Realizare Magazin Online in PHP

8/12/2019 Realizare Magazin Online in PHP

1/36

Realizarea unui magazin online in PHP

Capitolul 1Introducere

1.1. Comerul electronicn ultimele dou decenii dezvoltarea fr precedent a tehnologiilor informaionale determinate de

necesitatea stocrii i a transmiterii rapide a informaiilor cu costuri c t mai mici! a revoluionat comerul glo"al!redefinind principiile clasice ale mar#etingului. n prezent noiunea de $comer electronic% a devenit sinonim cucreterea profitului.

Potrivit &rganizaiei 'conomice de Cooperare i (ezvoltare )&'(C*! comerul electronic reprezint$desfurarea unei afaceri prin intermediul reelei Internet! v nzarea de "unuri i servicii av nd loc on+line sauoff+line%.

$Comerul electronic const ,n derularea unei afaceri! ca activitate generatoare de valoare! av nd casuport reeaua Internet i utilizarea unor pachete de programe soft-are specifice.%

ntr+o accepiune $tradiional%! comerul electronic presupune $utilizarea ,n reele cu valoare adugata unor aplicaii de tipul transferului electronic de documente )'(I*! a comunicaiilor fa ! a codurilor de "are! a

transferului de fiiere i a potei electronice%. (ezvoltarea tot mai accentuat a interconectivitii calculatoarelor ,n reeaua Internet a avut ca efect utilizarea! tot mai evident! de ctre companii a acestei reele ,n cadrul unuinou tip de comer i anume comerul electronic care apeleaz pe l ng vechile servicii amintite i altele noi. /ne emplu de astfel de servicii ,l reprezint posi"ilitatea de a se efectua cumprturi prin reea! consult ndcataloagele electronice $on% pe 0e" sau cataloagele $off% pe C(+R& i pltind prin intermediul crilor decredit sau a unor portmonee electronice.

Comerul electronic cunoate pe l ng definiiile prezentate mai sus i altele. 2stfel! comerulelectronic reprezint $relaiile de afaceri care se deruleaz prin reea ,ntre furnizori i clieni! ca o alternativ lavariantele de comunicaii $tradiionale% prin fa ! linii de comunicaii dedicate sau '(I pe reele cu valoare

adugat. & alt form a comerului Internet implic transferul de documente! de la contracte sau comenzi proforma! p n la imagini sau ,nregistrri vocale.%

& alt definiie dat comerului electronic este urmtoarea3 $comerul electronic )e+commerce! pe scurt'+C* este acea manier de a conduce activitile de comer care folosete echipamente electronice pentru a mriaria de acoperire )locul ,n care se afl potenialii clieni* i viteza cu care este livrat informaia.%

$Comerul electronic poate fi considerat un schim" electronic de informaii ,ntre o afacere i clieniisi. 2ceasta se poate face prin fa ! telefon! voice+mail! email! e tranet sau Internet! pentru a enumera doar c teva dintre mi4loace.%

Parte a 'lectronic 5usiness )'+5usiness*! comerul electronic a fost proiectat ,n mod special pentru arealiza schim"ul de informaii ,ntre clieni i furnizori.

Pagina 1 din 67


2/36

n era informaional! cheia competitivitii ,ntreprinderilor o constituie comerul electronic! acestaasigur nd3

+acces la noi segmente de pia sau la noi clieni8+crete viteza de derulare a afacerilor8

+ofer o fle i"ilitate ridicat a politicilor comerciale8+reduce costurile cu aprovizionarea ! cu desfacerea! cu pu"licitatea8+asigur simplificarea procedurilor.Comerul electronic poate lua o multitudine de forme! influen nd profund activitatea de afaceri.

2plicaiile poteniale care sunt vizate de comerul electronic sunt urmtoarele3+oferirea de produse i servicii precum i efectuarea de servicii cum ar fi comanda de cri sau

a"onamente la pu"licaiile on+line8+regsirea i schim"ul de informaie cum ar fi3 detalii legate de produse i servicii! cataloage!

instruciuni de folosire i "riefinguri financiare8+creterea eficienei activitii de afaceri prin3 promovarea utilizrii potei electronice i furnizarea de

acces la "azele de date 8+realizarea de tranzacii financiare cum ar fi3 tele"an#ing i digicash.Prin eliminarea "arierelor geografice dintre furnizori i clieni! comerul electronic ofer posi"ilitatea

comercializrii de produse ,n ,ntreaga lume sporind astfel numrul potenialilor clieni.n ultimii ani dezvoltarea Internet+ului a oferit posi"ilitatea ca oamenii de afaceri s+i e tind

domeniul de activitate ptrunz nd pe noi piee i s+i prezinte paginile 0e" indiferent de dimensiunea sauamplasarea geografic a firmei. 2cest lucru a permis ,ntreprinderilor mici i mi4locii s concureze acum giganii

industriei. ulte dintre firme consider Internet+ul locul potrivit pentru a oferi clienilor lor anumite servicii ,nstot mai multe dintre paginile de Internet urmresc s evolueze de la o"iectivele de mar#eting la v nzarea direct.n forma lui simpl! comerul electronic necesit prezena ,ntr+o reea de "az! promovarea firmei!

furnizarea de servicii premergtoare v nzrii i servicii post+v nzare! condiii minime care pot fi asigurate frdificultate i cu costuri reduse.

Contrar acestuia! comerul electronic ,n forma sa comple ridic pro"leme de ordin legal! cultural itehnologic! firma fiind o"ligat s ,i creeze un sistem propriu de comand. (atorit costurilor mari pe care leimpune! acest tip de comer este permis numai firmelor mari care dispun de resursele financiare necesare.

/tilizarea Internet+ului are ca efect reducerea duratei de v nzare a unui produs! scderea costurilor de

comunicare! permite livrarea datelor ,n form digital! scade costurile de transport i distri"uie i permiteformarea unor parteneriate integrate i puternice.

'voluia comerului electronic are un impact ma4or asupra economiei e ist nd premisele crerii de noi,ntreprinderi! diversificarea celor e istente i! ,n special! asupra potenialului pieei forei de munc i a graduluide ocupare a acesteia ,n viitor.

Industria comerului electronic face distincie ,ntre tranzaciile 5usiness+to+5usiness )5+9+5 sau 5:5*i tranzaciile 5usiness+to+Consumer )5+9+C sau 5:C*3

+5usiness+to+Consumer se refer la relaiile dintre comerciant i consumatorul final! fiind consideratcomer electronic cu amnuntul8

Pagina 9 din 67


3/36

+5usiness+to+5usiness cuprinde toate tranzaciile ce se efectueaz ,ntre doi sau mai muli parteneri deafaceri. 2cest tip de tranzacii se "azeaz! de regul! pe sisteme e tranet adic partenerii de afacerii acioneaz pe Internet prin utilizarea de nume i parole pentru paginile 0e" proprii.

& noua opiune ,n cadrul comerului electronic este tranzacia 5usiness+to+'mplo;ee )5+9+'* care se

refer la tranzaciile din interiorul unei firme! destinate personalului anga4at al firmei i efectuate prin sistemulintranet propriu.

2t t 5usiness+to+Consumer c t i 5usiness+to+5usiness va a4unge ,n anul 9


4/36

prezena glo"al crescut! compania put nd fi accesat )teoretic* de posi"ilii clieni din orice col allumii8

disponi"ilitatea informaiilor despre clieni! e ist nd astfel posi"ilitatea de a studia preferinele unuiclient individual sau ale unui grup specific de clieni! de a modela afacerea dup dorinele clientului sau de a

schim"a rapoarte analitice privind clientelacea mai "un interaciune cu clientul.(eci! comerul electronic este o categorie de e+"usiness. ' ist posi"ilitatea comercializrii de servicii!

de e emplu e+turism )---."izravel.com! ---.opentravel.org! ---.rotravel.com*! e+leasing! e+consulting.2vanta4ePromovarea produsului + se poate realiza printr+un contact direct i interactiv cu clienii! primul avanta4

fiind posi"ilitatea de a oferi informaii recente i ample despre produs. :otui! nu despre toate )parfumuri! etc.* Goi canale de v nzare + produsele e istente pot fi livrate pe o arie larg fr a mai fi nevoie de

,ntreinut un magazin cu e istent fizic. ai mult! limitele geografice dispar ,n toate zonele unde e istInternet! o afacere poate fi desfurat ,n toat lumea la un singur centru de comand dotat cu mi4loacecomputerizate.

'conomii la v nzareaFcumprarea produsului + generate de suprimarea costului deplasrii p n lav nztor! eliminarea cheltuielilor necesare pentru a ,ntreine un magazin clasic! reducerea timpului afectattranzaciei! etc.

