Reciclarea deseurilor obtinute din sectorul viticol

Cultura vitei de vie ofera posibilitatea reciclarii multor deseuri de natura viti-vinicola cum ar fi: coarde tocate, vrfuri de lastari, tescovina etc., precum si a numeroaselor resturi de natura organica din gospodarie (gunoaie menajere, frunze, paie etc).

Tehnologia vinului este un proces tehnologic foarte fin, dar i costisitor, deoarece numai 70% din materia primeste folosit pentru producerea vinului.

Restul de 30% sunt pierdute definitiv iar volumul total al acestor pierderi sub forma de deeuri este de cca. 200 mii tone/an. Anumite deeuri de vinificaie cauzeaz probleme ecologice, deoarece neutralizarea i utilizarea deeurilor fermentative amestecate cu compui de cianuri cu metale grele (fier,cupru,etc.) care se formeaz la prelucrarea vinului brut cu hexacianofieratul de potasiu, prezint un pericol evident pentru mediu i sntatea populaiei.

Realizrile tehnico-tiinifice curente permit propunerea unor mijloace de utilizare a deeurilor cu un avantaj economic considerabil, uneori acesta fiind mai mare dact cel obinut n urma producerii vinului. Principalele deeuri ale procesului de vinificaie sunt: - ciorchinii; - tescovina: - drojdiile; - precipitatele de bentonite si cleiuri; - precipitatele albastrului de Berlin; - precipitatele alcoolizate.

Folosirea tescovinei ca ngrmnt Atunci cnd nu putem da o destinaie mai bun tescovinei epuizate, ea poate fi utilizat ca ngrmnt organic. n acest scop este necesar compostarea ei cu unii compui minerali ( cenu, var ) sau ngrminte minerale ( fosfatice), dejecii, resturi organice din gospodrie, n vederea trecerii substanelor nutritive n forme accesibile plantelor. ntruct tescovina are reacie acid, care mpiedic activitatea bacteriilor nitrificatoare, este necesar ca din materialele auxiliare adugate pentru compostare s nu lipseasc cele cu reacie bazic. Pentru platform se alege un loc bttorit, unde s nu blteasc apa i pe care tescovina se aeaz n straturi succesive, de circa 20-30 cm, care se taseaz. Peste fiecare strat se mprtie praf de var, n proporie de 2% i se stropete apoi cu ap, urin sau must de gunoi de grajd (150 litri pentru fiecare 1 000 kg). Se pot alterna, astfel, circa 10 straturi, adic pn la nlimea de 1,5-2 m . Ultimul strat este de pmnt, de 10-15 cm. Dup o lun, platforma se lopteaz i se reface, iar dup aproximativ 3-5 luni, fermentarea este terminat i compostul este bun de administrat.

Rezultate bune se pot obine folosind la compostare superfosfat (30 kg la 1 000 kg ) i sare potasic (20 kg la 1 000 kg) .

Un alt procedeu indicat este de a composta tescovina mpreun cu gunoiul de grajd sau dejectii de pasre. Se procedeaz ca i n cazul precedent, numai c straturile de tescovin alterneaz cu cele de gunoi de grajd i eventual, de pmnt, care vor avea grosimea de numai 10-15 cm.

Trebuie menionat faptul c tescovina utilizat ca ngrmnt fr a fi compostat putrezete greu, iar datorit coninutului ridicat n tanin are o reacie acid nedorit, mucegiete uor, neaducnd un aport nutritiv corespunztor n sol. n locul gunoiului de grajd, mai greu de gasit si costisitor, se pot folosi coardele rezultate la taiere , n cantitate de 2,5-4,5 t/ha, care pot furniza 400-800 kg humus/ha, alaturi de cantitati ce nu trebuie neglijate de macro si microelemente.

Tescovina rezultata din procesul de prelucrare a strugurilor, n cantitate de 1,5-4,5 t/ha, poate asigura o cantitate de 100-300 kg humus/ha. Ciorchinii rezultati din procesul de desciorchinare, administrati n cantitati de 300-1000 kg/ha, pot asigura50-200 kg humus/ha, iar frunzele cntarind n medie 1500-6000 kg/ha, dau 200-400 kg humus/ha. nsumnd valorile coardelor, ciorchinilor, tescovinei si frunzelor rezulta o cantitate de 0,7-2,0 t/ha humus, suficienta pentru a satisface nevoile anuale ale plantatiei.ngrasamintele verzi furnizeaza n medie 700-800 kg humus/ha, iar combinatia coarde tocate + ngrasaminte verzi este suficienta pentru a acoperi exigentele n humus ale majoritatii plantatiilor.Tescovina reprezinta un subprodus realizat din prelucrarea strugurilor si contine ciorchini, pielite si seminte.

