RC August 2016 – pdf

68

Transcript of RC August 2016 – pdf

Page 1: RC August 2016 – pdf
Page 2: RC August 2016 – pdf
Page 3: RC August 2016 – pdf

d i n s u m a rConstructori care vã aºteaptã:AEDIFICIA CARPAÞI SA C4IASICON SA C2CONEST SA 31METROUL SA 53ERBAªU SA C3HIDROCONSTRUCÞIA SA: Contribuþia laedificarea sistemului hidroenergetic naþional (XI).Acumulãrile Jidoaia ºi Brãdiºor 4, 5DEKO PROFESSIONAL: Noile vopsele DEKOcu un grad sporit de protecþie. Aliaþii tãiîmpotriva umezelii, igrasiei ºi mucegaiului 6, 7GEOSOND SA: Ancore ºi micropiloþi injectaþi – tehnologia autoforantã Ischebeck® TITAN 8, 9Personalitãþi româneºti în construcþii -Sanda MANEA 10, 11A XIII-a Conferinþã Naþionalã de Geotehnicãºi Fundaþii – 07 - 10 septembrie, Cluj-Napoca 11CISC: Fundarea pe terenurisensibile la umezire 12, 13TOP GEOCART,la cursul internaþional Leica Zeno 20 14, 15SOLETANCHE BACHY FUNDAÞII:FREELO - incintã circularã dualãde pereþi mulaþi pentru construireatunelului de vânt aerodinamic (II) 16 - 19IRIDEX GROUP PLASTIC: Soluþii inteligentepentru un mediu mai sigur ºi mai curat 20, 21PREMIILE AICPS 2016: Reconversiaunor hale agricole într-un ansamblude birouri ultramoderne 22 - 26, 28, 30NOVART ENGINEERING: Consultanþã pentruimplementarea BIM în România 27TOPO CAD VEST: TERRATEST 5000 BLU,cel mai inteligent aparat de testare cu placãdinamicã - în 2 minute obþineþi rezultatele 29TROFEUL CALITÃÞII ARACO:Reabilitarea ºi modernizarea secþiilorde Obstetricã ºi Neonatologiedin Spitalul Clinic „Cuza Vodã“ Iaºi 32, 33SALT COM: Proiectare ºi execuþiehale autoportante 34, 35Avem nevoie de diriginþi? 36, 37Arhitectura – vocaþie… meserie… artã… 38 - 40Arhitecturã fãrã limite ! (II) 41 - 43ALUPROF: Sufrageria mai aproape de naturã -noile uºi liftant-glisante de colþ 44, 45Ipsos armat (III). Armarea compozitelor 46, 47EURO QUALITY TEST: Expertize, Consultanþã,Teste laborator construcþii 48, 49O lume pe 4 roþi 50 - 52, 54TROFEUL CALITÃÞII ARACO: Consolidarea,reabilitarea ºi modernizarea Palatului Episcopal -Muzeul istoriei, culturii ºi spiritualitãþii creºtinede la Dunãrea de Jos, Galaþi 56, 57Noi concepte în Ingineria seismicã:rezilienþa seismicã 58 - 62Cutremurul ºi construcþiile (IV). Spicuiri 63 - 65

e d

!t

o r

i a

l

Trecut = a fost, Prezent = este, Viitor = va fi.

Sunt cele 3 elementecare definesc existenþanoastrã în aceastã lume ºine pot spune în ce mod neexplicãm rostul nostru caindivizi ai unei comunitãþisociale, indiferent de tic-tac-urile ceasornicelor.Trecutul este, dacã vreþi,nostalgia amintirilor mai plãcute sau neplãcute din viaþaparcursã pânã în prezent. Prezentul este, însã, cel caredefineºte modalitãþile de existenþã de acum ºi care, trep-tat, treptat, intrã ºi ele în zona trecutului. De aici ºi impor-tanþa faptului dacã în prezent facem ceva util nouã sausocietãþii în care trãim. Viitorul depinde, însã, ca întot-deauna de prezent. Timpul în care, pe baza unor reuºite,sã se poatã asigura progresul în evoluþiile de mai târziu.

Dupã aceastã prea lungã referinþã filosoficã, sã vedemce s-a întâmplat la noi în „grãdinã” cu cele trei elemente.Trecutul este considerat „sumbru” pentru cã el a fost ge-nerat de comunism ºi mai ales de comuniºti, cei care ne-auvrut numai rãul dar care au lãsat în urma lor, pe bazasacrificiilor lor (mai ales a celor de vârste înaintate),bunurile concretizate în domeniul economic edilitar-gos-podãresc ºi cultural-sportiv.

De ce oare nu le distrugem pe toate, aºa cum s-aîntâmplat cu tot ce am realizat pânã în 1990? Mai ales cãmulte dintre ele au devenit în prezent locuri populate, înprincipal, de maidanezi sau de oamenii strãzii! Sã negice-ai spus cã ai suferit este o inepþie proprie numai nouã,celor de pe aceste meleaguri. ªi vrând, nevrând am ajunsla… viitor. Ei, aici este-aici. Preocupaþi de atâtea câteavem „pe cap”, nici cã ne mai pasã de viitor. Altfel nu seexplicã indiferenþa ºi apatia în care ne complacem deatâta amar de vreme. Mai mult, nu ne intereseazã cã s-arputea sã trãim mai bine, adicã mai decent. Este, cred, lamintea celor care o mai au încã, faptul cã, în prezent,nimic nu poate duce la ceva mai bun decât investiþiile ºi,ca atare, construcþiile. Este un adevãr pe care îl voimenþiona pânã când „cineva” va înþelege, odatã pentru tot-deauna, o astfel de necesitate. Singurele domenii, deci,care asigurã progresul ºi bunãstarea omului ºi societãþiisunt investiþiile ºi construcþiile, domenii care nu se regã-sesc, însã, în mintea ºi preocupãrile politicienilor ºi maiales a acestei „gãselniþe”, prezentã ºi originarã nouã, arolului tehnocraþilor ca salvatori ai situaþiei în care bâjbâim.

De când aceºtia au venit la putere cunoaºteþi dum-neavoastrã ceva întreprins de ei, mai ales în domeniulconstrucþiilor? Totul este pur ºi simplu o „gogoaºã” arun-catã pentru amãgirea oamenilor cã ei sunt în stare sãfacã ºi sã dreagã orice. ªi ca sã nu mai lungim vorba,avem obligaþia sã facem ceva constructiv pentru ca trecu-tul ºi prezentul sã asigure viitorul. În rest, sã nu maiacceptãm milã ºi umilinþã ci o perspectivã sigurã ºiîmbunãtãþitã pentru a „visa” într-adevãr la o viaþã decentã.Nu trebuie sã aºteptãm totul de la Dumnezeu pentru cãnu El are menirea sã ne salveze din nechibzuinþa în carene scãldãm de ani de zile. Sã meditãm, deci!

Ciprian Enache

Trecut… Prezent… Viitor… !

Page 4: RC August 2016 – pdf

Sã ne reamintim cã amenajarea hidro-energeticã a râului Lotru este cea maimare ºi complexã amenajare de pe râurileinterioare ale þãrii noastre, constituind unreper în literatura de specialitate dedicatãunor astfel de construcþii, nu doar înRomânia ci ºi în multe locuri din lume.

Având 7 acumulãri, 35,4 km deaducþiuni principale, forþate ºi de fugã,3 centrale hidroelectrice ºi 3 microhidro-centrale, 83 de captãri, 3 staþii de pom-pare ºi 149 km de aducþiuni secundareºi canale, amenajarea hidroenergeticãa râului Lotru reprezintã un exempluclasic de amenajare integratã.

Pe lângã folosinþele energetice, decombatere a viiturilor ºi de alimentarecu apã a localitãþilor din aval, a devenitîn ultimii 10 ani ºi un spaþiu al turismuluimai mult sau mai puþin convenþional:pârtii de ski, spaþiu pentru sporturi nau-tice, free-climbing, alergare montanã, ciclism de varã ºiiarnã (în aceste locuri fiind organizatã una dintre cele maimari curse de ciclism vitezã pe zãpadã), birdwatching ºiîncã multe altele, sprijinite de o infrastructurã în plinã dez-voltare, bazatã, de multe ori, pe drumurile deschise saufolosite pentru realizarea amenajãrii hidroenergetice.

Vom vorbi mai întâi despre Jidoaia, baraj ºi staþie depompare, nu însã înainte de a cãuta în negura istoriei ori-ginile toponimului: pe cei doi versanþi ai Meridionalilor cen-trali, cel sudic gãsindu-ºi numele de Oltenia de SubMunte, iar cel nordic, mângâiat de Valea Frumoasei, apãrând

în multe locuri cu termenul de “jidov”,înþeles ca “uriaº”, “gigant”, infinit depãr-tat de conotaþia sa peiorativã, semnifi-când prin diverse derivate termeniprecum “cãtun întins” (jidostina), “pârâu”ºi “lac” (jidoaie), “vârf de munte” sau“vârf de stâncã” (jidov), uriaºii istoriilorpãgâne gãsindu-ºi adãpostul în peºteriprecum “Gura Jidovului”, iar adunarealor petrecându-se la “Masa Jidovului” –uriaºul uriaºilor. Se spune cã cei cecutreierã munþii ªureanului, Cãpãþânii,Parângului sau ai Lotrului, atunci cândse aºeazã sã-ºi tragã sufletul, gândindla vechii stãpâni ai locurilor – jidovii – seumplu de un inexplicabil sentiment debucurie ºi împlinire, ce se adaugãmãreþiei crestelor care îi înconjoarã.

Contribuþia SC HIDROCONSTRUCÞIA SAla edificarea sistemului hidroenergetic naþional (XI)

ACUMULÃRILE JIDOAIA ªI BRÃDIªOR

Continuãm serialul privind lucrãrile hidrotehnice prin care SC HIDROCONSTRUCÞIA SA a contribuit laedificarea sistemului hidroenergetic naþional prezentând, în articolul de faþã, acumulãrile Jidoaia ºi Brãdiºor.

ing. ªtefan CONSTANTIN - SC HIDROCONSTRUCÞIA SA

:

Baraj ºi descãrcãtor de ape mari

Staþia de pompare de la piciorul barajului

Page 5: RC August 2016 – pdf

Revenind în zilele noastre, barajulde la Jidoaia este amplasat pe cursulrâului cu acelaºi nume, afluent de stângaal Voineºiþei, în imediata vecinãtate avârfului Cuca Jidului. Râul care îl ali-menteazã izvorãºte de sub vârful Nego-vanul Mare (2.135 m), iar acumulareaadunã, prin intermediul celor 39 de prizede apã ºi douã acumulãri secundare,apele de pe o suprafaþã de 243 kmp.

Barajul în dublu arc, din beton, areînãlþimea de 50 de metri, lungimea lacoronament de 152 metri, cota acestuiafiind 1.184 mdM, înglobând un volum de27.800 mc beton ºi barând o acumularede 480.000 mc apã.

Scopul acumulãrii este de a pompaapa colectatã din ramura de nord aamenajãrii, prin intermediul unei reþele cu lungimea de73.170 metri, din care 587 metri traversãri.

Staþia de pompare aferentã acumulãrii are o puterede 21 MW ºi transferã un debit, provenit din captãri ºi de lastaþia de pompare Balindru, de 10 mc/s, la o înãlþime de187 metri. Cele douã grupuri de câte 10,5 MW sunt echi-pate cu motoare orizontale sincron (MOS).

Ultima treaptã a amenajãrii descrise o constituie acu-mularea Brãdiºor. Elementele componente ale acesteia sunt:

Barajul Brãdiºor, din beton, în dublu arc, având înãl-þimea de 62 metri ºi lungimea la coronament (carosabil) de220 metri; înglobeazã un volum de 100.000 mc beton ºistãvileºte un volum de 39,7 mil. mc. de apã încã din anulpunerii sale în funcþiune: 1981.

Parametrii hidrologici au fost determinaþi în funcþie deplanul de exploatare al CHE Mãlaia, aflatã la 6 km înamonte, diferenþa de bazin hidrografic ºi aportul aducþiuniisecundare Pãscoaia, în lungime de 4.276 m, adunând undebit total mediu multianual de 25 mc/s.

Suprafaþa lacului este de 229 ha, la debite mari ºifoarte mari fiind utilizate 2 deversoare de suprafaþã, carepot evacua un debit de 140 mc/s. La acestea se adaugã

cele 4 goliri de fund, echipate cu vane de tip “segment” de3,30 x 3,30 metri, care pot evacua, în cazul unor viituriexcepþionale, pânã la 1.240 mc/s.

În imediata vecinãtate a descãrcãtorilor de suprafaþã seaflã priza de colectare a apei necesare oraºului RâmnicuVâlcea, prizã continuatã cu o conductã metalicã cu dia-metrul de 1.200 mm.

Volumele acumulate în spatele barajului sunt dirijatecãtre centrala subteranã prin douã galerii de aducþiunesub presiune (2x127 metri), continuate cu douã conducteforþate (2x206,5 metri), pe lungimea cãrora se obþine ocãdere de 147 metri.

Centrala este amplasatã subteran, la o adâncime de150 m, sub versantul drept, la distanþã de cca 330 m faþãde axul longitudinal al barajului. Accesul la centralã seface printr-un tunel cu lungimea de 900 metri, circulabil,precum ºi printr-un puþ cu lungimea de 180 metri.

Echiparea centralei este realizatã cu ajutorul a douãturbine de tip Francis de 57,5 MW, la o cãdere brutã de126,5 m ºi un debit instalat de 101,6 mc/s.

În încheierea acestei succinte treceri în revistã a com-ponentelor amenajãrii hidroenergetice din bazinul Lotru,

se cuvine sã-i omagiem pe acei oamenicare ºi-au jertfit, unii vieþile, alþiitinereþea, de multe ori familiile, iar decele mai multe ori fireasca comoditate aunui apartament într-un bloc din centrulunui oraº, pentru a-ºi urma chemareacãtre culmile împãdurite ºi cãtre vãilesãlbatice, cãtre adâncurile galeriilor, demulte ori prin ninsori, de multe ori izo-laþi, de multe ori uitaþi, însã de cele maimulte ori pasionaþi de cele ce le fãceau,ridicând o Românie cât mai aproape denaþiile puternice, o Românie cu care,celor mai mulþi dintre noi, ne place sã nemândrim.

Iar cu mãrile dintre Munþii Lotrului –ne mândrim!

ªi ne mai mândrim cã unii îi spunLacului Vidra, centrul acestei amenajãri…

“Inima Albastrã a României”. �

Page 6: RC August 2016 – pdf
Page 7: RC August 2016 – pdf
Page 8: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 20168

Tehnologia barelor autoforante Ischebeck® Titan este aplicatã de cãtre GEOSOND SA, începând cu anul 2006,în numeroase proiecte de consolidare drumuri naþionale ºi judeþene, fundaþii speciale la clãdiri civile ºi industriale,protecþie versanþi ºi stabilizare de alunecãri de teren ºi terasamente, în terenuri cu roci slab coezive ori fisurate saualterate etc.

Barele sunt fabricate de societatea Friedr. Ischebeck GmbH din Germania.Pentru a putea fi utilizare în medii puternic agresive, ancorele se fabricã dintr-unaliaj austenito-feritic TITAN INOX.

Rezistenþa lor la rupere se încadreazã între 220 ~ 2200 KN, în funcþie dediametrul barei. Stabilitatea este asiguratã prin forma specialã a filetului, careconferã tijei o aderenþã superioarã la materialul injectat la exterior, decca. 2,4 ori mai mare decât la celelalte tipuri de tije utilizate.

Principiul metodei constã în forarea ºi introducerea concomitentã abarelor autoperforante; sapa rãmâne în foraj iar menþinerea pereþilor gãurii desondã se asigurã cu ajutorul suspensiei de ciment; ulterior se realizeazãinjectarea propriu-zisã a micropiloþilor/ancorelor.

Pentru execuþie se folosesc instalaþii de foraj specializate, însoþite deunitãþi de pompare adecvate - malaxor ºi pompe de injecþie cu debit variabil ºipresiuni de lucru pânã la maximum 90 bar.

ing. Petre UÞÃ - GEOSOND SA

Evoluþia recentã din domeniul construcþiilor ºi dezvoltarea unor instalaþii ºi echipamente specifice,moderne, au permis conceperea de noi tehnologii de execuþie în domeniul geotehnicii aplicate. Printreacestea se numãrã ºi tehnologia micropiloþilor ºi ancorelor autoforante injectate.

SC GEOSOND SA dispune atât de instalaþii specializate, cât ºi de personal pregãtit ºi cu experienþanecesarã unui asemenea tip de lucrãri.

Societatea noastrã este distribuitor în România al produselor Ischebeck Titan, gamã pentru caredeþinem agrementul tehnic 016-01/2016.

Ancore ºi micropiloþi injectaþi – tehnologia autoforantã Ischebeck® TITAN

Ancoraje infrastructurã stabilizare versant parc industrial Ancoraje consolidare debleu

Page 9: RC August 2016 – pdf

APLICAÞII CA ANCORAJE:• Consolidarea versanþilor ºi a taluzurilor; consolidarea zidurilor de sprijin; susþineri temporare ale excavaþiilor

adânci; sisteme moderne de stabilizare a versanþilor.

APLICAÞII CA MICROPILOÞI:• În zone cu condiþii dificile ºi reduse de acces/înãlþime; fundaþii de structuri noi; consolidarea structurilor

existente; reducerea tasãrilor ºi/sau deplasãrilor; execuþia de ziduri de sprijin; îmbunãtãþirea stabilitãþii pantelorpentru versanþi ºi taluzuri cu tendinþe sau risc de alunecare.

Avantajele tehnologiei • Nu necesitã pre-forare sau tubare temporarã; injectarea foarte bunã a terenului; protecþie sporitã la coroziune;

posibilitatea de lucru în zone înguste/cu acces dificil; productivitate ridicatã.Foarte important, mai ales în cazul lucrãrilor în regim de urgenþã (intervenþii/consolidãri drumuri, ziduri de sprijin,

stabilizare alunecãri), este ritmul ridicat de realizare a ancorelor ºi micropiloþilor, care poate atinge chiar peste150 ml/zi x instalaþie.

Verificarea capacitãþii portante pe elemente se efectueazã în teren, prin încercãri mixte de compresiunetracþiune, rezultatele testelor confirmând, de cele mai multe ori, o comportare extrem de satisfãcãtoare, preluareaeforturilor de încãrcare determinând deplasãri ce se înscriu în limitele prescrise. De asemenea, în cazul unorpoligoane experimentale, GEOSOND SA realizeazã - în faza de proiectare - încercãri menite unei dimensionãricorecte ºi economice pentru toate elementele care se preconizeazã a fi executate.

Micropiloþi ºi ancore pentru zid de sprijin -stabilizare alunecare de teren

Încercãri de probã axiale (compresiune/smulgere) in situ

Execuþie tiranþi pentru sistem protecþie versant Ancoraje consolidare debleu

GEOSOND SA este o firmã dinamicã, adaptatã cerinþelor pieþei moderne, atuul ei fiind cei peste22 ani de experienþã în domeniul construcþiilor speciale ºi ingineriei geotehnice.

Page 10: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201610

PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞIISanda MANEA

S-a nãscut la 26 iunie 1951 înBucureºti.

Dupã absolvirea Liceului IonCreangã, a urmat Facultatea deHidrotehnicã - Institutul de Con-strucþii Bucureºti, devenind inginerîn anul 1975.

Activitatea tehnicã a început-o laCentrala de Construcþii Cãi Ferate,ªantier 11 Poduri, punct de lucruMetrou Bucureºti, unde a urmãritexecuþia lucrãrilor pe ºantierulMetrou ºi în Portul CombinatuluiSiderurgic Cãlãraºi ºi a participat larealizarea ºi reproiectarea unor ele-mente de fundaþii speciale ºi la apli-carea în practicã a unor tehnologiinoi în þarã: piloþi de diametru mare,pereþi îngropaþi din beton armat,excavaþii de peste 10 m adâncime,epuismente, galeria de metrou, cheude acostare din pereþi mulaþi înformã de T.

Din anul 1979, pânã în prezent,ºi-a desfãºurat activitatea la Institu-tul de Construcþii Bucureºti, respec-tiv la Universitatea Tehnicã deConstrucþii, Catedra de geotehnicãºi fundaþii în calitate de: asistent(1979 - 1990), ºef de lucrãri (1990 -1993), conferenþiar (1993 - 1999) ºiprofesor din anul 1999.

A predat la Facultatea deHidrotehnicã, secþiile de InginerieSanitarã ºi Protecþia Mediului ºiInginerie Matematicã ºi IngineriaMediului - cursurile: „Mecanicapãmânturilor ºi fundaþii”; „Comba-terea eroziunii solului ºi stabilitateaversanþilor”; „Geotehnicã, Fundaþii,Alunecãri de teren”, „Stabilitateamasivelor de pãmânt ºi rocã” (demenþionat cã a fost promotorul intro-ducerii cursurilor referitoare la stabi-litatea masivelor de pãmânt laalunecare).

Din anul 1995, a predat (în limbafrancezã) „Mecanica pãmânturilor ºifundaþii”, „Geotehnicã” la Facultateade Inginerie în Limbi Strãine. Dinanul 1994, la forma de Studii Apro-fundate „Inginerie Geotehnicã“ ºi dinanul 2009 la forma de Masterat„Inginerie Geotehnicã“ a predatcursurile „Geotehnica mediului încon-jurãtor” ºi „Tehnologii moderne înIngineria geotehnicã“.

Din iniþiativa sa, a fost introdus,pentru prima oarã în þarã, cursul„Geotehnica mediului”. De aseme-nea, s-a preocupat de introducereaîn planurile de învãþãmânt a unor noicursuri adiacente domeniului, înciclul I de inginerie: „Depozite de deºe-uri” ºi la Masterat: „Geosintetice”.

La ªcoala Doctoralã UTCB,predã cursurile „Concepte moderneîn ingineria geotehnicã”, „Surse derisc în ingineria geotehnicã”.

Din anul 1996 pânã în anul 2015a fost ªef al Catedrei de geotehnicãºi fundaþii, respectiv Director alDepartamentului de geotehnicã ºifundaþii din cadrul UTCB.

Menþionãm cã a efectuat stagiide specializare profesionalã la Insti-tutul Naþional de ªtiinþe Aplicate,Lyon, Franþa (martie - iunie 1993);ªcoala Naþionalã de Poduri ºiªosele, Paris - Laboratorul CERMES(aprilie - iunie 1994); Universitateadin Minho, Guimaraes, Portugalia, laDepartamentul Ingineria Construc-þiilor (noiembrie 1995) cât ºi stagiipentru activitatea didacticã în limbafrancezã ºi documentare la firmaTERASOL, privind utilizarea unortehnologii moderne în domeniul fun-daþiilor construcþiilor.

A prezentat conferinþe la ªcoalaNaþionalã de Poduri ºi ªosele, Paris(ianuarie - aprilie 1996).

Profesorul Sanda Manea a des-fãºurat ºi o activitate tehnicã însem-natã: a elaborat peste 100 de studiigeotehnice de amplasamente pentrudiferite tipuri de lucrãri inginereºti;cercetãri ºi încercãri specifice înlaborator pentru determinarea pro-prietãþilor fizice ºi mecanice pepãmânturi, umpluturi de diferitenaturi, deºeuri ºi materiale geosin-tetice etc., efectuarea de calcule destabilitate la alunecare specifice,proiectarea unor lucrãri de stabi-lizare a pantelor, studii pentru sta-bilirea soluþiilor de fundare la diferitetipuri de construcþii, proiectarea unorsoluþii constructive pentru depozitecontrolate de deºeuri, elaborareaunor norme ºi metodologii de pro-iectare ºi execuþie.

Specialist atestat în domeniulconstrucþiilor, verificator ºi experttehnic, a participat la numeroaselucrãri importante, cu aport major.

Prof. Sanda Manea a obþinut titlulºtiinþific de doctor inginer în anul1988, prezentând teza: „Contribuþiila studiul stabilitãþii versanþilor careprezintã fenomene de cãdere pro-gresivã”. Din 2001, este conducãtorde doctorat în domeniul InginerieCivilã - Geotehnicã ºi Fundaþii,având 15 doctoranzi dintre care 8 auobþinut titlul de doctor inginer.

Din activitatea sa ºtiinþificã con-semnãm, ca deosebit de importante,cercetãrile privind consecinþele pre-zenþei acumulãrilor de materialeasupra proprietãþilor geotehnice aleterenurilor (subsolului); protecþiaterenului de fundare (subsolului)împotriva poluãrior provocate dedepunerile de deºeuri - soluþii con-structive de etanºare ºi de depolu-are; utilizarea materialelor dragate la

Page 11: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2016 11

lucrãrile de construcþii; îmbunãtã-þirea proprietãþilor mecanice ºireducerea tasãrilor la umpluturi dinmateriale locale ºi deºeuri, în scopulfolosirii lor ca terenuri de fundare;elaborarea unui ghid pentru soluþiiconstructive de prevenire ºi stabi-lizare a alunecãrilor de teren, înzone cu risc seismic, precum ºicolaborarea la elaborarea normelortehnice racordate la Eurocoduri.

A publicat peste 150 de lucrãri:articole, comunicãri, materiale didac-tice, monografii, cãrþi, apãrute îndiferite reviste de specialitate sau înmaterialele diferitelor manifestãriºtiinþifice, naþionale ºi internaþionale.Iatã ºi câteva dintre cãrþile la care afost autor sau coautor: (coautor)Geosinteticele în construcþii. Propri-etãþi, utilizãri, elemente de calcul,Ed. Academiei Române, 1999;Mécanique des sols. Eléments dethéorie. Essais de laboratoire. Exer-cices, Ed. MatrixRom, 2001; Meca-nica pãmânturilor. Elemente deteorie, încercãri de laborator. Exer-ciþii, Ed. Conspress, 2003; (autor)Evaluarea riscului de alunecare a

versanþilor, 1998 ºi 2009; Geoteh-nica mediului înconjurãtor - protecþiaterenurilor de fundare ºi depolu-area lor. Soluþii de depozitare adeºeurilor, 1998 ºi 2009.

O altã activitate beneficã a profe-sorului Sanda Manea este ºi aceeade organizare a manifestãrilor ºtiinþi-fice sub egida catedrei, a SocietãþiiRomâne de Geotehnicã ºi Fundaþiiºi a Asociaþiei Române de Geosin-tetice. Volumele tipãrite cu ocaziaacestor manifestãri au apãrut caurmare a preocupãrilor sale.

Datoritã rezultatelor din învãþã-mânt ºi cercetare, a fost aleasã:Preºedinte al Societãþii Române deGeotehnicã ºi Fundaþii (din anul2012 pânã în prezent), vicepre-ºedinte al Societãþii Române deGeotehnicã ºi Fundaþii (1996-2012);vicepreºedinte al Asociaþiei Românea Geosinteticelor (1998-2010).

De apreciat, în mod deosebit,prezenþa sa activã ca membru alSocietãþii Internaþionale de Geoteh-nicã ºi Fundaþii (ISSMGE) ºi camembru al Asociaþiei Internaþionalede Geosintetice.

Una dintre lucrãrile de mareanvergurã la care este implicatã înprezent o constituie Catedrala Mân-tuirii Neamului, în curs de execuþieîn Bucureºti, proiect câºtigat princompetiþie naþionalã ºi unde asi-gurã, pentru incinta de excavaþie dinpereþi mulaþi ancoraþi, ca ºi pentrusoluþia de fundare, verificãriletehnice (siguranþa ºi stabilitateamasivelor de pãmânt a terenului defundare).

Cadru didactic de valoare, care,prin cunoºtinþe profesionale, se situ-eazã alãturi de personalitãþile deprestigiu din domeniu.

Apreciatã de colaboratori ºi iubitãde studenþi, inteligentã, exigentã, cuvirtuþi care-i fac cinste. Aceasta estecãutãtorul permanent al noului îngeotehnicã ºi fundaþii, omul deseamã, Profesorul Sanda Manea.

(Din vol. Personalitãþi româneºti în construcþii -

autor Hristache Popescu)

În perioada 07 - 10 septembrie 2016 vaavea loc a XIII-a Conferinþã Naþionalã deGeotehnicã ºi Fundaþii la Cluj-Napoca,organizatã de cãtre Societatea Românã deGeotehnicã ºi Fundaþii (SRGF), gazdã fiindUniversitatea Tehnicã din Cluj-Napoca,Facultatea de construcþii prin DepartamentulStructuri.

Conferinþa reuneºte cercetãtori ºi pro-fesioniºti din domeniul ingineriei geoteh-nice, permiþându-le sã-ºi împãrtãºeascãrezultatele activitãþii lor de cercetare, ideileºi experienþa practicã, devenind parte aunei comunitãþi ºtiinþifice unice.

Secþiunile conferinþei reunesc, aºadar, preocupãrile inginerilor geotehnicieni din România:• Investigarea geotenicã a terenului de fundare, calculul ºi modelarea terenului de fundare;• Proiectare geotehnicã, sisteme de fundare a construcþiilor în condiþii dificile;• Terasamente, versanþi ºi geotehnica mediului înconjurãtor;• Tehnologii moderne pentru execuþia fundaþiilor ºi lucrãrilor de pãmânt. Accidente ºi avarii la lucrãrile de inginerie geotehnicã.

În cadrul conferinþei vor susþine prelegeri personalitãþi marcante ale Ingineriei Geotehnice din România: PreºedinteleSRGF, prof. dr. ing. Sanda Manea - Probleme actuale ale Ingineriei Geotehnice din România; prof. dr. ing. Iacint Manoliu- File din istoria SRGF; prof. dr. ing. Augustin Popa - Avarii ºi accidente la lucrãri de inginerie geotehnicã; prof. dr. ing.Loretta Batali - Noi perspective ºi evoluþii în proiectarea geotehnicã europeanã; prof. dr. ing. Anghel Stanciu -Investigarea geotehnicã a terenului de fundare; prof. dr. ing. Marin Marin - Riscul seismic pentru zona Banat - Timiºoara.

