SISTEMUL NERVOS VEGETATIVRECAPITULARE - SINTEZA

I.DOMENIUL COLINERGIC

Reprezintă totalitatea neuronilor şi a sinapselor care folosesc ca mediator chimic acetilcolina.

Acetilcolina este sintetizată din colină şi acetat activ sub acţiunea colin-acetilazei. După sinteză, acetil-colina este depozitată în vezicule presinaptice din care este eliberată în fanta sinaptică în momentul depolarizării membranei presinaptice şi sub influenţa ionilor de calciu. După eliberare, acetilcolina acţioneză pe receptorii colinergici post sinaptici care sunt de 2 tipuri:

a) muscarinici (M)b) nicotinici (N)

a) Receptorii muscarinici (M) - sunt stimulaţi specific de muscarină- sunt de 5 tipuri: M1, M2, M3, M4, M5

o receptorii M1 - SNC , unele plexuri nervoase perifericeo receptorii M2 – miocard, muşchi netezio receptorii M3 – glande endocrine, muşchi netezi

b) Receptorii nicotinici (N)- sunt receptori în serpentină- sunt stimulaţi specific de nicotină- sunt formaţi din 5 subunităţi care formează un canal de sodiu- stimularea lor determină deschiderea canalului de sodiu urmată de un influx de sodiu

şi depolarizare membranară- sunt de 2 tipuri :

o receptori N ganglionari (N1)situaţi la nivelul ggl. vegetativi parasimpatici şi simpatici, respectiv la nivelul glandei medulosuprarenale

o receptori N musculari (N2) situaţi la nivelul plăcii terminale motoriiTerminarea efectului colinergic se datorează degradării acetil-colinei de către colin-

esteraze, sunt 2 tipuri de colinesterază:- colin-esteraza adevărată sau acetil-colin-esteraza, care are o putere foarte mare de

degradare a acetil-colinei- pseudo colin-esteraza sau butiril-colin-esteraza.

Substanţele cu acţiune în domeniul colinergic sunt de 2 tipuri:A. Parasimpato-mimetice

1/16

B. Parasimpato-litice

A. Parasimpato-mimeticele- sunt substanţe cu actiune similară cu stimularea vagală- sunt de 2 tipuri:

o a) Parasimpato-mimeticele directeo b) Parasimpato-mimeticele indirecte

I. Parasimpato-mimeticele directeAcţionează ca agonişti ai RM (receptori muscarinici)

Notă: Agoniştii = o substanţă care se fixează pe un receptor şi produce stimularea receptorilor respectivi.

1. Acetil-colina- stimulează RM şi RN- efecte :

o deprimare cardiacă şi vaso-dilataţie cu hipotensiuneo bronho-constricţie şi creşterea secreţiilor traheo-bronşiceo stimulează peristaltismul digestiv şi creşte secreţiile digestiveo la nivelul ochilor produce mioza prin contracţia musculaturii irisului, produce

spasm de acomodaţie cu fixarea vederii de aproape datorită contracţiei musculaturii ciliare şi scade presiunea intraoculară datorită favorizării scurgerii umorii apoase din compartimentul anterior al ochiului

- acetil-colina are structură cuaternară de amoniu (structură polară) din acest motiv trece greu prin membranele biologice

- nu se foloseşte în scop terapeutic deoarece are efecte brutale (efecte de intensitate mare care se instalează foarte repede) generalizate şi de foarte scurtă durată.

