Războiul cognitiv Riscuri pentru Romania

Prof. Univ dr. Vasile Dancu

1

Pr. dr. Vasile Dancu EAST INSTITUT 2

Comunicarea este elementul cel mai important al competitiei si influentei

De ce?› globalizarea comunicarii. Disparitia granitelor› Emergentei spatiului democratic si a limitarii

interventiilor structurilor statale› Fragmentarii sociale. Indivizii scapa tot mai mult

determinarilor generice. › Slabirea culturii dominante, emergenta unor

subculturi› Spatiul social tot mai aglomerat, orintare grea, tot

mai multă redundanță› Individul este obligat să caute informatii pentru a se

orienta in spatiul social› Multiplicarea diferitelor tipuri de oferte de la cele de

consum, la alternative de viata› Oamenii sunt influentabiliPr. dr. Vasile Dancu EAST INSTITUT 3

Comunicarea in razboaiele de sens si imagine

. Competitie pentru influentarea opiniei publice: un adevarat razboi cognitiv› Partidele si alte organizatii politice› Organizatiile economice si brandurile› ONG si societatea civilă› Grupurile de interese (legitime sau ilegitime, › Statul national vs alte state - prin procesele

care astazi se numesc public diplomacy› Sindicatele si grupurile profesionale› Structurile institutionale ale statului prin

procese de educatie dar si prin campanii de marketing social

› Diferite stucturi de organizare teritorială concureaza la crearea de identităti (locale, regionale, nationale si chiar transnationale)


Razboaie de sens si imagineRazboaie de sens si imagine Dupa caderea zidului Berlinului au disparut certitudinile

strategice NATO – urias cu picioare de lut, cum il caracterizează unii Interventiile militare tot mai dese, competitia economica,

mentinerea stabilitatii regionale, operatiuni umanitare (?), cautarea supramatiei comerciale, deschiderea pietelor locale

E nevoie tot mai mult de consens si de folosirea mijloace de justificare pentru actiune comună

Revendicarea sensului mai imoortanta de multe ori decat revendicarea interesului;

Razboaiele de sens trasforma Razboaiele de sens trasforma informatia intr-o miza de prim informatia intr-o miza de prim rang, mai importanta decât rang, mai importanta decât petrolulpetrolul

EMERGENTA RAZBOAIELOR DE SENS / Dupa caderea zidului Berlinului strategiile razboiului rece si-au dovedit caducitatea› Dispare dusmanul comun si apare competitia

economica› Competitia economica nu se dă doar pe piata

de tip economic: Actiuni de destabilizare a opiniei publice in ceea

ce priveste sensul actiunii colective Presiunea neoliberală legata de reducerea rolului

statului Elitele politice se bat in strategii pe termen scurt Elitele intelectuale se bat pentru resurse

(intelighentia flotanta) La competitia interstatala se adaugă competia

interstatala Ex . Cele două Românii


Procesele de integrare europeana si euroatlantică este posibil, dar lent si laborios

Revendicarea sensului sau monopolul sensului ca urmare a votului / cine castiga alegerile are dreptate?

Razboaiele pentru promovarea democratiei in lume Imposibilitatea de a creiona o strategie comună de

securitate in Europa Razboiul din Iugoslavia dar si cel din Iraq au aratat

diferentele de viziune in Europa Disparitia sensului comun asupra razboiului: in razboiul

rece era razboiul tuturor pentru apararea patriei dar acum cu participarea militarilor romani in Irak si Afganistan există o dezbatere publică › ”este razboiul nostru?” , ”nu sunt doar mercenari, de ce îi

ingropam cu onoruri militarre?” › Dezbatere in Senat (oct 2008) sunt veterani de razboi?

Sau este vorba de teatre de operatii nu teatre de razboi?


Legitimitatea politica a unor actiuni militare nu este incă consensuală (R din Golf si Operatiunile aeriene impotriva Yugoslaviei nu au avut mandat ONU)

Polemica legată de rolul fortelor armate? A face razboi vs a mentine pacea / Doar americanii au lansat concepte de genul Low Intensity Conflicts (LIC) si Peace Supportb Operation

Dezbaterea legata de rolul armatei si largirea spectrului de riscuri majore. Parada este doar militara, dar riscurile sunt noi: terorismul, riscuri ecologice, sanitare, saracia

Criza de organizare a armatelor clasice: sfarsitul razboiului de contact si apariti razboiului la distanta› Esecul american in Somalia / criza organizarii› Esecuri in Bosnia, criza ostatici


Multiplicarea conflictelor privind sensul › Intre beligeranti› Intre natiunile occidentale care au

intervenit in diferite tari si acestea› Organizatiile internationale pentru

justificarea rolului lor› In interiorul grupurilor si comunitatilor se

lupta lideri de opinie si fractiuni de publicuri


influenţa strategică?influenţa strategică?

ce este influentace este influenta Astazi inca se discuta asupra relatiei influentator/ influentat.