:impul redus de acces la produs + este un avanta4 pentru servicii cu un ciclu de via scurt )tirile*.Bervice mai "un pentru clieni+ consultana poate fi disponi"il non+stop! relaiile interumane fiind mai

str nse8

arca i imaginea corporaiei pot fi mai uor modelate + acestea sunt importante mai ales c nd clieniifolosesc tehnologii avansate )"9"*82daptarea la shim"ri poate fi mai rapid i mai facil efectuat atunci c nd firma este de4a la curent i

utilizeaz cele mai noi tehnologii ale comerului electronic8m"untirea relaiilor cu clienii + fiecare client tre"uie sa se simt apreciat! remarcat dezvolt ndu+se

relaii 1+la+18(ezvoltarea de noi produse se poate realiza ,n concordan cu cerinele consumatorului + clienii pot

afecta direct designul unui nou produs! vizualiz ndu+l cu a4utorul computerului. onitoriz nd atitudinileclienilor! firma poate o"ine informaii preioase despre proiectarea noilor produse sau ,m"untirea celor

vechi8 Goi modele de afaceri + pot fi considerate v nzarea de informaii pentru e perii ,n finane ori alte

domenii.

Pro"lemeasisten + gradul de informaii referitoare la un produs poate fi insuficient8fia"ilitate i credi"ilitate + punctul cheie este ca multitudinea de date pe -e"! pe care le poate oricine

accesa! s se transforme ,n informaii ce vor deveni ulterior cunoatere. (in cauza timpului scurt de e istensau a dinamicitii ridicate! datele se ,nvechesc foarte rapid! lipsind mecanismele necesare unei analize determen lung.

Pagina din 67


5/36

1.6. odele de afaceriagazin electronic )e+shop*inimal! un e+shop conine un catalog de produse sau servicii cu descrieri tehnice i comerciale pentru

fiecare poziie din catalog! gestionate de un sistem de gestiune a "azelor de date care se va ocupa cu stocarea imanipularea datelor i oferirea posi"ilitilor de acces la informaiile dorite de client. Darianta medie a unui e+shop ofer posi"iliti pentru preluarea comenzilor )prin pota electronic sau prin formulare interactivecompletate direct de pe situl -e" al v nztorului*! iar varianta e tins adaug posi"ilitatea efecturii on+line a plii prin diverse mi4loace de plat plus diferite alte activiti. n ansam"lu! funciile unui sit -e" de comerelectronic includ prezena unui catalog on+line! o metod pentru procesarea plilor electronice! realizareafacturrii! transportului! promovarea i realizarea altor servicii pentru client.

agazin electronic universal )e+mall* reprezint o colecie de magazine electronice reunite ,ntr+un site.2ccept de o"icei aceleai metode de plat i ofer anumite faciliti. )---.eli"ris.ro!---.anticariatonline.com *

2provizionarea electronic )e+procurement* + pentru procurarea "unurilor i serviciilor! marilecompanii i autoriti pu"lice organizeaz licitaii. Prin pu"licarea pe -e" a specificaiilor ofertei! scad at ttimpul! c t i costul de transmisie! mrindu+se numrul de firme ce pot lua parte la licitaie. 2stfel! creteconcurenta i scade preul

Piaa unui ter )third part mar#etplace* + se apeleaz la un site -e" pentru a avea acces la catalogul de produse al unei companii. 2cest site aparine unui ter )un furnizor de servicii Internet! un furnizor de aplicaiisau o "anc*. 2vanta4ul este c intersecia cu posi"ilii clieni este unic pentru mai muli productori.

Comuniti virtuale + )virtual comunities*. iecare mem"ru poate oferi spre v nzare produse sauservicii sau poate adresa cereri de cumprare a unor produseFservicii. Calitatea de mem"ru a unei comunitivirtuale presupune plata unei ta e sau s fie compus din clieni fideli ai unui produs sau grup de produse.

urnizori de servicii cu valoare adugat pentru canalele de comer electronic )value chain service provider* furnizorii de astfel de servicii sunt specializai pe funcii specifice! precum asigurarea logisticii!rezolvarea tranzaciilor financiare sau e pertiz ,n managementul produciei i al stocurilor. Plata acestor servicii se realizeaz pe "aza unor tarife sau cote procentuale.

Platforme de cola"orare )colla"orative environments* cuprind un set de instrumente soft-are i unmediu informaional pentru cola"orarea ,ntre companii )via e tranet*! ce pot ,ndeplini funcia de proiectare sau

concepie ,n cola"orare. C tigurile provin din ta a de mem"ru sau ta a de utilizare i din v nzri deinstrumente specializate )destinate proiectrii! organizrii flu ului de documente )-or#flo- i gestiuniiconcurente a datelor.

5ro#era4ul de informaii + e emplele cuprind cataloage de clieni clasificai pe profil! v nzarea deoportuniti de afaceri! consultan ,n domenii specializate.

Capitolul 9Rolul i importana internetului ia paginilor -e"

Pagina = din 67


6/36

enomen de amploare mondiala! Internetul cunoaste o evolutie incompara"ila cu cea a altor instrumente media! la dezvoltarea sa continua participind intreg mapamondul. 'l se e tinde cu o viteza

fantastica! tot mai multi utilizatori se conecteaza zilnic la Internet avizi de informatie. (aca la inceputurileacestui fenomen a4uns acum la scara planetara! lumea nu.si punea pro"leme in legatura cu modul de utilizare!intre timp lucrurile s.au schim"at. (upa citiva ani de educatie Internet! si o zestre de pagini 0e" a4unsa la unnumar impresionant de citeva zeci de milioane utilizatorii nu mai cauta pur si simplu ci doresc ca acestecautari sa ai"a o logica! sa fie rapide si sa se finalizeze cu gasirea documentelor cautate. iind o retea a retelelor Get.ul este! de fapt o resursa comuna fiecarui utilizator! la formarea si e ploatarea careia participa intreaga lume!singurul numitor comun fiind setea de informatie.

In prezent toate domeniile de activitate ale omenirii sunt din ce in ce mai legate de reteaua mondiala.&ricine tre"uie sa stie sa manipuleze resursele retelei si! chiar mai mult sa fie o parte activa a acesteia. 0orld0ide 0e".ul a aparut ca o necesitate de a aduce Internetul in casa si la intelegerea oricui! fiind datorita interfeteigrafice prietenoase adeseori identificat cu Internetul.

Biteurile sau paginile 0e" sunt in continua dezvoltare! fapt care atrage dupa sine o evolutie a lim"a4elor si a editoarelor!insotita de cea a navigatoarelor.

9.1. BC/R: IB:&RIC2 localiza in timp momentul crearii retelei Internet este practic imposi"il deoarece sunt prea multe

sisteme de retele direct accesi"ile! fiecare dintre acestea avindu+si propria origine si fiecare in parte a4uta ladefinirea scopului si dimensiunii Internetului.

Internetul a fost inainte de toate un sistem gindit si realizat de si pentru comunitatea academica.Internet a luat nastere ca 2RP2net )reteaua 2gentiei de cercetari avansate* retea militara proiectata acum 9< deani in scopul de a supravietui functional in cazul unei conflagratii. Aa mi4locul anilor 7

(in framintarea cercetatorilor s.a nascut ideea retelelor cu comutare de pachete. Informatiilecare circula prin acest tip de retea sunt fragmentate intr.un anumit numar de "ucati numite pachete 2ceste pachete sunt trimise prin retea la destinatiile dorite unde sunt reasam"late.

ulti ani doar functionarii guvernamentali si cercetatorii au avut acces la aceasta retea careulterior a devenit Internet. :reptat! dezvoltarea tehnologica si e tinderea retelelor locale)A2G* au condus laideea interconectarii retelelor. (aca la inceput au fost interconectate! prin intermediul unui "lac#"one)supercalculatoare aflate la distanta*! retele locale mici si calculatoare individuale! mai tirziu s.a decis realizareaunor retele medii intermediare. 2cest lucru a permis dezvoltarea unor companii si organizatii care creaza simentin aceste retele. irme precum I5 ! CI si altele au dezvoltat propriile nuclee "ac#"one rapide asigurindaccesul a milioane de utilizatori din toata lumea. In prezent reteaua Internet creste cu o viteza pe care creatorii ei nici nu au visat.o. Goi companii se conecteaza cu ofrecventa de necrezut! si multe persoane particulare acceseaza Internet.ul prin intermediul distri"uitorilor sau prin servicii familiare. Rata de crestere este imposi"il de determinat din cauza modului descentralizat in care

Pagina 7 din 67


7/36

este gestionata reteaua! dar citeva estimari informale apreciaza cresterea la peste un milion de noi utilizatori infiecare luna.