Detalii ºi informaþii: www.cngf.srgf.ro | [email protected]ºef lucr. dr. ing. Iulia Prodan - secretar general conferinþã: Tel.: 0753-860 000, Fax: 0264-594 967

Page 12: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201612

Fundarea pe terenuri sensibile la umeziredr. ing. Cornelia Florentina DOBRESCU

Fundarea construcþiilor pe

pãmânturi sensibile la umezire

(loessuri ºi pãmânturi loessoide)

ridicã probleme deosebit de dificile

din cauza posibilitãþii de degra-

dare, prin apariþia unor tasãri mari

ºi neuniforme în urma eventualelor

inundãri ale terenului de fundare

cu ape provenite din surse perma-

nente sau întâmplãtoare.

Adoptarea unor sisteme de

fundare raþionale, a unor mãsuri

corespunzãtoare, pentru evitarea

inundãrii terenului de fundare în

timpul execuþiei, cât ºi în timpul

exploatãrii, precum ºi a unor

mãsuri constructive adecvate, con-

stituie premisele de bazã pentru

asigurarea unei comportãri nor-

male a construcþiilor fundate pe

pãmânturi sensibile la umezire.

Umiditatea ºi porozitatea con-

stituie principalii factori care deter-

minã rezistenþa structuralã a

pãmânturilor sensibile la umezire.

Influenþele lor se manifestã con-comitent ºi se condiþioneazã reci-proc, fapt care nu poate fi neglijat,cu atât mai mult cu cât, în mareamajoritate a cazurilor, pãmânturilesensibile la umezire se aflã în starenesaturatã.

Cercetãrile au arãtat cã rezis-tenþa structuralã a pãmânturilorsensibile la umezire este determi-natã de umiditate, deoarece deaceasta depinde gradul de dis-trugere a legãturilor structurale.Aceleiaºi umiditãþi, care determinão anumitã slãbire a legãturilorstructurale, îi pot corespunde gradede saturaþie diferite în funcþie deporozitatea pãmântului.

Pentru aprecierea rezistenþeistructurale a pãmânturilor sensi-bile la umezire ºi a pericolului pecare acestea îl prezintã, în cazde inundare, s-a utilizat raportul

τnat / τinundatarãtându-se cã rezistenþa structuralãeste mult influenþatã de umiditate

în domeniul porozitãþilor reduse,adicã tocmai pentru pãmânturilecare nu prezintã pericol din punctde vedere al criteriului deformaþiei.

Rezultatele încercãrilor experi-mentale efectuate pe loessuriindicã faptul cã, pentru acestea,este posibilã trasarea curbelor deegalã rezistenþã la forfecare pentrudiferite încãrcãri verticale. Pe bazaacestor curbe se traseazã liniileintrinseci ºi se pot determina para-metrii rezistenþei la forfecare φ ºi cpentru diferite stãri de îndesare ºiumiditãþi ale terenurilor de fundarealcãtuite din pãmânturi sensibile laumezire.

Sistematizarea rezultatelor înreprezentãri grafice de tipul celorprezentate pentru indicii rezistenþeila forfecare permite stabilirea directãa elementelor necesare proiectãriifundaþiilor, în funcþie de condiþiileconcrete întâlnite în teren ºi deposibilitatea modificãrii lor în timpulexecuþiei ºi exploatãrii construcþiilor.

Fundarea construcþiilor presupune cunoaºterea stratificaþiei, a caracteristicilor fizice ºi mecaniceale straturilor pe adâncimea zonei active, a capacitãþii portante ºi a deformaþiilor care se produc înteren.

Costul lucrãrilor de infrastructurã pentru construcþii obiºnuite, cu proprietãþi mecanice ce seîncadreazã în limitele normale, este cuprins între 17-20% din costul de investiþii. Prezenþa, însã, peamplasamente a unor terenuri de fundare cu comportament special conduce la creºteri ale costului,care uneori ajung pânã la 50% sau chiar mai mult.

Loessurile ºi pãmânturile loessoide fac parte din aceastã categorie de pãmânturi cu comporta-ment special. În stare naturalã, loessul constituie un bun teren de fundare, însã dupã ce apa pãtrundeîn pachetul de straturi loessoide, având în vedere particularitãþile acestor pãmânturi, loessurile îºipierd calitãþile de rezistenþã, devenind un suport care nu prezintã siguranþã pentru construcþiile fun-date pe asemenea categorie de pãmânturi.

Page 13: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2016 13

Aceastã cercetare sistematicãtrebuie, însã, sã fie extinsã ºiasupra altor categorii de loessuri,însoþitã, în acelaºi timp, de o com-pletare ºi aprofundare a fenome-nelor din cazurile cercetate.

În cazul în care pe aceste tipuride terenuri dificile de fundare nu sepoate adopta un sistem de fundaredirect, proiectantul va analiza înmod obligatoriu urmãtoarele:

A. Eliminarea sensibilitãþii laumezire prin consolidarea tere-nului astfel:

• compactarea cu maiul, pernede loess, sau combinarea lor, careeliminã sensibilitatea la umezire peîntreaga adâncime a zonei dedeformaþie a fundaþiilor;

• compactarea cu coloane depãmânt, care va conduce la eli-minarea sensibilitãþii la umezire peîntreaga grosime a stratului dePSU;

• preumezirea simplã sau cuexplozii, care va elimina sensibili-tatea la umezire a loessului, peadâncime, cel puþin în zonã, subgreutatea proprie a PSU.

B. Adoptarea unui complex demãsuri constând din:

• eliminarea parþialã a sensibi-litãþii la umezire;

• micºorarea sensibilitãþii con-strucþiilor la deformaþiile terenului;

• prevenirea umezirii terenuluide fundare cu ape din pierderi alereþelelor de alimentare cu apã ºicanalizare.

În calculul structurii de rezis-tenþã a construcþiilor se vor lua înconsiderare tasãrile suplimentarela umezire ale pãmântului rãmasneconsolidat, a cãror probabilitatede apariþie se va estima în funcþiede mãsurile pentru prevenireaumezirii terenului.

C. Adoptarea unor sisteme defundare indirecte (piloþi, coloaneetc.), care sã se sprijine pe stra-tul rezistent de la baza loessuluiºi sã elimine integral tasãrilesuplimentare prin umezire.

Indiferent de categoria de terenºi de soluþiile adoptate, se vor luaîntotdeauna mãsuri pentru evita-rea infiltraþiei în teren a apelor desuprafaþã, atât în perioada exe-cuþiei, cât ºi în timpul exploatãriiconstrucþiilor. Pe lângã acestea, înfuncþie de condiþiile locale, se vorlua toate mãsurile pentru evitareaperturbãrii echilibrului hidrogeo-logic din zonã ºi a ridicãrii niveluluiapei subterane.

Se vor evita infiltraþiile în terenale apelor de suprafaþã prinadoptarea urmãtoarelor mãsuri:

• sistematizarea pe verticalã ºiîn plan a teritoriului, pentru asigu-rarea colectãrii ºi evacuãrii rapide,de pe întreg teritoriul construit, aapelor din precipitaþii ºi alte surse;

• prin mãsuri adecvate (trotu-are, compactarea terenului în jurulconstrucþiilor sau execuþia de stra-turi etanºe din argilã, pantã cores-punzãtoare, rigole) se va evitastagnarea apelor în jurul con-strucþiilor, atât în perioada exe-cuþiei, cât ºi pe toatã durataexploatãrii;

• incintele sãpãturilor pentrufundaþii vor fi amenajate astfelîncât sã permitã colectarea ºievacuarea rapidã a apei din pre-cipitaþii pe toatã durata execuþiei;

• la fundarea directã pe terenneconsolidat ºi la pozarea con-ductelor, fundul sãpãturii va fi com-pactat, ultimul strat de sãpãturã seva executa în ziua turnãrii betonului;

• umpluturile în jurul fundaþiilorºi pereþilor subsolurilor se vor exe-cuta imediat dupã ce construcþia adepãºit nivelul terenului natural.

În contexul celor prezentate sepune problema unei cunoaºterimai aprofundate a diferenþelor decomportare la umezire, sub încãr-cãri, a categoriilor de pãmânturisensibile la umezire (loessuri ºipãmânturi loessoide), pentru ca,pe aceastã bazã, sã se poatã trecela o diferenþiere a mãsurilor de pro-tecþie a construcþiilor amplasate îndiferite zone caracteristice depãmânturi sensibile la umezire(loessuri ºi pãmânturi loessoide).

Este de subliniat faptul cã, înmulte cazuri, loessurile ºi pãmân-turile loessoide diferã de la locaþiela locaþie, existând diferenþe înceea ce priveºte sensibilitatea saugrosimea stratului sensibil laumezire, care modificã substanþialcondiþiile de fundare.

Urmãrirea comportãrii în timp aconstrucþiilor existente fundate peloessuri ºi pãmânturi loessoideconstituie, de asemenea, una dintrecãile importante pentru obþinereade elemente noi, cu privire la posi-bilitãþile de reducere a costuluiconstrucþiilor ºi de cunoaºtere adiverselor mãsuri de protecþie pre-vãzute de normele în vigoare.

Din urmãrirea sistematicã acomportãrii în timp a construcþiilorse pot obþine date cu privire lastructurile de rezistenþã optime, lacauzele curente ale degradãrilor ºimãsuri pentru înlãturarea lor înviitor, de asemenea ºi aprecieriasupra gradului de risc ce trebuieacceptat la fundarea pe loessuri ºipãmânturi loessoide.

BIBLIOGRAFIE1. ANDREI, S., MANEA, S.,

Collapsing capacity of loess andloessial soil. Proceedings of Inter-national Conference on Engineer-ing Problems of Regional Soil,Beijing, 1987;

2. NP 125-2010 - Normativ pri-vind fundarea pe pãmânturi sensi-bile la umezire. �

Page 14: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201614

Agenda cursului a fost structuratãpe durata a douã zile de pregãtireintensã, în scopul perfecþionãrii per-sonalului tehnic. Cursul, extrem deinteractiv, a fost proiectat astfel încâtsã asigure, pe lângã prezentãrileteoretice, ºi o serie de sesiuni prac-tice desfãºurate în exterior.

Echipamentele Zeno au fost „pusela muncã“ de cãtre participanþi, aceºtiaaprofundând urmãtoarele tematiciprincipale:

• Crearea de noi proiecte de teren• Crearea ºi folosirea de liste de

coduri• Culegere de date din teren• Export de date ºi concepere rapoarte• Crearea de proiecte ºablon în Zeno Excel

Data Sheet

Cea de-a doua zi de curs a inclus sesiuni delucru privind trasarea punctelor ºi corelareaechipamentului cu ArcGis Collector.

Remarcabila uºurinþã a utilizãrii Zeno Mobilepe platforma Android a permis învãþarea ºi apro-fundarea operaþiunilor de lucru pentru echipa-mentele Zeno 20, într-un mod rapid ºi plãcut.

Au fost puse la dispoziþia participanþilor echipa-mente Zeno 20 în toate variantele disponibile, pentru a vedea avantajele comparative ale acestora. Astfel,cursanþii au avut ocazia de a lucra, din nou, atât cu varianta Zeno 20 L1 (simplã frecvenþã), cât ºi cu L1/L2Glonass, cea cu antenã externã AS10 ºi chiar cu vârful de gamã Zeno 20 cu dublã frecvenþã ºi sistemGamtec.

Participanþii au putut constata, încã o datã, avantajele sistemului Gamtec, care presupune conectareaZeno 20 la un distomat Leica S910, având ca rezultat mãsurarea facilã a punctelor inaccesibile.

TOP GEOCART, la cursul internaþional Leica Zeno 20În perioada 5-6 iulie 2016, personalul TOP GEOCART a participat la cursul internaþional de instruire

tehnicã aprofundatã organizat de cãtre Leica Geosystems, pentru echipamentele din gama Zeno GIS.Din partea Leica Geosystems au participat domnii Sepp Englberger, Tobias Heller ºi Markus Ziereis.

TOP GEOCART va continua promovarea ºi prezentarea demonstrativã a acestui echipament, extremde util atât în activitãþile GIS, cât ºi în cele de Mãsurãtori Terestre în general. �

Page 15: RC August 2016 – pdf
Page 16: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201616

(Continuare din numãrul 127, iulie 2016)

MONITORIZAREA EXCAVAÞIEI ADÂNCIScopul monitorizãrii sistemelor de sprijinire a

excavaþiilor este de a menþine un grad de siguranþã ridi-cat proiectului, pe întreaga duratã a lucrãrilor. Starea deeforturi ºi deformaþii a masivului de pãmânt ºi a structuriide sprijin evolueazã ºi impune, astfel, necesitatea uneiurmãriri constante raportate la nivelul maxim admis.

Rolul urmãririi comportãrii în timp a structurii de spri-jin este de a verifica ipotezele de calcul considerate ºi dea identifica diferenþele dintre condiþiile reale din teren ºicele studiate în procesul de proiectare, în specialdatoritã caracterului deosebit al excavaþiei.

Totodatã, rolul monitorizãrii este de a asigura con-trolul execuþiei ºi de a certifica eficienþa soluþiei adop-tate, utilizarea metodei observaþionale permiþândajustarea etapelor de execuþie în funcþie de condiþiile delucru, precum abateri ale poziþiei elementelor, defectesau puneri în operã necorespunzãtoare.

Fazele relevante de monitorizare a incintei respectãetapizarea tehnologicã, þinând seamã de modificãrilecondiþiilor de sprijinire ºi de progresul lucrãrilor, frecvenþamãsurãtorilor fiind corelatã cu observaþiile directe dinamplasament ºi cu situaþiile excepþionale ivite.

Monitorizarea inclinometricãMonitorizarea inclinometricã de verificare a defor-

maþiilor orizontale a fost posibilã prin dispunerea a 4 (patru)sisteme, necesare pentru urmãrirea deplasãrilor orizon-tale ale pereþilor mulaþi, câte un inclinometru fiind aferentfiecãrei zone relevante din punct de vedere al com-portãrii generale a sistemului de sprijin (fig. 18, 19).

Pe adâncimea instrumentatã se prezintã deformaþiilea cãror valoare (pozitivã / negativã) ºi sens de mani-festare indicã valoarea, rotirea ºi sensul de evoluþie alvectorului deplasare cumulatã. În acest mod se pot iden-tifica direcþia ºi viteza de evoluþie a deformaþiilor.

Poziþionarea inclinometrelor pe conturul incintei a foststabilitã astfel încât mãsurãtorile deplasãrilor orizontale

obþinute sã surprindã tendinþa de deplasare a incin-tei, oferind, astfel, posibilitatea evaluãrii comportamen-tului global al acesteia.

Din punct de vedere alsiguranþei în exploatare,funcþie de valoarea defor-maþiilor înregistrate, în acþi-unea de monitorizare aufost stabil i te valori dereferinþã pentru nivelul deatenþie, de avertizare ºialarmare al deplasãrilor.

Diagramele prezentaterelevã valorile compuse alecelor douã direcþii de mãsu-rare, A0 - A180, respectivB0 - B180. Comparaþia din-tre mãsurãtorile obþinutepentru douã dintre incli-nometrele dispuse pe peri-metrul incintei, I3 ºi I4, ºi

Fig. 18: Mãsurãtoare inclinometricãefectuatã în ºantier (UniversitateaTehnicã de Construcþii Bucureºti)

Fig. 19: Dispunerea sistemelor inclinometrice, implementatã prin intermediulUniversitãþii Tehnice de Construcþii Bucureºti

FREELOIncintã circularã dualã de pereþi mulaþi

pentru construirea tunelului de vânt aerodinamic (II)drd. ing. Cristian RADU, dr. ing. Árpád SZERZO, ing. Cristinel BÃTRÎNU, ing. Alexandru MÃGUREANU,

ing. Jean-Michel JEANTY - SBR Soletanche Bachy Fundaþii

Beneficiar: KEI DEVELOPMENT SAArhitectura: arh. Rãzvan BÂRSAN / WIGWAM DESIGN SRL

Proiectant structurã de rezistenþã: ROMAIR CONSULTING SRL, WIGWAM DESIGN SRLProiectant de specialitate incintã / fundaþii speciale: SBR SOLETANCHE BACHY FUNDAÞII SRL

Verificatori atestaþi: ing. Lóránd SATA (Af), ing. Dan IANCU (A1, A2)Antreprenor General / Executant: SBR SOLETANCHE BACHY FUNDAÞII SRL

´́

Page 17: RC August 2016 – pdf

diagramele deplasãrilor orizontale obþinute prin calculnumeric prezintã o tendinþã asemãnãtoare a deforma-þiilor dintre valorile calculate ºi cele mãsurate.

Valorile înregistrate pentru inclinometrul I3 sunt rele-vante pentru studiul secþiunii pereþilor mulaþi sprijiniþi prinºpraiþuri metalice, iar cele obþinute pentru inclinometrulI4 prezintã comparaþia cu modelul axisimetric de calcul(fig. 20 a, b).

În ceea ce priveºte calculul secþiunii sprijinite prinºpraiþuri, mãsurãtorile, din punct de vedere calitativ,

relevã o tendinþã similarã a deformaþiilor, diferenþa nota-bilã constând în valorile obþinute prin calcul, estimatedublu sau triplu faþã de valorile obþinute prin mãsurãtori.

Acest aspect este deseori studiat ºi abordat ºi încazul altor studii parametrice asupra excavaþiilor adâncidin Bucureºti, alegerea modelului constitutiv alpãmântului ºi utilizarea unor parametri determinaþi încondiþii similare celor din amplasament traducându-seprin estimãri realiste.

În cazul comparaþiei pentru inclinometrul I4, deºi va-lorile mãsurate le depãºesc pe cele obþinute prin calcul,acestea se încadreazã în limita de atenþie ºi sunt valorisituate în intervalul 5-10 mm, considerate ca fiindacceptabile. Diagramele de deplasare oferã, din punctde vedere calitativ, o informaþie de ansamblu a compor-tamentului incintei. Prin comparaþie, valorile obþinuteprin studiul modelului tridimensional sunt aproximativegale cu cele obþinute prin modelul axisimetric.

O posibilã explicaþie pentru aceste diferenþe oreprezintã limitãrile tehnologiei de construire a pereþilormulaþi. Pe mãsurã ce lucrãrile de excavaþie în interiorulincintei avanseazã, starea de eforturi a masivului depãmânt susþinut suferã modificãri prin rearanjarea parti-culelor ºi a elementelor de beton, întrucât rosturile dintredouã panouri adiacente reprezintã zone de discontinui-tate, din cauza grinzilor de rost utilizate în execuþie.

Prin comparaþie cu modelul de calcul, unde zonelede discontinuitate nu sunt uºor de modelat ºi mediul esteconsiderat izotrop pe direcþie radialã, în realitate, aceste

Fig. 20a: Diagramã deplasãri orizon-tale pereþi mulaþi - comparaþie între

modelul de calcul ºi mãsurãtori

Fig. 20b: Diagramã deplasãri orizon-tale pereþi mulaþi – comparaþie între

modelul de calcul axisimetric ºimãsurãtori

continuare în pagina 18��

Page 18: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201618

zone modificã schema staticã a peretelui ºi genereazãun moment încovoietor în planul orizontal al acestuia.

Pe baza diagramelor obþinute se observã o diferenþãminorã a deplasãrilor, cu valori cuprinse între 1-3 mm, întredouã mãsurãtori succesive efectuate ulterior primeietape majore de excavaþie. Aceste diagrame, împreunã cumãsurãtorile efectuate pentru inclinometrul I2, dispus pezona circularã, susþin ipoteza rearanjãrii elementelor sis-temului de sprijinire în funcþie de etapa de excavaþie.

Monitorizarea eforturilor prin mãrci tensiometriceÎn cadrul programului de monitorizare au fost pre-

vãzute mãrci tensiometrice, cunoscute în literatura inter-naþionalã sub denumirea de “strain gauges”, senzoriaxiali de deformaþie dispuºi pe ºpraiþurile metalice, învederea evaluãrii stãrii de eforturi din elementele sis-temului de sprijinire (fig. 21, 22).

Instalarea ºi monitorizarea mãrcilor tensiometrice s-arealizat prin intermediul Soldata România.

Mecanismul de funcþionare al mãrcilor tensiometriceeste bazat pe principiul corzii vibrante. Frecvenþelemãsurate sunt transformate în deformaþii ºi eforturi, carepot fi apoi comparate cu eforturile calculate în faza deproiectare.

Poziþia mãrcilor tensiometrice a fost stabilitã astfelîncât influenþa lungimii ºpraiþului asupra rezultatelor sã fieminimã. ªpraiþurile metalice instrumentate au fost consi-derate relevante pentru comportamentul structurii de spri-jin, din punct de vedere al împingerilor pãmântului (fig. 23).

Mãsurãtorile mãrcilor tensiometrice prezentate suntobþinute pe baza etapelor semnificative ale procesuluide execuþie; valorile înregistrate la momentul respectivrelevã starea de eforturi ale elementului metalic cores-punzãtor unui moment relevant al construcþiei. În acestsens, un ºpraiþ din cel de-al treilea orizont metalic, situatla cota -13.00 m (denumit S32), ºi douã ºpraiþuri dincadrul celui de-al patrulea orizont metalic, cota -16,50 m,S42, respectiv S44, au fost instrumentate cu mãrci ten-siometrice (fig. 24, 25).

Rezultatele obþinute prin mãsurãtori au fost com-parate cu valorile din calcul.

Rezultatele obþinute la monitorizarea ºpraiþuluide la nivelul 3 (-13,00 m) indicã o variaþie a eforturilor înjurul valorii de dimensionare (valoarea maximã proiec-tatã) cu aproximativ 10%. Deºi valoarea maximãproiectatã este depãºitã cu aproximativ 10%, ea esteconsideratã acceptabilã, datoritã coeficienþilor de sigu-ranþã aplicaþi pentru dimensionarea ºpraiþurilor (fig. 26).

Fig. 24: Identificarea ºpraiþurilor metalice instrumentate, ºpraiþul S32, nivelul 3(cota -13,00 m) ºi ºpraiþurile S42, respectiv S44, nivel 4 (cota -16,50 m)

Fig. 25: Montarea ºi calibrarea mãrcilor tensiometrice (Soldata România)

Fig. 21: Exemplu schematizat de instrumentare cu mãrci tensiometricea unei excavaþii adânci

Fig. 22: Exemplu de marcã tensiometricã

Fig. 23: Detaliu de principiu poziþionare mãrci tensiometricepe ºpraiþurile de la cota -13,00 m

�� urmare din pagina 17

Page 19: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2016 19

În ceea ce priveºte elementele metalice instrumen-tate în cadrul celui de-al patrulea nivel, o diferenþã deaproximativ 10-15% a valorilor mãsurate între cele douãºpraiþuri poate reprezenta un indicator al încãrcãrilordiferite transmise în zona de conectare a celor douãcelule circulare ºi poate confirma comportamentul pre-conizat al incintei ºi tendinþa globalã de deformare aacesteia (fig. 27).

CONCLUZIIProiectul FREELO este unul unic în contextul ingine-

riei geotehnice din România ºi al proiectãrii excavaþiiloradânci, atât prin prisma limitãrilor ºi a constrângerilorîntâlnite pe parcursul desfãºurãrii lui, cât ºi din punct devedere al abordãrii unui proiect deosebit ºi atipic.

Deºi studiul amãnunþit ºi consultarea literaturiitehnice, precum ºi a specialiºtilor în domeniu din cadrulgrupului Soletanche Bachy, au reprezentat o realã con-tribuþie asupra proiectului, abordarea sistematicã ºi core-larea cu toate entitãþile implicate în procesul deproiectare ºi execuþie se traduce într-un impact maximasupra succesului investiþiei. Totodatã, monitorizarea ºiinvestigarea geotehnicã reprezintã puncte cheie aleproiectului, iar studiul rezultatelor obþinute în urma exe-cuþiei reprezintã surse valoroase de informaþii pentrudezvoltãri similare, aplicabilitatea excavaþiilor de tipincintã circularã fiind una vastã.

Investitorii proiectului FREELO susþin dezvoltareainovativã, iar livrarea cu succes a unui proiect emble-matic ºi includerea acestuia în portofoliul de lucrãri alingineriei geotehnice româneºti asigurã contextul unorperspective valoroase ºi ambiþioase. �Fig. 29: Imagine din ºantier la finalizarea turnãrii betonului de egalizare, cota -19,35 m

Fig. 28: Imagine din timpul execuþiei incintei ºi a celorlalte corpuri de clãdiri(foto KEI Development)

Fig. 26: Diagramele de încãrcare a ºpraiþului metalic, nivelul 3, cota -13,00 m Fig. 27: Diagramele de încãrcare ale ºpraiþurilor metalice, nivelul 4, cota -16,50 m

Fig. 30: Imagine din timpul execuþiei (foto KEI Development) Fig. 31: Concept indoor windsurfing FREELO (foto KEI Development)

Page 20: RC August 2016 – pdf
Page 21: RC August 2016 – pdf
Page 22: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201622

Reconversia unor hale agricoleîntr-un ansamblu de birouri ultramoderne

conf. dr. ing. Zsolt NAGY, ing. Attila FELEKI - Universitatea Tehnicã Cluj, Facultatea de Construcþii, Departamentul de Structuriarh. Vlad STRÃJAN – Birou Proiectare Strãjan, Alba Iulia

Istoria lucrãrii a pornit de la haleleagricole existente (fig. 1, 2), constru-ite în anii 1960, hale care au fãcutparte, înainte de reconversie, dintr-un

ansamblu care includea o moarã ºi ostaþie de sortat cereale. Analizeleiniþiale ale spaþiilor oferite de struc-turile existente au dovedit viabilitatea

transformãrii halelor în spaþii pentrubirouri, corpul central (fig. 2a) fiinddecis a fi demolat. Astfel, spaþiulcreat între cele douã hale existentenecesita un obiect arhitectural caresã defineascã caracterul ansamblu-lui ce urma a fi edificat. Concepþiaarhitecturalã a exploatat acest spa-þiu, elementul central fiind reprezen-tat de o clãdire în formã de sferãalungitã, respectiv o formã ovoidã,care devine componenta principalãa întregului ansamblu.

În cele ce urmeazã vor fi prezen-tate detalii privind proiectarea arhi-tecturalã ºi provocãrile inginereºti ceau rezultat pe parcursul conceperii,precum ºi calculul structurilor nece-sare reconversiei clãdirii vechi într-unspaþiu nou, modern, adecvat aºtep-tãrilor actuale.

Lucrarea de faþã descrie soluþiile tehnice adoptate la reconversia unor hale agricole în clãdire debirouri. Clãdirea se aflã pe raza localitãþii Sântimbru, situatã la circa 10 km de municipiul Alba Iulia.

Compania Transavia, beneficiarul proiectului, este liderul incontestabil în producþia de carne de pasãre ºipreparate din carne de pasãre, din România. Cu un istoric de succes pe piaþa din România ºi Europa, Transaviaaniverseazã, în 2016, 25 de ani de activitate, moment marcat printr-un proiect de amploare: dezvoltarea unuiansamblu de clãdiri de birouri cu destinaþia de sediu administrativ. Proiectul constã în reconversia funcþionalãa unor hale agricole existente, într-un spaþiu dedicat pentru birouri ºi pentru sediul administrativ Transavia.

Halele agricole, care iniþial au fãcut parte dintr-un ansamblu ce includea o moarã ºi o staþie de sortatcereale, au devenit componente ale noii structuri, elementul central fiind reprezentat de o clãdire în formã desferã alungitã, respectiv o formã ovoidã, care va fi componenta principalã a întregului ansamblu.

Realizarea formei ovoide cu suprafaþã vitratã, crearea unei structuri metalice, acoperitã cu sticlã pentruasigurarea luminii naturale pe culoarele centrale ale halelor adiacente, sau conceperea elementelor struc-turale ale corpului de legãturã pe forma unui copac sunt doar câteva dintre provocãrile la care echipa deproiect trebuia sã facã faþã. Autorii au aplicat cu succes un set de soluþii structurale atipice, utilizând formeneconvenþionale în situaþii neuzuale în activitatea de proiectare, demonstrate prin aplicarea în practicã asoluþiilor descrise în lucrare.

Investitor: TRANSAVIA SAProiectant general: Birou de Proiectare Strãjan, Alba Iulia

Arhitecturã: arh. Ioan STRÃJAN, arh. Vlad STRÃJAN Proiectant structurã metalicã: conf. dr. Ing. Zsolt NAGY, ing. Attila FELEKI, SC GORDIAS SRL – Cluj Napoca

Expert Tehnic: prof. dr. ing. Pavel ALEXA; Verificator structurã: prof. dr. ing. Vasile PÃCURAR Antreprenor general: Con-A SRL - Sibiu

Fig. 1: Ansamblu clãdire cu stadiul iniþial, înainte de reconversie

Fig. 2: Stadiul iniþial, structura demolatã (a) ºi vedere interioarã halã (b)

PREMIUL I AICPS - 2016

Page 23: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2016 23

DETALII ARHITECTURALEPRIVIND NOUA CLÃDIRE DE BIROURI

La nivel conceptual, forma ovo-idã a clãdirii principale se leagã depremisele esenþiale ale business-ului cu carne de pasãre. ”Oul” este,în definitiv, punctul de plecare, celulade bazã ºi geneza pentru orice fiinþãvie. Cu atât mai mult, atunci când nereferim la o afacere axatã pe pro-ducþia cãrnii de pasãre, oul repre-zintã originea primordialã a materieiprime, ºi motorul pe care sebazeazã întreaga activitate.

