SANDA VI'AN

K,izuon MazifuDe fo fans [a.musicaf

ll l,''t'l

a Sectiei de criticd a Institutului del1,iill'tll si 6lrr.n atografici ,,I.L. caragiale"

tll;'10''ltLltr, 5o^oo vrsaN a oblinut in 1996,,,. "r\ d"

Ll'trrill a, master, in domeniul mass-media

,,]','r,;"'lt,' ca bursieri Fulbright, la Templer, iio*'/'tnS,*.1. Unite ale Americii, iar in 2008,l,it

luontdo.ror, in domeniul cinematografie qi,,r'\*qUniverrtr.;., Nalionale de Arti Teatrald,

'rluuotogtal.t "I.L. Caragiale".r,^\ta,)0nana, unde lucreazi de la absolvireal'\ E^t"

dt,ondrr..re in cadrul instituliei, dintre

,,'^fiTtd, director TVR 2, intre 1999 si 2002,

, \.''ilunii publice 5i-a cAgtigat dreptul la un

' l, )*l\p-p.,d;;d,;- Romania. vremeti ll[;ta:clarla UNATC.,,

",\iltt'Ro*r, a desfesurat proiecre europene,

"1 \'iu,"hm*;.t de relevanli sociala in RomAnia,r ' 'V,\ trafiqrl

de persoane.

,','t "un^ fost director al Institutului Cultural

r ,\'8v:

| "lgl*.. *alizat sute de programe culturale

I -'\,*O

a semnat numeroase contribulii la NEMIRA

,lhl ), I i Eminescu Timigoara,

lhl', r i g*OrrruTimigoara,

I)ani loni6a,20l4.Foto: Ovidiu

, t,rra, 2A 14. Foto: Ovidirr

,,tr.a., 2014. Foro: Ovidiu

,,rra, 2A1.4. Foto: Ovidiu

"' t,rra, 2014. Foto: ()vidiu

l' ,,,r,1 Od.orr, 20 14. Iroro

l',",,,1 od"orr, ?0 14. Iioto:

Cuprins

1974............ 9

,,Eu aEa vreau si m[ fac, cAnd chesc mare".......... 10

Altfel decAt ceilalqi t6

Ascrie cu Corpul 30

Marele inceput....... 31

S[ cucerim lumea! 42

Jocul de-a Shakespeare ..............,.. 47

Danseazd-mi ca ploaia... SB

Solist pe scena Operei Nalionale din Bucuregti .................. 6+

Un coregraf in lumea teatrului..... 66

Un pic de neoclasic 70

Explozie de dans la Odeon 72

Despre Dorian qi alli demoni ............... Bo

Joaca de-a cabaretul.... 94

Un marq fantastic 1oo

Fatalapasiune atangoului ro4

Muzica din venele blocului...... tL4

Si fim generoqi! trgDansul strbzii 13o

Ieqirea din labirint 133

Contra uitirii r4o

in spaliul sincretismului antic r47

Itru gfif nimic despre mine t6g

The FullMontg.,.......... 168

lir

,,,i lli':ots.Foro: Milr.rr li,,rr,.r

,, ,;,'i:i: For.: Mitr.riri, rr, r

-''v15. Foto: Milr.rr Il,.rr, .r

293

RAzvnru MAZ:LU. DE LA DANs LA MUstcAL

Ne-desprinderea.......

TimiEoara, mon amourCabaret......

cdte ceva despre musicar..............-............. 192

215Exnihilo nihil..........

222West Side StorU (WSS)

226Musicalul in Romdnia

254Secretul fericirii

265Mon Cabaret Noir.........

27tActa estfabula?............ ................ 2g2Lista ilustra{iilor.......

297

LB4

190

.rr,i,ii,l, ;iiStai {i,i6:rainrrl Sffi lmffi f&e, A&rfd CheSC ftr}Atrefi

l"-)4alit a:Le[;l,at pe Ilfu,r.$nt, a petreciit ceva vrelne) pentru a se

'J.daf).an:',lur:;:rca rnnrrritornlor. $i aproape cX a reugit. Apoi a trecut,a. il-,cr",;,,:.r rilr;,.i sell,oe,rse, fiindcd avea mutrte de spus. $i a fdcut-o

i,:r, ij:,:rba h:'i. tJa.ei, a.ga cLr,m au qoptit ursitoarele, el era ni.scut

oer:r.'.i:,i. a iil;rnsa. i/[a:ma- nui a tnleies de la tnceput ci i-a fost trimisrri-ri i:r-:,tirl {,j,jr .ilfea, $l l-a urmat.

i; -) ; 1;i, ;p.'tr;. ;1; it,: o r"i. n a_ i\,[ a zltr u

l.) ;-,,\,:,,r,-,r..,t":lrui_,.it p,lvegtilc qi, de na v$rsta eXe trei ani, a inceputt) ,:),,:;t:.tiez;:.',1,.,.i,[c)r:,nzor se tilta rnai mult la b'alet" CAnd a vdzut at:r::.r'e.7:is;.tiu..;t