9.9. PR'J'G:2R' KI I P&R:2GLM

Internetul a fost descris ca o colectie larga de retele sau ca o retea de retele . (esi am"ele defintiisunt corecte! nici una nu surprinde Internetul in totalitatea sa. Pe linga instrumentul care este aceasta imensacone iune! Internetul inseamna si multimea comunitatilor celor ce il folosesc! fiecare in scopuri diferite 3

Comunitatea academica utilizeaza Internetul ca pe cel mai mare! complet si totodata compleinstrument de invatare )educational*! deoarece pe Internet se pot gasi cunostiinte ce permit studierea practic aoricarei discipline imagina"ile si in plus se poate comunica rapid si eficient cu alte persoane interesate de aceiasidisciplina8

Comunitateaa stiintifica utilizeaza Internetul ca pe un instrument de cercetare si cola"orare pentru caInternetul ofera acces la cele mai avansate facilitati de cercetare din lume8

Comunitatea economica utilizeaza Internetul ca pe un mediu de derulare al afacerilor.Internetul nu este o organizatie monolitica! avand o conducere si un grup de control unice3 Internetul

este o societate de retele de calculatoare interconectate! independente dar care se supun unor protocoale glo"ale.In concluzie Internetul este o retea de retele ! ceea ce inseamna ca multe retele diferite conduse de mai

multe organizatii sunt conectate impreuna pentru a forma Internet. Internetul permite oamenilor sa comunice! saimparta informatii intre ei! dar cel mai mare avanta4 este ca reprezinta un instrument ce ofera acces la cantitativaste de informatii din intreaga lume.

0orld 0ide 0e" )000 sau 06* este o retea de resurse informationale de o e traordinar de mare

diversitate in ceea ce priveste continutul. 'ste un sistem interactiv hipermedia )adica un sistem ce contine sisuporta patru categorii importante de tipuri de informatie3 te t! imagini! sunete si imagini animate* construit peInternet. Pentru a face aceste resurse disponi"ile unei audiente cit mai largi! 0e".ul se spri4ina pe treimecanisme fundamentale3

& schema uniforma de denumire pentru a localiza resursele in 0e"8Protocoale pentru accesarea resurselor astfel denumite in 0e"8H;perte tul pentru navigarea comoda de la o resursa la alta. 0e"80e"+ul reprezinta totalitatea paginilor care pot fi cautate si accesate printr+un protocol special intitulat

H::P )Hiper:e t :ransfer Protocol*.

0e"+ul este un spatiu virtual de informatie. In Internet gasiti calculatoare + in 0e" gasiti documente!sunete! imagini! animatii... intr+un cuvint informatie. In Internet! cone iunile sunt ca"luri ce leaga calculatoarele+ in 0e" cone iunile sunt legaturile hiperte t dintre documente )lin#+urile*.

0e"+ul e ista datorita programelor care asigura comunicarea intre computerele conectate la Internet.0e"+ul nu poate e ista independent de Get. 0e"+ul a facut Internetul accesi"il deoarece oamenii sunt interesatide informatie si nu prea vor sa stie de calculatoarele si ca"lurile din spatele acesteia.

000+ul este cel mai vizi"il instrument Internet! transformindu+l! prin capacitatea sa de a prezentainformatia! in cel mai important instrument al zilelor noastre si intr+o sursa de informatii fara egal.

Pe 0e" se pot face in esenta patru lucruri si anume3

Pagina E din 67


8/36

Primul ar fi simpla pu"licare! cam ceea ce fac >>N din oameni! la aceasta ora. Pu"licatiile electroniceapar la confluenta dintre pu"licatiile pe hirtie si produsele soft-are cu caracteristicile lor de interactivitate.

2l doilea lucru ar fi pu"licatii comple e! interactive. Be estimeaza ca acest tip de pu"licatii se vadezvolta spectaculos in urmatorii doi ani. Prin aceste pu"licatii se pot e plora interactiv "azele de date ale unei

companii! se pot cauta specificatiile unor anumite produse sau se poate solicita ceva completind niste formulare.2l treilea lucru este comertul. 2 face comert este mai greu decit a face pu"licare comple a deoarece

presupune conectarea 0e"+ului la sistemul de management si la cel de conta"ilitate.Cel de+al patrulea lucru este IntraGet+ulsau 0e"+ul intern. In loc sa scrie citeva versiuni diferite ale

aceleiasi aplicatii! una pentru PC! alta pentru ac si una pentru /ni ! proiectantii vor scrie una singura!independenta de platforma. Companiile mari vor utiliza zeci sau sute de servere 0e" interne ca mi4loc decomunicatie interna.

9.6. H: A. PR'J'G:2R'Aim"a4ul pentru hiperte te! in engleza Hiperte t ar#up Aanguage )H: A*! a fost initial dezvoltat de

catre oamenii de stiinta ca o unealta utilizata la parta4area documentelor in intreaga comunitate stiintificainternationala care utiliza si utilizeaza Internetul. Pentru a pu"lica informatii care sa fie distri"uite glo"al inInternet este necesar un lim"a4 universal de scriere a acestora! lim"a4 care sa fie potential inteles de toatecomputerele din Internet. Aim"a4ul folosit in acest sens de catre 0orld 0ide 0e" este H: A )Hiperte t

ar#up Aanguage*.H: A se aseamana cu modalitatile de formatare a te telor de la un procesor de te te uzual in sensul ca

adauga te tului ce se doreste a fi pu"licat! informatii de formatare si permite inglo"area si altortipuri deinformatii )imagini! sunete etc*. :oate acestea indica modul de afisare )prezentare* pentru programele capa"ile

sa inteleaga aceste informatii. Ceea ce il deose"este de toate celelalte formate ale procesoarelor de te te estefaptul ca un document H: A este un document ce contine informatie in format te t+pur )numai caractere2BCII* in timp ce procesoarele de te te folosesc formate particulare. 2stfel! un document H: A pote fi afisat)prezentat* de un numar mare de programe de navigare )"ro-sere 0e"* care ruleaza pe un mare numar de platforme.

(ocumentele H: A pot fi create cu un editor de te te sau cu editoare H: A care permit creareavizuala )0OBI0O * rezultind insa tot documente in format te t+pur .

Aim"a4ul H: A da autorilor posi"ilitatea 3Ba pu"lice documente cu headere! te te! ta"ele! liste! fotografii etc8

Ba regaseasca on+line informatii prin intermediul hiperlin#+urilor accesate printr+un simplu clic# demouse8

Ba proiecteze formulare pentru realizarea tranzactiilor cu servere aflate la distanta pentru cautari deinformatie sau pentru activitati specifice comertului8

Ba includa foi de calcul ta"elar! clipuri video! sunete si alte aplicatii direct in documente.Aim"a4ul H: A are patru caracteristici principale3

oloseste un marca4 descriptiv pentru a indica diversele actiuni ce tre"uie e ecutate. 2ceasta inseamnaca parti ale documentului descris de H: A sunt marcate cu nume descriptive! ca de e emplu QCH2P:'R sauQ:I:A' care sunt aplica"ile oricarei portiuni de date corespunzatoare din document.

Pagina ? din 67


9/36

(efineste structuri de documente ierarhice si legaturi intra+ si inter+documente. & legatura este o relatieunara intre doua elemente ale unui document. Btructura unui document este insotita de astfel deee legaturi intreelementele sale.

Aim"a4ul H: A este guvernat de o descriere formala. H: A are o descriere a tipului documentului

)(ocument :;pe (efinition (:(* care sta"ileste specificatiile formale ale lim"a4ului. (:( sta"ileste sinta alim"a4ului! descrie fiecare element individual al unui document scris in lim"a4ul H: A! defineste atri"utele permise pentru fiecare element si descrie modelul datelor continute in fiecare element. In corelatie cuinformatiile despre elemente! (:( ofera definitii pentru entitatile e terne ce pot fi referite in H: A.

2tit specificatiile lim"a4ului cit si lim"a4ul insusi pot fi citite si de om dar si de computer. (atoritafaptului ca elementele de marcare sunt separate de te t prin siruri de delimitare alcatuite din caractere tipari"ile!te tul si marca4ele pot coe ista.

H: A este un lim"a4 "azat pe B A )Btandard eneralized ar#up Aanguage*. B A este unstandard international )IB&+??E>* apro"at in 1>?7.

B A ofera o modalitate de a reprezenta structura documentelor si h;per+documentelor. 'ste totodatasi o cale de a codifica h;per+documentele astfel ca acesta sa poata fi interschim"ate asemanator procesului deinterschim"are a unor documente in cazul mai multor autori care cola"oreaza utilizind platforme diferite aflatela distanta.

B A este un sistem comple de descriere a documentelor. 'ste utilizat pentru descrierea structuriigenerale a diferitelor tipuri de documente fara sa fie un lim"a4 de descriere a paginii. Principala preocupare aB A se rasfringe asupra continutului documentului! nu asupra aspectului sau.

(eci! in virtutea trasaturilor mostenite de la B A! H: A este un lim"a4 pentru descrierea

documentelor structurate. :eoria din spatele acestui lim"a4 se "azeaza pe faptul ca ma4oritatea documentelor auelemente comune si ca daca definesti un set de elemente! poti marca elementele documentului cu etichetelecorespunzatoare.

a4oritatea etichetelor H: A arata su" forma3QG/ ' ':ICH':M :e tul afectat de eticheta QFG/ ' ':ICH':M si indica navigatorului

elemente de structura documentului! formatare! h;perte t sau alte elemente. (ocumentele H: A contin doar te tul propriu+zis si etichetele H: A iar sursa lor poate fi usor vazuta din orice navigator.

