/ V / V / t

Anul al 23-lea Duminecă, 12/25. Aprilie 1915 Nr. 18

ÍÚÍ

PREŢUL ABONAMENTULUI:Pe un an' . ' . . . . 4 cor. 40 bani.Pfc. o jumătate de an' . . . 2 cor. 20 bani. România, America şi alte ţari străine 11 cor, anual. Abenamentese fac lanTipogrnfia Poporului“ Sibiiu.

Foaie politicăApare în fiecare Dumineca.

Telefon Nr. 146.Adresa telegrafică: »Foaia" Poporului«, Sibiiu.

. V INSERATE:să, prîm e.'C la BIROUL ADMINISTRAŢIEI

(Strad.i Măcelurilor Nr. 12).Un şir petit prima-dmă 14 bani, a douâ-oară

~ 12 bani, ; a troia-oară 10 bani.

Războiul şi deschiderea dietei." In luptele năpraznice, pe cari le dau cele două tabere, cari se războiesc, a întrat deocamdată pu­ţină linişte. In aceeaşi vreme au slăbit atacurile desnădăjduite ale Ruşilor, ca şi încercările France­zilor de-a sparge frontul german. Liniştea aceasta, se pare însă, că ne pregăteşte deslătiţuirea unei

- furtuni şi mai mari. Sunt semne aproape sigure, cari arată, că în Franţa războiul se va înverşuna din nou. Este dovedit, că Englezii şi Francezii, cel puţin până acum nu an putut face prea mult rău germanilor. Planul lor de a ne ştrâuge tot mai mult nu a reuşit, după-co noi am avut destule iz­voare şi mijloace, cu cari să putem face faţă duşmanilor până acum. Feste două luni vom avea în Ger­mania şi Austro-Ungaria o nouă re­coltă de grâu şi cart oii (crumpeni), aşa că prin aceasta vom putea mcă multă vreme să purtăm războiu.

Englezii svonesc, că vor mai aduce încă 3 milioane de soldaţi în Franţa. Dacă ar putea să-o facă aceasta, atunci s ’ar întări mult, ceeace nu ar însemna totuşi, o în­vingere sigură.

In Carpaţii noştri, pe linia dela Dukla şi până la Uzsok, lup­tele au mai continuat de şi 1111 sunt aşa de înverşunate, ca în săptă­mânile trecute. Atacurile Huşilor au fost oprite pe loc. şi în unele părţi, luând noi ofensiva, i-am si­lit să se n-tragă.

Cu puterile, pe cari le-au avut până acum anglo-francezii nu pot face lucru mare. Pe întregul front, războiul este acum un războiu de asediu, ca la împresurarea unei cetăţi. Şi în felul, cum sunt aşe­zate cele două tabere potrivnice, nu se poate secera nicăieri o în­vingere t a jertfe mari şi fără de trupe numeroase. Englezii strigă că au învins la Neuve Chapelle, iar Francezii, că şi-au lărgit fron­tul lor în Cliampagne şi în ţinu­tul dintre Mcuea şi Mozela. Dar aceste învingeri nu sunt aşa de mari, ca acele avute de Germani acum două luni la nord de Sois- sonns. Asemenea învingeri rămân feră urmări asupra soartei războ­iului, dacă în spatele trupelor, cari au câştigat,, nu sunt adunate pu­teri proaspete, cari să culeagă fruc­tele învingerii, alungând pe duş­man cât se poate de departe.

După cum am anunţat odată, parlamentul din Pesta s ’a întrunit Marţi spre a isprăvi şi vota legile, cari sunt cerute de trebuinţele războiului de acum. intre aceste mai intâîu se socoteşte legea des­pre prelungirea mandatului depu­taţilor din tontă ţarn. Iáé ştie, că alegerea de deputaţi ar ii trebuit să se facă anul acesta. Deoare-ce însă acum e cu neputinţă, din pri­cina războiului, să se ţină aceste alegeri, ministrul-prezident cere parlamentului, să voteze o lege, prin care deputaţii aleşi înainte de asta cu 5 ani, să mai rămână un an deputaţi.

In afară de acest proiect, gu­vernul a mai cerut parlamentului să voteze o lege, prin care să se întregească legea de până acum despre măsurile luate îu starea de războiu, apoi un proiect de lege despre dreptul de a face apel şi judecată împotriva unei alegeri de deputat. S ’a înaintat apoi un pro­iect de lege, prin care se spune, că trădătorii de patrie sunt răs­punzători cu toată averea lor. Un alt proiect de lege, aşteaptă să fie votat de parlament, pentru ca de acum înainte, să fie pedepsiţi aspru aceia, cari înşală armata aducându-i spre cumpărare marta netrebnică. A lte câteva proiecte I

ce se vor vota, sunt d e : mai pu­ţină însemnătate. , ;

... lu şedinţa cea dintâiu opoziţia maghiară — cei din partidul lui Andrâssy şi Kossuthifjtii — au ce­rut guvernului, să fie luate în des- batere amănunţită toate aceste pro­iecte. ceeaoe ministrul-prezident Tisza, a şi promis, că o va tace. Deputatul Rakovszky a cerut să iie lăsat a întreba pe ministrul prezident, de ce a fost silit fostul ministru de externe, contele Berch- told să-şi lase postul său, în toiul războiului. Parlamentul i-a îngă­duit, să facă interpelaţie în aface­rea aceasta, iar ministrul-prezident. a declarat, că la timpul Hău îi va da un răspuns.

După cât suntem informaţi şi comitetul partidului naţional a ţinut zilele aceste şedinţă în -Bu­dapesta. Ne aşteptăm deci ca în desbaterile, ce se vor începe 111 parlament, să auzim si glasul de­putaţilor noştri, cari sunt. cliiemaţi în vremi le grele de astăzi, să apere cu bărbăţie interesele noastre na­ţionale. Dacă opoziţia maghiară nu şi-a putut uita gâlcevile ce le-a avut cu guvernul, cu atât mai pu­ţin pot să tacă deputaţii noştri, după-ce poporul românesc a dat dovezi aşa de strălucite despre iu­birea sa de ţară.

Prelungirea serviciului de glo- taşi. — Din Budapesta se com unică:

In şedinţa de azi, Luni, a camerei ungare ministrul apărării ţării va pre­zenta între altele un proiect de lege, conform căruia dâtorinţa de a servi la gloate se va întinde si asupra tinerilor de 18 ani precum f i a bărbaţilor dela 4 3—50 ani. Prima clasă a glotaşiloro vor forma tinerii şi bărbaţii delâ 18— 42 ani, a doua clasă cei dela 42— 50 ani

In înţelesul proiectului de lege pot fi folosite în viitor pertru întregirea ar­matei comune â honvezimei toate clasele de glotaşi. In acest scop poate fi folosită însă clasa a doua (adecă cei dela 43— 50 ani) numai în med csccp iional, anume clasa aceasta are s.r; facă în genere servicii afar?. de teritoriul de luptă; pe acest teritoriu, adecă pe câm-

Pag.FOAIA ROEORULUI

pul de luptă are să fie folosită numai când trebuinţe deosebite pretind âceasta.; Votarea ace8tui proiect de lege şi

ridicarea sa la valoare de lege nu în­seamnă însă, ca nouile clase să fie luato imediat în considerare, căci numărul celor apţi pentru serviciul de arme, care stă armatei la dispoziţie pe baza legilor de azi, este încă atât de mare, încât lipsurile din armâta comună, a honvozimei şi glotaşilor sub arme se pot nu numai acoperi îndeajuns ci, pre­cum e ştiut, unele din clasele mai tinere ale celor asentaţî, încă n-au fost luate în ajutor.

Dispoziţii asemenea vor întră în vigoare şi în Austria prin. un decret împărătesc. . . .

Conferenţa comitetului exe­cutiv al partidului naţional ro­mân. Eri Duminecă s'a ţinut la Buda­pesta o consfftiuire a fruntaşilor parti­dului naţional român. Afară do depu­taţii d-nii. Dr. Teodor Mihali, Dr. Ştefan Pop şi Vasilo Damian, — au luat parte d-nii Dr. Iul iu Maniu, B laj; Dr. Vnleriu Branifce, Lugoj. W silo Goldiş, Arad, d. Coriolan < app, Orădoa-mâre, Dr. Nicolao Vecerdea, Braşov. Dr. loan Ne- delcu, Oraviţa, şi alţii.

Consfătuirea aceasta a avut mai mult un caracter intim, mărginindu-io la un schimb do vederi asupra chestiu­nilor politice la ordinea zilei.

Deciziuni nu s’au luat şi nici un comunicat nu a a dat. Oci mai mulţi dintre membrii au şi plecat Lun la ora2, cu trenul de Arad.

S’a Bimţit lipsa dlui deputat Dr. Alexandru Vaida Voevod — a cănii so­sire la Budapesta o aşteptată po Mercur;.

Telegramele războiului.

Budapesta 13 Apnl. — Rin m*rcln car* fer general al nostru po comunică oficiul cu dala do azi;

Ofensiva Ruşilor l.^Carpaţi, caro ţino cam <iela 20 Manie, a’a oprit po intreng.i linia. După cc In luptele In lârjito dola Paşti am zadKrnicit înrercanlo fonilor mari duşmano do a no spargo

15?II] FOIŞOARĂ IiiUtilw Vi V --------- Ml

CÂNTEC.

