RC Iunie 2015 – pdf

d i n s u m a rConstructori care vã aºteaptã:

IASICON SA C2

ERBAªU SA 11

METROUL SA C3

AEDIFICIA CARPAÞI SA C4

Editorial: Somnoroase… pãsãrele…! 3

HIDROCONSTRUCÞIA SA: Contribuþia

la edificarea sistemului hidroenergetic

naþional (VIII): Barajul Gura Râului ºi CHEMP Cibin

(jud. Sibiu), Amenajarea Râului Mare - aval

(jud. Hunedoara) 4, 5

IASICON SA: Performanþa la ea acasã! (II) 6, 7

DOKA: Dokaflex 1-2-4, Sistemul rapid ºi versatil

de cofrare a planºeelor 8, 9

Sã nu îl uitãm pe constructorul Mihail Erbaºu… 10

ªi a fost ziua 61… O lacrimã îndoliatã

pentru cel ce a fost

prof. univ. emerit, academician Panaite Mazilu 12

SOLETANCHE BACHY FUNDAÞII:

Bazeazã-te pe noi! Build on us! 14, 15

GEOSTUD: Utilaje noi, performanþe noi! 16, 17

ROMFRACHT: Fibre pentru armarea dispersã

a betoanelor 18, 19

EDILCOM - la dispoziþia celor interesaþi! 20, 21

IRIDEX GROUP PLASTIC: De ce nu reuºesc

întotdeauna lucrãrile de impermeabilizare? 22, 23

LAFARGE: Un nou serviciu dedicat

proiectelor de infrastructurã 24, 25

TRACTOR PROIECT COMERÞ: Expoziþia

”BAUER IN-HOUSE” 2015 26, 27

Structuri în cadre multietajate cu elemente din oþel

de înaltã rezistenþã, pentru clãdiri amplasate

în zone seismice 28 - 30, 32, 34

PECCON INVEST:Proiectare ºi arhitecturã,

consultaþii tehnice, evaluãri imobiliare,

studii tehnico-economice ºi de fezabilitate

pentru construcþii civile ºi industriale 36, 37

ALUPROF: Sisteme din aluminiu

rezistente la foc 38, 39

Personalitãþi româneºti în construcþii -

Decebal Anastasescu 40 - 42

Îmbunãtãþirea unor terenuri dificile

de fundare din Moldova 44 - 47

Realizarea structurii de rezistenþã

a imobilului de birouri „GREEN GATE OFFICE

BUILDING“, Bucureºti (I) 48 - 54

Soluþii eficiente în domeniul podurilor -

conectorii compuºi 56 - 60

ALMA CONSULTING Focºani: Arhitecturã,

inginerie ºi servicii de consultanþã tehnicã 61

Podurile: bolþi ºi arce (VIII). Bolþi

cu timpane pline 62 - 65

e d

!t

o r

i a

l Pe la cuiburi se adunã…Cam aºa suna odinioarã

un câtec îndrãgit de ceiacum mai în vârstã, cei careviseazã, încã, la nostalgiaunor timpuri când oameniimunceau, dar aveau „chef” ºide liniºte ºi de o viaþã fãrãprea multe griji privind ziuade mâine. Pentru ei som-nul… „somnoroaselor pãsãrele” le era destul de reconfortant.În zilele noastre, dupã 1990, cântecul nu se mai potriveºtepentru cã unii dintre „oamenii generaþiei postdecembriste” autrecut la lucruri mult mai pragmatice, întrecându-se care maide care sã-ºi însuºeascã în mod fraudulos tot ceea ce pânãîn `89 era „al nostru, al tuturor”.

Cã este aºa, ne-o demonstreazã ºi faptul cã asemenea“pãsãrele” au început sã se adune fie pe la “Beciul Domnesc”fie în arest la… domiciliul propriu (deloc de neglijat ca întin-dere ºi confort), fie sub control judiciar! Vedeþi, tot felul degãselniþe pentru ca aceºtia sã nu fie deranjaþi din modul lorde viaþã de nababi pentru cã, poate, trecând timpul soarta lornu se va schimba în rãu.

Cã au furat (lucru pe deplin condamnabil), este de neier-tat din punct de vedere moral, dar mai ales juridic. Însã, faptulcã n-am fãcut nimic pentru a pune ceva în loc este la fel deincriminant. Un lucru este simplu pentru cã, dacã ai o ase-menea intenþie, totul este strâns legat de ceea ce numim…domeniul construcþiilor.

Sigur cã expresia este cât se poate de generalã, dar eainsuflã ceea ce trebuie sã facem fãrã întrerupere, adicã sãconstruim.

Lãsând la o parte cã “bãieþii deºtepþi” n-au ºtiut decât sãfure ºi sã distrugã ºi ceea ce mai era bun în þara noastrã, ei(independent de culoarea politicã) s-au mulþumit cu ce au înpropriile buzunare, restul, interesul general al þãrii ºi aloamenilor, au fost trecute, cu bunã ºtiinþã, în anonimat.

Spuneam de construcþii ºi de “politicieni”. Sigur cã ele,construcþiile adicã, sunt destule în peisajul þãrii, dar în proprialor ogradã, unde “viloaiele” cu întinderi peste imaginaþia unuiom normal la cap ºi confortul lor modern ne aratã cã restul nui-a interesat. Numai habitatul personal a însemnat pentru eicã s-au ocupat ºi de soarta construcþiilor.

Ba nu, sã nu fim rãi ºi sã recunoaºtem cã, de “ochii lumii”,s-au promis fel de fel de planuri privind soarta construcþiilordin România. Numai cã, vedeþi ºi dumneavoastrã, dupã 1990,în afara unor investiþii ridicate de întreprinzãtorii strãini, altelecu care sã se justifice timpul care a trecut nu existã decât înpuþinii kilometri de infrastructurã rutierã ºi cam atât.

De ce? Pentru cã marea majoritate a banilor alocaþi pentruconstrucþii s-au furat în vãzul lumii ºi mai ales al “somnoroaselorpãsãrele” din instituþiile statului abilitate cu asemenea atribuþii.

Nu ºtim ce ne va rezerva viitorul. Justiþiar ar fi ca în primulrând sã se recupereze fãrã întârziere ºi integral ceea ce“clienþii de elitã” ºi cei din tagma lor încã necercetaþi au furatca în codru. Dacã se va face acest lucru veþi vedea cã vor fibani ºi pentru construcþii. Cu o condiþie: sã nu se mai fure!

ªi încã ceva…Degeaba s-au strãduit ºi se strãduie Premierul actual

ºi guvernul sãu sã punã pe drumul cel bun economiaþãrii, rezultatul creºterii economice în sectorul con-strucþiilor fiind de 13,4% pe trimestrul I 2015 faþã detrimestrul I 2014, pentru cã “terminatorii” ultimilor 10 anifac eforturi deloc justificate pentru a accede din nou laputere pentru a “desãvârºi” opera lor… neterminatã!Adicã, dezastru total!

Ciprian Enache

Somnoroase… pãsãrele…!

Barajul Gura Râului ºi CHEMP Cibin (Jud. Sibiu)

Acumularea Gura Râului constituie o primã etapã în amenajarea râului Cibin, în scopul asigurãrii apei potabilepentru consumatorii din zona Sibiului. Acumularea asigurã un debit de apã potabilã de 1.440 l/s care împreunã cualte surse existente satisface actualele nevoi ale zonei.

Ca folosinþã secundarã, acumularea a permis instalarea unei microuzine hidroelectrice la piciorul barajului cu oputere instalatã de 3,70 MW.

În amplasamentul barajului, valea Cibinului prezintã o secþiune trapezoidalã. Roca de bazã este reprezentatãaproape în totalitate prin gnaisuri cu rare intercalaþii ºi intruziuni de pegmatite.

În zona albiei, pe o fâºie de cca. 75 m au fost evidenþiate o serie de falii cu un grad de alterare ºi fisurare foartepronunþat. Acest aspect a impus ca la fundarea barajului pe aceastã zonã sã se realizeze un radier continuu în zonaploturilor 10-16, precum ºi schimbarea pantei contrafortului.

Suprafaþa bazinului în secþiunea de captare este de 137 km2, iar debitul mediu al râului este de 2,34 m3/s.Barajul: în faze preliminare soluþia tehnicã a pendulat între baraj de anrocamente ºi baraj de beton cu con-

traforþi-ciupercã. Tehnico-economic, s-a impus soluþia a doua. Barajul Gura Râului este a patra lucrare de acest tip din þarã dupã Secu (40 m), Strâmtori (52 m) ºi Poiana Uzului (80 m).

Contribuþia S.C. HIDROCONSTRUCÞIA S.A. la edificarea sistemului hidroenergetic naþional (VIII)

BARAJUL GURA RÂULUI ªI CHEMP CIBIN (Jud. Sibiu)AMENAJAREA RÂULUI MARE - AVAL (Jud. Hunedoara)

Barajul Gura Râului pe râul Cibin, 1979

ing. Mihai COJOCAR

Continuãm serialul privind lucrãrile hidrotehnice prin care SC HIDROCONSTRUCÞIA SA a con-tribuit la edificarea sistemului hidroenergetic naþional, prezentând, în episodul de faþã, barajul GuraRâului ºi CHEMP Cibin ºi amenajarea Râului Mare - aval.

Barajul este alcãtuit din 22 ploturi cu urmãtoarele caracteristici: înãlþimea maximã – 73,50 m, lãþimea plotului –15,00 m, lãþimea contrafortului – 4,50-8,00 m, lãþimea la bazã – max. 61,20 m, lãþimea la coronament – 4,00 m, coe-ficientul de evidare – 0,63, lungimea la coronament – 328,00 m, volumul barajului – 328.000 m3 beton, volumul acu-mulãrii – 15,50 mil.m3.

În albie, din cauza caracteristicilor mai slabe ale rocii, s-a adoptat o soluþie cu radier continuu pe partea din avalde axa barajului ºi o lãrgire a contrafortului de 4,00 m spre aval.

Între ploturi etanºarea s-a fãcut cu tablã de cupru ºi bandã Sika M 35 iar în fundaþie cu un voal alcãtuit din douãºiruri de foraje de injecþii de 45 m ºi 40 m adâncime. În aval de voalul de etanºare s-a executat un ºir de foraje dedrenaj de 30 m adâncime.

Pentru evacuarea debitelor mari, s-au prevãzut 3 ploturi deversoare ºi cu contraciupercã pentru realizareasuprafeþei deversante care poate evacua un debit de 800 m3/s. Pentru disiparea energiei apei deversate s-au con-struit douã bazine betonate de disipare cu dinþi Rebok.

S-au prevãzut 2 goliri de fund (în ploturile 13 ºi 15) cu Ø = 1.000 mm, de tip vertical, dotate cu câte douã vaneplane în carcasã ºi batardou clopot. Împreunã pot evacua un debit de 32 m3/s.

În plotul 17 este prevãzutã o conductã de by-pass cu Ø = 800 mm, cu prizã directã în lac pentru asigurareaalimentãrii cu apã a municipiului Sibiu în perioadele când centrala este în revizie ºi care debuºeazã în aval de laculcompensator, direct în camera de încãrcare a conductei de aducþiune.

CHEMP Cibin: Priza de apã pentru centrala hidroelectricã este realizatã în plotul 19 printr-o conductã cuØ = 1.600 mm prevãzutã cu vanã fluture ºi batardou la paramentul barajului.

Centrala este amplasatã la baza versantului drept, sub nivelul terenului ºi este echipatã cu o turbinã Francis de3,70 MW. La suprafaþa terenului nu este decât o clãdire micã, cu aspect local, care adãposteºte camera decomandã ºi activitãþi administrative. Producþia de energie este de cca. 12,40 GWh/an. Funcþionarea centralei estesubordonatã regimului de asigurare a alimentãrii cu apã a municipiului Sibiu. Canalul de fugã tranziteazã debitulturbinat pânã la bazinul compensator, amplasat la cca 1 km în aval.

Amenajarea Râului Mare - aval (jud. Hunedoara)Amenajarea hidroenergeticã Râul Mare - aval este cuprinsã între CHE Clopotiva ºi confluenþa Râului Mare cu

râul Strei ºi este localizatã în depresiunea Haþegului pe cursul inferior al Râului Mare, cotele extreme ale amenajãriifiind de la Clopotiva la Sântamaria Orlea între 490,00 ºi 295 mdM.

Amenajarea este compusã din trei noduri hidroenergetice (Ostrovul Mic, Pãcliºa ºi Haþeg) cu lacuri de acumularerealizate la adãpostul unor diguri perimetrale din materiale locale, cu baraj ºi centralã în front de retenþie ºi ºase cen-trale amplasate pe canale de derivaþie (Ostrovul Mare, Cârneºti I, Cârneºti II, Toteºti I, Toteºti II ºi Orlea).

Tehnic, ºi centralele cu acumulare ºi cele pe canal de derivaþie se bazeazã pe proiecte tipizate pentru fiecaresoluþie, diferenþele dintre centralele sau barajele aceleiaºi soluþii tehnice fiind cotele de realizare ºi arhitectura inte-rioarã ºi exterioarã.

Caracteristicile energetice principale cumulate ale amenajãrii în cascadã sunt: volum total acumulat - 29,14 mil.m3;cãderea brutã totalã - 170 m; debit instalat – 90 m3/sec; puterea instalatã - 134,3 MW; producþia de energie –175,3 Gwh/an.

Centralele de pe canalul de derivaþie sunt de douã tipuri:• având blocul camerei vanelor adiacent centralei, priza descãrcându-se direct în camera spiralã a turbinelor fãrã

conductã forþatã (Cândeºti II ºi Orlea);• având conducte forþate între camera de încãrcare – casa vanelor ºi clãdirea centralei (Ostrovul Mare, Cândeºti I,

Toteºti I ºi II).Ca grad de importanþã în rezolvarea celor 9 noduri care formeazã amenajarea aval, menþionãm cã toate amena-

jãrile cu lac de acumulare de pe Râul Mare - aval sunt de clasa a II-a, iar toate centralele de pe canalul de derivaþiedin amenajarea Râului Mare - aval sunt de clasa a III-a. �

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� iunie 20156

Performanþa la ea acasã!

Aºadar, prin profilul sãu multila-teral de execuþie a diferitelor lucrãride construcþii, IASICON SA s-a„încumetat” ºi a reuºit cu brio con-struirea clãdirii sediului Direcþieipentru Agriculturã ºi DezvoltareRuralã Iaºi.

Investiþia, finalizatã deja, acuprins între principalele lucrãri exe-cutate: structura de rezistenþã dinbeton armat, zidãria exterioarã din

BCA ºi interioarã din cãrãmidã, ten-cuieli cu mortar ºi glet de ipsos,compartimentãri interioare din gipscarton, pardoseli din gresie ºi par-chet lamelar, tâmplãrie interioarã ºiexterioarã din aluminiu, faþade cupereþi cortinã ºi placaje cu alu-cobond, zugrãveli cu var lavabil,tavane suspendate casetate, insta-laþii electrice, termice, sanitare ºide ventilaþie, reþele de apã ºi

canalizare, faþadã cu termosistem ºitencuieli tip Baumit, termo ºihidroizolaþie la terase.

Cartea de vizitã a unei firme deconstrucþii, cuprinzând lucrãrile exe-cutate sau în curs de execuþie, esteelementul palpabil ºi hotãrâtor atuncicând se ia o decizie de colaborarepe plan investiþional. Tocmai acestindubitabil argument, reprezentat decartea sa de vizitã, face ca IASICONSA sã fie solicitatã ºi sã câºtige lici-taþiile pentru a pune în operã celemai diverse obiective din sectorulconstrucþiilor. Cã este aºa o demon-streazã faptul cã palmaresul lucrã-rilor de construcþii executate deIASICON SA n-a ocolit nici contro-versatul sector al infrastructuriimedicale, sector cu evidente “traume”din cauza neglijãrii lui, atât în privinþalucrãrilor noi cât ºi a celor derefacere ºi modernizare. ªi totuºi,IASICON SA s-a angajat ºi a reuºit sãfinalizeze o lucrare cu o bunãfuncþionalitate ºi de calitate la Insti-tutul Regional de Oncologie Iaºi.

Clãdirea este împãrþitã în 9 sec-þiuni, cu urmãtoarele regimuri deînãlþime: subsol, demisol, parter, ºi7 etaje, la care se adãugã ºi labora-torul subteran de radioterapie, staþiade oxigen, staþia de fluide medicale,zona centralei termice ºi zona trans-formatorului electric.

Clãdirea mãsoarã, ca suprafaþã,25,750 mp.

De-a lungul timpului, publicaþia noastrã, Revista Construcþiilor, a prezentat numeroase firme cu rezul-tate edificatoare din vastul sector al construcþiilor. Am fãcut ºi facem un asemenea lucru deoarece expe-rienþa unor „performanþi” trebuie cunoscutã ºi, pe cât posibil, valorificatã ºi de alþi întreprinzãtori dindomeniu. Existã, astfel, posibilitatea ca soluþiile tehnice ºi tehnologice utilizate la edificarea diverselorobiective sã poatã constitui un „ghid”, experimentat deja de firmele cu rezultate evidente. Un asemeneaexemplu îl poate constitui „parcursul” lucrãrilor executate de IASICON SA încã de la înfiinþarea sa.

Despre unele dintre ele v-am informat, deja, în paginile Revistei Construcþiilor. Continuãm un asemeneademers deoarece interesul pentru informaþiile despre aceastã firmã sunt confirmate ºi de numãrul mare deaccesãri de pe site-ul publicaþiei pe care v-o punem cu generozitate la dispoziþie.

Direcþia pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã, Iaºi

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� iunie 2015 7

Nu lipsesc din activitatea soci-etãþii de construcþii IASICON SA nicilucrãrile edilitare pentru habitat ºidiverse servicii. Un exemplu, înacest sens, îl reprezintã Complexulde locuinþe „Dream Village”, Iaºi.

Proiectul a fost finalizat în 2010 ºieste alcãtuit din 5 blocuri de aparta-mente cu demisol, parter, 10 etaje ºimansardã. Acestea sunt conectatela toate utilitãþile necesare, inclu-zând zonele de acces ºi parcãri pen-tru toþi viitorii locatari.

Principalele lucrãri executate încadrul proiectului includ: structuradin beton armat monolit ºi pereþiidespãrþitori din cãrãmidã, BCA ºigips-carton, dupã caz. Confortul ter-mic este asigurat cu elemente alesistemului Baumit, tâmplãrie dinPVC cu geam termopan ºi centralãtermicã proprie. Accesul la etajelesuperioare se poate face atât prinintermediul scãrilor, cât ºi cu ajutorulcelor douã lifturi, pentru fiecaresecþiune.

Alte lucrãri semnificative execu-tate de IASICON SA se referã la:modernizarea Aeroportului Interna-þional Iaºi, blocurile de locuinþe„IASICON Towers“, blocuri de locuinþe

C. A. Rosetti, ansambluri de locuinþeANL Iaºi, sediul de birouri IASICON,clãdirea Tehnopolis Iaºi, moderni-zarea ºi extinderea capacitãþii de pro-ducþie SC Totalgaz Industrie SRL Iaºi,zona de agrement Ciric Iaºi,blocurile de locuinþe (2 tronsoane)din str. Tudor Vladimirescu nr. 45.

Câteva dintre aceste lucrãri levom prezenta mai pe larg în nume-rele viitoare ale revistei.

Un astfel de tablou, cuprinzândrezultatele SC IASICON SA, fie ele ºisuccint enumerate, poate fi, pentrucei interesaþi, un argument solid de aapela la oferta deloc de neglijat castructurã de lucrãri ce pot fi execu-tate, dar, mai ales un indicator alcalitãþii ºi exigenþelor confirmate deinvestiþiile puse în circuitul economicsau social de care este capabilã firmaieºeanã. �

Complexul de locuinþe „Dream Village”, Iaºi

Institutul Regional de Oncologie, Iaºi

Tehnica Cofrajelor

Sistemul rapid ºi versatil de cofrare a planºeelor www.doka.ro

Doka Romania | ªos. de Centurã nr. 34 | Tunari | jud. Ilfov | România | T: 021.206.49.50 | F: 021.206.49.99 | [email protected] | www.doka.ro

Sistemul de cofrare rapid ºi versatil

Dokaflex 1-2-4 reprezintã varianta rapidã, adaptabilã oricãrei geometrii de planºeu. Datoritã logicii simple de asamblare (1-2-4), nu necesitã panotaj.Pentru estimarea unui necesar de material este suficientã utilizarea unui simplu abac de Dokaflex 1-2-4.

Adaptare la orice geometrieprin suprapunerea grinzilor H20

• grinzile de planºeu ºi zonele de placã în consolã pot fi rezolvate cu com-ponentele standard ale sistemului

• cofrare facilã pe lângã stâlpi ºi pereþi• adaptabil la diverse grosimi de planºeu• pretabil ºi la planºee tip dalã prin viteza ºi siguranþa în lucru pe care o

conferã marcajele grinzilor H20

Sigur ºi rapid în utilizaredatoritã marcajelor integrate în sistem

• timpii de cãutare a materialului necesar sunt diminuaþi prin utilizarea a câtmai puþine componente diferite

• marcajele de pe grinzi fac sistemul rapid ºi sigur de asamblat ºi verificat

Durabilitate ºi pragmatismmulþumitã componentelor de sistem de înaltã calitate

• numãr mare de reutilizãri ºi costuri reduse• logistica din ºantier este simplificatã datoritã numãrului mic al componen-

telor Doka• ca asterealã se poate folosi orice tip de placã, în funcþie de eventualele

cerinþe de beton aparent

1-2-4 - reprezintã distanþele maxime dintre componentele de cofraj pentruplanºeu. Marcajele de pe grinzile Doka H20 asigurã o cofrare facilã pentrugrosimi de planºeu de pânã la 23 cm.

Investiþia în Colþarul de grindã H20 genereazã economie cu materialul ºimanopera precum ºi diminuarea semnificativã a eventualelor defecte lafinal de ºantier.

Avantajul sistemului Dokaflex îl constituie ºi compatibilitatea acestuia cucomponentele Doka de protecþie perimetralã.


Sã nu îl uitãmpe constructorul Mihail Erbaºu…

Timpul trece, deci, neiertãtor ºi

am intrat, deja, în cel de-al doilea

deceniu de când distinsul con-

structor s-a înãlþat la cele sfinte,

locuri pe care, în timpul vieþii, le-a

cinstit ºi venerat cum se cuvine din

partea unui adevãrat creºtin.

Trecând peste aceste stãri senti-

mentale, care l-au caracterizat pe

tot parcursul vremelnicei sale exis-

tenþe, nu putem, chiar dacã a tre-

cut un timp, sã nu ne amintim de

un om ºi un specialist deosebit

care a fãcut onoare breslei pentru

care s-a pregãtit – cea a construc-

torilor.

Este drept, Mihail Erbaºu a tra-

versat în existenþa sa cele douã

perioade despãrþite de anul 1989

ºi a demonstrat în ambele cã pre-

ocuparea sa de cãpãtâi a fost

valorificarea potenþialului sãu pro-

fesional, în slujba interesului de a

construi ceea ce era necesar unei

existenþe cât de cât decente pentru

semenii sãi. Aºa se face cã multe

proiecte edificate înainte de 1990

au vizat infrastructura edilitarã,

solicitatã de numeroasele investiþii

social-culturale ºi locative. Dupã

1990, mai întâi destul de timid dar

apoi într-un trend ascendent al

sectorului construcþiilor, iniþiativele

ºi proiectele firmei Erbaºu au

cunoscut noi valenþe în activitatea sa.

Pentru Mihail Erbaºu ºi, în

general, pentru constructori, înce-

pea o adevãratã provocare de a

demonstra potenþialul ºi iscusinþa

managerialã de a activa în condi-

þiile neiertãtoare ale economiei de

piaþã concurenþiale, unde totul

depinde de punerea în valoare a

capacitãþilor profesionale.

Pentru Mihail Erbaºu acest nou

început a demarat destul de rapid,

odatã cu apariþia timidã a secto-

rului privat în economie.

Familia sa de bazã cuprindea

deja constructori: soþia ºi unul din-

tre fii, împreunã cu care Mihail

Erbaºu a activat cu succes în

aceastã afacere privatã.

Cã munca sa ºi a celor doi

membri ai familiei nu a fost una

aventurierã, la ce o fi, o fi, se vede

astãzi, dupã trecerea multor ani în

care firma Erbaºu s-a remarcat

prin lucrãrile executate, prin diver-

sitatea ºi calitatea lor.