':t.,, [l.rtcwi leberi.elan, s-a agezat in pat, spunAnd: ,,eu aga'',:iea.tr- s), :i'.a" [a.t:., c,].lLcl ch.esc rnare" (cd nu putea sd-tr pronunte pe

.",1i"']. 'l"nrr ai;r,u:rci i..arrr .urs tra o qcoand de balet de pe Strada 1 1 lunie,,l;t. r-il,. .,riL,na. Foto:scrl p,ririla de.td, t:are ne-a spus sd continuim, cd

;,ri';: ba.l;:t:l.i.l i:il sii.l,Lg.:. ,,1]\rest e':pil este ndscut pentnr a dansa"..

ii azt;t::,;t il,{n i,!,'t:liiLa.m:.i r:r.li"a. povest:ir eunn, or{atd, se transmitea baletul

,:ia;,;:n si.[u,lieia, lar erl dansam tn sufragerie, imitAndu-i pe

"llii..,.:'ir:l.r de,,la,. re.[,:vizor. Dansam gi mi invArteam gi, la un

r.ii !.,riri,;:J:it. iat" riu'r.i, nrhhLigese $le covor qi nu mai migc. h4ama se

:r1-,er:'ic" ,ii. :ii n:11 rieli,ee, Lar em ti ndspund; ,,Lasd-mi, nuvezi cd"

i. I r. :i ir ?,. 1',,1. ;,, 1',.;, 1; 1 r..] uii.i. et a? "

ril

,,Eu nsa VREAU sA N1A FAC, CAND cl-1 ESC MARE

La inceputul anilor '80 mergeam la cursurile de balet clasic

ale unei Case a pionierilor qi qoimilor patriei, aga cum se numeau

atunci, de pe Calea $erban Vodi, lAngi Biserica SfAntul Spiridon.

Acum nu mai gtiu ce se afla acolo, probabil o firm5. Pe atunci

era un spafiu binecuvlntat, total rupt de realitate. Chiar qi in

comunism mai aveau 1oc miracole.

imi amintesc o sah destul de mare, cu parchet, astfel incAt inci-

pea gi pianul cu coadi si mai era loc gi pentru un vestiar cu perdele

roEii de pluq, unde pdrinlii steteau Ei agteptau, trlgAnd cu ochiul

prin cripltu ra draperrer.tmi amintesc profesoara de balet care era

un adevdrat personaj - o fosti balerini rusoaici, destul de in vArsti,

inalt5, planturoasd, blondl, eleganti gi care vorL,ea cu accent.

Doamna Boscu. tn ucel inceput riu prevestitor al deceniului noui,

pdrea aproape ireald prezenla acestui personaj coborAt parci din

filmele lui Fellini.

Doamna Dorina Mazilu- CAnd gcoala de pe 11 Iunie s-a desfiinlat, am mers la Casa

pionierilor ;i a s,oimilor patriei. Cum l-a vdzut, doamna Boscu

rni-a zis: ,,nu cred cI o si rdminl,la mine, pentru ci nu sunt qi

baieli la cursul meu." Lui RIzvan i-a pldcut insd acolo, iar

doamna Boscu gi corepetitoarea, doamnalrina, din ,,Pring" nu-l

mai scoteau: ,,si vini Prinpl!" S-au obignuit cu el gi lui i-a pl5cut,

ci erau numai fetiqe, plni cAnd au mai apirut incl doi beieli.

- Dar nu vd era greu? De cAte ori pe siptdmAnd mergeaqi la

gcoala de balet?

- Cred cI miercurea qi vinerea, cAte doud ore. $i veneam din

Drumul Taberei, unde ne-am mutat cAnd Rdzvan avea patru ani.

Niciodati nu s-a plAns gi nu a spus cI nu mai vrea si mearg5.

11

.rL"'liiL -ii;r;Et vl:e*'lul s*i meffi faeo e&md chesc m&.re6(

l-)i]atd al.ertz,a't,;oe 1]trJ.rnalat, a petrecut ceva vreme) pefltru a se

,a.r)2py.:1na, .[uiinea :mL]rutorilqlr. $i aproape cd a reugit. Apoi a trecutl;. i','c,:u.,:ri ;::i:a.l" se.,:i,narse, fiimded avea rnulte de spus. $i a ficut-o':ic ii:nha iui. (-ldci" arsa cx"r-nn au goptit ursitoarele, el era niscut

Ircri,.i.:.rrr a il.a:r:sa..l\,{an:La. Xui a lra,teles de la inceput cd i-a fost trimisr.Ll iolril ciri stea. $i X"a urmat.