Forma ovoidã, reinterpretatã,este, astfel, cea mai potrivitã pentrua ilustra un asemenea concept, ºi,totodatã, soluþia de design perfectãpentru a interconecta corpurile declãdire existente.

Dezvoltarea volumului centralaccentueazã dimensiunea clãdirilorexistente prin potenþarea liniilor re-gulate, carteziene, cu linii curbe, flu-ente, menite sã completeze întregansamblul. Clãdirea centralã, deformã ovoidã, este punctul de legã-turã între clãdirile existente.

Parterul: accesul principal seface într-un lobby, care devine ºizona de distribuþie a personaluluispre zonele de birouri (amplasate înclãdirile halelor existente). Zona deintrare gãzduieºte o serã de citrice,un “pond” cu peºti din specia crapkoi (japonez), ºi douã insule de ve-getaþie, menite sã amelioreze cali-tatea aerului, dar ºi sã reducãconsumul de energie electricã afe-rent instalaþiilor de climatizare ºiventilare. Pentru a integra solici-tãrile beneficiarului cu respectareaconceptului de bazã, proiectantul despecialitate a propus în zona sereidoi stâlpi în formã de copac, care sãfie integraþi perfect cu aceasta.

Partea din spate a clãdirii cen-trale este rezervatã spaþiilor tehnice,respectiv garaje pentru conducereageneralã a companiei, sãli de dis-cuþii, douã grupuri sanitare ºi un ofi-ciu pentru zona de lobby.

Etajul 1 este dedicat, în totalitate,directorului general, spaþiul fiindcompartimentat pentru a cuprindeun birou generos, deschis pe 3 tra-vei spre exterior, sãli de conferinþã,

o zonã amplã de recepþie ºi secreta-riat, grupuri sanitare ºi spaþiu oficiu.

Etajul 2 este dedicat integraldirectorului adjunct, având funcþiuniºi o compartimentare similarã cuetajul 1.

Etajul 3 este destinat unui spaþiuunic de conferinþe, ”învelit” în sticlã,cu perspectivã vizualã de 360 grade.Sala “Conference Roof Hall“ este ºizona de unde poate fi urmãritã acti-vitatea generalã din zonele adia-cente clãdirii de birouri, zone undese desfãºoarã alte activitãþi de pro-ducþie din cadrul Transavia.

Clãdirea centralã este prevãzutãcu un ascensor, dispus în parteastângã a acesteia, ascensor carepermite accesul vertical spre secre-tariatele etajelor 1, 2 ºi 3, în parteadreaptã a clãdirii fiind amplasatã ºi oscarã pentru acelaºi tip de acces.

Datoritã anvelopei de sticlã a cor-pului central, s-a propus un sistemde parasolare de aproximativ 1,00 madâncime, pentru a oferi umbrãîntregului perimetru al clãdirii, înlunile calde cu grad de însorireextrem de ridicat. Parasolarele suntdispuse la intervale regulate de1,80 m, pe toatã înãlþimea clãdirii.

Sala de conferinþe principalã,“Conference Roof Hall“, poate fiaccesatã de la etajele 1 ºi 2, respec-tiv etajele destinate conducerii com-paniei, cu ajutorul unei pasarelesuspendate la cota de 2,80 m,pasarelã care oferã vizibilitatedirectã asupra zonei de birouri peîntreg traseul sãu.

Etajele au înãlþimea structuralãde 5,60 m, înãlþimea liberã dupãmontarea tavanelor de închiderepentru structurã ºi a instalaþiilor declimatizare ºi ventilare fiind de 3,60 m.

Zona de birouri destinatã anga-jaþilor este dispusã în cele douã cor-puri de clãdire existente, precum ºiîn clãdirea ovoidã centralã. Corpulde clãdire din partea stângã esteprevãzut cu un lobby generos, princare se poate face accesul cãtrezona de restaurant ºi sala de confe-rinþe aferente acestei clãdiri. Celetrei spaþii sunt de tipul open-space,cu tavane înalte, libere de orice felde compartimentare intermediarã.

Restaurantul de 190 locuri esteprevãzut cu o bucãtãrie complet uti-latã ºi un spaþiu privat de servire amesei pentru conducerea companiei.

Accesul ºi distribuþia în birouri seface prin intermediul unor holuri cen-trale, cu dimensiune variabilã lamijlocul lor, acolo unde sunt pre-vãzute luminatoare ample în parteasuperioarã, menite sã sporeascãcantitatea de luminã de-a lungulacestora ºi implicit din clãdire.

Luminatoarele din zona centralãa holurilor au fost gândite a avea oformã elipticã ºi bombatã, pentru asublinia ºi a accentua fuziunea din-tre corpurile existente (rectangulare)ºi clãdirea centralã de formã rotun-jitã, cu linii fluide, realizându-se ast-fel ºi tranziþia volumetricã de lahalele existente la clãdirea centralãovoidã.

Holurile centrale sunt prevãzutecu douã jardiniere cu spaþiu verde,iar birourile adiacente lor sunt com-partimentate integral cu sticlã “fullglass“. Astfel, dubla perspectivã –interior-exterior – va oferi o imaginede birouri situate într-o masã devegetaþie naturalã.

Suprafaþa fiecãrei celule debirou, din cele douã clãdiri existente,este între 42 mp ºi 58 mp.

Zonele de birouri ce radiazã dinclãdirea centralã sunt completate,spre capetele clãdirilor existente, deo salã de conferinþe, lobby ºi restau-rant, într-una dintre clãdiri, respectivde o parcare interioarã privatã desti-natã conducerii companiei, cu 26 delocuri, în cea de-a doua clãdire.

Curtea ansamblului este pre-vãzutã cu un sistem rutier care facelegãtura între zona de acces în com-plex, clãdirea centralã, parcareainterioarã ºi parcarea exterioarã dinzona de vest, cu 33 locuri de par-care. Spaþiul exterior al ansambluluieste amenajat sub forma unui parc,cu ample zone verzi, care integreazãîn prezent, pe lângã speciile de ve-getaþie plantate recent, ºi un numãrde 10 nuci cu o vechime de 50 ani,care au fost protejaþi de-a lungulperioadei de construcþie ºi au fostpuºi în valoare în dezvoltarea nouluiproiect.

continuare în pagina 24��

Page 24: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201624

În ceea ce priveºte principaleleprovocãri la proiectarea suprastruc-turii de rezistenþã a clãdirii, la cares-a optat pentru soluþie metalicã, sepot menþiona urmãtoarele aspecteparticulare:

• Structura clãdirii centrale ovoi-dale cu anvelopã integralã de sticlã(fig. 3a), dezvoltatã pe 4 niveluri,ultimul nivel (Conference Roof Hall)cu o deschidere liberã de 16 m, tre-buia sã se execute doar din struc-tura coastelor anvelopei (fig. 3b);

• Asigurarea luminii naturale aimpus montarea a douã luminatoareeliptice cu dimensiuni de 7,5 m x 15 m(fig. 3c), croite dupã planul învelitoriihalelor existente ce descarcã pestructura de rezistenþã ale acestora;

• Corpul de legãturã dintre haleleexistente ºi ou, care impunea între-ruperea coastelor anvelopei vitrate;susþinerea acoperiºului cu aglomerarede zãpadã în zona de intersecþie s-arezolvat prin intermediul unui stâlpde forma unui copac (fig. 3d), inte-grat, din punct de vedere arhitec-tural, în sera de citrice;

• Rezolvarea detaliului de închi-dere la vîrful oului, acolo unde seintersectau toate cele 50 de coastecare formeazã structura de rezis-tenþã a anvelopei din sticlã.

DESCRIEREASTRUCTURILOR PROIECTATE

În procesul de proiectare a struc-turii de rezistenþã s-au dimensionatºi s-au modelat o serie de obiectecare au servit procesului de recon-versie din clãdire agricolã în clãdirede birouri. Obiectul principal estestructura metalicã multietajatã a cor-pului central (oul, denumitã C1), curegim de înãlþime S+P+3E, poziþio-natã între cele douã structuri de hale

existente (denumite C2 - C3) curegim de înãlþime parter (fig. 4a).

Structura metalicã de rezistenþãa clãdirii C1 este alcãtuitã din stâlpizãbreliþi compoziþi, încastraþi la bazãºi grinzi zãbrelite dispuse radial, ceformeazã sistemul de susþinere alplanºeelor mixte oþel-beton.

Anvelopa exterioarã a structuriieste din þevi rectangulare roluite,rigidizate cu montanþi pe direcþie ori-zontalã ºi contravântuiri, care susþinperetele cortinã executat integral dinsticlã ºi parasolarele perimetrale.Accesul la nivelele superioare seface cu ajutorul liftului (4 pers.) saual scãrilor, având concepute grinzilede susþinere pe curb.

Legãtura între structura corpuluiC1 ºi clãdirile adiacente C2 ºi C3este realizatã de o nouã structurã

independentã, denumitã corp delegãturã. Acoperiºul metalic al cor-pului de legãturã este format dintr-oreþea de grinzi din profile IPE270 ºiIPE220, care se sprijinã pe stâlpi dinbeton armat cu formã circularã ºirectangularã, respectiv pe doi stâlpimetalici spaþiali cu formã de copac.

Pe acoperiºul clãdirilor adiacenteC2 ºi C3 sunt poziþionate lumina-toarele eliptice alcãtuite din þevi rec-tangulare ºi circulare, având înnãdirisudate. Rezemarea pe structuraexistentã se face prin intermediulunei grinzi perimetrale alcãtuite dinprofile compuse, sudate din douãprofile IPE 220.

Sub luminatoarele eliptice suntpoziþionate grinzile zãbrelite curbate,care susþin suporþii coridorului deacces din sticlã, fixate de stâlpiistructurii halelor existente prin inter-mediul unor juguri. Grinzile zãbrelitecurbate s-au executat din þevirotunde, având rol de susþinere pen-tru pereþii cortinã interiori, cu oînãlþime variabilã între 4,7 m ºi 5,6 m.

În clãdirea C3, între intrarea din-spre corpul de legãturã ºi sala demese, este situatã pasarela suspen-datã (fig. 4b). Structura pasareleieste alcãtuitã din þevi rectangulare ºitiranþi. Pasarela este suspendatã destructura existentã prin intremediul

Fig. 3: Ou (a), cupolã (b), luminator eliptic (c) ºi stâlp ramificat sub forma unui copac (d)

Fig. 4: Structura oului vãzutã dinspre faþada principalã (a) ºi pasarela cu luminatorul eliptic (b)

�� urmare din pagina 23

Page 25: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2016 25

unui sistem de juguri, ºi este prinsãde centurile din beton armat ale pere-telui coridorului prin intermediul anco-relor chimice.

În prelungirea clãdirii C3 se aflãstructura denumitã winter garden,alcãtuitã din douã cadre formate dinþevi rectangulare ºi închisã cu pereþicortinã.

Structura de rezistenþãcorp central C1 (ou)

Structura proiectatã intrã în cate-goria clãdirilor multietajate. Structuraprincipalã este alcãtuitã din stâlpi ºigrinzi, ambele zãbrelite. Structura desusþinere a închiderilor vitrate esterealizatã din profile RHS 160*80*5roluite. Structura casei scãrii ºi struc-tura liftului s-au proiectat din profilemetalice laminate la cald.

Stâlpii sunt formaþi zãbrelit dinþevi renctangulare RHS200*120*8,SHS140*8 ºi SHS120*8, încastraþi labazã în diafragmele subsolului prinintermediul pieselor înglobate. Înfaza iniþialã stâlpii au fost dimensio-naþi fãrã miezul de beton; ulterior aufost înglobaþi în beton, ca o mãsurãconstructivã, având, astfel, rolul destabilizare a elementelor metalice ºide protecþie la acþiunea focului.

Grinzile zãbrelite, care formeazãplanºeul mixt, sunt alcãtuite din pro-file UPN200 (talpa superioarã),UPN140 (talpã inferioarã) ºiRHS200*100*4 (diagonale). Grinzilesunt prinse în stâlpii zãbreliþi (dia-fragme), utilizând un detaliu tip dorncu diametrul de 45 mm, iar în centrulplanºeului sunt unite cu o îmbinarede legãturã formatã din plãci sudateºi o þeavã centralã de CHS508*12.

Pentru asigurarea rigiditãþii ge-nerale a structurii au fost dispuse cir-cular grinzi zãbrelite realizate din

profile HEA200, SHS100*5 ºiRHS120*60*5. Grinzile planºeelorsunt poziþionate între stâlpii dispuºiradial ai structurii, acoperind deschi-derea liberã între acestea de 13,00 m.

Coastele structurii secundare suntformate din profile RHS160*80*5,prinse încastrat la bazã în stâlpiizãbreliþi. Rezemarea lor în profileleperimetrale UPN200 ale planºeeloretajelor 1-2-3 este realizatã con-tinuu. De la nivelul etajului 3 secontinuã doar structura coastelorperimetrale, prinse articulat la bazã.Dat fiind lungimea, care depãºeadimensiunea maximã de fabricaþie,continuizarea coastelor s-a executatpe ºantier, prin sudurã.

Casa scãrii este formatã dinpodeste ºi rampe încastrate în dia-fragme prin intermediul unui detaliucu pinten. Structura liftului este con-sideratã una independentã, prinsãcu ancore chimice în pardosealasubsolului, formatã din þevi rectan-gulare SHS140*8 ºi SHS100*8.Structura liftului este fixatã articulatde structura clãdirii C1, la nivelulplanºeului fiecãrui etaj.

Planºeele etajelor 1, 2, 3 s-auexecutat din beton armat monolit,utilizând table cutate amprentate ºiconectori, în vederea obþinerii efec-tului de grindã mixtã. De asemenea,s-a þinut cont de conlucrarea oþel -beton în soluþie compozitã a plan-ºeului, prin prevederea unor gujoanepe grinzile radiale, reuºind, astfel,menþinerea perioadei proprii devibraþie peste limita criticã de 5 Hz.

Structurile auxiliareCorpul de legãturã este o struc-

turã parter ºi este formatã dingrinzile acoperiºulului în douã ape ºicei doi stâlpi în formã de copac, ele-mentele fiind executate din profilemetalice laminate la cald. Acoperiºuleste format din grinzi principaleIPE270 ºi secundare IPE220, iarforma lui urmãreºte conturul curb alclãdirii C1. Grinzile principale suntprinse articulat pe stâlpii din beton ºipe stâlpii în formã de copac. Aceºtistâlpi sunt încastraþi în fundaþii izolate,cu ajutorul pieselor înglobate ºi suntformaþi din þevi circulare CHS101.6*6.0,CHS88.9*5.0, CHS60.3*4.0 sudateîntre ele. Îmbinarea pe ºantier aramurilor, din considerente de trans-port, s-a fãcut prin sudurã, prindereaacoperiºului fiind prevãzutã însoluþie îmbulonatã.

Luminatoarele eliptice suntalcãtuite din þevi rectangulareRHS80*60*4 ºi þevi circulareCHS48.3*3.2 sudate între ele,susþinute de o grindã perimetralãchesonatã din douã profile IPE270.Luminatoarele sunt poziþionate peacoperiºul clãdirilor C2 ºi C3. Sis-temul de rezemare pe structurã seface prin intermediul unui sistem cujuguri, formate din profile UPN200,UPN140 ºi tijã filetatã D20, fixate depanele longitudinale.

Fig. 5: Stâlpii de susþinere (a) ºi structura planºeelor intermediare (b)

Fig. 6: Fixare grindã - stâlp (a), coastã - profil perimetral (b) ºirezemarea grinzilor metalice ale corpului de legãturã pe stâlpi din beton (c)

continuare în pagina 26��

Page 26: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201626

Pasarela suspendatã s-a pro-iectat astfel încât sã respecte formaimpusã prin proiectul de arhitecturã.Structura conceputã este alcãtuitãdin þevi rectangulare SHS80*4,SHS60*4, SHS50*4, SHS40*4,RHS80*40*4, RHS160*80*4. Pasa-rela este suspendatã cu tiranþi D30prinºi articulat de structura existentã,prin intermediul unui sistem de juguriformate din prof i le UPN200,UPN140, tijã filetatã D20 ºi esteprinsã de peretele coridorului cu an-core chimice la înãlþimea de 2,4 m.Pentru obþinerea rigiditãþii longitudi-nale, balustradele au fost conceputeca grinzi zãbrelite verticale.

Structura Winter garden estealcãtuitã din douã cadre dispuse ladistanþã de 3 m, având stâlpi articu-laþi la bazã, formaþi din þevi rectangu-lare SHS200*6.3. Articulaþia seasigurã prin intermediul unei prindericu dorn cu diametrul de 40 mm.Prinderea grinzilor IPE220 pe stâlpise realizeazã încastrat, cu ºuruburi.Închiderea structurii pe ambele laturiconstã într-un sistem de peretecortinã. Pentru prinderea pereþilorcortinã au fost utilizaþi montanþiRHS120*80*5. Fundaþiile sunt con-tinue, în trepte, cu bloc de beton ºicuzineþi armaþi. Adâncimea de fun-dare este -1,25 m. Placa are ogrosime de 15 cm ºi este armatã cuplase sudate. Legãtura cu placaexistentã s-a fãcut prin intermediularmãturilor – Sistem Hilti HIT/RE500 post installed rebar connections.

ASPECTE PARTICULAREPRIVIND PROIECTAREA

STRUCTURII DE REZISTENÞÃDatã fiind forma total particularã a

obiectelor proiectate, calculul struc-turii de rezistenþã ºi stabilitate s-aefectuat pe modele complexe 3D.

Pentru a determina rãspunsulstructurilor, în analizã s-a þinut contde urmãtoarele ipoteze de încãrcãriºi combinaþii [1], normative valabilela momentul realizãrii proiectului(valori caracteristice):

• Încãrcãri utile la nivelul plan-ºeului uk = 4,5 kN/m2;

• Încãrcarea din zãpadã la nivelulacoperiºului ºi la nivelul zonelorexpuse s-a evaluat în conformitate cuCR 1-1-3-2012 [2], so,k = 1,5 kN/m2,considerând aglomerãrile specifice;

• Încãrcãrile din vânt pe suprafaþaanvelopei clãdirii s-au evaluat înconformitate cu normativul CR1-1-42012 [3], qref = 0,4 kN/m2;

• Încãrcarea seismicã s-a evaluatîn conformitate cu P100-2013 [4],acceleraþia terenului de proiectareag = 0,10 g ºi perioada de colþ aspectrului de rãspuns Tc = 0,7 sec;

• Combinaþiile încãrcãrilor pentrustarea limitã utimã (SLU) ºi starealimitã de serviciu (SLS) sunt în con-formitate cu CR-0-2012 [1].

Dimensionarea structurii de rezis-tenþã s-a fãcut conform prevederilorSR-EN1993-1-1 [5], SR-EN1993-1-3 [6], SR-EN1993-1-5 [7], SR-EN1993-1-8 [8] ºi P100/2013-1 [4].

Dimensionarea ºi calculul structuriide rezistenþã ºi stabilitate s-a efec-tuat pe modelele complexe 3D cuajutorul programului de calcul struc-tural Consteel V.9 [9]. La dimensio-narea structurii s-a avut în vedererespectarea condiþiei de rezistenþã ºia condiþiei de stabilitate corespunzã-toare stãrii limitã ultime, respectiv adeplasãrilor admise corespunzã-toare stãrii limitã de serviciu.

Datoritã faptului cã structura esteacoperitã în integralitate cu sticlã,deformaþiile structurii de susþinere aanvelopei au fost atent monitorizate.

Pentru a controla rigiditatea ºi defor-maþiile coastelor, acestea s-au fixatla nivelul planºeelor ºi s-au rezematperimetral pe o fermã realizatã lanivelul plaºeului de la etajul 1. Lanivelul cupolei s-au prevãzut sis-teme de contravântuiri. Pentru aîmpiedica pierderea stabilitãþii late-rale a grinzilor de planºeu, au fostprevãzute ferme radiale de stabi-lizare.

Detaliu de îmbinarea 10 grinzi radiale

Modul de dispunere radial alstâlpilor a necesitat proiectarea unuidetaliu central, care sã permitãîmbinarea îmbulonatã a celor 10grinzi concurente în centrul cercului.Pentru a fi posibilã conectarea celor10 grinzi, a fost necesarã con-ceperea unei piese centrale (fig. 7),având în componenþã o þeavã cudiametru de 508 mm, prevãzutã cudouã discuri de capãt, douã ineleintermediare ºi gusee radiale, per-miþând, astfel, prinderea îmbulonatãa subansamblelor proiectate. Disculinferior trebuie sã preia întinderile dela tãlpile inferioare iar discul de sus,care lucreazã la compresiune, estestabilizat ºi de prezenþa betonuluiplanºeului, funcþionând ca un cofragpierdut pe zona unde tablele cutatenu se mai pot dispune.

Fig. 7: Nod central proiectat (a) ºi executat (b)

Fig. 8: Detaliu închidere cupolã proiectat (a) ºi executat (b)

�� urmare din pagina 25

continuare în pagina 28��

Page 27: RC August 2016 – pdf

Popularitatea conceptului Building Information Modeling(BIM) creºte tot mai mult în România, ca urmare a creºteriiponderii folosirii acestuia în þãrile cu economii avansate, înunele dintre acestea fiind deja parte a standardelor obligatoriipentru construcþii. Beneficiile BIM provin în principal din faptulcã BIM înseamnã un mai bun mod de management al infor-maþiei în investiþii ºi nu doar o modelare 3D a proiectului sauconstrucþiei. O descriere cuprinzãtoare a ceea ce înseamnãBIM regãsim în Specificaþia Accesibilã Public/Public AccesibleSpecification (PAS) 1192-2:2013 – Specificaþie pentru mana-gementul informaþional pentru faza investiþionalã în proiectelede construcþii utilizând Building Information Modeling, ce stã labaza adoptãrii BIM în Marea Britanie.

A patra revoluþie tehnologicã, digitalizarea, îºi pune preg-nant amprenta pe toate industriile, iar una dintre consecinþele“ciocnirii tehnologiei cu industria construcþiilor” este conceptulBIM. Proiectele de construcþii nu mai pot fi concepute ºi rea-lizate fãrã utilizarea de instrumente informatice, aplicaþii soft-ware de proiectare, estimare, planificare ºi control, comunicareºi gestiune electronicã a datelor ºi informaþiilor etc. ºi fãrã con-lucrarea dintre aceste instrumente.

Deºi piaþa oferã o multitudine de aplicaþii software carepot contribui la succesul unui proiect de construcþii, ceea ceface ca un proiect sã fie de succes este utilizarea corectã,

proceduratã a acestora de cãtre toþi membrii echipei multidisci-plinare de proiect. Informaþia generatã de acest complex deaplicaþii trebuie gestionatã corespunzãtor, captatã ºi utilizatãpe întreg ciclul de viaþã al construcþiei, inclusiv în faza de ope-rare ºi mentenanþã ºi postutilizare a construcþiei. Un rol criticeste jucat de inter-operabilitatea formatelor în care segenereazã informaþia, astfel încât datele sã poatã fi prelucratecu uºurinþã dintr-un format în altul, generând, în acest mod,valoare adãugatã.

Cum folosim corect BIM? Care sunt paºii principali?Pentru aplicarea corectã a principiilor BIM, un investitor tre-

buie sã fie capabil sã-ºi defineascã cerinþele informaþionale lanivel organizaþional - Organisation Information Requirements(OIR), la nivel investiþional – Asset Information Requirements(AIR) ºi la nivel de implementare a proiectelor – Employers’Information Requirements (EIR).

Constructorii care adoptã BIM elaboreazã standarde pro-prii, pornind de la specificaþiile ºi standardele elaborate dediversele organisme implicate în dezvoltarea BIM la nivel inter-naþional. Aceste standarde de BIM ale constructorilor sunttranspuse la nivel de proiect, rezultând standardul BIM alproiectului. În rãspuns la EIR, constructorii elaboreazã BIMExecution Plan (BEP), pre ºi post contract, care trateazã toateaspectele necesare livrãrii respectivului proiect.

Implementarea BIM în România -între dorinþã, putinþã ºi avantaj competitiv

NOVART ENGINEERING, ca pionier al conceptului BIM în România, implementeazã Viewpoint for Projects încã din2012, tehnologie de colaborare online pentru construcþii, esenþialã în livrarea unui proiect BIM, asigurând CommonData Environment (CDE), mediul comun de date al proiectului. CDE este necesar pentru gestionarea Project InformationModel (PIM), adicã totalitatea informaþiilor grafice, inclusiv Building Information Model-ul, ºi non-grafice generate înrealizarea proiectului.

NOVART ENGINEERING asigurã consultanþã beneficiarilor publici sau privaþi, dar ºi constructorilor, în realizareastrategiei de implementare BIM în cadrul organizaþiilor acestora, elaborarea documentaþiilor specifice, suport înalegerea aplicaþiilor software, implementarea metodologiei pe care oamenii ºi oraganizaþiile implicate în proiecte sã ofoloseascã pentru a obþine rezultate precum o mai bunã proiectare ºi execuþie în construcþii ºi rezolvarea multor pro-bleme cu care ne confruntãm zilnic pe ºantiere, respectiv slaba calitate a documentaþiei de proiectare ºi controlul defici-tar al informaþiilor.

Sursa: PAS 1192-2:2013 - Specificaþie pentru managementul informaþionalpentru faza investiþionalã în proiectele de construcþii utilizând Building InformationModeling - Ciclul livrãrii informaþiei.

Sursa: PAS 1192-3:2014 - Specificaþie pentru managementul informaþionalpentru faza de operare a investiþiilor utilizând Building Information Modeling –Relaþia dintre elementele managementului informaþional.

SC NOVART ENGINEERING SRLB-dul. Lacul Tei, Nr. 1-3 (în clãdirea ISPE), Et. 6, Camera 619-621, Sector 2, Bucureºti

Tel.: +40 722 405 744 | Fax: +40 358 816 467Email: [email protected] | www.4projects.ro | www.novartengineering.ro

Page 28: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201628

Închiderea cupolei structurii ouluiStereotomia circularã a celor 50

de coaste, care dau forma structuriicorpului central, concordã geometricîn vârful oului. Pentru a asiguraspaþiul fizic îmbinãrilor, a fost nece-sarã pãstrarea doar a celor careerau dispuse în dreptul stâlpilor (înnumãr total de 10) ºi asigurareafixãrii celor 40 de coaste care s-auîntrerupt. Realizarea structurii deînchidere s-a rezolvat cu ajutorul a10 semiferme (fig. 8a) care, prin

intermediul plãcilor de capãt, au for-mat piesa centralã de formã penta-gonalã. Tot cu un pentagon extins,înscris în cercul pe care s-au opritcoastele întrerupte, s-a asiguratrigiditatea capetelor, formând, astfel,o ºaibã rigidã din grinzi cu zãbrelepe mai multe direcþii. Cota pen-tagonului de rigidizare a însemnat ºicota de întrerupere a suprafeþeivitrate, etanºarea de la aceastã cotãîn sus asigurându-se cu tablã planãfãlþuitã, aºezatã pe termoizolaþierigidã ºi un suport de tablã cutatã, ce

reazemã radial pe coastele rãmasecontinue. Figura 8b prezintã detaliulde închidere în stadiul de execuþie.

Structura luminatoarelor elipticeLuminatoarele dispuse în zona

centralã, pe acoperiºurile corpurilorC2 ºi C3, transmit imaginea unordiamante preþioase ale unei bijuterii.Forma unor carapace de þestoase afost consideratã cea mai potrivitãpentru a asigura necesarul desuprafaþã vitratã în vederea pãtrun-derii luminii naturale în zona centralãa halelor existente. Pe de altã parte,forma structuralã astfel conceputãevitã coliziunea cu panele longitudi-nale dispuse la coama halei (fig. 9a),respectiv se asigurã o rezemare ele-gantã ºi sigurã, fãrã nicio deterioarea integritãþii structurii existente dinbeton. Fixãrile prin intermediuljugurilor au asigurat toleranþelenecesare la montaj (abaterile în ele-mentele din beton au fost de ordinulcentimetrilor) ºi au facilitat montajulrapid ºi uºor. Execuþia structuriisuport, cu un gabarit total de 7,5 m x15 m – inclusiv al coastelor desusþinere a sticlei – s-a fãcut prinsudurã, în condiþii de uzinã, trans-portul ºi montajul ei fiind realizate caun tot unitar. Figura 9b prezintãetapa de amplasare a luminatoruluieliptic pe structura existentã.

Performanþe tehnico-economicePentru a evidenþia performanþele

tehnico-economice ale structuriiproiectate, sunt relevante urmã-toarele rezultate:

• Modul 1 de vibraþie - a rezultattorsiunea clãdirii C1 cu frecvenþã de0,97 Hz (fig. 10);

Fig. 9: Structura de susþinere a luminatorului eliptic: model (a) ºi în faza de montaj (b)

Fig. 11

Fig. 10

Fig. 12

�� urmare din pagina 26

continuare în pagina 30��

Page 29: RC August 2016 – pdf

RevoluþionarulTERRATEST 5000 BLU

TERRATEST 5000 BLU revoluþionezã domeniul de

testare a gradului de compactare al solului cu placã

dinamicã de sarcinã, deoarece este primul aparat de

acest gen din lume care nu foloseºte cabluri pentru

transferul datelor. Mãsurãtorile sunt transmise prin Blue-

tooth de la placa de sarcinã la computerul de mãsurare,

smartphone sau tabletã.

Este un avantaj imens pe ºantierele de construcþii,

deoarece computerul de mãsurare nu mai trebuie plasat

lângã componentele mecanice. Astfel, nu vã stã în cale

niciun cablu pentru transferarea datelor.

