RC Decembrie 2016 – pdf

68

Transcript of RC Decembrie 2016 – pdf

Page 1: RC Decembrie 2016 – pdf
Page 2: RC Decembrie 2016 – pdf
Page 3: RC Decembrie 2016 – pdf

d i n s u m a rConstructori care vã aºteaptã:

AEDIFICIA CARPAÞI SA C4

IASICON SA C2

ERBAªU SA 37

CONEST SA 41

METROUL SA 53

PLAN31 RO: Simbiozã între structurã

ºi arhitecturã. Noul Stadion „Ion Oblemenco”

din Craiova 4 - 9

SOLETANCHE BACHY FUNDAÞII: Soluþia

de fundare a Stadionului de fotbal

„Ion Oblemenco” – modelarea experimentalã

a piloþilor de fundare 10, 11

TERWA: Utilizarea cuplelor

TERWAPATENT SYSTEM în zone seismice 12, 13

Asociaþia pentru Securitatea la Incendiu -

Sã nu ne mai jucãm cu focul! 14 - 16

KNAUF: FireWire® - gama de produse

pentru protecþie la foc 17

URSA: Fonoizolare. Plãci URSA TSP pentru

bãi de hotel cu încãlzire în pardosealã 18, 19

Ipsosul armat, protecþie eficientã la foc 20, 21

ALUPROF SYSTEM ROMANIA: Eleganþã

înconjuratã de verdeaþã - Royal Wilanów 22, 23

IRIDEX GROUP PLASTIC:

Consolidarea terasamentului cãii ferate

cu geogrile Tensar® TriAx® 24, 25

GEOSOND SA: Metode moderne utilizate în

reabilitarea ºi testarea forajelor hidrogeologice 26, 27

TOP GEOCART: Participare la GEOMAT 2016 28, 29

NOVART ENGINEERING: Servicii integrate

de management în construcþii 30, 31

VALSIR: Premiile BIMobject 2016 -

VALSIR, printre cei mai buni 7 din lume 32, 33

VALPLAST: Tubulaturã fonoabsorbantã

ºi cãmine de inspecþie ºi racord 34, 35

Arhitecturã fãrã limite! (VI) 36, 38

RUFSTER: Un producãtor autohton în plinã

dezvoltare care iºi respectã clienþii 39

Onoare muncii! Trofeul calitãþii ARACO 2015 40

PRECON: Elemente prefabricate din beton armat

ºi beton precomprimat pentru construcþii 42, 43

HIDROCONSTRUCÞIA SA: Contribuþia la

edificarea sistemului hidroenergetic naþional.

Barajul Gura Apelor - o lucrare ce

a salvat vieþi cu preþ de vieþi 44, 45

Personalitãþi româneºti în construcþii - Participanþi

la edificarea Sistemului Hidroenergetic Naþional (II) 46

FPSC: Constructorii în stare extremã! 48, 49

Capcanele geologice, posibile surse de hazarduri

pentru proiectarea geotehnicã 50 - 52, 54, 55

Greºeli frecvente la execuþia incintelor adânci

în mediul urban 56 - 58

Intervenþii structurale dupã cutremurele

din 10 noiembrie 1940 ºi 4 martie 1977,

la bisericile de rit ortodox în România 60 - 65

Zilele Naºterii Mântuitoruluiºi cele ale Noului An 2017sã vã aducã tuturor sãnãtate,

bucurii, împliniri ºiînþelepciunea cea de pe urmãnecesarã mai mult ca oricândpentu a face cu adevãrat ceva

care sã ne asigure o viaþãnormalã ºi decentã.

Sãrbãtori fericite !ºi

La mulþi ani !

Vã ureazã colectivulRevistei Construcþiilor

Page 4: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 20164

Simbiozã între structurã ºi arhitecturãNOUL STADION „ION OBLEMENCO” DIN CRAIOVA

ISTORICUL STADIONULUIOraºul Craiova este unul dintre centrele importante

în care s-a dezvoltat fotbalul de performanþã în România.În anul 1948 se înfiinþa aici, în cadrul primei unitãþi deînvãþãmânt universitar din Craiova, Clubul Sportiv Uni-versitatea Craiova, având ºi echipa de fotbal care a acti-vat sub denumirea de UNSR Craiova. Mulþi ani meciurileechipei s-au desfãºurat pe stadionul „Tineretului”. Cuocazia promovãrii echipei în Divizia A s-a decis constru-irea unui stadion care sã poatã gãzdui numãrul mare defani ai clubului. Astfel, la data de 29 octombrie 1967 s-ainaugurat stadionul „Central”, cu meciul între reprezen-tativele de tineret ale României ºi Poloniei. Începând cuanul 1996 stadionul ºi-a schimbat denumirea în „IonOblemenco”, dupã numele marelui fotbalist al Craiovei.

Cluburi importante ale fotbalului european au jucat peacest stadion în competiþiile europene, acesta fiind ºilocul unde echipa Craiovei a obþinut rezultate remarca-bile la nivel naþional ºi internaþional.

La 48 de ani de la darea în folosinþã a stadionului„Central”, s-a luat hotãrârea de a se construi un marestadion care sã corespundã arhitectural ºi funcþionalcerinþelor secolului XXI.

DETALII GENERALENoul stadion „Ion Oblemenco” este proiectat ºi con-

struit de asocierea de firme formatã din CON-A Sibiu,ACI Cluj, Dico&Þigãnaº, Nisal, Plan31, Instal DataProiect, Helinick ºi Vision4Venue din Germania.

Stadionul este situat în partea de Vest a oraºuluiCraiova, pe bulevardul ªtirbei Vodã. Suprafaþa construitã

prof. dr. ing. KISS Zoltan, ing. BALINT Karoly, ing. Sergiu ÞERE - PLAN 31ing. Sorin CRISTEA - Director General CON-A

continuare în pagina 6��

Page 5: RC Decembrie 2016 – pdf
Page 6: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 20166

la sol este de 27.000 mp iar suprafaþa desfãºuratã astructurii este de peste 54.000 mp. Regimul de înãlþimeva fi P+6E, iar stadionul va avea o capacitate de 30.944de locuri în tribune, 27.208 pentru public, 240 pentrupresã, 3.010 pentru VIP, 440 pentru VIP skybox, iar pen-tru persoane cu dizabilitãþi 62 locuri + 62 locuri pentruînsoþitorii acestora.

Stadionul este împãrþit în patru sectoare: Tribuna 1(oficialã), Tribuna 2, Peluza 1 ºi Peluza 2. Înãlþimeamaximã a stadionului va fi de 51,386 m.

Terenul de joc va fi înierbat cu gazon natural, dotat cuun sistem complex de drenare, irigare, uscare-ventilareºi încãlzire pe timp de iarnã. Stadionul va avea un sis-tem de nocturnã perimetral. Afiºajul electronic pe sta-dion se va rezolva prin douã panouri situate pe latura deN-E ºi latura S-V.

Suma alocatã de Guvernul României pentru realizareainvestiþiei este de peste 50 milioane de euro iar PrimãriaCraiovei va contribui cu 10% din costul investiþiei.

Lucrãrile au început în vara lui 2015 iar termenul definalizare este primãvara anului 2017.

Una dintre cele mai mari constrângeri în derulareainvestiþiei a fost timpul relativ redus în care aceastapoate fi executatã. Pentru o lucrare de asemenea anver-gurã, perioada de care s-a dispus trebuia folositã în celmai judicios mod cu putinþã.

S-a început prin stabilirea elementelor care se potprefabrica ºi a celor pentru care e necesarã turnarea înºantier. Prin folosirea elementelor prefabricate s-a redusfoarte mult timpul de execuþie. Turnarea lor în fabricã aînceput odatã cu deschiderea ºantierului. În momentulîn care s-au terminat sãpãturile ºi au fost turnate funda-þiile, o bunã parte dintre elementele prefabricate erau dejaexecutate.

Elementele care s-au realizat în varianta prefabricatãsunt: stâlpi, grinzi pentru planºeu, grinzi pentru tribune,predale, parapeþi ºi gradene.

O parte din elemente s-a turnat atât în variantamonolitã cât ºi în cea prefabricatã. De pildã, din cauzaînãlþimii stâlpilor marginali, aceºtia au fost turnaþi mono-lit. Iar, dintre elementele prefabricate, grinzile pentru tri-bunã au o masã mult prea mare, de aproximativ 30 t ºi olungime de peste 13 m. În cazul lor s-a luat decizia sã sepregãteascã o platformã pentru prefabricare în ºantier.

ABORDAREA PROIECTULUIArhitectura acestei investiþii depãºeºte tiparele

obiºnuite de proiectare a unei structuri. A fost necesar,de la bun început, un studiu foarte atent privind com-portarea structurii, pentru a înþelege rãspunsurile pecare aceasta le are la încãrcãri permanente ºi variabile.

�� urmare din pagina 4

Page 7: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 2016 7

În funcþie de comportarea sub încãrcãri a con-strucþiei, structura trebuia modelatã cât mai fin cuputinþã, abordând, totodatã, fluid liniile trasate de mode-lul architectural, pentru a nu interveni în detaliile aces-tuia. Soluþiile de realizare nu puteau fi uzuale turnãrii insitu, acestea nefiind performante ºi raþionale pentruarena în cauzã. S-au studiat zeci de modalitãþi derealizare, incluzând în calcul nevoile tehnologice,dotãrile executantului, timpul de execuþie, costurilematerialelor, transportul, forþa de muncã, perioada clima-ticã ºi altele.

S-au determinat, de la început, 3 pãrþi importante alestructurii: infrastructura, structura de susþinere agradenelor ºi structura metalicã a acoperiºului. Avândaceste 3 pãrþi componente, fiecare dintre ele s-a analizatseparat ºi s-a stabilit metoda optimã de punere în operãpentru fiecare.

REALIZAREA INFRASTRUCTURIIConform recomandãrilor studiului geotehnic ºi þinând

cont de particularitãþile construcþiei ºi ale amplasamen-tului, infrastructura clãdirii se executã în varianta de

fundare indirectã, prin intermediul unor piloþi foraþi cudiametrul de 900 mm.

Analizând atent modul de lucru al structurii stadionu-lui, observãm cã atât încãrcãrile gravitaþionale, cât ºicele din vânt, descarcã de-a lungul stâlpilor ºigradenelor pânã în punctul de intersecþie al acestora dela nivelul solului. Aici se aflã o concentrare foarte marede eforturi, care au tendinþa sã împingã în pãmântpartea aceasta din structurã, rotind-o. S-a realizat astfelun perete-stâlp în formã triunghiularã, care concen-treazã toate încãrcãrile ce se transmit în acest punct.

Pentru a evita ca în zona respectivã sã aparã depla-sãri, s-au executat grinzi de fundare ce leagã tãlpile defundare între ele. Prin aceastã soluþie se transferã gra-dual încãrcãrile la toþi piloþii, în raporturi independente,foarte apropiate între ele.

SUPRASTRUCTURAStructura de rezistenþã a stadionului este formatã din

cadre executate din beton armat, în varianta prefabri-catã ºi monolitã. Cadrele sunt compuse din stâlpi debeton armat monoliþi ºi prefabricaþi, grinzi ºi elemente de

continuare în pagina 8��

Page 8: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 20168

planºeu prefabricate iar gradenele sunt susþinute degrinzi înclinate prefabricate, denumite grinzi de gradenã.

Peste gradene este prevãzutã o copertinã metalicã,cu rol de acoperiº, alcãtuitã din grinzi cu zãbrele spaþialeîn consolã ºi sistem de contravântuiri perimetrale. Secreeazã, astfel, o structurã spaþialã folositã ca suportpentru învelitoare. Copertina este legatã de restul struc-turii prin piese metalice de catalog înglobate în stâlpiiperimetrali.

Stâlpii sunt încastraþi în fundaþiile izolate, poziþionaþipeste piloþii foraþi. Pentru a asigura o bunã conlucrare astructurii, fundaþiile sunt legate cu grinzi pe douã direcþii.Stâlpii vor prelua în special încãrcãrile verticale. Peunele porþiuni ale structurii aceºtia conlucreazã cu

contravântuirile verticale, pentru preluarea sarcinilorlaterale. Stâlpii au secþiunea transversalã dreptunghiu-larã cu dimensiuni de 140 cm x 90 cm, 120 cm x 90 cm,90 cm x 60 cm ºi 60 cm x 60 cm.

Pereþii structurali sunt executaþi din beton armat, însoluþie monolitã. Rolul lor este de a prelua încãrcãrileorizontale provenite din cutremur ºi vânt.

Traveea caracteristicã a structurii este de 8,10 m iardeschiderile variazã în funcþie de cerinþele arhitecturale.

Printre soluþiile de noutate folosite la proiectarea sta-dionului se numãrã ºi execuþia grinzilor perimetrale de lapartea superioarã a stâlpilor monoliþi periferici. Un aspectdeosebit la acest culoar perimetral îl reprezintã chiarexecuþia lui, de o dificultate foarte mare din punct devedere tehnologic. Astfel, înãlþimea la care acesta tre-buie sã fie pus în operã depãºeºte 26,00 m. La oasemenea înãlþime cofrarea devine foarte greu de rea-lizat. În aceste condiþii s-a stabilit sã se foloseascã ogrindã prefabricatã cu secþiunea în formã de „U”, care sãaibã ºi rolul de cofraj pierdut. Prin aceastã soluþie s-aredus cantitatea de cofraj, care ar fi fost echivalent culungimea perimetrului exterior al stadionului cedepãºeºte 400 ml. În plus, prin aceastã soluþie s-auºurat montajul grinzilor perimetrale ºi s-a redus timpulde execuþie.

SUPRASTRUCTURA METALICÃStructura metalicã este alcãtuitã din grinzi cu zãbrele

spaþiale, având douã tãlpi superioare ºi o talpã infe-rioarã, legate între ele cu diagonale ºi montanþi. Tãlpilesuperioare au forme curbate dupã geometria propusã,de elipsoid, iar tãlpile inferioare sunt executate din pãrþisegmentate. Pentru realizarea curburii elementelor afost achiziþionatã o aparaturã specializatã de curbare.

Grinzile principale sunt legate între ele printr-un sis-tem de contravântuiri verticale, care leagã tãlpile supe-rioare ºi cele inferioare.

Grinzile sunt fixate de stâlpii perimetrali, prin douãlegãturi principale ºi alte patru secundare.

Grinda principalã este o consolã de 52 m la tribunã(lungime maximã) ºi 41 m la peluzã. Cota superioarãmaximã la vârf este +51,386 m.

ROSTURI STRUCTURALEAvând în vedere dimensiunile mari ale structurii, se

impun restricþii legate de lungimea de executare asuprabetonãrii. Lungimea idealã pentru realizarea

�� urmare din pagina 7

Page 9: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 2016 9

rosturilor ar fi de 60 m, însã aceasta nu corespunde cusituaþia actualã.

Rosturile structurale sunt necesare atât pentru struc-tura din beton, cât ºi pentru cea din metal. Pentru celedouã poziþia rosturilor s-a ales diferit. Prima idee a fost dea tronsona structura la marginile tribunelor, soluþie care nua fost viabilã doarece structura avea, la capete, depla-sãri mult prea mari.

EVALUAREA EFECTELOR VÂNTULUIEvaluarea efectelor vântului pe structurile speciale,

neuzuale ca tip, dimensiuni ºi complexitate, necesitãstudii speciale. Pentru a obþine rezultate realiste, cu valoricât mai apropiate de realitate, s-a efectuat un test întunel aerodinamic. Studiul a fost efectuat în conformitatecu prescripþiile generale din ASCE-49-12,2012: “WindTunnel Testing For Buildings And Other Structures”,American Society of Civil Engineers, 2012.

Pe baza schiþelor emise de client, s-a realizat un modella scara 1:300 a noului stadion din Craiova ºi s-au mode-lat ºi clãdirile aflate în imediata apropiere a stadionului.

Pentru a obþine o simulare cât mai exactã a pro-filului vitezei ºi turbulenþei vântului, împrejurimile din-colo de imediata vecinãtate sunt simulate prinelemente de rugozitate corespunzãtoare, de pepodeaua tunelului.

Modelul a fost instrumentat cu mai mult de 350 desenzori de presiune, atât în partea superioarã, cât ºi încea inferioarã a acoperiºului. Tunelul de vânt în cares-au efectuat testele are o lungime de testare de aproxi-mativ 12 m, 2,50 m lãþime ºi 1,85 m înãlþime.

Arena a fost montatã pe o placã turnatã cu o masãinerþialã mare, permiþând simularea oricãrei direcþii avântului, prin rotirea modelului la unghiul corespunzã-tor, în tunelul de vânt. Modelul a fost expus la 24 dedirecþii diferite ale vântului, distanþate în trepte de 15grade.

Valoarea medie ºi presiunea au fost mãsurate cuajutorul unor traductoare de înaltã presiune diferen-þialã de rãspuns, care au legãturã cu senzorii depresiune. �

Page 10: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201610

MODERNIZAREA COMPLEXULUI SPORTIV DIN CRAIOVA Soluþia de fundare a Stadionului de fotbal „Ion Oblemenco” –

modelarea experimentalã a piloþilor de fundareing. Florin ARCHIP, ing. Georgiana VÃSII, ing. Alexandru MÃGUREANU, dr. ing. Árpád SZERZO,

drd. ing. Cristian RADU, ing. Lóránd SATA – SBR Soletanche Bachy Fundaþii

Noul stadion este construit de asocierea Con-A – ACICluj – Nisal, proiectant general fiind Dico ºi Þigãnaº, iarproiectant al structurii de rezistenþã Plan31 RO. Proiectul ºilucrãrile de fundaþii speciale au fost realizate de cãtre SBRSoletanche Bachy Fundaþii.

Evaluarea interacþiunii teren - structurã reprezintã un aspectimportant, fiind o componentã a procesului de proiectarestructuralã, în vederea stabilirii condiþiilor geotehnice aleproiectului.

Pe baza investigaþiilor ºi informaþiilor din studiul geo-tehnic ºi a determinãrilor in situ de tip CPT, s-a conturat ovedere de ansamblu preliminarã asupra parametrilormecanici ai pãmântului.

Particularitãþile acestui obiectiv, îndeosebi caracteristi-cile terenului de fundare ºi încãrcãrile orizontale ºi verticaleînsemnate, au condus la studierea câtorva soluþii de fun-dare, precum: îmbunãtãþirea terenului de fundare prinincluziuni rigide sau fundare indirectã pe piloþi de îndesaresau piloþi foraþi de dislocuire cu diametru mare.

Având în vedere natura terenului de fundare, caracteri-zatã printr-o stratificaþie neuniformã pe primii 10-12 m ºistraturi foarte compresibile pânã la adâncimea de 4-5 m ºinatura ºi magnitudinea încãrcãrilor (încãrcãri importante decompresiune ºi forþã tãietoare, în special în grupãrile spe-ciale care considerã acþiunea vântului), s-a ales un sistemde fundare alcãtuit din piloþi foraþi cu diametru mare, soli-darizaþi la capete cu radiere din beton armat, care la rândullor au fost legaþi cu grinzi de fundare pe direcþie radialã ºiinelarã.

În diferite zone ale stadionului ºi în funcþie de seturile deîncãrcãri gravitaþionale, seismice ºi din vânt, s-au stabilitcategorii de piloþi de fundare având diametre variabilede 800 mm, 900 mm ºi 1.200 mm ºi lungimi cuprinse între10,0 m ºi 13,0 m, iar ca mod de realizare s-a ales, din raþiunide capacitate portantã ºi productivitate, tehnologia de exe-cuþie cu ºnec continuu (CFA).

Încãrcãrile la nivelul piloþilor au variat considerabil, tribu-nele fiind mai încãrcate decât zonele de colþ, iar piloþii fiindsolicitaþi diferenþiat în funcþie de poziþia din cadrul transver-sal. De exemplu, pentru piloþii cu diametrul de 800 mm s-au

înregistrat încãrcãri maxime de compre-siune de cca. 2000 kN ºi încãrcãri ori-zontale maxime de cca. 250 kN.

Calculul capacitãþii portante a piloþilora fost efectuat respectând NP 123-2010„Normativ privind proiectarea geoteh-nicã a fundaþiilor pe piloþi” ºi SR EN1997-1 “Eurocod 7: Proiectare geoteh-nicã. Partea 1: Reguli generale”.

Analiza comportamentului piloþilor laîncãrcãri corespunzãtoare stãrilor limitãde serviciu ºi ultime a fost asiguratã pen-tru încercãri la nivelul de calitate N2 pepiloþi suplimentari, în conformitate cunormativul NP 045-2000 „Normativ pri-vind încercarea în teren a piloþilor deprobã ºi a piloþilor din fundaþii”.

Parte integrantã a proiectului de modernizare a complexului sportiv „Ion Oblemenco” din municipiul Craiova,Stadionul Central de fotbal este un obiectiv cu un deosebit impact din punct de vedere social, arhitectural ºistructural, menit sã asigure o capacitate de aproximativ 30.000 de locuri.

Articolul prezintã o vedere de ansamblu asupra cerinþelor stabilite prin procesul de proiectare structuralã,aspectele considerate la evaluarea fenomenului de interacþiune teren - structurã, precum ºi soluþia de fundarecare sã asigure rezultate optime din punct de vedere structural ºi economic, în vederea determinãrii ºi confir-mãrii parametrilor de lucru.

Fig. 1: Stadion „Ion Oblemenco” Craiova. Vedere de ansamblu din timpul execuþiei

´́

Page 11: RC Decembrie 2016 – pdf

Confirmarea datelor avute în vedere în cadrul procesu-lui de proiectare ºi a rezultatelor furnizate de încercãrilepreliminare, la nivelul calitativ N2, s-a fãcut prin încercãri deprobã pe piloþii din lucrare - având diametre de 800 mm,900 mm ºi 1.200 mm - la nivelul calitativ N3, în conformitatecu normele în vigoare ºi cu cerinþele impuse în proiect.

Încercãrile efectuate au fost de tip „efort impus - defor-maþie mãsuratã“. În plus, în cazul încercãrilor de probã lanivelul calitativ N2, în funcþie de tipul încãrcãrilor aplicate -verticale sau orizontale - au fost instrumentaþi doi piloþi(P1P-1, P1P-2). Astfel, în cazul pilotului P1P-1 (avânddiametrul de 800 mm ºi o lungime de 11,0 m), supus la oîncãrcare maximã de compresiune de pânã la 5.000 kNs-au utilizat nouã mãrci extensometrice fixate de carcasade armãturã. Cu ajutorul lor s-a urmãrit determinarea dez-voltãrii frecãrii laterale, odatã cu aplicarea încãrcãrilor ºi înfinal, rafinarea modelului de calcul.

Diagramele eforturilor de frecare lateralã mediatã petronsonul superior, de mijloc ºi inferior al pilotului, împreunãcu diagrama de compresiune - tasare, au permis deter-minarea mai exactã a comportamentului compresiune -tasare a pilotului, a capacitãþii ultime ºi a tasãrii la nivelulîncãrcãrii SLS (1.820 kN).

În cazul solicitãrii la forþe orizontale, pilotul P1P-2(având diametrul de 800 mm ºi o lungime de 11,0 m) a fostinstrumentat cu senzori inclinometrici (IPI), prin intermediulcãrora s-au obþinut informaþii relevante cu privire ladeplasãrile, în timp real, corespunzãtoare diferitelor praguride încãrcare, pânã la maximul de 360 kN.

Rezultatele obþinute din senzori au fost analizate împre-unã cu tasãrile ºi cu deplasãrile orizontale mãsurate alepiloþilor de probã - corespunzãtoare diferitelor praguri de

încãrcare -, fapt ce a condus la calibrarea capacitãþii por-tante laterale a pilotului ºi la evaluarea deplasãrii lui lanivelul încãrcãrii SLS (60 kN).

În urma interpretãrii rezultatelor furnizate de încercãrilede tip N2 ºi N3, este de aºteptat ca, în exploatare, piloþii sãaibã un comportament adecvat din punct de vedere alcapacitãþii portante, respectiv tasãri absolute ºi diferenþiate.De asemenea, rezultatele furnizate certificã ipotezele con-siderate în cadrul procesului de proiectare.

Pentru proiecte de o asemenea anvergurã, cu stricteimpuneri în ceea ce priveºte tasãrile provenite din încãrcãrigravitaþionale specifice, cât ºi deplasãrile orizontale provo-cate de eventuale forþe orizontale, rezultã utilitatea mode-lãrii la scarã realã, prin realizarea unor poligoane de probãºi instrumentarea încercãrilor la forþe verticale de compre-siune ºi orizontale, în scopul obþinerii unor soluþii de fundareeconomice bazate pe performanþã. �

Fig. 2: Asigurarea conlucrãrii piloþilor cu tãlpile de fundare

Page 12: RC Decembrie 2016 – pdf

TERWA este o companie cu o îndelungatã experienþã înproducerea componentelor metalice pentru industria auto-mobilelor ºi construcþiilor. TERWA utilizeazã cele mai modernetehnologii ºi a dezvoltat parteneriate pe termen lung cucompanii din toatã lumea.

