Rc nr 123_martie_2016

68

Transcript of Rc nr 123_martie_2016

d i n s u m a rConstructori care vã aºteaptã:IASICON SA C2ERBAªU SA 5METROUL SA 7AEDIFICIA CARPAÞI SA C4Condiþiile pentru comercializarea produselorpentru construcþii în România 4, 6, 8SOLETANCHE BACHY FUNDAÞII:Bazeazã-te pe noi! Build on us! 10, 11IRIDEX GROUP PLASTIC: Comportamentulîn timp ºi durabilitateamembranelor bentonitice Voltex 12, 13HIDROCONSTRUCÞIA SA:Extinderea staþiei de epurarea apei uzate Dãnuþoni, Valea Jiului 14, 15GEOBRUGG AG: Copertinã flexibilã pentruo protecþie sigurã ºi economicã 16, 17TRACTOR PROIECT COMERÞ: BAUERMaschinen Group, cu numeroase inovaþiila Bauma 2016 18, 19KNAUF GIPS: Pardoseala supraînãlþatãdin sulfat de calciu - singura legal admisibilãîn clãdirile înalte ºi foarte înalte 20 - 22NOVART ENGINEERING: Project managementîn construcþii susþinut de tehnologie Microsoft Project, Project Web App, SharePoint 23SIGURA PROMETEU & CONSULT:Cum eficientizãm investiþiileîn securitatea la incendiu? (II) 24, 25CONTRACTOR - Conferinþa Naþionalãde Instalaþii, 22-23 martie 2016, Bucureºti 273M: Protejaþi fluxul activitãþilor cu fluidulde stingere incendii 3MTM NovecTM 1230 28, 29SINIAT: Pereþi, plafoane,placãri cu rezistenþã la foc 30, 31Protecþia la foc, cu ipsos armat,a construcþiilor din lemn 32, 33VELUX: Sistem performantpentru evacuarea fumului 34, 35ALUPROF: Din metalul viitorului -sisteme moderne ºi îndrãzneþe 36, 37TIAB: Lucrãri de racordarela Reþeaua Electricã de Distribuþie (RED)a Centralei Electrice Eoliene (CEE) Cerna 38, 39Pamflet. Raport de þarã seismicã:Bulina Roºie vãzutã de pe Planeta Roºie 40, 41Performanþa energeticã a clãdirilor. Observaþiiºi comentarii la Ordonanþa nr. 13/2016 42 - 44EURO QUALITY TEST: Expertize, Consultanþã,Teste laborator construcþii 46, 47Artiºtii Voroneþului ºi Leonardo da Vinci!Paralelã dupã 500 de ani 48 - 50Personalitãþi româneºti în construcþii -Mircea Mihailescu (1920 - 2006) 52 -54ALMA CONSULTING: Serviciide proiectare ºi consultanþã 55Green Court Bucharest (I). Ansamblu de clãdiripentru birouri certificat LEED GOLD, performanþãîn proiectare ºi execuþie 56 - 60, 62, 64

e d

!t

o r

i a

l

Cine este Dorel? Nu-lcunoaºteþi încã? Este perso-najul tragicomic postde-cembrist care s-a „infiltrat”fãcându-ºi loc ca un „pir”într-un ogor rodnic într-unsector cu consecinþe impor-tante asupra creºterii econo-mice concurenþiale: sectorulconstrucþiilor, cel de care de-pind mersul ºi rezultatele oricãrei economii.

Cine nu înþelege cã de sectorul construcþiilor depinde oriceevoluþie pe toate planurile economice ºi sociale devine un „Gicã-contra” sau personajul la care ne referim, Dorel. Din pãcate, Dorelnu este numai un om ce îºi desfãºoarã activitatea doar la nivelulunui simplu ºi banal muncitor ºi care încurcã orice lucru de carese ocupã. Personajul (multiplicat, desigur) începe a fi prezent încãde la cele mai sus-puse niveluri ºi pe toatã structura sectorului deconstrucþii. ªi pentru a nu rãmâne la un stadiu declarativ este su-ficent sã ne gândim ºi sã ne amintim ce a însemnat ºi înseamnã,ce „minunãþii” au loc în sectorul construcþiilor. Dorelul aflat în frun-tea unui astfel de domeniu, pânã sã ajungã la stadiul de con-strucþii, bâjbâie în primul rând pentru cã dupã 1990 încoace nu auexistat ºi nu existã niºte direcþii ºi planuri privind economia aces-tei þãri pe o perioadã medie ºi de perspectivã. Adicã ce dorim sãse producã în România pentru a reduce decalajul de dezvoltareeconomicã, decalaj care ne separã neiertãtor de alte þãri cu…„scaun la cap”. ªi asta, pentru cã nu se vrea. ªi nu se vrea pentrucã mai toþi cei care s-au perindat în fruntea construcþiilor nu s-aupriceput ºi au fost ca atare de rea credinþã.

Iatã de ce se vede de la o poºtã faptul cã nu se mai vreanimic propriu ºi românesc, România fiind în prezent primul statcolonial de tip sud-american din Europa. Totul a rãmas la dis-creþia altora interesaþi ca România sã devinã (de fapt a ºidevenit) o simplã piaþã de desfacere a produselor strãine. Cãeste aºa, ne-o dovedeºte faptul cã dupã 1990… 90% dininvestiþiile ºi deci, construcþiile din România se referã la lucrãri cucaracter comercial, de birouri pentru firmele strãine, sedii finan-ciar-bancare ºi… cam atât.

Cunoaºteþi dumneavoastrã sã fi apãrut dupã 1990 vreo plat-formã industrialã, deºi avem resurse minerale, materiale ºiumane suficiente, pe care s-o fi ridicat strãinii în þara noastrã? Nu!Mall-urile dominã mai tot peisajul actual al economiei româneºti.

În altã ordine de idei, sã semnalãm ºi faptul cã orice economieºi þarã nu se pot dezvolta nici mãcar turistic dacã nu existã oinfrastructurã rutierã ºi utilitarã corespunzãtoare. Ei, aici esteaici, pentru cã Dorel, sub toate formele lui de manifestare, ºi-afãcut loc ºi dominã acest sector. Oamenii politici sunt aºa cumsunt, nu le trece prin minte nimic constructiv. Ei se perindã însectorul infrastructurii ca „sacii la moarã”, în urma lor rãmânânddoar… praful! Praf aflat din belºug ºi pe toate drumurile noastredin þarã. Aici, în infrastructurã, Dorel nu se dezminte ºi pentru cãeste un personaj de bazã al vechii poveºti sau întâmplãri aMeºterului Manole, potrivit cãreia ceea ce se construia ziua sedãrâma noaptea. Situaþia autostrãzilor este nu numai un rod alinepþiilor ci ºi al indiferenþei cu care se cheltuiesc fondurile desti-nate realizãrii unor asemenea investiþii. Iatã de ce „aici sunt baniidumneavoastrã” rãmâne un slogan debitat de un sinistru per-sonaj trecãtor pe la treburile sectorului transporturilor. Nu ºtiu câtva mai dãinui Dorel în construcþii dar trebuie sã i se gãseascãurgent înlocuitorul sãu pozitiv. Altfel el se va „desfãta” în conti-nuare fãrã a depãºi stadiul hilar ºi distructiv.

P.S.: Nu uitaþi! La începutul lui aprilie are loc Construct Expo,o manifestare internaþionalã de la care nu trebuie sã lipsiþi,inclusiv din paginile Revistei Construcþiilor.

Ciprian Enache

„Dorel” ºi-ai lui chiauni ºi… hai-hui !

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 20164

Condiþiile pentru comercializareaproduselor pentru construcþii în România

dr. ing. Aurora CIOC – ICECON SA Bucureºtidr. ing. Marian BADIU – ICECON SA Brãila

Dispoziþiile care condiþioneazãcomercializarea produselor

pentru construcþii în RomâniaPentru a stabili dacã este nece-

sarã emiterea unui document pentrucomercializarea produselor pentruconstrucþii, de cãtre un organismabilitat sau acreditat sau notificat /desemnat din România în acestscop, este necesar sã se constatedomeniul de utilizare preconizatal produsului pentru construcþiideclarat de cãtre fabricant. În acestsens, trebuie verificat dacã produsuleste acoperit de un standard euro-pean armonizat, pe baza listei stan-dardelor europene armonizatepublicatã în Jurnalul Oficial al UniuniiEuropene (listã disponibilã pe site-ulNANDO) (fig. 1) sau în România,în ORDINUL Nr. 1157 din 24.11.2015al M.D.R.A.P. privind aprobareaListei cuprinzând indicativele dereferinþã ale standardelor românecare transpun standarde europenearmonizate din domeniul produselorpentru construcþii (fig. 2 ºi fig. 3).

În cadrul activitãþii de analizã pri-vind emiterea unui document pentrucomercializarea produselor pentruconstrucþii ºi încadrarea acestorapotrivit dispoziþiilor în vigoare, existãurmãtoarele situaþii:

a) În cazul în care produsul esteacoperit complet de standarduleuropean armonizat, fabricantul ºiorganismul notificat vor þine seamadeopotrivã de prevederile acestuistandard european armonizat, înconformitate cu REGULAMENTUL(UE) NR. 305/2011. La finalul proce-sului de evaluare ºi verificare aconstanþei performanþei (EVCP), seva emite declaraþia de performanþãa produsului din partea fabricantului

Normele statelor membre impun ca proiectarea ºi executarea construcþiilor sã se realizeze în aºa felîncât sã nu punã în pericol siguranþa persoanelor, a animalelor domestice ºi a bunurilor ºi sã nu dãunezemediului.

Actele cu putere de lege, mãsurile administrative sau jurisprudenþa, stabilite fie la nivelul UniuniiEuropene, fie la nivelul statelor membre, referitoare la construcþii, pot avea un impact asupra cerinþelorprivind produsele pentru construcþii ºi efecte asupra funcþionãrii pieþei interne, astfel încât este oportun caaceste acte sã fie considerate “dispoziþii”.

Fig. 1

continuare în pagina 6��

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 20166

pentru aplicarea marcajului CE,pe baza unuia dintre urmãtoareledocumente:

• certificat de constanþã a per-formanþei produsului sau certifi-cat de conformitate a controluluiproducþiei în fabricã, emise decãtre un organism notificat pentrusistemele 1+, 1 ºi 2+ de evaluareºi verificare a constanþei perfor-manþei (EVCP);

• raport de încercare privindefectuarea determinãrii produsu-lui-tip emis de cãtre un organismnotificat pentru sistemul 3 de eva-luare ºi verificare a constanþeiperformanþei (EVCP);

• raport de încercare privindefectuarea determinãrii produsu-lui-tip pe baza documentaþiei des-criptive a produsului pentru sistemul4 de evaluare ºi verificare a con-stanþei performanþei (EVCP).

b) În cazul în care produsul nueste acoperit complet de standar-dul european armonizat sau nuexistã un standard europeanarmonizat, fabricantul poate optapentru obþinerea unei evaluãritehnice europene (ETE) emisã decãtre un organism de evaluaretehnicã (OET). OET-urile suntmembre ale organizaþiei OET-urilor (EOTA – European Organi-sation for Technical Assessment)ºi sunt desemnate de cãtre statelemembre. Pentru a asigura cã OET-ulare competenþa necesarã pentruîndeplinirea acelor responsabilitãþi,cerinþele pentru desemnarea lor tre-buie sã fie stabilite la nivelul UniuniiEuropene. Atât fabricantul, cât ºiOET-ul, vor respecta REGULAMEN-TUL (UE) NR. 305/2011 ºi proce-durile organizaþiei OET-urilor (EOTA).La finalul procesului de evaluare ºiverificare a constanþei performan-þei (EVCP), se va emite declaraþiade performanþã a produsului dinpartea fabricantului pentru aplica-rea marcajului CE, pe baza unuiadintre urmãtoarele documente:

• certificat de constanþã a per-formanþei produsului sau certifi-cat de conformitate a controluluiproducþiei în fabricã, emise decãtre un organism notificat pentrusistemele 1+, 1 ºi 2+ de evaluareºi verificare a constanþei perfor-manþei (EVCP);

• raport de încercare privind efec-tuarea determinãrii produsului-tipemis de cãtre un organism notificatpentru sistemul 3 de evaluare ºi

verificare a constanþei performan-þei (EVCP);

• raport de încercare privindefectuarea determinãrii produsu-lui-tip pe baza documentaþieidescriptive a produsului pentrusistemul 4 de evaluare ºi verifi-care a constanþei performanþei(EVCP).

c) În cazul în care produsul nueste acoperit de un standardeuropean armonizat sau nu existãun standard european armonizatºi fabricantul nu solicitã obþinereaunei evaluãri tehnice europene(ETE), fabricantul trebuie sã res-pecte legislaþia naþionalã dindomeniul construcþiilor, în vigoare,din România. Aceasta înseamnã cãeste necesar sã verifice dacã existãîn vigoare un standard naþional(de tip STAS sau SR sau SR EN)referitor la produsul pe careintenþioneazã sã-l comercializezeîn România.

Pentru exemplificarea acesteisituaþii, alegem produsul “oþel betonlaminat la cald pentru armareabetonului”. În România, este învigoare standardul naþional SR 438-1:2012. Dacã fabricantul declarã cãrealizeazã produsul în conformitatecu toate prevederile din SR 438-1:2012, atunci se va adresa unuiorganism naþional de certificareacreditat pentru acest domeniu ºipentru acest referenþial, de cãtreorganismul naþional de acreditaredin România (RENAR) ºi va solicitaobþinerea unui certificat de conformi-tate, care va fi utilizat numai pe piaþadin România.

La finalului procesului de certi-ficare se va emite declaraþia deconformitate a produsului dinpartea fabricantului. Nu este per-misã aplicarea marcajului CE!

Acest proces este în conformitatecu Hotãrârea de Guvern nr. 622 din21/04/2004, privind stabilirea condi-þiilor de introducere pe piaþã a pro-duselor pentru construcþii.

Fig. 2�� urmare din pagina 4

continuare în pagina 8��

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 20168

d) În cazul în care produsul nueste acoperit de un standardeuropean armonizat sau nu existãun standard european armonizatºi fabricantul nu solicitã obþinereaunei evaluãri tehnice europene(ETE), fabricantul trebuie sã res-pecte legislaþia naþionalã dindomeniul construcþiilor, în vigoare,din România. Totodatã, fabrican-tul a verificat cã produsul sãu nuîndeplineºte cerinþele unui stan-dard naþional în vigoare (de tipSTAS, SR sau SR EN). În acest caz,fabricantul solicitã obþinerea unuiagrement tehnic în construcþii(care va fi utilizat numai pe piaþa dinRomânia) emis de cãtre un orga-nism naþional de elaborare agre-mente tehnice în construcþii ºiabilitat de cãtre Ministerul Dez-voltãrii Regionale ºi AdminstraþieiPublice - M.D.R.A.P. ºi Consiliul

Tehnic Permanent pentru Con-strucþii - C.T.P.C.

Pentru exemplificarea acesteisituaþii, alegem produsul “oþel betonlaminat la cald pentru armareabetonului”. Fabricantul declarã cã nurealizeazã produsul în conformitatecu prevederile din SR 438-1:2012 ºiîntocmeºte propria sa specificaþiede produs cu respectarea obliga-torie a prevederilor din Regle-mentarea Tehnicã aprobatã deM.D.R.A.P. prin ORDINUL Nr. 683din 10 aprilie 2012 referitoare la“Specificaþie tehnicã privind pro-duse din oþel utilizate ca armãturi:cerinþe ºi criterii de performanþã”,indicativ ST 009-2011.

La finalul procesului de elabo-rare a agrementului tehnic în con-strucþii, se va emite declaraþia deconformitate a produsului dinpartea fabricantului. Nu este per-misã aplicarea marcajului CE!

Acest proces este în conformitatecu Legea nr. 10/1995 privind calita-tea în construcþii, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, Hotãrârea deGuvern nr. 622 din 21/04/2004,privind stabilirea condiþiilor de intro-ducere pe piaþã a produselor pentruconstrucþii ºi Hotãrârea de Guvernnr. 766 din 21/11/1997 pentru apro-barea unor regulamente privind cali-tatea în construcþii.

CONCLUZIIToþi operatorii economici care

intervin în lanþul de aprovizionare ºide distribuþie ar trebui sã ia mãsurilecorespunzãtoare pentru a se asiguracã introduc sau pun la dispoziþie pepiaþã produse pentru construcþii carerespectã cerinþele legislaþiei în vigoa-re din România, vizând asigurareaperformanþelor produselor pentruconstrucþii ºi respectarea cerin-þelor fundamentale aplicabile con-strucþiilor.

În special importatorii ºi distri-buitorii de produse pentru construcþiiar trebui sã cunoascã caracteristicileesenþiale pentru care existã dispo-ziþii pe piaþa Uniunii ºi solicitãrilespecifice din statele membre referi-toare la cerinþele fundamentaleaplicabile construcþiilor, ºi ar trebuisã utilizeze aceste cunoºtinþe încadrul tranzacþiilor lor comerciale.

BIBLIOGRAFIE[1] *** REGULAMENTUL (UE)

NR. 305/2011 AL PARLAMENTULUIªI AL CONSILIULUI din 9 martie2011 de stabilire a unor condiþiiarmonizate pentru comercializareaproduselor pentru construcþii ºi deabrogare a Directivei 89/106/CEE aConsiliului;

[2] *** Legea nr. 10/1995 privindcalitatea în construcþii, cu modi-ficãrile ºi completãrile ulterioare;

[3] *** Hotãrârea de Guvern nr.622 din 21/04/2004, republicatã înMonitorul Oficial, Partea I nr. 487 din20/07/2007 privind stabilirea condiþi-ilor de introducere pe piaþã a pro-duselor pentru construcþii;

[4] *** Hotãrârea de Guvern nr. 766din 21/11/1997 pentru aprobareaunor regulamente privind calitatea înconstrucþii;

[5] *** http://ec.europa.eu/growth/tools-databases/nando/

[6] *** http://www.mdrap.ro �

Fig. 3�� urmare din pagina 6

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 201610

Numele de Soletanche Bachy este echivalent cu al antreprenorului general în domeniul geotehnicii ºi

ingineriei civile, parte a grupului Soletanche Freyssinet ºi a grupului Vinci Construction.

Soletanche Bachy este rezultatul fuziunii a douã antreprize: Bachy (înfiinþatã în 1927) ºi Soletanche

(înfiinþatã în 1947), având astãzi peste 9.500 de angajaþi în 70 de þãri, cu peste 60.000 de contracte

onorate în 100 de þãri.

Lansat ca specialist în tehnologii de injectare a pãmânturilor, ºi-a însuºit, în timp, o gamã completã de

metode ºi tehnologii specifice ingineriei geotehnice, fundaþiilor speciale, lucrãrilor subterane, lucrãrilor de

îmbunãtãþire a terenurilor sau de tratare ºi control al poluãrii.

Proiecte cu rezonanþã internaþionalã sunt, de exemplu, fundaþia turnurilor Petronas din Kuala Lumpur;

stabilizarea nisipului maritim de la cele douã insule Palmiere din Dubai; lucrãrile portuare de la Port 2000

din Le Havre; incinta de la Ground Zero – WTC New York; cel mai adânc ecran de etanºare din lume la

reabilitarea barajului Mud Mountain din SUA; cea mai mare cantitate (25.000 m3 !) de betonare continuã

din lume la construirea Muzeului „Al Doilea Rãzboi Mondial” din Gdansk, Polonia.

Bazeazã-te pe noi!Build on us!

Având 12 subunitãþi specializate ºi departamente dedicate cercetãrii ºi dezvoltãrii, în care sunt impli-caþi experþi, în contact direct cu realitãþile practice ale specialitãþii lor, ºi bazându-se, totodatã, pe parteneriexterni, cum ar fi laboratoare, institute de cercetare ºi universitãþi, s-a creat un mediu extrem de fertilpentru promovarea de idei noi.

Dedicat inovaþiilor tehnice, Soletanche Bachy investeºte anual 2% din cifra de afaceri în programede cercetare din Uniunea Europeanã ºi din þãrile unde este prezent prin filialele importante.

Toate acestea au fãcut ca societatea sã deþinã un portofoliu total de peste 500 licenþe (cca 35 înre-gistrate anual), licenþe care au contribuit la obþinerea a peste 15 premii de inovaþie acordate de FNTP(Federaþia Naþionalã de Lucrãri Publice din Franþa) pentru tehnologii ºi soluþii, cum ar fi sistemul deetanºare CWS, procedeul de Hidrofrezã, metoda Geomix, tehnologia T.pile, metodele JetPlus, Proccope,Starsol, Colmix, Springsol.

Prezentã în România din 1992, filiala SBR a participat, de-a lungul anilor, la realizarea unor proiecteprovocatoare, precum Park Lake Plaza, Casa Radio, Siniat Turceni, The Office Cluj, Green Court – C,Azomureº, City Business Excellence Center Timiºoara, Trade Center Oradea, Stadionul Ion OblemencoCraiova.

Staþia de Epurare a Apei Uzate Dãnuþoni (SEAU) afost proiectatã ºi executatã în perioada 1965 - 1972,având tehnologia de epurare a acelor timpuri, pentru adeservi oraºele învecinate Petrila, Petroºani ºi Vulcan.

În perioada 1999 - 2000, beneficiind de o finan-þare PHARE, s-a executat reabilitarea treptei meca-nice, fiind primul proiect cu o astfel de finanþare realizatîn România.

Prezentul Contract de proiectare ºi execuþie, pus înoperã de SC Hidroconstrucþia SA, a vizat extindereatreptei biologice a SEAU Dãnuþoni, pentru a se obþinetratarea terþiarã necesarã în vederea atingerii standar-delor consimþite de tratare avansatã a efluentului, pentruo populaþie echivalentã de aproximativ 129.000 P.E. faþãde 80.000 P.E., capacitatea existentã. Acest deziderat afost atins, în principal, prin adãugarea unei trepte dedecantare primarã ºi prin efectuarea modificãrilor afe-rente la facilitãþile existente, inclusiv fermentare ana-erobã ºi deshidratarea nãmolului.

Procesul de epurare s-a modificat, pãstrând în con-tinuare obiectele care satisfac noul concept. Totodatã,s-au adãugat noi obiecte ºi instalaþii, în conformitate cucalculele de proces ºi calculele hidraulice.

Obiecte noi:• Camera de încãrcare (CI) – construcþie de tip bazin

deschis, semiîngropat, cu dimensiunile de 5,8 m x 2,5 mºi adâncime de 4,85 m;

• Decantor primar – radial, cu diametrul interior de35 m ºi adâncimea utilã a apei de 2,2 m. Înãlþimea con-strucþiei, inclusiv garda, este de 6,86 m;

• Staþia chimicã pentru eliminarea fosforului (SCF) –Instalaþia pentru precipitarea fosforului este amplasatãîntr-o clãdire suprateranã separatã;

• Staþia de îngroºare mecanicã a nãmolului în exces(SIM) – construcþie de tip halã industrialã;

• Bazin de amestec nãmol primar ºi în exces (BAn) –construcþie de formã circularã cu diametrul de 7 m ºiadâncimea utilã de 3,00 m, amplasat semi-îngropat;

• Staþie de pompare nãmol primar ºi în exces (SPn) –construcþie îngropatã, cu o adâncime de 4,3 m;

• Rezervor de stabilizare (fermentare) anaerobã anãmolului (RFN) – construcþie metalicã cu protecþie anti-corozivã ºi termoizolaþie exterioarã, de formã cilindricã;

• Bazin tampon de nãmol fermentat (BTnf) – execu-tat din b.a. cu diametrul de 7,00 m ºi înãlþimea utilã de3,00 m;

Extinderea staþiei de epurare a apei uzateDãnuþoni, Valea Jiului

Antreprenor: SC HIDROCONSTRUCÞIA SA, Sucursala ArdealBeneficiar: SC APA SERV Valea Jiului SAProiectant General: SC HIDROEDIL SRLConsultant: SC D & D SAFE SRL – C & S DI GIUSEPPE INGEGNERI ASSOCIATI SRLSubantreprenori: SC KEMA TRONIC SRL / SC SIALCO TRADING SRLSurse de finanþare: Programul Operaþional Sectorial de Mediu (fonduri europene – 85%, bugetul de stat –13%, buget local – 2%)

• Bazin tampon supernatant (BTsu) – din b.a., cudiametrul de 20,00 m ºi înãlþimea utilã de 3,50 m;

• Staþie de pompare supernatant (SPsu) – construcþieîngropatã cu adâncimea de 4,3 m ºi dimensiunile inte-rioare de 2,5 m x 2,5 m, echipatã cu 1+1 pompe sub-mersibile în camera umedã;

• Depozit intermediar de nãmol deshidratat (DIdh) –sub forma unei incinte cu dimensiunile de 50 m x 60 mînconjuratã cu pereþi având înãlþimea de 2,50 m;

• Centrala termicã ºi grup cogenerare energie (CT+GC).Obiecte existente:• Staþie de pompare intermediarã (SPI) la care s-au

înlocuit echipamentele;• Reactoarele biologice (RB) la care s-au fãcut unele

modificãri constructive ºi s-au înlocuit echipamentele;

• Staþie de suflante pentru reactoarele biologice (SS),la care s-au fãcut unele modificãri constructive ºi s-auînlocuit echipamentele;

• Staþie de pompare nãmol activat de recirculare ºinãmol în exces (SPnre), la care s-au fãcut unele modi-ficãri constructive ºi s-au înlocuit echipamentele;

• Bazin tampon de nãmol în exces (BTne), la cares-au fãcut unele modificãri constructive ºi s-au înlocuitechipamentele;

• Pentru evitarea degradãrii existente s-a propusînlocuirea soluþiei iniþiale cu diafragme din betonarmat, cu o alta constând în diafragme pe structurãmetalicã: stâlpi, montanþi, elemente de rigidizare dinprofile de oþel-inox ºi perete din tablã de inox cugrosimea de 1 mm. �

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 201616

La intrarea ºi ieºirea portalului unuitunel vechi existent într-o zonã înveci-natã cu un perete vertical de rocã, auavut loc un numãr însemnat de acci-dente: la cca fiecare 10 ani se înre-gistreazã cãderi masive de pietre caredezvoltã energii de impact de pânã la2.000 kJ, precum ºi dese cãderi deblocuri mai mici.