Tar avem şi nci sub soare Şi o râvnesc duşmani destui, Dar prin vremi asupritoare * N ’am lăsat-o nimănui E bogată, zici! Vezi bine,E begată, căci in ta Multe inimi sunt. străine Şi-i frumoasă, că i a mea Dacă-i mică nn-i de-ocară. Căci viteji in ea mai sunt, Şt-apoi şi la noi -n ţară Creşte fierul din pământ, Cana voi/xi îl ştim culege, Ştim cum să isbim cu el ’

rândurile în valea Ondavei şi a Laborţeî, dus- manul a încercat din nou să hninteze în Car- paţ» păduroşi, precum şi pe ambele lături ale pasului Uzsok. Şi aici însă am respins în zilele din urmă toate atacurile ruseşti cauzâni duşma-

.A im b ,« " P“ riS[i D” " “ » e ne-Hofer.

Budapesta 14 April. - Din marele car- ier general al nostru se comunică oficial cu data

de azi :

___ Situaţiunea e în general neschimbata. Pecei mai mulţi 8ejtori ai frontului din Carpâţi au fost numai lupte de artilerie. Vitezele regimente ungara de infanterie Nr, 19 şi 26 .su .recucerit în întreagă întinderea ei poziţia, pe car. ni-o nase^mai înainte duşmanul spre nordvest dela

pasul Uzsok. In Galiţia de sudost şi în Buco­vina e l i n i ş t e , .. .......... . . . m fe r . ....

Budapesta 16 April. — Din marele car- ter general al nostru se oomunica ofiaial cu ' data de azi: ' .

Spre ost dela Blogie, lângă Pielrikow __în Polonia rusească — am respins un atac ru- eesc. Pe cursul inferior al Nidei artileria noastră a apnns un magazin rusesc de muniţii. 'R u ş ii şi-au părăsit fugind celelalte tranşele, cari au fost expuse focului nostru foarte eficace de artilerie.

Pe frontul dfc Carpaţi numai în Carpaţii păduroşi s'au dat ici colea lupte. Ca Intotden- una nşa şi acum nm respins alacurile infanferieî ruseşti, care înainta fn c&ntra noastră; i-am cău­tat dujmanului pierderi grelo prinzân<lu-i şi 400 do soldaţi. In luptelo parţiale do po valeu râu­lui Stryi am msi prins 2G8 do soldaţi duşmani.

Hofer.Budapesta 18. Â'prll. — Din marele

cartier genoral al no«tru ho comunică oficial cu data do «zi:

Situaţia e în ^onorai neschimbaţii. In Car­paţii păduroşi am rospia» drtngcro* atacurile, po cari Ruşii lo-au îndreptat fn contra noaatră lângă localitaţilo Nagypoliny, Z-IlG şi Tolopoo făcând prizonieri 7 ofiţeri şi 14l»5 do soldaţi duşmani. Po loalo celclolte fronturi »’au dat nu- fnni lupto de ftrtilorîe,

Po câmpul do operaţii dola «ud n’» 0},. venit nimic do semnalat. Am respins cu hucccs

focul artileriei sârbeşti din regiunea BelgraduluiHofer.

in aşteptarea loviturei hotărî- toare.

Bucureşti, —- Ziarul »Steagul« publică urmatoaroa informaţiune:

Nr. 18

Semn de liante pentru câtva timp trebuiasa fle şi; concediul de 3 săptămâni pé care I’auat sir Edward Grej, ministrul de externe a]

Angliei.

Tot centrul nervos al aiţiunei Triplei-Inţe- legeri este, Incontestabil, la Londra, şi st Ed­ward Grty, mar mult decât şeful-său d. Asquit, conduce şi politica Angliei şi politica aliaţilor. Deca el pcate fără inconvenient, sK ia trei săpti- mânrde odihna; esie că intrăm intr'o periodă da

-pregătire pur militară, in timpul căreia nu se aşteaptă ca să se petreacă ceva important.

Aceasta concordă şi cu indicaţiunile cari, zice se au fost oarecum date de generalul Pau; pregătire pe toată linia, care va -cere aproape două luni, £n urma cărora .aliaţii vor exercita simultan pe toate fronturile o energică, preaiuca pentru à aduco un rezultat militar mai hotăritor.

Pe frontul anglo-franco-ruso- . ' g e r ma n . . - V

Berlin 13 April. — Buletinul oficial ai marelui cartier general german, e • pentru u i următoru:

Pe câmpul de operaţii dela vest, Francezi afirmă, că au aruncat a.upra oraşelor Ostends ţi Brügge 150 de bombe. Adevărul e, că cu totul 9 bombe au căzut în regiunea Ostend« precum şi asupra oraşului Brügge, fără de ans cauza ceva pagubo.

Drept răspuus noi am aruncat apoi bomba asupra localităţilor ocupato do Englezi: Operin*. Housebrough şi Cassol.

La Berry au*Bac Francczii au pătruns ui noapto ■ Intr'unul din tranşoiels noastre, dar l-ia respins imediat. Spre ost dela Rheims am *1- dărnicit un atac al aviatorilor duşmani. Spr* nordost dola Supper duşmanul a întrebuinţat U- răş bombo cari produc gnzuri anuţitoare. Intre Maas şi M080I0 Francozii şi-au continuat atara- rilo po unelo locuri cu violonţă, dar fără Bnxtxi. La Maisorov, Kj.ro ost dein Verdun, am zSdîr- nlcit azi dimineaţă prin focul nostru trei atacuri duşmane. Do o asomonoa soarto a’au impXrtifl fi atneurilo, pe cari Francozii le-au îndreptat tri la amiazi şi «cară In contra noastră la Mars- kovllb spro sudvost dela Maieoror, undo du|- manul a băgat ln foc forţo mari. Am respiii iarăş ofonsiva franceză po frontul MarkerfH»- Malscrcf cauzând duşmanului pierderi foarte gr*J».La Bois-dc-Piitro so dau ziua-noaptea lupt* în­dârjite, prin cari câştigăm toren cu încetul. Spre sud dela Hartmannawcilerkopf am respin» *- teară un atac francez. ’’

Când duşmani lipsiţi de lege . Vin spre noi cu gând mişel.

Steag «vem ş i noi\ slrâine,Şi l iubim cu Jurământ.Ziua răului când vine,Ce frumos se sbate n ' vânt/E frumos şi steagul vostru, Dar pe-ol nostru de-l privesc Tot mai mândru este-al nostru Şt mat sfânit că-t românesc. Rupt de-asprimile furtunii Răscolite de duşmani,L-au purtat cinstit străbunii Prin atât amar de ani.De ne c/iiamă azi la ?noarte, Veseli mergem la războiu:Sa dea Dovinul să ni-l poarte Şi nepoţii tot ca noi /

Ştim şt nci o lege sfâviă,Şi de mii de ani acum Stăm ru cehii to i ^ //^ă Mergem tot pe acelaş drum. Pentru sfânta lege-a crucii

Pentru limba ce-o vorbim:Ce de-oţel pe săbii lucii Pus-am noi de când trăim!Şi ie Dumnezeu de-i bine ■Ori de facem vr’un păcat — Dar noi ştim c aşa e bine Să ţinem ee-am apucat.Pentru lege, pentru limbă Noi cu gura prindem fo c : Numai vântul se tot schimbă, Insă munţii stau pe loc.

Sunt f i neajnuri mai cu nume, M ai vestite la războiu:Or â multe poate ’n lume,Câte n’au ajuns la noi.Dar noi ştim ce ne ’nvăţară Cei ce au fost, si când, rostim Vorbă sfântă »neam ş i ţară* N oi străiuei tresărim.Pentru cel ce re iubeşte,Tot ce-avem noi dăm cu drag, Dar când neamul ni-l hulişte Şi vrăşmaş ne vine in prag, MU de oşti cu el s'adu că

Nr. 18 FOAIA POPORULUI Pag. 3Pe câmpul de operaţii dela ost: La ost

situaţia a rămas neschimbată.Berlin 14 April. — Buletinul oficial al

marelui cartier general german e pentru azi ur­mătorul :

Pe câmpul de operaţii dela vest: Am ză­dărnicit ataoul de noapte, pe care duşmanul l’a îndreptat în contra noastră la Berry-au-Bac.

Spre nordvest ' delà Verdun Francezii au aruncat eri înspre liniile noastre de luptă bombe, oari produceau gazuri galbine, tari ţi omorâ- toare. Intie Maaa ţi Mosela luptele continuă.

Ou ocazia unui atac pe care Francezii l-au îndreptat cu mari forţe In contra liniei noastre de luptă Meiaerex -Marcheville duşmanul a pă­truns într’o mică parte a poziţiilor noastre, dar l-am scos îndată de-acolo printr’un contra atac. Atacurile îndreptate în contra noastră pe cele­lalte k fronturi s’au izbit de rezistenţa poziţiilor noastre. Intre Combrèa şi St Mihiel au fost ieri numai lupte de artilerie. In pădurta dela Aillj am respins trei atacuri duşmane, după ce încer­cările duşmanului de a ne arunca în aer câteva punote n’au succes. Atacul, pe care Francezii l-au îndreptat în contra noastră pe ambele la­turi ale soielei Easey-Flirey, parte l-am zâdăr* nicit, — şi anume cel dat spre ost dela această şosea, parte a trecut în lupta cu baioneta, din care noi am eşit învingători. In Boia-do Prêtre n’au foit lupte. In Voegi a dat greş «şirea, pe care Francezii au îndrtptat'o in contra lo­calităţii Schnopfenriethkopf, spre sad-vest dela Melztralt.

Pe câmpul de operaţii dela ost: La ost afttuţia e nesehmbată.