În fiecare an, fabrica noastrã din Cristian, Braºov (România)livreazã volume mari de produse TERWA clienþilor noºtri din toatãlumea. Structura modularã ne permite sã ne adaptãm constantla toate tendinþele pieþei. TERWA ºi-a depãºit concurenþadatoritã flexibilitãþii în lucru ºi produselor personalizate careiau în totalitate în considerare necesitãþile partenerilor noºtri ºiau cel mai bun raport preþ/performanþe.

TERWA se defineºte ca un producãtor de calitate, compania fiindcertificatã conform ISO 9001:2008 de cãtre Lloyd’s Register, iarprodusele noastre sunt aprobate tehnic. Calitatea produselornoastre este monitorizatã constant pe tot parcursul procesuluide fabricaþie ºi de cãtre laboratoare specializate internaþionale.TERWA se ocupã de tot procesul de fabricaþie a unui produs, dela concepþie ºi design, pânã la serviciile post-vânzare. Acest lucrune permite sã ne adaptãm tuturor cerinþelor ºi sã satisfacemnevoile clienþilor noºtri.

Page 13: RC Decembrie 2016 – pdf

Dupã cum este cunoscut, utilizarea sistemelor de îmbinare a barelor de armãturã se bucurã de o creºtereconsiderabilã în zilele noastre. Cuplele TERWA Patent System asigurã continuitatea barelor de armãturã,transmiterea eforturilor ºi o ductilitate ridicatã a sistemului sub acþiunea încãrcãrilor,inclusiv a încãrcãrilor seismice.

Cuplele de îmbinare a barelor de armãturã TERWA Patent System sunt certificate pentru zone cu seismicitateridicatã prin noul Agrement Tehnic A.T. 016-01/315-2015 ce cuprinde toate încercãrile realizate în conformitatecu normele în vigoare ISO 15835/2009 sau SR 13515/2007.Cuplele de îmbinare Patent System au fost testate cu succes, rezultatele obþinute încadrând produsele încategoria cea mai performantã de îmbinãri mecanice, S2 conform ISO 15825-2009 sau categoria HLC2 conformSR 13515/2007.

Page 14: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201614

Sã nu ne mai jucãm cu focul!

IN MEMORIAM....Se pare cã istoria se repetã, fãrã ca lumea sã înveþe

ceva din evenimentele trecute.... De ce spun aceasta?Pentru cã în lume (vezi România!) au loc accidente, lumease inflameazã, se pun întrebãri (în mod firesc!) ºi imediatapar tot felul de „specialiºti” care îºi dau primii cu pãrereaasupra cauzelor, primii dau explicaþii ºi soluþii, care de caremai fanteziste, perioadã în care cine poate ºi trebuie sãfacã analize serioase ºi sã corecteze cauzele derapajelortace „ca peºtele în tigaie”; timpul trece, apar alte eveni-mente „cu rating mai interesant” pentru mass-media iarlumea uitã... uitã ºi, pentru cã nu s-au corectat cauzelereale, acestea rãmân în continuare sursã pentru viitoare noievenimente similare nefericite, atunci când lumea se vaîntreba iar: „cum este posibil aºa ceva?” ºi ciclul se varelua, din nou, la infinit.

Cele de mai sus sunt aplicabile în toate situaþiile în carese escamoteazã adevãrul (respectiv cauzele reale ale unuiincident nefericit) – cu voinþã sau din neºtiinþã – ºi dau impre-sia unui destin blestemat, care îi urmãreºte cu obstinenþãpe locuitorii acestor plaiuri mioritice. Sã fie aºa? Evident,NU! Este vorba numai despre o lipsã de voinþã în a ajungepânã la rãdãcinile reale ale evenimentelor, de a decelacauzele reale ale accidentului ºi apoi – cel mai important –de a avea voinþa de a le elimina (oricât de „deranjantã” ar fipentru unii aceastã acþiune).

Am mai spus aceste lucruri de mai multe ori în trecutulapropiat, de fiecare datã când a avut loc un incident majorºi larg mediatizat – vezi comunicatele ASI vs. incendiile dela Millenium Tower, Maternitatea Giuleºti sau clubul Colec-tiv – avertizând cã, dacã nu existã voinþã de a ajunge pânãla cauzele reale ale acestor tipuri de evenimente ºi a leîndepãrta, ele se vor repeta, cu consecinþe din ce în cemai grave (ceea ce s-a ºi întâmplat ulterior, gravitateapagubelor fiind în creºtere continuã de la un eveniment laurmãtorul).

Ne aflãm la un an de la incendiul sinistru de la clubulColectiv iar concluziile ºi mãsurile corective necesare nusunt clare ºi întârzie sã aparã, vinovaþii adevãraþi nici atât ºicred - de aceea - cã îmi fac o datorie de onoare ºi deconºtiinþã, faþã de cei care au pierit acolo fãrã vina lor, în apuncta ºi a discuta – încã o datã – situaþia din activitatea deprevenire a diverselor situaþii de urgenþã din þara noastrã.

PORNIND DE LA INCIDENTUL DIN 10 SEPTEMBRIEDE LA ING BANK…

Pe 10 septembrie a.c., ºtirea care încingea promptereleredacþiilor de actualitãþi era incidentul survenit la centrul dedate ING BANK - incident care a blocat ore în ºir activitateatuturor serviciilor conectate la sistemul de stocare a datelor.

Au urmat, ca de obicei, o mulþime de intervenþii ºi luãri depoziþie în mass-media iar, a doua zi, ING BANK a dat publi-citãþii un comunicat destul de laconic, atehnic ºi suficient deconfuz (ca orice comunicat bancar, de altfel, fãcut astfelîncât sã nu stârneascã panica deponenþilor!). Întrucâtcomunicatul ING are o serie de inexactitãþi care dezin-formeazã ºi pot crea incertitudini (false) în piaþa de specia-litate, ca ºi în alte situaþii similare, Asociaþia pentruSecuritate la Incendiu din România (ASI) se simte datoare– ºi de data aceasta - cu o analizã mai profundã ºi care sã„punã lucrurile la punct”.

1 - Ce s-a declarat oficial despre incidentul de lacentrul de date ING BANK? (extrase din comunicatulING):

Sâmbãtã 10 septembrie, în timpul unui test planificat încentrul nostru de date pentru sistemul de stingere aincendiilor, procedura de eliberare a gazului Inergen aafectat în mod sever ºi neaºteptat mai multe servere ºisistemul de stocare a datelor.

................ Din cauza magnitudinii ºi complexitãþiidefecþiunilor, din pãcate timpul necesar pentru restaurareaactivitãþii prin sistemul de back-up a fost mai lung decât încadrul testelor pe care le efectuãm regulat.

................ În prezent, finalizãm analiza diagnostic aacestui eveniment excepþional, monitorizãm îndea-proape evoluþia situaþiei împreunã cu furnizorii ºi luãmmãsuri adiþionale pentru a asigura derularea normalã aoperaþiunilor.

În ciuda acestui incident excepþional ºi fãrã prece-dent în istoria ING România, ................

NOTÃ: Sublinierile cu roºu îmi aparþin ºi constituiepunctele analizei pe care vreau sã o fac în cele ceurmeazã.

Din comunicat rezultã cã:a. ING BANK fãcea cu regularitate (de altfel, în mod

corect ºi conform prevederilor legale) asemenea testeplanificate de descãrcare a agentului gazos din sis-temul de stingere – teste care trebuie sã confirmemenþinerea capacitãþii proiectate a instalaþiei de a stinge unposibil incendiu în centrul de date (urmãrindu-se verificareaeficienþei acesteia);

b. De aceastã datã, însã, testul a devenit un incidentexcepþional ºi fãrã precedent! De ce? Ce a fost,de aceastã datã, diferit ºi a condus la consecinþelecunoscute?

2 - Explicaþia incidentului: Sensibilitatea crescutã aHDD-urilor de generaþie nouã la vibraþii.

Fenomenul petrecut la ING BANK este cunoscut de maimult timp în piaþa de specialitate iar, în ultimii ani, au fostchiar numeroase discuþii între specialiºti, care s-au întrebat:

arh. Horia Mihai NICOLESCU, NFPAvicepreºedinte ASI, preºedinte Grup SIGURA

Page 15: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 2016 15

„De ce numai unele HDD-uri (hard disk-uri de stocare ainformaþiilor) din data-centere întâmpinã defecþiuni în timpuldeversãrii agenþilor de stingere inerþi gazoºi” ?

S-au vehiculat câteva ipoteze: • Sã se datoreze oare presiunii crescute în timpul

deversãrii? NU, pentru cã - deºi se degajeazã un volummare de gaz - existã grile de limitare a presiunii care semonteazã concomitent cu instalarea sistemului ºi care asi-gurã în incintã o presiune de sub 250 Pa. HDD-urile, însã,au un „orificiu” cu filtru multi-treaptã, ce nu permite conta-minarea dar - în acelaºi timp - permite egalizarea presiuniidin interior cu cea din exterior;

• Sã se datoreze unei reacþii chimice a gazelor? NU,gazele sunt inerte (în majoritatea cazurilor), fiind compo-nente ale atmosferei terestre;

• Sã se datoreze scãderii temperaturii? NU, gazul fiindstocat la o presiune ridicatã (300 atm.), la deversare ºi latrecerea acestuia la presiune atmosfericã, va absorbi oparte din cãldura din aer scãzând temperatura din incintã.Testele au demonstrat cã acest lucru nu reprezintã o pro-blemã pentru HDD-uri;

• ªi, probabil, cel mai straniu aspect, de ce nu se maiîntâmplase acest fenomen ºi în sutele de teste dedeversare efectuate pânã atunci în data-center-ele dintoatã lumea? Aici s-a gãsit cheia problemei! Au urmatinvestigaþii amãnunþite ºi, în final, testele au demonstrat cãvinovat este… zgomotul! De unde apare acesta? Cândgazul (indiferent care) este eliberat din cilindrii presurizaþila 300 bari, acesta se deplaseazã prin reþeaua de dever-sare la o vitezã foarte mare. La evacuarea sa, prin duze, încentrul de date, se genereazã un nivel înalt de zgomotacustic (ca un ºuierat foarte puternic). Acesta din urmãprovoacã vibraþii în acele de citire/scriere care pot conducela defectarea HDD-urilor;

• Dar de ce numai la unele? S-a demonstrat cã gene-raþia curentã (nouã) de HDD-uri, care poate însuma>250,000 data trakcs/inch, sunt mult mai subþiri. Pentru aciti ºi scrie eficient, elementul/acul trebuie sã fie la o dis-tanþã foarte micã faþã de pista de date (cu o eroare de ma-ximum ±15%). HDD-urile din generaþia mai veche aveaucapacitãþi mai mici de stocare, deci o toleranþã mai mare aelementului de citire ºi probabil, de aceea, aceastã pro-blemã nu s-a ivit pânã în prezent.

Fiind stabilitã acum cauza incidentului, sã mergem cuanaliza mai departe, când apar urmãtoarele trei întrebãri:

A - Existã alternative la aceºti agenþi de stingerepentru centrele de date?

Alternativele de stingere existente în prezent pentruaceste spaþii sunt:

1. Generatoarele de aerosoli care, deºi nu producacelaºi nivel de zgomot la descãrcare (poate doar unºuierat iniþial), au o problemã majorã, constituitã dinreziduul coroziv generat la descãrcare (pudra), care tre-buie curãþat perfect ºi urgent în maximum câteva ore(extras din manulul producãtorului). În caz contrar, se pro-duc pagube pe termen lung – generate de coroziuneapãrþilor metalice ºi a circuitelor aferente echipamenteloraflate în zona de descãrcare a agentului de stingere – carepot scoate definitiv din funcþiune centrul de date (evenimentpetrecut acum câþiva ani la un data-center din Timisoara).

2. Sprinklere cu preacþiune (dry-alarm valve) – careconstituie un sistem de sprinklere tip „uscat” cu acþionaredublã: termicã – prin spargerea unui bulb ºi electricã –prin comandã de la un sistem de detecþie, alarmare ºicomandã. În esenþã însã, este tot un sistem de sprin-klere ce foloseºte apa ca agent de stingere ºi care - încazul unui incendiu - va cauza pagube imense.

3. Ceaþa de apã - care este tot un sistem de sprinklerede „înaltã presiune” ce foloseºte, însã, cantitãþi mult maimici de apã, pulverizatã în picãturi microscopice. Deºi estemai acceptabil din punct de vedere al volumului de apã uti-lizat (ex: cca. 1.800 l, la ceaþa de apã, faþã de cca. 60.000 lla sprinklere), sistemul utilizeazã tot o cantitate periculoasãde apã, nerecomandatã pentru un centru de date (carenu are prevãzut un sistem de colectare al apei astfeldeversate).

În concluzie: în prezent, pe plan mondial, nu existãalternativã acceptabilã (din punct de vedere al pagubelorposibile în caz de incendiu) la sistemele de stingere cugaze inerte la centrele de date iar utilizarea acestei soluþiireprezinta azi un risc asumat (de tipul “rãul cel mai mic”)!

Aici, comunicatul ING BANK – aºa cum a fost redac-tat – poate induce concluzia eronatã cã numai agentulInergen (IG-541) ar putea crea aceastã problemã, ceeace este fals! Oricare agent gazos (Inergen, Argonite, FM-200 etc.), stocat în butelii la presiunea de 300 atm ºi eli-berat în caz de incendiu sau de testare programatã,produce acelaºi zgomot la deversare. În mod nedrept,INERGEN-ul este chiar singurul agent de stingere perfectecologic ºi respirabil, cu efect prelungit de stingere ºi fãrãurmãri asupra echipamentelor protejate – dar i-a fost dat luisã fie „calul de bãtaie” în acest caz!

ªi atunci, dacã nu existã alternativã

B - Cum putem evita/minimiza aceste aspecte?

În lumina celor de mai sus, este evident cã rãspunsulactual este dual:

• tehnic - fiind de tipul „risc asumat”;• operaþional - din domeniul implementãrii unor mãsuri

de culturã organizaþionalã, care sã reducã cazurile de„eroare umanã”.

Este cunoscut faptul cã „eroarea umanã” este cauza apeste 90% dintre „incidente” (indiferent de domeniul luat îndiscuþie) ºi are exemplificãri celebre: catastrofa naveteispaþiale „Challanger“ (care a explodat la 75 de secunde dela lansare provocând moartea a 7 astronauþi americani),zborul ratat Apollo 13, explozia de la Cernobâl º.a.m.d. Încazul nostru, este vorba despre procesul învãþãrii continueºi a instruirii repetate, care vizeazã profesionalismul tuturorfactorilor implicaþi în acest tip de acþiuni: beneficiarul,proiectantul, firma de mentenanþã etc.

Mãsurile posibile vizeazã ambele direcþii, cum ar fi:1. Evitarea deversãrilor care se fac în afara unui

INCENDIU REAL (de tip teste). Totuºi, în caz de testarevoluntarã, se vor alege intervalele de timp în care acti-vitatea informaticã este la nivel minim (orele 02 - 04dimineaþa);

2. Înainte de deversarea propriu-zisã, alarmele sonoreºi vizuale trebuie sã alerteze personalul, care va decupla,pentru scurt timp (2-3 minute cât dureazã eliberarea agen-tului în centrul de date) echipamentele sensibile la zgomot.

continuare în pagina 16��

Page 16: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201616

3. Reducerea zgomotului generat de duze la deversareaagentului gazos de stingere se poate face prin folosireaunor echipamente agrementate/certificate de amortizare(gen amortizor de sunet la armele de foc).

4. Rack-urile cu HDD-uri din centrele de calcul se potinsonoriza cu ajutorul unor filtre fono-absorbante ºi altele…

C – Ce ar trebui fãcut pentru a evita în viitorrepetarea acestui incident de tip „eroare umanã”?

Repet, nu ar fi fost un incident de ne-evitat dacã fac-torii implicaþi ar fi respectat strict niºte proceduri de AQredactate profesional (de altfel, sunt convins cã toþi actoriiimplicaþi în acest incident fac paradã de tot felul de diplomeºi certificate de calificare ISO, fapt care ridicã ºi întrebareamodului în care au fost acestea obþinute ºi ulterior respec-tate!?!).

În scandalul mediatic care a urmat incidentului de laING BANK, s-au implicat – ca de obicei în aceste situaþii(vezi ºi incendiul de la COLECTIV) – o mulþime de per-soane cu responsabilitãþi ºi calificãri dintre cele maidiverse, care creeazã un „zgomot de fond” ce estompeazãsau chiar acoperã adevãratele informaþii tehnice importantecare trebuie cunoscute. Întrebãrile care urmeazã vor sãsepare tocmai „zgomotul” de informaþia relevantã înasemenea analize.

Pânã când cei de la ING vor face publicã „analiza diag-nostic a acestui eveniment excepþional”, am sã încercsã îi ajut cu câteva idei de conþinut:

1. S-a spus cã: „presiunea de descãrcare a fost maimare decât cea estimatã”! FALS – pentru cã presiuneade descãrcare nu putea fi mai mare decât cea aºteptatã,dacã proiectul a fost întocmit, executat ºi întreþinut corect,de cãtre o echipã profesionistã de mentenanþã!

2. Dacã afirmaþia a fost, însã, ADEVÃRATÃ, apar alteîntrebãri legate de certificarea ºi profesionalismul actorilordin fiecare etapã de viaþã a sistemului de stingere cu gazinert din centrul de calcul al ING BANK:

a) Existã un proiect – firma care l-a întocmit aveaexperienþa ºi calificarea necesare?

b) Beneficiarul a luat cunoºtinþã de nivelul de zgo-mot la descãrcare, care trebuie prezentat în Fiºa tehnicãa sistemului?

c) Proiectantul a oferit Beneficiarului varianta de uti-lizare a sistemului de stingere cu amortizoare de zgo-mot la deversare? Dacã DA, de ce nu a fost implementat?

d) Proiectul a fost verificat la exigenþa esenþialã deprotecþie la zgomote, conform Legii 10?

e) Întreþinerea/mentenanþa sistemului era fãcutã de ofirmã care avea experienþã ºi calificãrile necesare?

f) Cum se acoperã pagubele? Firma ce asigurãmentenanþa avea o asigurare valabilã de malpraxis care sãacopere financiar asemenea evenimente nedorite – astfelîncât acestea sã nu fie „acoperite” de cãtre deponenþiibãncii?

g) ªtiind zgomotul care se produce la deversarea unuigaz stocat la 300 bar ºi cã acesta poate deranja hard-uriledin servere – de ce descãrcarea nu a fost programatã lao orã în care încãrcarea serverelor sã fi fost minimã?orele 03-04 din noapte.

h) De ce Beneficiarul nu a avut un sistem de back-upcare sã intre rapid în funcþiune?

i) De ce pânã acum nu s-au mai înregistrat con-secinþe similare la testele anterioare, care se efectuauîn mod regulat (conform comunicatului ING BANK)? Ce adiferit sau ce nu s-a respectat de data aceasta – ceea ce afãcut ca acum descãrcarea sã devinã „un incident excep-þional ºi fãrã precedent”?

ªi mai pot fi încã ºi altele, din ce în ce mai apropiate derealitatea evenimentului…

Învãþãmintele care se pot extrage din acest incidentnedorit ar trebui, însã, sã dea de gândit tuturor celor careau în exploatare centre de date, privitor la calitatea realã aserviciilor pe care le contracteazã (de regulã, în baza prin-cipiului „preþul cel mai mic”) ºi la goana permanentã dupãchilipiruri ºi „afaceri” cu orice preþ – ºtiut fiind cã niciodatãcalitatea nu este ieftinã iar preþul plãtit în caz de acci-dent poate fi uriaº!!!

NOTÃ: 1. Subiectul implementãrii unei culturi organizaþionale

pro-active în domeniul securitãþii la incendiu meritã o dez-batere naþionalã mai amplã pe care o aºteptãm sã aibã locîn continuare.

2. ASI are o politicã coerentã în acest sens încã de laînfiinþarea ei (2009) iar prin structura sa afiliatã (ªcoalaPROMETEU - www.scoalaprometeu.ro) - susþine de 7 anisesiuni ºi simpozioane specializate, dedicate tuturor profe-sioniºtilor implicaþi în domeniul securitãþii la incendiu.

3. Firma SIGURA are cea mai îndelungatã experienþãdin România, în montarea sistemelor de stingere prin inun-dare totalã cu gaz INERGEN. În 1998, SIGURA a instalatprimele asemenea sisteme în centrul ºi estul Europei – sublicenþa TYCO, la numai 2 ani de la lansarea acestui sistemîn SUA. Pânã în prezent, firma SIGURA nu a înregistratniciun incident similar în exploatarea unor asemenea sis-teme, cãrora le-a asigurat proiectarea, instalarea ºi mente-nanþa – având un portofoliu impresionant de clienþi.

Asociaþia pentru Securitate la Incendiu - ASIStr. Balta Arin, Nr. 4, Sector 3, 032623 - Bucureºti, România

Fax: 021-314.45.37 | E-mail: [email protected]

Îmi face o deosebitã plãcere, la sfârºitul anului 2016, sã transmit mulþumiri tuturor membrilor Asociaþiei noastreºi susþinãtorilor ei activi, colaboratorilor ºi partenerilor noºtri din þarã ºi strãinãtate ºi sã le urez

SÃRBÃTORI FERICITE ªI UN AN NOU 2017 CARE SÃ LE ÎMPLINEASCÃ SPERANÞELE DE MAI BINE!LA MULÞI ANI!

�� urmare din pagina 15

Page 17: RC Decembrie 2016 – pdf
Page 18: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201618

FONOIZOLAREPlãci URSA TSP pentru bãi de hotel

cu încãlzire în pardosealã

Bãile hotelului K, de lângã gara din Braºov, sunt recunoscute pentru eleganþalor ºi pentru gradul de confort pe care îl oferã, contribuind major la personali-zarea serviciilor acestei locaþii. Designul modern ºi familiar în acelaºi timp seidentificã prin compartimentãri vitrate ºi finisaje de top, iar pentru pardoseli, caîn orice hotel premium care se respectã, s-a optat pentru un sistem de încãlzireîncorporat, care sã asigure atât un climat optim ºi o senzaþie plãcutã la picioare,cât ºi pãstrarea uscatã a acestor pardoseli supuse frecvent umiditãþii.

Conform tehnicii agreate de punere în aplicare, montajul plãcilor URSATSP, având grosimea recomandatã de producãtor, s-a fãcut direct pe placade beton, iar separaþia dintre izolaþie ºi ºapa flotantã turnatã ulterior a fostrealizatã printr-o folie de polietilenã, care protejeazã vata de sticlã de umidi-tatea din ºapã, pânã la uscarea acesteia din urmã. Foarte importantã a fostasigurarea continuitãþii acestei folii, pentru ca umiditatea sã nu afectezeîntregul sistem de pardosealã executat ulterior. În continuare, a fost execu-tatã o armãturã ºi a fost montat sistemul de încãlzire în pardosealã, apoi afost turnatã ºapa specialã, corespunzãtoare sistemului. Dupã aceea, sepoate interveni cu orice tip de finisaj potrivit sistemului de pardosealã; încazul de faþã cu plãci ceramice care sã faciliteze transferul termic. Au fostnecesare multe lucrãri de detaliu, o atenþie sporitã fiind acordatã zonelor demargine (vata mineralã ºi folia de polietilenã au fost aplicate ºi vertical peperete, pentru câþiva centimetri), respectiv strãpungerilor inerente pentruinstalaþiile sanitare.

URSA GLASSWOOL® TSP sunt plãci din vatã mineralã de sticlã, cu mare densitate, având ca aplicaþii generaleizolarea termicã ºi fonicã la nivelul pardoselilor. Sunt recomandate ºi folosite în special pentru izolarea termicã ºifonicã (la zgomotul de impact) a pardoselilor cu dalã flotantã, inclusiv pentru sistemele de încãlzire în pardosealã, ºipot fi acoperite cu orice tip de strat final: plãci ceramice, mochetã, parchet, PVC º.a.m.d.

Plãcile URSA GLASSWOOL® TSP sunt folosite cu succes la numeroase proiecte de imobile multietajate, undeeste necesarã pãstrarea unui nivel redus de zgomot între etaje: clãdiri rezidenþiale, clãdiri de birouri, spaþii comer-ciale, unitãþi hoteliere etc. Fiind vorba despre un produs din vatã mineralã de sticlã, are un comportament excelentla foc ºi, datoritã densitãþii mari ºi compresibilitãþii reduse sub sarcinã, este folosit inclusiv pentru pardoseli cu traficintens. Poate fi furnizat cu grosimi diferite, în funcþie de necesitate: între 20 mm ºi 50 mm (respectiv 15 mm – 45 mmsub sarcinã). URSA GLASSWOOL® TSP este un material absolut necesar în lucrãrile de înaltã calitate, acolo undespaþiile au nevoie de un confort ridicat ºi se doreºte o perioadã mai îndelungatã de viaþã a pardoselilor.

