Reciclarea autovehiculelor scoase din uz
description
Transcript of Reciclarea autovehiculelor scoase din uz
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
CUPRINS
1 Introducerehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 3
2 Legislatiehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 6
3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSUpag 18
4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate de la
vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire hellip pag 20
41 Fluide helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag
20
42 Alte materiale provenite de la depoluarehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag
20
43 Metalele feroasehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 21
44 Metale neferoase helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag
21
45 Componente nemetalicehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag
22
5 Etapele tratăriihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 23
51 Depoluarea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 23
52 Dezmembrarea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 241
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
53 Tocarea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 25
54 Depozitarea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 27
55 Incinerarea recuperarea energeticăpag 28
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si reciclate
(art 15 din HG 24062004)helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 29
61 Metale ferosehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 29
62 Metale neferoasehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 29
63 Component nemetalicehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 31
7 Concluziihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 33
8 Bibliografie helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 34
2
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
1 Introducere
Aspecte legate de vehiculele scoase din uz au icircnceput să fie investigate amănunţit de
Comisa Europeană icircn a doua jumătate a anilor 90 mai icircntacirci printr-o serie de studii (ex Vehicule
scoase din uz ndash Date curente de bază reflectacircnd contextul ecologic şi economic general al
problemei vehiculelor scoase din uz ndash Institutul pentru Politici Europene de Mediu 1996) care au
arătat atacirct dimensiunea fenomenului (numarul vehiculelor scoase din uz la nivelul celor 17 state
UE din acea perioadă fiind de aproximativ 9 milioane pe an) cacirct şi faptul că este necesara crearea
unui cadru legislativ uniform şi coerent la nivelul statelor membre Cadrul respectiv trebuia să
prevadă criterii de performanţă pentru tratarea vehiculelor scoase din uz icircn condiţii de siguranţă
pentru mediu şi sanătatea populaţiei şi atingerea unui grad ridicat de reutilizare reciclare şi
valorificare energetica a materialelor şi componentelor provenind de la depoluarea şi
dezmembrarea vehiculelor scoase din uz Icircn plus pentru facilitarea gestionării VSU a trebuit să se
includă obligaţii legate de fabricarea vehiculelor noi icircn mod special icircn ceea ce priveşte codarea
obligatorie a componentelor de plastic icircn vederea facilitării dezmembrării şi restricţionarea
utilizării metalelor grele la fabricarea vehiculelor
Icircn plus au trebuit integrate principiile care stau la baza legislaţiei comunitare icircn domeniul
gestionarii deşeurilor şi anume
bull principiul poluatorul plăteşte
3
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull principiul responsabilitaţii producătorului
A fost de asemenea utilizată experienţa legată de elaborarea şi implementarea altor componente
similare ale acquis-ului comunitar privind gestionarea fluxurilor speciale de deseuri (ex
ambalaje uleiuri uzate baterii si acumulatori uzaţi) unde s-au aplicat aceleaşi principii Datele
care au stat la baza stabilirii obiectivelor de valorificare şi cerintelor minime pe care trebuie să le
indeplinească unităţile de colectaretratare au fost obţinute plecacircnd de la rezultatele sistemelor
deja funcţionale icircn anumite state membre (icircn mod special Olanda Danemarca şi Suedia)
Principalele idei care au rezultat icircn urma studiilor şi care au stat la baza elaborarii
Directivei 200053CE sunt următoarele
bull deşeurile trebuie reutilizate şi valorificate acordacircndu-se icircntacircietate reutilizării si reciclării
bull statele membre trebuie să ia masuri pentru a se asigura că operatorii economici instituie sisteme
de colectare tratare şi valorificare a vehiculelor scoase din uz
bull statele membre trebuie să se asigure că ultimul deţinator şisau proprietar poate livra vehiculul
uzat catre o instalaţie de tratare autorizată fară costuri ca urmare a faptului ca vehiculul nu are
valoare sau are o valoare comercială negativă iar producătorii acoperă integral sau icircn mare
masura costurile punerii icircn aplicare ale acestei măsuri
bull este important ca masurile preventive sa se aplice cu icircncepere din faza de proiectare a
vehiculului şi să se concretizeze icircn special icircn reducerea şi controlul substantelor periculoase
pentru a preveni eliberarea acestora icircn mediu a facilita reciclarea şi pentru a evita eliminarea
deşeurilor periculoase
bull avacircnd icircn vedere nivelul scăzut la care se realizează reciclarea tuturor părţtilor din plastic ale
vehiculelor uzate trebuie icircmbunatatita continuu
bull cerinţele pentru dezmembrarea refolosirea şi reciclarea vehiculelor uzate şi a componentelor
acestora trebuie integrate icircn etapele de proiectare şi producţie ale noilor vehicule
bull trebuie icircncurajată dezvoltarea pieţelor de materiale reciclate
bull este necesară introducerea unui certificat de distrugere pentru a condiţiona radierea vehiculelor
scoase din uz
4
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull agenţii economici care desfasoara operaţiuni de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz
trebuie sa deţina autorizaţii de mediu
bull este necesară promovarea proprietatilor legate de reciclarea şi valorificarea vehiculelor
bull stocarea temporară şi tratarea vehiculelor trebuie efectuate astfel icircncat sa se previna impactul
negativ asupra mediului şi afectarea concurentei şi a schimburilor comerciale
bull pentru a obţine rezultate pe termen scurt şi pentru a oferi agentilor consumatorilor şi
autoritatilor publice perspectiva necesara pe termen lung este necesara stabilirea de obiective
cuantificate de reutilizare reciclare şi valorificare care trebuie indeplinite de agentii economici
bull producatorii trebuie sa se asigure ca vehiculele sunt proiectate şi fabricate astfel incat să permită
indeplinirea obiectivelor de reutilizare reciclare şi valorificare
bull prin aplicarea acquis-ului comunitar se va proteja concurenţa ţi icircn special accesul
intreprinderilor mici si mijlocii pe piaţa de colectare dezmembrare tratare şi reciclare
bull pentru a facilita dezmembrarea şi valorificarea producatorii trebuie să puna la dispoziţia
instalatiilor autorizate toate informaţiile necesare referitoare la dezmembrare icircn special pentru
materialele cu grad ridicat de risc
5
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
2 Legislatie
Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana s-a impus adoptarea de catre Romacircnia
a legilor europene icircn domeniul mediului Astfel directiva 200053EC privind reciclarea
vehiculelor scoase din uz a fost transpusa exact icircn legislaţia romacircna prin Hotararea de Guvern
nr 2406 din 21 decembrie 2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz care cuprinde 20
de articole in care se reglementeaza masurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la
vehicule scoase din uz şi reutilizarea şi reciclarea precum şi alte forme de valorificare a acestora
O alta Hotarare de Guvern a impartit deseurile pe mai multe clase astfel conform HG nr
8562002- MOf nr 65905092002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei
cuprinzacircnd deşeurile vehivulele scoase din uz se găsesc la punctele
- 13 Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi
cu subpunctele
o 13 01 deşeuri de uleiuri hidraulice
o 13 07 deşeuri de combustibili lichizi
6
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
-16 Deşeuri nespecificate icircn alta parte
cu subpunctele
o 16 01 vehicule scoase din uz de la diverse mijloace de transport (inclusiv vehicule
pentru transport icircn afara drumurilor) şi deseuri de la dezmembrarea vehiculelor
casate şi icircntreţinerea vehiculelor
o 16 01 03 anvelope scoase din uz
o 16 01 06 vehicule scoase din uz care nu conţin lichide sau alte componente
periculoase
o 16 01 07 filtre de ulei
o 16 01 10 componente explozive (de ex perne de protecţie (air bags))
o 16 01 11 placuţe de fracircnă cu conţinut de azbest
o 16 01 12 plăcuţe de fracircnă altele decacirct cele specificate la 16 01 11
o 16 01 13 lichide de frana
o 16 01 15 fluide antigel
o 16 01 17 metale feroase
o 16 01 18 metale neferoase
o 16 01 19 materiale plastice
o 16 01 20 sticla
o 16 02 deşeuri de la echipamente electrice şi electronice
o 16 06 baterii şi acumulatori
7
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Art 1
(1)Prezenta hotăracircre reglementează măsurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la
vehiculele scoase din uz şi reutilizarea reciclarea precum şi alte forme de valorificare a
vehiculelor scoase din uz şi a componentelor acestora icircn vederea reducerii cantităţii de deşeuri
destinate eliminării
(2)Prevederile prezentei hotăracircri stabilesc măsuri pentru icircmbunătăţirea din punct de vedere al
protecţiei mediului a activităţilor agenţilor economici implicaţi icircn ciclul de viaţă al vehiculelor şi
icircn special ale agenţilor economici direct implicaţi icircn tratarea vehiculelor scoase din uz
(3)Prezenta hotăracircre se aplică cu respectarea legislaţiei naţionale privind standardele de siguranţă
emisiile icircn atmosferă şi nivelul emisiilor de zgomot precum şi cele referitoare la protecţia solului
şi a apei
(4)Prevederile prezentei hotăracircri se aplică vehiculelor scoase din uz inclusiv componentelor şi
materialelor acestora fără a se ţine seama de modul icircn care vehiculul a fost icircntreţinut sau reparat
pe toată durata utilizării acestuia şi indiferent dacă acesta este echipat cu componente furnizate de
producător sau cu alte componente a căror montare ca piese de schimb sau ca piese de icircnlocuire
se realizează respectacircndu-se reglementările naţionale icircn domeniu
Art 2
Articolul 2 al hotararii prezinta explicarea unor termini si expresii folositi in textul legii
a)vehicul - orice vehicul aparţinacircnd categoriilor M sau N precum şi vehiculele cu 3 roţi astfel
cum sunt definite prin Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr
2112003 pentru aprobarea Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le
icircndeplinească vehiculele rutiere icircn vederea admiterii icircn circulaţie pe drumurile publice din
Romacircnia - RNTR 2 cu modificările şi completările ulterioare cu excepţia mototriciclurilor
b)vehicul scos din uz - un vehicul devenit deşeu icircn sensul definiţiei din anexa nr IA la
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 782000 privind regimul deşeurilor aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr 4262001
8
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
c)producător - fabricantul de vehicule sau importatorul profesional al unui vehicul icircn Romacircnia
d)producător individual - persoană fizică sau juridică care produce ori importă vehicule dar care
nu desfăşoară această activitate cu titlu profesional
e)prevenire - măsurile care urmăresc reducerea cantităţii şi nocivităţii pentru mediu a vehiculelor
scoase din uz a materialelor şi substanţelor din componenţa acestora
f)tratare - orice activitate desfăşurată după ce vehiculul scos din uz a fost predat unui agent
economic care desfăşoară activităţi de depoluare dezmembrare tăiere mărunţire valorificare sau
pregătire pentru eliminarea deşeurilor mărunţite precum şi orice altă operaţiune efectuată icircn
vederea valorificării şisau eliminării vehiculelor scoase din uz şi a componentelor lor
g)reutilizare - orice operaţiune prin care componentele vehiculelor scoase din uz sunt utilizate icircn
acelaşi scop pentru care au fost concepute
h)reciclare - reprelucrarea deşeurilor icircntr-un proces de producţie icircn vederea utilizării icircn scopul
iniţial sau pentru alte scopuri dar cu excluderea valorificării energetice
i)valorificare energetică - utilizarea deşeurilor combustibile ca mijloc de generare a energiei prin
incinerare directă sau coincinerare cu sau fără alte deşeuri dar cu recuperarea căldurii
j)valorificare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIB la Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001
k)eliminare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIA la Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001
l)agenţi economici - producătorii distribuitorii colectorii companiile de asigurare precum şi
agenţii care au ca obiect de activitate tratarea recuperarea reciclarea vehiculelor scoase din uz
inclusiv a componentelor şi materialelor acestora
m)substanţă periculoasă - orice substanţă considerată periculoasă potrivit art 7 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr 2002000 privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi
preparatelor chimice periculoase aprobată cu modificări prin Legea nr 4512001
n)instalaţie de mărunţire a vehiculelor scoase din uz - orice instalaţie utilizată pentru tăierea icircn
bucăţi sau pentru fragmentarea vehiculelor scoase din uz inclusiv icircn scopul obţinerii de resturi
metalice direct refolosibile
9
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
o)informaţii referitoare la dezmembrare - toate informaţiile necesare pentru tratarea
corespunzătoare şi ecologic raţională a vehiculelor scoase din uz Aceste informaţii vor fi puse la
dispoziţie agenţilor economici care deţin instalaţii de tratare autorizate de către producătorii de
vehicule şi producătorii de componente sub formă de manuale sau pe suport electronic cum ar fi
CD-ROM servicii on-line
p)piesă de icircnlocuire - piesă destinată să icircnlocuiască la un vehicul acea piesă cu care vehiculul a
fost omologat de tip
r)masă medie la gol a vehiculului - masă proprie a vehiculului conform cărţii de identitate a
vehiculului minus masa conţinutului rezervorului de carburant umplut la 90 din capacitate şi
masa conducătorului auto evaluată la 75 kg
s)depoluare - golirea de fluide şi de substanţe chimice periculoase a vehiculelor scoase din uz cu
respectarea prevederilor anexei nr 1 la prezenta hotăracircre
t)certificat de distrugere - certificatul eliberat ultimului deţinător al vehiculului scos din uz de
către unităţile autorizate pentru colectaretratare
Art 3
Icircn scopul prevenirii apariţiei deşeurilor producătorii de vehicule icircn colaborare cu producătorii de
componente şi de materiale vor lua măsurile necesare pentru
a)limitarea şi reducerea pe cacirct posibil a utilizării substanţelor periculoase la construcţia
vehiculelor icircncepacircnd din faza de proiectare pentru a evita poluarea mediului facilitarea
reciclării componentelor şi materialelor precum şi evitarea eliminării deşeurilor periculoase
b)conceperea şi construirea noilor vehicule cu luarea icircn considerare a posibilităţilor de
dezmembrare reutilizare şi valorificare a componentelor şi materialelor acestora
c)dezvoltarea utilizării materialelor reciclate la producerea de noi vehicule sau alte produse
Art 4
(1)Materialele şi componentele vehiculelor vor fi introduse pe piaţă numai dacă nu conţin plumb
mercur cadmiu şi crom hexavalent
(2)Materialele şi componentele vehiculelor exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)
precum şi condiţiile icircn care se pot utiliza se aprobă prin ordin comun al ministrului mediului şi
10
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
gospodăririi apelor şi al ministrului economiei şi comerţului icircn termen de 90 de zile de la
publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri
Art 5
Producătorii de vehicule şi producătorii de componente sau de materiale au obligaţia de a
codifica componentele şi materialele pentru a facilita identificarea acestora la dezmembrarea
pentru reutilizare valorificare reciclare Pot fi aplicate ca standarde de referinţă următoarele SR
EN ISO 1043-12003 SR ISO 1043-21995 SR EN ISO 114692001 pentru componente din
materiale plastice şi SR ISO 16291993 pentru componente din cauciuc sau latex cu excepţia
anvelopelor
Art 6
(1)Producătorii icircn colaborare cu agenţii economici implicaţi icircn gestionarea vehiculelor scoase
din uz sunt obligaţi să publice icircn cartea tehnică sau prin alte mijloace de informare informaţii
privind
a)construcţia vehiculelor şi a componentelor acestora din punct de vedere al posibilităţilor de
reciclare şi valorificare a acestora
b)modalităţile de tratare ecologică a vehiculelor uzate icircn special icircn ceea ce priveşte
dezmembrarea şi evacuarea tuturor fluidelor
c)dezvoltarea şi optimizarea metodelor de reutilizare reciclare şi recuperare a vehiculelor uzate şi
a componentelor acestora
d)progresele realizate icircn domeniul valorificării şi reciclării icircn scopul reducerii cantităţii de
deşeuri precum şi pentru creşterea gradului de valorificare şi reciclare
(2)Producătorii au obligaţia de a pune la dispoziţie potenţialilor cumpărători informaţiile
prevăzute la alin (1) Date generale referitoare la informaţiile prevăzute la alin (1) vor fi incluse
icircn materialele promoţionale utilizate la comercializarea noilor vehicule
Art 7
(1)Producătorii de vehicule au obligaţia de a furniza gratuit agenţilor economici autorizaţi care
realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea acestora şi cu
11
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
respectarea secretului industrial şi comercial informaţii privind dezmembrarea tipurilor noi de
vehicule icircn termen de cel mult 6 luni de la punerea pe piaţă a acestora Aceste informaţii vor privi
componentele şi materialele precum şi localizarea tuturor substanţelor periculoase utilizate cu
scopul atingerii obiectivelor prevăzute la art 15
(2)Producătorii de componente pentru vehicule trebuie să furnizeze agenţilor economici
autorizaţi care realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea
acestora şi cu respectarea secretului industrial şi comercial informaţiile necesare privind
dezmembrarea depozitarea şi testarea componentelor reutilizabile
Art 8
Persoanele fizice sau persoanele juridice deţinătoare de vehicule scoase din uz au următoarele
obligaţii
a)să nu abandoneze vehiculele scoase din uz ori componentele solide şisau lichide ale acestora
pe sol icircn apele de suprafaţă şi ale mării teritoriale
b)să predea vehiculele scoase din uz agenţilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de
colectare şisau tratare a vehiculelor scoase din uz
Art 9
(1)Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi
preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă atunci cacircnd acestea
devin vehicule scoase din uz
(2)Icircn scopul aplicării prevederilor alin (1) producătorii de vehicule vor asigura individual sau
prin contracte cu terţe părţi minimum
a)un punct de colectare icircn fiecare judeţ
b)un punct de colectare icircn fiecare oraş cu peste 100000 de locuitori
c)3 puncte de colectare icircn municipiul Bucureşti
(3)Producătorii de vehicule trebuie
a)să transmită anual Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor lista cu punctele de colectare
desemnate potrivit obligaţiilor prevăzute la alin (1)
12
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
b)să afişeze lista cu punctele de colectare prevăzute la alin (2) la punctele de vacircnzare a
vehiculelor noi lista va include detaliile de contact privind persoanele care reprezintă aceste
puncte de colectare
c)să pună la dispoziţie publicului prin publicarea pe Internet lista prevăzută la lit a) a
prezentului alineat
Art 10
(1)Predarea vehiculului scos din uz către punctele de colectare prevăzute la art 9 alin (2) se face
fără nici o cheltuială a deţinătorului care icircl predă
(2)Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)
a)vehiculele scoase din uz care nu sunt icircnmatriculate sau pentru care ultima icircnmatriculare nu s-a
făcut icircn Romacircnia potrivit prevederilor legale icircn vigoare
b)vehiculele scoase din uz care au fost icircnmatriculate temporar icircn Romacircnia
c)vehiculele scoase din uz care nu mai conţin una sau mai multe componente esenţiale icircn mod
special grupul motopropulsor trenul de rulare caroseria şasiul catalizatorul sau echipamentele
electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului
d)vehiculele scoase din uz cărora li s-au adăugat deşeuri
Art 11
(1)Colectarea vehiculelor scoase din uz se va face numai icircn baza prezentării agentului economic
care efectuează colectarea şisau dezmembrarea a următoarelor documente
a)cartea de identitate a vehiculului (original şi o copie care va fi predată agentului economic care
efectuează colectarea şisau dezmembrarea)
b)pentru persoane fizice documentul de identitate al ultimului proprietar dacă acesta efectuează
predarea vehiculului sau al altei persoane icircmputernicite de acesta printr-un act notarial să
efectueze predarea vehiculului uzat precum şi actul notarial de icircmputernicire după caz
c)pentru persoane juridice documentul de identitate al persoanei delegate de societatea
deţinătoare a vehiculului scos din uz să efectueze predarea vehiculului şi delegaţia din partea
societăţii deţinătoare a vehiculului scos din uz pentru persoana care va efectua predarea
vehiculului
13
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Se exceptează de la aplicarea prevederilor lit a) şi b) ale alin (1) vehiculele fără proprietar sau
abandonate pe domeniul public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi
trecute potrivit legii icircn proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de pe a căror rază au fost
ridicate
(3)Agenţii economici autorizaţi pentru colectarea vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a
emite ultimului deţinător al vehiculului scos din uz un certificat de distrugere la preluarea
vehiculului scos din uz Icircn cazul icircn care agenţii economici desfăşoară doar activităţi de colectare
certificatele de distrugere vor fi emise icircn numele unităţilor de tratare cu care au contract cu
acordul scris al acestora şi cu respectarea prevederilor legale icircn vigoare
(la 08042005 art 11 alin (3) a fost reglementata de Ordinul 872005)
(4)Modelul şi condiţiile de emitere ale certificatului de distrugere se aprobă prin ordin comun al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor al ministrului administraţiei şi internelor şi al
ministrului transporturilor construcţiilor şi turismului icircn termen de 90 de zile de la publicarea icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri
Art 12
(1)Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţă de producători
individuali sau ale căror producători şi-au icircncetat activitatea se asigură prin proiecte finanţate de
la Fondul pentru mediu conform legislaţiei icircn vigoare
(2)Finanţarea proiectelor prevăzute la alin (1) se face numai icircn cazul icircn care se dovedeşte cu
documente că nivelul costurilor de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz depăşeşte
veniturile obţinute din vacircnzarea pieselor reutilizabile şi a materiilor prime secundare rezultate
din tratarea acestora
Art 13
14
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Agenţii economici care efectuează operaţiuni de icircntreţinere şi reparaţii auto au obligaţia de a
preda pentru reciclare valorificare sau reutilizare materialele şi piesele icircnlocuite care constituie
deşeuri către agenţii economici autorizaţi potrivit prevederilor legislaţiei icircn vigoare
Art 14
(1)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase
din uz trebuie să fie autorizaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr
782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei
Guvernului nr 822000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de
reparaţii de reglare de modificări constructive de reconstrucţie a vehiculelor rutiere precum şi
de dezmembrare a vehiculelor uzate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr
2222003 cu modificările ulterioare
(2)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de valorificare şisau eliminare a componentelor şi
materialelor rezultate icircn urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz trebuie să fie autorizaţi
potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 162001
privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile republicată cu modificările ulterioare
(3)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz
sunt obligaţi să respecte cerinţele minime prevăzute icircn anexa nr 1
(4)Icircn vederea respectării obligaţiilor prevăzute icircn anexa nr 1 agenţii economici prevăzuţi la alin
(1) au obligaţia ca icircn termen de 18 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea
I a prezentei hotăracircri să solicite autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului revizuirea
autorizaţiei de mediu
(5)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de dezmembrare şisau tratare a vehiculelor
scoase din uz au obligaţia de a ţine evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri şi a componentelor
reutilizabile
Art 15
(1)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2007 agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol
15
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie
1980
b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie
1980
c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980
d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie
1980
(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele
scoase din uz
b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase
din uz
(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu
destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice
transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare
(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri
a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi
economici cu care producătorii au contract
b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de
către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor
(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se
stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului
economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I a prezentei hotăracircri
(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici
care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite
16
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate
pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs
(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene
un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza
formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi
tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn
structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere
recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor
membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale
Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este
icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o
acoperă
Art 16
(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel
cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr
2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15
(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14
Art 17
(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează
a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei
b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000
lei la 150000000 lei
c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000
lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu
prevederile prezentei hotăracircri
d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000
lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la
conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri
17
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al
Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi
competente potrivit legii
(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele
prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată
Art 18
Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu
excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a
art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006
Art 19
Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre
Art 20
Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn
Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043
cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană
Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine
structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol
stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al
4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele
45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive
europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca
18
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU
Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating
o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz
naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma
purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)
19
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 1 Fluxul reciclarii VUS
Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor
componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la
bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima
faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi
odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea
20
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de
depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse
dezmembrări mai degrabă decacirct tocării
4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate
de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt
41 Fluide de la depoluare
21
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin
staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde
bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)
bull ulei de motor
bull ului de transmisie
bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice
bull ulei din filtru de ulei
bull lichid de frana
bull lichid de răcire
bull lichid din instalaţia de climatizare
bull lichid din instalaţia de spalat parbriz
42 Alte materiale provenite de la depoluare
bull anvelope
bull baterii
bull catalizatori
bull contragreutati
bull scule
bull capace roti
bull jante din aliaj
bull jante din metal feros
bull condensatori ce contin PCBPCT
bull piese mari din material plastic
43 Metalele feroase
Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general
aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar
cealaltă jumătate icircn caroserie
44 Metalele neferoase
22
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii
bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
bull elemente ale radiatoarelor
bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
bull elemente sudate ale barelor de protectie
bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor
automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă
bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt
bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică
bull diverse parţi ale accesoriilor
bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate
bull Zincul ndash se utilizeaza la
bull acoperiri galvanice ale tablei
bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
bull Plumbul ndash se utilizeaza la
bull fabricarea acumulatorilor
bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare
şi vulcanizare
bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
bull platina
bull rodiul
bull paladiul
45 Componente nemetalice
bull materiale plastice
bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează
bull 60 icircn interior
23
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull 10 icircn motor
bull 10 icircn instalatia electrică
bull 15 la caroserie
bull 5 la şasiu
bull Cauciucul este utilizat in general la
bull anvelope
bull furtune
bull chedere
bull Sticla se utilizează icircn principal la
bull parbriz
bull geamuri laterale
bull luneta
bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor
5 Etapele tratării
51 Depoluarea
24
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 2 Depoluare
Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare
icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică
- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil
- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)
- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui
de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului
fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU
doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le
contin)
- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine
mercur
Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi
reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general
reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)
52 Dezmembrarea
25
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor
componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)
Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt
- roţile (oţelaliaj)
- motoarele
- cutiile de viteze
- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi
etrierele de fracircnă
- anvelopele
- radiatoarele
- bateriile
- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora
Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de
viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la
specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul
O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele
provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU
prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural
Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate
vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate
După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare
icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea
VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite
parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea
Acestea includ
- catalizatorul
- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării
acestora icircn timpul procesului de tocare
26
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)
daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare
- sticla
53 Tocarea
Figura 3 Macinarea vehiculului
Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor
componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de
metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de
tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU
datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-
27
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi
textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale
Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai
multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare
Tehnologii de tocare
Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane
(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti
de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu
conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare
Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi
neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de
metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre
cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita
fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din
greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele
moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre
sac (icircn mai puţine cazuri)
Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare
Figura 4 Shredder
28
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi
PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost
clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe
informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare
Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe
materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la
6000 CP
Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi
neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile
alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi
ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi
topitorii
Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase
folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense
de separare
29
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)
transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval
54 Depozitarea
Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de
proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale
Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice
sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de
produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind
sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus
cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate
55 Incinerarearecuperare energetică
Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea
problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea
de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere
municipale
De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de
VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de
Directiva CE si anume
bull Faza 1 - depoluare
bull Faza 2 ndashdezmembrare
bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder
30
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si
reciclate (art 15 din HG 24062004)
Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede
din ce este alcatuit un VSU
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor
61 Metalele feroase
Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn
generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele
mecanice iar cealalta jumatate in caroserie
31
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
53 Tocarea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 25
54 Depozitarea helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 27
55 Incinerarea recuperarea energeticăpag 28
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si reciclate
(art 15 din HG 24062004)helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 29
61 Metale ferosehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 29
62 Metale neferoasehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 29
63 Component nemetalicehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 31
7 Concluziihelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 33
8 Bibliografie helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellippag 34
2
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
1 Introducere
Aspecte legate de vehiculele scoase din uz au icircnceput să fie investigate amănunţit de
Comisa Europeană icircn a doua jumătate a anilor 90 mai icircntacirci printr-o serie de studii (ex Vehicule
scoase din uz ndash Date curente de bază reflectacircnd contextul ecologic şi economic general al
problemei vehiculelor scoase din uz ndash Institutul pentru Politici Europene de Mediu 1996) care au
arătat atacirct dimensiunea fenomenului (numarul vehiculelor scoase din uz la nivelul celor 17 state
UE din acea perioadă fiind de aproximativ 9 milioane pe an) cacirct şi faptul că este necesara crearea
unui cadru legislativ uniform şi coerent la nivelul statelor membre Cadrul respectiv trebuia să
prevadă criterii de performanţă pentru tratarea vehiculelor scoase din uz icircn condiţii de siguranţă
pentru mediu şi sanătatea populaţiei şi atingerea unui grad ridicat de reutilizare reciclare şi
valorificare energetica a materialelor şi componentelor provenind de la depoluarea şi
dezmembrarea vehiculelor scoase din uz Icircn plus pentru facilitarea gestionării VSU a trebuit să se
includă obligaţii legate de fabricarea vehiculelor noi icircn mod special icircn ceea ce priveşte codarea
obligatorie a componentelor de plastic icircn vederea facilitării dezmembrării şi restricţionarea
utilizării metalelor grele la fabricarea vehiculelor
Icircn plus au trebuit integrate principiile care stau la baza legislaţiei comunitare icircn domeniul
gestionarii deşeurilor şi anume
bull principiul poluatorul plăteşte
3
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull principiul responsabilitaţii producătorului
A fost de asemenea utilizată experienţa legată de elaborarea şi implementarea altor componente
similare ale acquis-ului comunitar privind gestionarea fluxurilor speciale de deseuri (ex
ambalaje uleiuri uzate baterii si acumulatori uzaţi) unde s-au aplicat aceleaşi principii Datele
care au stat la baza stabilirii obiectivelor de valorificare şi cerintelor minime pe care trebuie să le
indeplinească unităţile de colectaretratare au fost obţinute plecacircnd de la rezultatele sistemelor
deja funcţionale icircn anumite state membre (icircn mod special Olanda Danemarca şi Suedia)
Principalele idei care au rezultat icircn urma studiilor şi care au stat la baza elaborarii
Directivei 200053CE sunt următoarele
bull deşeurile trebuie reutilizate şi valorificate acordacircndu-se icircntacircietate reutilizării si reciclării
bull statele membre trebuie să ia masuri pentru a se asigura că operatorii economici instituie sisteme
de colectare tratare şi valorificare a vehiculelor scoase din uz
bull statele membre trebuie să se asigure că ultimul deţinator şisau proprietar poate livra vehiculul
uzat catre o instalaţie de tratare autorizată fară costuri ca urmare a faptului ca vehiculul nu are
valoare sau are o valoare comercială negativă iar producătorii acoperă integral sau icircn mare
masura costurile punerii icircn aplicare ale acestei măsuri
bull este important ca masurile preventive sa se aplice cu icircncepere din faza de proiectare a
vehiculului şi să se concretizeze icircn special icircn reducerea şi controlul substantelor periculoase
pentru a preveni eliberarea acestora icircn mediu a facilita reciclarea şi pentru a evita eliminarea
deşeurilor periculoase
bull avacircnd icircn vedere nivelul scăzut la care se realizează reciclarea tuturor părţtilor din plastic ale
vehiculelor uzate trebuie icircmbunatatita continuu
bull cerinţele pentru dezmembrarea refolosirea şi reciclarea vehiculelor uzate şi a componentelor
acestora trebuie integrate icircn etapele de proiectare şi producţie ale noilor vehicule
bull trebuie icircncurajată dezvoltarea pieţelor de materiale reciclate
bull este necesară introducerea unui certificat de distrugere pentru a condiţiona radierea vehiculelor
scoase din uz
4
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull agenţii economici care desfasoara operaţiuni de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz
trebuie sa deţina autorizaţii de mediu
bull este necesară promovarea proprietatilor legate de reciclarea şi valorificarea vehiculelor
bull stocarea temporară şi tratarea vehiculelor trebuie efectuate astfel icircncat sa se previna impactul
negativ asupra mediului şi afectarea concurentei şi a schimburilor comerciale
bull pentru a obţine rezultate pe termen scurt şi pentru a oferi agentilor consumatorilor şi
autoritatilor publice perspectiva necesara pe termen lung este necesara stabilirea de obiective
cuantificate de reutilizare reciclare şi valorificare care trebuie indeplinite de agentii economici
bull producatorii trebuie sa se asigure ca vehiculele sunt proiectate şi fabricate astfel incat să permită
indeplinirea obiectivelor de reutilizare reciclare şi valorificare
bull prin aplicarea acquis-ului comunitar se va proteja concurenţa ţi icircn special accesul
intreprinderilor mici si mijlocii pe piaţa de colectare dezmembrare tratare şi reciclare
bull pentru a facilita dezmembrarea şi valorificarea producatorii trebuie să puna la dispoziţia
instalatiilor autorizate toate informaţiile necesare referitoare la dezmembrare icircn special pentru
materialele cu grad ridicat de risc
5
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
2 Legislatie
Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana s-a impus adoptarea de catre Romacircnia
a legilor europene icircn domeniul mediului Astfel directiva 200053EC privind reciclarea
vehiculelor scoase din uz a fost transpusa exact icircn legislaţia romacircna prin Hotararea de Guvern
nr 2406 din 21 decembrie 2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz care cuprinde 20
de articole in care se reglementeaza masurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la
vehicule scoase din uz şi reutilizarea şi reciclarea precum şi alte forme de valorificare a acestora
O alta Hotarare de Guvern a impartit deseurile pe mai multe clase astfel conform HG nr
8562002- MOf nr 65905092002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei
cuprinzacircnd deşeurile vehivulele scoase din uz se găsesc la punctele
- 13 Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi
cu subpunctele
o 13 01 deşeuri de uleiuri hidraulice
o 13 07 deşeuri de combustibili lichizi
6
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
-16 Deşeuri nespecificate icircn alta parte
cu subpunctele
o 16 01 vehicule scoase din uz de la diverse mijloace de transport (inclusiv vehicule
pentru transport icircn afara drumurilor) şi deseuri de la dezmembrarea vehiculelor
casate şi icircntreţinerea vehiculelor
o 16 01 03 anvelope scoase din uz
o 16 01 06 vehicule scoase din uz care nu conţin lichide sau alte componente
periculoase
o 16 01 07 filtre de ulei
o 16 01 10 componente explozive (de ex perne de protecţie (air bags))
o 16 01 11 placuţe de fracircnă cu conţinut de azbest
o 16 01 12 plăcuţe de fracircnă altele decacirct cele specificate la 16 01 11
o 16 01 13 lichide de frana
o 16 01 15 fluide antigel
o 16 01 17 metale feroase
o 16 01 18 metale neferoase
o 16 01 19 materiale plastice
o 16 01 20 sticla
o 16 02 deşeuri de la echipamente electrice şi electronice
o 16 06 baterii şi acumulatori
7
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Art 1
(1)Prezenta hotăracircre reglementează măsurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la
vehiculele scoase din uz şi reutilizarea reciclarea precum şi alte forme de valorificare a
vehiculelor scoase din uz şi a componentelor acestora icircn vederea reducerii cantităţii de deşeuri
destinate eliminării
(2)Prevederile prezentei hotăracircri stabilesc măsuri pentru icircmbunătăţirea din punct de vedere al
protecţiei mediului a activităţilor agenţilor economici implicaţi icircn ciclul de viaţă al vehiculelor şi
icircn special ale agenţilor economici direct implicaţi icircn tratarea vehiculelor scoase din uz
(3)Prezenta hotăracircre se aplică cu respectarea legislaţiei naţionale privind standardele de siguranţă
emisiile icircn atmosferă şi nivelul emisiilor de zgomot precum şi cele referitoare la protecţia solului
şi a apei
(4)Prevederile prezentei hotăracircri se aplică vehiculelor scoase din uz inclusiv componentelor şi
materialelor acestora fără a se ţine seama de modul icircn care vehiculul a fost icircntreţinut sau reparat
pe toată durata utilizării acestuia şi indiferent dacă acesta este echipat cu componente furnizate de
producător sau cu alte componente a căror montare ca piese de schimb sau ca piese de icircnlocuire
se realizează respectacircndu-se reglementările naţionale icircn domeniu
Art 2
Articolul 2 al hotararii prezinta explicarea unor termini si expresii folositi in textul legii
a)vehicul - orice vehicul aparţinacircnd categoriilor M sau N precum şi vehiculele cu 3 roţi astfel
cum sunt definite prin Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr
2112003 pentru aprobarea Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le
icircndeplinească vehiculele rutiere icircn vederea admiterii icircn circulaţie pe drumurile publice din
Romacircnia - RNTR 2 cu modificările şi completările ulterioare cu excepţia mototriciclurilor
b)vehicul scos din uz - un vehicul devenit deşeu icircn sensul definiţiei din anexa nr IA la
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 782000 privind regimul deşeurilor aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr 4262001
8
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
c)producător - fabricantul de vehicule sau importatorul profesional al unui vehicul icircn Romacircnia
d)producător individual - persoană fizică sau juridică care produce ori importă vehicule dar care
nu desfăşoară această activitate cu titlu profesional
e)prevenire - măsurile care urmăresc reducerea cantităţii şi nocivităţii pentru mediu a vehiculelor
scoase din uz a materialelor şi substanţelor din componenţa acestora
f)tratare - orice activitate desfăşurată după ce vehiculul scos din uz a fost predat unui agent
economic care desfăşoară activităţi de depoluare dezmembrare tăiere mărunţire valorificare sau
pregătire pentru eliminarea deşeurilor mărunţite precum şi orice altă operaţiune efectuată icircn
vederea valorificării şisau eliminării vehiculelor scoase din uz şi a componentelor lor
g)reutilizare - orice operaţiune prin care componentele vehiculelor scoase din uz sunt utilizate icircn
acelaşi scop pentru care au fost concepute
h)reciclare - reprelucrarea deşeurilor icircntr-un proces de producţie icircn vederea utilizării icircn scopul
iniţial sau pentru alte scopuri dar cu excluderea valorificării energetice
i)valorificare energetică - utilizarea deşeurilor combustibile ca mijloc de generare a energiei prin
incinerare directă sau coincinerare cu sau fără alte deşeuri dar cu recuperarea căldurii
j)valorificare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIB la Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001
k)eliminare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIA la Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001
l)agenţi economici - producătorii distribuitorii colectorii companiile de asigurare precum şi
agenţii care au ca obiect de activitate tratarea recuperarea reciclarea vehiculelor scoase din uz
inclusiv a componentelor şi materialelor acestora
m)substanţă periculoasă - orice substanţă considerată periculoasă potrivit art 7 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr 2002000 privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi
preparatelor chimice periculoase aprobată cu modificări prin Legea nr 4512001
n)instalaţie de mărunţire a vehiculelor scoase din uz - orice instalaţie utilizată pentru tăierea icircn
bucăţi sau pentru fragmentarea vehiculelor scoase din uz inclusiv icircn scopul obţinerii de resturi
metalice direct refolosibile
9
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
o)informaţii referitoare la dezmembrare - toate informaţiile necesare pentru tratarea
corespunzătoare şi ecologic raţională a vehiculelor scoase din uz Aceste informaţii vor fi puse la
dispoziţie agenţilor economici care deţin instalaţii de tratare autorizate de către producătorii de
vehicule şi producătorii de componente sub formă de manuale sau pe suport electronic cum ar fi
CD-ROM servicii on-line
p)piesă de icircnlocuire - piesă destinată să icircnlocuiască la un vehicul acea piesă cu care vehiculul a
fost omologat de tip
r)masă medie la gol a vehiculului - masă proprie a vehiculului conform cărţii de identitate a
vehiculului minus masa conţinutului rezervorului de carburant umplut la 90 din capacitate şi
masa conducătorului auto evaluată la 75 kg
s)depoluare - golirea de fluide şi de substanţe chimice periculoase a vehiculelor scoase din uz cu
respectarea prevederilor anexei nr 1 la prezenta hotăracircre
t)certificat de distrugere - certificatul eliberat ultimului deţinător al vehiculului scos din uz de
către unităţile autorizate pentru colectaretratare
Art 3
Icircn scopul prevenirii apariţiei deşeurilor producătorii de vehicule icircn colaborare cu producătorii de
componente şi de materiale vor lua măsurile necesare pentru
a)limitarea şi reducerea pe cacirct posibil a utilizării substanţelor periculoase la construcţia
vehiculelor icircncepacircnd din faza de proiectare pentru a evita poluarea mediului facilitarea
reciclării componentelor şi materialelor precum şi evitarea eliminării deşeurilor periculoase
b)conceperea şi construirea noilor vehicule cu luarea icircn considerare a posibilităţilor de
dezmembrare reutilizare şi valorificare a componentelor şi materialelor acestora
c)dezvoltarea utilizării materialelor reciclate la producerea de noi vehicule sau alte produse
Art 4
(1)Materialele şi componentele vehiculelor vor fi introduse pe piaţă numai dacă nu conţin plumb
mercur cadmiu şi crom hexavalent
(2)Materialele şi componentele vehiculelor exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)
precum şi condiţiile icircn care se pot utiliza se aprobă prin ordin comun al ministrului mediului şi
10
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
gospodăririi apelor şi al ministrului economiei şi comerţului icircn termen de 90 de zile de la
publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri
Art 5
Producătorii de vehicule şi producătorii de componente sau de materiale au obligaţia de a
codifica componentele şi materialele pentru a facilita identificarea acestora la dezmembrarea
pentru reutilizare valorificare reciclare Pot fi aplicate ca standarde de referinţă următoarele SR
EN ISO 1043-12003 SR ISO 1043-21995 SR EN ISO 114692001 pentru componente din
materiale plastice şi SR ISO 16291993 pentru componente din cauciuc sau latex cu excepţia
anvelopelor
Art 6
(1)Producătorii icircn colaborare cu agenţii economici implicaţi icircn gestionarea vehiculelor scoase
din uz sunt obligaţi să publice icircn cartea tehnică sau prin alte mijloace de informare informaţii
privind
a)construcţia vehiculelor şi a componentelor acestora din punct de vedere al posibilităţilor de
reciclare şi valorificare a acestora
b)modalităţile de tratare ecologică a vehiculelor uzate icircn special icircn ceea ce priveşte
dezmembrarea şi evacuarea tuturor fluidelor
c)dezvoltarea şi optimizarea metodelor de reutilizare reciclare şi recuperare a vehiculelor uzate şi
a componentelor acestora
d)progresele realizate icircn domeniul valorificării şi reciclării icircn scopul reducerii cantităţii de
deşeuri precum şi pentru creşterea gradului de valorificare şi reciclare
(2)Producătorii au obligaţia de a pune la dispoziţie potenţialilor cumpărători informaţiile
prevăzute la alin (1) Date generale referitoare la informaţiile prevăzute la alin (1) vor fi incluse
icircn materialele promoţionale utilizate la comercializarea noilor vehicule
Art 7
(1)Producătorii de vehicule au obligaţia de a furniza gratuit agenţilor economici autorizaţi care
realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea acestora şi cu
11
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
respectarea secretului industrial şi comercial informaţii privind dezmembrarea tipurilor noi de
vehicule icircn termen de cel mult 6 luni de la punerea pe piaţă a acestora Aceste informaţii vor privi
componentele şi materialele precum şi localizarea tuturor substanţelor periculoase utilizate cu
scopul atingerii obiectivelor prevăzute la art 15
(2)Producătorii de componente pentru vehicule trebuie să furnizeze agenţilor economici
autorizaţi care realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea
acestora şi cu respectarea secretului industrial şi comercial informaţiile necesare privind
dezmembrarea depozitarea şi testarea componentelor reutilizabile
Art 8
Persoanele fizice sau persoanele juridice deţinătoare de vehicule scoase din uz au următoarele
obligaţii
a)să nu abandoneze vehiculele scoase din uz ori componentele solide şisau lichide ale acestora
pe sol icircn apele de suprafaţă şi ale mării teritoriale
b)să predea vehiculele scoase din uz agenţilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de
colectare şisau tratare a vehiculelor scoase din uz
Art 9
(1)Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi
preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă atunci cacircnd acestea
devin vehicule scoase din uz
(2)Icircn scopul aplicării prevederilor alin (1) producătorii de vehicule vor asigura individual sau
prin contracte cu terţe părţi minimum
a)un punct de colectare icircn fiecare judeţ
b)un punct de colectare icircn fiecare oraş cu peste 100000 de locuitori
c)3 puncte de colectare icircn municipiul Bucureşti
(3)Producătorii de vehicule trebuie
a)să transmită anual Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor lista cu punctele de colectare
desemnate potrivit obligaţiilor prevăzute la alin (1)
12
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
b)să afişeze lista cu punctele de colectare prevăzute la alin (2) la punctele de vacircnzare a
vehiculelor noi lista va include detaliile de contact privind persoanele care reprezintă aceste
puncte de colectare
c)să pună la dispoziţie publicului prin publicarea pe Internet lista prevăzută la lit a) a
prezentului alineat
Art 10
(1)Predarea vehiculului scos din uz către punctele de colectare prevăzute la art 9 alin (2) se face
fără nici o cheltuială a deţinătorului care icircl predă
(2)Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)
a)vehiculele scoase din uz care nu sunt icircnmatriculate sau pentru care ultima icircnmatriculare nu s-a
făcut icircn Romacircnia potrivit prevederilor legale icircn vigoare
b)vehiculele scoase din uz care au fost icircnmatriculate temporar icircn Romacircnia
c)vehiculele scoase din uz care nu mai conţin una sau mai multe componente esenţiale icircn mod
special grupul motopropulsor trenul de rulare caroseria şasiul catalizatorul sau echipamentele
electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului
d)vehiculele scoase din uz cărora li s-au adăugat deşeuri
Art 11
(1)Colectarea vehiculelor scoase din uz se va face numai icircn baza prezentării agentului economic
care efectuează colectarea şisau dezmembrarea a următoarelor documente
a)cartea de identitate a vehiculului (original şi o copie care va fi predată agentului economic care
efectuează colectarea şisau dezmembrarea)
b)pentru persoane fizice documentul de identitate al ultimului proprietar dacă acesta efectuează
predarea vehiculului sau al altei persoane icircmputernicite de acesta printr-un act notarial să
efectueze predarea vehiculului uzat precum şi actul notarial de icircmputernicire după caz
c)pentru persoane juridice documentul de identitate al persoanei delegate de societatea
deţinătoare a vehiculului scos din uz să efectueze predarea vehiculului şi delegaţia din partea
societăţii deţinătoare a vehiculului scos din uz pentru persoana care va efectua predarea
vehiculului
13
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Se exceptează de la aplicarea prevederilor lit a) şi b) ale alin (1) vehiculele fără proprietar sau
abandonate pe domeniul public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi
trecute potrivit legii icircn proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de pe a căror rază au fost
ridicate
(3)Agenţii economici autorizaţi pentru colectarea vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a
emite ultimului deţinător al vehiculului scos din uz un certificat de distrugere la preluarea
vehiculului scos din uz Icircn cazul icircn care agenţii economici desfăşoară doar activităţi de colectare
certificatele de distrugere vor fi emise icircn numele unităţilor de tratare cu care au contract cu
acordul scris al acestora şi cu respectarea prevederilor legale icircn vigoare
(la 08042005 art 11 alin (3) a fost reglementata de Ordinul 872005)
(4)Modelul şi condiţiile de emitere ale certificatului de distrugere se aprobă prin ordin comun al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor al ministrului administraţiei şi internelor şi al
ministrului transporturilor construcţiilor şi turismului icircn termen de 90 de zile de la publicarea icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri
Art 12
(1)Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţă de producători
individuali sau ale căror producători şi-au icircncetat activitatea se asigură prin proiecte finanţate de
la Fondul pentru mediu conform legislaţiei icircn vigoare
(2)Finanţarea proiectelor prevăzute la alin (1) se face numai icircn cazul icircn care se dovedeşte cu
documente că nivelul costurilor de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz depăşeşte
veniturile obţinute din vacircnzarea pieselor reutilizabile şi a materiilor prime secundare rezultate
din tratarea acestora
Art 13
14
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Agenţii economici care efectuează operaţiuni de icircntreţinere şi reparaţii auto au obligaţia de a
preda pentru reciclare valorificare sau reutilizare materialele şi piesele icircnlocuite care constituie
deşeuri către agenţii economici autorizaţi potrivit prevederilor legislaţiei icircn vigoare
Art 14
(1)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase
din uz trebuie să fie autorizaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr
782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei
Guvernului nr 822000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de
reparaţii de reglare de modificări constructive de reconstrucţie a vehiculelor rutiere precum şi
de dezmembrare a vehiculelor uzate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr
2222003 cu modificările ulterioare
(2)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de valorificare şisau eliminare a componentelor şi
materialelor rezultate icircn urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz trebuie să fie autorizaţi
potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 162001
privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile republicată cu modificările ulterioare
(3)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz
sunt obligaţi să respecte cerinţele minime prevăzute icircn anexa nr 1
(4)Icircn vederea respectării obligaţiilor prevăzute icircn anexa nr 1 agenţii economici prevăzuţi la alin
(1) au obligaţia ca icircn termen de 18 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea
I a prezentei hotăracircri să solicite autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului revizuirea
autorizaţiei de mediu
(5)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de dezmembrare şisau tratare a vehiculelor
scoase din uz au obligaţia de a ţine evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri şi a componentelor
reutilizabile
Art 15
(1)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2007 agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol
15
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie
1980
b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie
1980
c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980
d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie
1980
(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele
scoase din uz
b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase
din uz
(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu
destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice
transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare
(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri
a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi
economici cu care producătorii au contract
b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de
către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor
(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se
stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului
economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I a prezentei hotăracircri
(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici
care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite
16
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate
pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs
(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene
un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza
formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi
tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn
structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere
recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor
membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale
Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este
icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o
acoperă
Art 16
(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel
cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr
2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15
(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14
Art 17
(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează
a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei
b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000
lei la 150000000 lei
c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000
lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu
prevederile prezentei hotăracircri
d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000
lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la
conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri
17
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al
Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi
competente potrivit legii
(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele
prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată
Art 18
Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu
excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a
art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006
Art 19
Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre
Art 20
Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn
Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043
cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană
Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine
structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol
stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al
4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele
45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive
europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca
18
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU
Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating
o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz
naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma
purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)
19
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 1 Fluxul reciclarii VUS
Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor
componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la
bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima
faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi
odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea
20
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de
depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse
dezmembrări mai degrabă decacirct tocării
4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate
de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt
41 Fluide de la depoluare
21
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin
staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde
bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)
bull ulei de motor
bull ului de transmisie
bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice
bull ulei din filtru de ulei
bull lichid de frana
bull lichid de răcire
bull lichid din instalaţia de climatizare
bull lichid din instalaţia de spalat parbriz
42 Alte materiale provenite de la depoluare
bull anvelope
bull baterii
bull catalizatori
bull contragreutati
bull scule
bull capace roti
bull jante din aliaj
bull jante din metal feros
bull condensatori ce contin PCBPCT
bull piese mari din material plastic
43 Metalele feroase
Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general
aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar
cealaltă jumătate icircn caroserie
44 Metalele neferoase
22
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii
bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
bull elemente ale radiatoarelor
bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
bull elemente sudate ale barelor de protectie
bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor
automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă
bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt
bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică
bull diverse parţi ale accesoriilor
bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate
bull Zincul ndash se utilizeaza la
bull acoperiri galvanice ale tablei
bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
bull Plumbul ndash se utilizeaza la
bull fabricarea acumulatorilor
bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare
şi vulcanizare
bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
bull platina
bull rodiul
bull paladiul
45 Componente nemetalice
bull materiale plastice
bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează
bull 60 icircn interior
23
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull 10 icircn motor
bull 10 icircn instalatia electrică
bull 15 la caroserie
bull 5 la şasiu
bull Cauciucul este utilizat in general la
bull anvelope
bull furtune
bull chedere
bull Sticla se utilizează icircn principal la
bull parbriz
bull geamuri laterale
bull luneta
bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor
5 Etapele tratării
51 Depoluarea
24
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 2 Depoluare
Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare
icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică
- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil
- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)
- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui
de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului
fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU
doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le
contin)
- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine
mercur
Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi
reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general
reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)
52 Dezmembrarea
25
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor
componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)
Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt
- roţile (oţelaliaj)
- motoarele
- cutiile de viteze
- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi
etrierele de fracircnă
- anvelopele
- radiatoarele
- bateriile
- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora
Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de
viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la
specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul
O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele
provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU
prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural
Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate
vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate
După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare
icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea
VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite
parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea
Acestea includ
- catalizatorul
- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării
acestora icircn timpul procesului de tocare
26
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)
daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare
- sticla
53 Tocarea
Figura 3 Macinarea vehiculului
Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor
componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de
metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de
tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU
datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-
27
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi
textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale
Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai
multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare
Tehnologii de tocare
Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane
(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti
de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu
conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare
Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi
neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de
metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre
cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita
fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din
greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele
moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre
sac (icircn mai puţine cazuri)
Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare
Figura 4 Shredder
28
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi
PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost
clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe
informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare
Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe
materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la
6000 CP
Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi
neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile
alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi
ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi
topitorii
Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase
folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense
de separare
29
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)
transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval
54 Depozitarea
Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de
proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale
Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice
sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de
produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind
sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus
cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate
55 Incinerarearecuperare energetică
Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea
problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea
de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere
municipale
De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de
VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de
Directiva CE si anume
bull Faza 1 - depoluare
bull Faza 2 ndashdezmembrare
bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder
30
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si
reciclate (art 15 din HG 24062004)
Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede
din ce este alcatuit un VSU
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor
61 Metalele feroase
Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn
generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele
mecanice iar cealalta jumatate in caroserie
31
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
1 Introducere
Aspecte legate de vehiculele scoase din uz au icircnceput să fie investigate amănunţit de
Comisa Europeană icircn a doua jumătate a anilor 90 mai icircntacirci printr-o serie de studii (ex Vehicule
scoase din uz ndash Date curente de bază reflectacircnd contextul ecologic şi economic general al
problemei vehiculelor scoase din uz ndash Institutul pentru Politici Europene de Mediu 1996) care au
arătat atacirct dimensiunea fenomenului (numarul vehiculelor scoase din uz la nivelul celor 17 state
UE din acea perioadă fiind de aproximativ 9 milioane pe an) cacirct şi faptul că este necesara crearea
unui cadru legislativ uniform şi coerent la nivelul statelor membre Cadrul respectiv trebuia să
prevadă criterii de performanţă pentru tratarea vehiculelor scoase din uz icircn condiţii de siguranţă
pentru mediu şi sanătatea populaţiei şi atingerea unui grad ridicat de reutilizare reciclare şi
valorificare energetica a materialelor şi componentelor provenind de la depoluarea şi
dezmembrarea vehiculelor scoase din uz Icircn plus pentru facilitarea gestionării VSU a trebuit să se
includă obligaţii legate de fabricarea vehiculelor noi icircn mod special icircn ceea ce priveşte codarea
obligatorie a componentelor de plastic icircn vederea facilitării dezmembrării şi restricţionarea
utilizării metalelor grele la fabricarea vehiculelor
Icircn plus au trebuit integrate principiile care stau la baza legislaţiei comunitare icircn domeniul
gestionarii deşeurilor şi anume
bull principiul poluatorul plăteşte
3
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull principiul responsabilitaţii producătorului
A fost de asemenea utilizată experienţa legată de elaborarea şi implementarea altor componente
similare ale acquis-ului comunitar privind gestionarea fluxurilor speciale de deseuri (ex
ambalaje uleiuri uzate baterii si acumulatori uzaţi) unde s-au aplicat aceleaşi principii Datele
care au stat la baza stabilirii obiectivelor de valorificare şi cerintelor minime pe care trebuie să le
indeplinească unităţile de colectaretratare au fost obţinute plecacircnd de la rezultatele sistemelor
deja funcţionale icircn anumite state membre (icircn mod special Olanda Danemarca şi Suedia)
Principalele idei care au rezultat icircn urma studiilor şi care au stat la baza elaborarii
Directivei 200053CE sunt următoarele
bull deşeurile trebuie reutilizate şi valorificate acordacircndu-se icircntacircietate reutilizării si reciclării
bull statele membre trebuie să ia masuri pentru a se asigura că operatorii economici instituie sisteme
de colectare tratare şi valorificare a vehiculelor scoase din uz
bull statele membre trebuie să se asigure că ultimul deţinator şisau proprietar poate livra vehiculul
uzat catre o instalaţie de tratare autorizată fară costuri ca urmare a faptului ca vehiculul nu are
valoare sau are o valoare comercială negativă iar producătorii acoperă integral sau icircn mare
masura costurile punerii icircn aplicare ale acestei măsuri
bull este important ca masurile preventive sa se aplice cu icircncepere din faza de proiectare a
vehiculului şi să se concretizeze icircn special icircn reducerea şi controlul substantelor periculoase
pentru a preveni eliberarea acestora icircn mediu a facilita reciclarea şi pentru a evita eliminarea
deşeurilor periculoase
bull avacircnd icircn vedere nivelul scăzut la care se realizează reciclarea tuturor părţtilor din plastic ale
vehiculelor uzate trebuie icircmbunatatita continuu
bull cerinţele pentru dezmembrarea refolosirea şi reciclarea vehiculelor uzate şi a componentelor
acestora trebuie integrate icircn etapele de proiectare şi producţie ale noilor vehicule
bull trebuie icircncurajată dezvoltarea pieţelor de materiale reciclate
bull este necesară introducerea unui certificat de distrugere pentru a condiţiona radierea vehiculelor
scoase din uz
4
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull agenţii economici care desfasoara operaţiuni de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz
trebuie sa deţina autorizaţii de mediu
bull este necesară promovarea proprietatilor legate de reciclarea şi valorificarea vehiculelor
bull stocarea temporară şi tratarea vehiculelor trebuie efectuate astfel icircncat sa se previna impactul
negativ asupra mediului şi afectarea concurentei şi a schimburilor comerciale
bull pentru a obţine rezultate pe termen scurt şi pentru a oferi agentilor consumatorilor şi
autoritatilor publice perspectiva necesara pe termen lung este necesara stabilirea de obiective
cuantificate de reutilizare reciclare şi valorificare care trebuie indeplinite de agentii economici
bull producatorii trebuie sa se asigure ca vehiculele sunt proiectate şi fabricate astfel incat să permită
indeplinirea obiectivelor de reutilizare reciclare şi valorificare
bull prin aplicarea acquis-ului comunitar se va proteja concurenţa ţi icircn special accesul
intreprinderilor mici si mijlocii pe piaţa de colectare dezmembrare tratare şi reciclare
bull pentru a facilita dezmembrarea şi valorificarea producatorii trebuie să puna la dispoziţia
instalatiilor autorizate toate informaţiile necesare referitoare la dezmembrare icircn special pentru
materialele cu grad ridicat de risc
5
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
2 Legislatie
Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana s-a impus adoptarea de catre Romacircnia
a legilor europene icircn domeniul mediului Astfel directiva 200053EC privind reciclarea
vehiculelor scoase din uz a fost transpusa exact icircn legislaţia romacircna prin Hotararea de Guvern
nr 2406 din 21 decembrie 2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz care cuprinde 20
de articole in care se reglementeaza masurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la
vehicule scoase din uz şi reutilizarea şi reciclarea precum şi alte forme de valorificare a acestora
O alta Hotarare de Guvern a impartit deseurile pe mai multe clase astfel conform HG nr
8562002- MOf nr 65905092002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei
cuprinzacircnd deşeurile vehivulele scoase din uz se găsesc la punctele
- 13 Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi
cu subpunctele
o 13 01 deşeuri de uleiuri hidraulice
o 13 07 deşeuri de combustibili lichizi
6
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
-16 Deşeuri nespecificate icircn alta parte
cu subpunctele
o 16 01 vehicule scoase din uz de la diverse mijloace de transport (inclusiv vehicule
pentru transport icircn afara drumurilor) şi deseuri de la dezmembrarea vehiculelor
casate şi icircntreţinerea vehiculelor
o 16 01 03 anvelope scoase din uz
o 16 01 06 vehicule scoase din uz care nu conţin lichide sau alte componente
periculoase
o 16 01 07 filtre de ulei
o 16 01 10 componente explozive (de ex perne de protecţie (air bags))
o 16 01 11 placuţe de fracircnă cu conţinut de azbest
o 16 01 12 plăcuţe de fracircnă altele decacirct cele specificate la 16 01 11
o 16 01 13 lichide de frana
o 16 01 15 fluide antigel
o 16 01 17 metale feroase
o 16 01 18 metale neferoase
o 16 01 19 materiale plastice
o 16 01 20 sticla
o 16 02 deşeuri de la echipamente electrice şi electronice
o 16 06 baterii şi acumulatori
7
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Art 1
(1)Prezenta hotăracircre reglementează măsurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la
vehiculele scoase din uz şi reutilizarea reciclarea precum şi alte forme de valorificare a
vehiculelor scoase din uz şi a componentelor acestora icircn vederea reducerii cantităţii de deşeuri
destinate eliminării
(2)Prevederile prezentei hotăracircri stabilesc măsuri pentru icircmbunătăţirea din punct de vedere al
protecţiei mediului a activităţilor agenţilor economici implicaţi icircn ciclul de viaţă al vehiculelor şi
icircn special ale agenţilor economici direct implicaţi icircn tratarea vehiculelor scoase din uz
(3)Prezenta hotăracircre se aplică cu respectarea legislaţiei naţionale privind standardele de siguranţă
emisiile icircn atmosferă şi nivelul emisiilor de zgomot precum şi cele referitoare la protecţia solului
şi a apei
(4)Prevederile prezentei hotăracircri se aplică vehiculelor scoase din uz inclusiv componentelor şi
materialelor acestora fără a se ţine seama de modul icircn care vehiculul a fost icircntreţinut sau reparat
pe toată durata utilizării acestuia şi indiferent dacă acesta este echipat cu componente furnizate de
producător sau cu alte componente a căror montare ca piese de schimb sau ca piese de icircnlocuire
se realizează respectacircndu-se reglementările naţionale icircn domeniu
Art 2
Articolul 2 al hotararii prezinta explicarea unor termini si expresii folositi in textul legii
a)vehicul - orice vehicul aparţinacircnd categoriilor M sau N precum şi vehiculele cu 3 roţi astfel
cum sunt definite prin Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr
2112003 pentru aprobarea Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le
icircndeplinească vehiculele rutiere icircn vederea admiterii icircn circulaţie pe drumurile publice din
Romacircnia - RNTR 2 cu modificările şi completările ulterioare cu excepţia mototriciclurilor
b)vehicul scos din uz - un vehicul devenit deşeu icircn sensul definiţiei din anexa nr IA la
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 782000 privind regimul deşeurilor aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr 4262001
8
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
c)producător - fabricantul de vehicule sau importatorul profesional al unui vehicul icircn Romacircnia
d)producător individual - persoană fizică sau juridică care produce ori importă vehicule dar care
nu desfăşoară această activitate cu titlu profesional
e)prevenire - măsurile care urmăresc reducerea cantităţii şi nocivităţii pentru mediu a vehiculelor
scoase din uz a materialelor şi substanţelor din componenţa acestora
f)tratare - orice activitate desfăşurată după ce vehiculul scos din uz a fost predat unui agent
economic care desfăşoară activităţi de depoluare dezmembrare tăiere mărunţire valorificare sau
pregătire pentru eliminarea deşeurilor mărunţite precum şi orice altă operaţiune efectuată icircn
vederea valorificării şisau eliminării vehiculelor scoase din uz şi a componentelor lor
g)reutilizare - orice operaţiune prin care componentele vehiculelor scoase din uz sunt utilizate icircn
acelaşi scop pentru care au fost concepute
h)reciclare - reprelucrarea deşeurilor icircntr-un proces de producţie icircn vederea utilizării icircn scopul
iniţial sau pentru alte scopuri dar cu excluderea valorificării energetice
i)valorificare energetică - utilizarea deşeurilor combustibile ca mijloc de generare a energiei prin
incinerare directă sau coincinerare cu sau fără alte deşeuri dar cu recuperarea căldurii
j)valorificare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIB la Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001
k)eliminare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIA la Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001
l)agenţi economici - producătorii distribuitorii colectorii companiile de asigurare precum şi
agenţii care au ca obiect de activitate tratarea recuperarea reciclarea vehiculelor scoase din uz
inclusiv a componentelor şi materialelor acestora
m)substanţă periculoasă - orice substanţă considerată periculoasă potrivit art 7 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr 2002000 privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi
preparatelor chimice periculoase aprobată cu modificări prin Legea nr 4512001
n)instalaţie de mărunţire a vehiculelor scoase din uz - orice instalaţie utilizată pentru tăierea icircn
bucăţi sau pentru fragmentarea vehiculelor scoase din uz inclusiv icircn scopul obţinerii de resturi
metalice direct refolosibile
9
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
o)informaţii referitoare la dezmembrare - toate informaţiile necesare pentru tratarea
corespunzătoare şi ecologic raţională a vehiculelor scoase din uz Aceste informaţii vor fi puse la
dispoziţie agenţilor economici care deţin instalaţii de tratare autorizate de către producătorii de
vehicule şi producătorii de componente sub formă de manuale sau pe suport electronic cum ar fi
CD-ROM servicii on-line
p)piesă de icircnlocuire - piesă destinată să icircnlocuiască la un vehicul acea piesă cu care vehiculul a
fost omologat de tip
r)masă medie la gol a vehiculului - masă proprie a vehiculului conform cărţii de identitate a
vehiculului minus masa conţinutului rezervorului de carburant umplut la 90 din capacitate şi
masa conducătorului auto evaluată la 75 kg
s)depoluare - golirea de fluide şi de substanţe chimice periculoase a vehiculelor scoase din uz cu
respectarea prevederilor anexei nr 1 la prezenta hotăracircre
t)certificat de distrugere - certificatul eliberat ultimului deţinător al vehiculului scos din uz de
către unităţile autorizate pentru colectaretratare
Art 3
Icircn scopul prevenirii apariţiei deşeurilor producătorii de vehicule icircn colaborare cu producătorii de
componente şi de materiale vor lua măsurile necesare pentru
a)limitarea şi reducerea pe cacirct posibil a utilizării substanţelor periculoase la construcţia
vehiculelor icircncepacircnd din faza de proiectare pentru a evita poluarea mediului facilitarea
reciclării componentelor şi materialelor precum şi evitarea eliminării deşeurilor periculoase
b)conceperea şi construirea noilor vehicule cu luarea icircn considerare a posibilităţilor de
dezmembrare reutilizare şi valorificare a componentelor şi materialelor acestora
c)dezvoltarea utilizării materialelor reciclate la producerea de noi vehicule sau alte produse
Art 4
(1)Materialele şi componentele vehiculelor vor fi introduse pe piaţă numai dacă nu conţin plumb
mercur cadmiu şi crom hexavalent
(2)Materialele şi componentele vehiculelor exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)
precum şi condiţiile icircn care se pot utiliza se aprobă prin ordin comun al ministrului mediului şi
10
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
gospodăririi apelor şi al ministrului economiei şi comerţului icircn termen de 90 de zile de la
publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri
Art 5
Producătorii de vehicule şi producătorii de componente sau de materiale au obligaţia de a
codifica componentele şi materialele pentru a facilita identificarea acestora la dezmembrarea
pentru reutilizare valorificare reciclare Pot fi aplicate ca standarde de referinţă următoarele SR
EN ISO 1043-12003 SR ISO 1043-21995 SR EN ISO 114692001 pentru componente din
materiale plastice şi SR ISO 16291993 pentru componente din cauciuc sau latex cu excepţia
anvelopelor
Art 6
(1)Producătorii icircn colaborare cu agenţii economici implicaţi icircn gestionarea vehiculelor scoase
din uz sunt obligaţi să publice icircn cartea tehnică sau prin alte mijloace de informare informaţii
privind
a)construcţia vehiculelor şi a componentelor acestora din punct de vedere al posibilităţilor de
reciclare şi valorificare a acestora
b)modalităţile de tratare ecologică a vehiculelor uzate icircn special icircn ceea ce priveşte
dezmembrarea şi evacuarea tuturor fluidelor
c)dezvoltarea şi optimizarea metodelor de reutilizare reciclare şi recuperare a vehiculelor uzate şi
a componentelor acestora
d)progresele realizate icircn domeniul valorificării şi reciclării icircn scopul reducerii cantităţii de
deşeuri precum şi pentru creşterea gradului de valorificare şi reciclare
(2)Producătorii au obligaţia de a pune la dispoziţie potenţialilor cumpărători informaţiile
prevăzute la alin (1) Date generale referitoare la informaţiile prevăzute la alin (1) vor fi incluse
icircn materialele promoţionale utilizate la comercializarea noilor vehicule
Art 7
(1)Producătorii de vehicule au obligaţia de a furniza gratuit agenţilor economici autorizaţi care
realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea acestora şi cu
11
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
respectarea secretului industrial şi comercial informaţii privind dezmembrarea tipurilor noi de
vehicule icircn termen de cel mult 6 luni de la punerea pe piaţă a acestora Aceste informaţii vor privi
componentele şi materialele precum şi localizarea tuturor substanţelor periculoase utilizate cu
scopul atingerii obiectivelor prevăzute la art 15
(2)Producătorii de componente pentru vehicule trebuie să furnizeze agenţilor economici
autorizaţi care realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea
acestora şi cu respectarea secretului industrial şi comercial informaţiile necesare privind
dezmembrarea depozitarea şi testarea componentelor reutilizabile
Art 8
Persoanele fizice sau persoanele juridice deţinătoare de vehicule scoase din uz au următoarele
obligaţii
a)să nu abandoneze vehiculele scoase din uz ori componentele solide şisau lichide ale acestora
pe sol icircn apele de suprafaţă şi ale mării teritoriale
b)să predea vehiculele scoase din uz agenţilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de
colectare şisau tratare a vehiculelor scoase din uz
Art 9
(1)Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi
preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă atunci cacircnd acestea
devin vehicule scoase din uz
(2)Icircn scopul aplicării prevederilor alin (1) producătorii de vehicule vor asigura individual sau
prin contracte cu terţe părţi minimum
a)un punct de colectare icircn fiecare judeţ
b)un punct de colectare icircn fiecare oraş cu peste 100000 de locuitori
c)3 puncte de colectare icircn municipiul Bucureşti
(3)Producătorii de vehicule trebuie
a)să transmită anual Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor lista cu punctele de colectare
desemnate potrivit obligaţiilor prevăzute la alin (1)
12
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
b)să afişeze lista cu punctele de colectare prevăzute la alin (2) la punctele de vacircnzare a
vehiculelor noi lista va include detaliile de contact privind persoanele care reprezintă aceste
puncte de colectare
c)să pună la dispoziţie publicului prin publicarea pe Internet lista prevăzută la lit a) a
prezentului alineat
Art 10
(1)Predarea vehiculului scos din uz către punctele de colectare prevăzute la art 9 alin (2) se face
fără nici o cheltuială a deţinătorului care icircl predă
(2)Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)
a)vehiculele scoase din uz care nu sunt icircnmatriculate sau pentru care ultima icircnmatriculare nu s-a
făcut icircn Romacircnia potrivit prevederilor legale icircn vigoare
b)vehiculele scoase din uz care au fost icircnmatriculate temporar icircn Romacircnia
c)vehiculele scoase din uz care nu mai conţin una sau mai multe componente esenţiale icircn mod
special grupul motopropulsor trenul de rulare caroseria şasiul catalizatorul sau echipamentele
electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului
d)vehiculele scoase din uz cărora li s-au adăugat deşeuri
Art 11
(1)Colectarea vehiculelor scoase din uz se va face numai icircn baza prezentării agentului economic
care efectuează colectarea şisau dezmembrarea a următoarelor documente
a)cartea de identitate a vehiculului (original şi o copie care va fi predată agentului economic care
efectuează colectarea şisau dezmembrarea)
b)pentru persoane fizice documentul de identitate al ultimului proprietar dacă acesta efectuează
predarea vehiculului sau al altei persoane icircmputernicite de acesta printr-un act notarial să
efectueze predarea vehiculului uzat precum şi actul notarial de icircmputernicire după caz
c)pentru persoane juridice documentul de identitate al persoanei delegate de societatea
deţinătoare a vehiculului scos din uz să efectueze predarea vehiculului şi delegaţia din partea
societăţii deţinătoare a vehiculului scos din uz pentru persoana care va efectua predarea
vehiculului
13
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Se exceptează de la aplicarea prevederilor lit a) şi b) ale alin (1) vehiculele fără proprietar sau
abandonate pe domeniul public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi
trecute potrivit legii icircn proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de pe a căror rază au fost
ridicate
(3)Agenţii economici autorizaţi pentru colectarea vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a
emite ultimului deţinător al vehiculului scos din uz un certificat de distrugere la preluarea
vehiculului scos din uz Icircn cazul icircn care agenţii economici desfăşoară doar activităţi de colectare
certificatele de distrugere vor fi emise icircn numele unităţilor de tratare cu care au contract cu
acordul scris al acestora şi cu respectarea prevederilor legale icircn vigoare
(la 08042005 art 11 alin (3) a fost reglementata de Ordinul 872005)
(4)Modelul şi condiţiile de emitere ale certificatului de distrugere se aprobă prin ordin comun al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor al ministrului administraţiei şi internelor şi al
ministrului transporturilor construcţiilor şi turismului icircn termen de 90 de zile de la publicarea icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri
Art 12
(1)Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţă de producători
individuali sau ale căror producători şi-au icircncetat activitatea se asigură prin proiecte finanţate de
la Fondul pentru mediu conform legislaţiei icircn vigoare
(2)Finanţarea proiectelor prevăzute la alin (1) se face numai icircn cazul icircn care se dovedeşte cu
documente că nivelul costurilor de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz depăşeşte
veniturile obţinute din vacircnzarea pieselor reutilizabile şi a materiilor prime secundare rezultate
din tratarea acestora
Art 13
14
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Agenţii economici care efectuează operaţiuni de icircntreţinere şi reparaţii auto au obligaţia de a
preda pentru reciclare valorificare sau reutilizare materialele şi piesele icircnlocuite care constituie
deşeuri către agenţii economici autorizaţi potrivit prevederilor legislaţiei icircn vigoare
Art 14
(1)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase
din uz trebuie să fie autorizaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr
782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei
Guvernului nr 822000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de
reparaţii de reglare de modificări constructive de reconstrucţie a vehiculelor rutiere precum şi
de dezmembrare a vehiculelor uzate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr
2222003 cu modificările ulterioare
(2)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de valorificare şisau eliminare a componentelor şi
materialelor rezultate icircn urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz trebuie să fie autorizaţi
potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 162001
privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile republicată cu modificările ulterioare
(3)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz
sunt obligaţi să respecte cerinţele minime prevăzute icircn anexa nr 1
(4)Icircn vederea respectării obligaţiilor prevăzute icircn anexa nr 1 agenţii economici prevăzuţi la alin
(1) au obligaţia ca icircn termen de 18 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea
I a prezentei hotăracircri să solicite autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului revizuirea
autorizaţiei de mediu
(5)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de dezmembrare şisau tratare a vehiculelor
scoase din uz au obligaţia de a ţine evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri şi a componentelor
reutilizabile
Art 15
(1)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2007 agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol
15
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie
1980
b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie
1980
c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980
d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie
1980
(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele
scoase din uz
b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase
din uz
(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu
destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice
transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare
(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri
a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi
economici cu care producătorii au contract
b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de
către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor
(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se
stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului
economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I a prezentei hotăracircri
(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici
care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite
16
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate
pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs
(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene
un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza
formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi
tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn
structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere
recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor
membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale
Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este
icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o
acoperă
Art 16
(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel
cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr
2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15
(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14
Art 17
(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează
a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei
b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000
lei la 150000000 lei
c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000
lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu
prevederile prezentei hotăracircri
d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000
lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la
conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri
17
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al
Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi
competente potrivit legii
(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele
prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată
Art 18
Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu
excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a
art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006
Art 19
Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre
Art 20
Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn
Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043
cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană
Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine
structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol
stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al
4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele
45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive
europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca
18
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU
Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating
o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz
naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma
purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)
19
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 1 Fluxul reciclarii VUS
Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor
componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la
bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima
faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi
odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea
20
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de
depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse
dezmembrări mai degrabă decacirct tocării
4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate
de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt
41 Fluide de la depoluare
21
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin
staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde
bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)
bull ulei de motor
bull ului de transmisie
bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice
bull ulei din filtru de ulei
bull lichid de frana
bull lichid de răcire
bull lichid din instalaţia de climatizare
bull lichid din instalaţia de spalat parbriz
42 Alte materiale provenite de la depoluare
bull anvelope
bull baterii
bull catalizatori
bull contragreutati
bull scule
bull capace roti
bull jante din aliaj
bull jante din metal feros
bull condensatori ce contin PCBPCT
bull piese mari din material plastic
43 Metalele feroase
Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general
aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar
cealaltă jumătate icircn caroserie
44 Metalele neferoase
22
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii
bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
bull elemente ale radiatoarelor
bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
bull elemente sudate ale barelor de protectie
bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor
automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă
bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt
bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică
bull diverse parţi ale accesoriilor
bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate
bull Zincul ndash se utilizeaza la
bull acoperiri galvanice ale tablei
bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
bull Plumbul ndash se utilizeaza la
bull fabricarea acumulatorilor
bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare
şi vulcanizare
bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
bull platina
bull rodiul
bull paladiul
45 Componente nemetalice
bull materiale plastice
bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează
bull 60 icircn interior
23
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull 10 icircn motor
bull 10 icircn instalatia electrică
bull 15 la caroserie
bull 5 la şasiu
bull Cauciucul este utilizat in general la
bull anvelope
bull furtune
bull chedere
bull Sticla se utilizează icircn principal la
bull parbriz
bull geamuri laterale
bull luneta
bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor
5 Etapele tratării
51 Depoluarea
24
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 2 Depoluare
Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare
icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică
- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil
- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)
- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui
de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului
fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU
doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le
contin)
- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine
mercur
Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi
reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general
reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)
52 Dezmembrarea
25
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor
componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)
Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt
- roţile (oţelaliaj)
- motoarele
- cutiile de viteze
- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi
etrierele de fracircnă
- anvelopele
- radiatoarele
- bateriile
- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora
Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de
viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la
specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul
O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele
provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU
prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural
Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate
vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate
După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare
icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea
VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite
parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea
Acestea includ
- catalizatorul
- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării
acestora icircn timpul procesului de tocare
26
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)
daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare
- sticla
53 Tocarea
Figura 3 Macinarea vehiculului
Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor
componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de
metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de
tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU
datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-
27
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi
textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale
Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai
multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare
Tehnologii de tocare
Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane
(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti
de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu
conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare
Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi
neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de
metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre
cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita
fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din
greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele
moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre
sac (icircn mai puţine cazuri)
Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare
Figura 4 Shredder
28
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi
PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost
clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe
informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare
Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe
materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la
6000 CP
Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi
neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile
alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi
ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi
topitorii
Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase
folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense
de separare
29
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)
transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval
54 Depozitarea
Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de
proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale
Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice
sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de
produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind
sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus
cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate
55 Incinerarearecuperare energetică
Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea
problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea
de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere
municipale
De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de
VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de
Directiva CE si anume
bull Faza 1 - depoluare
bull Faza 2 ndashdezmembrare
bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder
30
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si
reciclate (art 15 din HG 24062004)
Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede
din ce este alcatuit un VSU
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor
61 Metalele feroase
Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn
generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele
mecanice iar cealalta jumatate in caroserie
31
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull principiul responsabilitaţii producătorului
A fost de asemenea utilizată experienţa legată de elaborarea şi implementarea altor componente
similare ale acquis-ului comunitar privind gestionarea fluxurilor speciale de deseuri (ex
ambalaje uleiuri uzate baterii si acumulatori uzaţi) unde s-au aplicat aceleaşi principii Datele
care au stat la baza stabilirii obiectivelor de valorificare şi cerintelor minime pe care trebuie să le
indeplinească unităţile de colectaretratare au fost obţinute plecacircnd de la rezultatele sistemelor
deja funcţionale icircn anumite state membre (icircn mod special Olanda Danemarca şi Suedia)
Principalele idei care au rezultat icircn urma studiilor şi care au stat la baza elaborarii
Directivei 200053CE sunt următoarele
bull deşeurile trebuie reutilizate şi valorificate acordacircndu-se icircntacircietate reutilizării si reciclării
bull statele membre trebuie să ia masuri pentru a se asigura că operatorii economici instituie sisteme
de colectare tratare şi valorificare a vehiculelor scoase din uz
bull statele membre trebuie să se asigure că ultimul deţinator şisau proprietar poate livra vehiculul
uzat catre o instalaţie de tratare autorizată fară costuri ca urmare a faptului ca vehiculul nu are
valoare sau are o valoare comercială negativă iar producătorii acoperă integral sau icircn mare
masura costurile punerii icircn aplicare ale acestei măsuri
bull este important ca masurile preventive sa se aplice cu icircncepere din faza de proiectare a
vehiculului şi să se concretizeze icircn special icircn reducerea şi controlul substantelor periculoase
pentru a preveni eliberarea acestora icircn mediu a facilita reciclarea şi pentru a evita eliminarea
deşeurilor periculoase
bull avacircnd icircn vedere nivelul scăzut la care se realizează reciclarea tuturor părţtilor din plastic ale
vehiculelor uzate trebuie icircmbunatatita continuu
bull cerinţele pentru dezmembrarea refolosirea şi reciclarea vehiculelor uzate şi a componentelor
acestora trebuie integrate icircn etapele de proiectare şi producţie ale noilor vehicule
bull trebuie icircncurajată dezvoltarea pieţelor de materiale reciclate
bull este necesară introducerea unui certificat de distrugere pentru a condiţiona radierea vehiculelor
scoase din uz
4
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull agenţii economici care desfasoara operaţiuni de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz
trebuie sa deţina autorizaţii de mediu
bull este necesară promovarea proprietatilor legate de reciclarea şi valorificarea vehiculelor
bull stocarea temporară şi tratarea vehiculelor trebuie efectuate astfel icircncat sa se previna impactul
negativ asupra mediului şi afectarea concurentei şi a schimburilor comerciale
bull pentru a obţine rezultate pe termen scurt şi pentru a oferi agentilor consumatorilor şi
autoritatilor publice perspectiva necesara pe termen lung este necesara stabilirea de obiective
cuantificate de reutilizare reciclare şi valorificare care trebuie indeplinite de agentii economici
bull producatorii trebuie sa se asigure ca vehiculele sunt proiectate şi fabricate astfel incat să permită
indeplinirea obiectivelor de reutilizare reciclare şi valorificare
bull prin aplicarea acquis-ului comunitar se va proteja concurenţa ţi icircn special accesul
intreprinderilor mici si mijlocii pe piaţa de colectare dezmembrare tratare şi reciclare
bull pentru a facilita dezmembrarea şi valorificarea producatorii trebuie să puna la dispoziţia
instalatiilor autorizate toate informaţiile necesare referitoare la dezmembrare icircn special pentru
materialele cu grad ridicat de risc
5
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
2 Legislatie
Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana s-a impus adoptarea de catre Romacircnia
a legilor europene icircn domeniul mediului Astfel directiva 200053EC privind reciclarea
vehiculelor scoase din uz a fost transpusa exact icircn legislaţia romacircna prin Hotararea de Guvern
nr 2406 din 21 decembrie 2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz care cuprinde 20
de articole in care se reglementeaza masurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la
vehicule scoase din uz şi reutilizarea şi reciclarea precum şi alte forme de valorificare a acestora
O alta Hotarare de Guvern a impartit deseurile pe mai multe clase astfel conform HG nr
8562002- MOf nr 65905092002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei
cuprinzacircnd deşeurile vehivulele scoase din uz se găsesc la punctele
- 13 Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi
cu subpunctele
o 13 01 deşeuri de uleiuri hidraulice
o 13 07 deşeuri de combustibili lichizi
6
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
-16 Deşeuri nespecificate icircn alta parte
cu subpunctele
o 16 01 vehicule scoase din uz de la diverse mijloace de transport (inclusiv vehicule
pentru transport icircn afara drumurilor) şi deseuri de la dezmembrarea vehiculelor
casate şi icircntreţinerea vehiculelor
o 16 01 03 anvelope scoase din uz
o 16 01 06 vehicule scoase din uz care nu conţin lichide sau alte componente
periculoase
o 16 01 07 filtre de ulei
o 16 01 10 componente explozive (de ex perne de protecţie (air bags))
o 16 01 11 placuţe de fracircnă cu conţinut de azbest
o 16 01 12 plăcuţe de fracircnă altele decacirct cele specificate la 16 01 11
o 16 01 13 lichide de frana
o 16 01 15 fluide antigel
o 16 01 17 metale feroase
o 16 01 18 metale neferoase
o 16 01 19 materiale plastice
o 16 01 20 sticla
o 16 02 deşeuri de la echipamente electrice şi electronice
o 16 06 baterii şi acumulatori
7
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Art 1
(1)Prezenta hotăracircre reglementează măsurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la
vehiculele scoase din uz şi reutilizarea reciclarea precum şi alte forme de valorificare a
vehiculelor scoase din uz şi a componentelor acestora icircn vederea reducerii cantităţii de deşeuri
destinate eliminării
(2)Prevederile prezentei hotăracircri stabilesc măsuri pentru icircmbunătăţirea din punct de vedere al
protecţiei mediului a activităţilor agenţilor economici implicaţi icircn ciclul de viaţă al vehiculelor şi
icircn special ale agenţilor economici direct implicaţi icircn tratarea vehiculelor scoase din uz
(3)Prezenta hotăracircre se aplică cu respectarea legislaţiei naţionale privind standardele de siguranţă
emisiile icircn atmosferă şi nivelul emisiilor de zgomot precum şi cele referitoare la protecţia solului
şi a apei
(4)Prevederile prezentei hotăracircri se aplică vehiculelor scoase din uz inclusiv componentelor şi
materialelor acestora fără a se ţine seama de modul icircn care vehiculul a fost icircntreţinut sau reparat
pe toată durata utilizării acestuia şi indiferent dacă acesta este echipat cu componente furnizate de
producător sau cu alte componente a căror montare ca piese de schimb sau ca piese de icircnlocuire
se realizează respectacircndu-se reglementările naţionale icircn domeniu
Art 2
Articolul 2 al hotararii prezinta explicarea unor termini si expresii folositi in textul legii
a)vehicul - orice vehicul aparţinacircnd categoriilor M sau N precum şi vehiculele cu 3 roţi astfel
cum sunt definite prin Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr
2112003 pentru aprobarea Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le
icircndeplinească vehiculele rutiere icircn vederea admiterii icircn circulaţie pe drumurile publice din
Romacircnia - RNTR 2 cu modificările şi completările ulterioare cu excepţia mototriciclurilor
b)vehicul scos din uz - un vehicul devenit deşeu icircn sensul definiţiei din anexa nr IA la
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 782000 privind regimul deşeurilor aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr 4262001
8
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
c)producător - fabricantul de vehicule sau importatorul profesional al unui vehicul icircn Romacircnia
d)producător individual - persoană fizică sau juridică care produce ori importă vehicule dar care
nu desfăşoară această activitate cu titlu profesional
e)prevenire - măsurile care urmăresc reducerea cantităţii şi nocivităţii pentru mediu a vehiculelor
scoase din uz a materialelor şi substanţelor din componenţa acestora
f)tratare - orice activitate desfăşurată după ce vehiculul scos din uz a fost predat unui agent
economic care desfăşoară activităţi de depoluare dezmembrare tăiere mărunţire valorificare sau
pregătire pentru eliminarea deşeurilor mărunţite precum şi orice altă operaţiune efectuată icircn
vederea valorificării şisau eliminării vehiculelor scoase din uz şi a componentelor lor
g)reutilizare - orice operaţiune prin care componentele vehiculelor scoase din uz sunt utilizate icircn
acelaşi scop pentru care au fost concepute
h)reciclare - reprelucrarea deşeurilor icircntr-un proces de producţie icircn vederea utilizării icircn scopul
iniţial sau pentru alte scopuri dar cu excluderea valorificării energetice
i)valorificare energetică - utilizarea deşeurilor combustibile ca mijloc de generare a energiei prin
incinerare directă sau coincinerare cu sau fără alte deşeuri dar cu recuperarea căldurii
j)valorificare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIB la Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001
k)eliminare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIA la Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001
l)agenţi economici - producătorii distribuitorii colectorii companiile de asigurare precum şi
agenţii care au ca obiect de activitate tratarea recuperarea reciclarea vehiculelor scoase din uz
inclusiv a componentelor şi materialelor acestora
m)substanţă periculoasă - orice substanţă considerată periculoasă potrivit art 7 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr 2002000 privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi
preparatelor chimice periculoase aprobată cu modificări prin Legea nr 4512001
n)instalaţie de mărunţire a vehiculelor scoase din uz - orice instalaţie utilizată pentru tăierea icircn
bucăţi sau pentru fragmentarea vehiculelor scoase din uz inclusiv icircn scopul obţinerii de resturi
metalice direct refolosibile
9
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
o)informaţii referitoare la dezmembrare - toate informaţiile necesare pentru tratarea
corespunzătoare şi ecologic raţională a vehiculelor scoase din uz Aceste informaţii vor fi puse la
dispoziţie agenţilor economici care deţin instalaţii de tratare autorizate de către producătorii de
vehicule şi producătorii de componente sub formă de manuale sau pe suport electronic cum ar fi
CD-ROM servicii on-line
p)piesă de icircnlocuire - piesă destinată să icircnlocuiască la un vehicul acea piesă cu care vehiculul a
fost omologat de tip
r)masă medie la gol a vehiculului - masă proprie a vehiculului conform cărţii de identitate a
vehiculului minus masa conţinutului rezervorului de carburant umplut la 90 din capacitate şi
masa conducătorului auto evaluată la 75 kg
s)depoluare - golirea de fluide şi de substanţe chimice periculoase a vehiculelor scoase din uz cu
respectarea prevederilor anexei nr 1 la prezenta hotăracircre
t)certificat de distrugere - certificatul eliberat ultimului deţinător al vehiculului scos din uz de
către unităţile autorizate pentru colectaretratare
Art 3
Icircn scopul prevenirii apariţiei deşeurilor producătorii de vehicule icircn colaborare cu producătorii de
componente şi de materiale vor lua măsurile necesare pentru
a)limitarea şi reducerea pe cacirct posibil a utilizării substanţelor periculoase la construcţia
vehiculelor icircncepacircnd din faza de proiectare pentru a evita poluarea mediului facilitarea
reciclării componentelor şi materialelor precum şi evitarea eliminării deşeurilor periculoase
b)conceperea şi construirea noilor vehicule cu luarea icircn considerare a posibilităţilor de
dezmembrare reutilizare şi valorificare a componentelor şi materialelor acestora
c)dezvoltarea utilizării materialelor reciclate la producerea de noi vehicule sau alte produse
Art 4
(1)Materialele şi componentele vehiculelor vor fi introduse pe piaţă numai dacă nu conţin plumb
mercur cadmiu şi crom hexavalent
(2)Materialele şi componentele vehiculelor exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)
precum şi condiţiile icircn care se pot utiliza se aprobă prin ordin comun al ministrului mediului şi
10
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
gospodăririi apelor şi al ministrului economiei şi comerţului icircn termen de 90 de zile de la
publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri
Art 5
Producătorii de vehicule şi producătorii de componente sau de materiale au obligaţia de a
codifica componentele şi materialele pentru a facilita identificarea acestora la dezmembrarea
pentru reutilizare valorificare reciclare Pot fi aplicate ca standarde de referinţă următoarele SR
EN ISO 1043-12003 SR ISO 1043-21995 SR EN ISO 114692001 pentru componente din
materiale plastice şi SR ISO 16291993 pentru componente din cauciuc sau latex cu excepţia
anvelopelor
Art 6
(1)Producătorii icircn colaborare cu agenţii economici implicaţi icircn gestionarea vehiculelor scoase
din uz sunt obligaţi să publice icircn cartea tehnică sau prin alte mijloace de informare informaţii
privind
a)construcţia vehiculelor şi a componentelor acestora din punct de vedere al posibilităţilor de
reciclare şi valorificare a acestora
b)modalităţile de tratare ecologică a vehiculelor uzate icircn special icircn ceea ce priveşte
dezmembrarea şi evacuarea tuturor fluidelor
c)dezvoltarea şi optimizarea metodelor de reutilizare reciclare şi recuperare a vehiculelor uzate şi
a componentelor acestora
d)progresele realizate icircn domeniul valorificării şi reciclării icircn scopul reducerii cantităţii de
deşeuri precum şi pentru creşterea gradului de valorificare şi reciclare
(2)Producătorii au obligaţia de a pune la dispoziţie potenţialilor cumpărători informaţiile
prevăzute la alin (1) Date generale referitoare la informaţiile prevăzute la alin (1) vor fi incluse
icircn materialele promoţionale utilizate la comercializarea noilor vehicule
Art 7
(1)Producătorii de vehicule au obligaţia de a furniza gratuit agenţilor economici autorizaţi care
realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea acestora şi cu
11
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
respectarea secretului industrial şi comercial informaţii privind dezmembrarea tipurilor noi de
vehicule icircn termen de cel mult 6 luni de la punerea pe piaţă a acestora Aceste informaţii vor privi
componentele şi materialele precum şi localizarea tuturor substanţelor periculoase utilizate cu
scopul atingerii obiectivelor prevăzute la art 15
(2)Producătorii de componente pentru vehicule trebuie să furnizeze agenţilor economici
autorizaţi care realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea
acestora şi cu respectarea secretului industrial şi comercial informaţiile necesare privind
dezmembrarea depozitarea şi testarea componentelor reutilizabile
Art 8
Persoanele fizice sau persoanele juridice deţinătoare de vehicule scoase din uz au următoarele
obligaţii
a)să nu abandoneze vehiculele scoase din uz ori componentele solide şisau lichide ale acestora
pe sol icircn apele de suprafaţă şi ale mării teritoriale
b)să predea vehiculele scoase din uz agenţilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de
colectare şisau tratare a vehiculelor scoase din uz
Art 9
(1)Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi
preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă atunci cacircnd acestea
devin vehicule scoase din uz
(2)Icircn scopul aplicării prevederilor alin (1) producătorii de vehicule vor asigura individual sau
prin contracte cu terţe părţi minimum
a)un punct de colectare icircn fiecare judeţ
b)un punct de colectare icircn fiecare oraş cu peste 100000 de locuitori
c)3 puncte de colectare icircn municipiul Bucureşti
(3)Producătorii de vehicule trebuie
a)să transmită anual Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor lista cu punctele de colectare
desemnate potrivit obligaţiilor prevăzute la alin (1)
12
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
b)să afişeze lista cu punctele de colectare prevăzute la alin (2) la punctele de vacircnzare a
vehiculelor noi lista va include detaliile de contact privind persoanele care reprezintă aceste
puncte de colectare
c)să pună la dispoziţie publicului prin publicarea pe Internet lista prevăzută la lit a) a
prezentului alineat
Art 10
(1)Predarea vehiculului scos din uz către punctele de colectare prevăzute la art 9 alin (2) se face
fără nici o cheltuială a deţinătorului care icircl predă
(2)Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)
a)vehiculele scoase din uz care nu sunt icircnmatriculate sau pentru care ultima icircnmatriculare nu s-a
făcut icircn Romacircnia potrivit prevederilor legale icircn vigoare
b)vehiculele scoase din uz care au fost icircnmatriculate temporar icircn Romacircnia
c)vehiculele scoase din uz care nu mai conţin una sau mai multe componente esenţiale icircn mod
special grupul motopropulsor trenul de rulare caroseria şasiul catalizatorul sau echipamentele
electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului
d)vehiculele scoase din uz cărora li s-au adăugat deşeuri
Art 11
(1)Colectarea vehiculelor scoase din uz se va face numai icircn baza prezentării agentului economic
care efectuează colectarea şisau dezmembrarea a următoarelor documente
a)cartea de identitate a vehiculului (original şi o copie care va fi predată agentului economic care
efectuează colectarea şisau dezmembrarea)
b)pentru persoane fizice documentul de identitate al ultimului proprietar dacă acesta efectuează
predarea vehiculului sau al altei persoane icircmputernicite de acesta printr-un act notarial să
efectueze predarea vehiculului uzat precum şi actul notarial de icircmputernicire după caz
c)pentru persoane juridice documentul de identitate al persoanei delegate de societatea
deţinătoare a vehiculului scos din uz să efectueze predarea vehiculului şi delegaţia din partea
societăţii deţinătoare a vehiculului scos din uz pentru persoana care va efectua predarea
vehiculului
13
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Se exceptează de la aplicarea prevederilor lit a) şi b) ale alin (1) vehiculele fără proprietar sau
abandonate pe domeniul public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi
trecute potrivit legii icircn proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de pe a căror rază au fost
ridicate
(3)Agenţii economici autorizaţi pentru colectarea vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a
emite ultimului deţinător al vehiculului scos din uz un certificat de distrugere la preluarea
vehiculului scos din uz Icircn cazul icircn care agenţii economici desfăşoară doar activităţi de colectare
certificatele de distrugere vor fi emise icircn numele unităţilor de tratare cu care au contract cu
acordul scris al acestora şi cu respectarea prevederilor legale icircn vigoare
(la 08042005 art 11 alin (3) a fost reglementata de Ordinul 872005)
(4)Modelul şi condiţiile de emitere ale certificatului de distrugere se aprobă prin ordin comun al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor al ministrului administraţiei şi internelor şi al
ministrului transporturilor construcţiilor şi turismului icircn termen de 90 de zile de la publicarea icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri
Art 12
(1)Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţă de producători
individuali sau ale căror producători şi-au icircncetat activitatea se asigură prin proiecte finanţate de
la Fondul pentru mediu conform legislaţiei icircn vigoare
(2)Finanţarea proiectelor prevăzute la alin (1) se face numai icircn cazul icircn care se dovedeşte cu
documente că nivelul costurilor de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz depăşeşte