Sigur, lucrurile nu au mers de la

sine, ci au avut la bazã necesitatea

adaptãrii la exigenþele economiei

private. În acest sens, un rol ºi o

contribuþie esenþiale le-a avut

potenþialul tehnico-profesional al

celor care compun astãzi colectivul

firmei, cu deosebire iscusinþa mana-

gerialã a dr. ing. Cristian Erbaºu,

preºedintele societãþii.

Prestaþia ºi eficienþa întregii

activitãþi a f irmei reprezintã,

deci, o recunoaºtere ºi un oma-

giu, mereu actual, adus iniþiatorului

firmei, Mihail Erabaºu, care nu tre-

buie uitat, chiar dacã timpul trece,

trece ºi iar trece în drumul lui cãtre

eternitate.

Ciprian Enache

Deºi este mãsurat riguros, timpul trece prea repede în unele situaþii, mai ales în cele în care neraportãm la existenþa umanã.

Anul trecut consemnam, din nou, cu regret, dar cu preþuire pentru ceea ce a fãcut în viaþa sapãmânteanã, faptul cã s-a scurs un deceniu de când un om, o personalitate în construcþii, MihailErbaºu, a dispãrut neaºteptat dintre noi.

(1942 - 2004)


ªi a fost ziua 61… O lacrimã îndoliatã pentru cel ce a fostprof. univ. emerit, academician Panaite Mazilu

Ceea ce spuneam mai înainte, adicã „ºi a fost ziua 61”, nu este o referire la ceva biblic, pentru cã pepãmântul nostru natal un ritual indubitabil este faptul cã locuitorii lui se nasc, trãiesc ºi dispar potrivit unuicalendar pe care nu-l ºtim ºi poate cã niciodatã nu-l vom ºti, deoarece el nu este dat în simþurile omeneºti.

Omul, aceastã fiinþã raþionalã, pe care Cel de sus a pogãrât-o pe pãmânt pentru a se înmulþi ºi pentrua popula cele mai diverse forme de relief, el, omul, este cel care, trimis pe aceastã planetã, trebuie sãfacã tot ceea ce îi poate asigura existenþa. Cum anume? Istoria omenirii ne-a confirmat nouã, celor deazi, cã numai gândind ºi muncind putem trãi peste ani. Unii mai mulþi, alþii mai puþini. Dar nu elementul decantitate, adicã vârsta, este cea pe care trebuie s-o avem în vedere, ci îndeosebi dacã am construit ceva.Ceva care sã rãmânã dupã noi.

Rândurile noastre triste de acum se referã la faptul cã pe 21 martie 2015 un om de o valoare deosebitãîºi aniversa centenarul vieþii sale, cu o ºtachetã de viaþã nu la îndemâna oricãrui trãitor, iar la numai 61 dezile mai târziu – la 21 iunie 2015 – sã ne pãrãseascã, lãsându-ne un sentiment emoþional care ne vamarca nu numai acum dar ºi în viitor.

La vremea „centenarului” vieþii sale, în paginile publicaþiei noastre am marcat cum se cuvine ºi lamodul cel mai elogios existenþa sa printre noi ºi performaþele lãsate de cãtre prof. univ. emerit, academi-cian Panaite Mazilu în domeniul în care a activat cel mai rodnic - domeniul construcþiilor. Viaþa ºi creaþiilesale ºtiinþifice dar mai ales cele palpabile, pe care le-am perceput ºi pe care le percepem în continuare,stau drept borne edificatoare ale creaþiei unui om cu calitãþi aparte. Lumea constructorilor, mai familiarizatãcu opera sa, trece printr-un moment pe care ar fi dorit sã-l amâne sine die, pentru cã profesorul Mazilu aavut resurse sã creeze ceva pânã în ultimele ore ale vieþii sale, ziua de 21 mai 2015…

Iatã, aºadar, cã depãºirea pragului celor 100 de ani de viaþã nu a mãsurat decât 61 de zile din al doileacentenar. În aceste momente triste, elogiind viaþa dar mai ales opera sa în domeniul construcþiilor, nuputem decât sã regretãm profund plecarea sa în nefiinþã. Regretul acesta va fi, însã, mereu însoþit deadâncul respect cu care a fost înconjurat ºi preþuit pentru ceea ce a fãcut.

Suntem siguri cã realizãrile sale pe acest pãmânt vor fi un criteriu meritat pentru existenþa sa de aiciîncolo într-un alt imperiu, cel al lui Dumnezeu!

Sincere condoleanþe familiei ºi celor care, pe drept cuvânt, l-au preþuit ºi admirat pentru imensa savaloare ºi operã!

Ciprian Enache

(21 martie 1915 – 21 mai 2015)


Numele de Soletanche Bachy este echivalent cu al antreprenorului general în domeniul geotehnicii ºi

ingineriei civile, parte a grupului Soletanche Freyssinet ºi a grupului Vinci Construction.

Soletanche Bachy este rezultatul fuziunii a douã antreprize: Bachy (înfiinþatã în 1927) ºi Soletanche

(înfiinþatã în 1947), având azi peste 9.500 de angajaþi în 70 de þãri, cu peste 60.000 de contracte onorate

în 100 de þãri.

Lansat ca specialist în tehnologii de injectare a pãmânturilor, ºi-a însuºit, în timp, o gamã completã de

metode ºi tehnologii specifice ingineriei geotehnice, fundaþiilor speciale, lucrãrilor subterane, lucrãrilor de

îmbunãtãþire a terenurilor sau de tratare ºi control al poluãrii.

Între lucrãrile reprezentative executate de-a lungul anilor de Soletanche Bachy, se numãrã: fundaþia

turnurilor Petronas din Kuala Lumpur; stabilizarea nisipului maritim de la cele douã Palmiere din Dubai;

lucrãrile portuare de la Port 2000 din Le Havre; incinta de la Ground Zero – WTC New York; cel mai adânc

ecran de etanºare din lume la reabilitarea barajului Mud Mountain, din SUA; cea mai mare cantitate

de betonare continuã din lume, la construirea Muzeului „Al Doilea Rãzboi Mondial“ din Gdansk, Polonia.

Bazeazã-te pe noi!Build on us!

Având 12 subunitãþi specializate ºi departamente dedicate cercetãrii ºi dezvoltãrii, în care sunt impli-caþi experþi în contact direct cu realitãþile practice ale specialitãþii lor, ºi bazându-se, totodatã, pe parteneriexterni cum ar fi laboratoare, institute de cercetare ºi universitãþi, s-a creat un mediu extrem de fertilpentru promovarea de idei noi.

Dedicat inovaþiilor tehnice, Soletanche Bachy investeºte anual 2% din cifra de afaceri în programede cercetare din Uniunea Europeanã ºi din þãrile unde este prezent prin filialele importante.

Toate acestea au fãcut ca societatea sã deþinã un portofoliu total de peste 500 licenþe, cu câte 35 înre-gistrate anual ºi au contribuit la obþinerea a peste 15 premii de inovaþie acordate de FNTP (FederaþiaNaþionalã de Lucrãri Publice din Franþa) pentru tehnologii ºi soluþii, cum ar fi sistemul de etanºare CWS,procedeul de Hidrofrezã, metoda Geomix, tehnologia T.pile, metodele JetPlus, Proccope, Starsol, Colmix.

Prezentã în România din 1992, filiala SBR a participat, de-a lungul anilor, la realizarea unor proiecteimportante. Succesul anului 2014 s-a datorat unor proiecte ca: Park Lake Plaza, Siniat Turceni, The OfficeCluj, Green Court – C, Azomureº, City Business Excellence Center Timiºoara, Trade Center Oradea.

SBR Soletanche Bachy FundaþiiStr. Traian (iLion Offices) Nr. 234, Et. 6, Sector 2, RO-024046 BucureºtiTel.: +40-31-102 37 01 | Fax: +40-31-102 37 02Email: [email protected] | www.soletanche-bachy.com


ec. Petru NICOLAE – director generaling. Daniel CÃLIN – ºef de laborator analize ºi încercãri în construcþii

dr. ing. Aurel BARARIU - consilier

Odatã cu extinderea lucrãrilorpentru autostrãzi, cu reabilitarea linii-lor CF pentru viteze ale trenurilor de160 km/h ºi cu începerea lucrãrilor lanoi magistrale ale metroului bucu-reºtean, au apãrut probleme în ceeace priveºte stabilizarea unor alune-cãri de teren, execuþia tunelurilorpentru autostrãzi ºi a liniilor de caleferatã reclamând efectuarea unorîncercãri complexe de teren ºi labora-tor. De aceea, a apãrut ca esenþialãnecesitatea dotãrii SC GEOSTUD SRLcu utilaje ºi aparaturã modernã, per-formantã, care sã facã faþã noilorabordãri ºi sã alinieze societateanoastrã la standardele calitative aleUniunii Europene.

Astfel, prin accesarea fonduriloreuropene ºi alocarea de fonduri pro-prii, s-a reuºit ca, într-o perioadãscurtã de timp (anii 2011 – 2014), sãse doteze laboratorul geotehnic cuaparaturã adaptatã sã facã faþãnoilor cerinþe tehnice (foto 1 ºi 2).De asemenea, s-a achiziþionat oinstalaþie performantã pentru foraje

geotehnice / piezometrice / inclinome-trice – Beretta T44 (an de fabricaþie2014) – capabilã sã preleveze cu omare acurateþe probe netulburate(foto 3 ºi 4).

Cu dotãrile din prezent (aparatede compresiune triaxialã ºi monoaxi-alã, aparate de forfecare, aparatepentru determinarea compresibi-litãþii), dotate cu computer ºi soft, s-areuºit efectuarea unor încercãrideosebite, cum sunt:

• forfecarea directã reversibilã,unde s-a vizualizat trasarea auto-matã a curbelor pentru evidenþiereadilatanþei (fig. 1);

• determinarea valorii maxime aefortului tangenþial (curbã a – fig. 2)ºi a valorilor reziduale, obþinute prinforfecare reversibilã (curbele b ºi c– fig. 2);

• încercarea în aparatul de com-presiune triaxialã, pentru determi-narea valorii parametrilor rezistenþeila forfecare pe drumuri de efort dedescãrcare, determinãri specificeexcavaþiilor adânci în condiþii desiguranþã.

De altfel, în cadrul laboratoruluigeotehnic existã o preocupare per-manentã pentru perfecþionarea unorproceduri ºi crearea unor dispozitivecum sunt:

• supunerea probelor la încercãrice depãºesc valorile normate, care poturmãri sarcini de pânã la 4.000 kPa;

• crearea unor dispozitive de pre-levare, prin carotaj, a epruvetelor dinpãmânturi supraconsolidate;

• dezvoltarea unei tehnici noi desaturare mai rapidã a epruvetelorpentru triaxial, comparativ cu metoda

Prin achiziþia unei instalaþii de foraj complet echipatã pentru executarea de studii geotehnice ºi princompletarea aparaturii de laborator geotehnic cu noi aparate ºi componente performante, SC GEOSTUDSRL este în mãsurã sã execute lucrãri cu un grad ridicat de complexitate în domeniul infrastructurii.

Utilaje noi, performanþe noi!

Foto 1 Foto 2

Fig. 2Fig. 1

obiºnuitã, care reduce timpul nece-sar saturãrii cu cel puþin 40%,tehnicã prezentatã în cadrul Sim-pozionului de Cãi Ferate – UTCB înoctombrie 2014.

O astfel de dotare ºi abordare afãcut posibil ca SC GEOSTUD SRLsã fie angrenatã în gãsirea unorsoluþii viabile pentru stabilizareaunor alunecãri de teren sau fun-dare pe terenuri dificile, la Auto-strada Lugoj – Deva lot II ºi III,Autostrada Orãºtie – Sibiu – lot III,

ºi în elaborarea de studii geotehnicepentru reabilitarea liniei de cale feratã,coridorul IV.

În ceea ce priveºte utilajul nouachiziþionat, acesta se aflã deja înexploatare, dovedindu-ºi din plin efi-cienþa. S-au executat cu el pânã înprezent circa 1.300 ml de foraje încarotaj continuu, cu prelevare deprobe ºi SPT în foraje cu o vitezã de20-25 ml/zi în pãmânturi coezive,necoezive ºi roci, la investiþiile: Vari-anta Ocolitoare Tg. Jiu, AutostradaLugoj – Deva lot 3, Autostrada

Sebeº – Turda – lot 1, reabilitarealiniei CF Coºlariu – Vinþu de Jos saula stabilizarea unor alunecãri deteren în judeþele: Mureº, Gorj,Constanþa, Hunedoara etc.

Dotarea performantã existentã ºigradul superior de calificare a per-sonalului au fãcut posibilã partici-parea noastrã ca subproiectant despecialitate, alãturi de firme autoh-tone ºi strãine mari, la licitaþiilepublice pentru noile lucrãri de infra-structurã. �

Foto 3 Foto 4


Fibre pentru armarea dispersã a betoanelorec. Florin FLORIAN - director departament Fibre - Betoane, ROMFRACHT

Primul argument este faptul cã folosirea fibrelorpentru armarea dispersã a betoanelor asigurã creºtereacalitãþii armãrii. Precizãm acest lucru deoarece, în prac-ticã, constatãm foarte dese cazuri de folosire haoticã afibrelor, ceea ce, uneori, poate crea probleme, din punctde vedere structural, betoanelor.

ROMFRACHT, fiind o companie consacratã acestuidomeniu – respectiv, armarea dispersã a betoanelor - nuvinde doar fibre, ci ºi întreaga tehnologie de utilizare alor. În acest sens, firma noastrã pune la dispoziþia bene-ficiarilor un calcul de dozaj care are rolul de a eliminaaspectele neplãcute legate de folosirea incorectã afibrelor.

DESCRIEREA SUMARÃ A FIBRELOR STRUCTURALE,DUPÃ PERFORMANÞA LOR

Fibrele metalice1. Fibrele metalice RFC40/50 (1 mm x 50 mm) cu

ciocuri sunt cele mai uzitate în România ºi aceasta numai reprezintã un secret pentru nimeni. De reþinut cã elesunt fibre structurale cu dispersie foarte bunã în beton.

2. Fibrele metalice RFC 80/60 (0,75 mm x 60 mm)cu ciocuri reprezintã un produs des folosit, având avan-tajul unui dozaj mai mic dar cu uºoare probleme la dis-persie. Pentru a elimina acest aspect trebuie avut grijã lamodul de punere a fibrelor în beton, deoarece e vorbade fibre mai lungi ºi mai subþiri, care au tendinþa de a

ec. Florin FLORIAN

Piaþa construcþiilor din România a cunoscut, dupã 1990, prefaceri substanþiale, pentru a se alinia per-formanþelor europene ºi mondiale în ceea ce priveºte productivitatea ºi mai ales, calitatea, ambele cerutede structurile ºi modalitãþile unor investiþii moderne. În acest sens, au apãrut produse, tehnologii ºi soluþiiconstructive care sã facã faþã economiei private concurenþiale.

Aºa se face cã, în peisajul nostru industrial din sectorul construcþiilor, „ºi-au fãcut loc” întreprinderi noicu un profil care sã asigure produse la cel mai mai înalt standard.

Una dintre ele a devenit bine cunoscutã în ultimii ani ºi se numeºte ROMFRACHT.Încã din anul 2012 ROMFRACHT a fabricat ºi lansat pe piaþa româneascã, dar ºi la export, fibrele meta-

lice ºi fibrele din polipropilenã pentru armarea betoanelor. În prezent, firma a devenit cel mai mare pro-ducãtor de fibre metalice din România, cu o capacitate de 2.800 to lunar.

Pentru cei interesaþi vrem sã rãspundem în continuare la întrebarea „de ce ºi, mai ales, cum sã folosimîn construcþii fibrele pentru armarea dispersã a betoanelor?”.


face gheme. Aceastã situaþie apare atunci când munci-torul goleºte brusc tot sacul de fibre în beton. Corecteste ca sã se presare fibrele în beton, încet - încet, cupuþinã rãbdare, astfel încât dispersia lor sã se facã fãrãprobleme în structura betoanelor.

3. Fibrele RFO 1x50 sunt fibre ondulate, structurale,cu o bunã dispersie în beton, fibre care se remarcã pringradul mare de preluare a contracþiilor termice alebetonului.

Fibrele din polipropilenã1. Fibrele Forta Ferro 38 sau 54 sunt singurele fibre

din polipropilenã structuralã certificate care asigurãarmarea betoanelor în raport de 1:10 comparativ cufibrele metalice. Fiind o fibrã des utilizatã de constructoria devenit prioritar, pentru ROMFRACHT, sã vinã înîntâmpinarea constructorilor cu un sumar de calcul dedozaj, pentru a facilita folosirea lor ºi a nu se greºi ladozare.

Cel mai des, fibrele Forta Ferro sunt puse direct înbetonierã, pe ºantier. Pentru a avea o dispersie bunã,pungile cu fibre trebuie aruncate în betonierã la vitezãmicã ºi fãrã a fi deschise. Contrar aparenþelor, fibreleForta Ferro se omogenizeazã mai bine dacã sacul estearuncat întreg ºi închis.

Precizãm cã gama fibrelor din polipropilenã este multmai mare dar toate celelalte fibre sunt ori complementarecu altã armare, ori se utilizeazã la alte aplicaþii, cum ar fi:ºape, betoane amprentate, suprabetonãri etc.

Trebuie, însã, sã fim atenþi atunci când alegemfibrele. Sunt foarte multe criterii care influenþeazãalegerea tipului de fibre. Astfel, pe lângã proprietãþilefizico-mecanice ale fibrelor, sunt aspecte legate dedomeniul de utilizare a pardoselilor. Respectiv, dacã par-doselile sunt exterioare sau interioare, dacã sunt execu-tate cu temperaturã controlatã sau nu, dacã în momentulturnãrii este vânt sau ploaie, ce sortiment de beton estefolosit sau tipul de încãrcare a pardoselii. Toate acesteaspecte determinã alegerea unui sortiment de fibre saumix de fibre. Este important acest lucru pentru a obþine ocalitate impecabilã a pardoselii cu costuri cât maireduse. Nu uitaþi, pe pardosealã cãlcaþi zilnic, deci acor-daþi atenþie acestui aspect.

Pentru detalii tehnice referioare la armarea dis-persã a betoanelor, apelaþi la: [email protected] tel. 021.256.12.08 int. 151.

În sfârºit, nu trebuie uitat faptul cã este riscantãfolosirea fibrelor necertificate sau cu provenienþaîndoielnicã. De aceea, pentru fibrele structuralecereþi furnizorului “declaraþie de performanþã”,aceasta fiind obligatorie în România. �

www.fibre-polipropilena.rowww.fibre-metalice.ro

www.hidroizolatiibeton.roTel.: 021.256.12.08


EDILCOM - la dispoziþia celor interesaþi !

FIBRE DE ARMAREEDIFIBER 3® FIBRI

Armarea profesionalã cu fibre depolipropilenã pentru betoane ºimortare EDIFIBER 3® FIBRI asigurãarmarea tridimensionalã în toatãmasa amestecurilor, betoane saumortare:

• eliminã crãpãturile ºi fisuriledatorate tensiunilor ºi contracþiilor,acestea fiind generatoare de rupere;

• creºte considerabil rezistenþa lauzurã, impact ºi la cicluri îngheþdezgheþ;

• reduce, în mare mãsurã, perme-abilitatea betoanelor ºi mortarelor;

• mãreºte plasticitatea ºi lucrabili-tatea betoanelor ºi mortarelor, eliminândsegregarea, mustirea ºi tasarea;

• datoritã peliculei de superplasti-fiant de pe suprafaþa fibrelor, betoa-nele ºi mortarele nu necesitã alþi aditivi;

• fibrele de armare sunt, practic,neutre la agenþii chimici corozivi.

Detalii tehniceEDIFIBER 3® FIBRI este realizat

100% din polipropilenã purã având oformã lenticularã ºi fibrilat fin:

• densitate: 0,91 g/cm³;• lungimi: 12 mm, 19 mm, 28 mm,

35 mm, 42 mm, 50 mm;• rezistenþa la rupere: 510 N/mm²;• modul elasticitate: 4.950 N/mm.

Domeniu de utilizareEDIFIBER 3® FIBRI se poate folosi

ca aditiv în orice tip de elemente dinbeton, mortare sau tencuieli, pentrua preveni, în mod eficient, apariþia

fisurilor datorate con-tracþiilor plastice.

Un domeniu im-portant de utilizaresunt elementele deconstrucþie solici-tate dinamic, lacare se poate mãricapacitatea de pre-luare din acestesolicitãri.

ObservaþiiPentru utiliza-

rea fibrelor EDI-FIBER 3® FIBRI seva þine cont de urmã-toarele recomandãri:

• la amestecurile cu granulome-tria mai micã de 16 mm se vor utilizafibrele cu lungimi de pânã la 19 mm;celelalte lungimi de fibre se vor folosila betoane cu granulometrie maimare de 16 mm;

• doza standard pentru betoaneºi mortare obiºnuite este de 1 kg/mcde amestec ±10%;

• pentru amestecurile specialedoza poate ajunge la 2,5 kg/mc;

• datoritã superplastifiantului folo-sit în tehnologia de obþinere a fibrei,se recomandã a nu se modificaraportul apã/ciment (A/C) corespun-zãtor clasei de beton utilizate.

Fibrele sunt ambalate în saci dehârtie hidrosolubilã; de aceea adãu-garea lor în mortare sau betoane seface prin simpla aruncare (inclusivambalajul) direct în malaxorul staþieide betoane sau în malaxorul mic deºantier sau, cel mai uºor, în benaautobetonierei. Timpul de ameste-care este de aproximativ 4÷5minute.

EDIFIBER 3® MULTIDescriere

Fibrele EDIFIBER 3® MULTI suntproduse prin tehnologia de extru-dare a polipropilenei de înaltã densi-tate ºi purã 100% care, prin diverseprocedee, ajunge la caracteristicifizico-mecanice de excepþie cum arfi rezistenþa de rupere, tenacitatea ºialungirea.

SC EDILCOM SRL Negreºti Oaº ºi-a început activitatea în primãvara anului 1994, având ca obiect deactivitate producþia de ambalaje flexibile din polipropilenã ºi un compartiment de construcþii ºi elementeprefabricate din beton.

Începând cu anul 2000 activitatea dedicatã produselor din polipropilenã s-a extins ajungând la 180 deangajaþi ºi o gamã sortimentalã de 40 de produse de ambalaje flexibile din polipropilenã, respectiv saci ºibig bag cu o capacitate de la 50 kg la 2.000 kg, iar din anul 2005 paleta sortimentalã s-a lãrgit cu alte pro-duse noi, cum sunt, de exemplu, EDIFIBER 3 (armãturi din polipropilenã în dispersie) ºi GEOSINTETICE(þesãturi geotextile cu utilizãri multiple). În prezent, 75% din producþie este destinatã exportului, în þãri pre-cum Germania, Austria, Franþa ºi Marea Britanie.

Din bogata gamã sortimentalã existentã în oferta firmei SC EDILCOM SRL vã prezentãm câteva produsecu rezultate evidente acolo unde au fost folosite pentru diferite obiective de investiþii.

Prezentare: Un mãnunchi de micro-filamente foarte subþiri, ce au osuprafaþã specificã desfãºuratã decca. 280 mp/kg de fibrã ºi o lungimea filamentelor de cca. 2.200 km/kgde fibrã.

Microfibrele adãugate în reþeta defabricaþie a adezivilor ºi a mortareloruscate au un rol principal în armareaºi ranforsarea pastei adezive. Aceas-ta îi conferã o mai bunã omogenitateºi implicit, o rezistenþã mãritã. Deasemenea, datoritã microfibreloreste mãritã aderenþa (stabilitatea pesuport).

Detalii tehniceMaterial: polipropilenã purã 100%;Formã: multifilamentar;Densitate: 0,91 g/cm²;Lungimi: 6 mm, 8 mm, 12 mm, 19 mm,

28 mm;Toleranþa lungimi: ±2%;Rezistenþa la rupere: 480 N/mm²;Modul elasticitate: 4.650 N/mm;Diametru filament: cca. 10 microni.

Domeniu de utilizareEDIFIBER 3® MULTI se recomandã

a se folosi la armarea pardoselilorindustriale sau rezidenþiale care cero finisare la nivel de luciu, cu adaos

de nisip cuarþos ºi elicopterizare fãrãstraturi ulterioare de vopsea epoxidicã.

Se recomandã, de asemenea, laarmarea mortarelor normale ºi acelor hidrofuge, a gleturilor ºi ade-zivilor, fiind uºor de folosit chiar latorcretarea bolþilor de tunel ºi stabi-lizarea povârniºurilor stâncoase.