.i.,.j,1,;j; r' tir,'l,it tt;t iD g,( i. ii"x, I|[ a zl"f"ui:' r. i

'r 1-, 1;1q1;.,,r .rnl.rtt p,oves,t:iXe gi, de la vArsta de trei ani, a inceputiii. iila's,::e . !,,a. t.c.,).evi,zar se uita rnai mult la balet" CAnd a vdzut oi::.,:'cg.rsi.t'a;i'.r: "-',t [,aatti. iebecfeiar, s-a agezat tn pat, spunAnd: ,,eu asa.,2,:,r:Lr.r sj ,;mir. [;.c, c].i:rd ehesc firare* (ch. nu putea si_l pronunle pe

,. itr:."';. '.i'r'[ a'ii]r:rci l-a-n:l d.us ila o gcoand de balet de pe Strada 11 lunie,

,:, ,.),;,:,t.:.':il:la. tllo'l.esct;, 1;:::i;na cXa.td, care ne-a spus si continuim, cd

irr'.": l:ril:-:r.r..]'rll .Alge,. ,,A.cest er:pil este niscur pentru a dansa.,,

;:,:. tli:t'i ) a,'t't: !ui: nzf " u

j:,i1,;.t:"r,ta. r-c.i-a. po.,,estit curn, odatd, se transmitea baletuli-i-arner'. 5i _i:x|ieta, ulr eil dansam in sufragerie, imitAndu-i pe

ir';lir.:.tr.,ri r-le la re.evizor:. Dansarn gi mI lnvirteam gi, la unr:fr,:iirl?,iir. i'l.at, rn'i.trahugesc oe covor gi nu mai migc. Mama se

s1-u-.ir-rc, 'i) :;i mi .,rid,i,ce, iar eu ii rdspund: ,,Lasd-mi, nuvezi cd,

i.. C t, :,::t :;.1',). :,,,:t t. :,,i i j. rilULl-i et ;i ? "

ial

, Eu a:a vREAJ sA \,4A tAC, cAND crt5c vARt' *

La inceputul anilor '80 mergeam la cursurile de balet clasic

ale r.rnei Case a pionierilor gi qoimilor patriei, aga cum se numeau

atunci, de pe Calea $erban Vod5, lAngi Biserica SfAntul Spiridon.

Acum nu mai gtiu ce se afli acolo, probabil o firmi. Pe atunci

era un spafiu binecuvintat, total rupt de realitate. Chiar gi in

comunism mai aveau loc miracole.

tmi amintesc o sala destul de mare, cu parchet, astfel incAt inci-

pea gi pianul cu coadd si mai era loc gi pentru un vestiar cu perdele

rogii de pluq, unde pdrinlii steteau gi agteptau, tregind cu ochiul

prin cripltura draperiei. imi amintesc profesoara de balet care era

un adevdrat personaj - o fosti balerini rusoaicd, destul de in vArsti,

inalti, planturoasd, blonde, elegantl gi care vorbea cu accent"

Doamna Bor.rr. in acel inceput r5u prevestitor al deceniului noui,

pdrea aproape ireale prezen)a acestui personaj coborAt parci din

filmele lui Fellini.

Doamna Dorina Mazilu- CAnd gcoala de pe ll Iunie s-a desfiinlat, am mers la Casa

pionierilor gi a goimilo r patriei. Cum l-a vdzut, doamna Boscu

mi-a zis: ,,nu cred ci o si rdmind,la mine, pentru cd nu sunt gi

baieqi la cursul meu." Lui Rdzvan i-a plicut insd acolo, iar

doamna Boscu gi corepetitoarea, doamnalrina, din ,,Pring" nu-l

mai scoteau: ,,si vini Prinqul!" S-au obignuit cu el gi lui i-a plecut,

cd. erau numai fetile, pAnI cAnd au mai apdrut inci doi b;ie1i.

- Dar nu vd era greu? De cAte ori pe sdptlmAnd mergeagi la

gcoala de balet?

- Cred cd miercurea gi vinerea, cAte doui ore. $i veneam din

Drumul Taberei, unde ne-am mutat cAnd Razvan avea patru ani.

Niciodati nu s-a plAns gi nu a spus cI nu mai vrea si meargil

11

RAzvnru MAZtLU. DE LA DANS LA MUStcAt

Uneori venea cu ma;ina 318, plna la capdt,la Opereti, unde rnd

aqtepta in stalie. Era pregitit, cu o cirticici in mAnd, stdtearezematde perete, intr-un picior. il invegasem cum si coboare, si. md. a;-

tepte Ei eu veneam de la serviciu qi il duceam la cursurile de balet.

Rdzuan Mazilu- Care este prima senzafie legatl de lecgiile de balet ?