Cu echipamentele Light Falling Weight Deflectometer,

angajaþii dumneavoastrã sunt capabili sã facã testele cu

placa dinamicã de sarcinã direct pe ºantier în

doar 2 minute. Fãrã teste de laborator, fãrã vehicule de

încãrcare, chiar ºi în zonele greu accesibile. Verificarea

calitãþii compactãrii solului cu aparatele Light Falling

Weight Deflectometer, înainte de începerea con-

strucþiei, vã ajutã sa evitaþi problemele. În acest fel, se

poate dovedi mai târziu cã mãsurile de îmbunãtãþire a

solului au fost utile.

Testele cu echipamentele

Light Falling Weight Deflec-

tometer se pot face pe tot

ºantierul de construcþie, în

cel mai scurt timp ºi fãrã cos-

turi adiþionale, chiar ºi în

locuri greu accesibile, cum ar

fi ºanþurile ºi terasamentele.

Optimizaþi astfel procesul de

compactare, economisind

bani în fiecare zi. �

Echipamentele Light Weight Deflectometer (LWD) „TERRATEST 5000 BLU” sunt cele maiinteligente aparate de testare cu placã dinamicã de sarcinã din lume ºi primele care utilizeazãtehnologia Bluetooth + o aplicaþie pentru smartphone ºi navigare vocalã.

Echipamentele de testare Light Falling Weight de laTERRATEST sunt ideale în cazul mãsurãtorilor pentrudeterminarea gradului de compactare pentru:

• Lucrãri de amenajare• Construcþia de drumuri

• Construcþii civile• Conducte de canalizare

• Liniile electrice• Grãdinãrit ºi peisagisticã

• Construcþia de cãi ferate• Construcþia de terenuri sportive

Mai multe detalii gãsiþi pe:www.placa-dinamica.ro

SC Topo Cad Vest SRLStr. Ion Creangã, 26C/26, 330011, Deva, jud. Hunedoara, România B-dul Ghica Tei, nr. 155, Sector 2, BucureºtiMobil: 0727.575.246 | E-mail: [email protected], [email protected] E-mail: [email protected]

EXEMPLE DE UTILIZARETestare cu placa dinamicã de sarcinã:

în 2 minute obþineþi rezultatele!

Page 30: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201630

• Factor critic de amplificare aîncãrcãrii pentru combinaþia dedimensionare a grinzilor zãbrelite aleplanºeurilor clãdirii C1 sub încãrcãrilepermanente ºi utile αcr = 8,98 (fig. 11);

• Factor critic de amplificare aîncãrcãrii pentru combinaþia dedimensionare a coastelor clãdirii C1sub acþiunea vântului αcr = 29,01;

• Factor critic de amplificare aîncãrcãrii pentru combinaþia dedimensionare a stâlpilor zãbreliþi înfaza de montaj (neacoperit în beton)a clãdirii C1 sub încãrcãrile perma-nente αcr = 3,21;

• Factor critic de amplificare aîncãrcãrii pentru combinaþia dedimensionare a luminatoarelor cuîncãrcare maximã de zãpadã ºiîncãrcare din vânt αcr = 29,62 (fig. 12);

• Confecþia metalicã a clãdirii C1are 150,4 tone, ceea ce înseamnã unconsumul de oþel în structurã, raportatla suprafaþa utilã, de cca. 111,4 kg/m2;

• Valoarea estimatã a investiþiei:6.000.000 Euro.

CONCLUZIILucrarea de faþã prezintã o serie

de aspecte din proiectarea ºi exe-cuþia obiectelor structurii de rezis-tenþã cu care s-a echipat o vecheclãdire agricolã, de-a lungul proce-sului de reconversie într-o clãdire ultra-modenã de birouri, evidenþiindu-separticularitãþile ce caracterizeazãaceastã lucrare. Realizarea corpuluicentral, de formã ovoidã, îmbrãcatintegral în sticlã, deschiderea liberã

a planºeului de 13,00 m, cu zecegrinzi radiale ce concordã în punctulcentral, execuþia cupolei având 16 mdeschidere, la nivelul etajului 3, doardin coastele structurii de închideresau luminatoarele care transmitimaginea unor diamante preþioaseale unei bijuterii de forma unor cara-pace de þestoase, sunt doar câtevadintre provocãrile la care echipa deproiect, constituitã din arhitecþi ºiingineri lucrând cot la cot, a reuºit sãrãspundã cu soluþii creative ºi inova-tive. Autorii au aplicat cu succes unset de soluþii structurale particulareîn situaþii neuzuale practicii curentede proiectare, demonstrate prin cal-cul ºi modelare structuralã complexãºi executate pe ºantier în manieracelor descrise în lucrare.

Lucrarea de faþã este un altexemplu al rolului holistic la care tre-buie sã facã faþã ºi pe care trebuiesã ºi-l asume inginerii proiectanþi destructuri într-o lume în permanentãschimbare. Exemplul evidenþiazãîmpletirea diferitelor specialitãþi, careimpun, în anumite situaþii, depãºirealimitelor pe care rolul de proiectanttrebuie sã o îndeplineascã, ceea cenecesitã cunoºtinþe nu numai îndomenii inginereºti. Pe lângã satis-facþia profesionalã, a fost ºi un bunprilej de a clãdi relaþii interpersonalecu oameni minunaþi, de a demonstraforþa creativitãþii pe care o aducecolaborarea între arhitecþi ºi ingineri.

REFERINÞE[1] CR-0-2012: Cod de pro-

iectare pentru bazele proiectãrii

structurilor în construcþii;

[2] Cod de proiectare. Evalu-

area acþiunii zãpezii asupra con-

strucþiilor. Indicativ CR 1-1-3-2012;

[3] Cod de proiectare. Bazele

proiectãrii ºi actiuni asupra con-

strucþiilor. Acþiunea vîntului. Indicativ

CR 1-1-4-2012;

[4] P100-2013: Cod de pro-

iectare seismicã P100. Partea I.

Prevederi de proiectare pentru

clãdiri;

[5] SR EN 1993-1-1 Eurocode 3:

Proiectarea structurilor de oþel

Partea 1-1: Reguli generale ºi reguli

pentru clãdiri;

[6] SR-EN 1993-1-3: Eurocod 3:

Proiectarea structurilor de oþel

Partea 1-3: Reguli suplimentare

pentru elemente structurale ºi table

formate la rece;

[7] SR-EN 1993-1-5: Eurocod 3:

Proiectarea structurilor de oþel

Partea 1-5: Elemente structurale din

plãci plane solicitate în planul lor;

[8] SR-EN1993-1-8:Eurocod 3:

Proiectarea structurilor de oþel

Partea 1-8: Proiectarea îmbinãrilor;

[9] Consteel software design

manual – www.consteelsoft-

ware.com �

Fig. 13: Structura în curs de acoperire ºi aproape de final

�� urmare din pagina 28

Page 31: RC August 2016 – pdf
Page 32: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201632

Reabilitarea ºi modernizarea secþiilor de Obstetricã ºi Neonatologiedin Spitalul Clinic de Obstetricã Ginecologie „Cuza Vodã“ Iaºi

DESCRIEREA LUCRÃRII Maternitatea „Cuza Vodã” din Iaºi fiind unitate de

nivel 3 de cea mai mare importanþã, proiectul a cuprinslucrãri civile mai ample. Numãrul anual de naºteri înmaternitate este între 6.000 ºi 7.000.

Spaþiile care s-au reabilitat sunt: blocul operatorpentru cezariene, cu spaþiile anexe; compartimentulterapie intensivã ºi post terapie intensivã, cu spaþiileanexe; spaþii pentru supravegherea continuã postopera-torie a cezarienelor; blocul de naºteri aseptic ºi septic,cu spaþiile anexe. Spaþiile pentru spitalizarea prema-turilor (sector neonatologie) cuprind: terapie intensivãnou-nãscuþi ºi terapie pentru prematuri subponderali.

Lucrãri executate: recompartimentãrile ºi transferulde spaþii între diverse funcþiuni necesare asigurãrii fluxu-rilor ºi circuitelor corespunzãtoare; modernizarea lifturilor;reabilitarea / execuþia instalaþiilor de fluide medicale:oxigen, aer comprimat; reabilitarea instalaþiilor electriceºi dimensionarea lor corespunzãtor echipamentelormedicale; reabilitarea instalaþiilor de încãlzire / ventilaþie,aer condiþionat aseptic pentru asigurarea unui microcli-mat optim; reabilitarea / execuþia instalaþiilor sanitare,inclusiv aducþiei de apã sterilã; reabilitarea lucrãrilor dezidãrie, tâmplãrie, pardoseli ºi finisaje; execuþia uneilegãturi închise din metal ºi sticlã la nivelul etajului 3,peste actuala terasã a corpului de legãturã între corp Aºi B, în vederea asigurãrii unor circuite corecte.

Antreprenor General: SC CONEST SA IaºiBeneficiar: MINISTERUL SÃNÃTÃÞII

Proiectant General: SC SERVCOM GROUP SRL BucureºtiSubantreprenori: SC IMECO SRL Iaºi, SC IFMA SA Bucureºti,

SC GB INDCO SRL Bucureºti, SC TEHNO PLUS SERVICE SRL BucureºtiValoarea proiectului: 27.507.595,00 lei

Page 33: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2016 33

SOLUÞII TEHNICE PROPUSE PENTRU FINISAJE INTERIOARE(PARDOSELI, PEREÞI, TAVANE)

Prin natura funcþiunii sale, spaþiul arhitectural spita-licesc trebuie sã fie greu contaminabil ºi uºor decontami-nabil. Finisajele încãperilor în care staþioneazã sau sedeplaseazã pacienþii, ori în care se desfãºoarã activitãþimedicale, vor fi: lavabile, rezistente la trafic greu, rezis-tente la detergenþi – dezinfectanþi, rezistente la deconta-minãri radioactive, fãrã asperitãþi care sã reþinã praful,bactericide (în spaþiile aseptice sau destinate pacien-telor; negeneratoare de fibre sau particule care potrãmâne suspendate în aer, rezistente la acþiunea acizilor(în sãli de tratamente). S-a interzis folosirea materialelorde finisaj care, prin alcãtuirea lor sau prin modul depunere în operã, pot favoriza dezvoltarea de organismeparazite sau a substanþelor nocive ce pot periclita sãnã-tatea omului. Amenajarea tavanelor false a fost permisãîn planuri continue, bine ancorate de planºeu. Unghiuriledintre pardosealã ºi pereþi s-au prevãzut a fi concave.

Pardoseli. Pardoseli din PVC monostrat de 2,5 mm –3,5 mm executate în câmp continuu, cu rosturile sudate,suportând spãlarea umedã cu detergenþi dezinfectanþi,în saloane, sãli de tratament, cabinete; pardoseli PVCmonostrat conductive, pozate pe reþea de cupru cu legã-tura la centura de împãmântare, cu scafe concave deh = 8 cm la racordarea cu pereþii sau pardoselile dinrãºinã epoxidicã, în sãli de operaþii ºi spaþii aferente ºi laA.T.I. ºi Neonatologie.

Pereþi. Principiul a fost acelaºi ca la tavane, cu men-þiunea cã materialele utilizate permit dezinfectanþi pebazã de fenoli. Faianþa ºi plãcile ceramice sunt prohibite,în afarã de camerele de bãi ºi duºuri. Matarea rosturilormai mici de 1 mm ale faianþei rectificate s-a fãcut cu sili-con antibacterian.

Tavane. Principiul general a fost de a utiliza plafoanefãrã rosturi ºi lavabile în orice zonã a platoului tehnicdestinatã pacientelor ºi nou-nãscuþilor. Corpurile de ilu-minat folosite nu trebuie sã permitã acumularea de praf.

Finisaje exterioare propuse. Tâmplãria exterioarãeste din aluminiu cu geam termopan de culoare albã.

Siguranþa la incendiu (Cc + Ci). Construcþiile exis-tente sunt conformate P 118 ºi normelor specifice. Deasemenea, la baza proiectãrii soluþiilor tehnice a statC290/97. Fluxurile ºi evacuãrile s-au calculat conformnormelor P.S.I. Construcþiile sunt de gradul I - II rezis-tenþã la foc. Elementele de compartimentare pe verticalãs-au proiectat rezistente 3 ore la foc, iar compartimen-tãrile între funcþiuni, 1 ºi 1/2 ore rezistenþã la foc. Laelementele de compartimentare uºoare, materialul definisaj s-a prevãzut incombustibil sau greu combustibil.

Durata de serviciu estimatã se poate prelungi, prinsoluþiile adoptate ºi executarea în timp util a reparaþiilorcurente, de la 60 la 80 de ani. Prin mãsuri de consolidareminime ºi reorganizarea spaþiilor, se poate obþine, datoritãsupraetajãrii generale a clãdirii, mãrirea capacitãþii ºi trans-formarea în alt tip de spaþii spitaliceºti de tratament. �

Page 34: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201634

SALT COM – la dispoziþia dumneavoastrã!

AVANTAJELE HALELOR METALICE AUTOPORTANTEEXECUTATE DE SALT COM

Sunt ieftine ºi uºor de executat. Sunt reciclabile ºi lesnede ventilat ºi rãcit pe timpul verii. Pot avea numeroase uti-lizãri practice, de la hale de producþie în industrie, depozitede cereale în agriculturã, pânã la garaje ºi hangare de oricedimensiuni pentru avioane sau bãrci cu motor.

Halele metalice autoportante (semirotunde), sunt exe-cutate printr-o tehnologie de laminare (profilare) la rece atablei din oþel cu diferite grosimi, protejatã împotriva coro-ziunii (prin galvanizare, aluzincare sau vopsire în câmpelectrostatic), ºi având urmãtoarele caracteristici ºi avan-taje faþã de construcþiile realizate cu tehnologii clasice (custructura de rezistenþã din profile metalice, cãrãmidã, betonsau lemn):

• nu existã structurã de rezistenþã pentru susþinereaacoperiºului (stâlpi ºi ferme), prin urmare asigurã ma-ximum de spaþiu util, raportat la suprafaþa construitã;

• deschideri foarte mari, de peste 25 metri, înãlþimeaacoperiºului de max. 15 metri, lungimi nelimitate;

• costuri ºi durate de execuþie mici în raport cu con-strucþiile clasice;

• uºor adaptabile la cerinþele clientului;• soluþii de realizare multiple, în funcþie de cerinþele

clientului: cu fundaþii ºi zidãrie înaltã, fãrã zidãrie, ampla-sate pe platforme din beton sau numai pe fundaþii perime-trale, neizolate sau izolate, cu cãi de acces multiple.

HALE METALICE AUTOPORTANTE (SEMIROTUNDE)PUSE ÎN OPERÃ DE SALT COM

• Halã 1.000 mp – Miracom, loc. Cãzãneºti, jud. Ialomiþa;• Halã 1.000 mp – A&S Internaþional 2000 SRL, loc. Feteºti,

jud. Ialomiþa;• Douã hale x 1.000 mp/buc. – Agrozootehnica Pietroiu SA,

loc. Pietroiu, jud Cãlãraºi;• 500 mp – V&G Oil 2002, loc. Focºani, jud. Vrancea.

PROIECTARE ªI EXECUÞIEALTE LUCRÃRI MAI IMPORTANTE:

• Reabilitare dig local de apãrare – comunele Alexeni ºiCãzãneºti, judeþul Ialomiþa;

• Amenajare trecere bac-gabarã peste braþul Borcea –comuna Borduºani, judeþul Ialomiþa;

• Reabilitare dig local de apãrare – comuna Cãzãneºti,judeþul Ialomiþa;

• Extindere canalizare strada Libertãþii ºi strada CuzaVodã – oraº Amara, judeþul Ialomiþa;

• Construcþie ciupercãrie – Alpha Land, comuna Ciulniþa,judeþul Ialomiþa;

• Documentaþii fazã PAD pentru 25 de staþii ºi 3 depozitedeþinute de Petrom în judeþele Ialomiþa, Brãila, Cãlãraºi ºiTulcea;

• Reabilitare Cãmin Cultural – comunele Spiru Haret ºiBerteºtii de Jos, judeþul Brãila;

• Reabilitare pod peste râul Cãlmãþui ºi construcþiepodeþe – comuna Spiru Haret, judeþul Brãila;

• Execuþie halã pentru depozitare cereale, 420 mp,beneficiar Florimar, loc. Ograda;

• Construcþie sediu Transelectrica Bucureºti – municipiulSlobozia;

• Modernizare Centru Logistic Agrimatco – Bucureºti,comuna Griviþa, judeþul Ialomiþa;

• Refacere halã metalicã cu acoperiº autoportant – cusuprafaþa totalã construitã de 460 mp pentru Agrodamar,loc. Ograda, jud. Ialomiþa;

• Execuþie showroom cu suprafaþa de 800 mp pentrusocietatea Hamei Exim, loc. Slobozia, jud. Ialomiþa;

• Case unifamiliale, case de vacanþã, spaþii comerciale,hale de producþie în judeþele Ialomiþa ºi Brãila. �

SALT COM Slobozia este o firmã specializatã în lucrãri diverse de proiectare ºi construcþii montaj: construcþiiºi modernizãri sedii pentru instituþii publice, spaþii de depozitare pentru agenþi economici, lucrãri de apãrareîmpotriva inundaþiilor, sisteme de irigaþii, construcþii de locuinþe etc.

Societatea dispune de personal tehnic, economic ºi administrativ calificat ºi responsabili tehnici autorizaþicare asigurã respectarea condiþiilor de calitate, în conformitate cu prescripþiile tehnice ºi sistemul referenþial decalitate. SALT COM deþine sistem de management al calitãþii: ISO 9001, ISO 14001 ºi ISO OHSAS 18001.

Din 2009, SALT COM produce hale metalice cu structurã autoportantã (semirotunde) care sunt recomandatepentru aplicaþiile ce necesitã suprafeþe foarte mari, fiind ideale în special pentru centre mari de depozitare saude producþie, oferind 100% spaþiu interior util.

Page 35: RC August 2016 – pdf
Page 36: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201636

Avem nevoie de diriginþi?ing. dipl. Constantin RÃDAN

Când ºi de ce greºim?Ritmul construirii de locuinþe se

aseamãnã astãzi cu o veche loco-motivã, la care, din lipsã de cãrbuni,aburii presiunii sunt tot mai denevãzut ºi fãrã de putere. Pestetoate aceste considerente, calita-tatea ºi iar calitatea unor construcþiilasã de dorit, de vinã fiind, desigur,calitatea omului: a omului construc-tor, a omului proiectant, a omuluiproprietar sau beneficiar, superficial,ori stãpânit de interese.

De ce? Pentru cã astãzi, mulþi,foarte mulþi investitori din categoriapersoanelor fizice, care îºi doresclocuinþe proprii, nu cunosc paºii caretrebuie urmaþ i pentru a punebazele unei viitoare ºi trainice con-strucþii, numitã locuinþã. Un real ºipericulos motiv îl constituie „zgârce-nia”, de a face economii tocmaiacolo ºi unde nu trebuie, cu risculchiar de a încãlca anumite legi.Toate aceste obstacole, îndrumãrideloc profesioniste, sfaturi de „doilei”, pot fi uºor ºi legal înlãturateatunci când mintea românului, „ceade pe urmã”, alege de a solicita spri-jinul unui specialist autorizat îndomeniul construcþiilor.

Cei care au încercat „marea cudegetul” au constatat cã satisface-rea orgoliului personal, prin dorinþade a avea o locuinþã cu o arhitecturãmodernã, impunãtoare prin numãrulde niveluri ºi cu dotãri de falã,piscine ºi câte ºi mai câte alte gus-turi, unele copiate, înseamnã neaº-teptatã sursã de stres la capãtuldrumului lung ºi obositor.

Începând de la cumpãrareaterenului, de la cum trebuie con-ceputã tema de proiectare, apoi

paºii necesari obþinerii certificatuluide urbanism, avizelor, acordurilor,punctelor de vedere, care conduc înfinal spre dorita autorizaþie de con-struire ºi pânã la mutarea în multaºteptata locuinþã, sunt paºi impor-tanþi, decisivi, de ordin tehnic, carecer o anumitã pregãtire.

Pierderea timpului prin nume-roase instituþii ale statului ºi nunumai, confruntarea cu limbajultehnic specific domeniului întâlnit înformularele „tip”, parcurgerea ter-menelor de soluþionare, care nuîntotdeauna sunt respectate, sunt oparte dintre insatisfacþiile „gustate”de voitorul sau determinatul în cauzã.

Portretul slujbaºului statului estemai tot timpul al aceluia plictisit, carenu ºtie sã zâmbeascã, sã fie bucu-ros cã se mai construieºte ceva!Domnia sa te priveºte crunt, bãnuitorºi drept urmare te încarcã cu un braþde formulare, nici mãcar dorindu-þisucces!

Cu siguranþã cã nimeni nu lepoate cunoaºte pe toate! De aceea,garanþia lucrului bine fãcut pe totdrumul paºilor parcurºi poate fi asi-guratã de acel specialist în domeniula care apelãm, fiind astfel scutiþi dehãþiºul laborios al procedurilor deurmat. Trebuie sã recunoaºtem cã,pe ici, pe colo, de amatorism nuscãpãm aºa de uºor. Face ºi el partedin... folclor!

„Meseria e brãþarã de aur!”dar exigenþa e factor categoric!Fãrã a fi consideratã o laudã, mã

alãtur acelora care considerã cã pro-fesia de a da viaþã unei construcþii,în sensul larg al cuvântului, este unadintre cele mai complexe ºi repre-zentative, fãrã de care nu ar exista

progres. Oricare fel de activitate sedesfãºoarã în strânsã legãturã cuexistenþa unui edificiu, indiferent dedestinaþie. Cu cât este mai reprezen-tativ, cu atât impune mai mult res-pect celui ce o administreazã! Deaceea, meseria de a construi este oartã iar exigenþa este capitalul cucare porneºti spre a defini ceea ceclãdeºti.

Când am fãcut referiri la acel spe-cialist, calificat, autorizat, în mãsurãde a-l consilia pe cel mai puþin sauchiar deloc cunoscãtor al acestuidomeniu special, m-am orientat spredirigintele de specialitate, definitprin lege ca reprezentant al investi-torului (beneficiarului, proprietaru-lui), persoanã fizicã sau juridicã,factor important între alþi specialiºti,care contribuie la calitatea lucrãrilorde construcþii, la încadrarea în ter-mene ºi la valori financiare cuprinseîn contractul de execuþie încheiatîntre cei doi parteneri: constructor ºibeneficiar.

Pe foste, mai ieri, terenuri agricole, au apãrut ca „ciupercile dupã ploaie” puzderie de construcþii cudestinaþia de locuinþe. Unele monotone, lipsite de cea mai micã imaginaþie artisticã pe care o poþi pretindeunui arhitect, altele cu ceva reuºite pe partea frumosului ºi durabilitãþii necesare, însã prea puþine ca sãînsemne ceva în peisajul urbanistic.

Punctul de vedere abordat sper sã nu deranjeze, ci mai degrabã sã incite spre generarea de atitudine ºiprogres, aºa cum au ºtiut s-o facã elitele arhitecturii româneºti ºi corifeii structurilor din beton ºi metal, acãror inginerie remarcabilã a pãstrat intacte, pânã-n zilele noastre, vizibilele opere ale culturii construcþiilorromâneºti.

Tema abordatã astãzi, despre domeniul construcþiilor de locuinþe, se doreºte a fi un semnal despre cumnu trebuie sã înþelegem sã construim haotic, locuinþe personale ºi nu numai, pentru ca mai apoi sã fietransformat un vis plãcut în coºmar.

ªi natura nu ne iartã, când greºim!

Page 37: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2016 37

Multitudinea de regulamente,norme, normative tehnice, legi, con-stituie o vastã bibliotecã, permanentrãsfoitã de participanþii la naºtereaunei investiþii, dirigintele preluând dela toþi rezultatul efortului comun ºiavând grijã de a nu se face rabat dela calitate de cãtre cei care urmeazãa da chip ºi înfãþiºare unei lucrãri,indiferent de proporþiile acesteia.

În mai multe apariþii ale RevisteiConstrucþiilor din anii anteriori, amdetaliat rolul, locul, principiile de com-portare eticã ºi profesionalã ºi res-ponsabilitãþile dirigintelui de ºantier,prin prisma legislaþiei specifice munciiacestuia.

Actuala Lege nr. 10/1995, revi-zuitã în 2015, poate fi la îndemânaoricãrui interesat, spre o mai amplãºi eficientã documentare. Pe parcur-sul înlãnþuirii logice a tuturor proce-durilor de urmat în derulareaetapelor unei investiþii, acest specia-list dã posibilitatea investitorului de anu face rabat de la corecta atitudinefaþã de actele normative în vigoare,tot el nu permite constructorului sãaleagã modalitãþi de lucru neconfor-me cu calitatea sau solicitã prezenþaproiectantului pe ºantier ori de câteori se cer soluþionate unele necon-cordanþe.

Mai mult decât cele exemplifi-cate, un rol deosebit îi revine diri-gintelui în relaþia cu specialiºtiiInspectoratului de Stat în Con-strucþii, cu furnizorii de servicii ºimateriale de construcþii, cu organis-mele locale abilitate în acordarea deavize, acorduri, puncte de vedere,cu specialiºtii pe domeniul studiuluigeotehnic, al cadastrului etc. Este opermanentã punte de legãturã, darºi o verigã cu multã rãspundere pro-fesionalã, pentru cã, alãturi de alþifactori implicaþi, rãspunde de cali-tatea unei lucrãri pe toatã durata deexistenþã a acesteia.

Nu este lipsit de interes, pentrucititorul interesat, de a arãta cã impli-carea dirigintelui de specialitateîncepe (dacã a fost solicitat) de lamomentul alegerii terenului dorit deinvestitor, tocmai în scopul feririiviitorului proprietar de „capcanele” încare poate fi încurcat: terenuri ipote-cate care nu pot fi vândute sau carenu au fost scoase din circuitul agricol,posibile falsuri folosite de vânzãtor,tertipuri ale proprietarului cãsãtoritcare exclude soþia din subiect,necunoaºterea exactã a situaþieiinfrastructurii terenului care urmeazã

a fi cumpãrat, netranscrierea terenu-lui în Registrul de Carte Funciarã ºiobþinerea titlului de proprietar alterenului ºi multe altele.

Urmeazã o altã fazã, cea a pro-iectãrii construcþiei dorite, cu toþipaºii deosebit de importanþi, în careproiectantul trebuie sã investeascãmaximum de talent profesional,coroborat cu stricteþea prevederilornormative, cu cerinþele proprietaruluiºi cu condiþiile structurii forajelorgeo. Desigur cã drumul este din ceîn ce mai greu când încep lucrãrilede construcþie, atunci când prezenþadirigintelui de specialitate este maimult decât obligatorie ºi nu pentru cãaºa prevede legea, ci mai alesdeoarece investitorul trebuie sã fieconºtient de utilitatea lui, cânddoreºte calitate.

Faþã de toate cele exemplificate,gândiþi-vã, în calitatea pe care oaveþi ca investitor, numai ºi numai lafaptul cã o construcþie trebuie sãrespecte condiþiile de: rezistenþãmecanicã ºi stabilitate, securitate laincendiu, igienã, sãnãtate ºi mediuînconjurãtor; siguranþã ºi accesibilitateîn exploatare, protecþie împotrivazgomotului, economie de energie ºiizolare termicã ºi utilizare sustena-bilã a resurselor naturale (de la cazla caz).

Unde-i lege nu-i tocmealã!ªi totuºi, pãdure fãrã uscãturi nu

existã. E firesc sã reamintesc cã, pepartea de calitate în construcþii, la01 oct. 2015 a fost republicatã, înformã revizuitã, Legea nr. 10/1995,accentuând unele prevederi privinddisciplina în acest domeniu chiar ºiacolo unde nu s-a auzit despre rolulºi importanþa dirigintelui de ºantier,iar când se constatã rea voinþã,infracþiunile ºi sancþiunile contra-venþionale au aportul lor corector.

Printre factorii implicaþi, fiecarecu responsabilitãþile stabilite deamintita lege, trebuie sã se ºtie cãlista se referã la: investitori, propri-etari, executanþi, proiectanþi, verifica-tori de proiecte atestaþi, responsabilitehnici cu execuþia autorizaþi, diriginþide ºantiere autorizaþi pe domeniilede specialitate, producãtori de mate-riale pentru construcþii, laboratoare etc.

Se constatã, însã, cã respectareaprocedurilor de anunþare a începeriilucrãrilor, la Inspectoratul de Con-strucþii Regional, sau Judeþean, astabilirii unor faze determinante decãtre inspectorii de zonã, a controlu-lui în teren, sunt, în multe dintre situ-aþii, ocolite cu bunã ºtiinþã de cãtre

unii investitori din categoria celorcare construiesc pentru a vinde.Motivele sunt lesne de înþeles:începerea lucrãrilor înainte deintrarea în posesia Autorizaþiei deconstruire, evitarea angajãrii unuidiriginte de ºantier, lipsa dincadrul unor proiecte a verifica-torului atestat, iresponsabilitateaexecutantului care riscã angajândlucrarea în astfel de condiþii, lipsaresponsabilului tehnic cu exe-cuþia, neglijarea responsabiluluicu calitatea.

Urmãrile, uneori cu consecinþegrave, sunt: ignorarea legilor, lucrãride slabã calitate, economii de mate-riale ºi achiziþii la un preþ de cost câtmai scãzut, slabã sau chiar absentãcalificare a forþei de muncã, încãl-carea unor prevederi din proiect,lipsa documentelor de control al cali-tãþii, care se întocmesc de cãtredirigintele de ºantier pe etape delucru, lipsa Cãrþii Tehnice a Con-strucþiei ºi nu numai.