› Sociologia americana a pus problema ca o relatie de transmitere sensul dominarii sau puterii Merton sau ca relatie de transmitere intre emitator sui receptor, INF este ceea ce se transmite (Katz, Lazarsfeld, Hovland). Raman lucruri nelamurite;

› Alte teorii fac apel la ideea de prestigiu. Trafic de influenta / folosirea in publicitate

› Ireductibila la un model unic, dar poate avea diferite forme : individuală si colectiva, vizibila sau invizibila, negativa sau pozitiva, constienta sau inconstienta.

› Este un act indirect exercitat prin intermediul semnelor, nu realizeaza o relatie de tip cauza efect, imediată

› Influenta nu este transfer de continut, tine de imprevizibilitatea receptarii. De cele mai multe ori \ctionează asuopra instrumentelor de percepție, sau asupra cadrului de interpretare.

› In timpul lui Clinton s-a nascut conceptul de soft power. Joseph S. Nye – capacitatea de a-i convinge pe altii sa faca ceea ce vrem , fara morcovi si bastoane. Capacitatea de a seduce: a crea prieteni si legitimitate pentru actiunilke americane.

› Acceptarea unui model unic: microsoft, CNN, Hlywood si ideologia globalizarii

› Inseamnă propagare: dar nu este un model unic, Nu avem dec at analize ale unor modele ale efectelor. Adica putem descrie CUM?

› Stiinta arata mai ales rezistentele de interpretare , multe esecuri ale actiunilor de manipulare ca si ale marketingului politic. O sa trecem in revista si modele esuate:

› Inseamna si persuasiune: nici aici nu avem modele universale. Semnul este schimbarea opiniei dar si aici observam ca influenta este un proces ,mai subtil si nu se reduce la asta

› Poate e mai aproape de Contaminarea ideologică. Ideologia este un ansamblu de reprezentari, un mode de a vedea lumea. Id ne ajuta sa ne reprezentam lumea, sa facem proiectii de viitor sa distingem intre bine si rau. Ne ajuata sa procuram adversari.

› E mai putin ca o reconvertire mistica dar este interiorizarea unei comunitati, nu exista ideologie fara influrenta

Influenta ca actiune țintită: infl. invizibila care inflacareaza imaginatia. Retele, infiltrari, agenti secreti, comploturi

Organizare care nu se ierarhizeaza clasic in rețele formale

Adhocratie – centrate pe sarcina precizie si coordonare Actiune in amonte pentru a favoriza sau

declansa o actiune potentiala Nu poti crea modele:

superioritatea tehnologica nu creaza si adeziune politică

Campanii bibne tintite pe medii si instituții cu efect maxim, nu are efect asupra mediilor populare (Noua Europă)

Campanii interne SUA, nu au efect in starainantate

Influenta ca strategie- actiunei concertate si planificate care vizează un anumit scop palnificat si o tinta precisă/

› Sun Tze / sa dai vin si ibovnice adversarului inainte de a-l ataca› Eneas / a folosi agenti de influenta in orasele pe care doresti să le ataci (sec IV inaite de Crist)› Influenta ca actiune indirecta

Legatura putere influenta. Nu exista putere fara un minim de influenta si nici influenta fara putere. Influenta este si un mod de blocare a puterii.

› Infl ca actiune Trei moduri de actiune A. Produci o imagine de sine prestigioasa care presupune imitatie, supunere, adeziune chiar modă B. Pfropagarea de discursuri conbingatoare C., Fier actionezi in sens contrar, fosesti agenti de influenta care ascund scopul fundamental si se face o influenta disimulata Forta influentei rezida din prestigiul emitatorului,

Concluzie

Societațile informatiei sunt societati influentate si influentabile. Mondializarea pietelor o atinge pe cea a opiniilor si apar noi riscuri majore.

Mondializarea in ataca de sus si de jos. De sus prin OIG si ONG mondiale iar de jos prin negocieri continue cu intreprinderi, patronate sindicate, grupuri de catateni (limbaj nou: stragia politica a intreprinderii, afaceri publice). De aici o mare complexitate a deciziei politice.

› Rolul serviciilor de intelligence este imens . Nu doar la nivelul informatiei pentru decident, dar si ca actor al concertului public si regulator al competitiei in spatiul public

›

› 10000 de lobbysti la Bruxelles si 200 de companii transnationale

› Redefinirea mărfii / se adapteaza la societatea informatiei. Se vinde o imagine de marcă, emotii, un stil de viață, valori partajate

› Se redefinesc statele pentru a actiona in amonte, acolo unde se pregateste teren, unde se stabilesc regulile jocului

› ”Consultanta” primita de Romania după 1990 si politicilke FAO. Banca Mondiala si Fondul Moinetar international

› Rolul ONG. De la destabilizare, promotoare de norme, apararea cetateţenilor, partener al administratiei

Trei tipuri de riscuriTrei tipuri de riscuri Trei tipuri de riscuri:

› Securitatea sistemelor de informatii. Paradox: cu cat retelele sunt mai extinse si ami puternice cu atat sunt mai vulnerabile

› Riscuri legate de imagine: cu cat organizatiile politicesau economice se bazeaza pe seductie, resusesc sa fie agenti puternici de influenta, crează prozeliti si emotie / cu atat sunt mai vulnerabile la diabolizare si devalorizarea imaginii

› Riscul cognitiv. Cu cat avem mai multe mijlosce cu atît stim mai putin. Cu cat avem mnai mulkte surse deschisesi mai multe date stiintifice cu atat putem mai greu sa contaracaram dezinformările.