Berlin 16 April. — Buletinul oficial al marelui c.rtier general german e pentru azi următorul:

Pe câmpul <]• ot<eraţii dela vest: La lupta de ai tilerio, caru b’b dat eri în fa(a Ostandei şi a Niouportului au luat parte şi câteva torpi­loare duşmane, al căror foc l'am amu|it insă îndată, Spre sud de la fit. Eloi am ocupat două «a** aruncându le in oier. Pe coasta sudică a înălţimii Loietto iarnş decurg lupte începând de azi noapte. Intre râurile Maas şi Mosola au fost numai lupte do artilerie. Francezii Incep a folosi într o măsură tot mai mare bomt>e, cari produo gazuri înocacioase, precum şi gloanţe'de puşsă explozibile. Aviatorii noştri au desvoltat iarâf o vie activitate po o vreme frumoasă, ae- ■ină. Piloţii duşmani au aruncat bombe asupra localităţilor, cnn se aflau în dosul poz ţiilor Boaiiru. Deaaemenea au bombardat iarăş Fran-

cezîi Freiburg ul, unde au omorit şi rănit mai mulţi civili şi mai cu seamă copii.

Pe câmpul de operaţii dela ost: La ostsituaţia e neschimbată. In luptele mai miei,cari s’au dat în zilele din' urma la Kalvarja,am prins IC 40 de Ruşi şi am capturat 7 mi­tralieze.

Berlin 18 April. — Buletinul oficial al marelui cartier general german e pentru azi următorul:

Pe câmpul de operaţii dela vest: Spre sud-ost dela Ypern EngU zii au pătruns eri seara în poziţiile noastre din apropierea nemijlocită a canalului bombardându-le cu exploaibile, dar i-am respins imediat printr’un contra-atac. In Champagne decurge încă lupta; aici Francezii au'aruncat alaltaeri in aer un tjanşeu de lângă o poziţie, pe care o ocupasem noi, nu şi-au câş­tigat prin aceasta nici un avantaj însă. Intre râurile Maas şi Mosela s'au dat numai lupte de artilerie. In Vosgi, spre Budost dela Stossweisr, am ocupat o poziţie^duşmană împinsă prea îna­inte. Spre Budvest dela Metieralt a trebuit să ne retragem avnntposturile din faţa puterii co­vârşitoare duşmane.

Pe câmpul de operaţii dela ost: La ost situaţiunea e neschimbată.

Spaima Ruşilor. 5oI>Io(ofenentttl Victor Jinsn.

Cine este sublocotenentul Victor Rusu?

Ziarele din Viena şi Buda estn ne adua amănunte foarte intoresente cu privire In faptele eroice — aproape legendare, — po care loa să­vârşit comandantul unei oeto de glota^i români dela începutul războiului încoace şi până azi în numeroase lupte crâncene din Cnrpaţi, Galiţia şl Buco/’na. Cel ce a săvîrşit cu gletnşii sfti a- coate fapto do vitejie, unice in felul lor, este fos­tul căpitan a?Uv tn armata austro ungară Victor Rusu, astăzi sublocotenent de glotaşi, decorat cu medalia de aur ptutru vitejie.

Absolvent al academioi militare, înfiinţate încă pe timpul Măriei Tcrosia, Victor Rusu îşi f&cuso o admirabilă pozijie fn armată, ajungând aghiotant al şefului do statmajor austro-ungar dinaintea baronului Konrnd von Iloctzendord. îna­inte de a ajunge Insă acolo a colindat Bosnia şi Hcrţegovina şi Serbia orgnnizând temutul ser­viciu de spionaj al bandelor sârbeşti ce neliniş­

teau populaţiunea paşnică din cele două provincii pe atunci numai ocupate de Austro Ungaria. D* multe ori s’a abătut şi prin Mun'enegru şi’ in toate părţile a dat dovada unui admirabil sânge rece, unui sp'rit pătrunzător ş! bun cunoscător de oameni. Aztăzi numără aproximativ 50 ani.

Demisionând d'n motive necunoscute din armată, a intrat în presă şi a lucrat multă rreme tn redacta organului pardiiului naţio­nal român din Budapesta, .Lupta“ , colaborând regulat la „Reichspost“, la organul socialiştilor creştini din Viem şi la »Danzers Armee Zei- tunge. A venit apoi în România, unde a luat parte ca ziarist la mai multe manevre, publicând în gazetele din Austria câteva articole cu bune aprecieri cu grivire la calităţile şi defectele ar­matei române, In timpul din urmă avea o baia de piatră lângă T.-Severin — când veni ştirea despre sbu:nirea răsboiului. Victor Rusu de/i nu nai figurează în cadrele armatei austro-ungare, a alergat imediat aă-şi apere ţara. S’a prezentat voluntar, I s’a dat rangul de sergent major şl a primit comanda unei compănii de cercetaşi com- pu*ă din glota$i rdmâni aleşi de el din ţinutul Solnoc-Dobâca şi Năsăud, cu care a operat aşa- zicând desfăcut de colelalto trupe. In Bucovina, şl tn Galiţia, ienlungul Carpaţilor se povestea# lucruri minunate despre această mână de eroi— şi Ruşii au pus preţ do 25 000 do ruble pe capul comandantului, do caro vreau să se scape cu orice pttţ.

Rusu îşi alege o sută de volnici.După co izbucneşte războiul mondial

Rusu roîntrft tn armata austro ungarl cu rangul; do simplu soldat şi primoşte imtxliat o misiune deosebitâ precum şi şarja do ecrgent-major, ool mai înalt rang, co so poate da Intre aatfol do împrejurări. înainte do a-şi Inscpo lucrarea vi­teazul român are o singură cerere, care I a’a îm­plinit cu plăcere: anumo ca să-şi pontă alege singur oamenii, cari aveau să-i fio totul: tovarăşi, cămara*!, fraţi subalterni şi fii. îşi nlego apoi 6 sută do soldaţi români tot unul şi unul. Partea coa mai mnro din aceştia sunt de origine din comitatul romănosc 8zolnok-Dobâca (şi nu cum sjrie »grojit« ziarul mnghtar „A* Uj*iig“ , că ar fi din comitatul unguresc do po pustă Siolnok). E interesant să amintim aci, că Rusu îşi alesoso camcni dintre gîotaşl, oameni cu fa­milie, toţi Intre 3G— 42 do ani. Alcgându-şi oa­menii ao pune apoi po Iu îtu purtândul din exer­ciţii în exerciţii şi fncându-Ie o adevărată creş­tere militărească.

Noi suntem Români destui — Când de piept cu noi s'apucă Aibă-l Ceru 'n tnila luiJ

George Coşbac.

„Vivat, V la ic u !...“— Maşina aia de sburat? — o

prostie cu coarne!u, a z :s Mihailă Ne­grea, când a auzit de încercările oame­nilor de a sbura, ca pasările, prin văz­duh „Ia, o jucărie! nimic mai mult*! Cine naiba te pune b5 te iai cu Dum­nezeu de piept, prin n or i? ! Nu-i făcut oznu să sboare — şi pace! Mai bine dai bânu pe alte lucruri, decât să-l arunci tn vân t!“

Când a auzit că şi-au „rupt gâtu“ n e -o câţiva, cari au vrut s5 ’ncerce eborul a râs Mihailă Negrea şi-a zis: „O prostie! Prostie gogonată zău! Ce spuneam eu? Iacă. gboară şi omu’ — Mreacu’ de el!*

Mai flpoi Insă s’a întors şt Negrea, cum B6 'ntoarce moara de vânt — după bătaia vântului. Ba, mai mult, s’a dus la Blaj, după ce şi-a adunat bani din greu, pe „câmpul libertăţii“ , când a sburat Vlaicu al nostru, şi el a fost unul din ţăranii români, care d strigat mai tare: „ Vivaaat, Vlaicu“ , şi l-a purtat pe umeri, în vflzul tuturora.

Acum sta Mihailă Negrea lungit pe câmpul de luptă din Galiţia şi sân­gele îi gâlgăia din rana adâncă. II ni­merise un glonţ rusesc în piept

Ce-’or face tovarăşii lu i : Dumitru şi V asile, din satu lor. Oare au ajuns ei p j coama de deal, unde li s’a dat porunca să ajungă?

Adineaori trimisese Negrea o scri- sorică acasă, la ai săi: rSânt sănătos şi bine, care sănătate v ’-o dorpsc ®i D-Voastră. Ne batem ca leii . . u

Apasă mâna pe rană, Toate-s în

zadar. Sângele curge şiroaie. „Sanitoţii“ nu se arată. Undo să fie ?

Al naibii lucru — să mori tu toc­mai la ’ncepuful războiului!

Aude el cum durduio tunurile încă câtăva vreme — mai apoi se Iasă o tăcere ca’n groapă. . . .

Semn rău!— „Doam ne“ , gândeşte Mihailă

Negria, numai de s’ar gâtă războiu ăBta bine. Nu-i vorbă, ne batem, ai noştri,, vitejeşte — da’ rusu-i ■ câtă frunză şi iarbă!

Colea e Bucovina, cu fraţi de-ai noştri, colea — Basarabia“ — hei! n'a auzit Negrea cum s’a rugat un basara­bean de ăia, rănit! Nu mă ’mpu?car trate, că şi eu sânt de-al vostru!?

II apucă un cutremur prin tot tru­pul. ,C e s’a alege de neamu’ meu? Biet neam româneasc! Multe ai avut tu s$ înduri! *

-O să mă găsească „saniteţu?