veniturile obţinute din vacircnzarea pieselor reutilizabile şi a materiilor prime secundare rezultate
din tratarea acestora
Art 13
14
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Agenţii economici care efectuează operaţiuni de icircntreţinere şi reparaţii auto au obligaţia de a
preda pentru reciclare valorificare sau reutilizare materialele şi piesele icircnlocuite care constituie
deşeuri către agenţii economici autorizaţi potrivit prevederilor legislaţiei icircn vigoare
Art 14
(1)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase
din uz trebuie să fie autorizaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr
782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei
Guvernului nr 822000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de
reparaţii de reglare de modificări constructive de reconstrucţie a vehiculelor rutiere precum şi
de dezmembrare a vehiculelor uzate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr
2222003 cu modificările ulterioare
(2)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de valorificare şisau eliminare a componentelor şi
materialelor rezultate icircn urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz trebuie să fie autorizaţi
potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 162001
privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile republicată cu modificările ulterioare
(3)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz
sunt obligaţi să respecte cerinţele minime prevăzute icircn anexa nr 1
(4)Icircn vederea respectării obligaţiilor prevăzute icircn anexa nr 1 agenţii economici prevăzuţi la alin
(1) au obligaţia ca icircn termen de 18 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea
I a prezentei hotăracircri să solicite autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului revizuirea
autorizaţiei de mediu
(5)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de dezmembrare şisau tratare a vehiculelor
scoase din uz au obligaţia de a ţine evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri şi a componentelor
reutilizabile
Art 15
(1)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2007 agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol
15
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie
1980
b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie
1980
c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980
d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie
1980
(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele
scoase din uz
b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase
din uz
(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu
destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice
transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare
(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri
a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi
economici cu care producătorii au contract
b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de
către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor
(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se
stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului
economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I a prezentei hotăracircri
(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici
care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite
16
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate
pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs
(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene
un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza
formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi
tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn
structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere
recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor
membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale
Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este
icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o
acoperă
Art 16
(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel
cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr
2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15
(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14
Art 17
(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează
a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei
b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000
lei la 150000000 lei
c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000
lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu
prevederile prezentei hotăracircri
d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000
lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la
conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri
17
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al
Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi
competente potrivit legii
(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele
prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată
Art 18
Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu
excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a
art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006
Art 19
Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre
Art 20
Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn
Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043
cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană
Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine
structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol
stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al
4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele
45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive
europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca
18
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU
Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating
o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz
naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma
purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)
19
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 1 Fluxul reciclarii VUS
Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor
componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la
bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima
faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi
odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea
20
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de
depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse
dezmembrări mai degrabă decacirct tocării
4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate
de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt
41 Fluide de la depoluare
21
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin
staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde
bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)
bull ulei de motor
bull ului de transmisie
bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice
bull ulei din filtru de ulei
bull lichid de frana
bull lichid de răcire
bull lichid din instalaţia de climatizare
bull lichid din instalaţia de spalat parbriz
42 Alte materiale provenite de la depoluare
bull anvelope
bull baterii
bull catalizatori
bull contragreutati
bull scule
bull capace roti
bull jante din aliaj
bull jante din metal feros
bull condensatori ce contin PCBPCT
bull piese mari din material plastic
43 Metalele feroase
Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general
aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar
cealaltă jumătate icircn caroserie
44 Metalele neferoase
22
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii
bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
bull elemente ale radiatoarelor
bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
bull elemente sudate ale barelor de protectie
bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor
automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă
bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt
bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică
bull diverse parţi ale accesoriilor
bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate
bull Zincul ndash se utilizeaza la
bull acoperiri galvanice ale tablei
bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
bull Plumbul ndash se utilizeaza la
bull fabricarea acumulatorilor
bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare
şi vulcanizare
bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
bull platina
bull rodiul
bull paladiul
45 Componente nemetalice
bull materiale plastice
bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează
bull 60 icircn interior
23
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull 10 icircn motor
bull 10 icircn instalatia electrică
bull 15 la caroserie
bull 5 la şasiu
bull Cauciucul este utilizat in general la
bull anvelope
bull furtune
bull chedere
bull Sticla se utilizează icircn principal la
bull parbriz
bull geamuri laterale
bull luneta
bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor
5 Etapele tratării
51 Depoluarea
24
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 2 Depoluare
Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare
icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică
- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil
- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)
- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui
de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului
fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU
doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le
contin)
- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine
mercur
Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi
reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general
reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)
52 Dezmembrarea
25
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor
componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)
Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt
- roţile (oţelaliaj)
- motoarele
- cutiile de viteze
- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi
etrierele de fracircnă
- anvelopele
- radiatoarele
- bateriile
- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora
Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de
viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la
specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul
O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele
provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU
prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural
Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate
vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate
După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare
icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea
VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite
parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea
Acestea includ
- catalizatorul
- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării
acestora icircn timpul procesului de tocare
26
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)
daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare
- sticla
53 Tocarea
Figura 3 Macinarea vehiculului
Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor
componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de
metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de
tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU
datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-
27
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi
textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale
Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai
multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare
Tehnologii de tocare
Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane
(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti
de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu
conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare
Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi
neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de
metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre
cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita
fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din
greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele
moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre
sac (icircn mai puţine cazuri)
Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare
Figura 4 Shredder
28
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi
PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost
clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe
informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare
Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe
materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la
6000 CP
Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi
neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile
alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi
ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi
topitorii
Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase
folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense
de separare
29
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)
transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval
54 Depozitarea
Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de
proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale
Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice
sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de
produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind
sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus
cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate
55 Incinerarearecuperare energetică
Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea
problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea
de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere
municipale
De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de
VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de
Directiva CE si anume
bull Faza 1 - depoluare
bull Faza 2 ndashdezmembrare
bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder
30
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si
reciclate (art 15 din HG 24062004)
Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede
din ce este alcatuit un VSU
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor
61 Metalele feroase
Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn
generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele
mecanice iar cealalta jumatate in caroserie
31
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull agenţii economici care desfasoara operaţiuni de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz
trebuie sa deţina autorizaţii de mediu
bull este necesară promovarea proprietatilor legate de reciclarea şi valorificarea vehiculelor
bull stocarea temporară şi tratarea vehiculelor trebuie efectuate astfel icircncat sa se previna impactul
negativ asupra mediului şi afectarea concurentei şi a schimburilor comerciale
bull pentru a obţine rezultate pe termen scurt şi pentru a oferi agentilor consumatorilor şi
autoritatilor publice perspectiva necesara pe termen lung este necesara stabilirea de obiective
cuantificate de reutilizare reciclare şi valorificare care trebuie indeplinite de agentii economici
bull producatorii trebuie sa se asigure ca vehiculele sunt proiectate şi fabricate astfel incat să permită
indeplinirea obiectivelor de reutilizare reciclare şi valorificare
bull prin aplicarea acquis-ului comunitar se va proteja concurenţa ţi icircn special accesul
intreprinderilor mici si mijlocii pe piaţa de colectare dezmembrare tratare şi reciclare
bull pentru a facilita dezmembrarea şi valorificarea producatorii trebuie să puna la dispoziţia
instalatiilor autorizate toate informaţiile necesare referitoare la dezmembrare icircn special pentru
materialele cu grad ridicat de risc
5
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
2 Legislatie
Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana s-a impus adoptarea de catre Romacircnia
a legilor europene icircn domeniul mediului Astfel directiva 200053EC privind reciclarea
vehiculelor scoase din uz a fost transpusa exact icircn legislaţia romacircna prin Hotararea de Guvern
nr 2406 din 21 decembrie 2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz care cuprinde 20
de articole in care se reglementeaza masurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la
vehicule scoase din uz şi reutilizarea şi reciclarea precum şi alte forme de valorificare a acestora
O alta Hotarare de Guvern a impartit deseurile pe mai multe clase astfel conform HG nr
8562002- MOf nr 65905092002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei
cuprinzacircnd deşeurile vehivulele scoase din uz se găsesc la punctele
- 13 Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi
cu subpunctele
o 13 01 deşeuri de uleiuri hidraulice
o 13 07 deşeuri de combustibili lichizi
6
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
-16 Deşeuri nespecificate icircn alta parte
cu subpunctele
o 16 01 vehicule scoase din uz de la diverse mijloace de transport (inclusiv vehicule
pentru transport icircn afara drumurilor) şi deseuri de la dezmembrarea vehiculelor
casate şi icircntreţinerea vehiculelor
o 16 01 03 anvelope scoase din uz
o 16 01 06 vehicule scoase din uz care nu conţin lichide sau alte componente
periculoase
o 16 01 07 filtre de ulei
o 16 01 10 componente explozive (de ex perne de protecţie (air bags))
o 16 01 11 placuţe de fracircnă cu conţinut de azbest
o 16 01 12 plăcuţe de fracircnă altele decacirct cele specificate la 16 01 11
o 16 01 13 lichide de frana
o 16 01 15 fluide antigel
o 16 01 17 metale feroase
o 16 01 18 metale neferoase
o 16 01 19 materiale plastice
o 16 01 20 sticla
o 16 02 deşeuri de la echipamente electrice şi electronice
o 16 06 baterii şi acumulatori
7
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Art 1
(1)Prezenta hotăracircre reglementează măsurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la
vehiculele scoase din uz şi reutilizarea reciclarea precum şi alte forme de valorificare a
vehiculelor scoase din uz şi a componentelor acestora icircn vederea reducerii cantităţii de deşeuri
destinate eliminării
(2)Prevederile prezentei hotăracircri stabilesc măsuri pentru icircmbunătăţirea din punct de vedere al
protecţiei mediului a activităţilor agenţilor economici implicaţi icircn ciclul de viaţă al vehiculelor şi
icircn special ale agenţilor economici direct implicaţi icircn tratarea vehiculelor scoase din uz
(3)Prezenta hotăracircre se aplică cu respectarea legislaţiei naţionale privind standardele de siguranţă
emisiile icircn atmosferă şi nivelul emisiilor de zgomot precum şi cele referitoare la protecţia solului
şi a apei
(4)Prevederile prezentei hotăracircri se aplică vehiculelor scoase din uz inclusiv componentelor şi
materialelor acestora fără a se ţine seama de modul icircn care vehiculul a fost icircntreţinut sau reparat
pe toată durata utilizării acestuia şi indiferent dacă acesta este echipat cu componente furnizate de
producător sau cu alte componente a căror montare ca piese de schimb sau ca piese de icircnlocuire
se realizează respectacircndu-se reglementările naţionale icircn domeniu
Art 2
Articolul 2 al hotararii prezinta explicarea unor termini si expresii folositi in textul legii
a)vehicul - orice vehicul aparţinacircnd categoriilor M sau N precum şi vehiculele cu 3 roţi astfel
cum sunt definite prin Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr
2112003 pentru aprobarea Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le
icircndeplinească vehiculele rutiere icircn vederea admiterii icircn circulaţie pe drumurile publice din
Romacircnia - RNTR 2 cu modificările şi completările ulterioare cu excepţia mototriciclurilor
b)vehicul scos din uz - un vehicul devenit deşeu icircn sensul definiţiei din anexa nr IA la
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 782000 privind regimul deşeurilor aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr 4262001
8
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
c)producător - fabricantul de vehicule sau importatorul profesional al unui vehicul icircn Romacircnia
d)producător individual - persoană fizică sau juridică care produce ori importă vehicule dar care
nu desfăşoară această activitate cu titlu profesional
e)prevenire - măsurile care urmăresc reducerea cantităţii şi nocivităţii pentru mediu a vehiculelor
scoase din uz a materialelor şi substanţelor din componenţa acestora
f)tratare - orice activitate desfăşurată după ce vehiculul scos din uz a fost predat unui agent
economic care desfăşoară activităţi de depoluare dezmembrare tăiere mărunţire valorificare sau
pregătire pentru eliminarea deşeurilor mărunţite precum şi orice altă operaţiune efectuată icircn
vederea valorificării şisau eliminării vehiculelor scoase din uz şi a componentelor lor
g)reutilizare - orice operaţiune prin care componentele vehiculelor scoase din uz sunt utilizate icircn
acelaşi scop pentru care au fost concepute
h)reciclare - reprelucrarea deşeurilor icircntr-un proces de producţie icircn vederea utilizării icircn scopul
iniţial sau pentru alte scopuri dar cu excluderea valorificării energetice
i)valorificare energetică - utilizarea deşeurilor combustibile ca mijloc de generare a energiei prin
incinerare directă sau coincinerare cu sau fără alte deşeuri dar cu recuperarea căldurii
j)valorificare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIB la Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001
k)eliminare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIA la Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001
l)agenţi economici - producătorii distribuitorii colectorii companiile de asigurare precum şi
agenţii care au ca obiect de activitate tratarea recuperarea reciclarea vehiculelor scoase din uz
inclusiv a componentelor şi materialelor acestora
m)substanţă periculoasă - orice substanţă considerată periculoasă potrivit art 7 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr 2002000 privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi
preparatelor chimice periculoase aprobată cu modificări prin Legea nr 4512001
n)instalaţie de mărunţire a vehiculelor scoase din uz - orice instalaţie utilizată pentru tăierea icircn
bucăţi sau pentru fragmentarea vehiculelor scoase din uz inclusiv icircn scopul obţinerii de resturi
metalice direct refolosibile
9
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
o)informaţii referitoare la dezmembrare - toate informaţiile necesare pentru tratarea
corespunzătoare şi ecologic raţională a vehiculelor scoase din uz Aceste informaţii vor fi puse la
dispoziţie agenţilor economici care deţin instalaţii de tratare autorizate de către producătorii de
vehicule şi producătorii de componente sub formă de manuale sau pe suport electronic cum ar fi
CD-ROM servicii on-line
p)piesă de icircnlocuire - piesă destinată să icircnlocuiască la un vehicul acea piesă cu care vehiculul a
fost omologat de tip
r)masă medie la gol a vehiculului - masă proprie a vehiculului conform cărţii de identitate a
vehiculului minus masa conţinutului rezervorului de carburant umplut la 90 din capacitate şi
masa conducătorului auto evaluată la 75 kg
s)depoluare - golirea de fluide şi de substanţe chimice periculoase a vehiculelor scoase din uz cu
respectarea prevederilor anexei nr 1 la prezenta hotăracircre
t)certificat de distrugere - certificatul eliberat ultimului deţinător al vehiculului scos din uz de
către unităţile autorizate pentru colectaretratare
Art 3
Icircn scopul prevenirii apariţiei deşeurilor producătorii de vehicule icircn colaborare cu producătorii de
componente şi de materiale vor lua măsurile necesare pentru
a)limitarea şi reducerea pe cacirct posibil a utilizării substanţelor periculoase la construcţia
vehiculelor icircncepacircnd din faza de proiectare pentru a evita poluarea mediului facilitarea
reciclării componentelor şi materialelor precum şi evitarea eliminării deşeurilor periculoase
b)conceperea şi construirea noilor vehicule cu luarea icircn considerare a posibilităţilor de
dezmembrare reutilizare şi valorificare a componentelor şi materialelor acestora
c)dezvoltarea utilizării materialelor reciclate la producerea de noi vehicule sau alte produse
Art 4
(1)Materialele şi componentele vehiculelor vor fi introduse pe piaţă numai dacă nu conţin plumb
mercur cadmiu şi crom hexavalent
(2)Materialele şi componentele vehiculelor exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)
precum şi condiţiile icircn care se pot utiliza se aprobă prin ordin comun al ministrului mediului şi
10
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
gospodăririi apelor şi al ministrului economiei şi comerţului icircn termen de 90 de zile de la
publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri
Art 5
Producătorii de vehicule şi producătorii de componente sau de materiale au obligaţia de a
codifica componentele şi materialele pentru a facilita identificarea acestora la dezmembrarea
pentru reutilizare valorificare reciclare Pot fi aplicate ca standarde de referinţă următoarele SR
EN ISO 1043-12003 SR ISO 1043-21995 SR EN ISO 114692001 pentru componente din
materiale plastice şi SR ISO 16291993 pentru componente din cauciuc sau latex cu excepţia
anvelopelor
Art 6
(1)Producătorii icircn colaborare cu agenţii economici implicaţi icircn gestionarea vehiculelor scoase
din uz sunt obligaţi să publice icircn cartea tehnică sau prin alte mijloace de informare informaţii
privind
a)construcţia vehiculelor şi a componentelor acestora din punct de vedere al posibilităţilor de
reciclare şi valorificare a acestora
b)modalităţile de tratare ecologică a vehiculelor uzate icircn special icircn ceea ce priveşte
dezmembrarea şi evacuarea tuturor fluidelor
c)dezvoltarea şi optimizarea metodelor de reutilizare reciclare şi recuperare a vehiculelor uzate şi
a componentelor acestora
d)progresele realizate icircn domeniul valorificării şi reciclării icircn scopul reducerii cantităţii de
deşeuri precum şi pentru creşterea gradului de valorificare şi reciclare
(2)Producătorii au obligaţia de a pune la dispoziţie potenţialilor cumpărători informaţiile
prevăzute la alin (1) Date generale referitoare la informaţiile prevăzute la alin (1) vor fi incluse
icircn materialele promoţionale utilizate la comercializarea noilor vehicule
Art 7
(1)Producătorii de vehicule au obligaţia de a furniza gratuit agenţilor economici autorizaţi care
realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea acestora şi cu
11
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
respectarea secretului industrial şi comercial informaţii privind dezmembrarea tipurilor noi de
vehicule icircn termen de cel mult 6 luni de la punerea pe piaţă a acestora Aceste informaţii vor privi
componentele şi materialele precum şi localizarea tuturor substanţelor periculoase utilizate cu
scopul atingerii obiectivelor prevăzute la art 15
(2)Producătorii de componente pentru vehicule trebuie să furnizeze agenţilor economici
autorizaţi care realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea
acestora şi cu respectarea secretului industrial şi comercial informaţiile necesare privind
dezmembrarea depozitarea şi testarea componentelor reutilizabile
Art 8
Persoanele fizice sau persoanele juridice deţinătoare de vehicule scoase din uz au următoarele
obligaţii
a)să nu abandoneze vehiculele scoase din uz ori componentele solide şisau lichide ale acestora
pe sol icircn apele de suprafaţă şi ale mării teritoriale
b)să predea vehiculele scoase din uz agenţilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de
colectare şisau tratare a vehiculelor scoase din uz
Art 9
(1)Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi
preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă atunci cacircnd acestea
devin vehicule scoase din uz
(2)Icircn scopul aplicării prevederilor alin (1) producătorii de vehicule vor asigura individual sau
prin contracte cu terţe părţi minimum
a)un punct de colectare icircn fiecare judeţ
b)un punct de colectare icircn fiecare oraş cu peste 100000 de locuitori
c)3 puncte de colectare icircn municipiul Bucureşti
(3)Producătorii de vehicule trebuie
a)să transmită anual Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor lista cu punctele de colectare
desemnate potrivit obligaţiilor prevăzute la alin (1)
12
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
b)să afişeze lista cu punctele de colectare prevăzute la alin (2) la punctele de vacircnzare a
vehiculelor noi lista va include detaliile de contact privind persoanele care reprezintă aceste
puncte de colectare
c)să pună la dispoziţie publicului prin publicarea pe Internet lista prevăzută la lit a) a
prezentului alineat
Art 10
(1)Predarea vehiculului scos din uz către punctele de colectare prevăzute la art 9 alin (2) se face
fără nici o cheltuială a deţinătorului care icircl predă
(2)Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)
a)vehiculele scoase din uz care nu sunt icircnmatriculate sau pentru care ultima icircnmatriculare nu s-a
făcut icircn Romacircnia potrivit prevederilor legale icircn vigoare
b)vehiculele scoase din uz care au fost icircnmatriculate temporar icircn Romacircnia
c)vehiculele scoase din uz care nu mai conţin una sau mai multe componente esenţiale icircn mod
special grupul motopropulsor trenul de rulare caroseria şasiul catalizatorul sau echipamentele
electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului
d)vehiculele scoase din uz cărora li s-au adăugat deşeuri
Art 11
(1)Colectarea vehiculelor scoase din uz se va face numai icircn baza prezentării agentului economic
care efectuează colectarea şisau dezmembrarea a următoarelor documente
a)cartea de identitate a vehiculului (original şi o copie care va fi predată agentului economic care
efectuează colectarea şisau dezmembrarea)
b)pentru persoane fizice documentul de identitate al ultimului proprietar dacă acesta efectuează
predarea vehiculului sau al altei persoane icircmputernicite de acesta printr-un act notarial să
efectueze predarea vehiculului uzat precum şi actul notarial de icircmputernicire după caz
c)pentru persoane juridice documentul de identitate al persoanei delegate de societatea
deţinătoare a vehiculului scos din uz să efectueze predarea vehiculului şi delegaţia din partea
societăţii deţinătoare a vehiculului scos din uz pentru persoana care va efectua predarea
vehiculului
13
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Se exceptează de la aplicarea prevederilor lit a) şi b) ale alin (1) vehiculele fără proprietar sau
abandonate pe domeniul public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi
trecute potrivit legii icircn proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de pe a căror rază au fost
ridicate
(3)Agenţii economici autorizaţi pentru colectarea vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a
emite ultimului deţinător al vehiculului scos din uz un certificat de distrugere la preluarea
vehiculului scos din uz Icircn cazul icircn care agenţii economici desfăşoară doar activităţi de colectare
certificatele de distrugere vor fi emise icircn numele unităţilor de tratare cu care au contract cu
acordul scris al acestora şi cu respectarea prevederilor legale icircn vigoare
(la 08042005 art 11 alin (3) a fost reglementata de Ordinul 872005)
(4)Modelul şi condiţiile de emitere ale certificatului de distrugere se aprobă prin ordin comun al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor al ministrului administraţiei şi internelor şi al
ministrului transporturilor construcţiilor şi turismului icircn termen de 90 de zile de la publicarea icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri
Art 12
(1)Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţă de producători
individuali sau ale căror producători şi-au icircncetat activitatea se asigură prin proiecte finanţate de
la Fondul pentru mediu conform legislaţiei icircn vigoare
(2)Finanţarea proiectelor prevăzute la alin (1) se face numai icircn cazul icircn care se dovedeşte cu
documente că nivelul costurilor de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz depăşeşte
veniturile obţinute din vacircnzarea pieselor reutilizabile şi a materiilor prime secundare rezultate
din tratarea acestora
Art 13
14
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Agenţii economici care efectuează operaţiuni de icircntreţinere şi reparaţii auto au obligaţia de a
preda pentru reciclare valorificare sau reutilizare materialele şi piesele icircnlocuite care constituie
deşeuri către agenţii economici autorizaţi potrivit prevederilor legislaţiei icircn vigoare
Art 14
(1)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase
din uz trebuie să fie autorizaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr
782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei
Guvernului nr 822000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de
reparaţii de reglare de modificări constructive de reconstrucţie a vehiculelor rutiere precum şi
de dezmembrare a vehiculelor uzate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr
2222003 cu modificările ulterioare
(2)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de valorificare şisau eliminare a componentelor şi
materialelor rezultate icircn urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz trebuie să fie autorizaţi
potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 162001
privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile republicată cu modificările ulterioare
(3)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz
sunt obligaţi să respecte cerinţele minime prevăzute icircn anexa nr 1
(4)Icircn vederea respectării obligaţiilor prevăzute icircn anexa nr 1 agenţii economici prevăzuţi la alin
(1) au obligaţia ca icircn termen de 18 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea
I a prezentei hotăracircri să solicite autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului revizuirea
autorizaţiei de mediu
(5)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de dezmembrare şisau tratare a vehiculelor
scoase din uz au obligaţia de a ţine evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri şi a componentelor
reutilizabile
Art 15
(1)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2007 agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol
15
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie
1980
b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie
1980
c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980
d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie
1980
(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele
scoase din uz
b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase
din uz
(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu
destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice
transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare
(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri
a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi
economici cu care producătorii au contract
b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de
către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor
(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se
stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului
economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I a prezentei hotăracircri
(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici
care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite
16
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate
pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs
(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene
un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza
formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi
tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn
structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere
recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor
membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale
Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este
icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o
acoperă
Art 16
(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel
cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr
2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15
(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14
Art 17
(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează
a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei
b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000
lei la 150000000 lei
c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000
lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu
prevederile prezentei hotăracircri
d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000
lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la
conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri
17
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al
Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi
competente potrivit legii
(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele
prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată
Art 18
Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu
excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a
art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006
Art 19
Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre
Art 20
Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn
Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043
cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană
Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine
structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol
stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al
4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele
45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive
europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca
18
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU
Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating
o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz
naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma
purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)
19
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 1 Fluxul reciclarii VUS
Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor
componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la
bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima
faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi
odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea
20
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de
depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse
dezmembrări mai degrabă decacirct tocării
4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate
de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt
41 Fluide de la depoluare
21
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin
staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde
bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)
bull ulei de motor
bull ului de transmisie
bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice
bull ulei din filtru de ulei
bull lichid de frana
bull lichid de răcire
bull lichid din instalaţia de climatizare
bull lichid din instalaţia de spalat parbriz
42 Alte materiale provenite de la depoluare
bull anvelope
bull baterii
bull catalizatori
bull contragreutati
bull scule
bull capace roti
bull jante din aliaj
bull jante din metal feros
bull condensatori ce contin PCBPCT
bull piese mari din material plastic
43 Metalele feroase
Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general
aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar
cealaltă jumătate icircn caroserie
44 Metalele neferoase
22
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii
bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
bull elemente ale radiatoarelor
bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
bull elemente sudate ale barelor de protectie
bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor
automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă
bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt
bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică
bull diverse parţi ale accesoriilor
bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate
bull Zincul ndash se utilizeaza la
bull acoperiri galvanice ale tablei
bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
bull Plumbul ndash se utilizeaza la
bull fabricarea acumulatorilor
bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare
şi vulcanizare
bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
bull platina
bull rodiul
bull paladiul
45 Componente nemetalice
bull materiale plastice
bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează
bull 60 icircn interior
23
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull 10 icircn motor
bull 10 icircn instalatia electrică
bull 15 la caroserie
bull 5 la şasiu
bull Cauciucul este utilizat in general la
bull anvelope
bull furtune
bull chedere
bull Sticla se utilizează icircn principal la
bull parbriz
bull geamuri laterale
bull luneta
bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor
5 Etapele tratării
51 Depoluarea
24
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 2 Depoluare
Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare
icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică
- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil
- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)
- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui
de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului
fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU
doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le
contin)
- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine
mercur
Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi
reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general
reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)
52 Dezmembrarea
25
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor
componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)
Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt
- roţile (oţelaliaj)
- motoarele
- cutiile de viteze
- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi
etrierele de fracircnă
- anvelopele
- radiatoarele
- bateriile
- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora
Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de
viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la
specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul
O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele
provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU
prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural
Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate
vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate
După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare
icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea
VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite
parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea
Acestea includ
- catalizatorul
- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării
acestora icircn timpul procesului de tocare
26
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)
daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare
- sticla
53 Tocarea
Figura 3 Macinarea vehiculului
Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor
componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de
metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de
tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU
datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-
27
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi
textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale
Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai
multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare
Tehnologii de tocare
Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane
(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti
de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu
conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare
Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi
neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de
metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre
cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita
fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din
greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele
moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre
sac (icircn mai puţine cazuri)
Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare
Figura 4 Shredder
28
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi
PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost
clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe
informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare
Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe
materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la
6000 CP
Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi
neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile
alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi
ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi
topitorii
Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase
folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense
de separare
29
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)
transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval
54 Depozitarea
Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de
proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale
Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice
sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de
produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind
sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus
cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate
55 Incinerarearecuperare energetică
Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea
problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea
de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere
municipale
De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de
VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de
Directiva CE si anume
bull Faza 1 - depoluare
bull Faza 2 ndashdezmembrare
bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder
30
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si
reciclate (art 15 din HG 24062004)
Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede
din ce este alcatuit un VSU
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor
61 Metalele feroase
Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn
generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele
mecanice iar cealalta jumatate in caroserie
31
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
2 Legislatie
Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana s-a impus adoptarea de catre Romacircnia
a legilor europene icircn domeniul mediului Astfel directiva 200053EC privind reciclarea
vehiculelor scoase din uz a fost transpusa exact icircn legislaţia romacircna prin Hotararea de Guvern
nr 2406 din 21 decembrie 2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz care cuprinde 20
de articole in care se reglementeaza masurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la
vehicule scoase din uz şi reutilizarea şi reciclarea precum şi alte forme de valorificare a acestora
O alta Hotarare de Guvern a impartit deseurile pe mai multe clase astfel conform HG nr
8562002- MOf nr 65905092002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei
cuprinzacircnd deşeurile vehivulele scoase din uz se găsesc la punctele
- 13 Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi
cu subpunctele
o 13 01 deşeuri de uleiuri hidraulice
o 13 07 deşeuri de combustibili lichizi
6
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
-16 Deşeuri nespecificate icircn alta parte
cu subpunctele
o 16 01 vehicule scoase din uz de la diverse mijloace de transport (inclusiv vehicule
pentru transport icircn afara drumurilor) şi deseuri de la dezmembrarea vehiculelor
casate şi icircntreţinerea vehiculelor
o 16 01 03 anvelope scoase din uz
o 16 01 06 vehicule scoase din uz care nu conţin lichide sau alte componente
periculoase
o 16 01 07 filtre de ulei
o 16 01 10 componente explozive (de ex perne de protecţie (air bags))
o 16 01 11 placuţe de fracircnă cu conţinut de azbest
o 16 01 12 plăcuţe de fracircnă altele decacirct cele specificate la 16 01 11
o 16 01 13 lichide de frana
o 16 01 15 fluide antigel
o 16 01 17 metale feroase
o 16 01 18 metale neferoase
o 16 01 19 materiale plastice
o 16 01 20 sticla
o 16 02 deşeuri de la echipamente electrice şi electronice
o 16 06 baterii şi acumulatori
7
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Art 1
(1)Prezenta hotăracircre reglementează măsurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la
vehiculele scoase din uz şi reutilizarea reciclarea precum şi alte forme de valorificare a
vehiculelor scoase din uz şi a componentelor acestora icircn vederea reducerii cantităţii de deşeuri
destinate eliminării
(2)Prevederile prezentei hotăracircri stabilesc măsuri pentru icircmbunătăţirea din punct de vedere al
protecţiei mediului a activităţilor agenţilor economici implicaţi icircn ciclul de viaţă al vehiculelor şi
icircn special ale agenţilor economici direct implicaţi icircn tratarea vehiculelor scoase din uz
(3)Prezenta hotăracircre se aplică cu respectarea legislaţiei naţionale privind standardele de siguranţă
emisiile icircn atmosferă şi nivelul emisiilor de zgomot precum şi cele referitoare la protecţia solului
şi a apei
(4)Prevederile prezentei hotăracircri se aplică vehiculelor scoase din uz inclusiv componentelor şi
materialelor acestora fără a se ţine seama de modul icircn care vehiculul a fost icircntreţinut sau reparat
pe toată durata utilizării acestuia şi indiferent dacă acesta este echipat cu componente furnizate de
producător sau cu alte componente a căror montare ca piese de schimb sau ca piese de icircnlocuire
se realizează respectacircndu-se reglementările naţionale icircn domeniu
Art 2
Articolul 2 al hotararii prezinta explicarea unor termini si expresii folositi in textul legii
a)vehicul - orice vehicul aparţinacircnd categoriilor M sau N precum şi vehiculele cu 3 roţi astfel
cum sunt definite prin Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr
2112003 pentru aprobarea Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le
icircndeplinească vehiculele rutiere icircn vederea admiterii icircn circulaţie pe drumurile publice din
Romacircnia - RNTR 2 cu modificările şi completările ulterioare cu excepţia mototriciclurilor
b)vehicul scos din uz - un vehicul devenit deşeu icircn sensul definiţiei din anexa nr IA la
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 782000 privind regimul deşeurilor aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr 4262001
8
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
c)producător - fabricantul de vehicule sau importatorul profesional al unui vehicul icircn Romacircnia
d)producător individual - persoană fizică sau juridică care produce ori importă vehicule dar care
nu desfăşoară această activitate cu titlu profesional
e)prevenire - măsurile care urmăresc reducerea cantităţii şi nocivităţii pentru mediu a vehiculelor
scoase din uz a materialelor şi substanţelor din componenţa acestora
f)tratare - orice activitate desfăşurată după ce vehiculul scos din uz a fost predat unui agent
economic care desfăşoară activităţi de depoluare dezmembrare tăiere mărunţire valorificare sau
pregătire pentru eliminarea deşeurilor mărunţite precum şi orice altă operaţiune efectuată icircn
vederea valorificării şisau eliminării vehiculelor scoase din uz şi a componentelor lor
g)reutilizare - orice operaţiune prin care componentele vehiculelor scoase din uz sunt utilizate icircn
acelaşi scop pentru care au fost concepute
h)reciclare - reprelucrarea deşeurilor icircntr-un proces de producţie icircn vederea utilizării icircn scopul
iniţial sau pentru alte scopuri dar cu excluderea valorificării energetice
i)valorificare energetică - utilizarea deşeurilor combustibile ca mijloc de generare a energiei prin
incinerare directă sau coincinerare cu sau fără alte deşeuri dar cu recuperarea căldurii
j)valorificare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIB la Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001
k)eliminare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIA la Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001
l)agenţi economici - producătorii distribuitorii colectorii companiile de asigurare precum şi
agenţii care au ca obiect de activitate tratarea recuperarea reciclarea vehiculelor scoase din uz
inclusiv a componentelor şi materialelor acestora
m)substanţă periculoasă - orice substanţă considerată periculoasă potrivit art 7 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr 2002000 privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi
preparatelor chimice periculoase aprobată cu modificări prin Legea nr 4512001
n)instalaţie de mărunţire a vehiculelor scoase din uz - orice instalaţie utilizată pentru tăierea icircn
bucăţi sau pentru fragmentarea vehiculelor scoase din uz inclusiv icircn scopul obţinerii de resturi
metalice direct refolosibile
9
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
o)informaţii referitoare la dezmembrare - toate informaţiile necesare pentru tratarea
corespunzătoare şi ecologic raţională a vehiculelor scoase din uz Aceste informaţii vor fi puse la
dispoziţie agenţilor economici care deţin instalaţii de tratare autorizate de către producătorii de
vehicule şi producătorii de componente sub formă de manuale sau pe suport electronic cum ar fi
CD-ROM servicii on-line
p)piesă de icircnlocuire - piesă destinată să icircnlocuiască la un vehicul acea piesă cu care vehiculul a
fost omologat de tip
r)masă medie la gol a vehiculului - masă proprie a vehiculului conform cărţii de identitate a
vehiculului minus masa conţinutului rezervorului de carburant umplut la 90 din capacitate şi
masa conducătorului auto evaluată la 75 kg
s)depoluare - golirea de fluide şi de substanţe chimice periculoase a vehiculelor scoase din uz cu
respectarea prevederilor anexei nr 1 la prezenta hotăracircre
t)certificat de distrugere - certificatul eliberat ultimului deţinător al vehiculului scos din uz de
către unităţile autorizate pentru colectaretratare
Art 3
Icircn scopul prevenirii apariţiei deşeurilor producătorii de vehicule icircn colaborare cu producătorii de
componente şi de materiale vor lua măsurile necesare pentru
a)limitarea şi reducerea pe cacirct posibil a utilizării substanţelor periculoase la construcţia
vehiculelor icircncepacircnd din faza de proiectare pentru a evita poluarea mediului facilitarea
reciclării componentelor şi materialelor precum şi evitarea eliminării deşeurilor periculoase
b)conceperea şi construirea noilor vehicule cu luarea icircn considerare a posibilităţilor de
dezmembrare reutilizare şi valorificare a componentelor şi materialelor acestora
c)dezvoltarea utilizării materialelor reciclate la producerea de noi vehicule sau alte produse
Art 4
(1)Materialele şi componentele vehiculelor vor fi introduse pe piaţă numai dacă nu conţin plumb
mercur cadmiu şi crom hexavalent
(2)Materialele şi componentele vehiculelor exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)
precum şi condiţiile icircn care se pot utiliza se aprobă prin ordin comun al ministrului mediului şi
10
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
gospodăririi apelor şi al ministrului economiei şi comerţului icircn termen de 90 de zile de la
publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri
Art 5
Producătorii de vehicule şi producătorii de componente sau de materiale au obligaţia de a
codifica componentele şi materialele pentru a facilita identificarea acestora la dezmembrarea
pentru reutilizare valorificare reciclare Pot fi aplicate ca standarde de referinţă următoarele SR
EN ISO 1043-12003 SR ISO 1043-21995 SR EN ISO 114692001 pentru componente din
materiale plastice şi SR ISO 16291993 pentru componente din cauciuc sau latex cu excepţia
anvelopelor
Art 6
(1)Producătorii icircn colaborare cu agenţii economici implicaţi icircn gestionarea vehiculelor scoase
din uz sunt obligaţi să publice icircn cartea tehnică sau prin alte mijloace de informare informaţii
privind
a)construcţia vehiculelor şi a componentelor acestora din punct de vedere al posibilităţilor de
reciclare şi valorificare a acestora
b)modalităţile de tratare ecologică a vehiculelor uzate icircn special icircn ceea ce priveşte
dezmembrarea şi evacuarea tuturor fluidelor
c)dezvoltarea şi optimizarea metodelor de reutilizare reciclare şi recuperare a vehiculelor uzate şi
a componentelor acestora
d)progresele realizate icircn domeniul valorificării şi reciclării icircn scopul reducerii cantităţii de
deşeuri precum şi pentru creşterea gradului de valorificare şi reciclare
(2)Producătorii au obligaţia de a pune la dispoziţie potenţialilor cumpărători informaţiile
prevăzute la alin (1) Date generale referitoare la informaţiile prevăzute la alin (1) vor fi incluse
icircn materialele promoţionale utilizate la comercializarea noilor vehicule
Art 7
(1)Producătorii de vehicule au obligaţia de a furniza gratuit agenţilor economici autorizaţi care
realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea acestora şi cu
11
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
respectarea secretului industrial şi comercial informaţii privind dezmembrarea tipurilor noi de
vehicule icircn termen de cel mult 6 luni de la punerea pe piaţă a acestora Aceste informaţii vor privi
componentele şi materialele precum şi localizarea tuturor substanţelor periculoase utilizate cu
scopul atingerii obiectivelor prevăzute la art 15
(2)Producătorii de componente pentru vehicule trebuie să furnizeze agenţilor economici
autorizaţi care realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea
acestora şi cu respectarea secretului industrial şi comercial informaţiile necesare privind
dezmembrarea depozitarea şi testarea componentelor reutilizabile
Art 8
Persoanele fizice sau persoanele juridice deţinătoare de vehicule scoase din uz au următoarele
obligaţii
a)să nu abandoneze vehiculele scoase din uz ori componentele solide şisau lichide ale acestora
pe sol icircn apele de suprafaţă şi ale mării teritoriale
b)să predea vehiculele scoase din uz agenţilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de
colectare şisau tratare a vehiculelor scoase din uz
Art 9
(1)Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi
preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă atunci cacircnd acestea
devin vehicule scoase din uz
(2)Icircn scopul aplicării prevederilor alin (1) producătorii de vehicule vor asigura individual sau
prin contracte cu terţe părţi minimum
a)un punct de colectare icircn fiecare judeţ
b)un punct de colectare icircn fiecare oraş cu peste 100000 de locuitori
c)3 puncte de colectare icircn municipiul Bucureşti
(3)Producătorii de vehicule trebuie
a)să transmită anual Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor lista cu punctele de colectare
desemnate potrivit obligaţiilor prevăzute la alin (1)
12
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
b)să afişeze lista cu punctele de colectare prevăzute la alin (2) la punctele de vacircnzare a
vehiculelor noi lista va include detaliile de contact privind persoanele care reprezintă aceste
puncte de colectare
c)să pună la dispoziţie publicului prin publicarea pe Internet lista prevăzută la lit a) a
prezentului alineat
Art 10
(1)Predarea vehiculului scos din uz către punctele de colectare prevăzute la art 9 alin (2) se face
fără nici o cheltuială a deţinătorului care icircl predă
(2)Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)
a)vehiculele scoase din uz care nu sunt icircnmatriculate sau pentru care ultima icircnmatriculare nu s-a
făcut icircn Romacircnia potrivit prevederilor legale icircn vigoare
b)vehiculele scoase din uz care au fost icircnmatriculate temporar icircn Romacircnia
c)vehiculele scoase din uz care nu mai conţin una sau mai multe componente esenţiale icircn mod
special grupul motopropulsor trenul de rulare caroseria şasiul catalizatorul sau echipamentele
electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului
d)vehiculele scoase din uz cărora li s-au adăugat deşeuri
Art 11
(1)Colectarea vehiculelor scoase din uz se va face numai icircn baza prezentării agentului economic
care efectuează colectarea şisau dezmembrarea a următoarelor documente
a)cartea de identitate a vehiculului (original şi o copie care va fi predată agentului economic care
efectuează colectarea şisau dezmembrarea)
b)pentru persoane fizice documentul de identitate al ultimului proprietar dacă acesta efectuează
predarea vehiculului sau al altei persoane icircmputernicite de acesta printr-un act notarial să
efectueze predarea vehiculului uzat precum şi actul notarial de icircmputernicire după caz
c)pentru persoane juridice documentul de identitate al persoanei delegate de societatea
deţinătoare a vehiculului scos din uz să efectueze predarea vehiculului şi delegaţia din partea
societăţii deţinătoare a vehiculului scos din uz pentru persoana care va efectua predarea
vehiculului
13
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Se exceptează de la aplicarea prevederilor lit a) şi b) ale alin (1) vehiculele fără proprietar sau
abandonate pe domeniul public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi
trecute potrivit legii icircn proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de pe a căror rază au fost
ridicate
(3)Agenţii economici autorizaţi pentru colectarea vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a
emite ultimului deţinător al vehiculului scos din uz un certificat de distrugere la preluarea
vehiculului scos din uz Icircn cazul icircn care agenţii economici desfăşoară doar activităţi de colectare
certificatele de distrugere vor fi emise icircn numele unităţilor de tratare cu care au contract cu
acordul scris al acestora şi cu respectarea prevederilor legale icircn vigoare
(la 08042005 art 11 alin (3) a fost reglementata de Ordinul 872005)
(4)Modelul şi condiţiile de emitere ale certificatului de distrugere se aprobă prin ordin comun al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor al ministrului administraţiei şi internelor şi al
ministrului transporturilor construcţiilor şi turismului icircn termen de 90 de zile de la publicarea icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri
Art 12
(1)Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţă de producători
individuali sau ale căror producători şi-au icircncetat activitatea se asigură prin proiecte finanţate de
la Fondul pentru mediu conform legislaţiei icircn vigoare
(2)Finanţarea proiectelor prevăzute la alin (1) se face numai icircn cazul icircn care se dovedeşte cu
documente că nivelul costurilor de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz depăşeşte
veniturile obţinute din vacircnzarea pieselor reutilizabile şi a materiilor prime secundare rezultate
din tratarea acestora
Art 13
14
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Agenţii economici care efectuează operaţiuni de icircntreţinere şi reparaţii auto au obligaţia de a
preda pentru reciclare valorificare sau reutilizare materialele şi piesele icircnlocuite care constituie
deşeuri către agenţii economici autorizaţi potrivit prevederilor legislaţiei icircn vigoare
Art 14
(1)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase
din uz trebuie să fie autorizaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr
782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei
Guvernului nr 822000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de
reparaţii de reglare de modificări constructive de reconstrucţie a vehiculelor rutiere precum şi
de dezmembrare a vehiculelor uzate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr
2222003 cu modificările ulterioare
(2)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de valorificare şisau eliminare a componentelor şi
materialelor rezultate icircn urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz trebuie să fie autorizaţi
potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 162001
privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile republicată cu modificările ulterioare
(3)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz
sunt obligaţi să respecte cerinţele minime prevăzute icircn anexa nr 1
(4)Icircn vederea respectării obligaţiilor prevăzute icircn anexa nr 1 agenţii economici prevăzuţi la alin
(1) au obligaţia ca icircn termen de 18 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea
I a prezentei hotăracircri să solicite autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului revizuirea
autorizaţiei de mediu
(5)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de dezmembrare şisau tratare a vehiculelor
scoase din uz au obligaţia de a ţine evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri şi a componentelor
reutilizabile
Art 15
(1)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2007 agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol
15
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie
1980
b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie
1980
c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980