Recepþia la terminarea lucrãriloreste un moment la care cei respon-sabili, aºa cum sunt definiþi de HGRnr. 273/1994, vin sã constate ºi sãaprecieze calitatea lucrãrilor de con-strucþii ºi instalaþii executate. Aceastãrecepþie constituie o componentã asistemului calitãþii în construcþii ºimodalitatea de a se face o ultimãverificare a modului cum s-a respectatproiectul, dacã totul este funcþionalºi dacã finisajele îndeplinesc condi-þiile de exigenþã ale proprietarului.

Dar ce poate prezenta investi-torul, proprietarul, beneficiarul, carea ocolit procedurile amintite? Cegaranþie asigurã cã lucrarea cu pri-cina rãspunde pozitiv în cazul unorsolicitãri la cutremur sau la încãrcãricu zãpadã, sau cã instalaþiile elec-trice de iluminat, cele sanitare, suntcorect executate? Lista este deschi-sã multor altor posibile nereguli, mul-tor vicii ascunse.

Este un semnal de alarmã! Pen-tru cã astfel de situaþii tind sã devinão practicã pentru cei dominaþi doarde un scop: acela al construirii cuorice preþ.

Se nasc întrebãrile: care esteatitudinea constructorului, dar aproiectantului, în astfel de cazuri?Cum se explicã o astfel de com-plicitate? De ce riscã fiecare?Desigur cã fiecare întrebare are ºiun rãspuns! Dar ºi o cauzã! �

Page 38: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201638

Arhitectura – vocaþie… meserie… artã…arhitect diplomat Laurenþiu Corneliu BRÂNZEANU

1. ARHITECTURA CA VOCAÞIEEste greu de descris însuºi termenul ºi cu atât mai

greu trimiterile la un domeniu precum arhitectura.Vorbind de arhitecturã propun sã o limitãm la activi-

tatea conºtientã a omului. Pentru cã nu încercãm sãfacem o istorie a arhitecturii, vom apela la vocaþia arhi-tecturii în conceptul uman, pornind de la general spreparticular.

Exemplele de arhitecturã împânzesc lumea: s-aupãstrat vestigii ale celor mai vechi civilizaþii pânã în zilelenoastre. La rândul lor, aceste vestigii pot fi clasificate,grosso modo, în trei categorii: arhitectura de cult, arhi-tectura social-militarã ºi arhitectura locuinþei.

Vrând-nevrând ne-am nãscut într-un spaþiu arhitec-tural, ne-am dezvoltat conºtiinþa în aceleaºi spaþii ºiîncercãm sã învingem timpul nemilos cu imortalizareaefemerului într-un exemplu de arhitecturã.

Vrem sau nu sã recunoaºtem, orice construcþie aredrept punct de pornire concepþia arhitecturalã, indiferentdacã e fãcutã de un arhitect cu diplomã sau fãrãdiplomã. În aºa zisa arhitecturã popularã existau creatorice meritau calificativul de arhitecþi, pentru cã aveau ca-litãþile absolut necesare realizãrii actelor de arhitecturã:experienþa de viaþã, înþelegerea naturii înconjurãtoare ºicunoaºterea meseriei.

Conform Legii 184/2001, practicarea profesiei dearhitect este un act complex de creaþie tehnicã ºi este-ticã ºi de furnizare de servicii. Aceasta implicãîndeplinirea de misiuni profesionale pentru con-cretizarea în volume construite a unor intenþii

investiþionale, interpretate într-o modalitate arhitecturalãde calitate, cu asigurarea integrãrii armonioase înmediul înconjurãtor ºi care se prezintã sub formã deproiecte corespunzãtoare din punct de vederefuncþional, tehnic ºi financiar cu cererile beneficiarului(investitorului) ºi cu prevederile legislaþiei în vigoare.

Putem concluziona cã vocaþia pentru arhitecturã esteun dat genetic al omului. Interesant ar fi de menþionatfaptul cã, în Evul Mediu, constructorii catedralelormenþionau drept creatori primordiali trei factori: cel careavea vocaþia gãsirii locului, cel care avea vocaþia gãsiriihramului ºi cel care avea vocaþia stabilirii mãsurii.Acesta din urmã este arhitectul.

În anii ‘80, Alvin Toffler publica volumul „Al treilea val“ - „The Third Wave“ (versiunea în limba englezã).Cifra TREI este cifra predestinatã în legea compoziþiei (trei posibilitãþi, trei materiale maximum alãturateetc.). Dupã descoperirea agriculturii, cu 10 milioane de ani în urmã, a succedat industrializarea ºi mairecent, s-a produs al treilea val, demasificarea.

Pornind de la aceastã temã datã a numãrului trei, vom încerca sã încadrãm ºi arhitectura în regulanumãrului.

Page 39: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2016 39

Oare în timpurile mai vechi, arhitectul întrunea toateaceste calitãþi? Probabil cã nu. Dar în vremurile mai noi?

În vremurile moderne arhitectul este, de multe ori,obligat sã decidã totul: locul, destinaþia ºi proporþia. ªi, înmod cert, putem atesta, are nevoie de vocaþie.

2. ARHITECTURA CA MESERIEDar când începe de fapt pregãtirea viitorului arhitect?

Deºi greu de definit momentul zero, aceastã pregãtireare, ca ºi viaþa însãºi, 3 etape: copilãria, adolescenþa ºimaturitatea.

Încã din copilãrie, viitorul arhitect îºi însuºeºte ceeace mai târziu îl va ajuta sã se formeze. Mai mult sau maipuþin conºtient, el adunã „cãrãmizile“ care vor sta labaza pregãtirii sale. Cãci, mai mult decât orice altã pro-fesie, cea de arhitect necesitã o pregãtire multidiscipli-narã pe care þi-o asigurã la început familia, apoi ºcoalageneralã ºi mai târziu liceul ºi, nu în ultimul rând, efortulpersonal suplimentar de informare ºi sintetizare acunoºtinþelor acumulate. Acesta este primul pas, al„copilãriei arhitecturale“.

„Adolescenþa arhitecturalã“ o constituie, pentru mine,pregãtirea în cadrul unui institut specializat cum esteInstitutul de Arhitecturã Ion Mincu, care, pe lângãcunoºtinþele de bazã, te înarmeazã ºi cu instrumentelenecesare executãrii profesiei de arhitect: desenul artisticºi tehnic, studierea programelor de arhitecturã, coor-donarea pluridisciplinarã a specialitãþilor.

Dar maturitatea pregãtirii de arhitecturã se realizeazãabia dupã terminarea facultãþii, atunci când, în cadrulunui colectiv, înveþi sã faci proiecte de execuþie ºi sã leurmãreºti pe ºantiere, sã materializezi efectiv ceea ce aigândit cu ochii minþii.

Am insistat asupra celor 3 momente fãrã a avea pre-tenþia cã ele constituie adevãruri imuabile, ci maidegrabã concluzii personale ale unei experienþe de viaþãºi exercitare a acestei profesii, pe care continui sã o con-sider de ani buni „cea mai frumoasã profesie din lumearealã“.

Trebuie sã recunosc, însã, cã în ziua de azi se pro-duc schimbãri radicale legate în special de transmitereadar ºi de calitatea informaþiei: calculatorul ºi internetulsunt douã instrumente pe care, în ultimele decenii, le-apus societatea la dispoziþia nu numai a arhitectului, ºicare au avut un impact deosebit ºi asupra modalitãþii derealizare ºi arhivare a proiectului de arhitecturã.

Generaþia tânãrã de arhitecþi a învãþat sã foloseascãcu dezinvolturã aceste instrumente în institutele de arhi-tecturã, specializându-se de multe ori strict pe domeniispecifice. Din pãcate însã, aºa cum copilul trebuie sãtreacã prin niºte etape biologice pentru a se maturiza, lafel ºi tânãrul arhitect trebuie sã strãbatã drumul dificil alpregãtirii pânã sã devinã capabil sã conceapã un proiectce poate fi realizat conform ideilor sale. Aceastãmaturizare se face, de obicei, prin colaborarea directãîntre arhitecþii cu experienþã ºi tinerii arhitecþi în formare.

Colectivul de arhitecþi pe care îl conduc a avut încãde la început ºi are în continuare arhitecþi tineri carelucreazã în regim de angajaþi sau colaboratori ºi careînvaþã ABC-ul meseriei de arhitect, aducând drept con-

tribuþie spiritul novator al celui ce deabia se avântã pe aripile creaþiei.

Fãrã a tãia aceste aripi, arhitectulsenior este cel care îl îndrumã petânãrul învãþãcel sã strãbatã drumulsinuos de la proiect la obiectivul rea-lizat. Cãci ºi proiectul are, la rândul lui,niºte etape stricte pe care trebuie sã leparcurgã ºi dintre care le vom enumerape cele mai importante:

• primirea comenzii ºi crearea lanivel de concept a ideii beneficiarului;

• studiile de teren, obþinereaavizelor primare necesare realizãriiproiectului pe amplasament;

• întocmirea proiectului ce consti-tuie tema, arhitectura ºi coordonareacu celelalte specialitãþi: rezistenþã,instalaþii, sistematizare verticalã etc.;

continuare în pagina 40��

Page 40: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201640

• obþinerea vizelor complexe pentrurespectarea condiþiilor de siguranþã lafoc, mediu sau orice alte avize inter-disciplinare, care sã asigure exploa-tarea obiectivului;

• realizarea proiectelor tehnice ºi adetaliilor de execuþie, pe baza cãroraconstructorul sã poatã executa obiec-tivul proiectat;

• urmãrirea construcþiei pe parcursulexecuþiei, cu etapele ei specifice:trasarea pe teren, realizarea infra-structurii, suprastructurii, instalaþiilor ºifinisajelor de arhitecturã cu dotãrilecorespunzãtoare.

Deoarece nu am o carierã didacticã, nu ºtiu exact cese mai învaþã astãzi la ºcoalã ºi facultate, dar ºtiu cãatunci când am învãþat eu pentru a deveni arhitect, laterminarea facultãþii ºtiam câte ceva, sau poate destulde multe despre primul pas: actul de creaþie la nivel deconcept ºi desenarea planºelor de arhitecturã. Restul l-amînvãþat în peste 30 de ani de activitate: treptat, cu ezitãri,cu multã munca dar ºi efort continuu, susþinut, pe par-cursul întregii cariere ºi poate a întregii vieþi, pentru cãviaþa arhitectului se confundã, de multe ori, cu munca sa.

În USA, pentru cel care coordoneazã întregul proiect,existã un titlu - „job captain“; la noi este numit simplu: ºefde proiect. De cele mai multe ori arhitectul este ºef deproiect (ºi este bine aºa) iar proiectul ºi obiectul de arhi-tecturã este pentru el ca un copil: îl concepe, îl creºteîncet, încet pânã trece de toate avizele, îl pregãteºtepentru execuþie ºi dacã are noroc, îl ºi vede gata execu-tat, iar rezultatul poate fi cel pe care l-a visat în momen-tul creaþiei iniþiale.

3. ARHITECTURA CA ARTÃÎn mod cert este capitolul cel mai greu de definit.Cândva circula o anecdotã: „s-a fãcut arhitect

deoarece nu ºtie destulã matematicã pentru ca sã se facãinginer ºi nici nu este destul de talentat ca sã se facã pic-tor“. Adevãrul este cã un bun arhitect trebuie sã aibã ºispirit ºtiinþific ºi talent artistic. ªi mai trebuie sã aibã oculturã enciclopedicã, sã fie un bun manager, un bunpsiholog, un spirit organizat ºi eficient. Dar îi trebuie

neapãrat ºi un dram de nebunie, o fãrâmã de geniu, unsuflet de artist ºi puþin fanatism, ca sã-ºi poatã duce lacapãt, sau cât mai aproape de capãt, idealul.

Arhitecþii sunt ca generalii: mor pe metereze. Nu poþiieºi la pensie când o viaþã întreagã te-ai luptat sã educiºi sã promovezi frumosul în viaþa de zi cu zi; când oviaþã întreagã te-ai luptat sã înveþi din greºelile tale sauale celor din jur ºi sã creezi ceva pentru semenii tãi.

Dacã atunci când îþi faci bilanþuri intermediare poþi sã puicâteva lucrãri deoparte, lucrãri în care sã te regãseºti caartist, înseamnã cã eºti fericit.

Dacã încã nu le-ai gãsit, trebuie sã continui, cãci nupoþi dezerta, eºti propriul prizonier din momentul în careai ales sã devii arhitect.

SCURTÃ ÎNCHEIERECele câteva cuvinte despre profe-

sia de arhitect nu vor sã aibã nicicaracter didactic ºi cu atât mai puþinprofetic. Ele sunt doar o provocare.În speranþa cã nu mi-am plictisit con-fraþii de breaslã cu mai multã expe-rienþã ºi mai ales cã am reuºit sã îiincit la meditaþie pe cei mai tineri, voicita în încheiere un analist de excepþieal operei arhitecturale - Bruno Zevi -despre studiile care suscitã contro-verse, discuþii între profesioniºtii arhi-tecturii: „în loc sã vorbim la nesfârºitdespre arhitecturã, în fine vom vorbiarhitectura“. �

�� urmare din pagina 39

Page 41: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2016 41

ARHITECTURÃ FÃRÃ LIMITE ! (II)(Continuare din nr. 127, iulie 2016)

TURNING TORSO (Malmö, SUEDIA) „Turnul rãsucit” de la Malmö a fost proiectat de renumitul arhitect, inginer

structurist, pictor ºi sculptor spaniol, Santiago Calatrava.La sugestia investitorului, acesta s-a inspirat în proiectul sãu din propria

sculpturã, denumitã „Torsul rãsucit”, o sculpturã din marmurã albã ce repre-zenta un tors de bãrbat, rãsucit.

Ideea construcþiei a pornit de la necesitatea de a oferi oraºului Malmö oclãdire simbol, ceea ce s-a reuºit, în final.

Construcþia a început în 2001 ºi s-a finalizat în 2005, fiind, la acea datã,cea mai înaltã din Peninsula Scandinavã.

Clãdirea are 54 de etaje ºi o înãlþime de 190 m. Este formatã din 9 seg-mente, de forma unui pentagon rãsucit în jurul axului central. Primele douãsegmente sunt spaþii de birouri iar cele de la 3 la 9, apartamente.

În 2005, clãdirea a fost distinsã cu „Gold Emporis Skyscraper Awards”pentru originalitatea rezolvãrii plastice.

Originalitatea sa ºi-a regãsit repede ecoul în alte proiecte.Unul dintre ele este Infinity Tower din Dubai.

INFINITY TOWER (Dubai, EMIRATELE ARABE UNITE)Denumit ºi „Cayan Tower”, turnul este un bloc de apartamente de lux cu o

formã elicoidalã, având o rotire totalã de 90° de-a lungul înãlþimii sale de 310 m.Practic, fiecare etaj este identic, în plan, cu cel inferior, dar e rotit cu 1,2°,

în sensul acelor de ceasornic.Clãdirea cu 75 de etaje a fost proiectatã de Skidmore, Wings & Merrill

SOM, acelaºi grup de arhitecturã care a conceput ºi designul pentru „BurjKhalifa” ºi „Trump Tower” din Chicago, împreunã cu specialiºtii locali Khalib &Alami Dubai.

Construcþia a început în 2006 ºi s-a finalizat în iunie 2013. S-a întrerupt,însã, în 2007, timp de un an, din cauza prãbuºirii unui zid ce proteja ºantierulde apa din golful Dubai Marina. În nu-mai douã minute zidul diafragmã s-aprãbuºit ºi în alte 4 minute ºantierul afost inundat în totalitate.

Pentru a proteja locatarii de cãldurasoarelui din deºert, faþada din beton afost placatã cu panouri metalice dintitan.

THE CHICAGO SPIRE (Chicago, SUA)La aceastã lucrare, Santiago Calatrava s-a inspirat din propriul sãu proiect

„Turning Torso” de la Malmö.ªi aici e vorba de un turn la care fiecare etaj este rotit cu 2,4° faþã de cel

inferior, ajungându-se ca, la cele 150 de etaje ale sale, sã se obþinã o rotaþiecompletã de 360°.

Construcþia clãdirii s-a întrerupt de mai multe ori pe parcurs din cauzadiverselor probleme de finanþare.

Faþa curbatã a exteriorului reduce forþele produse de vânt care la oasemenea clãdire de 610 m – una dintre cele mai înalte din lume – suntconsiderabile.

În plus, pentru a contracara efectele vântului, clãdirea dispune de un miezconic din beton ºi 12 pereþi de forfecare ce radiazã din el.

Turning Torso (Malmö, Suedia)

Infinity Tower (Dubai, Emiratele Arabe Unite)

The Chicago Spire (Chicago, SUA)

continuare în pagina 42��

Page 42: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201642

VIADUCTUL MILLAU(Valle du Tarn, FRANÞA)Este un pod hobanat cu o

lungime de 2.460 m, pe cabluri,care traverseazã valea râuluiTarn la o înãlþime de 270 m.

Tablierul, cu o înãlþime de32 m, are o autostradã cu2 benzi ºi o bandã de urgenþãpe fiecare sens.

Podul e susþinut de 7 pi-cioare, prelungite de piloni cuo înãlþime de 87 m, de caresunt agãþate hobanele.

HELIX BRIDGE(Marina Bay, SINGAPORE)„Podul Helix” este un pod pietonal

cu o formã neobiºnuitã, asemãnãtoarecu structura unei molecule de ADN.Este primul pod din lume construit dinarcuri spirale duble din oþel inoxidabil.Ziua, podul seamãnã foarte bine cu unºarpe curbat.

Pe cei 280 m ai sãi, Helix Bridgeare 5 platforme de observare, cu bãncipentru odihnã, de unde trecãtorii potadmira golful Marina Bay.

Podul a fost construit în 2 ani de ceimai buni specialiºti din Australia ºiface legãtura cu plaja Marina Bay.

Pe pod sunt amenajate ºi expoziþiicu picturi ºi desene fãcute de copii.

Viaductul Millau (Valle du Tarn, Franþa)

Helix Bridge (Singapore)

Viaductul Millau (Valle du Tarn, Franþa)

Helix Bridge (Singapore)

�� urmare din pagina 41

Page 43: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2016 43

TIANZI HOTEL (Langfang – Hebei, CHINA)Clãdirea hotel cu 10 etaje îi reprezintã pe 3 din-

tre zeii chinezi: Fu – zeul norocului, Lu – zeul pros-peritãþii ºi Shu – zeul longevitãþii. În aceste condiþii,evident cã oaspeþilor li se garanteazã un sejurfericit ºi plin de noroc.

Intrarea în hotel se face printr-o uºã care se aflãîn piciorul drept al lui Shu – figura veselã cu barbãalbã.

„Tianzi Hotel” a fost construit în perioada 2000– 2001.

Consideratã de mulþi o construcþie foarte ciu-datã, a primit, de-a lungul timpului, multe premiipentru „Cea mai urâtã clãdire din lume”.

THE KANSAS CITY PUBLIC LIBRARY(Kansas City, SUA)Pe unul dintre pereþii parcãrii bibliotecii publice

din Kansas City sunt pictate cotoarele a 22 decãrþi, cu diverse tematici. Cãrþile alese pentru a fiilustrate pe perete au fost stabilite printr-un sondajla care au luat parte cetãþenii oraºului.

Pictura peretelui a fost finalizatã în anul 2004.

SHARP CENTRE FOR DESIGN (Toronto, CANADA)Sharp Centre este prima clãdire proiectatã în America de Nord de Will Aslop. Clãdirea a fost construitã pentru a

gãzdui o extindere a Ontario College of Art and Design din centrul oraºului Toronto. Ea adãposteºte studiouri de artãteatralã, spaþii de lecturã ºi expoziþie ºi birouri ale facultãþii.

Clãdirea are 2 etaje ºi se sprijinã pe 12 picioare multicolore din oþel, permiþând strãzii sã devinã un spaþiu civicinteresant. În plus, ea devine un element contrastant într-un spaþiu de arhitecturã deosebit de tradiþionalã.

În 2004, clãdirea a câºtigat un premiu „RIBA” fiind caracterizatã „curajoasã, îndrãzneaþã ºi un pic nebunã”.Deºi foarte ciudatã, clãdirea pare potrivitã pentru un colegiu de artã ºi design.

(Va urma)

Sharp Centre for Design (Toronto, Canada) Sharp Centre for Design (Toronto, Canada)

The Kansas City Public Library (Kansas City, SUA)

Tianzi Hotel (Langfang – Hebei, China)

Page 44: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201644

Pentru a se izola de lumea exte-rioarã, unii se odihnesc în sufragerie.Alþii viseazã cã momentul de respirope care îl pot prinde aici le va alinaoboseala. Însã adevãrata fugã dezgomotul de zi cu zi este posibilãnumai în armonie cu natura. Grãdinade lângã casã ºi contactul cuplantele cultivate cu grijã reprezintãuna dintre cele mai eficiente metodede relaxare ºi sporire a bunei dis-poziþii. Deschiderea sufrageriei cãtremediul înconjurãtor devine acumposibilã datoritã uºilor liftant-glisantede colþ ALUPROF MB-77HS. Soluþiaasigurã atât accesul neîngrãdit lavederea spre exterior, cât ºi posibili-tatea de aranjare a spaþiului clãdiriiîntr-un mod original ºi modern.

Un singur pas pânã în grãdinãUºile de colþ, care leagã sufrage-

ria de grãdinã, influenþeazã nunumai aspectul interiorului, ci chiarfaþada clãdirii. Mai mult, ele joacã unrol cheie, protejând-o de pierderilede cãldurã sau spargeri. De tipul deuºi pe care îl veþi alege va depindeutilizarea optimã a spaþiului însufragerie ºi iluminarea încãperilor.Produsul oferit de liderul sistemelordin aluminiu, ALUPROF – uºi liftant-glisante de colþ MB-77HS – repre-zintã o soluþie deosebit de practicã,fãrã angajarea unui spaþiu prea mare.

„Manevrarea lui este uºoarã,chiar ºi pentru copii sau pentru per-soanele cu dizabilitãþi. Mecanismul

folosit la uºile de terasã MB-77HSasigurã libertatea la închiderea ºideschiderea aripilor. Ajutã, totodatã,la evitarea anumitor probleme legatede aranjarea spaþiului. Poziþionareauºilor liftant-glisante de colþ permiteeconomisirea spaþiului, în compara-þie cu uºile clasice ºi amplasareamobilierului de aºa naturã, încât sãnu împiedice deschiderea acestora.MB-77HS este o soluþie utilã ºideosebit de atractivã din punct devedere estetic. Tocmai de aceea sis-temele de colþ se bucurã, în ultimavreme, de o popularitate din ce în cemai mare – explicã Bozena Ryszka,Marketing Manager al mãrci iALUPROF.

Sufrageria mai aproape de naturã:noile uºi liftant-glisante de colþ de la ALUPROF

Petrecerea timpului cu cei dragi, într-o camerã de zi cu vedere la zona înconjurãtoare, reprezintã visulmultor investitori la proiectarea propriilor case. Uºile liftant-glisante de colþ ALUPROF MB-77HS sunt pro-punerea perfectã pentru toþi cei aflaþi în cãutarea unor pereþi care sã ºteargã barierele dintre interiorulclãdirii ºi mediul înconjurãtor.

Page 45: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2016 45

Casã deschisã spre terasãÎn cazul uºilor liftant-glisante de

colþ MB-77HS, folosirea a doi pereþidin sticlã în locul unuia singur faceca aria de vitrificare a clãdirii sã de-vinã foarte mare. Datoritã acestuilucru, interiorul clãdirii este umplutde luminã solarã ºi pare mult maimare.

Soluþia proiectatã de ingineriiALUPROF permite crearea unoraripi cu gabarit mare, ce înseamnãpentru proiectant posibilitãþi mari dearanjare a mobilierului. Uºile liftant-glisante de colþ, deschise atuncicând ieºim direct în grãdinã sau peterasã, sporesc impresia de „spaþiudeschis” ºi permit pãstrarea unui stildistinct, atât pentru încãperea respec-tivã, cât ºi pentru clãdire în general.Atunci când uºile sunt închise, elereprezintã pereþii vitrificaþi ai clãdirii.

Uºi pentru misiuni specialePentru a fi funcþionale ºi estetice,

uºile pentru terasã necesitã exe-cutarea din materiale de cea maibunã calitate ºi îndeplinirea nor-melor tehnice de cel mai înalt nivel.Rezultatul acestei îmbinãri este sis-temul MB-77HS. Pe lângã funcþio-nalitate, confort ºi esteticã, sistemulMB-77HS permite ºi economisireaenergiei. Având geamuri cu una saudouã camere, se asigurã un grad ridi-cat de protecþie acusticã ºi termicã.

Numeroasele vitrificãri care sefolosesc la aceastã soluþie reduc greu-tatea clãdirii ºi îi îmbunãtãþesc între-gul aspect. În plus, fãrã modificãriimportante în structura uºii, datoritãbenzilor pentru vitrificare, sistemul ofe-rã posibilitatea echipãrii cu geamurianti-efracþie. Acesta este un aspectdeosebit de important, deoarecemajoritatea efracþiilor în case familialeau loc prin uºa spre grãdinã.

Un alt atu al sistemului este con-fortul la deschidere ºi închidere, asigu-rat de propulsia „HS-Master”, efectuatãprin buton sau telecomandã.

Meritã amintitã ºi gama largã deculori oferitã de producãtor. Posibili-tatea achiziþionãrii aluminiului înorice culoare extinde variantele dearanjare a întregului spaþiu.

Datoritã specificului sãu, sistemulpoate fi folosit nu numai în con-strucþiile de locuinþe, ci ºi în clãdirilede utilitate publicã - apartamentesau hoteluri. El se înscrie perfect încurentul arhitecturii moderne, trans-parente. Corpurile cubice nu numaicã îmbogãþesc aspectul clãdirii, ciasigurã ºi o vedere panoramicã ainteriorului. Uºile liftant-glisante decolþ MB-77HS reprezintã propu-nerea idealã de construcþie, careleagã sufrageria de verdele grãdinii.Datoritã lor, ne putem deschideclãdirea cãtre mediul înconjurãtor, încondiþiile unui consum redus deenergie. �

Page 46: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201646

FIBRELE - ARMÃTURÃPENTRU MATERIALELE COMPOZITEFibrele utilizate ca armãturã sunt:

carbonul ºi grafitul (carbon cu gradevariate de grafitizare), oþelul cu con-þinut redus de carbon, molibdenul,tungstenul ºi aluminiul sau cuprul elec-trolitic, filamentele de bor ºi de safir,fibrele din oxid de aluminiu, oxidul demagneziu, oxidul de beriliu, carbura desiliciu, fibrele naturale de sisal, iuta,fibrele din celulozã º.a.

Materialele compozite pot fi armatecu: fibre de sticlã tip E, tip S, fibre desticlã cu cuarþ, fibre de sticlã cu ZrO2,rezistente la atac alcalin, pentruînlocuirea azbestului în mortarul deciment, fibre de aluminã, fibre de car-burã de siliciu (se obþin din SiCU ºi ohidrocarburã în prezenþa unui filamentincandescent de wolfram).

Fibrele utilizate ca armãturã îndiverse matrice îmbunãtãþesc substan-þial proprietãþile la întindere ale com-pozitului.

Fibrele de sticlã oferã caracteristicimecanice superioare la un cost reduscomparativ cu fibrele de înaltã rezistenþã.

Proprietãþi mecanice tipice pen-tru fibrele de sticlã:

• Rezistenþã la întindere 150-550N/mm2;

• Modulul lui Young 10x103 N/mm2;• Alungire maximã 1,5-3,5%;• Densitate specificã 2,5 t/mc.Armarea betoanelor ºi a mortarelor

de ciment trebuie sã fie cât mai uni-formã. Controlul uniformitãþii se rea-lizeazã cu o tehnicã numitã scanning,utilizând o fotodiodã cu care seestimeazã fracþiunea de volum ocu-patã de fibrele de sticlã în compozitulcare are matricea opacã.

Transmisia de luminã prin com-pozit este proporþionalã cu fracþiuneade volum ocupatã de fibre (care estede maximum 6%). Se obþin, astfel,informaþii asupra distribuþiei fibrelor dininteriorul compozitelor.

Cercetãrile efectuate în Anglia petipuri de fibre de compoziþie specialã,rezistente la alcali, confirmã posibili-tatea armãrii betoanelor ºi mortarelorde ciment cu fibre de sticlã (Majumdar- Conferinþa a Xl-a a silicaþilor,Budapesta, 1973; studiile au fost efec-tuate la Institutul de cercetãri pentrusticlã al firmei Pilkington din Shefeld).

Amestecarea mortarului cu fibreletocate ºi pulverizate se face fie înbuncãr, fie direct prin pulverizare pebanda de transport a mortarului.Amestecul din buncãr se toarnã înforme într-un proces continuu detransport. În cazul amestecãrii prinpulverizare pe bandã, viteza de înain-tare a benzii de transport este astfelcalculatã, încât debitul pistolului depulverizare sã asigure conþinutul defibre dorit.

FIBRELE DE STICLÃÎn cadrul unui material compozit,

fibrele utilizate pentru armare conferão comportare ductilã matricei care, deobicei, este un material casant. Subaspectul rezistenþei la întindere, fibreleposedã valori mult superioare matri-cei; ele nu ajung, niciodatã, sã cedezeprin rupere. Cedarea materialului com-pozit survine prin distrugerea conlu-crãrii dintre matrice ºi fibre, respectivprin smulgerea fibrelor din matrice.

Reutilizarea deºeurilor provenitedin procesul de fabricaþie conduce larezultate identice cu cele obþinute prinutilizarea standard a fibrelor de sticlã,rezolvând, în acelaºi timp, problemeeconomice ºi ecologice majore.

În favoarea utilizãrii fibrelor de sti-clã în amestecul proaspãt, amintimobþinerea unei distribuþii uniforme în masacompozitului, simultan cu afectareaminimã a lucrabilitãþii pastei. În con-secinþã, fibrele de sticlã tip „roving“ sepreteazã ca armare dispersã a matri-cei de ipsos.