(iferenta ma4ora dintre procesoarele de te te si procesoarele H: A este ca acesta din urma nu se preocupa de cum anume vor aparea pe ecran elementele documentului. Cu foarte putine e ceptii! H: A nu

descrie modul de prezentare al documentului ca un intreg. 'l ofera )deocamdata* un suport redus in sta"ilirea plasamentului sau felului in care vor fi afisate elementele documentului. Proiectantii H: A au ales intentionataceasta varianta! motivul fiind acela ca nu se cunosc posi"ilitatile platformei pe care va fi vazut documentul)dimensiunea ecranului! fonturile instalate! etc*. Prin separarea structurii documentului de felul in care este afisatse ofera o mai mare li"ertate programului care intelege H: A si afiseaza documentul. 2cesta poate sa iahotariri privind formatarea documentului pe "aza posi"ilitatilor platformei respective. 'ste ceea ce facnavigatoarele 0e"! in afara functiilor de comuniicare si aducere a documentelor de pe Get.

Cind programul de navigare incarca un document H: A el citeste documentul in cautarea etichetelor H: A! formateaza te tul si imaginea si le afiseaza pe ecran. 'ste motivul pentru care acelasi document H: Aapare usor diferit cind este privit cu navigatoare diferite. (esi in aceasta faza de dezvoltare posi"ilitatile de

Pagina > din 67


10/36

formatare oferite sunt Snca destul de limitate! oferind un control destul de redus asupra formei documentului!avanta4ul faptului ca documentele pot fi transferate si vazute oriunde pe Get! independent de platforma si de programul de navigare folosit! a condus la raspindirea sa foarte rapida.

&rice versiune a H: A include elemente cum ar fi 3 te t centrat sau aliniat drreapta! ta"ele! formule

matematice! aliniere imagine si te t. ' tensiile! care au aparut in numar mare in ultima vreme! sunt seturi deetichete H: A introduse de diverse companii )in general cele producatoare de navigatoare* care permitautorilor de documente H: A sa evite o parte din constingerile standardului. Cele mai raspindite sunt e tensiile Getscape si Internet ' plorer.

Be pune insa intre"area3 (e ce a fost preferat H: A pentru pu"licatii pe 0e"! cind pentru realizarea pu"licatiilor electronice e ista mai multe tehnologiiT Primul motiv este simplitatea. 2l doilea ar fi acela ca permite formatarea te tului 2BCII cu etichete in format 2BCII. Rezulta de aici o compresie "una! suport pentrulegaturi h;perte t si usurinta in a scrie programe de navigare pentru vizualizarea documentelor.

9. . AI 52U' (' BCRIP:2R'

5aza comunicarii intre serverele si clientii 0e"! la nivel de aplicatie este asigurata de protocolulH::P)H;per:e t :ransfer Protocol*. Protocolul H::P este folosit in special pentru hiperte t! dar este un protocol generic! putind sustine un sistem distri"uit pentru managementul o"iectelor de date. & caracteristicaimportanta a protocolului este independenta de platforma! diferitele calculatoare care comunica prin H::P putind folosi diverse sisteme de operare si aplicatii hiperte t.

Principalele concepte cu care lucreaza protocolul sunt cererea si raspunsul3 un client 0e" trimite un

mesa4)cererea* la un server. esa4ul contine identificatorul resursei dorite! dat su" forma unui /RI)/niformResource Identifier*! metoda de acces folosita! precum si o serie de meta+informatii care pot fi utile serverului.Raspunsul serverului cuprinde un cod indicind starea serverului dupa interpretarea cererii! un mesa4 e plicativ pentru codul de stare transmis! meta+informatiile care vor fi procesate de catre client si! eventual! uncontinut)resursa solicitata*.

Btandard de facto pentru interactiunea clientilor 0e" cu serverele 0e"! Common ate-a; Interface seafla in prezent la versiunea 1.1. /n program C I! denumit in mod uzual script! se e ecuta pe serverul 000 fiein mod e plicit! apelat din cadrul paginii printr+o directiva speciala! fie la preluarea informatiilor aflate in cadrulcimpurilor unui formular interactiv sau coordonatelor unei zone senzitive. C I confera interactivitate paginilor

0e"! documentele H: A putind sa+si modifice in mod dinamic continutul si sa permita prelucrari sofisticate dedate. Programele C I pot oferi suport si la autentificarea utilizatorilor pe partea de server.

Programele C I pot fi scrise in orice lim"a4! fiind interpretate in cazul lim"a4elor PHP! Perl! P;thon!:CA sau compilate cum se intimpla pentru lim"a4ul C si (elphi.

In conceperea unui script C I tre"uie respectate anumite reguli de "aza3 programul scrie datele spre a fi transmise navigatorului 0e" la iesirea standard programul genereaza anteturi care permit serverului 0e" sa interpreteze corect iesirea scriptuluiCele mai multe scripturi C I sunt concepute pentru a procesa datele introduse in formulare. /n

formular se defineste in VH: A folosindu+se marcatori specifici pentru afisarea continutului si introducerea

Pagina 1< din 67


11/36

datelor catre clienti! iar scriptul invocat si e ecutat de serverul de 0e"! va prelua continutul acelui formular si+lva prelucra! returnind eventual rezultatele catre navigator.

9. .1 PHP . PR'J'G:2R'

PHP )PHP3 H;perte t Prepocessor*! cunoscut ,n versiunile mai vechi i su" numele de PHPF I)Personal HomepageF orm Interpreter*! iniial a fost gi ndit a fi o simpl aplicaie C I pentru interpretareaformularelor definte prin H: A i procesate de un program scris ,ntr+un lim"a4 Perl! script shell! e ecutat peserver. n cazul interfeei C I era necesar permisiunea de a rula programe pe server! ceea ce ducea la lacune ,nsecuritate i ,n plus la disocierea de documentul H: A a programului care procesa datele.

PHP ),n versiunea curent PHP .7 cel puin 1= mii de site.uri 0e" utilizau PHPF I! iar ,n anul 1>>E numrul acestora era de =< de mii.

Programatorii Jeev Buras#i i 2ndi utmans rescriu analizorul PHP i noua aplicaie formeaz nucleulversiunii PHP 6.< care include o parte din vechile surse PHPF I 9.

PHP este un lim"a4 de script care funcioneaz alturi de un server 0e".'ste de notat diferena cu alte lim"a4e script C I scrise ,n lim"a4e precum Perl sau C3 ,n loc de a scrie

un program cu o multitudine de linii de comanda afiate ,n final ,ntr+o pagin H: A! vei scrie o pagin H: Acu codul inclus pentru a realiza o aciune precis.

Pagina 11 din 67


12/36

Codul PHP este inclus ,ntre tag+urile speciale de ,nceput i de sf rit care permit utilizatorului s treacdin modul H: A ,n modul PHP .

a de alte lim"a4e script! precum Uavascript! la PHP codul se e ecut pe serverul 0e"! nu innavigator)client 0e"*. In consecinta! PHP poate o"tine accesul la fisiere ! "aze de date si alte resurse

inaccesi"ile programului UavaBcript. 2cestea contin "ogate surse de continut dinamic care atrag vizitatorii.(ac pe serverul 0e" se afl un script similar! clientul nu va primi deci t rezultatul e ecuiei scriptului!

fr a avea nici o posi"ilitate de acces la codul care a produs rezultatul. D putei configura serverul de 0e" s prelucreze )analizeze* toate fiierele H: A ca fiiere PHP. 2stfel nu e ist nici un mi4loc de a distinge paginilecare sunt produse dinamic de paginile statice.

Aim"a4ul PHP posed aceleai funcii ca alte lim"a4e permi ind s se scrie scripturi C I! s colectezedate i s genereze dinamic pagini -e" sau s trimit i s primeasc coo#ies.

area calitate i cel mai mare avanta4 al lim"a4ului PHP este suportul cu un numr mare de "aze dedate. 2 realiza o pagin -e" dinamic cu o "aza de date este e trem de simplu. /rmtoarele "aze de date suntsuportate de ctre PHP3

'rror3 Referencesource not found2da"as (

Inter5ase PostgreBWA

d5ase ront5ase Besam'mpress mBWA Bolid

ilePro (irect B+BWA B;"aseH;per-ave ;BWA DelocisI5 (59 &(5C /ni d"m

Informi &racleIngres &vrimos

Aim"a4ul PHP are deasemenea suport pentru diverse servicii server utilizi nd protocoale precum I 2P!BG P! GG:P! P&P6 i H::P.

iecare program PHP include doua linii speciale! care indica serverului PHP ca te tul cuprins intre celedoua linii este alcatuit din instructiuni PHP.

QTphpTPractic aceste linii pot fi asimilate copertelor unei carti! care pastreaza unitatea programului PHP.Programele PHP e ecuta trei categorii de operatii elementare3o"tin date de la un utilizator e ecuta prelucrari ale datelor! respectiv o"tin accesul la datele stocate in fisiere si "aze de date si le

manipuleazaafiseaza date astfel incit un utilizator sa le poata vizualiza.