Pardoselile hotelurilor au nevoie de o bunã izolare termicã ºi mai ales fonicã, pentru a evita propagareasunetelor nedorite cãtre spaþiile de dedesubt ºi a asigura un confort superior oaspeþilor locaþiei respec-tive. Asemenea cerinþe sunt cu atât mai importante în bãi, acolo unde zgomotele pot depãºi intensitateaobiºnuitã (inclusiv cele de impact, inevitabile pe o suprafaþã rigidã), mai ales când pardoselile au un sis-tem de încãlzire încorporatã, ceea ce necesitã exigenþe suplimentare de fonoizolare ºi termoizolare.

Spre exemplificare, vã oferim aici câteva detalii despre o serie de lucrãri realizate la unul dintre cele maielegante hoteluri din Braºov, unde pardoselile bãilor au beneficiat de plãci din vatã mineralã URSAGLASSWOOL® TSP.

URSA GLASSWOOL® este o marcã ce reuneºte produse din vatã mineralã destinate izolãrii termice ºifonice a acoperiºurilor înclinate, a pereþilor de compartimentare, a pereþilor exteriori ºi planºeelor între etajesau direct pe sol. Toate produsele URSA GLASSWOOL® sunt incombustibile, fiind clasificate A1 conformnormelor Euroclass pentru articole necaºerate.

Page 19: RC Decembrie 2016 – pdf
Page 20: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201620

Ipsosul armat,protecþie eficientã la foc

prof. univ. dr. ing. Al. CIORNEI, dr. ing. Liviu GHERMAN

Mecanismul de izolare la foca ipsosului armat

Comportarea eficientã la foc aipsosului armat este motivatã de fap-tul cã ipsosul întãrit este un sulfat decalciu cu douã molecule de apãCaSO4.2H2O (placa de ipsos armat,cu grosime de 15 mm, conþine 3 litride apã la m2).

Sub acþiunea cãldurii provocatede incendiu, ipsosul armat suferã otransformare chimicã, rezultat alunei reacþii endotermice, care con-duce la absorbþia cãldurii, eliminândapa legatã chimic prin ruperea legã-turii moleculare ºi neutralizând, ast-fel, efectele distructive ale focului.

Sub acþiunea cãldurii - dezvoltatede incendiu - plãcile de ipsos armat„transpirã“ (fig. 1), deci eliminã, prinevaporare, apa legatã chimic dinstructura molecularã, consumând oenergie suplimentarã (de circa 130 kcalpentru 200 g apã provenitã dintr-unkg de ipsos întãrit).

Deci, pentru eliberarea apei

cristaline din compoziþia ipsosului

întãrit se consumã o energie care

micºoreazã intensitatea focului

(8.400 kJ pentru fiecare metru pãtrat

de placã din ipsos armat).

Comportarea bunã la foc a ipso-

sului armat este susþinutã ºi de fap-

tul cã este un material incombustibil,

dar ºi prin aceea cã protecþia cu

plãci din ipsos armat micºoreazã

fluxul de cãldurã provocat de foc.

Aceasta se datoreazã coeficientului

de conductivitate redus (λ = 0,41 W/mK

- ipsos de construcþii; λ = 0,1 W/mK -

ipsos rezistent la foc).

În aceste condiþii, ipsosul armat va

îndeplini un rol de ecran faþã de foc,

pânã în momentul epuizãrii proce-

sului de eliberare ºi evaporare a apei.

În timpul procesului de deshidra-

tare, pe partea opusã a plãcilor tem-

peraturile vor fi de minimum 110°C.

Dupã deshidratare, semihidratul

(CaSO4.1/2H2O) va reþine lipite plã-

cile de protecþie din carton de miezul

din ipsos.În cazul plãcilor antifoc, miezul

din ipsos se armeazã cu fibre de sti-clã. Armarea va întârzia fisurareaipsosului ºi ulterior, mãrirea acestorfisuri, întârziindu-se, astfel, pãtrun-derea cãldurii spre elementul prote-jat ºi mãrindu-se rezistenþa la foc aprotecþiei din plãci de ipsos armat.

Rezistenþa la foc a plãcilor deipsos armat este influenþatã de:

• compoziþia chimicã a ipsosuluiîntãrit;

• incombustibilitatea;• izolarea termicã;• armarea miezului cu fibrã de sticlã

(ceea ce întârzie fisurarea).Protecþia la foc a stâlpilor metalici

Soluþiile pentru protecþia stâlpilormetalici contra focului sunt cu atât maicomplexe, cu cât se impune un gradde protecþie la incendiu mai mare.

Fig. 1: „Transpiraþia” plãcii din ipsos armat subacþiunea focului, datoritã eliminãrii apei legate chimic Fig. 2: Relaþie de calcul a rezistenþei la foc a unui stâlp metalic, protejat cu plãci din ipsos-carton

Page 21: RC Decembrie 2016 – pdf

Atenþia deosebitã care se acordãprotejãrii stâlpilor metalici se dato-reazã importanþei acestora în asigu-rarea rezistenþei ºi a stabilitãþiigenerale ºi locale a structurii derezistenþã a unei clãdiri.

Izolarea la foc a unui stâlp metaliccu plãci din ipsos-armat

Rezistenþa la foc a unui stâlp meta-lic supus incendiului este influenþatãde factorul de masivitate. Acestaeste dat de raportul între suprafaþade oþel care vine în contact cu gazelefierbinþi ºi volumul aferent.

Raportul reprezintã gradul deconcentrare al masei de oþel, pentruacelaºi volum, el fiind cu atât maimare cu cât suprafaþa lateralã a pro-filului metalic e mai mare. Acestparametru exercitã o influenþã asu-pra vitezei de încãlzire ºi asuprarezistenþei la foc.

Viteza de încãlzire scade odatãcu factorul de masivitate, deci pro-filele metalice subþiri se încãlzescmai repede decât cele groase.

Pentru a mãri rezistenþa la foc,deci pentru a preveni pierderearapidã a rezistenþei mecanice a unuistâlp din oþel, acesta se va izola efi-cient cu plãci din ipsos armat subformã de cutie.

Pentru determinarea rezistenþei lafoc a protecþiei cu plãci din ipsosarmat, Flemington a stabilit, în 1980,pe baza unor experimente, relaþiaempiricã ce a fost prezentatã anterior.

Relaþia evidenþiazã dependenþarezistenþei la foc de: grosimea pro-tecþiei din ipsos armat (d) ºi raportulîntre greutatea totalã a stâlpului dinoþel ºi a protecþiei din ipsos armat ºiperimetrul interior încãlzit al pro-tecþiei la foc (2a + 2b).

Eficienþa plãcilor de ipsos armat,ca protecþie la foc, este argumentatãde: tehnologia uscatã, rapidã ºiuºoarã a acestor elemente prefabri-cate, dar ºi de un preþ scãzut, rapor-tat la efectul mãrit al protecþiei pedurata incendiului. � Fig. 3

Page 22: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201622

ARHITECTURÃ DEOSEBITÃ, PREMIATÃClãdirea se distinge prin designul minimalist. Conform

premiselor proiectanþilor, aceasta trebuia sã fie arhitecturaprezenþei tãcute. Aºa s-a ºi întâmplat. Vãzut de departe, cor-pul pare simplu ºi modest. Însã, odatã cu modificarea per-spectivei ºi apropierea de acesta, simplitatea se transformãfluid în perfecþiunea detaliilor arhitectonice.

Royal Wilanów îmbinã arhitectura elegantã cu materi-alele de înaltã calitate. Soluþiile echilibrate ale proble-melor structurale au fost apreciate de juriul concursului„Clãdirea anului cu sistemele ALUPROF”, unde clãdirea afost distinsã cu primul loc.

ALUPROF este cel mai mare producãtor de sisteme dealuminiu din Europa. Datoritã tehnologiei firmei, în ultimiiani au fost edificate cele mai spectaculoase construcþii înarhitectura polonezã contemporanã: Stadionul Naþional,Sky Tower (cea mai înaltã clãdire din Polonia), Filarmonicadin Szczecin sau Centrul de Congrese ICE Cracovia.

„Royal Wilanów s-a încadrat perfect în mediul înconjurã-tor. Ne bucurã faptul cã astfel de clãdiri iau naºtere tocmaiprin folosirea soluþiilor individuale ALUPROF“ – declarãBozena Ryszka, marketing manager ALUPROF SA.

„În cazul Royal Wilanów, un rol cheie pentru toatãinvestiþia l-a avut sistemul de faþade MB-SR5ON în variantecu profil de 20 mm pe traverse. În scopul vizionãrii a fostproiectatã ºi o soluþie individualã bazatã pe sistemul MB-SR5ON IW. Celelalte sisteme ale firmei ALUPROF folositeîn construcþie sunt uºile MB-70 HI, barierele ignifugeMB-78 EI (EI60) ºi lucarnele MB-SR5ON HI+. Datoritãsistemelor de faþadã ALUPROF, forma neregulatã a corpului acâºtigat nu numai în ce priveºte estetica, ci ºi funcþionalitatea“.

Clãdirea are forma unui corp de sticlã neregulat, careaminteºte de un trapez cu douã curþi interioare. Faþada sase încovoaie precum un arc, devenind un fundal pentrupiaþeta din faþa clãdirii. Structura faþadei este compusã maiales din sticlã ºi din elemente de piatrã din nisip gri.

Aceastã facturã diferenþiatã ºi schimbãtoare face curburilecolþurilor sã strãluceascã în reflexii ºi umbre diverse.Faþada clãdirii de birouri, plinã de vitrificãri, garanteazãaccesul neîngrãdit la lumina naturalã, ridicând astfel semni-ficativ confortul de lucru.

ÎN COMPLICITATE CU ECOLOGIARoyal Wilanów a fost proiectat cu gândul la confortul

chiriaºilor, deosebit de cel oferit de spaþiile obiºnuite debirouri. Clãdirea este certificatã în sistemul BREEAM Inter-national, Europe Commercial 2009. Încã din etapa deproiectare a primit o notã foarte bunã. Soluþiile cheie admiseîn proiect au fost: alegerea corespunzãtoare a materialelor ºimanagementul ambientului intern, asigurarea condiþiilor con-fortabile de lucru viitorilor utilizatori, controlul folosirii apei ºienergiei, pãstrarea valorii ecologice a spaþiului ºi mini-mizarea impactului asupra biodiversitãþii pe termen lung.

În tot proiectul s-a pus un accent deosebit pe gospo-dãrirea spaþiului din jurul clãdirii. Un impact asupra acestuilucru îl au nu numai verdeaþa ºi pomii sãdiþi special aici,printre care ºi pomi fructiferi, ci ºi infrastructura recreativãinteresantã. Existã, bineînþeles, numeroase posibilitãþi. Însãcea mai tentantã este plimbarea prin grãdinile regale de laPalatul Wilanów, aflate în apropiere. �

Eleganþã înconjuratã de verdeaþã - Royal WilanówClãdirea este situatã în prestigiosul ºi dinamicul cartier Wilanów din Varºovia, Polonia. Este o clãdire de

birouri de clasã A+, cu 5 niveluri, care dispune de o arie de comerþ ºi servicii planificatã cu grijã. Suprafaþa satotalã este de 81.000 m2, din care suprafaþa utilã ocupã cca. 35.000 m2. Expunerea perfectã ºi designul modernau transformat Royal Wilanów, în doar jumãtate de an de la deschidere, într-una dintre cele mai reprezentativeadrese de pe harta de birouri a Varºoviei. Având în vedere apropierea de o rezervaþie naturalã, clãdirea parerãsãritã în mijlocul verdeþii. Datoritã acestui lucru are o înfãþiºare rãpitoare, reprezentând o suprafaþã de confortpentru utilizatorii sãi. În imediata vecinãtate a clãdirii trec linii de autobuz care duc la nodul de comunicare dinapropierea staþiei de metrou Wilanowska.

Stimaþi Clienþi ºi Parteneri,

Mulþumim tuturor pentru colaborarea cu compania noastrã.Vã dorim un Crãciun liniºtit ºi fericit dar ºi un An Nou prosper încununat de succes!

ALUPROF SYSTEM ROMANIA

Page 23: RC Decembrie 2016 – pdf
Page 24: RC Decembrie 2016 – pdf

Consolidarea terasamentului cãii ferate cu geogrile Tensar® TriAx®

Geogrilele Tensar® au o contribuþie majorã, din punct de

vedere structural, asupra straturilor de piatrã spartã. Atunci

când un material de umpluturã granular, precum piatra spartã,

este compactat peste o geogrilã Tensar®, acesta pãtrunde

parþial între ochiurile geogrilei creând o încleºtare puternicã ºi

rigidã. Aceastã încleºtare permite geogrilei sã confineze

umplutura, nepermiþând deplasarea lateralã a particulelor care

este o cauzã majorã a tasãrii straturilor de sub ºinele de cale

feratã. Acest mecanism este critic în menþinerea alinierii orizon-

tale ºi verticale a ºinelor de cale feratã.

Geogrilele Tensar® sunt fabricate astfel încât sã aibã rigiditate

mare la tracþiune, fapt care permite încãrcãrii sã fie redistribuitã

în mod optim. Corelarea dimensiunii adecvate a ochiului

geogrilei cu dimensiunea granulei materialului de umpluturã

este importantã pentru o stabilizare performantã.

Caracteristicile esenþiale ale geogrilelor Tensar®, care contri-

buie la asigurarea unei încleºtãri eficiente, includ rezistenþa

nodurilor, forma ºi rigiditatea nervurilor. Procesul de fabricaþie

Tensar® produce o structurã monoliticã de geogrilã având

noduri cu rezistenþe mari ºi nervuri care vin în contact cu agre-

gatele prin intermediul unor muchii ascuþite ºi groase în scopul

unei transmiteri eficiente a încãrcãrilor.

O geometrie deficitarã a cãii ferate ºi o pierdere în aliniamentul

vertical ºi orizontal al ºinelor este principalul motiv pentru

restricþiile de vitezã ºi pentru lucrãrile dese de întreþinere ale

cãilor ferate. Acestea pot influenþa negativ programul de mers

al trenurilor, sunt costisitoare ºi nu sunt convenabile pentru

cãlãtori ºi operatorii trenurilor.

Lucrãri de întreþinere, care implicã compactarea stratului de

piatrã spartã sau înlocuirea completã a acestuia, apar nu

numai în cazul fundaþiilor slabe ci ºi în cazul unor straturi suport

mai solide.

Stabilizarea mecanicã a pietrei sparte, folosind geogrilele Tensar®,

conferã inginerilor de cãi ferate o soluþie sigurã ºi rapidã.

Page 25: RC Decembrie 2016 – pdf

Tensar® are o vastã experienþã în stabilizarea mecanicã a sub-straturilor de material granular, mai ales în ceea ce priveºtereabilitarea coridoarelor europene de cãi ferate, experienþãcare a rezultat în urma numeroaselor instalãri de succes, efi-ciente tehnic ºi viabile din punct de vedere financiar.

În România, geogrilele TriAx® au fost utilizate cu succes la maimulte proiecte europene, precum: Vinþu de Jos - Simeria,Coºlariu - Vinþu de Jos, Sighiºoara - Aþei ºi Aþei - Micãsasa.Unul dintre cele mai importante proiecte este Tronsonul Vinþude Jos - Simeria, parte din „Reabilitarea liniei de cale feratãBraºov - Simeria, componentã a Coridorului Pan-European,pentru circulaþia trenurilor cu vitezã maximã de 160 km/h“.

Linia de cale feratã Vinþu de Jos - Simeria este parte compo-nentã a coridorului IV Helsinki, cel care, pe teritoriul României,are traseul: Frontierã - Curtici - Arad - Simeria - Alba lulia -Coºlariu - Sighiºoara - Braºov - Ploieºti - Bucureºti - Constanþa.Tronsonul Vinþu de Jos - Simeria are o lungime de 42 km, ceeace reprezintã 4,80% din lungimea totalã a Coridorului IV (deaproximativ 871 km pe teritoriul României).

Un model de secþiune este prezentat în schema de mai jos.

Folosirea acestei geogrile aduce economii mari la valoareatotalã a proiectului, prin reducerea costului lucrãrilor deîntreþinere ºi pentru menþinerea calitãþii rulãrii vagoanelor detren pe calea feratã.

Iridex Group Plastic | Bulevardul Eroilor 6-8 | Cod 077190 | VOLUNTARI | Judeþul IlfovTel./Fax: 021.240.40.43 | E-mail: [email protected] | www.iridexplastic.ro | www.tensar.ro

Page 26: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201626

Metode moderne folosite în reabilitare ºi testarea forajelor hidrogeologiceºi aplicarea lor în diversele situaþii întâlnite

Lucrarea executatã de GEOSOND SA face parte din proiectulstrategic ”Danube WATER integrated management – Managementulintegrat al fluviului Dunãrea” ºi are ca obiectiv general crearea unuisistem transfrontalier România – Bulgaria de gestiune ºi monitorizarea factorilor de mediu pe Dunãre, menit sã sprijine mãsurile comunede combatere a situaþiilor extreme (secetã, inundaþii, poluãri, conta-minãri).

În acest scop au fost reabilitate ºi testate un numãr de 60 de foraje aparþinâd reþelei naþionale, amplasate în zona limitrofã flu-viului Dunãrea, în judeþele Mehedinþi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Cãlãraºi ºi Constanþa, în scopul monitorizãrii cantitative ºicalitative a apelor subterane aflate în interacþiune cu fluviul Dunãrea. Forajele selectate aveau circa 40 de ani de funcþionare ºidupã finalizarea lucrãrilor, acestea au fost echipate cu senzori de mãsurare a parametrilor fizici (nivel hidrostatic ºi temperaturaapei din foraj) ºi transmitere a datelor în timp real.

Lungimea totalã a celor 60 de foraje reabilitate este de 2.056 m, dintre care 57 sunt foraje freatice cu adâncimi cuprinse între12 m ºi 48 m, iar 3 sunt foraje de adâncime: douã de 151 m ºi un foraj de 293 m.

Tehnologiile moderne apãrute ºi folosite pentru executarea operaþiunilor au determinat reducerea personalului implicat ºi atimpului de execuþie, totodatã mãrind productivitatea ºi calitatea operaþiunilor de acest tip.

Metodologia de execuþie pentru lucrãrile aferente celor 60 de foraje a fost bine definitã ºi cu rezultate apreciabile,deºfãºurându-se în urmãtoarele etape:

1. Investigarea videoA fost efectuatã prin introducerea unei camere video speciale. Operaþiunea s-a

executat în apã limpede ºi s-au monitorizat urmãtoarele: starea forajului, stareacoloanei forajelor, a filtrelor ºi adâncimea realã a forajelor. Înregistrarea ºi inter-pretarea datelor s-au fãcut în timp real, fiind elaborat un raport pentru fiecare foraj înparte.

2. DenisipareaOperaþiunile de curãþire, spãlare ºi denisipare s-au executat prin pompare în sis-

tem aer-lift, folosindu-se o pompã tip Mamuth. Spãlarea ºi liftarea s-au executat prin avansarea treptatã cu sorbul pompei cuoprire ºi liftare, începând cu primul interval de filtre pânã în decantorul coloanei de exploatare a forajului, cu opriri - porniri pentrudecolmatare ºi extragere a nisipului din jurul filtrelor. Pe parcursul reabilitãrii/denisipãrii forajelor au fost recoltate ºi analizateprobe de apã, fiind urmãrit conþinutul în suspensii sau nisip; operaþiunile au fost oprite dupã eliminarea totalã a nisipului ºilimpezirea completã a apei.

Operaþiunile de îndepãrtare a crustelor depuse pe interiorul coloanelor s-au realizat prin periere cu echipament adecvat cadiametru ºi material pentru fiecare foraj în parte.

Reabilitarea chimicã s-a fãcut prin metoda clorinãrii apei din foraj ºi ulterior, eliminarea apei clorinate prin liftajul ºi pompareaforajului.

ing. Petre UÞÃ, ing. Ionuþ CIOCANIU - SC GEOSOND SA

GEOSOND SA îºi dezvoltã activitatea în urmãtoarele direcþii principale:• Studii ºi expertize geotehnice ºi hidrogeologice;• Foraje geotehnice, geologice ºi hidrogeologice;• Proiectare ºi execuþie alimentãri cu apã din subteran;• Proiecte pentru fundaþii speciale ºi consolidãri;• Piloþi, minipiloþi, ancoraje ºi injecþii pentru consolidãri taluze ºi versanþi.În prezent, colectivul GEOSOND SA constituie o echipã modernã formatã din ingineri constructori, geotehnicieni,

geologi, hidrogeologi ºi de foraj, care îmbinã experienþa cu voinþa ºi entuziasmul tinerilor, fiind mereu deschisã laasimilarea de metode ºi tehnologii moderne în domeniile de activitate.

Metode moderne utilizate în reabilitarea ºi testareaforajelor hidrogeologice

Page 27: RC Decembrie 2016 – pdf

3. Teste de pomparePentru testarea eficacitãþii ºi performanþei fiecãrui foraj în condiþii optime ºi pentru efectuarea mãsurãtorilor (nivel ºi debit) s-a

folosit un sistem de utilaje ºi echipamente moderne capabile sã reducã la maximum erorile apãrute, în general, la testarea forajelor.Din componenþa sistemului de testare au fãcut parte:• electropompe submersibile ºi motopompe adecvate caracteristicilor forajelor hidrogeologice ºi testelor de pompare;• contor cu trasmitere de date (acesta a permis afiºarea debitului instantaneu), urmãrirea putând fi realizatã în permanenþã

prin afiºaj electronic;• dispozitiv electronic (nivelmetru) cu semnal acustic ºi vizual ce a permis mãsurarea cu exactitate a nivelului;• divere speciale destinate monitorizãrii nivelului ºi temperaturii apei (sistem compus din mini-divere ºi baro-diver), aparate

care pot fi programate sã monitorizeze nivelul ºi temperatura apei la intervale de timp programate.

Acest sistem garanteazã continuitatea mãsurãtorilor ºi a citirilor parametrilor în sistem programat ºi odatã calibrat înainte deutilizare, reduce posibilitatea erorilor de înregistrare a parametrilor monitorizaþi.

Dupã instalarea pompei submersibile, înainte de începerea pretestului de pompare s-a mãsurat nivelul piezometric din foraj.S-a efectuat pretestul de pompare pentru calibrarea instrumentelor de masurã ºi reglarea treptelor de debit. Testul de eficienþã a constat în pomparea continuã a forajului, cu trei trepte de debit constant a câte maximum douã ore

fiecare treaptã de debit. Testul de performanþã a constat în pomparea neîntreruptã a forajului cu debit constant timp de 6 ore ºi în revenirea cãtre

nivelul piezometric iniþial. În timpul testului de performanþã s-au efectuat mãsuratori sistematice de debit ºi nivel dinamic.

Calculul parametrilor hidrogeologici s-a fãcut pe baza datelor înregistrate în timpul pompãrilor experimentale executate ºi afost adaptat pentru fiecare foraj în parte, determinãndu-se urmãtorii parametri: nivel hidrostatic (Nhs), nivel hidrodinamic (Nhd),debit (q), denivelare (s), conductivitate hidraulicã (K), transmisivitatea acviferului (T), raza de influenþã a forajului (R).

Utilizarea sistemelor moderne de testare a forajelor, compuse din întreg ansamblul de operaþiuni ºi echipamente prezentatemai sus, reduce posibilitatea erorilor de înregistrare a parametrilor monitorizaþi ºi permite calculul cu o mai mare precizie a para-metrilor hidrogeologici.

Estimarea cât mai exactã a parametrilor hidrogeologici are ca efect optimizarea cerinþelor de eficacitate tehnicã ºi eficienþãeconomicã pentru lucrãri geotehnice, unde sunt necesare epuizmente sau pentru orice alt tip de lucrãri ce interfereazã cu apelesubterane. �

Page 28: RC Decembrie 2016 – pdf

Participare TOP GEOCART la GEOMAT 2016 Simpozioanele ºtiinþifice, conferinþele de profil ºi întâlnirile specialiºtilor sunt un bun prilej pentru cei care

activeazã în domeniul Mãsurãtorilor Terestre de a descoperi echipamente, tehnologii ºi metode moderne deculegere ºi prelucrare a datelor geospaþiale.

TOP GEOCART vine, atunci când este nevoie, în întâmpinarea dorinþei Corpului Academic, a specialiºtilor dindomeniul Mãsurãtorilor Terestre, de a descoperi, cercetasau a se perfecþiona în legãturã cu aceste noutãþi.

La invitaþia Uniunii Geodezilor din România, TOPGEOCART a participat la cea de-a patra ediþie a Simpo-zionului internaþional GEOMAT 2016, care s-a desfãºuratîn perioada 3-6 noiembrie a.c. la Hotelul Internaþionaldin Iaºi.