Extindereadomeniilor de uti-lizare a materialelordin fibrã de sticlã ºi, înspecial, folosirea lor camateriale de armare pentrucompozite, a determinat elaborareatehnologiei pentru noi tipuri de materi-ale din fibre neþesute. Acest fapt a fostimpus de necesitatea înlocuirii proce-sului tehnologic multi-operaþional,laborios, discontinuu în timp ºi scumpde prelucrare a firului complex în þesã-turã, cu un proces tehnologic nou,continuu, mai ieftin, care pãstreazãprincipalele proprietãþi ale fibrelor desticlã, creând ºi posibilitatea com-binãrii acestora cu alte tipuri de fibre.

În prezent, în majoritatea þãrilorcare produc fibre de sticlã continuã, omare parte din fibre se transformã înmateriale neþesute (Japonia 75-80% ºiSUA 70%). Extinderea producþiei ºi autilizãrii materialelor neþesute, în loculmaterialelor þesute, se bazeazã peavantajele lor tehnice ºi economice.

Majoritatea materialelor neþesutepentru compozite avansate (cu excep-þia tricotajelor) se remarcã prin faptulcã nu prezintã fire încovoiate în struc-tura materialului, cum este cazul þesã-turilor; unele materiale se pot prelucra(pe o direcþie sau pe douã) cu coefi-cienþi mai mari de umplere decât þesã-tura din fibre de sticlã. Aceste materialepot fi obþinute din fibre elementare dinsticlã, mai grosiere.

Rovingul reprezintã unul dintrecele mai rãspândite tipuri de materialeneþesute din fibre de sticlã continuã.Ele sunt ºuviþe continui din fibre com-plexe (uzual cel mult 60) înfãºurate peo þeavã numitã colac cu masa pânã la15-20 kg. Caracteristicile rovingului sunt:grosimea ºuviþei, diametrul fibrei ele-mentare ºi tipul compoziþiei de lubre-fiere utilizate pentru prelucrarea firuluicomplex.

IPSOS ARMAT (III)Armarea compozitelor

prof. univ. dr. ing. Alexandru CIORNEI, dr. ing. Ionel VIDRAªCU

Armarea prin folosirea diverselor materiale reprezintã un sistem încercatºi aplicat din cele mai vechi timpuri. Paiele au fost utilizate, de pildã, pentruarmarea cãrãmizilor uscate la soare, iar pãrul de cal pentru armarea tencuielilor.

La începutul anilor ‘50 sunt consemnate încercãri privind utilizarea fibrelor desticlã, iar în anii ‘60 apar betonul cu fibre de sticlã, materialele refractare ºi alte pro-duse. Tot la începutul anilor ‘60 s-au semnalat primele încercãri pentru folosireaarmãrii cimentului cu fibre din oþel.

Page 47: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2016 47

În producþia curentã sunt patrutipuri principale de rovinguri:

• roving friabil - pentru producereade pânze dure ºi moi, prin pulverizareape forme complexe, urmatã de pre-sare; în acest caz rovingul trebuie sãprezinte o anumitã rigiditate.

• roving de bobinare - pentru pro-ducerea compozitelor prin metodaînfãºurãrii ºi tragerii;

• roving impregnat - pentru obþi-nerea elementelor din materiale com-pozite prin metoda bobinãrii uscate;

• roving pentru þesãturi de sticlã -semifabricat.

Operaþia suplimentarã de impreg-nare a rovingului este efectuatã simul-tan cu obþinerea rovingului, într-unproces unificat; în mod obiºnuit, rovin-gul impregnat îºi pãstreazã propri-etãþile mecanice ºi tehnologice încondiþii standard timp de 90 de zile.

FABRICAREA FIBRELOR DE STICLÃFibrele de sticlã se obþin prin

tragerea din masa de sticlã topitã afibrelor izolate, care se reunesc ºi seînfãºoarã ca fir cumulat pe o bobinãsau ca filamente paralele pe un tambur.

Ipoteze cu privire la naturarezistenþei ridicate a fibrelor de sticlã

Dupã analiza unui mare volum decercetãri experimentale, s-a constatatcã rezistenþa ridicatã a fibrelor de sti-clã se datoreazã profundelor modi-ficãri structurale produse în sticlã latragerea în fibre subþiri.

Prin analogie cu fibrele polimerices-a emis ipoteza cu privire la orienta-rea molecularã ºi structura în lanþ afibrelor de sticlã, datoritã cãreia ele auo rezistenþã mai mare în comparaþiecu cea a sticlei masive. Dupã uneledate experimentale, rezistenþa ridicatãa fibrelor de sticlã este determinatã deprezenþa unui strat superficial rezistent.

O largã rãspândire a cãpãtat ipo-teza cã rezistenþa ridicatã a fibrei desticlã nu este legatã de orientarea mo-lecularã la laminarea ei.

Conform datelor experimentale,rezistenþa ridicatã a fibrelor de sticlã,în comparaþie cu rezistenþa sticleimasive, este determinatã de structuraizotropã a topiturii de sticlã la tempe-raturã înaltã, din care se realizeazãfibrele ºi de viteza lor de rãcire, careevitã apariþia unor microdefecte ºimicrofisuri periculoase la suprafaþafibrelor în procesul de formare.

Obþinerea fibrelor de sticlã curezistenþa ridicatã este posibilã numaiîn cazul unei corelãri optime a vitezeide rãcire ºi de laminare la topiturile desticlã în zona de formare a filtrelor.

Influenþa compoziþiei chimice a sticleiasupra rezistenþei fibrelor de sticlãCompoziþia chimicã a sticlei deter-

minã, în egalã mãsurã, proprietãþilefizico-chimice fundamentale ale sticleimasive ºi ale fibrelor de sticlã (rezis-tenþã chimicã, termostabilitate, propri-etãþi electrice ºi optice).

Rezultatele cercetãrilor experi-mentale aratã cã, în anumite condiþiide formare, cel mai ridicat nivel derezistenþã poate fi atins pentru fibrelede cuarþ topit ºi fibrele de sticlã cucompoziþia: magneziu, alumi-nobo-rosilicaþi - apropiatã de eutecticulMgO-Al2O3-SiO2. Rezistenþã minimãau sticlele cu boraþi, fosfaþi, plumb ºiplurialcali, cu legãturi structurale slabeºi cu o rezistenþã chimicã redusã.

Din punctul de vedere al rezis-tenþei tehnice, fibrele de sticlã pot ficlasificate în trei grupe:

• fibre cu rezistenþe ridicate500-700x107 Pa, obþinute din cuarþtopit ºi din sticlã, apropiate în ceea cepriveºte compoziþia de eutectit cucompoziþia de silicat de magneziu ºialuminiu;

• fibre cu rezistenþã ridicatã250-300x107 Pa; din aceastã cate-gorie fac parte fibrele cu cea maidiversã compoziþie chimicã ºi cu dife-rite microstructuri;

• fibre cu rezistenþa de 100-290x107 Pa, din care fac parte fibrelede boraþi, fosfaþi, silicaþi de plumb ºidin sticlã plurialcalinã cu un conþinutredus de oxid de siliciu.

REZUMATMaterialele componente, ipsosul ºi

fibrele de sticlã au influenþe specificeasupra proprietãþilor materialului com-pozit-ispos armat.

Ipsosul natural sau artificial -matricea materialului compozit - seobþine prin prelucrarea depozitelor na-turale de gips, dar ºi a deºeurilor dinindustria chimicã, precum ºi din reci-clarea simplã a elementelor de con-strucþie pe bazã de ipsos.

Ipsosul face parte din sistemul sul-fat de calciu - apã; variantele diverseobþinute sunt în funcþie de procesultehnologic utilizat (temperaturã, pre-siunea vaporilor). Gradul de puritate algipsului de origine ºi forma granulelorinfluenþeazã semnificativ structuracristalinã ºi reactivitatea ipsosuluiobþinut. Proprietãþile tehnologice aleipsosului obþinut sunt determinate degradienþii de temperaturã ºi presiuneavaporilor de apã.

Ipsosul tip α se obþine prindeshidratarea gipsului în autoclave lapresiuni mai mari de 1 bar. Prin texturasa cristalizatã, compactã, permiterapoarte de amestecare A/l mai mici

decât ipsosul tip β, iar liantul întãritprezintã caracteristici mecanice ridi-cate. În cazul ipsosului de tip β, selucreazã sub presiunea de 1 barobþinându-se un material macroporosconstituit dintr-un ansamblu moale demicrocristale.

Timpul de prizã al liantului ipsostrebuie sã fie adecvat modului de fabri-caþie - manual sau mecanizat -,existând posibilitatea de a fi dirijat prinparametrii de fabricaþie (viteza de ridi-care a temperaturii, palierul de men-þinere a temperaturii, presiuneavaporilor de apã, gradul de puritate ºitextura materiei prime).

Proprietãþile materialului de armaresunt complementare proprietãþilormatricei compozitului, cu condiþia uneiconlucrãri eficiente în sensul transmi-terii eforturilor dinspre matrice sprefibre.

Pentru domeniul construcþiilor,fibrele de sticlã sunt de mare interes,datoritã caracteristicilor tehnice ºi decost atractive.

Tehnologia de fabricaþie a fibrelorde sticlã a evoluat pânã la un înaltgrad de complexitate, ceea ce a per-mis realizarea de semifabricate spe-cializate eficiente (þesãturi, maturi,roving) pentru funcþia de material dearmare a compozitelor pe bazã delianþi anorganici ºi organici.

Absenþa defectelor superficiale alefibrei este factorul determinant pentruobþinerea de fibre de sticlã cu rezis-tenþe ridicate. Aceasta se obþine princorelarea parametrilor de fabricaþie, învederea atingerii ºi menþinerii con-stante a izotropiei topiturii de sticlã latemperaturã ridicatã.

Compoziþia chimicã a fibrelor desticlã are o influenþã limitatã asupracaracteristicilor mecanice, cu posibili-tãþi mari de compensare ºi dirijare princontrolul parametrilor de fabricaþie(viteza de filare ºi temperatura maseitopite).

Prelucrarea termicã a fibrelor desticlã deja formate, la temperaturi ridi-cate, influenþeazã, în general, negativcaracteristicile mecanice. ªi compo-ziþia chimicã diferenþiazã diminuareacaracteristicilor mecanice, prin pertur-barea izotropiei structurale ºi prinintensificarea procesului de formare acristaliþilor.

Mediul cu umiditate ridicatã deter-minã extinderea microfisurilor apãrutela solicitarea mecanicã a fibrelor ºi ast-fel, ca urmare a umflãrii ºi plastifieriicorpului solid, fenomene reversibile încondiþiile revenirii umiditãþii la valorireduse. �

Page 48: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201648

EURO QUALITY TEST EXPERTIZE - CONSULTANÞÃ - TESTE LABORATOR CONSTRUCÞII

Domeniul de activitate al SC EURO QUALITYTEST este cel care se referã la agremente ºiexpertize, activitãþi de inginerie ºi consultanþãtehnicã legate de acestea, necesare în domeniulconstrucþiilor.

Serviciile furnizate de societatea noastrã cuprindurmãtoarele prestaþii de care poate beneficia oricefirmã din construcþii pentru eficientizarea activitãþiisale:

1. Expertizare, Consultanþã (Inginerie, Proiectare,Dirigenþie de ºantier, Monitorizãri) ºi Testãri in situconstrucþii ºi cãi de comunicaþii – Drumuri, Cãi Ferate,Poduri, Lucrãri de artã, Construcþii civile ºi industriale.

2. Consultanþã tehnicã în vederea Certificãrii con-formitãþii produselor ºi materialelor de construcþii.

3. Laborator încercãri construcþii grad II autorizat ISCpe domeniile:

• GTF (Geotehnicã ºi teren de fundare);• MBM (Materiale pentru Betoane ºi Mortare); • BBABP (Beton, Beton Armat, Beton Precomprimat);• AR (Armãturi de Rezistenþã din oþel beton, sârmã

sau plase sudate);• ANCFD (Agregate naturale pentru lucrãri de CF

ºi Drumuri);• MD (Materiale pentru drumuri);• D (Drumuri);• HITIF (Hidroizolaþii, izolaþii termice ºi izolaþii fonice);• VNCEC (Verificãri nedistructive ºi ale comportãrii

în exploatare a construcþiilor).4. Studii Geotehnice, Geologotehnice, Hidrogeo-

logice ºi Impact de mediu, Foraje pentru apã, forajede observaþie nivel hidrostatic ºi epuismente pentruconstrucþii ºi cãi de comunicaþii.

5. Cadastru ºi Topografie – Cadastru, Intabulare,Planuri Topografice de detaliu, GPS, Consultanþã,Asistenþã, Execuþie, Monitorizare topograficã.

6. Arhitecturã ºi Proiectare – Documentaþii tehniceîn vederea realizãrii de Planuri urbanistice - PUG(General), PUZ (Zonal), PUD (Detaliu), CertificatUrbanism (CU), Autorizare de Construire (DTAC),Proiectare (PTh+DDE).

7. Subtraversãri prin foraj dirijat de cãi de comuni-caþii - drumuri ºi cãi ferate.

Eficienþa prestaþiei noastre este garantatã de

faptul cã firma are în componenþa ei un personal

competent / recunoscut / atestat / autorizat de:

• ISC – ªef laborator ºi ªefi Profile;

• MLPAT (MLPTL): - Diriginþi/Inspectori de ªantier,

AQ, CQ, Verificatori de proiecte ºi Experþi Tehnici pe

domeniile Af, A1, A2, A3, A4, B2, B3, D;

• ANCPI - Experþi clasa I Cadastru / Cartografie /

Geodezie;

• MTI-AFER – Responsabili SC.

În acest sens, este bine de ºtiut cã EURO

QUALITY TEST SRL are documentat, implementat

ºi certificat un Sistem de management integrat,

conform standardelor SR EN ISO 9000:2008 -

Calitate, 14001:2005 - Mediu ºi OHSAS 18001:2008

- Sãnãtate ºi Securitate Ocupaþionalã, iar pentru

Laboratorul de încercãri conform SR EN ISO/CEI

17025:2005.

Prestigiul societãþii noastre este strâns legat ºi

de faptul cã EURO QUALITY TEST SRL este mem-

brã a asociaþiilor profesionale:

• CNCisC - Comisia Naþionalã Comportarea in Situ

a Construcþiilor;

• APDP - Asociaþia Profesionalã de Drumuri ºi

Poduri din România;

• SRGF – Societatea Românã de Geotehnicã ºi

Fundaþii;

• ISSMGE - Societatea Internaþionalã de Mecanica

Solului ºi Inginerie Geotehnicã;

• AICPS – Asociaþia Inginerilor Constructori

Proiectanþi de Structuri;

• RNLC - Reþeaua Naþionalã a Laboratoarelor din

Construcþii;

• EuroGeoSurvey - Societatea Europeanã a

Inginerilor Geologi. �

Echipa EURO QUALITY TEST

Page 49: RC August 2016 – pdf
Page 50: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201650

O lume pe 4 roþiing. Ileana CRISTEA HOWARD

Sã mã explic! În general, aici, orice instituþie în slujbacetãþeanului (mall, supermarket, bancã, farmacie, cine-matograf, salã de sport, stadion etc.) trebuie sã dispunãde locuri suficiente de parcare. Altfel, cetãþeanul va evitasã mai poposeascã la respectiva instituþie.

Fiecare mall sau supermarket, de pildã, are câtevazeci sau sute de locuri de parcare. La fel, o salã de sportsau un stadion cu 15-20.000 de locuri trebuie sã aibãcâteva mii de locuri de parcare. Asta înseamnã spaþiiimense. Totodatã, pentru deplasarea atâtor maºini estenevoie de drumuri din ce în ce mai late. De aceea,majoritatea autostrãzilor din Statele Unite au 4, 5, chiar 6benzi pe sens. Asta înseamnã alte spaþii care mãrescdistanþele º.a.m.d. Aºa se face cã americanii parcurg zil-nic, cu autoturismul, zeci sau chiar sute de km. ªi astade când îºi iau permisul de conducere (la 16 ani) pânãcând pãrãsesc aceastã lume.

Dar, de fapt, nu numai în Statele Unite oraºele s-auconstruit în funcþie de distanþele care trebuie parcurse.Peste tot în lume transporturile au modelat oraºele.De-a lungul istoriei urbane, populaþia s-a caracterizatîntotdeauna prin refuzul de a efectua deplasãri foartelungi cãtre o destinaþie importantã. Aceastã caracteris-ticã determinã diferenþierea a trei tipuri de oraºe cares-au dezvoltat odatã cu evoluþia mijloacelor de transport:oraºul la scara pietonului, oraºul transportului în comunsi oraºul automobilului.

ORAªUL PIETONALOraºul clasic, modelat de pieton, a început sã se

dezvolte în urmã cu cca 10.000 de ani ºi continuã sãexiste ºi azi în multe puncte ale globului.

Acest tip de oraº se caracterizeazã printr-o maredensitate a populaþiei (câteva sute de persoane/ha),cu strãzi înguste formând o reþea organizatã în funcþiede peisaj. În aceste oraºe toate destinaþiile pot fiatinse, mergând pe jos, în cca o jumãtate de orã pânãla o orã, având în vedere cã, de la un capãt la altul, eledepãºesc rar 4-5 km.

În zilele noastre, numeroase oraºe prezintã o aseme-nea configuraþie, mai ales în centrul lor, fie pentru cãºi-au conservat caracteristici istorice de acest tip, fiepentru cã s-au construit, în mod voluntar, noi sectoare lascara pietonului (este, de pildã, cazul nucleelor medi-evale ale multor oraºe europene).

Centrele tuturor oraºelor americane ºi australieneprezentau altãdatã asemenea caracteristici, dar aceastãmorfologie a dispãrut practic. În oraºele din lumea a treiaexistã sectoare mult mai vaste care ºi-au conservatcaracteristicile modelate de pieton, cu o mare densitatea populaþiei ºi o afectare mixtã a solurilor.

ORAªUL TRANSPORTULUI ÎN COMUNLa sfârºitul secolului al XlX-lea, pe mãsurã ce tram-

vaiele ºi trenurile au permis deplasãri mai rapide,oraºele s-au extins. În general, trenurile au creat centresecundare în proximitatea staþiilor de cãi ferate, suburbii

Scriam într-un articol anterior cã America este o þarã pe 4 roþi. Într-adevãr, dezvoltarea construcþiilor delocuinþe, a localitãþilor în general ºi dezvoltarea mijloacelor de transport s-au condiþionat reciproc, de-alungul timpului, pe aceste meleaguri.

Altfel spus: dacã distanþele imense impun folosirea automobilului pentru orice deplasare, automo-bilele, la rândul lor, contribuie, din ce în ce mai mult, la mãrirea distanþelor.

Page 51: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2016 51

care se prezintã sub forma unor mici „orãºele“ la scarapietonului. În schimb, prezenþa tramvaiului a antrenat odezvoltare liniarã de-a lungul cãilor de transport, subformã de culoare sau oraºe-strãzi.

Datoritã noilor moduri de transport, oraºul se poateextinde pe 20-30 km. În ceea ce priveºte nodurile decale feratã, acestea erau locul unor activitãþi intense,zona centralã devenind un veritabil punct de atracþie.Densitatea populaþiei, în acest tip de oraº, se diminu-eazã pânã la 50-100 persoane/ha.

Majoritatea marilor oraºe americane ºi australiene aufost create în epoca trenului ºi tramvaiului ºi conservãcaracteristicile acestei epoci.

Oraºele europene au tendinþa de a-ºi conserva formaachiziþionatã în acea epocã, chiar dacã, în cursulultimelor decenii, au început sã se disperseze în jurulmarilor culoare induse de circulaþia automobilelor.

ORAªUL AUTOMOBILULUIFenomen amorsat înainte de al doilea rãzboi mondi-

al, dar accelerat, în mod real, dupã rãzboi, circulaþiaautomobilelor a modelat oraºele. Cu automobilul sauautobuzul devine posibilã o dezvoltare urbanã în toatedirecþiile.

Aceastã dezvoltare a început prin umplerea „golu-rilor“ dintre liniile de cale feratã ºi prin extinderea, cupânã la 50 km, faþã de centrul urban. De acum încolo sepoate planifica un habitat cu densitate redusã ºi, careacþie la oraºul epocii industriale, se poate începe prac-ticarea zonãrii prin separarea funcþiunilor. Deºi traseeledevin mai lungi, ele sunt uºor de acoperit datoritãsupleþei ºi rapiditãþii automobilului. Oraºul începe sã sedescentralizeze ºi sã se disperseze, densitatea popu-laþiei scãzând puternic pânã la 10-20 persoane/ha.

În prezent, dupã 70 de ani de dezvoltare determinatãde automobil, unele din aceste oraºe au atins, practic,limitele oferite de un asemenea mijloc de transport.

Suburbiile lor cu densitate redusã, funcþionânddatoritã utilizãrii automobilului, sunt considerate uncadru de viaþã normal pentru locuitorii sãi care nu aucunoscut alt tip de oraº, ele constituind o noutate în isto-ria urbanã. Noile suburbii, situate la 40-50 km de centruloraºului, sunt foarte izolate de funcþiunile urbanetradiþionale. Problemele create de automobil în acesteoraºe cresc rapid.

Oraºele din lumea a treia s-au dezvoltat, în general,într-un mod care le apropie mai mult de cele modelatede pieton sau de transporturile în comun.

Majoritatea oraºelor actuale prezintã, însã, în realitate,caracteristici relevând toate cele trei tipuri menþionate.Se observã, totuºi, variaþii considerabile de la un oraº laaltul în ceea ce priveºte utilizarea automobilului în raportcu densitatea urbanã.

Studii recente au arãtat cã oraºele americane ºi aus-traliene sunt cele mai dependente de automobil, iaroraºele europene ºi asiatice sunt dependente de auto-mobil de 2-6 ori mai puþin.

În medie, locuitorii oraºelor americane parcurg înfiecare an cu aproape 7.000 km mai mult în automobil ºicu 1.200 km mai puþin în transporturile în comun decâtlocuitorii oraºelor europene.

Pe de altã parte, locuitorii oraºelor americane nu uti-lizeazã transporturile în comun, în medie, decât o datã la6 zile, australienii o datã la 4 zile, în timp ce locuitoriioraºelor europene le utilizeazã cel puþin o datã pe zi, iarasiaticii de mai multe ori pe zi.

Dependenþa faþã de automobil are, însã, o serieîntreagã de dezavantaje pe care le putem clasifica întrei categorii:

1. Protecþia mediului• dependenþã faþã de petrol;• poluare;• efect de serã puternic;• ambuteiaje, zgomot.2. Economice• costuri determinate de accidente, poluare, probleme

de sãnãtate;• costuri provocate de ambuteiaje, în ciuda construirii

permamente a noi cãi rutiere;

continuare în pagina 52��

Page 52: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201652

• costuri ridicate pentru infrastructurã în noile suburbiifoarte extinse;

• pierdere de terenuri agricole productive;• pierdere de timp din cauza distanþelor din ce în ce

mai mari.3. Sociale• strãzi mai puþin animate;• pierderea sentimentului de apartenenþã la comunitate;• izolare în suburbii îndepãrtate;• probleme de acces pentru persoane fãrã automobil ºi per-

soane cu handicap.Dacã automobilul a favorizat o extindere a spaþiului

urban, extindere care astãzi se dovedeºte costisitoare ºinocivã prin efectele pe care le produce, este oare posi-bilã reducerea folosirii automobilului prin reevaluareaformei urbane sau prin restructurarea transportului?

„Noul urbanism“ este o miºcare ce pune accentul perolul formei urbane în gestiunea automobilului. Conformacestei tendinþe, oraºele funcþioneazã mai bine dacãoferã o reþea de transport în comun care le leagã desuburbii, cu o densitate relativ ridicatã ºi o ocupare asolurilor mixtã. Noul urbanism dezvoltã ipoteza conformcãreia oraºele modelate de automobil pot fi reamena-jate pe baza unor principii ce promoveazã noi linii detransport ºi centre secundare sau „sate urbane“ situateîn interiorul suburbiilor tradiþionale, dependente deautomobil.

În 1896, primele automobile au fost autorizate sã cir-cule liber pe strãzile oraºelor. 100 de ani mai târziu seîncearcã gãsirea de remedii la problemele create defenomenul „automobil“.

Chiar dacã este, încã, insuficient, în numeroaseoraºe europene, asiatice ºi australiene îºi fac apariþiasemne promiþãtoare. Diferenþa constã în modul în careeste luatã în consideraþie forma urbanã, ca mijloc derezolvare a problemei sufocãrii oraºelor.

În ansamblul sistemului de construcþii civile ºi indus-triale, transportul urban trebuie sã fie componentã astrategiei dezvoltãrii globale. Transportul urban estedeosebit de complex, având ramificaþii în problematica

ecologiei ºi dezvoltãrii durabile, noþiune acoperitoarecare înglobeazã ºi coordoneazã toate domeniile al cãrorimpact asupra omului ºi mediului poate evolua în sensurinedorite. Sunt domenii a cãror „purificare“ se constituieca urgenþã de gradul l pentru viitorul omenirii.

Aceste noi abordãri determinã, în mod nemijlocit, orepunere în discuþie a elementelor esenþiale caredefinesc oraºul modern, creând - în anii ce urmeazã -premisele clarificãrii unor probleme încã nerezolvate,cum ar fi impactul dedensificãrii ºi al distanþãrii spaþialeasupra coeziunii sociale, diversitãþii culturale ºi, în spe-cial, asupra „Urbanitãþii“, noþiune atât de simplu de intuit,dar atât de greu de definit.

ORAªUL – MOTOR AL MOBILITÃÞIIOraºul înseamnã miºcare: de informaþii, de idei, de

capitaluri, de bunuri ºi persoane.Oraºul produce, consumã, atrage ºi expediazã, face

schimburi. Nimeni nu poate sã conteste aceastã reali-tate socialã ºi economicã a vieþii urbane. Oraºul este unmijloc de viaþã complex.

Un loc aparte îl ocupã libertatea de miºcare, lentcuceritã în ritmurile democratizãrii ºi strict legatã denivelul de trai. Treptat, deplasãrile motorizate s-au sub-stituit mersului pe jos, în timp ce oraºul istoric - dens,compact, intra muros, dar capabil sã conþinã în pro-ximitatea imediatã a cetãþeanului-pieton o diversitate degrupuri umane ºi funcþiuni sociale - se dezvolta cãtreexterior, mãrindu-ºi suprafaþa, diminuându-ºi densitateaºi „motorizându-ºi“ locuitorii.

În cadrul acestei mutaþii spaþiale, deplasãrile aucâºtigat în lungime, dar nu în duratã, creºterea vitezeimedii de circulaþie producându-se ulterior dezvoltãriietalate a oraºului ºi distanþãrii punctelor construite,funcþiunilor ºi locuitorilor.

Tendinþa de restructurare a infrastructurii urbane semanifestã, cu deosebitã acuitate, în prezent, în toateþãrile, având în vedere faptul cã infrastructura urbanã,nemodernizatã din anii ‘50-’60, creeazã problemedeosebit de grave în funcþionarea oraºelor mari.

�� urmare din pagina 51

continuare în pagina 54��

Page 53: RC August 2016 – pdf
Page 54: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201654

Necesitatea modernizãrii infrastructurii - în specialcea legatã de traficul urban - se impune ºi pe baza ana-lizei istorice, care evidenþiazã faptul cã ciclurile econo-mice lungi au fost marcate, la ieºirea din momentul decrizã, prin lucrãri majore de infrastructurã cu rol stimula-tiv economic. Astfel, criza din þãrile occidentale din 1850a fost încheiatã prin investiþii majore în cãi ferate, cea din1950 prin investiþii pentru construcþia de autostrãzi, ceadin 1990 prin investiþii în restructurarea strãzilor ºi liniilorde metrou, iar cea actualã se presupune cã va fi fina-lizatã prin realizarea unor sisteme de transport total noi,inovative - de exemplu: „strãzi inteligente“, transportsuprateran de mare vitezã etc.

AUTOMOBILULªI TRANSPORTUL URBAN

Automobilul a revoluþionat domeniul transporturilor.Disponibilitatea sa totalã, rapiditatea, supleþea, con-

fortul sãu, utilizarea sa privativã, aspectul sãu practic(posibilitatea de a transporta bagaje, colete, docu-mente), toate aceste atuuri i-au asigurat succesul uni-versal. Banalizarea utilizãrii sale s-a produs în paralel cuurbanizarea.

La început de secol, într-o lume fãrã automobile,numai 16% din populaþie trãia în oraºe.

În anul 2000, populaþia urbanã a depãºit-o pe cearuralã, iar în circulaþie se aflau aproape 600 de milioanede automobile.

Dacã utilitatea automobilului în mediul urban nu maieste pusã în discuþie, în schimb locul automobilului înoraº constituie în prezent un subiect de dezbatere întoatã lumea.

În þãrile industrializate, unde ratele de motorizaresunt cele mai mari, problema se pune cu acuitate.

Þãrile mai puþin bogate cunosc, la rândul lor, inconve-nientele unei motorizãri rapide. Edilii oraºelor mai marisau mai mici trebuie sã-ºi punã în joc curajul ºi imagi-naþia pentru a gãsi soluþii de protecþie a centrelor urbane- de cele mai multe ori de mare valoare patrimonialã - de„furia” automobilului.

Necesitãþile populaþiei urbane sunt universale:• asigurarea mobilitãþii persoanelor ºi bunurilor, factor

esenþial al productivitãþii, în contextul unor costuri finan-ciare ºi de mediu suportabile, deci, într-o logicã a dez-voltãrii durabile;

• oraºe conviviale ºi sigure; în oraºe dense, cu oreþea de drumuri vechi, este imperios necesarã recâº-tigarea ºi remodelarea spaþiului public, posibile princrearea de noi infrastructuri;

• ameliorarea calitãþii vieþii; locuitorii oraºelor devindin ce în ce mai exigenþi privind calitatea vieþii lor,respectul faþã de mediu ºi calitatea aerului pe care îlrespirã.

