şi vehiculele cu 3 roţi astfel

cum sunt definite prin Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr

2112003 pentru aprobarea Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le

icircndeplinească vehiculele rutiere icircn vederea admiterii icircn circulaţie pe drumurile publice din

Romacircnia - RNTR 2 cu modificările şi completările ulterioare cu excepţia mototriciclurilor

b)vehicul scos din uz - un vehicul devenit deşeu icircn sensul definiţiei din anexa nr IA la

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 782000 privind regimul deşeurilor aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr 4262001

8

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

c)producător - fabricantul de vehicule sau importatorul profesional al unui vehicul icircn Romacircnia

d)producător individual - persoană fizică sau juridică care produce ori importă vehicule dar care

nu desfăşoară această activitate cu titlu profesional

e)prevenire - măsurile care urmăresc reducerea cantităţii şi nocivităţii pentru mediu a vehiculelor

scoase din uz a materialelor şi substanţelor din componenţa acestora

f)tratare - orice activitate desfăşurată după ce vehiculul scos din uz a fost predat unui agent

economic care desfăşoară activităţi de depoluare dezmembrare tăiere mărunţire valorificare sau

pregătire pentru eliminarea deşeurilor mărunţite precum şi orice altă operaţiune efectuată icircn

vederea valorificării şisau eliminării vehiculelor scoase din uz şi a componentelor lor

g)reutilizare - orice operaţiune prin care componentele vehiculelor scoase din uz sunt utilizate icircn

acelaşi scop pentru care au fost concepute

h)reciclare - reprelucrarea deşeurilor icircntr-un proces de producţie icircn vederea utilizării icircn scopul

iniţial sau pentru alte scopuri dar cu excluderea valorificării energetice

i)valorificare energetică - utilizarea deşeurilor combustibile ca mijloc de generare a energiei prin

incinerare directă sau coincinerare cu sau fără alte deşeuri dar cu recuperarea căldurii

j)valorificare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIB la Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001

k)eliminare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIA la Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001

l)agenţi economici - producătorii distribuitorii colectorii companiile de asigurare precum şi

agenţii care au ca obiect de activitate tratarea recuperarea reciclarea vehiculelor scoase din uz

inclusiv a componentelor şi materialelor acestora

m)substanţă periculoasă - orice substanţă considerată periculoasă potrivit art 7 din Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr 2002000 privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi

preparatelor chimice periculoase aprobată cu modificări prin Legea nr 4512001

n)instalaţie de mărunţire a vehiculelor scoase din uz - orice instalaţie utilizată pentru tăierea icircn

bucăţi sau pentru fragmentarea vehiculelor scoase din uz inclusiv icircn scopul obţinerii de resturi

metalice direct refolosibile

9

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

o)informaţii referitoare la dezmembrare - toate informaţiile necesare pentru tratarea

corespunzătoare şi ecologic raţională a vehiculelor scoase din uz Aceste informaţii vor fi puse la

dispoziţie agenţilor economici care deţin instalaţii de tratare autorizate de către producătorii de

vehicule şi producătorii de componente sub formă de manuale sau pe suport electronic cum ar fi

CD-ROM servicii on-line

p)piesă de icircnlocuire - piesă destinată să icircnlocuiască la un vehicul acea piesă cu care vehiculul a

fost omologat de tip

r)masă medie la gol a vehiculului - masă proprie a vehiculului conform cărţii de identitate a

vehiculului minus masa conţinutului rezervorului de carburant umplut la 90 din capacitate şi

masa conducătorului auto evaluată la 75 kg

s)depoluare - golirea de fluide şi de substanţe chimice periculoase a vehiculelor scoase din uz cu

respectarea prevederilor anexei nr 1 la prezenta hotăracircre

t)certificat de distrugere - certificatul eliberat ultimului deţinător al vehiculului scos din uz de

către unităţile autorizate pentru colectaretratare

Art 3

Icircn scopul prevenirii apariţiei deşeurilor producătorii de vehicule icircn colaborare cu producătorii de

componente şi de materiale vor lua măsurile necesare pentru

a)limitarea şi reducerea pe cacirct posibil a utilizării substanţelor periculoase la construcţia

vehiculelor icircncepacircnd din faza de proiectare pentru a evita poluarea mediului facilitarea

reciclării componentelor şi materialelor precum şi evitarea eliminării deşeurilor periculoase

b)conceperea şi construirea noilor vehicule cu luarea icircn considerare a posibilităţilor de

dezmembrare reutilizare şi valorificare a componentelor şi materialelor acestora

c)dezvoltarea utilizării materialelor reciclate la producerea de noi vehicule sau alte produse

Art 4

(1)Materialele şi componentele vehiculelor vor fi introduse pe piaţă numai dacă nu conţin plumb

mercur cadmiu şi crom hexavalent

(2)Materialele şi componentele vehiculelor exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)

precum şi condiţiile icircn care se pot utiliza se aprobă prin ordin comun al ministrului mediului şi

10

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

gospodăririi apelor şi al ministrului economiei şi comerţului icircn termen de 90 de zile de la

publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri

Art 5

Producătorii de vehicule şi producătorii de componente sau de materiale au obligaţia de a

codifica componentele şi materialele pentru a facilita identificarea acestora la dezmembrarea

pentru reutilizare valorificare reciclare Pot fi aplicate ca standarde de referinţă următoarele SR

EN ISO 1043-12003 SR ISO 1043-21995 SR EN ISO 114692001 pentru componente din

materiale plastice şi SR ISO 16291993 pentru componente din cauciuc sau latex cu excepţia

anvelopelor

Art 6

(1)Producătorii icircn colaborare cu agenţii economici implicaţi icircn gestionarea vehiculelor scoase

din uz sunt obligaţi să publice icircn cartea tehnică sau prin alte mijloace de informare informaţii

privind

a)construcţia vehiculelor şi a componentelor acestora din punct de vedere al posibilităţilor de

reciclare şi valorificare a acestora

b)modalităţile de tratare ecologică a vehiculelor uzate icircn special icircn ceea ce priveşte

dezmembrarea şi evacuarea tuturor fluidelor

c)dezvoltarea şi optimizarea metodelor de reutilizare reciclare şi recuperare a vehiculelor uzate şi

a componentelor acestora

d)progresele realizate icircn domeniul valorificării şi reciclării icircn scopul reducerii cantităţii de

deşeuri precum şi pentru creşterea gradului de valorificare şi reciclare

(2)Producătorii au obligaţia de a pune la dispoziţie potenţialilor cumpărători informaţiile

prevăzute la alin (1) Date generale referitoare la informaţiile prevăzute la alin (1) vor fi incluse

icircn materialele promoţionale utilizate la comercializarea noilor vehicule

Art 7

(1)Producătorii de vehicule au obligaţia de a furniza gratuit agenţilor economici autorizaţi care

realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea acestora şi cu

11

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

respectarea secretului industrial şi comercial informaţii privind dezmembrarea tipurilor noi de

vehicule icircn termen de cel mult 6 luni de la punerea pe piaţă a acestora Aceste informaţii vor privi

componentele şi materialele precum şi localizarea tuturor substanţelor periculoase utilizate cu

scopul atingerii obiectivelor prevăzute la art 15

(2)Producătorii de componente pentru vehicule trebuie să furnizeze agenţilor economici

autorizaţi care realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea

acestora şi cu respectarea secretului industrial şi comercial informaţiile necesare privind

dezmembrarea depozitarea şi testarea componentelor reutilizabile

Art 8

Persoanele fizice sau persoanele juridice deţinătoare de vehicule scoase din uz au următoarele

obligaţii

a)să nu abandoneze vehiculele scoase din uz ori componentele solide şisau lichide ale acestora

pe sol icircn apele de suprafaţă şi ale mării teritoriale

b)să predea vehiculele scoase din uz agenţilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de

colectare şisau tratare a vehiculelor scoase din uz

Art 9

(1)Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi

preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă atunci cacircnd acestea

devin vehicule scoase din uz

(2)Icircn scopul aplicării prevederilor alin (1) producătorii de vehicule vor asigura individual sau

prin contracte cu terţe părţi minimum

a)un punct de colectare icircn fiecare judeţ

b)un punct de colectare icircn fiecare oraş cu peste 100000 de locuitori

c)3 puncte de colectare icircn municipiul Bucureşti

(3)Producătorii de vehicule trebuie

a)să transmită anual Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor lista cu punctele de colectare

desemnate potrivit obligaţiilor prevăzute la alin (1)

12

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

b)să afişeze lista cu punctele de colectare prevăzute la alin (2) la punctele de vacircnzare a

vehiculelor noi lista va include detaliile de contact privind persoanele care reprezintă aceste

puncte de colectare

c)să pună la dispoziţie publicului prin publicarea pe Internet lista prevăzută la lit a) a

prezentului alineat

Art 10

(1)Predarea vehiculului scos din uz către punctele de colectare prevăzute la art 9 alin (2) se face

fără nici o cheltuială a deţinătorului care icircl predă

(2)Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)

a)vehiculele scoase din uz care nu sunt icircnmatriculate sau pentru care ultima icircnmatriculare nu s-a

făcut icircn Romacircnia potrivit prevederilor legale icircn vigoare

b)vehiculele scoase din uz care au fost icircnmatriculate temporar icircn Romacircnia

c)vehiculele scoase din uz care nu mai conţin una sau mai multe componente esenţiale icircn mod

special grupul motopropulsor trenul de rulare caroseria şasiul catalizatorul sau echipamentele

electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului

d)vehiculele scoase din uz cărora li s-au adăugat deşeuri

Art 11

(1)Colectarea vehiculelor scoase din uz se va face numai icircn baza prezentării agentului economic

care efectuează colectarea şisau dezmembrarea a următoarelor documente

a)cartea de identitate a vehiculului (original şi o copie care va fi predată agentului economic care

efectuează colectarea şisau dezmembrarea)

b)pentru persoane fizice documentul de identitate al ultimului proprietar dacă acesta efectuează

predarea vehiculului sau al altei persoane icircmputernicite de acesta printr-un act notarial să

efectueze predarea vehiculului uzat precum şi actul notarial de icircmputernicire după caz

c)pentru persoane juridice documentul de identitate al persoanei delegate de societatea

deţinătoare a vehiculului scos din uz să efectueze predarea vehiculului şi delegaţia din partea

societăţii deţinătoare a vehiculului scos din uz pentru persoana care va efectua predarea

vehiculului

13

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Se exceptează de la aplicarea prevederilor lit a) şi b) ale alin (1) vehiculele fără proprietar sau

abandonate pe domeniul public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi

trecute potrivit legii icircn proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de pe a căror rază au fost

ridicate

(3)Agenţii economici autorizaţi pentru colectarea vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a

emite ultimului deţinător al vehiculului scos din uz un certificat de distrugere la preluarea

vehiculului scos din uz Icircn cazul icircn care agenţii economici desfăşoară doar activităţi de colectare

certificatele de distrugere vor fi emise icircn numele unităţilor de tratare cu care au contract cu

acordul scris al acestora şi cu respectarea prevederilor legale icircn vigoare

(la 08042005 art 11 alin (3) a fost reglementata de Ordinul 872005)

(4)Modelul şi condiţiile de emitere ale certificatului de distrugere se aprobă prin ordin comun al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor al ministrului administraţiei şi internelor şi al

ministrului transporturilor construcţiilor şi turismului icircn termen de 90 de zile de la publicarea icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri

Art 12

(1)Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţă de producători

individuali sau ale căror producători şi-au icircncetat activitatea se asigură prin proiecte finanţate de

la Fondul pentru mediu conform legislaţiei icircn vigoare

(2)Finanţarea proiectelor prevăzute la alin (1) se face numai icircn cazul icircn care se dovedeşte cu

documente că nivelul costurilor de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz depăşeşte

veniturile obţinute din vacircnzarea pieselor reutilizabile şi a materiilor prime secundare rezultate

din tratarea acestora

Art 13

14

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Agenţii economici care efectuează operaţiuni de icircntreţinere şi reparaţii auto au obligaţia de a

preda pentru reciclare valorificare sau reutilizare materialele şi piesele icircnlocuite care constituie

deşeuri către agenţii economici autorizaţi potrivit prevederilor legislaţiei icircn vigoare

Art 14

(1)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase

din uz trebuie să fie autorizaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr

782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei

Guvernului nr 822000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de

reparaţii de reglare de modificări constructive de reconstrucţie a vehiculelor rutiere precum şi

de dezmembrare a vehiculelor uzate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr

2222003 cu modificările ulterioare

(2)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de valorificare şisau eliminare a componentelor şi

materialelor rezultate icircn urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz trebuie să fie autorizaţi

potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 162001

privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile republicată cu modificările ulterioare

(3)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz

sunt obligaţi să respecte cerinţele minime prevăzute icircn anexa nr 1

(4)Icircn vederea respectării obligaţiilor prevăzute icircn anexa nr 1 agenţii economici prevăzuţi la alin

(1) au obligaţia ca icircn termen de 18 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea

I a prezentei hotăracircri să solicite autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului revizuirea

autorizaţiei de mediu

(5)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de dezmembrare şisau tratare a vehiculelor

scoase din uz au obligaţia de a ţine evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri şi a componentelor

reutilizabile

Art 15

(1)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2007 agenţii economici trebuie să asigure realizarea

următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol

15

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie

1980

b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie

1980

c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980

d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie

1980

(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea

următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele

scoase din uz

b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase

din uz

(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu

destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice

transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare

(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri

a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi

economici cu care producătorii au contract

b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de

către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor

(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se

stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului

economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I a prezentei hotăracircri

(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici

care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite

16

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate

pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs

(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene

un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza

formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi

tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn

structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere

recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor

membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale

Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este

icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o

acoperă

Art 16

(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel

cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr

2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15

(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14

Art 17

(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează

a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei

b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000

lei la 150000000 lei

c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000

lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu

prevederile prezentei hotăracircri

d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000

lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la

conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri

17

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al

Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi

competente potrivit legii

(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei

Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată

cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele

prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată

Art 18

Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu

excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a

art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006

Art 19

Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre

Art 20

Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn

Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043

cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană

Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine

structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol

stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al

4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele

45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive

europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca

18

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU

Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating

o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz

naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma

purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)

19

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 1 Fluxul reciclarii VUS

Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor

componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la

bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima

faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi

odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea

20

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de

depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse

dezmembrări mai degrabă decacirct tocării

4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate

de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt

41 Fluide de la depoluare

21

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin

staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde

bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)

bull ulei de motor

bull ului de transmisie

bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice

bull ulei din filtru de ulei

bull lichid de frana

bull lichid de răcire

bull lichid din instalaţia de climatizare

bull lichid din instalaţia de spalat parbriz

42 Alte materiale provenite de la depoluare

bull anvelope

bull baterii

bull catalizatori

bull contragreutati

bull scule

bull capace roti

bull jante din aliaj

bull jante din metal feros

bull condensatori ce contin PCBPCT

bull piese mari din material plastic

43 Metalele feroase

Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general

aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar

cealaltă jumătate icircn caroserie

44 Metalele neferoase

22

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii

bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

bull elemente ale radiatoarelor

bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

bull elemente sudate ale barelor de protectie

bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor

automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă

bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt

bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică

bull diverse parţi ale accesoriilor

bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate

bull Zincul ndash se utilizeaza la

bull acoperiri galvanice ale tablei

bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

bull Plumbul ndash se utilizeaza la

bull fabricarea acumulatorilor

bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare

şi vulcanizare

bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

bull platina

bull rodiul

bull paladiul

45 Componente nemetalice

bull materiale plastice

bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează

bull 60 icircn interior

23

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull 10 icircn motor

bull 10 icircn instalatia electrică

bull 15 la caroserie

bull 5 la şasiu

bull Cauciucul este utilizat in general la

bull anvelope

bull furtune

bull chedere

bull Sticla se utilizează icircn principal la

bull parbriz

bull geamuri laterale

bull luneta

bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor

5 Etapele tratării

51 Depoluarea

24

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 2 Depoluare

Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare

icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică

- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil

- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)

- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui

de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului

fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU

doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le

contin)

- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine

mercur

Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi

reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general

reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)

52 Dezmembrarea

25

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor

componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)

Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt

- roţile (oţelaliaj)

- motoarele

- cutiile de viteze

- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi

etrierele de fracircnă

- anvelopele

- radiatoarele

- bateriile

- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora

Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de

viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la

specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul

O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele

provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU

prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural

Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate

vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate

După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare

icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea

VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite

parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea

Acestea includ

- catalizatorul

- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării

acestora icircn timpul procesului de tocare

26

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)

daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare

- sticla

53 Tocarea

Figura 3 Macinarea vehiculului

Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor

componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de

metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de

tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU

datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-

27

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi

textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale

Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai

multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare

Tehnologii de tocare

Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane

(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti

de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu

conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare

Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi

neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de

metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre

cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita

fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din

greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele

moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre

sac (icircn mai puţine cazuri)

Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare

Figura 4 Shredder

28

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi

PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost

clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe

informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare

Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe

materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la

6000 CP

Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi

neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile

alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi

ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi

topitorii

Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase

folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense

de separare

29

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)

transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval

54 Depozitarea

Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de

proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale

Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice

sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de

produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind

sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus

cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate

55 Incinerarearecuperare energetică

Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea

problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea

de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere

municipale

De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de

VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de

Directiva CE si anume

bull Faza 1 - depoluare

bull Faza 2 ndashdezmembrare

bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder

30

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si

reciclate (art 15 din HG 24062004)

Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede

din ce este alcatuit un VSU

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor

61 Metalele feroase

Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn

generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele

mecanice iar cealalta jumatate in caroserie

31

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 9: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

c)producător - fabricantul de vehicule sau importatorul profesional al unui vehicul icircn Romacircnia

d)producător individual - persoană fizică sau juridică care produce ori importă vehicule dar care

nu desfăşoară această activitate cu titlu profesional

e)prevenire - măsurile care urmăresc reducerea cantităţii şi nocivităţii pentru mediu a vehiculelor

scoase din uz a materialelor şi substanţelor din componenţa acestora

f)tratare - orice activitate desfăşurată după ce vehiculul scos din uz a fost predat unui agent

economic care desfăşoară activităţi de depoluare dezmembrare tăiere mărunţire valorificare sau

pregătire pentru eliminarea deşeurilor mărunţite precum şi orice altă operaţiune efectuată icircn

vederea valorificării şisau eliminării vehiculelor scoase din uz şi a componentelor lor

g)reutilizare - orice operaţiune prin care componentele vehiculelor scoase din uz sunt utilizate icircn

acelaşi scop pentru care au fost concepute

h)reciclare - reprelucrarea deşeurilor icircntr-un proces de producţie icircn vederea utilizării icircn scopul

iniţial sau pentru alte scopuri dar cu excluderea valorificării energetice

i)valorificare energetică - utilizarea deşeurilor combustibile ca mijloc de generare a energiei prin

incinerare directă sau coincinerare cu sau fără alte deşeuri dar cu recuperarea căldurii

j)valorificare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIB la Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001

k)eliminare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIA la Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001

l)agenţi economici - producătorii distribuitorii colectorii companiile de asigurare precum şi

agenţii care au ca obiect de activitate tratarea recuperarea reciclarea vehiculelor scoase din uz

inclusiv a componentelor şi materialelor acestora

m)substanţă periculoasă - orice substanţă considerată periculoasă potrivit art 7 din Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr 2002000 privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi

preparatelor chimice periculoase aprobată cu modificări prin Legea nr 4512001

n)instalaţie de mărunţire a vehiculelor scoase din uz - orice instalaţie utilizată pentru tăierea icircn

bucăţi sau pentru fragmentarea vehiculelor scoase din uz inclusiv icircn scopul obţinerii de resturi

metalice direct refolosibile

9

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

o)informaţii referitoare la dezmembrare - toate informaţiile necesare pentru tratarea

corespunzătoare şi ecologic raţională a vehiculelor scoase din uz Aceste informaţii vor fi puse la

dispoziţie agenţilor economici care deţin instalaţii de tratare autorizate de către producătorii de

vehicule şi producătorii de componente sub formă de manuale sau pe suport electronic cum ar fi

CD-ROM servicii on-line

p)piesă de icircnlocuire - piesă destinată să icircnlocuiască la un vehicul acea piesă cu care vehiculul a

fost omologat de tip

r)masă medie la gol a vehiculului - masă proprie a vehiculului conform cărţii de identitate a

vehiculului minus masa conţinutului rezervorului de carburant umplut la 90 din capacitate şi

masa conducătorului auto evaluată la 75 kg

s)depoluare - golirea de fluide şi de substanţe chimice periculoase a vehiculelor scoase din uz cu

respectarea prevederilor anexei nr 1 la prezenta hotăracircre

t)certificat de distrugere - certificatul eliberat ultimului deţinător al vehiculului scos din uz de

către unităţile autorizate pentru colectaretratare

Art 3

Icircn scopul prevenirii apariţiei deşeurilor producătorii de vehicule icircn colaborare cu producătorii de

componente şi de materiale vor lua măsurile necesare pentru

a)limitarea şi reducerea pe cacirct posibil a utilizării substanţelor periculoase la construcţia

vehiculelor icircncepacircnd din faza de proiectare pentru a evita poluarea mediului facilitarea

reciclării componentelor şi materialelor precum şi evitarea eliminării deşeurilor periculoase

b)conceperea şi construirea noilor vehicule cu luarea icircn considerare a posibilităţilor de

dezmembrare reutilizare şi valorificare a componentelor şi materialelor acestora

c)dezvoltarea utilizării materialelor reciclate la producerea de noi vehicule sau alte produse

Art 4

(1)Materialele şi componentele vehiculelor vor fi introduse pe piaţă numai dacă nu conţin plumb

mercur cadmiu şi crom hexavalent

(2)Materialele şi componentele vehiculelor exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)

precum şi condiţiile icircn care se pot utiliza se aprobă prin ordin comun al ministrului mediului şi

10

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

gospodăririi apelor şi al ministrului economiei şi comerţului icircn termen de 90 de zile de la

publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri

Art 5

Producătorii de vehicule şi producătorii de componente sau de materiale au obligaţia de a

codifica componentele şi materialele pentru a facilita identificarea acestora la dezmembrarea

pentru reutilizare valorificare reciclare Pot fi aplicate ca standarde de referinţă următoarele SR

EN ISO 1043-12003 SR ISO 1043-21995 SR EN ISO 114692001 pentru componente din

materiale plastice şi SR ISO 16291993 pentru componente din cauciuc sau latex cu excepţia

anvelopelor

Art 6

(1)Producătorii icircn colaborare cu agenţii economici implicaţi icircn gestionarea vehiculelor scoase

din uz sunt obligaţi să publice icircn cartea tehnică sau prin alte mijloace de informare informaţii

privind

a)construcţia vehiculelor şi a componentelor acestora din punct de vedere al posibilităţilor de

reciclare şi valorificare a acestora

b)modalităţile de tratare ecologică a vehiculelor uzate icircn special icircn ceea ce priveşte

dezmembrarea şi evacuarea tuturor fluidelor

c)dezvoltarea şi optimizarea metodelor de reutilizare reciclare şi recuperare a vehiculelor uzate şi

a componentelor acestora

d)progresele realizate icircn domeniul valorificării şi reciclării icircn scopul reducerii cantităţii de

deşeuri precum şi pentru creşterea gradului de valorificare şi reciclare

(2)Producătorii au obligaţia de a pune la dispoziţie potenţialilor cumpărători informaţiile

prevăzute la alin (1) Date generale referitoare la informaţiile prevăzute la alin (1) vor fi incluse

icircn materialele promoţionale utilizate la comercializarea noilor vehicule

Art 7

(1)Producătorii de vehicule au obligaţia de a furniza gratuit agenţilor economici autorizaţi care

realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea acestora şi cu

11

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

respectarea secretului industrial şi comercial informaţii privind dezmembrarea tipurilor noi de

vehicule icircn termen de cel mult 6 luni de la punerea pe piaţă a acestora Aceste informaţii vor privi

componentele şi materialele precum şi localizarea tuturor substanţelor periculoase utilizate cu

scopul atingerii obiectivelor prevăzute la art 15

(2)Producătorii de componente pentru vehicule trebuie să furnizeze agenţilor economici

autorizaţi care realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea

acestora şi cu respectarea secretului industrial şi comercial informaţiile necesare privind

dezmembrarea depozitarea şi testarea componentelor reutilizabile

Art 8

Persoanele fizice sau persoanele juridice deţinătoare de vehicule scoase din uz au următoarele

obligaţii

a)să nu abandoneze vehiculele scoase din uz ori componentele solide şisau lichide ale acestora

pe sol icircn apele de suprafaţă şi ale mării teritoriale

b)să predea vehiculele scoase din uz agenţilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de

colectare şisau tratare a vehiculelor scoase din uz

Art 9

(1)Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi

preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă atunci cacircnd acestea

devin vehicule scoase din uz

(2)Icircn scopul aplicării prevederilor alin (1) producătorii de vehicule vor asigura individual sau

prin contracte cu terţe părţi minimum

a)un punct de colectare icircn fiecare judeţ

b)un punct de colectare icircn fiecare oraş cu peste 100000 de locuitori

c)3 puncte de colectare icircn municipiul Bucureşti

(3)Producătorii de vehicule trebuie

a)să transmită anual Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor lista cu punctele de colectare

desemnate potrivit obligaţiilor prevăzute la alin (1)

12

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

b)să afişeze lista cu punctele de colectare prevăzute la alin (2) la punctele de vacircnzare a

vehiculelor noi lista va include detaliile de contact privind persoanele care reprezintă aceste

puncte de colectare

c)să pună la dispoziţie publicului prin publicarea pe Internet lista prevăzută la lit a) a

prezentului alineat

Art 10

(1)Predarea vehiculului scos din uz către punctele de colectare prevăzute la art 9 alin (2) se face

fără nici o cheltuială a deţinătorului care icircl predă

(2)Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)

a)vehiculele scoase din uz care nu sunt icircnmatriculate sau pentru care ultima icircnmatriculare nu s-a

făcut icircn Romacircnia potrivit prevederilor legale icircn vigoare

b)vehiculele scoase din uz care au fost icircnmatriculate temporar icircn Romacircnia

c)vehiculele scoase din uz care nu mai conţin una sau mai multe componente esenţiale icircn mod

special grupul motopropulsor trenul de rulare caroseria şasiul catalizatorul sau echipamentele

electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului

d)vehiculele scoase din uz cărora li s-au adăugat deşeuri

Art 11

(1)Colectarea vehiculelor scoase din uz se va face numai icircn baza prezentării agentului economic

care efectuează colectarea şisau dezmembrarea a următoarelor documente

a)cartea de identitate a vehiculului (original şi o copie care va fi predată agentului economic care

efectuează colectarea şisau dezmembrarea)

b)pentru persoane fizice documentul de identitate al ultimului proprietar dacă acesta efectuează

predarea vehiculului sau al altei persoane icircmputernicite de acesta printr-un act notarial să

efectueze predarea vehiculului uzat precum şi actul notarial de icircmputernicire după caz

c)pentru persoane juridice documentul de identitate al persoanei delegate de societatea

deţinătoare a vehiculului scos din uz să efectueze predarea vehiculului şi delegaţia din partea

societăţii deţinătoare a vehiculului scos din uz pentru persoana care va efectua predarea

vehiculului

13

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Se exceptează de la aplicarea prevederilor lit a) şi b) ale alin (1) vehiculele fără proprietar sau

abandonate pe domeniul public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi

trecute potrivit legii icircn proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de pe a căror rază au fost

ridicate

(3)Agenţii economici autorizaţi pentru colectarea vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a

emite ultimului deţinător al vehiculului scos din uz un certificat de distrugere la preluarea

vehiculului scos din uz Icircn cazul icircn care agenţii economici desfăşoară doar activităţi de colectare

certificatele de distrugere vor fi emise icircn numele unităţilor de tratare cu care au contract cu

acordul scris al acestora şi cu respectarea prevederilor legale icircn vigoare

(la 08042005 art 11 alin (3) a fost reglementata de Ordinul 872005)

(4)Modelul şi condiţiile de emitere ale certificatului de distrugere se aprobă prin ordin comun al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor al ministrului administraţiei şi internelor şi al

ministrului transporturilor construcţiilor şi turismului icircn termen de 90 de zile de la publicarea icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri

Art 12

(1)Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţă de producători

individuali sau ale căror producători şi-au icircncetat activitatea se asigură prin proiecte finanţate de

la Fondul pentru mediu conform legislaţiei icircn vigoare

(2)Finanţarea proiectelor prevăzute la alin (1) se face numai icircn cazul icircn care se dovedeşte cu

documente că nivelul costurilor de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz depăşeşte

veniturile obţinute din vacircnzarea pieselor reutilizabile şi a materiilor prime secundare rezultate

din tratarea acestora

Art 13

14

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Agenţii economici care efectuează operaţiuni de icircntreţinere şi reparaţii auto au obligaţia de a

preda pentru reciclare valorificare sau reutilizare materialele şi piesele icircnlocuite care constituie

deşeuri către agenţii economici autorizaţi potrivit prevederilor legislaţiei icircn vigoare

Art 14

(1)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase

din uz trebuie să fie autorizaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr

782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei

Guvernului nr 822000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de

reparaţii de reglare de modificări constructive de reconstrucţie a vehiculelor rutiere precum şi

de dezmembrare a vehiculelor uzate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr

2222003 cu modificările ulterioare

(2)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de valorificare şisau eliminare a componentelor şi

materialelor rezultate icircn urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz trebuie să fie autorizaţi

potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 162001

privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile republicată cu modificările ulterioare

(3)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz

sunt obligaţi să respecte cerinţele minime prevăzute icircn anexa nr 1

(4)Icircn vederea respectării obligaţiilor prevăzute icircn anexa nr 1 agenţii economici prevăzuţi la alin

(1) au obligaţia ca icircn termen de 18 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea

I a prezentei hotăracircri să solicite autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului revizuirea

autorizaţiei de mediu

(5)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de dezmembrare şisau tratare a vehiculelor

scoase din uz au obligaţia de a ţine evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri şi a componentelor

reutilizabile

Art 15

(1)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2007 agenţii economici trebuie să asigure realizarea

următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol

15

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie

1980

b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie

1980

c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980

d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie

1980

(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea

următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele

scoase din uz

b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase

din uz

(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu

destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice

transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare

(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri

a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi

economici cu care producătorii au contract

b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de

către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor

(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se

stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului

economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I a prezentei hotăracircri

(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici

care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite

16

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate

pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs

(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene

un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza

formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi

tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn

structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere

recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor

membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale

Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este

icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o

acoperă

Art 16

(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel

cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr

2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15

(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14

Art 17

(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează

a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei

b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000

lei la 150000000 lei

c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000

lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu

prevederile prezentei hotăracircri

d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000

lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la

conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri

17

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al

Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi

competente potrivit legii

(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei

Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată

cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele

prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată

Art 18

Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu

excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a

art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006

Art 19

Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre

Art 20

Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn

Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043

cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană

Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine

structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol

stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al

4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele

45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive

europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca

18

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU

Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating

o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz

naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma

purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)

19

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 1 Fluxul reciclarii VUS

Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor

componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la

bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima

faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi

odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea

20

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de

depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse

dezmembrări mai degrabă decacirct tocării

4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate

de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt

41 Fluide de la depoluare

21

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin

staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde

bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)

bull ulei de motor

bull ului de transmisie

bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice

bull ulei din filtru de ulei

bull lichid de frana

bull lichid de răcire

bull lichid din instalaţia de climatizare

bull lichid din instalaţia de spalat parbriz

42 Alte materiale provenite de la depoluare

bull anvelope

bull baterii

bull catalizatori

bull contragreutati

bull scule

bull capace roti

bull jante din aliaj

bull jante din metal feros

bull condensatori ce contin PCBPCT

bull piese mari din material plastic

43 Metalele feroase

Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general

aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar

cealaltă jumătate icircn caroserie

44 Metalele neferoase

22

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii

bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

bull elemente ale radiatoarelor

bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

bull elemente sudate ale barelor de protectie

bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor

automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă

bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt

bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică

bull diverse parţi ale accesoriilor

bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate

bull Zincul ndash se utilizeaza la

bull acoperiri galvanice ale tablei

bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

bull Plumbul ndash se utilizeaza la

bull fabricarea acumulatorilor

bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare

şi vulcanizare

bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

bull platina

bull rodiul

bull paladiul

45 Componente nemetalice

bull materiale plastice

bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează

bull 60 icircn interior

23

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull 10 icircn motor

bull 10 icircn instalatia electrică

bull 15 la caroserie

bull 5 la şasiu

bull Cauciucul este utilizat in general la

bull anvelope

bull furtune

bull chedere

bull Sticla se utilizează icircn principal la

bull parbriz

bull geamuri laterale

bull luneta

bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor

5 Etapele tratării

51 Depoluarea

24

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 2 Depoluare

Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare

icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică

- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil

- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)

- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui

de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului

fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU

doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le

contin)

- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine

mercur

Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi

reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general

reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)

52 Dezmembrarea

25

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor

componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)

Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt

- roţile (oţelaliaj)

- motoarele

- cutiile de viteze

- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi

etrierele de fracircnă

- anvelopele

- radiatoarele

- bateriile

- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora

Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de

viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la

specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul

O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele

provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU

prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural

Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate

vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate

După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare

icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea

VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite

parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea

Acestea includ

- catalizatorul

- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării

acestora icircn timpul procesului de tocare

26

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)

daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare

- sticla

53 Tocarea

Figura 3 Macinarea vehiculului

Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor

componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de

metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de

tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU

datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-

27

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi

textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale

Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai

multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare

Tehnologii de tocare

Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane

(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti

de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu

conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare

Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi

neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de

metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre

cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita

fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din

greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele

moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre

sac (icircn mai puţine cazuri)

Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare

Figura 4 Shredder

28

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi

PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost

clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe

informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare

Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe

materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la

6000 CP

Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi

neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile

alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi

ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi

topitorii

Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase

folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense

de separare

29

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)

transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval

54 Depozitarea

Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de

proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale

Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice

sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de

produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind

sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus

cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate

55 Incinerarearecuperare energetică

Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea

problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea

de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere

municipale

De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de

VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de

Directiva CE si anume

bull Faza 1 - depoluare

bull Faza 2 ndashdezmembrare

bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder

30

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si

reciclate (art 15 din HG 24062004)

Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede

din ce este alcatuit un VSU

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor

61 Metalele feroase

Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn

generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele

mecanice iar cealalta jumatate in caroserie

31

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 10: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

o)informaţii referitoare la dezmembrare - toate informaţiile necesare pentru tratarea

corespunzătoare şi ecologic raţională a vehiculelor scoase din uz Aceste informaţii vor fi puse la

dispoziţie agenţilor economici care deţin instalaţii de tratare autorizate de către producătorii de

vehicule şi producătorii de componente sub formă de manuale sau pe suport electronic cum ar fi

CD-ROM servicii on-line

p)piesă de icircnlocuire - piesă destinată să icircnlocuiască la un vehicul acea piesă cu care vehiculul a

fost omologat de tip

r)masă medie la gol a vehiculului - masă proprie a vehiculului conform cărţii de identitate a

vehiculului minus masa conţinutului rezervorului de carburant umplut la 90 din capacitate şi

masa conducătorului auto evaluată la 75 kg

s)depoluare - golirea de fluide şi de substanţe chimice periculoase a vehiculelor scoase din uz cu

respectarea prevederilor anexei nr 1 la prezenta hotăracircre

t)certificat de distrugere - certificatul eliberat ultimului deţinător al vehiculului scos din uz de

către unităţile autorizate pentru colectaretratare

Art 3

Icircn scopul prevenirii apariţiei deşeurilor producătorii de vehicule icircn colaborare cu producătorii de

componente şi de materiale vor lua măsurile necesare pentru

a)limitarea şi reducerea pe cacirct posibil a utilizării substanţelor periculoase la construcţia

vehiculelor icircncepacircnd din faza de proiectare pentru a evita poluarea mediului facilitarea

reciclării componentelor şi materialelor precum şi evitarea eliminării deşeurilor periculoase

b)conceperea şi construirea noilor vehicule cu luarea icircn considerare a posibilităţilor de

dezmembrare reutilizare şi valorificare a componentelor şi materialelor acestora

c)dezvoltarea utilizării materialelor reciclate la producerea de noi vehicule sau alte produse

Art 4

(1)Materialele şi componentele vehiculelor vor fi introduse pe piaţă numai dacă nu conţin plumb

mercur cadmiu şi crom hexavalent

(2)Materialele şi componentele vehiculelor exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)

precum şi condiţiile icircn care se pot utiliza se aprobă prin ordin comun al ministrului mediului şi

10

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

gospodăririi apelor şi al ministrului economiei şi comerţului icircn termen de 90 de zile de la

publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri

Art 5

Producătorii de vehicule şi producătorii de componente sau de materiale au obligaţia de a

codifica componentele şi materialele pentru a facilita identificarea acestora la dezmembrarea

pentru reutilizare valorificare reciclare Pot fi aplicate ca standarde de referinţă următoarele SR

EN ISO 1043-12003 SR ISO 1043-21995 SR EN ISO 114692001 pentru componente din

materiale plastice şi SR ISO 16291993 pentru componente din cauciuc sau latex cu excepţia

anvelopelor

Art 6

(1)Producătorii icircn colaborare cu agenţii economici implicaţi icircn gestionarea vehiculelor scoase

din uz sunt obligaţi să publice icircn cartea tehnică sau prin alte mijloace de informare informaţii

privind

a)construcţia vehiculelor şi a componentelor acestora din punct de vedere al posibilităţilor de

reciclare şi valorificare a acestora

b)modalităţile de tratare ecologică a vehiculelor uzate icircn special icircn ceea ce priveşte

dezmembrarea şi evacuarea tuturor fluidelor

c)dezvoltarea şi optimizarea metodelor de reutilizare reciclare şi recuperare a vehiculelor uzate şi

a componentelor acestora

d)progresele realizate icircn domeniul valorificării şi reciclării icircn scopul reducerii cantităţii de

deşeuri precum şi pentru creşterea gradului de valorificare şi reciclare

(2)Producătorii au obligaţia de a pune la dispoziţie potenţialilor cumpărători informaţiile

prevăzute la alin (1) Date generale referitoare la informaţiile prevăzute la alin (1) vor fi incluse

icircn materialele promoţionale utilizate la comercializarea noilor vehicule

Art 7

(1)Producătorii de vehicule au obligaţia de a furniza gratuit agenţilor economici autorizaţi care

realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea acestora şi cu

11

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

respectarea secretului industrial şi comercial informaţii privind dezmembrarea tipurilor noi de

vehicule icircn termen de cel mult 6 luni de la punerea pe piaţă a acestora Aceste informaţii vor privi

componentele şi materialele precum şi localizarea tuturor substanţelor periculoase utilizate cu

scopul atingerii obiectivelor prevăzute la art 15

(2)Producătorii de componente pentru vehicule trebuie să furnizeze agenţilor economici

autorizaţi care realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea

acestora şi cu respectarea secretului industrial şi comercial informaţiile necesare privind

dezmembrarea depozitarea şi testarea componentelor reutilizabile

Art 8

Persoanele fizice sau persoanele juridice deţinătoare de vehicule scoase din uz au următoarele

obligaţii

a)să nu abandoneze vehiculele scoase din uz ori componentele solide şisau lichide ale acestora

pe sol icircn apele de suprafaţă şi ale mării teritoriale

b)să predea vehiculele scoase din uz agenţilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de

colectare şisau tratare a vehiculelor scoase din uz

Art 9

(1)Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi

preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă atunci cacircnd acestea

devin vehicule scoase din uz

(2)Icircn scopul aplicării prevederilor alin (1) producătorii de vehicule vor asigura individual sau

prin contracte cu terţe părţi minimum

a)un punct de colectare icircn fiecare judeţ

b)un punct de colectare icircn fiecare oraş cu peste 100000 de locuitori

c)3 puncte de colectare icircn municipiul Bucureşti

(3)Producătorii de vehicule trebuie

a)să transmită anual Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor lista cu punctele de colectare

desemnate potrivit obligaţiilor prevăzute la alin (1)

12

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

b)să afişeze lista cu punctele de colectare prevăzute la alin (2) la punctele de vacircnzare a

vehiculelor noi lista va include detaliile de contact privind persoanele care reprezintă aceste

puncte de colectare

c)să pună la dispoziţie publicului prin publicarea pe Internet lista prevăzută la lit a) a

prezentului alineat

Art 10

(1)Predarea vehiculului scos din uz către punctele de colectare prevăzute la art 9 alin (2) se face

fără nici o cheltuială a deţinătorului care icircl predă

(2)Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)

a)vehiculele scoase din uz care nu sunt icircnmatriculate sau pentru care ultima icircnmatriculare nu s-a

făcut icircn Romacircnia potrivit prevederilor legale icircn vigoare

b)vehiculele scoase din uz care au fost icircnmatriculate temporar icircn Romacircnia

c)vehiculele scoase din uz care nu mai conţin una sau mai multe componente esenţiale icircn mod

special grupul motopropulsor trenul de rulare caroseria şasiul catalizatorul sau echipamentele

electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului

d)vehiculele scoase din uz cărora li s-au adăugat deşeuri

Art 11

(1)Colectarea vehiculelor scoase din uz se va face numai icircn baza prezentării agentului economic

care efectuează colectarea şisau dezmembrarea a următoarelor documente

a)cartea de identitate a vehiculului (original şi o copie care va fi predată agentului economic care

efectuează colectarea şisau dezmembrarea)

b)pentru persoane fizice documentul de identitate al ultimului proprietar dacă acesta efectuează

predarea vehiculului sau al altei persoane icircmputernicite de acesta printr-un act notarial să

efectueze predarea vehiculului uzat precum şi actul notarial de icircmputernicire după caz

c)pentru persoane juridice documentul de identitate al persoanei delegate de societatea

deţinătoare a vehiculului scos din uz să efectueze predarea vehiculului şi delegaţia din partea

societăţii deţinătoare a vehiculului scos din uz pentru persoana care va efectua predarea

vehiculului

13

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Se exceptează de la aplicarea prevederilor lit a) şi b) ale alin (1) vehiculele fără proprietar sau

abandonate pe domeniul public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi

trecute potrivit legii icircn proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de pe a căror rază au fost

ridicate

(3)Agenţii economici autorizaţi pentru colectarea vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a

emite ultimului deţinător al vehiculului scos din uz un certificat de distrugere la preluarea

vehiculului scos din uz Icircn cazul icircn care agenţii economici desfăşoară doar activităţi de colectare

certificatele de distrugere vor fi emise icircn numele unităţilor de tratare cu care au contract cu

acordul scris al acestora şi cu respectarea prevederilor legale icircn vigoare

(la 08042005 art 11 alin (3) a fost reglementata de Ordinul 872005)

(4)Modelul şi condiţiile de emitere ale certificatului de distrugere se aprobă prin ordin comun al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor al ministrului administraţiei şi internelor şi al

ministrului transporturilor construcţiilor şi turismului icircn termen de 90 de zile de la publicarea icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri

Art 12

(1)Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţă de producători

individuali sau ale căror producători şi-au icircncetat activitatea se asigură prin proiecte finanţate de

la Fondul pentru mediu conform legislaţiei icircn vigoare

(2)Finanţarea proiectelor prevăzute la alin (1) se face numai icircn cazul icircn care se dovedeşte cu

documente că nivelul costurilor de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz depăşeşte

veniturile obţinute din vacircnzarea pieselor reutilizabile şi a materiilor prime secundare rezultate

din tratarea acestora

Art 13

14

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Agenţii economici care efectuează operaţiuni de icircntreţinere şi reparaţii auto au obligaţia de a

preda pentru reciclare valorificare sau reutilizare materialele şi piesele icircnlocuite care constituie

deşeuri către agenţii economici autorizaţi potrivit prevederilor legislaţiei icircn vigoare

Art 14

(1)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase

din uz trebuie să fie autorizaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr

782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei

Guvernului nr 822000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de

reparaţii de reglare de modificări constructive de reconstrucţie a vehiculelor rutiere precum şi

de dezmembrare a vehiculelor uzate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr

2222003 cu modificările ulterioare

(2)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de valorificare şisau eliminare a componentelor şi

materialelor rezultate icircn urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz trebuie să fie autorizaţi

potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 162001

privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile republicată cu modificările ulterioare

(3)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz

sunt obligaţi să respecte cerinţele minime prevăzute icircn anexa nr 1

(4)Icircn vederea respectării obligaţiilor prevăzute icircn anexa nr 1 agenţii economici prevăzuţi la alin

(1) au obligaţia ca icircn termen de 18 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea

I a prezentei hotăracircri să solicite autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului revizuirea

autorizaţiei de mediu

(5)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de dezmembrare şisau tratare a vehiculelor

scoase din uz au obligaţia de a ţine evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri şi a componentelor

reutilizabile

Art 15

(1)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2007 agenţii economici trebuie să asigure realizarea

următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol

15

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie

1980

b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie

1980

c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980

d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie

1980

(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea

următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele

scoase din uz

b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase

din uz

(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu

destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice

transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare

(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri

a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi

economici cu care producătorii au contract

b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de

către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor

(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se

stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului

economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I a prezentei hotăracircri

(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici

care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite

16

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate

pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs

(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene

un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza

formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi

tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn

structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere

recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor

membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale

Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este

icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o

acoperă

Art 16

(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel

cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr

2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15

(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14

Art 17

(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează

a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei

b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000

lei la 150000000 lei

c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000

lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu

prevederile prezentei hotăracircri

d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000

lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la

conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri

17

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al

Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi

competente potrivit legii

(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei

Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată

cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele

prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată

Art 18

Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu

excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a

art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006

Art 19

Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre

Art 20

Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn

Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043

cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană

Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine

structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol

stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al

4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele

45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive

europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca

18

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU

Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating

o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz

naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma

purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)

19

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 1 Fluxul reciclarii VUS

Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor

componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la

bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima

faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi

odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea

20

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de

depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse

dezmembrări mai degrabă decacirct tocării

4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate

de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt

41 Fluide de la depoluare

21

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin

staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde

bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)

bull ulei de motor

bull ului de transmisie

bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice

bull ulei din filtru de ulei

bull lichid de frana

bull lichid de răcire

bull lichid din instalaţia de climatizare

bull lichid din instalaţia de spalat parbriz

42 Alte materiale provenite de la depoluare

bull anvelope

bull baterii

bull catalizatori

bull contragreutati

bull scule

bull capace roti

bull jante din aliaj

bull jante din metal feros

bull condensatori ce contin PCBPCT

bull piese mari din material plastic

43 Metalele feroase

Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general

aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar

cealaltă jumătate icircn caroserie

44 Metalele neferoase

22

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii

bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

bull elemente ale radiatoarelor

bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

bull elemente sudate ale barelor de protectie

bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor

automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă

bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt

bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică

bull diverse parţi ale accesoriilor

bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate

bull Zincul ndash se utilizeaza la

bull acoperiri galvanice ale tablei

bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

bull Plumbul ndash se utilizeaza la

bull fabricarea acumulatorilor

bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare

şi vulcanizare

bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

bull platina

bull rodiul

bull paladiul

45 Componente nemetalice

bull materiale plastice

bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează

bull 60 icircn interior

23

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull 10 icircn motor

bull 10 icircn instalatia electrică

bull 15 la caroserie

bull 5 la şasiu

bull Cauciucul este utilizat in general la

bull anvelope

bull furtune

bull chedere

bull Sticla se utilizează icircn principal la

bull parbriz

bull geamuri laterale

bull luneta

bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor

5 Etapele tratării

51 Depoluarea

24

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 2 Depoluare

Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare

icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică

- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil

- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)

- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui

de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului

fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU

doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le

contin)

- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine

mercur

Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi

reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general

reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)

52 Dezmembrarea

25

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor

componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)

Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt

- roţile (oţelaliaj)

- motoarele

- cutiile de viteze

- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi

etrierele de fracircnă

- anvelopele

- radiatoarele

- bateriile

- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora

Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de

viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la

specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul

O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele

provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU

prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural

Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate

vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate

După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare

icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea

VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite

parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea

Acestea includ

- catalizatorul

- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării

acestora icircn timpul procesului de tocare

26

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)

daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare

- sticla

53 Tocarea

Figura 3 Macinarea vehiculului

Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor

componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de

metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de

tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU

datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-

27

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi

textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale

Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai

multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare

Tehnologii de tocare

Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane

(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti

de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu

conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare

Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi

neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de

metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre

cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita

fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din

greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele

moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre

sac (icircn mai puţine cazuri)

Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare

Figura 4 Shredder

28

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi

PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost

clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe

informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare

Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe

materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la

6000 CP

Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi

neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile

alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi

ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi

topitorii

Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase

folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense

de separare

29

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)

transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval

54 Depozitarea

Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de

proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale

Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice

sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de

produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind

sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus

cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate

55 Incinerarearecuperare energetică

Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea

problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea

de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere

municipale

De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de

VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de

Directiva CE si anume

bull Faza 1 - depoluare

bull Faza 2 ndashdezmembrare

bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder

30

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si

reciclate (art 15 din HG 24062004)

Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede

din ce este alcatuit un VSU

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor

61 Metalele feroase

Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn

generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele

mecanice iar cealalta jumatate in caroserie

31

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 11: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

gospodăririi apelor şi al ministrului economiei şi comerţului icircn termen de 90 de zile de la

publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri

Art 5

Producătorii de vehicule şi producătorii de componente sau de materiale au obligaţia de a

codifica componentele şi materialele pentru a facilita identificarea acestora la dezmembrarea

pentru reutilizare valorificare reciclare Pot fi aplicate ca standarde de referinţă următoarele SR