Specialiºtii de la TOP GEOCART au pregãtit un standde prezentare unde au fost expuse cele mai noi echipa-mente ºi tehnologii produse de Leica Geosystems.

A urmat o prezentare în plen susþinutã de cãtre direc-torul general al TOP GEOCART, domnul George Damian.

Prezentarea, intitulatã “Capture the world with Hexagon-Leica technologies” a fost o trecere în revistã asoluþiilor moderne oferite de producãtorul elveþian, pornind de la un scurt istoric al Leica Geosystems, continuândcu soluþiile GNSS, UAV (drone), scanere laser, sisteme aeropurtate LIDAR, sistemele de cartografiere mobilePEGASUS ºi încheind cu colectorul GIS Leica Zeno 20.

Despre acest dispozitiv au fost subliniate douã aspecte. Primul este legat de posibilitatea de a colecta punctegreu accesibile, din zone cu obstacole, cu ajutorul tehnologiei GAMTEC (prin lucrul împreunã cu Leica Disto S 910).Al doilea aspect menþionat în cadrul prezentãrii a fost parteneriatul strategic încheiat între Leica ºi ESRI, depromovare simultanã a soluþiilor oferite de cele douã companii gigant de prestigiu.

Totodatã, TOP GEOCART a oferit ºi un sprijin financiar pentru organizarea conferinþei, sprijin care s-a materia-lizat prin conferirea titlului de “Gold Sponsor” de cãtre organizatori.

TOP GEOCART va continua sã fie un partener de încredere pentru specialiºtii geodezi ºi constructori din România,prin oferirea de soluþii moderne ºi convenabile, prin deschiderea de a colabora cu soluþii tehnice ºi de tip „know how”Leica Geosystems ºi prin participarea la proiecte comune de cercetare ºi diseminare.

TOP GEOCART ureazã colaboratorilor ºi partenerilor de afaceri

Sãrbãtori Fericite

ºi

La Mulþi Ani!

Page 29: RC Decembrie 2016 – pdf
Page 30: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201630

• Consultanþã ºi project management pentru construcþiiPrin management de proiect în construcþii, NOVART ENGINEERING

înþelege viziune ºi creativitate, dar ºi experienþã, cunoºtinþe teoreticeºi practice, precum ºi aplicarea unui set de tehnici ºi proceduri speci-fice domeniului, pentru atingerea tuturor obiectivelor proiectului.Cu ajutorul tehnologiei BIM, NOVART ENGINEERING doreºte sãabordeze cu profesionalism modul în care sunt livrate proiectele.

Schimbând metodele tradiþionale cu cele moderne, proiectele deconstrucþii înregistreazã îmbunãtãþiri semnificative, pornind de la uncontrol integral al proiectului, pânã la reducerea duratei proiectului ºia costurilor de execuþie cu 20%.

• Consultanþã pentru implementarea BIM în RomâniaPopularitatea conceptului Building Information Modeling (BIM)

creºte tot mai mult în România, ca urmare a creºterii ponderii folosiriiacestuia în þãrile cu economii avansate, în unele dintre acestea fiinddeja parte a standardelor obligatorii pentru construcþii. Beneficiile BIMprovin, în principal, din faptul cã BIM înseamnã un mai bun mod demanagement al informaþiei în investiþii ºi nu doar o modelare 3D aproiectului sau construcþiei.

• Implementarea corectã a Building Information Modeling (BIM)Indiferent cã este vorba de un investitor, proiectant, executant de lucrãri sau utilizator

final, implementarea BIM în cadrul organizaþiei sau la nivel de proiect are, întotdeauna,drept scop, reducerea costurilor de investiþie sau operaþionale ºi eficientizarea business-uluiprin creºterea competitivitãþii ºi adaptarea la noile realitãþi ale pieþei construcþiilor.

• 4D BIM by NOVART ENGINEERINGNOVART ENGINEERING este una dintre puþinele companii din

România care implementeazã ºi utilizeazã metodologie BIM (BuildingInformation Modeling) în livrarea proiectelor de construcþii publice ºiprivate.

NOVART ENGINEERING este o companie de consultanþã ºi projectmanagement pentru construcþii, ale cãrei valori - integritatea, compe-tenþa, eficienþa ºi profesionalismul - constituie coloana vertebralã aechipei de specialiºti, cu experienþã semnificativã în managementulproiectelor ºi execuþia lucrãrilor de construcþii.

Obiectivul NOVART ENGINEERING este acela de a aduce plus devaloare proiectelor clienþilor sãi, prin servicii competente, careservesc toate fazele de dezvoltare ale proiectelor din domeniulconstrucþiilor.

Novart Engineering - 2016, un an foarte bunpentru implementarea tehnologiilor informatice

în managementul proiectelor de construcþii,cu perspective de creºtere pentru 2017

Page 31: RC Decembrie 2016 – pdf

• Project management în construcþii susþinut de tehnolo-gie Microsoft Project, Project WebApp, SharePoint

NOVART ENGINEERING îmbinã bunele practici în manage-mentul proiectelor de construcþii cu avantajele utilizãrii tehnolo-giei informatice de ultimã generaþie.

• FieldView – aplicaþie pentru tablete, de îmbunãtãþire ºicontrol al proiectelor ºi activitãþilor echipelor mobile de peºantier

Controlul informaþiilor ºi al activitãþilor de pe ºantier se poaterealiza astãzi într-un mod mult mai simplu ºi eficient. Field View,aplicaþie ce schimbã modul în care se livreazã proiectele de con-strucþii, accesibilã de pe tabletã, permite echipelor de proiect sãobþinã toate informaþiile de care au nevoie direct de pe ºantier.

La acest sfârºit de an, dorim sã mulþumim partenerilor ce au avut încredere în serviciile oferite de firma noastrã:"NEPI" ( New Europe Property Investments PLC ), "One United Properties", Hotel ALPIN - Poiana Braºov,

"Da Vinci Group Development", "Top Imoinvest", "Bliss Residence", "Coldea Construcþii",Spitalul Universitar de Urgenþã - Bucureºti, Primãria oraºului Pantelimon.

Page 32: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201632

Premiile BIMobject 2016VALSIR, PRINTRE CEI MAI BUNI 7 DIN LUME

Interviu cu inginerii VALSIR - Nicola Zanca ºi Alessandro Giovannini

Dupã pãrerea dumneavoastrã, care arfi inovaþiile care schimbã tehnicile deproiectare în sectorul construcþiilor?

Nicola Zanca: Viitorul proiectãrii estestrâns legat de folosirea tehnologieiBIM (Building Information Modeling),tehnologie care s-a impus tot mai multca o metodã de lucru nouã ºi inova-toare, în care toþi membrii echipei deproiectare au acces la reprezentarea3D a întregului proiect, în scopul faci-litãrii schimbului de informaþii.

Care sunt principalele avantaje ale BIM?

N.Z.: Primul avantaj îl constituievizualizarea, în timp real, a clãdirii ºi asitului în care ea se dezvoltã, cu sce-narii de planificare realiste. Aceastapermite luarea deciziilor cu extremãrapiditate ºi, în general, cu cât maidevreme se ia o decizie de proiectare,cu atât este mai mic impactul asupracosturilor totale.Un alt avantaj este reducerea greºe-lilor care ar putea fi fãcute de cãtremembrii echipei de proiectare. BIMpermite detectarea interferenþelor întrepãrþi ºi sisteme din cadrul clãdirii ºimodificãrile/revizuirile fãcute direct pemodel, reducându-se, astfel, costurilecauzate de schimbãrile survenite întimpul procesului. Acest lucru esteposibil deoarece BIM funcþioneazã cao singurã bazã digitalã de date, astfelîncât orice modificare efectuatã în tim-pul construirii sau întreþinerii uneiclãdiri, la nivelul structurii, cantitãþilor,

materialelor sau al oricãrui alt elementeste automat partajatã cãtre întregulplan, evitându-se duplicarea datelor.

Îi cerem acum dlui inginer AlessandroGiovannini sã explice avantajele impor-tante de care se bucurã proiectanþiicare folosesc tehnologia BIM.

Cum aþi luat contact cu tehnologia BIMºi de ce aþi ales sã vã concepeþi mode-lele BIM în Revit?

Alessandro Giovannini: De 30 de ani,VALSIR activeazã în peste 90 de pieþedin întreaga lume, timp în care a dez-voltat relaþii puternice cu birouri inter-naþionale de proiectare ºi cu societãþide construcþii. În unele þãri, BIM se folo-seºte pe scarã mai largã, iar acesteexperienþe ne-au ajutat sã luãm con-tact cu tehnologia BIM ºi ne-au permissã îi înþelegem posibilitãþile ºi avanta-jele. Am ales sã ne dezvoltãm mode-lele în Revit, deoarece Revit este acumsoftware-ul cel mai rãspândit, utilizatde majoritatea specialiºtilor care acti-veazã în acest sector.

Sã vorbim despre activitatea VALSIRîn domeniul BIM: de câtã vreme mergecompania în aceastã direcþie?

A.G.: VALSIR a început sã îºi dezvolteprimele modele BIM în 2012 ºi, deatunci, ºi-a lãrgit, actualizat ºi dezvol-tat permanent familiile BIM, pânã înpunctul în care putem proiecta majori-tatea gamelor noastre de produse. Optimi-zarea anumitor aspecte ale obiectelor

BIM ale companiei a venit ca unaspect fericit al excelentei relaþii pecare VALSIR o menþine cu cele maiimportante birouri internaþionale deproiectare. Aceºti proiectanþi sunt prin-cipalii utilizatori ai modelelor BIM iardezvoltatorii care au lucrat cu modelelenoastre ne-au sugerat îmbunãtãþiri,ceea ce a fãcut ca pachetul nostruRevit pentru sectorul instalaþiilor sani-tare ºi de încãlzire sã devinã cel maiperformant pachet disponibil în acestmoment pe piaþã.

Citiþi întregul interviu cuNicola Zanca ºi Alessandro Giovannini

pe www.valsir.it

Nicola Zanca ºi Alessandro Giovannini, directori tehnici VALSIR ºi conducãtorii echipei de dezvoltare BIM,vorbesc despre evoluþia proiectãrii în construcþii ºi despre oportunitãþile pentru tehnicieni.

Unul dintre cei mai importanþi furnizori de sisteme sanitare ºi de încãlzire la nivel mondial, compania VALSIRa fost selectatã sã participe la Premiile anuale BIMobject 2016 drept cea mai inovatoare companie italianã îndezvoltarea de modele 3D de cãtre BIMobject portalul european pentru managementul obiectelor BIM, ca orecunoaºtere a continuei angajãri a VALSIR în cercetare ºi dezvoltarea tehnologicã.

VALSIR a fost singura companie din domeniul instalaþiilor sanitare ºi de încãlzire care a participat la GalaBIMobject LIVE 2016 de la Malmö, Suedia, unde s-au reunit 666 de companii de construcþii ºi designinterior din întreaga lume, companii care produc un total de 50.000 de obiecte parametrice BIM.

Nicola Zanca (stânga)ºi Alessandro Giovannini (dreapta)

Page 33: RC Decembrie 2016 – pdf
Page 34: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201634

Tubulaturã fonoabsorbantãºi cãmine de inspecþie ºi racord

TUBULATURA FONOABSORBANTÃ VALPLAST INDUSTRIEDIN PVC-U “4SILENCE”

Nivelul redus al poluãrii fonice este o condiþie a confortuluinostru cotidian dar este ºi o regulã impusã în majoritatea þãriloreuropene. Una dintre sursele de poluare sonorã estecanalizarea în interiorul locuinþelor.

Din dorinþa de a imbunãtãþi calitatea vieþii prin produselefabricate în România, VALPLAST Industrie investeºte în diver-sificarea gamei de produse iar unul dintre rezultate este sis-temul fonoabsorbant pentru canalizare interioarã „4silence“.

Am dezvoltat un sistem simplu dar cuprinzãtor de þevi ºifitinguri cu diametrele uzuale în România: 110 mm ºi 50 mm.Sistemul este 100% compatibil cu sistemele clasice de þevi ºifitinguri fabricate în conformitate cu standardele europene.

ZgomotulZgomotul se defineºte ca sunet supãrãtor sau amestec de

sunete discordante, puternice, nocive. Sunetele au o înãlþimecãreia îi corespunde o frecvenþã mãsuratã în Hz ºi un nivel deintensitate sonorã mãsuratã în dB.

Intensitatea sonorã se mãsoarã pe scara logaritmicã; deexemplu, o diferenþã de 5 dB dintre douã intensitãþi sonoreînseamnã o dublare a intensitãþii sonore.

Mãsuri de insonorizareMãsurile de protecþie

sonorã în locuinþe se potlua din momentul proiec-tãrii; de exemplu, izolareazonelor “zgomotoase” dinlocuinþe (bucãtãrie, baie),prin coridoare, de zonelede odihnã sau folosireaanumitor tipuri de pereþidespãrþitori etc.

O mãsurã pentru eli-minarea sau atenuareazgomotelor, având ca sursãinstalaþiile interioare decanalizare, este utilizareacanalizãrii fonoabsorbante.

Performanþa “4silence”Nivelul de insonori-

zare al sistemului de tubu-laturã fonoabsorbantã

„4silence“ este atestat în urma mãsurãtorilor experimentale decãtre laboratoarele institutului CSTB din Franþa (Centre Scien-tifique Et Tehnique Du Bâtiment), în conformitate cu normaEN 14366. În urma mãsurãtorilor de laborator s-a confirmat cãsistemul “4silence” îndeplineºte ºi este chiar mai performantdecât prevãd cele mai stricte reglementãri în domeniu.

Tubulatura "4silence" antenueazã zgomotul produs de cana-lizarea interioarã la maximum 25 dB pentru un debit de 4 l/s.

ReglementãriÎn acest domeniu standardele impun anumite nivele

maxime de zgomot în interiorul clãdirilor. De exemplu, valoriledin BS 8233:2014 pentru intensitatea sonorã dintr-un dormitorsunt de 35 dB în intervalul orar 7.00-23.00 ºi 30 dB în intervalulorar 23.00-7.00. Un alt standard este norma germanã DIN4109. Ea impune, de exemplu, valoarea de 30 dB ca nivelmaxim al intensitãþii sonore cauzate de sistemul de canalizareîn interiorul unei locuinþe.

Tubulatura pentru canalizare interioarã „4silence“ produsãde VALPLAST Industrie, îndeplineºte standardele ºi cerinþeletehnice ºi comerciale pentru un produs destinat sistemelor decanalizare interioarã.

Fabricat în România

VALPLAST INDUSTRIE A LANSAT ÎN PRODUCÞIE PROPRIECÃMINELE DE INSPECÞIE ªI RACORD

Tendinþa europeanã în domeniul construcþiei ºi exploatãriireþelelor de canalizare menajerã ºi pluvialã este ca lucrãrile dementenanþã sã se desfãºoare la nivelul solului, fãrã accesulpersonalului de exploatare în reþeaua de canalizare. Motivelesunt legate de protecþia muncii, de evoluþia produselor desti-nate construcþiei reþelelor pentru canalizare cât ºi a utilajelorpentru inspecþia ºi curãþarea canalizãrilor.

Majoritatea entitãþilor de exploatare a reþelelor de canali-zare dispun de utilaje moderne, precum inspecþia video areþelelor ºi curãþarea cu înaltã presiune (jetting). Cãminele deinspecþie VALPLAST Basicline D315 ºi D400 se folosesc pen-tru inspecþia ºi curãþarea reþelelor de canalizare gravitaþionalã.Ele se fabricã în varianta cu capac din material compozit, dinfontã sau capac din PP.

Cãminele sunt produse prin procedeul de injecþie ºirespectã prevederile standardelor europene de produs.

VALPLAST Industrie este astãzi un nume de prestigiu în topul producãtorilor de þevi ºi sisteme complete din PVC,precum ºi produse din mase plastice pentru canalizare - Basicline, tubarea puþurilor de apã - Springline, drenaj - Drainline,protecþia cablurilor electrice ºi de telecomunicaþii - Cableline.

Creºterea continuã ºi consolidarea companiei pe piaþa româneascã ºi internaþionalã a fost susþinutã de tehnologiade vârf utilizatã la fabricarea produselor ºi de o echipã de profesioniºti care servesc întregul lanþ de procese de lafabricaþie pânã la livrare. Competitivitatea produselor fabricate la VALPLAST este asiguratã prin folosirea materiei primede cea mai bunã calitate, prin implementarea ºi menþinerea standardelor de calitate ºi mediu ISO 9001 ºi ISO 14001,prin inovaþie, prin grija faþã de mediul înconjurãtor ºi printr-o politicã orientatã cãtre satisfacþia clientului.

Compania VALPLAST Industrie satisface cu succes necesarul intern ºi exportã produsele în þãri din Uniunea Europeanã(Republica Cehã, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Italia, Grecia), precum ºi în Federaþia Rusã, Ucraina, Republica Moldova ºi Serbia.

În acest numãr al Revistei Construcþiilor vã prezentãm douã dintre cele mai noi produse marca VALPLAST.

Page 35: RC Decembrie 2016 – pdf

Avantajele utilizãrii cãminelor VALPLASTCãminele VALPLAST Basicline D315 ºi D400, fiind fabri-

cate din materiale plastice cu o greutate redusã, sunt uºor depus în operã ºi au o duratã de viaþã de peste 50 de ani.

Ele reprezintã varianta optimã, din punct de vedere alraportului preþ/calitate, pentru racorduri individuale în care seutilizeazã cãmine cu înãlþimea reglabilã, montate în zone verzi,trotuare sau pe partea carosabilã.

Datoritã atât concepþiei produsului cât ºi procedeului defabricaþie ºi accesoriilor disponibile, cãminele de inspecþiefabricate de VALPLAST Industrie prezintã o serie de avantaje,comparativ cu produsele similare fabricate prin injecþie dar ºiavantaje nete comparativ cu produsele obþinute prin alte

metode. Astfel, în conformitate cu stan-dardele în vigoare, în special SR EN13598-2, cãminele pentru canalizare tre-buie sã îndeplineascã obligatoriu urmã-toarele condiþii:

• Rigiditatea coloanei de înãlþaretrebuie sã fie de minimum 2 kN/m2

Cãminele VALPLAST sunt livrate cucoloana de înãlþare D400 cu rigiditateade 4 kN/m2. Pot fi montate la adâncimide pânã la 6 m, în deplinã siguranþã, fãrãsã se deformeze în timpul compactãrii.

• Rezistenþã la presiune negativãde minimum -0,2 bari

Cãminele VALPLAST au fost testate lalimitã ºi rezistã la o presiune negativã de-0,6 bari. Acest test este foarte relevantpentru situaþia ipoteticã a funcþionãriireþelelor de canalizare, pentru perioadescurte de timp, în regim de depresiune.

De asemenea, cãminele Valplast potrezista, fãrã infiltraþii, la o ridicare a pân-zei freatice de 4 m* peste nivel, fãrã a

exista pericolul de infiltraþii în reþeaua de canalizare; se evitã,deci, creºterea costurilor cu epurarea apelor uzate.

• Etanºeitatea bazei cãminului de 0,5 bariAceastã probã asigurã rezistenþa ºi stabilitatea cãminelor,

ele rãmânând etanºe chiar în situaþii de avarie ca, de exemplu,obturarea tubulaturii de scurgere ºi refularea canalizãrii, evi-tându-se, astfel, contaminarea solului sau a pânzei freatice.

• Toleranþele racodurilorToleranþa racordurilor este foarte importantã pentru

uºurinþa ºi siguranþa îmbinãrii cu tubulaturi din diferite materi-ale. Cãminele noastre pot fi conectate la orice tip de tubulaturãdin material plastic, fiind în toleranþele standard ºi prezentândun înalt grad de siguranþã. Aceste toleranþe nu pot fi obþinutedecât la cãminele produse prin injecþie.

• Compatibilitate cu majoritatea sistemelor de acope-rire din materiale compozite sau din fontã.

• Bazele de cãmin au canal de scurgere (cunetã) pentrucontinuitatea fluxului.

• Cuneta are o înclinare de 2,5°, care asigurã o curgereeficientã, evitându-se depunerea de materiale solide pebaza cãminului.

• Sunt concepute pentru facilitarea introducerii came-relor video pentru inspecþie (CCTV).

• Permit curãþarea cu jet cu presiune (Jetting).• Cãminele au o concepþie modularã, care permite, cu

uºurinþã, montajul manual, fãrã mijloace mecanizate.* Etanºeitate îmbinãri. Nu s-a luat în consideraþie flotabili-

tatea. Pentru situaþii particulare punem la dispoziþie calculul deflotabilitate.

Cãminele de inspecþie ºi racord produse de VALPLAST Industrieîndeplinesc standardele ºi cerinþele tehnico-comerciale, pentruun produs destinat utilizãrii în sistemele pentru canalizareexterioarã.

Fabricat în România

Page 36: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201636

PUBLIC SERVICE BUILDING – Portland, SUAÎn 1979, conducerea oraºului Portland, Oregon a lansat un

concurs pentru o clãdire care sã gãzduiascã servicii alemunicipalitãþii.

Concursul a fost câºtigat de arhitectul Michael Graves.Construcþia – o clãdire cu 15 etaje – amplasatã pe o bazã

cu douã etaje de culoare verde, a fost finalizatã în 1982.Numeroasele elemente cu forme diferite, din diverse mate-

riale în culori vii (maro, albastru, roºu ruginiu) care placheazãfaþada, au stârnit suficiente controverse printre arhitecþi.

Pânã la urmã, Public Service Building a fost consideratã unmoment cheie în istoria arhitecturii, un punct de plecare înarhitectura postmodernistã. Un pas înainte faþã de arhitecturamodernistã caracterizatã prea mult de ciment ºi sticlã ºi dealb, negru ºi gri.

Din pãcate, la clãdirea din Portland s-au descoperit foarterepede o serie întreagã de defecþiuni funcþionale ºi de con-cepþie: birouri înghesuite, mohorâte, cu ferestre foarte mici,spaþii puþine ºi de dimensiuni reduse pentru acces în clãdire,fisuri apãrute la etajele superioare etc., toate acestea con-ducând la necesitatea unor renovãri la doar 8 ani de la dareaîn folosinþã, renovãri care nu s-au finalizat nici pânã astãzi.

Alte clãdiri, în acelaºi stil postmodernist, proiectate de-alungul timpului de acelaºi arhitect Michael Graves, au fost,însã, mult mai reuºite.

Iatã-le aici:Walt Disney Swan ºi Dolphin Resort (1990)Denver Central Library (1996)St. Colette School (2006)Deºi au elemente similare ale arhitecturii postmoderniste, fiecare dintre ele are aspectul sãu distinctiv.

ARHITECTURÃ FÃRÃ LIMITE ! (VI)

Public Service Building – Portland, SUA

Walt Disney Dolphin Resort Walt Disney Swan Resort

St. Colette SchoolDenver Central Library

continuare în pagina 38��

Page 37: RC Decembrie 2016 – pdf
Page 38: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201638

HABITAT 67 – Montreal, CanadaEste un complex de locuinþe proiectat de arhitectul

israeliano-canadian Moshe Safdie ºi construit cu ocaziaExpo 67.

Habitat 67 cuprinde 354 de structuri identice prefabri-cate din beton, dispuse în diverse combinaþii, ajungândpânã la 12 etaje înãlþime.

S-au creat, astfel, 146 reºedinþe de diferite dimensiuniºi configuraþii, formate fiecare din una pânã la opt unitãþilegate între ele. Fiecare unitate este conectatã la cel puþino terasã privatã, care poate varia, ca dimensiune, de la20 mp pânã la 90 mp.

Iniþial s-a dorit sã fie locuinþe la preþuri accesibile.Cererea mare a scumpit, însã, preþurile, iar costul ridicatpe unitate, aprox. 140.000 dolari, a împiedicat extindereaproiectului. Totuºi, în cadrul Expo 67, vizitatã de milioanede cetãþeni, construcþia a fost consideratã un „experimentfantastic”.

KERET HOUSE – Varºovia, PoloniaPlasatã între douã blocuri, locuinþa are

cea mai micã lãþime, de doar 92 cm ºi ceamai mare de 122 cm, fiind consideratã ceamai îngustã casã din lume.

Concepþia proiectului aparþine desig-nerului Jakub Szczesny. Casa are o struc-turã metalicã, pereþii din panouri de sticlãtranslucidã, cu întreg interiorul vopsit în alb.

Deºi poate fi locuitã, având dormitor,baie ºi living, clãdirea a fost gânditã maiales ca o instalaþie artisticã, deoarece nurespectã normele poloneze privind con-strucþia de locuinþe.

CASA AVION – Miziara, LibanSe pare cã imaginaþia arhitecþilor în a imita obiecte din

viaþã este nelimitatã.Iatã, deci, o casã, construitã în 1975, care imitã un

Airbus A380.Are douã etaje ºi 30 de ferestre pe fiecare parte.

