Timp de peste un secol, Anglia

a luptat pentru consolidarea

~i miirirea posesiunilor sale

in Franta ~i chiar ~i-a revendi-

cat pretentiile la tronul

Frantei. lnsii, in ciuda unor

victorii spectaculoase, efor-

turile Angliei s-au dovedit

zadarnice.

~ ZbaiUl de a suta de ani dintre Anglia ~iFranta a durat din 1337 pan;l in 1453.

cesta nu a fast de fapt un singurr;lzbai, ci a serie de canflicte intrerupte deperiaade lungi de pace. Principala sa cauz;l,dac;l privim in urm;l la cucerirea narmand;ldin 1066, era faptul c;l regele Angliei era ~iunul dintre cei mai rnari n:obili ai Frantei, can-

sabie lata

~ ,"..,,",i', "-0

~

~

.jl~j O Prima batalie a fast data la Sluys, inFlandra, in 1 340. Scapul flatelar militaremedievale era aprapierea de inamic ~ilegarea carabiilar unele de altele, farmandastfel a platfarma pe care sa se poata lupta.

suli,3

ril~ij'~i"~!!'1

"

~

troland teritorii Intinse din interiorul acesteia.Regii francezi au privit aceasta situatie ca peo amenintare ~i au Incercat sa reduca din pro-prietatile monarhului englez. Din acest punctde vedere, Razboiul de o suta de anireprezenta etapa finala a unui conflict cedurase deja peste 300 de ani.

Izbucnirea razboiuluicand Edward al lll-lea a devenit rege alAngliei, principala sa proprietate din Frantaera ducatul de Aquitaine din sud-vest.

ghioaca

I '

:" O Arme folosite deluptatori cu arbaleta, arca~i~i oameni in armuri, inclu-siv rapidul arc alungit.

Nelntelegerile asupra acestuia ~i faptul cafrancezii li sprijineau pe du~manii scotieni ailui Edward, au dus la izbucnirea unui razboila care Edward probabil se a~tepta. Aces~ erao figura militara, avand alaturi o aristocratienelini~tita pe care o tinea ocupaia cu aventuristraine incitante.

Razboiul le-a oferit englezilor posibilitateade a jefui ~i de a-~i Insu~i averi In urma ras-cumpararii prizonierilor de rang malt; de faptmulte campanii engleze~ti pareau expeditii dejafuri m timpul carora zone Intinse ale Franteierau devastate. Din fericire pentru englezi,toate invaziile se Indreptau m aceea~i directie,iar razboiul a avut loc doar pe teritoriu francez,din pricina unei victorii navale la Sluys (1340)ce i-a oferit Angliei controlul asupra CanaluluiManecii pentru rnai mult de 30 de ani.

Preten~ie la tronLa Inceputul conflictului, Edward al lII-lea aridicat miza prin pretentia la tronul Frantei,bazandu-se pe faptul ca mama sa fusese fiicaunui rege francez, Filip cel Drept, In timp ceFilip al VI-lea era doar descendent al frateluimai tanar al acelui rege. Ca replica, avocatii

~ francezi au declarat ca dreptul la tron nu~ putea fi asigurat de o femeie.

O Regele francez Carol alV-Iea, la incoronarea sa. inciuda victoriilor engleze dela Crecy ~i Poitiers, pana in1375 Carol a recuperatmajoritatea teritoriilorfranceze.

89

RAzBOIUL DE O SUTA DE ANI

O H3r1:i ale teri-De vreme ce Filip se afla In functie,Edward nu se putea a~tepta sa i se impli-neasca dorinta. insa, probabil ca acesta a con-siderat-o o buna tocmeala, cand cele douaparti au ajuns la negociere; ~i, de asemenea,a creat motive de nemultumire fata de Filip alVI-lea, in special celor din familia Fleming, oscuza legitima pentru a-~i schimba loialitatea.Totu~i, victoriile Angliei in Franta au fostinsemnate, iar pretentia la tron a jucat un rolimportant Inultimele etape ale razboiului.

Pe uscat nu au avut lac batalii decisive In pri-mele faze. Urn1ind o traditie engleza, Edward a

00 Victoriaenglezilor de laCrecy, din august1346, a fostrezultatul decizieide a lua o pozi,iedefensiva avanta-joasa, folosind ofort,a militara maibine organizata ~i oarma deosebit deeficienta: arcul

alungit.