2. Pilocarpina- este un alcaloid vegetal - are structură diferită de a acetil-colinei, din acest motiv nu este degradată de colin-esterază

şi are efecte de lungă durată- stimulează în special RM

- efecte :o creşterea secreţiilor exocrine în special secreţia salivară şi sudoripară

(transpiraţia)o scade presiunea intraoculară

2/16

- este o substanţă destul de toxică, din acest motiv sistemic este folosită numai ca antidot în intoxicaţiile cu atropină

- principala utilizare a pilocarpinei e în aplicaţiile locale conjunctivale pentru tratamentul glaucomului (în acest caz se folosesc soluţii de concentraţie între 0,5 şi 4 %)

II. Parasimpato-mimeticele indirecteAcţionează prin inhibarea colin-esterazei determinând acumulare de acetil-colină în fanta

sinaptică, din acest motiv numindu-se şi anticolinesterazice. Sunt de 2 tipuri:- I. reversibile- II. ireversibile

a. Anticolinesterazice reversibile

1. Fizostigmină- este destul de toxică, din acest motiv sistemic este folosită numai ca antidot în intoxicaţia

cu atropină- aplicată local conjunctival este utilă în tratamentul glaucomului, dar are un dezavantaj că

produce iritaţie locală; produce mioza.

2. Neostigmina- este mai puţin toxică - acţionează pe RM şi RN- indicaţii terapeutice datorită efectelor M este folosită în :

o tratamentul ileusului paralitic postoperatoro tratamentul atoniei sau hipotoniei vezicii urinare o tratamentul glaucomului

- datorită efectelor N este folosită în tratamentul miasteniei gravis şi supradozării curarizantelor

- reacţii adverse :o colici digestiveo diareeo vărsăturio hipotensiuneo bradicardieo bronhospasm

- contraindicaţii :o în ileusul obstructivo la pacienţi cu obstacole mecanice pe căile urinareo la hipotensivi

3/16

o la astmaticio în insuficienţa cardiacăo la femeile însărcinateo la pacienţii la care s-a administrat curarizante depolarizante

- mod de administrare : se administrează fie injectabil intra-venos fie intern

b. Anticolinesterazice ireversibile

Inactivează ireversibil colin-esterazele, nu se folosesc terapeutic, sunt substanţe toxice folosite ca gaze toxice de luptă cum sunt Trilon, sau ca insecticide în agricultură cum sunt organo-fosforicele; de exemplu Parationul.

Organo-fosforicele : sunt substanţe foarte liposolubile, ele pătrund uşor în organism prin inhalare, ingestie sau transtegumentar. Intoxicaţia cu organo-fosforice se manifestă ca o criză colinergică endogenă.

Tratamentul intoxicaţiei cu organo-fosforice se face prin :- îndepărtarea toxicului neabsorbit (spălături gastrice dacă a înghiţit )- administrarea intravenoasă de doze mari de atropină (1,2 fiole la 2-4 minute)- administrarea de reactivator de colin-esterază (oximele – Obidoxima)- administrarea de anti-convulsivante

Notă : Absorbţie = trecerea de substanţe de la locul de administrare în sânge

B. Parasimpato-litice

Sunt substanţe care împiedică producerea efectelor vagale.Sunt de 2 tipuri :

I. Parasimpato-litice directeII. Parasimpato-litice indirecte

I. Parasimpato-litice directe

Acţionează ca antagonist al RM (antagonist = substanţă care se fixează pe receptor, dar nu îl stimulează şi astfel împiedică acţiunea agonistului)

1. Atropina

TRIADA:1. ANTISPASTIC

4/16

2. ANTISECRETOR3. MIDRIATIC

- este un alcaloid vegetal

- efecte :o la nivelul ap. cardio-vascular produce tahicardie şi creşterea vitezei de

conducere la nivel cardiac, din acest motiv este folosită în tratamentul blocurilor cardiace produse de digitalice

o la nivelul ap. respirator produce scăderea secreţiilor şi împiedică bronho-spasmul şi bronho-constricţia produsa de anestezice

o la nivelul ap. digestiv scade secreţiile gastrice, din acest motiv poate fi folosită ca anti-ulceros, datorită scăderii secreţiilor digestive poate apare un efect advers de uscare a gurii