ObservaþiiPentru utilizarea fibrelor EDI-

FIBER 3® MULTI se va þine cont deurmãtoarele recomandãri:

• la amestecurile cu granulome-tria agregatelor mai micã de 16 mmse vor folosi fibre cu lungimi de pânãla 19 mm; dimensiunile superioarese vor folosi pentru amestecuri cugranulometrie mai mare de 16 mm,iar la mortare, maximum 12 mm;

• doza standard pentru betoaneºi mortare obiºnuite este de 1 Kg/mcde amestec ±10%, iar la amestecurispeciale max. 2,5 kg/mc;

• datoritã superplastifiantului folo-sit în tehnologia de obþinere a fibrei,se recomandã a nu se modificaraportul apã ciment (A/C) corespun-zãtor clasei de beton utilizate;

• pentru o omogenizare corespun-zãtoare, fibra ambalatã în saci de

hârtie hidrosolubilã se va adãugadirect în autobetonierã sau în mala-xorul staþiei de betoane (împreunãcu ambalajul) dupã care, timp de4÷5 minute, se continuã malaxarea.

GEOTEXTILEGeotextile pentru drenãri

Geotextilele produse de firmanoastrã sunt materiale textile þesute,permeabile sau impermeabile culãþimi de pânã la 4 m, executate dinpolipropilenã purã 100%, care aucaracteristici fizico-mecanice deose-bite în funcþie de cerinþele de utilizareale constructorului.

SEDILTEX 200SEDILTEX 200 este un geotextil

þesut din polipropilenã albã, carac-terizat printr-un modul crescut derigiditate ºi având avantaje în rezis-tenþã chimicã, biologicã ºi la UVcrescutã.

SEDILTEX 200 este utilizat înprincipal la construcþia de drumuri,armarea taluzurilor, la consolidareapãmântului, la protecþia costierã ºialte aplicaþii unde rezistenþa la tracþi-une a geotextilului este la fel deimportantã cã funcþia de separare. �


Expoziþia ”BAUER IN-HOUSE” 2015

Ca de obicei, gama de utilaje deforaj rotativ tip BG a ocupat un locreprezentativ. Au fost expuse atâtutilaje din seria ”ValueLine”, specia-lizate pentru foraj rotativ cu barãKelly, cât ºi din seria ”PremiumLine”,multifuncþionale, ce pot lucra atât înechiparea standard, cu barã Kelly,cât ºi în alte echipãri, pentru tehno-logii speciale, de mare productivitate,precum: CFA, FDP, SMV, CSM etc.

Din gama ”ValueLine” a fostexpus un BG 11 H, echipat cuburghiu ºi un BG 26, echipat pentruforaj tubat, cu cupã de foraj ºi osci-lator pentru tuburi.

Din gama ”PremiumLine” au fostexpuse urmãtoarele maºini:

• un BG 15 H echipat cu cap dublude rotire, pentru foraj cu burghiu cumelc continuu (CFA), tubat.

• un BG 39 echipat cu burghiu cumelc continuu (CFA) de 880 mm culungime de 26 m ºi extensie de 8 m.

• un BG 28 H cu mast de 27,4 m,ce permite o lungime mãritã acoloanei de tuburi.

• un BG 34 H care îl înlocuieºtepe BG 30 H, în echipare standard,cu barã Kelly, burghiu, tuburi ºioscilator.

Pe modelele BG 28 H ºi BG 34 Heste implementat un sistem nou deeficientizare a consumului de energie,denumit ”Energy-Efficient Power (EEP)”.

BAUER Maschinen GmbH s-aocupat de acest sistem în cadrulunui proiect de cercetare.

Multiplele mãsuri de creºtere aeficienþei energetice sunt combinateîn cadrul sistemului EEP ºi corelateuna cu alta, astfel încât este obþinutão creºtere semnificativã a eficienþeiºi prin aceasta, a productivitãþii.

Comparaþii detaliate ale rezultatelorde dinainte ºi de dupã implemen-tarea sistemului EEP demonstreazãcã s-a obþinut o reducere a con-sumului de combustibil de pânã la30% la lucrul cu troliul ºi de pânã la

20% per total, la o exploatare normalãa utilajului de foraj rotativ.

Sistemul este aplicabil ºi lamacaralele BAUER, tip MC, pentrufundaþii speciale.

În diagrama de mai jos se poateobserva creºterea productivitãþii, expri-mate prin creºterea vitezei troliului, înfuncþie de sarcinã, la o macara MG128, dupã aplicarea sistemului EEP.

”Totul dintr-o singurã sursã”,acesta este sloganul pentru reali-zarea unui ºantier pentru execuþiade pereþi diafragmã.

Anul acesta, expoziþia ”BAUER IN-HOUSE” a fost una aniversarã, fiind înregistratã a douãzecea saediþie. Desfãºuratã în perioada 18 - 21 aprilie la sediul central BAUER din Schrobenhausen, Germania,expoziþia a adunat la un loc circa 3.000 de participanþi, din 74 de þãri ale lumii.

În spiritul tradiþional, într-o atmosferã relaxatã de comunicare între clienþii invitaþi ºi reprezentanþiifirmelor grupului BAUER, au fost prezentate cele mai reprezentative utilaje ºi echipamente ºi cele maiimportante realizãri tehnice ale ultimului an.

Un astfel de ºantier a fost repro-dus în cadrul expoziþiei, prin expu-nerea a douã macarale pentrufundaþii speciale de tip MC: una detip MC 64, ca maºinã de bazã pentruo unitate de graifere DHG V, ºi unade tip MC 96, ca maºinã de bazãpentru o unitate de frezare BC 35.La acestea s-au adãugat o instalaþiede denisipare BE 550, una dedecantare BD 90/75, pompe de eva-cuare a fluidului de foraj ºi deinjectare a suspensiei de beton.

RTG RAMMTECHNICK a prezen-tat douã utilaje:

• RTG 19 T, cu mast telescopic ºicu cap de vibrare MR 150 AVM, pen-tru instalare de palplanºe cu lungimede 19 m.

• RM 20, echipat cu un ciocanhidraulic HRS 5, cu frecvenþã debãtaie acceleratã, pentru instalarede piloþi metalici sau de beton.

KLEMM BOHRTECHNIK a pre-zentat ultimele modele ale instala-þiilor de foraj de tip KR 801, KR 806sau KR 909, dintre care, ca noutate,se remarcã soluþia de asigurare amanipulãrii prãjinilor de foraj prinintermediul unui dispozitiv montat peun miniexcavator.

PRAKLA BOHRTECHNIK aexpus douã utilaje noi, reprezenta-tive, modelul RB60 ºi instalaþia demare capacitate RB-T 100.

Pentru mai multe informaþiiprivind produsele BAUER GROUP,contactaþi firma Tractor ProiectComerþ din Braºov. �


Structuri în cadre multietajatecu elemente din oþel de înaltã rezistenþã,

pentru clãdiri amplasate în zone seismice*prof. dr. ing. Dan DUBINÃ, conf. dr. ing. Aurel STRATAN,dr. ing. Cristian VULCU, conf. dr. ing. Adrian CIUTINÃ –

Universitatea Politehnica Timiºoara, Facultatea de Construcþii

Proiectul de cercetare „HSS-SERF“- High Strength Steel in SeismicResistant Building Frames, este unproiect european finanþat de Fondulde Cercetare pentru Cãrbune ºiOþel, coordonat de UniversitateaPolitehnica Timiºoara, în perioadaiulie 2009 - iunie 2013.

Parteneriatul proiectului a fostalcãtuit din doi producãtori de oþel,un centru de cercetare, o firmã deproiectare ºi ºase universitãþi: Uni-versitatea Politehnica din Timiºoara,(coordonatorul proiectului); VTT(Valtion Teknillinen Tutkimuskeskus),Finlanda; Universitatea din Liège,Belgia; Universitatea din Stuttgart,Germania; Universitatea din Napoli„Federico II“, Italia; Universitatea dinLjubljana, Slovenia; GIPAC (Gabinetede Informática e Projecto Assistidopor Computador Lda.), Portugalia;RUUKKI (Rautaruukki Oyj), Finlanda;RIVA Acciaio S.p.A, Italia; Universi-tatea din Pisa, Italia.

OBIECTIVEScopul proiectului HSS-SERF a

fost de a investiga ºi evalua perfor-manþa seismicã a cadrelor realizateîn soluþie „dual-steel“, ºi anumecombinaþia între douã mãrci de oþeldiferite: oþel carbon ºi oþel de înaltã

rezistenþã. Aceste tipuri structuralerealizate în soluþie „dual-steel“, carefolosesc oþel carbon (mai ductil) pen-tru elementele disipative ºi oþelurilede înaltã rezistenþã pentru ele-mentele nedisipative, pot duce lastructuri caracterizate de siguranþãridicatã ºi de eficienþã economicã.Principalele obiective din cadrulproiectului au fost:

• Identificarea unor tipologii struc-turale (cadre necontravântuite, cadrecontravântuite centric, cadre con-travântuite excentric) caracterizatede o siguranþã ridicatã ºi a soluþiilorde detaliere a îmbinãrilor pentrucadre realizate în soluþie „dual-steel“, precum ºi validarea acestoraprin încercãri experimentale ºisimulãri numerice;

• Elaborarea unor criterii ºi meto-de de proiectare bazate pe perfor-manþã, pentru cadre realizate însoluþie „dual-steel“;

• Recomandarea unor parametride proiectare (factori de comportare,factori de suprarezistenþã) pentru a fiimplementaþi în versiunile viitoareale normelor de proiectare seismicã(EN 1998-1 [1]), cu scopul de aaplica proiectarea bazatã pe capaci-tate pentru cadrele de tip „dual-steel“;

• Evaluarea eficienþei tehnice ºieconomice a soluþiei „dual-steel“care implicã utilizarea oþelurilor deînaltã rezistenþã.

Principalele rezultate ale proiec-tului sunt metodele coerente deproiectare bazate pe performanþã ºicriteriile de proiectare pentru ductili-tate ºi suprarezistenþã a elementelorºi a componentelor nodurilor, pre-cum ºi regulile ºi soluþiile de alcã-tuire ºi calcul al nodurilor.

ACTIVITÃÞI ªI REZULTATEPrincipalele activitãþi de cerce-

tare au fost împãrþite în mai multepachete de lucru (WP). Iatã o scurtãprezentare a lor ºi a rezultatelorobþinute.

Selectarea tipologiilor structuraleºi proiectarea cadrelor

în soluþie „dual-steel“ (WP1)În cadrul WP1 au fost proiectate

18 cadre multietajate, obþinute princombinarea a trei tipuri de structuri(cadre necontravântuite, cadre dualecontravântuite centric ºi cadre dualecontravântuite excentric, Fig. 1), treitipuri de stâlpi compuºi oþel-beton(complet înglobaþi, parþial înglobaþi ºitubulari) ºi douã mãrci de oþel deînaltã rezistenþã (S460 ºi S690). Ele-mentele disipative (grinzile cadrelornecontravântuite, contravântuirile

Structurile în cadre multietajate, cu elemente din oþel de înaltã rezistenþã, pentru clãdiri amplasate înzone seismice, reprezintã o soluþie inovativã în domeniul proiectãrii antiseismice din Europa.

Soluþia „dual-steel“, care foloseºte oþeluri ductile pentru elementele disipative ºi oþeluri de înaltã rezis-tenþã pentru elementele nedisipative, poate conduce la structuri eficiente caracterizate de o siguranþã ridi-catã. Deoarece normele actuale de proiectare antiseismicã nu trateazã aceste configuraþii, a fostdesfãºurat un amplu proiect de cercetare european (HSS-SERF - High Strength Steel in Seismic ResistantBuilding Frames), cu scopul de a investiga ºi evalua performanþa seismicã a cadrelor realizate în soluþie„dual-steel“. Lucrarea de faþã descrie, succint, proiectul de cercetare (partenerii implicaþi, obiective ºiactivitãþile de cercetare desfãºurate).

(*) Lucrare prezentatã în cadrul celei de a XIII-a Conferinþe Naþionale de Construcþii Metalice, Bucureºti, UTCB, 21-22 noiembrie 2013


cadrelor contravântuite centric etc.)au fost, în toate cazurile, din S355.Performanþa seismicã a acestora afost verificatã apoi printr-un calculstatic neliniar. Cadrele proiectate auservit la stabilirea dimensiunii spe-cimenelor experimentale, pentruîncercãrile pe noduri grindã-stâlp.

Au fost studiate atât nodurigrindã-stâlp cu ºuruburi (fig. 2), câtºi noduri sudate (fig. 3). Nodurile cuºuruburi au fost analizate ºi încer-cate experimental la Universitateadin Liège, fiind de trei tipuri: (a) custâlp dublu T, parþial înglobat înbeton ºi îmbinare cu placã de capãtranforsatã; (b) cu stâlp tubularumplut cu beton ºi îmbinare cu placãde capãt ranforsatã ºi (c) cu stâlptubular umplut cu beton ºi îmbinarecu placã de capãt ºi ºuruburi lungi.

La Universitatea din Ljubljana aufost studiate nodurile sudate, custâlpi complet înglobaþi în beton ºiîmbinarea întãritã prin eclise saurigidizãri.

La Universitatea PolitehnicaTimiºoara au fost analizate nodurilesudate cu stâlpi tubulari umpluþi cubeton ºi guler, ºi îmbinãri cu grindacu secþiune redusã ºi eclise.

Evaluarea performanþei seismicea cadrelor tipice,

realizate în soluþie dual-steel (WP2)În cadrul WP2 s-a efectuat un

studiu parametric asupra unui setextins de cadre tipice realizate însoluþie „dual-steel“. Pe lângã para-metrii consideraþi în WP1 (tipul struc-turii, tipul de stâlp ºi marca oþelurilorde înaltã rezistenþã), au mai fostconsideraþi urmãtorii parametri:deschiderea (5 m ºi 7,5 m), regimulde înãlþime (4 ºi 8 nivele pentrucadrele necontravântuite, respectiv8 ºi 16 nivele pentru cele duale) ºitipul de miºcare seismicã (corespun-zãtoare unui teren tare, cu perioadade colþ Tc = 0,6 sec, respectiv unuiteren moale, cu perioada de colþ deTc = 1,6 s). Au rezultat un set de 120de cadre, a cãror performanþã seis-micã a fost evaluatã folosind calcululstatic neliniar ºi dinamic neliniar.

În plus, s-a determinat cerinþa deductilitate ºi suprarezistenþã, precumºi factorii de comportare q asociaþidiferitelor niveluri de performanþã.

Proiectarea cadrelor necontra-vântuite cu noduri rigide (MRF) afost guvernatã de condiþii de rigidi-tate. Ca urmare, utilizarea oþelului deînaltã rezistenþã nu s-a dovedit efi-cientã. Totuºi, utilizarea oþelului deînaltã rezistenþã în elementelenedisipative a promovat un meca-nism plastic global. Per ansamblu,cadrele MRF au avut o performanþãseismicã adecvatã la toate stãrilelimitã, caracterizatã de cerinþe micide ductilitate. Ca urmare, tipul demiºcare seismicã nu a afectat sem-nificativ rãspunsul structurii.

În cazul structurilor contravân-tuite centric în V inversat (CBF) ºi acelor Duale D-CBF, oþelul de înaltãrezistenþã s-a dovedit eficient, înspecial la stâlpi. Cu toate cã grinziledin cadrele contravântuite sunt ca-racterizate de cerinþe ridicate derezistenþã, nu se recomandã adop-tarea unor oþeluri cu limita de curgereridicatã, deoarece rezultã grinzi maipuþin rigide, care conduc la solicitãriridicate în contravântuirile compri-mate ºi la o contribuþie redusã acelor întinse. Factorii de comportareau rezultat mai mari la structurileduale, iar terenul slab a avut o influ-enþã negativã asupra performanþeistructurale.

Fig. 1: Tipurile de cadre analizate ºi secþiunile transversale considerate pentru stâlpi

Fig. 2: Noduri cu îmbinãri cu ºuruburi

Fig. 3: Noduri cu îmbinãri sudate: (a) noduri cu stâlpi din profile înglobate în beton ºi îmbinãri cu plãcipe talpã ºi cu rigidizãri, (b) noduri cu stâlpi din þevi umplute cu beton

ºi îmbinãri cu secþiunea redusã ºi cu plãci pe talpã

continuare în pagina 30��


În cazul cadrelor contravântuiteexcentric (EBF) ºi a celor Duale(D-EBF), utilizarea oþelurilor deînaltã rezistenþã s-a dovedit conve-nabilã la stâlpi, dar ºi la contravân-tuiri. Cu toate cã link-urile potdezvolta deformaþii plastice impor-tante, în multe cazuri ductilitateaacestora nu a putut fi exploatatã lamaximum din cauza flambajului con-travântuirilor. În consecinþã, s-aupropus reguli îmbunãtãþite deproiectare, care sã previnã acestfenomen. Configuraþiile duale auavut o performanþã seismicã supe-rioarã, prin uniformizarea cerinþelorde ductilitate pe înãlþimea structuriiºi reducerea cerinþelor de ductilitate,în special în cazul structurilor ampla-sate pe teren moale.

Calificarea sudurilor pentru cerinþade ductilitate ºi rezistenþã (WP3)Principalele sarcini din WP3 au

cuprins studiul pe cale experimen-talã al detaliilor de sudurã ºi al ele-mentelor de tip T-stub (fig. 5),interpretarea ºi evaluarea rezul-tatelor, precum ºi elaborarea specifi-caþiilor pentru procedurile de sudare,în vederea utilizãrii lor la fabricareaansamblelor de noduri grindã-stâlp.

La Universitatea din Stuttgart aufost efectuate 152 de încercãri pedetalii de sudurã, urmãrindu-se influ-enþa urmãtorilor parametri: tipul deoþel (S460 / S690), materialul deadaos (G46 / G69), tipul de sudurã(de colþ ºi cu pãtrundere completã),tipul de solicitare (monotonã ºiciclicã) ºi viteza de încãrcare(0,00025 s-1, 0,06 s-1, 0,12 s-1). Soli-citarea dinamicã a condus la ocreºtere a rezistenþei ºi o diminuarea ductilitãþii faþã de cea quasi-staticã,iar solicitarea ciclicã a condus lareducerea ductilitãþii faþã de cea

monotonã. Încercãrile experimentaleau validat procedura de sudareadoptatã, cedarea producându-se înmaterialul de bazã în toate cazurile.Este de menþionat cã sudurile decolþ au fost dimensionate conformcerinþelor de suprarezistenþã dinEN 1998-1 [1].

Încercãrile pe elemente de tip T-stubau avut drept scop studiul compo-nentelor îmbinãrilor cu ºuruburi dinoþel de înaltã rezistenþã. Au fostinvestigate 86 de elemente de tipT-stub nerigidizate, rigidizate, afe-rente unor stâlpi chesonaþi ºi ºuru-buri lungi (fig. 5b). Modul de cedareproiectat a fost modul 2, conform EN1993-1-8 [2], care conduce la uncompromis rezonabil între rezistenþãºi ductilitate.

Încercãri experimentale pe nodurigrindã-stâlp cu ºuruburi (WP4)Au fost dezvoltate ºi investigate

trei tipuri de îmbinãri grindã-stâlp:• (1) cu stâlp chesonat umplut cu

beton ºi îmbinare cu placã de capãtºi ºuruburi lungi, ºi grindã cu secþi-une redusã;

Fig. 5: Detalii de sudurã (a) ºi elemente de tip T-stub (b)

Fig. 6: Modul de cedare al îmbinãrilor grindã-stâlp cu ºuruburi lungi (a) ºi placã de capãt ranforsatã (b)

Fig. 7: Încercãri pentru studiul conexiunii între þeava din oþel ºi beton prin intermediul ºuruburilor lungi

Fig. 4: Curbele IDA ºi profilul deplasãrilor relative de nivel reziduale pentru cadrele CBF

�� urmare din pagina 29



• (2) cu stâlp chesonat umplut cubeton ºi îmbinare cu placã de capãtranforsatã ºi

• (3) cu stâlp dublu T, parþialînglobat în beton ºi îmbinare cuplacã de capãt ranforsatã (fig. 2).

Parametrii încercãrilor experi-mentale au fost: marca de oþel deînaltã rezistenþã din stâlp (S460 /S700); procedura de încãrcare(monotonã / ciclicã) ºi modul decedare (grindã / îmbinare).

Încercãrile experimentale efectu-ate la Universitatea din Liège ºi audemonstrat o comportare histereticãstabilã, cu deformaþii plastice îngrindã, în zona adiacentã îmbinãrii.Pe lângã încercãrile experimentale,s-au întreprins ºi studii numerice ºianalitice, dezvoltându-se relaþii decalcul pentru componentele noi,care nu existã în acest moment înEN 1993-1-8 [2]. În cazul stâlpilorchesonaþi, umpluþi cu beton ºiîmbinare cu placã de capãt ºiºuruburi lungi, cele din urmã au unrol dublu: realizarea îmbinãrii dintregrindã ºi stâlp ºi asigurarea conexiu-nii dintre oþel ºi beton. Pentru studiulacestui din urmã fenomen, s-auefectuat încercãri specifice (fig. 7).

Încercãri experimentale asupranodurilor grindã-stâlp sudate (WP5)

Încercãrile experimentale pe nodurigrindã-stâlp sudate s-au derulat laUniversitatea din Ljubljana ºi la Uni-versitatea Politehnica din Timiºoara.Principalele sarcini au cuprins încer-cãri experimentale pe noduri sudatecu rigidizãri ºi plãci pe talpã, pentrucare stâlpii sunt realizaþi din profileînglobate în beton (fig. 3a) ºi nodurisudate cu secþiunea redusã a grinziiºi cu plãci pe talpã, pentru carestâlpii sunt din profile tubulare rec-tangulare umplute cu beton (fig. 3b).

În cazul seriei de încercãri penoduri sudate cu stâlpi completînglobaþi în beton (fig. 3a ºi 8) s-astudiat, experimental ºi numeric,influenþa urmãtorilor parametri: a ti-pului îmbinãrii (cu rigidizãri ºi cueclise); a mãrcii oþelului de înaltã

rezistenþã (S460 ºi S690); a proce-durii de încercare (ciclicã cu amplitu-dine variabilã ºi constantã) ºi anivelului forþei axiale. Au rezultat unnumãr de 16 specimene, încercãriledemonstrând cã obiectivul impus laproiectare (de a preveni deformaþiiplastice sau orice altã formã decedare în îmbinarea sudatã) a fostatins. Cedarea s-a produs întot-deauna în grindã. Nodurile audemonstrat capacitãþi de deformaþiiplastice la solicitãri ciclice de peste0,035 rad. Stâlpii complet înglobaþiau avut o comportare quasi-elasticã,iar nivelul de forþã axialã din stâlpi ainfluenþat nesemnificativ performanþaîmbinãrii. Încercãrile experimentale

ºi studiile numerice realizate au per-mis elaborarea ºi validarea unei pro-ceduri simple de proiectare anodurilor.

În cazul celei de-a doua serii deîncercãri experimentale (fig. 3b ºi 9),au fost considerate douã tipuri deîmbinãri sudate: cu secþiunea redusãa grinzii (fig. 9a) ºi cu eclise pe talpã(fig. 9b). Au fost investigate unnumãr de 16 ansamble de nodurigrindã-stâlp la scara realã, variindparametri precum: regimul de încãr-care (monoton, ciclic), tipul îmbi-nãrilor (secþiunea redusã, plãci petalpã), marca oþelului din stâlp(S460, S700) ºi modul de cedare(grinda, îmbinarea).

Fig. 9: Rãspunsul monoton ºi ciclic al nodurilor sudate cu secþiune redusã (a) ºi eclise pe tãlpi (b),ºi ilustrarea modului de cedare

Fig. 10: Instrumentarea ºi standul experimental pentru studiul conexiunii oþel-betonprin intermediul bolþurilor împuºcate

Fig. 8: Modul de cedare al îmbinãrilor grindã-stâlp sudate cu rigidizãri (a) ºi eclise (b)



Prezentã de ºase ani pe piaþa româneascã, Sament GROUP îºibazeazã filozofia pe profesionalism, calitate ºi eticã în afaceri.