- imi amintesc foarte exact prima zi in care m-am aqezat cu

doul mAini labard (aga incep exerciliile in baletul clasic), pentruca intAlnirea cu aceasti minunatd femeie mi-a marcat existenla.Abia incepusem exerciqiul, un battement tendu sau plid. Ea s-a

apropiat de mine gi m-a intreb at dacd,vreau sd mifac batrerin" f)a,am spus, gi de atunci am devenit favoritul ei gi a inceput si irnispund Pringul. Erarn singurul bdiat printre foarte multe fetiqe

care tot veneau, plecau, abandonau, numai eu rdmAneam si dan-

sam cu toate, pentru ci md duceam la toate cursurile. Abia ag-

teptam sd mi duc si dansez. Mama inci pistreazd in gifonier o

adresd cltre gcoala generali de cartier,unde am urmat clasele I-III,prin care doamna Boscu solicita direcliei sI fiu o excepfie de laregulamentul gcolar, care prevedea ca elevii sI aibe pirul scurt.O m5sur5 comunistd, ca gi uniforma gcolari, dupi pirerea mea.

Tot doamna Boscu a fost cea care a sfetuit-o pe mama sIurmez mai departe cursurile gcolii oficiaie de balet. pe arunci,gcoala de balet nu avea autonomie, era Seclia de coregrafie dincadrul Liceului de Muzici,,George Enescu".

- Cum ai ajuns, de fapt, la gcoala de balet ?

- Evident, mam a fost cea care m-adus de mAnd la cursuric{e balet. Nu pentru cd voia neapd.rat, aga cum in mod dispe-ret ?si doresc qi alte mame, sd fiu artist, sd mi faci vedeti, nu

l)

,,El tsn vRIAU sA IVA rAu, , A\D cHESC \1AR,

i 1 r:Lr cd ea ar fi avut veleitiqi artistice ratate) ci pentru cI A

rri, cum imitam dansatorii din emisiunile de varietdli de la

levizor, cum inscenam adevirate spectacole in sufragerie,

,-a ingeles tipul de sensibilitate care, poate, anunqa un artist.

- Ai gi tu, precum Eliade, cu strada MAntuleasa, un spaliu

,itic al adolescenlei?

- Toli anii mei de dans in copilerie gi adolescenql s-au petrecut

, t zona 11 Iunie, Mitropolie, Cantemir, Parcul Carol, Splaiul

rrdependengei, OperI. Acolo au fost primele gcoli de dans, pri-

rele cursuri, apoi Liceul de Coregrafie. Tot acolo era locul de

nunci al mamei, care era confeclioner, la o fabricd. ce azi nu mai

i:xist5, ,,Apollo". ti era, deci, mai ugor si md duci la orele de dans

si si md ia dupl serviciu. $i cu tata mergeam. Tata era sudor la

,Fabrica ,,Metalica", un meseriag foarte bun. Niciodat; nu am

auzit-o pe mama sau pe cei din familia mea, spunAndu-mi ci nu

au timp sau ci fac un efort. Dar eu qtiu ci nici ugor nu le era!

Din 1979, cAnd ne-am mutat din $oseaua Giurgiului, unde

m-am nlscut, in cartierul Drumul Taberei, intr-un apartament

primit de la serviciu, de tatll meu, au inceput teribilii ani '80 ai

epocii comuniste. O perioad; oribih, din ce in ce mai grea, mai

absurd;, mai criminah, mai sdriciti.

Doamn(r Dorina Mazilu- Vd cerea mereu sl-i cumplrali cd4i de povegti, cum am auzit?

- ii cumper arr., dar avea gi de la sora lui mai mare) care a

flcut Liceul de filologie) avea ce si invele de la ea. Mergea la

spectacolele de la Operetd, aproape in fiecare duminici.

- Si stltea cuminte? Ce era totusi mic...

1.3

RAZVAN MAZILU. DE LA DANS LA MU5ICAL

Uneori venea cu magina 318, pAnd la capit, la Operetd, unde mdaqtepta in stagie. Erapregdtit,cu o cirricicd in mAnI, stdtearczemat

de perete, intr-un picior. il invagasem cum sd coboare, si mi as-

tepte qi eu veneam de la serviciu gi il duceam la cursurile de balet.

Rdzuan Mazilu- Care este prima senza\ie legati de lecqiile de balet ?

- tmi amintesc foarte exact prima ziin carem-am agezat cudoui mAini labard (aga incep exercigiile in baletul clasic), penrruci intAlnirea cu aceastd minunatd femeie mi-a marcat existenla.Abia incepusem exercitiul, un battement tendu sau pli6. E a s-a

apropiat de mine gi m-a intrebat dacd,vreatsi mI fac balerin. Da,am spus, gi de atunci am devenit favoritul ei gi a inceput si imispunl Pringul. Eram singurul bdiat printre foarre multe fetilecare tot veneau, plecau, abandonau, numai eu rimAneam 9i dan-

sam cu toate, pentru cd mi duceam la toate cursurile. Abia aS-

teptam sd mI duc sd dansez. Mama incd pdstreazd in ;ifonier o

adresd citre qcoala generale de cartier,unde am urmat clasele I-[I,prin care doamna Boscu solicita direcgiei sd fiu o exceptie de laregulamentul gcolar, care prevedea ca elevii se aibd pdrul scurt.O mdsurd comunisti., ca qi uniforma qcolari, dupl pdrerea mea.