Pentru e ecutarea unui script tre"uie mai intii incarcat scriptul intr+un server unde este instalat PHP.2ccesul la distanta la un server Ainu sau /ni se poate face prin intermediul protocoalelor :elnet sau BBH!

daca in preala"il se primeste autorizare de folosire a acestor protocoale de la administatorul de sistem pentru un

Pagina 19 din 67


13/36

anumit utilizator. (aca se foloseste un server icrosoft 0indo-s situat in aceeasi retea locala ca si statia delucru atunci este posi"ila alocarea de catre adimistratorul de retea a unei partitii de fisiere in acest scop.

In vederea incarcarii scriptului prin intermediul protocolului :P adimistratorul de sistem tre"uie safurnizeze utilizatorilor autorizati urmatoarele informatii3

numele serverului gazdanumele de utilizator si parola pentru deschiderea sesiunii de lucru prin intermediul protocolului :Pcatalogul in care tre"uie sa se gaseasca scripturile PHPlocalizatorul uniform de resurse)/RA*! pe care tre"uie sa+l folositi pentru a o"tine acces la scripturile

PHP(upa ce incarcarea scriptului PHP a fost realizata cu succes acesta se lanseaza in e ecutie prin

dechiderea unui navigator 0e")client* cu adresa /RA asociata scriptului PHP.

9. .9. B'RD'R/A 0'5 2P2CH'Berverul de 0e" 2pache sta la "aza a peste 7


14/36

In anumite cazuri! este necesar sa se restrictioneze accesul la anumite documente! prin intermediulautentificarii prin nume de utilizator si parola sau in functie de adresa calculatorului clientului 0e".

Pentru autentificarea utilizatorilor! vom parcurge doi pasi3se creeaza un fisier continind numele si parolele utilizatorilor care vor avea acces la anumite date de pe

serverul 0e")in particular 2pache*se configureaza serverul pentru a seta care resurse vor fi prote4ate si care sunt utilizatorii avind

permisiunea accesarii lor! dupa introducerea unei parole valideConfigurarea serverului se poate realiza fie prin fisierul httpd+conf! fie prin .htacces! indicind o zona

prote4ata! de o"icei in functie de directoarele dorite a fi accesate pe "aza de autentificare. isierul .htaccess va fistocat in directorul asupra caruia dorim sa modificam comportamentul implicit al serverului 0e". Inainte de amodifica maniera de autentificare din fisierul .htaccess! administratorul serverului 2pache va specifica inhttpd.conf ca autentificarile sa se realizeze via .htaccess.

(e asemenea! 2pache ofera posi"ilitatea de a servi mai multe situri 0e" simultan! altfel spus! gazduirevirtuala)virtual hosting*. ' ista doua metode de implementare a gazduirii virtuale3 prima "azata pe nume si adoua "azata pe adrese IP. asinile virtuale "azate pe adresa utilizeaza adresa IP a cone iunii pentru a determinamasina virtuala corecta. 2stfel pentru fiecare gazduire virtuala "azata pe nume! determinarea masinii virtuale seface pe "aza numelui acestuia.

azduirea virtuala "azata pe nume este mai simplu de implementat! si este recomandata utilizareaacesteia. Pentru a utiliza serviciul de gazduire virtuala! tre"uie mai intii sta"ilite adresa IP si portul pentruserverul care va accepta cereri pentru respectiva masina virtuala.

9. .6 2( IGIB:R2R'2 52J'A&R (' (2:' C/ ;BWA(ezvoltat de firma suedeza ;BWA 25! ;BWA este un server de "aze de date disponi"il gratuit! cusursa deschisa)open+source* care ofera fia"ilitate si avanta4e reale.

rumusetea serverului ;BWA este simplitatea sa fundamentala. 2dministrarea "azei de date se facefolosind peste o duzina de utilitare in linia de comanda! cel mai important fiind m;sXl! un shell interactiv pentrucontrolul si interogarea "azei de date. /tilitarele ruleaza cel mai "ine pe sistemul Ainu ! platforma pe care

;BWA a fost dezvoltat initial. 2lte doua utilitare cu sursa deschisa! oferite pe platforma 0indo-s! care oferaun set de comenzi de administrare sunt ;BXl anager! un utilitar de interogare in mod grafic similar cu m;sXlsi 0in ;BWA admin! o consola pentru administrarea detaliilor configurarii lui ;BWA.

;BWA realizeaza cu usurinta importarea diverselor "aze de date si e portarea su" forma fisierelor sXl.:ranzactiile nu sunt parte a ta"elelor implicite)IB2 * ale lui ;BWA! dar sunt incluse doua tipuri noi de ta"ele .5er#le; (5)5(5* si Inno(5 . care au fost dezvoltate de alte firme.

2dministratorii de firme si dezvoltatorii de "aze de date au a4uns la concluzia ca ;BWA are odezvoltare energica si loiala! ca sa nu mai mentionam reputatia cistigata cu truda! de "aza de date sigura.

;BWA opereaza in "aza unui model clientFserver. &rice masina care doreste sa proceseze interogariasupra unei "aze de date ;BWA tre"uie sa ruleze ;BWA server)m;sXld*! care este responsa"il de tot traficulde tip intrariFiesiri)incomingFoutgoing* cu "aza de date. Ca orice server! m;sXld asculta pe un port particular )66


15/36

intermediul serverului ;BWA sau chiar clientului m;sXl. Clientul m;sXl este o interfata interactiva pentrutransmiterea de comenzi catre server.

odelul de securitate folosit de ;BWA se "azeaza pe nume de utilizator! parola! numeserver)hostname* sau adresa de IP si privilegii! fiind similar celui generic folosit de sistemele /ni . Prin

privilegii se inteleg in cazul ;BWA operatiunile ce vor fi permise asupra "azeiF"azelor de date! ta"elelor sauindecsilor! cum sunt de e emplu B'A'C:! IGB'R:! /P(2:'! ('A':'! CR'2:'! (R&P.

(atele sunt o"iectul celor mai multe operatii de prelucrare! iar sistemele de gestiune a "azelor de datefurnizeaza cele mai comple e si puternice facilitati pentru lucrul cu datele. PHP include o "i"lioteca de functiicare furnizeaza o interfata cu sistemul ;BWA de gestiune a "azelor de date. olosind aceste functii! un program PHP poate o"tine accesul la datele rezidente intr+o "aza de date ;BWA si le poate modifica.

a4oritatea interactiunilor cu o "aza de date ;BWA se poate desfasura dupa un model secventialsimplu3

se deschide o cone iune cu serverul ;BWAse specifica "aza de date la care se o"tine accesulse emit interogari BWA! se o"tine accesul la rezultatele interogarii si se e ecuta operatii non+BWAse inchide cone iunea cu serverul ;BWA(in punct de vedere al lim"a4ului PHP! e ista doua categorii de interogari BWA3interogarile B'A'C:! care returneaza rinduri ale unui ta"elinterogarile /P(2:'! IGB'R: si ('A':'! care nu returneaza rinduri ale unui ta"el2m"ele categorii de interogari sunt emise folosind functia m;sXlYXuer;)*! dar verificarea si prelucrarea

celor doua categorii de rezultate ale interogarilor sunt procesate destul de diferit.

Capitolul 6Proiectarea general a unui magazin virtual

6.1 &"iectivele noului sistemProiectarea general are ca o"iectiv ela"orarea concepiei logice a sistemului informatic! definirea

acestuia din punct de vedere structural i funcional.Proiectarea general presupune sta"ilirea componentelor sistemului informatic. :otodat proiectarea

generala presupune analiza datelor de ieire! a "azei informaionale de intrare! a documentelor pe care suntconsemnate datele de intrare! a legturilor dintre ele i a funcionalitii sistemului astfel ,nc t toate elementelesale s formeze un ,ntreg.

Btructura general a sistemului informatic cuprinde un ansam"lu de intrri! prelucrri i ieiri definite,n funcie de o"iectivele noului sistem.

' ist mai multe variante de a"ordare a proiectrii unui sistem informatic 3 fie se poate pleca de laintrri! fie de la ieiri! fie se poate realiza o variant mi t.

2naliz nd modul de o"inere a fiecrei informaii se determin "aza informaional de intrare! apoi serealizeaz celelalte faze ale proiectrii.

azele proiectrii se parcurg in ordinea 3

Pagina 1= din 67


16/36

sta"ilirea o"iectivelor8 proiectarea ieirilor8 proiectarea "azei informaionale de intrare8codificarea8

proiectarea documentelor de intrare8 proiectarea structural i funcional8ela"orarea documentului.2ceast variant prezint avanta4ul furnizrii unui coninut complet al "azeiinformaionale de intrare pentru o"inerea ieirilor solicitate.

6.9 Proiectarea unui magazin virtual

6.9.1 Pagina 0e"Aansarea unui magazin virtual nu este o chestiune simpl! ci necesit mult munc i studiu aprofundat

al situaiilor e istente si al posi"ilitilor viitoare. Ca i comerul clasic! v nzrile on+line constituie un procescare tre"uie ,m"untit ,n mod continuu! iar la "aza sa tre"uie s se afle un plan de afaceri "ine pus la punct.

oarte important este dac magazinul virtual reprezint o e tindere pe internet a unui magazin de4ae istent sau dac va efectua e clusiv comer electronic. In primul caz! e ist de4a e periena v nzrii. ai mult!e ist un spri4in solid pentru dezvoltarea reelei de distri"uie a v nzrilor efectuate on+line. In fapt! ma4oritateamagazinelor virtuale din spaiul Internet rom nesc sunt e tensii ale unor magazine sau reele de magazineclasice.