În faza preliminarã de proiectare,numeroase studii au scos în evidenþãfaptul cã o galerie flexibilã de protecþiear fi o alternativã mai economicã, încomparaþie cu soluþia de extindere atunelului cu o galerie din beton sau adevierii traseului drumului cantonal.

Soluþie specialãîn cel mai scurt timp posibil

Lipsa mãsurilor suficiente de pro-tecþie a drumului cantonal din ValD’Anniviers a devenit evidentã în anul2006. Compania Nivalp SA prevãzuseatunci o galerie flexibilã ca soluþie pen-tru protecþia împotriva energiilor deimpact de pânã la 1.000 kJ. Alte vari-ante posibile erau devierea traseuluidrumului sau construirea unui portalextins la tunelul existent.

Ca soluþie potenþialã pe termen lung,devierea traseului nu a fost completabandonatã; oricum, o soluþie trebuiagãsitã într-un timp cât mai scurt.

Cercetãri ºi simulãri ulterioare,efectuate în anul 2008, au dezvãluitcã nivelul determinat al energiei pro-duse în cazul unui eveniment probabilde cãderi de pietre era substanþial maimare. Aproape 2.000 kJ pot fi dezvoltaþipe acest sector de drum; de pildã, unbloc de piatrã de 1 m3 pânã la 2,5 m3,cãzut de la o înãlþime mai mare de100 m poate produce o energie deE = 2.000 kJ. Tehnologia galeriei flexi-bile de 1.000 kJ, propusã iniþial, a fostrevizuitã de contractantul GeobruggAG ºi adaptatã noilor mãsuri de pro-tecþie necesare.

Inginerii au înþeles cã o galerieflexibilã de protecþie pentru 2.000 kJeste o provocare complet nouã,având în vedere cã cea mai maregalerie flexibilã proiectatã pânã atunciera la sfertul energiei necesare acum(de exemplu, galeria de 500 kJ Elsig-bachgraben din cantonul Berna ºiTunelul Mosi din cantonul Schwyz).Dupã aceea, lucrurile au devenit ºimai complicate din cauza luãrii în cal-cul a posibilitãþii lãrgirii drumului, ceeace a cauzat probleme la proiectare.

A fost necesar sã se considere des-chideri ale stâlpilor de pânã la 11 m,aºteptându-se, astfel, a fi dezvoltateforþe considerabile.

Toatã documentaþia necesarãacestui proiect, de la simulãri ºi cal-cule structurale ºi pânã la desenelepentru producþia materialelor, au tre-buit realizate în doar ºase sãptãmâni.În acelaºi timp, Nivalp ºi compania deconstrucþii au început procesul decurãþare a versantului, permiþândînregistrarea unor date precise dinteren. Efectuarea unui calcul exact algeometriei tunelului a fost posibilãdoar dupã curãþarea finalã a versan-tului. Aceasta a condus la schimbãricontinue pe parcursul proiectãrii.Închiderea drumului a fost posibilãdoar pe parcursul zilei, astfel cã toateutilajele ºi echipamentele au trebuitmutate noaptea.

O proiectare bunãreprezintã jumãtate din reuºitã

Sistemul proiectat este comparabilcu o copertinã care acoperã drumul.Plasa inelarã folositã este susþinutã dedouã rânduri de stâlpi, prin intermediulunor cabluri de suport fixate deaceºtia. Cele douã rânduri de stâlpiformeazã câmpuri de acoperiº cuînclinaþii diferite. Primul începe de lafaþa peretelui de rocã ºi se terminã

Copertinã flexibilã pentru o protecþie sigurã ºi economicãCorinna WENDELER, Axel VOLKWEIN, Marius BUCUR, George CORBESCU – GEOBRUGG AG - GEOHAZARD SOLUTIONS

Cãderile de pietre sunt evenimente obiºnuite în cazul drumului care duce cãtre Val D’Anniviers dincantonul Valais. Pentru asigurarea unei exploatãri în siguranþã, au fost instalate, deja, sisteme flexibile deprotecþie.

Fig. 1: Peretele abrupt de rocã de deasupra intrãrii în tunelul Pontis Sud

Fig. 2: Simularea cãderilor de pietre la galeriaflexibilã Pontis ºi variabilele introduse

aproximativ în dreptul marginii drumu-lui din vecinãtatea muntelui. Al doileacâmp acoperã drumul ºi este conectatde primul.

Întrucât nu au fost efectuate testeîn teren, întregul sistem de suport atrebuit proiectat conform simulãrilor pecalculator. S-a recurs la simulãri 3Dluând în calcul dimensiunile cele maimari posibile pentru barierele proiec-tate. Fiind la 1.000 m altitudine faþã denivelul mãrii, s-a luat în considerare ºiîncãrcarea din zãpadã, avându-se învedere ca, pe timpul iernii, aceasta sãnu îi cauzeze administratorului drumu-lui costuri suplimentare de întreþinere.

De asemenea, s-au luat în consi-derare ºi ipoteze speciale, cum ar fiimpactul unui bloc de piatrã asuprastâlpilor sau asupra cablurilor desuport. În urma simulãrilor individualeale diferitelor ipoteze de calcul aurezultat eforturile extreme corespun-zãtoare tuturor componentelor, inclu-siv ale stâlpilor, astfel cã sistemul desuport a putut fi dimensionat adecvat.Geometria a fost verificatã cu unmodel CAD 3D, planºele de execuþiefiind realizate pe baza acestuia. În ace-laºi timp, s-au mãsurat ancorajelenecesare iar ancorele au fost livrate înºantier.

InstalareaForajul pentru fixarea cablurilor de

suport ºi a celor de ancorare a pututîncepe numai dupã rãnguirea supra-feþei versantului. Ancorajul cablurilors-a executat cu ancore din cablu spi-ralat, de pânã la 6 m lungime, iar pen-tru fixarea plãcilor de bazã s-au folosittije GEWI din barã plinã. Chiar încondiþiile în care roca era puternicfracturatã, ancorele au trebuit sãtransfere subsolului în care au fostîncastrate forþe de pânã la 350 kN.

Dupã atingerea rezistenþei minimea suspensiei de ciment, s-a trecut lapoziþionarea stâlpilor cu ajutorul unei

macarale. Cel mai lung stâlp, de 11 mlungime, a fost o adevãratã provocareatât la transportul pe drumurile îngusteºi ºerpuite cât ºi la manipulare, acestacântãrind 1,8 tone. Înaintea fixãriicablurilor orizontale, cu ajutorul cablu-rilor corespunzãtoare, toþi stâlpii au fostaduºi la unghiurile corecte. În final, pepartea vãii, au fost instalate ancorele înformã de V. Întrucât majoritatea ope-raþiunilor de instalare s-au desfãºuratla peste 10 m înãlþime faþã de drum,

mãsurile de protecþie, în tot acest timp,au fost esenþiale. Plasa inelarã a fosttãiatã la faþa locului, conform planuluirezultat în urma procesãrii CAD 3D.Apoi, panourile din plasã au fost fixateîntre ele ºi acoperite cu douã rânduride plasã secundarã, cu rol de oprire ablocurilor de piatrã mai mici.

Dupã douã luni de muncã intensãºi dupã un total de 3 luni ºi jumãtatecât a durat proiectul, portalul a fostfinalizat iar traficul redeschis. Oficiali-tãþile cantonului Valais au fost mândresã prezinte proiectul ca o realizareinovativã prin intermediul cãreia s-aobþinut o economie de aproximativ7 milioane de franci elveþieni. Costuriletotale ale proiectului, inclusiv insta-larea, s-au ridicat la 1,1 milioane defranci elveþieni, în timp ce pentru extin-derea tunelului existent cu o galeriedin beton s-ar fi plãtit în jur de 8 mili-oane de franci elveþieni. �

Fig. 3: Simularea sistemului structural al galeriei cu plasã inelarã (stânga) ºi impact de 2.000 kJ în câmp

Forajul Instalarea celui mai lung stâlp (11 m) Montarea plasei inelare

Fig. 5: Dupã 3 luni ºi jumãtate, sectorul protejat a putut fi redeschis traficului

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 201618

BAUER Maschinen Group,cu numeroase inovaþii la Bauma 2016

Totodatã, BAUER poate sã serefere la o aniversare specialã:primul utilaj de foraj rotativ BAUER,legendarul BG 7, a fost utilizat pen-tru prima datã pe un ºantier de con-strucþii exact cu 40 de ani în urmã.

Acest prim utilaj de foraj a fostprototipul tuturor utilajelor de forajcare au fost construite de cãtre dife-riþi producãtori, la nivel mondial, dezeci de ani.

ªantierul de construcþiipentru pereþi diafragmã

O atracþie a standului BAUER vafi amenajarea unui model de ºantierde construcþii pentru tehnologiapereþilor diafragmã. Unitatea defreze pentru ºanþuri ABC 35 va fiexpusã pe o macara de bazã MC 96,fiind reprodus ºi ghidajul necesar

pentru perete, la nivelul solului. O uni-tate de graifere pentru pereþi dia-fragmã, montatã pe o maºinã debazã GB 46, ”va lucra” alãturi. Insta-laþiile pentru prepararea ºi injecþiafluidelor de foraj MAT Mischanlagen-technik vor întregi ”ºantierul”.

Pilotul MIDOS nominalizatla ”Bauma Innovation Award”Concursul ”Bauma Innovation

Award” a fost, de-a lungul deceniilor,un stimulent pentru inginerii proiec-tanþi de maºini pentru construcþii.

BAUER Maschinen a prezentatnoul pilot MIDOS (Mixed Drilled Off-shore Steel) pentru Bauma 2016 ºi afost selectatã ca finalistã.

Pilotul MIDOS se bazeazã pemetoda ”Mixed-in-Place” (mixat la faþalocului), folositã, în mod obiºnuit, lalucrãri de fundaþii speciale.

Aceastã nouã tehnologie, utili-zatã în zone maritime, minimizeazãnumãrul de operaþii ºi de aceea,este semnificativ mai rapidã decât oinjecþie de piloþi ºi mult mai eficientãdin punct de vedere al costurilor.

Faþã de piloþii instalaþi prin bate-re, tehnologia cu piloþi MIDOS estemult mai silenþioasã ºi nu necesitãmãsuri suplimentare de reducere azgomotului. De aceea, tehnologiaMIDOS este idealã în zone de litoral,sensibile din punct de vedere alzgomotului.

Pentru a fi pregãtitã sã rãspundãdiverselor cereri ale pieþei, BAUERMaschinen GmbH a introdus, din2011, douã linii pentru producereamaºinilor de foraj rotativ: seriileValueLine ºi PremiumLine.

În timp ce utilajele PremiumLinesunt multifuncþionale, având diverseutilizãri în ingineria fundaþiilor spe-ciale, maºinile ValueLine sunt opti-mizate pentru forajul exclusiv cubare telescopice tip Kelly.

Maºini multifuncþionale de forajrotativ BAUER BG PremiumLineBAUER va expune patru dintre

cele mai puternice maºini de forajrotativ ale seriei PremiumLine: mo-delele BG 24 H, BG 28 H, BG 39 ºiBG 46.

În perioada 11 - 18 aprilie, la BAUMA 2016, BAUER Maschinen Group, cu sediul central în Schroben-hausen, Bavaria, va prezenta, din nou, portofoliul sãu complet de echipamente pentru ingineria fundaþiilorspeciale, pe un spaþiu de expunere exterior, la standul FN 520.

Pe lângã zona de expunere centralã, unde vor fi amplasate utilajele de foraj rotativ din seria BG, maca-ralele din seria MC ºi echipamentele specifice unui ºantier de execuþie a pereþilor diafragmã, atât cu unitãþide freze cât ºi de graifere, firmele subsidiare, precum KLEMM, PRAKLA, HAUSHERR, RTG, ABS Trench-less ºi MAT, vor expune, de asemenea, noile lor realizãri.

Vor fi ilustrate caracteristicile multi-funcþionale ale acestor utilaje, prindotarea lor cu diferite extensii ºiscule. Toate maºinile au fost dotatecu ultimele îmbunãtãþiri pentru creº-terea performanþelor, precum sis-temul Bauer EPP (”Energy EfficiencyPackage” - Pachetul de EficienþãEnergeticã).

De asemenea, un accent deo-sebit s-a pus pe îmbunãtãþirile legatede siguranþa în exploatare ºi pentrumentenanþã. Putem aminti aici nouaplatformã integratã de service.Aceasta poate fi trasã în afarã ca unsertar, capotele motorului devenind,astfel, balustrade de protecþie împo-triva cãderii.

Maºini de foraj rotativBAUER BG ValueLine

La Bauma 2016, BAUER Maschi-nen va prezenta o nouã generaþie aseriei ValueLine, o gamã de plat-forme de foraj medii-mari, care esteproiectatã pentru piloþi foraþi cu dia-metre de pânã la 2,5 metri ºi o adân-cime de foraj de pânã la 70 metri.

Urmãrind obþinerea de beneficiispecifice, funcþionalitate ridicatã ºiprofitabilitate pentru clienþi, BAUERa reuºit sã realizeze cel mai bunraport dintre preþ ºi performanþe.

Aceastã gamã de platforme medii-mari include maºina BG 26, ca celmai ieftin model ºi versiunea maimare, maºina BG 30.

Elementul central al gamei deplatforme medii-mari este ºasiul debazã BT, comun, care a fost înîntregime proiectat ºi construit decãtre BAUER. Modernul ºi foarteperformantul ºasiu nu a marcatpuncte doar pentru înaltele salestandarde de siguranþã ºi foartescãzutul nivel al emisiilor.

Utilajul poate fi echipat, de aseme-nea, cu un motor puternic, CAT C 9.3de 298 kilowaþi, care respectã celemai recente standarde de emisii, înconcordanþã cu Tier 4 final. Deasemenea, secþiunile largi ale fur-tunurilor hidraulice ºi o eficienþãoptimã a motorului garanteazã unconsum economic de combustibil.Pentru condiþii de sol dificile, pot fiataºate un amplificator de cuplu tipBTM, sau un oscilator de tuburi.

Dezvoltãrile tehnice au fost, deja,probate în practicã: primele mãsurã-tori efectuate asupra noilor maºini,în timpul utilizãrii pe diverse ºantierede construcþii, au evidenþiat scãderiale consumului de combustibil cupânã la 30 de procente.

Macaralele BAUER din seria MCSeria de macarale MC de la

BAUER a fost dezvoltatã pentru maimulte tehnologii de construcþii.Troliul modern, cu control automat,permite macaralelor MC sã fiefolosite pentru compactarea dina-micã a solului, sistemul BDC (BauerDynamic Compaction). Pot fi dotate,de asemenea, cu graifere pentrulucrãri de manipulare a materialelor.

Destinaþia principalã a macara-lelor MC rãmâne cea a execuþieipereþilor diafragmã, domeniu în perma-nentã dezvoltare. Astfel, proiectanþiiBAUER au elaborat sistemul de tam-buri pentru furtunuri HDS-T pe capulmastului, sistem care permite rotireaunitãþii de frezare împreunã cusuportul furtunurilor. Cu aceastãsoluþie adâncimea de sãpare poateajunge la 120 m.

Klemm Bohrtechnik GmbH,

specializatã în tehnologia pentru

foraje compacte, utilaje pentru foraje

de ancorare ºi sisteme de injecþie de

înaltã presiune (”jet grouting”), va

prezenta, încã o datã, numeroase

noutãþi vizitatorilor de la BAUMA

2016. Anul acesta exponatele vor

pune accentul pe noua generaþie de

utilaje de foraj, care îndeplinesc

complet pragul de emisii poluante

Tier 4 final.

Hausherr va fi reprezentatã de

cea mai mare maºinã de foraj rotativ,

modelul HBM 160 (160 kN).

ABS Trenschless va prezenta

echipamentul de foraj orizontal de

subtraversare ABS 600, dotat cu dis-

pozitivul pentru rocã durã, CRB 100.

RTG Rammtechnik este un cen-

tru de competenþã BAUER pentru

masturi telescopice ºi capete vibra-

toare. Acestea sunt astfel proiectate

încât sã poatã fi uºor adaptate pe

diferite maºini de foraj rotativ.

PRAKLA va prezenta ultimele

sale dezvoltãri din domeniul utila-

jelor de foraj pentru puþuri de apã ºi

prospecþiuni geotehnice. �

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 201620

Pardoseala supraînãlþatã din sulfat de calciu -singura legal admisibilã în clãdirile înalte ºi foarte înalte

Acest tip de pardosealã cu gol tehnic este utilizat pescarã largã la clãdirile de birouri, hoteluri, centre comer-ciale, dar ºi în alte spaþii, cum ar fi: camere de servere,centre de comandã, spaþii destinate activitãþilor sportive,muzee, sãli de spectacole, amfiteatre, centre expoziþi-onale, sãli de întruniri, congrese etc.

Înãlþimea golului sub pardosealã poate varia, îngeneral, între 30 mm ºi 1.250 mm, în funcþie de nece-sarul de spaþiu.

Ca sistem constructiv utilizat pe scarã largã, în specialîn clãdirile de birouri, pardoselile tehnice supraînãlþateintrã în mod implicit sub incidenþa legislaþiei naþionale învigoare privind siguranþa la foc a construcþiilor, respectiva Normativului de Siguranþã la foc a ConstrucþiilorP118-99 ºi a Codului Naþional de Securitate laIncendiu a Construcþiilor / mai 2012, aprobate de M.D.R.A.P ºi M.A.I. Conform Codului Naþional de securitatela incendiu, definiþia pardoselii supraînãlþate este: par-doseala independentã montatã distanþat faþã de plan-ºeul de bazã.

La clãdirile de birouri în general ºi în special la celecare se încadreazã sub aspect legal (conf. P118-99) înregimul de clãdire înaltã sau foarte înaltã avândînãlþimea ultimului nivel folosibil de peste 28 m în cazulclãdirilor înalte, respectiv peste 45 m în cazul celorfoarte înalte, clãdiri la care, în caz de incendiu, inter-venþia pompierilor se face dificil din cauza înãlþimii mari,existã reglementãri legale foarte stricte cu privire lamãsurile ce trebuie luate pentru reducerea riscului deincendiu.

Ca sistem constructiv, pardoseala supraînãlþatã areun impact major asupra nivelului sarcinii termice existente

într-o clãdire (sarcinã termicã = cantitatea de cãldurã pecare o poate degaja, prin combustie completã, totali-tatea materialelor combustibile fixe ºi mobile existente înspaþiul afectat de incendiu*) ºi implicit asupra densitãþiide sarcinã termicã (densitatea de sarcinã termicã = sedeterminã prin raportarea sarcinii termice la suprafaþaspaþiului afectat de incendiu ºi reprezintã un parametruprincipal în determinarea riscului de incendiu*) fiindclasificatã ca element portant cu rol de separare lafoc conform standardului SR EN 13501-2:2003, stan-dard a cãrui aplicare este obligatorie, fiind preluatîn ordinul comun al M.D.R.A.P. ºi M.A.I. - OMAINr.1822/394 din 07.10.2004.

În acest tip de clãdiri, peste pardoselile supraînãlþateportante se lipesc, de cele mai multe ori, plãci demochetã sau parchet, iar în golul tehnic formatdedesubtul lor se monteazã diverse tipuri de insta-laþii (de regulã electrice) ºi cablurile de date.

Pentru controlul riscului la incendiu în acestetipuri de clãdiri, prevederile legale din normativulP118-99 limiteazã densitatea de sarcinã termicã amaterialelor ºi sistemelor fixe ale clãdirii (fãrãmobilier, arhive etc) la un prag critic de maximum275 Mj/m2 (articolul 4.1.3 din Normativul P118/1999)indicând, astfel, necesitatea efectuãrii de cãtrearhitecþi a calculului nivelului densitãþii sarcinii ter-mice în faza întocmirii de cãtre aceºtia a Scenar-iului de Securitate la Incendiu.

Valoarea densitãþii de sarcinã termicã rezultatãdin acest calcul nu trebuie sã depãºeascã valoareade 275 Mj/m2, indicatã în articolul 4.1.3 din Norma-tivul P118/1999.

Pardoseala supraînãlþatã [întâlnitã în practica curentã sub diverse denumiri cum ar fi: podea (flotantã) cugol tehnic, platformã supraînãlþatã, podea modularã sau planºeu supraînãlþat, realizatã din panouri (plãci)prefabricate având dimensiunile de 600 mm x 600 mm, sprijinite pe o substructurã realizatã din picioaremetalice ºi alte componente (dupã caz) - traverse metalice ºi contravântuiri] este un sistem constructiv por-tant care, prin golul tehnic pe care îl conþine sub partea circulabilã, oferã posibilitatea utilizãrii economice ºiflexibile a spaþiului necesar dispunerii instalaþiilor în general ºi a celor electrice în special, într-o clãdire.

continuare în pagina 22��

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 201622

Pardoselile supraînãlþate realizate integral dinmateriale incombustibile, de exemplu din sulfat de calciu,având clasa de reacþie la foc A1 sau A2 s1d0, au sar-cina termicã zero, ºi prin urmare, valoarea densitãþiisarcinii termice induse de aceste pardoseli în econo-mia densitãþii de sarcinã termicã totalã a clãdirii estezero. Pardoselile supraînãlþate realizate din materialecombustibile sau greu combustibile au sarcinã termicã ºitotodatã au o contribuþie importantã la nivelul densitãþiide sarcinã termicã.

Densitatea de sarcinã termicã pentru o pardosealãsupraînãlþatã realizatã din plãci 600 mm x 600 mm dinaglomerat lemnos (PAL) clasa de reacþie la foc B, avânddensitatea de 700 kg/m3 ºi grosimea standard de 38 mm,se calculeazã astfel:

• puterea calorificã inferioarã a lemnului convenþionalQi = 18,4 Mj/kg (cf. STAS 10903/2-79)

• greutatea/m2 a panourilor din PAL 38 mm = 26,60 kg/m2

• densitatea de sarcinã termicã qs = 26,60 kg/m2 x18,4 Mj/kg* = 490 Mj/m2

Dacã luãm în calcul o pardosealã supraînãlþatã rea-lizatã din plãci 600 mm x 600 mm din aglomerat lemnoscu densitatea de 700 kg/m3 PAL (panou aglomerat lem-nos din aºchii de lemn ºi adeziv pe bazã de formalde-hidã), total încapsulat în tabla clasã de reacþie la foc B,având grosimea standard de 23 mm (încapsularea întablã nu schimbã clasa de reacþie la foc a panoului),atunci densitatea de sarcinã termicã rezultatã pentru oastfel de pardosealã supraînãlþatã este:

• puterea calorificã inferioarã a lemnului convenþionalQi = 18,4 Mj/kg (cf. STAS 10903/2-79)

• greutatea/m2 a panourilor din PAL 22,2 mm (minusgrosimea tablei) = 15,60 kg/m2

• densitatea de sarcinã termicã qs = 15,60 kg/m2 x18,4 Mj/kg* = 287 Mj/m2

Astfel, se poate observa cã în ambele cazuri prezen-tate densitatea sarcinii termice a unei pardoseli din plãcide aglomerat lemnos PAL (panou aglomerat lemnos dinaºchii de lemn ºi adeziv pe bazã de formaldehidã),indiferent dacã este încapsulatã în tablã sau nu,

depãºeºte limita legalã a densitãþii de sarcinã termicã de275 Mj/m2 pentru clãdirile înalte ºi foarte înalte.