Mijloacele de reducere a circulaþiei automobilelor încentrul aglomeraþiilor urbane sau al marilor oraºe con-stau în:

• privilegierea transportului în comun;• încurajarea circulaþiilor ‘Uºoare“ (mersul pe jos sau

cu bicicleta);• folosirea de noi tehnologii ºi procedee tehnice ino-

vative (utilizarea de carburanþi „curaþi“, de dispozitiveantipoluare) în construcþia de automobile, autobuze ºicamioane.

Mãsurile principale pentru restructurarea infrastruc-turii urbane sunt:

• restrângerea folosirii automobilelor în zoneleurbane aglomerate ºi înlocuirea lor cu maºini care folo-sesc tehnologii alternative (de exemplu, maºinile elec-trice) sau cu sisteme speciale de transport în comun (deexemplu: „trotuare rulante“, circulaþia automatizatã,„strãzi inteligente“ prevãzute cu instalaþii speciale detransport în sisteme controlate, vehicule hibrid sub con-trol extern etc.);

• intensificarea folosirii cãilor ferate interurbane demare vitezã;

• extinderea transportului suprateran ºi subteran demare vitezã;

• rezolvarea problemelor legate de restul echipa-mentelor ºi instalaþiilor care alcãtuiesc infrastructuraurbanã, pe baza unor cercetãri atente în domeniul mate-rialelor ºi tehnicilor specifice. �

�� urmare din pagina 52

Page 55: RC August 2016 – pdf
Page 56: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201656

Consolidarea, reabilitarea ºi modernizareaPalatului Episcopal - Muzeul istoriei, culturii ºi spiritualitãþii creºtine

de la Dunãrea de Jos Galaþi

DESCRIEREA LUCRÃRIIConstrucþia principalã existentã

a fost executatã între anii 1898 -1900 ºi a avut ca funcþiune PalatulEpiscopal. Clãdirea este un imobilreprezentativ al municipiului Galaþi.

La 1864, Eparhia Dunãrii de Josnu avea nici reºedinþã chiriarhalã ºinici o catedralã pe mãsura istoriei ºia demnitãþii sale. Mai bine de 20 deani reºedinþa a funcþionat, impropriu,în diferite case particulare, iar statu-tul de „Catedralã“ a fost deþinut debiserica „Sfântul Nicolae“ dinmunicipiu. Primele demersuri dezidire a unui astfel de centru auaparþinut episcopului Iosif Gheor-ghian, urmaºul lui Melchisedec.Episcopul Iosif, susþinut de miniº-trii V. A. Urechia ºi Dimitrie Sturza,reuºeºte, pânã în 1885, pregãtireaunui fond de pornire de 200.000 lei,pentru construirea unui palat episco-pal la Galaþi.

În 1887, ca urmare a demersu-rilor fãcute de episcopul Partenie,municipalitatea oferã Eparhiei, pen-tru construirea Palatului Episcopal,locul din Piaþa „ªtefan cel Mare“, înfaþa Grãdinii Publice; hotãrâreamunicipalitãþii a fost acceptatã ºiîntãritã prin Decretul Regal nr. 3449din 14 decembrie 1889. Dupãîndeplinirea tuturor formalitãþilor,abia dupã aproape 9 ani, în 1898,s-a putut oficia ceremonia aºezãriipietrei de temelie a Palatului,începând lucrãrile de construire aacestuia. În ziua de 8 septembrie1901, noul ºi somptuosul Palat Epis-copal a fost inaugurat, în centrul sãr-bãtorii fiind atunci slujba de sfinþire acapelei cu hramul „ÎntâmpinareaDomnului“, oficiatã de episcopiiPartenie al Dunãrii de Jos ºi Dionisieal Buzãului. Au participat la acestmoment: Dimitrie Sturza - preºe-dintele Consiliului de Miniºtri,

Antreprenor: Asocierea SC DEDAL BAHAMAT SRL ºiSC ROMLOTUS INSTALAÞII SRL

Beneficiar: ARHIEPISCOPIA DUNÃRII DE JOS GALAÞI Proiectant: SC PROIECT SA GALAÞI Diriginte de ºantier: ing. Cornel CONDURACHEColaboratori de specialitate: arh. Cristian RANJA,

sculptor Alexandru SIMINIC,sculptor Gheorghe TERESCENCO

Page 57: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2016 57

Spiru Haret - ministrul Cultelor ºiInstrucþiunii Publice ºi reprezen-tanþii autoritãþilor locale ºi centrale dincele patru judeþe ale Eparhiei - Covur-lui, Brãila, Tulcea ºi Constanþa.

Deºi ziditã temeinic, aºezatã pelespezi de piatrã ºi lucratã impecabil,de-a lungul anilor clãdirea a suferitdin cauza unor cutremure, oferindprilejul ºi celorlalþi ierarhi ai Dunãriide Jos care au rezidat aici sã con-tribuie la refacerea ºi rectitorirea ei.

Ministerele de resort ºi forurilelocale au pledat pentru dreptullegitim al Eparhiei de a-ºi relua pro-prietatea. Acest lucru s-a întâmplatîn anul 2004. Chiriarhul Dunãrii deJos a rânduit ca fostul Palat Episco-pal sã devinã „Muzeul istoriei, cul-turii ºi spiritualitãþii creºtine de laDunãrea de Jos“. În acest sens, afost desemnatã o comisie pentru aredacta un proiect de consolidare.Proiectul, elaborat de SC Proiect SA- Galaþi, sub coordonarea regretatu-lui ing. Mircea Chiriac, a fost accep-tat, astfel încât el s-a bucurat definanþare din fonduri europene,ºansã care a oferit posibilitatearedresãrii „a fundamentis“ a aces-tei clãdiri - monument istoric. Dificilalucrare de reconstruire - practic - ºirestaurare a Palatului a revenit firmeigãlãþene Dedal Bahamat SRL, auto-rizatã pentru intervenþii de genasupra unor construcþii încadrate încatalogul monumentelor istorice, lacare s-a adãugat, pentru anumitelucrãri specifice de instalaþii, firmaRomlotus Instalaþii SRL.

Pentru restaurarea cu fidelitate aformelor iniþiale ale faþadelor ºi inte-rioarelor, mutilate dupã anii `64 prinintervenþii distructive, s-au folositimagini de epocã din anii 1903 - 1906ºi documente cu descrieri ale clãdirii,depistate prin cercetãri minuþioasede arhivã.

Obiectul proiectului îl reprezintãconsolidarea, reabilitarea ºi moder-nizarea Palatului Episcopal, care vadeveni “Muzeul istoriei, culturii ºispiritualitãþii creºtine de la Dunãreade Jos Galaþi”.

Prin proiect s-a prevãzut reali-zarea urmãtoarelor categorii delucrãri, pe obiecte, astfel:

• Corp principal muzeu: consoli-darea clãdirii; infrastructurã; supra-structurã; lucrãri de arhitecturã;

• Corp anexã: lucrãri de construc-þii, lucrãri de arhitecturã, lucrãri deprotecþie termicã suplimentarã, insta-laþii electrice, instalaþii sanitare,instalaþii de încãlzire;

• sistematizare verticalã;• lucrãri de drumuri: terasamente,

construcþii alei, trotuare, carosabil etc.;• protecþia mediului: plantaþii;• reþele exterioare apã: reþele

apã, branºament, hidranþi de incen-diu, lucrãri de cãmine, canale, des-faceri;

• reþele exterioare canalizare,lucrãri de cãmine, guri de scurgere,separator de grãsimi;

• racord gaze naturale: instalaþiide gaze naturale - racord ºi utilizare;

• instalaþii electrice în incintã; • alimentare cu energie electricã; • racord telefonic. �

Page 58: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201658

Noi concepte în Ingineria seismicã CONCEPTUL DE REZILIENÞÃ SEISMICÃ

prof. univ. dr. ing Gabriela M. ATANASIU, drd. dipl. ing. Georgiana BUNEA -Universitatea Tehnicã „Gheorghe Asachi” din Iaºi, Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii,

Centrul Multidisciplinar de Inginerie Structuralã & Managementul Riscului

Deºi conceptul de „rezilienþã” a fostintrodus iniþial în studiile din domeniulecologiei de Crawford Stanley Holling(Holling 1973), aplicarea acestuia a fostextinsã în numeroase alte domenii,precum ºtiinþele sociale, inginerie saueconomie. În ciuda importanþei salemajore, rezilienþa a captat atenþiacercetãtorilor abia în ultima decadã amileniului II, perioadã în care s-aufãcut cercetãri privind cuantificareaconceptului ºi definirea anumitorcaracteristici ale rezilienþei seismice.Problemele au apãrut încã din faza inci-pientã, odatã cu definirea termenului.

Sinteza definiþiilor pentru noþi-unea de „rezilienþã” evidenþiazãdouã categorii. O primã categoriedefineºte noþiunea de rezilienþã,punând accent pe etapa imediatpost-cutremur ºi considerând duratade atingere a nivelului iniþial defuncþionalitate al sistemului, e.g.Adger (2000), Longstaff et al.(2010), iar cea de-a doua considerãatât stadiul de emergenþã post-eveniment, cât ºi etapa premergã-toare acestuia, dupã cum rezultã dincercetãrile autorilor Bruneau et al.(2003), DHS (2010), National Acade-mies (2012), respectiv CARRI (2015).

În anumite cazuri, rezilienþa nupoate fi asociatã ºi cu starea sis-temului anterioarã seismului, nefiindaccesibile metodele de reducere a

riscului seismic, ci doar metodele degestionare a situaþiei de urgenþã, caurmare a evenimentului seismic ºide soluþionare a acesteia. Totuºi, încazul rezilienþei seismice estenecesarã luarea în considerare ºi astadiului/stãrii structurale anterioareseismului, analiza acesteia ºi pro-punerea unor soluþii care sã con-ducã la o reducere a riscului seismic.O astfel de abordare implicã luareaunor mãsuri de prevenire, identifica-bile în codurile seismice, conformecu nivelul hazardului seismic alzonei respective, în acord cu planulde management al riscului seismic.

Aceste elemente sunt incluse înetapele de pregãtire preventivã, pre-mergãtoare evenimentului seismic ºiconduc la o majorare importantã anivelului rezilienþei seismice înregiunea consideratã. De aseme-nea, rezilienþa seismicã trebuie sãaibã în vedere ºi posibilitateaapariþiei unor elemente de hazardsecundar, cum ar fi: lichefiereaterenului de fundare, alunecãrile deteren sau posibile replici seismice,care ar putea creºte nivelul pierde-rilor de vieþi omeneºti ºi materiale.

Considerând definiþiile propuse înliteratura de specialitate pentruconceptul de rezilienþã (Adger 2000,Longstaff et al. 2010, Bruneau et al.2003, DHS 2010, National Academies

2012, CARRI 2015, Subcommitteeon Disaster Reduction 2005,McCloskey 2014, Washington StateSeismic Safety Committee 2012) ºiaplicându-le corespunzãtor cu hazar-dul seismic, într-o anumitã zonã urbanã,rezilienþa seismicã se defineºte cafiind capacitatea societãþii omeneºti,dintr-o anumitã regiune cu hazardseismic ridicat, de a lua mãsuripreventive de reducere a risculuiseismic ºi a probabilitãþii apariþieihazardelor secundare, precum ºi dea gestiona ºocul cutremurului în modeficient, cu o pierdere minimã afuncþionalitãþii sistemelor.

Rezilienþa seismicã include ºicapacitatea societalã de a organiza,în mod eficient, acþiuni de restabilirerapidã a funcþionalitãþii sistemelor deconstrucþii ºi infrastructurii urbane lavaloarea iniþialã (Bunea 2016). Înacest context, o serie de autoridefinesc „Riscul seismic” printr-orelaþie neliniarã, genericã de tipul:

Risc seismic = Hazard seismic xVulnerabilitate seismicãîn care: hazardul seismic reprezintãprobabilitatea ca un eveniment seis-mic sã se producã într-o anumitãregiune ºi într-un interval de timpconsiderat, iar intensitatea înregistra-tã sã depãºeascã o valoare stabilitã(Wikipedia 2016); vulnerabilitateaeste caracteristica generalã de care

Hazardele naturale au afectat, de milenii, regiuni întinse de pe suprafaþa globului terestru, cauzândpierderi de vieþi omeneºti ºi distrugeri materiale. Dintre acestea, hazardul seismic este considerat printrecele mai periculoase, din cauza impactului pe care acesta îl poate avea atât asupra vieþii, mediului con-struit, cât ºi asupra societãþii, în general. In urma hazardului seismic pot apãrea anumite efecte secundare,precum alunecãri de teren, inundaþii, incendii sau cedãri ale terenului, care pot conduce ºi amplificapierderile înregistrate iniþial. Dacã societatea în ansamblul ei, dar îndeosebi factorii interesaþi, nu suntpregãtiþi pentru a reduce efectele evenimentelor seismice importante, distrugerea zonei, din punct devedere social, structural ºi economic este iminentã, recuperarea realizându-se într-un timp mai îndelungatºi implicând costuri ridicate. Acest mod de abordare a protecþiei în faþa hazardului seismic a condus ladezvoltarea conceptului de „rezilienþã” în ingineria seismicã, cu scopul de a minimiza, pe cât posibil,pierderile omeneºti ºi materiale cauzate de seisme, prin implementarea anumitor mãsuri economice,sociale, organizatorice ºi structurale.

Page 59: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2016 59

depinde nivelul de rezilienþã seis-micã, evidenþiind potenþialul dedegradare al unei anumite zoneurbane sau al unui anumit sistem deconstrucþie, în cazul producerii eve-nimentului perturbator, i.e. seism.Astfel, pentru a obþine o creºtere arezilienþei seismice este necesarãidentificarea atât a hazardului seis-mic, cât ºi a vulnerabilitãþilor în zonaurbanã de interes, urmate deadoptarea unor strategii de reducerea acestora.

Riscul seismic al unei zone urbanedepinde de:

• seismicitatea sau hazardul seis-mic al zonei respective;

• starea reþelelor de drumuri ºi aimobilelor existente;

• densitatea construcþiilor;• nivelul economic al societãþii în

regiunea respectivã;• tipul ºi starea reþelelor de distri-

buþie a apei, de canalizare, de comu-nicaþii etc.;

• diferiþi factori sociali ºi demo-grafici, e.g. densitatea populaþiei,vârsta cetãþenilor, statutul economicetc. (Cutter et al. 2008).

Din enumerarea factorilor ceinfluenþeazã riscul seismic rezultã,prin extrapolare, trei dimensiuni rele-vante ale rezilienþei, precizate deBruneau et al. (2003): dimensiuneatehnicã, socialã, ºi economicã.

Capacitatea structurilor de a pre-lua forþa seismicã, fãrã a depãºi oanumitã limitã de degradare prefe-rabilã sau impusã este inclusã îndimensiunea tehnicã.

Dimensiunea socialã se referã lagestionarea eficientã a situaþiilor deurgenþã post-seism adoptate încadrul comunitãþii de cãtre diferiteorganizaþii, respectiv administraþiipublice, cu scopul de a limita impac-tul negativ al cutremurului asuprapopulaþiei.

Dimensiunea economicã vizeazãcapacitatea societãþii de a limitapierderile economice directe, res-pectiv indirecte, apãrute ca urmare aevenimentului seismic, prin imple-mentarea unor reguli ºi adoptareaanumitor mãsuri pre- ºi post-seism.

Cea de-a patra dimensiune, i.e.dimensiunea organizaþionalã, facereferire la capacitatea organizaþiilorde a adopta mãsuri preventive, învederea limitãrii distrugerilor post-seism ºi de a se mobiliza eficientdupã producerea cutremurului, pen-tru a atinge un nivel optim defuncþionalitate într-un timp cât maiscurt, aplicând un set de mãsuri fe-zabile din punct de vedere economic.

Renschler et al. (2010) au dez-voltat cele patru dimensiuni descrisemai sus, pentru o perspectivã maiclarã asupra categoriilor de sisteme /valori ce influenþeazã în mod cate-goric nivelul de rezilienþã seismicã încadrul unei comunitãþi. Astfel, aceºtiasunt autorii modelului de rezilienþãPEOPLES ºi propun asocierea aºapte dimensiuni conceptului, aflateîn interdependenþã: Populaþie ºiDemografie, Mediu înconjurãtor /Ecosistem, Organizaþii guvernamen-tale, Infrastructurã, Stil de viaþã ºicompetenþa comunitãþii, Dezvoltareeconomicã, Capital socio-cultural.

În scopul elaborãrii unui plangeneral viabil de creºtere a rezili-enþei seismice, în zona urbanã deinteres, se considerã, de cãtreBruneau et al. (2003), urmãtoarelecaracteristici: Rezistenþa, Redun-danþa, Ingeniozitatea ºi Rapiditatea.

Rezistenþa este definitã ca fiindcapacitatea sistemului de a rezistaacþiunii seismice, inclusiv a hazarde-lor secundare, fãrã a suferi degradãri/ deteriorãri care sã afecteze funcþio-nalitatea. Aceastã definiþie includerezistenþa atât sub aspectul dimensi-unii structurale / tehnice, cât ºi acelei economice/sociale, având învedere cã degradarea sistemuluiconduce la pierderi economice, careau un impact negativ asupra populaþiei.

Redundanþa, parte a dimensiuniitehnice, reprezintã mãsura în caresistemul sau componentele acestuiapot fi înlocuite în cazul unui eveni-ment seismic, sau rolul lor poate fipreluat de alte sisteme/ compo-nente, astfel încât funcþionalitatea sãnu fie afectatã.

Ingeniozitatea defineºte capaci-tatea de a identifica problemeleapãrute, de a stabili prioritãþile ºi dea utiliza, în mod eficient, resurseledisponibile, materiale sau umane, în

cazul apariþiei unei acþiuni distruc-tive, precum seismul, care a avut caefect deteriorarea sau distrugereaunor elemente ale sistemului.

Rapiditatea caracterizeazã capa-citatea de a-ºi atinge obiectivele pro-puse, într-un interval de timp redus,cu scopul de a limita posibilelepierderi, ce ar putea conduce la oscãdere a funcþionalitãþii sistemului.Aceste douã caracteristici, respectivingeniozitatea ºi rapiditatea, pot fiincluse atât în dimensiunea organi-zaþionalã, cât ºi în cea socialã(Bruneau et al. 2003, Tsionis 2014).

METODE DE EVALUAREA REZILIENÞEI SEISMICE

Aplicarea, în practicã, a concep-tului de rezilienþã este posibilã prinevaluarea cantitativã în scopulobþinerii unor repere de valori cepermit compararea a douã sisteme,respectiv urmãrirea evoluþiei în timp,ca urmare a mãsurilor adoptate.Având în vedere complexitatea con-ceptului, asocierea unei formule decalcul este un þel greu de atins.

Considerarea unei valori uniceeste un subiect îndelung dezbãtut decãtre cercetãtori, existând în litera-turã câteva propuneri de evaluarecantitativã a rezilienþei seismice.Acestea se bazeazã, în special, peanaliza modificãrii în timp a funcþio-nalitãþii sistemului de construcþie caurmare a cutremurului de pãmânt.Funcþionalitatea se aflã în strânsãdependenþã cu serviciile oferite ºistarea infrastructurii, o scãdere acalitãþii acestora conducând la omicºorare a gradului de funcþionali-tate în cadrul comunitãþii. Pe de altãparte, procesul de restabilire a stãriiiniþiale a sistemului de construcþieeste redat prin creºterea funcþiona-litãþii sistemului. Astfel, figura 1ilustreazã conceptul general de rezi-lienþã seismicã, evidenþiind modifi-carea funcþionalitãþii Q(t) în timp,dupã producerea cutremurului.

În cazul apariþiei unui cutremur,funcþionalitatea sistemului scadebrusc la timpul t0, de la nivelul de100% la unul inferior, cel din urmãdepinzând de rãspunsul seismic alacestuia. Apoi, urmeazã perioada dereabilitare, de la t0 - la timpul tr, careare ca scop atingerea stãrii iniþiale asistemului, i.e. graficul B, sau chiarîmbunãtãþirea ei, i.e. graficul C.

continuare în pagina 60��

Page 60: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201660

În cazul în care resursele sunt limi-tate, iar organizarea societãþii esteneadecvatã gestionãrii eficiente asituaþiei de urgenþã, este posibil cadurata procesului de recuperare sãfie mai mare sau ca acesta sã seopreascã la un anumit nivel, inferior

în raport cu starea de funcþionalitateiniþialã, i.e. graficul A, dar care sã fiesuficient pentru o funcþionare satis-fãcãtoare a societãþii (Bunea 2016).

Bruneau et al. (2003), propunepentru rezilienþa seismicã o formulãgeneralã, formulã care considerãcuantificarea pierderii capacitãþii derezilienþã. În lucrarea mai sus men-þionatã s-a considerat în calcul doarperioada de revenire la nivelul iniþialde funcþionalitate, formula utilizatã fiind:

în care tr este timpul asociat finaluluiperioadei de recuperare, t0 -momentul producerii evenimentuluiseismic, iar Q(t) – funcþia defuncþionalitate.

Practic, pierderea capacitãþii derezilienþã este calculatã, conformBruneau et al. (2003), ca fiind ariaexistentã deasupra graficului defuncþionalitate, dupã cum esteprezentat în figura 2a.

În alte cercetãri, Cimellaro et al.(2008, 2010) propune o altã abor-dare, în care valoarea rezilienþeieste calculatã direct, fiind asociatãsuprafeþei de sub graficul funcþiei defuncþionalitate, dupã cum este pre-zentat în formula:

în care tLC reprezintã perioada deexploatare, t0 – momentul produceriievenimentului seismic, iar Q(t) –funcþia de funcþionalitate.

Relaþia propusã de Cimellaro etal. (2008, 2010), spre deosebire deBruneau et al. (2003), ia în conside-rare un interval mai mare de timp înanaliza rezilienþei, dupã cum sepoate observa în figura 2b. Astfel,aceasta nu se opreºte la sfârºitulprocesului de restabilire a funcþiona-litãþii, corespunzãtor valorii tr, ci ia încalcul ºi un interval de timp supli-mentar tLC – tr. Intervalul tLC – t0 esteasociat de cãtre Cimellaro et al.(2008) cu ciclul de viaþã al structuriide construcþie sau cu durata deexploatare.

Datoritã elementelor considerateîn conceperea formulei 2, care oapropie mai mult de conceptul teo-retic de rezilienþã, aceasta a devenitpreferatã în estimarea rezilienþeiseismice a diferitelor sisteme, e.g.reþele de drumuri, cãi de comuni-caþii, structuri (Tsionis 2014).

Pentru evaluarea corectã arezilienþei seismice este necesarã,în primã instanþã, o evaluare cantita-tivã amplã a situaþiei existente înregiunea analizatã, cuprinzând toatedomeniile posibil afectate de eveni-mentul seismic, respectiv domeniuleconomiei, infrastructurii, populaþie,mediu înconjurãtor, în principal.

Având la bazã acest studiu se potface aproximãri în ce priveºte, spreexemplu, modul de acþiune al popu-laþiei, care se reflectã ºi în domeniuleconomic. De asemenea, se pot evi-denþia anumite elemente vulnerabileale mediului construit, respectiv ale

Fig. 2: Metode de cuantificare a rezilienþei.a. conform Bruneau et al. (2003), b. conform Cimellaro et al. (2008, 2010)

Tabelul 1: Indicatori specifici pentru calculul rezilienþei, conform PEOPLES

Fig. 1. Reprezentarea graficã a rezilienþei seismice.Sursa: adaptat dupã Bruneau et al. (2003)

ºi Cimellaro et al. (2010)

�� urmare din pagina 59

Page 61: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2016 61

infrastructurii rutiere, elemente carepot influenþa în mod negativ cetãþeniiºi, desigur, economia. Totuºi, obþi-nerea de astfel de date, care sãpoatã fi prelucrate ulterior, este difi-cilã. Cantitatea de informaþii ce tre-buie obþinutã este foarte mare, tipulacestora se aflã încã în dezbatere,iar organizarea ºi includerea lor înformule care sã genereze valori utileîn calculul rezilienþei este, în aceeaºimãsurã, greu de realizat.

Pentru a utiliza informaþiile dispo-nibile, cercetãtorii au propus organi-zarea lor pe domenii, fiecãruiafiindu-i asociaþi anumiþi indicatori,care îl descriu ºi care influenþeazãvaloarea rezilienþei seismice. Deºiaceste mãsuri cantitative nu pot con-tura situaþia realã a riscului seismic,respectiv a rezilienþei seismice aunei zone / regiuni, totuºi ele potconstitui baza dezvoltãrii anumitorstrategii de management al situaþiilorde urgenþã sau a monitorizãrii avan-sului în procesul de îmbunãtãþire arezilienþei.

În cadrul modelului PEOPLES(Renschler et al. 2010) s-au propuso serie de indicatori, precum searatã în Tabelul 1, indicatori impor-tanþi în evaluarea rezilienþei seismice.

Aceºtia se însumeazã ºi se obþinvalori reprezentative pentru fiecaredomeniu în parte.

Tabelul 2 prezintã o parte dintreindicatorii pentru infrastructura exis-tentã construitã, indicatori care arputea fi luaþi în calcul la estimareavulnerabilitãþii seismice, pentru zonade interes, având la bazã cercetãriledin cadrul CARRI (Cutter et al. 2008)ºi PEOPLES (Renschler et al. 2010).

Numãrul de indicatori consideraþiîn analizã depinde de nivelul deveridicitate vizat ºi de posibilitateade a obþine anumite date/ informaþiirelevante pentru rezilienþa seismicã.

Estimarea nivelului rezilienþeiseismice pentru fiecare dintreclãdirile existente în regiunea deinteres se poate obþine cu sistemulde clasificare REDi, i.e. REDi RatingSystem. REDi reprezintã, de aseme-nea, ºi un ghid pentru îmbunãtãþireanivelului de rezilienþã al unui imobil.

În urma evaluãrii, clãdirile pot fiîncadrate în una dintre cele treiclase menþionate în acest studiu, i.e.Silver, Gold sau Platinum. În cazulunei clãdiri în curs de proiectare saureabilitare, proprietarii / administraþialocalã au libertatea de a alege clasa

în care doresc sã includã imobilul, înfuncþie de posibilitãþile lor financiare,urmând ca apoi sã punã în practicãcerinþele existente în ghid pentrunivelul respectiv de rezilienþã.

Tabelul 3 prezintã obiectivelegenerale ale fiecãrei clase de rezi-lienþã, conform REDi Rating System(Almufti ºi Wilford 2013).

Fiecare dintre cele trei clase derezilienþã este definitã de cerinþele deprotecþie ºi siguranþã ale populaþieiaflate în interiorul imobilelor, înmomentul producerii evenimentuluiseismic. O cerinþã comunã a celortrei clase este, de asemenea,proiectarea riguroasã a unor ieºiri deurgenþã, chiar utilizând valori supe-rioare codului seismic în vigoare.

Clasificarea construcþiilor în funcþiede rezilienþa seismicã se bazeazã peîndeplinirea anumitor criterii, împãr-þite în patru categorii, în funcþie dedimensiunea vizatã. Astfel, au fost pro-puse criterii asociate rezilienþei orga-nizaþionale, a clãdirilor ºi ambientale.Cea de-a patra categorie conþine cri-terii asociate cu evaluarea pierde-rilor. În general, un nivel ridicat derezilienþã organizaþionalã este con-siderat în cazul clãdirilor pentru careau fost realizate planuri ale situaþiilorde urgenþã post-seism, ce au caobiectiv evitarea întreruperii servici-ilor, e.g. furnizarea apei, a gazului, aluminii, respectiv protejarea activi-tãþii firmelor, astfel încât perioada dereabilitare sã fie redusã pe cât posibil.

Criteriile asociate rezilienþei clã-dirilor se bazeazã pe îndeplinireaunui anumit grad de rezistenþã seis-micã a structurii, respectiv a insta-laþiilor existente în cadrul acesteia.Rezilienþa ambientalã face referire lahazardele secundare ce pot apãreaîn vecinãtatea clãdirii, afectându-ifuncþionalitatea. În acest sens, ungrad ridicat de rezilienþã ambientalãprevine apariþia unor situaþii în care,deºi clãdirea nu este afectatã decutremur, funcþionalitatea ei estemicºoratã din cauza unor factoriexterni. Evaluarea pierderilor are cascop aprecierea fezabilitãþii mãsu-rilor adoptate pentru îmbunãtãþirea sauatingerea unui anumit nivel de rezi-lienþã, din perspectiva posibilelorpierderi financiare directe sau indirecte.

Tabelul 2: Indicatorii infrastructurii ºi ai mediului construit. Sursa: Cutter et al. (2008) ºi Renschler et al. (2010)

Tabelul 3. Obiectivele claselor de rezilienþã, considerând cutremurul de proiectare. Sursa: Almufti ºi Wilford (2013)

continuare în pagina 62��

Page 62: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201662

Tabelul 4 prezintã principalelecategorii de criterii utilizate în evalu-area rezilienþei seismice a uneiclãdiri, utilizând sistemul de clasifi-care REDi (Almufti ºi Wilford 2013).

REDi Rating System oferã ºi uninstrument software de evaluare apierderilor provocate de seism,dezvoltat de Federal EmergencyManagement Agency FEMA, i.e.Performance Assessment Calcula-tion Tool (PACT), cu ajutorul cãruiase efectueazã calcule probabilisticeîn urma cãrora se obþine gradul dedegradare al componentelor clãdirii,timpul necesar pentru executarea dereparaþii, precum ºi costul acestora.