Habitat 67

Habitat 67

Keret House - Varºovia, Polonia

Casa avion - Miziria, Liban

�� urmare din pagina 36

Page 39: RC Decembrie 2016 – pdf

Un producãtor autohtonîn plinã dezvoltarecare iºi respectã clienþii

Începuturile fabricii RUFSTER se aflã în 2011, în urma uneiinvestiþii de 3 milioane de Euro. Proiectul a fost lansat decompania OLINT din Rãdãuþi, firmã cu o experienþã depeste 15 ani în comercializarea învelitorilor metalice ºi afost motivat de nevoia unui producãtor care sã promovezetransparenþa ºi respectul faþã de client, oferind produse decalitate ºi folosind cele mai noi tehnologii de producþiedisponibile.

În 5 ani RUFSTER a crescut, fiind unul dintre principalii pro-ducãtori de învelitori din România, raportat la consumul dematerie primã.În spatele unei echipe experimentate, avem o investiþieactualã de 8 milioane de Euro, capacitãþi de producþie pe7 tipuri de panouri de învelitori metalice, accesorii pentrusistemul de acoperiº, sistem de drenaj, profile gips-carton,toate însumând 20 de linii automate de fabricaþie pe unteren de 12.000 mp ºi stocuri pe cele mai performantematerii prime de la producãtorii din Europa.

Unitatea de producþieRUFSTER are un flux deproducþie automatizat ºioptimizat pentru a obþineproduse de cea mai bunãcalitate.

RUFSTER dispune de cea mai nouã tehnologie de fabri-caþie a elementelor sistemului de drenaj, investiþie finalizatãîn 2016 prin implementarea liniei de producþie a noilorcârlige de jgheab.

RUFSTER este inovator, în 2016 aducând îmbunãtãþirisemnificative la nivel de esteticã ºi performanþã în montajpentru noi panouri de învelitoare ºi componente ale sis-temului de drenaj.

Pe lângã produsele superioare, oferim o serie de servicii ºiavantaje clienþilor pentru a le întãri încrederea în brandulnostru:• Producem comenzile din aceleaºi loturi de materie primã;astfel se evitã diferenþele de nuanþã de pe acoperiº• Atestãm, în scris, provenienþa materiei prime prin Decla-raþia de Origine, un document unic pe piaþã, care prezintãtrasabilitatea oricãrei comenzi la ruloul de materie primã• Marcãm fiecare comandã cu caracteristicile produsului;astfel, se poate citi pe spatele fiecãrei coli ºi verifica dacãceea ce este facturat corespunde• Oferim clienþilor serviciul de testare a calitãþii materieiprime ºi, totodatã, posibilitatea de a asista la procesul deproducþie a comenzii lor

Te invitãm sã afli mai multe despre produsele RUFSTER ºinoutãþile din 2016 pe www.rufster.roReþeaua de distribuþie se întinde acum pe regiunileMoldova ºi Ardeal. Pentru oferte de preþ ºi mãsurãtori, luaþilegãtura cu cel mai apropiat revânzãtor RUFSTER.

Page 40: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201640

Onoare muncii!TROFEUL CALITÃÞII ARACO 2015

• Lucrãri de restaurare, consolidare ºi protecþie a monu-mentului Palatul Patriarhiei Bucureºti SC AEDIFICIA CARPAÞI SA

• Conservarea, protejarea ºi punerea în valoare a Monumen-tului de Patrimoniu Naþional Biserica Evanghelicã C.A. Sibiu SC SINECON - antreprenor general, SC CONSTRUCÞII SA- antreprenor de specialitate

• Restaurarea Cetãþii Soroca cu amenajarea spaþiului aferentºi a cãilor de acces, din cadrul proiectului „BijuteriiMedievale“: Cetãþile Hotin, Soroca, SuceavaSC IASICON SA

• Modernizare, consolidare clãdire Str. Memorandumuluinr. 22, Municipiul Cluj-Napoca SC TCI CG SA - Cluj Napoca

• Clãdire de birouri E-ON - Tg. Mureº SC BOG’ART SRL

• Clãdire administrativã / birouri P+4 SC RECON SA

• Sediul S+P+2E Direcþia Sanitarã Veterinarã ºi pentru Sigu-ranþa Alimentelor Dolj ºi ºarpantã peste corp existent parter SC GRUP PRIMACONS SRL

• Construire Pavilion Muzeal MulticulturalSC CONSTRUCÞII SA

• Reabilitare, modernizare ºi extindere spaþii deînvãþãmânt ºi cazare P+4, D+P ºi desfiinþarea con-strucþiei C4 - Facultatea de Mecanicã SC RECON SA

• Reabilitare campus - Facultatea de Educaþie Fizicã ºiSport din cadrul Universitãþii Babeº - Bolyai SC ACI CLUJ SA

• Creºterea capacitãþii de producþie pentru Fabrica deCiment Le Port (Ciments de Bourbon - Réunion) SC IMSAT BUCUREªTI

• Modernizare Staþie de Turbocompresoare STC - Sinea ºiinstalaþii aferenteASOCIEREA: SC INSPET SA (lider de asociere),SC SUTECH SRL

• Secþie de Prelucrãri Mecanice, Tratamente de Suprafaþã,Asamblare ºi Spaþii Logisticã ºi Birouri aferenteSC ANTREPRIZA MONTAJ INSTALAÞII SA

• Axa de dezvoltare Nord-Sud, Pasajul „Octav Bãncilã“ ASOCIEREA: SC CONEST SA (lider), SC. EKY SAM SRL,SC VEGA 93 SRL, SC COREFERO SA

• Lucrãri de construcþie pentru reabilitarea sistemelor cen-tralizate de irigaþii în Coºniþa - Republica Moldova ASOCIEREA: SC HIDROCONSTRUCÞIA SA (lider),SC IAMSAT MUNTENIA SA

• Reabilitarea ºi extinderea Staþiei de Epurare TârguSecuiesc ASOCIEREA: SC HIDROCONSTRUCÞIA SA, STULZ-PLANAQUA GmbH

• Construcþia depozitului de la Ciocãneºti (Partea I),proiectarea, construcþia ºi punerea în funcþiune a Staþieide Sortare, Compostare ºi Tratare a Levigatului înJudeþul CãlãraºiASOCIEREA: SC IRIDEX GROUP CONSTRUCÞII SRL(lider), SC EGIS ROMÂNIA SA, EGIS STRUCTURESAND ENVIRONMENT SA FRANÞA

• Centrul de Management Integrat al deºeurilor SC GRUP PRIMACONS SRL

În ciuda situaþiei deloc mulþumitoare din domeniul construcþiilor, unele firme cu acest profil au executat totuºilucrãri apreciate de ARACO sub forma premiilor anuale.

La finalul lui 2016 s-au acordat distincþiile de rigoare pentru lucrãrile deosebite executate în 2015 de firme binecunoscute din acest sector.

Iatã mai jos beneficiarii Trofeului Calitãþii ARACO 2015.

Aºadar, dupã muncã ºi rãsplatã. Premiile menþionate mai sus demonstreazã, încã o datã, cã firmele specializatede profil sunt pregãtite sã abordeze orice proiect de construcþie.

Constructorii aºteaptã, deci, ºi sunt pregãtiþi pentru orice gen de lucrãri.

Page 41: RC Decembrie 2016 – pdf
Page 42: RC Decembrie 2016 – pdf

SC PRECON SRL, societate comercialã cu capital integral privat, constituitã în anul 1991 princumpãrarea unui activ de la SC Progresul SA Bucureºti, are ca principal obiect de activitate producerea ºivalorificarea elementelor prefabricate din beton, beton armat ºi beton precomprimat pentru construcþiicivile, industriale ºi agricole.

PRECON SRL – garanþia calitãþii

GAMA DE PRODUSE1. Stâlpi electrici din BAC tip SC/SR 2970:20052. Stâlpi electrici din BAP tip SE/SR 2970/20053. Stâlpi electrici din BAC tip ENEL - D, E, F, G - DS 3000 RO4. Stâlpi electrici din BAC tip SF 8-11 / tramvai / troleibuz5. Rigle din BAC staþii 110/220 kV tip R8006 ºi R900056. Fundaþii prefabricate tip ancorã STÂLPI PASS-U-400kV7. Borne de marcaj LES 20 kV8. Rigole tip U pentru LES9. Cabine beton armat pentru tablouri electrice generale

10. Cãmine de tragere pentru instalaþii electrice, telefonie11. Cãmine vane modulate apã/canal, gaze, termoficare12. Cãmine cheson cu cuþit13. Separatoare de grãsimi, nãmol, hidrocarburi14. Cãmine de vizitare apã/canal DN 800, 1.000, 1.250, 1.50015. Tuburi canalizare, reducþii tronconice, guri de scurgere16. Parapeþi tip NEW JERSEY separatori de sens17. Ziduri de sprijin tip L ºi T18. Elemente prefabricate pentru drumuri ºi poduri19. Elemente prefabricate pentru împrejmuiri industriale20. Prefabricate din beton armat pentru hale industriale21. Elemente prefabricate pentru grãdinã - suport mobil autoblocant pentru umbrele22. Traverse din beton armat - cale rulare poduri rulante/macarale

PRECON urează Crăciun Fericit şi un 2017 plin de realizăriclienţilor şi partenerilor de afaceri.

La mulţi ani!

Page 43: RC Decembrie 2016 – pdf

ªos. Giurgiului nr. 5, 077120 - Jilava, Jud. Ilfov; Tel.:/Fax: 021/450.14.76E-mail: [email protected]

www.precon-romania.ro

Page 44: RC Decembrie 2016 – pdf

Prin Hotãrârea Consiliului de Miniºtri nr. 759/1974,s-a luat decizia amenajãrii, în scop hidroenergetic, abazinului superior al Râului Mare.

Situat în punctul în care se îngemãneazã 3 masivemuntoase, extremitatea nordicã a masivului Godeanu,sud-estul Munþilor Þarcului ºi sud-vestul MasivuluiRetezat, amplasamentul este studiat pentru prima oarãde inginerul Oprean, având ca sursã de informare stu-diile efectuate de Serviciul Hidraulic din Transilvania.

În monografia sa, “Electrificarea României”, remarca-bilul inginer ºi profesor Dimitrie Leonida reia studiileinginerului Oprean în anul 1921, în ideea exploatãriipotenþialului hidroenergetic al apelor din zona MunþilorRetezat, apreciindu-i puterea disponibilã la 150.000 CP.

Proiectarea barajului s-a fãcut, sub presiunea vre-murilor, într-un singur an, colectivul de proiectanþi alISPH achitându-se, în bune condiþii, deºi cu multe sacri-ficii, de obligaþiile legate de realizarea acestui proiect.

Traversând Þara Haþegului pe drumul ce duce spreCaransebeº, de la nord-est cãtre sud-vest, lãsãm pedreapta intersecþia cãtre Densuº, localitate în care seaflã una dintre cele mai vechi biserici de rit bizantin dinRomânia, construitã în secolul al XIII-lea, pe ruinele unuivechi sãlaº cu utilitate necunoscutã, însã posibil lãcaºde cult din secolul al IV-lea. Biserica cu hramul Sfântului

Nicolae, cu o înfãþiºare stranie ºi ciudatã, stilul arhitec-tonic amintind de romanicul târziu, este realizatã dinblocuri ºi plãci din piatrã, a cãror origine se regãseºte învechile construcþii ce au alcãtuit capitala latinã a Daciei,Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Nicolae Iorga numind-o“biserica cea fãrã de pereche în toatã românimea”.

Continuându-ne drumul, pãrãsim europeanul pentrua face stânga, spre Clopotiva, pe drumul judeþean 85.Continuãm cãtre localitatea Bãlan ºi urcãm apoi pe dru-mul ce însoþeºte vijeliosul Râu al Morii, printre multelepensiuni ºi case de vacanþã care au populat locurile.Drumul se numeºte acum 685 ºi vom urca pe el pânã lapoalele barajului.

Dincolo de construcþia ce se înãlþã ca un zid între ceidoi versanþi, calea noastrã poate continua cãtre barierãºi cabina ce ne anunþã intrarea în rezervaþie. 20 de kmmai sus suntem în Poiana Pelegii, în inima Retezatului.

Barajul acumulãrii Gura Apelor este construit dinmateriale locale de tipul anrocamentelor, miezul fiind dinargilã ºi încadrat în amonte ºi aval de o succesiune defiltre din material granular.

Geologia amplasamentului lucrãrii individualizeazã3 grupe: granitoizi de origine eruptivã în treimea supe-rioarã a versantului stâng, ºisturi alterate ºi fisurate cupierderea caracteristicilor stâncoase în treimea medianãºi ºisturi cuarþitice de mare duritate în treimea inferioarãa versantului stâng. Versantul drept, caracterizat prinimpermeabilitate ºi rezistenþã deosebitã, nu a ridicatprobleme, dar treimea medianã a versantului stâng aimpus, în debutul exploatãrii, realizarea unui intensprogram de injecþii cu emulsie de ciment pentru dimi-nuarea infiltraþiilor, barajul fiind exploatat, în aceastãperioadã, la un nivel scãzut, de siguranþã, sub nivelulnormal de retenþie. Programul de umplere a fisurilorversantului stâng a avut însã succes, la acest momentbarajul aflându-se în situaþia unei exploatãri normale,la capacitate.

Având o lãþime de 556 de metri la bazã ºi de 12 lacoronamentul carosabil cu lungimea de 468 de metri situatla cota 1.078,50 mdM, înglobeazã un volum de material

Contribuþia SC HIDROCONSTRUCÞIA SAla edificarea sistemului hidroenergetic naþional

Barajul GURA APELOR - o lucrare ce a salvat vieþi cu preþ de vieþiing. ªtefan CONSTANTIN - SC HIDROCONSTRUCÞIA SA

Page 45: RC Decembrie 2016 – pdf

cifrat la 10,25 milioane mc, care înalþã un baraj de 160 m,la momentul execuþiei fiind cel mai înalt baraj de anroca-mente din Europa.

Volumul de apã reþinut este de 220 milioane mc,aceasta fiind adunatã din râurile Lãpuºnicul Mare,Lãpuºnicul Mic ºi Râul ªes, care împreunã cu apeleRâului Bãrbat colectate de pe versantul nordic alMunþilor Retezat, alcãtuiesc un bazin hidrografic de acu-mulare de cca 383 kmp. Apele din acumulare, împreunãcu cele colectate de pe versantul sudic de aducþiuneaBaraj - CHE Retezat sunt uzinate în Centrala principalãRetezat ºi, mai apoi, de Centrala Clopotiva amplasatã pecanalul de fugã. Mai departe, apele sunt regularizate deacumularea Ostrovul Mic, dupã care traverseazã salbade hidrocentrale Râul Mare aval.

Enigma titlului urmeazã a fi dezlegatã în rândurile ce urmeazã: în luna iulie a anului 1999…

„Caracterul violent al precipitaþiilor din noaptea de11/12 iulie 1999 a provocat o torenþialitate fãrã precedentîn întreaga parte montanã a vãii Râului Mare ºi pe aflu-enþii acestuia. Pe câteva vãi au fost cazuri în care torenþiiau antrenat deluviul pânã la roca de bazã târând totul înalbia Râului Mare, pe drumurile de acces sau pe plat-formele de organizare de ºantier din colonia barajuluiGura Apelor. În secþiunea coloniei din avalul barajuluiGura Apelor s-au produs patru torenþi principali, dintrecare cel mai violent a fost cel din dreptul locuinþelorcoloniei. Torentul a spãlat deluviul pânã la rocã, adezrãdãcinat copaci ºi a târât totul pe platforma locuitã acoloniei. Copaci ºi bolovani imenºi au izbit ºi strãpuns,dintr-o parte în alta, pereþii a douã barãci locuite, situateîn dreptul torentului. Au fost omorâþi 14 oameni. Nenorocirea s-a produs în timpul nopþii de 11/12 iulie 1999, momentîn care toatã lumea dormea, reacþia de apãrare împotriva dezastrului fiind practic nulã”, scria inginerul AugustinVlaiconi, în articolul „Viitura din iulie 1999 produsã în Retezat”, publicat în revista Energetica.

Primele intervenþii pentru salvarea oamenilor din colonie au avut loc în ziua de 12 iulie, fãrã succes însã dincauza blocãrii tuturor cãilor de acces. Abia în noaptea de 12/13 iulie s-a luat decizia intervenþiei cu ajutorul eli-copterelor aflate în dotarea armatei pentru salvarea vieþilor omeneºti.

Prezenþa barajului în calea ºuvoaielor care au depãºit debite de 1.000 de mc/sec. a permis salvarea anumeroase vieþi ºi bunuri materiale din aval, de pe Valea Streiului, intrarea acestora pe vale putând genera o ade-vãratã catastrofã naþionalã.

Faþã de potenþialele consecinþe, pierderea a 14 vieþi omeneºti poate pãrea un preþ mic, dar pentru constructoriiHIDROCONSTRUCÞIA, preþul a fost ºi rãmâne imens.

Barajul Gura Apelor rãmâne pentru noi un perpetuu monument închinat celor care ºi-au pierdut vieþile într-unmoment în care natura dezlãnþuitã nu a mai þinut cont de oameni. Oameni ce cu vieþile lor au apãrat alþi oameni, dinjos, din vale… Sã ne amintim cu pioºenie de ei ºi sã-i avem în gândul nostru acum, în prag de Sfinte Sãrbãtori.Dumnezeu sã-i bucure ºi aibã în pazã!

HIDROCONSTRUCÞIA SA ureazã tuturor colaboratorilor ºi beneficiarilormultã sãnãtate ºi cât mai multe realizãri în Noul An 2017 !

Page 46: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201646

PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞIIParticipanþi la edificarea Sistemului Hidroenergetic Naþional

Pavel Misaroº

S-a nãscut la 6 iunie 1929 în comuna Ineu, judeþul Bihor.În anul 1955, a absolvit Facultatea de Construcþii, Secþia

Hidrotehnicã - Institutul Politehnic Timiºoara.A activat ca ºef de lot, inginer principal, ºef ºantier ºi ºef

grup, conducând diferite lucrãri la Trustul 4 Hunedoara (1955-1958) ºi la Întreprinderea de Construcþii Siderurgice Hune-doara (1959-1963).

Între anii 1963-1965, ca director la Trustul Regional deConstrucþii Hunedoara, Grupul l Deva, a coordonat construireamultor blocuri de locuinþe în Deva, Simeria, Cãlan, Haþeg,Mintia, a sediilor Cooperaþiei la Deva ºi Haþeg, sistematizareastrãzilor în Deva, Simeria, Haþeg, execuþia reþelelor ºi instala-þiilor electrice, de gaze, apã ºi canalizare din aceste localitãþi.

Dupã anul 1965, pânã în anul 1973, a activat la TCHBucureºti, Grupul de ªantiere Construcþii ºi Instalaþii Porþile deFier, Gura Vãii, ca ºef al ªantierului 2 Porturi-Gura Vãii, coor-donând: construcþii social culturale în Gura Vãii, regularizarepâraie Jidostiþa ºi Sf. Petru, funicularul de 450 t/h pentru trans-portul balastului de pe insula Golu peste Dunãre, staþia de sortareºi fabricile de beton, exploatarea carierelor de piatrã de la GuraVãii (România) ºi Slatina (Iugoslavia), staþii de transformare ºiconexiuni de 220 kV ºi 400 kV, avanposturile amonte ºi aval aleecluzelor de pe malul stâng al Dunãrii, 7 câmpuri ale barajuluideversor din frontul de retenþie, ºenalul navigabil ºi bieful aval.

Între anii 1973-1976, la Inspectoratul de Direcþionare înConstrucþii Bucureºti, ca inspector ºi inspector principal, a par-ticipat la elaborarea sau avizarea de acte normative ºi legisla-tive, urmãrirea STE-urilor ºi avizarea pentru promovareainvestiþiilor, precum ºi la urmãrirea investiþiilor MinisteruluiMinelor, Petrolului ºi Geologiei.

Ca director al Grupului de ªantiere Porþile de Fier 2, OstrovulMare, a coordonat, între anii 1977 ºi 1991, organizarea tehnolo-gicã complexã cu staþii de sortare ºi agregate, fabrici de betoane,centralã frigorificã, centralã termicã, staþie de pompare, staþiicompresoare, staþie electricã, posturi de transformare, parc autoºi de utilaje, devierea ºi închiderea celor douã braþe ale Dunãrii;realizarea incintelor ºi etanºarea lor cu palplanºe metalice, pen-tru uvrajele din frontul de retenþie ºi în amonte pe braþul stâng alDunãrii (Gogoºu), pentru barajul deversor românesc ºi centralasuplimentarã româneascã (Gogoºu); douã hidrocentrale princi-pale, douã ecluze principale, ecluza de siguranþã româneascã,douã baraje deversoare, douã hidrocentrale suplimentare; con-strucþii civile social culturale, staþii de transformare ºi conexiunicu stâlpi de traversare a braþului Gogoºu de 90 m înãlþime ºi detraversare a Dunãrii mari, pentru conectarea la Sistemul ener-getic sârbesc; priza ºi staþia de pompare Schela Cladovei pentruuzina de apã grea de la Halânga, pod suspendat pe cabluripeste braþul Gogoºu, cu deschiderea centralã de 240 m; blocuride comandã la centrale ºi ecluze; lucrãri cu caracter civil înoraºul Turnu Severin.

La centrala TAGCH Bucureºti, a fost, între anii 1991-1992,consilier, urmãrind desfãºurarea lucrãrilor de la Porþile de Fier II,ºi relaþiile cu partea sârbã.

În anul 1992, s-a pensionat, dar a continuat sã activezeîncã un an la Serviciul tehnic-ofertare-marketing.

Colaboratorii ing. Pavel Misaroº îºi exprimã gratitudineapentru atmosfera eticã ºi civilizatã în care ºi-au desfãºuratactivitatea... care a dus la rezultate remarcabile.

Viorel Dãnilã

S-a nãscut la 20 iunie 1931 în Nãsãud, judeþul Bistriþa-Nãsãud.A absolvit Facultatea de Construcþii, Secþia Hidrotehnicã -

Institutul Politehnic Timiºoara, în anul 1956.Repartizat la DGH Bicaz, Grup de ªantiere „Tunel-Uzinã“, a

fost transferat, în anul 1961, împreunã cu un grup de ingineri,la Grupul de ªantiere „16 februarie“ Argeº-Corbeni. Dupãcâteva luni, a fost mutat la ªantierul „Baraj“ ca inginer ºef, iardin anul 1964, a devenit ºef de ºantier.

Între anii 1967-1970, la Ministerul Energiei Electrice, aîndeplinit funcþia de secretar adjunct al Comisiei mixte româno-iugoslave pentru SHEN-Porþile de Fier.

Numit inginer ºef al noului Grup de ªantiere „Someº“, aînceput amenajarea bazinului superior al râurilor Someºul Caldºi Someºul Rece, coordonând execuþia barajului Tarniþa cucentrala la piciorul barajului, a barajului Fântânele cu aducþi-unea ºi centrala Mãriºelu, a barajului ºi centralei Gilãu l ºi abarajului Someºul Rece.

Între anii 1975-1990 (anul pensionãrii la cerere), a fostdirectorul Grupului de ªantiere „Râul Mare Retezat“.

Barajul de pe Râul Mareeste cel mai înalt (168 m) ºicel mai voluminos (10,252mil. mc) baraj de anroca-mente din România, cunucleu central din materialargilos ºi filtre. Acumularea,cu un rol strict energetic, areun volum de 220 mil. mc deapã ºi alimenteazã CHERetezat, amplasatã la ieºirea râului în Þara Haþegului. Acumu-larea beneficiazã ºi de colectarea afluenþilor de pe versantulnordic al Munþilor Retezat, printr-o aducþiune secundarã caresubtraverseazã Parcul Naþional „Retezat“ ºi Rezervaþia ªtiinþi-ficã „Gemenele“.

Dorind sã rãmânã pe meleagurile din acea zonã ºi-a con-struit o casã în Râul de Mori, la poalele Retezatului, acolo undes-a stabilit cu familia.

Redãm din amintirile ing. Viorel Dãnilã cuvintele: „Dum-nezeu sã-i ocroteascã pe cei care s-au stins pe baricadeleºantierelor noastre în luptã cu tehnica ºi natura; zile multe ºisãnãtate pentru cei în viaþã ºi pentru cei care, în prezent, ducsteagul mai departe!”

Page 47: RC Decembrie 2016 – pdf
Page 48: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201648

Constructorii în stare extremã!

FPSC a solicitat Guvernului Românieimãsuri de urgenþã pentru POR 2014-2020

Printr-o scrisoare trimisã Guvernului României -Primului Ministru, Ministerului Dezvoltãrii ºi Adminis-traþiei Publice, Ministerului Culturii ºi Agenþiei Naþionalepentru Achiziþii Publice, FPSC a solicitat mãsuri urgenþedin partea Guvernului pentru deblocarea ProgramuluiOperaþional Regional 2014-2020, Prioritatea deInvestiþie 5.1., AM MDRAP.