Tot doamna Boscu a fost cea care a sfituit-o pe mama sd

urmez mai departe cursurile qcolii oficiale de balet. pe arunci,gcoala de balet nu avea autonomie, era Secgia de coregrafie dincadrul Liceului de Muzicd,,George Enescu".

- Cum ai ajuns, de fapt, la gcoala de balet ?

- Evident, mama a fost cea care m-a dus de mindlacursuridi: balet. Nu penrru ci voia neapdrat, a$a cum in mod dispe-rat isi doresc gi alte mame, sd fiu artist, si md facl vedeti, nu

l.)

,,Eu nsn vREAU sA tvlA FAC, cAt\D cH,5c MARE

pentru cd ea ar fi avut veleitdli artistice r^tate, ci pentru ci AtNlffES. A vdzrt, a inleles, i-a pdsat. Cum dansam prin

casI, cum imitam dansatorii din emisiunile de varietiqi de la

televizor, cum inscenam adevdrate spectacole in sufragerie,

mi-a inqeles tipul de sensibilitate care, poate, anun!a un artist.

- Ai gi tu, precum Eliade, cu strada MAntuleasa, un spaliu

mitic al adolescenpei?

- Toli anii mei de dans in copilerie gi adolescenli s-au petrecut

in zona 11 Iunie, Mitropolie, Cantemir, Parcul Carol, Splaiul

Independenqei, Operi. Acolo au fost primele gcoli de dans, pri-

mele cursuri, apoi Liceul de Coregrafie. Tot acolo era locul de

munci al mamei, care era confecgioner, la o fabric d ce azi nu mai

existd, ,,Apollo". ti era, deci, mai ugor si md duci la orele de dans

;i si mi ia dupd serviciu. $i cu tata mergeam. Tata era sudor la

Fabrica ,,Metalica", un meseriaq foarte bun. Niciodatd nu am

auzit-o pe mama sau pe cei din familia mea, spunAndu-mi ci nu

au timp sau cI fac un efort. Dar eu gtiu cd nici ugor nu le era!

Din 1979, cAnd ne-am mutat din $oseaua Giurgiului, unde

m-am nlscut, in cartierul Drumul Taberei, intr-un apartamenl

primit de la serviciu, de tatil meu, au inceput teribilii ani '80 ai

epocii comuniste. O perioadi oribila, din ce in ce mai grea, mai

absurdd, mai criminale, mai sdrIcitl.

Doamna Dorina Mazilu- Vi cerea mereu si-i cumpdrali cn4i de pove$ti, cum am auzit?

- ti cump;r am, dar avea gi de la sora lui mai mare) c^re a

fdcut Liceul de filologie) avea ce sd invele de la ea. Mergea la

spectacolele de la Operetd, aproape in fiecare duminici.

- $i stitea cuminte? Cd era totugi mic...

13

.dltfel decAt ceilalti

Rdzucut Mazilu* Liceul de Coregrafie a insemnat inftarea pe marea poarti.

oficiali a baletului, nu?* Pe cAt de minunatd a fost perioada cursurilor de dans de

la Casa Pionierilor, cu doamna Boscu, unde totul era un joccreativ qi o atmosferi artisticl, pe atit de dezamdgitoare gi de-

zarnrante, a fost cea a cursurilor la gcoala oficiale de coregrafie.

- Dar ce-qi inchipuiai despre gcoala pe unde au trecur rofibalerinii romAni?

- Realitatea a contrazis orice mi-am putut eu imagina. Nuerau condigii, silile erau improvizate, reci, murdare si urAte.

Vestiarele, de-a dreptul insalubre. tn colqurile sdlii de balet erau

gduri gi bobile roz, c1r otravd. pentru qoareci.

Pi anele er av dezaco r date, er a foarte f rig iar na, scote am aburipe guri in sala de balet gi imi amintesc gi zlle cind dansam cu

mdnugi qi fulare. Nu exagerez cu nimic!

- Dar realrtarea mareriali, dererminari de condiliile generale

ale epocii, nu era compensati de atmosfera creativd din scoald?

- Gustul meu estetic precoce si deja pretenfios nu era delocsatisficut. Mi agteptam la o atmosferi de mare emulalie artisticd,

de mare rafinament, elegantd,, speciale. Nimic din toare astea,

din contrd! Mi agteptam la sensibilitate, la stimul area fanteziei,la zlmbete... Aveam o viziune cu totul naivd, rdealizati',a gcolii

1.6

ALI.tL or, Al cltAt

,le balet, ceva in genul gcolilor trsadorei Duncan sau Doris

lSumphrey, in care noi, elevii, sr pictlm, si citim impreuni, si

mergem la concertele de la Ateneul RomAn' si vizitirn muzee.