În exemplele de calcul de mai sus valorile densitãþiide sarcinã termicã au fost calculate fãrã a se mai þineseama de impactul asupra acestora al densitãþii desarcinã termicã a adezivului formaldehidic utilizat lalipirea particulelor de lemn din care sunt alcãtuite plãcilede pardosealã supraînãlþatã, de impacul finisajului com-bustibil de tip plãci de mochetã sau PVC care, în cazulunei pardoseli din plãci combustibile, se adãugã obliga-toriu la valoarea totalã a densitãþii sarcinii termice ºi fãrãa mai lua în calcul impactul altor materiale cu sarcinãtermicã ce sunt utilizate în timpul construcþiei (ex.cablurile instalaþiilor electrice, conductele din materialecombustibile montate sub pardoseala supraînãlþatã etc.).

Într-o situaþie realã, valoarea densitãþii de sarcinã ter-micã va fi mai mare, în ambele cazuri analizate, dincauza valorilor suplimentare de densitate de sarcinã ter-micã aferente acestor materiale.

Totodatã, trebuie þinut seama de faptul cã, în cazulunui incendiu, aceste pardoseli din plãci de aglomeratlemnos PAL (panou aglomerat lemnos din aºchii delemn ºi adeziv pe bazã de formaldehidã) degajã un fumfoarte toxic.

Nu în ultimul rând trebuie þinut seama ºi de urmã-toarele aspecte foarte importante:

• Un material ignifugat arde ºi degajã aceeaºi canti-tate de cãldurã cât un material similar neignifugat, chiardacã este „natur” sau încapsulat în tablã. În plus, ignifu-garea se face cu produse organice toxice care manifestãfenomenul de îmbãtrânire ºi volatilitate, materialulpierzându-ºi, în timp, proprietãþile ignifuge, dupã un timpfiind necesarã re-ignifugarea.

• În golul tehnic de sub pardosealã, prin care treccabluri electrice, este creatã combinaþia criticã idealã:material combustibil reprezentat de cabluri ºi panoullemnos + oxigen. Este nevoie doar de un elementdeclanºator al incendiului, care în acest caz poate fi unsimplu scurt circuit electric sau un cablu electricsupraîncãlzit.

• Pardoselile supraînãlþate din lemn ignifugat încap-sulat în tablã de oþel induc un risc suplimentar, în cazde incendiu, risc suplimentar generat de încãlzireafoarte puternicã a suprafeþei circulabile a acestora, din-colo de limita admisã (de 140°C). Acest risc apare dincauza continuitãþii tablei în care se face încapsulareamiezului de lemn (sau din alt material) al acestor plãci,fapt care face cã în caz de incendiu temperaturasuprafeþei circulabile a pardoselii supraînãlþate sãcrescã rapid (sub 15 minute) la valori mari (peste 500°C)astfel cã acest tip de pardoseli nu respectã cerinþelenormei europene EN 13501-2/2010 care limiteazãaceastã temperaturã la maximum 140°C (fig. 1).

• În plus, din cauza fenomenului de gazeificare amiezului lemnos combustibil închis etanº în tablã, plãcilede pardosealã supraînãlþatã de acest tip se deformeazãputernic. La momentul cedãrii plãcilor din cauza presiu-nii acumulate, gaze extrem de inflamabile ies cu pre-siune prin îmbinãrile încapsulãrii ºi amplificã incendiul.Se pune, astfel, în pericol viaþa ocupanþilor care arîncerca sã se evacueze mergând pe o astfel de par-dosealã ºi totodatã, a reprezentanþilor forþelor ISU carear trebui sã intervinã la stingere. �

Fig.1 : Creºterea temperaturii suprafaþei circulabile în cazul unei pardoselisupraînãlþate din plãci de PAL încapsulate în tablã

�� urmare din pagina 20

NOVART ENGINEERING, companiede consultanþã în construcþii atâtpentru proiecte publice cât ºi private,îmbinã bunele practici în manage-mentul proiectelor de construcþii cuavantajele utilizãrii tehnologiei infor-matice de ultimã generaþie.

Având o experienþã vastã înplanificarea ºi monitorizarea proiec-telor de construcþii, clãdiri, proiectede infrastructurã, proiecte de mediu,proiecte energetice, totalizând ovaloare de peste 500 mil Euro,cunoscând nevoile pieþei con-strucþiilor, îndeosebi ale firmelor deconstrucþii în ceea ce priveºte con-trolul proiectelor ºi portofoliilor deproiecte, resurselor, costurilor ºiriscurilor, venim în sprijinul aces-tora cu soluþii complete, eficiente ºiaccesibile oricãrei organizaþii -investitor public sau privat, antre-prenor general, subantreprenor.

• Controlul proiectelor ºi portofo-liilor de proiecte online, de pe oricedispozitiv, din browser-ul web;

• Project management pentru con-strucþii - simplu, eficient, integrat;

• Controlul proiectelor în toatefazele lor;

• Trecere uºoarã de la faza de lici-taþie la faza de contractare ºi cea deexecuþie;

• Planificare bazatã pe cooperareîntre pãrþile implicate, uºor de realizat,accesibilã online;

• Controlul costurilor, resurselor,activitãþilor, totul în timp real, integratcu activitãþile antreprenorilor, sub-antreprenorilor, echipelor de ºantier;

• Integrare naturalã cu MicrosoftWord, Excel, OneDrive;

• Fluxuri de lucru de actualizare întimp real;

• O mai bunã gestionare a infor-maþiei, MAI MULTÃ EFICIENÞÃ, MAIMULT PROFIT! �

Project management în construcþiisusþinut de tehnologie Microsoft Project,

Project Web App, SharePointOnline project center:

Planificare ºi integrare cu portofoliul online:

SC NOVART ENGINEERING SRLB-dul Mircea Vodã, Nr. 42, Sector 3, BucureºtiTel.: +40 722 405 744 | Fax: +40 358 816 467

Email: [email protected] | www.4projects.ro | www.novartengineering.ro

Rapoarte de Business Intelligence pe proiect, portofoliu, costuri, resurse:

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 201624

Cum eficientizãm investiþiileîn securitatea la incendiu? (II)

arh. Horia Mihai NICOLESCU - SIGURA PROMETEU CONSULT srl

(Continuare din nr. 121, decembrie 2015)

M-am referit în prima parte a acestui articol la situaþiaactualã din România în domeniul atingerii unui nivel real ºieficient de securitate la incendiu cu costuri minime deinvestiþie (cauze de disfuncþionalitate, supraevaluarea a ceeace oferã Normele naþionale în comparaþie cu standardeleoferite de marile Societãþi de asigurãri, precum ºi o paletã desoluþii optime, posibil de aplicat în condiþiile specifice dinRomânia - care sã rãspundã cerinþelor din titlul acestui articol).

În aceastã a II-a parte, vom dezvolta cea de a 4-asoluþie, respectiv “Recalibrarea ponderilor celor trei cate-gorii de mãsuri care formeazã securitatea la incendiu, cuaccent pe cele operaþionale”. Rezultã, astfel, un mod deabordare neglijat pânã acum dar pe care îl considerãmmodelul ce ar trebui aplicat în prezent în România.

Subliniem, din nou, cã, o siguranþã realã ºi eficientã lafoc nu este doar consecinþa aplicãrii stricte a unorprescripþii legale obligatorii din diversele acte norma-tive ale domeniului. Cu alte cuvinte, respectarea norma-tivelor acestui domeniu nu implicã, în mod automat, ºiajungerea la o soluþie realã ºi eficientã de protecþie lafoc, ci numai asigurarea cadrului legal de funcþionare, înbaza unui nivel minimal acceptat pe plan naþional!

De aceea, o protecþie integralã la incendiu bine arti-culatã, realã ºi eficientã, este mult mai mult decât sumacerinþelor legale ºi ea înglobeazã trei direcþii de activitate:

1. Protecþia structuralã (pasivã) cu mãsuri care þin declãdire, de tip pasiv

2. Protecþia tehnicã (activã) cu mãsuri care þin de sis-temele tehnologice implementate, de tip activ

3. Protecþia organizaþionalã (proceduri ºi instruiri), cumãsuri care þin de implementarea în comportamentul oame-nilor a unei culturi ºi a unui concept coerent ºi eficient desecuritate la incendiu, în scopul evitãrii erorii umaneAceastã direcþie reprezintã – de fapt – controlul eficienþeiimplementãrii primelor douã direcþii ºi tema acestei pãrþi.

Ce diferenþiazã viziunea SPC de alte abordãri exis-tente pe piaþa actualã româneascã?

Viziunea noastrã se referã la o abordare sinergicã ºiexhaustivã a siguranþei la foc prin metodele inginerieisecuritãþii la incendiu, implicând simultan toate compo-nentele tehnice ºi umane ale problemei dar þinând perma-nent cont de realitãþile de azi ale României. Tocmai deaceea, viziunea noastrã este una de pionierat pe piaþaactualã din România, asigurând o soluþionare inteligentã,adaptatã fiecãrei situaþii în parte ºi care poate oferi securi-tatea maximã (aproape absolutã) a oamenilor în caz desituaþii extreme - în condiþiile actuale din þara noastrã.Care ar fi însã argumentele?

Având în vedere cã perioada de exploatare reprezintãcca. 95% din viaþa unei clãdiri, rezultã cã ºi pericolele deincendiu din aceastã etapã sunt cele mai mari. Considerãmastfel cã, în stadiul actual în care se aflã România, se justi-ficã focalizarea prioritarã a activitãþilor destinate secu-ritãþii la incendiu asupra mãsurilor operaþionale.

Dacã þinem seama cã în România de azi se manifestã:1. o mentalitate reticentã de a investi în securitatea la

incendiu, din cauza atitudinii greºite a Asiguratorilor de lanoi asupra acestui subiect ºi care are ca efect consecutiv ºi

2. nealocarea de sume suficiente pentru investiþiainiþialã în securitatea la incendiu,

3. o preocupare redusã acordatã educãrii oamenilorîn perioada de exploatare, în scopul formãrii unei culturiorganizaþionale proactive de securitate la incendiu,trebuie avut în vedere cã aceste tendinþe þin de factoriresponsabili diferiþi, având ºi perioade diferite de modificarea parametrilor lor fundamentali. Astfel, dacã primul factorþine de abordarea pragmaticã ºi conservatoare a soci-etãþilor de asigurãri (care sunt extrem de conservatoare ºiimpun trendul pe piaþã – deºi firesc ar fi invers!), ceilalþi doipot fi însã modelaþi, în sensul unei ofensive mediatice con-certate, în scopul formãrii acestei culturi organizaþionale lanivelul Beneficiarilor de investiþii.

Dacã facem o comparaþie între nivelul cerinþelor de secu-ritate prevãzute în Normativul P -118 (românesc) ºi codulamerican NFPA (vezi coloanele 2 ºi 3 din figura 1), unde –dacã acceptãm cã procentul adus de fiecare tip de mãsuri(constructive, tehnice ºi operaþionale) este similar în nivelulgeneral atins de securitatea la incendiu (având în vederescopurile finale identice ale celor douã legislaþii) – consta-tãm cã, în codurile NFPA, existã o paletã mai largã de soluþiiaplicabile pentru mãsurile tehnice ºi constructive decât la noi.

Aceasta se explicã firesc atât prin poziþionarea diferitã asocietãþilor de asigurãri din cele douã þãri, cât ºi prin nivelulcomparativ de dezvoltare al celor douã economii. Sã nuuitãm cã presiunea unei pieþe puternic concurenþiale înOccident împinge firmele producãtoare de specialitate deacolo la o inovare continuã ºi la scoaterea pe piaþã mereu anoi produse – care, în general, se înscriu pe o pantã perma-nent ascendentã a preþurilor. În final, aceastã diferenþã setraduce prin soluþii mai moderne, mai eficiente (eventual?!?)dar cu siguranþã mult mai scumpe!

Aceastã politicã (de a mãri permanent preþurile echipa-mentelor, în virtutea unei eficienþe sporite, datoratã uneisuperioritãþi tehnice de multe ori discutabilã) este greu deacceptat ºi de aplicat în condiþiile din România, tocmai dincauza tendinþelor prezentate mai sus (care descurajeazãacest tip de investiþii).

În acelaºi timp, însã, trebuie avutã în vedere ºiscãderea realã, în timp, a eficienþei mãsurilor implementatedin locaþia analizatã:

• constructive (prin uzura normalã sau extraordinarã aclãdirii);

• tehnice (prin uzura de exploatare, cât ºi prin uzura moralãa acestor sisteme) care conduc, dupã perioada de garanþie (îngeneral de 2 ani) la scãderea sensibilã a performanþelor aces-tora ºi la necesitatea consecutivã a implementãrii unor mãsuricompensatorii de mentenanþã corectivã (care pot fi dificil deimplementat ºi reprezintã sume consistente!).

Propunerea noastrã se referã la cea de a treia categoriede mãsuri – cele operaþionale, unde, acþionând permanentºi inteligent (în perfectã concordanþã cu modificãrileapãrute în teren), considerãm cã se poate obþine omenþinere, timp mult mai îndelungat, a nivelului maximiniþial de securitate la incendiu în organizaþie (adicã o secu-ritate realã ºi eficientã) compensând diminuarea efi-cienþei în timp a mãsurilor constructive ºi tehnice prinþinerea la zi, amplificarea ºi îmbunãtãþirea permanentãa conþinutului mãsurilor operaþionale – vezi coloanele 1ºi 2 din figura 1 ºi figura 2.

În condiþiile actuale de la noi, aceastã abordare compen-satorie a mãsurilor operaþionale, în raport cu cele construc-tive ºi tehnice, prezintã mai multe avantaje deloc de neglijat:

1. sunt mult mai ieftine decât cele constructive sautehnice;

2. nu apar la începutul investiþiei iniþiale ci se aplicã pro-gresiv de abia în faza de exploatare (nu mãresc costuliniþial al investiþiei);

3. sunt proprii fiecãrei situaþii în parte, la nivelul dedecizie al Beneficiarului ºi la îndemâna acestuia – condu-când la o adaptare eficientã a mãsurilor de siguranþã la foc;

4. sunt flexibile (adaptabile la modificãrile interne ºi exter-ne care pot apãrea în timp). Astfel, ele rãmân mereu “la zi”faþã de soluþiile constructive ºi tehnice care îmbãtrânesc ºi seuzeazã fizic ºi moral. În acest fel, se poate menþine niveluliniþial de protecþie la foc, în ciuda faptului cã soluþiile construc-tive ºi tehnice îºi pierd progresiv din eficienþã, prelungind ast-fel ºi perioada de valabilitate/viaþã a acestora – vezi figura 2;

5. în acelaºi timp, ele pot marca ºi în România trecereade la metodele prescriptive la cele ale ingineriei securitãþiila incendiu.

Aceasta este VIZIUNEA SPC ASUPRA ABORDÃRIISECURITÃÞII LA INCENDIU ÎN ROMÂNIA DE AZI,viziune care are 3 avantaje majore:

1. reduce puternic cheltuielile iniþiale necesare atingeriiunui nivel eficient ºi real de securitate la incendiu, apãrândnumai în exploatare (când începe sã aparã profitul!);

2. este cea mai flexibilã în timp, prelungind niveluliniþial de SI foarte mult timp, permanent adaptat la noilestress-uri de SI care pot apãrea;

3. insistã pe latura educativã, integratã ºi proceduratãa formãrii personalului – domeniu în care România este multîn urmã în raport cu statele avansate.

Aceastã viziune asupra abordãrii securitãþii la incendiu oaplicãm consecvent în toate proiectele noastre, cu încrede-rea fermã cã, în acest fel:

1. ne ajutãm clienþii în obþinerea unei siguranþe la focreale ºi eficiente cu costuri mai mici;

2. desfãºurãm o activitate educativã de ridicare a con-ºtiinþei oamenilor, în scopul implementãrii în fiecare societate aunei culturi organizaþionale proactive de securitate laincendiu;

3. ridicãm nivelul general naþional de securitate laincendiu ºi aducem România la nivelul þãrilor dezvoltateale domeniului.

Pentru toþi cei interesaþi de problematica securitãþii laincendiu ºi de abordãrile ei moderne, un rol important înaceastã acþiune, permanent ºi constant, îl are ºi ªcoalaPROMETEU cu sesiunile sale dedicate celor mai stringenteprobleme ale practicii domeniului. Vã invitãm sã urmãriþipe site-urile noastre specifice (www.siguraprometeu.ro;www.sigura.ro; www.asociatia-asi.ro) programãrile acestoracþiuni ºi sã participaþi la ele, ridicându-vã astfel nivelul pro-fesional prin participarea la dezbateri active sau audiindprofesioniºtii domeniului (români sau strãini).

De asemenea, SPC organizeazã Conferinþe inter-naþionale anuale, pe subiecte de actualitate mondialã aledomeniului, cu participarea unor prestigioase firme ºispeakeri. Cea mai recentã a avut loc la Hotel Radisson Blu,în octombrie 2015 – eveniment la care, probabil, o partedintre cititorii acestui articol au ºi participat.

Concluzii – încheiere1. Se poate obþine un nivel mai înalt de Securitate la

incendiu (eficienþã mãritã) mizând mai mult pe mãsurileoperaþionale - care asigurã ºi performanþele reale alesistemului.

2. Aceastã cale este mai ieftinã ºi asigurã perma-nentã adaptabilitate a conceptului de Securitate laincendiu faþã de modificãrile exterioare.

3. Firma SPC vã stã la dispoziþie cu suport tehniccorespunzãtor, pentru oricare dintre tipurile de mãsuride care aveþi nevoie: constructive, tehnice sauoperaþionale. �

SC SIGURA PROMETEU & CONSULT SRLDrum Balta Arin 4A, Sector 3, 032623 – Bucureºti

Tel: 021-312.31.32 | Fax: 021-314.45.37 | Mobil: 0740-255.744E-mail: [email protected] | E-mail autor: [email protected] | www.sigura.ro | www.scoalaprometeu.ro

Fig. 1

Fig. 2

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 201626

De la Siguranþã „la foc” la Securitate la incendiu -o fracturã de paradigmã în construcþii

Un domeniu arid ºi complex, tehnic ºi dependent de factoruluman de la concept pânã la utilizatorul de zi cu zi al clãdirilor,SECURITATEA LA INCENDIU evolueazã de la structura sa cadocument oficial pânã la vizibilitate ºi conºtientizare, în urma unoraccidente soldate cu pierderi de vieþi omeneºti.

Securitatea la incendiu trebuie sã reglementeze foarte distinctcâteva etape concrete ale unui posibil incendiu:

• EVITAREA iniþierii ºi implicit, a dezvoltãrii ºi propagãrii unuiincendiu;

• LIMITAREA, cu toate mijloacele, a extinderii incendiului;• ASIGURAREA STABILITÃÞII în caz de incendiu a elementelor

structurale sau care pot avea o influenþã majorã în incendiu;• evitarea TRANSMITERII incendiului ºi efectelor sale cãtre

construcþii învecinate;• EVACUAREA, în condiþii de siguranþã, a ocupanþilor clãdirii;• FACILITAREA intervenþiei pompierilor;• REDUCEREA pierderilor materiale. Tragedia de la #Colectiv reprezintã o lecþie pentru noi toþi,

plãtitã cu vieþile semenilor noºtri, pe care nu doar cã nu avem voiesã o dãm uitãrii cu trecerea timpului, dar care ne obligã sã ne reve-dem diagnosticul ºi sã facem tot ce se poate pentru a ne face bine.

Construcþiile, în general, deºi reprezintã 10% din PIB, devin undomeniu vizibil ºi prioritar în urma unor cutremure, incendii,catastrofe care ne readuc la realitatea în care nu mai discutãm de„preþul cel mai mic” ci de „preþul vieþii”.

„Folclor” – terminologie, confuzii...Fiind o niºã extrem de durã tehnic ºi deloc artisticã, cu denu-

mirea sa oficialã de inspiraþie francezã, „SECURITATE laINCENDIU” are puþini admiratori. Cu atât mai puþini sunt cei careînþeleg în detaliu legislaþia specificã, însãºi terminologia pro-ducând confuzii la nivel de „folclor de ºantier”, care beneficiazãdin plin de nuanþele limbii române:

• foc / incendiu - factor declanºator vs. fenomen în sine - înBritish STANDARD - „FIRE”

• ignifug / incombustibil / rezistent la foc - termeni caredefinesc aspecte diferite ºi concrete, dar care se folosesc cu marelejeritate unii în locul celorlalþi, generând o utilizare confuzã la nivelde masã, dar ºi la nivel de specialiºti

- Lemnul este combustibil, dar este, probabil, singurul mate-rial care ne poate garanta matematic perioada de stabilitate astructurii în timpul incendiului – în funcþie de esenþa de lemn ºidimensiunile geometrice. O condiþie esenþialã pentru a putea salvaVIAÞA este ca o clãdire sã nu colapseze înainte de a se reuºievacuarea ei, chiar dacã existã riscul ca avaria sã afecteze în pro-porþie de 100% clãdirea.

- Betonul armat, deºi incombustibil, se dezintegreazã în pro-porþii variate în prezenþa temperaturilor înalte generate deincendiu, în funcþie de timpul ºi tipul de expunere. Important dereþinut este cã procesul chimic de deshidratare a betonului, împre-unã cu dilatãrile ºi pierderea stabilitãþii armãturilor metalice, duc lao pierdere completã a caracteristicilor structurale calculate atâtstatic cât ºi dinamic.

- Vopseaua intumescentã, utilizatã ca protecþie în caz deincendiu pentru structurile metalice, „îmbãtrâneºte”, pierzându-ºicalitãþile pentru care a fost aplicatã ºi necesitând reaplicãri la inter-vale de timp nu foarte îndelungate.

• termoizolaþie / termoprotecþie - materialele uzuale pentrutermoizolaþii au caracteristici complet diferite de materialelefolosite pentru protecþia pasivã la foc sau protecþie la temperaturiextreme în mediul industrial

• ventilaþie / exhaustare / desfumare, toate sunt tubulaturi, decele mai multe ori asemãnãtoare, sau chiar „identice” în ºantier, deºitehnic soluþiile specifice le pot diferenþia fundamental. ªi atunciapare întrebarea fireascã, de ce la noi majoritatea sunt din tablã?

- Nu focul omoarã oamenii, cipanica – adrenalina accelereazãinhalarea de fum ºi gaze toxice.

• reacþie „la foc” / rezistenþa„la foc” - prima se referã la tipul dereacþie a materialelor în procesulde ardere – arde / nu arde / cu fum /picurã / stabilã sau nu etc. iar ceade-a doua la un cumul de capacitãþiale unui sistem testat, montatcorect, care îi conferã stabilitate întimpul incendiului, pe o perioadãpredefinitã prin standarde, agre-mente, normative

...sau limbaj profesional conform Standard SR ENISO13943:2011

«4.46 ardere - reacþie exotermã a unei substanþe cu un oxi-dant (4.246)

NOTÃ - Arderea emite în general efluenþi ai incendiului (4.105)însoþiþi de flãcãri (4.133) ºi/sau incandescenþã (4.168).

4.96 incendiu - <general> proces de ardere (4.46) caracte-rizat prin emisia de cãldurã ºi de efluenþi ai incendiului (4.105)ºi acompaniat de fum (4.293), flãcãri (4.133) ºi incandescenþã(4.168) sau de o combinaþie a acestor elemente

NOTÃ - În limba englezã , termenul „fire“ este utilizat pentru adesemna trei concepte, dintre care douã, fire (4.97) ºi fire (4.98) sereferã la tipuri specifice de ardere auto-întreþinutã având semnifi-caþii diverse ºi douã dintre ele sunt desemnate prin doi temenidiferiþi, atât în francezã, cât ºi în germanã.

4.97 foc <controlat> - ardere (4.46) auto-întreþinutã careeste deliberat organizatã pentru a produce efecte utile ºi acãrei propagare în timp ºi spaþiu este controlatã.

4.121 rezistenþa la foc - aptitudinea unei epruvete (4.321)de a suporta focul (4.97) sau de a asigura o protecþie contrafocului pe o anumitã duratã.