o la nivelul musculaturii netede digestive, biliare, urinare scade contracţiile, din acest motiv poate fi folosită ca antispastic miotrop, datorită scăderii contracţiilor digestive ea poate produce constipaţie, iar datorită scăderii contracţiilor vezicii urinare poate produce reacţia adversă de retenţie urinară

o la nivelul ocular produce midriază datorită relaxării musculaturii circulare a irisului, datorită acestui efect este folosită pentru producerea midriazei pentru examenul fundului de ochi şi pentru a împiedica producerea aderenţelor între iris şi cristalin la pacienţii cu irido-ciclite, datorită midriazei atropina produce ca reacţii adverse : fotofobia, deoarece efectele atropinei sunt de lungă durată, ea nu mai este folosită pentru indicaţii oftalmologice decât foarte rar

- la nivelul ochilor atropina mai produce cicloplegie (incapacitatea adaptării vederii la aproape datorită lipsei de contracţie a musculaturii ciliare). Datorită cicloplegiei este folosită pentru determinări ale indicelui de refracţie al cristalinului la copii, dar produce ca reacţie adversă incapacitatea adaptării la vederea pentru aproape, datorită cicloplegiei; ea creşte presiunea intraoculară şi este contraindicaţie în glaucom

- atropina mai este folosită pentru tratamentul intoxicaţiilor cu parasimpato-mimetice directe sau indirecte

- contraindicatiile atropinei sunt :o glaucomul (boala caracterizată prin creşterea presiunii intra-oculare )o adenomul de prostată

2. Scopolamina- este un alcaloid vegetal foarte liposolubil

5/16

- trece uşor bariera hemato-encefalică- are toate efectele atropinei, dar în plus are efecte anti-emetice şi deprimante pentru sistemul

nervos central (SNC)- este folosită limitat la pacienţii cu agitaţie marcată şi în tratamentul răului de mişcare- ca reacţii adverse produce :

o uscarea guriio constipaţieo tulburări de vedere o tulburări de micţiune o sedare marcată

- are aceleaşi contraindicaţii ca ale atropinei

3. Pirenzepina- este un parasimpato-litic care la doze obişnuite blocheză selectiv RM, din plexurile

nervoase digestive- datorită efectului antisecretor localizat digestiv se foloseşte ca anti-ulceros - ca reacţii adverse poate produce diaree

4. Homatropina- este un parasimpato-litic de uz oftalmologic - are aceleaşi indicaţii, reacţii adverse şi contraindicaţii oftalmologice ca şi atropina, dar are

avantajul unui efect de durată mult mai scurtă

5. Ipatropiu- este un parasimpato-litic folosit ca anti-astmatic- se administrează inhalator

II. Parasimpato-litice indirecte

6. Toxina botulinică- acţionează prin împiedicarea eliberării de acetilcolină- produce bloc presinaptic colinergic

C. Substanţe ganglionare

Acţionează pe RN (receptorii nicotinici) ganglionari.Sunt de 2 tipuri : nicotinice şi ganglioplegice

6/16

I. Nicotinice

- produc iniţial stimularea RN ganglionari parasimpatici, apoi a celor simpatici şi apoi produce paralizii ganglionare

1. Nicotina- este un alcaloid toxic din frunzele de tutun- este foarte liposolubilă- în mod obişnuit pătrund în organism prin fumat- intoxicaţia cronică se numeşte tabagism, se caracterizează prin dependenţă psihică şi se

tratează prin oprirea bruscă a fumatului

II. Ganglioplegice

- sunt substanţe care blochează de la început RN ganglionar- ele acţionează ca antagonişti ai RNg- produc oprirea controlului digestiv la nivel periferic, manifestată în principal prin

vasodilataţie cu hipotensiune şi scăderea peristaltismului intestinal- sunt indicate în tratamentul crizelor hipertensive severe şi pentru obţinerea hipotensiunii

controlate- sunt administrate injectabil intravenos- ca reacţii adverse pot produce:

o hipotensiune severă până la colapso tulburări ischemice în teritoriile cu artero-sclerozăo constipaţie până la ileus paralitic

- sunt contraindicate la pacienţii cu arteroscleroză cerebrală sau coronariană avansată

2. Trimetafan3. Hexametoniu

D. Substanţe curarizante

Acţionează la nivelul RN muscular şi produc relaxarea musculaturii striate. Afectarea musculaturii striate se face începând cu muşchii care fac mişcări fine şi rapide (cum sunt muşchii

7/16

feţei sau ai mâinii), apoi sunt cuprinse alte grupe musculare, ultimul muşchi afectat fiind diafragmul.