Fag. 4f o a i a p o p o r u l u i

Cum Işi creşte sublocotenentul Rusu ostaşii? Intâiele lui vitejii

. A stfel — povesteşte Roda Roda — acest •viteaz comandant -ajunge până acolo, câ-ei obiş­nuise oamenii să umble desculţi pe la Crăcit n, pe un frig de 24 de grade fără să sa vaite oâ- tuş de puţin de frig. In s^urt timp apoi ajunge prin puterea şi influinţa ce o avea asupra oa­menilor sai să formeze din ei uu singur trup, al cărui suflet era dânsul. Intrengă această trupă era o nrnşinS, care se mişca după voinţa celui care o conducea, era încă o maşină ale cărei părţi îşi împlineau misiunea par’că dela sine fără se observe, că sunt conduse de energia de fer. a comandantului. Căci în detaşamentul lui Rusu a- proape nu sunt de loc subofiţeri: Fiecare lucra pe so.-oata lui dar fiecare simţia gândul şi voinţa coman lanţului dintr’o singură privire sau gest a ■acestuia.

Formându-şi astfel oamenii, Rusu îucepe seria minunatelor sale isprăvuri. In scurt timp ajunge cu adevărat spsima armatei ruse;ti, prin şirurile cărei face ia vagii groaznice. Cea mai plă­cută apucătură a acestei cote legenlare e atacul prin surprindere. Atât ziua căi şi noaptei.

Acemta bravă ceată a avut cu Ruşii două­zeci şi şapte de lupte; 21 dintre alo le-a dat prin surprind»ro atacându*l pe duşman pe neajteptato şi facându-1 să-ji piardă capul uşurând prin a- ceaila intr’o măsură de nepreţuit operaţiile ar­matei noastre. Incrodinţându-so apoi generali noş* trii do Borvijiilo eno.ma, pe cari genialul coman­dant romin Ir faco armatoii-au mai sporit trupu dându-i şi un mic detaşament do lunari, cAtova mitralieze (macini do împujenl) şi vro-o 2— tu­nuri. Trupa na ridlraoA ni toiul 1« doua auto do oameni. Acum în-’ep adevăratele minuni război­nice. Viteazul comnndant înccpo operaţiuniio Iui mari. Uui-u cu ai phi nimerea îtitotdeivuna acolo, unde dnşmanul nioi nu «o gAnden aft-l aflo.

Rusu zdrobeşte o armată rusească.

Atacând odată o armată mii mare rudenuc* •eub!o:otfnentul Rusu cu cei două suto de oa­meni omoară pnUunuto paUuzeci şi nouă doaol- daţi ruşi şi 33 do cai; răneşto 73-1 şi fnce pri- zinieri 156 do ostaşi duşmani. Afară do aceea le răpeşte Ruţilor o întreagă coloană de muniţii pro.',um şi opt tunuri!.,.

Trupa lui RU8u a perdut cu totul 80 do oameni în răniţi, bolnavi şi vreo câţiva morţi. Ar fi perdut şi mai puţini, dacă in prea marele

lui *el nu s ’ar fi aruncat în aventura de a a-taca cu o jumătate companie pafru companii ru­seşti ţinându-Ie în ioc pâng la uUimulAceasta intrepriadere a fost aproape peste pUte-î l i ” V » ™ » i . a J L .fost insă Singura perdere mai însemnată. pe care a avut o viteaza trupă şi şi această perdere a avut o numai pentru că a luptat în legătUră cu alte trupe. Cac. Rusu, când întra singurtă,numa, c» trupa, tai, nu avea perderi nf.i

Când Rusu îţi povesteşte despre isprăvile- rupei Im _ continuă corespondentul numitului

«ar - - te copleşeşte un sentiment curios, par’că ai auzi vorb;ndu-se despre faptele năzdravene ale voinicilor dm poveşti, ^oeste isprăvi sunt pildele ara seamăn «Ie viUjîei Intr’un răsboiu modern.

Rusu face alte două vitejii.' In 28 Decemvrie primeşte Rusu porunca de a uşura Ia Usvirki atacul diviziei Nr. 54 ne- Iiniştmdu-1 pe duşman. Rusu' i„8s 8’„ hotărât ^ iflprăven83n dânsul eu duşmanul, care se i m ­punea dm forţe covârşitoare; căci trebuie să se ?t«e, că erau acolo 3 - 4 batalioane de Infante­rie, 4 mitrailezo, două tunuri şi mai multe sotnii companii) de cazaci. Atacul prin .urprindere a

Iu. Rusu a succes Duşmanul a suferit pierderi simţitoare şi a trebuit să o ia Ia fuga. Astfel, Că divizia Nr. 54 n’a mai uvut nimic de luc.u!

Această coată căuta în totdeauna primej­dia. întotdeauna -e angnja la luptă cu forţ* superioare dufmano şi întotdeauna _ Je punea P° Îugă. ; . : .

Şi mni interuaantă paro a fi Insă lupta, po caro viteazul român cu mica sa ceată a a- Tut’o Ia Lopuşno. Aici Ruau trebuia «u explo­rez împrejurimile şi „* ftfl0 cu ori Co preţ pu­teri!«, duşmanului. A plecat drei din direcţia Ui.tHi-Putdla urcând munţii dintre Hcrhoment Şi- pot-Kamcrnle, munţi cari aveau o înilţ.'mo ceva peste 1000 do metri P0 coama munţilor a şi dat do vro-o 3— 4 detaşamente duşmane cari 80 C0,,lI)UI10au din 3 - 4 batalioane do infanterie,•1 tunuri ?i rrai multo mitrailcz». R uhu ;1 ntacă imediat po duşman în flnnc şi după o luptă vehementă do câteva oro problema era rezolvită: un batalion duşman a font nimicit iar celelalte au rupt’o Ia fugă.

_ Hămişagul sublocotenentului Rusu, când îl prinde pe Muscani.

Pe lângă însuşirea preţioasa a unui soldat <I«> a şta reco şi nopSadtor în faţa morţii, Insu-

Ni. 18

gAnde.jto N.grea mai departe. „Să mă t&nise de-a bu.-jilea, ca copii ăi m ici. . da _ n c&trău ? . . . Do se ’ntorc mus- cann . . . de-’or fi bătut po-ai noştri

Ii apucă unjunghiu. .S ă mă vadă mâiculiţa mea acuma. . . u

— Stă acuma cu faţa n su pe spate, fără să mai mişte.- orhii Iui) cari încep să-ni

d l 1 h P° ’nCGlU' ’ la cer> '« " ° " i de pe boite cerească. Braţele nu m-le mai poate ridica.

In r& Ă o iu ft ta " ‘ ’ ' ' n r DOi; r° ” anii’

o pasăre __ f a i e \ e a .Ka+ „ j mare şi frumoasă — o bat razele soarelui ek x i- • - nar’ră OQ ; uareiU1. — sboară liniştit — p arcă se 2ire ,,e , , _1 saude ş, larma _ cum le zice numai

F oat» P C ° r , ~ d3' a ;a ce,î5e el -Foaia Poporului“ că le zice aripilor

ălorn do po margini. — Vlaicu ! SboarS Vltucu prin nier, ca la B laj!

Mihailă Negrea, care o gata să moară, îşi ridică capul, cu O'ja de po urmă emăcitură, po caro mai eato în stare eă o facă. — Orcde că Vlaicu trăicifte — că ne a venit nouă, români­lor înfr’ajutor. — Prin braţele lui Ne­grea trecea puterea pentru cea din urmă dată. Se ridică puţin spre arătarea, spre minunea d n aier — arătarea sboară ca un vultur mare, liniştit, ca ’n po- vf?ti deschide Negrea gura pentru cea din urmă dată şi strigă: „Vivaaat, Vlaicu.'"1

Dar n’a fost strigăt — a fost nu­mai un gâlgăit de sânge — din gură. — Capul ti cade ’ndărăt.

Departe, departe s'aud „helicele“ aeroplanului, cum fac larmă, de par că ar fi un bondar, pe care l-ai prins în palme. . . yy(Prelucrare ih;p^ K. Kiti,.

fire, do care românii au dat doar cea mai etră - lucită dovadă In acest războiu, sublocotenentul Rum a căutat şi i-a succes să-şi facă soldaţii, ca să ş i ; valorizeze şi o . altă calitate preţioasă, propri» firii româneşti: spiritul do invenţie,

Astfel s’a întâmplat, că mica, dar viteaz* ceată a dat in localitatea Cadubestie de un d e ­taşament rusesc mii restrâns la număr. O besr- vând Ruşii apropierea soldaţilor noştri s’au re­tras cu toţii prin case şi ascunzători baricadân— du-se acolo. Era deci -evident, că Ruşii adăpos­tiţi prin case, ca in nişte cetăţui . nu puteau fi bătuţi decât numai scoşi fiind afară de-acoK

Sublocotenentul Rusu îşi batea acum ca ­pul cum va putea scoate pe Ruşi din ascun­zători. ■ < .

In timp ce comandantul şe gânder, deo­dată eso dintre rânduri un soldat, un româna# din comitatul Solnoc Dobâ?a $i •— dispare.

Peste puţn timp reapare apoi înşoţit dao ceată întreagă de. — Ruşii. Ii făcuse p d - zioneri! ;

. ~ ^i-ţi, cum ai putut fnce lucrul ăsta?il întreabă sublocotenentul plin de mirare pm soldat.