NOTA 1 - Criteriile caracteristice utilizate pentru determinarearezistenþei la foc în cursul unei încercãri la foc (4.132) standardizatesunt etanºeitatea la foc (4.113), capacitatea portantã (4.131) ºimaterialul de izolare termicã (4.327).

NOTA 2 - Calificativul ,,rezistent la foc“ nu se referã decât la aceastãaptitudine».

Dacã am reuºi sã ducem, în educaþia profesionalã specificãconstrucþiilor, cele 5 paralele între noþiunile ce se dislocuiesc înmod curent, vom realiza în scurt timp un salt calitativ... iar SIGU-RANÞA REALÃ va putea sã existe datoritã soluþiilor implementatecorect. „Economisirea” în construcþii poate sã coste SCUMP sau,uneori, preþul plãtit sã fie peste valorile materiale.

INCENDIU, înainte / dupã – responsabilitatea ºi nevoia deeducaþie REALÃ

Scenariul de securitate la incendiu - spectrul de factori esteatât de variat încât nu poate exista ca un document unic punctual.Trebuie sã fie un subiect ºi un document VIU, început în faza dePROIECTARE, ºi permanent asistat, adaptat ºi actualizat în timpulEXECUÞIEI ºi EXPLOATÃRII lucrãrilor.

Teoretic indispensabil, practic IMPOSIBIL sã fie complet ºiuneori chiar ABSENT cu desãvârºire din viaþa clãdirii, scenariulde protecþie la incendiu implicã eforturi financiare, RESPON-SABILITÃÞI reale ºi nu „proprie rãspundere”, CONTROL, ...ºi unCLIªEU FORMAL: plan de evacuare, fiºe de protecþia muncii,mãsuri P.S.I – Protecþia ºi Stingerea Incendiilor.

...ºi viaþa de zi cu zi continuã lin, iresponsabil, cu sinusoidetragice din când în când, cu mici fracturi de paradigmã, încãrcatãparcã ºi-aºa de prea multe emoþii ºi griji sã ne mai putem gândi:

”ºi dacã totuºi mi se poate întâmpla ºi mie?”

Siguranþa la incendiu reprezintã principala temã de discuþie la CONTRACTOR – Confe-rinþa Naþionalã de Instalaþii ºi la Expo Conferinþa Internaþionalã de Arhitecturã ºi Design InteriorGIS, care vor avea loc la Hotel Radisson Blu Bucureºti în perioada 22 - 23 martie 2016.

Autor: arh. Florin ENACHE - Moderator al Sesiunii plenaretematice „Siguranþa la incendiuîn spaþiile publice”

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 201632

Protecþia la foc, cu ipsos armat,a construcþiilor din lemnprof. univ. dr. ing. Al. CIORNEI, ºef lucr. dr. arh. Daniel VIªAN, dr. ing. Florina DÎNGA

Extinderea închiderilor clãdirilorprin mansarde din lemn, precum ºialte construcþii cu structurã din lemn,impun exigenþe sporite privind asigu-rarea siguranþei la foc. În acest sens,plãcile din ipsos armat sunt produsecare asigurã o protecþie eficientã laincendiu a elementelor structuraledin lemn.

Rezistenþa la foc a elementelorstructurale din lemn este influenþatã de:

• viteza carbonizãrii;• capacitatea portantã a porþiunii

necarbonizate;• aportul elementelor de protecþie.Lemnul expus la foc formeazã un

strat de cãrbune la nivelul suprafeþeiexpuse. Grosimea stratului de cãr-bune creºte continuu, cu o ratã con-stantã. Stratul de cãrbune nu are,practic, rezistenþã mecanicã, decicapacitatea portantã a elementuluistructural din lemn expus la focdescreºte pânã când atinge o va-loare criticã, nemaiputând preluaîncãrcãri.

Temperatura ridicatã din timpulincendiului va afecta rezistenþa ºirigiditatea lemnului necarbonizat.

Timpul necesar pentru atingereaacestei valori critice reprezintã rezis-tenþa la foc a elementului structuraldin lemn. Rezistenþa la foc a ele-mentelor din lemn, respectiv timpulcât componenta necarbonizatã poateprelua încãrcarea, este influenþatãde viteza carbonizãrii, de variaþiarezistenþei ºi a rigiditãþii în funcþie detemperaturã.

Viteza carbonizãrii lemnuluiLemnul se transformã, prin

degradare termicã, în cãrbune ºigaze, reducându-ºi densitatea, decirezistenþa mecanicã.

Analiza termogravimetricã a pro-belor de lemn, cu o vitezã cesimuleazã arderea din timpul in-cendiului, a relevat o variaþie impor-tantã a densitãþii în funcþie detemperaturã.

În condiþii standard de expunerela foc, creºterea iniþialã a car-bonizãrii lemnului este ridicatã,având, ulterior, o vitezã de modifi-care aproximativ constantã. Întrezonele de lemn necarbonizat ºi cãr-bune este o demarcaþie distinctã.La nivelul acestei suprafeþe seatinge o temperaturã de aproximativ300°C.

La o expunere standard la foc aelementelor din lemn, viteza de car-bonizare perpendicularã pe fibreeste de 3,6 cm/orã, valoare ce poatediferi în funcþie de esenþa lemnului,de densitate ºi de compoziþia chimicã.

Viteza de carbonizare este influ-enþatã de conþinutul de umiditate ºidensitatea lemnului, variind inversproporþional cu acestea.

Lemnul umed ºi dens determinão micºorare a vitezei de carbonizare,la 2,5 cm/orã, iar lemnul uscat ºiuºor mãreºte aceastã vitezã pânã ladublu.

La elementele structurale dinlemn cu dimensiuni mari, viteza decarbonizare este moderatã compa-rativ cu elementele cu dimensiunireduse, acolo unde acest parametrucreºte accentuat odatã cu tempe-ratura, la nivelul suprafeþei neexpuse.

Rata de carbonizare, pe direcþieparalelã cu fibrele lemnului, este dedouã ori mai mare decât cea pedirecþia perpendicularã pe fibre.

Efectul tratamentului de întâr-ziere a incendiului asupra vitezei decarbonizare va influenþa numai tim-pul pânã la aprinderea elementuluidin lemn.

Rata de carbonizare proprie unuiincendiu real depinde de severitateafocului la care sunt supuse ele-mentele structurale din lemn, caredepinde la rândul ei de materialulcombustibil ºi de rezerva de aerdisponibil.

Incendiul ºi proprietãþile lemnuluiProprietãþile termice sunt influ-

enþate de: densitate, conþinutul deumiditate, orientarea fibrelor, tem-peraturã ºi compoziþia chimicã alemnului.

Lemnul este un material higro-scopic, la care umiditatea variazã înfuncþie de temperaturã ºi de umidi-tatea relativã a aerului (de exemplu,valoarea de 9% a umiditãþii de echili-bru a lemnului se obþine la o tempe-raturã de 230°C ºi o umiditaterelativã a aerului de 50%).

Densitatea lemnului, la majori-tatea esenþelor, se încadreazã îndomeniul 300 - 800 kg/mc.

În ultimii ani, în domeniul construcþiei de locuinþe, dar nu numai, se foloseºte din ce în ce mai mult lemnul.Lemnul este, însã, un material cu o rezistenþã mai micã la foc. De aceea, el trebuie protejat în acest sens. Iarun produs foarte bun pentru protejarea lemnului la foc, dupã cum vã vom demonstra în acest articol, esteipsosul armat.

Fig. 1: Protecþia elementelor portante din lemncu plãci din ipsos armat

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 2016 33

Conductivitatea termicã a lemnu-lui este influenþatã de densitate ºiconþinutul de umiditate. În primaparte a incendiului, conductivitateacreºte liniar proporþional cu tempe-ratura. Creºterea temperaturii încontinuare conduce la o scãdereliniarã a conductivitãþii. Dupã tem-peratura de 200°C, lemnul începe sãse degradeze în substanþe volatileinflamabile, iar la 350°C lemnul,transformat în cãrbune, are o densi-tate aproximativ uniformã.

Cãldura specificã a lemnului vari-azã liniar cu temperatura. La lemnulexpus la temperaturi mari, cineticaarderii este exprimatã prin constan-tele ei ºi extinderea cãrbunelui.

Cinetica pierderii masei din cauzadegradãrii termice se prezintã astfel:pânã la 200°C se pierde 10% dinmasã, punct de la care descreºtereadevine mai accentuatã (la 280°C -25% ajungând chiar la 75% pentru350°C), dupã care variaþia esteaproape constantã. Cãldura ce sedegajã în reacþia arderii lemnuluivariazã între 370 KJ/kg (endotermic)ºi 1.700 KJ/kg (exotermic).

Proprietãþile mecanice ale lemnu-lui sunt influenþate de temperaturã.

Modulul de elasticitate al lemnu-lui (la umiditate mai micã de 12%) vadescreºte încet pânã la 200°C, dupãcare micºorarea este mai rapidã.

Rezistenþa la întindere a lemnului(umiditate < 12%), în lungul fibrelor,descreºte lent cu temperatura, pânãla 200°C, iar dupã aceastã limitãmicºorarea se accentueazã. Rezis-tenþa la întindere a lemnului încãlzitse reduce cu 24% la nivelul tempe-raturii de 350°C.

Dupã rãcire ºi recondiþionare, laun conþinut al umiditãþii de 12%, oparte importantã din aceastã rezis-tenþã este recâºtigatã.

Rezistenþa la compresiune des-creºte mai rapid în funcþie de tem-peraturã decât cea la întindere.Dupã rãcire ºi recondiþionare (umi-ditate 12%), rezistenþa la compre-siune revine la valorile iniþiale.

În analiza la incendiu a lemnului,deformarea acestuia este în generalignoratã. Temperaturile pânã la100°C reduc conþinutul de umiditateºi conduc la contracþia lemnului,care depinde de: umiditate, esenþalemnului, orientarea fibrelor.

Datele experimentale confirmãvariaþia deformãrii lemnului în funcþiede orientarea fibrelor. Contracþialemnului variazã între 12% ºi 8% pedirecþia tangenþialã, radialã, iar pedirecþia longitudinalã valorile suntcuprinse între 0,1% ºi 0,2%, dar elepot fi mult mai mari la anumiteesenþe de lemn.

Lemnul complet uscat are uncoeficient de dilatare pozitiv. Coefi-cienþii de dilatare termicã liniarã suntproporþionali cu densitatea lemnului.Coeficienþii de dilatare termicã per-pendiculari pe fibre sunt de la 5 la 10ori mai mari decât cei paraleli cufibrele.

Curgerea lentã a lemnului, atâtcomponenta recuperabilã, cât ºi cearemanentã, sunt dependente de tem-peraturã, care influenþeazã compor-tarea termoreologicã a lemnului.

Rezistenþa la foc a elementelorstructurale din lemn depinde de:comportarea plãcilor protectoare,

extinderea carbonizãrii ºi capacitateaportantã a porþiunii necarbonizate.

Rezistenþa la foc a ansambluluiizolat depinde de: tipul (plãci rezis-tente la foc, plãci antifoc) ºi grosi-mea plãcilor din ipsos armat.

Suma rezistenþelor la foc ale plã-cilor de protecþie va reprezentarezistenþa minimã la foc a elementu-lui de lemn protejat.

Rezistenþa la foc a plãcilor dinipsos armat este aproximativ directproporþionalã cu grosimea acestora(placa de 10 mm are rezistenþa lafoc de 10 min; 12,5 mm - 15 min;18 mm - 20 min; douã plãci de 10 mm- 25 min).

Rezistenþa la foc a scheletului delemn depinde ºi de poziþia elementu-lui (stâlp, grindã) la care se adaugãizolarea sau nu cu vatã mineralã (laansamblurile de planºeu sau aco-periº) ºi finisajul exterior.

Rezistenþa la foc a elementelorstructurale din lemn - stâlp, grindã -expuse pe trei sau patru laturi la foc,se determinã cu ecuaþia din figura 4.

În cazul elementelor structuraledin lemn (grindã, stâlp) la care faþaneexpusã la foc este latura micã, seaplicã relaþia cu coeficienþii: C1 = 4sau 3; C2 = 1 ºi C3 = 1 sau 2.

Când una din laturile mari alegrinzii sau stâlpului nu esteexpusã la foc, se utilizeazã relaþiacu coeficienþii: C1 = 4 sau 3; C2 = 1sau 2 ºi C3 = 1 ºi se obþin valoriconstante ale rezistenþei la focpentru grinzile ºi stâlpii expuºi lafoc pe patru laturi.

În cazul grinzii expuse la foc pepatru laturi ºi stâlpului pe treilaturi, dimensiunea nominalã mi-nimã este de 15 cm (C1 = 4 sau 3;C2 = 1 sau 2 ºi C3 = 1 sau 2). �

Fig. 2: Protecþia stâlpului (l - expus la foc pe 4laturi) ºi a grinzii (II - expusã la foc pe 3 laturi) din

lemn cu plãci din ipsos armat

Fig. 3: Valoarea factorului f în funcþie de încãrcarepentru stâlpi, în funcþie de factorul KL/B, în care:K - factorul lungimii efective; L - lungimea liberã a

stâlpului ºi B - latura micã a stâlpuluiînainte de expunerea la foc

Fig. 4

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 201636

Structurile din aluminiu se bucurãde o popularitate enormã, care iaamploare de la an la an. Se constru-iesc faþade de clãdiri de utilitatepublicã, magazine sau reºedinþeparticulare extrem de durabile ºicare atrag privirile. Iar toate acesteadatoritã posibilitãþilor oferite de omaterie primã deosebitã - aluminiul.

În compania ALUPROF SA, carepromoveazã perfect conceptul tehnicpolonez în lume, aluminiul este per-ceput ca material al imaginaþiei, pebaza cãruia în unitãþile localizate înBielsko-Biala ºi Opole se fabricã sis-teme pentru construcþii moderne,inovatoare, deschise cãtre frumosºi orginale din punct de vedere alviziunii arhitecturale.

Pe baza structurilor din aluminiuALUPROF, au fost construite nume-roase obiective: stadionul din Gdansk,cu faþada sa de chihlimbar, devenitfaimos cu ocazia CampionatuluiEuro 2012, cel mai înalt turn din þarã,Sky Tower, aflat în Wroclaw, clãdirea

Filarmonicii din Szczecin MieczyslawKarlowicz, forma sa sugerând unaisberg, ºi multe altele.

Aluminiul, caracterizat de o rezis-tenþã ºi o capacitate portantã ridicate,se aflã pe locul al treilea printre celemai frecvente elemente chimice depe Pãmânt. Pe treptele mai înalteale podiumului se aflã numai oxi-genul ºi siliciul. În prezent, aluminiul

este unul dintre metalele cel maifrecvent utilizate. Materialul a fostdescoperit în anul 1825, însã surselenu sunt de acord cu privire la per-soana inventatorului; de obicei estemenþionat H. Ch. Oersted sau F.Wohler. Aluminiul se produce dinbauxitã. Din pãcate, Polonia nu dis-pune de zãcãminte bogate din acesttip de materie primã, însã în þaranoastrã funcþioneazã dinamic firmaALUPROF SA, care prelucreazãperfect aluminiul în produse cu osemnificaþie imensã pentru con-strucþii ºi arhitectura celor mai înalteexigenþe.

Grupa Kety, din care face parteALUPROF, prelucreazã aproximativ60 de mii de tone de aluminiu anual.În activitãþile companiei este vizibilãtendinþa cãtre echilibrul ecologic, deaceea se pune un accent deosebitpe reciclare, respectiv recuperareamaterialelor secundare, aluminiulpretându-se bine la o nouã prelu-crare.

În unitãþile din Bielsko-Biala ºiOpole sunt angajate peste 1.300 de

Din metalul viitorului - sisteme moderne ºi îndrãzneþePRODUCÃTOR: FIRMA POLONEZÃ ALUPROF SA

Un avion este fabricat în proporþie de 80% din acest aliaj – care este materialul ce permite planareaprintre nori. Aluminiul, cãci despre el este vorba, conduce în prima linie ºi în spaþiul terestru. Cu preciziabijutierului perfect, el este prelucrat de compania ALUPROF SA Polonia, care creeazã sisteme din aluminiupe mãsura nevoilor investitorului. Datoritã lor, construcþiile poloneze ºi nu numai, iau forme moderne ºiîndrãzneþe.

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 2016 37

persoane, iar datoritã activitãþii lorsunt fabricate produse de cea maiînaltã calitate. Succesul companieieste confirmat ºi de faptul cã celpuþin 6 din 10 clãdiri moderne carese construiesc în Polonia cuprindcomponente fabricate de ALUPROF.Aceste produse sunt testate de Insti-tutul de Tehnicã în Construcþii, ceeace ne dã siguranþa cã îndeplinesccele mai ridicate standarde ºi înraport cu zonele climatice diferite dinEuropa.

Compania ºi-a extins activitateaºi în afara graniþelor Poloniei -exporturile Grupei Kety reprezen-tând 40% din totalul vânzãrilor.Clienþii noºtri sunt firme din 45 deþãri ale lumii. Cele mai interesanterealizãri externe sunt: hotelul Hiltondin Kiev, centrul comercial ºi de dis-tracþii din Petersburg sau OlympicsAthletes Village din Londra.

„Concurãm nu numai cu furnizoriiinterni, ci ºi cu marile concerne ves-tice. Pe piaþa polonezã suntem percepuþidrept o companie modernã, flexibilã,plinã de inovaþii.“ – declarã TomaszGrela, preºedintele Consiliului deAdministraþie al ALUPROF. „Recurgem

întotdeauna la cele mai modernesoluþii. De exemplu, ALUPROF afost prima companie din lume care autilizat cel mai bun material izolator,material folosit anterior pe navelecosmice.“

Aluminiul a fost permanent pre-zent în construcþii ºi, datoritã pro-prietãþilor sale unice, joacã rolulprincipal în acest domeniu. Metalul însine are o valoare redusã, fiind nece-sarã prelucrarea sa corespunzãtoarepentru a-l transforma într-o compo-nentã de bazã a unui anumit obiectivconstruit. De aceea, precum Midastransforma în aur tot ce atingea, la felºi specialiºtii companiei ALUPROF SAPolonia creeazã din aluminiu siste-me deosebite pentru construcþii, da-toritã cãrora se schimbã în bineimaginea de ansamblu a clãdirilor dinPolonia ºi nu numai. �

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 201638

Lucrãri de racordare la Reþeaua Electricã de Distribuþie (RED)a Centralei Electrice Eoliene (CEE) Cerna, judeþul Tulcea

Staþia de transformare CEECerna 33/110Kv, situatã la intrareaîn localitatea Traian, judeþul Tulcea,face legãtura între cele 7 turbineeoliene marca GE de 2,5 kWfiecare ºi staþia electricã de trans-formare 110 kV Traian.

Capacitatea de producþie a parcu-lui eolian este de 17,5 MW.

Obiectul contractului a fost exe-cutarea lucrãrilor de construcþiicivile, instalaþii electrice de curenþislabi, joasã ºi medie tensiune înstaþia de transformare: la linia elec-tricã subteranã de 33 kV de aproxi-mativ 15 km lungime ºi la liniaelectricã subteranã de 110 kV (conexi-unea între staþia de 33 kV /110 kV ºistaþia de 110 kV Enel).

În cadrul contractului au mai fostexecutate ºi prizele de pãmânt pen-tru turbinele eoliene.

O dificultate ridicatã în acestproiect au constituit-o, pe de o parte,terenul uºor inundabil pe care seaflã staþia de transformare, motivpentru care a fost necesarã execuþiaunei perne de piatrã spartã de 1,7 madâncime pe care s-a ridicatprezenta staþie ºi pe de altã parte,terenul deosebit de dificil pe cares-au ridicat turbinele. Mai mult dejumãtate din linia electricã subteranãde medie tensiune este montatã înstâncã. Natura terenului de fundarea constituit o adevãratã încercare ºipentru execuþia prizelor de pãmânt.

Staþia este echipatã integral cuechipament Siemens, iar toatelucrãrile au fost efectuate cu per-sonal propriu TIAB, inclusiv capeteleterminale de 110kV.

Staþia este proiectatã sã func-þioneze fãrã personal de exploatare,fiind dotatã, în acest sens, cu apa-raturã de mãsurã ºi control de tipSCADA, care permite supraveghereade la distanþã a tuturor manevrelor.

Dupã finalizarea lucrãrilor, nu s-ausemnalat niciun fel de incidente.

Staþia electricã, realizatã cumaxim profesionalism de echipaTIAB Infra, a însemnat un nou stan-dard de calitate pentru staþiile elec-trice viitoare din zona Dobrogea,lucru confirmat de toþi cei implicaþi:beneficiar, proiectant ºi consultant. �

Antreprenor: SC TIAB SASubantreprenor construcþii civile: SC STRACO GRUP SRLBeneficiar: SC ENERGIA VERDE VENTUNO SRLConsultant: SC MONSSON ALMA SRLProiectant: SC ELECTRICAL CONSULTING SRL

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 201640

Raport de þarã seismicã:Bulina Roºie vãzutã de pe Planeta Roºie

Aspecte generaleActivitatea pe planeta gazdã

decurge normal. În þara de destinaþiesunt deplin acoperit ºi secretizat IT,pãmântenii continuã sã îºi imaginezespecia noastrã ca niºte fiinþe verzulii,cu ochi mari ºi urechi în pâlnie. În ul-tima lor creaþie, filmul „Marþianul”, nicinu apãrem, deºi acþiunea se petrecepe Marte. Ceva fantezii mai palpabilear fi în ultima serie din filmul „StarWars”, care ne aratã cã, deºi au ajunsla seria a VII-a, pãmântenii mai au destudiat. Puþine ziare ºi cãrþi susþin cã„marþienii sunt printre noi”, dar prinmijloace specifice am indus în publicideea cã acestea sunt fantezii.

Aspecte privind seismeleºi bulina roºie

Toþi românii spun cã, din pãcate,þara lor este expusã la cutremure.Acest fenomen numit seism saucutremur se aseamãnã cu ceea cesimþim noi pe Marte atunci când neloveºte câte un asteroid. Dar nuzguduirea terenului îi sperie peromâni, cât mai ales prãbuºirea acelorprotuberanþe înalte, unele sunt caniºte rafturi (ei le spun structuri sauconstrucþii), în care aceºtia locuiesc,ca ºi a altor chestii similare, completdiferite de ceea ce avem noi pe Marte.

Oamenii acestei þãri au construit, întimp, câteva milioane de locuinþe ºi auchiar ºi ºcoli înalte pentru ceea ce secheamã ingineria construcþiilor, ca ºiºcoli profesionale ºi de maiºtri etc. Sezice cã, de la un timp, unii locuitori,denumiþi ingineri, ar fi fost ºcoliþi ºi ºtiucum sã facã sã reziste acele structurila cutremur, unele foarte înalte ºi cumulþi oameni în ele. Nu ºtiu, însã, ce s-aîntâmplat, dar în ultimii ani aceºti spe-cialiºti nu sunt prea vizibili, aºa încât aapãrut aºa-numitul „fenomen Dorel”, osubspecie de pe ºantiere care nu estereglementatã în biologia localã. Aceºtias-au dezvoltat dupã principiul lacuneiîn lanþul trofic, mai ales dupã ce auplecat în alte þãri câteva milioane delucrãtori din construcþii.

Pãmântenii din România sunt sim-patici, gospodari ºi iubesc libertatea,aºa încât atunci când prind un aparta-ment vor sã aibã totul nou, spargpereþii vechi ºi ce mai gãsesc în jur, casã aibã spaþii libere în casã. Se parecã unii sunt în asociere cu aceeaºisubspecie de tip „Dorel”.

Pãmântenii nu au ajuns la evacu-area protonicã din spaþiile ocupate,aºa cum avem noi pe Marte, astfelîncât, la cutremure, mulþi sunt prinºiîntre ruine ºi mor sau sunt rãniþi.Cauza este cã românii þin foarte multla patrimoniu, aºa încât existã clãdirivechi, de care mulþi arhitecþi sunt

mândri, iar destui bucureºteni fiindcurajoºi locuiesc în blocuri înaltedin anii 1930 - 1940, chiar dacãau fisurat la seisme ºi se vãd înjur locurile unde existau clãdirisimilare, care s-au prãbuºit în1940 sau în 1977.