Toate curarizantele se administrează injectabil intravenos(IV).Curarizantele sunt indicate pentru:

o relaxarea musculaturii striate în caz de intervenţii chirurgicaleo a uşura manevrele de reducere a fracturilor sau a luxaţiilor în ortopedieo a uşura manevrele de intubareo combaterea unor crize convulsive cum sunt cele din tetanos sau din

electroşocuri

Reacţii adverse :o apnee toxică prin supradozareo ileus paralitico hipotensiuneo bronhospasmo reacţii alergice

Contraindicaţii :o la pacienţii cu deficit respiratoro la pacienţii alergici la curarizanteo la pacienţii astmaticio la pacienţii hipotensivio la pacienţii cu deficit genetic de pseudo-colinesteraze sunt contraindicate

curarizantele depolarizateCurarizantele sunt de 2 tipuri :

I. Curarizante anti-depolarizante

Acţionează ca antagonişti ai RN muscular, produc de la început relaxare a musculaturii striate. În cazul supradozării se administrează ca antidot anti-colinesterazicele reversibile.

1. D-tubocurarina2. Pancuroniu

II. Curarizante depolarizante

Produc iniţial stimularea RN muscular, manifestat prin fasciculaţie musculară urmată rapid de epuizarea RN şi relaxarea musculaturii striate, în supradozarea lor este absolut contraindicată administrarea de anticolinesterazice.

8/16

1. Suxametoniu (succinil-colina)

2. Decametoniu

I. DOMENIUL ADRENERGIC

Reprezintă toate sinapsele care folosec ca neurotransmiţător catecolaminele. Catecolaminele sunt :

1. Adrenalina2. Noradrenalina3. Dopamina

Domeniul adrenergic are 2 componente : nervoasă şi umorală.Umorală - reprezentat de medulo-suprarenală care secretă în circulaţie un amestec de

adrenalină şi noradrenalină. Sinteza catecolaminelor se face începând de la tirozină care este transformată în dopamină apoi în noradrenalină care la rândul ei se transformă în adrenalină.

După sinteză, catecolaminele sunt depozitate în vezicule presinaptice de depozit din care sunt eliberate în fanta sinaptică în momentul depolarizării membranei presinaptice şi sub influenţa ionilor de Ca+2.

Catecolaminele acţionează pe receptorii adrenergici. Receptorii adrenergici sunt receptori în serpentină şi sunt de 4 tipuri:

o R1

o R2

o R1

o R2

1. Receptori 1 - produc vasoconstricţie- midriază prin contracţia musculaturii radiare a irisului- stimularea tractului genito-urinar, datorită stimulării fosfatidial-inozitolice cu creşterea

concentraţiei calciului intracelular

2. Receptorii 2

- sunt de 3 tipuri :

9/16

o R2 postsinaptici : produc relaxarea tractului digestiv, creşterea secreţei salivare, scad secreţia de insulină şi renină

o R2 presinaptici : care când sunt stimulaţi determină inhibarea eliberării de catecolamine (au rol într-un mecanism de feed-back negativ (-) simpatic)

o R2 extrasinaptici : sunt descrişi în principal la nivelul trombocitelor şi produc creşterea agregării trombocitare

- efectele R2 sunt produse prin inhibarea adenilat-ciclazei cu scăderea consecutivă a cantităţii de AMPc (adenilat monofosfat ciclic)