În urma analizei fãcute cu reprezentanþii din cadrulFederaþiei noastre ºi UNRMI, pentru accesarea fon-durilor europene destinate acestui domeniu, în con-tratimp cu termenul de 25 noiembrie 2016 – termenullimitã de depunere a dosarelor de finanþare, FPSC soli-citã urmãtoarele:

1. Corelarea de urgenþã de cãtre MDRAP, prinOrdin de ministru, a grilelor de evaluare cu actelenormative ce guverneazã domeniul monumenteloristorice, respectiv Legea 422/2001 privind protejareamonumentelor istorice actualizatã, Ordinul 2495/2010pentru aprobarea Normelor metodologice privindatestarea specialiºtilor, experþilor ºi verificatorilor tehniciîn domeniul protejãrii monumentelor istorice, DispoziþiaSecretarului de Stat al Ministerului Culturii nr.4300/VN/ 03.11.2015 privind unele mãsuri pentruîmbunãtãþirea activitãþii în domeniul avizãrii ºiOrdinul Ministerului Culturii ºi Cultelor nr. 2435 dindata de 25.10.2006 privind Regulamentul de Organi-zare ºi Funcþionare a Comisiei Naþionale aMonumentelor Istorice ºi a Comisiilor Zonale aleMonumentelor Istorice.

2. Solicitãm MDRAP, pentru proiectele respinseabuziv în etapa conformitãþii administrative ºieligibilitãþii ca urmare a modificãrilor realizate deDumneavoastrã în timpul apelului de proiecte, reeva-luarea din oficiu a acestora utilizând grila de evalu-are actualizatã conform solicitãrilor prezentei.

3. Solicitãm MDRAP respectarea termenelor de evaluareºi contractare cereri de finanþare cu aceeaºi exigenþãimpusã ºi solicitanþilor / beneficiarilor proiectelor depuse.Atragem atenþia asupra faptului cã întâzierea deschideriisesiunilor de finanþare în cadrul Programului OperaþionalRegional 2014-2020, decalarea procesului de evaluaredin cauza unor aspecte independente de solicitantulfinanþãrii ºi întâzierea procesului de contractare conducîn mod direct la transferul presiunii implementãriiproiectelor cãtre beneficiar, care va fi nevoit sã acceptecondiþii defavorabile (grafic de execuþie comprimat,accelerare contractare servicii/lucrãri, etc.), aspect careîn cele mai multe cazuri nu s-a concretizat cu o finalizarepozitivã în exerciþiul financiar precedent.

4. Atragem atenþia ºi asupra faptului cã este de dato-ria finanþatorului sã se alinieze condiþiilor specifice apli-cabile fiecãrui domeniu de investiþie în parte, nefiindobligaþia solicitantului de finanþare sã explice/sãdefineascã reprezentanþilor finanþatorului (AM/OI) ter-meni tehnici ºi specifici sau aspecte obligatorii ce seimpun prin legislaþia naþionalã, în vederea aprobãrii /implementãrii proiectelor ce vizeazã sectoare de activi-tate specifice. Având în vedere solicitãrile exprese alefinanþatorului, ca documentele ce alcãtuiesc o cerere definanþare sã fie întocmite exclusiv de personal califi-cat/atestat, conform legii solicitãm ca ºi cei ce întocmesc

Stai ºi eºti nedumerit atunci când afli cã Strategia de dezvoltare a României pe perioada 2016-2020 secontureazã în aceste zile fãrã participarea constructorilor, reprezentanþii unui sector care constituie unadevãrat motor al oricãrei economii.

O atare situaþie îngrijorãtoare nu i-a lãsat ºi nu-i lasã indiferenþi pe constructori.Nu numai pentru cã ei nu au de lucru dar ºi pentru cã acest sector, dacã nu a intrat încã, poate intra în

curând în colaps în caz cã nimic bun nu se va întâmpla cât mai repede.Starea actualã este alarmantã pentru cã, de exemplu, FPSC - Federaþia Patronatelor din Construcþii - are

o mapã consistentã de intervenþii la cei în drept, inclusiv la Guvern, prin care solicitã reconsiderarea sec-torului de construcþii la nivelul potenþialului tehnic ºi uman de care dispun firmele româneºti, în prezent,„campioane” la ºomaj.

În acelaºi timp, din punct de vedere legislativ, FPSC doreºte ca sã se întreprindã ceva pentru ca ºicapitalul românesc sã aibã cât de cât succes în competiþia cu firmele strãine care în prezent este discri-minatorie atunci când este vorba de licitaþiile pentru investiþiile din þara noastrã.

Cã este aºa, publicãm, iatã, în cele ce urmeazã, una dintre intervenþiile Federaþiei Patronatelor din Construcþii.

Page 49: RC Decembrie 2016 – pdf

documentele cadru (Ghid Solicitant cu anexe specifice),cât ºi cei care evalueazã documentaþiile elaborate con-form exigenþelor, sã îndeplineascã cel puþin aceleaºi cri-terii de calificare, asigurând, în acest fel, un proces definanþare coerent, transparent ºi fluent cu respectareaimplicitã a legislaþiei specifice. În acest context, vãrugãm sã ne asiguraþi cã structura personalului care aîntocmit documentaþia ce stã la baza PI 5.1. (Ghid soli-citant ºi anexe specifice) respectã exigenþele specificedomeniului de activitate Patrimoniul Cultural Naþionalimpuse, de altfel, solicitanþilor / beneficiarilor de finanþare.

5. Emiterea de cãtre Ministerul Culturii a uneiInstrucþiuni sau Ordin de ministru, prin care sãexplice Ministerului Dezvoltãrii pentru Prioritatea deInvestiþie 5.1. ºi Ministerului Agriculturii pentru Axa7.6, modalitatea de avizare /reavizare a soluþiilor deintervenþie propuse de proiectanþi în lucrãrile trans-mise Ministerului Culturii spre avizare/reavizare.

6. Emiterea de urgenþã de cãtre ANAP a uneiInstrucþiuni pentru corelarea prevederilor Legiiachiziþiilor publice – Legea 98/2016 respectiv aNormelor de aplicare – HG 395/2016 cu legislaþiaaplicabilã domeniului de activitate Patrimoniul Cul-tural Naþional, respectiv Legea 422/2001 privind prote-jarea monumentelor istorice actualizatã, Ordinul2495/2010 pentru aprobarea Normelor metodologiceprivind atestarea specialiºtilor, experþilor ºi verificatorilortehnici în domeniul protejãrii monumentelor istorice,

Dispoziþia Secretarului de Stat al Ministerului Culturiinr. 4300/VN/ 03.11.2015 privind unele mãsuri pentruîmbunãtãþirea activitãþii în domeniul avizãrii ºiOrdinul Ministerului Culturii ºi Cultelor nr. 2435 dindata de 25.10.2006 privind Regulamentul de Organizareºi Funcþionare a Comisiei Naþionale a MonumentelorIstorice ºi a Comisiilor Zonale ale Monumentelor Istorice.

7. Solicitãm Direcþiei Generale Programe Euro-pene din cadrul MDRAP o întâlnire în urmãtoarelezile pentru a prezenta ºi susþine cele arãtate deUNRMI în scrisoarea din 11 oct. a.c.

Apreciem cã neluarea în regim de urgenþã cel puþin amãsurilor de mai sus va transforma Programul Ope-raþional Regional 2014-2020, Prioritatea de Investiþie 5.1ºi 7.6 într-un eºec cu rezonanþã nu numai în activitateanoastrã ci, mai ales, în preocuparea Guvernului pentruconservarea, protejarea, promovarea ºi dezvoltarea pa-trimoniului natural ºi cultural. Anexãm prezentei scri-soarea UNRMI din 11 oct. a.c. precum ºi rãspunsulADR Centru nr. 19.091/11.10.16.

În final, ce putem adãuga noi, decât cã este stringentnecasar ca în cel mai scurt timp, adicã mãcar în ceasulal 12-lea, sã se înþeleagã nu numai rolul construcþiilorîntr-o economie sãnãtoasã, cât mai ales, urgentarealuãrii unor mãsuri concrete, pentru cã timpul nu iartãnicio eludare a importanþei lui. �

Page 50: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201650

Capcanele geologice,posibile surse de hazarduri

pentru proiectarea geotehnicãprof. dr. ing. Eugeniu MARCHIDANU - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti,

Facultatea de Hidrotehnicã, Departamentul de Geotehnicã ºi Fundaþii

În zona restrânsã a Geologieiinginereºti, ca ramurã a Geologieidestinatã construcþiilor, se poateîntâmpla ca, în timpul investigaþiilorde teren ºi, mai grav, dupã des-chiderea excavaþiilor pentru fundaþii,proiectanþii ºi constructorii sã seconfrunte cu situaþii inedite, deneconcordanþã între prevederileproiectelor ºi realitãþile terenului. Înastfel de situaþii, aceºtia sunt obligaþica, în regim de urgenþã, sã gãseas-cã soluþii tehnice de adaptare aproiectelor la noile condiþii de teren.

Am considerat cã ar fi utilã oatenþionare a geologilor, proiec-tanþilor, constructorilor ºi investito-rilor asupra capcanelor geologice,fenomene care se întâlnesc mai rar,motiv pentru care nu întotdeauna sebucurã de atenþia pe care o meritã.

Câteva fenomene geologice tipcapcanã, localizate pe teritoriulRomâniei, se prezintã în continuareca exemple ce ar putea servi dreptînvãþãminte pentru cei care încã nule cunosc îndeajuns.

EXEMPLE DE CAPCANE GEOLOGICE

AVALANªE DE GROHOTIªGrohotiºul reprezintã depozite

alcãtuite din fragmente ºi blocuri deroci tari, de formã colþuroasã, carese acumuleazã pe pantele sau lapoalele versanþilor abrupþi. Condiþiilecele mai favorabile pentru formareadepozitelor de grohotiº se întâlnescîn zonele montane, etajele subalpin(1.800 - 2.000 m) ºi alpin (>2.000 m),acolo unde pãdurile sunt foarte raresau lipsesc.

Acumulãrile de grohotiº pot atingevolume de sute, mii sau zeci de miide m3, fixându-se definitiv sau tem-porar pe pantele versanþilor (fig. 1).

Dupã perioade lungi de stagnareîn poziþie nemiºcatã, grohotiºurilepot fi acoperite ºi mascate de opãturã relativ subþire de material fin,de tip coluvial, peste care se dez-voltã un covor vegetal.

Grohotiºurile sunt roci perme-abile ce pot gãzdui în masa lor can-titãþi mari de apã, acumulatã dupãperioade de ploi abundente sau to-pirea zãpezilor. În aceste condiþii, ºi

cu atât mai mult dacã sunt supuseunor solicitãri seismice sau de altãnaturã, grohotiºurile îºi pot pierdestabilitatea fiind antrenate într-omiºcare acceleratã, sub formã deavalanºã care, uneori, poate ajungepânã la baza versantului ºi distrugetotul în cale.

Studii de caz• Colonia muncitoreascã de la

barajul Gura Apelor, RetezatLa jumãtatea lunii iulie 1999 o

avalanºã de grohotiº de pe versantuldrept al Râului Retezat a afectatgrav colonia muncitoreascã de labarajul Gura Apelor. Avalanºa s-adeclanºat în urma unei perioade deploi torenþiale. Masa de grohotiºpusã în miºcare, pe un culoarîngust, a ras în totalitate pãdurea defoioase ºi conifere ce acopereajumãtatea inferioarã a versantului.

Într-un timp foarte scurt dezastrula atins apogeul: locuinþele muncito-rilor, clãdirile sociale, birourile º.a. aufost distruse ºi amestecate cublocuri de rocã, trunchiuri ºi crengide copaci, noroi º.a. Din pãcate s-auînregistrat ºi 14 morþi, numeroºirãniþi prinºi sub dãrâmãturi ºi impor-tante pagube materiale.

Concluziile anchetei efectuatedupã dezastru au fost cã predicþiaproducerii avalanºei era extrem dedificilã ºi incertã, iniþierea acesteiaproducându-se deasupra ºi în afaraamplasamentului coloniei munci-toreºti, la o distanþã de peste un kilo-metru. În aceste circumstanþedezastrul respectiv poate fi încadratîn categoria riscurilor asumate.

În articolul de faþã sunt prezentate unele probleme ascunse ale structurilor geologice, nedepistate prininvestigaþiile de teren ºi laborator efectuate în etapele premergãtoare proiectãrii geotehnice ºi deschideriiexcavaþiilor.

Autorul atrage atenþia asupra necesitãþii anticipãrii unor soluþii de rezervã, pe care proiectantul trebuiesã le aibã pregãtite pentru a putea evita eventuale situaþii de risc bãnuite, dar care nu sunt depistate decâtîn timpul execuþiei, dacã ele existã cu adevãrat.

Pentru exemplificare se prezintã câteva studii de caz.

Fig. 1: Acumulãri de grohotiº în zonele înalte aleMunþilor Retezat. In prim plan o caprã neagrã

pe un mic gheþar

Page 51: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 2016 51

• Avalanºa de grohotiº dindefileul Oltului

O importantã avalanºã de gro-hotiº s-a produs în anul 2005 îndefileul Oltului, atunci când o canti-tate foarte mare de material a blocatdrumul european E 81 ºi calea feratãRâmnicu Vâlcea - Sibiu (fig. 2).

ComentariiSe poate pune întrebarea dacã

situaþii asemãnãtoare celor prezen-tate pot fi anticipate ºi dacã existãsoluþii de stopare sau diminuare adezastrelor pe care astfel de feno-mene le pot genera.

Un rãspuns posibil ar fi urmãtorul:Normele geologice inginereºti nu

limiteazã ariile de extindere a obser-vaþiilor ºi investigaþiilor geologicepentru amplasamentele construcþi-ilor. Decizia rãmâne la latitudineacelor care asigurã studiile pentruproiectarea geotehnicã.

Investigaþiile geologice inginereºti,cu caracter informativ, trebuie extin-se pânã la o limitã de risc în interiorulcãreia existã condiþii de producere aunor hazarduri cu probabilitate sem-nificativã. În interiorul limitei de riscpentru avalanºele de grohotiº cerce-tãrile pe baza documentarã ºi obser-vaþiile vizuale pe teren ar trebui sãfie obligatorii.

Investigaþiile documentare pot fiefectuate sub forma observaþiilor pehãrþi geologice - inginereºti, geomor-fologice, silvice etc. existente ºi, cufoarte mare eficienþã, exploatareafotogrametricã a cuplurilor de aero-fotograme care permit nu numaiidentificarea acumulãrilor de gro-hotiº ci ºi localizarea ºi estimareadimensiunilor acestora. Adãugândacestei etape de identificare ºi

localizarea acumulãrilor de grohotiºpe hãrþi ºi o recunoaºtere geologicãpe teren se poate aprecia cã existãsuficiente informaþii pentru a puteaschiþa o hartã de hazard naturalprivind probabilitatea de producere aunor avalanºe ºi dimensiunea riscu-lui pe care acestea le pot genera.

În funcþie de mãrimea hazarduluide avalanºe, se pot adopta soluþiieficiente de proiectare pentru evi-tarea, pe cât posibil, a riscurilor ge-nerate de hazardurile respective.

BARAJE NATURALE FORMATEÎN URMA ALUNECÃRII VERSANÞILOR

De regulã, astfel de fenomene seproduc pe vãile înguste, mãrginitede versanþi înalþi, cu pante ac-centuate, acoperiþi de depozite delu-viale cu grosimi mari. Stabilitateaversanþilor poate fi diminuatã semni-ficativ ºi de prezenþa fenomenelorstructurale ºi microtectonice (supra-feþe de stratificaþie, clivaj, fisuraþie,falii ºi zone cu brecii de falie, pre-zenþa apei în fisuri etc.).

Deseori, o contribuþie importantãla stricarea echilibrului versanþiloraparþine factorului antropic, materia-lizat, de exemplu, prin amenajareaunui lac de acumulare care subinun-dã baza versantului, prin executareaunor excavaþii adânci, derocãri prinexplozii sau defriºãri º.a.

Studiu de caz• Lacul de acumulare Siriu.

Alunecarea Groapa VântuluiLa sfârºitul lunii aprilie 2006, în

versantul drept al lacului de acumu-lare Siriu, în zona denumitã GroapaVântului, s-a produs o mare alune-care de teren, cu un volum estimat la10-11 milioane m3, din care cca.350 mii m3 au intrat în lac, formândun baraj natural cu înãlþimea de cca.30 metri deasupra talvegului vãii.

Creasta barajului de alunecares-a aflat cu cca. 30 metri sub cotaNNR, separând lacul de acumulareîn douã biefuri. Când nivelul apei înlac scade sub creasta barajului dealunecare, legãtura dintre cele douãbiefuri se face printr-un canal deeroziune sãpat în barajul de alune-care, acesta jucând rolul de canaldeversor (fig. 3).

Anticiparea, cu o probabilitatesatisfãcãtoare, a reactivãrii alunecã-rii Groapa Vântului a putut fi fãcutãpe baza cunoaºterii istoriei com-portãrii versantului pe o perioadã de

timp de cca. un secol ºi în urma uneianalize ºi interpretãrii corecte ainformaþiilor achiziþionate.

Unele informaþii locale menþi-oneazã faptul cã, în urma unuicutremur care s-a produs la înce-putul secolului trecut în zona GroapaVântului, o alunecare de terenimportantã a afectat mai multegospodãrii.

Pe hãrþile topografice cadastrale,scara 1:10.000, editate în anul 1972pe baza ridicãrilor aero-fotograme-trice din 1970, alunecarea din zonaGroapa Vântului este bine conturatã,fapt ce confirmã existenþa acesteiala data respectivã. Alunecarea estemarcatã pe toate hãrþile geologice -inginereºti întocmite de ISPIF peperioada de studii (1975-1989).

Premoniþia profesorului Ion Bãn-cilã, fãcutã încã de la începutulanilor 1970 ºi publicatã în anul 1989,cu privire la alunecarea Groapa Vân-tului s-a confirmat întocmai lasfârºitul lunii aprilie 2006.

„Relieful relativ accentuat,natura geologicã complexã ºiamploarea proceselor fizico-geolo-gice actuale ce se constatã în toatãregiunea lasã sã se întrevadã otendinþã de destabilizare mai accen-tuatã. În acest sens, atrage atenþiazona denumitã „Groapa Vântului“situatã pe versantul drept, imediat înamonte de confluenþa cu PârâulSiriu. Este posibil ca sub influentaapei ºi a variaþiilor de nivel, materi-alul deluvial sã alunece lent în lac,putând chiar sã obstrueze valea“.

Faptul cã prognoza stãrii deechilibru a versantului a fost fãcutãcorect ºi la timp a permis luarea unormãsuri decisive de monitorizare aalunecãrii ºi prevenirii produceriiunor manifestãri violente în ceea cepriveºte deplasãrile maselor depãmânt instabile.

Fig. 2: Decembrie 2005. Avalanºa de grohotiº de peValea Oltului. Utilajele au degajat mai repede plat-forma drumului, dar calea feratã a rãmas completblocatã timp de cca. un an. În partea centralã, sus,

se vede tunelul cãii ferate, complet obturat dematerialul scurs de pe versant

(Foto: Ziarul Libertatea)

Fig. 3: Acumularea Siriu, versantul drept al RâuluiBuzãu. Alunecarea de teren Groapa Vântului.

Vedere din amonte cãtre aval

continuare în pagina 52��

Page 52: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201652

Principalele mãsuri de diminuarea hazardului la alunecare au fost:

• Renunþarea la varianta de drumde ocol al lacului de acumulare peversantul drept;

• Restricþionarea lucrãrilor deexploatare a pãdurii, prin defriºare,în zona alunecãrii;

• Corelarea Regulamentului deexploatare a lacului de acumulare cuevoluþia alunecãrii;

• Monitorizarea mai atentã aevoluþiei alunecãrii, prin observaþiidirecte ºi mãsurãtori topo-geodeziceºi îmbunãtãþirea mijloacelor de trans-mitere a informaþiilor ºi avertizareprivind evoluþia fenomenului.

Mãsurile adoptate s-au dovediteficiente. Deºi în procesul de alune-care a fost antrenat un volum foartemare de rocã (10-11 milioane m3),viteza de deplasare a masei de rocãs-a menþinut în limite acceptabile,astfel încât pe toatã durata deevoluþie, pânã la stabilizare, nu s-auînregistrat incidente.

TROVANÞIICu mici excepþii, aceastã denumire

aproape cã lipseºte din dicþionare.Cel care a introdus noþiunea detrovant în literatura geologicã a fostmarele savant român GheorgheMunteanu Murgoci (1842-1925), înlucrarea Terþiarul din Oltenia (1908).

Cunoscuþi ºi sub denumirea debalatruci, trovanþii sunt corpuri geo-logice formate în orizonturi nisipoaseprintr-un proces chimic continuuîntre apele subterane ºi elementeleminerale componente ale nisipurilor.La început, în faza incipientã de pre-cipitare, trovanþii au forma unor miciconcreþiuni silicioase, feruginoasesau calcaroase, care înregistreazã oexpansiune volumicã continuã,

având iniþial dimensiuni de ordinulmilimetrilor ºi al centimetrilor, putândsã ajungã la mai mulþi metri. Foarteinteresante sunt ºi formele pe carele au aceste creaþii ale naturii:columnare, sferice, ovoidale, pris-matice, cilindrice º.a. (fig. 4, 5).

Caracteristic trovanþilor este fap-tul cã în orizonturile nisipoase au odistribuþie haoticã, de multe ori subformã de cuiburi, în care pot fi întâl-nite elemente cu dimensiuni ºi formefoarte variate.

În România, trovanþii se gãsescdispersaþi în nisipurile miopliocene,îndeosebi în cele care aparþin Sar-maþianului superior ºi Meoþianului.Frecvent se întâlnesc cuiburi detrovanþi pe Dealul Feleacului - Cluj,la Costeºti - Râmnicu Vâlcea, Min-culeºti ºi Bela - Pucioasa, ColineleTutovei, pe Valea Timiºului - Banat º.a.

Literatura geologicã este sãracãîn informaþii privind cercetãrile dedi-cate acestui fenomen geologic, pen-tru simplul motiv cã trovanþii auprezentat doar interes ºtiinþific ºi tu-ristic. Pentru activitatea de proiectaregeotehnicã, trovanþii au devenitinteresanþi atunci când au fost depis-taþi în terenurile de fundare undeurmau sã se execute excavaþiiadânci, pereþi mulaþi, sprijiniri, ecra-ne din piloþi, palplanºe º.a.

Dacã în fazele de studii geoteh-nice nu se obþin suficiente informaþiicu privire la existenþa, dimensiunile,frecvenþa ºi distribuþia trovanþilor înterenul de fundare, pot apãrea sur-prize neplãcute dacã acestea apardupã deschiderea excavaþiilor.

Consecinþele pot fi:• Întreruperea lucrãrilor pe anu-

mite perioade de timp;• Necesitatea înlocuirii utilajelor ºi

tehnologiilor de lucru cu altele adap-tate situaþiilor nou create;

• Modificarea soluþiilor de excavaresau, dacã este cazul, modificareaîntregului proiect de fundare ºiadaptarea acestuia la condiþiile geo-tehnice reale. Evident, toate modi-ficãrile proiectului iniþial se cuantificãprin creºterea costurilor ºi prelun-girea duratei de execuþie.

Cum poate fi evitat, sau mãcar dimi-nuat, acest hazard?

Câteva mãsuri preventive pot fi utile:• O informare geologicã generalã

asupra zonei extinse în care seaflã amplasamentul construcþiei cuprivire la posibilitatea existenþei unorcapcane geologice, între care se potnumãra ºi trovanþii;

• Dacã existã informaþii în acestsens, investigaþiile geotehnice trebuiesã fie precedate ºi, în continuare,acompaniate de investigaþii geofi-zice cu georadare, tomografii elec-trice º.a., care permit punerea înevidenþã ºi localizarea unor corpuristrãine, masive, cum sunt trovanþii,într-un mediu nisipos care le gãz-duieºte;

• În funcþie de informaþiile preli-minare, programul de investigaþiigeotehnice poate fi astfel conceputîncât sã permitã diminuarea la maxi-mum posibil a riscului de a întâmpinadificultãþi la realizarea excavaþiilor.

ALTE FORME DE EXISTENÞÃA CAPCANELOR GEOLOGICE

EMANAÞII DE GAZE NATURALEEXPLOZIVE

• Cazul 1Deflagraþie în subsolul unui bloc

de locuinþe dintr-un cartier munci-toresc, zona exploatãrii miniereComãneºti.