Cum să-l fac, răspunse acesta — inc'aşa Eu văzu3on, că o ceată mal mare do Ruşi, oscunseşe într’o casă. Mă apropiai deci tiptil de dânsa pâna sub un părete al oi. Atunci o Iuaî fuga în jurul casei, trăgând câte 2 — 3 focuri de puşcă po fie care fereastră. Ruşii credeau, că e o armată întreagă în jurul lor. Şi au per­dut dintr’o dată cu toţii capul ,• nu mai ştiau, ce să facă. Atunci eu prind a Io striga tn ^ara mare sâ ro predea, ,-ă sunt înconjuraţi de toate părţile do solinţi do-fi noştri. Muscalul aăracu- prost, el credo tot. Toţi şi-nu svârlit puştile po fereastră şl mi a au predat, ijîi iac’nşa i prifHei_

Cu timpul inima cetei sublocotenentului Rum a prlnR a so lăţi toi mai mult între Ruşî luând proporţii fantastice. Soldaţii ruşi nu-»i pu­teau .do Ioc esnlioa rum mica ceată de Român: lupta cu ntâta hotSrâro şi dispreţ do moarto. Ia superstiţia lor credeau, că viteazul român dim­preună cu roata lui «tătoau In legătură cu __diavolul Unde auziau numai, că ar fi Ru-rn, — fugeau mâncând pământul.

Odată primeşte viteazul sublocotenent po­runca so împrăştio garnizoana rusească a oră­şelului Kxţzman. Porunca a fost primită dimi­neaţa Ia 6 ore, Iar ponto un cian şi jumătate fu­geau Ruşii, do credeai, fă şi-au pierdnt minţii*. Atât do fără do veslo i-n prins atacul Româ­nilor, că bieţii soldaţi ruşi nici nu-şl puteau da seama din ce direcţie vino acest atac.

Tot astfel au pSţit’o InalnUa localităţii Zastovna din Bucovina do nord: Aici conoea- treazi Ruşii o armată dentul de respectabilă csra se compunoa din cel puţin 6 regimente de in­fanterie, mai multe despărţăminto de mitrnjlese, precum şi cAtova tunuri. Sublocotenentul Ra*u Insă atâta i a hărţuit şi dintr’o parte şi din aii*, că bieţii Ruşi nu -»o puteau orienta de loc. Na ştiau cât de mare o armata care-i atacă, Coniaa- dantul rusesc raportează superiorităţii sale ur- : mătoarile: »E imposibil, ca să înaintăm, pe;- i tru-că se semnalează ('in toate părţile putemîoe f trupe duşmane». Şi câni colo era numai ?nbl>- [' j- cotenentul Ruîu cu mija ceată de Români. j

Care-i taina biruinţelor lui Rusu. ISuccesele aceste se pot mulţămi numai cit- j

ciplinei de fer ce există în această ceatâ, precum i şi educaţiei militare deosebite, decare şi*a irapir- tăşit Rusu oamenii. Căci aceşti viteji par’că sr fi trăit in continuu in tabSră, par’că de cop- au fost obicinuiţi cu primejdiile morţii. Nu exiîîl piedeci pe care dânşii aă nu indrazneasci a 5 dela tura. Astfel un sergent din această ce»*» primeşte ordinul să taie nişte îngrădituri a

Nr. 18 W M A ' POPORULUI-------- —------------------------------------------------------------- -— -______:____________________ ___________ ■ .................. Jrftg. 5sârmă, pentru a deschide-calea spre Ruşt. Se p&rea insă că acest ordin e imposibil de execu­tat. deoarece Ruşii bănuind intenţia sublocote­nentului trimiteau încontinuu o ploaie de gloanţo spre cel loc. Sergentului însă nici ca i păşea.El pleacă liniştit taie sârmei şi se reîntoarce.

— Ce-ai simţit în ploaia aceea de gloan- .ţ«? îl întrebi tovarăşii.

— Zău nu era chiar lusru de glumă, dar .pentru aceea, dacă ar fi lipsă aş merge înc’o- dată, nu maş da îndărăpt...

Deasemenea te pun in uimire gândurile, ce le au aceşti simplii soldaţi despre cinstea sol­dăţească, Se întâmplase, că Ruşii conform obi­ceiului lor jefuiseră un oraş bucovineau aducând vro-o şase lăzi încărcate cu aur, argint şi alte

' .lucruri de preţ. Ceata Iul Ruau însă a dat peste transportul însoţit de o puternică trupă duşmană. Ruşii au fost bătuţi şi împrăştiaţi, iar comorile au ajuns în mânile vitezei cete care la rândul «i le-a trimis comandamentului absolut neatinse.Să se observe, oă această ceată era compusă

-din Români săraci lipiţi şi oameni cu familie grea năcăjiţi de nevoile traiului. Nici coman­dantul lor nu e de loc avut. Iar oontrol — nu era. Cu toate aceste n’a lipsit nimb, absolut ni- •mic din imenzele bogăţii. Un corejjwndent de •pe cânpul de luptă vorbind cu un soldat din această ceată şi-a exprimat mirarea asupra aces­tor concepţii do cinsto poldăţflatcă într’ndevăr nu tocmai do toate z lele. Ln ca soldatul a răspuns, -Întocmai, ca un şcolar ascultător:

— Noi suntem soldaţi, noi nu suntem tftlhnri. Asa no-n «put-o aceantn comandantul nostru şi aşa vrem b& fim...

Nu no vom mira deci că Ruşii au pus un premiu do pest« o mitn do mii do coroane po capul unui iwtfol do comandant. Lucru, po caro nici eroicul Hublocetonent nu l exploatează. Antici imputâiulu-i odată Rodn, cS do co oxpune aşa de* în primpjdiilo morţii, vit-vuul ofiţer român ii replici cu o modrftiio demnă do ori-c-are erou din istoria Romanilor. »Ei şi co o, daoă nm ni- mirrşto glonţul? Fii sigur că nu «‘a făcut prin oceania o gaură In cor*.

ştirile Săptămînii.Sibiiu, 22 Aprilio n,

Dela spitalul militar. — A murit ur­mătorii: loachtm «5ătnuiiă, infanterist la regi­mentul 8 de honvezi, din Oăpâlnaş, comitatul Carnş Bovrrin, do 32 nni, şi a fost intr ormAntat Marţi in 20 Aprilio n. la ora unu d. a. după ritul gteco-oriental; Infanicrintul Nicolau Gal- bttt, dela régime..tul 23 do honveii, din comi­tatul Alba inferioara, comuna Vurpăr, do 27 ani, şi n fo«t InmormântBt Marţi, tn 20 Aprilie n. la orele 2 d. a, după ritul greio-catolic; In­fanteristul loan Barcs din Brllnu, in Moravia, dela regim, 8 de infanterie, do 22 ani, şi a fost înmormântat Xlarţ în 20 Apnlio n. Ia orele 3 d. a. după ritul romano-catolic; infanteristul Petru Strődcr din Timişoara, dela regim. 23 de honvezi, de 42 ani, şi a fost Înmormântat Marţi In 20 Aprilie d. Ia orele 4 d. a. după ritul romano catolic; Nicolau Bcrkcllc, din Ma- ramuriş, infanterist in regimentul de honveii numărul 18, de 23 ani, şi a fost înmormântat, Miercuri 21 Aprilie n. la orele 2 d. a. după ri­tul romano-catolic; infanteristul francisc 3*11- szdros, dela regimentul de honvezi numărul 18, din comitatul Va?, de 22 ani, şi înmormântat Mercuri, la orele 4 d. a. după ritul romano- caiolic; fruntaşul Ste/an Morvái, dela regim, de honvtzi numărul 30, din comitatul Pesta, da 26 ani, şi a fost înmormântat Joi, la erele 3d. a» după ritul romano-catolic, toţi din' casa mortuară a spitalului de garnizoană diu loc.

Clubul Român din Viena a avut la Dumineca Tomii o convenire socială din cil* afară de ruoceasă. Sala tela „Magistrat* a foit

H ) H » r v t f f * . r * !

ticsită, colonia română, meseriaşii, militari răniţi |i din garnisioanâ, în frunte cu dl general ' Al. Lupu ţj dl Dr. Lazar Popovici, au petrecut in cel mai faniliar mod, o seară care va rămâneao amintire plăcută. Dl preşedinte Ilie Radu, ar- chivar la »Consulatul General Român« salută oaspeţii prin un dissura foarte frumos şi Ie mul­ţumeşte pentru aparinţa D-lor într’un număr atât de conziderat, precum şi pentru atenţiunea D-lor, care o au faţă d» societate etc. Predă apoi cu­vântul dlui prim-8ecrfctar Al S Iorga, care ţineo conferinţă (a 42-a) din domeniul industriei na­ţionale, vorbeşte despre şcoalele de industrie din Zakopane şi Câmpulung şi atrage atenţiunea asupra necesităţii înfiinţării astor fel de şcoli şi in Ardeal ţi Bănat arătând cum statul este da­tor a face aceasta. — Conferinţa de peste o oră a foBt ascultată "cu mare atenţie şi a stârnit mari mulţumiri.

Expune şî un "plan de învăţământ aco­modat împrejurărilor locale şi experinţelor mai noi făcute 1 pe ac?st teren în institute simulare apusene.

Fostol general bulgăr — prinţ rusesc.După cum se anunţă din Sofia, generalul bulgar Ratko Dimitrieff, care a trecut ca voluntar în armata rusească sc-rvlnd acolo cu acelaş rang, a fost ridicat do cătră Ţar h rangul’ de prinţ. Generalul Dimitrieff a fost comandantul oştirilor, cari au împresurat Przetnyslul.