EN ISO 1043-12003 SR ISO 1043-21995 SR EN ISO 114692001 pentru componente din

materiale plastice şi SR ISO 16291993 pentru componente din cauciuc sau latex cu excepţia

anvelopelor

Art 6

(1)Producătorii icircn colaborare cu agenţii economici implicaţi icircn gestionarea vehiculelor scoase

din uz sunt obligaţi să publice icircn cartea tehnică sau prin alte mijloace de informare informaţii

privind

a)construcţia vehiculelor şi a componentelor acestora din punct de vedere al posibilităţilor de

reciclare şi valorificare a acestora

b)modalităţile de tratare ecologică a vehiculelor uzate icircn special icircn ceea ce priveşte

dezmembrarea şi evacuarea tuturor fluidelor

c)dezvoltarea şi optimizarea metodelor de reutilizare reciclare şi recuperare a vehiculelor uzate şi

a componentelor acestora

d)progresele realizate icircn domeniul valorificării şi reciclării icircn scopul reducerii cantităţii de

deşeuri precum şi pentru creşterea gradului de valorificare şi reciclare

(2)Producătorii au obligaţia de a pune la dispoziţie potenţialilor cumpărători informaţiile

prevăzute la alin (1) Date generale referitoare la informaţiile prevăzute la alin (1) vor fi incluse

icircn materialele promoţionale utilizate la comercializarea noilor vehicule

Art 7

(1)Producătorii de vehicule au obligaţia de a furniza gratuit agenţilor economici autorizaţi care

realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea acestora şi cu

11

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

respectarea secretului industrial şi comercial informaţii privind dezmembrarea tipurilor noi de

vehicule icircn termen de cel mult 6 luni de la punerea pe piaţă a acestora Aceste informaţii vor privi

componentele şi materialele precum şi localizarea tuturor substanţelor periculoase utilizate cu

scopul atingerii obiectivelor prevăzute la art 15

(2)Producătorii de componente pentru vehicule trebuie să furnizeze agenţilor economici

autorizaţi care realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea

acestora şi cu respectarea secretului industrial şi comercial informaţiile necesare privind

dezmembrarea depozitarea şi testarea componentelor reutilizabile

Art 8

Persoanele fizice sau persoanele juridice deţinătoare de vehicule scoase din uz au următoarele

obligaţii

a)să nu abandoneze vehiculele scoase din uz ori componentele solide şisau lichide ale acestora

pe sol icircn apele de suprafaţă şi ale mării teritoriale

b)să predea vehiculele scoase din uz agenţilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de

colectare şisau tratare a vehiculelor scoase din uz

Art 9

(1)Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi

preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă atunci cacircnd acestea

devin vehicule scoase din uz

(2)Icircn scopul aplicării prevederilor alin (1) producătorii de vehicule vor asigura individual sau

prin contracte cu terţe părţi minimum

a)un punct de colectare icircn fiecare judeţ

b)un punct de colectare icircn fiecare oraş cu peste 100000 de locuitori

c)3 puncte de colectare icircn municipiul Bucureşti

(3)Producătorii de vehicule trebuie

a)să transmită anual Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor lista cu punctele de colectare

desemnate potrivit obligaţiilor prevăzute la alin (1)

12

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

b)să afişeze lista cu punctele de colectare prevăzute la alin (2) la punctele de vacircnzare a

vehiculelor noi lista va include detaliile de contact privind persoanele care reprezintă aceste

puncte de colectare

c)să pună la dispoziţie publicului prin publicarea pe Internet lista prevăzută la lit a) a

prezentului alineat

Art 10

(1)Predarea vehiculului scos din uz către punctele de colectare prevăzute la art 9 alin (2) se face

fără nici o cheltuială a deţinătorului care icircl predă

(2)Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)

a)vehiculele scoase din uz care nu sunt icircnmatriculate sau pentru care ultima icircnmatriculare nu s-a

făcut icircn Romacircnia potrivit prevederilor legale icircn vigoare

b)vehiculele scoase din uz care au fost icircnmatriculate temporar icircn Romacircnia

c)vehiculele scoase din uz care nu mai conţin una sau mai multe componente esenţiale icircn mod

special grupul motopropulsor trenul de rulare caroseria şasiul catalizatorul sau echipamentele

electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului

d)vehiculele scoase din uz cărora li s-au adăugat deşeuri

Art 11

(1)Colectarea vehiculelor scoase din uz se va face numai icircn baza prezentării agentului economic

care efectuează colectarea şisau dezmembrarea a următoarelor documente

a)cartea de identitate a vehiculului (original şi o copie care va fi predată agentului economic care

efectuează colectarea şisau dezmembrarea)

b)pentru persoane fizice documentul de identitate al ultimului proprietar dacă acesta efectuează

predarea vehiculului sau al altei persoane icircmputernicite de acesta printr-un act notarial să

efectueze predarea vehiculului uzat precum şi actul notarial de icircmputernicire după caz

c)pentru persoane juridice documentul de identitate al persoanei delegate de societatea

deţinătoare a vehiculului scos din uz să efectueze predarea vehiculului şi delegaţia din partea

societăţii deţinătoare a vehiculului scos din uz pentru persoana care va efectua predarea

vehiculului

13

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Se exceptează de la aplicarea prevederilor lit a) şi b) ale alin (1) vehiculele fără proprietar sau

abandonate pe domeniul public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi

trecute potrivit legii icircn proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de pe a căror rază au fost

ridicate

(3)Agenţii economici autorizaţi pentru colectarea vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a

emite ultimului deţinător al vehiculului scos din uz un certificat de distrugere la preluarea

vehiculului scos din uz Icircn cazul icircn care agenţii economici desfăşoară doar activităţi de colectare

certificatele de distrugere vor fi emise icircn numele unităţilor de tratare cu care au contract cu

acordul scris al acestora şi cu respectarea prevederilor legale icircn vigoare

(la 08042005 art 11 alin (3) a fost reglementata de Ordinul 872005)

(4)Modelul şi condiţiile de emitere ale certificatului de distrugere se aprobă prin ordin comun al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor al ministrului administraţiei şi internelor şi al

ministrului transporturilor construcţiilor şi turismului icircn termen de 90 de zile de la publicarea icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri

Art 12

(1)Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţă de producători

individuali sau ale căror producători şi-au icircncetat activitatea se asigură prin proiecte finanţate de

la Fondul pentru mediu conform legislaţiei icircn vigoare

(2)Finanţarea proiectelor prevăzute la alin (1) se face numai icircn cazul icircn care se dovedeşte cu

documente că nivelul costurilor de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz depăşeşte

veniturile obţinute din vacircnzarea pieselor reutilizabile şi a materiilor prime secundare rezultate

din tratarea acestora

Art 13

14

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Agenţii economici care efectuează operaţiuni de icircntreţinere şi reparaţii auto au obligaţia de a

preda pentru reciclare valorificare sau reutilizare materialele şi piesele icircnlocuite care constituie

deşeuri către agenţii economici autorizaţi potrivit prevederilor legislaţiei icircn vigoare

Art 14

(1)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase

din uz trebuie să fie autorizaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr

782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei

Guvernului nr 822000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de

reparaţii de reglare de modificări constructive de reconstrucţie a vehiculelor rutiere precum şi

de dezmembrare a vehiculelor uzate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr

2222003 cu modificările ulterioare

(2)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de valorificare şisau eliminare a componentelor şi

materialelor rezultate icircn urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz trebuie să fie autorizaţi

potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 162001

privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile republicată cu modificările ulterioare

(3)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz

sunt obligaţi să respecte cerinţele minime prevăzute icircn anexa nr 1

(4)Icircn vederea respectării obligaţiilor prevăzute icircn anexa nr 1 agenţii economici prevăzuţi la alin

(1) au obligaţia ca icircn termen de 18 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea

I a prezentei hotăracircri să solicite autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului revizuirea

autorizaţiei de mediu

(5)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de dezmembrare şisau tratare a vehiculelor

scoase din uz au obligaţia de a ţine evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri şi a componentelor

reutilizabile

Art 15

(1)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2007 agenţii economici trebuie să asigure realizarea

următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol

15

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie

1980

b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie

1980

c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980

d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie

1980

(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea

următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele

scoase din uz

b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase

din uz

(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu

destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice

transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare

(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri

a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi

economici cu care producătorii au contract

b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de

către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor

(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se

stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului

economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I a prezentei hotăracircri

(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici

care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite

16

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate

pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs

(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene

un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza

formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi

tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn

structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere

recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor

membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale

Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este

icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o

acoperă

Art 16

(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel

cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr

2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15

(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14

Art 17

(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează

a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei

b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000

lei la 150000000 lei

c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000

lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu

prevederile prezentei hotăracircri

d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000

lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la

conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri

17

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al

Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi

competente potrivit legii

(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei

Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată

cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele

prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată

Art 18

Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu

excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a

art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006

Art 19

Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre

Art 20

Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn

Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043

cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană

Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine

structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol

stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al

4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele

45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive

europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca

18

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU

Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating

o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz

naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma

purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)

19

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 1 Fluxul reciclarii VUS

Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor

componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la

bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima

faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi

odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea

20

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de

depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse

dezmembrări mai degrabă decacirct tocării

4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate

de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt

41 Fluide de la depoluare

21

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin

staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde

bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)

bull ulei de motor

bull ului de transmisie

bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice

bull ulei din filtru de ulei

bull lichid de frana

bull lichid de răcire

bull lichid din instalaţia de climatizare

bull lichid din instalaţia de spalat parbriz

42 Alte materiale provenite de la depoluare

bull anvelope

bull baterii

bull catalizatori

bull contragreutati

bull scule

bull capace roti

bull jante din aliaj

bull jante din metal feros

bull condensatori ce contin PCBPCT

bull piese mari din material plastic

43 Metalele feroase

Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general

aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar

cealaltă jumătate icircn caroserie

44 Metalele neferoase

22

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii

bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

bull elemente ale radiatoarelor

bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

bull elemente sudate ale barelor de protectie

bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor

automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă

bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt

bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică

bull diverse parţi ale accesoriilor

bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate

bull Zincul ndash se utilizeaza la

bull acoperiri galvanice ale tablei

bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

bull Plumbul ndash se utilizeaza la

bull fabricarea acumulatorilor

bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare

şi vulcanizare

bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

bull platina

bull rodiul

bull paladiul

45 Componente nemetalice

bull materiale plastice

bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează

bull 60 icircn interior

23

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull 10 icircn motor

bull 10 icircn instalatia electrică

bull 15 la caroserie

bull 5 la şasiu

bull Cauciucul este utilizat in general la

bull anvelope

bull furtune

bull chedere

bull Sticla se utilizează icircn principal la

bull parbriz

bull geamuri laterale

bull luneta

bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor

5 Etapele tratării

51 Depoluarea

24

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 2 Depoluare

Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare

icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică

- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil

- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)

- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui

de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului

fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU

doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le

contin)

- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine

mercur

Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi

reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general

reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)

52 Dezmembrarea

25

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor

componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)

Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt

- roţile (oţelaliaj)

- motoarele

- cutiile de viteze

- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi

etrierele de fracircnă

- anvelopele

- radiatoarele

- bateriile

- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora

Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de

viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la

specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul

O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele

provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU

prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural

Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate

vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate

După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare

icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea

VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite

parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea

Acestea includ

- catalizatorul

- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării

acestora icircn timpul procesului de tocare

26

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)

daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare

- sticla

53 Tocarea

Figura 3 Macinarea vehiculului

Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor

componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de

metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de

tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU

datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-

27

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi

textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale

Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai

multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare

Tehnologii de tocare

Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane

(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti

de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu

conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare

Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi

neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de

metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre

cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita

fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din

greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele

moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre

sac (icircn mai puţine cazuri)

Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare

Figura 4 Shredder

28

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi

PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost

clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe

informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare

Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe

materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la

6000 CP

Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi

neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile

alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi

ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi

topitorii

Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase

folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense

de separare

29

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)

transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval

54 Depozitarea

Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de

proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale

Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice

sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de

produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind

sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus

cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate

55 Incinerarearecuperare energetică

Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea

problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea

de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere

municipale

De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de

VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de

Directiva CE si anume

bull Faza 1 - depoluare

bull Faza 2 ndashdezmembrare

bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder

30

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si

reciclate (art 15 din HG 24062004)

Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede

din ce este alcatuit un VSU

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor

61 Metalele feroase

Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn

generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele

mecanice iar cealalta jumatate in caroserie

31

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 12: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

respectarea secretului industrial şi comercial informaţii privind dezmembrarea tipurilor noi de

vehicule icircn termen de cel mult 6 luni de la punerea pe piaţă a acestora Aceste informaţii vor privi

componentele şi materialele precum şi localizarea tuturor substanţelor periculoase utilizate cu

scopul atingerii obiectivelor prevăzute la art 15

(2)Producătorii de componente pentru vehicule trebuie să furnizeze agenţilor economici

autorizaţi care realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea

acestora şi cu respectarea secretului industrial şi comercial informaţiile necesare privind

dezmembrarea depozitarea şi testarea componentelor reutilizabile

Art 8

Persoanele fizice sau persoanele juridice deţinătoare de vehicule scoase din uz au următoarele

obligaţii

a)să nu abandoneze vehiculele scoase din uz ori componentele solide şisau lichide ale acestora

pe sol icircn apele de suprafaţă şi ale mării teritoriale

b)să predea vehiculele scoase din uz agenţilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de

colectare şisau tratare a vehiculelor scoase din uz

Art 9

(1)Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi

preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă atunci cacircnd acestea

devin vehicule scoase din uz

(2)Icircn scopul aplicării prevederilor alin (1) producătorii de vehicule vor asigura individual sau

prin contracte cu terţe părţi minimum

a)un punct de colectare icircn fiecare judeţ

b)un punct de colectare icircn fiecare oraş cu peste 100000 de locuitori

c)3 puncte de colectare icircn municipiul Bucureşti

(3)Producătorii de vehicule trebuie

a)să transmită anual Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor lista cu punctele de colectare

desemnate potrivit obligaţiilor prevăzute la alin (1)

12

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

b)să afişeze lista cu punctele de colectare prevăzute la alin (2) la punctele de vacircnzare a

vehiculelor noi lista va include detaliile de contact privind persoanele care reprezintă aceste

puncte de colectare

c)să pună la dispoziţie publicului prin publicarea pe Internet lista prevăzută la lit a) a

prezentului alineat

Art 10

(1)Predarea vehiculului scos din uz către punctele de colectare prevăzute la art 9 alin (2) se face

fără nici o cheltuială a deţinătorului care icircl predă

(2)Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)

a)vehiculele scoase din uz care nu sunt icircnmatriculate sau pentru care ultima icircnmatriculare nu s-a

făcut icircn Romacircnia potrivit prevederilor legale icircn vigoare

b)vehiculele scoase din uz care au fost icircnmatriculate temporar icircn Romacircnia

c)vehiculele scoase din uz care nu mai conţin una sau mai multe componente esenţiale icircn mod

special grupul motopropulsor trenul de rulare caroseria şasiul catalizatorul sau echipamentele

electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului

d)vehiculele scoase din uz cărora li s-au adăugat deşeuri

Art 11

(1)Colectarea vehiculelor scoase din uz se va face numai icircn baza prezentării agentului economic

care efectuează colectarea şisau dezmembrarea a următoarelor documente

a)cartea de identitate a vehiculului (original şi o copie care va fi predată agentului economic care

efectuează colectarea şisau dezmembrarea)

b)pentru persoane fizice documentul de identitate al ultimului proprietar dacă acesta efectuează

predarea vehiculului sau al altei persoane icircmputernicite de acesta printr-un act notarial să

efectueze predarea vehiculului uzat precum şi actul notarial de icircmputernicire după caz

c)pentru persoane juridice documentul de identitate al persoanei delegate de societatea

deţinătoare a vehiculului scos din uz să efectueze predarea vehiculului şi delegaţia din partea

societăţii deţinătoare a vehiculului scos din uz pentru persoana care va efectua predarea

vehiculului

13

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Se exceptează de la aplicarea prevederilor lit a) şi b) ale alin (1) vehiculele fără proprietar sau

abandonate pe domeniul public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi

trecute potrivit legii icircn proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de pe a căror rază au fost

ridicate

(3)Agenţii economici autorizaţi pentru colectarea vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a

emite ultimului deţinător al vehiculului scos din uz un certificat de distrugere la preluarea

vehiculului scos din uz Icircn cazul icircn care agenţii economici desfăşoară doar activităţi de colectare

certificatele de distrugere vor fi emise icircn numele unităţilor de tratare cu care au contract cu

acordul scris al acestora şi cu respectarea prevederilor legale icircn vigoare

(la 08042005 art 11 alin (3) a fost reglementata de Ordinul 872005)

(4)Modelul şi condiţiile de emitere ale certificatului de distrugere se aprobă prin ordin comun al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor al ministrului administraţiei şi internelor şi al

ministrului transporturilor construcţiilor şi turismului icircn termen de 90 de zile de la publicarea icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri

Art 12

(1)Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţă de producători

individuali sau ale căror producători şi-au icircncetat activitatea se asigură prin proiecte finanţate de

la Fondul pentru mediu conform legislaţiei icircn vigoare

(2)Finanţarea proiectelor prevăzute la alin (1) se face numai icircn cazul icircn care se dovedeşte cu

documente că nivelul costurilor de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz depăşeşte

veniturile obţinute din vacircnzarea pieselor reutilizabile şi a materiilor prime secundare rezultate

din tratarea acestora

Art 13

14

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Agenţii economici care efectuează operaţiuni de icircntreţinere şi reparaţii auto au obligaţia de a

preda pentru reciclare valorificare sau reutilizare materialele şi piesele icircnlocuite care constituie

deşeuri către agenţii economici autorizaţi potrivit prevederilor legislaţiei icircn vigoare

Art 14

(1)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase

din uz trebuie să fie autorizaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr

782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei

Guvernului nr 822000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de

reparaţii de reglare de modificări constructive de reconstrucţie a vehiculelor rutiere precum şi

de dezmembrare a vehiculelor uzate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr

2222003 cu modificările ulterioare

(2)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de valorificare şisau eliminare a componentelor şi

materialelor rezultate icircn urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz trebuie să fie autorizaţi

potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 162001

privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile republicată cu modificările ulterioare

(3)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz

sunt obligaţi să respecte cerinţele minime prevăzute icircn anexa nr 1

(4)Icircn vederea respectării obligaţiilor prevăzute icircn anexa nr 1 agenţii economici prevăzuţi la alin

(1) au obligaţia ca icircn termen de 18 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea

I a prezentei hotăracircri să solicite autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului revizuirea

autorizaţiei de mediu

(5)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de dezmembrare şisau tratare a vehiculelor

scoase din uz au obligaţia de a ţine evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri şi a componentelor

reutilizabile

Art 15

(1)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2007 agenţii economici trebuie să asigure realizarea

următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol

15

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie

1980

b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie

1980

c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980

d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie

1980

(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea

următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele

scoase din uz

b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase

din uz

(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu

destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice

transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare

(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri

a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi

economici cu care producătorii au contract

b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de

către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor

(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se

stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului

economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I a prezentei hotăracircri

(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici

care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite

16

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate

pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs

(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene

un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza

formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi

tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn

structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere

recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor

membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale

Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este

icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o

acoperă

Art 16

(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel

cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr

2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15

(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14

Art 17

(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează

a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei

b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000

lei la 150000000 lei

c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000

lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu

prevederile prezentei hotăracircri

d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000

lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la

conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri

17

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al

Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi

competente potrivit legii

(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei

Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată

cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele

prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată

Art 18

Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu

excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a

art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006

Art 19

Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre

Art 20

Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn

Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043

cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană

Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine

structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol

stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al

4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele

45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive

europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca

18

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU

Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating

o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz

naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma

purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)

19

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 1 Fluxul reciclarii VUS

Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor

componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la

bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima

faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi

odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea

20

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de

depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse

dezmembrări mai degrabă decacirct tocării

4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate

de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt

41 Fluide de la depoluare

21

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin

staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde

bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)

bull ulei de motor

bull ului de transmisie

bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice

bull ulei din filtru de ulei

bull lichid de frana

bull lichid de răcire

bull lichid din instalaţia de climatizare

bull lichid din instalaţia de spalat parbriz

42 Alte materiale provenite de la depoluare

bull anvelope

bull baterii

bull catalizatori

bull contragreutati

bull scule

bull capace roti

bull jante din aliaj

bull jante din metal feros

bull condensatori ce contin PCBPCT

bull piese mari din material plastic

43 Metalele feroase

Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general

aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar

cealaltă jumătate icircn caroserie

44 Metalele neferoase

22

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii

bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

bull elemente ale radiatoarelor

bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

bull elemente sudate ale barelor de protectie

bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor

automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă

bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt

bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică

bull diverse parţi ale accesoriilor

bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate

bull Zincul ndash se utilizeaza la

bull acoperiri galvanice ale tablei

bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

bull Plumbul ndash se utilizeaza la

bull fabricarea acumulatorilor

bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare

şi vulcanizare

bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

bull platina

bull rodiul

bull paladiul

45 Componente nemetalice

bull materiale plastice

bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează

bull 60 icircn interior

23

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull 10 icircn motor

bull 10 icircn instalatia electrică

bull 15 la caroserie

bull 5 la şasiu

bull Cauciucul este utilizat in general la

bull anvelope

bull furtune

bull chedere

bull Sticla se utilizează icircn principal la

bull parbriz

bull geamuri laterale

bull luneta

bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor

5 Etapele tratării

51 Depoluarea

24

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 2 Depoluare

Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare

icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică

- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil

- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)

- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui

de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului

fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU

doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le

contin)

- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine

mercur

Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi

reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general

reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)

52 Dezmembrarea

25

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor

componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)

Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt

- roţile (oţelaliaj)

- motoarele

- cutiile de viteze

- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi

etrierele de fracircnă

- anvelopele

- radiatoarele

- bateriile

- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora

Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de

viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la

specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul

O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele

provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU

prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural

Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate

vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate

După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare

icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea

VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite

parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea

Acestea includ

- catalizatorul

- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării

acestora icircn timpul procesului de tocare

26

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)

daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare

- sticla

53 Tocarea

Figura 3 Macinarea vehiculului

Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor

componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de

metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de

tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU

datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-

27

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi

textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale

Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai

multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare

Tehnologii de tocare

Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane

(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti

de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu

conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare

Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi

neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de

metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre

cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita

fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din

greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele

moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre

sac (icircn mai puţine cazuri)

Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare

Figura 4 Shredder

28

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi

PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost

clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe

informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare

Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe

materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la

6000 CP

Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi

neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile

alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi

ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi

topitorii

Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase

folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense

de separare

29

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)

transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval

54 Depozitarea

Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de

proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale

Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice

sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de

produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind

sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus

cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate

55 Incinerarearecuperare energetică

Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea

problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea

de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere

municipale

De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de

VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de

Directiva CE si anume

bull Faza 1 - depoluare

bull Faza 2 ndashdezmembrare

bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder

30

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si

reciclate (art 15 din HG 24062004)

Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede

din ce este alcatuit un VSU

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor

61 Metalele feroase

Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn

generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele

mecanice iar cealalta jumatate in caroserie

31

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 13: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

b)să afişeze lista cu punctele de colectare prevăzute la alin (2) la punctele de vacircnzare a

vehiculelor noi lista va include detaliile de contact privind persoanele care reprezintă aceste

puncte de colectare

c)să pună la dispoziţie publicului prin publicarea pe Internet lista prevăzută la lit a) a

prezentului alineat

Art 10

(1)Predarea vehiculului scos din uz către punctele de colectare prevăzute la art 9 alin (2) se face

fără nici o cheltuială a deţinătorului care icircl predă

(2)Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)

a)vehiculele scoase din uz care nu sunt icircnmatriculate sau pentru care ultima icircnmatriculare nu s-a

făcut icircn Romacircnia potrivit prevederilor legale icircn vigoare

b)vehiculele scoase din uz care au fost icircnmatriculate temporar icircn Romacircnia

c)vehiculele scoase din uz care nu mai conţin una sau mai multe componente esenţiale icircn mod

special grupul motopropulsor trenul de rulare caroseria şasiul catalizatorul sau echipamentele

electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului

d)vehiculele scoase din uz cărora li s-au adăugat deşeuri

Art 11

(1)Colectarea vehiculelor scoase din uz se va face numai icircn baza prezentării agentului economic

care efectuează colectarea şisau dezmembrarea a următoarelor documente

a)cartea de identitate a vehiculului (original şi o copie care va fi predată agentului economic care

efectuează colectarea şisau dezmembrarea)

b)pentru persoane fizice documentul de identitate al ultimului proprietar dacă acesta efectuează

predarea vehiculului sau al altei persoane icircmputernicite de acesta printr-un act notarial să

efectueze predarea vehiculului uzat precum şi actul notarial de icircmputernicire după caz

c)pentru persoane juridice documentul de identitate al persoanei delegate de societatea

deţinătoare a vehiculului scos din uz să efectueze predarea vehiculului şi delegaţia din partea

societăţii deţinătoare a vehiculului scos din uz pentru persoana care va efectua predarea

vehiculului

13

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Se exceptează de la aplicarea prevederilor lit a) şi b) ale alin (1) vehiculele fără proprietar sau

abandonate pe domeniul public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi

trecute potrivit legii icircn proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de pe a căror rază au fost

ridicate

(3)Agenţii economici autorizaţi pentru colectarea vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a

emite ultimului deţinător al vehiculului scos din uz un certificat de distrugere la preluarea

vehiculului scos din uz Icircn cazul icircn care agenţii economici desfăşoară doar activităţi de colectare

certificatele de distrugere vor fi emise icircn numele unităţilor de tratare cu care au contract cu

acordul scris al acestora şi cu respectarea prevederilor legale icircn vigoare

(la 08042005 art 11 alin (3) a fost reglementata de Ordinul 872005)

(4)Modelul şi condiţiile de emitere ale certificatului de distrugere se aprobă prin ordin comun al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor al ministrului administraţiei şi internelor şi al

ministrului transporturilor construcţiilor şi turismului icircn termen de 90 de zile de la publicarea icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri

Art 12

(1)Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţă de producători

individuali sau ale căror producători şi-au icircncetat activitatea se asigură prin proiecte finanţate de

la Fondul pentru mediu conform legislaţiei icircn vigoare

(2)Finanţarea proiectelor prevăzute la alin (1) se face numai icircn cazul icircn care se dovedeşte cu

documente că nivelul costurilor de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz depăşeşte

veniturile obţinute din vacircnzarea pieselor reutilizabile şi a materiilor prime secundare rezultate

din tratarea acestora

Art 13

14

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Agenţii economici care efectuează operaţiuni de icircntreţinere şi reparaţii auto au obligaţia de a

preda pentru reciclare valorificare sau reutilizare materialele şi piesele icircnlocuite care constituie

deşeuri către agenţii economici autorizaţi potrivit prevederilor legislaţiei icircn vigoare

Art 14

(1)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase

din uz trebuie să fie autorizaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr

782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei

Guvernului nr 822000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de

reparaţii de reglare de modificări constructive de reconstrucţie a vehiculelor rutiere precum şi

de dezmembrare a vehiculelor uzate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr

2222003 cu modificările ulterioare

(2)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de valorificare şisau eliminare a componentelor şi

materialelor rezultate icircn urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz trebuie să fie autorizaţi

potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 162001

privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile republicată cu modificările ulterioare

(3)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz

sunt obligaţi să respecte cerinţele minime prevăzute icircn anexa nr 1

(4)Icircn vederea respectării obligaţiilor prevăzute icircn anexa nr 1 agenţii economici prevăzuţi la alin

(1) au obligaţia ca icircn termen de 18 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea

I a prezentei hotăracircri să solicite autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului revizuirea

autorizaţiei de mediu

(5)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de dezmembrare şisau tratare a vehiculelor

scoase din uz au obligaţia de a ţine evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri şi a componentelor

reutilizabile

Art 15

(1)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2007 agenţii economici trebuie să asigure realizarea

următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol

15

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie

1980

b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie

1980

c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980

d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie

1980

(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea

următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele

scoase din uz

b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase

din uz

(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu

destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice

transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare

(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri

a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi

economici cu care producătorii au contract

b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de

către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor

(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se

stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului

economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I a prezentei hotăracircri

(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici

care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite

16

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate

pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs

(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene

un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza

formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi

tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn

structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere

recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor

membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale

Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este

icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o

acoperă

Art 16

(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel

cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr

2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15

(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14

Art 17

(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează

a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei

b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000

lei la 150000000 lei

c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000

lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu

prevederile prezentei hotăracircri

d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000

lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la

conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri

17

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al

Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi

competente potrivit legii

(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei

Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată

cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele

prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată

Art 18

Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu

excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a

art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006

Art 19

Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre

Art 20

Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn

Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043

cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană

Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine

structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol

stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al

4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele

45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive

europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca

18

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU

Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating

o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz

naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma

purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)

19

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 1 Fluxul reciclarii VUS

Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor

componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la

bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima

faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi

odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea

20

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de

depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse

dezmembrări mai degrabă decacirct tocării

4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate

de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt

41 Fluide de la depoluare

21

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin

staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde

bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)

bull ulei de motor

bull ului de transmisie

bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice

bull ulei din filtru de ulei

bull lichid de frana

bull lichid de răcire

bull lichid din instalaţia de climatizare

bull lichid din instalaţia de spalat parbriz

42 Alte materiale provenite de la depoluare

bull anvelope

bull baterii

bull catalizatori

bull contragreutati

bull scule

bull capace roti

bull jante din aliaj

bull jante din metal feros

bull condensatori ce contin PCBPCT

bull piese mari din material plastic

43 Metalele feroase

Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general

aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar

cealaltă jumătate icircn caroserie

44 Metalele neferoase

22

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii

bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

bull elemente ale radiatoarelor

bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

bull elemente sudate ale barelor de protectie

bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor

automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă

bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt

bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică

bull diverse parţi ale accesoriilor

bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate

bull Zincul ndash se utilizeaza la

bull acoperiri galvanice ale tablei

bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

bull Plumbul ndash se utilizeaza la

bull fabricarea acumulatorilor

bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare

şi vulcanizare

bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

bull platina

bull rodiul

bull paladiul

45 Componente nemetalice

bull materiale plastice

bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează

bull 60 icircn interior

23

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull 10 icircn motor

bull 10 icircn instalatia electrică

bull 15 la caroserie

bull 5 la şasiu

bull Cauciucul este utilizat in general la

bull anvelope

bull furtune

bull chedere

bull Sticla se utilizează icircn principal la

bull parbriz

bull geamuri laterale

bull luneta

bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor

5 Etapele tratării

51 Depoluarea

24

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 2 Depoluare

Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare

icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică

- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil

- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)

- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui

de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului

fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU

doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le

contin)

- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine

mercur

Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi

reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general

reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)

52 Dezmembrarea

25

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor

componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)

Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt

- roţile (oţelaliaj)

- motoarele

- cutiile de viteze

- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi

etrierele de fracircnă

- anvelopele

- radiatoarele

- bateriile

- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora

Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de

viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la

specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul

O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele

provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU

prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural

Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate

vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate

După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare

icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea

VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite

parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea

Acestea includ

- catalizatorul

- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării

acestora icircn timpul procesului de tocare

26

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)

daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare

- sticla

53 Tocarea

Figura 3 Macinarea vehiculului

Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor

componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de

metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de

tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU

datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-

27

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi

textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale

Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai

multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare

Tehnologii de tocare

Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane

(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti

de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu

conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare

Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi

neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de

metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre

cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita

fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din

greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele

moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre

sac (icircn mai puţine cazuri)

Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare

Figura 4 Shredder

28

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi

PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost

clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe

informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare

Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe

materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la

6000 CP

Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi

neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile

alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi

ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi

topitorii

Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase

folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense

de separare

29

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)

transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval

54 Depozitarea

Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de

proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale

Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice

sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de

produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind

sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus

cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate

55 Incinerarearecuperare energetică

Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea

problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea

de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere

municipale

De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de

VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de

Directiva CE si anume

bull Faza 1 - depoluare

bull Faza 2 ndashdezmembrare

bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder

30

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si

reciclate (art 15 din HG 24062004)

Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede

din ce este alcatuit un VSU

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor

61 Metalele feroase

Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn

generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele

mecanice iar cealalta jumatate in caroserie

31

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 14: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Se exceptează de la aplicarea prevederilor lit a) şi b) ale alin (1) vehiculele fără proprietar sau

abandonate pe domeniul public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi

trecute potrivit legii icircn proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de pe a căror rază au fost

ridicate

(3)Agenţii economici autorizaţi pentru colectarea vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a

emite ultimului deţinător al vehiculului scos din uz un certificat de distrugere la preluarea

vehiculului scos din uz Icircn cazul icircn care agenţii economici desfăşoară doar activităţi de colectare

certificatele de distrugere vor fi emise icircn numele unităţilor de tratare cu care au contract cu

acordul scris al acestora şi cu respectarea prevederilor legale icircn vigoare

(la 08042005 art 11 alin (3) a fost reglementata de Ordinul 872005)

(4)Modelul şi condiţiile de emitere ale certificatului de distrugere se aprobă prin ordin comun al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor al ministrului administraţiei şi internelor şi al

ministrului transporturilor construcţiilor şi turismului icircn termen de 90 de zile de la publicarea icircn

Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri

Art 12

(1)Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţă de producători

individuali sau ale căror producători şi-au icircncetat activitatea se asigură prin proiecte finanţate de

la Fondul pentru mediu conform legislaţiei icircn vigoare

(2)Finanţarea proiectelor prevăzute la alin (1) se face numai icircn cazul icircn care se dovedeşte cu

documente că nivelul costurilor de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz depăşeşte

veniturile obţinute din vacircnzarea pieselor reutilizabile şi a materiilor prime secundare rezultate

din tratarea acestora

Art 13

14

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Agenţii economici care efectuează operaţiuni de icircntreţinere şi reparaţii auto au obligaţia de a

preda pentru reciclare valorificare sau reutilizare materialele şi piesele icircnlocuite care constituie

deşeuri către agenţii economici autorizaţi potrivit prevederilor legislaţiei icircn vigoare

Art 14

(1)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase

din uz trebuie să fie autorizaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr

782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei

Guvernului nr 822000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de

reparaţii de reglare de modificări constructive de reconstrucţie a vehiculelor rutiere precum şi

de dezmembrare a vehiculelor uzate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr

2222003 cu modificările ulterioare

(2)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de valorificare şisau eliminare a componentelor şi

materialelor rezultate icircn urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz trebuie să fie autorizaţi

potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 162001

privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile republicată cu modificările ulterioare