O FiguraPrin~ului Negru,Edward pemormantul aces-tuia din catedralaCanterbury. Celmai mare dintrefiji lui Edward a!111-lea, l-a cap-tu rat pe regelefrancez Jean al Il-

llea in lupta de la -Poitiers (1356).

1nftintat o coalitie anti-fumceza ce cuprindeaFlandra ~i printii gel1llani. Aceste aliante n-aureu~it mare lucru, iar propriile inc4rsiuni ale luiEdward in Franta au fost distrug~toare, dar f~o valoare rnilitarn directa. Uneori ambele Partipropuneau rezolvarea conflictelor intr-o ma-niera cavalereasc~, la o singura intalnire. inaintede a se gandi mai bine ~i de a se retrage.

IPrima victorie

Prima mare victorie nu a fost deloc una cava-lereasc~. in 1346, armata lui Edward a fost in-coltit~ pe teritoriu str~in, ~i silil.I s~ dea b~l.Iliade la Crecy .Mai degrab~ disperarea decat pri-ceperea militar~ i-a determinat pe englezi s~foloseasc~ tacticile neortodoxe pe care le

90

toriilor stapanitede Anglia ~i ali-a1ii sai in diferitestadii alerazboiului.

O Portret al regelui englez Henric al V-Iea(1387-1422). Prima campanie militara a sadin 141 5, l-a facut posesorul portuluiHarfleur in septembrie ~i ca~tigatorul batalieide la Azincourt o luna mai tarziu.

na ca poporul francez suferea in unna actiu-nilor ambelor armate. Pe masura ce conflictulevolua, francezii incepeau sa-i priveasca peenglezi nu ca pe ni~te lorzi feudali, ce puteaufi chiar preferati in locul unui despot francez,ci ca pe ni~te intru~i ce trebuiau alungati depe pamantul Frantei.

Monarhii neputincioaseFrancezii ar fi putut foarte bine sa profite dedificultatile englezilor in timpul dornniilor agi-tate ale lui Richard alll-lea ~i Henric allY -lea,momente in care Anglia era incapabila saca~tige razboiul. insa, de~i o flota francezare1nnoita a devastat coasta de sud a Angliei la1nceputul domniei lui Richard al ll-lea,monarhia franceza a devenit in curand la felde incapabila ca ~i rivala sa. Carol al Vl-lea avenit la putere la varsta de 12 ani ~i a 1nnebu-nit in tinerete. in cea mai mare parte a dom-niei sale de lunga durata (1380- 1422), Frantas-a aflat sub controlul rudelor regale care aupradat veniturile coroanei ~i au avut nume-roase divergente 1ntre ele.

pana la 1nceputul secolului al15-lea, tara afost dezbinata de razboiul civil dintre douagrupari, Armagnacii ~i Burgunzii; ~i de vremece regele era controlat de primii, era aproape

Edward (nu stapanirea feudala, ci suveranita-tea absoluta), asupra zonei din jurul portuluiCalais ~i asupra unei Aquitaine marite la apro-xirnativ o treime din teritoriul Frantei. in plus,Jean insu~i a trebuit sa fie rascumparat contraimensei sume de 3 milioane ecu de aur. De~iEdward renuntase la pretentiile sale la tron, tra-tatul reprezenta un mare triurnf in favoarea sa.

De~i aparent defmitiv, triumful a fost descurta durata. Jean a rarnas corect pana lasfar~it; cand unul dintre fiii sai a cazut In cap-tivitate ~i apoi a evadat, s-a predat, murind caprizonier la englezi in 1364.

Succesorul sau, Carol V, a avut rnai mutinescrupule, iar cand razboiul a izbucnit din nouin 1369, a fost rnai bine pregatit -rnai alesdatorita lui Bertrand Duguesclin, care fortifi-case multe puncte de rezistenta pe teritoriulfrancez ~i elaborase o strategie bazata peevitarea luptei, lasandu-i pe englezi sa-~i epui-zeze singuri fortele. Aceasta tactica a functionatatat de bine incat, fara c~tigarea unor bataliifoarte importante, francezii au recuperat trep-tat rnajoritatea teritoriilor cedate la Bretigny.

Dornnia lui Edward a luat sfaroit intr-unmod ru~inos in 1377 ~i, deoar~ce PrintulNegru murise cu un an In urma, tronul a fostmo~tenit de baiatul de 10 ani, Richard alll-lea,ce avea sa se confrunte curand cu o revolta ataranilor ~i cu alte probleme serioase.