2a cum un magazin clasic este situat ,ntr+o construcie! la fel i pagina -e"! respectiva magazinulvirtual! va tre"ui gzduit pe un server 0e". 2cesta va constitui spaiul comercial virtual! punctul de legturdintre v nztor i clienii poteniali. Be poate apela la serviciile unei firme specializate ,n acest sens. In cazul ,ncare v nztorul nu posed cunotine! varianta a doua este cu siguran mai adecvat i va da rezultate cu multmai "une. 2r fi "ine ca firma respectiv s asigure i gzduirea -e" )i eventual ,nregistrarea domeniului*. Dor tre"ui sta"ilite tehnologiile. &rice magazin virtual tre"uie s dispun de un sistem comple de administrare aconinutului care s permit adugarea! modificarea i tergerea produselor din "aza de date )te t i imagini*. (easemenea! ,nregistrarea comenzilor i a datelor despre clieni ,ntr+o "az de date este a"solut necesar. 2diional poate fi creat i un sistem care s semnaleze prin e+mail lansarea unei comenzi.

:ot acum este momentul oportun pentru a decide cine va ,ndeplini aceste sarcini i cine i cum se vor prelua i onora comenzile de pe site 2nga4area unui -e"master va constitui desigur un avanta4. Produseletre"uie organizate pe categorii )i eventual su"categorii* astfel ,nc t clienii s poat gsi cu cea mai mareuurin ceea ce caut. & atenie sporit tre"uie acordat prezentrii produselor8 mai ales imaginile tre"uie s fiede calitate e cepional! altfel ansele ca vizitatorii s cumpere scad considera"il.

Gu ,n ultimul r nd va tre"ui s fie realizat un sistem de a4utor )Zhelp ! ,ntre"ri frecvente * ,n cadrulsite+ului. Gu tre"uie pornit de la premisa c vizitatorii magazinului sunt navigatori e perimentai i au maiefectuat cumprturi online. (e asemenea! tre"uie puse la dispoziie informaii detaliate despre livrarea produselor! garanie i post+garanie )dac este cazul* etc i tre"uie sa ai" posi"ilitatea de a contacta firma ,n

Pagina 17 din 67


17/36

cazul ,n care mai au alte ,ntre"ri despre produse )alturi de o adres de e+mail! un formular de contact este oopiune foarte "un*.

6.9.9 Pli/n factor deose"it de important ,n cadrul comerului electronic ,l constituie plata. Pe -e". Be poate

vinde 9 de ore pe zi. E zile pe sptm n! peste tot ,n lume. In plus. Cumprtorii i potenialii clieni vor aveaacces la informaii de ultim or referitoare la produse! servicii! preuri sau disponi"ilitatea acestora. Pentru caacest scenariu s devin cu adevrat realitate! va tre"ui ca sistemul informatic implementat s fie disponi"il non+stop i ,n tot acest timp el va opera gestiunea comenzilor! facturarea! procesarea plilor i remiterea "anilor.

Cu e cepia cazului ,n care activitatea se "azeaz pe principiul Zplata ,n avans sau alte metode de platoff+line! o"inerea "anilor rezultai ,n urma unei v nzri online presupune o serie de procese de interaciune cu "nci sau alte instituii financiare. Plile cu a4utorul crilor de credit )credit card*! "anilor electronici )e+cash!cecurilor electronice sau al cardurilor inteligente )smart card* sunt principalele modaliti de plat folosite ,ncomerul electronic 2cestea pot fi integrate ,n sistemul dumneavoastr informatic! sau oferite ,n regim outsourcede un furnizor de servicii de comer )CBP + Commerce Bervice Provider* care va intermedia plile de la teri.

Cea mai rsp ndit metod de plat ,n comerul electronic este cea cu carte de credit 2ceste tranzaciisunt prote4ate criptografic! iar modalitatea concret de criptare face ca numai "anca sau furnizorul de servicii pentru carduri de credit s poat vedea numrul crii de credit nu i comerciantul. 2cest proces implic,ncheierea unor contracte cu instituii financiare! iar din punct de vedere tehnic presupune utilizarea unor tehnologii avansate de criptare i autentificare pentru securizarea mesa4elor trimise prin internet /nul din primii

pai care tre"uie fcui! este deschiderea unui cont la o instituie "ancar care ofer servicii de tranzacionareonline "azate pe carduri care vor tre"ui Z,nchiriate% pe o sum fi ! reprezentat de costul achiziionrii sau,nchirierii echipamentelor i softului aferent necesare realizrii comunicrii securizate cu "anca! precum icosturi varia"ile rezultate ,n urma comisioanelor percepute de "anc la fiecare tranzacie. (e regul instituiafinanciar va impune un volum minim de tranzacii lunare! percep nd o sum minim pltit indiferent devolumul v nzrilor.

Ca alternativ la implementarea unui sistem propriu! se poate apela la furnizori de servicii de plat)PBP* sau la furnizori de servicii de comer. PBP+ul acioneaz ca intermediar ,ntre comerciant i posesorii decarduri oferind servicii de autorizare i plat online. 'l "eneficiaz de cone iuni integrate online cu "ncile care

autorizeaz plile i realizeaz automat transferul "anilor. Poate conferi clienilor statutul de comerciani -e"i! de regul! furnizeaz tot ceea ce este necesar pentru integrarea uoar a funcii lor de procesare a cardurilor decredit ,n propriul site -e". Pe l ng o calitate mai "un a serviciilor oferite clienilor! cum ar fi suport tehnic permanent sau eliminarea unei pri semnificative a "irocraiei specifice sectorului "ancar! PBP+ii mai au i alteavanta4e! cum ar fi3 credi"ilitate financiar dovedit ,n faa "ncilor ca urmare a unei relaii de mai lung duratcu acestea )aspect e trem de important care lipsete de regul societilor comerciale mai tinere*! au contracte cumai muli furnizori de carduri! opereaz cu mai multe "nci! pot realiza conversia automat ,ntre monedelediverselor ri i! nu ,n ultimul r nd! practic un comision mult mai mic dec t instituiile "ancare.

Cumprtorul este pus ,n legtur online cu PBP+ul care+i va cere informaiile necesare pentru procesarea plii3 tipul cardului! numrul acestuia! numele proprietarului i data e pirrii cardului. 2ceste

Pagina 1E din 67


18/36


19/36

cecurilor electronice sau al cardurilor inteligente )smart card* care sunt principalele metode de plat folosite ,ncomerul electronic. etodele de plat pot fi integrate fie la nivelul comerciantului! ,n sistemul informatic alacestuia! fie oferite outsource de un furnizor de servicii de comer )CBP + Commerce Bervice Provider* care vagestionaFintermedia plile de la teri8

cartea de credit + reprezint cea mai utilizat form de plat prin Internet. /tilizarea acesteia estesimpl3 clienii care navigheaz ,n cadrul unui sit -e" i decid s achiziioneze un produs sau serviciu tre"uie sintroduc informaiile despre cartea de credit prin intermediul unui formular H: A. Coninutul completat )tipulcardului! numrul acestuia! numele proprietarului i data e pirrii cardului* este trimis sitului -e"! undeinformaia este colectat i trimis la "anc. (aca situl comerciantului are sta"ilit o legtur direct cu "anca!atunci este posi"il plata pe loc ,n cazul ,n care e ist credit suficient pentru a plti "unurile comandate.:ranzaciile on+line care folosesc plata cu carduri sunt prote4ate criptografic! iar modalitatea concret de criptareasigur faptul c numai "anca sau furnizorul de servicii pentru cri de credit vor putea avea acces la numrulcrii de credit! nu i comerciantul. & prim faz implica ,ncheierea unor aliane Fcontracte cu instituiifinanciare! utiliz nd tehnologii avansate de criptare i autentificare pentru securizarea mesa4elor trimise prinInternet. Comerciantul tre"uie sa+i deschid un cont la o "anc oferind servicii de tranzacionare on+line "azata pe carduri. :ehnologia de criptare folosit ,n mod curent este BBA )Becure Boc#et Aa;er* elimin cu succes posi"ilitatea ca un intrus s o"in numrul cardului! presupun nd c el intercepteaz datele astfel criptate.(ezavanta4ul consta ,n faptul ca BBA nu permite comerciantului s se asigure c persoana care folosete cardul,ntr+o tranzacie este chiar deintorul acestuia. (e asemenea! BBA nu ofer nici o cale prin care clientul s afledac situl comerciantului este cu adevrat autorizat s accepte plata cu cri de credit i c nu este doar un sit pirat! proiectat cu scopul de a coleciona datele despre astfel de carduri )crac#ers*. Pro"lema a fost rezolvata prin