d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie
1980
(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele
scoase din uz
b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase
din uz
(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu
destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice
transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare
(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri
a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi
economici cu care producătorii au contract
b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de
către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor
(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se
stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului
economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I a prezentei hotăracircri
(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici
care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite
16
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate
pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs
(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene
un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza
formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi
tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn
structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere
recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor
membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale
Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este
icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o
acoperă
Art 16
(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel
cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr
2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15
(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14
Art 17
(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează
a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei
b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000
lei la 150000000 lei
c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000
lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu
prevederile prezentei hotăracircri
d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000
lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la
conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri
17
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al
Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi
competente potrivit legii
(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele
prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată
Art 18
Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu
excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a
art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006
Art 19
Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre
Art 20
Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn
Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043
cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană
Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine
structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol
stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al
4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele
45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive
europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca
18
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU
Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating
o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz
naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma
purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)
19
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 1 Fluxul reciclarii VUS
Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor
componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la
bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima
faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi
odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea
20
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de
depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse
dezmembrări mai degrabă decacirct tocării
4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate
de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt
41 Fluide de la depoluare
21
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin
staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde
bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)
bull ulei de motor
bull ului de transmisie
bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice
bull ulei din filtru de ulei
bull lichid de frana
bull lichid de răcire
bull lichid din instalaţia de climatizare
bull lichid din instalaţia de spalat parbriz
42 Alte materiale provenite de la depoluare
bull anvelope
bull baterii
bull catalizatori
bull contragreutati
bull scule
bull capace roti
bull jante din aliaj
bull jante din metal feros
bull condensatori ce contin PCBPCT
bull piese mari din material plastic
43 Metalele feroase
Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general
aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar
cealaltă jumătate icircn caroserie
44 Metalele neferoase
22
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii
bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
bull elemente ale radiatoarelor
bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
bull elemente sudate ale barelor de protectie
bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor
automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă
bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt
bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică
bull diverse parţi ale accesoriilor
bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate
bull Zincul ndash se utilizeaza la
bull acoperiri galvanice ale tablei
bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
bull Plumbul ndash se utilizeaza la
bull fabricarea acumulatorilor
bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare
şi vulcanizare
bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
bull platina
bull rodiul
bull paladiul
45 Componente nemetalice
bull materiale plastice
bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează
bull 60 icircn interior
23
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull 10 icircn motor
bull 10 icircn instalatia electrică
bull 15 la caroserie
bull 5 la şasiu
bull Cauciucul este utilizat in general la
bull anvelope
bull furtune
bull chedere
bull Sticla se utilizează icircn principal la
bull parbriz
bull geamuri laterale
bull luneta
bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor
5 Etapele tratării
51 Depoluarea
24
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 2 Depoluare
Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare
icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică
- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil
- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)
- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui
de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului
fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU
doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le
contin)
- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine
mercur
Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi
reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general
reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)
52 Dezmembrarea
25
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor
componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)
Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt
- roţile (oţelaliaj)
- motoarele
- cutiile de viteze
- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi
etrierele de fracircnă
- anvelopele
- radiatoarele
- bateriile
- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora
Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de
viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la
specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul
O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele
provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU
prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural
Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate
vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate
După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare
icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea
VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite
parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea
Acestea includ
- catalizatorul
- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării
acestora icircn timpul procesului de tocare
26
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)
daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare
- sticla
53 Tocarea
Figura 3 Macinarea vehiculului
Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor
componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de
metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de
tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU
datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-
27
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi
textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale
Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai
multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare
Tehnologii de tocare
Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane
(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti
de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu
conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare
Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi
neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de
metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre
cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita
fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din
greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele
moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre
sac (icircn mai puţine cazuri)
Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare
Figura 4 Shredder
28
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi
PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost
clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe
informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare
Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe
materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la
6000 CP
Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi
neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile
alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi
ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi
topitorii
Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase
folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense
de separare
29
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)
transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval
54 Depozitarea
Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de
proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale
Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice
sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de
produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind
sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus
cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate
55 Incinerarearecuperare energetică
Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea
problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea
de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere
municipale
De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de
VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de
Directiva CE si anume
bull Faza 1 - depoluare
bull Faza 2 ndashdezmembrare
bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder
30
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si
reciclate (art 15 din HG 24062004)
Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede
din ce este alcatuit un VSU
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor
61 Metalele feroase
Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn
generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele
mecanice iar cealalta jumatate in caroserie
31
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
-16 Deşeuri nespecificate icircn alta parte
cu subpunctele
o 16 01 vehicule scoase din uz de la diverse mijloace de transport (inclusiv vehicule
pentru transport icircn afara drumurilor) şi deseuri de la dezmembrarea vehiculelor
casate şi icircntreţinerea vehiculelor
o 16 01 03 anvelope scoase din uz
o 16 01 06 vehicule scoase din uz care nu conţin lichide sau alte componente
periculoase
o 16 01 07 filtre de ulei
o 16 01 10 componente explozive (de ex perne de protecţie (air bags))
o 16 01 11 placuţe de fracircnă cu conţinut de azbest
o 16 01 12 plăcuţe de fracircnă altele decacirct cele specificate la 16 01 11
o 16 01 13 lichide de frana
o 16 01 15 fluide antigel
o 16 01 17 metale feroase
o 16 01 18 metale neferoase
o 16 01 19 materiale plastice
o 16 01 20 sticla
o 16 02 deşeuri de la echipamente electrice şi electronice
o 16 06 baterii şi acumulatori
7
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Art 1
(1)Prezenta hotăracircre reglementează măsurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la
vehiculele scoase din uz şi reutilizarea reciclarea precum şi alte forme de valorificare a
vehiculelor scoase din uz şi a componentelor acestora icircn vederea reducerii cantităţii de deşeuri
destinate eliminării
(2)Prevederile prezentei hotăracircri stabilesc măsuri pentru icircmbunătăţirea din punct de vedere al
protecţiei mediului a activităţilor agenţilor economici implicaţi icircn ciclul de viaţă al vehiculelor şi
icircn special ale agenţilor economici direct implicaţi icircn tratarea vehiculelor scoase din uz
(3)Prezenta hotăracircre se aplică cu respectarea legislaţiei naţionale privind standardele de siguranţă
emisiile icircn atmosferă şi nivelul emisiilor de zgomot precum şi cele referitoare la protecţia solului
şi a apei
(4)Prevederile prezentei hotăracircri se aplică vehiculelor scoase din uz inclusiv componentelor şi
materialelor acestora fără a se ţine seama de modul icircn care vehiculul a fost icircntreţinut sau reparat
pe toată durata utilizării acestuia şi indiferent dacă acesta este echipat cu componente furnizate de
producător sau cu alte componente a căror montare ca piese de schimb sau ca piese de icircnlocuire
se realizează respectacircndu-se reglementările naţionale icircn domeniu
Art 2
Articolul 2 al hotararii prezinta explicarea unor termini si expresii folositi in textul legii
a)vehicul - orice vehicul aparţinacircnd categoriilor M sau N precum şi vehiculele cu 3 roţi astfel
cum sunt definite prin Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr
2112003 pentru aprobarea Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le
icircndeplinească vehiculele rutiere icircn vederea admiterii icircn circulaţie pe drumurile publice din
Romacircnia - RNTR 2 cu modificările şi completările ulterioare cu excepţia mototriciclurilor
b)vehicul scos din uz - un vehicul devenit deşeu icircn sensul definiţiei din anexa nr IA la
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 782000 privind regimul deşeurilor aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr 4262001
8
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
c)producător - fabricantul de vehicule sau importatorul profesional al unui vehicul icircn Romacircnia
d)producător individual - persoană fizică sau juridică care produce ori importă vehicule dar care
nu desfăşoară această activitate cu titlu profesional
e)prevenire - măsurile care urmăresc reducerea cantităţii şi nocivităţii pentru mediu a vehiculelor
scoase din uz a materialelor şi substanţelor din componenţa acestora
f)tratare - orice activitate desfăşurată după ce vehiculul scos din uz a fost predat unui agent
economic care desfăşoară activităţi de depoluare dezmembrare tăiere mărunţire valorificare sau
pregătire pentru eliminarea deşeurilor mărunţite precum şi orice altă operaţiune efectuată icircn
vederea valorificării şisau eliminării vehiculelor scoase din uz şi a componentelor lor
g)reutilizare - orice operaţiune prin care componentele vehiculelor scoase din uz sunt utilizate icircn
acelaşi scop pentru care au fost concepute
h)reciclare - reprelucrarea deşeurilor icircntr-un proces de producţie icircn vederea utilizării icircn scopul
iniţial sau pentru alte scopuri dar cu excluderea valorificării energetice
i)valorificare energetică - utilizarea deşeurilor combustibile ca mijloc de generare a energiei prin
incinerare directă sau coincinerare cu sau fără alte deşeuri dar cu recuperarea căldurii
j)valorificare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIB la Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001
k)eliminare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIA la Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001
l)agenţi economici - producătorii distribuitorii colectorii companiile de asigurare precum şi
agenţii care au ca obiect de activitate tratarea recuperarea reciclarea vehiculelor scoase din uz
inclusiv a componentelor şi materialelor acestora
m)substanţă periculoasă - orice substanţă considerată periculoasă potrivit art 7 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr 2002000 privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi
preparatelor chimice periculoase aprobată cu modificări prin Legea nr 4512001
n)instalaţie de mărunţire a vehiculelor scoase din uz - orice instalaţie utilizată pentru tăierea icircn
bucăţi sau pentru fragmentarea vehiculelor scoase din uz inclusiv icircn scopul obţinerii de resturi
metalice direct refolosibile
9
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
o)informaţii referitoare la dezmembrare - toate informaţiile necesare pentru tratarea
corespunzătoare şi ecologic raţională a vehiculelor scoase din uz Aceste informaţii vor fi puse la
dispoziţie agenţilor economici care deţin instalaţii de tratare autorizate de către producătorii de
vehicule şi producătorii de componente sub formă de manuale sau pe suport electronic cum ar fi
CD-ROM servicii on-line
p)piesă de icircnlocuire - piesă destinată să icircnlocuiască la un vehicul acea piesă cu care vehiculul a
fost omologat de tip
r)masă medie la gol a vehiculului - masă proprie a vehiculului conform cărţii de identitate a
vehiculului minus masa conţinutului rezervorului de carburant umplut la 90 din capacitate şi
masa conducătorului auto evaluată la 75 kg
s)depoluare - golirea de fluide şi de substanţe chimice periculoase a vehiculelor scoase din uz cu
respectarea prevederilor anexei nr 1 la prezenta hotăracircre
t)certificat de distrugere - certificatul eliberat ultimului deţinător al vehiculului scos din uz de
către unităţile autorizate pentru colectaretratare
Art 3
Icircn scopul prevenirii apariţiei deşeurilor producătorii de vehicule icircn colaborare cu producătorii de
componente şi de materiale vor lua măsurile necesare pentru
a)limitarea şi reducerea pe cacirct posibil a utilizării substanţelor periculoase la construcţia
vehiculelor icircncepacircnd din faza de proiectare pentru a evita poluarea mediului facilitarea
reciclării componentelor şi materialelor precum şi evitarea eliminării deşeurilor periculoase
b)conceperea şi construirea noilor vehicule cu luarea icircn considerare a posibilităţilor de
dezmembrare reutilizare şi valorificare a componentelor şi materialelor acestora
c)dezvoltarea utilizării materialelor reciclate la producerea de noi vehicule sau alte produse
Art 4
(1)Materialele şi componentele vehiculelor vor fi introduse pe piaţă numai dacă nu conţin plumb
mercur cadmiu şi crom hexavalent
(2)Materialele şi componentele vehiculelor exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)
precum şi condiţiile icircn care se pot utiliza se aprobă prin ordin comun al ministrului mediului şi
10
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
gospodăririi apelor şi al ministrului economiei şi comerţului icircn termen de 90 de zile de la
publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri
Art 5
Producătorii de vehicule şi producătorii de componente sau de materiale au obligaţia de a
codifica componentele şi materialele pentru a facilita identificarea acestora la dezmembrarea
pentru reutilizare valorificare reciclare Pot fi aplicate ca standarde de referinţă următoarele SR
EN ISO 1043-12003 SR ISO 1043-21995 SR EN ISO 114692001 pentru componente din
materiale plastice şi SR ISO 16291993 pentru componente din cauciuc sau latex cu excepţia
anvelopelor
Art 6
(1)Producătorii icircn colaborare cu agenţii economici implicaţi icircn gestionarea vehiculelor scoase
din uz sunt obligaţi să publice icircn cartea tehnică sau prin alte mijloace de informare informaţii
privind
a)construcţia vehiculelor şi a componentelor acestora din punct de vedere al posibilităţilor de
reciclare şi valorificare a acestora
b)modalităţile de tratare ecologică a vehiculelor uzate icircn special icircn ceea ce priveşte
dezmembrarea şi evacuarea tuturor fluidelor
c)dezvoltarea şi optimizarea metodelor de reutilizare reciclare şi recuperare a vehiculelor uzate şi
a componentelor acestora
d)progresele realizate icircn domeniul valorificării şi reciclării icircn scopul reducerii cantităţii de
deşeuri precum şi pentru creşterea gradului de valorificare şi reciclare
(2)Producătorii au obligaţia de a pune la dispoziţie potenţialilor cumpărători informaţiile
prevăzute la alin (1) Date generale referitoare la informaţiile prevăzute la alin (1) vor fi incluse
icircn materialele promoţionale utilizate la comercializarea noilor vehicule
Art 7
(1)Producătorii de vehicule au obligaţia de a furniza gratuit agenţilor economici autorizaţi care
realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea acestora şi cu
11
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
respectarea secretului industrial şi comercial informaţii privind dezmembrarea tipurilor noi de
vehicule icircn termen de cel mult 6 luni de la punerea pe piaţă a acestora Aceste informaţii vor privi
componentele şi materialele precum şi localizarea tuturor substanţelor periculoase utilizate cu
scopul atingerii obiectivelor prevăzute la art 15
(2)Producătorii de componente pentru vehicule trebuie să furnizeze agenţilor economici
autorizaţi care realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea
acestora şi cu respectarea secretului industrial şi comercial informaţiile necesare privind
dezmembrarea depozitarea şi testarea componentelor reutilizabile
Art 8
Persoanele fizice sau persoanele juridice deţinătoare de vehicule scoase din uz au următoarele
obligaţii
a)să nu abandoneze vehiculele scoase din uz ori componentele solide şisau lichide ale acestora
pe sol icircn apele de suprafaţă şi ale mării teritoriale
b)să predea vehiculele scoase din uz agenţilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de
colectare şisau tratare a vehiculelor scoase din uz
Art 9
(1)Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi
preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă atunci cacircnd acestea
devin vehicule scoase din uz
(2)Icircn scopul aplicării prevederilor alin (1) producătorii de vehicule vor asigura individual sau
prin contracte cu terţe părţi minimum
a)un punct de colectare icircn fiecare judeţ
b)un punct de colectare icircn fiecare oraş cu peste 100000 de locuitori
c)3 puncte de colectare icircn municipiul Bucureşti
(3)Producătorii de vehicule trebuie
a)să transmită anual Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor lista cu punctele de colectare
desemnate potrivit obligaţiilor prevăzute la alin (1)
12
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
b)să afişeze lista cu punctele de colectare prevăzute la alin (2) la punctele de vacircnzare a
vehiculelor noi lista va include detaliile de contact privind persoanele care reprezintă aceste
puncte de colectare
c)să pună la dispoziţie publicului prin publicarea pe Internet lista prevăzută la lit a) a
prezentului alineat
Art 10
(1)Predarea vehiculului scos din uz către punctele de colectare prevăzute la art 9 alin (2) se face
fără nici o cheltuială a deţinătorului care icircl predă
(2)Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)
a)vehiculele scoase din uz care nu sunt icircnmatriculate sau pentru care ultima icircnmatriculare nu s-a
făcut icircn Romacircnia potrivit prevederilor legale icircn vigoare
b)vehiculele scoase din uz care au fost icircnmatriculate temporar icircn Romacircnia
c)vehiculele scoase din uz care nu mai conţin una sau mai multe componente esenţiale icircn mod
special grupul motopropulsor trenul de rulare caroseria şasiul catalizatorul sau echipamentele
electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului
d)vehiculele scoase din uz cărora li s-au adăugat deşeuri
Art 11
(1)Colectarea vehiculelor scoase din uz se va face numai icircn baza prezentării agentului economic
care efectuează colectarea şisau dezmembrarea a următoarelor documente
a)cartea de identitate a vehiculului (original şi o copie care va fi predată agentului economic care
efectuează colectarea şisau dezmembrarea)
b)pentru persoane fizice documentul de identitate al ultimului proprietar dacă acesta efectuează
predarea vehiculului sau al altei persoane icircmputernicite de acesta printr-un act notarial să
efectueze predarea vehiculului uzat precum şi actul notarial de icircmputernicire după caz
c)pentru persoane juridice documentul de identitate al persoanei delegate de societatea
deţinătoare a vehiculului scos din uz să efectueze predarea vehiculului şi delegaţia din partea
societăţii deţinătoare a vehiculului scos din uz pentru persoana care va efectua predarea
vehiculului
13
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Se exceptează de la aplicarea prevederilor lit a) şi b) ale alin (1) vehiculele fără proprietar sau
abandonate pe domeniul public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi
trecute potrivit legii icircn proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de pe a căror rază au fost
ridicate
(3)Agenţii economici autorizaţi pentru colectarea vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a
emite ultimului deţinător al vehiculului scos din uz un certificat de distrugere la preluarea
vehiculului scos din uz Icircn cazul icircn care agenţii economici desfăşoară doar activităţi de colectare
certificatele de distrugere vor fi emise icircn numele unităţilor de tratare cu care au contract cu
acordul scris al acestora şi cu respectarea prevederilor legale icircn vigoare
(la 08042005 art 11 alin (3) a fost reglementata de Ordinul 872005)
(4)Modelul şi condiţiile de emitere ale certificatului de distrugere se aprobă prin ordin comun al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor al ministrului administraţiei şi internelor şi al
ministrului transporturilor construcţiilor şi turismului icircn termen de 90 de zile de la publicarea icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri
Art 12
(1)Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţă de producători
individuali sau ale căror producători şi-au icircncetat activitatea se asigură prin proiecte finanţate de
la Fondul pentru mediu conform legislaţiei icircn vigoare
(2)Finanţarea proiectelor prevăzute la alin (1) se face numai icircn cazul icircn care se dovedeşte cu
documente că nivelul costurilor de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz depăşeşte
veniturile obţinute din vacircnzarea pieselor reutilizabile şi a materiilor prime secundare rezultate
din tratarea acestora
Art 13
14
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Agenţii economici care efectuează operaţiuni de icircntreţinere şi reparaţii auto au obligaţia de a
preda pentru reciclare valorificare sau reutilizare materialele şi piesele icircnlocuite care constituie
deşeuri către agenţii economici autorizaţi potrivit prevederilor legislaţiei icircn vigoare
Art 14
(1)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase
din uz trebuie să fie autorizaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr
782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei
Guvernului nr 822000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de
reparaţii de reglare de modificări constructive de reconstrucţie a vehiculelor rutiere precum şi
de dezmembrare a vehiculelor uzate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr
2222003 cu modificările ulterioare
(2)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de valorificare şisau eliminare a componentelor şi
materialelor rezultate icircn urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz trebuie să fie autorizaţi
potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 162001
privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile republicată cu modificările ulterioare
(3)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz
sunt obligaţi să respecte cerinţele minime prevăzute icircn anexa nr 1
(4)Icircn vederea respectării obligaţiilor prevăzute icircn anexa nr 1 agenţii economici prevăzuţi la alin
(1) au obligaţia ca icircn termen de 18 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea
I a prezentei hotăracircri să solicite autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului revizuirea
autorizaţiei de mediu
(5)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de dezmembrare şisau tratare a vehiculelor
scoase din uz au obligaţia de a ţine evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri şi a componentelor
reutilizabile
Art 15
(1)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2007 agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol
15
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie
1980
b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie
1980
c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980
d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie
1980
(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele
scoase din uz
b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase
din uz
(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu
destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice
transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare
(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri
a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi
economici cu care producătorii au contract
b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de
către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor
(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se
stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului
economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I a prezentei hotăracircri
(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici
care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite
16
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate
pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs
(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene
un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza
formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi
tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn
structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere
recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor
membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale
Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este
icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o
acoperă
Art 16
(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel
cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr
2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15
(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14
Art 17
(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează
a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei
b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000
lei la 150000000 lei
c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000
lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu
prevederile prezentei hotăracircri
d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000
lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la
conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri
17
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al
Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi
competente potrivit legii
(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele
prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată
Art 18
Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu
excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a
art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006
Art 19
Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre
Art 20
Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn
Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043
cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană
Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine
structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol
stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al
4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele
45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive
europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca
18
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU
Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating
o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz
naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma
purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)
19
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 1 Fluxul reciclarii VUS
Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor
componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la
bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima
faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi
odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea
20
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de
depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse
dezmembrări mai degrabă decacirct tocării
4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate
de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt
41 Fluide de la depoluare
21
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin
staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde
bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)
bull ulei de motor
bull ului de transmisie
bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice
bull ulei din filtru de ulei
bull lichid de frana
bull lichid de răcire
bull lichid din instalaţia de climatizare
bull lichid din instalaţia de spalat parbriz
42 Alte materiale provenite de la depoluare
bull anvelope
bull baterii
bull catalizatori
bull contragreutati
bull scule
bull capace roti
bull jante din aliaj
bull jante din metal feros
bull condensatori ce contin PCBPCT
bull piese mari din material plastic
43 Metalele feroase
Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general
aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar
cealaltă jumătate icircn caroserie
44 Metalele neferoase
22
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii
bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
bull elemente ale radiatoarelor
bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
bull elemente sudate ale barelor de protectie
bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor
automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă
bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt
bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică
bull diverse parţi ale accesoriilor
bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate
bull Zincul ndash se utilizeaza la
bull acoperiri galvanice ale tablei
bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
bull Plumbul ndash se utilizeaza la
bull fabricarea acumulatorilor
bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare
şi vulcanizare
bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
bull platina
bull rodiul
bull paladiul
45 Componente nemetalice
bull materiale plastice
bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează
bull 60 icircn interior
23
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull 10 icircn motor
bull 10 icircn instalatia electrică
bull 15 la caroserie
bull 5 la şasiu
bull Cauciucul este utilizat in general la
bull anvelope
bull furtune
bull chedere
bull Sticla se utilizează icircn principal la
bull parbriz
bull geamuri laterale
bull luneta
bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor
5 Etapele tratării
51 Depoluarea
24
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 2 Depoluare
Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare
icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică
- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil
- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)
- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui
de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului
fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU
doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le
contin)
- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine
mercur
Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi
reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general
reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)
52 Dezmembrarea
25
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor
componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)
Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt
- roţile (oţelaliaj)
- motoarele
- cutiile de viteze
- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi
etrierele de fracircnă
- anvelopele
- radiatoarele
- bateriile
- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora
Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de
viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la
specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul
O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele
provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU
prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural
Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate
vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate
După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare
icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea
VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite
parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea
Acestea includ
- catalizatorul
- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării
acestora icircn timpul procesului de tocare
26
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)
daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare
- sticla
53 Tocarea
Figura 3 Macinarea vehiculului
Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor
componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de
metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de
tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU
datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-
27
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi
textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale
Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai
multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare
Tehnologii de tocare
Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane
(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti
de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu
conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare
Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi
neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de
metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre
cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita
fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din
greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele
moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre
sac (icircn mai puţine cazuri)
Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare
Figura 4 Shredder
28
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi
PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost
clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe
informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare
Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe
materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la
6000 CP
Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi
neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile
alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi
ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi
topitorii
Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase
folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense
de separare
29
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)
transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval
54 Depozitarea
Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de
proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale
Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice
sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de
produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind
sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus
cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate
55 Incinerarearecuperare energetică
Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea
problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea
de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere
municipale
De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de
VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de
Directiva CE si anume
bull Faza 1 - depoluare
bull Faza 2 ndashdezmembrare
bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder
30
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si
reciclate (art 15 din HG 24062004)
Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede
din ce este alcatuit un VSU
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor
61 Metalele feroase
Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn
generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele
mecanice iar cealalta jumatate in caroserie
31
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Art 1
(1)Prezenta hotăracircre reglementează măsurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la
vehiculele scoase din uz şi reutilizarea reciclarea precum şi alte forme de valorificare a
vehiculelor scoase din uz şi a componentelor acestora icircn vederea reducerii cantităţii de deşeuri
destinate eliminării
(2)Prevederile prezentei hotăracircri stabilesc măsuri pentru icircmbunătăţirea din punct de vedere al
protecţiei mediului a activităţilor agenţilor economici implicaţi icircn ciclul de viaţă al vehiculelor şi
icircn special ale agenţilor economici direct implicaţi icircn tratarea vehiculelor scoase din uz
(3)Prezenta hotăracircre se aplică cu respectarea legislaţiei naţionale privind standardele de siguranţă
emisiile icircn atmosferă şi nivelul emisiilor de zgomot precum şi cele referitoare la protecţia solului
şi a apei
(4)Prevederile prezentei hotăracircri se aplică vehiculelor scoase din uz inclusiv componentelor şi
materialelor acestora fără a se ţine seama de modul icircn care vehiculul a fost icircntreţinut sau reparat
pe toată durata utilizării acestuia şi indiferent dacă acesta este echipat cu componente furnizate de
producător sau cu alte componente a căror montare ca piese de schimb sau ca piese de icircnlocuire
se realizează respectacircndu-se reglementările naţionale icircn domeniu
Art 2
Articolul 2 al hotararii prezinta explicarea unor termini si expresii folositi in textul legii
a)vehicul - orice vehicul aparţinacircnd categoriilor M sau N precum şi vehiculele cu 3 roţi astfel
cum sunt definite prin Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr
2112003 pentru aprobarea Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le
icircndeplinească vehiculele rutiere icircn vederea admiterii icircn circulaţie pe drumurile publice din
Romacircnia - RNTR 2 cu modificările şi completările ulterioare cu excepţia mototriciclurilor
b)vehicul scos din uz - un vehicul devenit deşeu icircn sensul definiţiei din anexa nr IA la
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr 782000 privind regimul deşeurilor aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr 4262001
8
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
c)producător - fabricantul de vehicule sau importatorul profesional al unui vehicul icircn Romacircnia
d)producător individual - persoană fizică sau juridică care produce ori importă vehicule dar care
nu desfăşoară această activitate cu titlu profesional
e)prevenire - măsurile care urmăresc reducerea cantităţii şi nocivităţii pentru mediu a vehiculelor
scoase din uz a materialelor şi substanţelor din componenţa acestora
f)tratare - orice activitate desfăşurată după ce vehiculul scos din uz a fost predat unui agent
economic care desfăşoară activităţi de depoluare dezmembrare tăiere mărunţire valorificare sau
pregătire pentru eliminarea deşeurilor mărunţite precum şi orice altă operaţiune efectuată icircn
vederea valorificării şisau eliminării vehiculelor scoase din uz şi a componentelor lor
g)reutilizare - orice operaţiune prin care componentele vehiculelor scoase din uz sunt utilizate icircn
acelaşi scop pentru care au fost concepute
h)reciclare - reprelucrarea deşeurilor icircntr-un proces de producţie icircn vederea utilizării icircn scopul
iniţial sau pentru alte scopuri dar cu excluderea valorificării energetice
i)valorificare energetică - utilizarea deşeurilor combustibile ca mijloc de generare a energiei prin
incinerare directă sau coincinerare cu sau fără alte deşeuri dar cu recuperarea căldurii
j)valorificare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIB la Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001
k)eliminare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIA la Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001
l)agenţi economici - producătorii distribuitorii colectorii companiile de asigurare precum şi
agenţii care au ca obiect de activitate tratarea recuperarea reciclarea vehiculelor scoase din uz
inclusiv a componentelor şi materialelor acestora
m)substanţă periculoasă - orice substanţă considerată periculoasă potrivit art 7 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr 2002000 privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi
preparatelor chimice periculoase aprobată cu modificări prin Legea nr 4512001
n)instalaţie de mărunţire a vehiculelor scoase din uz - orice instalaţie utilizată pentru tăierea icircn
bucăţi sau pentru fragmentarea vehiculelor scoase din uz inclusiv icircn scopul obţinerii de resturi
metalice direct refolosibile
9
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
o)informaţii referitoare la dezmembrare - toate informaţiile necesare pentru tratarea
corespunzătoare şi ecologic raţională a vehiculelor scoase din uz Aceste informaţii vor fi puse la
dispoziţie agenţilor economici care deţin instalaţii de tratare autorizate de către producătorii de
vehicule şi producătorii de componente sub formă de manuale sau pe suport electronic cum ar fi
CD-ROM servicii on-line
p)piesă de icircnlocuire - piesă destinată să icircnlocuiască la un vehicul acea piesă cu care vehiculul a
fost omologat de tip
r)masă medie la gol a vehiculului - masă proprie a vehiculului conform cărţii de identitate a
vehiculului minus masa conţinutului rezervorului de carburant umplut la 90 din capacitate şi
masa conducătorului auto evaluată la 75 kg
s)depoluare - golirea de fluide şi de substanţe chimice periculoase a vehiculelor scoase din uz cu
respectarea prevederilor anexei nr 1 la prezenta hotăracircre
t)certificat de distrugere - certificatul eliberat ultimului deţinător al vehiculului scos din uz de
către unităţile autorizate pentru colectaretratare
Art 3
Icircn scopul prevenirii apariţiei deşeurilor producătorii de vehicule icircn colaborare cu producătorii de
componente şi de materiale vor lua măsurile necesare pentru
a)limitarea şi reducerea pe cacirct posibil a utilizării substanţelor periculoase la construcţia
vehiculelor icircncepacircnd din faza de proiectare pentru a evita poluarea mediului facilitarea
reciclării componentelor şi materialelor precum şi evitarea eliminării deşeurilor periculoase
b)conceperea şi construirea noilor vehicule cu luarea icircn considerare a posibilităţilor de
dezmembrare reutilizare şi valorificare a componentelor şi materialelor acestora
c)dezvoltarea utilizării materialelor reciclate la producerea de noi vehicule sau alte produse
Art 4
(1)Materialele şi componentele vehiculelor vor fi introduse pe piaţă numai dacă nu conţin plumb
mercur cadmiu şi crom hexavalent
(2)Materialele şi componentele vehiculelor exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)
precum şi condiţiile icircn care se pot utiliza se aprobă prin ordin comun al ministrului mediului şi
10
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
gospodăririi apelor şi al ministrului economiei şi comerţului icircn termen de 90 de zile de la
publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri
Art 5
Producătorii de vehicule şi producătorii de componente sau de materiale au obligaţia de a
codifica componentele şi materialele pentru a facilita identificarea acestora la dezmembrarea
pentru reutilizare valorificare reciclare Pot fi aplicate ca standarde de referinţă următoarele SR
EN ISO 1043-12003 SR ISO 1043-21995 SR EN ISO 114692001 pentru componente din
materiale plastice şi SR ISO 16291993 pentru componente din cauciuc sau latex cu excepţia
anvelopelor
Art 6
(1)Producătorii icircn colaborare cu agenţii economici implicaţi icircn gestionarea vehiculelor scoase
din uz sunt obligaţi să publice icircn cartea tehnică sau prin alte mijloace de informare informaţii
privind
a)construcţia vehiculelor şi a componentelor acestora din punct de vedere al posibilităţilor de
reciclare şi valorificare a acestora
b)modalităţile de tratare ecologică a vehiculelor uzate icircn special icircn ceea ce priveşte
dezmembrarea şi evacuarea tuturor fluidelor
c)dezvoltarea şi optimizarea metodelor de reutilizare reciclare şi recuperare a vehiculelor uzate şi
a componentelor acestora
d)progresele realizate icircn domeniul valorificării şi reciclării icircn scopul reducerii cantităţii de
deşeuri precum şi pentru creşterea gradului de valorificare şi reciclare
(2)Producătorii au obligaţia de a pune la dispoziţie potenţialilor cumpărători informaţiile
prevăzute la alin (1) Date generale referitoare la informaţiile prevăzute la alin (1) vor fi incluse
icircn materialele promoţionale utilizate la comercializarea noilor vehicule
Art 7
(1)Producătorii de vehicule au obligaţia de a furniza gratuit agenţilor economici autorizaţi care
realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea acestora şi cu
11
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
respectarea secretului industrial şi comercial informaţii privind dezmembrarea tipurilor noi de
vehicule icircn termen de cel mult 6 luni de la punerea pe piaţă a acestora Aceste informaţii vor privi
componentele şi materialele precum şi localizarea tuturor substanţelor periculoase utilizate cu
scopul atingerii obiectivelor prevăzute la art 15
(2)Producătorii de componente pentru vehicule trebuie să furnizeze agenţilor economici
autorizaţi care realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea
acestora şi cu respectarea secretului industrial şi comercial informaţiile necesare privind
dezmembrarea depozitarea şi testarea componentelor reutilizabile
Art 8
Persoanele fizice sau persoanele juridice deţinătoare de vehicule scoase din uz au următoarele
obligaţii
a)să nu abandoneze vehiculele scoase din uz ori componentele solide şisau lichide ale acestora
pe sol icircn apele de suprafaţă şi ale mării teritoriale
b)să predea vehiculele scoase din uz agenţilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de
colectare şisau tratare a vehiculelor scoase din uz
Art 9
(1)Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi
preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă atunci cacircnd acestea
devin vehicule scoase din uz
(2)Icircn scopul aplicării prevederilor alin (1) producătorii de vehicule vor asigura individual sau
prin contracte cu terţe părţi minimum
a)un punct de colectare icircn fiecare judeţ
b)un punct de colectare icircn fiecare oraş cu peste 100000 de locuitori
c)3 puncte de colectare icircn municipiul Bucureşti
(3)Producătorii de vehicule trebuie
a)să transmită anual Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor lista cu punctele de colectare
desemnate potrivit obligaţiilor prevăzute la alin (1)
12
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
b)să afişeze lista cu punctele de colectare prevăzute la alin (2) la punctele de vacircnzare a
vehiculelor noi lista va include detaliile de contact privind persoanele care reprezintă aceste
puncte de colectare
c)să pună la dispoziţie publicului prin publicarea pe Internet lista prevăzută la lit a) a
prezentului alineat
Art 10
(1)Predarea vehiculului scos din uz către punctele de colectare prevăzute la art 9 alin (2) se face
fără nici o cheltuială a deţinătorului care icircl predă
(2)Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)
a)vehiculele scoase din uz care nu sunt icircnmatriculate sau pentru care ultima icircnmatriculare nu s-a
făcut icircn Romacircnia potrivit prevederilor legale icircn vigoare
b)vehiculele scoase din uz care au fost icircnmatriculate temporar icircn Romacircnia
c)vehiculele scoase din uz care nu mai conţin una sau mai multe componente esenţiale icircn mod
special grupul motopropulsor trenul de rulare caroseria şasiul catalizatorul sau echipamentele
electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului
d)vehiculele scoase din uz cărora li s-au adăugat deşeuri
Art 11
(1)Colectarea vehiculelor scoase din uz se va face numai icircn baza prezentării agentului economic
care efectuează colectarea şisau dezmembrarea a următoarelor documente
a)cartea de identitate a vehiculului (original şi o copie care va fi predată agentului economic care
efectuează colectarea şisau dezmembrarea)
b)pentru persoane fizice documentul de identitate al ultimului proprietar dacă acesta efectuează
predarea vehiculului sau al altei persoane icircmputernicite de acesta printr-un act notarial să
efectueze predarea vehiculului uzat precum şi actul notarial de icircmputernicire după caz
c)pentru persoane juridice documentul de identitate al persoanei delegate de societatea
deţinătoare a vehiculului scos din uz să efectueze predarea vehiculului şi delegaţia din partea
societăţii deţinătoare a vehiculului scos din uz pentru persoana care va efectua predarea
vehiculului
13
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Se exceptează de la aplicarea prevederilor lit a) şi b) ale alin (1) vehiculele fără proprietar sau
abandonate pe domeniul public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi
trecute potrivit legii icircn proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de pe a căror rază au fost
ridicate
(3)Agenţii economici autorizaţi pentru colectarea vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a
emite ultimului deţinător al vehiculului scos din uz un certificat de distrugere la preluarea
vehiculului scos din uz Icircn cazul icircn care agenţii economici desfăşoară doar activităţi de colectare
certificatele de distrugere vor fi emise icircn numele unităţilor de tratare cu care au contract cu
acordul scris al acestora şi cu respectarea prevederilor legale icircn vigoare
(la 08042005 art 11 alin (3) a fost reglementata de Ordinul 872005)
(4)Modelul şi condiţiile de emitere ale certificatului de distrugere se aprobă prin ordin comun al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor al ministrului administraţiei şi internelor şi al
ministrului transporturilor construcţiilor şi turismului icircn termen de 90 de zile de la publicarea icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri
Art 12
(1)Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţă de producători
individuali sau ale căror producători şi-au icircncetat activitatea se asigură prin proiecte finanţate de
la Fondul pentru mediu conform legislaţiei icircn vigoare
(2)Finanţarea proiectelor prevăzute la alin (1) se face numai icircn cazul icircn care se dovedeşte cu
documente că nivelul costurilor de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz depăşeşte
veniturile obţinute din vacircnzarea pieselor reutilizabile şi a materiilor prime secundare rezultate
din tratarea acestora
Art 13
14
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Agenţii economici care efectuează operaţiuni de icircntreţinere şi reparaţii auto au obligaţia de a
preda pentru reciclare valorificare sau reutilizare materialele şi piesele icircnlocuite care constituie
deşeuri către agenţii economici autorizaţi potrivit prevederilor legislaţiei icircn vigoare
Art 14
(1)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase
din uz trebuie să fie autorizaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr
782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei
Guvernului nr 822000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de
reparaţii de reglare de modificări constructive de reconstrucţie a vehiculelor rutiere precum şi
de dezmembrare a vehiculelor uzate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr
2222003 cu modificările ulterioare
(2)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de valorificare şisau eliminare a componentelor şi
materialelor rezultate icircn urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz trebuie să fie autorizaţi
potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 162001
privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile republicată cu modificările ulterioare
(3)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz
sunt obligaţi să respecte cerinţele minime prevăzute icircn anexa nr 1
(4)Icircn vederea respectării obligaţiilor prevăzute icircn anexa nr 1 agenţii economici prevăzuţi la alin
(1) au obligaţia ca icircn termen de 18 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea
I a prezentei hotăracircri să solicite autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului revizuirea
autorizaţiei de mediu
(5)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de dezmembrare şisau tratare a vehiculelor
scoase din uz au obligaţia de a ţine evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri şi a componentelor
reutilizabile
Art 15
(1)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2007 agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol
15
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie
1980
b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie
1980
c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980
d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie
1980
(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele
scoase din uz
b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase
din uz
(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu
destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice
transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare
(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri
a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi
economici cu care producătorii au contract
b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de
către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor
(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se
stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului
economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I a prezentei hotăracircri
(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici
care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite
16
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate
pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs
(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene
un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza
formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi
tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn
structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere
recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor
membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale
Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este
icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o
acoperă
Art 16
(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel
cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr
2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15
(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14
Art 17
(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează
a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei
b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000
lei la 150000000 lei
c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000
lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu
prevederile prezentei hotăracircri
d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000
lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la
conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri
17
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al
Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi
competente potrivit legii
(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele
prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată
Art 18
Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu
excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a
art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006
Art 19
Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre
Art 20
Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn
Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043
cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană
Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine
structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol
stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al
4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele
45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive
europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca
18
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU
Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating
o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz
naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma
purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)
19
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 1 Fluxul reciclarii VUS
Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor
componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la
bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima
faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi
odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea
20
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de
depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse
dezmembrări mai degrabă decacirct tocării
4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate
de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt
41 Fluide de la depoluare
21
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin
staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde
bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)
bull ulei de motor
bull ului de transmisie
bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice
bull ulei din filtru de ulei
bull lichid de frana
bull lichid de răcire
bull lichid din instalaţia de climatizare
bull lichid din instalaţia de spalat parbriz
42 Alte materiale provenite de la depoluare
bull anvelope
bull baterii
bull catalizatori
bull contragreutati
bull scule
bull capace roti
bull jante din aliaj
bull jante din metal feros
bull condensatori ce contin PCBPCT
bull piese mari din material plastic
43 Metalele feroase
Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general
aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar
cealaltă jumătate icircn caroserie
44 Metalele neferoase
22
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii
bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
bull elemente ale radiatoarelor
bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
bull elemente sudate ale barelor de protectie
bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor
automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă
bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt
bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică
bull diverse parţi ale accesoriilor
bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate
bull Zincul ndash se utilizeaza la
bull acoperiri galvanice ale tablei
bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
bull Plumbul ndash se utilizeaza la
bull fabricarea acumulatorilor
bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare
şi vulcanizare
bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
bull platina
bull rodiul
bull paladiul
45 Componente nemetalice
bull materiale plastice
bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează
bull 60 icircn interior
23
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull 10 icircn motor
bull 10 icircn instalatia electrică
bull 15 la caroserie
bull 5 la şasiu
bull Cauciucul este utilizat in general la
bull anvelope
bull furtune
bull chedere
bull Sticla se utilizează icircn principal la
bull parbriz
bull geamuri laterale
bull luneta
bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor
5 Etapele tratării
51 Depoluarea