Raportez cã am vãzut,chiar în oraºul lor cel maimare, Bucureºti, aceste clãdiricu o bulinã roºie, care ar

însemna risc seismic clasa I;asta ar echivala cu impactul unui

asteroid de 1.000 GT asupra pla-netei Marte. Am gãsit niºte tabele în

care oricine poate citi cã, în Bucureºti,s-au consolidat 52 de clãdiri înaltecare prezentau acest risc. Mai sunt

încã 183 de clãdiri în clasa I de riscseismic ºi pericol public, alte 183 înclasa I de risc seismic, 307 în clasa IIde risc seismic, 86 în clasa III de riscseismic ºi 6 în clasa IV de risc seismicºi alte 1.599 încadrate în clase deurgenþã. Cele mai multe clãdiri deacest fel sunt blocuri, adicã acele raf-turi cu multe apartamente ºi foartemulþi locatari.

Paradoxal, apartamentele din clã-dirile cu bulina roºie sunt foarte cãu-tate ºi la preþ bun, deºi ar trebui sã fieinvers... Din informaþii clasificate (pesurse) am dedus cã numai tabelele cuaceste clãdiri la risc sunt foartenesuferite, nu ºi clãdirile. Cei mai mulþiclienþi vãd bulinele roºii ºi consultãtabelele, însã o fac numai dupã ce aucumpãrat un apartament într-o astfelde clãdire, ca sã nu fie forþati sã serãzgândeascã.

S-ar pãrea cã românilor chiar leplace sã li se spunã cã sunt „þara cucel mai mare risc seismic”, mai ales cuprivire la acest Bucureºti, deci nu suntorice fel de þarã ºi orice capitalã. Sezice cã pe fiecare român l-a marcat,din clasele primare, balada naþio-nalã Mioriþa, în care împãcarea în faþasorþii ºi morþii este sublim declaratã.

Este interesant cã la televiziunemulþi se plâng cã nu se consolideazãclãdirile clasate la risc seismic (deºi nulocuiesc în ele) în timp ce unii locatari(care chiar acolo locuiesc) se plâng cãde ce s-ar începe consolidarea cu ei încasã; de fapt mulþi nu vor nici sã fiemutaþi cât se lucreazã, de teamã sã nuli se ia proprietãþile. Se pare cã multorproprietari le este mai puþinã teamã decutremur decât de deranjul con-solidãrilor (plãtite în cea mai mareparte de stat), care fac zgomot ºi praf(cu care noi suntem atât de obiºnuiþipe Marte). Niciun proprietar nu segândeºte ce clãdire vulnerabilã valãsa moºtenire copiilor. Cred cã, dindragoste de istorie, de douã ori pe an,la 4 martie ºi la 10 noiembrie, înaceastã þarã se discutã patetic desprecutremurele care i-au distrus în 1977ºi 1940, dupã care se liniºtesc din nou.

Subsemnatul Marþian M. Marþian, cu nume de cod intergalactic MMMXXX123, teleportat de pe planetaMarte pe planeta Pãmânt, cu misiune de serviciu în þara România, transmit cãtre centrul de comandã urmã-toarele rãspunsuri privind numita „bulinã roºie”, ca urmare a întrebãrilor Conducerii MinisteruluiConstrucþiilor Marþiene despre construcþiile din România.

Pamflet

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 2016 41

Românii sunt de interes pentruMarte ºi din punct de vedere aldragostei pentru ºtiinþele pãmântului.Când se zguduie un pic scoarþa teres-trã, cineva apare la televiziune ºispune un numãr, de ex. „3” sau „3 pescara Richter”. Imediat toþi selumineazã la faþã ºi se liniºtesc...”Ahaaa...3 pe scara Richter”. Dupãcâteva minute încep întrebãrile ºiapare altcineva care le garanteazã cãnu va urma prea curând un cutremurmare, poate sã fie peste 100 de anisau mai mult, aceea este altã situ-aþie... Matematica localã este compli-catã pentru noi, aºa încât unii ar vreaca perioada medie de revenire a seis-melor sã fie mai mare decât intervalulcel mai mare care s-a întâmplat sã fieîntre unele cutremure istorice. Aici mãuimeºte cumva lipsa de logicã (oºtiinþã terestrã veche de vreo 2000 deani), deoarece seismologia lor i-aînvãþat cã, dacã vor fi mai rare, seis-mele vor fi mai puternice. Cu minteamea de marþian, mã întreb dacã uniis-au gândit ce ar face dacã ar maiapuca sã simtã sau sã audã un „7,3 pescara Richter”...!

Alte aspecteRaportez cã România este o þarã

cu climat acceptabil, deºi pentru noieste prea cald. În sezoanele cele maicalde, cu vegetaþie ºi fructe, lor chiarle place. Românii sunt de acord cã auo þarã frumoasã, deºi unii adaugã (ten-denþios) „pãcat cã este locuitã”. Aceastãafirmaþie, cu tragice rãdãcini umoristice,poate avea legãturã ºi cu expunerea ladezastre, care nu au lipsit în istoria lor.

Destul de des, zãpezile ºi viscoleleîi sperie pe români, deoarece îi iau penepregãtite ºi îi înzãpezesc. Se vedecã nu au trãit cu vânturile marþiene încoastã... Nu cunosc misterul acesteinecunoaºteri, deoarece fiecare familieare un calendar cu lunile si sezoanele,care au un climat destul de repetabil.Situaþia acestor viscole devenisegravã într-o asemenea mãsurã, încâtla un moment dat erau gata sãaccepte ca imnul naþional sã înceapãcu cuvintele „Iarna nu-i ca vara...”, toc-mai pentru a institui acest adevãrºtiinþific în mintea naþiunii.

Acum au acel aparat denumit tele-vizor (un sistem pãmântesc de conceptIT cam vechi, dar de mare succes) princare niste domniºoare vesele transmitavertizãri colorate de 10 ori pe zi, scris,vãzut ºi vorbit, pe care toþi le ascultã,deoarece sunt tinere ºi frumos îmbrã-cate, dupã care pleacã oricum la drumºi rãmân blocaþi în zãpadã pe undeva,fiind un subiect de bun rating la„Breaking News”... ”Zece automobiliºtiîngheþaþi pe Autostrada Soarelui. Ceface Guvernul?”.

ConcluziiCu toate cã am penetrat cu

metodele marþiene specifice toatewebsiturile necesare, câteva tone defiºe de hârtie (un material local cufuncþiuni multiple, deºi greu de înþelespentru colegii marþieni), ca ºi sis-temele cerebrale ale localnicilor îndrept, cu datele disponibile în prezentnu pot încã sã raportez dacã forma ºiculoarea bulinei roºii au vreo legãturãpozitivã sau negativã cu planetaMarte. La fel de mai greu îmi este sãvã explic ºi de ce nu reuºesc cei deaici sã scape de bulinã prin consoli-darea acelor clãdiri. Precizez cã, deaici, Marte se vede ca un disc roºiatic.Pãmântenii ne denumesc „PlanetaRoºie” ºi ei cred cã avem oxid de fier,pe care l-ar putea dori ca sã facãarmãturi. Deºi industria lor metalurgicãeste în curs de extincþie, aºteptareatransportului de minereu de fier de peplaneta noastrã ar putea explicaîntârzierea atâtor consolidãri. Poate cãromânii doresc sã transmitã un mesajde solicitare de ajutor din partea noas-trã, cu o bulinã roºie ca ºi PlanetaMarte!

Cu privire la cauza majorã acutremurelor, unii localnici se plâng cã,în sursa lor naþionalã Vrancea, ceva arfi fierbinte ºi gata de rupere, alþii zic cãpoate da, poate nu încã, poate va fimai adânc sau mai la suprafaþã, cãva fi mai spre Bucureºti sau mai spreChiºinãu etc. Pentru a-i ajuta ºi aîngheþa sursa, ca sã fie liniºte seis-micã deplinã ca la noi pe planetã,pânã îºi vor consolida clãdirile, am tes-tat metoda ºtiinþificã marþianã de blo-care a plãcilor tectonice prin insert devid cosmic condiþionat. Din pãcate, amconstatat cã placa africanã ºi placaindianã, mai ales placa arabicã, trimitîn subteran niºte stresuri contradic-torii, placa Europeanã suferã, cevasimilar ajunge în Vrancea ºi apare zil-nic în mass-media, din nou chestia cuRichter etc. Rog Centrul sã dea dis-poziþie colegilor marþieni care monito-rizeazã aceste plãci sã mã ajute sãliniºtesc situaþia, mãcar în acest anelectoral.

Apreciez cã mai toþi de pe aicisunt, în general, foarte ocupaþi, aºaîncât se poate explica de ce unii nu auparticipat prea mult la reducerea riscu-lui seismic, iar puþini au ajuns sã par-ticipe la acele consolidãri. Destui îºipetrec un timp considerabil în faþa tele-vizoarelor, nu atât la telenovele (unelem-au atras ºi pe mine, au niºte pixelifoarte sexy), cât pentru a soluþionaproblemele naþionale stringente, cumar fi ce fitze mai fac fotbaliºtii, finanþa-torii, cantautorii de manele, iar zilnicsunt satisfãcuþi de imagini ºoc despreceea ce se cheamã corupþie ºi mitã

(vã rog sã introduceþi aceºti termeni înconvertorul specific, au niºte particu-laritãþi dialectale ºi nu existã peMarte).

Oricum, românii sunt o populaþieblândã, cu excese pur individuale, aºaîncât m-am ataºat de toþi cei în caream fost incubat temporar. Nimeni nu afost stresat ºi obligat sã îºi con-solideze blocul ºi nu a fost pedepsit cãnu se supune legii cu reducerea riscu-lui seismic. Cu toate acestea, decurând, conducãtorii lor i-au supãratpuþin când au decis ca oamenii sã numai poatã intra în sãli sau localuriaglomerate, aflate în astfel de clãdiricu bulinã. În compensaþie, locatarii dela etaje sunt încã în acele clãdiri, darnumai în aglomeraþii mai mici, denu-mite familii.

Raportez cã mi-ar pãrea rãu caatâþia români sã piarã la un cutremur,în blocurile cu bulinã sau în altele, la unfenomen banal, care, în comparaþie cuceea ce suferim noi pe Marte din aste-roizi, este mai nimica. Propun Centruluisã analizeze dacã ar putea sã fie tele-portaþi urgent pe Pãmânt un numãr câtde mare de colegi din serviciul deincubare pentru evitarea riscurilor,într-o misiune de urgenþã. Dacã aceºtiaar intra ºi ar sta numai un timp înmintea câtorva mii de locatari, în primulrând în blocurile cu bulinã, le-ar puteainstala microsoftul de rulaj cu buclãînchisã „Vreau consolidare, fãrã amânare”,care i-ar face sã semneze actele deconsolidare, ar activa softul de amorti-zare a senzaþiilor de praf ºi zgomot lalucrãri ºi le-ar salva vieþile.

„P. S.: Raportez confidenþial pentruConsiliul Suprem de Apãrare de pePlaneta Marte cã pãmântenii se laudãcu pregãtirea unor grupuri de coloniºti,care sã ajungã pe orbita noastrã înnumai câþiva ani. Nu este exclus casã fie incluºi ºi niºte români, caz încare vã rog sã fie verificaþi prin radarulde telemedicinã galacticã toþi, pentrua-i identifica pe cei care pot avea genetip „Dorel”. Doar câþiva dintre aceºtiapot sã facã zadarnic tot ceea ce naþi-unea marþianã a construit, atât detrainic ºi invizibil, încât nu a fost niciperceput, nici pus în pericol de cei dinacest sistem solar sau din alte sistemeplanetare.”

Text gãsit în corespondenþa elec-tronicã în cadrul unei operaþiuni dedevirusare; orice afirmaþie aparþineentitãþii care l-a elaborat. �

Tradus din limba marþianã deEmil-Sever Georgescu

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 201642

Performanþa energeticã a clãdirilorOBSERVAÞII ªI COMENTARII LA ORDONANÞA NR. 13/2016

PENTRU MODIFICAREA ªI COMPLETAREA LEGII NR. 372/2005 ing. Carmen PAVEL, auditor energetic pentru clãdiri ICi, vicepreºedinte Asociaþia ESCOROM

Iatã cã, dupã ºase ani de la apariþia EPBD ºi dupã treiani ºi jumãtate de la depãºirea termenului de transpunereîn legislaþia naþionalã, Guvernul României încearcã sã-ºirespecte obligaþiile asumate. Urmeazã sã vedem dinreacþia CE dacã a reuºit sau nu.

Oricum, Ordonanþa (sau Legea, dacã legislativul vaavea timp sã se ocupe de ea) va trebui din nou modificatãpentru cã, în prezent, EPBD se aflã la finalul unui procesde evaluare de cãtre DG ENER, C.3, la finalul cãruiaComisia va emite o nouã formã a Directivei pe careStatele Membre vor trebui sã o aplice ºi, cu o mareîntârziere, desigur, o va pune în practicã ºi România, însãnumai dupã ce, conform tradiþiei, va fi ameninþatã cu onoua procedurã de infringement.

Pentru o perioadã de zece zile, în luna ianuarie 2016,proiectul Ordonanþei nr. 13/2016 a fost supus dezbateriipublice. Din analiza comparativã a textului propus iniþial ºia celui care a fost aprobat de Guvern, se pare cã soci-etatea civilã nu a avut nicio reacþie. Totuºi, ºtim din sursesigure cã au existat unele puncte de vedere diferite ºi su-gestii de îmbunãtãþire a textului Ordonanþei, care însã aufost desconsiderate. Sã nu ne mirãm, aceasta este o prac-ticã veche a autoritãþilor din România care „bifeazã” biro-cratic ºi cu lehamite obligaþiile care-i revin din apartenenþala UE, fãrã a avea în vedere scopul ºi efectul scontat alacestora.

Ce propuneri de îmbunãtãþire a ordonanþei au fostfãcute? Încercãm în cele ce urmeazã sã le sintetizãm pecele pe care le cunoaºtem (nu ne îndoim de faptul cã auexistat ºi altele):

Textul Ordonanþei:Art. 3. - Definiþii„15. clãdire al cãrei consum de energie este

aproape egal cu zero - clãdire cu o performanþã energe-ticã foarte ridicatã, la care consumul de energie esteaproape egal cu zero sau este foarte scãzut ºi esteacoperit, în proporþie de minimum 10% cu energie dinsurse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regene-rabile produsã la faþa locului sau în apropiere”.

Propunere de îmbunãtãþire:În Directiva 2010/31/UE (reformare), Art. 2. - Definiþii,

aflãm cã o: „clãdire al cãrei consum de energie esteaproape egal cu zero” înseamnã o clãdire cu o perfor-manþã energeticã foarte ridicatã, stabilitã în conformitatecu anexa I. Necesarul de energie aproape egal cu zerosau foarte scãzut ar trebui sã fie acoperit, într-o foartemare mãsurã, cu energie din surse regenerabile, inclusivcu energie din surse regenerabile produsã la faþa loculuisau în apropiere”.

Comentarii: În accepþiunea Guvernului României,necesarul de energie al unei clãdiri cu o performanþã ener-geticã foarte ridicatã este „acoperit, în proporþie de mini-mum 10%, cu energie din surse regenerabile”. Adicã,minimum 10% este echivalent cu exprimarea „foarte maremãsurã” din EPBD!

Dupã 31 decembrie 2018, clãdirile noi aparþinând auto-ritãþilor publice vor trebui sã aibã un consum de energieaproape egal cu zero (EED 2012/27/EU). Probabil cãaceastã „relaxare” de minimum 10% provine din faptul cãlipseºte total cadrul care sã permitã aplicarea acesteicerinþe a Directivei în România ºi nici nu se intenþioneazãpregãtirea lui. „Redefinirea” definiþiei permite, astfel, oadaptare formalã, birocraticã, din mers, la cerinþele UE,complet dezinteresatã faþã de obiectivul de a creºte per-formanþele energetice ale clãdirilor.

Textul Ordonanþei:Art. 3., punctul 3„Pentru clãdirile existente, certificatul cuprinde ºi

mãsuri recomandate pentru reducerea consumurilor ener-getice, cuantificate fizic ºi valoric, precum ºi pentrucreºterea ponderii utilizãrii surselor regenerabile deenergie în total consum.”

„Art. 14 aliniatul (7): Pentru evaluarea aplicãriimãsurilor cuprinse în planurile locale multianuale pre-vãzute la alin. (4), pânã la 30 martie anul curent pentruanul precedent, autoritãþile administraþiei publice locale

Istoricul preocupãrilor legislativului privind creºterea performanþelor energetice ale clãdirilor are un reperimportant în anul 2005, atunci când a fost elaborat cadrul legal, care a fãcut posibilã punerea în operã a pro-gramelor naþionale de renovare a clãdirilor.

Ulterior, legea a fost modificatã pentru a transpune prevederile Directivei 2010/31/UE a Parlamentului Euro-pean ºi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanþa energeticã a clãdirilor (Legea nr. 159 din 23 iulie2013), sub ameninþarea procedurii de infringement împotriva României. Pânã la acea datã, autoritãþile nufurnizaserã, încã, informaþii cu privire la implementarea Directivei, care ar fi trebuit sã fie transpusã în legis-laþia naþionalã pânã la 9 iulie 2012.

Dupã îndeplinirea acestei obligaþii ºi trecerea a încã trei ani, în februarie 2016, aºa cum se precizeazã înNota de Fundamentare a Guvernului României: „Având în vedere dosarul EU PILOT 7949/15/ENER, cu privirela implementarea corectã ºi completã a prevederilor Directivei 2010/31/UE (EPBD) a Parlamentului Europeanºi a Consiliului din 19 mai 2010, privind performanþa energeticã a clãdirilor ºi în conformitate cu calendarulpropus pentru concordanþa cu prevederile Directivei 2010/31/UE, este necesarã modificarea ºi completareaLegii nr. 372/2005, privind performanþa energeticã a clãdirilor, republicatã.”

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 2016 43

transmit Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Adminis-traþiei Publice planurile ºi mãsurile realizate prevãzute înacestea, cuantificate atât fizic, cât ºi valoric.”

Propunere de îmbunãtãþire:Trebuie precizat termenul pentru modificarea ºi actu-

alizarea metodologiei de calcul ºi a reglementãrilor nor-mative, în concordanþã cu prevederile acestui proiect deOG, în scopul:

• de a facilita aplicarea articolelor din Ordonanþã decãtre auditorii energetici;

• de a asigura furnizarea, prin certificatele de performanþãenergeticã, a unor informaþii ºi date corecte, în conformi-tate cu evoluþia preþurilor ºi a tehnologiilor pe piaþa de profil.

Trebuie precizatã instituþia responsabilã ºi termenul deelaborare ºi actualizare a indicilor de cost specificimãsurilor de creºtere a eficienþei energetice, care vor fipreluaþi în certificatele de performanþã energeticã aclãdirii.

Comentarii: Metodologia de calcul al performanþeienergetice a clãdirilor a fost elaboratã în anul 2006. Deºiau existat tentative de revizuire a ei, acest lucru nu s-aîntâmplat. În prezent, Metodologia, deºi funcþionalã, estedepãºitã ºi ar trebui sã fie actualizatã, pentru a reflectaschimbãrile care au avut loc în domeniul evaluãrii perfor-manþei energetice a clãdirilor. Lipsa precizãrii unui termenîn care sã se facã revizia va conduce la amânarea sine diea asumãrii acestei responsabilitãþi. Aceeaºi obiecþie seaplicã ºi celorlalte reglementãri tehnice care sunt, de re-gulã, depãºite încã din momentul apariþiei lor, din cauzaprocesului îndelungat de elaborare ºi aprobare. În timp celegislaþia (aºa cum am vãzut deja) se schimbã cu ofrecvenþã de circa cinci ani, reglementãrile în vigoare suntfoarte vechi iar specialiºtii care le aplicã trebuie sã facãadevãrate exerciþii de imaginaþie pentru a improviza core-larea lor cu starea de fapt din teren.

Evaluãrile fizice ºi valorice solicitate în Ordonanþã ar fiutile numai în scopul raportãrilor la nivel naþional. Ele ar fiînsã incorecte ºi complet necredibile în lipsa unor repereunitare ºi clare, valabile pentru toþi auditorii ºi incluse înmetodologia de calcul sau în alte acte normative.

Textul Ordonanþei:Art. 22.(5): „Deþinãtorii clãdirilor publice vor acþiona, în

perioada de valabilitate a certificatelor, pentru punerea înaplicare a mãsurilor recomandate incluse în certificateleelaborate pentru clãdirile pe care le deþin.”

(7): „Finanþarea activitãþilor/lucrãrilor se asigurã de labugetul de stat prin bugetele autoritãþilor administraþieipublice, în condiþiile legii ºi/sau din fondurile structurale ºide coeziune ale Uniunii Europene, în conformitate cu regu-lamentele ºi procedurile de accesare a acestor fonduri ºiîn condiþiile stabilite prin documentele procedurale speci-fice implementãrii programelor operaþionale.”

Propunere de îmbunãtãþire:aliniatul (5): Aceastã prevedere poate fi uºor eludatã

prin emiterea unui nou CPE cu un nou termen de valabilitate.Din textul legii nu rezultã (aºa cum se precizeazã în

Nota de Fundamentare) „obligativitatea ca, în perioada devalabilitate a certificatelor de performanþã energeticã,deþinãtorii clãdirilor sã punã în aplicare mãsurile recoman-date incluse în certificatele elaborate pentru clãdirile pecare le deþin, luându-se în considerare rolul de exempluce revine autoritãþilor administraþiei publice”.

Obligativitatea ca, în perioada de valabilitate a certifi-catelor de performanþã energeticã, deþinãtorii clãdirilor sãpunã în aplicare mãsurile recomandate incluse în certificateleelaborate pentru clãdirile pe care le deþin, se obþine prin:

A) acordarea de facilitãþi fiscale deþinãtorilor clãdirilorcare pun în aplicare mãsurile recomandate – facilitãþi carevor fi elaborate de autoritãþile responsabile; Se vor stabiliautoritãþile responsabile ºi termenele.

B) suplimentarea modalitãþilor de finanþare prevãzutede Art. 22 aliniatul (7) cu posibilitatea finanþãrii activitãþilor/ lucrãrilor de cãtre companii ESCO (prin contracte de per-formanþã energeticã). Având în vedere faptul cã cele maimulte autoritãþi publice ºi-au depãºit gradul de îndatorare,lipsa acestei surse de finanþare din proiectul de OG seconstituie intr-un obstacol MAJOR pentru aplicareamãsurilor de creºtere a performanþei energetice aclãdirilor în Romania. Aceastã mãsurã va fi însoþitã deactualizarea cadrului legislativ existent cu ajutorulautoritãþilor competente ºi al asociaþiilor profesionale ºipatronale de profil. Se vor stabili autoritãþile responsabileºi termenele.

C) mãsuri punitive: sancþiuni, amenzi etc. Va fi nomi-nalizatã instituþia responsabilã pentru urmãrirea respec-tãrii acestui articol al legii ºi precizate clar atribuþiile sale înacest sens.

Comentarii: Din pãcate, „rolul de exemplu ce revineautoritãþilor administraþiei publice” va mai aºtepta multpânã ce va fi pus în scenã. Cei vizaþi cu precãdere deOrdonanþã la capitolul „amenzi si sancþiuni”, sunt auditoriienergetici (ceea ce nu este rãu, având în vedere haosulcare domneºte în aceasta zonã), în timp ce autoritãþilelocale ºi centrale sunt „scutite” de orice penalizare, fie eaºi simbolicã. Este drept însã cã ordonanþa nici nu lemotiveazã sã aplice mãsurile prevãzute, acestea fiind totalneinteresante pentru cã nu aduc capital electoral. De altfel,aliniatul (5), nu face altceva decât sã acorde sfaturi – pepost de stimulente – privind posibilitatea Autoritãþiloradministraþiei publice locale de a finanþa astfel de investiþii,precum ºi a MDRAP de a iniþia acte normative prin care sãpromoveze mãsuri specifice. Nicio ºoaptã nu este rostitãdespre alte posibilitãþi de finanþare care sã reducã povarabugetelor locale, cum ar fi granturi ºi ESCO – prin con-tracte de performanþã energeticã (CPE).

Textul Legii 372:Art. 18.(2) Certificatul se elaboreazã ºi se elibereazã de cãtre

auditorul energetic pentru clãdiri, la solicitarea investitoru-lui / proprietarului / administratorului clãdirii / unitãþii declãdire ºi este valabil 10 ani de la data eliberãrii înscrisã încertificat, cu excepþia situaþiei în care, pentru clãdirea/uni-tatea de clãdire la care existã certificat în valabilitate, seefectueazã lucrãri de renovare majorã care modificã con-sumurile energetice ale acesteia.