Aflatã într-un continuu proces de dezvoltare ºi extindere a activitãþiiîn România, Sament INTERNATIONAL SRL se poate lãuda cu numeroaseproiecte finalizate cu succes, printre cele mai recente numãrându-se:

• DELONGHI, Cluj - fabrica de producþie - proiect cu cerinþe sporiteprivind eficienþa energeticã

• Holzindustrie Schweighofer, în localitatea Reci, judeþul Covasna• Hemeiuº, judeþul Bacãu• Ice Logistic Park - Ghimbav, judeþul Braºov• Mall Promenada - Bucureºti• Schieffer - Lugoj, judeþul Timiº• Terapia Cluj - Casa articole pentru produse farmaceutice• Mediplus Exim - Iaºi• Alcedo – Carei, judeþul Satu Mare• Complex agroalimentar în municipiul Zalãu• PRESSAFE - Timiºoara• Altex - Timiºoara• Cora - Constanþa• Aeroportul Henri Coandã - Bucureºti

Sament GROUP în RomâniaSament INTERNATIONAL SRL -

profilatã în inginerie, profund

implicatã în Sistemele pentru:

• ventilaþie fum ºi cãldurã

• Daylight - faþade ºi acoperiº

• ventilaþie naturalã

• ventilaþie industrialã

• fum ºi prevenirea incendiilor -

perdele de fum / fixe sau

automate

• management stingere incendii

• umbrire, SUN - pasivã ºi activã


Considerând cele douã tipuri deîmbinãri ºi cele douã mãrci de oþel,au fost proiectate un numãr de patrunoduri grindã-stâlp. Adiþional, pentruevaluarea suprarezistenþei îmbinãriiºi pentru a observa componentelede bazã ale nodurilor, au fostconsiderate încercãri experimentaleasupra nodurilor echivalente pentrucare au fost întãrite grinzile, cuscopul de a evita formarea articu-laþiei plastice în grindã ºi pentru aforþa dezvoltarea deformaþiilor plas-tice în zona de îmbinare.

Încercãrile experimentale au arã-tat o bunã concepþie ºi proiectare anodurilor, justificate de rãspunsulelastic al zonei de îmbinare ºi for-marea articulaþiei plastice în grindã.Nodurile au fost caracterizate de osuprarezistenþã semnificativã iar pebaza încercãrilor în regim ciclic,nodurile au evidenþiat capacitãþi derotire de 50 mrad (în cazul grinzii cusecþiune redusã) ºi respectiv 40mrad (eclise pe tãlpi). În plus, au fostefectuate ºase încercãri experimen-tale pentru studiul conexiunii dintreoþel ºi beton în cazul secþiunilortubulare umplute cu beton, conexi-unea realizându-se prin bolþuriîmpuºcate (fig. 10). S-au variatparametri precum: regimul de încãr-care (monoton ºi ciclic), tipul deconexiune (frecarea dintre oþel ºibeton, respectiv frecarea în combi-naþie cu utilizarea conectorilor detipul bolþurilor împuºcate), ºi marcaoþelului (S460, S700).

Unul dintre obiective l-a repre-zentat evaluarea eficienþei conecto-rilor în asigurarea conexiunii dintrecele douã materiale (oþel ºi beton) latransferul încãrcãrilor aplicate înregim monoton ºi ciclic. Rezultateleîncercãrilor experimentale au arãtatcã efortul unitar tangenþial dezvoltatla interfaþa dintre oþel ºi beton afost de 0,4 N/mm, valoare egalã cucea recomandatã de EN 1994-1-1[3] pentru þevile de formã rectangu-larã. Conectorii au pus în evidenþã ocapacitate semnificativã la transferulîncãrcãrilor de la oþel la beton, atâtsub încãrcãri în regim monoton câtºi în regim ciclic.

Ghid pentru proiectarea cadrelor„dual-steel“ sub acþiuni seismice

(WP6)WP6 a cuprins elaborarea unui

ghid pentru proiectarea cadrelor„dual-steel“ sub acþiuni seismice.Principalele sarcini au cuprins pro-cedurile de proiectare ºi soluþiile dedetaliere pentru îmbinãri ºi nodurigrindã-stâlp, metode ºi criterii deproiectare pentru cadrele necon-travântuite, cadrele contravântuitecentric si cadrele contravântuiteexcentric.

Evaluarea eficienþei tehniceºi economice a soluþiei „dual-steel“

(WP7)WP7 a cuprins evaluarea eficien-

þei tehnice ºi economice a cadrelorrealizate în soluþie „dual-steel“, com-parativ cu soluþia tradiþionalã. Princi-palele sarcini au cuprins evaluareaeficienþei tehnice ºi economice acadrelor necontravântuite, a cadre-lor contravântuite centric ºi a ca-drelor contravântuite excentric.

CONCLUZIILucrarea a prezentat principalele

activitãþi întreprinse ºi rezultateobþinute în cadrul proiectului euro-pean „HSS-SERF“ - High StrengthSteel in Seismic Resistant BuildingFrames, coordonat de cãtre Univer-sitatea Politehnica din Timiºoara.Proiectul s-a desfãºurat pe operioadã de patru ani ºi a implicatzece parteneri europeni. În cadrulproiectului s-a analizat posibilitateautilizãrii oþelului de înaltã rezistenþãla structurile multietajate amplasateîn zone seismice, prin adoptareaunei soluþii „dual-steel“, care pre-supune adoptarea oþelului de înaltãrezistenþã (S460 pânã la S700) înelementele nedispative ºi a oþeluluicarbon convenþional (S235 pânã laS355) în elementele disipative.

În prezent, normele de proiectareantiseismicã limiteazã utilizareaoþelului de pânã la S355 în struc-turile amplasate în zone seismice.Pentru a rãspunde provocãrii legatede aceastã soluþie inovativã, s-aîntreprins un vast studiu numeric,analitic ºi, în special, experimental,care a analizat problema pornind dela nivel de structurã, trecând prinnivelul de subansamble (nodurigrindã-stâlp) ºi terminând cu nivelulde detaliu (îmbinãri cu ºuruburi,

tehnologie de sudare). Simulãrilenumerice efectuate pe trei tipuri destructuri (cadre necontravântuite cunoduri rigide, cadre contravântuitecentric ºi cadre contravântuiteexcentric) au permis identificareacomponentelor structurale pentrucare utilizarea oþelului de înaltãrezistenþã sã fie eficientã (stâlpiicadrelor contravântuite centric ºiexcentric).

Au fost concepute mai multesoluþii inovative de îmbinãri grindã-stâlp: trei cu ºuruburi ºi patrusudate. Toate au parcurs un drumcomplet, de la alcãtuire, la dez-voltarea unui model de calcul, verifi-carea performanþei prin simulãrinumerice ºi validarea acesteia prinîncercãri experimentale. Au fost dez-voltate proceduri de sudare pentrucomponente de tip „dual-steel“, ve-rificate printr-un amplu programexperimental. Ca urmare, au fostcreate toate premisele pentru uti-lizarea la o scarã mai largã aoþelurilor de înaltã rezistenþã lastructurile multietajate amplasate înzone seismice.

Activitãþile de cercetare care aucondus la rezultatele prezentate înlucrare au fost finanþate de FondulComunitãþii Europene pentru Cãr-bune ºi Oþel (RFCS) prin acordul definanþare numãrul RFSR-CT-2009-00024 „High strength steel in seis-mic resistant building frames“.

BIBLIOGRAFIE[1] EN1998-1, Eurocode 8,

Design of structures for earthquakeresistance - Part l, General rules,seismic actions and rules for build-ings, CEN, European Committee forStandardization, 2004;

[2] EN 1993-1-8, Eurocode 3:Design of steel structures - Part 1-8:Design of joints, CEN, EuropeanCommittee for Standardization,2005;

[3] EN 1994-1-1, Eurocode 4:Design of composite steel and con-crete structures - Part 1-1: Generalrules and rules for buildings, CEN,European Committee for Standar-dization, 2004. �



SC PECCON INVEST SRLeste o societate competentã, opera-

tivã, integrã, deschisã, orientatã cãtre client,având ca domeniu de activitate: Activitãþi de arhitecturã

(inclusiv activitãþi de consultaþii tehnice, evaluãri imobi-liare, elaborãri de studii tehnico-economice ºi studii defezabilitate), activitãþi ale muzeelor, conservarea monu-mentelor ºi clãdirilor.

Principiile de bazã ale societãþii noastre sunt:• asigurarea ºi garantarea obþinerii serviciilor

furnizate de cãtre organizaþie, în acord cu cerinþele ºinivelurile de calitate specificate prin prevederile regle-mentãrilor în vigoare ºi ale clauzelor contractualeîncheiate cu clienþii;

• obþinerea unei imagini excelente dovedite prin înal-tul profesionalism în rezolvarea tuturor problemelor,sporirea performanþelor calitative ale serviciului de co-mercializare ºi prin relaþiile optime de comunicare cufurnizorii ºi clienþii;

• dezvoltarea sentimentului de încredere atât lanivelul factorilor de decizie din cadrul organizaþiei, cât ºiîn rândul angajaþilor acesteia, prin întreprinderea acþiu-nilor ce urmãresc îmbunãtãþirea continuã a activitãþilordin cadrul SC PECCON INVEST SRL.

• calitatea ºi seriozitatea în relaþiile de parteneriat cutoate pãrþile interesate garanteazã câºtigarea pieþei.

Condiþia de bazã pentru a face ca cele mai susexpuse sã devinã realitate este respectarea cerinþelorSistemului de Management al Calitãþii implementat înorganizaþia noastrã conform standardului SR EN ISO9001:2008.

PECCON INVEST SRL a luat naºtere în anul 2002,sub conducerea domnului ing. Niculae Ghiþulescu.

De la nefericitul eveniment al decesului „întemeietorului“firmei, în 2010, ºi pânã în prezent, aceastã importantã mi-siune i-a revenit domnului arh. Gabriel Ghelmegeanu, careîºi îndeplineºte sarcinile cu onoare, promptitudine ºi serio-zitate. Totodatã, dl arh. Ghelmegeanu este ºi conducãtorulfirmei de construcþii ROINVEST CONSTRUCT SRL (din1993), iar din anul 1998 este preºedintele Camerei deComerþ România - R.P. Chinezã.

Datoritã promptitudinii, calitãþii ºi flexibilitãþii, organi-zaþia noastrã ºi-a cãpãtat rapid un nume pe piaþa de pro-fil, acesta fiind menþinut de seriozitatea serviciilor oferite.

Preocuparea noastrã constantã este raportul cali-tate - performanþã - preþ, seriozitate ºi promptitu-dine, ceea ce a condus la consolidarea cu fiecare ana imaginii societãþii, menþinerea ºi extindereaclienþilor cu fiecare an.

Angajaþii ºi managementul sunt cele mai impor-tante bunuri ale societãþii noastre. Criteriile de bazãale politicii noastre privind angajarea personaluluisunt experienþa - din punct de vedere al vechimii înmuncã ºi al complexitãþii lucrãrilor executate anterior,gradul de calificare în specializare, cunoºtinþele pro-fesionale complementare ºi cunoaºterea unor limbistrãine - termeni de specialitate ºi cunoºtinþe de bazã.


Pentru îndeplinirea misiunilor angajate, PECCONINVEST SRL dispune de specialiºti de excepþie din toatedomeniile, recrutaþi, de regulã, dintre creatorii construcþiilormonumentale specifice anilor ‘80, ca de exemplu:

• PALATUL PARLAMENTULUI;• CASA ACADEMIEI;• COMPLEXUL CULTURAL „CÂNTAREA ROMÂNIEI“;• SALA CONGRESELOR (SALA PALATULUI);• TEATRUL NAÞIONAL „I. L. CARAGIALE“ BUCUREªTI;• NENUMÃRATE OBIECTIVE REZIDENÞIALE ETC.Printre colaboratorii reprezentativi ai firmei - adevãraþi

ºefi de ºcoalã în domeniile coordonate - enumerãm:• PROF. DR. ARH. ROMEO BELEA• PROF. DR. ING. TRAIAN POPP• PROF. DR. ING. MIRCEA IEREMIA• ING. DORIN LAZÃR• ING. ALEXANDRU DOLINSKIPrin natura contractelor executate pânã în prezent,

necesarul de materiale a variat calitativ ºi cantitativ,ceea ce a fãcut ca partenerii la care am apelat sã fie, catipologie, variaþi. Maniera de derulare a contractelorpânã în prezent face ca relaþiile de afaceri între soci-etatea noastrã ºi furnizori sã fie grevate de o sumã defacilitãþi ºi avantaje faþã de clienþii obiºnuiþi (preþuri avan-tajoase, forme de platã mai puþin împovãrãtoare etc.).

Enumerãm, în continuare, lucrãri elaborate de PECCONINVEST SRL:

• COMPLEX UNIVERSITAR ªI CULTURAL „ROMÂ-NIA DE MÂINE“ - 250.000 MP - UNIVERSITATEA„SPIRU HARET“;

• SC AUTOCENTER SA - Refuncþionalizare, amena-jare, modernizare;

• BANCA COMERCIALÃ ROMÂNÃ S.M.B. - amenajaresedii agenþii bancare;

• CENTRU DE RECUPERARE A FORÞEI DEMUNCÃ COTA 1.000 - PÃDUCHIOSUL - refuncþi-onalizare ºi modernizare;

• STUDIU COMPLEX MOBILARE - ZONA ªTRANDTINERETULUI;

• COMPLEX MULTIFUNCÞIONAL PIAÞA PRESEILIBERE - BUCUREªTI;

• EXTINDERE SPAÞII DE CAZARE SPORTIVI -COMPLEXUL „LIA MANOLIU“;

• SEDII DIVERSE BIROURI ªI ALTE FUNCÞIUNI;• PARCUL INDUSTRIAL GALAÞI - STUDIU DE

FEZABILITATE;• MODERNIZARE STAÞIE DE CÃLÃTORI CON-

STANÞA;• CASA ACADEMIEI - CORP CENTRAL: REMODE-

LARE ªI CONSERVARE;• TEATRUL NAÞIONAL «I.L. CARAGIALE» BUCU-

REªTI: „Stabilitatea ºi siguranþa în exploatare, opti-mizarea funcþionalã, tehnologicã ºi organizatoricã aansamblului instituþional - corpurile A, B, C ºi D“

• CONSOLIDARE SI MODERNIZARE OBIECTIV„SALA PALATULUI“, BUCUREªTI;

• PALATUL GHICA - CÃCIULAÞI: MODERNIZARE ªICONSOLIDARE;

• PARCAJE SUBTERANE - 2.500 LOCURI;• REMODELARE „SALAOMNIA“ - TEATRULNAÞIONAL

DE OPERETÃ ION DACIAN, BUCUREªTI;

Activitãþi de consultanþã ºi urmãrire a execuþiei:• BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNE - extindere ºi

modernizare;• MUZEUL NAÞIONAL DE ISTORIE A ROMÂNIEI -

restaurare, consolidare, amenajare;• UNIVERSITATEA ROMÂNO - AMERICANÃ;• SEDIU ADMINISTRATIV - BIROURI - A.A.C.R.

Bãneasa;• INSTITUTUL DE CERCETARE ÎN INFORMATICÃ -

amenajare sediu;• PALATUL DE JUSTIÞIE - BUCUREªTI - consoli-

dare, reparaþii capitale ºi restaurare;• TEATRUL NAÞIONAL „I.L. CARAGIALE“ BUCU-

REªTI: „Stabilitatea ºi siguranþa în exploatare, opti-mizarea funcþionalã, tehnologicã ºi organizatoricã aansamblului instituþional - corpurile A, B, C ºi D“.

Evaluãri de patrimoniu ºi expertize economice:• IMOBIL STR. LIPSCANI BUCUREªTI - SEDIUL

ARPIMEX (CASA DE MODÃ);• SEDIUL CENTRAL ROMTRANS - BUCUREªTI

CALEA RAHOVEI;• REABILITARE IMOBIL ARTA GRAFICÃ - BUCUREªTI;• STAÞII SERVICE RENAULT - BUCUREªTI;• STAÞII SERVICE RENAULT;• BUCUREªTI INTERNAÞIONAL CARGO - CENTER;• SC ROMCOMMIST SA - CARACAL;• SC DANUBIUS SA - CORABIA;• SC JIUL SA - CRAIOVA;• SC HERCULES SA - HERCULANE;• SC TRAIAN SA - BRÃILA;• SC IEZERUL SA - BORªA;• SC COMERCIALA DUNÃREA SA - CALAFAT;• SC COMERCIALA BALª - COM SA - BALª;• CASA TILEA - PREDEAL;• SC ARTIPEX SA.Competiþia acerbã, ca rezultat al integrãrii pieþei, cât

ºi creºterea complexitãþii lucrãrilor, lasã loc doar celorcare sunt capabili sã garanteze aplicarea unui programviabil de creºtere a calitãþii. Ridicarea nivelului calitãþiieste unul dintre scopurile societãþii noastre, con-secinþa logicã a ambiþiei noastre de a satisface exi-genþele partenerilor noºtri.

Nefiind singurii în domeniu, încercãm sã fimprintre cei mai buni - este nu numai deviza echipeinoastre, ci ºi un mod de viaþã. De aceea, prin fiecarelucrare executatã, am îndeplinit cu exactitate cerin-þele beneficiarilor atât respectând dorinþele acestoracât ºi punând în practicã noi concepte din domeniultehnologiei de execuþie.

th. pr. mng. Mirela - Larisa OPRAN


Alegeþi ALUPROF pentru cele mai solicitante proiecte!SISTEME DIN ALUMINIU REZISTENTE LA FOC

Aluminiul este un material folositdin ce în ce mai mult în construcþiilecontemporane. Aceastã tendinþã esteinfluenþatã în primul rând de propri-etãþile sale: rezistenþa ºi plasticitateadeosebitã, precum ºi durabilitateacare îl face deosebit de rezistent lacoroziune.

Sistemele din aluminiu rezistentela foc ALUPROF permit execuþia aºa-numitelor zone de incendiu din clãdiri,zone care asigurã condiþii cores-punzãtoare de evacuare a persoanelor.Piaþa sistemelor antiincendiu esterelativ stabilã din punctul de vedere alsoluþiilor tehnice: structurile bazate peprofile cu umpluturi ignifuge corespun-zãtoare ºi accesoriile suplimentaresunt cunoscute de peste zece ani.Rezistenþa la foc a acestui tip de struc-turi poate varia, în funcþie de nece-sitãþi, între clasele EI15 ºi EI120pentru structurile verticale, iar pentruacoperiºuri, cel mai des, între claseleRE30 ºi REI30.

Exigenþele în privinþarezistenþei la foc în con-strucþii sunt într-o per-manentã creºtere, iararia siguranþei ºi pro-tecþiei persoanelor împo-triva efectelor focului ºifumului este una dintrecerinþele prioritare în arhi-tectura contemporanã.Astfel, piaþa sistemelorantiincendiu este mare,iar dinamica dezvoltãriisale este decisiv maimare decât în cazul sis-temelor de bazã pentruuºi, ferestre ºi pereþi cortinã, cedândnumai în faþa dinamicii creºteriivânzãrilor celor mai noi soluþii, celecare asigurã economisirea energiei ºirealizarea construcþiior pasive.

Sistemele rezistente la foc suntmodernizate ºi perfecþionate continuu.Dezvoltarea lor constã atât în creº-terea rezistenþei la foc, extindereaposibilitãþilor structurale, aria umplu-turilor, a feroneriei ºi accesoriilor supli-mentare ce pot fi utilizate, cât ºi îneficientizarea proceselor tehnologiceºi reducerea consumului de manoperãîn producþie ºi pe ºantier.

Pereþii despãrþitori ºi uºile antiin-cendiu se bazeazã, cel mai adesea,pe profile cu izolare termicã. Acesta nueste elementul cheie care influenþeazãrezistenþa la foc. Totuºi, utilizarea se-paratoarelor termice face ca acest sis-tem sã poatã fi folosit nu numai lapereþii separatori interiori ci ºi laexterior.

Existã sisteme de pereþi ºi uºi carenu au la bazã proprietãþi ignifuge, însãdatoritã utilizãrii de cartuºe ignifugesuplimentare, de accesorii ºi fero-nerie corespunzãtoare, se obþin, în

final, caracteristicile construcþiilor anti-incendiu. De regulã, însã, soluþiile careîndeplinesc cerinþele clasei EI sebazeazã pe profile special proiectatepentru îndeplinirea acestor cerinþe.Aceste profile sunt construite de regulãsimetric, ceea ce le oferã douã avan-taje: o rezistenþã identicã la foc, indi-ferent din ce parte are loc incendiul, ºi,totodatã, o structurã optimã din punc-tul de vedere al confecþionãrii profi-lelor, al prelucrãrii lor ulterioare ºi almontajului.

Un exemplu de construcþie sime-tricã cu posibilitãþi tehnice mari, de faptunul dintre cele mai populare sistemede separatoare ºi uºi antiincendiu de pepiaþa polonezã, este ALUPROF MB-78EI.Profilele lui au 3 camere, dintre carecea din mijloc este, totodatã, zonã deizolare termicã. Acesta permite utiliza-rea a douã tipuri de cartuºe ignifuge:tip GKF sau CI, care, în funcþie de pozi-þionarea ºi numãrul de camere în carevor fi folosite, asigurã obþinerea claseide la EI15 pânã la EI90. Totodatã,structura este foarte rezistentã: permiteexecuþia de uºi ºi pereþi cu gabaritmare, este flexibilã din punctul de

Datoritã utilizãrii sistemelor din aluminiu de tip EFEKT, clãdirile din sticlã sunt admirate ºi repede recunos-cute. Structura solidã a profilelor ºi sticla strãlucitoare asigurã un efect deosebit, cu atât mai mult atunci cândclãdirea atrage atenþia ºi printr-o arhitecturã originalã.

Compania ALUPROF are în portofoliu construcþii care atrag privirea trecãtorilor prin aspectul atipic. În decursulunui an, în Polonia apar peste 250 de clãdiri noi executate cu sisteme din aluminiu ALUPROF. Cu ele se constru-iesc faþade de saloane auto, bãnci ºi hoteluri, facultãþi, spitale, parcuri tehnologice ºi incubatoare, opere, filar-monici, zgârie-nori, complexuri comerciale ºi de divertisment.

Compania ALUPROF SA, parte din Grupa Kety, este unul dintre cei mai mari distribuitori europeni de sisteme dinaluminiu. Datoritã soluþiilor unice, produsele ALUPROF pot fi utilizate atât în construcþii comerciale, cât ºi civile.


vedere al tipului de feronerie, încuietori,autoîncuietori ºi alte accesorii care sepot monta pe ea, având, de asemenea,o gamã largã de grosimi ale umplu-turilor, care variazã între 6 mm ºi 49 mm.

Împreunã cu MB-78EI se poate uti-liza atât sticlã singularã rezistentã lafoc, cât ºi seturi complexe termoizo-late, executate cu acest tip de sticlã.Este posibilã, totodatã, renunþarea, încadrul separatoarelor antiincendiu, laprofilele verticale între panourile de sti-clã, ceea ce dã un efect vizual atractival pereþilor fãrã despãrþitoare.

Soluþiile de etanºeizare a uºilorpermit obþinerea parametrilor corespun-zãtori de rezistenþã la infiltrarea apei ºia aerului, cumulat cu etanºeitatea lafum în clasa Sm, Sa.

Sistemul MB-78EI con-stituie, totodatã, o bazãpentru alte structuri inte-resante: uºi glisante auto-mate MB-78EI DPA înclasele EI15 ºi EI30,precum ºi separatoareantiincendiu MB-118EIcu rezistenþã la foc înclasa EI120. Aceastã ulti-mã structurã se bazeazãpe profile cu 5 camere,în care fiecare camerãeste umplutã cu un car-tuº ignifug, iar aria de vitrificare ajungela 84 mm.

În gama sistemelor de faþadã anti-incendiu, putem exemplifica structurileALUPROF MB-SR50 EI ºi MB-SR50N EI.Acestea se bazeazã pe sistemele debazã de stâlpi ºi traverse, dotate cucartuºe ignifuge în interiorul profilelorºi cu accesorii suplimentare carefuncþioneazã în spaþiul dintre umplu-turi. Astfel, faþada antiincendiu nudiferã vizual cu nimic faþã de variantasa de bazã.

Sistemele MB-SR50 EI ºi MB-SR50N EI sunt, de asemenea, soluþiiuniversale: se pot utiliza atât subformã de construcþii exterioare, cât ºisub formã de separatoare interioareînalte, din ele putând fi executate ºigeamuri pentru acoperiºuri. Faþadeleverticale sau cele înclinate faþã de ver-ticalã cu un unghi de ±15° au o rezis-tenþã la foc în clase de la EI15 la EI60,

iar vitrificãrile pentru acoperiºuri, clasaRE30 / REI20. Deºi îndeplinesc criteriisevere de siguranþã la incendii, acestesisteme oferã o mare libertate pentruconceperea unor corpuri arhitectonicedeosebite: în structurile spaþiale, seg-mentele faþadelor verticale pot fi îmbi-nate la un unghi de ±7,5°, iaracoperiºurile pot fi plane sau înclinatela un unghi de 80°, formând structuricu una sau douã diferenþe de nivel.Acestea pot fi îmbinate estetic cufaþade verticale.