Compostarea tescovinei cu preparate biologice aerobe, reduce durata acesteia si necesarul de remaniere.Cercetarile recente au aratat ca prin inocularea tescovinei cu azotobacter in vederea compostarii, in primele 30 de zile predomina procesele de mineralizare, in timp ce in a doua parte a perioadei de compostare prevaleaza procesul de brunificare. Cel mai adesea tescovina este folosita dupa compostare n platforma timp de 4-5 luni. Compostul de tescovina aplicat n doza de 30 t/ha furnizeaza solului o cantitate de 216 kg/ha N, 55 kg P2O5/ha si 176 kg K2O/ha, ceea ce asigura necesarul vitei de vie pentru o perioada de 3 ani.

Compostarea coardelor de vita de vie Maruntirea si zdrobirea coardelor este o reteta buna de compostare, in care corziile se aseaza in straturi alternatine de 20-30 cm si se stropesc cu 250-300 l apa ce contine 3-5% sulfat de amoniu si 2-3% Ca(OH)2. Pentru fiecare tona de coarde se mai adauga 4-5 kg P2O5 dupa care se acopera cu un strat de pamant de 10 cm.Se pun apoi alternativ al doilea strat, al treilea strat de coarde maruntite si zdrobite care se trateaza ca si primul strat. Dupa aproximativ 2 luni platforma se reamenajeaza si se umecteaza din nou. Durata fermentarii este cuprinsa intre 6-12 luni. De la fiecare butuc se elimina prin taiere primavara pana la 2 kg de coarde, ceea ce duce la o cantitate de peste 3500 kg/ha.

O modalitate foarte buna este insa tocarea acestor coarde si incorporarea lor direct in sol.

Atentie: Daca butucii sunt atacati de cancerul bacterian, exista pericolul extinderii acestei boli si la butucii sanatosi !

Coardele tocate si incorporate aduc un aport de subst. organice in sol, iar dupa ce sunt tocate, ele sufera o degradare biologica lenta, favorizand cresterea radacinilor, dar, in acelasi timp, reduc germinatia semintelor de buruieni (exista pe coarde unele substante cu efect antibiotic).

Daca aceste coarde sunt transformate in compost puteti obtine un ingrasamant valoros.

Maruntiti coardele in bucati de 5-10 cm lungime, le puneti intr-o groapa in care la fiecare 100 kg de coarde adaugati 1 kg de sulfat de amoniu si 30 l de apa.Trebuie sa umectati la inceput de 2 ori pe saptamana, apoi 1 data pe saptamana. Dupa o luna, mai adaugati 0,5 kg de sulfat de amoniu si continuati udarea.

Procesul de transformare in compost dureaza 6 luni. Este bine ca pentru descompunerea coardelor sa amestecati materialul lemnos cu compost de la gunoiul de grajd, must de balegar, tescovina, paie, chiar si deseuri din gospodarie. Gramada de compostare o acoperiti la suprafata cu un strat de pamant, paie uscate pentru a evita uscarea prea puternica. Cand este gata acest compost il puteti folosi prin imprastiere pe camp urmand o lucrare de arat sau o prasitoare mecanica pentru o buna incorporare.

TEHNOLOGII DE VALORIFICARE A ALTOR DESEURI DIN INDUSTRIA VINICOLATehnologia de obinere a crbunelui activ din seminele de struguri, care poate fi folosit cu scopuri medicinale include frmiarea rotului pn la fraciuni de 3-5 mm, apoi este adus la umiditatea de 10-20% si prjit n pirolizor la o temperatur de 450-500 C ntr-o atmosfer reductoare, dup aceea prelucrarea continu n activator la temperatura de 800-900 C. Din activator crbunele activ fierbinte este transportat n refrigerent, unde este rcit i transportat n buncrul de mpachetare.Fina furajera se prepar dup separarea seminelor de struguri din tescovina. Resturile ce rmn dup separarea seminelor sunt uscate i apoi mcinate pn la obinerea fainii de nutre.Drojdiile care rmn dup filtrarea borhotului, pot fi de asemenea utilizate ca nutre pentru vite att n form uscat, ct i n form umed. In prezent ns drojdiile de vin sunt cedate persoanelor particulare sau altor ntreprinderi fr oarecare ctig pentru productorii de vin.

Pentru obinerea uleiului de calitate nalt se folosesc semine proaspete, bine pstrate, din tescovina nefermentat.Seminele uscate i apoi mrunite sunt supuse presrii triple la prese hidraulice sau cu nec. La prelucrarea seminelor prin presare din 1 ton semine se obin 110 kg ulei.Uleiul de struguri, obinut prin presare poate fi folosit la obinerea uleiului fiert n industria de producere a lacurilor, vopselelor, n industria farmaceutic i cosmetic. Acest ulei este utilizat i la prepararea conservelor i n producerea margarinei (Italia, Frana). Uleiul de struguri de nalt calitate, obinut din semine proaspete prin presare, se vinde n Frana ca ulei dietetic.