Târgul de primSvarS din anul curent ho va ţinea In Sibiiu în modul următor: târgul de oi ln 26, 27 şi 28 Aprilie, târgul de vite cornute în 29 |i 30 Aprilio, târgul de cai în1 şi 2 Maiu, târgul do mărfuri in 3 Muiu. Ob- «ervaro: Tot meseriaşul şl comerciantul, cire vo- eşto a ţî detfaco mărfurile spre vftniaro la a- ceţt târjţ, e dator n-şl aduce cu sine certificatul dc meierio (confirm ordinaţiun:i miniitr-rialo de sub Nr. VIII. din unul 1001). Sibiiu, în 1H April’f* 1015 Magistralul orăşenesc.

Desminţlrea svonurilor de pace se­parată. »F.’ emdenblattc din Viena socrie, ci ziarele străine, dar mai lei cele fmneeze, au pu­blicat de câtv.» timp nişto svonuri de?pro pretin i>clo «orlnjo alo Auatro-Ungarîoi do a Încheiao pace speciala cu Rusia. Po nceasiă bizfi, aaeilo xisre fnc nişto comentarii eoiuaţionalo. Aceita tronuri. cari au fost desminţito do mai multa ori,

Concedierile pentru lacrăl câmpului.(Comunicat oficial). Insa tot se explică greşit dispoziţiile relativ la concedierile pentru lucrul eârapuluî. Se atrage de si din nou luarea amin ta, că pssta tot nu se aedrdă concedii soldaţilor, cari se află pe câmpul de lupta. Ori ce rugara în privinţa aceasta nu are rojt. Pentru lucrul câmpului pot obţine conjediu pe cel mult 14 zile numai astfel de soldaţi, cari de acasă sunt econemi, şi se află de prezent în afară defroa* tul de lupta la formaţiunile noii, la rozsrve oii in serviciu local Ia dtferte instituţ'urii. Aceştia ■pot obţine'conceidiu, dar numai dela comandan­tul lor, către care se poate al rea â sau direct soldatul sau prin organele administrative neamu­rile Iui mai apropiate, cu cari are afaceri econo­mice comune. Rugări ce se trimit ministrului m iau tot aşa de puţin în considerare, ca şi rugări ce se i-apoartă la concedierea trupelor aflătoara In frontul de luptă. ‘ 1

Tunul de 42 cent metri. Inginerul Dr. Seume, inventatorul şi construitorul tunului d«42 centimetri, a .ţinut zilele:acestea o prelegere în faţa mai multor ingineri, deşpre invenţia sa.; Eatb câteva interesante amănunte diri prelegsrea Seaume: Tunul întreg cântăreşte A 88.750 chilo- grame. Lungimea ţavei e de cinci metri. Greu­tatea glonţului este de 400 chilograme, lungim»* lui de 1 metru 25 cm. Părţile singuratice, din care se compune tunul, sunt tn număr de 172, pentru a căror transportare se cer 12 vagoane’ Fundamentul, unde se zideşte tunul, are adân­cime de opt metri. Oelatea L£ge a fost bombai» dată dela distanţă de 28 chilometri. Siguranţa do nimerire variază între 1 şi 3 metri. La prima

| tragere asupra numitei cetăţi au căzut 1700 sol­daţi, la a doua tragere 2800 soldaţi. B’au tras cu totul 5 gloanţe. Namurul şi Maubeug* âvl primit câte 2. Montaroa tunului dureasă 25— 26 do ceasuri; Îndreptarea sa, dupleo prin alte tu­nuri «'a stabilit distanţa, ţine-6 ore. Soldaţii d« serviciu, când so descarcă tunul, poartă chipiurl* apărătoare de urochi, ochi, gură‘ ţi na?, şi tr®- buo să atee întinşi pe burtă. Po un cerc d» patru chilometri, de câte ori se sloboade tunul, *o spsrg toate geamurilo edificiilor. O împuşaă- tură costă 11 mii de măroi- Tunul acesta. Ia care sorveso 260 de oameni, este Întreg submi­nat: ln cai de periool inginerul cnnducător e îndatorat s i srunce ln aer toată construcţiunea. ■sunt fără nici un temeiu.

Cu ce se hrăneşte armata.Boi, ce vor sluji drept hrană pentru armată, sunt auşi

în dosul frontului.

Pag. 6 fiOAIA TOPORULUI

Viaţa In submarin. Comandantul Han- ■en dela submarinul german U 16, care a dij-

'trus un respactabi num ir de vapoare engleze ş; franceze, a comunicat unui ziarist câteva impresi- nni din viaţa petrecută în submarin. Nervii omu- l»i a zîb comandantul numit, sunt puţi la grea Inceroare, Nu fiecine poate suporta viaţa din submarin. Dacă suntem în apropierea duşmaau- lui, sau dacă vremea nu e favorabilă, vasul se »cufundă in apă, Intrânsul domneşte tăcere de »ormânt; maşinăria electrică nu produce sgomqtj iar apa fiind un bun conducător de sunet, adese auzim cum trece d’asupra noastră cutare vapor. Aerul cald, cu mirosul de uleu, nu este tocmai plăcut. 8oIdaţti la început sunt cuprinşi de som­nolenţă, la care nu prea pot rezista. Foc nu so faoe, pentru a nu consuma ox genul. Zi de zi ttau ori yed câu opt ceasuri pe un loc strâmt, cu ocini la periscop, privind mereu cu încordare, pentru a surprinde prada.

Nr. 18

ECONOMIE %m

< Sfaturrife unui plugar luminat,

i D* C Sandu-AIde*.Oamenii eisluiau ta mijlocul drumului;

peste «Aura zile trebuiau să iaaă Ia w*eră.Un»l din ei aduse vorba despre preţui

friulai:— Nu ştiu, băieţi, dar Dinu «iui

MOitaru ia totdeauna preţ mai bun pe grâu o« »oi. Şi doar tot în ţarina noastră ii seamănă |i *1.

~ vorba — întrebi un moşneag —• frâul lui mai bun ca a] noitru?

— U aaitEi, bine de aia îl vinde ţi ei aai bine.

Dar de ce «I fie oare al lai mai fm- » 0* ea al nostru 1

— D e! De oe ?— O fi ştiind .1 ceva că nu de geaba a

uibiat Ia şcoală.— 8e vsde tresbnl

Oare ăl de vine 'ncoace nu i el ? __întrsbă un om din ciată, ducând câteva clips mâna stângă în chip de streaşină la ochi, spre * 'redea mai bine,‘ — Ba-i chiar elf — răspunwră câţiva.

Osmenii Ucură de-o c»m dată. Dar nu eră greu sa le înţelegi planul lor. Vroiau să ţină

lui Dinu şi să-I. totr.be despre ceeaee aveau ei pe suflet.

Feciorul Iui 8imion Mihuru se apropie da •>, 1» dete „bună vremea şi se opri puţin Ia ti :

— Ce mai vesto-poveste, flăcăi 7 întrabă el.— Ia punem şi noi ţara Ia cale, aci |D

«ujlocul drumului.Şi ţara umblă tot cu« ştie ea, hai?

— Aşa z iu !— Ba să ţi i]mi fu dreFt __ nfpoflU• ce vorbiau Rumânii ăştia până *a nu

Tem ta. •

— De ce moş Zamfirei— Vorbiau de grâul tiu. Vroiau ei ,ă

« ' a l C * ™ aU “ “ t° deaiM «“ * fruaos

— E fac fermeca - răspunse Dina râzâad~ Ba nu tău, flră glumă: de ce?

^ u*> one ştie *e taini __Dinu. V ’sş desluşi aci pe loc, dar n’am

•*mă r*pez p in i u o e o ra i■ « . - ă* dc mai poate răbda grâul vte-o zi două Dar dacă vreţi să mergeţi «u mine, vă ,pUn Oamenu să sfătuită ain ochi ,i câţiTa ^ lEureptară cu Dinu înspre ţarină. Codaşii

lituJHi .’Ectpu s a zâmbi pe supt mustaţă, f i -

ci se

eând pe şireţii, şi o Intră în spre cârciumă, zicându-şi:

— Ducă-se e i! Noi facem tot cum azm apucat din bătrâni 1

Când ajunseră la ogorul lui, Dinu Mili- taru se opri şi tntră In grâu. Lva lanul pieziş şi merse «a la o zvârlitură de băţ. Apoi stătu în loc şi se uită împrejur. Holda aurie, unduia uşor în strălucirea acelei zile de sărbătoare şi spioele mari bine Încărcate de boabe, ss plecau, se îndoiau şi iar se ridicau mlădioase, ea şi cum iar fi spus „bine-ai venit! Bine-ai venit, stă* pânei!“ Dinu rupse câteva spice şi veni apoi cu ele Ia capul Incului:

— Ce ziceţi ?— Minune de grâu!—- Aşa grâu mai înţeleg şi e tî— Ştiţi voi de ce e grâul meu mai frn-

mos? — întrebă Dinu.— Ştim dacă n'ei spune! — răspunseră

câţiva,— Mai întâi — urmă feciorul lui Bimion

Militant — pentru că eu fac arătură mai adâncă de cât voi. A l doilea, pentru că eu aduo şi ’mprăţtiu bălegar pc câmp. Şi al treilea pentru că aleg sămânţa,

— Ei, asta-i a»ta! Cum o alegi 1 — Iată cum.

Şi Dinu se apropie de holda ce veniă cap în cap cu holda lui:

— Frumnjel grâu şi ista, dar prea ar« multă pălămidă şi secară,

— Da unde am avut eu timp să viu să plivesc şi Bă iăcăresc?

— Aşa o fi, neiefi Radule — zise Dinu Militaru — dar dacS apucă de s» 'ncuibează odată buruiana rea 'ntr’un loc, anevoe o stârpeşti.

Spunând aşa, el întră în lan şi c alese câteva apiăo mal mari, cu cari veni la oameni.