(3)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz

sunt obligaţi să respecte cerinţele minime prevăzute icircn anexa nr 1

(4)Icircn vederea respectării obligaţiilor prevăzute icircn anexa nr 1 agenţii economici prevăzuţi la alin

(1) au obligaţia ca icircn termen de 18 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea

I a prezentei hotăracircri să solicite autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului revizuirea

autorizaţiei de mediu

(5)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de dezmembrare şisau tratare a vehiculelor

scoase din uz au obligaţia de a ţine evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri şi a componentelor

reutilizabile

Art 15

(1)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2007 agenţii economici trebuie să asigure realizarea

următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol

15

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie

1980

b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie

1980

c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980

d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie

1980

(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea

următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele

scoase din uz

b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase

din uz

(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu

destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice

transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare

(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri

a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi

economici cu care producătorii au contract

b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de

către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor

(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se

stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului

economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I a prezentei hotăracircri

(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici

care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite

16

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate

pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs

(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene

un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza

formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi

tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn

structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere

recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor

membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale

Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este

icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o

acoperă

Art 16

(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel

cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr

2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15

(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14

Art 17

(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează

a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei

b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000

lei la 150000000 lei

c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000

lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu

prevederile prezentei hotăracircri

d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000

lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la

conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri

17

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al

Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi

competente potrivit legii

(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei

Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată

cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele

prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată

Art 18

Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu

excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a

art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006

Art 19

Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre

Art 20

Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn

Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043

cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană

Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine

structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol

stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al

4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele

45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive

europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca

18

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU

Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating

o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz

naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma

purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)

19

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 1 Fluxul reciclarii VUS

Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor

componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la

bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima

faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi

odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea

20

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de

depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse

dezmembrări mai degrabă decacirct tocării

4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate

de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt

41 Fluide de la depoluare

21

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin

staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde

bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)

bull ulei de motor

bull ului de transmisie

bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice

bull ulei din filtru de ulei

bull lichid de frana

bull lichid de răcire

bull lichid din instalaţia de climatizare

bull lichid din instalaţia de spalat parbriz

42 Alte materiale provenite de la depoluare

bull anvelope

bull baterii

bull catalizatori

bull contragreutati

bull scule

bull capace roti

bull jante din aliaj

bull jante din metal feros

bull condensatori ce contin PCBPCT

bull piese mari din material plastic

43 Metalele feroase

Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general

aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar

cealaltă jumătate icircn caroserie

44 Metalele neferoase

22

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii

bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

bull elemente ale radiatoarelor

bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

bull elemente sudate ale barelor de protectie

bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor

automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă

bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt

bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică

bull diverse parţi ale accesoriilor

bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate

bull Zincul ndash se utilizeaza la

bull acoperiri galvanice ale tablei

bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

bull Plumbul ndash se utilizeaza la

bull fabricarea acumulatorilor

bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare

şi vulcanizare

bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

bull platina

bull rodiul

bull paladiul

45 Componente nemetalice

bull materiale plastice

bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează

bull 60 icircn interior

23

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull 10 icircn motor

bull 10 icircn instalatia electrică

bull 15 la caroserie

bull 5 la şasiu

bull Cauciucul este utilizat in general la

bull anvelope

bull furtune

bull chedere

bull Sticla se utilizează icircn principal la

bull parbriz

bull geamuri laterale

bull luneta

bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor

5 Etapele tratării

51 Depoluarea

24

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 2 Depoluare

Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare

icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică

- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil

- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)

- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui

de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului

fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU

doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le

contin)

- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine

mercur

Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi

reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general

reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)

52 Dezmembrarea

25

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor

componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)

Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt

- roţile (oţelaliaj)

- motoarele

- cutiile de viteze

- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi

etrierele de fracircnă

- anvelopele

- radiatoarele

- bateriile

- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora

Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de

viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la

specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul

O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele

provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU

prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural

Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate

vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate

După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare

icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea

VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite

parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea

Acestea includ

- catalizatorul

- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării

acestora icircn timpul procesului de tocare

26

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)

daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare

- sticla

53 Tocarea

Figura 3 Macinarea vehiculului

Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor

componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de

metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de

tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU

datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-

27

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi

textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale

Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai

multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare

Tehnologii de tocare

Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane

(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti

de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu

conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare

Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi

neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de

metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre

cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita

fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din

greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele

moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre

sac (icircn mai puţine cazuri)

Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare

Figura 4 Shredder

28

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi

PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost

clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe

informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare

Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe

materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la

6000 CP

Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi

neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile

alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi

ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi

topitorii

Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase

folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense

de separare

29

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)

transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval

54 Depozitarea

Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de

proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale

Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice

sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de

produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind

sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus

cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate

55 Incinerarearecuperare energetică

Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea

problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea

de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere

municipale

De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de

VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de

Directiva CE si anume

bull Faza 1 - depoluare

bull Faza 2 ndashdezmembrare

bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder

30

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si

reciclate (art 15 din HG 24062004)

Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede

din ce este alcatuit un VSU

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor

61 Metalele feroase

Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn

generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele

mecanice iar cealalta jumatate in caroserie

31

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 15: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Agenţii economici care efectuează operaţiuni de icircntreţinere şi reparaţii auto au obligaţia de a

preda pentru reciclare valorificare sau reutilizare materialele şi piesele icircnlocuite care constituie

deşeuri către agenţii economici autorizaţi potrivit prevederilor legislaţiei icircn vigoare

Art 14

(1)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase

din uz trebuie să fie autorizaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr

782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei

Guvernului nr 822000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de

reparaţii de reglare de modificări constructive de reconstrucţie a vehiculelor rutiere precum şi

de dezmembrare a vehiculelor uzate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr

2222003 cu modificările ulterioare

(2)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de valorificare şisau eliminare a componentelor şi

materialelor rezultate icircn urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz trebuie să fie autorizaţi

potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 162001

privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile republicată cu modificările ulterioare

(3)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz

sunt obligaţi să respecte cerinţele minime prevăzute icircn anexa nr 1

(4)Icircn vederea respectării obligaţiilor prevăzute icircn anexa nr 1 agenţii economici prevăzuţi la alin

(1) au obligaţia ca icircn termen de 18 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea

I a prezentei hotăracircri să solicite autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului revizuirea

autorizaţiei de mediu

(5)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de dezmembrare şisau tratare a vehiculelor

scoase din uz au obligaţia de a ţine evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri şi a componentelor

reutilizabile

Art 15

(1)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2007 agenţii economici trebuie să asigure realizarea

următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol

15

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie

1980

b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie

1980

c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980

d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie

1980

(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea

următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele

scoase din uz

b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase

din uz

(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu

destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice

transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare

(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri

a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi

economici cu care producătorii au contract

b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de

către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor

(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se

stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului

economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I a prezentei hotăracircri

(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici

care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite

16

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate

pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs

(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene

un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza

formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi

tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn

structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere

recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor

membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale

Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este

icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o

acoperă

Art 16

(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel

cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr

2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15

(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14

Art 17

(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează

a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei

b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000

lei la 150000000 lei

c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000

lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu

prevederile prezentei hotăracircri

d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000

lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la

conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri

17

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al

Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi

competente potrivit legii

(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei

Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată

cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele

prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată

Art 18

Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu

excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a

art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006

Art 19

Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre

Art 20

Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn

Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043

cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană

Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine

structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol

stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al

4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele

45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive

europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca

18

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU

Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating

o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz

naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma

purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)

19

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 1 Fluxul reciclarii VUS

Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor

componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la

bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima

faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi

odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea

20

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de

depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse

dezmembrări mai degrabă decacirct tocării

4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate

de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt

41 Fluide de la depoluare

21

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin

staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde

bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)

bull ulei de motor

bull ului de transmisie

bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice

bull ulei din filtru de ulei

bull lichid de frana

bull lichid de răcire

bull lichid din instalaţia de climatizare

bull lichid din instalaţia de spalat parbriz

42 Alte materiale provenite de la depoluare

bull anvelope

bull baterii

bull catalizatori

bull contragreutati

bull scule

bull capace roti

bull jante din aliaj

bull jante din metal feros

bull condensatori ce contin PCBPCT

bull piese mari din material plastic

43 Metalele feroase

Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general

aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar

cealaltă jumătate icircn caroserie

44 Metalele neferoase

22

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii

bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

bull elemente ale radiatoarelor

bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

bull elemente sudate ale barelor de protectie

bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor

automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă

bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt

bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică

bull diverse parţi ale accesoriilor

bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate

bull Zincul ndash se utilizeaza la

bull acoperiri galvanice ale tablei

bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

bull Plumbul ndash se utilizeaza la

bull fabricarea acumulatorilor

bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare

şi vulcanizare

bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

bull platina

bull rodiul

bull paladiul

45 Componente nemetalice

bull materiale plastice

bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează

bull 60 icircn interior

23

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull 10 icircn motor

bull 10 icircn instalatia electrică

bull 15 la caroserie

bull 5 la şasiu

bull Cauciucul este utilizat in general la

bull anvelope

bull furtune

bull chedere

bull Sticla se utilizează icircn principal la

bull parbriz

bull geamuri laterale

bull luneta

bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor

5 Etapele tratării

51 Depoluarea

24

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 2 Depoluare

Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare

icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică

- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil

- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)

- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui

de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului

fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU

doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le

contin)

- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine

mercur

Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi

reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general

reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)

52 Dezmembrarea

25

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor

componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)

Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt

- roţile (oţelaliaj)

- motoarele

- cutiile de viteze

- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi

etrierele de fracircnă

- anvelopele

- radiatoarele

- bateriile

- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora

Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de

viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la

specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul

O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele

provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU

prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural

Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate

vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate

După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare

icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea

VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite

parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea

Acestea includ

- catalizatorul

- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării

acestora icircn timpul procesului de tocare

26

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)

daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare

- sticla

53 Tocarea

Figura 3 Macinarea vehiculului

Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor

componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de

metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de

tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU

datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-

27

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi

textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale

Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai

multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare

Tehnologii de tocare

Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane

(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti

de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu

conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare

Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi

neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de

metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre

cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita

fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din

greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele

moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre

sac (icircn mai puţine cazuri)

Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare

Figura 4 Shredder

28

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi

PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost

clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe

informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare

Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe

materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la

6000 CP

Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi

neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile

alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi

ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi

topitorii

Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase

folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense

de separare

29

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)

transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval

54 Depozitarea

Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de

proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale

Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice

sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de

produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind

sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus

cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate

55 Incinerarearecuperare energetică

Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea

problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea

de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere

municipale

De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de

VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de

Directiva CE si anume

bull Faza 1 - depoluare

bull Faza 2 ndashdezmembrare

bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder

30

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si

reciclate (art 15 din HG 24062004)

Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede

din ce este alcatuit un VSU

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor

61 Metalele feroase

Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn

generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele

mecanice iar cealalta jumatate in caroserie

31

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 16: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie

1980

b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie

1980

c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980

d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie

1980

(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea

următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol

a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele

scoase din uz

b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase

din uz

(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu

destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice

transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare

(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri

a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi

economici cu care producătorii au contract

b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de

către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor

(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se

stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului

economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei

Partea I a prezentei hotăracircri

(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici

care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite

16

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate

pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs

(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene

un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza

formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi

tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn

structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere

recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor

membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale

Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este

icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o

acoperă

Art 16

(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel

cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr

2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15

(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14

Art 17

(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează

a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei

b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000

lei la 150000000 lei

c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000

lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu

prevederile prezentei hotăracircri

d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000

lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la

conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri

17

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al

Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi

competente potrivit legii

(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei

Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată

cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele

prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată

Art 18

Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu

excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a

art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006

Art 19

Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre

Art 20

Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn

Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043

cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană

Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine

structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol

stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al

4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele

45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive

europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca

18

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU

Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating

o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz

naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma

purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)

19

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 1 Fluxul reciclarii VUS

Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor

componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la

bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima

faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi

odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea

20

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de

depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse

dezmembrări mai degrabă decacirct tocării

4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate

de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt

41 Fluide de la depoluare

21

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin

staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde

bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)

bull ulei de motor

bull ului de transmisie

bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice

bull ulei din filtru de ulei

bull lichid de frana

bull lichid de răcire

bull lichid din instalaţia de climatizare

bull lichid din instalaţia de spalat parbriz

42 Alte materiale provenite de la depoluare

bull anvelope

bull baterii

bull catalizatori

bull contragreutati

bull scule

bull capace roti

bull jante din aliaj

bull jante din metal feros

bull condensatori ce contin PCBPCT

bull piese mari din material plastic

43 Metalele feroase

Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general

aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar

cealaltă jumătate icircn caroserie

44 Metalele neferoase

22

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii

bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

bull elemente ale radiatoarelor

bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

bull elemente sudate ale barelor de protectie

bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor

automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă

bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt

bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică

bull diverse parţi ale accesoriilor

bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate

bull Zincul ndash se utilizeaza la

bull acoperiri galvanice ale tablei

bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

bull Plumbul ndash se utilizeaza la

bull fabricarea acumulatorilor

bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare

şi vulcanizare

bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

bull platina

bull rodiul

bull paladiul

45 Componente nemetalice

bull materiale plastice

bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează

bull 60 icircn interior

23

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull 10 icircn motor

bull 10 icircn instalatia electrică

bull 15 la caroserie

bull 5 la şasiu

bull Cauciucul este utilizat in general la

bull anvelope

bull furtune

bull chedere

bull Sticla se utilizează icircn principal la

bull parbriz

bull geamuri laterale

bull luneta

bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor

5 Etapele tratării

51 Depoluarea

24

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 2 Depoluare

Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare

icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică

- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil

- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)

- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui

de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului

fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU

doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le

contin)

- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine

mercur

Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi

reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general

reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)

52 Dezmembrarea

25

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor

componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)

Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt

- roţile (oţelaliaj)

- motoarele

- cutiile de viteze

- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi

etrierele de fracircnă

- anvelopele

- radiatoarele

- bateriile

- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora

Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de

viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la

specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul

O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele

provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU

prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural

Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate

vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate

După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare

icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea

VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite

parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea

Acestea includ

- catalizatorul

- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării

acestora icircn timpul procesului de tocare

26

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)

daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare

- sticla

53 Tocarea

Figura 3 Macinarea vehiculului

Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor

componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de

metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de

tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU

datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-

27

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi

textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale

Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai

multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare

Tehnologii de tocare

Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane

(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti

de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu

conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare

Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi

neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de

metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre

cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita

fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din

greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele

moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre

sac (icircn mai puţine cazuri)

Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare

Figura 4 Shredder

28

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi

PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost

clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe

informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare

Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe

materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la

6000 CP

Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi

neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile

alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi

ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi

topitorii

Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase

folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense

de separare

29

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)

transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval

54 Depozitarea

Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de

proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale

Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice

sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de

produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind

sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus

cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate

55 Incinerarearecuperare energetică

Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea

problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea

de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere

municipale

De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de

VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de

Directiva CE si anume

bull Faza 1 - depoluare

bull Faza 2 ndashdezmembrare

bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder

30

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si

reciclate (art 15 din HG 24062004)

Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede

din ce este alcatuit un VSU

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor

61 Metalele feroase

Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn

generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele

mecanice iar cealalta jumatate in caroserie

31

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 17: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate

pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs

(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene

un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza

formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi

tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn

structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere

recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor

membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale

Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este

icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o

acoperă

Art 16

(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel

cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr

2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15

(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14

Art 17

(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează

a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei

b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000

lei la 150000000 lei

c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000

lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu

prevederile prezentei hotăracircri

d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000

lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la

conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri

17

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al

Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi

competente potrivit legii

(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei

Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată

cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele

prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată

Art 18

Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu

excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a

art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006

Art 19

Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre

Art 20

Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn

Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043

cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană

Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine

structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol

stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al

4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele

45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive

europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca

18

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU

Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating

o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz

naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma

purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)