Avantajul francezilorDupa cum arata evenimentele prezentate maisus, In cele din urma situatia li favoriza pefrancezi, care puteau pierde multe batalii, farasa piarda neaparat razboiul. Franta era o taramult mai mare ~i mai bogata decat Anglia,cele 12 milioane de locuitori ai acesteia de-pa~ind nurru1rul englezilor de aproape 4 ori.

Francezii beneficiau de avantajul de alupta pe pamant propriu, de~i aceasta lnsem-

00 Lupta de la Azincourt din octombrie141 5 a izbucnit cand o imensa armata fran-ceza a surprins armata lui Henric al V-Iea,mult mai redusa la numar, in timp ce sedeplasa de la Harfleur spre Calais.

experimentaser:l, I:nainte, pe scotieni; in loc saincalece ~i sa intalneasca cavaleria francezaintr-o confrontare deschisa, ei au descalecat,luind o pozitie defensiva, aliniind arca~ii inapropierea taberei adverse. Cind frnncezii auatacat, au fost decimati de un puhoi de sageti,pr:lbu~indu-se in fata englezilor. Acest lucro a

.fost repetat de mai multe ori, multi membri ai" aristocrntiei frnnceze cazind pe cimpul de

lupta, inainte ca insu~i Regele Filip sa fuga.Batalia de la Crecy l-a trnnsformat in erou

pe Edward all1l-lea ~i a mentinut entuziasmulenglezilor fata de razboi. Aceasta i-a determi-nat pe frnncezi sa fie precauti in atacuri, intimp ce Edward a asediat ~i a capturat portulCalais -victorie insemnata, deoarece acestp~ort a r:lmas in miinile englezilor o perioadade peste 200 de ani.

Razboiul continuain ciuda suferintelor provocate de ciuma -Moartea Neagr:l -in ambele tari, razboiul acontinuat. Filip al Vl-lea a murit in 135Q ~i afost urmat la tron de Jean alll-lea, un rege cetineafoarte mult la onoarea feudala.

in 1356, fiul regelui Edward, Printul Negro,, s-a aflat.la PG)itiers in aceea~i situatie ca tatalf sau la Crecy cu 10 ani in urma. Jean alll-lea~ a respins toate incercarile Printului de a nego-I cia ~i a atacat. Batalia de la Poitiers a avut un; curs similar cu cea de la Crecy , insa Regele! Jean a intreprins un alt atac dezastruos dupaI o perioada de trei ani. Cind lupta a luat" sfir~it, floarea cavaleriei franceze a fost

doborita, regele insu~i cazind prizonier.in urma acestui dezastru, s-au iscat multe

tensiuni in cadrul societatii frnnceze. Aulzbucnit mi~cari sociale la Paris, iar marear:lscoala a tarnnilor, denumita J acqueria, a tul-burnt tara pentru o perioada de timp.Capacitatea guvemului frnncez de a inabu~iaceste crize -chiar ~i in absenta regelui -ademonstrat marea putere a monarhiei ~i difi-cultatile englezilor de a-~i insu~i victoriile.

in fmal, prin Trntatul de le Bretigny (1360),Jean -al ll-lea a recunoscut suvernnitatea lui

91

RAzBOIUL DE O surA DE ANI

O Carol al VIl-Iea a venit la putere la ovarsta frageda, cand cea mai mare parte anordului Fran~ei se afla sub stapanirea engle-zilor. A fost incoronat la Rheims, tradi~ionalulloc in care erau incorona~i regii francezi.

sigur c;l Ducele de Burgundia nu se va opuneunei eventuale invazii engleze.

Regele razboinic al Anglieiin acest timp, Infruntea Angliei se afla un regetamr, ambitios ~i mzboinic, Henric al V -lea(1413-22). in 1415, Henric a trecut Canalul ~i,sperand s;l cucereasc;l Normandia, a Inceputasedierea ~i capturarea portului-cheie de laHarfleur. Deoarece aceasta era a operatiunedificil;l, In octombrie, Hemic s-a Indreptat sprenord-est, pentru a petrece iama la Calais.