O trãsãturã importantã a separa-toarelor antiincendiu este posibilitateade îmbinare a diverselor structuri cupãstrarea clasei corespunzãtoare derezistenþã la foc. Un exemplu în acestsens îl reprezintã uºile sistemuluiMB-78EI construite în faþadã. Toatãstructura executatã astfel poate aveaclasa EI30 sau EI60. O posibilitate si-milarã de construcþie a uºilor MB-78EIexistã ºi în sistemul de pereþi MB-118EI. �


PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞII

Decebal Anastasescu

S-a nãscut la 27 iunie 1926 în Lugoj.Dupã terminarea, în anul 1945, a Liceului C. Dia-

conovici Loga din Timiºoara, a urmat cursurile Facultãþiide Construcþii - Institutul Politehnic Timiºoara, pe carele-a absolvit, ca ºef de promoþie, în anul 1950.

Activitatea a început-o ca asistent la cursul de Rezis-tenþa materialelor. A fost numit, totodatã, asistent lacursurile de Mecanicã teoreticã ºi Statica Construcþiilor.În anul 1955, a fost avansat ºef de lucrãri la Statica Con-strucþiilor, unde a predat, pânã în anul 1959, când a fostîndepãrtat din învãþãmânt, de autoritãþile de atunci, pemotive politice.

Activitatea tehnicã, de proiectare, a început-o în anul1951, în paralel cu cea didacticã, la IPROMIN, Filiala dinTimiºoara, unde a proiectat: clãdirea „Instalaþiei de mãci-nat humã”, Medgidia; silozurile funicularelor la Troiþa -Crãciuneºti, Lelese - Ceriºor, Teliuc; hala compresoarede la întreprinderea din Teliuc; turn de extracþie,Sãvârºin; clãdirea „Filtrului cu saci”, întreprindereaPhoenix, Baia Mare; fundaþia maºinii de extracþie, Teliuc.

Din anul 1956 a lucrat la Filiala IPCH Timiºoara,proiectând lucrãri hidrotehnice: subansamble la Staþiade pompare Aranca - Cenad; Barajul Secu (STE + PT),Reºiþa (H = 38 m).

Trecând la IRPT (DSAPCT, IPROTIM) începând cuanul 1958 a proiectat, în colaborare, numeroase tipuri destructuri, dintre care se remarcã: blocuri turn (S + P +8E) la Moroasa, Reºiþa (cadre - pereþi structurali, de tipcelular); poligon panouri mari, Reºiþa; bloc (P + 6E),Piaþa Victoriei nr. 5, Timiºoara; blocuri (S + P + 7E),str. N. Paulescu nr. 1 B, Timiºoara; blocuri (S + P + 8E),bdul. G-ral. Dragalina nr. 2 ºi nr. 7-8, Timiºoara; blocuri(S + P + 10E), calea ªagului ºi Circumvoluþiunii,Timiºoara, din beton uºor de granulit (în premierãnaþionalã); corpul înalt (P + 7E), Universitatea de Vest,Timiºoara; hotelurile Central (S + P + 6E) ºi Continental(S + P + 15E), Timiºoara; hotelul Hercules (S + P + 9E),Bãile Herculane; castel de apã (500 mc - metodã de cal-cul originalã, Lugoj); podul Michelangelo peste Bega -primul pod din beton precomprimat din Timiºoara;podurile peste Bistra la Oþelul Roºu ºi Voislova (infra-structura), peste Pogoniº, la Valeapai (infrastructura);Spitalul Clinic Judeþean (S + P + 9E), corpul central (C1),Timiºoara; clãdirea sãlii festive (consolidare) a ColegiuluiC. Diaconovici Loga, Timiºoara.

În anul 1966 a devenit consilier la IPROTIM, con-tribuind la stabilirea soluþiilor optime pentru structuri derezistenþã, iar între anii 1966 - 1970 a fost consilier ºi laISPE, Filiala din Timiºoara, avizând proiectele centra-lelor termo tehnice.

Menþionãm cã, prof. Decebal Anastasescu, în calitatede proiectant ºi consilier, a avut contribuþii importantetehnico-economice - unele inedite -, ceea ce i-a adusrespectul inginerilor din Timiºoara ºi chiar din þarã.

Dupã seismul din 1977, a participat la elaborareaproiectelor de consolidare a douã clãdiri din Bucureºti ºila asistenþa tehnicã pe ºantierele acestora. De aseme-nea, a participat la elaborarea noilor normative privindprotecþia antiseismicã a construcþiilor civile ºi industriale(P100-78, P100-81). A propus elaborarea unui spectruseismic specific zonei Banatului (afectat de seismecrustale), diferit de cel caracteristic seismelor vrâncene,introdus în normative, precum ºi microzonarea munici-piului Timiºoara. A reuºit (în colaborare cu prof. AngeluGâdea) includerea Timiºoarei într-o zonã de intensitate7 (faþã de 6, cât era prevãzut din anul 1963). Un factordecisiv în aprobarea modificãrii l-a constituit introdu-cerea betonului uºor cu granulit la realizarea structurilordin Timiºoara, ceea ce a condus la economii de oþel-beton care au compensat consumul suplimentar de oþel-betonnecesar majorãrii gradului de protecþie antiseismicã.

Dupã seismele din Banat (1991) - cu focarele în zonaBanloc-Voiteg -, a examinat numeroase clãdiri avariate,propunând mãsuri de consolidare (exemplu: bisericiledin Banloc ºi Livezile).

Prof. Decebal Anastasescu a continuat activitatea laIPROTIM pânã în anul 1992, în acelaºi stil de muncã ºicu aceleaºi rezultate remarcabile. Dupã acest an ºi-acontinuat activitatea în calitate de consultant, experttehnic ºi verificator de proiecte la mai multe societãþiparticulare de proiectare din Timiºoara, în special la SCPATH’S ROUT SRL.

Dintre expertizele tehnice, amintim: în Timiºoara:consolidare mansardã internat, str. Oneºti; reamenajareclãdire str. Rodnei nr. 8; amenajare, extindere, mansar-dare Sediu Soros; consolidãri, modificãri pavilionul 3,Leagãnul de copii; consolidãri pavilionul 4, Leagãnul decopii; consolidare Muzeul de Artã; depozit de mãrfuripreambalate; amenajare Universitatea Banatul; mansar-dare sediu Grafoprint; amenajare Amfiteatru cardiologie;


extindere sediu Temeco; modernizare halã montãriferme; clãdire birouri ºi depozit SC Timpolis; consolidaresalã festivã C. Diaconovici Loga; halã de producþie SCArthema; extindere Clinica BROL; renovare ºi extinderehalã de producþie C. Buziaºului; extindere sediu SCAllianz-Þiriac; amenajare sediu Volksbank; sediuEurobank ºi showroom Toyota; reamenajare sediu SCUMT SA ºi Centrul Creºtin; extindere sala Olimpia ºispaþii comerciale SC NOVA-TIM; în afara oraºuluiTimiºoara: clãdire Sanatoriul nr. 2, Rahitism, Eforie Sud;reamenajare Hotel Roman, Bãile Herculane ºi maga-zinul Timiº, Caransebeº.

Precizãm cã dr. ing. Decebal Anastasescu a elaborat,singur sau în colaborare, peste 160 de expertize tehnice(cele inserate mai sus fiind dintre cele mai importante) ºipeste 170 de verificãri de proiecte.

În anul 2004, i s-a decernat Diploma ºi Medalia pen-tru OPERA OMNIA, din partea AICPS, ca o recunoaº-tere a întregii sale activitãþi în domeniul proiectãrii.

O parte însemnatã a activitãþii sale o reprezintã cer-cetarea ºtiinþificã, axatã în special pe studiul structurilorspaþiale de tipul cadrelor (din 1954) ºi al cadrelor-pereþistructurali (din 1966).

În studiul cadrelor spaþiale în stadiul elastic ºi alreazemelor fixe, a adus contribuþii originale, apreciate despecialiºti din Anglia, Franþa, Germania, U.R.S.S. Rezul-tate originale a obþinut ºi din cercetarea cadrelor spaþialepe reazeme deplasabile (interacþiunea structurã - terende fundare), incluzând ºi efectele reologice (curgerealentã a betonului ºi consolidarea argilei). De asemenea,a elaborat o metodã de calcul originalã privind calcululstructurilor spaþiale de tipul cadrelor-pereþi structurali.

Ca o recunoaºtere a acestor rezultate ºtiinþifice devaloare, a fost invitat de Council on Tall Buildings andUrban Habitat sã participe la Conferinþa internaþionalãde la Bethlehem (S.U.A., 1972), unde, pe lângã rezul-tatele obþinute, a prezentat ºi raportul de sintezãGeneral Review of Standards for Concrete Buildings inEast European Countries — State of Art Report (încolaborare cu prof. Constantin Avram).

Menþionãm cã este membru al Council on Tall Build-ings and Urban Habitat din anul 1970, ºi a participat laelaborarea primei monografii referitoare la proiectareaclãdirilor înalte Monograph on the Planning and Designof Tall Buildings - Concrete and Masonry Buildings (1978).

Rezultatele obþinute în cercetãrile întreprinse au fostincluse în cartea „Structuri spaþiale“ (coautor) apãrutã laEditura Academiei Române (1978), distinsã cu PremiulAurel Vlaicu al Academiei ºi editatã, într-o versiunerevizuitã, sub titlul Space Structures, Editura Elsevier,Amsterdam - Oxford - New York - Tokyo (1984).

Prof. Decebal Anastasescu are ºi o însemnatã activi-tate publicisticã; în afara cãrþilor amintite a elaborat(autor sau coautor) peste 130 de lucrãri, publicate îndiferite reviste din þarã sau strãinãtate, majoritateaprezentate ºi la diferite manifestãri ºtiinþifice - lucrãri deconþinut, cu idei originale, fãcându-se cunoscut în rândulspecialiºtilor din þarã ºi, spre onoarea numelui sãu, dinstrãinãtate.

Amintim cã este doctor inginer din anul 1973, prezen-tând teza „Calculul cadrelor spaþiale din beton armat pereazeme deplasabile”.

Prof. Decebal Anastasescu continuã, ºi în prezent, sãactiveze cu cercetãri care se referã la interacþiunea din-tre structurã ºi terenul de fundare, în special la celereferitoare la efectele factorului timp în calculul acesteiinteracþiuni.

Referitor la acest subiect, autorul considerã ansam-blul structural spaþial din figura 1, constituit din substruc-turile A (cadrul spaþial de beton aramat) ºi B (fundaþiiizolate ºi terenul de fundare). În acest mod este posibilãanalizarea, în timp, a efectelor celor douã tipuri de acþiuni(forþe exterioare ºi deplasãri impuse) ºi aplicarea, toto-datã, a computerelor de micã sau medie capacitate, cu omemorie suficientã pentru operaþiile numerice necesare.Terenul de fundare poate fi inclus prin discretizarea aces-tuia în elemente finite tridimensionale sau simplificat prinelemente monodimensionale sau de tipul unor reazemeelastice, pe baza unor ipoteze practic acceptabile.

Sistemul ecuaþiilor de echilibru, în metoda deplasãrilor,este:

Rezolvând acest sistem de ecuaþii în douã etape,reazeme fixe (I), respectiv deplasãrile (II), se obþindeplasãrile finale ale nodurilor substructurii A:

unde:

ºi în funcþie de ΔA, eforturile finale ale acestei sub-structuri:

Fig. 1: Variante de modelãri structurale

P = c, n (teren coeziv,respectiv necoeziv).



În cazul general al terenurilor neomogene (stratifi-cate), eforturile într-o secþiune s, a a cadrului spaþial înetapa II se obþin utilizând relaþia:

reprezintã efortul în secþiunea s, în sistemulde coordonate local (a = 1, 2, 3), datoritã creºteriideplasãrilor terenului de fundare necoeziv (nisipos),cauzatã de relaxarea eforturilor substructurii A:

În calitate de coordonator ºtiinþific la INCERC, FilialaTimiºoara, în perioada 1996 - 2004, a fost preºedinteleComisiei de avizare a lucrãrilor de proiectare specifice.

Pentru activitatea didacticã ºi ºtiinþificã de excepþie,în anul 1966 i s-a conferit titlul academic de profesoronorific de cãtre Universitatea Politehnica Timiºoara.

Prof. Decebal Anastasescu a fost ºi membru în: Con-siliul tehnico-economic al Comitetului executiv al ConsiliuluiPopular al judeþului Timiº; Comisia de structuri - inginerieseismicã a ICCPDS, Bucureºti; Comisia de structuri aCNIT (vicepreºedinte); Consiliul de conducere al revisteiConstrucþii; Comisia Monumentelor, Ansamblurilor ºiSiturilor Istorice pentru Banat-Criºana; Comisiile pentruatestarea experþilor tehnici ºi verificatorilor de proiecteetc. ºi este membru în Consiliul Eparhial al Arhiepis-copiei Timiºoarei ºi vicepreºedinte al Asociaþiei AstraRomânã pentru Banat ºi Porþile de Fier ºi românii depretutindeni.

Cunoscându-i-se situaþia sa politicã de dinainte deanul 1989, dar ºi meritele în activitatea profesionalã, afost ales prefect al judeþului Timiº, în perioada februarie -iulie 1990. A renunþat, dupã alegerile din acelaºi an,datoritã preocupãrilor tehnice ºi ºtiinþifice.

Inginer proiectant de valoare, om de ºtiinþã recunos-cut ºi pedagog desãvârºit, prof. Decebal Anastasescueste o excepþie printre constructorii din România.

Pe scurt, reluãm câteva dintre remarcabilele salerealizãri de-a lungul timpului:

• calculul turnului de susþinere, în cadre spaþiale, alcastelului de apã, Lugoj (metodã originalã);

• cercetãri ºtiinþifice privind cadre spaþiale, cadrespaþiale-pereþi structurali - deosebit de apreciate înstrãinãtate;

• publicarea cãrþii „Space Structures” în edituraElsevier, Amsterdam - Oxford - New York - Tokyo (1984);

• invitat la Conferinþa Internaþionalã de la Bethlehem(SUA) sã prezinte raportul de sintezã General Review ofStandards for Concrete Buildings in East EuropeanCountries - State of Art Report ( 1972);

• participarea la elaborare primei monografii privindproiectarea clãdirilor înalte: Monograph on the Planningand Design of Tall Buildings - Concrete and MasonryBuildings (1978) etc.

• în proiectare, dupã cum declara: „Am simþit satis-facþia creaþiei, transpunerii în realitate a unor idei ºi con-cepte personale”.

Întrunind asemenea calitãþi ºi performanþe, prof.Decebal Anastasescu este o personalitate remarcabilã,care a adus onoare numelui sãu ºi þãrii.

Specialistul la care ne referim este deosebit deinteligent, cult, dornic de a cunoaºte ºi crea, pasionat allucrului bine fãcut, cu spirit de observaþie, cu capacitatede analizã ºi de sintezã, intransigent dar uman, dornicde a ajuta semenii ºi extrem de modest. În acest sens,remarcãm cuvintele sale: „Analizând, în mod critic, rezul-tatele întregii mele activitãþi, trebuie sã constat cât de puþin

am obþinut din ceea ce mi-ampropus”.

„Model de abnegaþie, intran-sigenþã moralã ºi experienþãprofesionalã!” (Aºa îl caracteri-zeazã unul dintre colegii sãi, dr.ing. Radu Marinov).

Iubit de colaboratori pentruºtiinþa ºi virtuþile sale, este, pen-tru cei care îl cunosc direct, unfel de rara avis!

Acesta este inginerul, profe-sorul ºi omul de ºtiinþã DecebalAnastasescu - intrat în modmerituos în istoria ºtiinþei ºitehnicii româneºti în construcþii.

(Din vol. Personalitãþi româneºti în construcþii -autor Hristache Popescu)



Îmbunãtãþirea unor terenuri dificilede fundare din Moldova

conf. univ. dr. ing. Ancuþa ROTARU - Universitatea Tehnicã „Gheorghe Asachi“ din Iaºi,Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii, Departamentul de Cãi de Comunicaþii ºi Fundaþii

Îmbunãtãþirea proprietãþilor tere-nurilor de fundare se face prin diferitemetode, între care: compactare,perne de pãmânt sau material granu-lar, injectarea unor substanþe în poriipãmântului prin cimentare, silicati-zare, argilizare, bituminizare, metodetermice ºi electrice de îmbunãtãþire,metode de eliminare a conþinutuluide apã din pãmânt. Metodele termiceºi electrice de îmbunãtãþire sunt:arderea, electroosmoza ºi electrosili-catizarea.

În prezent, studiile geotehnice sebazeazã pe îmbunãtãþirea soluþiilorexistente, pe gãsirea altora mai efi-ciente ºi pe elaborarea de noimetode de prospectare a princi-palelor caracteristici geotehnice alepãmânturilor.

INVESTIGAÞII GEOTEHNICE.STUDII DE CAZ

Caracteristici geotehniceale terenului - staþia de tratarea apei Mãgura, judeþul BacãuTerenul este situat în comuna

Mãgura, judeþul Bacãu ºi a fost pro-pus pentru executarea unei staþii detratare a apei. Amplasamentul esteliber de construcþii ºi este ocupat deculturi agricole. Terenul de fundarese aflã la 60 - 70 m altitudine, la con-fluenþa dintre râul Bistriþa ºi râulSiret, pe versantul drept. Aria studi-atã este planã înspre vest, cu aspectde platou de culme, iar înspre estcoboarã cu o pantã de 4%.

În august 2005, într-o perioadãcu temperaturi caniculare ºi cuprecipitaþii abundente, au fost exe-cutate 8 foraje geotehnice, cu

adâncimea de 10,00 m faþã de cotaterenului natural. Din foraje s-aurecoltat probe tulburate ºi netulbu-rate, care au fost analizate în laboratordin punct de vedere al caracteristi-cilor fizice ºi mecanice.

Stratificaþia amplasamentului estede vârstã cuaternarã, din Pleisto-cenul Superior, fiind formatã din rocidetritice fine, coezive: prafuri argi-loase, prafuri nisipoase, argile prã-foase, nisipuri prãfoase, pe oadâncime de 20 m - 30 m, avândumiditatea mai mare decât în modobiºnuit. Stratificaþia, dupã mediacelor 8 foraje, este urmãtoarea:

• între 0,40 m ºi 0,70 m, strat depraf argilos brun-cafeniu foarte umed,plastic consistent pânã la plastic vârtos;

• de la 0,70 m pânã la 1,5 m, oargilã prãfoasã cu 37% fracþiune deargilã;

• de la 1,50 m pânã la 2,50 madâncime a fost întâlnit un strat depraf argilos loessoid cafeniu-gãlbuicu plasticitate medie (IP = 18 - 19%),plastic consistent (Ic = 0,55 - 0,62),poros (n = 42 - 44 %) ºi compresibil(M2-3 = 6.190 - 6.290 kPa). Pãmântulare umiditate mare (Sr = 0,79 - 0,85),fiind, practic, saturat ºi prezentând otasare suplimentarã prin umezire dedoar 0,17%.

• între 2,50 m ºi 5,40 m se aflã unstrat de argilã prãfoasã cafeniu-gãl-buie loessoidã cu incluziuni decalcar, cu plasticitate medie-mare(IP = 19-20 %), plastic vârtoasã (Ic =0,78 - 0,82), poros (n = 42 - 45%),compresibil (M2-3 = 8.478 - 10.833 kPa).

Stratul are umiditate mare (Sr = 0,64- 0,71), prezentând o tasare suplimen-tarã prin umezire de doar 1,1 - 1,4%,fiind practic insensibil la umezire.

• de la 5,40 m pânã la 6,20 m s-ainterceptat un strat de argilã prã-foasã cafeniu-roºcatã, cu plasticitatemare (IP = 21 - 25 %), plastic consis-tent pânã la plastic vârtos (Ic = 0,61 -0,88), umed (w = 17 - 24%).

• de la adâncimea de 6,20 mpânã la 8,90 m apare un strat de prafargilos cafeniu-gãlbui, loessoid, cufrecvente concreþiuni calcaroase, cuplasticitate medie (IP = 15 - 19 %), plas-tic tare (Ic >1,0), umed (w = 13 - 15%).

Forajele s-au oprit într-un strat denisip prãfos cafeniu-gãlbui fin, umed,îndesat, aflat la 10,00 m adâncimefaþã de CTN.

• depozite necoezive fine ºi gro-siere, reprezentate de nisipuri ºipietriºuri parþial cimentate, la oadâncime mai mare de 20 - 30 m;

• lentile de pietriºuri neuniformecu bolovani sau lentile de nisipuri,parþial saturate, ce apar aleatoriu înmasa depozitelor prãfoase.

În stratul de nisipuri este canto-nat un strat freatic acvifer discon-tinuu.

Valorile medii multianuale aleprecipitaþiilor prezintã un maximumîn perioada mai - august ºi un mini-mum în perioada decembrie - martie.

Deºi nu s-a manifestat tasareasuplimentarã prin umezire, deoareceunele lucrãri geotehnice anterioaredin vecinãtate au evidenþiat o tasaresuplimentarã prin umezire im = 2 - 3%,terenul a fost încadrat în categoriaterenurilor macroporice cu sensibili-tate la umezire din grupa A.

Sistematizarea urbanã ºi ruralã obligã la realizarea construcþiilor pe unele amplasamente care, în multesituaþii, au fost ocolite din cauza terenurilor de fundare necorespunzãtoare. Lucrarea de faþã îºi propuneprezentarea unor procedee ºi tehnologii de îmbunãtãþire a terenurilor dificile de fundare din zonaMoldovei. Procedeele la care ne referim au rolul de a creºte capacitatea portantã ºi a diminua tasãrile ºideformaþiile, concomitent cu creºterea siguranþei în exploatare ºi a duratei de viaþã a construcþiei.

Alegerea soluþiei de îmbunãtãþire este în funcþie nu numai de considerente privind exploatarea con-strucþiei, ci ºi de ceea ce poate oferi terenul ales. Aceasta nu trebuie sã absolutizeze nici mãsurile pentruîmpiedicarea umezirii terenului de fundare ºi nici pe acelea pentru protejarea construcþiilor executate.


Caracteristici geotehnice aleterenului - clãdire edilitarã P + 1,

Vorona, judeþul BotoºaniZona consideratã se aflã în intra-

vilanul comunei Vorona din judeþulBotoºani, pe amplasamentul pieþeidin localitate ºi este analizatã geo-tehnic în vederea realizãrii uneiclãdiri edilitare P + 1. Terenul estesituat în lunca majorã, inundabilã, apârâului Voronca ºi are o stratificaþieîncruciºatã specificã zonelor deluncã, cu umiditate excesivã ºidepozite neconsolidate.

Amplasamentul aparþine geomor-fologic Platformei Moldoveneºti,fãcând parte din subunitatea DealulMare.

Depozitele aparþin Cuaternaruluiºi sunt formate la suprafaþã din pra-furi nisipoase argiloase ºi argile prã-foase, macroporice, susceptibile latasãri importante ºi diferenþiate, iarîn adâncime din nisipuri prãfoase,nisipuri argiloase, zone mâloase cuumiditate în exces, insuficient con-solidate (tabelul 1).

Pe amplasament s-au efectuat10 foraje cu diametrul de 4“, laadâncimea de 8,00 m faþã de CTN,din care s-au recoltat probe tulburateºi netulburate. Cea mai defavorabilãstratificaþie este urmãtoarea:

• 0,00 m - 0,10 m - balast antropic;• 0,10 m - 0,90 m - sol vegetal

cafeniu, plastic vârtos;

• 0,90 m - 2,40 m - praf nisipos-argilos, mâlos, vânãt-negricios, plas-tic consistent la vârtos;

• 2,40 m - 5,90 m - praf nisipos-argilos, mâlos, vânãt, plastic moale;

• 5,90 m - 8,00 m - argilã mâloasãvânãtã plastic consistentã la vâr-toasã cu intercalaþii de nisip.

Din punct de vedere hidrologic,nivelul apei subterane este situat laadâncimi de aproximativ 0,70 m faþãde CTN. În perioadele ploioase,nivelul hidrostatic ajunge aproape desuprafaþã, provocând bãltiri. Apelepluviale au direcþia de curgere spreamplasament, existând pericolulinundãrii acestuia. Terenul are poten-þial redus la alunecare.

Adâncimea de îngheþ a judeþuluiBotoºani este cuprinsã între 1,05 - 1,10 m.

REZULTATEStaþia de tratare a apei Mãgura,

judeþul BacãuStaþia de tratare a apei constã din

obiecte aflate pe suprafaþa terenuluiºi din obiecte construite subteran laadâncimile de 3 m, 4 m, respectiv 5 mfaþã de CTN.