24
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 2 Depoluare
Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare
icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică
- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil
- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)
- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui
de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului
fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU
doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le
contin)
- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine
mercur
Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi
reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general
reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)
52 Dezmembrarea
25
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor
componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)
Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt
- roţile (oţelaliaj)
- motoarele
- cutiile de viteze
- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi
etrierele de fracircnă
- anvelopele
- radiatoarele
- bateriile
- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora
Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de
viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la
specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul
O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele
provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU
prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural
Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate
vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate
După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare
icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea
VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite
parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea
Acestea includ
- catalizatorul
- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării
acestora icircn timpul procesului de tocare
26
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)
daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare
- sticla
53 Tocarea
Figura 3 Macinarea vehiculului
Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor
componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de
metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de
tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU
datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-
27
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi
textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale
Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai
multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare
Tehnologii de tocare
Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane
(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti
de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu
conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare
Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi
neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de
metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre
cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita
fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din
greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele
moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre
sac (icircn mai puţine cazuri)
Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare
Figura 4 Shredder
28
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi
PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost
clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe
informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare
Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe
materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la
6000 CP
Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi
neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile
alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi
ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi
topitorii
Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase
folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense
de separare
29
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)
transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval
54 Depozitarea
Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de
proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale
Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice
sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de
produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind
sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus
cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate
55 Incinerarearecuperare energetică
Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea
problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea
de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere
municipale
De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de
VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de
Directiva CE si anume
bull Faza 1 - depoluare
bull Faza 2 ndashdezmembrare
bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder
30
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si
reciclate (art 15 din HG 24062004)
Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede
din ce este alcatuit un VSU
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor
61 Metalele feroase
Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn
generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele
mecanice iar cealalta jumatate in caroserie
31
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
c)producător - fabricantul de vehicule sau importatorul profesional al unui vehicul icircn Romacircnia
d)producător individual - persoană fizică sau juridică care produce ori importă vehicule dar care
nu desfăşoară această activitate cu titlu profesional
e)prevenire - măsurile care urmăresc reducerea cantităţii şi nocivităţii pentru mediu a vehiculelor
scoase din uz a materialelor şi substanţelor din componenţa acestora
f)tratare - orice activitate desfăşurată după ce vehiculul scos din uz a fost predat unui agent
economic care desfăşoară activităţi de depoluare dezmembrare tăiere mărunţire valorificare sau
pregătire pentru eliminarea deşeurilor mărunţite precum şi orice altă operaţiune efectuată icircn
vederea valorificării şisau eliminării vehiculelor scoase din uz şi a componentelor lor
g)reutilizare - orice operaţiune prin care componentele vehiculelor scoase din uz sunt utilizate icircn
acelaşi scop pentru care au fost concepute
h)reciclare - reprelucrarea deşeurilor icircntr-un proces de producţie icircn vederea utilizării icircn scopul
iniţial sau pentru alte scopuri dar cu excluderea valorificării energetice
i)valorificare energetică - utilizarea deşeurilor combustibile ca mijloc de generare a energiei prin
incinerare directă sau coincinerare cu sau fără alte deşeuri dar cu recuperarea căldurii
j)valorificare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIB la Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001
k)eliminare - oricare dintre operaţiunile prevăzute icircn anexa nr IIA la Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001
l)agenţi economici - producătorii distribuitorii colectorii companiile de asigurare precum şi
agenţii care au ca obiect de activitate tratarea recuperarea reciclarea vehiculelor scoase din uz
inclusiv a componentelor şi materialelor acestora
m)substanţă periculoasă - orice substanţă considerată periculoasă potrivit art 7 din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr 2002000 privind clasificarea etichetarea şi ambalarea substanţelor şi
preparatelor chimice periculoase aprobată cu modificări prin Legea nr 4512001
n)instalaţie de mărunţire a vehiculelor scoase din uz - orice instalaţie utilizată pentru tăierea icircn
bucăţi sau pentru fragmentarea vehiculelor scoase din uz inclusiv icircn scopul obţinerii de resturi
metalice direct refolosibile
9
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
o)informaţii referitoare la dezmembrare - toate informaţiile necesare pentru tratarea
corespunzătoare şi ecologic raţională a vehiculelor scoase din uz Aceste informaţii vor fi puse la
dispoziţie agenţilor economici care deţin instalaţii de tratare autorizate de către producătorii de
vehicule şi producătorii de componente sub formă de manuale sau pe suport electronic cum ar fi
CD-ROM servicii on-line
p)piesă de icircnlocuire - piesă destinată să icircnlocuiască la un vehicul acea piesă cu care vehiculul a
fost omologat de tip
r)masă medie la gol a vehiculului - masă proprie a vehiculului conform cărţii de identitate a
vehiculului minus masa conţinutului rezervorului de carburant umplut la 90 din capacitate şi
masa conducătorului auto evaluată la 75 kg
s)depoluare - golirea de fluide şi de substanţe chimice periculoase a vehiculelor scoase din uz cu
respectarea prevederilor anexei nr 1 la prezenta hotăracircre
t)certificat de distrugere - certificatul eliberat ultimului deţinător al vehiculului scos din uz de
către unităţile autorizate pentru colectaretratare
Art 3
Icircn scopul prevenirii apariţiei deşeurilor producătorii de vehicule icircn colaborare cu producătorii de
componente şi de materiale vor lua măsurile necesare pentru
a)limitarea şi reducerea pe cacirct posibil a utilizării substanţelor periculoase la construcţia
vehiculelor icircncepacircnd din faza de proiectare pentru a evita poluarea mediului facilitarea
reciclării componentelor şi materialelor precum şi evitarea eliminării deşeurilor periculoase
b)conceperea şi construirea noilor vehicule cu luarea icircn considerare a posibilităţilor de
dezmembrare reutilizare şi valorificare a componentelor şi materialelor acestora
c)dezvoltarea utilizării materialelor reciclate la producerea de noi vehicule sau alte produse
Art 4
(1)Materialele şi componentele vehiculelor vor fi introduse pe piaţă numai dacă nu conţin plumb
mercur cadmiu şi crom hexavalent
(2)Materialele şi componentele vehiculelor exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)
precum şi condiţiile icircn care se pot utiliza se aprobă prin ordin comun al ministrului mediului şi
10
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
gospodăririi apelor şi al ministrului economiei şi comerţului icircn termen de 90 de zile de la
publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri
Art 5
Producătorii de vehicule şi producătorii de componente sau de materiale au obligaţia de a
codifica componentele şi materialele pentru a facilita identificarea acestora la dezmembrarea
pentru reutilizare valorificare reciclare Pot fi aplicate ca standarde de referinţă următoarele SR
EN ISO 1043-12003 SR ISO 1043-21995 SR EN ISO 114692001 pentru componente din
materiale plastice şi SR ISO 16291993 pentru componente din cauciuc sau latex cu excepţia
anvelopelor
Art 6
(1)Producătorii icircn colaborare cu agenţii economici implicaţi icircn gestionarea vehiculelor scoase
din uz sunt obligaţi să publice icircn cartea tehnică sau prin alte mijloace de informare informaţii
privind
a)construcţia vehiculelor şi a componentelor acestora din punct de vedere al posibilităţilor de
reciclare şi valorificare a acestora
b)modalităţile de tratare ecologică a vehiculelor uzate icircn special icircn ceea ce priveşte
dezmembrarea şi evacuarea tuturor fluidelor
c)dezvoltarea şi optimizarea metodelor de reutilizare reciclare şi recuperare a vehiculelor uzate şi
a componentelor acestora
d)progresele realizate icircn domeniul valorificării şi reciclării icircn scopul reducerii cantităţii de
deşeuri precum şi pentru creşterea gradului de valorificare şi reciclare
(2)Producătorii au obligaţia de a pune la dispoziţie potenţialilor cumpărători informaţiile
prevăzute la alin (1) Date generale referitoare la informaţiile prevăzute la alin (1) vor fi incluse
icircn materialele promoţionale utilizate la comercializarea noilor vehicule
Art 7
(1)Producătorii de vehicule au obligaţia de a furniza gratuit agenţilor economici autorizaţi care
realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea acestora şi cu
11
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
respectarea secretului industrial şi comercial informaţii privind dezmembrarea tipurilor noi de
vehicule icircn termen de cel mult 6 luni de la punerea pe piaţă a acestora Aceste informaţii vor privi
componentele şi materialele precum şi localizarea tuturor substanţelor periculoase utilizate cu
scopul atingerii obiectivelor prevăzute la art 15
(2)Producătorii de componente pentru vehicule trebuie să furnizeze agenţilor economici
autorizaţi care realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea
acestora şi cu respectarea secretului industrial şi comercial informaţiile necesare privind
dezmembrarea depozitarea şi testarea componentelor reutilizabile
Art 8
Persoanele fizice sau persoanele juridice deţinătoare de vehicule scoase din uz au următoarele
obligaţii
a)să nu abandoneze vehiculele scoase din uz ori componentele solide şisau lichide ale acestora
pe sol icircn apele de suprafaţă şi ale mării teritoriale
b)să predea vehiculele scoase din uz agenţilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de
colectare şisau tratare a vehiculelor scoase din uz
Art 9
(1)Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi
preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă atunci cacircnd acestea
devin vehicule scoase din uz
(2)Icircn scopul aplicării prevederilor alin (1) producătorii de vehicule vor asigura individual sau
prin contracte cu terţe părţi minimum
a)un punct de colectare icircn fiecare judeţ
b)un punct de colectare icircn fiecare oraş cu peste 100000 de locuitori
c)3 puncte de colectare icircn municipiul Bucureşti
(3)Producătorii de vehicule trebuie
a)să transmită anual Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor lista cu punctele de colectare
desemnate potrivit obligaţiilor prevăzute la alin (1)
12
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
b)să afişeze lista cu punctele de colectare prevăzute la alin (2) la punctele de vacircnzare a
vehiculelor noi lista va include detaliile de contact privind persoanele care reprezintă aceste
puncte de colectare
c)să pună la dispoziţie publicului prin publicarea pe Internet lista prevăzută la lit a) a
prezentului alineat
Art 10
(1)Predarea vehiculului scos din uz către punctele de colectare prevăzute la art 9 alin (2) se face
fără nici o cheltuială a deţinătorului care icircl predă
(2)Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)
a)vehiculele scoase din uz care nu sunt icircnmatriculate sau pentru care ultima icircnmatriculare nu s-a
făcut icircn Romacircnia potrivit prevederilor legale icircn vigoare
b)vehiculele scoase din uz care au fost icircnmatriculate temporar icircn Romacircnia
c)vehiculele scoase din uz care nu mai conţin una sau mai multe componente esenţiale icircn mod
special grupul motopropulsor trenul de rulare caroseria şasiul catalizatorul sau echipamentele
electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului
d)vehiculele scoase din uz cărora li s-au adăugat deşeuri
Art 11
(1)Colectarea vehiculelor scoase din uz se va face numai icircn baza prezentării agentului economic
care efectuează colectarea şisau dezmembrarea a următoarelor documente
a)cartea de identitate a vehiculului (original şi o copie care va fi predată agentului economic care
efectuează colectarea şisau dezmembrarea)
b)pentru persoane fizice documentul de identitate al ultimului proprietar dacă acesta efectuează
predarea vehiculului sau al altei persoane icircmputernicite de acesta printr-un act notarial să
efectueze predarea vehiculului uzat precum şi actul notarial de icircmputernicire după caz
c)pentru persoane juridice documentul de identitate al persoanei delegate de societatea
deţinătoare a vehiculului scos din uz să efectueze predarea vehiculului şi delegaţia din partea
societăţii deţinătoare a vehiculului scos din uz pentru persoana care va efectua predarea
vehiculului
13
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Se exceptează de la aplicarea prevederilor lit a) şi b) ale alin (1) vehiculele fără proprietar sau
abandonate pe domeniul public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi
trecute potrivit legii icircn proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de pe a căror rază au fost
ridicate
(3)Agenţii economici autorizaţi pentru colectarea vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a
emite ultimului deţinător al vehiculului scos din uz un certificat de distrugere la preluarea
vehiculului scos din uz Icircn cazul icircn care agenţii economici desfăşoară doar activităţi de colectare
certificatele de distrugere vor fi emise icircn numele unităţilor de tratare cu care au contract cu
acordul scris al acestora şi cu respectarea prevederilor legale icircn vigoare
(la 08042005 art 11 alin (3) a fost reglementata de Ordinul 872005)
(4)Modelul şi condiţiile de emitere ale certificatului de distrugere se aprobă prin ordin comun al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor al ministrului administraţiei şi internelor şi al
ministrului transporturilor construcţiilor şi turismului icircn termen de 90 de zile de la publicarea icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri
Art 12
(1)Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţă de producători
individuali sau ale căror producători şi-au icircncetat activitatea se asigură prin proiecte finanţate de
la Fondul pentru mediu conform legislaţiei icircn vigoare
(2)Finanţarea proiectelor prevăzute la alin (1) se face numai icircn cazul icircn care se dovedeşte cu
documente că nivelul costurilor de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz depăşeşte
veniturile obţinute din vacircnzarea pieselor reutilizabile şi a materiilor prime secundare rezultate
din tratarea acestora
Art 13
14
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Agenţii economici care efectuează operaţiuni de icircntreţinere şi reparaţii auto au obligaţia de a
preda pentru reciclare valorificare sau reutilizare materialele şi piesele icircnlocuite care constituie
deşeuri către agenţii economici autorizaţi potrivit prevederilor legislaţiei icircn vigoare
Art 14
(1)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase
din uz trebuie să fie autorizaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr
782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei
Guvernului nr 822000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de
reparaţii de reglare de modificări constructive de reconstrucţie a vehiculelor rutiere precum şi
de dezmembrare a vehiculelor uzate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr
2222003 cu modificările ulterioare
(2)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de valorificare şisau eliminare a componentelor şi
materialelor rezultate icircn urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz trebuie să fie autorizaţi
potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 162001
privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile republicată cu modificările ulterioare
(3)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz
sunt obligaţi să respecte cerinţele minime prevăzute icircn anexa nr 1
(4)Icircn vederea respectării obligaţiilor prevăzute icircn anexa nr 1 agenţii economici prevăzuţi la alin
(1) au obligaţia ca icircn termen de 18 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea
I a prezentei hotăracircri să solicite autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului revizuirea
autorizaţiei de mediu
(5)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de dezmembrare şisau tratare a vehiculelor
scoase din uz au obligaţia de a ţine evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri şi a componentelor
reutilizabile
Art 15
(1)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2007 agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol
15
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie
1980
b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie
1980
c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980
d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie
1980
(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele
scoase din uz
b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase
din uz
(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu
destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice
transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare
(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri
a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi
economici cu care producătorii au contract
b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de
către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor
(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se
stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului
economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I a prezentei hotăracircri
(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici
care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite
16
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate
pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs
(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene
un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza
formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi
tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn
structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere
recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor
membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale
Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este
icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o
acoperă
Art 16
(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel
cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr
2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15
(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14
Art 17
(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează
a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei
b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000
lei la 150000000 lei
c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000
lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu
prevederile prezentei hotăracircri
d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000
lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la
conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri
17
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al
Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi
competente potrivit legii
(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele
prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată
Art 18
Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu
excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a
art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006
Art 19
Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre
Art 20
Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn
Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043
cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană
Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine
structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol
stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al
4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele
45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive
europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca
18
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU
Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating
o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz
naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma
purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)
19
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 1 Fluxul reciclarii VUS
Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor
componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la
bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima
faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi
odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea
20
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de
depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse
dezmembrări mai degrabă decacirct tocării
4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate
de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt
41 Fluide de la depoluare
21
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin
staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde
bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)
bull ulei de motor
bull ului de transmisie
bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice
bull ulei din filtru de ulei
bull lichid de frana
bull lichid de răcire
bull lichid din instalaţia de climatizare
bull lichid din instalaţia de spalat parbriz
42 Alte materiale provenite de la depoluare
bull anvelope
bull baterii
bull catalizatori
bull contragreutati
bull scule
bull capace roti
bull jante din aliaj
bull jante din metal feros
bull condensatori ce contin PCBPCT
bull piese mari din material plastic
43 Metalele feroase
Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general
aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar
cealaltă jumătate icircn caroserie
44 Metalele neferoase
22
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii
bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
bull elemente ale radiatoarelor
bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
bull elemente sudate ale barelor de protectie
bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor
automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă
bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt
bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică
bull diverse parţi ale accesoriilor
bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate
bull Zincul ndash se utilizeaza la
bull acoperiri galvanice ale tablei
bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
bull Plumbul ndash se utilizeaza la
bull fabricarea acumulatorilor
bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare
şi vulcanizare
bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
bull platina
bull rodiul
bull paladiul
45 Componente nemetalice
bull materiale plastice
bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează
bull 60 icircn interior
23
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull 10 icircn motor
bull 10 icircn instalatia electrică
bull 15 la caroserie
bull 5 la şasiu
bull Cauciucul este utilizat in general la
bull anvelope
bull furtune
bull chedere
bull Sticla se utilizează icircn principal la
bull parbriz
bull geamuri laterale
bull luneta
bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor
5 Etapele tratării
51 Depoluarea
24
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 2 Depoluare
Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare
icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică
- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil
- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)
- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui
de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului
fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU
doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le
contin)
- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine
mercur
Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi
reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general
reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)
52 Dezmembrarea
25
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor
componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)
Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt
- roţile (oţelaliaj)
- motoarele
- cutiile de viteze
- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi
etrierele de fracircnă
- anvelopele
- radiatoarele
- bateriile
- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora
Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de
viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la
specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul
O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele
provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU
prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural
Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate
vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate
După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare
icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea
VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite
parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea
Acestea includ
- catalizatorul
- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării
acestora icircn timpul procesului de tocare
26
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)
daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare
- sticla
53 Tocarea
Figura 3 Macinarea vehiculului
Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor
componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de
metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de
tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU
datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-
27
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi
textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale
Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai
multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare
Tehnologii de tocare
Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane
(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti
de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu
conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare
Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi
neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de
metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre
cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita
fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din
greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele
moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre
sac (icircn mai puţine cazuri)
Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare
Figura 4 Shredder
28
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi
PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost
clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe
informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare
Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe
materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la
6000 CP
Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi
neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile
alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi
ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi
topitorii
Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase
folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense
de separare
29
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)
transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval
54 Depozitarea
Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de
proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale
Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice
sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de
produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind
sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus
cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate
55 Incinerarearecuperare energetică
Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea
problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea
de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere
municipale
De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de
VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de
Directiva CE si anume
bull Faza 1 - depoluare
bull Faza 2 ndashdezmembrare
bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder
30
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si
reciclate (art 15 din HG 24062004)
Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede
din ce este alcatuit un VSU
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor
61 Metalele feroase
Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn
generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele
mecanice iar cealalta jumatate in caroserie
31
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
o)informaţii referitoare la dezmembrare - toate informaţiile necesare pentru tratarea
corespunzătoare şi ecologic raţională a vehiculelor scoase din uz Aceste informaţii vor fi puse la
dispoziţie agenţilor economici care deţin instalaţii de tratare autorizate de către producătorii de
vehicule şi producătorii de componente sub formă de manuale sau pe suport electronic cum ar fi
CD-ROM servicii on-line
p)piesă de icircnlocuire - piesă destinată să icircnlocuiască la un vehicul acea piesă cu care vehiculul a
fost omologat de tip
r)masă medie la gol a vehiculului - masă proprie a vehiculului conform cărţii de identitate a
vehiculului minus masa conţinutului rezervorului de carburant umplut la 90 din capacitate şi
masa conducătorului auto evaluată la 75 kg
s)depoluare - golirea de fluide şi de substanţe chimice periculoase a vehiculelor scoase din uz cu
respectarea prevederilor anexei nr 1 la prezenta hotăracircre
t)certificat de distrugere - certificatul eliberat ultimului deţinător al vehiculului scos din uz de
către unităţile autorizate pentru colectaretratare
Art 3
Icircn scopul prevenirii apariţiei deşeurilor producătorii de vehicule icircn colaborare cu producătorii de
componente şi de materiale vor lua măsurile necesare pentru
a)limitarea şi reducerea pe cacirct posibil a utilizării substanţelor periculoase la construcţia
vehiculelor icircncepacircnd din faza de proiectare pentru a evita poluarea mediului facilitarea
reciclării componentelor şi materialelor precum şi evitarea eliminării deşeurilor periculoase
b)conceperea şi construirea noilor vehicule cu luarea icircn considerare a posibilităţilor de
dezmembrare reutilizare şi valorificare a componentelor şi materialelor acestora
c)dezvoltarea utilizării materialelor reciclate la producerea de noi vehicule sau alte produse
Art 4
(1)Materialele şi componentele vehiculelor vor fi introduse pe piaţă numai dacă nu conţin plumb
mercur cadmiu şi crom hexavalent
(2)Materialele şi componentele vehiculelor exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)
precum şi condiţiile icircn care se pot utiliza se aprobă prin ordin comun al ministrului mediului şi
10
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
gospodăririi apelor şi al ministrului economiei şi comerţului icircn termen de 90 de zile de la
publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri
Art 5
Producătorii de vehicule şi producătorii de componente sau de materiale au obligaţia de a
codifica componentele şi materialele pentru a facilita identificarea acestora la dezmembrarea
pentru reutilizare valorificare reciclare Pot fi aplicate ca standarde de referinţă următoarele SR
EN ISO 1043-12003 SR ISO 1043-21995 SR EN ISO 114692001 pentru componente din
materiale plastice şi SR ISO 16291993 pentru componente din cauciuc sau latex cu excepţia
anvelopelor
Art 6
(1)Producătorii icircn colaborare cu agenţii economici implicaţi icircn gestionarea vehiculelor scoase
din uz sunt obligaţi să publice icircn cartea tehnică sau prin alte mijloace de informare informaţii
privind
a)construcţia vehiculelor şi a componentelor acestora din punct de vedere al posibilităţilor de
reciclare şi valorificare a acestora
b)modalităţile de tratare ecologică a vehiculelor uzate icircn special icircn ceea ce priveşte
dezmembrarea şi evacuarea tuturor fluidelor
c)dezvoltarea şi optimizarea metodelor de reutilizare reciclare şi recuperare a vehiculelor uzate şi
a componentelor acestora
d)progresele realizate icircn domeniul valorificării şi reciclării icircn scopul reducerii cantităţii de
deşeuri precum şi pentru creşterea gradului de valorificare şi reciclare
(2)Producătorii au obligaţia de a pune la dispoziţie potenţialilor cumpărători informaţiile
prevăzute la alin (1) Date generale referitoare la informaţiile prevăzute la alin (1) vor fi incluse
icircn materialele promoţionale utilizate la comercializarea noilor vehicule
Art 7
(1)Producătorii de vehicule au obligaţia de a furniza gratuit agenţilor economici autorizaţi care
realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea acestora şi cu
11
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
respectarea secretului industrial şi comercial informaţii privind dezmembrarea tipurilor noi de
vehicule icircn termen de cel mult 6 luni de la punerea pe piaţă a acestora Aceste informaţii vor privi
componentele şi materialele precum şi localizarea tuturor substanţelor periculoase utilizate cu
scopul atingerii obiectivelor prevăzute la art 15
(2)Producătorii de componente pentru vehicule trebuie să furnizeze agenţilor economici
autorizaţi care realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea
acestora şi cu respectarea secretului industrial şi comercial informaţiile necesare privind
dezmembrarea depozitarea şi testarea componentelor reutilizabile
Art 8
Persoanele fizice sau persoanele juridice deţinătoare de vehicule scoase din uz au următoarele
obligaţii
a)să nu abandoneze vehiculele scoase din uz ori componentele solide şisau lichide ale acestora
pe sol icircn apele de suprafaţă şi ale mării teritoriale
b)să predea vehiculele scoase din uz agenţilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de
colectare şisau tratare a vehiculelor scoase din uz
Art 9
(1)Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi
preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă atunci cacircnd acestea
devin vehicule scoase din uz
(2)Icircn scopul aplicării prevederilor alin (1) producătorii de vehicule vor asigura individual sau
prin contracte cu terţe părţi minimum
a)un punct de colectare icircn fiecare judeţ
b)un punct de colectare icircn fiecare oraş cu peste 100000 de locuitori
c)3 puncte de colectare icircn municipiul Bucureşti
(3)Producătorii de vehicule trebuie
a)să transmită anual Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor lista cu punctele de colectare
desemnate potrivit obligaţiilor prevăzute la alin (1)
12
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
b)să afişeze lista cu punctele de colectare prevăzute la alin (2) la punctele de vacircnzare a
vehiculelor noi lista va include detaliile de contact privind persoanele care reprezintă aceste
puncte de colectare
c)să pună la dispoziţie publicului prin publicarea pe Internet lista prevăzută la lit a) a
prezentului alineat
Art 10
(1)Predarea vehiculului scos din uz către punctele de colectare prevăzute la art 9 alin (2) se face
fără nici o cheltuială a deţinătorului care icircl predă
(2)Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)
a)vehiculele scoase din uz care nu sunt icircnmatriculate sau pentru care ultima icircnmatriculare nu s-a
făcut icircn Romacircnia potrivit prevederilor legale icircn vigoare
b)vehiculele scoase din uz care au fost icircnmatriculate temporar icircn Romacircnia
c)vehiculele scoase din uz care nu mai conţin una sau mai multe componente esenţiale icircn mod
special grupul motopropulsor trenul de rulare caroseria şasiul catalizatorul sau echipamentele
electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului
d)vehiculele scoase din uz cărora li s-au adăugat deşeuri
Art 11
(1)Colectarea vehiculelor scoase din uz se va face numai icircn baza prezentării agentului economic
care efectuează colectarea şisau dezmembrarea a următoarelor documente
a)cartea de identitate a vehiculului (original şi o copie care va fi predată agentului economic care
efectuează colectarea şisau dezmembrarea)
b)pentru persoane fizice documentul de identitate al ultimului proprietar dacă acesta efectuează
predarea vehiculului sau al altei persoane icircmputernicite de acesta printr-un act notarial să
efectueze predarea vehiculului uzat precum şi actul notarial de icircmputernicire după caz
c)pentru persoane juridice documentul de identitate al persoanei delegate de societatea
deţinătoare a vehiculului scos din uz să efectueze predarea vehiculului şi delegaţia din partea
societăţii deţinătoare a vehiculului scos din uz pentru persoana care va efectua predarea
vehiculului
13
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Se exceptează de la aplicarea prevederilor lit a) şi b) ale alin (1) vehiculele fără proprietar sau
abandonate pe domeniul public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi
trecute potrivit legii icircn proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de pe a căror rază au fost
ridicate
(3)Agenţii economici autorizaţi pentru colectarea vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a
emite ultimului deţinător al vehiculului scos din uz un certificat de distrugere la preluarea
vehiculului scos din uz Icircn cazul icircn care agenţii economici desfăşoară doar activităţi de colectare
certificatele de distrugere vor fi emise icircn numele unităţilor de tratare cu care au contract cu
acordul scris al acestora şi cu respectarea prevederilor legale icircn vigoare
(la 08042005 art 11 alin (3) a fost reglementata de Ordinul 872005)
(4)Modelul şi condiţiile de emitere ale certificatului de distrugere se aprobă prin ordin comun al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor al ministrului administraţiei şi internelor şi al
ministrului transporturilor construcţiilor şi turismului icircn termen de 90 de zile de la publicarea icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri
Art 12
(1)Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţă de producători
individuali sau ale căror producători şi-au icircncetat activitatea se asigură prin proiecte finanţate de
la Fondul pentru mediu conform legislaţiei icircn vigoare
(2)Finanţarea proiectelor prevăzute la alin (1) se face numai icircn cazul icircn care se dovedeşte cu
documente că nivelul costurilor de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz depăşeşte
veniturile obţinute din vacircnzarea pieselor reutilizabile şi a materiilor prime secundare rezultate
din tratarea acestora
Art 13
14
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Agenţii economici care efectuează operaţiuni de icircntreţinere şi reparaţii auto au obligaţia de a
preda pentru reciclare valorificare sau reutilizare materialele şi piesele icircnlocuite care constituie
deşeuri către agenţii economici autorizaţi potrivit prevederilor legislaţiei icircn vigoare
Art 14
(1)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase
din uz trebuie să fie autorizaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr
782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei
Guvernului nr 822000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de
reparaţii de reglare de modificări constructive de reconstrucţie a vehiculelor rutiere precum şi
de dezmembrare a vehiculelor uzate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr
2222003 cu modificările ulterioare
(2)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de valorificare şisau eliminare a componentelor şi
materialelor rezultate icircn urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz trebuie să fie autorizaţi
potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 162001
privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile republicată cu modificările ulterioare
(3)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz
sunt obligaţi să respecte cerinţele minime prevăzute icircn anexa nr 1
(4)Icircn vederea respectării obligaţiilor prevăzute icircn anexa nr 1 agenţii economici prevăzuţi la alin
(1) au obligaţia ca icircn termen de 18 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea
I a prezentei hotăracircri să solicite autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului revizuirea
autorizaţiei de mediu
(5)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de dezmembrare şisau tratare a vehiculelor
scoase din uz au obligaţia de a ţine evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri şi a componentelor
reutilizabile
Art 15
(1)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2007 agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol
15
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie
1980
b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie
1980
c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980
d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie
1980
(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele
scoase din uz
b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase
din uz
(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu
destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice
transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare
(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri
a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi
economici cu care producătorii au contract
b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de
către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor
(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se
stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului
economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I a prezentei hotăracircri
(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici
care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite
16
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate
pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs
(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene
un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza
formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi
tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn
structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere
recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor
membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale
Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este
icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o
acoperă
Art 16
(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel
cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr
2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15
(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14
Art 17
(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează
a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei
b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000
lei la 150000000 lei
c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000
lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu
prevederile prezentei hotăracircri
d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000
lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la
conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri
17
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al
Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi
competente potrivit legii
(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele
prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată
Art 18
Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu
excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a
art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006
Art 19
Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre
Art 20
Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn
Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043
cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană
Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine
structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol
stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al
4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele
45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive
europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca
18
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU
Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating
o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz
naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma
purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)
19
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 1 Fluxul reciclarii VUS
Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor
componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la
bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima
faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi
odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea
20
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de
depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse
dezmembrări mai degrabă decacirct tocării
4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate
de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt
41 Fluide de la depoluare
21
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin
staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde
bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)
bull ulei de motor
bull ului de transmisie
bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice
bull ulei din filtru de ulei
bull lichid de frana
bull lichid de răcire
bull lichid din instalaţia de climatizare
bull lichid din instalaţia de spalat parbriz
42 Alte materiale provenite de la depoluare
bull anvelope
bull baterii
bull catalizatori
bull contragreutati
bull scule
bull capace roti
bull jante din aliaj
bull jante din metal feros
bull condensatori ce contin PCBPCT
bull piese mari din material plastic
43 Metalele feroase
Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general
aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar
cealaltă jumătate icircn caroserie
44 Metalele neferoase
22
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii
bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
bull elemente ale radiatoarelor
bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
bull elemente sudate ale barelor de protectie
bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor
automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă
bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt
bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică
bull diverse parţi ale accesoriilor
bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate
bull Zincul ndash se utilizeaza la
bull acoperiri galvanice ale tablei
bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
bull Plumbul ndash se utilizeaza la
bull fabricarea acumulatorilor
bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare
şi vulcanizare
bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
bull platina
bull rodiul
bull paladiul
45 Componente nemetalice
bull materiale plastice
bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează
bull 60 icircn interior
23
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull 10 icircn motor
bull 10 icircn instalatia electrică
bull 15 la caroserie
bull 5 la şasiu
bull Cauciucul este utilizat in general la
bull anvelope
bull furtune
bull chedere
bull Sticla se utilizează icircn principal la
bull parbriz
bull geamuri laterale
bull luneta
bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor
5 Etapele tratării
51 Depoluarea
24
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 2 Depoluare
Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare
icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică
- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil
- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)
- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui
de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului
fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU
doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le
contin)
- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine
mercur
Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi
reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general
reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)
52 Dezmembrarea
25
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor
componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)
Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt
- roţile (oţelaliaj)
- motoarele
- cutiile de viteze
- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi
etrierele de fracircnă
- anvelopele
- radiatoarele
- bateriile
- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora
Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de
viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la
specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul
O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele
provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU
prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural
Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate
vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate
După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare
icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea
VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite
parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea
Acestea includ
- catalizatorul
- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării
acestora icircn timpul procesului de tocare
26
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)
daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare
- sticla
53 Tocarea
Figura 3 Macinarea vehiculului
Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor
componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de
metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de
tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU
datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-
27
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi
textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale
Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai
multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare
Tehnologii de tocare
Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane
(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti
de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu
conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare
Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi
neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de
metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre
cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita
fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din
greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele
moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre
sac (icircn mai puţine cazuri)
Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare
Figura 4 Shredder
28
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi
PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost
clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe
informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare
Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe
materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la
6000 CP
Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi
neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile
alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi
ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi
topitorii
Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase
folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense
de separare
29
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)
transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval
54 Depozitarea
Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de
proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale
Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice
sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de
produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind
sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus
cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate
55 Incinerarearecuperare energetică
Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea
problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea
de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere
municipale
De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de
VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de
Directiva CE si anume
bull Faza 1 - depoluare
bull Faza 2 ndashdezmembrare
bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder
30
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si
reciclate (art 15 din HG 24062004)
Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede
din ce este alcatuit un VSU
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor
61 Metalele feroase
Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn
generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele
mecanice iar cealalta jumatate in caroserie
31
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
gospodăririi apelor şi al ministrului economiei şi comerţului icircn termen de 90 de zile de la
publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri
Art 5
Producătorii de vehicule şi producătorii de componente sau de materiale au obligaţia de a
codifica componentele şi materialele pentru a facilita identificarea acestora la dezmembrarea
pentru reutilizare valorificare reciclare Pot fi aplicate ca standarde de referinţă următoarele SR
EN ISO 1043-12003 SR ISO 1043-21995 SR EN ISO 114692001 pentru componente din
materiale plastice şi SR ISO 16291993 pentru componente din cauciuc sau latex cu excepţia
anvelopelor
Art 6
(1)Producătorii icircn colaborare cu agenţii economici implicaţi icircn gestionarea vehiculelor scoase
din uz sunt obligaţi să publice icircn cartea tehnică sau prin alte mijloace de informare informaţii
privind
a)construcţia vehiculelor şi a componentelor acestora din punct de vedere al posibilităţilor de
reciclare şi valorificare a acestora
b)modalităţile de tratare ecologică a vehiculelor uzate icircn special icircn ceea ce priveşte
dezmembrarea şi evacuarea tuturor fluidelor
c)dezvoltarea şi optimizarea metodelor de reutilizare reciclare şi recuperare a vehiculelor uzate şi
a componentelor acestora
d)progresele realizate icircn domeniul valorificării şi reciclării icircn scopul reducerii cantităţii de
deşeuri precum şi pentru creşterea gradului de valorificare şi reciclare
(2)Producătorii au obligaţia de a pune la dispoziţie potenţialilor cumpărători informaţiile
prevăzute la alin (1) Date generale referitoare la informaţiile prevăzute la alin (1) vor fi incluse
icircn materialele promoţionale utilizate la comercializarea noilor vehicule
Art 7
(1)Producătorii de vehicule au obligaţia de a furniza gratuit agenţilor economici autorizaţi care
realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea acestora şi cu
11
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
respectarea secretului industrial şi comercial informaţii privind dezmembrarea tipurilor noi de
vehicule icircn termen de cel mult 6 luni de la punerea pe piaţă a acestora Aceste informaţii vor privi
componentele şi materialele precum şi localizarea tuturor substanţelor periculoase utilizate cu
scopul atingerii obiectivelor prevăzute la art 15
(2)Producătorii de componente pentru vehicule trebuie să furnizeze agenţilor economici
autorizaţi care realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea
acestora şi cu respectarea secretului industrial şi comercial informaţiile necesare privind
dezmembrarea depozitarea şi testarea componentelor reutilizabile
Art 8
Persoanele fizice sau persoanele juridice deţinătoare de vehicule scoase din uz au următoarele
obligaţii
a)să nu abandoneze vehiculele scoase din uz ori componentele solide şisau lichide ale acestora
pe sol icircn apele de suprafaţă şi ale mării teritoriale
b)să predea vehiculele scoase din uz agenţilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de
colectare şisau tratare a vehiculelor scoase din uz
Art 9
(1)Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi
preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă atunci cacircnd acestea
devin vehicule scoase din uz
(2)Icircn scopul aplicării prevederilor alin (1) producătorii de vehicule vor asigura individual sau
prin contracte cu terţe părţi minimum
a)un punct de colectare icircn fiecare judeţ
b)un punct de colectare icircn fiecare oraş cu peste 100000 de locuitori
c)3 puncte de colectare icircn municipiul Bucureşti
(3)Producătorii de vehicule trebuie
a)să transmită anual Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor lista cu punctele de colectare
desemnate potrivit obligaţiilor prevăzute la alin (1)
12
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
b)să afişeze lista cu punctele de colectare prevăzute la alin (2) la punctele de vacircnzare a
vehiculelor noi lista va include detaliile de contact privind persoanele care reprezintă aceste
puncte de colectare
c)să pună la dispoziţie publicului prin publicarea pe Internet lista prevăzută la lit a) a
prezentului alineat
Art 10
(1)Predarea vehiculului scos din uz către punctele de colectare prevăzute la art 9 alin (2) se face
fără nici o cheltuială a deţinătorului care icircl predă
(2)Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)
a)vehiculele scoase din uz care nu sunt icircnmatriculate sau pentru care ultima icircnmatriculare nu s-a
făcut icircn Romacircnia potrivit prevederilor legale icircn vigoare
b)vehiculele scoase din uz care au fost icircnmatriculate temporar icircn Romacircnia
c)vehiculele scoase din uz care nu mai conţin una sau mai multe componente esenţiale icircn mod
special grupul motopropulsor trenul de rulare caroseria şasiul catalizatorul sau echipamentele
electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului
d)vehiculele scoase din uz cărora li s-au adăugat deşeuri
Art 11
(1)Colectarea vehiculelor scoase din uz se va face numai icircn baza prezentării agentului economic
care efectuează colectarea şisau dezmembrarea a următoarelor documente
a)cartea de identitate a vehiculului (original şi o copie care va fi predată agentului economic care
efectuează colectarea şisau dezmembrarea)
b)pentru persoane fizice documentul de identitate al ultimului proprietar dacă acesta efectuează
predarea vehiculului sau al altei persoane icircmputernicite de acesta printr-un act notarial să
efectueze predarea vehiculului uzat precum şi actul notarial de icircmputernicire după caz
c)pentru persoane juridice documentul de identitate al persoanei delegate de societatea
deţinătoare a vehiculului scos din uz să efectueze predarea vehiculului şi delegaţia din partea
societăţii deţinătoare a vehiculului scos din uz pentru persoana care va efectua predarea
vehiculului
13
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Se exceptează de la aplicarea prevederilor lit a) şi b) ale alin (1) vehiculele fără proprietar sau
abandonate pe domeniul public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi
trecute potrivit legii icircn proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de pe a căror rază au fost
ridicate
(3)Agenţii economici autorizaţi pentru colectarea vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a
emite ultimului deţinător al vehiculului scos din uz un certificat de distrugere la preluarea
vehiculului scos din uz Icircn cazul icircn care agenţii economici desfăşoară doar activităţi de colectare
certificatele de distrugere vor fi emise icircn numele unităţilor de tratare cu care au contract cu
acordul scris al acestora şi cu respectarea prevederilor legale icircn vigoare
(la 08042005 art 11 alin (3) a fost reglementata de Ordinul 872005)
(4)Modelul şi condiţiile de emitere ale certificatului de distrugere se aprobă prin ordin comun al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor al ministrului administraţiei şi internelor şi al
ministrului transporturilor construcţiilor şi turismului icircn termen de 90 de zile de la publicarea icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri
Art 12
(1)Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţă de producători
individuali sau ale căror producători şi-au icircncetat activitatea se asigură prin proiecte finanţate de
la Fondul pentru mediu conform legislaţiei icircn vigoare
(2)Finanţarea proiectelor prevăzute la alin (1) se face numai icircn cazul icircn care se dovedeşte cu
documente că nivelul costurilor de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz depăşeşte
veniturile obţinute din vacircnzarea pieselor reutilizabile şi a materiilor prime secundare rezultate
din tratarea acestora
Art 13
14
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Agenţii economici care efectuează operaţiuni de icircntreţinere şi reparaţii auto au obligaţia de a
preda pentru reciclare valorificare sau reutilizare materialele şi piesele icircnlocuite care constituie
deşeuri către agenţii economici autorizaţi potrivit prevederilor legislaţiei icircn vigoare
Art 14
(1)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase
din uz trebuie să fie autorizaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr
782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei
Guvernului nr 822000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de
reparaţii de reglare de modificări constructive de reconstrucţie a vehiculelor rutiere precum şi
de dezmembrare a vehiculelor uzate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr
2222003 cu modificările ulterioare
(2)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de valorificare şisau eliminare a componentelor şi
materialelor rezultate icircn urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz trebuie să fie autorizaţi
potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 162001
privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile republicată cu modificările ulterioare
(3)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz
sunt obligaţi să respecte cerinţele minime prevăzute icircn anexa nr 1
(4)Icircn vederea respectării obligaţiilor prevăzute icircn anexa nr 1 agenţii economici prevăzuţi la alin
(1) au obligaţia ca icircn termen de 18 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea
I a prezentei hotăracircri să solicite autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului revizuirea
autorizaţiei de mediu
(5)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de dezmembrare şisau tratare a vehiculelor
scoase din uz au obligaţia de a ţine evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri şi a componentelor
reutilizabile
Art 15
(1)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2007 agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol
15
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie
1980
b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie
1980
c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980
d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie
1980
(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele
scoase din uz
b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase
din uz
(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu
destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice
transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare
(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri
a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi
economici cu care producătorii au contract
b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de
către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor
(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se
stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului
economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I a prezentei hotăracircri
(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici
care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite
16
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate
pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs
(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene
un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza
formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi
tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn
structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere
recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor
membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale
Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este
icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o
acoperă
Art 16
(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel
cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr
2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15
(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14
Art 17
(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează
a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei
b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000
lei la 150000000 lei
c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000
lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu
prevederile prezentei hotăracircri
d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000
lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la
conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri
17
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al
Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi
competente potrivit legii
(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele
prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată
Art 18
Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu
excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a
art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006
Art 19
Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre
Art 20
Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn
Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043
cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană
Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine
structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol
stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al
4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele
45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive
europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca
18
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU
Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating
o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz
naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma
purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)
19
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 1 Fluxul reciclarii VUS
Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor
componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la
bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima
faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi
odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea
20
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de
depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse
dezmembrări mai degrabă decacirct tocării
4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate
de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt
41 Fluide de la depoluare
21
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin
staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde
bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)
bull ulei de motor
bull ului de transmisie
bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice
bull ulei din filtru de ulei
bull lichid de frana
bull lichid de răcire
bull lichid din instalaţia de climatizare
bull lichid din instalaţia de spalat parbriz
42 Alte materiale provenite de la depoluare
bull anvelope
bull baterii
bull catalizatori
bull contragreutati
bull scule
bull capace roti
bull jante din aliaj
bull jante din metal feros
bull condensatori ce contin PCBPCT
bull piese mari din material plastic
43 Metalele feroase
Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general
aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar
cealaltă jumătate icircn caroserie
44 Metalele neferoase
22
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii
bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
bull elemente ale radiatoarelor
bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
bull elemente sudate ale barelor de protectie
bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor
automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă
bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt
bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică
bull diverse parţi ale accesoriilor
bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate
bull Zincul ndash se utilizeaza la
bull acoperiri galvanice ale tablei
bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
bull Plumbul ndash se utilizeaza la
bull fabricarea acumulatorilor
bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare
şi vulcanizare
bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
bull platina
bull rodiul
bull paladiul
45 Componente nemetalice
bull materiale plastice
bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează
bull 60 icircn interior
23
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull 10 icircn motor
bull 10 icircn instalatia electrică
bull 15 la caroserie
bull 5 la şasiu
bull Cauciucul este utilizat in general la
bull anvelope
bull furtune
bull chedere
bull Sticla se utilizează icircn principal la
bull parbriz
bull geamuri laterale
bull luneta
bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor
5 Etapele tratării
51 Depoluarea
24
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 2 Depoluare
Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare
icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică
- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil
- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)
- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui
de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului
fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU
doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le
contin)
- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine
mercur
Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi
reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general
reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)
52 Dezmembrarea
25
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor
componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)
Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt
- roţile (oţelaliaj)
- motoarele
- cutiile de viteze
- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi
etrierele de fracircnă
- anvelopele
- radiatoarele
- bateriile
- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora
Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de
viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la
specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul
O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele
provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU
prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural
Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate
vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate
După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare
icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea
VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite
parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea
Acestea includ
- catalizatorul
- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării
acestora icircn timpul procesului de tocare
26
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)
daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare
- sticla
53 Tocarea
Figura 3 Macinarea vehiculului
Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor
componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de
metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de
tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU
datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-
27
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi
textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale
Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai
multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare
Tehnologii de tocare
Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane
(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti
de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu
conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare
Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi
neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de
metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre
cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita
fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din
greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele
moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre
sac (icircn mai puţine cazuri)
Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare
Figura 4 Shredder
28
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi
PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost
clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe
informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare
Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe
materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la
6000 CP
Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi
neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile
alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi
ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi
topitorii
Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase
folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense
de separare
29
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)
transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval
54 Depozitarea
Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de
proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale
Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice
sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de
produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind
sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus
cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate
55 Incinerarearecuperare energetică
Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea
problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea
de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere
municipale
De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de
VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de
Directiva CE si anume
bull Faza 1 - depoluare
bull Faza 2 ndashdezmembrare
bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder
30
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si
reciclate (art 15 din HG 24062004)
Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede
din ce este alcatuit un VSU
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor
61 Metalele feroase
Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn
generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele
mecanice iar cealalta jumatate in caroserie
31
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
respectarea secretului industrial şi comercial informaţii privind dezmembrarea tipurilor noi de
vehicule icircn termen de cel mult 6 luni de la punerea pe piaţă a acestora Aceste informaţii vor privi
componentele şi materialele precum şi localizarea tuturor substanţelor periculoase utilizate cu
scopul atingerii obiectivelor prevăzute la art 15
(2)Producătorii de componente pentru vehicule trebuie să furnizeze agenţilor economici
autorizaţi care realizează dezmembrarea şisau tratarea vehiculelor scoase din uz la cererea
acestora şi cu respectarea secretului industrial şi comercial informaţiile necesare privind
dezmembrarea depozitarea şi testarea componentelor reutilizabile
Art 8
Persoanele fizice sau persoanele juridice deţinătoare de vehicule scoase din uz au următoarele
obligaţii
a)să nu abandoneze vehiculele scoase din uz ori componentele solide şisau lichide ale acestora
pe sol icircn apele de suprafaţă şi ale mării teritoriale
b)să predea vehiculele scoase din uz agenţilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de
colectare şisau tratare a vehiculelor scoase din uz
Art 9
(1)Producătorii de vehicule trebuie să asigure individual sau prin contracte cu terţe părţi
preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă atunci cacircnd acestea
devin vehicule scoase din uz
(2)Icircn scopul aplicării prevederilor alin (1) producătorii de vehicule vor asigura individual sau
prin contracte cu terţe părţi minimum
a)un punct de colectare icircn fiecare judeţ
b)un punct de colectare icircn fiecare oraş cu peste 100000 de locuitori
c)3 puncte de colectare icircn municipiul Bucureşti
(3)Producătorii de vehicule trebuie
a)să transmită anual Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor lista cu punctele de colectare
desemnate potrivit obligaţiilor prevăzute la alin (1)
12
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
b)să afişeze lista cu punctele de colectare prevăzute la alin (2) la punctele de vacircnzare a
vehiculelor noi lista va include detaliile de contact privind persoanele care reprezintă aceste
puncte de colectare
c)să pună la dispoziţie publicului prin publicarea pe Internet lista prevăzută la lit a) a
prezentului alineat
Art 10
(1)Predarea vehiculului scos din uz către punctele de colectare prevăzute la art 9 alin (2) se face
fără nici o cheltuială a deţinătorului care icircl predă
(2)Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)
a)vehiculele scoase din uz care nu sunt icircnmatriculate sau pentru care ultima icircnmatriculare nu s-a
făcut icircn Romacircnia potrivit prevederilor legale icircn vigoare
b)vehiculele scoase din uz care au fost icircnmatriculate temporar icircn Romacircnia
c)vehiculele scoase din uz care nu mai conţin una sau mai multe componente esenţiale icircn mod
special grupul motopropulsor trenul de rulare caroseria şasiul catalizatorul sau echipamentele
electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului
d)vehiculele scoase din uz cărora li s-au adăugat deşeuri
Art 11
(1)Colectarea vehiculelor scoase din uz se va face numai icircn baza prezentării agentului economic
care efectuează colectarea şisau dezmembrarea a următoarelor documente
a)cartea de identitate a vehiculului (original şi o copie care va fi predată agentului economic care
efectuează colectarea şisau dezmembrarea)
b)pentru persoane fizice documentul de identitate al ultimului proprietar dacă acesta efectuează
predarea vehiculului sau al altei persoane icircmputernicite de acesta printr-un act notarial să
efectueze predarea vehiculului uzat precum şi actul notarial de icircmputernicire după caz
c)pentru persoane juridice documentul de identitate al persoanei delegate de societatea
deţinătoare a vehiculului scos din uz să efectueze predarea vehiculului şi delegaţia din partea
societăţii deţinătoare a vehiculului scos din uz pentru persoana care va efectua predarea
vehiculului
13
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Se exceptează de la aplicarea prevederilor lit a) şi b) ale alin (1) vehiculele fără proprietar sau
abandonate pe domeniul public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi
trecute potrivit legii icircn proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de pe a căror rază au fost
ridicate
(3)Agenţii economici autorizaţi pentru colectarea vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a
emite ultimului deţinător al vehiculului scos din uz un certificat de distrugere la preluarea
vehiculului scos din uz Icircn cazul icircn care agenţii economici desfăşoară doar activităţi de colectare
certificatele de distrugere vor fi emise icircn numele unităţilor de tratare cu care au contract cu
acordul scris al acestora şi cu respectarea prevederilor legale icircn vigoare
(la 08042005 art 11 alin (3) a fost reglementata de Ordinul 872005)
(4)Modelul şi condiţiile de emitere ale certificatului de distrugere se aprobă prin ordin comun al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor al ministrului administraţiei şi internelor şi al
ministrului transporturilor construcţiilor şi turismului icircn termen de 90 de zile de la publicarea icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri
Art 12
(1)Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţă de producători
individuali sau ale căror producători şi-au icircncetat activitatea se asigură prin proiecte finanţate de
la Fondul pentru mediu conform legislaţiei icircn vigoare
(2)Finanţarea proiectelor prevăzute la alin (1) se face numai icircn cazul icircn care se dovedeşte cu
documente că nivelul costurilor de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz depăşeşte
veniturile obţinute din vacircnzarea pieselor reutilizabile şi a materiilor prime secundare rezultate
din tratarea acestora
Art 13
14
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Agenţii economici care efectuează operaţiuni de icircntreţinere şi reparaţii auto au obligaţia de a
preda pentru reciclare valorificare sau reutilizare materialele şi piesele icircnlocuite care constituie
deşeuri către agenţii economici autorizaţi potrivit prevederilor legislaţiei icircn vigoare
Art 14
(1)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase
din uz trebuie să fie autorizaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr
782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei
Guvernului nr 822000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de
reparaţii de reglare de modificări constructive de reconstrucţie a vehiculelor rutiere precum şi
de dezmembrare a vehiculelor uzate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr
2222003 cu modificările ulterioare
(2)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de valorificare şisau eliminare a componentelor şi
materialelor rezultate icircn urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz trebuie să fie autorizaţi
potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 162001
privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile republicată cu modificările ulterioare
(3)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz
sunt obligaţi să respecte cerinţele minime prevăzute icircn anexa nr 1
(4)Icircn vederea respectării obligaţiilor prevăzute icircn anexa nr 1 agenţii economici prevăzuţi la alin
(1) au obligaţia ca icircn termen de 18 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea
I a prezentei hotăracircri să solicite autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului revizuirea
autorizaţiei de mediu
(5)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de dezmembrare şisau tratare a vehiculelor
scoase din uz au obligaţia de a ţine evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri şi a componentelor
reutilizabile
Art 15
(1)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2007 agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol
15
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie
1980
b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie
1980
c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980
d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie
1980
(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele
scoase din uz
b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase
din uz
(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu
destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice
transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare
(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri
a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi
economici cu care producătorii au contract
b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de
către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor
(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se
stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului
economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I a prezentei hotăracircri
(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici
care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite
16
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate
pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs
(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene
un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza
formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi
tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn
structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere
recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor
membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale
Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este
icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o
acoperă
Art 16
(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel
cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr
2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15
(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14
Art 17
(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează
a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei
b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000
lei la 150000000 lei
c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000
lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu
prevederile prezentei hotăracircri
d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000
lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la
conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri
17
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al
Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi
competente potrivit legii
(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele
prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată
Art 18
Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu
excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a
art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006
Art 19
Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre
Art 20
Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn
Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043
cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană
Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine
structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol
stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al
4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele
45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive
europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca
18
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU
Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating
o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz
naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma
purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)
19
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 1 Fluxul reciclarii VUS
Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor
componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la
bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima
faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi
odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea
20
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de
depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse
dezmembrări mai degrabă decacirct tocării
4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate
de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt
41 Fluide de la depoluare
21
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin
staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde
bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)
bull ulei de motor
bull ului de transmisie
bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice
bull ulei din filtru de ulei
bull lichid de frana
bull lichid de răcire
bull lichid din instalaţia de climatizare
bull lichid din instalaţia de spalat parbriz
42 Alte materiale provenite de la depoluare
bull anvelope
bull baterii
bull catalizatori
bull contragreutati
bull scule
bull capace roti
bull jante din aliaj
bull jante din metal feros
bull condensatori ce contin PCBPCT
bull piese mari din material plastic
43 Metalele feroase
Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general
aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar
cealaltă jumătate icircn caroserie
44 Metalele neferoase
22
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii
bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
bull elemente ale radiatoarelor
bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
bull elemente sudate ale barelor de protectie
bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor
automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă
bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt
bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică
bull diverse parţi ale accesoriilor
bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate
bull Zincul ndash se utilizeaza la
bull acoperiri galvanice ale tablei
bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
bull Plumbul ndash se utilizeaza la
bull fabricarea acumulatorilor
bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare
şi vulcanizare
bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
bull platina
bull rodiul
bull paladiul
45 Componente nemetalice
bull materiale plastice
bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează
bull 60 icircn interior
23
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull 10 icircn motor
bull 10 icircn instalatia electrică
bull 15 la caroserie
bull 5 la şasiu
bull Cauciucul este utilizat in general la
bull anvelope
bull furtune
bull chedere
bull Sticla se utilizează icircn principal la
bull parbriz
bull geamuri laterale
bull luneta
bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor
5 Etapele tratării
51 Depoluarea
24
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 2 Depoluare
Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare
icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică
- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil
- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)
- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui
de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului
fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU
doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le
contin)
- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine
mercur
Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi
reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general
reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)
52 Dezmembrarea
25
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor
componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)
Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt
- roţile (oţelaliaj)
- motoarele
- cutiile de viteze
- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi
etrierele de fracircnă
- anvelopele
- radiatoarele
- bateriile
- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora
Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de
viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la
specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul
O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele
provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU
prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural
Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate
vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate
După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare
icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea
VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite
parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea
Acestea includ
- catalizatorul
- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării
acestora icircn timpul procesului de tocare
26
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)
daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare
- sticla
53 Tocarea
Figura 3 Macinarea vehiculului
Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor
componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de
metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de
tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU
datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-
27
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi
textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale
Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai
multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare
Tehnologii de tocare
Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane
(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti
de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu
conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare
Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi
neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de
metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre
cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita
fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din
greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele
moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre
sac (icircn mai puţine cazuri)
Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare
Figura 4 Shredder
28
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi
PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost
clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe
informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare
Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe
materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la
6000 CP
Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi
neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile
alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi
ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi
topitorii
Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase
folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense
de separare
29
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)
transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval
54 Depozitarea
Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de
proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale
Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice
sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de
produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind
sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus
cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate
55 Incinerarearecuperare energetică
Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea
problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea
de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere
municipale
De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de
VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de
Directiva CE si anume
bull Faza 1 - depoluare
bull Faza 2 ndashdezmembrare
bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder
30
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si
reciclate (art 15 din HG 24062004)
Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede
din ce este alcatuit un VSU
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor
61 Metalele feroase
Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn
generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele
mecanice iar cealalta jumatate in caroserie
31
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
b)să afişeze lista cu punctele de colectare prevăzute la alin (2) la punctele de vacircnzare a
vehiculelor noi lista va include detaliile de contact privind persoanele care reprezintă aceste
puncte de colectare
c)să pună la dispoziţie publicului prin publicarea pe Internet lista prevăzută la lit a) a
prezentului alineat
Art 10
(1)Predarea vehiculului scos din uz către punctele de colectare prevăzute la art 9 alin (2) se face
fără nici o cheltuială a deţinătorului care icircl predă
(2)Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin (1)
a)vehiculele scoase din uz care nu sunt icircnmatriculate sau pentru care ultima icircnmatriculare nu s-a
făcut icircn Romacircnia potrivit prevederilor legale icircn vigoare
b)vehiculele scoase din uz care au fost icircnmatriculate temporar icircn Romacircnia
c)vehiculele scoase din uz care nu mai conţin una sau mai multe componente esenţiale icircn mod
special grupul motopropulsor trenul de rulare caroseria şasiul catalizatorul sau echipamentele
electronice de gestionare a funcţiilor vehiculului
d)vehiculele scoase din uz cărora li s-au adăugat deşeuri
Art 11
(1)Colectarea vehiculelor scoase din uz se va face numai icircn baza prezentării agentului economic
care efectuează colectarea şisau dezmembrarea a următoarelor documente
a)cartea de identitate a vehiculului (original şi o copie care va fi predată agentului economic care
efectuează colectarea şisau dezmembrarea)
b)pentru persoane fizice documentul de identitate al ultimului proprietar dacă acesta efectuează
predarea vehiculului sau al altei persoane icircmputernicite de acesta printr-un act notarial să
efectueze predarea vehiculului uzat precum şi actul notarial de icircmputernicire după caz
c)pentru persoane juridice documentul de identitate al persoanei delegate de societatea
deţinătoare a vehiculului scos din uz să efectueze predarea vehiculului şi delegaţia din partea
societăţii deţinătoare a vehiculului scos din uz pentru persoana care va efectua predarea
vehiculului
13
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Se exceptează de la aplicarea prevederilor lit a) şi b) ale alin (1) vehiculele fără proprietar sau
abandonate pe domeniul public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi
trecute potrivit legii icircn proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de pe a căror rază au fost
ridicate
(3)Agenţii economici autorizaţi pentru colectarea vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a
emite ultimului deţinător al vehiculului scos din uz un certificat de distrugere la preluarea
vehiculului scos din uz Icircn cazul icircn care agenţii economici desfăşoară doar activităţi de colectare
certificatele de distrugere vor fi emise icircn numele unităţilor de tratare cu care au contract cu
acordul scris al acestora şi cu respectarea prevederilor legale icircn vigoare
(la 08042005 art 11 alin (3) a fost reglementata de Ordinul 872005)
(4)Modelul şi condiţiile de emitere ale certificatului de distrugere se aprobă prin ordin comun al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor al ministrului administraţiei şi internelor şi al
ministrului transporturilor construcţiilor şi turismului icircn termen de 90 de zile de la publicarea icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri
Art 12
(1)Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţă de producători
individuali sau ale căror producători şi-au icircncetat activitatea se asigură prin proiecte finanţate de
la Fondul pentru mediu conform legislaţiei icircn vigoare
(2)Finanţarea proiectelor prevăzute la alin (1) se face numai icircn cazul icircn care se dovedeşte cu
documente că nivelul costurilor de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz depăşeşte
veniturile obţinute din vacircnzarea pieselor reutilizabile şi a materiilor prime secundare rezultate
din tratarea acestora
Art 13
14
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Agenţii economici care efectuează operaţiuni de icircntreţinere şi reparaţii auto au obligaţia de a
preda pentru reciclare valorificare sau reutilizare materialele şi piesele icircnlocuite care constituie
deşeuri către agenţii economici autorizaţi potrivit prevederilor legislaţiei icircn vigoare
Art 14
(1)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase
din uz trebuie să fie autorizaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr
782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei
Guvernului nr 822000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de
reparaţii de reglare de modificări constructive de reconstrucţie a vehiculelor rutiere precum şi
de dezmembrare a vehiculelor uzate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr
2222003 cu modificările ulterioare
(2)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de valorificare şisau eliminare a componentelor şi
materialelor rezultate icircn urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz trebuie să fie autorizaţi
potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 162001
privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile republicată cu modificările ulterioare
(3)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz
sunt obligaţi să respecte cerinţele minime prevăzute icircn anexa nr 1
(4)Icircn vederea respectării obligaţiilor prevăzute icircn anexa nr 1 agenţii economici prevăzuţi la alin
(1) au obligaţia ca icircn termen de 18 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea
I a prezentei hotăracircri să solicite autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului revizuirea
autorizaţiei de mediu
(5)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de dezmembrare şisau tratare a vehiculelor
scoase din uz au obligaţia de a ţine evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri şi a componentelor
reutilizabile
Art 15
(1)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2007 agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol
15
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie
1980
b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie
1980
c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980
d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie
1980
(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele
scoase din uz
b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase
din uz
(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu
destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice
transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare
(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri
a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi
economici cu care producătorii au contract
b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de
către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor
(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se
stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului
economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I a prezentei hotăracircri
(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici
care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite
16
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate
pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs
(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene
un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza
formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi
tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn
structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere
recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor
membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale
Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este
icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o
acoperă
Art 16
(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel
cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr
2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15
(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14
Art 17
(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează
a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei
b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000
lei la 150000000 lei
c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000
lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu
prevederile prezentei hotăracircri
d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000
lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la
conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri
17
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al
Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi
competente potrivit legii
(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele
prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată
Art 18
Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu
excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a
art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006
Art 19
Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre
Art 20
Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn
Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043
cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană
Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine
structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol
stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al
4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele
45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive
europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca
18
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU
Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating
o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz
naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma
purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)
19
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 1 Fluxul reciclarii VUS
Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor
componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la
bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima
faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi
odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea
20
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de
depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse
dezmembrări mai degrabă decacirct tocării
4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate
de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt
41 Fluide de la depoluare
21
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin
staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde
bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)
bull ulei de motor
bull ului de transmisie
bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice
bull ulei din filtru de ulei
bull lichid de frana
bull lichid de răcire
bull lichid din instalaţia de climatizare
bull lichid din instalaţia de spalat parbriz
42 Alte materiale provenite de la depoluare
bull anvelope
bull baterii
bull catalizatori
bull contragreutati
bull scule
bull capace roti
bull jante din aliaj
bull jante din metal feros
bull condensatori ce contin PCBPCT
bull piese mari din material plastic
43 Metalele feroase
Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general
aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar
cealaltă jumătate icircn caroserie
44 Metalele neferoase
22
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii
bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
bull elemente ale radiatoarelor
bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
bull elemente sudate ale barelor de protectie
bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor
automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă
bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt
bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică
bull diverse parţi ale accesoriilor
bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate
bull Zincul ndash se utilizeaza la
bull acoperiri galvanice ale tablei
bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
bull Plumbul ndash se utilizeaza la
bull fabricarea acumulatorilor
bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare
şi vulcanizare
bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
bull platina
bull rodiul
bull paladiul
45 Componente nemetalice
bull materiale plastice
bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează
bull 60 icircn interior
23
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull 10 icircn motor
bull 10 icircn instalatia electrică
bull 15 la caroserie
bull 5 la şasiu
bull Cauciucul este utilizat in general la
bull anvelope
bull furtune
bull chedere
bull Sticla se utilizează icircn principal la
bull parbriz
bull geamuri laterale
bull luneta
bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor
5 Etapele tratării
51 Depoluarea
24
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 2 Depoluare
Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare
icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică
- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil
- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)
- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui
de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului
fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU
doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le
contin)
- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine
mercur
Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi
reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general
reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)
52 Dezmembrarea
25
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor
componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)
Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt
- roţile (oţelaliaj)
- motoarele
- cutiile de viteze
- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi
etrierele de fracircnă
- anvelopele
- radiatoarele
- bateriile
- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora
Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de
viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la
specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul
O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele
provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU
prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural
Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate
vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate
După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare
icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea
VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite
parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea
Acestea includ
- catalizatorul
- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării
acestora icircn timpul procesului de tocare
26
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)
daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare
- sticla
53 Tocarea
Figura 3 Macinarea vehiculului
Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor
componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de
metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de
tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU
datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-
27
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi
textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale
Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai
multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare
Tehnologii de tocare
Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane
(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti
de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu
conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare
Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi
neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de
metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre
cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita
fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din
greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele
moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre
sac (icircn mai puţine cazuri)
Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare
Figura 4 Shredder
28
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi
PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost
clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe
informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare
Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe
materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la
6000 CP
Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi
neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile
alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi
ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi
topitorii
Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase
folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense
de separare
29
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)
transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval
54 Depozitarea
Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de
proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale
Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice
sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de
produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind
sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus
cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate
55 Incinerarearecuperare energetică
Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea
problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea
de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere
municipale
De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de
VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de
Directiva CE si anume
bull Faza 1 - depoluare
bull Faza 2 ndashdezmembrare
bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder
30
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si
reciclate (art 15 din HG 24062004)
Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede
din ce este alcatuit un VSU
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor
61 Metalele feroase
Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn
generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele
mecanice iar cealalta jumatate in caroserie
31
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Se exceptează de la aplicarea prevederilor lit a) şi b) ale alin (1) vehiculele fără proprietar sau
abandonate pe domeniul public ori privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi
trecute potrivit legii icircn proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de pe a căror rază au fost
ridicate
(3)Agenţii economici autorizaţi pentru colectarea vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a
emite ultimului deţinător al vehiculului scos din uz un certificat de distrugere la preluarea
vehiculului scos din uz Icircn cazul icircn care agenţii economici desfăşoară doar activităţi de colectare
certificatele de distrugere vor fi emise icircn numele unităţilor de tratare cu care au contract cu
acordul scris al acestora şi cu respectarea prevederilor legale icircn vigoare
(la 08042005 art 11 alin (3) a fost reglementata de Ordinul 872005)
(4)Modelul şi condiţiile de emitere ale certificatului de distrugere se aprobă prin ordin comun al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor al ministrului administraţiei şi internelor şi al
ministrului transporturilor construcţiilor şi turismului icircn termen de 90 de zile de la publicarea icircn
Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I a prezentei hotăracircri
Art 12
(1)Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţă de producători
individuali sau ale căror producători şi-au icircncetat activitatea se asigură prin proiecte finanţate de
la Fondul pentru mediu conform legislaţiei icircn vigoare
(2)Finanţarea proiectelor prevăzute la alin (1) se face numai icircn cazul icircn care se dovedeşte cu
documente că nivelul costurilor de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz depăşeşte
veniturile obţinute din vacircnzarea pieselor reutilizabile şi a materiilor prime secundare rezultate
din tratarea acestora
Art 13
14
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Agenţii economici care efectuează operaţiuni de icircntreţinere şi reparaţii auto au obligaţia de a
preda pentru reciclare valorificare sau reutilizare materialele şi piesele icircnlocuite care constituie
deşeuri către agenţii economici autorizaţi potrivit prevederilor legislaţiei icircn vigoare
Art 14
(1)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase
din uz trebuie să fie autorizaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr
782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei
Guvernului nr 822000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de
reparaţii de reglare de modificări constructive de reconstrucţie a vehiculelor rutiere precum şi
de dezmembrare a vehiculelor uzate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr
2222003 cu modificările ulterioare
(2)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de valorificare şisau eliminare a componentelor şi
materialelor rezultate icircn urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz trebuie să fie autorizaţi
potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 162001
privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile republicată cu modificările ulterioare
(3)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz
sunt obligaţi să respecte cerinţele minime prevăzute icircn anexa nr 1
(4)Icircn vederea respectării obligaţiilor prevăzute icircn anexa nr 1 agenţii economici prevăzuţi la alin
(1) au obligaţia ca icircn termen de 18 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea
I a prezentei hotăracircri să solicite autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului revizuirea
autorizaţiei de mediu
(5)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de dezmembrare şisau tratare a vehiculelor
scoase din uz au obligaţia de a ţine evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri şi a componentelor
reutilizabile
Art 15
(1)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2007 agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol
15
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie
1980
b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie
1980
c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980
d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie
1980
(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele
scoase din uz
b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase
din uz
(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu
destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice
transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare
(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri
a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi
economici cu care producătorii au contract
b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de
către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor
(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se
stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului
economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I a prezentei hotăracircri
(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici
care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite
16
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate
pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs
(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene
un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza
formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi
tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn
structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere
recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor
membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale
Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este
icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o
acoperă
Art 16
(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel
cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr
2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15
(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14
Art 17
(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează
a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei
b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000
lei la 150000000 lei
c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000
lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu
prevederile prezentei hotăracircri
d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000
lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la
conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri
17
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al
Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi
competente potrivit legii
(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele
prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată
Art 18
Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu
excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a
art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006
Art 19
Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre
Art 20
Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn
Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043
cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană
Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine
structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol
stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al
4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele
45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive
europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca
18
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU
Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating
o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz
naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma
purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)
19
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 1 Fluxul reciclarii VUS
Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor
componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la
bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima
faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi
odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea
20
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de
depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse
dezmembrări mai degrabă decacirct tocării
4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate
de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt
41 Fluide de la depoluare
21
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin
staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde
bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)
bull ulei de motor
bull ului de transmisie
bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice
bull ulei din filtru de ulei
bull lichid de frana
bull lichid de răcire
bull lichid din instalaţia de climatizare
bull lichid din instalaţia de spalat parbriz
42 Alte materiale provenite de la depoluare
bull anvelope
bull baterii
bull catalizatori
bull contragreutati
bull scule
bull capace roti
bull jante din aliaj
bull jante din metal feros
bull condensatori ce contin PCBPCT
bull piese mari din material plastic
43 Metalele feroase
Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general
aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar
cealaltă jumătate icircn caroserie
44 Metalele neferoase
22
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii
bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
bull elemente ale radiatoarelor
bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
bull elemente sudate ale barelor de protectie
bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor
automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă
bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt
bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică
bull diverse parţi ale accesoriilor
bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate
bull Zincul ndash se utilizeaza la
bull acoperiri galvanice ale tablei
bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
bull Plumbul ndash se utilizeaza la
bull fabricarea acumulatorilor
bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare
şi vulcanizare
bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
bull platina
bull rodiul
bull paladiul
45 Componente nemetalice
bull materiale plastice
bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează
bull 60 icircn interior
23
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull 10 icircn motor
bull 10 icircn instalatia electrică
bull 15 la caroserie
bull 5 la şasiu
bull Cauciucul este utilizat in general la
bull anvelope
bull furtune
bull chedere
bull Sticla se utilizează icircn principal la
bull parbriz
bull geamuri laterale
bull luneta
bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor
5 Etapele tratării
51 Depoluarea
24
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 2 Depoluare
Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare
icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică
- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil
- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)
- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui
de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului
fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU
doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le
contin)
- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine
mercur
Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi
reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general
reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)
52 Dezmembrarea
25
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor
componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)
Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt
- roţile (oţelaliaj)
- motoarele
- cutiile de viteze
- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi
etrierele de fracircnă
- anvelopele
- radiatoarele
- bateriile
- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora
Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de
viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la
specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul
O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele
provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU
prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural
Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate
vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate
După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare
icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea
VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite
parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea
Acestea includ
- catalizatorul
- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării
acestora icircn timpul procesului de tocare
26
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)
daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare
- sticla
53 Tocarea
Figura 3 Macinarea vehiculului
Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor
componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de
metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de
tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU
datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-
27
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi
textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale
Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai
multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare
Tehnologii de tocare
Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane
(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti
de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu
conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare
Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi
neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de
metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre
cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita
fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din
greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele
moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre
sac (icircn mai puţine cazuri)
Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare
Figura 4 Shredder
28
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi
PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost
clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe
informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare
Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe
materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la
6000 CP
Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi
neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile
alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi
ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi
topitorii
Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase
folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense
de separare
29
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)
transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval
54 Depozitarea
Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de
proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale
Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice
sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de
produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind
sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus
cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate
55 Incinerarearecuperare energetică
Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea
problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea
de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere
municipale
De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de
VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de
Directiva CE si anume
bull Faza 1 - depoluare
bull Faza 2 ndashdezmembrare
bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder
30
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si
reciclate (art 15 din HG 24062004)
Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede
din ce este alcatuit un VSU
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor
61 Metalele feroase
Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn
generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele
mecanice iar cealalta jumatate in caroserie
31
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Agenţii economici care efectuează operaţiuni de icircntreţinere şi reparaţii auto au obligaţia de a
preda pentru reciclare valorificare sau reutilizare materialele şi piesele icircnlocuite care constituie
deşeuri către agenţii economici autorizaţi potrivit prevederilor legislaţiei icircn vigoare
Art 14
(1)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi dezmembrare a vehiculelor scoase
din uz trebuie să fie autorizaţi potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr
782000 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei
Guvernului nr 822000 privind autorizarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de
reparaţii de reglare de modificări constructive de reconstrucţie a vehiculelor rutiere precum şi
de dezmembrare a vehiculelor uzate aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr
2222003 cu modificările ulterioare
(2)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de valorificare şisau eliminare a componentelor şi
materialelor rezultate icircn urma dezmembrării vehiculelor scoase din uz trebuie să fie autorizaţi
potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 782000 aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr 4262001 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr 162001
privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile republicată cu modificările ulterioare
(3)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz
sunt obligaţi să respecte cerinţele minime prevăzute icircn anexa nr 1
(4)Icircn vederea respectării obligaţiilor prevăzute icircn anexa nr 1 agenţii economici prevăzuţi la alin
(1) au obligaţia ca icircn termen de 18 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea
I a prezentei hotăracircri să solicite autorităţii teritoriale pentru protecţia mediului revizuirea
autorizaţiei de mediu
(5)Agenţii economici care desfăşoară activităţi de dezmembrare şisau tratare a vehiculelor
scoase din uz au obligaţia de a ţine evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri şi a componentelor
reutilizabile
Art 15
(1)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2007 agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol
15
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie
1980
b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie
1980
c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980
d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie
1980
(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele
scoase din uz
b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase
din uz
(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu
destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice
transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare
(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri
a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi
economici cu care producătorii au contract
b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de
către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor
(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se
stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului
economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I a prezentei hotăracircri
(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici
care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite
16
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate
pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs
(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene
un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza
formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi
tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn
structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere
recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor
membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale
Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este
icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o
acoperă
Art 16
(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel
cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr
2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15
(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14
Art 17
(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează
a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei
b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000
lei la 150000000 lei
c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000
lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu
prevederile prezentei hotăracircri
d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000
lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la
conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri
17
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al
Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi
competente potrivit legii
(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele
prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată
Art 18
Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu
excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a
art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006
Art 19
Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre
Art 20
Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn
Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043
cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană
Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine
structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol
stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al
4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele
45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive
europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca
18
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU
Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating
o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz
naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma
purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)
19
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 1 Fluxul reciclarii VUS
Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor
componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la
bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima
faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi
odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea
20
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de
depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse
dezmembrări mai degrabă decacirct tocării
4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate
de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt
41 Fluide de la depoluare
21
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin
staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde
bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)
bull ulei de motor
bull ului de transmisie
bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice
bull ulei din filtru de ulei
bull lichid de frana
bull lichid de răcire
bull lichid din instalaţia de climatizare
bull lichid din instalaţia de spalat parbriz
42 Alte materiale provenite de la depoluare
bull anvelope
bull baterii
bull catalizatori
bull contragreutati
bull scule
bull capace roti
bull jante din aliaj
bull jante din metal feros
bull condensatori ce contin PCBPCT
bull piese mari din material plastic
43 Metalele feroase
Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general
aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar
cealaltă jumătate icircn caroserie
44 Metalele neferoase
22
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii
bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
bull elemente ale radiatoarelor
bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
bull elemente sudate ale barelor de protectie
bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor
automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă
bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt
bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică
bull diverse parţi ale accesoriilor
bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate
bull Zincul ndash se utilizeaza la
bull acoperiri galvanice ale tablei
bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
bull Plumbul ndash se utilizeaza la
bull fabricarea acumulatorilor
bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare
şi vulcanizare
bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
bull platina
bull rodiul
bull paladiul
45 Componente nemetalice
bull materiale plastice
bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează
bull 60 icircn interior
23
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull 10 icircn motor
bull 10 icircn instalatia electrică
bull 15 la caroserie
bull 5 la şasiu
bull Cauciucul este utilizat in general la
bull anvelope
bull furtune
bull chedere
bull Sticla se utilizează icircn principal la
bull parbriz
bull geamuri laterale
bull luneta
bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor
5 Etapele tratării
51 Depoluarea
24
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 2 Depoluare
Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare
icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică
- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil
- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)
- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui
de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului
fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU
doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le
contin)
- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine
mercur
Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi
reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general
reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)
52 Dezmembrarea
25
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor
componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)
Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt
- roţile (oţelaliaj)
- motoarele
- cutiile de viteze
- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi
etrierele de fracircnă
- anvelopele
- radiatoarele
- bateriile
- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora
Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de
viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la
specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul
O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele
provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU
prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural
Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate
vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate
După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare
icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea
VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite
parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea
Acestea includ
- catalizatorul
- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării
acestora icircn timpul procesului de tocare
26
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)
daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare
- sticla
53 Tocarea
Figura 3 Macinarea vehiculului
Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor
componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de
metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de
tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU
datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-
27
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi
textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale
Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai
multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare
Tehnologii de tocare
Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane
(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti
de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu
conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare
Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi
neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de
metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre
cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita
fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din
greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele
moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre
sac (icircn mai puţine cazuri)
Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare
Figura 4 Shredder
28
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi
PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost
clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe
informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare
Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe
materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la
6000 CP
Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi
neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile
alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi
ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi
topitorii
Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase
folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense
de separare
29
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)
transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval
54 Depozitarea
Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de
proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale
Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice
sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de
produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind
sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus
cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate
55 Incinerarearecuperare energetică
Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea
problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea
de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere
municipale
De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de
VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de
Directiva CE si anume
bull Faza 1 - depoluare
bull Faza 2 ndashdezmembrare
bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder
30
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si
reciclate (art 15 din HG 24062004)
Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede
din ce este alcatuit un VSU
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor
61 Metalele feroase
Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn
generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele
mecanice iar cealalta jumatate in caroserie
31
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie
1980
b)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie
1980
c)reutilizarea şi reciclarea a 70 din masa vehiculelor fabricate icircnainte de 1 ianuarie 1980
d)reutilizarea şi reciclarea a 80 din masa vehiculelor fabricate icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie
1980
(2)Icircncepacircnd cu data de 1 ianuarie 2015 agenţii economici trebuie să asigure realizarea
următoarelor obiective luacircnd icircn considerare masa medie la gol
a)reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele
scoase din uz
b)reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 din masa vehiculelor pentru toate vehiculele scoase
din uz
(3)Prevederile alin (1) şi (2) şi de asemenea prevederile art 5 şi 7 nu se aplică vehiculelor cu
destinaţii speciale astfel cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice
transporturilor şi locuinţei nr 2112003 cu modificările şi completările ulterioare
(4)Obiectivele prevăzute la alin (1) se pot realiza icircn următoarele moduri
a)individuale către producători icircn instalaţii proprii sau icircn instalaţii autorizate ale unor alţi agenţi
economici cu care producătorii au contract
b)prin transferarea acestei responsabilităţi către o persoană juridică autorizată icircn acest scop de
către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor
(5)Procedura şi criteriile de autorizare pentru persoanele juridice prevăzute la alin (4) lit b) se
stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului
economiei şi comerţului icircn termen de 12 luni de la publicarea icircn Monitorul Oficial al Romacircniei
Partea I a prezentei hotăracircri
(6)Icircn scopul monitorizării atingerii obiectivelor prevăzute la alin (1) şi (2) agenţii economici
care desfăşoară operaţiuni de tratare a vehiculelor scoase din uz au obligaţia de a transmite
16
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate
pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs
(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene
un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza
formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi
tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn
structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere
recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor
membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale
Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este
icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o
acoperă
Art 16
(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel
cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr
2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15
(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14
Art 17
(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează
a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei
b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000
lei la 150000000 lei
c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000
lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu
prevederile prezentei hotăracircri
d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000
lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la
conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri
17
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al
Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi
competente potrivit legii
(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele
prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată
Art 18
Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu
excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a
art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006
Art 19
Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre
Art 20
Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn
Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043
cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană
Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine
structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol
stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al
4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele
45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive
europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca
18
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU
Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating
o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz
naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma
purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)
19
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 1 Fluxul reciclarii VUS
Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor
componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la
bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima
faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi
odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea
20
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de
depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse
dezmembrări mai degrabă decacirct tocării
4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate
de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt
41 Fluide de la depoluare
21
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin
staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde
bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)
bull ulei de motor
bull ului de transmisie
bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice
bull ulei din filtru de ulei
bull lichid de frana
bull lichid de răcire
bull lichid din instalaţia de climatizare
bull lichid din instalaţia de spalat parbriz
42 Alte materiale provenite de la depoluare
bull anvelope
bull baterii
bull catalizatori
bull contragreutati
bull scule
bull capace roti
bull jante din aliaj
bull jante din metal feros
bull condensatori ce contin PCBPCT
bull piese mari din material plastic
43 Metalele feroase
Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general
aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar
cealaltă jumătate icircn caroserie
44 Metalele neferoase
22
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii
bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
bull elemente ale radiatoarelor
bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
bull elemente sudate ale barelor de protectie
bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor
automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă
bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt
bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică
bull diverse parţi ale accesoriilor
bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate
bull Zincul ndash se utilizeaza la
bull acoperiri galvanice ale tablei
bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
bull Plumbul ndash se utilizeaza la
bull fabricarea acumulatorilor
bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare
şi vulcanizare
bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
bull platina
bull rodiul
bull paladiul
45 Componente nemetalice
bull materiale plastice
bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează
bull 60 icircn interior
23
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull 10 icircn motor
bull 10 icircn instalatia electrică
bull 15 la caroserie
bull 5 la şasiu
bull Cauciucul este utilizat in general la
bull anvelope
bull furtune
bull chedere
bull Sticla se utilizează icircn principal la
bull parbriz
bull geamuri laterale
bull luneta
bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor
5 Etapele tratării
51 Depoluarea
24
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 2 Depoluare
Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare
icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică
- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil
- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)
- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui
de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului
fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU
doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le
contin)
- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine
mercur
Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi
reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general
reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)
52 Dezmembrarea
25
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor
componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)
Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt
- roţile (oţelaliaj)
- motoarele
- cutiile de viteze
- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi
etrierele de fracircnă
- anvelopele
- radiatoarele
- bateriile
- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora
Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de
viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la
specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul
O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele
provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU
prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural
Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate
vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate
După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare
icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea
VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite
parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea
Acestea includ
- catalizatorul
- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării
acestora icircn timpul procesului de tocare
26
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)
daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare
- sticla
53 Tocarea
Figura 3 Macinarea vehiculului
Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor
componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de
metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de
tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU
datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-
27
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi
textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale
Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai
multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare
Tehnologii de tocare
Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane
(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti
de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu
conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare
Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi
neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de
metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre
cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita
fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din
greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele
moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre
sac (icircn mai puţine cazuri)
Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare
Figura 4 Shredder
28
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi
PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost
clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe
informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare
Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe
materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la
6000 CP
Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi
neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile
alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi
ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi
topitorii
Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase
folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense
de separare
29
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)
transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval
54 Depozitarea
Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de
proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale
Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice
sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de
produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind
sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus
cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate
55 Incinerarearecuperare energetică
Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea
problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea
de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere
municipale
De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de
VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de
Directiva CE si anume
bull Faza 1 - depoluare
bull Faza 2 ndashdezmembrare
bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder
30
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si
reciclate (art 15 din HG 24062004)
Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede
din ce este alcatuit un VSU
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor
61 Metalele feroase
Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn
generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele
mecanice iar cealalta jumatate in caroserie
31
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului formularele prevăzute icircn anexa nr 2 completate
pentru anul precedent pacircnă la data de 15 martie a anului icircn curs
(7)La interval de 3 ani Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor icircnaintează Comisiei Europene
un raport privind punerea icircn aplicare a prezentei hotăracircri Raportul este icircntocmit pe baza
formularelor prevăzute la alin (6) cu scopul de a stabili o bază de date privind vehiculele uzate şi
tratarea acestora Raportul conţine informaţii relevante referitoare la posibilele modificări icircn
structura comercializării autovehiculelor şi icircn sectoarele de colectare dezmembrare tăiere
recuperare şi reciclare care pot duce la perturbarea concurenţei icircntre sau icircn interiorul statelor
membre ale Uniunii Europene Formularele sau schemele sunt trimise statelor membre ale
Uniunii Europene cu 6 luni icircnainte de icircnceputul perioadei acoperite de raport Raportul este
icircnaintat Comisiei Europene icircn termen de 9 luni de la sfacircrşitul perioadei de 3 ani pe care o
acoperă
Art 16
(1)Vehiculele fabricate icircn serie mică sau cele aparţinacircnd sfacircrşitului de serie de fabricaţie astfel
cum sunt definite icircn Ordinul ministrului lucrărilor publice transporturilor şi locuinţei nr
2112003 cu modificările şi completările ulterioare sunt exceptate de la aplicarea art 12 şi 15
(2)Pentru vehiculele cu 3 roţi se aplică numai prevederile art 8 9 şi 14
Art 17
(1)Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează
a)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art 6 cu amendă de la 10000000 la 20000000 lei
b)nerespectarea prevederilor art 7 şi ale art 15 alin (1) (2) şi (6) cu amendă de la 75000000
lei la 150000000 lei
c)nerespectarea prevederilor art 5 9 13 şi 14 cu amendă de la 100000000 lei la 200000000
lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la conformarea cu
prevederile prezentei hotăracircri
d)punerea pe piaţă a vehiculelor cu icircncălcarea prevederilor art 4 cu amendă de la 100000000
lei la 300000000 lei şi cu suspendarea temporară a activităţii agentului economic pacircnă la
conformarea cu prevederile prezentei hotăracircri
17
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al
Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi
competente potrivit legii
(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele
prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată
Art 18
Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu
excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a
art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006
Art 19
Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre
Art 20
Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn
Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043
cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană
Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine
structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol
stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al
4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele
45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive
europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca
18
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU
Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating
o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz
naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma
purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)
19
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 1 Fluxul reciclarii VUS
Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor
componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la
bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima
faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi
odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea
20
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de
depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse
dezmembrări mai degrabă decacirct tocării
4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate
de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt
41 Fluide de la depoluare
21
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin
staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde
bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)
bull ulei de motor
bull ului de transmisie
bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice
bull ulei din filtru de ulei
bull lichid de frana
bull lichid de răcire
bull lichid din instalaţia de climatizare
bull lichid din instalaţia de spalat parbriz
42 Alte materiale provenite de la depoluare
bull anvelope
bull baterii
bull catalizatori
bull contragreutati
bull scule
bull capace roti
bull jante din aliaj
bull jante din metal feros
bull condensatori ce contin PCBPCT
bull piese mari din material plastic
43 Metalele feroase
Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general
aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar
cealaltă jumătate icircn caroserie
44 Metalele neferoase
22
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii
bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
bull elemente ale radiatoarelor
bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
bull elemente sudate ale barelor de protectie
bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor
automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă
bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt
bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică
bull diverse parţi ale accesoriilor
bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate
bull Zincul ndash se utilizeaza la
bull acoperiri galvanice ale tablei
bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
bull Plumbul ndash se utilizeaza la
bull fabricarea acumulatorilor
bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare
şi vulcanizare
bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
bull platina
bull rodiul
bull paladiul
45 Componente nemetalice
bull materiale plastice
bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează
bull 60 icircn interior
23
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull 10 icircn motor
bull 10 icircn instalatia electrică
bull 15 la caroserie
bull 5 la şasiu
bull Cauciucul este utilizat in general la
bull anvelope
bull furtune
bull chedere
bull Sticla se utilizează icircn principal la
bull parbriz
bull geamuri laterale
bull luneta
bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor
5 Etapele tratării
51 Depoluarea
24
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 2 Depoluare
Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare
icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică
- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil
- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)
- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui
de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului
fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU
doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le
contin)
- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine
mercur
Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi
reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general
reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)
52 Dezmembrarea
25
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor
componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)
Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt
- roţile (oţelaliaj)
- motoarele
- cutiile de viteze
- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi
etrierele de fracircnă
- anvelopele
- radiatoarele
- bateriile
- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora
Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de
viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la
specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul
O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele
provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU
prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural
Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate
vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate
După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare
icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea
VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite
parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea
Acestea includ
- catalizatorul
- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării
acestora icircn timpul procesului de tocare
26
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)
daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare
- sticla
53 Tocarea
Figura 3 Macinarea vehiculului
Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor
componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de
metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de
tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU
datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-
27
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi
textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale
Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai
multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare
Tehnologii de tocare
Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane
(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti
de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu
conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare
Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi
neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de
metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre
cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita
fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din
greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele
moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre
sac (icircn mai puţine cazuri)
Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare
Figura 4 Shredder
28
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi
PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost
clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe
informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare
Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe
materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la
6000 CP
Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi
neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile
alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi
ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi
topitorii
Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase
folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense
de separare
29
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)
transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval
54 Depozitarea
Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de
proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale
Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice
sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de
produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind
sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus
cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate
55 Incinerarearecuperare energetică
Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea
problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea
de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere
municipale
De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de
VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de
Directiva CE si anume
bull Faza 1 - depoluare
bull Faza 2 ndashdezmembrare
bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder
30
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si
reciclate (art 15 din HG 24062004)
Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede
din ce este alcatuit un VSU
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor
61 Metalele feroase
Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn
generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele
mecanice iar cealalta jumatate in caroserie
31
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
(2)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul icircmputernicit al
Autorităţii Naţionale de Control prin Garda Naţională de Mediu sau al celorlalte autorităţi
competente potrivit legii
(3)Contravenţiilor prevăzute la alin (1) şi (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr 22001 privind regimul juridic al contravenţiilor aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr 1802002 cu modificările ulterioare inclusiv cele
prevăzute la art 28 din ordonanţa menţionată
Art 18
Prezenta hotăracircre intră icircn vigoare la data publicării icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I cu
excepţia art 4 5 10 12 şi a art 15 alin (7) care intră icircn vigoare la data de 1 ianuarie 2007 şi a
art 9 care intră icircn vigoare la data de 1 octombrie 2006
Art 19
Anexele nr 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotăracircre
Art 20
Prezenta hotăracircre transpune Directiva 200053CE privind vehiculele scoase din uz publicată icircn
Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene (JOCE) nr L 269 din 21 octombrie 2000 P 0034-0043
cu excepţia art 4 alin (2) şi art 5 alin (3) paragraful 2 şi 3 care vor fi transpuse prin ordin al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor pacircnă la data aderării Romacircniei la Uniunea Europeană
Spre deosebire de legea transpusa in romana directive 200053EC este mai bine
structurata cuprinzand mai putine articole si fiecare articol avand un titlu astfel primul articol
stabileste obiectivul directive al 2-lea definitiile termenilor din textul directive al 3-lea scopul al
4-lea prevenirea producerii etc in comparative cu directive europeana HG cuprinde articolele
45678 care nu sunt adaptate cadrului legislative romanesc iar articolul 5 din directive
europeana este impartit in articolele 10 11 12 in legea romacircneasca
18
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU
Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating
o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz
naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma
purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)
19
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 1 Fluxul reciclarii VUS
Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor
componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la
bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima
faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi
odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea
20
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de
depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse
dezmembrări mai degrabă decacirct tocării
4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate
de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt
41 Fluide de la depoluare
21
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin
staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde
bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)
bull ulei de motor
bull ului de transmisie
bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice
bull ulei din filtru de ulei
bull lichid de frana
bull lichid de răcire
bull lichid din instalaţia de climatizare
bull lichid din instalaţia de spalat parbriz
42 Alte materiale provenite de la depoluare
bull anvelope
bull baterii
bull catalizatori
bull contragreutati
bull scule
bull capace roti
bull jante din aliaj
bull jante din metal feros
bull condensatori ce contin PCBPCT
bull piese mari din material plastic
43 Metalele feroase
Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general
aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar
cealaltă jumătate icircn caroserie
44 Metalele neferoase
22
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii
bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
bull elemente ale radiatoarelor
bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
bull elemente sudate ale barelor de protectie
bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor
automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă
bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt
bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică
bull diverse parţi ale accesoriilor
bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate
bull Zincul ndash se utilizeaza la
bull acoperiri galvanice ale tablei
bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
bull Plumbul ndash se utilizeaza la
bull fabricarea acumulatorilor
bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare
şi vulcanizare
bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
bull platina
bull rodiul
bull paladiul
45 Componente nemetalice
bull materiale plastice
bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează
bull 60 icircn interior
23
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull 10 icircn motor
bull 10 icircn instalatia electrică
bull 15 la caroserie
bull 5 la şasiu
bull Cauciucul este utilizat in general la
bull anvelope
bull furtune
bull chedere
bull Sticla se utilizează icircn principal la
bull parbriz
bull geamuri laterale
bull luneta
bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor
5 Etapele tratării
51 Depoluarea
24
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 2 Depoluare
Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare
icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică
- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil
- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)
- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui
de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului
fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU
doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le
contin)
- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine
mercur
Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi
reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general
reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)
52 Dezmembrarea
25
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor
componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)
Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt
- roţile (oţelaliaj)
- motoarele
- cutiile de viteze
- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi
etrierele de fracircnă
- anvelopele
- radiatoarele
- bateriile
- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora
Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de
viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la
specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul
O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele
provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU
prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural
Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate
vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate
După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare
icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea
VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite
parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea
Acestea includ
- catalizatorul
- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării
acestora icircn timpul procesului de tocare
26
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)
daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare
- sticla
53 Tocarea
Figura 3 Macinarea vehiculului
Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor
componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de
metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de
tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU
datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-
27
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi
textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale
Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai
multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare
Tehnologii de tocare
Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane
(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti
de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu
conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare
Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi
neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de
metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre
cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita
fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din
greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele
moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre
sac (icircn mai puţine cazuri)
Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare
Figura 4 Shredder
28
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi
PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost
clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe
informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare
Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe
materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la
6000 CP
Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi
neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile
alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi
ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi
topitorii
Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase
folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense
de separare
29
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)
transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval
54 Depozitarea
Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de
proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale
Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice
sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de
produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind
sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus
cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate
55 Incinerarearecuperare energetică
Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea
problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea
de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere
municipale
De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de
VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de
Directiva CE si anume
bull Faza 1 - depoluare
bull Faza 2 ndashdezmembrare
bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder
30
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si
reciclate (art 15 din HG 24062004)
Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede
din ce este alcatuit un VSU
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor
61 Metalele feroase
Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn
generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele
mecanice iar cealalta jumatate in caroserie
31
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
3 Generalităţi privind tratarea şi depozitarea VSU
Vehiculele ajung icircn categoria VSU din doua motive pe deoparte datorita faptului ca ating
o anumita bdquovacircrstardquo devin practic bdquobătracircnerdquo acestea numindu-se bdquovehicule scoase din uz
naturalerdquo sau au suferit accidente icircn urma carora nu au mai putut fi recuperate acestea din urma
purtacircnd numele de bdquo vehicule scoase din uz prematurrdquo (fig1)
19
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 1 Fluxul reciclarii VUS
Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor
componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la
bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima
faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi
odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea
20
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de
depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse
dezmembrări mai degrabă decacirct tocării
4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate
de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt
41 Fluide de la depoluare
21
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin
staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde
bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)
bull ulei de motor
bull ului de transmisie
bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice
bull ulei din filtru de ulei
bull lichid de frana
bull lichid de răcire
bull lichid din instalaţia de climatizare
bull lichid din instalaţia de spalat parbriz
42 Alte materiale provenite de la depoluare
bull anvelope
bull baterii
bull catalizatori
bull contragreutati
bull scule
bull capace roti
bull jante din aliaj
bull jante din metal feros
bull condensatori ce contin PCBPCT
bull piese mari din material plastic
43 Metalele feroase
Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general
aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar
cealaltă jumătate icircn caroserie
44 Metalele neferoase
22
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii
bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
bull elemente ale radiatoarelor
bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
bull elemente sudate ale barelor de protectie
bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor
automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă
bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt
bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică
bull diverse parţi ale accesoriilor
bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate
bull Zincul ndash se utilizeaza la
bull acoperiri galvanice ale tablei
bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
bull Plumbul ndash se utilizeaza la
bull fabricarea acumulatorilor
bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare
şi vulcanizare
bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
bull platina
bull rodiul
bull paladiul
45 Componente nemetalice
bull materiale plastice
bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează
bull 60 icircn interior
23
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull 10 icircn motor
bull 10 icircn instalatia electrică
bull 15 la caroserie
bull 5 la şasiu
bull Cauciucul este utilizat in general la
bull anvelope
bull furtune
bull chedere
bull Sticla se utilizează icircn principal la
bull parbriz
bull geamuri laterale
bull luneta
bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor
5 Etapele tratării
51 Depoluarea
24
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 2 Depoluare
Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare
icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică
- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil
- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)
- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui
de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului
fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU
doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le
contin)
- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine
mercur
Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi
reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general
reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)
52 Dezmembrarea
25
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor
componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)
Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt
- roţile (oţelaliaj)
- motoarele
- cutiile de viteze
- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi
etrierele de fracircnă
- anvelopele
- radiatoarele
- bateriile
- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora
Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de
viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la
specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul
O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele
provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU
prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural
Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate
vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate
După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare
icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea
VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite
parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea
Acestea includ
- catalizatorul
- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării
acestora icircn timpul procesului de tocare
26
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)
daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare
- sticla
53 Tocarea
Figura 3 Macinarea vehiculului
Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor
componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de
metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de
tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU
datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-
27
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi
textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale
Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai
multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare
Tehnologii de tocare
Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane
(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti
de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu
conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare
Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi
neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de
metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre
cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita
fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din
greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele
moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre
sac (icircn mai puţine cazuri)
Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare
Figura 4 Shredder
28
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi
PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost
clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe
informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare
Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe
materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la
6000 CP
Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi
neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile
alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi
ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi
topitorii
Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase
folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense
de separare
29
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)
transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval
54 Depozitarea
Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de
proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale
Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice
sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de
produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind
sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus
cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate
55 Incinerarearecuperare energetică
Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea
problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea
de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere
municipale
De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de
VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de
Directiva CE si anume
bull Faza 1 - depoluare
bull Faza 2 ndashdezmembrare
bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder
30
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si
reciclate (art 15 din HG 24062004)
Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede
din ce este alcatuit un VSU
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor
61 Metalele feroase
Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn
generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele
mecanice iar cealalta jumatate in caroserie
31
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 1 Fluxul reciclarii VUS
Tratarea VSU se poate realiza fie prin dezmembrare prin icircndepartarea partilor
componente care pot fi reciclate reutilizate sau valorificate fie trimise direct la tocator (la
bdquoshredderrdquo) Indiferent despre care dintre aceste doua metode este vorbaVSU vor trece icircn prima
faza printr-o etapa de depoluare Cu toate ca icircn trecut vehiculele puteau ajunge la tocător icircntregi
odata cu cresterea cerintelor cuprinse icircn Directivei 532000 astfel se impune icircndepartarea
20
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de
depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse
dezmembrări mai degrabă decacirct tocării
4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate
de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt
41 Fluide de la depoluare
21
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin
staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde
bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)
bull ulei de motor
bull ului de transmisie
bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice
bull ulei din filtru de ulei
bull lichid de frana
bull lichid de răcire
bull lichid din instalaţia de climatizare
bull lichid din instalaţia de spalat parbriz
42 Alte materiale provenite de la depoluare
bull anvelope
bull baterii
bull catalizatori
bull contragreutati
bull scule
bull capace roti
bull jante din aliaj
bull jante din metal feros
bull condensatori ce contin PCBPCT
bull piese mari din material plastic
43 Metalele feroase
Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general
aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar
cealaltă jumătate icircn caroserie
44 Metalele neferoase
22
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii
bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
bull elemente ale radiatoarelor
bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
bull elemente sudate ale barelor de protectie
bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor
automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă
bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt
bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică
bull diverse parţi ale accesoriilor
bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate
bull Zincul ndash se utilizeaza la
bull acoperiri galvanice ale tablei
bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
bull Plumbul ndash se utilizeaza la
bull fabricarea acumulatorilor
bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare
şi vulcanizare
bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
bull platina
bull rodiul
bull paladiul
45 Componente nemetalice
bull materiale plastice
bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează
bull 60 icircn interior
23
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull 10 icircn motor
bull 10 icircn instalatia electrică
bull 15 la caroserie
bull 5 la şasiu
bull Cauciucul este utilizat in general la
bull anvelope
bull furtune
bull chedere
bull Sticla se utilizează icircn principal la
bull parbriz
bull geamuri laterale
bull luneta
bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor
5 Etapele tratării
51 Depoluarea
24
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 2 Depoluare
Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare
icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică
- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil
- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)
- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui
de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului
fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU
doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le
contin)
- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine
mercur
Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi
reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general
reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)
52 Dezmembrarea
25
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor
componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)
Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt
- roţile (oţelaliaj)
- motoarele
- cutiile de viteze
- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi
etrierele de fracircnă
- anvelopele
- radiatoarele
- bateriile
- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora
Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de
viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la
specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul
O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele
provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU
prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural
Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate
vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate
După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare
icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea
VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite
parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea
Acestea includ
- catalizatorul
- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării
acestora icircn timpul procesului de tocare
26
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)
daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare
- sticla
53 Tocarea
Figura 3 Macinarea vehiculului
Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor
componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de
metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de
tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU
datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-
27
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi
textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale
Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai
multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare
Tehnologii de tocare
Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane
(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti
de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu
conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare
Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi
neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de
metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre
cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita
fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din
greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele
moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre
sac (icircn mai puţine cazuri)
Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare
Figura 4 Shredder
28
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi
PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost
clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe
informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare
Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe
materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la
6000 CP
Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi
neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile
alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi
ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi
topitorii
Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase
folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense
de separare
29
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)
transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval
54 Depozitarea
Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de
proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale
Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice
sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de
produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind
sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus
cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate
55 Incinerarearecuperare energetică
Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea
problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea
de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere
municipale
De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de
VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de
Directiva CE si anume
bull Faza 1 - depoluare
bull Faza 2 ndashdezmembrare
bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder
30
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si
reciclate (art 15 din HG 24062004)
Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede
din ce este alcatuit un VSU
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor
61 Metalele feroase
Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn
generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele
mecanice iar cealalta jumatate in caroserie
31
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
materialelor de genul sticla anvelope materiale destinate reciclarii pe lacircnga etapa preliminara de
depoluare Aceste noi restricţii vor icircncuraja cresterea numarului de VSU care vor fi supuse
dezmembrări mai degrabă decacirct tocării
4 Estimarea compoziţiei cantitative şi procentuale a materialelor rezultate
de la vehicule scoase din uz prin dezmembrare sau tocare mărunţire
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor sunt
41 Fluide de la depoluare
21
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin
staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde
bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)
bull ulei de motor
bull ului de transmisie
bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice
bull ulei din filtru de ulei
bull lichid de frana
bull lichid de răcire
bull lichid din instalaţia de climatizare
bull lichid din instalaţia de spalat parbriz
42 Alte materiale provenite de la depoluare
bull anvelope
bull baterii
bull catalizatori
bull contragreutati
bull scule
bull capace roti
bull jante din aliaj
bull jante din metal feros
bull condensatori ce contin PCBPCT
bull piese mari din material plastic
43 Metalele feroase
Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general
aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar
cealaltă jumătate icircn caroserie
44 Metalele neferoase
22
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii
bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
bull elemente ale radiatoarelor
bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
bull elemente sudate ale barelor de protectie
bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor
automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă
bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt
bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică
bull diverse parţi ale accesoriilor
bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate
bull Zincul ndash se utilizeaza la
bull acoperiri galvanice ale tablei
bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
bull Plumbul ndash se utilizeaza la
bull fabricarea acumulatorilor
bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare
şi vulcanizare
bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
bull platina
bull rodiul
bull paladiul
45 Componente nemetalice
bull materiale plastice
bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează
bull 60 icircn interior
23
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull 10 icircn motor
bull 10 icircn instalatia electrică
bull 15 la caroserie
bull 5 la şasiu
bull Cauciucul este utilizat in general la
bull anvelope
bull furtune
bull chedere
bull Sticla se utilizează icircn principal la
bull parbriz
bull geamuri laterale
bull luneta
bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor
5 Etapele tratării
51 Depoluarea
24
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 2 Depoluare
Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare
icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică
- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil
- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)
- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui
de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului
fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU
doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le
contin)
- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine
mercur
Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi
reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general
reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)
52 Dezmembrarea
25
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor
componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)
Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt
- roţile (oţelaliaj)
- motoarele
- cutiile de viteze
- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi
etrierele de fracircnă
- anvelopele
- radiatoarele
- bateriile
- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora
Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de
viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la
specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul
O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele
provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU
prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural
Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate
vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate
După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare
icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea
VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite
parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea
Acestea includ
- catalizatorul
- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării
acestora icircn timpul procesului de tocare
26
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)
daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare
- sticla
53 Tocarea
Figura 3 Macinarea vehiculului
Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor
componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de
metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de
tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU
datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-
27
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi
textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale
Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai
multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare
Tehnologii de tocare
Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane
(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti
de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu
conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare
Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi
neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de
metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre
cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita
fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din
greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele
moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre
sac (icircn mai puţine cazuri)
Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare
Figura 4 Shredder
28
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi
PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost
clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe
informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare
Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe
materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la
6000 CP
Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi
neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile
alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi
ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi
topitorii
Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase
folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense
de separare
29
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)
transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval
54 Depozitarea
Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de
proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale
Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice
sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de
produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind
sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus
cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate
55 Incinerarearecuperare energetică
Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea
problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea
de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere
municipale
De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de
VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de
Directiva CE si anume
bull Faza 1 - depoluare
bull Faza 2 ndashdezmembrare
bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder
30
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si
reciclate (art 15 din HG 24062004)
Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede
din ce este alcatuit un VSU
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor
61 Metalele feroase
Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn
generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele
mecanice iar cealalta jumatate in caroserie
31
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Aceste materiale sun obţinute icircntotalitate icircnprima fază faza de depoluare realizată prin
staţii mobile de depoluare Grupa fluidelur cuprinde
bull combustibil (benzină motorină gaz lichefiat)
bull ulei de motor
bull ului de transmisie
bull ulei hidrauluc de la servodirectie si de la suspensii hidraulice
bull ulei din filtru de ulei
bull lichid de frana
bull lichid de răcire
bull lichid din instalaţia de climatizare
bull lichid din instalaţia de spalat parbriz
42 Alte materiale provenite de la depoluare
bull anvelope
bull baterii
bull catalizatori
bull contragreutati
bull scule
bull capace roti
bull jante din aliaj
bull jante din metal feros
bull condensatori ce contin PCBPCT
bull piese mari din material plastic
43 Metalele feroase
Fierul şi oţelul sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn general
aproximativ jumătate din conţinutul de metale feroase se gaseste icircn componentele mecanice iar
cealaltă jumătate icircn caroserie
44 Metalele neferoase
22
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii
bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
bull elemente ale radiatoarelor
bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
bull elemente sudate ale barelor de protectie
bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor
automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă
bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt
bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică
bull diverse parţi ale accesoriilor
bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate
bull Zincul ndash se utilizeaza la
bull acoperiri galvanice ale tablei
bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
bull Plumbul ndash se utilizeaza la
bull fabricarea acumulatorilor
bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare
şi vulcanizare
bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
bull platina
bull rodiul
bull paladiul
45 Componente nemetalice
bull materiale plastice
bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează
bull 60 icircn interior
23
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull 10 icircn motor
bull 10 icircn instalatia electrică
bull 15 la caroserie
bull 5 la şasiu
bull Cauciucul este utilizat in general la
bull anvelope
bull furtune
bull chedere
bull Sticla se utilizează icircn principal la
bull parbriz
bull geamuri laterale
bull luneta
bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor
5 Etapele tratării
51 Depoluarea
24
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 2 Depoluare
Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare
icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică
- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil
- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)
- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui
de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului
fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU
doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le
contin)
- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine
mercur
Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi
reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general
reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)
52 Dezmembrarea
25
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor
componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)
Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt
- roţile (oţelaliaj)
- motoarele
- cutiile de viteze
- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi
etrierele de fracircnă
- anvelopele
- radiatoarele
- bateriile
- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora
Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de
viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la
specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul
O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele
provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU
prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural
Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate
vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate
După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare
icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea
VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite
parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea
Acestea includ
- catalizatorul
- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării
acestora icircn timpul procesului de tocare
26
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)
daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare
- sticla
53 Tocarea
Figura 3 Macinarea vehiculului
Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor
componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de
metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de
tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU
datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-
27
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi
textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale
Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai
multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare
Tehnologii de tocare
Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane
(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti
de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu
conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare
Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi
neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de
metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre
cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita
fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din
greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele
moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre
sac (icircn mai puţine cazuri)
Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare
Figura 4 Shredder
28
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi
PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost
clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe
informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare
Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe
materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la
6000 CP
Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi
neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile
alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi
ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi
topitorii
Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase
folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense
de separare
29
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)
transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval
54 Depozitarea
Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de
proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale
Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice
sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de
produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind
sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus
cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate
55 Incinerarearecuperare energetică
Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea
problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea
de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere
municipale
De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de
VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de
Directiva CE si anume
bull Faza 1 - depoluare
bull Faza 2 ndashdezmembrare
bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder
30
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si
reciclate (art 15 din HG 24062004)
Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede
din ce este alcatuit un VSU
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor
61 Metalele feroase
Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn
generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele
mecanice iar cealalta jumatate in caroserie
31
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Aluminiul se regăseşte icircn principal icircn următoarele aplicaţii
bull elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
bull elemente ale radiatoarelor
bull diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
bull elemente sudate ale barelor de protectie
bull tabla de aluminiu se utilizeaza icircn anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor
automobile de lux sau sportive dar icircn general nu este folosită pe scara largă
bull Cuprul ndash principalele utilizări sunt
bull fabricarea conductorilor pentru instalatia electrică
bull diverse parţi ale accesoriilor
bull elemente de bronz pentru radiatoare termostate
bull Zincul ndash se utilizeaza la
bull acoperiri galvanice ale tablei
bull elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
bull Plumbul ndash se utilizeaza la
bull fabricarea acumulatorilor
bulldiverse componente şi materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenţiagenţi de stabilizare
şi vulcanizare
bull Metale pretioase care se gasesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
bull platina
bull rodiul
bull paladiul
45 Componente nemetalice
bull materiale plastice
bull icircntr-un vehicul materialele plasitice sunt utilizate icircn general dupa cum urmează
bull 60 icircn interior
23
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull 10 icircn motor
bull 10 icircn instalatia electrică
bull 15 la caroserie
bull 5 la şasiu
bull Cauciucul este utilizat in general la
bull anvelope
bull furtune
bull chedere
bull Sticla se utilizează icircn principal la
bull parbriz
bull geamuri laterale
bull luneta
bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor
5 Etapele tratării
51 Depoluarea
24
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 2 Depoluare
Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare
icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică
- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil
- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)
- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui
de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului
fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU
doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le
contin)
- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine
mercur
Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi
reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general
reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)
52 Dezmembrarea
25
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor
componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)
Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt
- roţile (oţelaliaj)
- motoarele
- cutiile de viteze
- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi
etrierele de fracircnă
- anvelopele
- radiatoarele
- bateriile
- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora
Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de
viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la
specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul
O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele
provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU
prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural
Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate
vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate
După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare
icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea
VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite
parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea
Acestea includ
- catalizatorul
- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării
acestora icircn timpul procesului de tocare
26
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)
daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare
- sticla
53 Tocarea
Figura 3 Macinarea vehiculului
Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor
componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de
metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de
tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU
datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-
27
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi
textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale
Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai
multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare
Tehnologii de tocare
Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane
(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti
de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu
conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare
Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi
neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de
metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre
cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita
fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din
greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele
moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre
sac (icircn mai puţine cazuri)
Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare
Figura 4 Shredder
28
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi
PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost
clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe
informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare
Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe
materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la
6000 CP
Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi
neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile
alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi
ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi
topitorii
Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase
folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense
de separare
29
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)
transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval
54 Depozitarea
Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de
proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale
Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice
sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de
produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind
sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus
cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate
55 Incinerarearecuperare energetică
Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea
problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea
de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere
municipale
De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de
VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de
Directiva CE si anume
bull Faza 1 - depoluare
bull Faza 2 ndashdezmembrare
bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder
30
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si
reciclate (art 15 din HG 24062004)
Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede
din ce este alcatuit un VSU
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor
61 Metalele feroase
Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn
generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele
mecanice iar cealalta jumatate in caroserie
31
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull 10 icircn motor
bull 10 icircn instalatia electrică
bull 15 la caroserie
bull 5 la şasiu
bull Cauciucul este utilizat in general la
bull anvelope
bull furtune
bull chedere
bull Sticla se utilizează icircn principal la
bull parbriz
bull geamuri laterale
bull luneta
bull Textile ndash a caror principală utilizare este la fabricarea scaunelor
5 Etapele tratării
51 Depoluarea
24
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 2 Depoluare
Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare
icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică
- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil
- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)
- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui
de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului
fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU
doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le
contin)
- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine
mercur
Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi
reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general
reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)
52 Dezmembrarea
25
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor
componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)
Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt
- roţile (oţelaliaj)
- motoarele
- cutiile de viteze
- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi
etrierele de fracircnă
- anvelopele
- radiatoarele
- bateriile
- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora
Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de
viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la
specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul
O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele
provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU
prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural
Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate
vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate
După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare
icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea
VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite
parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea
Acestea includ
- catalizatorul
- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării
acestora icircn timpul procesului de tocare
26
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)
daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare
- sticla
53 Tocarea
Figura 3 Macinarea vehiculului
Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor
componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de
metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de
tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU
datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-
27
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi
textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale
Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai
multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare
Tehnologii de tocare
Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane
(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti
de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu
conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare
Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi
neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de
metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre
cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita
fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din
greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele
moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre
sac (icircn mai puţine cazuri)
Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare
Figura 4 Shredder
28
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi
PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost
clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe
informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare
Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe
materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la
6000 CP
Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi
neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile
alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi
ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi
topitorii
Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase
folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense
de separare
29
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)
transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval
54 Depozitarea
Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de
proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale
Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice
sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de
produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind
sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus
cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate
55 Incinerarearecuperare energetică
Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea
problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea
de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere
municipale
De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de
VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de
Directiva CE si anume
bull Faza 1 - depoluare
bull Faza 2 ndashdezmembrare
bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder
30
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si
reciclate (art 15 din HG 24062004)
Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede
din ce este alcatuit un VSU
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor
61 Metalele feroase
Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn
generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele
mecanice iar cealalta jumatate in caroserie
31
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 2 Depoluare
Conform Articolului 6 din Directiva 532000 VSU trebuie supuse unui proces de depoluare
icircnanite de a fi depozitate icircn vederea tratării Specifică tratamenul cerut tratament ce implică
- scoaterea (icircndepărtarea) bateriilor şi a rezervorului de combustibil
- scoaterea sau neutralizarea posibilelor componente explozibile (ex air bag-urile)
- scoaterea colectarea separata şi depozitarea combustibilului uleiului de motor (fig2) uleilui
de transmisie uleiului de la cutia de viteze uleiului hidarulic lichidului de racire antigelului
fluidului de frana fluidele de la sistemul de aer conditionat si orice alte fluide continute de VSU
doar daca nu este necesara pastrarea lor icircn vederea reutilizării componentelor icircn cauza (care le
contin)
- scoaterea (icircndepartarea) pe cat posibil a tuturor componentelor identificate ca ar contine
mercur
Aceste materiale reprezinta circa 3 din masa medie a unui VSU Bateriile pot fi
reutilizate daca sunt icircntr-o stare bună sau pot fi reconditionate Fluidele sunt icircn general
reprocesate sau vacircndute pentru utilizarea pe post de combustibil (valorificare energetica)
52 Dezmembrarea
25
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor
componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)
Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt
- roţile (oţelaliaj)
- motoarele
- cutiile de viteze
- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi
etrierele de fracircnă
- anvelopele
- radiatoarele
- bateriile
- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora
Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de
viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la
specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul
O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele
provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU
prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural
Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate
vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate
După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare
icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea
VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite
parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea
Acestea includ
- catalizatorul
- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării
acestora icircn timpul procesului de tocare
26
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)
daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare
- sticla
53 Tocarea
Figura 3 Macinarea vehiculului
Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor
componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de
metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de
tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU
datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-
27
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi
textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale
Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai
multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare
Tehnologii de tocare
Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane
(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti
de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu
conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare
Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi
neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de
metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre
cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita
fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din
greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele
moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre
sac (icircn mai puţine cazuri)
Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare
Figura 4 Shredder
28
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi
PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost
clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe
informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare
Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe
materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la
6000 CP
Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi
neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile
alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi
ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi
topitorii
Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase
folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense
de separare
29
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)
transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval
54 Depozitarea
Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de
proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale
Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice
sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de
produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind
sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus
cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate
55 Incinerarearecuperare energetică
Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea
problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea
de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere
municipale
De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de
VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de
Directiva CE si anume
bull Faza 1 - depoluare
bull Faza 2 ndashdezmembrare
bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder
30
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si
reciclate (art 15 din HG 24062004)
Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede
din ce este alcatuit un VSU
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor
61 Metalele feroase
Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn
generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele
mecanice iar cealalta jumatate in caroserie
31
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Dezmembrarea implica icircndepartarea celor mai valoroase componente sau a părtilor
componente pentru care exista cerere icircn vederea reutilizarii sau reconditionarii (reprocesării)
Cele mai des icircntalnite componente destinate reutilizării sunt
- roţile (oţelaliaj)
- motoarele
- cutiile de viteze
- partile componente precum carburatorul alternatoarele distribuitoarele faruri discurile şi
etrierele de fracircnă
- anvelopele
- radiatoarele
- bateriile
- alte parţi componente icircn functie de starea icircn care se afla şi de valoarea comercială a acestora
Daca nu sunt refolosite partile mari din metal precum radiatoarele motoarele cutiile de
viteze carburatoarele motorul de pornire si alternatoarele sunt adeseori icircndepartate şi trimise la
specialiştii icircn reprocesare pentru a fi recuperat metalul
O mai mare parte din parţile provenite de la VSU premature sunt reutilizate decat cele
provenite de la VSU naturale Conform statisticilor aproximativ 47 din greutatea unui VSU
prematur este dezmembrat icircn acest scop icircn timp ce numai 9 din greutatea unui VSU natural
Nu toate partile dezmembrate pot fi vandute de aceea aproximativ 68 din partile dezmembrate
vor fi vandute pentru reutilizare iar restul de 32 vor fi eventual tocate
După dezmembrare ceea ce ramacircne dintr-un VSU merge deobicei la o masina de presare
icircnainte de a fi trimise la tocator După depoluare şi dezmembrarea parţilor componente greutatea
VSU care urmeaza a fi trimis la tocat scade cu circa 25-30 Conform Directiva anumite
parţimateriale trebuie sa fie icircndepartate icircn etapa de dezmembrare pentru a promova reciclarea
Acestea includ
- catalizatorul
- parţile metalice ce conţin cupru aluminiu magneziu daca nu exista posibilitatea separării
acestora icircn timpul procesului de tocare
26
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)
daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare
- sticla
53 Tocarea
Figura 3 Macinarea vehiculului
Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor
componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de
metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de
tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU
datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-
27
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi
textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale
Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai
multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare
Tehnologii de tocare
Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane
(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti
de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu
conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare
Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi
neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de
metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre
cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita
fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din
greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele
moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre
sac (icircn mai puţine cazuri)
Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare
Figura 4 Shredder
28
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi
PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost
clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe
informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare
Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe
materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la
6000 CP
Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi
neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile
alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi
ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi
topitorii
Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase
folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense
de separare
29
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)
transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval
54 Depozitarea
Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de
proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale
Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice
sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de
produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind
sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus
cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate
55 Incinerarearecuperare energetică
Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea
problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea
de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere
municipale
De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de
VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de
Directiva CE si anume
bull Faza 1 - depoluare
bull Faza 2 ndashdezmembrare
bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder
30
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si
reciclate (art 15 din HG 24062004)
Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede
din ce este alcatuit un VSU
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor
61 Metalele feroase
Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn
generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele
mecanice iar cealalta jumatate in caroserie
31
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- anvelopele şi parţile mari din plastic (amortizoarele tabloul de bord containerele de fluide etc)
daca nu exista posibilitatea separarii acestora icircn timpul procesului de tocare
- sticla
53 Tocarea
Figura 3 Macinarea vehiculului
Carcasele VSU tratate pot fi tocate dupa depoluare şi eventual dupa icircndepartarea tuturor
componentelor ce pot fi valorificate VSU sunt tocate (icircn general icircn combinaţie cu alte bdquosurserdquo de
metal) iar fragmentele rezultate sunt sortate icircn metale feroase metale neferoase şi reziduuri de
tocare Un tocator este capabil sa recupereze majoritatea conţinutului de metal a unui VSU
datorita mediilor de separare care fac selectia fragmentelor rezultate icircn urma tocării Fracţia ne-
27
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi
textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale
Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai
multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare
Tehnologii de tocare
Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane
(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti
de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu
conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare
Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi
neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de
metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre
cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita
fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din
greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele
moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre
sac (icircn mai puţine cazuri)
Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare
Figura 4 Shredder
28
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi
PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost
clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe
informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare
Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe
materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la
6000 CP
Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi
neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile
alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi
ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi
topitorii
Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase
folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense
de separare
29
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)
transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval
54 Depozitarea
Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de
proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale
Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice
sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de
produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind
sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus
cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate
55 Incinerarearecuperare energetică
Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea
problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea
de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere
municipale
De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de
VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de
Directiva CE si anume
bull Faza 1 - depoluare
bull Faza 2 ndashdezmembrare
bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder
30
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si
reciclate (art 15 din HG 24062004)
Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede
din ce este alcatuit un VSU
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor
61 Metalele feroase
Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn
generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele
mecanice iar cealalta jumatate in caroserie
31
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
metalica (reziduu de tocare) este alcatuită din materiale precum plastic spumă sticlă cauciuc şi
textile Acesta fractie poate fi reciclata sau de cele mai multe ori este destinata depozitarii finale
Estimarea fractiei metalice recuperata in etapa de tocare este complicate deoarece de cele mai
multe ori VSU ajunse la tocator sunt amestecate cu alte material in timpul procesului de tocare
Tehnologii de tocare
Tocarea vehiculelor este un proces icircn care are icircn centrul tocătorului o moară cu ciocane
(fig4) acţionează ca un arbore tocător prin măcinarea materialelor cu care este alimentată (baloti
de VSU obtinuti prin presare) Rezultatul tocării este o mixtură de metale feroase (ex deşeu cu
conţinut de fier) metale neferoase (ex aliaje de cupru şi aluminiu) şi reziduuri de tocare
Aceste particule componenete sunt separate printr-o serie de metode Metalele feroase şi
neferoase aşa numitele fracţiuni (fracţii) grele de tocare pot fi trimise la topitorii secundare de
metal unde vor fi reciclate icircn noi produse Deşeul de tocare conţine de asemenea sticlă fibre
cauciuc plastce şi mizerie (praf pămacircnt) Acest reziduu este uneori diferenţiat icircn aşa numita
fracţie uşoara de tocare şi praf Pentru tocătoarele de VSU aceasta reprezinta cca 25 din
greutatea VSU icircnainte de a ajunge la tocare (după depoluare dezmembrare) Tocătoarele
moderne vor avea echipament de curăţare a prafului (desprafuitoare) precum ciclonii sau filtre
sac (icircn mai puţine cazuri)
Icircn figura de mai jos este prezentat schematic procesul de tocare
Figura 4 Shredder
28
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi
PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost
clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe
informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare
Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe
materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la
6000 CP
Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi
neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile
alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi
ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi
topitorii
Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase
folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense
de separare
29
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)
transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval
54 Depozitarea
Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de
proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale
Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice
sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de
produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind
sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus
cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate
55 Incinerarearecuperare energetică
Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea
problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea
de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere
municipale
De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de
VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de
Directiva CE si anume
bull Faza 1 - depoluare
bull Faza 2 ndashdezmembrare
bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder
30
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si
reciclate (art 15 din HG 24062004)
Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede
din ce este alcatuit un VSU
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor
61 Metalele feroase
Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn
generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele
mecanice iar cealalta jumatate in caroserie
31
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Reziduurile de tocare conţin deseori substanţe periculoase precum plumbul cadmiu şi
PCBPCT (bifenili policloruratitrifenil poloclorurati) De aceea icircn unele ţări acestea au fost
clasificate ca fiind deşeuri periculoase şi au stabilit controale legislative Nu exista foarte multe
informaţii disponibile cu privire la apariţia de dioxine (PCDDPCDF) icircn procesul de tocare
Moara de tocare ndash folosită pentru tocarea VSU dar si pentru tocarea altor materiale ndash rupe
materialul cu ajutorul unor ciocane mari ataşate unui rotor Capacitatea acestora poate ajunge la
6000 CP
Aceste maşinării sunt adecvate pentru procesarea materialelor precum pivoţi feroşi şi
neferoşi canistre de aluminiu deşeu de aluminiu deşeuri feroase precum foi de fier automobile
alături de materiale nemetalice precum ceramice carbune calcar cărămidă refractară asfalt şi
ţiglă Acestea se folosesc icircn general icircn depozite de deşeuri instalaţii de recuperare rafinării şi
topitorii
Moara de tocare mărunţeşte materialele introduse separă materialele feroase şi neferoase
folosind echipamente de procesare bdquoicircn avalrdquo precum magneţi sisteme de curăţare şi medii dense
de separare
29
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)
transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval
54 Depozitarea
Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de
proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale
Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice
sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de
produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind
sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus
cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate
55 Incinerarearecuperare energetică
Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea
problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea
de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere
municipale
De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de
VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de
Directiva CE si anume
bull Faza 1 - depoluare
bull Faza 2 ndashdezmembrare
bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder
30
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si
reciclate (art 15 din HG 24062004)
Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede
din ce este alcatuit un VSU
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor
61 Metalele feroase
Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn
generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele
mecanice iar cealalta jumatate in caroserie
31
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Sistemul de tocare este alcătuit din patru părţi diferite acţionarea tocătorului (motorul)
transportatorul de alimentare dispozitivul de alimentare şi tocare şi sistemul de curăţare icircn aval
54 Depozitarea
Reziduurile de la tocator icircnsumeaza intre 15 si 25 din masa unui VSU in functie de
proportia materialelor recuperate si sunt in general destinate depozitarii finale
Aceste materiale sunt alcatuite din substante organice si anorganice Substantele organice
sunt ăn special materialele polimerice (plastice elastomeri) urmate in cantitate mai mica de
produse derivati naturali (produse ale fibrelor celulozice piele) Materialele anorganice cuprind
sticla rugina praf etc Schimbarile reglementarilor cu privire la depozitarea finala au impus
cerinta pretratarii acestor reziduri inainte de a fi depozitate
55 Incinerarearecuperare energetică
Incinerarea cu recuperarea energetică pare o optiune atractiva pentru rezolvarea
problemelor legate de reziduurile rezulatte de la tocător icircnsă aceasta este limitată de capacitatea
de stocare Incinerarea acestor reziduuri se poate face icircmpreună cu deşeurile menajere
municipale
De asemenea cercetatorii britanici au realizat un studiu asupra unui lot de 400 bucati de
VSU supuse procedurii de reutilizare reciclare si valorificare prin fazele recomandate de
Directiva CE si anume
bull Faza 1 - depoluare
bull Faza 2 ndashdezmembrare
bull Faza 3 ndash tocaremacinare la shredder
30
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si
reciclate (art 15 din HG 24062004)
Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede
din ce este alcatuit un VSU
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor
61 Metalele feroase
Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn
generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele
mecanice iar cealalta jumatate in caroserie
31
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
bull Faza 4 ndash separarea deseurilor in mediu dens bazat pe diferente de greutati
6 Identificarea materialelor şi componentelor ce pot fi reutilizate si
reciclate (art 15 din HG 24062004)
Pentru a identifica materialele si componentele ce pot fi reutilizate si reciclate se revede
din ce este alcatuit un VSU
Principalele materiale care intra in compozitia vehiculelor
61 Metalele feroase
Fierul si otelul (fig 5) sunt din punct de vedere al masei cele mai utilizate materiale Icircn
generalaproximativ jumatate din continutul de metale feroase se gaseste in componentele
mecanice iar cealalta jumatate in caroserie
31
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 5 Material feros macinat
62 Metalele neferoase
Aluminiul se regaseste in principal in urmatoarele aplicatii
- elemente turnate pentru motor cutia de viteze componente ale transmisiei pistoane
- elemente ale radiatoarelor
- diverse componente cum ar fi cilindrii de frana
- elemente sudate ale barelor de protectie
- tabla de aluminiu se utilizeaza in anumite cazuri la fabricarea caroseriilor unor automobile de
lux sau sportive dar in general nu este folosita pe scara larga
32
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 6 Deseu aluminiu separat
Cuprul ndash principalele utilizari sunt
- fabricarea conductorilor pentru instalatia electrica
- diverse parti ale accesoriilor
- elemente de bronz pentru radiatoare termastate
Zincul ndash se utilizeaza la
- acoperiri galvanice ale tablei
- elemente turnate pentru plansa de bord si radiatoare
Plumbul ndash se utilizeaza la
- fabricarea acumulatorilor
- diverse componente si materiale cum ar fi greutatile de echilibrare pigmenti agenti
- de stabilizare şi vulcanizare
Metale preţioase care se găsesc icircn special icircn convertoarele catalitice cum sunt
- platina
- rodiul
- paladiul
63 Componente nemetalice
33
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
- materiale plastice
o intr-un vehicul materialele plasitce sunt utilizate in general dupa cum urmeaza (conform
APME)
o 60 in interior
o 10 in motor
o 10 in instalatia electrica
o 15 la caroserie
o 5 la sasiu
- Cauciucul este utilizat in general la
o 1048707 anvelope
o 1048707 furtune
o 1048707 chedere
- Sticla se utilizeaza in principal la
o parbriz
o geamuri laterale
o luneta
- Textile ndash a caror principala utilizare este la fabricarea scaunelor
Concluzia nu poate fi dacat una indeplinurea obictivelor impuse de Directiva
20053CE (transpusa in HG24062004) nu poate fi realizata decat prin implementarea
tehnologiilor de reutilizare reciclare si valorificare a celorlalte materiale componente ale
VSU altele decat cele metalice feroase
Pentru această Romacircnia trebuie sa faca apel la aplicarea principiului BAT ( best
available technology)
Icircn figurile de mai jos dunt prezentate cacircteva moduri de functionare a tocătoarelor
(shreddere) Aceste shreddere pot functiona fie independent fie ele pot functiona impreuna cu
statie de reciclare a reziduurilor de tocare denumite in continuare RT (conform fig7)
34
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
Figura 7 Sortarea rezidurilor rezultate din tocare
Separatoarele pot fi si ele de mai multe feluri pneumatice magnetice in mediu dens etc
Experienta tarilor cu tehnologie avansata arata ca rămacircn circa 20 din deşeuri dupa recuperarea
metalelor (formate din sticlă plastic cauciuc textile gunoi şi minereuri mărunte) Acest material
este numit in mod obişnuit reziduu de tocare (RT) si in prezent este eliminat prin depozitare la
gropi de gunoi
Pentru atingerea obictivelor prevazute pentru anul 2015 de HG 24062004 modificata
operatorii economici trebuie sa actioneze asupra reciclarii si valorificarii componetei RT
aplicand metode de recuperare eficiente si mai ales nepoluante
35
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
7 Concluzii
Conform studiilor de caz se ştie numărul mare de vehicule aflate icircn lume de la icircnceputul
secolului XIX şi de gradul acestora avansat de uzură este binevenită o astfel de tehnologie curată
de reciclare a automobilelor şi mai exact a cantităţii semnificative de material feros
Prin implementarea acestei tehnologii pe langa reutilizarea materialelor componente cum
ar fi fierul pentru retopire ca ulterior să poată ajunge o maşina noua se mai pune şi problema
protecţiei mediului unde se ştie că industria extractivă este una dintre cele mai poluatoare
industrii
Un alt motiv pentru care acesta tehnologie ar trebui aplicată la scara mare este legată de
Conceptul de Dezvoltare Durabilă mai exact prin reciclarea acestor vehicule nevoile actuale de
extractii miniere a metalului vor scădea acoperind totodata nevoile actuale prin materiale
reciclate fără a prericlita nevoile de resurse a generaţiilor viitoare
36
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37
Universitatea Petro-Gaze Ploiesti 2013
8 Bibliografie
1) http wwwcdepro
2) httpwwwididnotknowthatyesterdayblogspotcom
3) httpwwwrematro
4) http wwwgershowrecyclingcom
5) httpwwwwasteonlineorguk
6) httpwwwsoncotubecom
7) httpwwweuropaeu
8) httpwwwunthacom
9) httpwww wastemachinerycouk
37