19

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 1 Fluxul reciclarii VUS

Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor

componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la

bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima

faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi

odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea

20

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de

depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse

dezmembrări mai degrabă decacirct tocării

4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate

de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt

41 Fluide de la depoluare

21

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin

staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde

bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)

bull ulei de motor

bull ului de transmisie

bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice

bull ulei din filtru de ulei

bull lichid de frana

bull lichid de răcire

bull lichid din instalaţia de climatizare

bull lichid din instalaţia de spalat parbriz

42 Alte materiale provenite de la depoluare

bull anvelope

bull baterii

bull catalizatori

bull contragreutati

bull scule

bull capace roti

bull jante din aliaj

bull jante din metal feros

bull condensatori ce contin PCBPCT

bull piese mari din material plastic

43 Metalele feroase

Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general

aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar

cealaltă jumătate icircn caroserie

44 Metalele neferoase

22

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii

bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

bull elemente ale radiatoarelor

bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

bull elemente sudate ale barelor de protectie

bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor

automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă

bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt

bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică

bull diverse parţi ale accesoriilor

bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate

bull Zincul ndash se utilizeaza la

bull acoperiri galvanice ale tablei

bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

bull Plumbul ndash se utilizeaza la

bull fabricarea acumulatorilor

bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare

şi vulcanizare

bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

bull platina

bull rodiul

bull paladiul

45 Componente nemetalice

bull materiale plastice

bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează

bull 60 icircn interior

23

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull 10 icircn motor

bull 10 icircn instalatia electrică

bull 15 la caroserie

bull 5 la şasiu

bull Cauciucul este utilizat in general la

bull anvelope

bull furtune

bull chedere

bull Sticla se utilizează icircn principal la

bull parbriz

bull geamuri laterale

bull luneta

bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor

5 Etapele tratării

51 Depoluarea

24

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 2 Depoluare

Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare

icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică

- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil

- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)

- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui

de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului

fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU

doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le

contin)

- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine

mercur

Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi

reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general

reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)

52 Dezmembrarea

25

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor

componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)

Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt

- roţile (oţelaliaj)

- motoarele

- cutiile de viteze

- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi

etrierele de fracircnă

- anvelopele

- radiatoarele

- bateriile

- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora

Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de

viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la

specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul

O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele

provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU

prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural

Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate

vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate

După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare

icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea

VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite

parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea

Acestea includ

- catalizatorul

- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării

acestora icircn timpul procesului de tocare

26

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)

daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare

- sticla

53 Tocarea

Figura 3 Macinarea vehiculului

Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor

componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de

metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de

tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU

datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-

27

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi

textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale

Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai

multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare

Tehnologii de tocare

Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane

(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti

de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu

conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare

Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi

neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de

metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre

cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita

fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din

greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele

moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre

sac (icircn mai puţine cazuri)

Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare

Figura 4 Shredder

28

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi

PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost

clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe

informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare

Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe

materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la

6000 CP

Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi

neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile

alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi

ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi

topitorii

Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase

folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense

de separare

29

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)

transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval

54 Depozitarea

Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de

proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale

Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice

sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de

produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind

sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus

cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate

55 Incinerarearecuperare energetică

Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea

problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea

de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere

municipale

De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de

VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de

Directiva CE si anume

bull Faza 1 - depoluare

bull Faza 2 ndashdezmembrare

bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder

30

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si

reciclate (art 15 din HG 24062004)

Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede

din ce este alcatuit un VSU

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor

61 Metalele feroase

Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn

generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele

mecanice iar cealalta jumatate in caroserie

31

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 18: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al

Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi

competente potrivit legii

(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei

Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată

cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele

prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată

Art 18

Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu

excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a

art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006

Art 19

Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre

Art 20

Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn

Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043

cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al

ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană

Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine

structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol

stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al

4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele

45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive

europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca

18

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU

Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating

o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz

naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma

purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)

19

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 1 Fluxul reciclarii VUS

Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor

componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la

bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima

faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi

odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea

20

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de

depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse

dezmembrări mai degrabă decacirct tocării

4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate

de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt

41 Fluide de la depoluare

21

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin

staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde

bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)

bull ulei de motor

bull ului de transmisie

bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice

bull ulei din filtru de ulei

bull lichid de frana

bull lichid de răcire

bull lichid din instalaţia de climatizare

bull lichid din instalaţia de spalat parbriz

42 Alte materiale provenite de la depoluare

bull anvelope

bull baterii

bull catalizatori

bull contragreutati

bull scule

bull capace roti

bull jante din aliaj

bull jante din metal feros

bull condensatori ce contin PCBPCT

bull piese mari din material plastic

43 Metalele feroase

Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general

aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar

cealaltă jumătate icircn caroserie

44 Metalele neferoase

22

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii

bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

bull elemente ale radiatoarelor

bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

bull elemente sudate ale barelor de protectie

bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor

automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă

bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt

bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică

bull diverse parţi ale accesoriilor

bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate

bull Zincul ndash se utilizeaza la

bull acoperiri galvanice ale tablei

bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

bull Plumbul ndash se utilizeaza la

bull fabricarea acumulatorilor

bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare

şi vulcanizare

bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

bull platina

bull rodiul

bull paladiul

45 Componente nemetalice

bull materiale plastice

bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează

bull 60 icircn interior

23

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull 10 icircn motor

bull 10 icircn instalatia electrică

bull 15 la caroserie

bull 5 la şasiu

bull Cauciucul este utilizat in general la

bull anvelope

bull furtune

bull chedere

bull Sticla se utilizează icircn principal la

bull parbriz

bull geamuri laterale

bull luneta

bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor

5 Etapele tratării

51 Depoluarea

24

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 2 Depoluare

Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare

icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică

- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil

- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)

- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui

de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului

fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU

doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le

contin)

- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine

mercur

Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi

reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general

reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)

52 Dezmembrarea

25

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor

componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)

Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt

- roţile (oţelaliaj)

- motoarele

- cutiile de viteze

- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi

etrierele de fracircnă

- anvelopele

- radiatoarele

- bateriile

- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora

Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de

viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la

specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul

O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele

provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU

prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural

Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate

vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate

După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare

icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea

VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite

parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea

Acestea includ

- catalizatorul

- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării

acestora icircn timpul procesului de tocare

26

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)

daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare

- sticla

53 Tocarea

Figura 3 Macinarea vehiculului

Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor

componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de

metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de

tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU

datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-

27

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi

textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale

Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai

multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare

Tehnologii de tocare

Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane

(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti

de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu

conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare

Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi

neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de

metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre

cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita

fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din

greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele

moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre

sac (icircn mai puţine cazuri)

Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare

Figura 4 Shredder

28

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi

PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost

clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe

informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare

Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe

materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la

6000 CP

Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi

neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile

alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi

ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi

topitorii

Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase

folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense

de separare

29

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)

transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval

54 Depozitarea

Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de

proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale

Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice

sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de

produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind

sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus

cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate

55 Incinerarearecuperare energetică

Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea

problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea

de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere

municipale

De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de

VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de

Directiva CE si anume

bull Faza 1 - depoluare

bull Faza 2 ndashdezmembrare

bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder

30

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si

reciclate (art 15 din HG 24062004)

Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede

din ce este alcatuit un VSU

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor

61 Metalele feroase

Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn

generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele

mecanice iar cealalta jumatate in caroserie

31

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 19: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU

Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating

o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz

naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma

purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)

19

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 1 Fluxul reciclarii VUS

Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor

componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la

bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima

faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi

odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea

20

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de

depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse

dezmembrări mai degrabă decacirct tocării

4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate

de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt

41 Fluide de la depoluare

21

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin

staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde

bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)

bull ulei de motor

bull ului de transmisie

bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice

bull ulei din filtru de ulei

bull lichid de frana

bull lichid de răcire

bull lichid din instalaţia de climatizare

bull lichid din instalaţia de spalat parbriz

42 Alte materiale provenite de la depoluare

bull anvelope

bull baterii

bull catalizatori

bull contragreutati

bull scule

bull capace roti

bull jante din aliaj

bull jante din metal feros

bull condensatori ce contin PCBPCT

bull piese mari din material plastic

43 Metalele feroase

Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general

aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar

cealaltă jumătate icircn caroserie

44 Metalele neferoase

22

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii

bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

bull elemente ale radiatoarelor

bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

bull elemente sudate ale barelor de protectie

bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor

automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă

bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt

bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică

bull diverse parţi ale accesoriilor

bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate

bull Zincul ndash se utilizeaza la

bull acoperiri galvanice ale tablei

bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

bull Plumbul ndash se utilizeaza la

bull fabricarea acumulatorilor

bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare

şi vulcanizare

bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

bull platina

bull rodiul

bull paladiul

45 Componente nemetalice

bull materiale plastice

bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează

bull 60 icircn interior

23

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull 10 icircn motor

bull 10 icircn instalatia electrică

bull 15 la caroserie

bull 5 la şasiu

bull Cauciucul este utilizat in general la

bull anvelope

bull furtune

bull chedere

bull Sticla se utilizează icircn principal la

bull parbriz

bull geamuri laterale

bull luneta

bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor

5 Etapele tratării

51 Depoluarea

24

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 2 Depoluare

Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare

icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică

- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil

- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)

- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui

de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului

fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU

doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le

contin)

- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine

mercur

Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi

reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general

reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)

52 Dezmembrarea

25

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor

componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)

Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt

- roţile (oţelaliaj)

- motoarele

- cutiile de viteze

- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi

etrierele de fracircnă

- anvelopele

- radiatoarele

- bateriile

- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora

Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de

viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la

specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul

O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele

provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU

prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural

Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate

vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate

După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare

icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea

VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite

parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea

Acestea includ

- catalizatorul

- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării

acestora icircn timpul procesului de tocare

26

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)

daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare

- sticla

53 Tocarea

Figura 3 Macinarea vehiculului

Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor

componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de

metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de

tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU

datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-

27

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi

textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale

Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai

multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare

Tehnologii de tocare

Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane

(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti

de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu

conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare

Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi

neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de

metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre

cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita

fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din

greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele

moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre

sac (icircn mai puţine cazuri)

Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare

Figura 4 Shredder

28

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi

PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost

clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe

informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare

Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe

materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la

6000 CP

Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi

neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile

alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi

ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi

topitorii

Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase

folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense

de separare

29

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)

transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval

54 Depozitarea

Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de

proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale

Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice

sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de

produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind

sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus

cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate

55 Incinerarearecuperare energetică

Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea

problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea

de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere

municipale

De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de

VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de

Directiva CE si anume

bull Faza 1 - depoluare

bull Faza 2 ndashdezmembrare

bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder

30

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si

reciclate (art 15 din HG 24062004)

Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede

din ce este alcatuit un VSU

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor

61 Metalele feroase

Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn

generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele

mecanice iar cealalta jumatate in caroserie

31

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 20: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 1 Fluxul reciclarii VUS

Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor

componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la

bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima

faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi

odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea

20

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de

depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse

dezmembrări mai degrabă decacirct tocării

4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate

de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt

41 Fluide de la depoluare

21

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin

staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde

bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)

bull ulei de motor

bull ului de transmisie

bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice

bull ulei din filtru de ulei

bull lichid de frana

bull lichid de răcire

bull lichid din instalaţia de climatizare

bull lichid din instalaţia de spalat parbriz

42 Alte materiale provenite de la depoluare

bull anvelope

bull baterii

bull catalizatori

bull contragreutati

bull scule

bull capace roti

bull jante din aliaj

bull jante din metal feros

bull condensatori ce contin PCBPCT

bull piese mari din material plastic

43 Metalele feroase

Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general

aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar

cealaltă jumătate icircn caroserie

44 Metalele neferoase

22

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii

bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

bull elemente ale radiatoarelor

bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

bull elemente sudate ale barelor de protectie

bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor

automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă

bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt

bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică

bull diverse parţi ale accesoriilor

bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate

bull Zincul ndash se utilizeaza la

bull acoperiri galvanice ale tablei

bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

bull Plumbul ndash se utilizeaza la

bull fabricarea acumulatorilor

bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare

şi vulcanizare

bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

bull platina

bull rodiul

bull paladiul

45 Componente nemetalice

bull materiale plastice

bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează

bull 60 icircn interior

23

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull 10 icircn motor

bull 10 icircn instalatia electrică

bull 15 la caroserie

bull 5 la şasiu

bull Cauciucul este utilizat in general la

bull anvelope

bull furtune

bull chedere

bull Sticla se utilizează icircn principal la

bull parbriz

bull geamuri laterale

bull luneta

bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor

5 Etapele tratării

51 Depoluarea

24

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 2 Depoluare

Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare

icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică

- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil

- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)

- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui

de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului

fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU

doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le

contin)

- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine

mercur

Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi

reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general

reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)

52 Dezmembrarea

25

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor

componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)

Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt

- roţile (oţelaliaj)

- motoarele

- cutiile de viteze

- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi

etrierele de fracircnă

- anvelopele

- radiatoarele

- bateriile

- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora

Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de

viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la

specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul

O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele

provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU

prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural

Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate

vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate

După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare

icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea

VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite

parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea

Acestea includ

- catalizatorul

- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării

acestora icircn timpul procesului de tocare

26

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)

daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare

- sticla

53 Tocarea

Figura 3 Macinarea vehiculului

Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor

componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de

metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de

tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU

datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-

27

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi

textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale

Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai

multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare

Tehnologii de tocare

Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane

(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti

de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu

conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare

Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi

neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de

metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre

cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita

fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din

greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele

moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre

sac (icircn mai puţine cazuri)

Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare

Figura 4 Shredder

28

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi

PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost

clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe

informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare

Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe

materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la

6000 CP

Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi

neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile

alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi

ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi

topitorii

Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase

folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense

de separare

29

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)

transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval

54 Depozitarea

Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de

proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale

Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice

sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de

produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind

sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus

cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate

55 Incinerarearecuperare energetică

Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea

problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea

de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere

municipale

De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de

VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de

Directiva CE si anume

bull Faza 1 - depoluare

bull Faza 2 ndashdezmembrare

bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder

30

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si

reciclate (art 15 din HG 24062004)

Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede

din ce este alcatuit un VSU

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor

61 Metalele feroase

Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn

generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele

mecanice iar cealalta jumatate in caroserie

31

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 21: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de

depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse

dezmembrări mai degrabă decacirct tocării

4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate

de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt

41 Fluide de la depoluare

21

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin

staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde

bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)

bull ulei de motor

bull ului de transmisie

bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice

bull ulei din filtru de ulei

bull lichid de frana

bull lichid de răcire

bull lichid din instalaţia de climatizare

bull lichid din instalaţia de spalat parbriz

42 Alte materiale provenite de la depoluare

bull anvelope

bull baterii

bull catalizatori

bull contragreutati

bull scule

bull capace roti

bull jante din aliaj

bull jante din metal feros

bull condensatori ce contin PCBPCT

bull piese mari din material plastic

43 Metalele feroase

Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general

aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar

cealaltă jumătate icircn caroserie

44 Metalele neferoase

22

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii

bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

bull elemente ale radiatoarelor

bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

bull elemente sudate ale barelor de protectie

bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor

automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă

bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt

bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică

bull diverse parţi ale accesoriilor

bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate

bull Zincul ndash se utilizeaza la

bull acoperiri galvanice ale tablei

bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

bull Plumbul ndash se utilizeaza la

bull fabricarea acumulatorilor

bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare

şi vulcanizare

bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

bull platina

bull rodiul

bull paladiul

45 Componente nemetalice

bull materiale plastice

bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează

bull 60 icircn interior

23

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull 10 icircn motor

bull 10 icircn instalatia electrică

bull 15 la caroserie

bull 5 la şasiu

bull Cauciucul este utilizat in general la

bull anvelope

bull furtune

bull chedere

bull Sticla se utilizează icircn principal la

bull parbriz

bull geamuri laterale

bull luneta

bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor

5 Etapele tratării

51 Depoluarea

24

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 2 Depoluare

Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare

icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică

- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil

- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)

- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui

de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului

fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU

doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le

contin)

- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine

mercur

Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi

reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general

reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)

52 Dezmembrarea

25

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor

componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)

Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt

- roţile (oţelaliaj)

- motoarele

- cutiile de viteze

- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi

etrierele de fracircnă

- anvelopele

- radiatoarele

- bateriile

- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora

Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de

viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la

specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul

O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele

provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU

prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural

Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate

vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate

După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare

icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea

VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite

parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea

Acestea includ

- catalizatorul

- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării

acestora icircn timpul procesului de tocare

26

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)

daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare

- sticla

53 Tocarea

Figura 3 Macinarea vehiculului

Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor

componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de

metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de

tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU

datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-

27

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi

textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale

Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai

multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare

Tehnologii de tocare

Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane

(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti

de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu

conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare

Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi

neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de

metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre

cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita

fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din

greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele

moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre

sac (icircn mai puţine cazuri)

Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare

Figura 4 Shredder

28

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi

PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost

clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe

informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare

Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe

materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la

6000 CP

Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi

neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile

alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi

ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi

topitorii

Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase

folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense

de separare

29

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)

transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval

54 Depozitarea

Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de

proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale

Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice

sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de

produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind

sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus

cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate

55 Incinerarearecuperare energetică

Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea

problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea

de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere

municipale

De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de

VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de

Directiva CE si anume

bull Faza 1 - depoluare

bull Faza 2 ndashdezmembrare

bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder

30

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si

reciclate (art 15 din HG 24062004)

Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede

din ce este alcatuit un VSU

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor

61 Metalele feroase

Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn

generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele

mecanice iar cealalta jumatate in caroserie

31

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 22: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin

staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde

bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)

bull ulei de motor

bull ului de transmisie

bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice

bull ulei din filtru de ulei

bull lichid de frana

bull lichid de răcire

bull lichid din instalaţia de climatizare

bull lichid din instalaţia de spalat parbriz

42 Alte materiale provenite de la depoluare

bull anvelope

bull baterii

bull catalizatori

bull contragreutati

bull scule

bull capace roti

bull jante din aliaj

bull jante din metal feros

bull condensatori ce contin PCBPCT

bull piese mari din material plastic

43 Metalele feroase

Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general

aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar

cealaltă jumătate icircn caroserie

44 Metalele neferoase

22

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii

bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

bull elemente ale radiatoarelor

bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

bull elemente sudate ale barelor de protectie

bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor

automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă

bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt

bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică

bull diverse parţi ale accesoriilor

bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate

bull Zincul ndash se utilizeaza la

bull acoperiri galvanice ale tablei

bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

bull Plumbul ndash se utilizeaza la

bull fabricarea acumulatorilor

bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare

şi vulcanizare

bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

bull platina

bull rodiul

bull paladiul

45 Componente nemetalice

bull materiale plastice

bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează

bull 60 icircn interior

23

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull 10 icircn motor

bull 10 icircn instalatia electrică

bull 15 la caroserie

bull 5 la şasiu

bull Cauciucul este utilizat in general la

bull anvelope

bull furtune

bull chedere

bull Sticla se utilizează icircn principal la

bull parbriz

bull geamuri laterale

bull luneta

bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor

5 Etapele tratării

51 Depoluarea

24

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 2 Depoluare

Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare

icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică

- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil

- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)

- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui

de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului

fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU

doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le

contin)

- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine

mercur

Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi

reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general

reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)

52 Dezmembrarea

25

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor

componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)

Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt

- roţile (oţelaliaj)

- motoarele

- cutiile de viteze

- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi

etrierele de fracircnă

- anvelopele

- radiatoarele

- bateriile

- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora

Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de

viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la

specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul

O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele

provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU

prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural

Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate

vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate

După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare

icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea

VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite

parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea

Acestea includ

- catalizatorul

- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării

acestora icircn timpul procesului de tocare

26

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)

daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare

- sticla

53 Tocarea

Figura 3 Macinarea vehiculului

Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor

componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de

metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de

tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU

datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-

27

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi

textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale

Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai

multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare

Tehnologii de tocare

Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane

(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti

de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu

conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare

Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi

neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de

metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre

cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita

fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din

greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele

moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre

sac (icircn mai puţine cazuri)

Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare

Figura 4 Shredder

28

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi

PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost

clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe

informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare

Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe

materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la

6000 CP

Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi

neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile

alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi

ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi

topitorii

Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase

folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense

de separare

29

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)

transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval

54 Depozitarea

Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de

proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale

Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice

sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de

produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind

sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus

cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate

55 Incinerarearecuperare energetică

Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea

problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea

de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere

municipale

De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de

VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de

Directiva CE si anume

bull Faza 1 - depoluare

bull Faza 2 ndashdezmembrare

bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder

30

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si

reciclate (art 15 din HG 24062004)

Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede

din ce este alcatuit un VSU

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor

61 Metalele feroase

Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn

generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele

mecanice iar cealalta jumatate in caroserie

31

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 23: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii

bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

bull elemente ale radiatoarelor

bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

bull elemente sudate ale barelor de protectie

bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor

automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă

bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt

bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică

bull diverse parţi ale accesoriilor

bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate

bull Zincul ndash se utilizeaza la

bull acoperiri galvanice ale tablei

bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

bull Plumbul ndash se utilizeaza la

bull fabricarea acumulatorilor

bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare

şi vulcanizare

bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

bull platina

bull rodiul

bull paladiul

45 Componente nemetalice

bull materiale plastice

bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează

bull 60 icircn interior

23

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull 10 icircn motor

bull 10 icircn instalatia electrică

bull 15 la caroserie

bull 5 la şasiu

bull Cauciucul este utilizat in general la

bull anvelope

bull furtune

bull chedere

bull Sticla se utilizează icircn principal la

bull parbriz

bull geamuri laterale

bull luneta

bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor

5 Etapele tratării

51 Depoluarea

24

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 2 Depoluare

Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare

icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică

- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil

- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)

- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui

de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului

fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU

doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le

contin)

- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine

mercur

Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi

reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general

reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)

52 Dezmembrarea

25

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor

componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)

Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt

- roţile (oţelaliaj)

- motoarele

- cutiile de viteze

- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi

etrierele de fracircnă

- anvelopele

- radiatoarele

- bateriile

- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora

Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de

viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la

specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul

O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele

provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU

prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural

Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate

vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate

După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare

icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea

VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite

parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea

Acestea includ

- catalizatorul

- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării

acestora icircn timpul procesului de tocare

26

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)

daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare

- sticla

53 Tocarea

Figura 3 Macinarea vehiculului

Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor

componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de

metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de

tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU

datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-

27

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi

textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale

Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai

multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare

Tehnologii de tocare

Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane

(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti

de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu

conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare

Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi

neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de

metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre

cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita

fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din

greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele

moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre

sac (icircn mai puţine cazuri)

Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare

Figura 4 Shredder

28

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi

PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost

clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe

informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare

Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe

materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la

6000 CP

Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi

neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile

alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi

ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi

topitorii

Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase

folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense

de separare

29

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)

transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval

54 Depozitarea

Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de

proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale

Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice

sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de

produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind

sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus

cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate

55 Incinerarearecuperare energetică

Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea

problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea

de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere

municipale

De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de

VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de

Directiva CE si anume

bull Faza 1 - depoluare

bull Faza 2 ndashdezmembrare

bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder

30

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si

reciclate (art 15 din HG 24062004)

Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede

din ce este alcatuit un VSU

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor

61 Metalele feroase

Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn

generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele

mecanice iar cealalta jumatate in caroserie

31

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 24: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull 10 icircn motor

bull 10 icircn instalatia electrică

bull 15 la caroserie

bull 5 la şasiu

bull Cauciucul este utilizat in general la

bull anvelope

bull furtune

bull chedere

bull Sticla se utilizează icircn principal la

bull parbriz

bull geamuri laterale

bull luneta

bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor

5 Etapele tratării

51 Depoluarea

24

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 2 Depoluare

Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare

icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică

- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil

- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)

- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui

de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului

fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU

doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le

contin)

- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine

mercur

Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi

reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general

reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)

52 Dezmembrarea

25

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor

componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)

Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt

- roţile (oţelaliaj)

- motoarele

- cutiile de viteze

- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi

etrierele de fracircnă

- anvelopele

- radiatoarele

- bateriile

- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora

Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de

viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la

specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul

O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele

provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU

prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural

Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate

vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate

După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare

icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea

VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite

parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea

Acestea includ

- catalizatorul

- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării

acestora icircn timpul procesului de tocare

26

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)

daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare

- sticla

53 Tocarea

Figura 3 Macinarea vehiculului

Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor

componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de

metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de

tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU

datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-

27

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi

textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale

Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai

multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare

Tehnologii de tocare

Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane

(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti

de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu

conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare

Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi

neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de

metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre

cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita

fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din

greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele

moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre

sac (icircn mai puţine cazuri)

Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare

Figura 4 Shredder

28

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi

PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost

clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe

informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare

Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe

materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la

6000 CP

Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi

neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile

alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi

ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi

topitorii

Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase

folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense

de separare

29

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)

transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval

54 Depozitarea

Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de

proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale

Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice

sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de

produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind

sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus

cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate

55 Incinerarearecuperare energetică

Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea

problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea

de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere

municipale

De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de

VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de

Directiva CE si anume

bull Faza 1 - depoluare

bull Faza 2 ndashdezmembrare

bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder

30

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si

reciclate (art 15 din HG 24062004)

Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede

din ce este alcatuit un VSU

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor

61 Metalele feroase

Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn

generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele

mecanice iar cealalta jumatate in caroserie

31

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 25: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 2 Depoluare

Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare

icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică

- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil

- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)

- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui

de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului

fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU

doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le

contin)

- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine

mercur

Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi

reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general

reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)

52 Dezmembrarea

25

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor

componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)

Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt

- roţile (oţelaliaj)

- motoarele

- cutiile de viteze

- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi

etrierele de fracircnă

- anvelopele

- radiatoarele

- bateriile

- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora

Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de

viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la

specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul

O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele

provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU

prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural

Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate

vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate

După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare

icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea

VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite

parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea

Acestea includ

- catalizatorul

- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării

acestora icircn timpul procesului de tocare

26

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)

daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare

- sticla

53 Tocarea

Figura 3 Macinarea vehiculului

Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor

componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de

metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de

tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU

datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-

27

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi

textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale

Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai

multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare

Tehnologii de tocare

Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane

(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti

de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu

conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare

Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi

neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de

metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre

cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita

fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din

greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele

moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre

sac (icircn mai puţine cazuri)

Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare

Figura 4 Shredder

28

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi

PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost

clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe

informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare

Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe

materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la

6000 CP

Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi

neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile

alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi

ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi

topitorii

Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase

folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense

de separare

29

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)

transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval

54 Depozitarea

Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de

proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale

Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice

sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de

produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind

sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus

cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate

55 Incinerarearecuperare energetică

Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea

problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea

de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere

municipale

De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de

VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de

Directiva CE si anume

bull Faza 1 - depoluare

bull Faza 2 ndashdezmembrare

bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder

30

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si

reciclate (art 15 din HG 24062004)

Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede

din ce este alcatuit un VSU

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor

61 Metalele feroase

Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn

generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele

mecanice iar cealalta jumatate in caroserie

31

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 26: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor

componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)

Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt

- roţile (oţelaliaj)

- motoarele

- cutiile de viteze

- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi

etrierele de fracircnă

- anvelopele

- radiatoarele

- bateriile

- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora

Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de

viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la

specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul

O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele

provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU

prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural

Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate

vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate

După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare

icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea

VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite

parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea

Acestea includ

- catalizatorul

- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării

acestora icircn timpul procesului de tocare

26

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)

daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare

- sticla

53 Tocarea

Figura 3 Macinarea vehiculului

Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor

componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de

metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de

tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU

datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-

27

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi

textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale

Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai

multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare

Tehnologii de tocare

Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane

(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti

de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu

conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare

Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi

neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de

metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre

cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita

fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din

greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele

moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre

sac (icircn mai puţine cazuri)

Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare

Figura 4 Shredder

28

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi

PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost

clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe

informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare

Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe

materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la

6000 CP

Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi

neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile

alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi

ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi

topitorii

Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase

folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense

de separare

29

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)

transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval

54 Depozitarea

Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de

proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale

Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice

sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de

produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind

sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus

cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate

55 Incinerarearecuperare energetică

Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea

problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea

de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere

municipale

De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de

VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de

Directiva CE si anume

bull Faza 1 - depoluare

bull Faza 2 ndashdezmembrare

bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder

30

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si

reciclate (art 15 din HG 24062004)

Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede

din ce este alcatuit un VSU

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor

61 Metalele feroase

Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn

generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele

mecanice iar cealalta jumatate in caroserie

31

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 27: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)

daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare

- sticla

53 Tocarea

Figura 3 Macinarea vehiculului

Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor

componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de

metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de

tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU

datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-

27

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi

textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale

Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai

multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare

Tehnologii de tocare

Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane

(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti

de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu

conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare

Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi

neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de

metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre

cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita

fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din

greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele

moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre

sac (icircn mai puţine cazuri)

Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare

Figura 4 Shredder

28

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi

PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost

clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe

informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare

Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe

materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la

6000 CP

Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi

neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile

alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi

ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi

topitorii

Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase

folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense

de separare

29

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)

transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval

54 Depozitarea

Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de

proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale

Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice

sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de

produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind

sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus

cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate

55 Incinerarearecuperare energetică

Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea

problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea

de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere

municipale

De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de

VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de

Directiva CE si anume

bull Faza 1 - depoluare

bull Faza 2 ndashdezmembrare

bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder

30

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si

reciclate (art 15 din HG 24062004)

Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede

din ce este alcatuit un VSU

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor

61 Metalele feroase

Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn

generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele

mecanice iar cealalta jumatate in caroserie

31

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 28: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi

textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale

Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai

multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare

Tehnologii de tocare

Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane

(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti

de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu

conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare

Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi

neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de

metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre

cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita

fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din

greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele

moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre

sac (icircn mai puţine cazuri)

Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare

Figura 4 Shredder

28

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi

PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost

clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe

informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare

Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe

materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la

6000 CP

Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi

neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile

alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi

ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi

topitorii

Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase

folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense

de separare

29

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)

transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval

54 Depozitarea

Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de

proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale

Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice

sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de

produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind

sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus

cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate

55 Incinerarearecuperare energetică

Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea

problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea

de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere

municipale

De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de

VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de

Directiva CE si anume

bull Faza 1 - depoluare

bull Faza 2 ndashdezmembrare

bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder

30

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si

reciclate (art 15 din HG 24062004)

Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede

din ce este alcatuit un VSU

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor

61 Metalele feroase

Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn

generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele

mecanice iar cealalta jumatate in caroserie

31

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 29: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi

PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost

clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe

informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare

Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe

materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la

6000 CP

Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi

neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile

alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi

ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi

topitorii

Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase

folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense

de separare

29

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)

transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval

54 Depozitarea

Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de

proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale

Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice

sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de

produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind

sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus

cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate

55 Incinerarearecuperare energetică

Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea

problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea

de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere

municipale

De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de

VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de

Directiva CE si anume

bull Faza 1 - depoluare

bull Faza 2 ndashdezmembrare

bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder

30

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si

reciclate (art 15 din HG 24062004)

Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede

din ce este alcatuit un VSU

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor

61 Metalele feroase

Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn

generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele

mecanice iar cealalta jumatate in caroserie

31

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 30: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)

transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval

54 Depozitarea

Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de

proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale

Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice

sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de

produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind

sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus

cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate

55 Incinerarearecuperare energetică

Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea

problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea

de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere

municipale

De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de

VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de

Directiva CE si anume

bull Faza 1 - depoluare

bull Faza 2 ndashdezmembrare

bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder

30

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si

reciclate (art 15 din HG 24062004)

Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede

din ce este alcatuit un VSU

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor

61 Metalele feroase

Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn

generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele

mecanice iar cealalta jumatate in caroserie

31

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 31: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati

6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si

reciclate (art 15 din HG 24062004)

Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede

din ce este alcatuit un VSU

Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor

61 Metalele feroase

Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn

generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele

mecanice iar cealalta jumatate in caroserie

31

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 32: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 5 Material feros macinat

62 Metalele neferoase

Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii

- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane

- elemente ale radiatoarelor

- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana

- elemente sudate ale barelor de protectie

- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de

lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga

32

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 33: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 6 Deseu aluminiu separat

Cuprul ndash principalele utilizari sunt

- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica

- diverse parti ale accesoriilor

- elemente de bronz pentru radiatoare termastate

Zincul ndash se utilizeaza la

- acoperiri galvanice ale tablei

- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare

Plumbul ndash se utilizeaza la

- fabricarea acumulatorilor

- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti

- de stabilizare şi vulcanizare

Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt

- platina

- rodiul

- paladiul

63 Componente nemetalice

33

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 34: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

- materiale plastice

o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform

APME)

o 60 in interior

o 10 in motor

o 10 in instalatia electrica

o 15 la caroserie

o 5 la sasiu

- Cauciucul este utilizat in general la

o 1048707 anvelope

o 1048707 furtune

o 1048707 chedere

- Sticla se utilizeaza in principal la

o parbriz

o geamuri laterale

o luneta

- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor

Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva

20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea

tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale

VSU altele decat cele metalice feroase

Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best

available technology)

Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor

(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu

statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)

34

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 35: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare

Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc

Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea

metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material

este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la

gropi de gunoi

Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata

operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT

aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante

35

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 36: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

7 Concluzii

Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul

secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată

de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros

Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum

ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema

protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare

industrii

Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de

Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de

extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale

reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare

36

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37

Page 37: Reciclarea autovehiculelor scoase din uz

Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013

8 Bibliografie

1) http wwwcdepro

2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom

3) httpwwwrematro

4) http wwwgershowrecyclingcom

5) httpwwwwasteonlineorguk

6) httpwwwsoncotubecom

7) httpwwweuropaeu

8) httpwwwunthacom

9) httpwww wastemachinerycouk

37