Sistemul de fundare recomandatpentru realizarea pe amplasament aobiectelor staþiei de tratare a apeieste fundarea directã în terenîmbunãtãþit prin procedee mecanice,cu fundaþii continue sub ziduri, iarsistemul de fundare recomandatpentru obiectele îngropate ale staþiei

de tratare a apei constã din fundareadirectã în teren îmbunãtãþit prin pro-cedee mecanice, cu fundaþii tipradier din beton armat.

În ambele situaþii, pentru îmbu-nãtãþirea terenului de fundaremacroporic se executã o pernã depãmânt, conform normativului C 29 - 85,în prealabil fundul sãpãturii fiindcompactat cu maiul greu.

Perna de pãmânt se realizeazãatât pentru reducerea tasãrilor dife-renþiate, cât ºi pentru micºorareapermeabilitãþii de sub construcþiile încare va circula ºi se va stoca apã.Prezenþa permanentã a apei înaceste construcþii poate conduce lainfiltrarea sa accidentalã în depo-zitele macroporice, saturarea maseide pãmânt ºi inducerea unei stãri dedezechilibru în versant.

Perna de pãmânt se poate realizadin argila prãfoasã localã, adicã dinchiar materialul excavat din sãpãturageneralã, dacã acesta este omogen.Media limitei inferioare de plastici-tate, determinatã din cele 8 foraje,este wP = 15%, media indicelui de plas-ticitate este IP = 19%, iar umiditateanaturalã medie este de w = 21 - 23%,superioarã faþã de umiditatea optimãde compactare recomandatã, wopt = 19%.Din acest motiv, materialul excavatva fi uscat, ajungând la o densitateaparentã maximã de 1,77 g/cm3.

Perna de pãmânt a obiectelorîngropate ale staþiei de tratare seaºeazã, din considerente construc-tive ºi de asigurare a capacitãþii por-tante a terenului de fundare, pestratul de argilã prãfoasã cafeniuroºcatã aflat la adâncimea de 5,40 m,excavându-se, în întregime, stratulde argilã prãfoasã cafeniu-gãlbuieloessoidã, cu incluziuni de calcar,aflat între -2,50 m ºi -5,40 m. În plus,se excaveazã încã 15 - 20 cm dinstratul de argilã prãfoasã cafeniuroºcatã aflat la adâncimea de 5,40 m,pentru asigurarea planeitãþii stratului.Adâncimea de fundare pentru toateobiectele îngropate este de 5,60 m.Astfel, perna de pãmânt are 0,60 mgrosime între -5,60 m ºi - 5,00 m,1,60 m grosime între -5,60 m ºi -4,00m, respectiv 2,60 m grosime între -5,60 m ºi -3,00 m.

Terenul de fundare recomandatpentru obiectele construite supra-teran este stratul de argilã prãfoasãcafeniu-gãlbuie loessoidã cu incluzi-uni de calcar, ce s-a interceptatîncepând cu adâncimea de 2,50 m.

Tabelul 1: Indicii de plasticitate ºi granulometria din cel mai defavorabil foraj – Vorona



Astfel, din considerentul fundãrii subadâncimea de îngheþ pentru zonajudeþului Bacãu, talpa fundaþiei seaºeazã la 1,00 m adâncime, reali-zându-se o pernã de pãmânt de1,70 m, luându-se în considerare ºiexcavarea a încã 15 cm - 20 cm dinstratul de argilã prãfoasã cafeniu-gãlbuie loessoidã cu incluziuni decalcar, ce va forma stratul suportpentru perna de pãmânt.

Compactarea pernei de pãmântse face cu cilindrul compactor, înstraturi de 20 cm grosime, verificân-du-se cu o probã la fiecare 100 m2

de terasament compactat.Clãdire edilitarã P + 1, Vorona,

judeþul BotoºaniAvând în vedere cã adâncimea

de îngheþ a amplasamentului analizateste cuprinsã între 1,05 m - 1,10 m,rezultã cã adâncimea de fundare tre-buie sã fie de minimum 1,10 m, faptce ar situa talpa fundaþiei în stratulde praf nisipos-argilos, mâlos, vânãt,plastic consistent la vârtos, stratincapabil de a asigura capacitateaportantã necesarã, din cauza propri-etãþilor geotehnice slabe: compresi-bilitate foarte mare, porozitate foartemare. Presiunea de calcul pentrustratul de fundare ce se considerã laadâncimea de 2,00 m faþã de CTNeste de doar ppl = 80 KPa, nepu-tându-se conta pe o creºtere a pre-siunii odatã cu adâncimea, din cauzaindicilor geotehnici slabi pe care îidezvoltã straturile pânã la -6,00 m.

Soluþia stabilizãrii terenului defundare prin realizarea unei pernede balast sau de pãmânt nu mai esteo soluþie economicã, având învedere cã perna ar trebui sãcoboare pânã la adâncimea de6,00 m, fiind necesar sã se atingãstratul de argilã mâloasã vânãtãplastic consistentã. Astfel, perna artrebui sã aibã o grosime de 4,90 m.

În cazul în care s-ar alegerealizarea pernei pe stratul de prafnisipos-argilos, mâlos, vânãt, plasticmoale, strat slab ºi cu o consistenþãredusã, perna ar trebui armatã cugeogrile pentru a se evita ruperea eiºi infiltrarea apelor subterane. Înplus, soluþia de îmbunãtãþire a tere-nului de fundare prin perne debalast se foloseºte în special lapãmânturile ce nu sunt sensibile laumezire.

Sistemul de fundare recomandatse bazeazã pe una dintre urmãtoa-rele metode:

• coloane de piatrã spartã înamestec cu balast, executate prinvibroflotare;

• coloane de piatrã spartã înamestec cu balast, executate prinvibropresare;

• îmbunãtãþirea terenului de fun-dare prin electrosilicatizare.

Executarea coloanelor de balastprin vibroflotare se aplicã în terenulslab coeziv, obþinându-se o vibroîn-locuire la care materialul de adaosdifuzeazã în masa terenului, rezul-tând coloane cu diametrul cu atâtmai mare cu cât consistenþa terenu-lui este mai micã. De regulã, se rea-lizeazã o coloanã de balast la 2 - 3 m2.Dacã terenul nu rezultã consolidatsuficient, se intercaleazã întrecoloanele existente alte coloane debalast, dupã care se refac veri-ficãrile. În cazul în care, în loculcoloanelor de balast, se executãcoloane de pãmânt, acestea con-stau din realizarea unor goluri prinbatere pânã la cota prevãzutã înproiect, care se umplu, apoi, cu can-titãþi de pãmânt dozate ºi com-pactate prin batere. Coloanele depãmânt au diametrul de 0,42 m ºi seaplicã în cazul pãmânturilor sensi-bile la umezire cu grosimi în jur de8 m ºi deasupra apelor freatice.Este cazul amplasamentului studiat.Pãmânturile folosite sunt pãmânturiloessoide, care trebuie sã aibã umi-ditatea optimã corespunzãtoarecompactãrii. Aplicarea procedeuluide consolidare cu coloane depãmânt realizeazã stabilitatea prinînlãturarea sensibilitãþii la umezire aterenului de fundare.

Pentru coloanele de balast exe-cutate prin vibropresare se utilizeazãinstalaþii care pot realiza coloane culungimi de pânã la 9 m prin simplasau dubla vibropresare. Executareacoloanei dublu vibropresate se faceintroducând tubul într-o coloanã exe-cutatã anterior. Prin extragerea tubu-lui se introduce balast formând,astfel, o coloanã mai groasã (foto 1).Cantitatea de material introdus tre-buie sã fie, pentru verificare, aproa-pe dublã faþã de cazul vibropresãriisimple.

Silicatizarea se aplicã, în gene-ral, la nisipuri fine ºi constã în soli-darizarea particulelor minerale cu

ajutorul unui liant rezistent, formatartificial prin reacþia chimicã dintresilicatul de sodiu solubil, care are rolde coagulant ºi un electrolit (clorurãde calciu sau hidroxid de calciu),care are rol de impermeabilizare.Introducerea acestor substanþe înpãmânt se face prin mijloace cores-punzãtoare porozitãþii acestuia,respectiv prin injectare sub presiunesau folosind curentul electric (elec-trosilicatizare). În cazul pãmânturilorcu granulaþie finã, cum este ampla-samentul studiat, introducerea prinpresiune a soluþiei este dificilã, iarraza de acþiune este redusã. Pentruuºurarea difuziei soluþiilor în pãmântse foloseºte curentul electric (elec-trosilicatizarea), care nu are doar rolde agent de transport, ci contribuie,în mod sensibil, la intensificarea pro-cesului de formare a substanþelorliante, deci la mãrirea eficienþei con-solidãrii.

Pentru protejarea viitoarei con-strucþii contra inundaþiilor în perioa-dele de viituri, se va executa unsistem de drenuri.

CONCLUZIIAlegerea soluþiei de îmbunãtãþire

a terenului de fundare se face þinândseama de mulþi factori, între careprincipalii sunt: importanþa con-strucþiilor care vor fi amplasate peterenurile respective, natura terenu-lui, sarcinile pe care acesta trebuiesã le preia, costul total ºi durata deexecuþie a soluþiei alese. Pe lângãaceºti factori principali apar ºi oserie de alþi factori, care stabilescdate legate de amplasament, pre-cum: distanþele faþã de sursele dematerie primã, utilajele existente ºiadecvate pentru natura amplasa-mentului, sursele de apã ºi de

Foto 1: Coloane vibropresatedin balast/piatrã spartã


energie. La alegerea ºi definitivareasoluþiei de îmbunãtãþire a terenuluide fundare, proiectantul trebuie sãþinã seama, în plus, ºi de cerinþele ºiposibilitãþile beneficiarului ºi ale con-structorului. Rezultatele studiilor decaz prezentate pot fi folosite prinextrapolare pentru amplasamentece cuprind terenuri dificile asemãnã-toare cu cele studiate.

Alegerea metodei de consolidarese face în urma unor studii aprofun-date de teren, a programului lucrã-rilor experimentale preliminare, pebaza cãrora se întocmesc caietelede sarcini pentru execuþie specificefiecãrui amplasament studiat ºicalculul de eficienþã economicã.Studiile de teren trebuie sã ducã lacunoaºterea tuturor factorilor carecondiþioneazã caracteristicile meca-nice ºi fizice ale pãmântului ºi influ-enþa pe care o are variaþia acestorfactori asupra caracteristicilor diver-selor straturi din compoziþia masivului.

Studiul soluþiei de îmbunãtãþirea terenului de fundare trebuie sãfoloseascã la maximum propri-etãþile naturale ale terenului, pentruca metoda de îmbunãtãþire aleasã

sã prezinte avantaje majore, reale,atât din punct de vedere economic ºial uºurinþei în realizare, cât ºi alduratei de execuþie.

BIBLIOGRAFIE1. CHIRICÃ, A. [1995]. „Tasarea

ºi cedarea pãmânturilor macrostruc-turate“, Editura UTCB;

2. DIANU V., DIANU F. [1992].„Fundare eficientã în condiþii deteren dificile“, Editura Tehnicã;

3. POP V., POPA A., ROMAN F.,FOSTI V. [1990]. „Fundaþii în condiþiispeciale de fundare“, Editura IP Cluj-Napoca;

4. RÃILEANU P., ROTARU A.,[1995]. „Analiza unor fenomene ceapar în terenul de fundare“, EdituraUT Iaºi;

5. ROTARU A., [2005]. „Proce-dee ºi tehnologii de îmbunãtãþire aproprietãþilor terenurilor dificile defundare în vederea creºterii sigu-ranþei ºi durabilitãþii infrastructuriiconstrucþiilor inginereºti“, Revista dePoliticã ºi Scientometrie, Numãrspecial 2005;

6. ROTARU A., RÃILEANU P.,MUªAT V. [1997]. „Some Methodsand Proceedings of Foundation Soil

Improvement and Foundation Con-solidations“, Buletinul IPI, secþia VI,Construcþii. Arhitecturã, Tomul XLIII,Fasc.1 - 2, p. 91 - 94;

7. ROTARU A., RÃILEANU P.,NICUÞÃ A. [1996]. „Influenþa stratifi-caþiei terenului în determinarea stãriide tensiuni ºi alegerea sistemului defundare“, a VIII-a Conferinþã Naþio-nalã de Geotehnicã ºi Fundaþii, Iaºi,25 - 28 septembrie 1996, vol. 2, p.625 - 628;

8. STANCIU A. [2002]. „Problemespeciale de geotehnicã ºi fundaþii“,Editura Junimea;

9. SUMAN R., GHIBU M.,GHEORGHIU N., OARÃ C., OÞEL A.[1988]. „Tehnologii moderne în con-strucþii“, Editura Tehnicã;

10. xxx - Studiu geotehnic pentruStaþie de tratare a apei Mãgura,judeþul Bacãu;

11. xxx - Studiu geotehnic pentruClãdire edilitarã P+1, Vorona, judeþulBotoºani. �


Realizarea structurii de rezistenþãa imobilului de birouri „GREEN GATE OFFICE BUILDING“, Bucureºti (I)

ing. Mandi BRUCHMAIER, ing. Bogdan GAGIONEA, ing. Ionel BONTEA,ing. Ionel BADEA, ing. Dragoº MARCU, ing. Mãdãlin COMAN – SC POPP & ASOCIAÞII SRL

Amplasamentul clãdirii face parte dintr-un teren cusuprafaþa totalã de aproximativ 7.000 m2 ºi se aflã înproprietatea SC INTERNATIONAL BUSINESS CENTREBUCHAREST SRL, Sector 1, Bucureºti.

Suprafaþa desfãºuratã totalã, incluzând infrastruc-tura, este de cca. 52.800 m2, din care suprafaþa infra-structurii de cca. 19.300 m2 ºi cea a suprastructurii decca. 33.500 m2 (cca. 2.740 m2/nivel).

Proiectul a fost elaborat în perioada octombrie 2012 -octombrie 2013, execuþia fundaþiilor speciale s-a realizat

în perioada octombrie 2012 - noiembrie 2012, iar lucrã-rile la structura de rezistenþã s-au întins pe parcursul a11 luni, din noiembrie 2012 pânã în octombrie 2013.

În momentul de faþã imobilul de birouri este finalizat.Adâncimea totalã a subsolurilor este de aproximativ

15 m (incluzând ºi radierul) iar înãlþimea totalã suprate-ranã a construcþiei de cca. 52,40 m, mãsurate în raportcu cota ±0,00. Funcþiunea principalã a subsolurilor estecea de garaj, la care se adaugã spaþii tehnice, de depo-zitare ºi rezervoare.

Pe fondul unei crize economice care se perpetueazã de câþiva ani buni, principalul obiectiv al oricãrui dez-voltator este acela de a obþine un cost cât mai redus al investiþiei lui. În aceste condiþii, prin sistemelestructurale alese, proiectantul trebuie sã asigure o conformare ºi o alcãtuire optimã a structurii de rezis-tenþã, ajungând, astfel, la un preþ minim pentru aceastã componentã de bazã a unui imobil, în condiþiilemenþinerii unui nivel de siguranþã ridicat.

Prezentul articol descrie soluþiile tehnice utilizate pentru realizarea structurii de rezistenþã a imobiluluide birouri „GREEN GATE OFFICE BUILDING“, situat în B-dul Tudor Vladimirescu, Sector 5, Bucureºti.Pe verticalã, clãdirea este compusã din patru subsoluri, parter, unsprezece etaje ºi un etaj tehnic retras,înãlþimea totalã suprateranã fiind de aproximativ 52,40 metri.

Numãrul mare de niveluri supraterane genereazã probleme speciale privind sistemul de fundare, maiales în terenul aluvionar cu portanþã redusã sau medie pe care este situat oraºul Bucureºti. Ca proiectant,eºti pus în faþa a douã variante de realizare a unei clãdiri înalte: fie cu structurã din beton armat, cu o greu-tate mare ce trebuie transmisã terenului de fundare, fie o structurã metalicã, cu o greutate mai micã decâtcea a structurii din beton, dar cu un preþ mai ridicat.

Soluþia optimã care a rezultat pentru realizarea structurii de rezistenþã a fost aceea de a combina un costredus al elementelor din beton armat în suprastructurã cu execuþia infrastructurii în sistem „top-down“.

Beneficiar: SC GREENGATE DEVELOPMENT SRL - BucureºtiAntreprenor General ºi Proiectant General: SC BOG’ART SRL - BucureºtiProiectant arhitecturã ºi instalaþii: SC Alter Ego Concept SRL - Bucureºti

Proiectant structurã: SC Popp&Asociaþii SRL - BucureºtiProiectantul de excavaþie ºi susþinere a excavaþiei: SC Saidel Engineering SRL - Bucureºti

Fig. 1: Faþada principalã Fig. 2: Faþada lateralã


Lucrãrile de infrastructurã s-au executat la adãpostulunei incinte de pereþi mulaþi. Suprafaþa construitã la sol(suprafaþa ocupatã de infrastructurã) este de cca. 4.745 m2

(inclusiv incinta de pereþi mulaþi).În imediata vecinãtate nu sunt construcþii care ar fi

putut fi afectate de construirea acestui ansamblu.Conformarea ºi dimensionarea structurii complexe a

ansamblului s-au fãcut þinând seama de condiþiile geo-tehnice pe amplasament ºi de prevederile codului deproiectare seismicã P100-1:2006.

DESCRIEREA SOLUÞIEI DE INCINTÃ ªI DE EXCAVAÞIEÎn cazul excavaþiilor adânci cu suprafaþa mare în plan,

soluþia optimã de execuþie a excavaþiei este „top-down“.Pentru realizarea excavaþiei în condiþii de siguranþã ºi

stabilitate, s-a proiectat o incintã etanºã din pereþiîngropaþi (pereþi mulaþi) de 60 cm grosime.

Cota bazei pereþilor mulaþi a fost stabilitã la -22,00 mfaþã de cota ±0,00, ºi anume la +64,00 m RMN.

Pentru depresionarea nivelului apei subterane în inte-riorul incintei s-au folosit cele 25 puþuri de epuizment, cudiametrul minim de φ40 cm. Pe perioada execuþiei,nivelul apei subterane în interiorul incintei a fostmenþinut la o cotã cu maximum 1 m sub cota excavaþieipentru fiecare etapã de excavare.

Pereþii mulaþi ºi piloþii foraþi cu diametrul φ880 mm aufost realizaþi de la cota terenului natural.

Parametrii geotehnici de calculConform studiului geotehnic întocmit de SC GEOTECHNICS

ACE SRL în februarie 2009, litologia terenului ºi parametriigeotehnici de calcul folosiþi la dimensionarea incintei dinpereþi mulaþi sunt redaþi în tabelul 1.

Simbolurile utilizate pentru parametrii geotehnici dintabelul 1 au urmãtoarele semnificaþii:

• γ - greutatea volumetricã în stare naturalã a pãmân-tului;

• φ` - unghi de frecare interioarã în stare drenatã;• c` - coeziune în stare drenatã;• Eref

50 - modul secant de deformaþie din încercareastandard triaxialã în condiþii drenate pentru presiunea dereferinþã de 200 kPa;

• Erefur - modul de deformaþie la descãrcare/reîncãr-

care din încercarea standard triaxialã în condiþii drenatepentru presiunea de referinþã de 200 kPa;

• G0 - modul iniþial de deformaþie transversalã (îndomeniul deformaþiilor foarte mici, γ < 10-6);

• γ0,7 - valoarea deformaþiilor unghiulare pentru caremodulul de deformaþie transversalã G este redus la 70%din G0.

În perioada executãrii forajelor geotehnice (februarie2009), nivelul apei subterane a fost întâlnit între cotele12...13 m. Nivelul apei subterane este, practic, orizontalpe zona amplasamentului.

Se estimeazã cã stratul acvifer poate avea fluctuaþiiîn timp de ±1,00 m, în funcþie de volumul precipitaþiilor ºide condiþiile locale (exfiltraþiile din reþelele hidroedilitaredin zonã).

Conform precizãrilor din studiul geotehnic, în procesulde proiectare a incintei din pereþi mulaþi s-a consideratnivelul apei subterane la cota -11,50 (~74,50 m RMN).

Etapele de execuþie a excavaþieiÎn figurile 4 – 21 sunt prezentate cele 7 etape de cal-

cul ale incintei din pereþi mulaþi, precum ºi deformaþiileterenului ºi eforturile secþionale în pereþii de incintã:

Etapa 1 - Excavaþie generalã pânã la cota -7,15 m;Etapa 2 - Execuþia planºeului de la cota -6,70 m;Etapa 3 - Excavarea pânã la cota -10,30 m;Etapa 4 - Execuþia planºeelor de la cotele -9,85 m

ºi -3,55 m. Planºeul de la cota -3,55 poate fi realizat ºidupã realizarea radierului;

Etapa 5 - Coborârea nivelului apei în interiorul incinteipânã la -15,10 m;

Etapa 6 - Excavare pânã la cota finalã -14,10 m;Etapa 7 - Execuþie radier.

Monitorizarea deplasãrilor pereþilor mulaþiMãsurãtorile înclinometrice au fost efectuate în con-

formitate cu Programul Cadru de Urmãrire în Timp aComportãrii Construcþiei, în vederea monitorizãrii defor-maþiilor pereþilor mulaþi.

Au fost 4 seturi de citiri, corespunzãtoare urmãtoa-relor faze de execuþie:

1. Citirea „de zero“, înainte de începerea excavaþiei;2. Citire dupã prima etapã de excavare pânã la cota -7,15;3. Citire dupã prima etapã de excavare la cota -10,30;4. Citire dupã prima etapã de excavare la cota -14,10.

Fig. 3: Secþiune longitudinalã

Tabelul 1: Parametri geotehnici de calcul

Fig. 4: Schema de calcul utilizatã pentru etapa 1



Fig. 5: Deformaþii teren etapa 1


Fig. 9: Realizare planºeu -6,70 m (etapa 2)


Fig. 6: Excavaþie generalã pânã la -7,15 m (etapa 1)



Fig. 12: Realizare excavaþie -10,30 m (etapa 3)



Fig. 13: Schema de calcul utilizatã pentru etapa 4 / Extras proiect



Fig. 19: Schema de calcul utilizatã pentru etapa 7 / Extras proiect







În urma analizãriirapoartelor de mãsu-rãtori s-a constatat cãperetele mulat a avutdeformaþiile aºteptatepentru diferitele etapede execuþie, mãrimeadeplasãrilor fiind multredusã faþã de celeestimate prin calcul.Astfel, deformaþia ma-ximã efectivã la nivelulgrinzii de coronament,care este ºi deforma-þia orizontalã maximãa peretelui mulat pen-tru toate fazele deexecuþie, nu a depãºit2,00 cm, deformaþiaestimatã prin calculfiind de cca 8,8 cm(fig. 22).

Evoluþia deforma-þiilor pereþilor mulaþi ºitasãrilor în vecinãta-tea acestora fiind multsub limitele avute învedere la proiectare,

execuþia infrastructurii s-a desfãºurat în bune condiþii,fãrã a fi afectatã siguranþa lucrãrilor ºi a vecinãtãþilor.

DESCRIEREA STRUCTURII DE REZISTENÞÃAºa cum s-a precizat anterior, construcþia are

4 niveluri subterane (cota ultimului subsol fiind -13.00 iarînãlþimile de nivel sunt 3,15 m, cu excepþia subsolului 1care are Hniv = 3,40 sub nivelele supraterane ºi 2,95 m înrest), parter cu înãlþimea de nivel Hniv = 4,90 m, 11 etajecu Hniv = 3,85 m ºi un etaj tehnic. Structura de rezistenþãeste realizatã, în cea mai mare parte, din beton armat.

Sistemul de fundareSoluþia de fundare adoptatã este cea directã, pe

radier general cu grosimea de 2,00 m sub pereþii puter-nic solicitaþi ai suprastructurii ºi 1,00 m în rest. Cotele defundare sunt -14,00 m, respectiv -15,00 m, în complexulcoeziv superior, constând, în principal, la aceste cote,din argilã nisipoasã.

Piloþii au fost amplasaþi doar pentru faza de execuþiea sãpãturii prin metoda „top-down“, adicã susþinereaplanºeelor peste subsolurile 4, 3, 2. Execuþia lor s-afãcut prin forare sub protecþia noroiului bentonitic.Capacitatea portantã la compresiune a piloþilor foraþieste Rcd = 3.750 kN, calculatã conform NP 123:2010, pebaza parametrilor geotehnici de calcul.

Influenþa piloþilor asupra comportãrii construcþiei înfaza finalã de exploatare a fost evaluatã prin conside-rarea lor în modelul de calcul al întregii structuri, accep-tând depãºirea capacitãþii portante a acestora ºi apariþiaunor deformaþii plastice în teren.