apariia unor noi tehnologii denumite B': )Becurit; 'lectronic :ransaction*! dezvoltata de asterCard i Disa.Bet rezolv pro"lema autentificrii prin asignarea unor certificate digitale at t clientului! ct i comerciantului.Bet ofer o securitate sporit fa de cea tradiional. Pentru a nu mai da acces comerciantului la numrul de cardal clientului! B': ,l cripteaz de o manier care asigur faptul c doar consumatorul i instituiile financiarea"ilitate au acces la el. iecare dintre actorii implicai ,ntr+o tranzacie )comerciant! client sau instituiefinanciar* folosete certificatul B': privat! care 4oac i rol de autentificare! ,n con4uncie cu cheile pu"liceasociate certificatelor care identific pe ceilali actori. n practic! o companie ter )Derisign* ofer serviciul dea furniza certificate digitale clienilor si! deintorii de cri de credit. C t privete comerciantul! procesul estesimilar3 ,n momentul efecturii unei cumprturi on+line! ,nainte de a se realiza vreun schim" de date ,n vederea

demarrii tranzaciei! soft-are+ul care integreaz tehnologia B': valideaz identitatea comerciantului i adeintorului crii de credit! procesul de validare const ,n verificarea certificatelor emise de furnizori autorizaide astfel de servicii8

facturile de plat )e+invoice* + crile de credit reprezint cea mai comun soluie ,n modelul 59C i595. Dolumul tranzaciilor ,n sectorul 595 este mult mai mare fa de volumul tranzaciilor efectuate prinintermediul crii de credit. /n alt motiv este c ma4oritatea companiilor au utilizat de4a acest instrument ,nforma sa clasic i schim"area modalitii de plat ar impune o reorganizare a proceselor economice! care ar necesita costuri prea mari. Procedura de plat prin e+invoice este urmtoarea + valoarea tranzaciei necesare estetransmis automat la furnizori printr+un sistem informatic! acestea rspund printr+o factur care urmeaz a fi pltit prin diferite mi4loace. Bunt necesare metode securizate pentru filtrarea accesului la "azele de date interne

Pagina 1> din 67


20/36

ale companiei. Btandardul '(I )'lectronic (ata Interchange* ofer o infrastructur ,n acest scop. Pro"lemama4or o constituie legislaia comercial a fiecrei ri care ar tre"ui s recunoasc vala"ilitatea facturilor electronice. 2vanta4ele facturii electronice in de reducerea costurilor pentru transmitere i de micorarea posi"ilitilor de apariie a erorilor8

cecurile electronice )Internet cheXues* + GetCheXue + un sistem dezvoltat la Information BciencesInstitute of the /niversit; of Bouthern California + ---.usc.edu . Cumprtorul i v nztorul tre"uie s ai" uncont deschis pe situl GetCheXue. Pentru asigurarea securitii este folosit identificarea prin protocolul [er"erosi parol. Pentru a plti prin cec! tre"uie instalat la client un soft-are special care lucreaz asemenea unuicarnet de cecuri. /n client poate trimite un cec criptat prin intermediul acestui soft-are. Comerciantul poateridica "anii de la "anc sau poate folosi cecul digital pentru o tranzacie cu alt furnizor. /n cont special din reeaverific validitatea cecului i ,n caz afirmativ trimite un mesa4 de accept comerciantului care va livra apoi "unurile. ' emple3 Pa;Go-! serviciu dezvoltat de Ci"erCash + ---.ci"ercash.com sau echech +---.echec#.org

crile de de"it )de"it cards* necesit introducerea unui numr personal de identificare )PIG* iutilizarea unui dispozitiv hard-are care sa citeasc informaia pe "and magnetic a crilor de credit. + nu este posi"ila pe Internet. Posi"il s fie ,nlocuite "enzile magnetice cu cipurile electronice folosite pentru smart card+uri! ce vor ,nlocui crile de credit.

"anii electronici )e+cash* + utilizeaz un soft-are pentru a salva pe disc magnetic echivalentul "anilor lichizi ,ntr+o form digital. 2vanta4ul acestui sistem ,l reprezint costul transferului de "ani care este aproapenul )costul cone iunii la Internet*. Pentru a primi "ani este necesar accesarea unei casierii automate )virtuale*disponi"ile pe -e" sau deplasarea la un automat "ancar! de unde pot fi ridicai "anii electronici direct din contul

"ncii sau prin sistemul de plata cu carte de credit. (ificultatea folosirii e+cash reprezint implementarea uneisecuriti care s garanteze c acestea nu pot fi alterai. /tilizarea tehnologiilor de criptare! a semnturilor digitale! i a semnturilor electronice a4ut la reducerea posi"ilitilor de fraud care s fac imposi"il de utilizatmai mult de o singura dat. & alt condiie este ca "anii electronici nu tre"uie s dezvluie identitatea persoaneicare a pltit cu ei! tre"uie s fie anonimi. Bistemul de plat nu tre"uie sa ai" ca intermediar o "anc! doar ,ntrecei doi parteneri implicai. ' emple3

---.digicash.com---.c;"ercash.com---.milicent.digital.com

cardul inteligent )smart card* este popular ,n 'uropa &ccidental. Permite stocarea informaiilor suplimentare despre clieni ,n afar de pstrarea "anilor pe cipul cardului. 5anii de pe card sunt salvai ,ntr+oform criptat i sunt prote4ai printr+o parol. Pentru a plti este necesar introducerea acestuia ,ntr+un terminalhard-are. (ispozitivul necesit o cheie special emis de "anc pentru a se transfera "anii ,n alt direcie.Putem merge la "anc! ,ncrca cardul i s pltim prin Internet. 2vanta4e3 securitate! simplitatea utilizrii!efectuarea direct fr intermediari! costul sczut al tranzaciilor. onde + area 5ritanie! eld+[arte +

ermania.6.9.7 omentul efecturii plii electronicePlata ,nainte de tranzacie + un sistem de acest gen funcioneaz prin salvarea "anilor digitali pe un disc

sau pe un smart card + care poate fi considerat ca o form digital a "anilor o"inuii. /n fiier care conine "anii

Pagina 9< din 67
http://www.echeck.org/http://www.echeck.org/


21/36

digitali este numit portofel virtual )virtual -allet* i pot fi folosii oric nd pentru a plti on+line produse iservicii. 2vanta4ul portofelului virtual const ,n faptul c este anonim. (ezavanta4 + daca este pierdut! "anii sunt pierdui.

Plata pe loc necesit accesul direct la "aza de date intern a "ncii i a ofertantului de plat electronic!

iar securitatea tre"uie sa fie implementat mai strict )crile de de"it*8Plata dup tranzacie. Bistemul crilor de credit este cea mai comun form de asemenea plat.6.6. '+commerce+ul rom nesc la sf ritul anului 9


22/36

.9.9. Beciunea de client este disponi"il utilizatorilor ,nregistrai. 2cetia au posi"ilitatea! pe l ngfacilitile o"inuite oferite unui oaspete! s comande produse. Pentru aceasta ei au la dispoziie un co decumprturi ,n care pot aduga sau din care pot scoate produse pe parcursul navigrii. Aa sf rit pot trimitecomanda printr+un singur clic#. Paginile principale aflate la dispoziia unui client sunt comanda.php i

modYuser.php! unde clienii au acces la datele personale! pe care le pot modifica dup dorin! inclusiv parola deacces.

.9.6. Beciunea de administrare este accesi"il administratorului magazinului virtual! care poate fi unanga4at cu acces la produsele magazinului! nu neaprat programatorul magazinului. /n administrator are accesla toate paginile magazinului! ,n plus el put nd aduga sau modifica produse! vizualiza comenzi i formulare decontact ale utilizatorilor! modifica date! niveluri de acces ale utilizatorilor ori tergere utilizatori! rspunde lamesa4e sau tergerea lor! prelucrare comenzi sau tergere manual a acestora ,n cazul ,n care nu sunt confirmate.(e asemenea! un administrator nu are acces la parola unui utilizator! el neput ndu+se loga ca i client folosindnumele i parola acestuia. 'ste o procedur normal ,n e+commerce! toate parolele fiind stocate criptat ,n "azade date! d ndu+i clientului impresia de siguran. &ricum! un administrator are acces la ,ntreaga "az de date! put nd manipula informaia dup dorin.

.9. . 5aza de date folosit este cea aparin nd serverului ;BWA i conine E ta"ele3 useri! dateuseri!categorii! produse! cart! comanda! contact.