Propunere de îmbunãtãþire: Ordonanþa asumã – în mod corect – faptul cã cerinþele

de performanþã ale echipamentelor energetice din dotareaclãdirilor se modificã rapid, simultan cu uzura lor, ceea cea determinat precizarea intervalelor la care se efectueazãinspecþii periodice obligatorii (Art. 23 a) ºi b)).

Aceeaºi abordare ar trebui sã existe ºi în ceea cepriveºte perioada de valabilitate a certificatului de perfor-manþã energeticã. Având în vedere modificarea para-metrilor energetici ai clãdirilor, ca urmare a condiþiilor de

continuare în pagina 44��

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 201644

exploatare ºi a cerinþei de aplicare a mãsurilor recoman-date prin certificatele de performanþã energeticã, seimpune actualizarea informaþiilor din certificatul de perfor-manþã energeticã într-o perioadã de timp mai scurtã decâtcea prevãzutã în prezent, de 10 ani.

Comentarii: Corelarea rezultatelor inspecþiilor peri-odice ale echipamentelor care intrã în dotarea clãdirilor ºicare pot sã aibã ca rezultat înlocuirea lor cu evoluþia pro-gresului tehnologic, cu procesul de conºtientizare alocatarilor, cu schimbãrile climatice ºi cu aºa-zisa „obliga-tivitate“ a aplicãrii mãsurilor recomandate prin certificatelede performanþã energeticã conduce la concluzia cã duratavalabilitãþii certificatelor de performanþã energeticã esteîn prezent mult prea mare ºi ar trebui redusã la maximum5 ani.

Textul Ordonanþei:Art. 28.(2) „Certificatele ºi sintezele rapoartelor de audit ener-

getic ºi ale rapoartelor de inspecþie a sistemelor deîncãlzire ºi climatizare se transmit, în format electronic, laMinisterul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice,în termen de maximum 30 de zile de la data întocmiriiacestora.”

(3) „Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi AdministraþieiPublice constituie bãnci de date specifice, scop în carepoate contracta, în condiþiile legii, proiectarea, realizareaºi gestionarea bãncilor de date specifice.”

(4) „Finanþarea cheltuielilor pentru proiectarea, reali-zarea ºi gestionarea bãncilor de date specifice eficienþeienergetice a clãdirilor se realizeazã de la bugetul de statprin bugetul Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Adminis-traþiei Publice, în limita fondurilor aprobate anual cuaceastã destinaþie ºi/sau din alte surse legal constituite,cu respectarea prevederilor Legii, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare, ºi ale Legii responsabilitãþii fiscal-bugetare.”

Propunere de îmbunãtãþire:Ordonanþa mai trebuie sa precizeze adresa exactã

unde se trimit - în format electronic - certificatele de perfor-manþã energeticã ºi sintezele rapoartelor de auditenergetic ºi ale rapoartelor de inspecþie a sistemelor deîncãlzire ºi climatizare.

Documentele respective trebuie înregistrate iar exper-tul trebuie sã primeascã o confirmare a trimiterii.

MDRAP nu a creat pânã în prezent o bancã de date ºinici nu a acordat finanþare pentru funcþionarea celei ges-tionate de cãtre INCERC.

Prin urmare, nu poate fi evaluat efectul mãsurilor decreºtere a performanþei energetice a clãdirilor ca urmare aprogramelor naþionale sau cofinanþate internaþional ºi cuatât mai puþin poate fi corelat acest efect cu tipul efortuluiinvestiþional (public sau privat) depus.

Comentarii: Interesul demonstrat de aceste prevederiale ordonanþei faþã de rezultatul investiþiilor din bani publicipentru creºterea performanþei energetice a clãdirilor aflateîn proprietate privatã (majoritatea clãdirilor renovate pânãîn prezent o constituie blocurile de locuinþe) este minimspre nul.

Textul Ordonanþei:Art. 30.(2): „b) verificarea anualã, prin sondaj, a minimum

10% din certificatele ºi rapoartele de audit energetic, pre-cum ºi din rapoartele de inspecþie a sistemelor deîncãlzire ºi de climatizare, înregistrate anual în bãncile dedate specifice.”

(3): „Inspectoratul de Stat în Construcþii - ISC prezintãMinisterului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publicetrimestrial, anual, precum ºi la solicitarea acestuia,rapoarte cu privire la activitatea de control desfãºuratã ºimãsurile dispuse, inclusiv sancþiunile aplicate.”

Propunere de îmbunãtãþireConcluziile verificãrilor vor fi publice ºi însoþite de ela-

borarea unor recomandãri pentru modificarea periodicã ametodologiei de calcul ºi a reglementãrilor normative.

Nerespectarea acestor atribuþii, de cãtre instituþiileresponsabile, va fi sancþionatã cu amenzi contraven-þionale, în funcþie de natura ºi gravitatea faptei.

Comentarii: Din nou, factorii responsabili de monito-rizarea, analiza ºi corectarea normelor ºi a reglementãriloraplicabile nu sunt interesaþi sã-ºi asume respectareaprevederilor legale pe care ei înºiºi le emit. Remarcãmfaptul cã drepturile ºi obligaþiile nu sunt distribuite echitabiltuturor actorilor ci toate obligatiile se concentreazã cãtreauditorul energetic care are cele mai mari restricþii, în timpce autoritãþile publice, care trebuie sã aplice prevederilelegii, au toate drepturile iar obligaþiile lor sunt strict formale.

Textul Ordonanþei:Art. 351.„În scopul informãrii unitare a tuturor factorilor interesaþi

în creºterea performanþei energetice a clãdirilor, reducereaconsumurilor energetice ºi creºterea ponderii utilizãriienergiei din surse regenerabile de energie în total consumde energie primarã, actele normative ºi reglementãriletehnice în vigoare, aplicabile creºterii performanþei ener-getice a clãdirilor, se regãsesc pe pagina de internet aMinisterului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice.”

Propunere de îmbunãtãþire:Concluziile verificãrilor ºi recomandãrile elaborate de

ISC ºi de cãtre alte instituþii care gestioneazã bãnci dedate specifice vor fi publicate pe pagina de internet aMinisterului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publiceºi vor fi obligatoriu preluate ºi promovate de asociaþiileprofesionale ºi patronale din domeniu.

Nerespectarea acestor atribuþii de cãtre instituþiileresponsabile va fi sancþionatã cu amenzi contravenþionaleîn funcþie de natura ºi gravitatea faptei.

Comentarii: „Informarea unitarã” se referã în textulordonanþei numai la acte normative ºi reglementãritehnice în vigoare, de cele mai multe ori depãºite de reali-tate ºi care nu intereseazã decât specialiºtii careactiveazã în domeniu. Directiva EPBD pune accent peasumarea, de cãtre factorii de decizie, a informãrii publicu-lui larg (proprietari, chiriaºi) ºi nu a specialiºtilor care aumijloace specifice de informare.

Din nou, rezultatele verificãrilor de la Art. 30 nu suntaccesibile factorilor interesaþi. Lipsa transparenþei încomunicarea publicã a unor concluzii derivã ºi dinasumarea faptului cã aceste prevederi au un rol foarte dis-cutabil, doar punitiv ºi nu de îmbunãtãþire a cadrului ge-neral necesar creºterii performanþei energetice a clãdirilorca ºi a performanþei specialiºtilor. Lipsa controlului dinpartea societãþii civile va conduce la aplicarea dis-creþionarã a mãsurilor de verificare.

ªi pentru ca tabloul sã fie complet, mai remarcãm ºilipsa normelor de aplicare pentru care, timp de 10 ani, nus-a gãsit timp de elaborare. �

�� urmare din pagina 43

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 201646

EURO QUALITY TEST EXPERTIZE - CONSULTANÞÃ - TESTE LABORATOR CONSTRUCÞII

Domeniul de activitate al SC EURO QUALITYTEST este cel care se referã la agremente ºiexpertize, activitãþi de inginerie ºi consultanþãtehnicã legate de acestea, necesare în domeniulconstrucþiilor.

Serviciile furnizate de societatea noastrã cuprindurmãtoarele prestaþii de care poate beneficia oricefirmã din construcþii pentru eficientizarea activitãþiisale:

1. Expertizare, Consultanþã (Inginerie, Proiectare,Dirigenþie de ºantier, Monitorizãri) ºi Testãri in situconstrucþii ºi cãi de comunicaþii – Drumuri, Cãi Ferate,Poduri, Lucrãri de artã, Construcþii civile ºi industriale.

2. Consultanþã tehnicã în vederea Certificãrii con-formitãþii produselor ºi materialelor de construcþii.

3. Laborator încercãri construcþii grad II autorizat ISCpe domeniile:

• GTF (Geotehnicã ºi teren de fundare);• MBM (Materiale pentru Betoane ºi Mortare); • BBABP (Beton, Beton Armat, Beton Precomprimat);• AR (Armãturi de Rezistenþã din oþel beton, sârmã

sau plase sudate);• ANCFD (Agregate naturale pentru lucrãri de CF

ºi Drumuri);• MD (Materiale pentru drumuri);• D (Drumuri);• HITIF (Hidroizolaþii, izolaþii termice ºi izolaþii fonice);• VNCEC (Verificãri nedistructive ºi ale comportãrii

în exploatare a construcþiilor).4. Studii Geotehnice, Geologotehnice, Hidrogeo-

logice ºi Impact de mediu, Foraje pentru apã, forajede observaþie nivel hidrostatic ºi epuismente pentruconstrucþii ºi cãi de comunicaþii.

5. Cadastru ºi Topografie – Cadastru, Intabulare,Planuri Topografice de detaliu, GPS, Consultanþã,Asistenþã, Execuþie, Monitorizare topograficã.

6. Arhitecturã ºi Proiectare – Documentaþii tehniceîn vederea realizãrii de Planuri urbanistice - PUG(General), PUZ (Zonal), PUD (Detaliu), CertificatUrbanism (CU), Autorizare de Construire (DTAC),Proiectare (PTh+DDE).

7. Subtraversãri prin foraj dirijat de cãi de comuni-caþii - drumuri ºi cãi ferate.

Eficienþa prestaþiei noastre este garantatã de

faptul cã firma are în componenþa ei un personal

competent / recunoscut / atestat / autorizat de:

• ISC – ªef laborator ºi ªefi Profile;

• MLPAT (MLPTL): - Diriginþi/Inspectori de ªantier,

AQ, CQ, Verificatori de proiecte ºi Experþi Tehnici pe

domeniile Af, A1, A2, A3, A4, B2, B3, D;

• ANCPI - Experþi clasa I Cadastru / Cartografie /

Geodezie;

• MTI-AFER – Responsabili SC.

În acest sens, este bine de ºtiut cã EURO

QUALITY TEST SRL are documentat, implementat

ºi certificat un Sistem de management integrat,

conform standardelor SR EN ISO 9000:2008 -

Calitate, 14001:2005 - Mediu ºi OHSAS 18001:2008

- Sãnãtate ºi Securitate Ocupaþionalã, iar pentru

Laboratorul de încercãri conform SR EN ISO/CEI

17025:2005.

Prestigiul societãþii noastre este strâns legat ºi

de faptul cã EURO QUALITY TEST SRL este mem-

brã a asociaþiilor profesionale:

• CNCisC - Comisia Naþionalã Comportarea in Situ

a Construcþiilor;

• APDP - Asociaþia Profesionalã de Drumuri ºi

Poduri din România;

• SRGF – Societatea Românã de Geotehnicã ºi

Fundaþii;

• ISSMGE - Societatea Internaþionalã de Mecanica

Solului ºi Inginerie Geotehnicã;

• AICPS – Asociaþia Inginerilor Constructori

Proiectanþi de Structuri;

• RNLC - Reþeaua Naþionalã a Laboratoarelor din

Construcþii;

• EuroGeoSurvey - Societatea Europeanã a

Inginerilor Geologi. �

Echipa EURO QUALITY TEST

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 201648

Artiºtii Voroneþului ºi Leonardo da Vinci!PARALELÃ DUPÃ 500 DE ANI

ing. Nicolae ªtefan NOICA

latã de ce vom încerca un rãs-puns, fie ºi parþial, la întrebãrile demai sus, oprindu-ne la MãnãstireaVoroneþ, unde au fost finalizate,dar ºi cercetate lucrãrile de restau-rare în naosul bisericii.

Dând crezare legendelor, dupãfiecare victorie a domnitoruluiªtefan cel Mare în luptele pentrupãstrarea graniþelor þãrii, din ordi-nul sãu se înãlþa câte o bisericãsau mãnãstire. Voroneþul a fostridicat la sfatul sihastrului Daniel,un important „consilier ºi îndrumã-tor“ al voievodului.

Trei luni ºi trei sãptãmâni, atâtau lucrat meºterii la construcþiaVoroneþului. Era în anul 1488, iaropt ani mai târziu, în 1496, a fostterminatã ºi pictura din interior.

Iniþial, pentru exterior s-au folo-

sit materiale aparente. Ulterior, în

vremea lui Petru Rareº, s-au pictat

remarcabile fresce exterioare. Era

în 1547, iar cel ce pãstorea pemoldoveni era mitropolitul GrigorieRoºea, erudit teolog, care aurmãrit cu multã atenþie realizareaacestei picturi, sintezã, unicã înepocã.

Ce tehnicãs-a folosit pentru picturi?

S-a folosit pictura pe zid înfrescã, despre care arh. G. Vasarispunea cã este „cea mai mãiastrãºi cea mai frumoasã“. Ea îºi areînsã numele, contrar celorlaltegenuri de picturã (ulei, temperaetc.), nu de la materialele pe care

Vizitãm adesea mãnãstirile din nordul Moldovei ºi suntem mereu impresionaþi de ceea ce aurealizat domnitorii noºtri acum 500 de ani, de mãreþia acestor mãnãstiri, de frumuseþea picturilor, decum au rezistat ele vitregiei timpurilor...

Puþini sunt aceia care se întreabã ºi vor sã înþeleagã cum au putut înfãptui înaintaºii noºtri lucruriatât de trainice, cine au fost constructorii, cine au fost artiºtii - cãci despre artiºti poate fi vorba -care au conceput ºi realizat aceste picturi, care a fost tehnica pe care au folosit-o de au rezistat atâtavreme.

Cine sunt truditorii care le îngrijesc astãzi cu atâta suflet pentru noi ºi pentru urmaºi? Cu ceeforturi? Cum strâng ei banii pentru a le întreþine, pentru a le repara ºi restaura?!

Mãnãstirea Voroneþ

Mãnãstirea Voroneþ (detaliu)

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 2016 49

le foloseºte, ci de la baza pe carese picteazã, adicã tencuiala caretrebuie sã fie proaspãtã (în itali-anã, al fresco).

Seria de cercetãri efectuate cuprilejul restaurãrilor - în naos - apus în evidenþã tehnica deosebitãde construcþie a stratului suportzidãrie-tencuialã, de o calitateireproºabilã, pe care s-a aplicatapoi pictura.

Aºa cum aratã astãzi, dupã 500de ani, imaginile apãrute dupãcurãþare de sub depunerile aºe-zate în timp, putem spune doar cãacolo s-a întâmplat o adevãratãminune, pe care cuvintele nu o potdescrie.

La Voroneþ lucrãrile s-au des-fãºurat pe parcursul anilor 2000 /2001, fiind coordonate de prof.univ. O. Boldura, iar partea decercetare a asigurat-o prestigiosulinstitut Procema Bucureºti.

Ce explicaþie se poate datrãiniciei picturilor de care vorbim?

Mai întâi este de remarcat tim-pul scurs între executarea zidãrieiºi cel al picturii în frescã, de circaopt ani la interior ºi aproapepatruzeci de ani la exterior, ceeace a permis o uscare perfectã azidãriei suport.

Apoi, puritatea materialelor folo-site pentru tencuialã: var foartecurat ºi nisip cuarþos. Este merito-riu de subliniat ºi modul de obþi-nere a elasticitãþii sporite, prinarmarea tencuielii cu câlþi, paiesubþiri ºi pãr de animal.

Dar, cred cã cel mai importantaspect a fost realizarea acesteilucrãri de cãtre cãlugãrii - artiºti,care au folosit „sufletul, credinþa ºiharul lor ca principal liant“.

De toate acestea a depins com-portarea în timp a construcþiei,care a fãcut faþã variaþiilor de tem-peraturã ºi umiditate, dar ºi tuturor

cutremurelor ce au avut loc înintervalul de mai bine de cinci se-cole. Se cunosc oare autorii pic-turilor? În micã mãsurã. Doarnumele lui Marcu Pristavul s-apãstrat la Voroneþ. Fãrã îndoialã,însã, cã ºi ceilalþi autori au fostartiºti de mare sensibilitate ºi cul-turã ºi nicidecum simpli zugravi...

Pãstrând proporþiile unor com-paraþii în timp se poate spune cãpicturile de la Voroneþ, prin mãreþiaºi sensibilitatea pe care o transmitºi acum privitorilor, reprezintã

valori inestimabile, la fel ca ºi celeale titanilor picturii italiene.

De exemplu, celebra picturã„Cina cea de tainã“ a lui Leonardoda Vinci dateazã tot de la sfârºitulsecolului al XV-lea. Starea ei,astãzi, nu este prea bunã. Încã din1568, la câteva decenii de larealizare, arh. Giorgio Vasarispunea cã, citãm, „aceastã picturãse aflã într-o stare jalnicã, atât dincauza procedeului de picturã înfrescã folosit de Leonardo daVinci, cât ºi din pricina umezelii,a rãzboaielor ºi a restaurãrii“.

Înainte Dupã

Mãnãstirea Voroneþ (restaurare)

continuare în pagina 50��

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 201650

O explicaþie... tehnica frescei,care cere o execuþie rapidã, nu seprea potrivea cu ritmul de lucru,încet ºi laborios, al lui da Vinci.„Victimã, cum se spunea, ademonului cercetãrii“. În loc sãfoloseascã metoda tradiþionalã afrescei, pictorul a fãcut inovaþii.A acoperit zidul cu un strat de colo-foniu (sacâz), ceea ce i-a permis,pentru moment, sã transformefresca într-un tablou. Colofoniul,fiind o rãºinã transparentã, sti-cloasã, cãruia varul stins i-a dattãrie, s-a distrus, însã, în timp.

A fost tehnica artiºtilor moldovenisuperioarã celei folositede Leonardo da Vinci?

În acest caz, evident, realitatea

confirmã cã este aºa. ªi cred cã ar

trebui sã abordãm cu mai mult

curaj astfel de subiecte. De altfel,

bisericile din Bucovina s-au impus

ca o operã remarcabilã, de o fru-

museþe greu de confundat, care

meritã sã ocupe un loc de frunte în

patrimoniul universal. Aceastã

recunoaºtere ne ºi obligã, însã.

Cum se face cã în nordul

Moldovei, pe o zonã nu prea

întinsã, într-un interval de timp

relativ scurt, a apãrut o salbã de

mãnãstiri ce dãinuie admirabil

de 500 de ani?O explicaþie: domnitorii de

atunci înþeleseserã ceea ce, pesteveacuri, Nichifor Crainic exprimaatât de clar: „Evanghelia rezumã,în mare parte, problema culturalã amaselor. Când ea va ajunge carteade cetire a poporului, viaþa româ-neascã va fi cãpãtat puterea aceleiconºtiinþe morale, singura temeliede nezdruncinat pe care s-a clãditfrumos ºi mare...“

ªi ei, domnitorii, au înþeles sãofere poporului o carte deschisã -tiparul fãcea primii paºi - prinzugrãvirea ei pe pereþii lãcaºelor

de cult. Au fãcut aceasta cu aju-

torul unor cãlugãri-artiºti, ziditori

de lãcaºuri, dar ºi ziditori de

suflete. Au coborât cultura la omul

simplu al acestui neam.

Iar ei, domnitorii, au înþeles sã

se înconjoare ºi sã asculte de

„consilieri“ drepþi ºi dezinteresaþi...

ºi sã ridice lãcaºuri pe „mãsura

omului“... pe care sã ni le trans-

mitã, ca dovadã a credinþei lor în

viitorul acestui popor.

Dar Voroneþul mai transmite,

prin pictura sa, un mesaj - acela al

unitãþii celor douã biserici mari...

(prin gestul apostolilor Petru ºi

Pavel, care îºi dau mâna la

intrarea în rai... gest atât de frumos

descris de maicile care prezintã

Judecata de Apoi).

Adevãrat ECUMENISM în anul

1500!

ªi poate nu întâmplãtor, pe

pãmânt românesc, avea loc în

1999, dupã 1.000 de ani, vizita

unui PAPÃ, Papa loan Paul al ll-

lea, iar la Vatican, Papa loan Paul

al ll-lea ºi Preafericitul Patriarh

Teoctist semnau un document

comun pentru prima datã. �Mãnãstirea Voroneþ (detaliu)

Leonardo da Vinci - Cina cea de tainã

�� urmare din pagina 49

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 201652

PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞII

Mircea Mihailescu (1920 - 2006)

S-a nãscut la 1 octombrie 1920 înBraºov.

Dupã terminarea Liceului Andreiªaguna din localitate, a urmatcursurile Facultãþii de Construcþiidin Politehnica Bucureºti, pe carele-a absolvit în anul 1944.

ªi-a început activitatea didacticã,în funcþia de asistent, la disciplinaBeton armat (profesor, regretatulMihail Hangan), la PolitehnicaBucureºti. Între anii 1940 - 1952, afost ºef de lucrãri la disciplina Con-strucþii din beton armat la Institutulde Construcþii, Facultatea Drumuri ºiPoduri, iar în anul 1952, a fost numitprofesor suplinitor la AcademiaTehnicã Militarã din Bucureºti,predând cursul Construcþii din betonarmat. Între anii 1964 - 1990, a fostprofesor ºi ºef al Catedrei de con-strucþii din beton armat la InstitutulPolitehnic din Cluj-Napoca, iar, dinanul 1990, profesor consultant ºiconducãtor de doctoranzi la acelaºiinstitut, devenit universitate tehnicã.În paralel cu activitatea didacticã deexcepþie, prof. Mircea Mihailescu adesfãºurat o activitate laborioasã încercetare ºi proiectare.

Cercetarea ºtiinþificã a fost opreocupare permanentã a prof.Mircea Mihailescu, dovadã lucrãrileapreciate mai ales în strãinãtate. Apublicat peste 100 de memoriiºtiinþifice, abordând temele: Învelitorisubþiri speciale în teoria de mem-branã, Învelitori cu douã directoareºi plan director, Paraboloid hiper-bolic asimetric, Învelitoare velaro-idalã, Învelitoare descrisã de oecuaþie de gradul patru, Învelitoare

modelatã în formã de scoicã, Teoriade încovoiere la învelitori cilindricecu curburã variabilã, Precompri-marea învelitorilor subþiri cu cableinterioare ºi exterioare structurii,Calculul ºi experimentarea unui ele-ment lenticular prefabricat din betonprecomprimat, Criterii generale pen-tru analiza învelitorilor subþiri, Calcululºl experimentarea pe douã structurispaþiale precomprimate cu cableexterioare, Ecuaþiile de echilibru aleînvelitorilor subþiri în coordonateoblice. În afara acestor publicaþii,prof. Mircea Mihailescu a participatcu numeroase comunicãri ºtiinþificela sesiuni ºi congrese internaþionale,fãcând cunoscute realizãrile ºtiinþeiromâneºti în domeniu, prin lucrãrioriginale ºi de înaltã þinutã ºtiinþificã.

Adãugãm cã a condus ºi 31 deteze de doctorat, având un rol deseamã la formarea specialiºtilor dindomeniul construcþiilor din betonarmat.