— Uite şi colea ’n marne vre-o două spice frumoase! — zise stăpânul vgorului.

— Le-am vfzut eu, dar n'am vrut să Ie iau — rXspunss Dinu.

— Păi ds ce, măi nepoate, că * destul dc frumos se!

— Iacă de ce, neică Ridule: Firele car* cresc mai la margine, au mal multă lumină, po’ tfl şi mai multă hrană şi nu e de mirare daci» găsim printro ele unele cu spic® mai fru­moase. Inlăuntrul lanului toato au avut pnrte de tot atâla lumină, de tot atâta umezeală, do tot Mâţa hrană. Dacă dar Inlăuntrul lanului se gâse.«c spice şi mai frumoaso, asta e semn că se U*g din boabe mai rodnice şi pe ile pun ochii.Dar nu mă uit numai Ia spic M i uit la toată tufa da grâu dela care vreau să-I rup, să văz dacă e bine înfrăţită. Dacă nu e bine înfrăţiţi, nu rup epice din ea. Dacă are prea mulţi fraţi, far nu iau spice din ea, pentru că nu toţi fraţii cresc «dată ci pe rând, aşa că Ia vremea sece nşului o să am un spic-două bune şi încolo nişte lăcuste de spice. Dacă Insă tufa are trei- patru fraţi, toţi cim do o potrivă, atunci rup din ea spieeb ce mi-au îndreptat băgarea de seamă asupa lor. Se înţelege că nu rup spicele de cât când s'au copt.

— Până aici am înţeles tot. De a!d I«- colo, ce mai faci?

— Stai, cumetre, câ-ţi spun acum.Dinu Îşi răsuci o ţigare, o aprinse, trase

două fumuri din <a ş! apoi urmă:— Să zicem că mi am alee spicele pe cari

Ic-am găsit eu mai frumoase. Viu cu de acasă şi întind pe prispă o veUnţ?, apoi tai cu foar- fccile vârful şi cotorul fiecărui spic.

— Da de ce ? — se grăbi să întrebe un moşneag.

Va urma

La ce cinste a ajuns cucuruzul.

Cucuruzul (păpuşoiul; a făcut un paM înainte pe cale şî dacă. încă nu a fost pus p ® ac;iaşi treaptă cu grâul şl celelalte cereale şi l e ­guminoase, pe cari omenirea le caută astăzi, c a P^ţul aurului, el a câştigat: totuşi un loJ dm cinste in stima publicului.

Era mtr’adevăr o vreme şi nu tocmai î n ­depărtata. nu e poate nici un an de când p o ­rumbul era ţinut de unele popoare, ca o t ira n i nedemnă de un om civilizat, iar acei cari ^raneau cu făina Iui erau botezaţi cu dispreţ de „mămăligari“ . Porumbul era bun cel m u lt pentru hrana animalelor, pentru scoaterea a lc o o - lunlor industriale şi atât de mare era desconrf- derarea Iui în oâ» era pus mai pe jos d i câ t însuşi cartoful, care conţine totuşi mai puţin nu­treţ decât dânsul.

Şi faptul se petrecea nu numai în Ger­mania şi în alte ţări, dar chiar şi In România, unde” porumbul este hrana ţăranului şi doar, 1* zile man şl ca o Întâmplare a gustului, etoma- chunle răsfăţate poftesc mămăliga f...

Şi deodată, ca prin farmec, porumbul sa tnslţă ,n stimă mare şt de unde până Ieri, n o era bun de cât pentru prăsirea animalelor, e l devine obiect de ceartă şi neînţelegere pentru lumea întreagă.

Popoarele cari ’1 dispreţuim, până în mo­mentul din urm». încep astăzi să’l cinstească şî să’i descopere calităţi, pe cari mai înainte nu U vedeau.

Bietul porumb, atât de defăimat este ri­dicat la rangul grâului şi pe biletele de tramvaî din Viena şi alto mari oraşe, încep să se tipă­rească reţefe pentru fabrlcaţlunca m ăm ălig i transformată de nooeeităţile timpului în „polonia“ "(nume it&Lonosc dfit ei.

Iar pentru ca cinstirea Iul să fie oomplectă fl cu atât mai strălucită, porumbul îşi faoe a- pariţi sub formă do mălaiu şi de mămăligă, în casele colo mai aristrocrate şi în birturile cel» mai «Jeganto di centrul Europei şi preţul său, po^pisţţ se urcă, Intr’un mod următor;

Do Ia 100— 1200 ooronno vagonul orop­situl porumb treco Ia 1500, pentru n ajunge, însă de sstă toamnă la 2000 cor. şi el nu se* opreşte aici. Astăzi un vagon do porumb s» vinde cu 3500 până la 3700 cor., — cifră fa­buloasă pentru un aliment bun numai etnlru . Valachi“ , ori pentru dobitoace — şl tendinţa, de urcare a preţurilor do vânzare se păstrează.

Iar In vremea aceasta cmămăligarîi», mân­cătorii aceştia de mămăligi, se sperie, Dacă po-; rumbul este atât de căutat, nu v,or avea ei în­şişi cu ce să se hrănească şi atunci „mămăli- garii“ încep să se agite.

Dar nu e numai cinstirea şi înălţarea po­rumbului la un rang co n'a ocupat nieiodată. E . şi răzbunarea Iul, la caro azistăm astăzi şi nici­odată cineva nu şi-a podepsit adversarii, cu mal m ită cruzime, ca porumbul.

Adevărul e că şi rabdă de ;mult. Sunt veacuri de când porumbul duce in spate dis­preţul şi defăimarea pentru binele ce făcea o- menirei «i pentm aceasta bârfire, el tncjpe mai întâiu prin a se arata la mesele celor cari l’au ponegrit mai mult.

Apoi se mai rasbună prin colosala urcare de preţuri, pe care o Impune defăimătorilor săL.

E cea mai teribili răzbunare ce a putut-o ■ vreodată visa un suflet răutăcioş şi văsând as­tăzi pe acea a porumbului, am putea presupune,. că şi cerealele au un suflet. 8 — /,

Redactor responsabil: Dr. loan Broşa. Pentru editură responzabil: loan Hertş.

Tiparul: .Tipografia Poporalul n

Nr 18 t fö A lA PQÜORULU? Pag. 7

î i . M . 3 5 7 4 /1 9 1 5

Pubiicatiune.In ‘înţelesul recercării coman

■dei glotaşilor reg. UDg. clin reg. 23 • <îe aici, se p u b li:ă urm stoareli:

Toţi glotaşii, cari locuiesc aici işi aparţin la grupa A . şi B . păii& înelueive anul 1975, cari au fost în­rolaţi la servieiu activ in cursul răs bolului şi au fost concediaţi din oare­care pricină, dar pâna acum nu au fost priviţi ca superarbitraţi, au sa ee anunţe cât mai ou grabă posibil la comanda de aici a reg. ung. regesc 2 3 do glotsşi, strada Honterus Nr. 17 ele. II.

Nigyezeben, 30 Martie 1915 Magistratul

Publicaţiune.Comuns Alczina arândenză la 2

Maiu anul aaasta, dup& ameaii la orele 2, prin licitaţie, ce se vc ţ>m n, păşunea comunală de 80 jugăre. pe anul 1915.

Se ponto folosi îndatfi.Cine Vrea să ştie mai multe, si se

adreseze la primiria comunală.Alczina 17 April 1915.

Primăria comunală •

Ciapă roşie.pentru mAncrre fonrto ieftini «c gîţ «pţto IrcS pflnK mai avem la I V I o - r i t z W e l s B NaRyssebcn <SIbliu) Salzgassc 37.

£udoVic imnezcroitor dc bărbaţi

SIBIIU, slrada Cisnădiei Nr. 12recomandă p. t. publicului

cele mal noue sto fe de toam nă şi iarnă în m are

— asortim ent. —

Noutăţilesosite chiar acum, pentru lialne d e bărbaţi stofe in d igen e din cari se execută după măsură cele mai moderne vestminte pre­cum : Sacko, Jaquete şi hai­n e de salon, cu preţuri foarte moderate.

D eosebită atenţiune merită noutăţile' de stofe pentru pardisiuri şi .R a g la m “, cari se află totdeauna in deposit bogat.

Asupra reverenzilor con­fecţionate In atelierul meu, îmi per? mit a atrage deosebita atenţiune a On. domni preoţi şi teologi ab­solvenţi. — In cazuri de ur* genţuconfecţJonex un rtlnd com plet de linlnc în tim p de 24 ore. — Uniforme pentru voluntari, cum şi tot felul dearticl! de uniformă, după prescripţie cro- itura cea mai nouă.

= Berea albă şi neagră din =Bereria delaT rei-Stejari"... în S IB IIU

este foarte buna si gustoasă!« ■ W B B

Această" bere e căutată şi se bea cu plă­cere de toţi cari o cunosc atât la oraşe cât şi la sate

121

r ~ T 7 ^f a - x

Lr T'V*.n

: * v ‘

Că l<- *•n c r . : J îI jai Ir • J *4?i •;* .V •- iwai \pârâf'.rii Jt* lnm u!|R>c • * mereu ■

m

Ţkitlirsr ds •:c a r « !8 r !o , şi cof«rfcr»a

1 O R S N D T G . & T E I R I W .] Telelőn 113 ( u r i ' . i l o a r t f c o - c l o - i » c ă b v i î e t M r l i c r r ) TV.eiaa 313I C > C i' *Q 31 J — - - ----- ,

Slradn ClsnSdid 45 - S I B I I U - H eM ouerQ a^ 45 1

‘2089

Vinuri se pot căpătadin. anul 1013, cu 80 fii. litm la i Andreas Müller-Kiss-Salyk. J

Petrol de salon jin bnrclo. 100 chilogramo cu 73 cor. jUleiul Kamer (Kaiserocl), 100 eh lo- .ţţrnmo cu 75 cor, so cnpătfc In Fra* j

Publicaţiune. I . ţ»l Kroner Sibiiu BabnKa#ao Nr. 9. j

Ii^-ag-uia toart* b o ^ s! l* »>iiroU fer,tiu ţHt. v.-'.lirfţ, TJUint,

; t , ^ » o î n j . p o*« ‘ ii-»: fi -

fi

te' îl Î-ţ!