- $i nu era aqa?

- Aiurea! Am primit, in schimb, o atitudine intimidantl, lip-

site de generozitate. inhibitorie, din partea tuturor - profesori,

colegi. Mi simleam un intrus, nu ingelegeam nimic. Micul meu

univers plin de vise era bulversat. Cazi de la etaj qi e$ti dat cu capul

de toqi perelii, uneori la propriu, pentru ci, trebuie s-o spun,

cursurile de balet se ficeau cu foarte multi violenti. Ne era frici,

dar pe atunci nu existau telefoanele mobile, cu care profesorii ar

fi putut fi inregistragi. $i nu trauma fizicd era cea care conta, ci

urmele lesate in sufletul nostru, de jigniri gi umilinqe'

CAnd eram copil, mI impresionase o carte' Mica balerind, des-

pre viala Galinei lJlanova, carte in c re era descris un sistem,

cel al scolii de balet sovietice, foarte crud qi dur. Nu era nicio

exagerare. $i noi am avut parte de cruzime.

- Dar aceasti cruzime, cum o nume$ti, nu facea, cel puqin

atunci, parte din sistemul de disciplini profesionale? Nu cumva

s-au schimbat standardele de evaluare, lntre timp, devenind mai

protective pentru individ?

- Eram ca o planti care, daci o uzi qi o pui in lumini, creqte

9i infloregte. Atunci, degi eram adolescent, am inleles cI reali-

tatea este implacabile, crudi, palpabil5, te trezegte din vis. Am

regdsit, mult mai tirziu, aceeagi ser..zalie in triirile personajului

lui Bjork, din filmul Dancer in tbe Darh, al lui Lars von Trier.

Ca mine, eroina visa la o lume ideahzatd, perfectl. Realitatea

insd, implacabile, ii apropia pagii de moarte.

t7

Altf,el decfft ceilalti

R(tzuan Mazilu- I-iceul de Coregrafie a insemnat intrarea pe marea poartd

oficiah a baletului, nu?

- Pe cAt de minunatd a fost perioada cursurilor de dans de

la Casa Pionierilor, cu doamna Boscu, unde totul era un joc

creativ si o atmosferl artistici, pe atit de dezamigitoare gi de-

zarmantd. a fost cea a cursurilor la gcoala oficiale de coregrafie.

- Dar ce-1i inchipuiai despre gcoala pe unde au rrecut rolibalerinii romAni?

- Realitatea a contrazis orice mi-am putut eu irnagina. Nuerau condigii, sdlile erau improvizate, reci, murdare gi urAte.

Vestiarele, de-a dreptul insalubre. in colturile selii de balet erau

gauri gi bobile roz, cu otravd pentru qoareci.

Pianele erau dezacordate, era foarte frigiarna, scoteam aburipe guri in sala de balet gi imi amintesc gi ztle cind dansam cu

minu;i si fulare. Nu exagerez cu nimic!* Dar realitatea materiald., determinatl de condigiile generale

:rlc epocii, nu era compensati de atmosfera creativd, din qcoala?

- Clustr-rl meu estetic precoce gi deja pretenfios nu era deloc

satisf:icut. M:i a;teptam la o atmosferi de mare emulalie artisticl,de marc rafinarnent, elegantd, speciah. Nimic din toate astea,

din contrir! Mi :rsl.epram la sensibilitate, la stimul area fanteziei,la zimbcte ... Avcirm o viziune cr.l totul naivi, id,ealizata, a qcolii

16

Ar trr DtcAt \t--^-tt

de balet, ceva in genul gcolilor Isadorei Duncan sau Doris

Humphrey, ln care noi, elevii, si pictim, si citim impreuni, si

rnergem la concertele de la Ateneul RomAn, si vizitim muzee.

- $i nu era aEa?

- Aiurea! Am primit, in schimb, o atitudine intimidantl, lip-

siti de generozitate, inhibitorie, din partea tuturor - profesori,

colegi. MI simleam un intrus, nu inlelegeam nimic. Micul meu

univers plin de vise era bulversat. Cazi de la etaj gi e$ti dat cu capul

de toli perelii, uneori la propriu, pentru cI, trebuie s-o spun'

cursurile de balet se ficeau cu foarte multi violenlI. Ne era fric5,

dar pe atunci nu existau telefoanele mobile, cu care profesorii ar

fi putut fi inregistraqi. $i nu trauma ltzicd era cea care conta, ci

urmele lesate in sufletul nostru, de jigniri gi umilinqe.

CAnd eram copil, mi impresionase o carte' Mica balerind, des-

pre viala Galinei Ulanova, carte in care era descris un sistem,

cel al scolii de balet sovietice, foarte crud Ei dur. Nu era nicio

exagerare. $i noi am avut parte de cruzime.