:a"ela useri este de tip ;IB2 i are urmtoarele c mpuri3Camp :ip Proprietati Gul Betare de "aza ' traid "igint) * Gu autoYincrementnume varchar)17* Gu parola varchar)17* Gulevel tin;int)1* Gu 1

id \ id+ul unic al utilizatorului! fiind i inde primar nume \ numele utilizatorului! aa cum va fi el recunoscut de sistem. Bcriptul de ,nregistrare va o"liga

acest c mp s ai" o dimensiune ,ntre 7 i 17 caractere. parola \ parola criptat a utilizatorului. ]i ,n acest caz! scriptul va condiiona dimensiunea parolei ,ntre

7 i 17 caractere.level3 nivelul de acces3 < \ administrator! 1 \ client

:a"ela dateuseri este de tip ;IB2 i are urmtoarele c mpuri3Camp :ip Proprietati Gul Betare de "aza ' traid "igint)9


23/36

firma \ c mp facultativ! reprezint firma creia ,i aparine clientul8localitate \ localitatea de reedin8email \ adresa de e+mail a clientului8telefon \ c mp facultativ! destinat pentru memorarea telefonului fi al clientului! pentru contactare8

mo"il\ c mp facultativ! destinat pentru memorarea telefonului mo"il al clientului! pentru contactare8fa \ c mp facultativ! destinat pentru memorarea fa ului clientului! pentru contactare8user \ numele de utilizator! identic cu c mpul nume din ta"ela useri8data \ data ,nregistrrii clientului.

:a"ela categorii este de tip ;IB2 i are urmtoarele c mpuri3Camp :ip Proprietati Gul Betare de "aza ' traid "igint)9


24/36

descriere \ c mp de tip te t! care memoreaz caracteristici distincte ale produsului8vitrina \ c mp cu dou valori! care sta"ilete dac produsul va fi afiat ca primul pe coperta

catalogului! ,n dreptul categoriei corespunztoare8unicat \ c mp care sta"ilete dac produsul este unicat sau nu.

:a"ela cart este de tip ;IB2 i are urmtoarele c mpuri3Camp :ip Proprietati Gul Betare de "aza ' traid "igint)9


25/36

vzut \ c mp cu dou valori! indic nd dac aceast comand a fost sau nu vizualizat de ctreadministrator! foarte util ,n cazul unui numr mare de comenzi! pentru c se poate realiza foarte uor un filtru alvizualizrii.

:a"ela contact este de tip ;IB2 i are urmtoarele c mpuri3Camp :ip Proprietati Gul Betare de "aza ' traid "igint)9


26/36

Btructura fiecrei paginiva fi urmtoarea3

QTinclude )Zheader.php%*8FF instruciuni script phpinclude )Zfooter.php%*8TBcripturile vor implica folosirea anumitor funcii! cum ar fi! de e emplu aceea de conectare la "aza de

date ;BWA! sau folosirea unor varia"ile glo"ale. 2cestea vor fi memorate ,ntr+un fier de funcii! numitta eYfunc.php! ce se va include ,n fiecare pagin. (in acest motiv! includerea acestui fiier va avea loc ,n codulfiierului header.php. (e asemenea! va fi inclus un fiier numit stil.inc! care va conine cod css! pentru sta"ilireastilului codului html generat de scripturi. 2cest fiier respect specificaiile css i are urmtorul coninut3

Qst;leH1 Mfont+size3 9


27/36

K

H= Mfont+size3 1 pt8

color3 I


28/36


29/36

dac username+ul a fost popescu.2cest lucru indic vizual i transparent faptulc utilizatorul este logat i recunoscut de ctre scripturile ce ruleaz pe server ,n acel moment! pe toat durata

sesiunii.Bcriptul din fiierul logout.php va realiza distrugerea tuturor varia"ilelor de sesiune create3@result _sessionYunregister) validYuser *8sessionYdestro;)*8

adic utilizator! precum i ale coului de comenzi i ale comenzii! dac acestea au e istat3

if )@YB'BBI&Ga cart s*M@result_sessionYunregister) cart *8sessionYdestro;)*8Kif )@YB'BBI&Ga com s*M@result_sessionYunregister) com *8sessionYdestro;)*8K

Btructurarea magazinului virtual propune vizitatorului parcurgerea anumitor pai3 vizitare! ,nregistrarei comanda produselor.

Dizitarea propune mai multe pagini! printre care cea de start \ inde .php \ care prezint magazinulvirtual! cea de imagini din magazinul fizic i cea a catalogului! pagini ilustrate ,n continuare3

inde .php

Pagina 9> din 67


30/36

magazine.php

Pagina 6< din 67


31/36

produse.phpn interiorul catalogului! fiecare categorie va conine mai multe produse! ,n funcie de stocul curent

aflat ,n "aza de date3

iecare imagine din categorie va conine un lin# spre caracteristicile produsului respectiv )gama demrimi! culori! pre! descriere! etc*.

(e asemenea! utilizatorul! chiar i cel ne,nregistrat va putea completa un formular de contact! ,nseciunea contact.php

contact.php

Pagina 61 din 67


32/36

Gavigarea ,ntre aceste pagini se face cu a4utorul unui meniu grafic! realizat cu a4utorul tehnologieiUavascript3

Pentru accesul la alte seciuni! utilizatorul tre"uie fie s se logheze! fie s se ,nregistreze. nregistrarea presupune accesul lin#+ului Z/tilizator nou% din header sau prin doi pai! accesarea aceluiai lin# din paginalogin.php! disponi"il ,n meniu.

Pagina de ,nregistrare arat ,n felul urmtor3

ormularul reine datele de4a introduse i ,ncarc din nou aceast pagin! corespunztor varia"ilei@su"mitadduser salvate odat cu apsarea "utonului Znregistrare%. (ac e ist! ,nseamn c s+a apsat "utonul!iar seciunea din script va verifica datele introduse3 ,n primul r nd va verifica e istena c mpurilor o"ligatorii! precum i mrime lor! av nd ,n vedere c at t username+le c t i parola au lungimi minime i ma ime "inedeterminate. olosind funcia validYemail)@email* se va verifica validitatea semantic a adresei de e+mail3

function validYemail)@address*

Mif )ereg) aa+z2+JYsbiaa+z2+J t+sbt.aa+z2+J t+t.sb@ !@address**return true8elsereturn false8K

(ac una din condiii nu este ,ndeplinit! scriptul va returna o eroare! determin nd utilizatorul sreintroduc datele eronate. (ac acestea au fost corectate! scriptul va afia un mesa4 de confirmare i serverul va

,nregistra ,n ta"elele useri i dateuseri noul utilizator! invit nd utilizatorul s se logheze cu username+ul i parolaalese! pentru a putea fi ,nregistrat ,n varia"ilele de sesiune.

Pagina 69 din 67


33/36

n continuare! utilizatorul are acces la partea de comenzi! unde poate naviga i comanda! coul decumprturi rein nd produsele cu a4utorul unei varia"ile de sesiune numite Zcart%3

(up alegerea tuturor produselor! utilizatorul va hotr, dac realizeaz comanda! o modific sau oanuleaz. Pentru primele dou opiuni! va alege lin#+ul din partea dreapt a paginii3 ZComand sau modific%3

2ici se poate modifica o anumit cantitate de produse sau se poate elimina un produs din coul decumprturi. (up verificare! se poate trece la validarea comenzii! primul pas fiind acela al apsrii "utonuluiZDalideaz%. n acest moment! ,n ta"ela comanda se va insera o nou inregistrare! cu datele cart+ului utilizat.Dizual! ,nregistrrile din aceast ta"el arat astfel3

id nrYcart data valoare confirmat stare o"servatii vazut 'ditare

Bterge

9 E 9


34/36


35/36

'+mail+ul va conine un hash )un te t unic generat de script* care va fi decodat cu a4utorul paginiicomconfirm.php. Daria"ila @idconf este un string criptat! format din alturarea e+mailului! numrului cartului iunei varia"ile secrete! sta"ilite anterior. :oate aceste valori! luate separat sunt transmise in te t! mai puin cheiasecret ),n cazul nostru criptarea cuv ntului Zmodafashion%*. Criptarea acestor trei elemente alturate ne d un

cod de felul urmtor3idconf_>"aEe! care este rezultatul funciei3@idconf_md=)@email.@cart.@secret*8

Aa decriptare! cunosc ndu+se at t e+mail+ul clientului! c t i numrul cartului! acestea fiind transmise ,nclar ,n lin#+ul e+mailului! i de asemenea cunosc ndu+se cheia secret! se va putea reface uor varia"ila @idconf! pentru confirmare.

2dministrarea site+ului se face prin accesarea meniului admin.php. :oate legturile ce privescadministrarea vor avea inclus fiierul authadmin.php! care va determina autentificarea ca administrator autilizatorului sau afiarea unui formular de autentificare )loginadmin.php*. &dat autentificat! administratorulare acces la mai multe pagini3

utilizatori \ se pot modifica datele despre utilizatori! precum i parola sau nivelul de acces al acestoracategorii \ se pot aduga! modifica sau terge categorii de produse

adaug produse \ se pot aduga produse! ,nfuncie de categoriilee istente3

modific produse \ permitemodificareacaracteristicilor produselor

Pagina 6= din 67


36/36

mesa4e \ afieaz mesa4ele primite prin intermediul formularului de contact. 2cestor mesa4e li se poaterspunde! sau se pot terge.

comenzi \ se pot vizualiza comenzile! detaliat! se poate vedea starea lor! dac o comand este validatde client sau nu! se poate modifica starea onorrii sale! se poate rspunde clientului punctual! sau pur i simplu

se poate terge aceast comand3

logout \ realizeaz de+logarea administratorului

Realizare Magazin Online in PHP

Documents

Transcript of Realizare Magazin Online in PHP