În urma anchetei efectuate dupãproducerea accidentului s-a ajuns laurmãtoarele concluzii:

• Sub blocurile construite în zonã,la adâncime relativ micã, se aflãstrate de lignit, cu grosimi moderate,în alternanþã cu nisipuri permeabile;

• Zãcãmintele de cãrbuni pot fiînsoþite de multe ori de gazeinflamabile, cunoscute sub numelede gazul grizu, acel gaz care, înactivitatea minierã, se face rãspun-zãtor de multe accidente cauzate deexploziile subterane;

• În cazul de faþã s-a consideratcã o cantitate de gaz grizu s-ainfiltrat prin nisipuri ºi pe unelefracturi, pânã sub fundaþia blocului.

Fig. 4: Zona Costeºti - Râmnicu Vâlcea. În primplan trovanþi de formã columnarã. In planul doi,trovanþi de formã sfericã, ovoidalã, platã etc. cu

dimensiuni variate, acumulaþi la bazaaflorimentului de nisip

Fig. 5: Mega trovanþi în zona aflorimentuluide nisip Costeºti - Râmnicu Vâlcea

�� urmare din pagina 51

continuare în pagina 54��

Page 53: RC Decembrie 2016 – pdf
Page 54: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201654

Din cauza unei etanºãri precarea fundaþiei, acesta a pãtruns relativuºor în încãperile de la subsol. A fostsuficientã o scânteie de la întrerupã-torul de luminã sau altã sursã pentrua produce deflagraþia.

De reþinut:Terenurile de fundare în care

sunt încorporate strate de cãrbune,cu excepþia turbei, nu ridicã de regulãprobleme deosebite din punct devedere geotehnic.

Faptul, bine cunoscut, cã zãcã-mintele de cãrbuni sunt de multe oripurtãtoare de gaze explozive trebuiereþinut. Programele de investigaþiigeotehnice ºi soluþiile de fundare aconstrucþiilor vor þine seama ºi deaceste posibile hazarduri.

• Cazul 2Explozia de gaze în galeria de

aducþiune Cireºu (Bâsca Mare) -hidrocentrala Nehoiaºu din cadrulamenajãrii hidroenergetice Siriu.

Galeria a fost executatã integralîn formaþiunile geologice ale fliºuluipaleogen în care cele care aparþinOligocenului, cunoscute ca princi-pala rocã mamã pentru zãcãmintelede petrol din România, ocupã un locfoarte important.

În lungul proces de evoluþie ageosinclinalului carpatic, fluidele(ape de zãcãmânt, petrol, gaze) can-tonate în roca mamã, sub acþiuneastresurilor tectonice, au fost puterniccomprimate ºi obligate sã migrezecãtre zonele marginale, cu deficitde presiune, localizându-se în aºanumitele structuri capcanã, formândimportante zãcãminte de petrol ºigaze, unele dintre acestea fiind înexploatare ºi în prezent. O micãparte din petrolul ºi gazele formateîn roca mamã au rãmas captive înaceastã formaþiune, sub formã demici acumulãri reziduale reþinute încapcane de tip boltã anticlinalã saucapcanã de falie.

Astfel de acumulãri reziduale depetrol ºi gaze, de mici dimensiuni ºicu o distribuþie haoticã, fãrã impor-tanþã economicã, nu au fost investi-gate ºi localizate. Însã, din punct devedere geologic - ingineresc, astfelde structuri pot genera incidenteimportante dacã nu sunt cercetate ºilocalizate în mod corespunzãtor.

În timpul executãrii, în galeriahidroenergeticã au fost semnalate

mai multe zone cu emanaþii de gazeîntre care unele cu debite semni-ficative.

Deºi existau informaþii cu privirela existenþa unor „pungi“ de gazmetan, acestea nu au constituit unimpediment pentru a continua exe-cutarea galeriei. Din nefericire, pe untronson de galerie a fost interceptatão acumulare mai mare de gazmetan, care s-a aprins ºi a produs odeflagraþie soldatã cu un mort, maimulþi rãniþi ºi pagube materiale sem-nificative.

Se pune întrebarea dacã acesthazard putea sã fie identificat, loca-lizat ºi evitat.

Rãspunsul corect este cã, maimult teoretic, era posibil de formulato soluþie garantatã. Geologii suntbine informaþi în legãturã cu proba-bilitatea existenþei unor astfel deacumulãri reziduale de petrol ºigaze, sub formã de pungi distribuitehaotic în masivul de rocã ºi de difi-cultãþile de localizare a acestora.

În acest context, singurele mãsuricare pot fi luate sunt monitorizareasemnalãrii apariþiei gazelor în lucrã-rile miniere ce se executã, funcþi-onarea eficientã a sistemelor decaptare ºi evacuare a gazelor ºi apli-carea mãsurilor de prevenire ariscurilor de aprindere a acestora.EMANAÞII DE APE ªI GAZE COROZIVE

Construcþiile, în general, dar înmod deosebit marile construcþii carepãtrund adânc în masivele de roci,vin inevitabil în contact cu apele sub-terane.

Dupã origine, se poate vorbi deurmãtoarele tipuri de ape subterane:

• Juvenile (endogene), care îºi auoriginea în zonele foarte adânci alescoarþei terestre, au legãturã cuactivitatea vulcanicã ºi ajung pentruprima oarã la suprafaþa terestrã.

• Meteorice sau vãdoase (exo-gene), sunt cele care urmeazã cir-cuitul: precipitaþii, infiltraþii în scoarþã,reveniri la suprafaþã sub formã deizvoare, intrarea în circuitul hidro-logic, evaporaþie ºi circuitul se reia.

În contact cu rocile ºi fluidelecare ocupã porii ºi fisurile dinmasivele de roci, apele subterane îºipot schimba compoziþia chimicãiniþialã prin mineralizare, devenindcarbogazoase, sulfuroase, sãrate etc.

În construcþii, caracterul agresival apelor subterane impune luarea

unor mãsuri foarte restrictive pentrua proteja betoanele, armãturile dinoþel, echipamentele electrice ºimecanice ºi chiar rocile din masivcare prezintã o anumitã vulnerabili-tate la alterarea chimicã.

Atenþia asupra prezenþei apelorpotenþial agresive chimic poate fiatrasã de denumirile toponimice alezonelor de interes: Sãrata, Slatina,Slãtioara, Slãnic, Sãrãþel, Murãtoa-rea, Pucioasa, Puturoasa º.a., pre-cum ºi de prezenþa izvoarelor deape mineralizate.

În structurile geologice foartecomplicate, cum este, de exemplu,fliºul, separarea ºi localizarea apelorsubterane dupã conþinutul chimicreprezintã o problemã foarte dificilãdar nu imposibil de rezolvat. Totuldepinde de costuri.

Studiu de caz: Barajul SiriuPrezenþa apelor mineralizate în

zona barajului Siriu a fost semnalatãcu foarte mult timp în urmã, subformã de izvoare minerale ºi ter-male, acestea fiind folosite pe planlocal în scopuri balneare ºi terapeu-tice. Emanaþii de ape minerale ºi ter-male au fost înregistrate ºi pegaleria hidroenergeticã dintre barajulSiriu ºi centrala hidroelectricã Neho-iaºu, cu o lungime de cca. 7 km.

În versantul stâng al amplasa-mentului barajului, a cãrui înãlþimemaximã este de 122,00 m, a fostexecutatã o reþea densã de galeriide drenaj, în scopul de a scoate ver-santul de sub influenþa subpresiu-nilor cauzate de infiltraþiile de apã pesub baraj ºi prin ocolirea acestuiaprin versant.

Pentru a creºte eficacitatea sis-temului de drenaj, din galerii s-auexecutat foraje cu adâncimi deordinul a 30-50 m, prin care sã poatãfi reduse subpresiunile de sub baraj.

Efectul forajelor de drenaj a fostunul neaºteptat. Acestea au func-þionat în regim uºor artezian expul-zând ape sulfuroase din care s-aseparat hidrogenul sulfurat, hidro-gen sulfurat care s-a rãspândit pegalerii ºi a intrat în contact cuechipamentele electrice ºi hidrome-canice pe care le-a corodat, uneori,pânã la scoaterea din funcþiune. Afost nevoie de mãsuri urgente pentrucaptarea ºi evacuarea acestora înafara amprizei barajului.

�� urmare din pagina 52

Page 55: RC Decembrie 2016 – pdf

Din cercetãrile efectuate a rezul-tat cã forajele de drenaj au deschisun acvifer cu ape sulfuroase, canto-nat în formaþiuni oligocene. Galeriilede drenaj de sub baraj au fost exe-cutate în formaþiuni eocene, repre-zentate prin Pânza de Tarcãu,alcãtuitã din alternanþe de gresii cal-caroase ºi marne.

Într-o aºezare stratigraficã nor-malã, peste depozitele eocene ar fitrebuit sã urmeze Oligocenul, con-siderat ca principala formaþiune geo-logicã, în care îºi au originea apelesulfuroase. Particularitãþile struc-turale ale zonei, sub forma unei suc-cesiuni de cute-falii, aratã cã, dincauza unei cutãri excesive, a fostposibilã o inversiune stratigraficã înurma cãreia formaþiunile Oligocene,mai noi, au ajuns sub Gresia de Tar-cãu, de vârsta mai veche (eocenã).

Importanþa acestui nou modelgeologic-structural a fost subesti-matã sau pur ºi simplu nu a fost înþe-leasã, pentru cã altfel nu se poatejustifica mãsura de a drena apeleacide, sulfuroase, din acviferul can-tonat în Oligocen ºi a le descãrca,liber, în galerii.

Ca soluþie de rezolvare a acesteisituaþii s-a adoptat captarea apelorsulfuroase din toate forajele caredreneazã acviferul cantonat înOligocen ºi evacuarea acestoraprintr-o conductã colector în afaraamprizei barajului. Soluþia s-a dove-dit eficientã, procesul de coroziune aechipamentelor metalice ºi alterareachimicã a rocilor s-a diminuat semni-ficativ, însã costurile de remediere apagubelor create de acest fenomenau fost semnificative.

CONCLUZII• Din cauza spaþiului editorial limi-

tat, articolul prezentat pune în dis-cuþie un numãr foarte mic de studiide caz privind „capcanele geolo-gice“, faþã de câte existã în realitateºi ar prezenta interes major pentruProiectarea geotehnicã.

• De multe ori, pe nedrept, privimnatura ca pe un adversar ce necreeazã nenumãrate probleme, darnu observãm generozitatea ei atuncicând ne oferã, gratis, la scãri pecare noi nu le putem reproduce, omultitudine de informaþii pe care, dinpãcate, prea puþin le valorificãm.

• Nu de puþine ori suntem induºiîn eroare de acceptarea necondi-þionatã cã o modelare matematicã,de exemplu, poate garanta adevãrulce stã la baza oricãrei cauze careproduce efecte. În domeniul Geolo-giei, o astfel de abordare poate fiuneori nu numai falsã ci ºi pericu-loasã. În acest context putem afirmacã practica geologicã tradiþionalã,bazatã pe observaþii directe ºi inves-tigaþii de teren, încã mai este ºi va finecesarã acum ºi în viitor.

BIBLIOGRAFIE1. BÃNCILÃ L., Geologia ame-

najãrilor hidrotehnice. Editura Teh-nicã, Bucureºti, 1989;

2. MARCHIDANU E., Stabilitateaversanþilor în zona acumulãrii Siriu.Revista HDROTEHNICA, vol. 54,nr. 8-9, 2006;

3. MUNTEANU MURGOCI G.,Terþiarul din Oltenia, cu privire lasare, petrol si ape minerale. AnaleleInstitutului Geologic Român, I,Bucureºti, 1908. �

Page 56: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201656

Greºeli frecvente la execuþia incintelor adânciîn mediul urban

ing. Nicolae RADUINEA - SC INFRACON SRL

Incintele adânci sunt, fãrã îndo-ialã, necesare, mai ales în cazulclãdirilor înalte, la care trebuie asigu-rate spaþiile tehnice ºi de parcare,precum ºi adâncimea de încastrareîn teren; dar ele sunt necesare ºi laclãdirile mai puþin înalte, la care suntproiectate unul sau mai multe sub-soluri.

Atunci când suprafaþa în plan asubsolurilor ocupã aproape în între-gime suprafaþa amplasamentului,nemairãmânând spaþiu suficientpentru executarea în taluz a sãpã-turii, sunt necesare elemente verti-cale de sprijinire (piloþi distanþaþi,piloþi compuºi, piloþi secanþi saupanouri de pereþi mulaþi - PM), carepermit execuþia sãpãturii la taluzvertical.

În funcþie de natura terenului, deadâncimea sãpãturii, de existenþaperimetralã a suprasarcinilor etc., pelângã elementele verticale de spri-jinire pot fi necesare ºi elemente desusþinere (ºpraiþuri orizontale sauînclinate), acestea asigurând condi-þiile de rezistenþã, dar ºi de defor-maþie.

Atunci când nivelul apei subte-rane se aflã la o adâncime mai micãdecât adâncimea sãpãturii, estenecesar un sistem de epuizmentcare sã asigure executarea „în uscat“a sãpãturii finale.

Realizarea incintelor adânci estereglementatã prin [1] din Biblio-grafie.

Dupã cum s-a arãtat în introdu-cere, în România incintele adânci auproliferat dupã anul 2000, de atuncimetodele de proiectare ºi execuþieîmbunãtãþindu-se cu fiecare an.

Prezentul articol s-a întocmit înideea cã „greºeala recunoscutãpoate fi pe viitor evitatã“.

GREªELI FRECVENTE CARE SE FAC,INDIFERENT DE TIPUL ELEMENTELOR

DE SPRIJINIREO greºealã frecventã la incintele

adânci se face încã de la Studiulgeotehnic, prin faptul cã nu se exe-cutã foraje suficiente, nici ca numãr,nici ca adâncime ºi apoi, stratificaþiase extinde greºit pe tot amplasa-mentul. Din pãcate, proiectanþiiacceptã astfel de situaþii pentru a nu„pierde“ lucrarea, concurenþa având,în aceastã situaþie, efecte defavora-bile. Se adoptã, de exemplu, otehnologie de forare în uscat sausub protecþie de noroi bentonitic,care într-o zonã a amplasamentuluipoate sã nu fie corectã. Astfel, într-uncapãt al amplasamentului umpluturade pãmânt poate avea grosimi multmai mari (de 4-5 m) iar dacã s-ar fiºtiut, s-ar fi adoptat tehnologia deforare cu tubaj recuperabil.

Tot cu ocazia Studiului geotehnic,nu se fac sondaje deschise dedezvelire a fundaþiilor vecine iar laexecuþie apar surprize: fie fundaþiavecinã are „bavuri“ de la turnarea

betonului în pãmânt, fie prezintãevazãri ce trec de limita de propri-etate, fie fundaþiile vecine suntsuperficiale (de 20-40 cm înãlþime) ºiuneori stau pe umpluturi dificile. Înastfel de situaþii, sub presiunea tim-pului, se recurge la soluþii greºite: fiese sparge fundaþia vecinã, fie se„plombeazã“ cavernele de sub talpafundaþiei cu pãmânt îndesat necores-punzãtor. Dacã se ºtia de la Studiulgeotehnic, se proiectau subzidiri (cuacordul vecinului), sau se executau,în prealabil, colþari din beton armatexecutaþi pe ploturi, în ºah, ca lasubzidiri, fie se înãlþa terenul adia-cent calcanului vecin, realizându-seo banchetã de pãmânt compactat, lagrinda de coronament, pe piloþi, pen-tru ca sã nu fie nevoie sã se sapesub talpa fundaþiei vecine (fig. 1).

Prin astfel de soluþii, calcanul vecinpoate fi protejat în siguranþã.

În perioada 2000-2015 rar au fost zile, mai puþin iarna, în care (cel puþin în Bucureºti) sã nu fie câtevaincinte adânci în execuþie. Ele au fost proiectate de un numãr din ce în ce mai mare de proiectanþi ºi exe-cutate, la început, de 2-3 firme, pentru ca în anii 2006-2009 acestea sã fie peste 15.

Autorul ºi-a fãcut un obicei de a analiza nu numai incintele executate dupã propriile proiecte, dar ºi pecelelalte. De fiecare datã a fost câte ceva de învãþat, fie din idei valoroase, fie din greºeli.

Fig. 1: Sprijinirea calcanului vecin în cazul unorfundaþii superficiale (20-30 cm)

Page 57: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 2016 57

Uneori, la forarea piloþilor sau apanourilor de pereþi mulaþi, nu seînregistreazã corect stratificaþia,copiindu-se, pur ºi simplu, cea dinStudiul geo ºi astfel nu se poate faceo analizã a eventualelor incidente ceapar pe parcursul execuþiei.

Nu se face calculul sprijinirilor pefaze de execuþie ºi astfel, într-oprimã fazã, apar în ºpraiþuri forþe decompresiune, iar ulterior, pe mãsurãce se excaveazã, pot apãrea forþede întindere, pentru care nu a fostprevãzutã o ancorare suficientã înelementul de b.a.; din aceastã cauzãapar deformaþii excesive.

Nu se verificã tot timpul verticali-tatea elementelor de sprijinire ºi, dincauza înclinãrii lor, fie se intrã înadâncime în terenul vecinului, fie semicºoreazã gabaritul subsolului,fãcându-se, apoi, tot felul de com-promisuri (fig. 2).

Nu se calculeazã corect volumulde beton necesar, piloþii sau pano-urile de PM rãmânând cu beton subcotã; completarea cu beton a 2-a ziconduce la rosturi de turnare ceslãbesc local rezistenþa.

Nu se explicã, pe înþelesul veci-nilor, necesitatea montãrii pe casalor a unor reperi pentru monitorizare,pornindu-se un „rãzboi“ care nu facebine niciuneia dintre pãrþi.

La piloþii secanþi ºi la panourilePM, dupã demontarea grinzilor exte-rioare de ghidaj, nu se umple spaþiulcu pãmânt argilos, bine compactat

iar apoi se produc infiltraþii de apãdin ploi în spatele sprijinirii, mãrind ºimai mult împingerea pãmântului; estebine ca, în suprafaþã, sã se aºtearnãºi folii de plastic bine ancorate.

INCINTE EXECUTATECU PILOÞI FORAÞI DE SPRIJIN SAUCU PANOURI DE PEREÞI MULAÞILa forarea piloþilor cu tubaj recu-

perabil în nisip sau în nisip cu pietriº,sub nivelul apei, la fiecare marº,odatã cu pãmântul, se scoate ºi ocantitate de apã, creându-se odenivelare între apa din exteriorul ºicea din interiorul forajului (fig. 3);sondorii spun frecvent cã a apãrut„nisip refulant“, când de fapt acestfenomen poate fi stãpânit cu apã deaport (de la reþea sau dintr-o habãalãturatã).

Tot la piloþii foraþi cu tubaj recu-perabil se sapã sub ºiul tubului iardacã terenul este nisipos se formea-zã caverne, care dupã turnare seumplu cu beton, care, ulterior (laexcavare), sunt sparte în condiþiigrele. Este necesar ca ºiul tubului sãfie înfipt tot timpul în avans cu celpuþin 1 m faþã de talpa forajului, iarînfigerea sã se facã numai prin pre-sare simultanã cu luvoaiere (miºcarede du-te-vino pe orizontalã).

La piloþii foraþi sub protecþie denoroi bentonitic, ca ºi la panourilePM, uneori nu se respectã caracte-risticile noroiului. În timpul betonãriise pãstreazã mai ales noroiul încãr-cat cu nisip ºi astfel turta de ben-tonitã este groasã de câþiva cm,

piloþii sau panourile apãrând cuarmãturã la vedere, iar între panouripot apãrea zone de infiltraþie a apei.De aceea, este necesar ca, înaintede betonare, sã se verifice noroiuliar dacã nu corespunde, sã fieînlocuit, noroiul vechi trecându-seprin instalaþia de deznisipare.

La piloþii secanþi de sprijin, uneorinu se respectã reþeta betonului dinpiloþii primari, folosindu-se bentonitãhidratatã în cantitate redusã. Laexcavare sub nivelul apei subterane,apa se infiltreazã prin corpul aces-tora, astfel cã epuizmentul se exe-cutã în condiþii dificile.

La realizarea panourilor de PMtrebuie folosite bene bicablu demare greutate (10-12 tf) sau benehidraulice. Dacã se folosesc benebicablu cu micã greutate (5-7 tf),acestea nu se pot înfige în nisipul cupietriº îndesat sau în argila vârtoasãºi se recurge la execuþia bãtãilor,creându-se ºocuri, urmate de prãbu-ºiri locale ale nisipului ºi formarea decaverne.

De multe ori, la proiectarea incin-telor se preferã, pentru economie,folosirea ºpraiþurilor înclinate, dar sepierd din vedere costurile ºi necazu-rile legate de strãpungerea pereþilorºi plãcilor, plus „tocarea“ ºpraiþurilorcu ocazia recuperãrii lor (fig. 4).

Fig. 2: Înclinarea elementelor de sprijinire conducela decizii de compromis

Fig. 3: Apariþia nisipului aºa-zis „refulant“ Fig 4: ªpraiþuri înclinate cu strãpungere radier,placã, perete de b.a.

continuare în pagina 58��

Page 58: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201658

INCINTE EXECUTATECU PILOÞI FORAÞI COMPUªI

IN SISTEM „BERLINEZ”(PROFILE METALICE ªI DULAPI DIN LEMN)

De multe ori nu se asigurã verti-calitatea profilelor HEA ºi ulterior,dulapii din lemn care se taie în prea-labil fie nu mai încap între profile, fiesunt prea scurþi.

Uneori se sapã prea mult înspatele profilelor iar dupã introdu-cerea dulapilor, rãmân spaþii înspatele lor, prin care pãtrunde apãdin precipitaþii. Normal, sãpãtura tre-buie fãcutã cu câþiva cm în faþa po-ziþiei viitoare a dulapilor. Este bineca, la primul dulap, sã se montezeun cuþit (din cornier), care, prinbaterea dulapilor, sã racleze sur-plusul de pãmânt.

Când în spatele dulapilor rãmânspaþii este bine ca acestea sã seumple imediat cu nisip burat, iar lasuprafaþã, cu argilã bine compac-tatã, eventual ºi prin montarea uneifâºii din folie de plastic.

De multe ori nu se introducdulapii simultan cu excavarea ºidupã câteva ore, sau chiar a 2-a zi,apar prãbuºiri locale de pãmânt.Dulapii trebuie introduºi tot timpul pesus, în spatele tãlpilor profilelor, ast-fel ca, prin batere, sã se asigure tottimpul sprijinirea în siguranþã.

În multe cazuri, se foloseºte spri-jinirea „berlinezã“ ºi pentru terenurinisipoase. Ori, este ºtiut cã, în nisipuri,este imposibil de stãpânit curgereaacestora (fig. 5).

LUCRÃRI DE EPUIZMENT LA INCINTEUneori, la proiectare, nu se cal-

culeazã echilibrul forþelor de jos însus ºi de sus în jos, astfel încât seumflã fundul sãpãturii, umflãri careapoi se transformã în tasãri. Dacãs-ar efectua calculul, s-ar puteastopa fenomenul prin proiectareapuþurilor cu rol dublu: de denivelare,dar ºi de depresionare.

Alteori, nu se face calculul epuiz-mentului ºi se merge orbeºte(vãzând ºi fãcând). Se porneºteepuizmentul cu 1-2 puþuri, pentru camai apoi sã se constate cã nu suntsuficiente. Ulterior, în incinta excavatãeste mult mai dificilã executarea depuþuri suplimentare, mai ales cã sefac ºi sub presiunea timpului.

Nu se face diferenþa între puþuriperfecte ºi puþuri imperfecte. Suntsituaþii în care sunt de preferat puþurimai lungi (perfecte) ºi mai puþine,decât puþuri mai scurte (imperfecte),dar mai numeroase.

Se fac puþuri cu diametru mic(30-40 cm), la care execuþia coroa-nei inelare filtrante este dificilã(fig. 6), rãmânând zone neacoperitecu material filtrant, mai ales dacãintroducerea acestuia nu se face înporþii mici.

Se începe excavaþia fãrã verifi-carea coborârii apei, iar apoi se stã,aºteptând sã coboare apa. Nu seface verificarea vizualã a canalizãriiºi nici calcule privind posibilitateapreluãrii apelor pompate de cãtreaceasta.

La echiparea puþurilor se folo-

sesc þevi din plastic dar nu se instru-

iesc mecanicii de pe utilajele de

sãpare, referitor la protejarea lor (cu

sãparea manualã în jurul þevilor) ºi

astfel se scot din uz unul sau mai

multe puþuri.

Nu se aprovizioneazã ºantierul

cu un generator electric de rezervã

ºi astfel, în caz de panã de curent

electric, se poate inunda incinta, cu

consecinþe grele, mai ales dacã

acest lucru se întâmplã în timp ce se

monteazã fierul din radier.

Nu se prevãd pompe de rezervã

iar când se arde o pompã, apar

dezechilibrãri ale epuizmentului.

De multe ori se aprovizioneazã

pompe cu debit suficient, dar se

pierde din vedere înãlþimea de refu-

lare necesarã.