În proiectare - devenitã o perma-nenþã - a activat, începând din anii1958 - 1964, la IPCT Bucureºti ºi acontinuat-o elaborând, singur sau încolaborare, un numãr impresionantde proiecte. Dintre cele peste 160 deproiecte pentru construcþii din betonarmat monolit ºi prefabricat, con-strucþii din lemn ºi metalice, amintim:depoul de locomotive din Braºov cu40 de învelitori cu douã directoare ºiplan director - menþionat în IstoriaConstrucþiilor Internaþionale, în anul1947, ca cea mai mare lucrare dinsud-estul Europei; învelitoare cilin-dricã în formã de S (centrul de

greutate confundat cu centrul de tor-siune) la Fabrica de ÞesãturiBucureºti, Filatura Rolan Sãvineºti;copertine precomprimate ºi parabo-loid hiperbolic asimetric la gara dinPredeal; paraboloizi intersectaþi laizvorul 24 Olãneºti; acoperiº în formãde paraboloid hiperbolic la gara dinBârlad; copertine prefabricate ºistructura gãrii din Braºov; clãdireaexpoziþionalã cu învelitori velaroidaleprecomprimate pe contur la Cluj; fun-daþii elastice pentru sudura metalelorprin explozie la complexul chimicFãgãraº; clãdiri etajate proiectate înconcepþie de tub perimetral, alcãtuitedin elemente prefabricate; Clãdiriindustriale etajate cu planºee che-sonate prefabricate ºi precomprimatecu deschideri mari de 12 m x 12 m lafabrica de medicamente Târgu-Mureº;acoperiº multifuncþional desfãºuratpe arii mari de 18 m x 18 m, 24 m x24 m, 36 m x 36 m, alcãtuit dintr-unsingur element prefabricat de 3 m x4 m, precomprimat bidirecþional la solºi liftat la cotã în Piaþa Oneºti;acoperiº cu 60 m deschidere, alcãtuitîn unitãþi cutate prefabricate ºi pre-comprimate de 35 t greutate la com-plexul chimic Bacãu; decantoareindustriale alcãtuite din elemente cudublã curburã asamblate cu cablepretensionate la Oneºti, Piatra-Neamþ, Piteºti, Timiºoara; acoperiºalcãtuit din învelitori prefabricate înformã de paraboloid hiperbolic la ca-tedrala din Reghin; clãdire din betonaparent pentru BancPost Cluj; Struc-turã metalicã înlocuitoare la Memori-alul Sighet etc.

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 2016 53

Pentru activitatea ºtiinþificã ºi deproiectare a obþinut urmãtoarele pre-mii: Premiul Aurel Vlaicu al Acade-miei Române, în anul 1957, pentrulucrarea Învelitori subþiri - Teorie ºiaplicaþii; Premiul Ministerului învãþã-mântului (cu colaboratori), în anul1967, pentru lucrarea Învelitoare detip paraboloid hiperbolic asimetricpentru acoperiºul gãrii din Predeal;Premiul Ministerului ConstrucþiilorIndustriale (cu colaboratori), în anul1977, pentru lucrarea Acoperiº demare deschidere alcãtuit din ele-mente cutate prefabricate din betonarmat ºi precomprimat pentrudepozitul de îngrãºãminte chimiceBacãu; Premiul Ministerului Indus-triei Uºoare (cu colaboratori), în anul1978, pentru lucrarea Acoperiº tipshed prefabricat din beton armatincluzând canale de ventilaþie.Proiectul a obþinut Medalia de argintla Expoziþia de Inventicã de laGeneva; Premiul Ministerului deConstrucþii Industriale (cu colabora-tori), în anul 1978, pentru lucrarea

Decantoare din beton armat, rea-lizate din elemente prefabricate cudublã curburã, aplicate la Constanþa,Piteºti, Cluj, Timiºoara.

În afara numeroaselor sale arti-cole ºi comunicãri ºtiinþifice, prof.Mircea Mihailescu a publicat secþi-unea Învelitori subþiri din ManualulInginerului Constructor, ediþiile 1959ºi 1977, ºi cursuri universitare de unînalt nivel didactic. Menþionãm, înmod special, cartea Construcþii debeton armat ºi precomprimat I.Structuri liniare (coautor) - lucrareoriginalã prin modul de prezentare,„examenul de ghid al profesoruluiasupra conþinutului ºi logicii deexpunere” - cum remarca în prefaþacãrþii.

Faptul cã prof. Mircea Mihailescueste o personalitate de seamã înºtiinþa ºi tehnica construcþiilor dinþarã, cunoscut ºi în strãinãtaterezultã ºi din monografiile în careapare cu date biografice: An Intro-duction to Shell Structures with Bio-graphical Sketches of the Most

Proeminent Designers, Ed. van Nos-trand Reinhold, New York FlorenceUSA 1992; Dicþionarul L’Art de l’inge-nieur, 1977 (considerat ca original ºinovator în domeniul învelitorilorsubþiri).

Pentru activitatea domniei sale, afost ales membru permanent alcomitetului Advisory InternationalComitee al International Associationfor Shell and Spatial Structures.

O activitate didacticã, ºtiinþificã ºide proiectare impresionantã!

Prof. Mircea Mihailescu a onoratprofesia de dascãl cu cea a omuluide ºtiinþã ºi de proiectant, situân-du-se alãturi de cele mai de seamãpersonalitãþi din domeniu. Dascãl deexcepþie, om de ºtiinþã, constructornovator, inteligent ºi de o aleasã cul-turã, a intrat în istoria constructorilorromâni!

A decedat în anul 2006.

(Din vol. Personalitãþi româneºti în construcþii -

autor Hristache Popescu)

Mircea Mihailescu: „Fonda-

tor“ este mult spus; mai de grabã,

rolul meu a fost de „promotor“ al unui

stil propriu de abordare a pregãtirii

inginerilor constructori la Universi-

tatea Tehnicã din Cluj-Napoca.

Îmi recunosc meritul de a fi reuºit

sã dezvolt disciplina de construcþii

din beton armat, care la venirea mea

la Cluj, în 1964, avea numai douã

cadre permanente, pentru ca în

1974, sã dispunã de ºapte cadre

didactice permanente ºi zece spe-

cialiºti în cercetare.Prin cercetãri de laborator ºi

elaborãri de proiecte, în paralel cuorele de curs ºi seminar, am cãutatsã promovez un mod dinamic deînvãþãturã: studenþii conduºi de pro-fesor, ºi împreunã cu el, urmãrindconvergent dobândirea cunoaºteriiºi totodatã, exerciþiul permanent alcreaþiei. Într-un asemenea spirit s-auproiectat obiective de importanþãnaþionalã: Gara din Predeal, Sala debox ºi lupte, Piaþa agroalimentarãdin Oneºti, depozitele mari deîngrãºãminte din Complexul ChimicBacãu ºi Fãgãraº, decantoarelestaþiilor de epurare de la Nãvodari,Oneºti, Timiºoara, Piteºti, Com-plexul Expoziþional Cluj, Fabrica de

O viaþã pentru o ideeL-am cunoscut pe profesorul Mircea Mihailescu, cu mulþi ani în

urmã, în activitatea mea de ziarist. Era pasionat de „învelitorile subþiriºi de structurile spaþiale”, inspirându-se ºi încercând sã transpunã înconstrucþiile proiectate de dânsul ceea ce natura „a construit”, multmai bine decât noi, în milioane de ani.

Îmi amintesc cã, de fiecare datã când încerca sã-mi demonstreze cã,printr-o anumitã formã ºi nu neapãrat prin grosime poþi asigura rezis-tenþa unei structuri, dãdea exemplul coajei de ou care, în ciuda subþi-rimii ei, este foarte rezistentã datoritã formei pe care o are.

Iatã, de altfel, câteva secvenþe dintr-un interviu pe care ni l-a acor-dat cu puþin timp înainte de a pãrãsi aceastã lume, profesorul MirceaMihailescu, cel care poate fi numit, fãrã a greºi, „fondatorul ºcolii debeton armat” de la Universitatea Tehnicã de Construcþii din Cluj-Napoca.

Ionel Cristea„continuare în pagina 54��

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 201654

Medicamente Târgu Mureº, douãspre-zece blocuri în Parc Cetate Albalulia, zece blocuri în municipiulSfântu Gheorghe etc. Construcþiilemenþionate au fost proiectate încolaborare cu studenþii ºi executatela standardele europene avansate,folosind conceptele structurilor spa-þiale ºi ale învelitorilor subþiri, coro-borate cu tehnica de punere înoperã, prin prefabricare ºi pre-com-primare (pretensionare). Mare partedintre studenþi, deveniþi ingineri, aususþinut teze de doctorat cu subiecteaprofundate, legate de obiectivelecitate anterior.

Rep.: Cea mai mare parte a activi-

tãþii dumneavoastrã profesionale

a fost dedicatã construcþiilor cu

tehnologia betonului în pânze

subþiri. Ce v-a atras atât de mult la

un asemenea tip de construcþii?

M.M.: Pânzele subþiri, pe care eu

le denumesc „învelitori subþiri” (în

traducere strictã: „thin shells”, „coques

minces”, ar fi „coji subþiri”), repre-

zintã clasa structuralã cea mai

avansatã, din punct de vedere al

performanþei constructive.

Învelitorile subþiri - dupã modelele

cojilor de ou, de nucã, a scoicii... -

sunt structuri de formã lamelarã ale

cãror calitãþi primordiale de rezis-

tenþã ºi rigiditate sunt asigurate prin

curbura formei materiale. Proiec-

tarea lor corectã implicã serioase

cunoºtinþe de geometrie diferenþialã

ºi analizã matematicã, pe lângã cele

de mecanicã a corpului solid.

Economia acestor structuri pro-

vine din reducerea volumului de

energie de deformaþie înmagazinat,

rezultat din punerea în coincidenþã a

suprafeþei lor mediane cu suprafaþa

de presiune datã de acþiunile exte-

rioare. În consecinþã, materialul

structural este solicitat preponderent

la eforturi axiale. Preocuparea pen-

tru economie este evident impor-

tantã, ea condiþioneazã vectorul

spre progres al omenirii. În mod spe-

cial, însã, m-a atras frumuseþea purã

(de substanþã) a învelitorilor subþiri,

expresie directã si obiectivã a logicii

mecanice care guverneazã natura.

Azi, când în fuga de banalitate se

forþeazã cãutarea cu orice preþ a

originalitãþii, învelitorile subþiri oferã

o excelentã modalitate de creaþie

integratã (holisticã) funcþionalã ºi

impresionantã în acelaºi timp.

Rep.: Care este deosebirea între

construcþiile cu betoane în pânze

subþiri ºi construcþiile obiºnuite?

Ce avantaje prezintã acest tip de

construcþii?

M.M.: învelitorile subþiri sunt mai

economice din punct de vedere al

consumului de materiale structurale

ºi mult mai expresive, ca imagine

plasticã, faþã de structurile tradiþi-

onale. De menþionat, însã, exigen-

þele sporite legate de conceperea ºi

execuþia lor (competenþã superioarã

în proiectare ºi rigoare tehnologicã

deosebitã la punerea în operã).

Rep.: Ce viitor consideraþi cã au

aceste tipuri de construcþii în

România?

M.M.: Cred în calitãþile creative ºide rafinament ale constructorilorromâni, care, având în vedere pro-prietatea de a se mula pe oriceformã a betonului armat, pot vedeaîn domeniul învelitorilor subþiri exe-cutate din acest material un câmppractic nelimitat pentru afirmareaingeniozitãþii lor.

Rep.: Ce pãrere aveþi despremodul cum se construieºteastãzi?M.M.: În Occidentul avansat

tehnologic, unde existã o stare denormalitate, lumea activã (inclusivtehnicienii) lucreazã cu toatã atenþia,priceperea ºi conºtiinþa de care suntcapabili, produsul efortului lor fiindsingura sursã de câºtig în viaþã.Acolo, societatea îºi asumã rãspun-derea de a înlãtura elementeleneproductive, încurajând obþinereaunui randament maxim pe seamaenergiei depuse ºi rãsplãtind echi-tabil reuºitele.

Integrarea noastrã într-o ase-menea normalitate, la nivelul nos-tru de inteligenþã, este imediataccesibilã, dacã subscriem fiecarela schimbarea de mentalitate,dupã care obiectivul comun sesitueazã mai presus de inte-resul individual. �

Gara Predeal

�� urmare din pagina 53

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 2016 55

Cele mai reprezentative lucrãri de construcþii,cãrora societatea le-a asigurat consultanþã tehnicãde specialitate, din anul 2000 ºi pânã în prezent, sunt:

a) Consultanþã ºi proiectare pentru accesare defonduri naþionale ºi fonduri europene:

� Proiecte integrate - Gugeºti, Jariºtea, Pãuneºti,Andreiaºu de Jos - jud. Vrancea; alte judeþe - FondulEuropean pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã(FEADR);

� Lucrãri de reabilitare ºi modernizare obiective deinteres local;

� Reabilitare ºi modernizare ºcoli;� Ansambluri de locuinþe pentru tineri - lucrãri deru-

late prin programul naþional ANL;� Ansambluri de locuinþe sociale;� Reabilitare termicã clãdiri;� Restaurãri ºi puneri în valoare ale monumentelor

istorice;� Înfiinþare sau dezvoltare de ferme de creºtere a

animalelor ºi procesãri produse alimentare - din FonduriEuropene pre ºi post aderare;

� Lucrãri de reabilitãri, balastãri ºi modernizãri dedrumuri de interes local;

� Lucrãri de alimentãri cu apã ºi canalizãri;� Înfiinþãri de baze sportive.b) Alte lucrãri:Efectuarea auditului energetic pentru reabilitarea

termicã a clãdirilor:� Ansambluri de locuinþe;� Reabilitare termicã a ºcolilor.c) Asistenþã tehnicã prin diriginþi de ºantier atestaþi.Toate serviciile de consultanþã, lucrãrile de proiectare

ºi alte servicii s-au înscris în termenele contractuale sta-bilite cu beneficiarii, iar calitatea lor s-a realizat conformcerinþelor exprimate prin specificaþiile contractuale.

INFRASTRUCTURANECESARÃ REALIZÃRII OBIECTULUI DE ACTIVITATE

Pentru desfãºurarea activitãþii de consultanþãtehnicã, societatea deþine o gamã de echipamente lT, demãsurã ºi control in situ, soft specializat, precum ºimijloacele de transport necesare pentru inspectarealucrãrilor de construcþii.

Pentru proiectare, societatea are un atelier dotat, oreþea de calculatoare, inclusiv programele necesareelaborãrii proiectelor de construcþii clãdiri, drumuri,instalaþii, reþele tehnico-edilitare.

În prezent, 18 specialiºti cu studii superioare suntpermanent la dispoziþia clienþilor.

De când funcþioneazã, SC ALMA CONSULTING SRLFocºani a primit premii, distincþii ºi atestãri. Deþinecertificãri:

ISO 9001/2008(Sistemul de Management al Calitãþii);

SR EN ISO 14001/2005(Sistemul de Management de Mediu);

SR OHSAS 18001/2008(Sistemul de Management

al Sãnãtãþii ºi Securitãþii Ocupaþionale).A fost ºi este permanent „abonatã“ la distincþiile

oferite în cadrul manifestãrilor prilejuite de TopulNaþional al firmelor private. �

Sc ALMA CONSULTING srl FocºaniARHITECTURÃ, INGINERIE ªI SERVICII DE CONSULTANÞÃ TEHNICÃ

Societatea comercialã ALMA CONSULTING SRL din Focºani s-a înfiinþat în anul 1992, la iniþiativadoamnei ing. Viorica ALEXANDRU MANTA, având ca obiect de activitate, în principal: arhitecturã, inginerieºi servicii de consultanþã tehnicã legate de acestea.

ALMA CONSULTING SRL Focºani mai asigurã, pentru cei interesaþi: consultanþã în domeniul relaþiilorpublice ºi comunicãrii, consultanþã pentru afaceri ºi management, testãri ºi analize tehnice, precum ºiactivitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice n.c.a.

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 201656

Green Court Bucharest (I)Ansamblu de clãdiri pentru birouri certificat LEED GOLD,

performanþã în proiectare ºi execuþie

ing. Mihai BIÞÃ, ing. Sorin VASILE, ing. Ionel BADEA,ing. Dragoº MARCU, dr. ing. Mãdãlin COMAN - SC POPP & ASOCIAÞII SRL

ing. Alexandra ENE - SC POPP & ASOCIAÞII - INGINERIE GEOTEHNICÃ SRL

Beneficiarul investiþiei de faþãeste grupul Skanska, unul dintrecele mai mari grupuri de dezvoltarede proiecte imobiliare ºi construcþiidin lume. Cu o vechime de peste125 de ani ºi aproximativ 57.000 deangajaþi în þãri din Europa, StateleUnite ºi America Latinã, grupulSkanska a realizat lucrãri de anver-gurã, printre care clãdirile 30 St.Mary Axe (turnul Gherkin), turnulWalbrook ºi Heron din Londra,Marea Britanie (unul dintre cele maiînalte din capitala britanicã), sta-dionul MetLife NewJersey ºi WTCTransportation Hub Oculus NewYork din Statele Unite.

În anul 2007 grupul Skanska afost ales „Constructorul Verde“numãrul 1 în Statele Unite, iar în2011 a primit distincþia de cea maiverde companie din Marea Britanie,în ciuda faptului cã domeniul în careactiveazã are un impact majorasupra mediului. O viziune oficialãdeclaratã de Skanska este cea a„celor 5 zerouri“: proiecte cu zeropierderi, zero accidente de muncã,zero incidente asupra mediului, zeroabateri etice ºi zero defecte. În anul2012 a fost clasificatã a 9-a cea maimare companie antreprenoare înconstrucþii la nivel mondial.

Pornind de la premi-sele amintite mai sus,g rupu l Skanska aînceput investiþiile înRomânia pe un ampla-sament din nord-estulBucureºtiului, unde seaflã în curs de execuþieun ansamblu de clãdiride birouri, având caregim de înãlþime 3Subsoluri, Parter ºi 11(12) etaje, cu o supra-faþã totalã desfãºuratãde cca. 95.000 m2, din-tre care cca. 60.000 m2

în partea suprateranã a clãdirilor.Subsolul se întinde pe aproape toatãsuprafaþa proprietãþii, iar cele treicorpuri supraterane de clãdire ocupãaproximativ 60% (conform indicato-rilor urbanistici autorizaþi) din supra-faþa terenului.

Aºa cum se întâmplã în modcurent la dezvoltãrile imobiliare demari dimensiuni, s-a optat pentru oabordare în faze a execuþiei, con-struindu-se, mai întâi, o incintã dinpereþi mulaþi, corespunzãtoare pri-melor douã corpuri supraterane,urmând ca, ulterior, sã fie continuatãincinta, pentru realizarea subsoluluicelui de al treilea corp.

Dezvoltãrile imobiliare, fie eleclãdiri de birouri, rezidenþiale saucomerciale, implicã, în special îninteriorul marilor aglomerãri urbane,necesitatea unui numãr mare desubsoluri, deci a unor excavaþii adânci.

Cerinþele de a proiecta soluþii maieconomice ºi mai practice pentru sus-þinerea excavaþiilor conduc la necesitateaunei înþelegeri mai bune a comporta-mentului sistemului de sprijinire.

Proiectul pentru aceastã inves-tiþie a fost elaborat în perioada 2012- 2014, execuþia lucrãrilor de fundaþiispeciale în perioada ianuarie - mar-tie 2013, iar lucrãrile la structurade rezistenþã au început din lunamartie 2013.

Prezentul articol descrie soluþiile tehnice utilizate pentru realizarea structurii de rezistenþã a imobilelorde birouri „GREEN COURT BUCHAREST“, situate în Str. Gara Herãstrãu nr. 4, sector 2, Bucureºti.

Pe verticalã clãdirea este compusã din trei subsoluri, parter ºi douãsprezece etaje, ultimul etaj avândfuncþionalitate tehnicã. Înãlþimea totalã suprateranã este de aproximativ 54,15 metri.

Proiectul de faþã a abordat soluþii tehnologice ºi de proiectare de ultimã orã pentru þara noastrã, printrecare: incintã din perete mulat îngropat, cu grosimea de 60 cm, sprijinit printr-un rând de ancore post-ten-sionate, implementarea sistemului de lucru BIM ºi al celui „Safety by design“, adoptarea unor produseemergente pe piaþa construcþiilor din România, cum ar fi dispozitivele mecanice pentru asigurarea conti-nuitãþii armãturilor, dornuri speciale din oþel de înaltã rezistenþã inoxidabil specifice pentru preluareatasãrilor diferenþiate dintre corpurile de clãdire, realizarea riglelor de cuplare metalice pânã la o înãlþime de2,5 m din tole cu grosimea de 40 mm etc.

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 2016 57

Proiectul structurii de rezistenþã aavut la bazã proiectul de arhitecturãelaborat de ARCHITECT SERVICE,arh. Constantin CIUREA ºi arh.Simona CIUREA.

Proiectarea instalaþiilor a fostasiguratã de MC GENERAL CON-STRUCT.

Beneficiarul imobilului estecompania SC BETA PROPERTYDEVELOPMENT COMPANY SRL.

Antreprenorul general ºi al lucrã-rilor pentru aceastã investiþie a fostSKANSKA CONSTRUCTION.

Structura de rezistenþã a clãdirii Aa fost realizatã de OCTAGON CON-TRACTING & ENGINEERING, iarinfrastructura clãdirii B a fost execu-tatã de cãtre DESACONSTRUCTION.

Lucrãrile aferente faþadelor, tipperete cortinã, au fost proiectate ºiexecutate de SKANSKA CZECHREPUBLIC.

PREZENTAREA GENERALÃProiectul este împãrþit în trei faze

de dezvoltare dupã cum urmeazã :• Faza 1 - infrastructura clãdirilor

A ºi B ºi suprastructura clãdirii A;• Faza 2 - suprastructura clãdirii

B ºi infrastructura clãdirii C;• Faza 3 - suprastructura clãdirii C.Suprafaþa construitã aferentã

Fazei 1 este de aproximativ 46.950 m2,din care cca 21.642 m2 în supra-structurã ºi 25.280 m2 în cadrulstructurii subterane.

Suprafaþa construitã aferentã Fazei2 este de aproximativ 20.250 m2, însuprastructurã.

Suprafaþa construitã aferentãFazei 3 este de aproximativ 27.825 m2,din care cca 17.568 m2 în suprastruc-turã ºi 10.257 m2 în cadrul structuriisubterane.

În total investiþia cuprinde osuprafaþã construitã de aproximativ95.025 m2. Infrastructura se dezvoltãpe înãlþimea a trei niveluri, cu o înãlþimede nivel de 4,70 m pentru subsolul 1ºi 2,95 m pentru subsolurile 2 ºi 3.

În ceea ce priveºte suprastruc-tura, aceasta se dezvoltã pe înãlþi-mea a treisprezece etaje, parter, 11etaje ºi etajul tehnic.

Înãlþimea de nivel a etajelorsupraterane este de 5,05 m pentruparter ºi de 3,85 m pentru etajelecurente.

IMPLEMENTAREASISTEMULUI DE LUCRU BIM

ÎN PROIECTAREA STRUCTURILORO particularitate a acestui proiect

o reprezintã implementarea la nivelulprocesului de proiectare a modelului

informaþional al clãdirii (BIM). Acestapoate fi considerat o tranziþie mar-cantã în practica proiectãrii.

În timp ce CAAD (Computer-Aided Desing and Drafting) automa-tizeazã aspectele tradiþionale deproducere a desenelor, BIM repre-zintã o schimbare fundamentalã avechiului sistem de tip „linie cu linie“ºi a întregului proces de gândireasociat acestuia.

Modelele 3D care constituie bazaBIM furnizeazã o îmbunãtãþiremajorã a comunicãrii informaþieispaþiale între oameni. Proiectarea,deºi adesea nu este în mod adecvatgânditã astfel, este un efort deechipã care implicã investitorul, arhi-tectul ºi inginerii de specialitate ºi,cu o tot mai mare recunoaºtere, pecei implicaþi în fabricarea ºi exe-cutarea proiectului. Realizarea unuiproiect implicã un nivel considerabilde coordonare ºi colaborare.

Pentru elaborarea modelului comun3D pe specialitãþile arhitecturã ºistructurã s-a utilizat programul AllplanNemetschek, în timp ce coliziunile ºideficienþele de proiectare raportatela traseele de instalaþii s-au detectatºi eliminat prin fiºierele standard IFCîncãrcate în programul Solibri ModelChecker.

Aceste noi posibilitãþi de comuni-care creeazã oportunitatea îmbunã-tãþirii produsului proiectanþilor. Elepermit, teoretic, comunicarea cu pro-gramele de analizã ºi simulare ceoferã informaþii în timp real pe par-cursul procesului de proiectare.Coordonarea din timp cu fabricanþii,prin intermediul modelelor clãdirii,extinde nivelul de coordonare în fazade construire.

Un prim aspect se referã la pro-iectarea conceptualã, aºa cum esteea perceputã în mod uzual. Impor-tanþa ºi refocalizarea pe proiectareaconceptualã este foarte bine ilus-tratã de curbele MacLeamy (fig. 2).

Fig. 1: Prezentarea fazelor de realizare a investiþiei

Fig. 2: Curbele MacLeamy (sursã internet)

continuare în pagina 58��

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 201658

Modelarea construcþiei esteavantajul principal al uneltelor degenerare BIM actuale. În prezent,principalul produs al acestei fazesunt planurile de detalii de execuþie,dar acest aspect urmeazã sã seschimbe în viitor, pe mãsurã ce mo-delul clãdirii va servi ca bazã legalãpentru documentaþia de execuþie.