Presiunile efective maxime rezultate din calcul subradier au fost:

• din gruparea fundamentalã: pef, max = 480 kPa• din grupãrile speciale: pef, max = 660 kPa

SubsolurileStructura de rezistenþã a subsolurilor este realizatã

prin continuarea sub cota -0,15 (cota superioarã a plãciipeste subsolul l sub nivelele supraterane) a elementelorverticale din suprastructurã, respectiv a nucleelor ºi astâlpilor. În plus, faþã de elementele verticale menþionateanterior, în infrastructurã apar:

• pereþi suplimentari care leagã pereþii ºi stâlpii supra-structurii, cu grosimi de 60 cm, 70 cm ºi 40 cm;

• stâlpi suplimentari, cu secþiune circularã, cu diame-tre de 90 cm ºi 100 cm, care susþin planºeele de subsol,fãrã corespondenþã în suprastructurã;

• pereþi suplimentari din beton armat, care separãdiferite funcþiuni (adãpost protecþie civilã, pereþi derezervoare), cu grosimea de 40 cm;

• pereþi perimetrali ai subsolurilor, cu grosimea de30 cm, care dubleazã pereþii mulaþi ai incintei; întreperetele perimetral al infrastructurii ºi peretele mulateste prevãzut un sistem de hidroizolaþie tip membranãgeotextilã bentoniticã.

Plãcile planºeelor peste subsolurile 4, 3 ºi 2 augrosimea de 35 cm ºi sunt conformate astfel încât sã

Fig. 21: Deformaþii perete mulat etapa 7

Fig. 22: Diagrama de deplasãri pentruînclinometrul I1 (deplasarea totalã

nu a depãºit 20 mm)

Fig. 23: Plan nivel curent infrastructurã, faza finalã

Fig. 24: Plan cofraj planºeu cota -6,70 faza top-down



corespundã, din punct de vedere al rezistenþei, stabi-litãþii ºi deformabilitãþii schemelor de rezemare ºi solici-tãrilor diferite care apar în faza de execuþie top-down ºiîn faza finalã de exploatare.

Planºeul peste subsolul 1 este realizat convenþional,prin cofrare, în soluþia de dalã cu capiteluri din betonarmat. Grosimea plãcii este de 30 cm iar înãlþimeacapitelurilor de 60 cm. Cota superioarã a plãcii pestesubsolul 1 este -0,15 sub nivelele supraterane ºi-0,45 în rest. Diferenþa de nivel între cele douã zone estepreluatã prin execuþia unor grinzi între stâlpii perimetraliai suprastructurii.

Þinând seama de adâncimea mare a sãpãturii, decondiþiile de fundare ºi de vecinãtate, sãpãtura ºi infra-structura au fost executate sub protecþia unei incinteetanºe din pereþi îngropaþi (mulaþi) cu grosimea de 60 cm.

Preluarea împingerii pãmântului ºi a presiunii apeis-a realizat prin planºeele de subsol, care au fost executatede sus în jos, pe mãsura excavãrii în interiorul incintei.

Susþinerea planºeelor, în faza de execuþie top-down(TD), s-a fãcut pe stâlpii metalici introduºi în piloþii foraþi.Stâlpii metalici s-au încastrat la partea inferioarã înbetonul piloþilor pe 1,65 m, iar conectarea plãcilor destâlpii metalici s-a fãcut prin intermediul unor capitelurimetalice sudate de aceºtia.

Perimetral, planºeele au fost susþinute în faza deexecuþie prin solidarizarea lor de peretele mulat cuancore din oþel beton S500 φ32 care au fost înglobate înplãci ºi fixate în pereþii mulaþi (în gãuri forate) cu adezivde ancorare de înaltã performanþã (tip Anchorfix 2, HIT-RE 500SD). Ancorele au fost dimensionate conformdatelor din temã, pentru un spaþiu între betonul nou ºicel existent de maximum 16 mm, având în vedere cãîntre betoane a fost prevãzut un strat de hidroizolaþie detip membranã geotextilã bentoniticã.

Cu excepþia stâlpilor ºi a pereþilor din axele 1 ºi 4, îndreptul pereþilor care au continuitate în suprastructurã ºia celor conectaþi de aceºtia, precum ºi în dreptul rampeiauto din subsolurile 2, 3 ºi 4, s-au prevãzut goluri mari înplãcile ce se realizeazã în faza top-down. Ca urmare aeforturilor mari care apãreau în plãcile planºeelor în fazatop-down din cauza împingerii pãmântului, a fost nece-sarã prevederea, în golul central poziþionat între axele5 - 9, a unor ºpraiþuri orizontale. Similar, în golul dindreptul rampei auto au fost necesare sprijiniri orizontaleale peretelui mulat, în dreptul plãcilor de la cotele -6,70 ºi -9,85. Aceste sprijiniri s-au menþinut pânã dupãexecuþia completã a pereþilor subsolului ºi a rampelorauto. ªpraiþurile au fost montate simultan cu execuþiaplãcilor, înainte de turnarea betonului în ele.

Pe contur, planºeul s-a turnat cu un ºir alternant deplinuri-goluri („dinþi“). Ancorarea plãcilor de peretelemulat, menþionatã la paragraful anterior, a fost fãcutãnumai în dreptul plinurilor („dinþilor“). Golurile între „dinþi“permit, într-o fazã ulterioarã, betonarea ºi asigurareacontinuitãþii armãturilor verticale din pereþii perimetrali.

În dreptul pereþilor interiori ai subsolurilor s-a adoptato tehnicã similarã, pentru a asigura continuitatea armã-turii verticale ºi betonarea, prin prevederea, în lungulpereþilor, a unui ºir de plinuri ºi goluri.

În zonele în care existã concentrãri de eforturi, sau încare prezenþa unor goluri tehnologice sau de instalaþiiîmpiedicã realizarea unor goluri suplimentare de dimen-siuni semnificative, continuitatea armaturilor verticale dinpereþi s-a obþinut prin înglobarea în betonul plãcilor a

Fig. 25: Sprijinirea peretelui de incintã în zona rampei auto la cota -6,70 m

Fig. 26: Planºeu cota -6,70 m faza top-down, zona centralã neturnatã înacestã fazã ºi sprijinitã cu ºpraiþuri orizontale

Fig. 27 - Armare radier ºi mustãþi pentru pereþi

Fig. 28: Bare verticale cu mijloace de îmbinãri mecanice la capãtul inferiorînglobate în placã



unor bare verticale (mustãþi), care au la capãtul inferiormijloace mecanice de îmbinare (cuple). În acest caz, aufost prevãzute un numãr minimal de goluri mici, sufi-ciente pentru betonarea, în bune condiþii, a pereþilor desub plãci. Acest procedeu s-a aplicat pentru armãturilelongitudinale ale tuturor stâlpilor ºi pentru bulbii pereþilorcare au continuitate în suprastructurã.

SuprastructuraStructura de rezistenþã suprateranã are o formã

neregulatã în plan, dar monotonã pe verticalã, caracteri-zatã, pe toatã înãlþimea, din punct de vedere al dispu-nerii elementelor structurale, de acelaºi nivel curent.

Structura de rezistenþã este alcãtuitã din:• Pereþi din beton armat cu grosimi de 70 cm ºi 80 cm.

Aceºtia preiau integral încãrcãrile orizontale ºi sunt, încea mai mare parte, pereþi independenþi (necuplaþi), cusecþiune simplã dreptunghiularã sau cu secþiuni com-puse, în formã de tub (nuclee). Nucleele adãpostesc, înprincipal, circulaþiile verticale ale construcþiei (casascãrilor, lifturi).

• La pereþii cu secþiune compusã, deasupra golurilorde uºi se prevãd rigle puternice ºi rigide, cu înãlþimi de1,50 m la nivelul curent ºi 2,50 m la parter ºi grosimeegalã cu cea a pereþilor. Armarea riglelor s-a fãcut cucarcase diagonale, urmãrindu-se o comportare în dome-niul elastic a acestora sub acþiunea grupãrilor de încãr-cãri care includ seismul, inclusiv pentru stãri limitãultime. Aceastã comportare permite considerarea maimultor pereþi care se intersecteazã formând un tub(nucleu) ca pe un element structural unic.

• Stâlpii – preiau, în principal, numai încãrcãri gravi-taþionale. Au secþiunea complexã, formatã dintr-undreptunghi central, la care se adaugã la capete douãsemicercuri. Secþiunile stâlpilor, astfel constituite, audimensiuni gabaritice 90 cm x 100 cm, 90 cm x 120 cmºi 90 cm x 130 cm. Forma complexã a secþiunii stâlpilora rezultat din cerinþe arhitecturale. La proiectare a fostluatã în calcul ºi scoaterea stâlpilor centrali din axele Bºi H, amplasaþi lângã nucleele din beton armat,urmãrindu-se creºterea forþei axiale în nucleele centrale,cu reducerea semnificativã a armãturilor longitudinale.S-a renunþat la aceastã idee din cauzã cã, în zona derezemare a plãcii pe nuclee, au apãrut goluri mari pentruinstalaþii, în condiþiile în care deschiderea plãcii semajora la cca. 12,80 m.

• Plãci tip dale post-tensionate din beton armat, cugrosimea de 22 cm.

• Grinzi perimetrale izolate, cu dimensiunea secþiunii60 cm x 60 cm. Acestea au fost prevãzute în zone pentrua îmbunãtãþi comportarea dalei la poansonare, adiacentzonelor cu multiple goluri sau cu rol de colectori ai încãr-cãrilor seismice pentru pereþi insuficienþi legaþi de placã.

Principalele materiale utilizate la executarea structuriiBetoanele care s-au utilizat la structura de rezistenþã

sunt prezentate în tabelul 2.

În elementele subsolurilor, în zonele de parcaje, s-auutilizat acoperiri/finisaje capabile sã protejeze betonulîmpotriva coroziunii induse de cloruri.

Oþelul beton utilizat a fost de tip BST500S (S500)clasa C de ductilitate, pentru majoritatea armãturilor derezistenþã, PC52 ºi OB37, cel din urmã exclusiv pentruarmãturã de montaj (agrafe, capre).

Oþelul laminat este tip S355JR ºi S355JO, indicat înnormele europene EN 10113-3:1993.

(Va urma)

Fig. 29: Plan cofraj nivel curent suprastructurã

Fig. 30: Foto armare nuclee de pereþi parter

Fig. 31: Foto armare rigle de cuplare

Tabelul 2: Betoanele care s-au utilizat la structura de rezistenþã



Soluþii eficiente în domeniul podurilorCONECTORII COMPUªI

conf. dr. ing. Edward PETZEK, asist. drd. ing. Luiza TOMA, asist. drd. ing. Elena METEª,prof. dr. ing. Radu BÃNCILÃ - Universitatea Politehnicã Timiºoara, Facultatea de Construcþii

În ultimele decenii a crescut sem-nificativ numãrul de poduri în soluþiecompusã oþel-beton pe plan mon-dial, dar mai ales pe teritoriul UniuniiEuropene. Tendinþa actualã urmã-reºte dezvoltarea unor concepte ºitehnologii care sã simplifice ºi sãeficientizeze cât mai mult soluþiileexistente.

Secþiunea transversalã compusãclasic aliniazã douã grinzi principale - Iaflate în conlucrare la partea supe-rioarã cu o placã din beton armat,prin intermediul conectorilor clasici ºial elementelor de legãturã transver-sale. Soluþia a devenit din ce în cemai des întâlnitã, dovedindu-se eco-nomicã, durabilã, fiabilã, în specialpentru deschideri mici ºi mijlocii. [1]

Un pas în continuarea creºteriicompetitivitãþii podurilor compuse afost dezvoltarea conceptului modu-lar - folosirea de grinzi prefabricateîn alcãtuire compusã oþel-beton.Acest lucru a determinat transferulunor importante faze tehnologice depe ºantier, în spaþii închise – (poli-goane de prefabricate). Executa-rea elementelor în incinte, în condiþii

net superioare celor de pe ºantier,garanteazã standarde de calitateridicate, lucru ce a determinat ocreºtere a gradului de prefabricare aunor structuri. Utilizarea de prefabri-cate pentru poduri în soluþie com-pusã a apãrut încã din anul 1998 înGermania, Austria ºi Polonia, trendulpropagându-se apoi în toatã Europa.

Înlocuirea secþiunilor transversalecompuse clasice cu cele care folo-sesc grinzi prefabricate a determinateliminarea unui volum semnificativde cofraje ºi eºafodaje necesarepentru susþinerea plãcii monolite înmomentul execuþiei, lucrãri care seregãseau în costurile finale alepodului, respectiv în intervale semni-ficative de timp la execuþie.

O grindã prefabricatã de tip VFT®

(fig. 1) are la partea superioarã ocoajã din beton armat, numitãpredalã, cu rol de cofraj pierdut.Predala poate prelua o parte dineforturile de compresiune care aparla partea superioarã a secþiunii întimpul fazelor intermediare ale con-strucþiei, ºi poate facilita calibrarea

prefabricatului în momentul trans-portului, manipulãrii sau aºezãrii înpoziþia finalã. Aceste modificãri aucondus la îmbunãtãþirea raportuluicost - beneficiu pentru podurile însoluþie compusã cu deschideri mijlocii.

CONECTORII COMPUªIMaterialul cu costurile cele mai

ridicate folosit la o secþiune compusãeste oþelul. De aceea, urmãtoareaetapã în creºterea eficienþei podurilorcompuse a vizat reducerea consu-mului de oþel. Acest lucru s-a realizatprin optimizarea secþiunii transversale,pe baza diagramelor de eforturi.Astfel, în zonele de compresiune s-arenunþat la talpa superioarã din oþel,efortul fiind preluat, în întregime, depredala din beton armat; de aseme-nea, forþa de lunecare dintre beton ºioþel este preluatã de conectorii com-puºi, care îi înlocuiesc pe cei clasici.

Noþiunile teoretice, dezvoltate ºiacumulate, despre conectorii compuºiau fost aplicate, pentru prima datã,cu succes, la podul rutier dinPöcking (fig. 2a) [2].

Podurile sunt construcþii vitale în infrastructura transporturilor, iar cele în soluþie compusã sunt din ceîn ce mai des întâlnite în ultimele decenii. Din cauza situaþiei economice internaþionale precare este nece-sarã dezvoltarea de noi soluþii, caracterizate de costuri mici, simplitate în execuþie, durabilitate, robusteþe,aspecte estetice. Ori, cu ajutorul conectorilor compuºi au apãrut metode noi de construcþie în domeniulpodurilor, spre exemplu VFi, VFT-WIB®.

Articolul de faþã face o trecere în revistã a aspectelor teoretice ale conectorilor compuºi ºi prezintãcâteva exemple din România bazate pe aceste principii.

Fig. 1: Grinda VFT®Fig. 2: a) Podul de la Pöcking (2004) - grindã în soluþie VFT-WIB® - Vedere de jos, Secþiune transversalã [2]

b) Pãrþile componente ale grinzii în soluþia VFT-WIB®


Grinda VFT® sau VFT-WIB®

(Fig. 2 a, b) este un element prefa-bricat în soluþie compusã, care pre-zintã, la partea inferioarã, o secþiunemetalicã în formã de „T“, ce poate fiobþinutã din profile laminate sau plat-bande sudate. Particularitatea unorasemenea grinzi este realizareaconlucrãrii dintre oþel ºi beton cuajutorul conectorilor compuºi oþel-beton.

Partea metalicã se obþine printãierea în douã, în direcþia longitudi-nalã, dupã o anumitã geometrie, aunui profil laminat I. În final rezultãdouã profile T identice (fig. 3).

O deosebitã importanþã o areacurateþea cu care este realizatãlinia decupajului ce defineºte contu-rul conectorul compus, deoarece undefect în geometrie poate sã com-promitã rezistenþa finalã la obosealãa acestuia [3, 4].

În funcþie de geometria decupaju-lui putem avea mai multe tipuri deconectori compuºi (fig. 3), fiecare cucapacitatea de a prelua eforturilelongitudinale de lunecare dintremetal ºi betonul armat, transmiterece se poate realiza uni- sau bidi-recþional, în funcþie de tipul încãr-cãrilor aplicate.

Forma SA nu transmite, în modeficient, efortul de lunecare decâtîntr-un singur sens; de aceea, estenecesarã oglindirea liniei de tãiere lamijlocul profilului metalic. Acesta îºigãseºte utilitate în domeniul con-strucþiilor civile, în general la grinzilesupuse preponderent la încãrcãristatice sau în cazurile în care nu esterelevantã rezistenþa la obosealã.

Conectorii compuºi tip PZ ºi CLs-au studiat în paralel: primul fiindsubiectul analizelor ºi experimen-telor efectuate de Arcelor Mittal ºiSSF-Ingenieur, iar al doilea conector,CL, a fost propunerea celor de laSetra. Ambele au o geometrie sime-tricã de tãiere, avantajoasã pentrutransmiterea bidirecþionalã a efor-turilor. Este secþiunea idealã pentruacþiunile ciclice.

În cazul unor astfel de încãrcãrirepetitive, la dezvoltarea geometrieiambelor tipuri de conectori s-aavut în vedere ºi obþinerea unui

comportament favorabil la apariþiafenomenului de obosealã. Diferenþadintre cei doi conectori este raza deracordare de la partea inferioarã aconectorului, cel de tip CL având orazã de aproximativ trei ori mai maredecât tipul PZ, ceea ce conduce la ocreºtere a rezistenþei la obosealã ºila riscul apariþiei fisurilor cauzate deobosealã [4]. Aceste douã tipuri - PZºi CL - sunt folosite preponderent îndomeniul podurilor.

În funcþie de poziþionarea în sec-þiunea transversalã, conectorii compuºipot fi aºezaþi în dreptul axei neutre(fig. 5a). În acest caz formeazã osecþiune compusã. Pot fi dispuºi,însã, ºi departe de axa neutrã (lapartea inferioarã ºi/sau superioarã aelementului), caz în care îndeplinescrolul de armãturã externã, fiindsupuºi aproape exclusiv la întin-dere (fig. 5 b).

Conectorii compuºi (fig. 6) suntalcãtuiþi din:

(1) conectorul din oþel (sau dinteledin oþel);

(2) conectorul din beton;(3) armãtura componentã a conec-

torului;(4) baza conectorului;(5) nucleul conectorului;(6) piciorul conectorului;(7) capul conectorului;(8) armãtura superioarã;(9) etrieri.

CAPACITATEA PORTANTÃA CONECTORILOR COMPUªI

Prin intermediul programuluiEuropean KFCS „PrecoBeam“ [3, 6]a fost studiatã, prin determinãriexperimentale ºi analize numerice,dependenþa dintre capacitatea por-tantã a conectorilor ºi forma lorgeometricã. S-a constatat, astfel,cã în starea limitã ultimã, conectoriicompuºi prezintã o capacitate por-tantã ridicatã, iar în starea limitã deserviciu, o rigiditate sporitã, avândun comportament ductil în domeniulde post fisurare.

Cedarea conectorilor compuºi poateinterveni fie prin strivirea betonului,fie prin apariþia de fisuri în oþel (fig. 7).În cazul conectorilor din platbandesubþiri din oþel de clasã inferioarã,încorporate în beton de înaltã rezisten-þã, apariþia cedãrii va fi, cu siguranþã,

Fig. 3: Geometria de tãiere

Fig. 4: Tipuri de conectori compuºi în funcþie de geometria de tãiere: a) fin (SA), b) puzzle (PZ),c) clothoidal (CL), d) modified clothoidal (MCL)

Fig. 5: Secþiuni transversale tipice

Fig. 6: Elementele unui conector compus [6]



favorabilã la oþel. Capacitatea portantãa betonului depinde de procentul dearmare, dar ºi de poziþia armãturiifaþã de grinda metalicã.

În figura 8 este prezentatã ocomparaþie a curbei forþã - deplasareîn relaþie cu forma geometricã aconectorului, bazatã pe teste de tippush-out realizate în laborator. Aºacum se poate observa, capacitateaportantã staticã cea mai mare o areconectorul fin (SA), urmat de cel detip PZ (aproximativ 95% din capaci-tatea portantã a celui de tip SA), iarcapacitatea portantã a conectorulCL este cu aproximativ 10 procentemai scãzutã decât a celui de tippuzzle (PZ).

Starea de efort criticã pentruconectorul din oþel în starea limitã deserviciu este:

Concentratorii de eforturi: kfL -concentratorul de eforturi locale,respectiv kfG - concentratorul deeforturi globale, sunt dependenþi degeometria conectorului (fig. 9).

Comportarea structuralã a conec-torului din beton se poate observa înfigura 10 ºi prezintã trei domeniiprincipale stabilite în funcþie de diagra-ma de încãrcare - lunecare. Primuldomeniu este caracterizat de uncomportament liniar-elastic, pânã laapariþia primei fisuri în beton. Odatãcu avansarea fisurii se atinge capa-citatea portantã a conectorului (aldoilea domeniu). În cadrul ultimuluidomeniu - domeniul de post fisurare- are loc fie cedarea oþelului, carac-terizatã de un comportament ductil,fie cedarea betonului, unde seobservã o scãdere a raportuluiîncãrcare - lunecare.

Încãrcãri de referinþã pentru dia-grama tipizatã încãrcare – lunecarecorespunzãtoare unei cedãri ductilea betonului:

A. Frecarea pe suprafeþele decontact;

B. Compresiunea la suprafeþelede contact oþel-beton;

C. Forfecare la interfeþele din beton;D. Efectul de conectare dat de

armãtura transversalã;E. Efectul de blocaj datorat

prezenþei armãturii duble din cadrulconectorului din beton armat.

NOÞIUNI DE CALCULALE CONECTORILOR COMPUªIÎn cadrul metodologiei de calcul a

conectorilor compuºi dezvoltatã încadrul proiectelor RFCS PrecoBeam,PRECO+, EcoBridge [3, 6, 8] (fig. 11),sunt luate în considerare ambelesituaþii de proiectare: cazul solicitã-rilor statice, respectiv cele dinamice.

Conceptul de proiectarea conectorilor compuºi în SLU

- dala din beton (2)

- dala din beton cu etrieri (3)a) Dimensionarea componentei

din beton a conectorilor compuºiForþa de tãiere din conectorul

din beton se poate determina cuajutorul relaþiei de mai jos (forþã /conector):

unde întâlnim parametrul specificfenomenului de tãiere:

unde:fy - valoare nominalã pentru limita

de curgere a oþelului [N/mm2];fck - valoarea rezistenþei caracte-

ristice la compresiune pe cilindrupentru beton [N/mm2];

Fig. 9: Diagrama de eforturi pentru diferite secþiuni compuse: a) secþiune compusã clasicã;b) soluþia VFT®; c) soluþia VFT-WIB®; d) Secþiune cu armãturã externã (de asemenea în soluþie VFT-WIB®)

Fig. 10: Diagrama de încãrcare - lunecare pentruconectorii compuºi corespunzãtoare

testelor de push-out [3] Fig. 11: Conectorul compus ºi strivirea-înãlþimea conului de dislocuire [3]

Fig. 7: Conectori compuºi: curba specificã deîncãrcare - lunecare [7]

Fig. 8: Curba specificã forþã - deplasare pe bazatestelor de tip push-out [3]

(1)

(5)

(4)



Ecm - modulul de elasticitate secantal betonului [N/mm2];

Es - modulul de elasticitate al bare-lor de armãturã [N/mm2];

tw - grosimea platbandelor dinoþel [mm];

Ab - aria de armãturã transversalãa conectorului (fig. 11).

AD - aria de beton a conectorului(fig. 11);

Asf - aria de armãturã transver-salã a predalei din beton (fig. 11);

AD,i - suprafaþa activã a betonului:AD,i = ex hc;

hc - înãlþimea predalei din beton [mm];ηD - factorul de reducere a supra-

feþei din beton a conectorului:

De asemenea, la dimensionareabetonului trebuie avut în vedere ºifenomenul de strivire a acestuia -formarea aºa numitului con de dis-locuire din beton (fig. 11).

Evaluarea forþei de strivire:

ρD,1 - parametrii fenomenului destrivire (Ec. 7):

hpo - înãlþimea conului de dislocu-ire [mm]:

hpo = min(c0 + 0,07ex; cu + 0,13ex)

χx, χy - factori de reducere:

ex - distanþa dintre doi dinþi din oþelconsecutivi.

b) Dimensionarea componenteidin oþel a conectorilor compuºiValoarea caracteristicã a capaci-

tãþii portante a conectorului din oþeleste [N/dowel]:

Ppl,k = 0,25 extwfy (9)c) Dimensionarea armãturii

conectorilor compuºi,respectiv a etrierilor din armãturã

Armãtura care intrã în componenþaconectorului este reprezentatã înfigurile 12, 13 ºi este notatã Ab (ec. 10).