4 it» a r v l o o l * d ! j ' V I m i f r r t * CV« I c ni*’ rt’ odfrA'e C u ­r e ! « <3* c*=- j3 r«?l» d* c»ihmi I o S g-ot, S h ; (*Âr.-f>W/ g

_______ ir ' í‘.;vo«<i• .,KU o « » " « n i » » ţi r » p » r » t u f » (Of »• t i r c t i l i

- l l « ts . ir o r m u r t . ta c e r « r * , M tr im it f r » » . -». j »» Ci,s.ianrt* yrt» p..má M ►»cvn«!.«i M-rtî <Svpo«.il da h am u ri p«»t!ru t « l »o iu H l* RÍ t.vtc i t f i i r .s p^r.ff Ic Cv!e nun’ fin«:, c o p a r i - Şî . tv>*>,rc ( i o h s r t ) r t« coi »ri m t e r « d c

Comuna Orlnt dă în arAndă din nifinB liberă dreptul do a pâaunh cu f>C0 oi in muntolo »Htrflinb*« şi dreptul de n folosi o etiină tot acolo.

Informaţiuni mni do aproape .»o dau In primiria c.munnln.

Orlat, la 15 April 1915.Prlmarla comunal».

>091

Anunţ!

d e

■ Şub»cnMil nduo lrt cunoştinţa pu­blică, cS am 73 jugiro do pnmfint coma^sat pentru pa.iuno şi ooa«it — în hotarul B e l i g B t n c i ' f c UngX Cin cui marc, — doritorii po po» adresă divndreptnl la l o h a n n S c h O P B C h O P , înv. pen». In S i i r k i i n y — Şercain, eau la I o h d n n T h e l l In Sellgstadt Nr 11. Piişunea c?to acomo<lată pentru vito şi oi.

Ou stimii: Iohann Schorscher.

Teodor V. Borza jPreţul SO bani. (Se pot procură deli .. j

Admlnlslrajla / i Foaia Poporului [ jy j

w ^ 3esa»scsan aK 3«W B m B fe .'»

Un morarbon $i cinstit este căutat pen­tru o m o a r ă , o u a p ăIn aproj>icrc do S i l > i i u . Sii so întrebo la administraţia »Foii Po­porului «.

Noutate SenzaţionalălOchiane de războiu “ Ideal,,construite cu cele mal bune şl mal fine llnf! o p t fc i .

El coosU clin 1 6 i n s t r u m e n t e o p t l c c tinito U un loc, cari no-pit <li*f»cc 1(1« ‘ ţi n pârţlp I r cointitntirc, a«a !nc.U ne po»to porta

n?0f Vohiam rX% !U boin „Idral“ *e po»t* folosi In uimitoarele frlnri; caB Wnodn pentru tnristi, pentro t>» ni, potrifit pentru nricc orlmi ca oglmflă

pentru cerretarca ochiului, a gituln» fi a naiului, ca mtr.roacop pentru exa­minare» cc’or mal mi i fiinţ« ctc., ra rorap« co funcţ^nc^a prrfcct c» o- (•helad e» hipi măritoare pentru orlrre expcnmrnte, mai depatt«ţ ca aparat Rtoneoscopir prntiD panoramf, rmogratll etc, lnsltr|it o uo aparat, ^ ro Pnn multilateralitatea Intri hii^nţarii lui, nti rfto întrecut Inc* p&nâ a/.i ilo alt a- pant optic. ,|

Preţul d im preu n ă cu d c ic r ic r e a Iul» c# tc 3 Cor# 3 Ducâţi costă 8 Cor.

Su poato (ump&ra iu rambi rnă din pr&vîli* do pontifi*

M. Swoboda, W len I I 1/2, Hiessgase 13—348

W

M O B IL E lucrate solid şi conştienţlos . . .

se pot comanda la

EMIL PETRUŢIUFabrică dc mobile

I

S IB IIU — NAGYSZEBEN, ÎĂTĂTĂTĂ1 str. Sării 37

Specialisl în:MOBILE DE TOT FELUL

peniru imzri nou căsătoriţi, mobilări dc hoteluri, vile, insiitule, ca­

fenele şi resiaurafiuni= Telefon Nr. 47 = cu legătură in comitatul întreg

Atelier propriu ^e tapiserieSe lucrează după planuri artistice

o o

i S â îiu n u l d l apte de c r i n S t 6 C K 6 n p i C r űf ^ ‘ i't l ’ ,rQ Tifinn &. C o ., re ich e n a C ibc

! : r n : sî ÎL !•••■ '• “ * r' 7 “*e‘ ,;e-, Pfemist de mai multtorll Flti

>- - ir. » U ie cn !ga»e.

in milion ţoale pentru caiâ cor. 3-90 g g "» S ?g % 5---------— runtă de y*înapoi. Aceste toate sm t dîa 11 . ln (o a r te C»WBruma, d e c i d e o s e b it d e d n ra D U i^ ^ soa caf. *»

_ ; 1 n e a p â ra t d e t lp s i eeouăi, dr»p*nl fi «•L g i ţi 140 cm. de Ut, li o r i B P»t

numii » « t r a puţin n a p pe I t o ş l s o n t d e o ra lfl* fecor. 3 - » p . b i o a . U « i* .în d o i ţ i şi se mu pot d e U j £ . r r o c p in i cirf «(alUii»da îi «3« jo. alin«»X DBcată ţol de i a « ! pentr» cal costa n « * « . • ^3 ............... ;; ’ ’ „ • " ‘ „

Negura vâniătOTie cu riabursi p r i n ^ , q _ J 4 8M . S W O B O D A W l e n , 111 /2 , H i e s s g a s s e 13

Pag. 8f o a ia p o b q r u l u i

Nr. IS

c re d it d in D o m b o s.

' Membrii de credit dl„ Domb„ ş. Pri„ ,D virtn(ea £

a I i i - a adunare generala ord inara ,^ « t i» . . . sala jcoalei *r.-«r. din loc la 2 Maja st. n. 1915 1« „rele 2 * V

Obiectele: i . î

i S ^ r t ^ : r S f ilantuz - ' f* ^ - ^ 4 •*™gW4rei i; v3. Eventuale propuneri, i i ,

■ ! '■ - : s Direcţiunea.

Contul Bilanţ la 31 Decemvrie 1914.— ~ " * « • * ■ * " » ■ 1914 iv , decem bar h6 3 J ‘ p i ,

----- ------------ -----------r=—-------------------- ------ Pâalv« — Teher

Casa* fn numărar. — Pénztár készlet Împrumuturi. — Kölcsönök Mobiliar. — Felszerelés . . .8pesc do fondare. — Alapítási* k ö l t s é k ! Interese restante. - Hátr.lékos kamatok Uvote restante. - Hátralékos üzletrészek .

K f

6.92 32-288 52

265.28 267 85

1-000 .02 6 u .—

33-888.69

83 crote 4 20 k V - Üzletrészek . . . íondu l do rozervö — Tartalék alap . . I Uppuneri spro fructificaro. — Betétek Keescont. — Visizleszámitohía ínteraso transitoaro «nticipate. — Átmeneti ka­

matok • . , . .I rofit curat. — Tiszta nyereség . .

Debit - KiadásokContul Profit şi Perdere.

Nyereség és vesteség számla.

K I

1-660.— 840.10

10*628.68- 20 2 9 8 ___

180 52 281 .4-1

13 -888 -69 -

Oredlt — Bevételek

Interese după depuneri — Botéti kamatok .| int. după reescont. — Visszleszémítolási ktmmtol Bptşe do administrare. — Kezelési költség k .

,Kemunera^e. — Tiszteletdij . . . ; .-Da^ d.reeta, aruno comunal, comitátens,' etc 1 0 / 0 dare după mtcrele depunerilor. -

oetétj kamat rtdé . . . .Amortizflri. — Leírások . .Porto-poBtal. — porto;Profit curat. — Ti?z*á nyereség . .

1 0 %

K f

654-95 1-541.64

131 62 216.— 196.48

C6.50 I 100 50 I 24 06 !

281 41 1

Interese ţi proviziuni. — Kamatok és jutalékok 3*214.16

3214.16

Domboş, Iá 31 Decemvrie 19 1 4 .

Direcţiunea:lo a n S ch iau , m. p.

prefedinte — iloök.

3-214.16

Dombos, 1914. évi december hé 31-én.

A z i g a z g a t ó s á g :

lo a n D rá g h ic iu , m . p .contabil — könjrvdöv v - --- »WUJ »CiU

^Nlcolae Drâghlciu. m. p. Niculae Husari, m. p. George Neogosi, m. p.

Alulírott bizottsácr jalen 0001111 Prezent ţ* 1*am aflat In consonanţă cu registrele „Insoţirei“ .o sz m < -at megvizsgáltuk és a szövetkezet könyveivel összhangzéknak találtuk:

Domboş, Ia 1 4 Martie 1 9 1 5 .Dombos, 1915. évi március hó 14-én.