3. Receptorii 1

- produc stimularea tuturor funcţiilor cardiace (frecvenţa, viteza de conducere, forţa de contracţie, consum de oxigen)

- mai produc stimularea SNC cu anxietate şi creşterea secreţiei de renină

4. Receptorii 2

- produc vasodilataţie, bronhodilataţie, relaxarea tractului genito-urinar (relaxarea uterului se numeşte efect tocolitic)

- mai produc tremor al extremităţilor, cresc secreţia de insulină, glucagon, cresc gluconeogeneza şi glicogenoliza având efect hiperglicemiant

Efectele 1 şi 2 sunt produse prin activarea adenilat-cilazei cu creşterea AMPc celular.Terminarea efectului adrenergic se datorează recaptării în terminaţia presinaptică prin

mecanisme active şi parţial datorită degradării catecolaminelor prin 2 sisteme enzimatice :

MAO ( mono-amin-oxidaza) care este predominantă în mitocondrii COMT (catecol-o-metil-transferaza) predominantă în citoplasmă

Indiferent de succesiunea în care acţionează cele două sisteme enzimatice, produsul final de metabolizare este acidul vanil-mandelic care se elimină urinar, dozarea acestuia din urmă dă informaţii referitoare la tonusul simpatic.

SUBSTANŢE CU ACŢIUNE ÎNDOMENIUL ADRENERGIC

A. Simpato-mimetice

Sunt substanţe care produc efecte similare stimulării adrenergice.Sunt de 2 tipuri :

10/16

I. Simpato-mimeticele directe

Acţionează ca agonişti ai receptorilor adrenergici, pentru ca o substanţă să se poată fixa pe R adrenergici, ea trebuie să aibă în moleculă cele 2 grupări oxidil fenolice, în plus mărimea radicalului de la gruparea aminică, influenţează şi el fixarea pe R adrenergici, cu cât acesta este mai mare substanţa va stimula mai puţini R şi mai mulţi R, în special R2.

7. Adrenalina (epinefrină)- este o catecolamină, stimulează toţi receptorii adrenergici- produce în principal : vasoconstricţie, stimularea cardiacă şi vasodilataţie coronariană- este indicată în tratamentul :

o şocului anafilactic, în acest caz este utilă deoarece produce stimulare cardiacă, vasoconstricţie, bronhodilataţie

o crizelor severe de astm bronşic deoarece produce bronhodilataţieo hemoragiilor ca hehostatic deoarece produce vasoconstricţieo pentru potenţarea (creşte efectul) efectului anestezicelor locale prin

vasoconstricţie

- reacţii adverse : tahicardii, aritmii cardiace, chiar fibrilaţie ventriculară- administrarea se face numai injectabil intravenos sau subcutanată.

8. Noradrenalina (norepinefrina)- este o catecolamină care stimulează R1, R2 şi foarte puţin R1

- principalul efect este vasoconstricţia- principala utilizare teraputică este în tratamentul colapsului administrată prin perfuzie

intravenoasă- noradrenalina nu poate fi administrată intern din aceleaşi motive ca şi adrenalina- reacţii adverse :

o hipertensiune severă cu accidente vasculare cerebrale sau coronarieneo vasa spasm la locul injectării cu tulburări ischemice, în acest caz se

administrează fentolamină ca antidot

9. Izoprenalina- este o catecolamină sintetică care stimulează R1 şi R2

- produce bronhodilataţie şi stimulare cardiacă- indicaţii :

o tratamentul astmului bronşic prin administraţie sublinguală şi inhalator

11/16

o în tratamentul unor forme de insuficienţă cardiacă administrate intravenos- reacţii adverse : tahi-aritmii, palpitaţii, crize anginoase

10.Dobutamina- stimulează numai R1

- este indicată în tratamentul şocului cardiogen- se administrează în perfuzie intravenoasă