Nu se verificã debitul solid din

apa pompatã ºi astfel se extrage

material fin din terenul de fundare,

urmând degradarea acestuia.

CONCLUZIIMulte dintre deficienþele sem-

nalate pot pãrea banale pentru spe-

cialiºti dar, în unele cazuri, pot fi

pierdute din vedere, astfel cã pre-

cizarea lor poate fi utilã.

Este bine ca multe dintre greºe-

lile semnalate sã fie detaliate în

Caietele de sarcini, astfel încât sã se

previnã repetarea lor.

Este util, totodatã, ca înaintea

începerii lucrãrilor, Proiectantul sã

poarte o discuþie pe ºantier cu exe-

cutanþii, pentru a se asigura cã s-a

înþeles necesitatea execuþiei corecte a

fiecãrui detaliu sau fazã tehnologicã.

BIBLIOGRAFIE1. xxx - Normativ privind cerinþele

de proiectare si execuþie a excavaþi-

ilor adânci în zone urbane — indica-

tiv NP120-2013. �Fig. 6: Goluri în coloana circularã filtrantãFig. 5: Curgerea nisipului

în cazul sprijinirilor berlineze

�� urmare din pagina 57

Page 59: RC Decembrie 2016 – pdf
Page 60: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201660

Intervenþii structuraledupã cutremurele din 10 noiembrie 1940 ºi 4 martie 1977,

la bisericile de rit ortodox în RomâniaMircea MIRONESCU, Adrian Mircea STÃNESCU, Teodor BROTEA,

Radu COMÃNESCU, Daniel PURDEA, Mircea V. STÃNESCU – SC MIRO GRUP SRL

La noi, reglementãrile privind acþi-unile seismice, care au cauzat celemai multe avarii ºi distrugeri ale con-strucþiilor, au apãrut dupã cutremuruldin 10 noiembrie 1940, iar ingineriaseismicã s-a nãscut, la nivel mondial,în 1956 la Conferinþa mondialã pen-tru aceastã disciplinã, de la Berkely,California. Într-un asemenea contextnu trebuie sã ne mire cã ce s-a fãcutla noi în þarã în trecut, înainte de1940 dar ºi dupã, poartã amprentaacestor condiþii ºi realitãþi.

Dupã cutremurul din 4 martie1977 au fost intensificate abordãrileºtiinþifice ºi cele cu caracter regle-mentat, la intervenþiile structuraleºi pentru construcþiile monumenteistorice.

Identificând cât mai obiectivaceste aspecte din trecut, judecân-du-le în lumina cunoºtinþelor actuale,este bine ca, privind spre viitor, sãluãm deciziile cele mai potriviteatunci când intervenim la structurilemonument istoric, aºa cum sunt omare parte a bisericilor de rit ortodoxde la noi din þarã.

Conformarea, alcãtuireaºi mecanismele de avariere

la bisericile de rit ortodox din RomâniaAºa cum apare în referinþele

bibliografice [1], [2] ºi [3], din punctde vedere funcþional bisericile de ritortodox se încadreazã în categoria“construcþii de cult”, iar din punct devedere arhitectural structural, în ca-tegoria clãdirilor de tip “salã”, bisericicreºtine de rit ortodox, cu plan drept-unghiular, treflat sau cruce greacãînscrisã.

Sunt date exemple de confor-mare ºi de mecanisme de avariereale suprastructurilor ºi fundaþiiloracestora la acþiuni seismice pentrutrei biserici din [3], Biserica dinBorzeºti (1493-1494 - ªtefan celMare, fig. 1), Biserica MânãstireaCozia (1393 – Mircea cel Bãtrân, fig. 2),Biserica domneascã de la Târgoviºte(1583 – Petru Cercel, fig. 3).

Bisericile de rit ortodox din lemn,mai ales cele maramureºene, careau o tipologie caracteristicã, nu suntanalizate în aceastã comunicare,afectarea lor la acþiuni seismice nefi-ind semnificativã.

Bisericile din lemn sunt afectate,cu preponderenþã, de acþiunea vân-tului, de atacul biologic al insectelor,de factorii de mediu (umiditatea, în

Este cunoscut faptul cã, din cauza condiþiilor naturale, la noi în þarã s-a dezvoltat, în decursul istoriei,mai mult o “civilizaþie a lemnului” ºi mai puþin “a pietrei”.

Structurile de rezistenþã ale acestor construcþii, din lemn, zidãrie de cãrãmidã, piatrã sau mixtã, piatrãcu cãrãmidã, cu materiale de calitate medie spre slabã, mai ales la elementele structurale ale construcþiilordin zonele seismice, au fãcut ca puþine construcþii din epoca în care în Europa apuseanã înfloreaRenaºterea sã dãinuiascã în forma ºi starea originalã, pânã astãzi.

Problemele de restaurare abordate ºtiinþific ºi apoi cu tendinþã de reglementare prin norme ºi mai alesde intervenþii structurale în cadrul restaurãrii lor au apãrut la mijlocul secolului XX, marcate de Carta de laAtena 1930 ºi Veneþia 1964.

Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3

Page 61: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 2016 61

principal) de lipsa de durabilitate,mai ales atunci când nu au fosttratate corespunzãtor rezemãrileacestora pe fundaþii.

Schematic ºi rezumativ, confor-marea ºi alcãtuirea bisericilor de ritortodox de la noi din þarã pot fidescrise dupã cum urmeazã (vezi ºifig. 4):

• I: Zona este alcãtuitã din parteasuperioarã a turlei sau turlelor, carepot fi poziþionate pe naos, pronaossau exonartex. Aceste elementestructurale pot avea forme diferite înplan (la exterior: hexagon, octogonetc.; la interior rotunde), acoperire(cu forme diferite de ºarpante ºiînvelitori în Muntenia ºi Moldova ºiînchise la partea superioarã cu bolþistructurale sau false ºi deschise lapartea de jos în majoritatea cazu-rilor), sau diferite tipuri de alcãtuiredin diferite materiale (zidãrie decãrãmidã cu diferite grosimi ºi formesau structurã spaþialã din elementede lemn ºi cãrãmidã).

• II: Este zona cuprinsã întreintradosul pãrþii finite a bisericilor ºiînvelitoarea lor. Aceasta include ele-mentele structurale ale acoperi-ºurilori bisericilor ºi, de asemenea,subzona de bazã a turlelor, sau”butucul” (IIa). Elementele structuraledin aceastã zonã II pot fi, de regulã,sub formã de arce ºi bolþi cuºarpante simple pe scaune de lemnsau structuri spaþiale sub formã deferme din lemn, cu diferite alcãtuiri ºiforme. Sub zona de bazã IIa, dinzidãrie, sunt forme pãtrate de zidãrie,rezemate pe arce cu pandantivi pen-tru racordarea la formele poligonaleale turlelor.

• III: Este partea de suprastruc-turã a bisericilor, care face legãturaîntre zona structuralã de acoperiº IIºi partea de infrastructurã – fundaþii.

Aceastã zonã poate avea confor-mãri ºi alcãtuiri diferite. În cuprinsulei pot exista, de regulã, zonele dealtar, naos, pronaos, exonartex ºipridvor, cu pãrþi precum cafasul saubalcoane, pentru cele care sunt ca-tegorisite cu formã în plan crucegreacã înscrisã. Bisericile amplasateîn zone seismice au la exterior, înmulte cazuri, contraforþi, de regulã

adãugaþi dupã cutremurele puter-nice; aceºti contraforþi pot fi adãugaþiºi la bisericile la care, din împre-jurãrile cauzate de forma ºarpanteiºi a învelitorilor grele, au rezultatîmpingeri ºi deformaþii exagerate alepereþilor longitudinali.

Materialele care alcãtuiesc aceastãzonã pot fi piatrã cu mortar de var,piatrã ºi cãrãmidã cu mortar de var,cãrãmidã cu mortar de var sau mor-tar, ciment ºi var pentru cele mai noi.În puþine cazuri se pot întâlni pereþi,cu coji de piatrã sau piatrã ºicãrãmidã la exterior ºi umpluturi de

piatrã mãruntã ºi mortar de var lamijloc (sistemul tristrat).

În grosimea zidurilor, la baza lormai ales ºi la partea superioarã agolurilor din corpul bisericilor, se potîntâlni centuri de lemn sau platbandemetalice înglobate.

• IV: Zona IV – infrastructura (fun-daþiile) are, în majoritatea cazurilor,adâncimi cuprinse între 0,80 m ÷1,50 m, dincolo de adâncimea deîngheþ a amplasamentului. Sunt,însã, ºi destule cazuri în careaceastã adâncime este mai micãdecât adâncimea de îngheþ.

Fig. 4

continuare în pagina 62��

Page 62: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201662

Materialele din care sunt execu-tate aceste fundaþii sunt: zidãria,blocurile de piatrã cu mortar de varsau var ºi ciment, zidãria combinatãcu piatrã, dar sunt ºi unele în careliantul folosit a fost cel rezultat dinargilele din zona amplasamentului.

• V: Terenul de fundare (zona V)este terenul situat sub cota terenuluinatural, la adâncimea fundaþiilorconstrucþiilor, inclus în bulbi cudimensiunea medie de cca. 2B, încare B este lãþimea tãlpii fundaþiilor.

În timpul acþiunilor seismice zonade interacþiune dinamicã teren -structurã aratã sub formã de bulb, cudimensiuni legate de dimensiunile înplan ale construcþiei, adâncimea de

fundare a acesteia ºi natura terenu-lui de fundare – aproximativ 1,5 Lmax,în care Lmax este cea mai maredimensiune în plan a bisericii.

Mecanismul de avarierea bisericilor de rit ortodox

În figura 4, în plan ºi elevaþie,este arãtat mecanismul de avarierea bisericilor de rit ortodox, meca-nism pus în evidenþã, din punct devedere structural, de profesorulAlexandru Ciºmigiu [1].

Esenþa acestei modelãri a meca-nismului de avariere structuralãconstã în faptul cã planurile derupere în pereþii structurali trec pringolurile de uºi ºi ferestre, pentruplanurile verticale de rupere ºi se

continuã în zonele de arce ºi bolþi,atât pe direcþia longitudinalã prinmijlocul structurii, cât ºi pe direcþietransversalã, fiind legate de planurilede rupere din pereþi.

Avarierile turlelor se pot produceprin mai multe feluri de mecanisme,în funcþie de conformarea ºi alcã-tuirea acestora, a butucului pe carestau sau a felului în care butuculeste rezemat pe sistemul de arce ºipandantivi sau direct pe elementeleverticale de contact ale structurii bi-sericii, pentru sistemul de elementecomponente de zidãrie. De regulã,avarierea sau ruperea ºi prãbuºireaturlelor s-a produs deasupra butucu-lui, dar sunt ºi cazuri în care s-auprodus în butuc.

Pentru turlele din lemn, aºezatepe elemente de zidãrie sau pe fermesau sistem de rezemare cu grinzi dinlemn, mecanismele de avariere suntevident diferite ºi ele se manifestã,cu preponderenþã, în zonele de con-tact ale elementelor orizontale dinlemn în contact cu pereþii sau pilaºtride zidãrie.Intervenþiile structurale dupã cutremurelede la 10 noiembrie 1940 ºi 4 martie 1977

Este cunoscut faptul cã inter-venþiile structurale în cunoºtinþã decauzã au fost efectuate, la noi înþarã, la construcþiile existente ºi deciºi la biserici, dupã cutremurul din1940, dar mai ales dupã cel din1977. Înainte de 1940, în afara inter-venþiilor controversate fãcute deAndré Lecomte de Nouy, au fostfãcute, în general, lucrãri de reparaþii.

La construcþiile cu valoare de mo-nument istoric, intervenþiile au fostfãcute sub egida Comisiei Monu-mentelor Istorice, care funcþioneazãla noi începând cu anul 1892, cu oîntrerupere în perioada 1948-1990,pânã astãzi.

Intervenþiile au fost fãcute por-nind de la nivelul de cunoºtinþe alperioadei respective, cu tehnicile ºimaterialele avute la dispoziþie înacea perioadã. Astfel, s-a intervenit,în perioada dintre cele douãcutremure mari din 1940 ºi 1977, îngeneral prin repararea ºi consoli-darea turlelor, prin introducerea detiranþi metalici, prin subzidiri ºicãmãºuieli. Fig. 5: Consolidare cu reþea de bare înglobate

Foto 1

�� urmare din pagina 61

Page 63: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 2016 63

La cazul pe care îl dãm de exem-plu, respectiv Biserica Kretzulescu,la care am intervenit dupã cutremu-rul din 1977, dupã cutremurul din1940 interveniserã douã persona-litãþi cunoscute, arhitectul Balº ºiprofesorul A. Beleº.

În cadrul lucrãrilor de restaurareîntreprinse dupã cutremurul din1940 la biserica Kretzulescu, în zonelepereþilor avariaþi de cutremure s-auintrodus în pereþii de zidãrie profilemetalice pentru refacerea legãturiloriar pãrþile rezidite pentru turle au fostaºezate pe o reþea de grinzi dinbeton armat, rezemate pe pereþiistructurali ai bisericii. Pentru turles-a executat o reþea de elementeverticale ºi orizontale în dreptulferestrelor, din beton armat.

Intervenþiile noastre dupã cutremuruldin 1977 la Biserica Kretzulescu auconstat din: legarea reþelei existentede grinzi de la baza turlelor, reþeaexecutatã la intervenþia precedentã,de centuri noi realizate la parteasuperioarã a bisericii, din refacereariglelor de cuplare, complet avariate,ale turlelor, din construirea unui sis-tem de elemente din b.a. în planulpridvorului ºi din legarea acestuia dereþeaua de centuri de la parteasuperioarã a bisericii. Au fost, deasemenea, injectate fisurile, au fostintroduse bare orizontale în gãuriforate în zona de la partea supe-rioarã a bisericii ºi a fost executatã oreþea de gãuri în zig-zag, umplute cumaterial hidrofug, pentru a asigurahidroizolaþia orizontalã (Foto 1).

Au fost introduse bare din oþelorizontale înglobate în gãuri forate lapartea superioarã a pereþilor struc-turali (fig. 5).

Este de subliniat ºi faptul cã, pen-tru aceastã bisericã, cu ocazia inter-venþiilor amintite, s-a fãcut un proiectcomplet, avizat de Ministerul Culturii,în vederea izolãrii bazei (fig. 6),proiect care, din pãcate, nu s-a rea-lizat, mai ales din cauza inerþiei con-siliului parohial.

Evaluarea analiticã, prin calcul,a situaþiei existente

ºi justificarea intervenþiilor structuraleEste cunoscut faptul cã, pânã la

cutremurul din 10 noiembrie 1940,conformarea, dimensionarea ºi alcã-tuirea structuralã s-au bazat maimult pe intuiþie ºi experienþe ºi maipuþin pe cunoºtinþe ºi calculeinginereºti.

Pentru douã treimi din teritoriulþãrii noastre, care înseamnã zone cuseismicitate ridicatã, evaluãrile situ-aþiei existente ºi intervenþiile struc-turale s-au fãcut fãrã afi luatã în considerareacþiunea seismicã.

Modelãrile fizice ºievaluãrile prin calcul sefãceau preponderentpentru acþiunile statice,gravitaþionale, bazatepe determinarea unoreforturi normate sec-þionale necesare, com-parate cu eforturilecapabile rezultate dinvalori obþinute prinluarea în considerare arezistenþelor admisibileºi cel mult, cu rareexcepþii, la acþiuni alevântului sau cutremuru-lui, exprimate ca forþeechivalente acþionândlateral.

Aºa cum s-a mai spus, dupã1956 pe plan mondial, la noi dupã1963, atunci când a apãrut primulnormativ pentru protecþie la cutre-mure a construcþiilor, au fost fãcuteºi primele modelãri ºi evaluãri princalcul pentru construcþiile monumentistoric, inclusiv pentru bisericile de ritortodox.

Profesorul Alexandru Ciºmigiu[1] a pus în evidenþã pentru biseri-cile de rit ortodox mecanismul derupere cauzat de acþiunile combi-nate, cutremur ºi gravitaþie, ºi a sta-bilit un concept de consolidare aacestora. Conceptul prevedea oreþea spaþialã din elemente verticaleºi orizontale din beton armat, plasatela nivelul fundaþiilor, înglobate înpereþii bisericilor, a turlelor ºi lanivelul podului.

Fig. 6

Fig. 8: Model bielã - tirant

Fig. 7

continuare în pagina 64��

Page 64: RC Decembrie 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� decembrie 201664

Sistemul de intervenþii structuralepropus conþinea, mai întâi, repara-þiile structurale executate sub formãde injectãri, matãri, reþeseri, pentrucare profesorul A. Ciºmigiu [1] a dat

reþete ºi îndrumãri tehnologice derealizare. Intervenþiile restabileau,în primul rând, rigiditatea ele-mentelor ºi în micã mãsurã, rezis-tenþa lor.

La determinarea forþei statice late-rale echivalente au fost luate în consi-derare valori ale acceleraþiei de bazãa amplasamentului ag = 0,10 ÷ 0,30g,cu amplificãrile dinamice în funcþiede rigiditatea globalã a construcþiilor,exprimate prin perioada fundamen-talã de oscilaþie, prin coeficientul deamplificare dinamicã β = 2,50 ÷ 2,75pentru corpul bisericilor ºi β = 5,0pentru turle.

La aceºti doi coeficienþi s-auadãugat coeficientul de reducere aforþei tãietoare de bazã, cu modulsau modurile de vibraþie luate înconsiderare, pentru modul funda-mental în general ε = 0,50 ÷ 0,90 ºifactorul de reducere datoritã redundan-þei ºi a ductilitãþii Φ = 1/q = 0,4 ÷ 0,65.

Pentru construcþiile cu valoarede monument istoric a fost luat înconsiderare coeficientul de amplifi-care a forþei echivalente cu valoareγ = 1,2 ÷ 1,4.

Pentru calculul capacitãþilor derezistenþã a elementelor se foloseaurezistenþe admisibile ale materialelorsau rezistenþe caracteristice, cu coe-ficienþi parþiali de siguranþã ~1,2.

Pentru zonele seismice dinRomânia, în afara celor din Transil-vania, un mod de abordare foartecondensat pentru evaluarea prin cal-cul la acþiuni seismice, cel propus deprof. A. Ciºmigiu în [1], putea fi apli-cat cu succes la evaluarea inter-venþiilor sub formã de carcasãspaþialã alcãtuitã din elemente debeton armat (fig. 7).

Modelele propuse de noi în [4] ºi[5], incluse parþial ºi în [2], au presu-pus posibilitatea luãrii în considerarea caracteristicilor dinamice ale con-strucþiilor ºi a mecanismelor derupere, cu interpretarea energeticã arãspunsului construcþiilor la acþiuneaseismicã.

Trebuie subliniat cã modelele noipropuse, bielã-tirant (fig. 8), macro-modelãrile (fig. 9 - 10), ca ºi micro-modelãrile cu elemente finite, cu legiconstitutive cât mai apropiate de ca-racteristicile materialelor ºi ale efor-turilor, în corelare cu deformaþiile dela stadiul incipient de solicitare pânãla stadiul final de rupere (colaps), facposibilã, în stadiul actual, o maibunã apropiere de fenomenele ºi

Fig. 9: Macromodele pentru elemente structurale din zidãrie

Fig. 10: Macromodele pentru elemente ºi structuri din b.a.

�� urmare din pagina 63

Page 65: RC Decembrie 2016 – pdf

explicaþiile acestora, ale acþiunilorluate în considerare pentru con-strucþiile ºi structurile existente,inclusiv pentru cazul bisericilor de ritortodox.

ÎN LOC DE CONCLUZII,ÎNVÃÞÃMINTE PENTRU VIITORIntervenþiile structurale la construc-

þiile existente, dupã cutremurele din10 noiembrie 1940 ºi 4 martie 1977,s-au efectuat cu mijloacele ºicunoºtinþele existente în perioadelerespective, cu un plus de calitatedatorat atât echipelor, cât mai alesliderilor echipelor care au participatla aceste intervenþii, pentru bisericilede rit ortodox.

Amintim câþiva dintre aceºtia:prof. A. Beleº, ing. L. Cora, prof. A.Ciºmigiu, ing. E. Þiþaru, ing. C.Pavelescu, ing. L. Spoialã, prof. ing.M. Criºan.

Generaþia actualã are la îndemânãmult mai multe mijloace. Trebuie sãpunã, însã, mai mult suflet, pentrucã acest aspect este deficitar încomparaþie cu perioada generaþiilorprecedente.

Trebuie subliniat cã, pe lângãtehnicile, tehnologiile ºi evaluãrileprin calcul tot mai perfecþionate pen-tru repararea ºi consolidarea struc-turilor monumentelor istorice ºi deciºi bisericilor de rit ortodox, ingineriiconstructori trebuie sã þinã seama ºide problema izolãrii hidrofuge ºitermice a construcþiilor, respectiv ter-moizolarea podurilor bisericilor, pre-cum ºi hidroizolarea cu diversetehnici a bazei pereþilor structurali.

Cea mai bunã ºi eficientã metodãrãmâne, în momentul de faþã, izo-larea bazei, atât din punct de vederestructural global, cât ºi din punct devedere al hidroizolãrii.

În rest, intervenþiile structuraletrebuie sã fie fãcute cu respect câtmai mare pentru monumenteleistorice respective, cu metode câtmai apropiate de cerinþele funda-mentale ale doctrinelor de restau-rare ºi sã lãsãm, mai bine, pentruviitor rezolvãrile cât mai apropiate desoluþiile optime sau maximale.

BIBLIOGRAFIE1) Monografie – Prof. Alexandru

Ciºmigiu, ed. Monitorul Oficial;2) Metodologie pentru evaluarea

riscului ºi propunerile de intervenþiela structurile construcþiilor monu-mente istorice în cadrul lucrãrilor derestaurare ale acestora – MP 025-04;

3) Reglementare – ”Identificarea,inventarierea ºi completarea fiºeitehnice pentru lucrãrile de intervenþiiîn primã urgenþã la construcþiilemonumente istorice, vulnerabile laacþiuni seismice ºi care prezintãpericol public” – Faza 1, Capitol 1.1– Patologie ºi Tipologii, INMI,Bucureºti, 2003;

4) Intervenþii structurale pe bazaprincipiilor de restaurare reflectate înreglementarea armonizatã cerinþelorICOMOS ºi SREN, M. Mironescu ºialþii, Revista AICPS 4/2014;

5) Reactualizãri ale problemelorlegate de evaluãrile prin calcul ºiintervenþiile structurale la construcþiiexistente cu structuri de zidãrienearmatã, M. Mironescu ºi alþii,Revista AICPS 4/2013. �

Page 66: RC Decembrie 2016 – pdf

„Revista Construcþiilor“ este o publicaþie lunarã care se dis-tribuie gratuit, prin poºtã, la câteva mii dintre cele mai importantesocietãþi de: proiectare ºi arhitecturã, construcþii, fabricaþie, import,distribuþie ºi comercializare de materiale, instalaþii, scule ºi utilajepentru construcþii, beneficiari de investiþii, instituþii centrale aflate înbaza noastrã de date.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materialeºi tehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, inter-viuri, comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care seconfruntã societãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la

evenimentele legate de activitatea deconstrucþii, prezentãri de firme, informa-þii de la patronate ºi asociaþiile profesio-nale, sfaturi economice ºi juridice etc.

Întreaga colecþie a revistei tipãrite, înformat .pdf, poate fi consultatã pe site-ulnostru www.revistaconstructiilor.eu.În plus, articolele de prezentare a mate-rialelor, tehnologiilor, utilajelor ºi echipa-mentelor publicate în Revista Construcþiilorsunt introduse ºi în site-ul nostruwww.revistaconstructiilor.eu, sitecare are în prezent între 500 ºi 700 deaccesãri pe zi. Totodatã, dupã pos-tarea acestor articole pe site, ele sunttransmise, sub formã de newsletter, lapeste 30.000 de adrese de email dinsectorul construcþiilor, adrese aflateîn baza noastrã de date.

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

prof. univ. dr. ing. Alexandru Ciorneidr. ing. Liviu Ghermanprof. univ. dr. ing. Eugeniu Marchidanuing. Nicolae Raduineaing. Mircea Mironescuing. Adrian Mircea Stãnescuing. Teodor Broteaing. Radu Comãnescuing. Daniel Purdeaing. Mircea V. Stãnescu

R e d a c þ i a

050663 – Bucureºti, Sector 5ªos. Panduri nr. 94

Corp B (P+3), Et. 1, Cam. 23www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82Fax: 031.405.53.83Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

Caracteristici:� Tiraj: 5.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei + 30 lei (TVA) = 180 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi,împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului,prin fax la 031.405.53.83, prin e-mail la [email protected] prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,050663 – ªos. Panduri nr. 94, Corp B (P+3), Et. 1, Cam. 23, Sector 5, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

Page 67: RC Decembrie 2016 – pdf
Page 68: RC Decembrie 2016 – pdf