În concluzie, aceastã lucrareprezintã conceptul de rezilienþã seis-micã, foarte modern astãzi, datoritãcomplexitãþii ºi a dimensiunii sale,extinse dincolo de aspectele ºtiinþi-fice ºi tehnice considerate de obiceiîn analiza siguranþei structurilor deconstrucþie.

În þara noastrã, cunoaºterea ºicercetarea acestui concept este înfazã incipientã dar, aºa cum rezultãdin cele prezentate mai sus, aplicareaconceptului de rezilienþã seismicãdevine din ce în ce mai relevantã înscopul asigurãrii seismice a siturilorurbane expuse la acþiuni seismicerepetate.

REFERINÞE 1. ADGER, W. N. (2000). Social and

ecological resilience: are they related?,Progress in Human Geography, 24(3):347–364, http://phg.sagepub.com/con-tent/24/3/347, DOI: 10.1191/030913200701540465, London: SAGE Publishing;

2. ALMUFTI, I., WILFORD, M. (2013).REDi Rating System: Resilience-basedEarthquake Design Initiative for the NextGeneration of Buildings, Resilience BasedDesign Initiative, http://publications.arup.com/Publications/R/REDi_Rating_Sys-tem.aspx;

3. BRUNEAU, M., CHANG, S. E.,EGUCHI, R. T., LEE, G. C., O’ROURKE, T.D., REINHORN, A. M., SHINOZUKA, M.,TIERNEY, K., WALLACE, W. A., WINTER-FELDT, D. (2003). A framework to quanti-tatively assess and enhance the seismicresilience of communities, EarthquakeSpectra, 19(4):733–752, Oakland, CA:Earthquake Engineering Research Instituteºi Lawrence, KS: Allen Press;

4. BUNEA, G. (2016). Cercetãri privindrezilienþa seismicã în zone ale municipiuluiIaºi expuse la evenimente extreme, Tezãde doctorat, ªcoala Doctoralã de InginerieCivilã, Facultatea de Construcþii ºi Insta-laþii, Universitatea Tehnicã „GheorgheAsachi” din Iaºi, România;

5. CARRI (2015). What is communityresilience?, Community and RegionalResilience Institute, http://www.resilien-tus.org/about-us/what-is-community-resilience/ [Accesat, 27.05.2015];

6. CIMELLARO, G. P., FUMO, C.,REINHORN, A., BRUNEAU, M. (2008).Seismic Resilience of Health Care Facili-ties, Proceedings of the 14th World Confer-ence on Earthquake Engineering WCEE,Beijing, China, http://www.iitk.ac.in/nicee/wcee/article/14_S21-001.PDF;

7. CIMELLARO, G. P., REINHORN, A.M., BRUNEAU, M. (2010). Seismicresilience of a hospital system, Structureand Infrastructure Engineering, 6(1–2):127–144, Oxford: Taylor & Francis Group, DOI:10.1080 /15732470802663847;

8. CUTTER, S. L., BARNES, L.,BERRY, M., BURTON, C., EVANS, E.,TATE, E., WEBB, J. (2008). Communityand Regional Resilience: Perspectivesfrom Hazards, Disasters, and EmergencyManagement. CARRI Research Report I,Community and Regional Resilience

Initiative CARRI, Oak Ridge, TN, http://www.-resilientus.org/wp-content/ uploads/2013/03/FINAL_COLTEN_9-25-08_1223482-263.pdf [Accesat, 12.06.2016];

9. DHS (2010). Department of Home-land Security Risk Lexicon, Risk SteeringCommittee, Washington, DC: US Depart-ment of Homeland Security, http://www.dhs.gov/ xlibrary/assets/dhs-risk-lexicon-2010.pdf;

10. HOLLING, C. S. (1973). Resilienceand stability of ecological systems, AnnualReview of Ecology and Systematics,4(1):1–23, DOI: 10.1146/annurev.es.04.110173.000245, Palo Alto, CA: AnnualReviews;

11. LONGSTAFF, P.H., ARMSTRONG,N.J., PERRIN, K., PARKER, W.M.,HIDEK, M.A. (2010). Building ResilientCommunities: A Preliminary Framework forAssessment, Homeland Security Affairs,6(3), Monterey, CA: Center for HomelandDefense and Security;

12. MCCLOSKEY, J. (2014). FinalReport: Increasing Community ResilienceThrough Integrated Earthquake Science,Scoping Workshop for China - UK Coopera-tion: Developing Collaborations in the Na-tural and Social Sciences in the area ofGeohazards, Increasing Resilience to Nat-ural Hazards (IRNH) programme, NationalEnvironment Research Council, http://www.nerc.ac.uk/research/funded/programmes/resilience/mccloskey/ [Accesat, 28.05.2016];

13. National Academies (2012). Dis-aster Resilience: A National Imperative,Washington, DC: The National AcademiesPress, DOI: 10.17226/13457;

14. RENSCHLER, C.S., FRAZIER,A.E., ARENDT, L.A., CIMELLARO, G.P.,REINHORN, A.M., BRUNEAU, M. (2010).Developing the ‘PEOPLES’ ResilienceFramework For Defining And MeasuringDisaster Resilience at the CommunityScale, Proceedings of the 9th U.S. Nationaland 10th Canadian Conference on Earth-quake Engineering, July 25-29, 2010,Toronto, Ontario, Canada, Paper No. 1827,Earthquake Engineering Research Institute(EERI), Red Hook, NY: Curran Associates, Inc.;

15. Subcommittee on DisasterReduction (2005). Grand Challenges ForDisaster Reduction. A Report of the Sub-committee on Disaster Reduction,http://www.sdr.gov/ [Accesat, 12.05.2016];

16. TSIONIS, G. (2014). Seismicresilience: concept, metrics and integrationwith other hazards, Joint Research Centre,Luxembourg: Publications Office of theEuropean Union, DOI:10.2788/713724;

17. Washington State Seismic SafetyCommittee (2012). Resilient WashingtonState: A Framework for Minimizing Lossand Improving Statewide Recovery after anEarthquake. Final Report and Recommen-dations, Emergency Management Council,Washington, D.C., http://mil. wa.gov/uploads/pdf/seismic-safety-committee/RWS%20final%20report.pdf [Accesat, 10.05.-2016];

18. Wikipedia (2016). Seismic hazard,Wikipedia, The Free Encyclopedia,https://en.wikipedia.org/w/ index.php?title=Seismic_hazard&oldid=718136548 [Acce-sat, 20.06.2016]. �

Tabelul 4: Categoriile de criterii utilizate în procesul de evaluare a rezilienþei,conform REDi Rating System. Sursa: Almufti ºi Wilford (2013)

�� urmare din pagina 61

Page 63: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2016 63

(Continuare din nr. 127, iulie 2016)

În legãturã cu proiectarea clãdirilor,se poate pune problema dacã acesteatrebue executate cu schelet elasticsau rigid.

În favoarea scheletului elastic arpleda faptul cã o deformaþie pro-nunþatã permite ca energia introdusãprin ºocul undei seismice în con-strucþie sã se transforme în energie dedeformaþie elasticã pe un parcurs mailung, micºorând, prin aceasta, efor-turile interioare. Pornind de la oasemenea idee, numeroºi autori aupreconizat construcþia scheletelorflexibile. S-a citat în America un exem-plu în favoarea acestei soluþii, HotelulCarillo din Santa Barbara care a rezis-tat bine la cutremurul din 29 iunie1925, alegându-se doar cu capetelecoloanelor mãcinate.

Din punct de vedere mecanic, pro-blema a fost studiatã recent (în 1928)de Lydik I. Jakobsen, de la StanhopeUniversity din California, cunoscutpentru lucrãrile lui în domeniul seis-mologiei. Concluziile lui sunt cã, pen-tru clãdirile cu înãlþime nu prea mare,având perioadele de vibraþii propriimari, etajul inferior nu trebue sã fieprea elastic. Etajele inferioare elasticeapãrã suprastructura numai pentru

miºcãri ale solului cu frecvenþa mare.Cum frecvenþa undelor seismice esterelativ micã, nu pare indicatã soluþiaconstrucþiunilor prea deformabile. Dealtfel, Freeman, analizând efectelecutremurelor de la Charleston în 1886,San Francisco 1906, Santa Barbara1925, Tokio 1925, precum ºi folosindconcluziunile Comisiunei de cutre-mure din California, al comitetuluiinginerilor civili din America, ca ºistudiile lui W. L. Huber ºi ale altora,ajunge la concluzia cã cel mai bine laacþiunea cutremurelor au rezistat con-strucþiunile rigide.

La aceleaºi concluziuni ajunge ºicomitetul Italian instituit în 1909 dupãcutremurul din Messina ºi Calabria,arãtând cã suprastructura trebuie sãfie solid legatã de fundaþii, astfel caºocul transmis fundaþiilor sã fie sincroncu cel transmis întregii clãdiri.

În concluziunile publicate în 1928,Henry D. Dewell spune cã: „Supra-structura trebue sã fie construitã astfelîncât sã dea efectul unei singure masecontra cutremurului, rigiditatea fiindesenþialul. Contravântuiri în diagonaletrebue sã fie utilizate unde aceastaeste posibil iar acolo unde golurile nupermit, trebue sã fie folosite diagonaleîntregi contrafiºe puternice”.

În Buletinul Societãþii Seismologicedin America, în 1929, profesorulR. R. Martel demonstreazã cã flexi-bilitatea prea mare a suportului con-strucþiunii este dezastruoasã, arãtând,în special, cã aceasta nu reduceacceleraþia pãrþilor superioare aleclãdirii atunci când perioada vibraþieiseismice este mai mare ca aceea pro-prie a clãdirii. Experienþe de laboratorau verificat concluziunile lui teoretice.

Ca titlu de curiozitate putem cita osoluþie imaginatã de inginerul Viscar-dini pentru a realiza o construcþiunecare sã reziste la acþiunea cutremuru-lui. Pornind de la ideia de a împiedicatransmiterea forþei produsã prin ºoculundei seismice la suprastructura con-strucþiunii, Viscardini a preconizatintroducerea deasupra fundaþiilor, lanivelul terenului, a unor articulaþii. Lazidurile exterioare, articulaþiile ar fifãcute pe rulouri, iar la cele interioareprin articulaþii sferice. Amortizareadeplasãrilor laterale se obþine prinînclinarea planelor pe care se miºcãrulourile articulaþiilor, care prin depla-sarea verticalã a clãdirii ar absorbi unlucru mecanic important, provocând ofrânare a miºcãrii.

Pânã astãzi soluþia preconizatã deViscardini a rãmas în stare de proiect.

Din punct de vedere practic sepune, încã, problema costului con-strucþiunilor acestora, rezistente lacutremur. În aceastã privinþã datelesunt foarte greu de gãsit.

În tratatul sãu, Freeman aratã cã,în Japonia, sporul de cost pentru imo-bile comerciale mici, calculate pentru arezista la cutremur, a fost de 10-15%faþã de imobilele obiºnuite.

Robins Fleming aratã cã, pentruBanca Mitsui din Tokyo, calculatã deS. C. Weisskopf din New-York, sporulde cost pentru a rezista la cutremureste de 10%, ºarpanta metalicã fiindde douã ori mai grea ca aceea pentruconstrucþia obiºnuitã.

Tot dupã Fleming, în privinþaclãdirilor cu schelet metalic, în afarãde regiunea coastei Pacificului, costulacestui schelet pentru clãdiri de 10-12etaje, calculat sã reziste la cutremur,nu va prezenta un spor mai mare de10%, ba chiar 5%, în care caz, acestspor nu ar reprezenta nici chiar 1% dincostul total al construcþiunii.

prof. Aurel A. BELEª

Cutremurul ºi construcþiile (IV)- spicuiri -

HARTA DE ZONARE SEISMICÃ (PGA) DIN P100-1/2013.Sursa: Centrul de Cercetare pentru Evaluarea Riscului Seismic din Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti

continuare în pagina 64��

Page 64: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 201664

În fine, pentru o construcþiune exe-cutatã în San Jose (Costa Rica), FranzHofweber aratã cã sporul pentru con-strucþia aseismicã din beton armat ar fireprezentat 11,5% din costul total alconstrucþiunii normale fãrã suplimente,arãtând bunãoarã cã, pentru stâlpi,betonul armat ar fi trecut de la 21,5 m3

la 28,2 m3, iar fierul de la 4.350 kg la8.230 kg.

În rezumat, am putea spune cãsurplusul de cost pentru construcþiuniîn schelete de rezistenþã dimensionateca sã reziste la un cutremur de 0,1 Gacceleraþie orizontalã se menþine înlimita a 10% din costul total al clãdrii.

Bineînþeles cã pentru þara noastrã,unde cutremurul nu a avut intensitateacelor din Japonia ºi America, ar fiexagerat sã impunem condiþiuni preagrele. Sieberg, în tratatul de fundaþii allui Brennecke, recomandã ca numaiclãdirile importante sã se calculeze laacþiunea cutremurului.

Cred cã s-ar putea impune aseme-nea condiþiuni pentru clãdiri de mareimportanþã, admiþând drept coeficientde seismicitate 1/20, respectiv cal-culând la o forþã orizontalã de 1/20 dingreutate.

Pentru celelalte construcþiuni cuschelete de rezistenþã, aplicareastrictã a prevederilor circularei debeton armat germane ar fi suficientã lanoi în þarã. În genere, construcþiuniledimensionate ºi executate în conformi-tate cu aceste prescripþiuni ºi care nuau avut greºeli de concepþie, s-aumenþinut în foarte bunã stare la recen-tul cutremur. La aceste construcþiuni artrebui, încã, avute în vedere anumitemãsuri care fie lipsesc, fie nu sunt sufi-cient accentuate în circularã ºi anume:

1. Sã se calculeze construcþia ºi laacþiunea vântului, socotitã presiuneorizontalã de 100 kg/m2.

2. Construcþia sã fie cât mai rigidîntocmitã, introducând eventual pereþida rigidizare din beton armat. În spe-cial la scãri asemenea pereþi s-audovedit de mare folos.

Astfel de dispoziþiuni au fost adop-tate recent în Agram la douã con-strucþiuni mari, calculate pentru arezista la cutremur, dupã cum mi-acomunicat misiunea croatã care acercetat þara noastrã dupã cutremur.

3. Scheletul din beton armat sã fieexecutat odatã cu zidãria de umplu-turã, iar la aceasta sã fie folosit mortarde ciment. Toþi cercetãtorii japonezi ºiamericani sunt unanimi în a recunoaºte

cã, executate în acest fel, construcþiu-nile, deºi nu au fost dimensionate pen-tru forþe orizontale, au rezistat în celemai bune condiþiuni la cutremur. Acestlucru l-am putut constata ºi aici în þarãla noi.

4. Stâlpii de susþinere sã fie dimen-sionaþi pe baza rezisteþelor celor maimici prescrise de circularã, având unprocent de armare de cel puþin 1%,armãturi de cel puþin 15 mm diametru.La înnãdirea stâlpilor, petrecerilefiarelor sã fie suficiente, de cel puþin30 ori diametrul, etrieri suficienþi ºirepartizaþi ºi pe înãlþimea corespunzã-toare grinzilor care se terminã în stâlpi.Turnarea betonului sã se facã cudeosebitã îngrijire, mai ales lacapetele stâlpilor. Se recomandã, deasemenea, introducerea unor armãturiînclinate cu 45° în dreptul racordãriistâlpului cu planºeul superior, pentrupreluarea eforturilor principale înnoduri. Cercetãrile fãcute la Universi-tatea din Illinois, pe bazã de expe-rienþe directe, au arãtat cã vutele lastâlpi nu prezintã avantaje prea mari,fiind de preferat armãturi suplimentare.

5. În secþiune, stâlpii sã nu prezinteo grosime prea micã, aceasta dincauza modului desavantajos în carelucreazã la forfecare, aºa cum am arã-tat. Lãþimea minimã de 28 cm ºi unraport de cel puþin 1/4 între laturiledreptunghiului ar trebui sã fie respectat.

6. În construcþiunile cu retrageri,stâlpii sã fie, pe cât posibil, continui.Atunci când, totuºi, stâlpii ar urma sãrezeme pe grinzi, sã nu se admitãdecât rezemãri de primul ordin, iargrinzile sã fie verificate ºi pentru oîncãrcare egalã cu 1,5 din acþiuneacorespunzãtoare greutãþii permanentetransmise de stâlpi. Complexul desusþinere al stâlpului sã fie calculatdupã teoria cadrelor.

7. Consolele sã fie dimensionate lao încãrcare de 1,5 ori cea staticã, pen-tru a þine seama de acþiunea dinamicãprodusã în timpul cutremurului.

Aceste câteva reguli de calcul ºiexecuþie nu greveazã decât într-omãsurã extrem de redusã costul totalal lucrãrilor ºi în schimb, asigurã con-strucþiunile contra efectelor cutremu-relor de intensitatea celui ce a bântuitþara noastrã.

Trecând acum la construcþiuniledin zidãrie masivã, observãm cã primamãsurã pe care trebue sã o luãm estede a realiza o capacitate de rezistenþãla tensiune a zidãriei. În aceastã pri-vinþã, toate normele ºi prescripþiunile,

precum ºi toþi cercetãtorii strãini suntunanimi în a prescrie utilizarea demortar din ciment.

Prima condiþie esenþialã va fi, deci,utilizarea de mortar din ciment pentruexecuþia zidãriilor. Pentru a uºura exe-cuþia se poate îndulci mortarul cuadaos de var, minimul de ciment uti-lizat pentru clãdiri de micã importanþãfiind de 100 kg ciment, la un amestecde 1/3 m3 pastã de var ºi 1 m3 nisip.

În legãturã cu aceasta trebue sãaccentuãm asupra importanþei deo-sebite pe care o reprezintã calitateanisipului utilizat la prepararea mor-tarului. Toþi autorii strãini au ajuns laconcluzia cã acele construcþiuni dinzidãrie care au suferit de pe urmacutremurului prezentau un mortar deproastã calitate. Nisipurile fine, cuamestec de argilã, sunt în aceastãprivinþã foarte rele ºi nu trebuescfolosite. Aceastã problemã este unadin cele mai greu de soluþionatdeoarece sunt regiuni întregi unde nuse gãsesc nisipuri de calitate bunã iaraducerea nisipului bun ar conduce laun cost prohibitiv. O eventualã spãlarea nisipului ºi mãrirea dozajului deciment, împreunã cu o execuþie îngrijitã,ar putea ameliora calitatea zidãriei.

În afarã de aceste observaþiuniprivind materialul zidãriei, problemaconstrucþiunilor masive, capabile sãreziste la acþiunea cutremurelor, pre-zintã încã o serie de aspecte cu carac-ter general ºi particular, pe care le vomrezuma în cele ce urmeazã.

În primul rând, din punct de vedereal concepþiei generale, construcþia tre-bue astfel întocmitã încât transmisiaforþelor la fundaþii sã se facã direct,fãrã a produce momente sau forfecãriîn masivele de zidãrie. Se vor evitadeschiderile de uºi sau ferestre lacolþuri sau în imediata lor apropiere,iar acolo unde aceasta nu este posibilse va prevedea o consolidare cu betonarmat. Se va cauta a se realiza o con-cordanþã cât mai perfectã între centrulde greutate al planºeelor ºi centrul deelasticitate al reazemelor de susþinereale planºeului, folosind indicaþiuniledate mai înainte.

În al doilea rând, construcþia se vaexecuta dupã „toate regulile artei con-structive”. În aceste patru cuvinte serezumã secretul construcþiunilor masivecapabile de a rezista la cutremur iaraceastã specificare o gãsim ºi la auto-rii japonezi ºi la cei americani ºi îninstrucþiunile de tot felul, începând cu celeamericane ºi sfârºind cu cele italiene.

�� urmare din pagina 63

Page 65: RC August 2016 – pdf

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2016 65

Astfel, la art. 5 al. c al instrucþiuniloritaliene se specificã: „zidãriile trebuesã fie executate dupã cele mai bunereguli ale artei, cu materiale bune ºi cumânã de lucru îngrijitã”. Aceastãspecificare este prea vagã, chiar pen-tru marea majoritate a constructorilorºi de aceea voim sã precizãm unelepuncte în legãturã cu aceasta.

Am vãzut cã defectul zidãriei estelipsa de rezistenþã la tensiune ºi amarãtat cã, peste tot, se recomandã uti-lizarea mortarului din ciment. Pe lângãaceasta, trebue, însã, sã introducemlegãturi capabile de a prelua tensiuniºi sã solidarizeze întreaga construc-þiune. O legãturã perfectã se obþine cuplanºee din beton armat care, pelângã legarea zidurilor între ele, repar-tizeazã forþele de inerþie pe întreagazidãrie, permiþând clãdirii sã acþionezeca un monolit. De aceea, vom cãuta,în primul rând, sã realizãm planºee dinbeton armat.

Zidurile exterioare ºi cele interioarevor trebui încã legate printr-o grindã decenturã, care sã serveascã ºi caîncadrament al planºeului.

La construcþiunile unde se uti-lizeazã planºee din grinzi metalice saudin lemn, se recomandã sã se executecenturi din beton armat pentru legã-tura zidãriei ºi sã se lege grinzile dezidãrie. O lipsã a unei bune legãturipoate da loc la dislocãri. În specialzidurile care merg paralel cu grinzile,trebue legate de acestea spre aîmpiedeca deplasarea lor lateralã.

Prescripþiunile italiene din 1937prevãd ca, la toate zidurile exterioareºi la cele interioare de rezistenþã, sãse aºeze în dreptul planºeelor centuridin beton armat cu 4 fiare de 14 mmoþel moale sau de 12 mm oþel dur, cuetrieri de cel puþin 5 mm diametru ºi lacel mult 30 cm distanþã.

Grinzile metalice se prevãd sã fierezemate pe cel puþin 2/3 din lãþimeazidului ºi sã fie ancorate de acestea.

În privinþa deschiderilor, utilizareabolþilor trebuieºte complet prohibitã.Buiandrugii cei mai buni sunt cei dinbeton armat. Cei metalici, din cauzagreutãþii specifice mari în raport cuzidãria, pot fi dislocaþi cu uºurinþã deforþele de inerþie. Reazemele trebuesã fie destul de mari, prescripþiunileitaliene stabilind un minimum de 40 cmpentru un reazãm.

Deschiderile ferestrelor, ca ºi aleuºilor, trebue sã fie suficient de depãr-tate de colþurile clãdirii. ªi instrucþiunileamericane accentueazã acest lucru,

iar prescripþiunile italiene fixeazã la1,50 m distanþa de la colþul clãdirii lamarginea deschiderii.

În fine, pentru a realiza contravân-tuirea clãdirii, zidurile trebue sã fielegate între ele prin ziduri de rezistenþãla distanþe nu prea mari.

Prescripþiunile italiene fixeazã la6 m distanþa între zidurile de legãturãtransversalã pentru construcþiunile decategoria I ºi de 9 m pentru cele de aII-a categorie.

ªi grosimile minime ale zidurilor,necesare pentru a asigura stabilitatea,trebuesc avute în vedere. Este evidentcã aceastã grosime va fi în funcþie deînãlþimea liberã a zidului, ca ºi deînãlþimea clãdirii. Prescripþiile italieneprevãd o serie de dispoziþii dupã mate-rialul utilizat ºi dupã înãlþimea zidului ºinumãrul etajelor.

Þinând seama de condiþiunile de lanoi din þarã cred cã, pentru zidurileexterioare, ar trebui fixatã o grosimeminimã de 42 cm la clãdirile avândparter ºi etaj; de altfel, aceastãgrosime este impusã pentru o bunãizolare termicã a construcþiunilor.

În fine, zidurile de rezistenþã trebueduse pânã la fundaþie, neputându-seadmite ziduri de rezistenþã susþinutepe grinzi.

De asemenea, în legãturã cu alcã-tuirea zidurilor trebuie sã accentuãmcã nu se recomandã utilizarea decãrãmizi gãurite sau execuþia de ziduricu goluri, dupã sistemul cunoscut subnumele de american.

La construcþiunile în console tre-bue sã relevãm aceleaºi condiþii pecare le-am vãzut la betonul armat.Prescripþiunile italiene fixeazã la 1 mieºitura maximã a balcoanelor, oprind,însã, construcþiunile în bowindow.Corniºele vor avea cel mult 80 cm,însã vor trebui legate de planºeu.

Douã probleme delicate din punctde vedere al sensibilitãþii la cutremur îlconstitue calcanele ºi coºurile. Cal-canele ar trebui sã fie executate de28 cm grosime, cu mortar din ciment ºiprevãzute cu centuri din beton armat,pentru asigurarea stabilitãþii zidului.Experienþe bune am avut la o fabricãdin Bucureºti cu un calcan de vreo 5 mînãlþime ºi de vreo 30 m lungime, caren-a avut niciun zid transversal de legã-turã, fiind, în schimb, prevãzut custâlpi din beton armat la 5-6 m dis-tanþã. Ar fi recomandabil ca zidurile decalcan sã nu întreacã 4 m în înãlþime.

De asemenea, este recomandabil casã se lege prin ancore suficientezidurile de calcan de fermele înveli-toarei, care însã vor fi suficient de binecontravântuite.

Problema coºurilor este, ºi ea, unadin cele mai importante, mai ales prinpagubele indirecte provocate decãderea lor.

În cazul când avem planºee dinbeton armat, execuþia de armãturi lon-gitudinale ancorate în planºeu ºi etrierila 30-40 cm distanþã, zidiþi în zidãriacoºurilor, totul acoperit cu tencuialã deciment, se obþin ancorãri suficiente.Astfel, un coº de 7 m înãlþime, pre-vãzut cu 8 ancore de 8 mm grosime,s-a comportat foarte bine la cutremur.Pentru coºuri mai mici, îmbrãcarea curabitz, unitã cu ancorarea de zidul infe-rior, sau îmbrãcarea cu tablã de fier dãrezultate foarte bune.

În fine, pentru acoperiºuri, se cereca fermele sã fie bine contravântuitepentru a împiedeca deformaþiunileprea accentuate.

Învelitorile uºoare vor fi preferateacelora grele, care vor trebui sã fiesprijinite de ferme solide ºi puterniccontravântuite în toate direcþiunile.

O problemã legatã de construcþiunieste aceea a instalaþiilor. Sunt înde-obºte cunoscute de constructori dis-trugerile fãcute de cãtre instalator înzidãrie ºi chiar în scheletele din betonarmat, pentru fixarea conductelor;chiar ºanþurile lãsate de la începutpentru conductele caloriferelor s-auarãtat ca puncte slabe ale zidãriei,provocând crãparea ei în dreptul aces-tor canale.

Crãpãturile au fost ºi mai accentu-ate acolo unde canalele au fost ciopliteîn zidãrie, din cauza distrugerii provo-catã prin dislocarea cãrãmizilor în timpulcioplirii. În aceastã privinþã, prescrip-þiunile italiene prevãd cã, în niciun cazconductele de orice fel, nu trebue sãatace grosimea zidurilor.

Rezolvarea în bune condiþiuni aacestei probleme este grea. Aºa cumam spus, ºanþuri lãsate de la începutîn grosimea zidului sunt puncte slabeale zidãriei, unde se vor producecrãpãturi ºi chiar dislocãri de ziduri.Cel mai bun sistem, din punct devedere al rezistenþei, este de a lãsaconductele de orice fel vizibile, lucruce nu cadreazã, însã, cu principiileestetice moderne.

(Va urma)

Page 66: RC August 2016 – pdf

„Revista Construcþiilor“ este o publicaþie lunarã care se dis-tribuie gratuit, prin poºtã, la câteva mii dintre cele mai importantesocietãþi de: proiectare ºi arhitecturã, construcþii, fabricaþie, import,distribuþie ºi comercializare de materiale, instalaþii, scule ºi utilajepentru construcþii, beneficiari de investiþii, instituþii centrale aflate înbaza noastrã de date.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materialeºi tehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, inter-viuri, comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care seconfruntã societãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la

evenimentele legate de activitatea deconstrucþii, prezentãri de firme, informa-þii de la patronate ºi asociaþiile profesio-nale, sfaturi economice ºi juridice etc.

Întreaga colecþie a revistei tipãrite, înformat .pdf, poate fi consultatã pe site-ulnostru www.revistaconstructiilor.eu.În plus, articolele de prezentare a mate-rialelor, tehnologiilor, utilajelor ºi echipa-mentelor publicate în Revista Construcþiilorsunt introduse ºi în site-ul nostruwww.revistaconstructiilor.eu, sitecare are în prezent între 500 ºi 700 deaccesãri pe zi. Totodatã, dupã pos-tarea acestor articole pe site, ele sunttransmise, sub formã de newsletter, lapeste 20.000 de adrese de email dinsectorul construcþiilor, adrese aflateîn baza noastrã de date.

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Corespondent Ileana CRISTEAUSA HOWARD

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

prof. univ. dr. ing. Alexandru Ciorneiprof. univ. dr. ing. Gabriela M. Atanasiuprof. univ. dr. ing. Sanda Maneaconf. univ. dr. ing. Zsolt Nagydr. ing. Cornelia Florentina Dobrescuarh. Laurenþiu Brânzeanudr. ing. Ionel Vidraºcudrd. Georgiana Buneadr. ing. Victor Popaing. Traian Constantin Rãdan

R e d a c þ i a

050663 – Bucureºti, Sector 5ªos. Panduri nr. 94

Corp B (P+3), Et. 1, Cam. 23www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82Fax: 031.405.53.83Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

Caracteristici:� Tiraj: 5.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei + 30 lei (TVA) = 180 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi,împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului,prin fax la 031.405.53.83, prin e-mail la [email protected] prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,050663 – ªos. Panduri nr. 94, Corp B (P+3), Et. 1, Cam. 23, Sector 5, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

Page 67: RC August 2016 – pdf
Page 68: RC August 2016 – pdf