11.Dopamina- stimulează receptorii dopaminergici periferici şi R1 şi R1 - produce : stimulare cardiacă, vasoconstricţie periferică, vasodilataţie splenică (în teritoriul

digestiv)- este indicată în tratamentul colapsului- se administrează în perfuzie intravenoasă

12. Salbutamol : are structură de saligenină

13. Terbutalina

14. Fenoterol

15.Orciprenalina

- sunt substanţe care stimulează R2

- produc bronhodilataţie şi relaxare uterină- indicaţii terapeutice :

o în tratamentul astmului bronşico pentru profilaxia naşterilor premature şi a iminenţei de avort datorită efectului

tocolitic- reacţii adverse :

o administrate injectabil pot produce: tahi-aritmii palpitaţii crize anginoase

o mai pot determina anxietate

12/16

- au structură de rozercinol

o tremor al extremităţilor (membre)- contraindicaţii :

o la pacienţii cu cardiopatie ischemicăo la pacienţii cu tahi-aritmii

III. Simpato-mimeticele indirecte

Sunt substanţe care acţionând prin mecanisme diferite determină creşterea cantităţii de catecolamine la nivelul sinapselor adrenergice.

1. L-dopa- este un precursol al catecolaminelor- acţionează prin creşterea aintezei de catecolamine - este folosită ca medicament anti-parkinson-ian dopaminergic în boala Parkinson

2. Efedrina- acţionează în principal prin creşterea eliberării de catecolamine - structura sa este caracterizată prin lipsa oxhidrililor fenolici, din acest motiv substanţa nu

se poate fixa direct pe receptorii adrenergici- lipsa oxhidrililor fenolici face ca substanţa să aibă o polaritate scăzută, motiv pentru care se

absoarbe din tubul digestiv- datorită lipsei oxhidrililor fenolici substanţa este stabilă la acţiunea enzimelor digestive- efecte :

o produce stimularea SNC o produce stimulare cardiacă şi vasoconstricţie o produce bronhodilataţie şi stimularea musculaturii scheletice

- indicaţii : o în tratamentul hipotensiuniio în tratamentul astmului bronşico în tratamentul miasteniei graviso aplicată local pe tegumente samucoase este indicată în tratamentul hemostatic

(oprirea sângerărilor) dau decongestiv (scăderea edemului) al mucoaselor conjunctivale şi nazale

- reacţii adverse : insomnie, agitaţie, hipertensiune- folosirea îndelungată produce tahifilaxie (toleranţă instalată rapid) din acest motiv efedrina

nu trebuie folosită mai mult de 7-10 zile- se administrează inern sau injectabil sau în aplicaţii locale pentru efectele topice - contraindicaţii : la copii, în sarcină, la cardiaci, la hipertensivi

13/16

3. Nafazolina- are aceleaşi proprietăţi ca efedrina, dar este mult mai toxică, din acest motiv nu este

folosită sistemic- se administrează local conjunctival sau nazal ca decongestiv sau hemostatic- este contraindicată la copii

B. Simpato-litice

Sunt substanţe care împiedică efectele stimulării adrenergiceSunt de 2 tipuri :

Simpato-liticele directe Simpato-liticele indirecte

I. Simpato-liticele directeAcţionează ca antagonişti ai receptorilor adrenergici.

4. Tolazolina- blochează R1 şi R2

- produce (efecte) :o vasodilataţie o tahicardie prin mecanism reflexo creşterea peristaltismului digestiv şi a secreţiilor gastrice prin efecte

parasimpatomimetice şi histamina eliberatoare- este folosită în tratamentul :

o feocromocitomului (tumora de suprarenală care secretă în exces catecolamine)o sindroamelor vasospastice (sindrom RAYNAUD)

- reacţii adverse : hipotensiune, tahiaritmii, tulburări ischemice în teritorii cu arteroscleroză, pirozis, ulcer gastric

- contraindicaţii : la cei cu arteroscleroză avansată coronariană sau cerebrală şi la cei cu ulcer