Metodologia BIM permite investi-torilor, consultanþilor ºi antrepreno-rilor sã vizualizeze ºi sã înþeleagãevoluþia proiectului ºi problemele decoordonare într-un mod ce nu eraposibil înainte.

Desenele sunt extrase direct dinBIM ºi sunt adnotate pentru a cores-punde diferitelor cerinþe specifice.Aceste documente nu sunt produseindependent de model, ci desenelesunt efectiv conectate cu modelul,dimensiunile elementelor, cotele ºicelelalte detalii reflectând exactceea ce este modelat. Potenþialul deeroare sau omisiune este astfelfoarte redus.

Când elementele de arhitecturã,structurã ºi instalaþii sunt reunite într-osingurã interfaþã, echipa de proiec-tare are posibilitatea de a inova maieficient. Problemele care de obiceierau cunoscute abia pe ºantier pot fiacum rezolvate din timp, în faza deproiectare, acolo unde schimbãrile ºiîmbunãtãþirile pot fi administratemult mai economic.

Modelul structural joacã un rolcentral în tot acest proces. Cele maieficiente ºedinþe de coordonare ºirevizuire au loc atunci când mode-lele arhitecturale, structurale ºi deinstalaþii sunt disponibile pentru a ficombinate într-un singur model virtual.

La proiectele BIM, încãrcareamare este în stadiile iniþiale, cumajoritatea timpului de modelarepetrecutã în fazele iniþiale ale proiec-tului schematic ºi ale proiectuluitehnic. În timpul fazelor de întocmirea documentaþiei de execuþie ºi înperioada asistenþei de ºantier, fluxulde lucru se îngusteazã ºi este relativscãzut în termeni de modelare.

Echipele sunt formate încã de laînceputul procesului de design ºiîncep colaborarea mai devreme.Prin utilizarea tehnologiei BIM, echi-pele de proiectare pot fi reduse. Pemãsurã ce echipa alcãtuieºte mode-lul, tot mai multã informaþie devinedisponibilã.

Cu BIM, nu se mai poate proiectaîntr-un mod superficial. Modelul vaevidenþia rapid echipei de proiectareorice deficienþã.

Odatã cu sistemul BIM s-a dez-voltat ºi noul standard de interope-rabilitate IFC (Industry FoundationClass), acesta fiind o platformã neu-trã ºi nefiind controlatã de unul saumai mulþi furnizori. Este un format defiºier bazat pe obiecte cu un modelde date dezvoltat de „buildingSMART“.Cu ajutorul acestor noi instrumentese pot descoperi ºi elimina multeerori de proiectare.

Chiar dacã modul de lucru BIMeste relativ nou introdus pe piaþaromâneascã de construcþii ºi aplica-bilitatea lui a întâlnit multe impedi-mente în proiectul de faþã, eldeschide o nouã perspectivã aproiectãrii structurilor. Þinând contde dimensiunile ºi complexitateaproiectului, modul de lucru BIM afãcut posibilã eliminarea multor eroriîn fazele iniþiale ºi a facilitat efectu-area diferitelor modificãri venite dinpartea fiecãrei specialitãþi sau chiara investitorului. În viitor se anunþãlucrul între specialitãþi pe un servercomun, prin intermediul Internetului,ceea ce ar conduce la vizualizarea,în timp real, a modificãrilor ºi mar-carea diferitelor revizii ale planurilor.

În concluzie, BIM afecteazãmulte faþete ale industriei construc-þiilor. Echipele de proiectare înþelegacum valoarea enormã pe care o auBIM ºi instrumentele de proiectare3D. Investitorii ºi antreprenorii devintot mai conºtienþi de posibilele bene-ficii ale BIM ºi solicitã, din ce în cemai des, arhitecþilor ºi inginerilor sãcreeze modele pe care ei le potfolosi în proiectele lor.

Este indiscutabil cã BIM estedeja stabilit în piaþã ºi nu va plecanicãieri, iar companiile care nu îladoptã riscã sã fie lãsate deoparte.

PROIECTAREA CONFORMPRINCIPIULUI „SAFETY BY DESIGN“

„Safety by design“ se traduceprin procesul de identificare ºi inte-grare a condiþiilor potenþial pericu-loase încã din etapa de proiectare aconstrucþiilor. Aceasta are dreptscop eliminarea ºi prevenirea riscu-rilor ºi micºorarea eventualelor con-secinþe. Ele se pot realiza prinmãsuri tehnice ºi organizatorice.

Mai jos se prezintã câteva situaþiicare sunt analizate ºi soluþionateconform principiului „Safety bydesign“:

• Pentru descãrcarea materiale-lor se prevãd zone speciale ºi se iaumãsuri colective de protecþie prinexecuþia unor balustrade ºi scãrispeciale sau prin mãsuri individualede ancorare.

• Limitarea lungimii barelor dearmãturã la elementele verticalepentru eliminarea îndoirii acestorape perioada de execuþie saucãderea de la înãlþime în timpulmontajului sau a cofrãrii. O soluþiesuplimentarã de eliminare a lungi-milor barelor de armãturã se poateobþine prin introducerea de cuplemecanice.

• Pereþii de compartimentare dinzidãrie, de lângã golurile de lift ºicele tehnologice, se realizeazã dinbeton slab armat pentru evitareacãderii în gol în timpul execuþiei ºifinisãrii, sau proiectarea pereþilor ladistanþã faþã de gol pentru a facilitaprinderea protecþiilor.Fig. 3: Exemplu de lucru în sistem BIM

�� urmare din pagina 57

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 2016 59

• Realizarea elementelor structu-rale ºi nestructurale din exteriorulclãdirii, astfel încât sã nu expunãlucrãtorii la riscuri în timpul activitã-þilor de execuþie ºi celor de mente-nanþã.

• Proiectarea spaþiilor închise, tiprezervoare de apã, astfel încât sãelimine riscul de cãdere în gol, sãasigure o ventilaþie adecvatã, unacces uºor ºi salvarea în caz de situ-aþii de urgenþã.

• Proiectarea clãdirilor fãrã teraseexpuse la cãderea în gol, prin imple-mentarea sistemului de „linia vieþii“.

DESCRIEREA LUCRÃRILORAFERENTE EXCAVAÞIEI ADÂNCICota excavaþiei este cu circa 11 m

- 12 m sub cota terenului natural. Depe o platformã de lucru realizatã la3 m adâncime, prin sãpãturã în taluzînclinat protejat cu torcret ºi cuie saulocal prin sprijinire berlinezã, s-aexecutat, prin tehnologia pereþilormulaþi cu excavare sub protecþianoroiului bentonitic, un perete îngro-pat de 60 cm grosime ºi 18 madâncime.

Din punctul de vedere al condiþi-ilor litologice consemnãm cã, înamplasament, s-a întâlnit succe-siunea de straturi tipicã pentruBucureºti, cu o zonã de umpluturã ºiapoi de argile prãfoase în zonasuperioarã (pe aproape toatãadâncimea excavaþiei), urmate denisipurile ºi pietriºurile de Colentina(foarte variabile ca nivel de apariþieºi grosime, aici), de pachetulargilelor intermediare ºi apoi dezona de nisipuri de Mostiºtea.

Sistemul de susþinerea excavaþiei adânci

Proiectarea geotehnicã a lucrã-rilor de susþinere se supune pre-vederilor normativului românesc NP124:2010, care înlocuieºte capitolele

1 - 3 aferente proiectãrii pereþilorîngropaþi din normativul NP 113-04.Astfel, NP 124:2010 este în acord cuprincipiile Eurocodului 7, preluat înRomânia ca SREN 1997-1:2004.

În plus, execuþia unei excavaþiiadânci (peste 3 m) într-o zonãurbanã intrã sub prevederile norma-tivului NP 120-06, ceea ce reclamã oatenþie particularã pentru construc-þiile învecinate, în sensul limitãriiinfluenþei pe care o are construireanoului imobil asupra acestora.

Pentru calculul stãrilor de eforturiºi deformaþii s-a utilizat modelul 2Dcu stare planã de deformaþii prinmetoda elementului finit, conside-rând, pentru pãmânt, legea de com-portare elasto-plasticã, cu rigidizareîn domeniul deformaþiilor mici.

În tabelul 1 sunt redate stratifi-caþia schematizatã ºi valorile carac-teristice ale principalilor parametrigeotehnici, bazate pe datele dinStudiul Geotehnic.

Conform Studiului Geotehnic,nivelului apei subterane se aflã cucirca 3 m deasupra cotei excavaþiei.

Simbolurile utilizate pentru para-metrii geotehnici au urmãtoarelesemnificaþii:

γ - greutatea volumicã în starenaturalã a pãmântului;

Φ` - unghi de frecare interioarã înstare drenatã;

c` - coeziune în stare drenatã;E50 - modulul secant pentru 50%

din rezistenþã;Eur - modulul de descãrcare-

reîncãrcare;γ0,7 - deformaþia pentru 0,7G0;G0 - modulul de forfecare pentru

eforturi mici.Valorile modulilor de deformaþie

indicate în Tabelul 1 sunt asociatenivelului de eforturi de 200 kPa.

Elementele de interfaþã au fostconsiderate rigide (factor unitar dereducere a rezistenþei faþã de cea apãmântului) ºi s-au modelat prinintermediul relaþiei Mohr-Coulomb,considerând valorile Φ = Φ`, c = c`,E = Eur, ν = νur. Pentru peretelemulat, ancoraje ºi ºpraiþuri s-a con-siderat modelul de comportare linearelastic.

Sistemul de sprijinirecu ancoraje de teren

O primã fazã de proiectare a con-stat în identificarea soluþiei struc-turale optime, iar pentru sistemul desprijinire provizorie a pereteluiîngropat a rezultat cã utilizareaancorajelor post-tensionate dispusepe un singur rând conduce la ceamai economicã soluþie, nu numai dinpunct de vedere financiar, dar ºi dinpunct de vedere al timpului de exe-cuþie ºi al cursivitãþii tehnologice.Desigur cã aceastã soluþie a fostposibilã ºi pentru cã au fost identifi-cate soluþii administrative ºi juridice,dat fiind faptul cã, în general, anco-rajele depãºesc limita de propri-etate.

Variabilitatea stratificaþiei, amintitãmai sus, a condus la imposibilitateaadaptãrii ancorajelor cu lungimi ºiorientãri diferite, astfel încât bulbulsã fie încastrat, pe cât posibil, într-unstrat necoeziv cu capacitate portantãsporitã. În realitate, platforma de pecare s-au executat ancorajele a fostconstituitã de o contrabanchetã avândbermã de 8 m - 10 m lãþime ºi taluzcu pantã de 3:2. Astfel, se lucra pede o parte la susþinerea pereteluimulat ºi, în acelaºi timp, la atacarealucrãrilor de radier ºi de structurã asubsolului pentru zona centralã (fig. 4).

În prezent, în România, norma-tivul NP 114-04 cuprinde proiectareaancorajelor de teren (în curs derevizuire cu scopul de a se alinianormelor europene), iar standarduleuropean preluat ca standard românSR EN 1537:2002 (de asemenea încurs de revizuire la nivel european)cuprinde cerinþele de execuþie aleancorajelor. Se intenþioneazã ca

Tabelul 1: Stratificaþia ºi parametrii geotehnici

continuare în pagina 60��

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 201660

încercarea ancorajelor în teren sã fieacoperitã de un standard europeancomplementar celui de execuþie.

Trebuie menþionat cã literaturainternaþionalã de specialitate nu esteprea generoasã în ceea ce priveºtestudiul ancorajelor de teren, iarpuþinele referinþe de bazã pe acestsubiect au rãmas la nivelul anilor1970 - 1980, în timp ce diferenþelede practicã dintre þãrile europene facfoarte dificilã uniformizarea proiec-tãrii unor asemenea tipuri de lucrãri(de exemplu codurile BS8081, DIN4125, SIA V 191, TA95).

Pentru lucrarea de faþã, abor-darea proiectului a constat în urmã-toarele etape de proiectare ºiexecuþie:

a. Predimensionarea sistemuluide susþinere, în funcþie de acþiunilecare intervin în diferite grupãri de

acþiuni, precum ºi pebaza caracteristicilorlitologice, reieºite dinStudiul Geotehnic,printr-una dintre abor-dãrile de calcul dinSR EN 1997-1:2004.

b. Proiectarea preli-minarã a ancorajelor deteren prin metoda pres-criptivã indicatã în nor-mativul românesc NP114-04; Calculele pebaza parametrilor ge-otehnici obþinuþi dinprospectarea terenuluide fundare în faza derealizare a StudiuluiGeotehnic au condus laestimãri ale capacitãþiiportante a ancorajuluicu valoare caracteris-

ticã de 940 kN, rezultând valoareade calcul de 530 kN.

c. Dimensionarea ºi proiectareasistemului de susþinere, dupã cum afost detaliat în capitolul anterior.

d. Execuþia primei faze a sãpã-turii, a ancorajelor de probã ºi încer-carea acestora pentru determinareacapacitãþii proiectate. Încercãrilepreliminare s-au efectuat pentru 4ancoraje executate suplimentar, pelocaþii considerate reprezentative dinpunctul de vedere al condiþiilor deteren redate prin Studiul Geotehnicºi din punctul de vedere al vecinã-tãþilor. Ancorajele de probã au fostexecutate folosind aceeaºi tehnolo-gie ºi procedurã ºi având aceeaºiînclinare ca ancorajele din lucrare.

Încercãrile au fost fãcute prinmetoda 1 conform SR EN 1537:2002,

fiind conduse pânã la rupere saupânã la forþa maximã de 1.300 kN.

Pentru majoritatea ancorajelorproiectate, valoarea caracteristicã acapacitãþii portante a ancorajelor afost consideratã 910 kN (forþa mini-mã dintre cele patru încercãri preli-minare pentru care s-au obþinutdeplasãri stabile la forþã constantã).Conform normativului românesc NP114-04, rezultã valoarea de calcul de580 kN.

Pe o laturã unde s-a dorit stabi-lizarea sporitã a excavaþiei ºi astructurii învecinate, din cauza trafi-cului greu înregistrat, s-a luat în con-siderare încercarea preliminarãexecutatã în zona respectivã, carenu a ajuns la cedare pânã la forþamaximã aplicatã. Conform StudiuluiGeotehnic, litologia a permis pãtrun-derea parþialã a bulbului într-un stratnecoeziv cu capacitate portantãsporitã, lucru confirmat ºi prin încer-carea preliminarã pe ancorajul deprobã executat pe zona respectivã.Tensionarea ancorajelor respectivea fost limitatã la forþa de 560 kN (maimicã decât capacitatea estimatãconform NP 114-04 pe baza încer-cãrii preliminare considerate) pentruca peretele mulat sã poatã preluaefortul prin armarea cu care a fostprevãzut.

e. Execuþia ancorajelor de servi-ciu (180 de bucãþi), conform spe-cificaþiilor proiectantului, în urmaanalizãrii rezultatelor încercãrilorpreliminare - forþa maximã de ten-sionare ºi forþa de blocare au fostuºor adaptate ºi s-a acceptat o can-titate mai micã de suspensie deciment injectatã decât cea estimatãiniþial prin proiect.

f. Pe baza fiºelor individuale deexecuþie a ancorajelor, precum ºi aanalizei rezultatelor încercãrilor pre-liminare, s-au ales 8 ancoraje dintrecele din lucrare, pe care s-au reali-zat încercãri de control. Douã dintreaceste încercãri s-au executat pelatura pe care s-a urmãrit stabili-zarea sporitã a excavaþiei.

Fig. 4: Secþiune caracteristicã pentru realizarea excavaþiei

Fig. 5: Imagine din timpul execuþiei excavaþiei

�� urmare din pagina 59

continuare în pagina 62��

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 201662

Ancorajele A39C ºi A45C au fostefectuate pe zona în care s-a vizatstabilizarea sporitã a excavaþiei ºi astructurilor învecinate. Acestea auconfirmat, din nou, capacitatea spo-ritã a ancorajelor din acea zonã. S-aconsiderat cã toate încercãrile decontrol au confirmat caracteristicileacceptabile la forþa de întindere deîncercare ºi s-a continuat tensiona-rea ancorajelor de serviciu.

g. Efectuarea încercãrilor de con-firmare (la o forþã cu 10% mai marefaþã de forþa de blocare) a capaci-tãþii tuturor ancorajelor de serviciu,urmate de eventuale intervenþii,corecþii etc. Dupã încercare, ancora-jele s-au detensionat, apoi s-autensionat pânã la jumãtate din forþade blocare; aceiaºi paºi au fosturmaþi ºi la ancorajele învecinate,pentru evitarea dezechilibrelor ºiconcentrãrilor de tensiuni; în final,ancorele s-au blocat la forþa proiectatã.

h. Definitivarea excavaþiei la cotaproiectatã.

i. Execuþia sistemelor de reze-mare definitivã (radier ºi planºeulpeste subsolul 3).

j. Detensionarea ancorajelor ºi,eventual, extragerea toroanelor, con-form cerinþelor proprietarilor, careºi-au dat acordul pentru execuþiaancorajelor în terenurile lor.

Monitorizarea construcþieiChiar ºi prin utilizarea unor mo-

dele de calcul complexe, este destulde dificil de evaluat cu precizie com-portamentul structurilor proiectatesau a celor existente în vecinãtate,ca urmare a execuþiei excavaþieiadânci ºi a construcþiei noi. Incertitu-dinile provin încã din estimareaparametrilor geotehnicinecesar i calcululuiavansat ºi din limitãrilemodelului de calcul ºipânã în momentul exe-cuþiei, atunci când aparsituaþii neaºteptate înteren sau când tehnolo-gia de execuþie necesitãadaptãri ale ipotezelorconsiderate la proiectare.

Execuþia ºi proiec-tarea excavaþiilor adânciîn zone urbane se su-pun normativului româ-nesc NP 120-06, careprevede o atenþie par-ticularã pentru minimi-zarea influenþei acestorlucrãri asupra structu-rilor învecinate existente.

Monitorizarea este, de aseme-nea, stipulatã în Eurocodul 7, pre-luat în România ca standard SREN 1997-1:2004.

S-au efectuat mãsurãtori în 7coloane inclinometrice montate înperetele mulat, în 3 tasometre insta-late în terenul de fundare, precum ºimãsurãtori topografice ale depla-sãrilor verticale ale peretelui mulat ºiale construcþiilor aflate în vecinãtate.Etapele de monitorizare au þinut contde stadiile de execuþie a excavaþiei.Pentru interpretarea corespunzã-toare a influenþei excavaþiei asupraconstrucþiilor din vecinãtate, progra-mul de monitorizare a mai cuprinscartarea ºi mãsurarea evoluþieifisurilor acestora, precum ºi mãsurã-tori ale nivelului apei subterane înexteriorul incintei de pereþi îngropaþi.

Valorile maxime ale deplasãriiorizontale a pereþilor mulaþi sesitueazã în jurul a 10 mm ... 15 mm,mult mai reduse decât cele evaluateprin calcul, de circa 30 mm ... 35 mm.Datoritã executãrii inclinometrelor culungime mai mare decât a pereþilormulaþi, s-a putut surprinde tendinþade deplasare a bazei peretelui înspreinteriorul incintei (cu circa 1-3 mm).

Fig. 6: Variaþia deplasãrilor capetelor toroanelor cu încãrcarea aplicatã ºi cu timpul, mãsurate în timpulrealizãrii încercãrilor preliminare pentru douã dintre ancorajele de probã

Fig. 7: Variaþia deplasãrilor capetelor toroanelor cuîncãrcarea aplicatã, mãsurate în timpul realizãrii

încercãrilor de control pentru ºasedintre ancorajele de probã

Fig. 8: Amplasarea elementelor de monitorizare ºi a construcþiilorînvecinate ºi planul de incintã

�� urmare din pagina 60

continuare în pagina 64��

�� RReevviissttaa Construcþiilor ��martie 201664

În cazul în care se executãmãsurãtorile faþã de baza pereteluiconsideratã fixã, deplasãrile mãsu-rate pot avea alt ordin de mãrime,conducând la interpretãri eronate.Se poate observa cã deplasarea dela baza peretelui este mai maredecât cea estimatã prin calcul, lucruce aratã o rotire mult mai micã decâtcea estimatã.

Pe baza comparaþiei între valorilemaxime privind umflarea bazeiexcavaþiei obþinute în urma mãsurã-torilor în tasometre (circa 30 mm ...40 mm) ºi estimãrile calculate(aproximativ 15 mm), se poate con-cluziona cã rigiditatea terenului ladecompresiune este exageratã cavaloare.

De asemenea, s-a urmãrit vari-aþia nivelului apei subterane, atât încele trei puþuri piezometrice execu-tate în exteriorul incintei, cât ºi înpuþurile de epuizment din interior,dupã coborârea nivelului apei în in-cintã ºi s-a concluzionat cã incintaproiectatã a îndeplinit rolul de incintã„etanºã“.

Tasãrile mãsurate pe clãdirilevecine se încadreazã între 0 mm ºi5 mm ºi conduc la tasãri diferenþiatenesemnificative, care nu pun subsemnul întrebãrii integritateaclãdirilor.

În cazul ºoproanelor situate pezona cu trafic greu s-au înregistratcele mai mari valori ale tasãrilor.Cea mai însemnatã parte a acestortasãri nu se datoreazã lucrãrilor deexcavaþie, lucru justificat pe de oparte prin relativa uniformitate aevoluþiei tasãrilor, dar mai ales prinfaptul cã cele mai mari tasãri seînregistreazã într-o zonã care nu seînvecineazã cu excavaþia.

Pentru protejarea acestora, sepreconizeazã ca la urmãtoarea fazãde excavaþie (pentru execuþia celuide-al treilea corp), peretele de incin-tã sã se sprijine prin douã orizonturide ancoraje, pentru a limita defor-maþiile care pot cauza avarieri laconstrucþia învecinatã.

Nu s-au constatat evoluþii nefavo-rabile ale tasãrilor sau ale fisurilordin construcþiile monitorizate, ceeace confirmã comportarea corectã asistemului de sprijinire a excavaþiei.

(Va urma)

Fig. 9: Diagramele de deplasare a peretelui mulat, rezultate din calcul ºi mãsurate în inclinometre,conform etapelor de mãsurãtori efectuate

Fig. 10: Diagramele de deplasare verticalã a terenului de fundare, rezultate din calcul ºi mãsurate întasometre, conform etapelor de mãsurãtori efectuate

Fig. 11: Variaþia nivelului hidrostatic

�� urmare din pagina 62

„Revista Construcþiilor“ este o publicaþie lunarã care se dis-tribuie gratuit, prin poºtã, la câteva mii dintre cele mai importantesocietãþi de: proiectare ºi arhitecturã, construcþii, fabricaþie, import,distribuþie ºi comercializare de materiale, instalaþii, scule ºi utilajepentru construcþii, beneficiari de investiþii, instituþii centrale aflate înbaza noastrã de date.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materialeºi tehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, inter-viuri, comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care seconfruntã societãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la

evenimentele legate de activitatea deconstrucþii, prezentãri de firme, informa-þii de la patronate ºi asociaþiile profesio-nale, sfaturi economice ºi juridice etc.

Întreaga colecþie a revistei tipãrite, înformat .pdf, poate fi consultatã pe site-ulnostru www.revistaconstructiilor.eu.În plus, articolele de prezentare a mate-rialelor, tehnologiilor, utilajelor ºi echipa-mentelor publicate în Revista Construcþiilorsunt introduse ºi în site-ul nostruwww.revistaconstructiilor.eu, sitecare are în prezent între 500 ºi 700 deaccesãri pe zi. Totodatã, dupã pos-tarea acestor articole pe site, ele sunttransmise, sub formã de newsletter, lapeste 20.000 de adrese de email dinsectorul construcþiilor, adrese aflateîn baza noastrã de date.

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Corespondent Ileana CRISTEAUSA HOWARD

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

dr. ing. Mãdãlin Comaning. Dragoº Marcuing. Ionel Badeadr. ing. Marian Badiudr. ing. Aurora Ciocprof. univ. dr. ing. Alexandru Ciorneidr. ing. Emil Sever Georgescuing. Nicolae ªt. Noicaing. Carmen Pavel

R e d a c þ i a

050663 – Bucureºti, Sector 5ªos. Panduri nr. 94

Corp B (P+3), Et. 1, Cam. 23www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82Fax: 031.405.53.83Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

Caracteristici:� Tiraj: 5.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei + 30 lei (TVA) = 180 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi,împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului,prin fax la 031.405.53.83, prin e-mail la [email protected] prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,050663 – ªos. Panduri nr. 94, Corp B (P+3), Et. 1, Cam. 23, Sector 5, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.