Sunt folosite minimum douã barede armãturã transversalã per conec-tor, care asigurã capacitatea portantãa acestuia ºi sunt poziþionate în drep-tul bazei conectorului compus.

unde:fsd - limita de curgere a armãturii

[N/mm2];P - forþa longitudinalã caracteris-

ticã de tãiere (lunecare) [N].În unele cazuri, armãtura din

placã poate avea ºi rolul celei aflateîn componenþa conectorului, dacãpoziþionarea lor este la baza aces-tuia (fig. 12).

Dispunerea etrierilor în lungulgrinzii compuse VFT® sau VFT-WIB®,reprezentaþi în figura 13 - marca dearmãturã numãrul 2 sau 3, ajutã lacreºterea semnificativã a capacitãþiiportante a structurii.

De asemenea, participã la preve-nirea apariþiilor fisurilor în zona aco-peririi de beton.

Aria acestora se determinã con-form ecuaþiei de mai jos:

Conceptul de proiectarea conectorilor compuºi în SLS

Efortul principal relevant pentrusituaþia de dimensionare a conec-torului compus în starea limitã deserviciu este reprezentat de relaþiaurmãtoare:

unde:kf,L - concentrator de efort local al

conectorului în SLS, kf,L,CL = 7,3;kf,G - concentrator de efort global

pentru încovoiere ºi forþã axialã,kf,G,CL = 1,5;

V, M, N - forþa de tãiere, momentulîncovoietor, forþa axialã caracteristicesecþiunii compuse;

A - aria secþiunii (fãrã dintele dinoþel);

Sy - momentul static faþã de bazaconectorului;

Iy - momentul de inerþie a întregiisecþiuni;

ZD - distanþa dintre centrele degreutate a secþiunii compuse ºi aprofilului metalic.

Conceptul de proiectarea conectorilor compuºi,

din punct de vedere al oboseliiVerificarea la obosealã se rea-

lizeazã conform EN 1993-1-9, ecar-tul de tensiune fiind:

unde: kf,L,CL = 7,3/8,6; kf,L,CL = 1,5/1,9.

Fig. 12: Armãtura conectorului compus

Fig. 13: Armãturã conector compus.Etrierii din armãturã

Fig. 14: Dezvoltarea soluþiei de la VFT® la noua secþiune transversalã VFT®

(7)

(10)

(8)

(6)

(11)

(12)

(14)


[mm], (CL) – pentru formaclotoidã

[mm], (PZ) - pentru formatip puzzle


PODURI ÎN SOLUÞIE VFT®

DIN ROMÂNIA [8,9]În cadrul proiectului „design-and-

build“ a autostrãzii Orãºtie - Sibiu,au fost finalizate, cu succes, douãstructuri la care s-a aplicat o nouãsoluþie de tip VFT® (P01 ºi P11).Pasajele sunt cadre cu o singurãdeschidere, L = 40,0 m, în secþiuneatransversalã fiind aliniate patru grinziprefabricate VFT®. În final s-auobþinut douã structuri zvelte, robusteºi economice, cu un consum minimde oþel de 130 kg/m2.

BIBLIOGRAFIE[1] V. SCHMITT, G. SEIDL,

Verbundfertigteil-Bauweise im Brücken-bau, Ernst & Sohn Verlag, Stahlbau,Berlin, 2001, 70;

[2] V. SCHMITT, G. SEIDL, M.HEVER, C. ZAPFE, VerbundbrückePöcking - Innovative VFT-Träger mit

Betondübeln [Hrsg.] Ernst & SohnVerlag,, Bd. 73, Stahlbau, Berlin,2004, pp 387-393;

[3] G. SEIDL, et alt. Prefabricatedenduring composite beams basedon innovative shear transmission,Final Report RFSR-CT-2006-00030,s.L: European Commission, 2011.

[4] J. BERTHELLEMY, O. HECH-LER, W. LORENC, G. SEIDL,VIEFHUSES E., Premiers résultatsdu projet de recherche européenPrecobeam de connexion par découped’une tôle, CTCIM, Constructionmétallique, Vol. 46, No 3, 2009, pp. 3-26;

[5] J. BERTHELLEMY, W. LORENC,M. MENSINGER, S. RAUSCHER,G. SEIDL, Zum Tragverhalten vonVerbunddübeln - Teil 1: Tragverhaltenunter statischer Belastung, Heft 3,Stahlbau 80, 2011, pp. 172-184;

[6] G. SEIDL, et alt., Brücken mitVerbunddübelleisten - Leitfaden,Dokument D767, RFCS prejectPRECO+, FOSTA, 2012;

[7] G. SEIDL, Behaviour andload bearing capacity of compositedowels in steel-concrete compositegirders, Dissertation, Wrocław Uni-versity of Technology, Institut ofBuilding Engineering, 2009;

[8] ECOBRIDGE, Demonstrationof economical bridge solutions basedon innovative composite dowels andintegrated abutments, RFSP-CT-2010-00024, 2010 - 2013;

[9] G. SEIDL, E. PETZEK, R.BÃNCILÃ, Composite Dowels inBridges - Efficient solution, Interna-tional Conference ISCS13, AdvancedMaterials Research, Vol. 814, ISBN-13: 978-3-03785-848-6, 2013. �

Fig. 15: Diferite stadii ale construcþiei podului P01



Cele mai reprezentative lucrãri de construcþii,cãrora societatea le-a asigurat consultanþã tehnicãde specialitate, din anul 2000 ºi pânã în prezent, sunt:

a) Consultanþã ºi proiectare pentru accesare defonduri naþionale ºi fonduri europene:

� Proiecte integrate - Gugeºti, Jariºtea, Pãuneºti,Andreiaºu de Jos - jud. Vrancea; alte judeþe - FondulEuropean pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã(FEADR);

� Lucrãri de reabilitare ºi modernizare obiective deinteres local;

� Reabilitare ºi modernizare ºcoli;� Ansambluri de locuinþe pentru tineri - lucrãri deru-

late prin programul naþional ANL;� Ansambluri de locuinþe sociale;� Reabilitare termicã clãdiri;� Restaurãri ºi puneri în valoare ale monumentelor

istorice;� Înfiinþare sau dezvoltare de ferme de creºtere a

animalelor ºi procesãri produse alimentare - din FonduriEuropene pre ºi post aderare;

� Lucrãri de reabilitãri, balastãri ºi modernizãri dedrumuri de interes local;

� Lucrãri de alimentãri cu apã ºi canalizãri;� Înfiinþãri de baze sportive.b) Alte lucrãri:Efectuarea auditului energetic pentru reabilitarea

termicã a clãdirilor:� Ansambluri de locuinþe;� Reabilitare termicã a ºcolilor.c) Asistenþã tehnicã prin diriginþi de ºantier atestaþi.Toate serviciile de consultanþã, lucrãrile de proiectare

ºi alte servicii s-au înscris în termenele contractuale sta-bilite cu beneficiarii, iar calitatea lor s-a realizat conformcerinþelor exprimate prin specificaþiile contractuale.

INFRASTRUCTURANECESARÃ REALIZÃRII OBIECTULUI DE ACTIVITATE

Pentru desfãºurarea activitãþii de consultanþãtehnicã, societatea deþine o gamã de echipamente lT, demãsurã ºi control in situ, soft specializat, precum ºimijloacele de transport necesare pentru inspectarealucrãrilor de construcþii.

Pentru proiectare, societatea are un atelier dotat, oreþea de calculatoare, inclusiv programele necesareelaborãrii proiectelor de construcþii clãdiri, drumuri,instalaþii, reþele tehnico-edilitare.

În prezent, 18 specialiºti cu studii superioare suntpermanent la dispoziþia clienþilor.

De când funcþioneazã, SC ALMA CONSULTING SRLFocºani a primit premii, distincþii ºi atestãri. Deþinecertificãri:

ISO 9001/2008(Sistemul de Management al Calitãþii);

SR EN ISO 14001/2005(Sistemul de Management de Mediu);

SR OHSAS 18001/2008(Sistemul de Management

al Sãnãtãþii ºi Securitãþii Ocupaþionale).A fost ºi este permanent „abonatã“ la distincþiile

oferite în cadrul manifestãrilor prilejuite de TopulNaþional al firmelor private. �

Sc ALMA CONSULTING srl FocºaniARHITECTURÃ, INGINERIE ªI SERVICII DE CONSULTANÞÃ TEHNICÃ

Societatea comercialã ALMA CONSULTING SRL din Focºani s-a înfiinþat în anul 1992, la iniþiativadoamnei ing. Viorica ALEXANDRU MANTA, având ca obiect de activitate, în principal: arhitecturã, inginerieºi servicii de consultanþã tehnicã legate de acestea.

ALMA CONSULTING SRL Focºani mai asigurã, pentru cei interesaþi: consultanþã în domeniul relaþiilorpublice ºi comunicãrii, consultanþã pentru afaceri ºi management, testãri ºi analize tehnice, precum ºiactivitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice n.c.a.


(Continuare din numãrul anterior)

4. Podul peste râul Doftana, laBãneºti

Drumul Naþional 1 traverseazãrâul Doftana, în zona localitãþiiBãneºti din judeþul Prahova, la km89+313, de pe varianta Câmpina -Comarnic. Podul are patru des-chideri de 27,00 m, o lungime totalãde 129,10 m cu parte carosabilã de7,00 m ºi trotuare de 1,00 m. Podulare bolþi dublu încastrate, cu tim-pane pline; bolþile au lãþimea de8,10 m, grosimea, la „naºtere“ de1,20 m, 0,80 m la cheie ºi raportul f/L= 1/4 - Foto 12.

Fundaþiile podului sunt directe,racordarea cu terasamentele, cuziduri întoarse ºi sferturi de con.

Podul este din beton ºi betonarmat, cu timpanele protejate laexterior, cu zidãrie din piatrã prelu-cratã - Foto 13.

Podul este în aliniament, orizon-tal ºi a fost dat în exploatare în anul1952.

5. Podul peste râul Dâmboviþala Lunguleþu, judeþul Dâmboviþa.

Drumul Naþional 7, Bucureºti -Piteºti, traverseazã râul Dâmboviþa,la km 40+513, pe un pod din betonarmat cu trei deschideri, bolþi dubluîncastrate cu timpane pline - Foto 14.

Suprastructura podului este exe-cutatã cu trei deschideri de cca. 15 m,raportul f/L = 1/3, grosimea lanaºtere de 1,15 m, la cheie de 0,55 mºi lãþime de 9,20 pe normalã; poduleste în aliniament ºi oblic la 600.

Infrastructura este fundatã directîn incinta de palplanºe din lemn,racordarea cu terasamentele cuziduri întoarse ºi sferturi de con -Foto 15.

Podul are o parte carosabilã de7,55 m, trotuare de 0,80 m ºi para-pet pietonal masiv. A fost calculat

probabil dupã circulara germanã DIN1072, la încãrcãri ce pot fi asimilatecu clasa l de încãrcare A13S60.

Podul a fost construit în anul1943 de cãtre „Grupul Român deAntreprizã“, antreprenor ing. Gh.Panteli - Foto 16.

6. Poduri peste Jiu pe DN 66,Bumbeºti - Petroºani

Pentru traversarea râului Jiu aufost construite, în perioada 1909-1913, douã poduri definitive la km115+657 ºi la km 120+360.

Podurile cu bolþi dublu încastrate,cu platelaj ºi deschidere de 26,00 mau fost executate sub conducereaing. Octav Alexandrini, din Serviciulde Studii ºi Construcþii al MinisteruluiLucrãrilor Publice.

Podurile: bolþi ºi arce (VIII)BOLÞI CU TIMPANE PLINE

Foto 12: Pod peste Doftana, la Câmpina, DN 1, km 89+113. Vedere generalã amonte

Foto 14: Pod peste Dâmboviþa,la Lunguleþu, DN 7, km 40+513.

Vedere generalã amonte mal drept

Foto 13: Pod peste Doftana, la Câmpina,DN 1, km 89+113. Vedere mal drept. Boltã din beton

armat, timpane placate cu zidãrie din piatrã

Foto 15: Pod peste Dâmboviþa,la Lunguleþu, DN 7, km 40+513.Vedere Piteºti - infrastructurã

Foto 17: Pod peste Jiu, DN 66, km 120+360. Vedereamonte mal drept. Timpane ºi bolþi cu zidãrie din

piatrã prelucratã - în soluþia iniþialã

Foto 16: Pod peste Dâmboviþa,la Lunguleþu, DN 7, km 40+513.Inscripþie în zona Culeei Piteºti

Foto 18: Pod peste Jiu, DN 66, km 115+647.Vedere amonte pod reconstruit din beton

dupã distrugere


Podurile, executate din beton, aucea mai mare deschidere a podurilorde acest tip din þara noastrã. Laexterior bolþile au fost executate dinmoloane de piatrã cu timpanele dinzidãrie de piatrã, opus incertum -Foto 17. În timpul rãzboiului, podulde la km 115+657 a fost distrus ºirefãcut în aceeaºi soluþie, dar fãrãzidãrie din piatrã - Foto 18. Podul dela km 120+360 se aflã ºi în prezentcu soluþia ºi finisajele iniþiale.

Între 1998 ºi 2000, s-au executatpoduri noi peste râul Jiu, la km115+657 ºi km 120+360. Podurilevechi au rãmas fãrã stãpân, ele fiindscoase din circulaþie ºi lãsate pradãacþiunii de degradare a mediului ºi atimpului.

7. Podul peste Prahova, la Stãn-ceºti, pe DN 1A, km 54+970, cu 12deschideri de 21,50 m ºi lungime de

268 m - Fig. 4, Foto 19 ºi 20 ºi partecarosabilã de 5,00 m - Fig. 5.

Suprastructura are bolþi dubluîncastrate, cu lãþimea bolþilor de 5,00 mºi lãþimea totalã la nivelul pãrþii caro-sabile de 6,80 m.

Pentru siguranþa în exploatare,infrastructurile podului sunt fundatedirect, iar în zona centralã s-a exe-cutat o pilã cu dimensiuni mai mari ºicu un coeficient la rãsturnare maimare, pentru a limita distrugereapodului în cazul în care o pilã sedegradeazã - Foto 21.

La reabilitarea podurilor dinaceastã categorie, dacã se mãreºtepartea carosabilã la 7,80 m ºi clasade încãrcare, se adoptã soluþia deexecutare a unei plãci generale deprebetonare, care înglobeazã întreagalãþime a cãii de rulare ºi a trotuarelor.

Lãþimea redusã a pãrþii carosa-bile ºi apariþia unor degradãri la tim-pan au determinat beneficiarul sãexecute în amonte, pe o variantã deocolire, un pod nou pentru creºtereatraficului pe DN 1A. Podul vechi,construit în anul 1924, a fost deza-fectat ºi a rãmas fãrã stãpân, cuposibilitãþi nelimitate de degradare.

În aceeaºi variantã de podurise mai pot da ºi urmãtoareleexemple:

• Podul peste râul Târgului, laSchitul Goleºti, DN 73, Piteºti - Bran,km 35+843. Are patru deschideri,bolþi dublu încastrate cu timpanepline de 16,00 m, cu grosime lanaºtere de 70 cm, 45 cm la cheie ºilãþimea de 5,40 m - Foto 23.

Podul are fundaþii directe, cu ele-vaþiile pilelor din zidãrie de piatrã.

Foto 19: Pod peste Prahova la Stãnceºtipe DN 1A, km 54+970.

Vedere aval mal drept Bucureºti


Vedere amonte mal drept

Foto 23: Pod peste râul Târgului,la Schitu Goleºti, DN 73, km 35+843.

Vedere generalã mal stâng

Foto 24: Pod peste râul Târgului, la Schitu Goleºti,DN 73, km 35+843. Pilã, naºteri bolþi, timpane beton,

reabilitare cu placã generalã din beton armat


Vedere aval - pilã culee centralã Fig. 5: Pod peste Prahova la Stãnceºti pe DN 1A,km 54+970. Secþiuni transversale în soluþia iniþialã

Fig. 4: Pod peste Prahova la Stãnceºti pe DN 1A, km 54+970. Vedere generalã pod aval în soluþia iniþialã



Afost reabilitat pentru o cale de 7,80 m

ºi clasã E de încãrcare, cu o placã

generalã din beton armat ºi ziduri tot

din beton armat pe coronamentul

timpanelor - Foto 24.

Poduri în soluþia „bolþi dublu

încastrate cu timpane pline s-au

mai executat ºi pe DN 15, Borsec -

Poiana Teiului, peste pârâul Bistri-

cioara, pe sectorul cuprins între

localitãþile Bradu, km 230+378, ºiGrinþieº, km 233+960, în douãamplasamente.

Podurile aveau douã sau treideschideri - Foto 25 ºi 26, cu partecarosabilã de 5,00 m ºi lãþimea bol-þilor de 5,00 m, comparabil cu podu-rile cu parte carosabilã de 7,00 m dela Poiana Teiului ºi Buhalniþa, cares-au executat cu douã bolþi gemene.

Podurile de pe DN 15, pesteBistricioara, au fost înlocuite cupoduri noi, cu suprastructura grinziicu goluri, din beton armat precomprimat.

Aceeaºi soluþie, cu bolþi dubluîncastrate cu timpane pline, s-aadoptat ºi la podurile din zone dedeal ºi câmpie, cu relieful puþin acci-dentat.

• Podul peste Boiþa, la Câineni,DN 7D, km 4+331, cu ºase deschi-deri de 17 m, bolþi dublu încastrate,lungime totalã 107,00 m, partecarosabilã de 5,00 m construit înanul 1890. Fundaþii directe cu ele-vaþiile pilelor din zidãrie de piatrã -Foto 27. La data construcþiei podului,drumul era clasat ca Drum Naþionalpe o lungime de 12 km.

• Podurile peste Prahova, laFloreºti - Foto 28 ºi peste Pra-hova, la Cocorãºti - Proviþa - Foto29, cu 12 deschideri de 21 m, bolþidublu încastrate, cu parte carosabilãde 5,00 m ºi boltã de 5,00 m lãþime,construite în perioada 1910-1914.

Podul peste Prahova, la Floreºti,a fost reabilitat prin lãrgirea cãii la7,80 m cu o placã generalã dinbeton armat în conlucrare - Foto 31ºi 32 ºi consolidarea fundaþiilor de lapilele 1 ºi 2 mal drept - Foto 30.

Situate pe Drumul Judeþean 720,Bãicoi - Floreºti - Moreni, podurilesunt din aceeaºi clasã cu podulpeste Prahova la Stãnceºti.

Foto 25: Pod peste Bistricioara, la Bradu, DN 15, km 230+378. Vedere amonte

Foto 26: Pod peste Bistricioara, la Bradu, DN 15, km 230+690. Vedere amonte

Foto 29: Pod peste Prahova, la Cocorãºti - Proviþa, DJ 102. Vedere generalã aval mal stânga

Foto 27: Pod peste Boiþa, la Câineni,DN 7D, km 4+331. Vedere amonte mal drept.

Construit în 1890

Foto 28: Pod peste Prahova, la Floreºti.DJ 720, Bãicoi - Moreni.Vedere generalã amonte

Foto 30: Pod peste Prahova la Floreºti.Consolidare pile mal drept

Foto 31: Pod peste Prahova la Floreºti.Lãrgire cale placã din beton

armat de suprabetonare

Foto 32: Pod peste Prahova la Floreºti.Lãrgire cale, console trotuar,

rost dilatare pile



Poduri în soluþia bolþi dubluîncastrate cu timpane pline s-auexecutat ºi în Bucureºti peste râulDâmboviþa.

În prezent ele sunt demolate ºiînlocuite cu poduri noi, executateîn perioada de reamenajare a râu-lui Dâmboviþa:

• Pod la intersecþia Dâmboviþeicu Calea Victoriei - Foto 33 ºi 34.

În amonte la racordarea cu talu-zurile Dâmboviþei erau amenajatescãri care asigurau accesul de pesplaiuri. De sãrbãtoarea Bobotezei,de pe aceste trepte, se arunca înDâmboviþa crucea.

În ansamblu, bolta, timpanele,

parapetele ºi scãrile de acces au

fost executate din zidãrie de piatrã

de talie - Foto 35 ºi 36.

• Podul Ferdinand peste Dâm-

boviþa, cu o tratare deosebitã, ampla-

sat în zona Eroilor - ªtirbei Vodã.

Podul avea o formã de mâner de

coº, cu obeliscuri la racordãrile cu

splaiurile, executate din zidãrie de

piatrã - Foto 37. Pe pod circulau

tramvaie pe linie dublã ºi existau cãi

rutiere.

Celelalte poduri, de la Izvor -

Foto 38, Haºdeu ºi Tribunal erau cu

bolþi în plin cintru din beton, cu

apareiaj de piatrã ºi cu deschideri de

cca. 20 m - Foto 39.

Podul de la Tribunal - Piaþa Unirii,

avea, de asemenea, faþa vãzutã din

zidãrie de piatrã de talie – Foto 40.

În prezent, peste Dâmboviþa mai

sunt douã poduri boltite în zona Cãii

Rahova ºi ªerban Vodã, sub

planºeul de beton armat din Piaþa

Unirii. Podul din continuarea Cãii

ªerban Vodã este amplasat la limita

din amonte a Pasajului Unirii, care a

fost accesibil la execuþia pasajului.

Se impune o cercetare a stãrii de

viabilitate a acestor lucrãri, care au

fost încãrcate suplimentar la siste-

matizarea Pieþei Unirii.

Cu siguranþã, pe reþeaua de dru-

muri din România mai sunt ºi alte

poduri în aceastã soluþie. În prezent,

poduri cu bolþi dublu încastrate cu

timpane se executã foarte rar, numai

în cazuri speciale.

(Din vol. Podurile: Bolþi ºi arce,

autor Gh. Rudi Buzuloiu)

(Va urma)

Foto 33: Pod peste Dâmboviþa - Calea Victoriei.Vedere aval.

Amenajãri pe taluzuri

Foto 34: Pod peste Dâmboviþa, Calea Victoriei -mal stâng. Amenajare acces pe malul stâng

cu zidãrie din piatrã

Foto 35: Pod peste Dâmboviþa - Calea Victoriei.Vedere aval boltã

din zidãrie de piatrã

Foto 36: Pod peste Dâmboviþa - Calea Victoriei.Vedere amonte mal stâng.

Amenajare taluz

Foto 37: Pod peste Dâmboviþa, zona Eroilor.Podul Ferdinand

Foto 38: Pod peste Dâmboviþa.Podul Izvor

Foto 39: Pod peste Dâmboviþa.Podul Mihai Vodã

Foto 40: Pod peste Dâmboviþa.Tribunal - Piaþa Unirii

„Revista Construcþiilor“ este o publicaþie lunarã care se

distribuie gratuit, prin poºtã, la câteva mii dintre cele mai impor-

tante societãþi de: proiectare ºi arhitecturã, construcþii, fabri-

caþie, import, distribuþie ºi comercializare de materiale,

instalaþii, scule ºi utilaje pentru construcþii, beneficiari de

investiþii, instituþii centrale (Parlament, ministere, Compania de

investiþii, Compania de autostrãzi ºi drumuri naþionale,

Inspectoratul de Stat în Construcþii, Camera de Comerþ a

României etc.) aflate în baza noastrã de date.

În fiecare numãr al revistei sunt

publicate: prezentãri de materiale ºi

tehnologii noi, studii tehnice de

specialitate pe diverse teme, intervi-

uri, comentarii ºi anchete având ca

temã problemele cu care se con-

fruntã societãþile implicate în

aceastã activitate, reportaje de la

evenimentele legate de activitatea

de construcþii, prezentãri de firme,

informaþii de la patronate ºi asoci-

aþiile profesionale, sfaturi econom-

ice ºi juridice etc.

Încercãm sã facilitãm, în acest

mod, un schimb de informaþii ºi opinii

cât mai complet între toþi cei implicaþi

în activitatea de construcþii.

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

prof. univ. dr. ing. Dan Dubinãing. Dragoº Marcuconf. dr. ing. Aurel Stratanconf. dr. ing. Adrian Ciutinãdr. ing. Cristian Vulcuconf. dr. ing. Ancuþa Rotaruconf. dr. ing. Edward Petzekasist. drd. ing. Luiza Tomaasist. drd. ing. Elena Meteºprof. dr. ing. Radu Bãncilãprof. univ. dr. ing. Cristina Câmpian

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82Fax: 031.405.53.83Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

Caracteristici:� Tiraj: 6.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi,împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului,prin fax la 031.405.53.83, prin e-mail la [email protected] prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,013935 – Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RC Iunie 2015 – pdf

Documents

Transcript of RC Iunie 2015 – pdf