Ne~tiind In ce pozitie se aflau francezii,acesta s-a pomenit fat;l In fata cu a mare ar-mat:l inamic;l. Nereu~ind s;l ajung;lla un com-promis cu trnncezii, a fost silit s;l lupte In b;l-t:llia de la Azincourt. in ciuda exemplelor de laCrecy ~i Poitiers, cavaleria francez;l, atacat:l de-a lungul unui front lngust sub o ploaie des;lgeti, nu a reu~it s;l stmpung;l ap;lrarea engle-zilor. Combatantii s-au strivit unii pe altii,c;lzand In noroi, fiind masacrati In numar mare.

B;lt:llia de la A2;incourt nu a contribuit directla realizarea planului de cucerire allui Henric,lns;l i-a col1ferit un prestigiu important, lncu-rajandu-i pe englezi s;l continue mzboiul. aalt:l consecint;l important:l a acestei b;lt:llii aconstat In faptul c;l francezii nu doreau s;l-l mailntalneasc;l pe Hemic pe campul de lupt:l, ast-fel acesta ~i-a petrecut doi ani asediind ~icucerind nestingherit ora~e din Nortnandia.

in timp ce figura lui Henric se impunea,Ducele de Burgundia a renuntat la neutrali-tate, formand o alianta cu inamicul. Aliatii auInceput In curand s;l-~i exercite controlulasupra regelui Frantei ~i asupra Intregii regi-uni din nordul Loarei; iar prin tratatul de laTroyes (1420) s-a decis c;ls;ltoria lui Hemic alV-lea cu fiica lui Carol al Vl-lea, Caterina,urmand ca Hemic s;l devin;l rege dup;l moar-tea socrului s;lu. Singura opozitie, din sudulLoarei, a fost sustinut:l de fiul lui Carol,Dauphin; Ins;l acesta a fost respins, fiind con-siderat bastard, ~i p;lrea condamnat.

Moartea subit:l a lui Henric al V-lea a com-plicat situatia. Dup;l moartea lui Carol, catevaluni mai tarziu, existau doi rivali la tronul

Frantei: fiul lui Hemic, In varst:1 de un an ~ifostul Dauphin, ce purta acum numele deCarol al Vll-lea. De~i pozi1;ia englezilor era maipu1;in consolidata, francezii nu au Imegistratprogrese pana la apari1;ia celebrei Ioana d'Arc.

Cruciada religioasaAceast:1 tanara tarancuta s-a Infa1;i~at la curtealui Carol, ca trimisa a lui Dumnezeu, devenindo figura marcanta In lupta Impotriva ~englezilor, care luase alura unei cruciade reli- ~gioase. Istoricii nu au cazut niciodat:1 de acorddaca Ioana d'Arc a fost un geniu sau o simplamarionet:1, Insa scurta sa cariera a fost cu sigu-ranta remarcabila. Punctele importante aleacesteia au fosteliberarea ora~ului Orleans, In1429, ~i o serie de succese ale francezilor ce 1-au adus pe Carol la Rheims, unde a fostIncoronat -eveniment de mare importanta.

in 1430, Ioana a fost prinsa de Burgunzi.Ace~tia au predat-o englezilor, care au jude-cat-o In calitate de eretica ~i vrajitoare, crezandca prin condamnarea ei II vor discredita peCarol al Vll-lea. S-au In,5elat, Insa, deoarece,dupa condamnarea ~i arderea sa pe rug In1431, francezii au venerat-o ca pe o martira.Treptat, razboiul s-a Incheiat. in 1435, Carol ~iDucele de Burgundia s-au Impacat, iar Parisula cazut In anul urmator. Dupa un armisti1;iu,francezii au lansat o campanie care a eliberatNormandia In 1449-50, culminand Intr-o victo-rie decisiva la Formigny. Rezistenta englezilorIn sud-vest s-a prabu~it, lnt:1rirea acesteia fiindimposibila, deoarece Razboiul Rozelor a afec-tat ? mare parte a An~liei.

In 1453, Razboiul de O Suta de Ani a luatsfar~it. Anglia ~i-a men1;inut st;lpanirea doarasupra Calais-ului, care a fost recuperat, Insa,In 1558. in urma acestor razboaie, Anglia ~iFranta au renuntat la statutul lor de regatefeudale, devenind s~ate de drept.

O casatoria luiHenric al V-Iea cufiica lui Carol al VI-lea al Fran1ei a fostuna dintre prevede-rile Tratatului de la

Troyes.

O loana d' Arc pre-tindea ca Dumnezeua trimis-o sa elibe-reze Fran1a de substapanirea engleza.

~"3"'

92