- Dar aceaste cruzime, cum o numeqti, nu f5cea, cel pulin

atunci, parte din sistemul de disciplini profesionala? Nu cumva

s-au schimbat standardele de evaluare, lntre timp, devenind mai

protective pentru individ?

- Eram ca o planti care, dacd o uzi gi o pui in lumini, cregte

si infloregte. Atunci, degi eram adolescent, am inqeles ci reali-

tatea este implacabih, crude, palpabile, te treze$te din vis. Am

regisit, mult mai tirziw, aceeagi serLzalie in treirile personajului

lui Bjork, din filmul Dancer in the Dark, al lui Lars von Trier'

Ca mine, eroina visa la o lume idealtzatd, perfecti. Realitatea

insi, implacabila, ii apropia pagii de moarte.

17

Razvnru MAZtLU. DE LA DANS LA t\,iustcAL

- Din copilerie am crescur cu senrimentul cd sunt altfel decAt

ceilalgi copii: mi uit in pozele mele 9i vdd un chip foarte dulce.

Eu aveam pirul lung, in timp ce algi bdieli erau obligaqi si se

tundd" Mersul meu era altfel, in fine, deschiderea mea fagd, de

oameni, cu efuziuni uneori exagerate, toate acestea m-au flcutsi rnd simt... o sd rAdeti...

- Nu conta!

- Ei bine, precum personajul interpretat de Nicole Kidman infilmul Dogrtille, care m-a marcat gi ale c5rui inlelesuri le tot des-

copir. Trebuie sd spun ci Lars von Trier este unul dintre rcgrzo-

rii mei de film preferali, alituri de Fellini, Almodovar 9i Iflirritu.tntr-o ,ociet ate ca anoasrrS, sdrdcitd.,ignoranti - cdct viaga mea

nu se desfigura doar la gcoala de balet ;i in mediul artistic - a fialtfel insemn a ca ceilalgi sd-gi faci viaqa un infern, sd te lingeze. Totce e ,,altfel" e judecat. Oamenii au o voluptate sadicd de a judeca

alli oameni, iar in RomAnia, aceasta poate cdpdta accente 9i mai

dramatice. Iar mie niciodatl nu mi-a plecut si merg cu rurma.

Personajul lui Nicole Kidman igi ucide rdufdcdtorii la finalul pe-

liculei, dar eu nu cred cdag aveapurerea sd apds pe rragaci.

- Sd inleleg cI ai simqit nevoia unei libertdgi absolute, chiar

de clnd tnci nu cuno$teai conceptul?

- Cred cd da. Privind in urmi fFrrF, minie, md gAndesc ci ide-

ile Isadorei Duncan de a se dansa liber, total liber gi cu pasiune,

capdtd. gi mai mult sens. Elev la scoala de balet fiind, era cumva

clar ca lumina zilei cd, personalitatea mea dorea altceva, era alt-

ceva, dorea si. se exprime liber, imi placea si inventez, si md joc,

sd simt, sd exersez emofii. Dar profesorii mei se pare ci nu o ci-

tiseri sau nu au inleles-o pe Isadora. Iar eu, la cursuri, nu mai

lnqelegeam nimic din arti 9i din dans. tn."r."rn sd intru, fird

20

Arttrr orcAt cE.-A-Tl

'rr cceS, intr-un ,,pat al lui Procust", ln care, desigur, mI simleam

,'rconfortabil.

- Si presupunem (ipotezd pugtn probabile!) ci un tAnir din

,.iua de azi ar vrea si afle cAte ceva despre timpul in care ai cres-

l LLjt tu. Ce i-ai spune?

- Am crescut intr-o epoci oribila, criminald, in care adoles-

l cnta generaqiei mele s-a petrecut aproape pe intuneric - la pro-

1rr"iu! $i nu mai exista absolut nicio promisiune de fericire. tmi

,rmintesc drumul prin zF^padd, iarna, de la Piaga Unirii cltre

rjtrada 11 Iunie, unde era gcoala, gi cum totul, zilnic, in jurul

ilostru se dirAma, se demola, zidurile Spitalului BrAncovenesc,

LIala Unirii, biserici, case splendide, Opereta de pe Splai, toate,

ire rlnd, erau rase gi peisajul devenise absolut inspiimAntitor,

ca dupl un rdzboi.

- Acesta era,,peisajul dupl betelia" lui Ceaugescu impotriva

istoriei oragului gi a centrului vechi al capitalei, unde voia sd

implanteze o noui structurd arhitectonici a socialismului vic-

torios, destinatl ,,elitei" din partid gi din Securitate. Cu toate

dramele produse, chiar a izb|,ndit, spre beneficiul rechinilor

imobiliari postdecembrigti. Dar aceasti atmosferd de sflrqit de

lume nu era anlhllatd. cAnd intrai pe poarta gcolii, in lumea ar-

tistici a dansului?