- substanţa nu poate fi folosită ca antihipertensiv din cauza tahicardiei reflexe pe care o produce datorită blocării Rα2 presinaptice

5. Fentolamina- blochează Rα1 şi Rα2 - are aceleaşi proprietăţi ca şi tolazolina, nu are însă efecte parasimpatomimetice şi este mai

bine suportată

6. Prazosin

14/16

- blochează selectiv Rα1, producând vasodilataţie, nu determină tahicardie reflexă deoarece nu blochează Rα2 presinaptici

- este folosit în tratamentul hipertensiunii arteriale cronice- reacţii adverse : produce fenomenul de prima doză caracterizat prin colaps şi lipotimie, din

acest motiv prima doză trebuie administrată sub controlul medical.

7. Propranololul- blochează Rβ1 şi Rβ2

- este folosit ca anti-hipertensiv deoarece prin blocarea β1 scade debitul cardiac şi secreţia de renină, iar prin blocarea unor Rβ în SNC scade controlul simpatic periferic

- este folosit ca antianginos deoarece prin blocarea Rβ1 scade consumul de oxigen al cordului - este folosit ca antiaritmic deoarece împiedică influenţele simpatice cardiostimulatoare- este folosit ca antimigrenos deoarece prin blocarea Rβ2 împiedică vasodilataţie cerebrală

marcată- se administrează intern sau injectabil- reacţii adverse : hipotensiune, bradicardie (scăderea frecvenţei cardiace), blocuri, bronho-

spasm, vasospasm- contraindicaţii :

o la hipotensivio la bradicardicio în insuficienţa cardiacă acutăo la astmaticio cei cu sindroame vasospasticeo la diabetici în tratamentul cu antidiabetice

8. Atenolol

9. Metoprolol

II. Simpatoliticele indirecte

Sunt substanţe care acţionând prin mecanisme diferite, scad cantitatea de catecolamine în sinapsele adrenergice.

10.Alfa-metil dopa- duce la sinteză de alfa-metil noradrenalină şi alfa-metil adrenalină, neuro-transmiţători falşi

cu efecte inhibitorii

15/16

- blochează selectiv Rβ1, au aceleaşi indicaţii ca şi propranololul, au însă avantajul că pot fi folosite la astmatici şi la cei cu sindroame vasospastice

- produce vasodilataţie şi scăderea tensiunii arteriale- este folosită ca antihipertensiv - se administrează intern

11.Guanetidina- este un alcaloid vegetal care împiedică eliberarea de catecolamine - produce vasodilataţie- este folosită în tratamentul cronic al formelor severe de hipertensiune arterială- reacţii adverse : hipotensiunea, tulburări ischemice

12.Rezerpina- este un alcaloid vegetal - împiedică recaptarea catecolaminelor în veziculele presinaptice de depozit, determinând

epuizarea veziculelor presinaptice- este folosită ca antihipertensiv atât ca tratament cronic administrată intern cât şi ca

tratament de criză administrată injectabil- are şi efecte anxiolitice (scade stressul puternic) şi neuroleptice (anti-psihoză)- reacţii adverse :

o hipotensiuneo scăderea fluxurilor plasmatice tisulare inclusiv în teritoriul renalo sedare, somnolenţă

- contraindicaţii : o în insuficienţa renalăo la pacienţii cu arteroscleroză avansată

13.Clonidina- este un agonist selectiv al Rα2 a- prin stimularea unor Rα în SNC, determină scăderea tonusului simpatic periferic, iar prin

stimularea Rα2 presinaptici scade eliberarea de catecolamine în periferie- produce vasodilataţie şi scăderea tensiunii arteriale- este folosită ca anti-hipertensiv- reacţii adverse : hipotensiune, sedare, somnolenţă- contraindicaţii : tratamentul nu trebuie oprit brusc deoarece pot apare crize hipertensive

16/16