- Nu. AvAnd nevoie de picioarele mele, de corpul meu, ca si

nu alunec pe gheala care pe atunci nu se indepdrta, imi puneam

gosete flaugate peste cizme. Ajungeam la gcoah 9i, in sala de

balet, era frrg ca afard, era ger, imi amintesc cum scoteam aburi

pe gurd. tn timpul orei de balet transpiram qi ne er^teamI si nu

ne imbolnivim.

21.

Razvnru MAZtLU. DE LA DANS LA t\lustcAL

- Din copilerie am crescut cu senrimentul ci sunt altfel decAt

ceilalqi copii: mI uit in pozele mele gi vid un chip foarte dulce.

Eu aveam pdrul lung, in timp ce alqi bdieli erau obligaqi si se

tundd. Mersul meu era altfel, in fine, deschiderea mea fagr, de

oameni, cu efuziuni uneori exagerate, toate acestea m-au flcutsi mi simt... o sd rAdeti...

- Nu conta!

- Ei bine, precum personajul interpretat de Nicole Kidman infilmul Dogville, care m-a marcat gi ale cirui inlelesuri le tot des-

copir. Trebuie sd spun ci Lars von Trier este unul dintre rcgrzo-

rii mei de film preferagi, aldturide Fellini, Almodovar gi Ifllrritu.tntr-o ,ociet ate caanoasrri, sdrdcitd.,ignoranti - cdci viaga mea

nu se desfigura doar la gcoala de balet qi in mediul artistic - a fialtfel insemna ca ceilalli sd-gi faci viala un infern, si te linqeze. Totce e ,,altfel" e judecat. Oamenii au o voluptate sadicl de a judeca

alli oameni, iar in Romlnia, aceasta poate cdpdta accente gi mai

dramatice. Iar mie niciodatl nu mi-a plecut si merg cu rurma.

Personajul lui Nicole Kidman igi ucide rdufdcdtorii la finalul pe-

liculei, dar eu nu cred cd ag avea purerea sd apis pe rregaci.

- Sd inleleg ci ai simlit nevoia unei libertdgi absolute, chiar

de cAnd inci nu cuno$teai conceptul?

- Cred cd da. Privind in urml fdre mAnie, md gAndesc ci ide-

ile Isadorei Duncan de a se dansa liber, total liber gi cu pasiune,

capdtd. gi mai mult sens. Elev la gcoala de balet fiind, era cumva

clar ca lumina zilei cd personalitatea mea dorea altceva, era alt-

ceva, dorea s5. se exprime liber, imi plicea si inventez, si md joc,

si simt, sd exersez emolii. Dar profesorii mei se pare cd nu o ci-

tiseri sau nu au lnleles-o pe Isadora. Iar eu, la cursuri, nu mai

ingelegeam nimic din artd qi din dans. irr..r."rn sd intru, ferd

20

A-Tt.t otcAt cE,-A-Tl

.;{lcces, intr-un ,pat al lui Procust", ln care, desigur, mi simleam

,,,rconfortabil.

* Si presupunem (rpotezd, puqin probabile!) ce un tAnIr din

;,.iua de azi ar vrea si afle cAte ceva despre timpul in care ai cres-

i'urt tu. Ce iai spune?

- Am crescut intr-o epoci oribila, criminald, in care adoles-

,. enla generaqiei mele s-a petrecut aproape pe intuneric - la pro-

lrriu! $i nu mai exista absolut nicio promisiune de fericire. tmi

rrmintesc drumul prtn zdpadd, iarna, de la Piaga Unirii cltre

l:irrrada 11 Iunie, unde era gcoala, Ei cum totul, zilnic, in jurul

nostru se dlrAma, se demola, ztdulile Spitalului BrAncovenesc,

Ilala Unirii, biserici, case splendide, Opereta de pe Splai, toate,

ue rAnd, erau rase gi peisajul devenise absolut inspiimAntitor,

a:a dupl un rdzboi.

- Acesta era ,,peisajul dupl bdtelia" lui Ceauqescu impotriva

istoriei oraEului gi a centrului vechi al capitalei, unde voia si

implanteze o noui structura arhitectonici a socialismului vic-

torios, destinatl ,,elitei" din partid gi din Securitate. Cu toate

ctrramele produse, chiar a izbAndit, spre beneficiul rechinilor

imobiliari postdecembrigti. Dar aceasti atmosferd de sfArqit de

trume nu era anlhllatd. cAnd intrai pe poarta gcolii, in lumea ar-

tistici a dansului?

- Nu. AvAnd nevoie de picioarele mele, de corpul meu, ca si

nu alunec pe gheaqa care pe atunci nu se indepirta, imi puneam

gosete flaugate peste cizme. Ajungeam la gcoah 9i, in sala de

balet, era frig ca afard, era ger, imi amintesc cum scoteam aburi

pe gurd. tn timpul orei de balet transpiram gi ne era teaml si nu

ne imbolnivim.

21.