› Sunt slabiciuni care pot conta cand trecem de la competitie la conflict

Atacurile informationaleAtacurile informationale Atacurile informationale pot varia prin:

› 1. Agresivitate. De la parodia unui logo/la atacul finaciar la BCR in 2000 sau 2008 la Banca Transilvania

› 2. Intentionalitatea. Legendele urbane si zvonurile se nasc si fara intentionalitate. E greu de probat interntionalitatea

› 3. Veridicitatea informatiilor. O tehnica este de a amesteca adevarul si falsul, iar internetul este plin de mituri

› 4. Metoda de atac. Se poate face ”recadrarea” informatiilor, se pot impune pe agenda media ca discutie sau discutabile, se poate ataca indirect (nerespectarea unor valori), indirect prin ONG sau fundatii interpuse, se pot ataca piete intregi (nu doar unitati) Rémi Kauffer L’arme de la désinformation Les multinationales américaines en

guerre contre l’Europe, Grasset 1999et Didier Lucas et Alain Tiffreau, Guerre économique et information Les

stratégies de subversion Ellipses

Razboiul cognitivRazboiul cognitiv

Razboiul cognitiv : folosirea capacitatilor dfe cunoastere si de

prelucrare a informatiei in scop conflictual› Transportul de mituri si de modele intre culturi.

Comprehensiunea pauperizarii si a bogatiei: saracii voir intra in imparatia cerului, bogatii nu. Islam / e o invitatie la terorism Romania: 80% dinromâni ii vor urî pe cei care sunt

intreprinzatori

Bombele culturale: a spune povesti: storytelling / information dominance

Folosirea ideologiei statului care e un prost gestionar Si a teoriei coruptiei distrugatoare/ Indicele de

perrceptie a coruptiei este determinat de presiunea mediatica

Pr. dr. Vasile Dancu 20

Dar statul este acum solutia pentru a salva lumea de criza. Bancile romanestei sunt privatizate, dar intervin banci de stat din alta parte, Romtelecomul se dezetatizeaza, dar il cumpara OTE care e statul grec Exemplu: Cum se aplica o operatiune cognitiva la razboiul economic: SOFT STRATEGY /1 Gasirea de puncte slabe ale concurentuilui (slabiciuni in organizare, poluare, bacsisuri pentru autoritati, drept om) /2 Introducerea unor oamnei care dau informatii dinauntru pentru un ONG / 3 Se face o fuundatie care este sustinuta de firma /4 Fundatia da bani unui ONG care se preocupă de mediu /5 Este intretinuta o polemica care slabeste adversarul cu date reale Sunt si variante mai dure Atacul prin surse deschise:


RAZBOIUL RAZBOIUL COGNITIVCOGNITIV

16 riscuri pentru România

Componente›1. Atacul cognitiv. Forme› Eliminand schemele importante de

gandire amestecând cu contextul› Imitând schema, dar schimbi datele› Modificand brutal schema, introducand-

o intr-una noua› Inventand o noua rationalizare care s-o

inlocuiasca pe cea veche› Bruind schema argumentand

incertitudinea asupra premiselor


Dilema statelor: fie vor investi in capitalizare

intelectuala, in diversitatea siste cognitive mmobilizabile (greu de justificat aceste orientari bugetare)

Fie Capacitati de interceptare si

control al infrastructurilor / risc de esecuri operationale

Arta politicilor de intelligence: gestiunea unor sisteme cognitive diversificate

Managementul unor scheme descentralizate si diversificate;


Nu gandim ca in razboiul rece după care comportamentul si reactia sunt previzibile după o schema. Astazi indivizii folosesc mai multe sisteme de interpretare in functie de situatii de interactiune. Individul nu mai este sclavul unui corpus ideologic – el face protpriul mozaic, ciudat, mereu de studiat, de observat.


2. Strategii de colonizare in sfera ideilor› Ex. Importul de sarbatori

HALLOWEEN-UL, O SARBATOARE DE CARE (NU) AVEM NEVOIE

Atac pe calea lectee a obsesiilor si tabuurilor FOLCLOR

› 1. Obsesia cu "casa pe pamant".Toata lumea si-ar da 20 de ani din viata ca sa aiba casa pe pamant.Nu conteaza ca vei sta ORE IN SIR in trafic!!!Nu conteaza nimic!Casa pe pamant sa fie!› 2.Obsesia televizorului. Romanul e devorator de televiziune. S-au facut niste cercetari si cica noi am fi cam cei mai avizi din Europa.Adica ne uitam cel mai mult la televizor.Si, asta e geniala,avem cele mai multe televiziuni! !!Mi se pare fascinant ca romanul este "europeanul" cel mai telespectator avand in vedere ca in Romania sunt,cu cateva excptii, celemai imbecile si mai de prost-gust productii!

3. Obsesia Coelho. Daca n-ai citit Coelho…n-ai viitor frate! "Pai am citit Dostoievski, Tolstoi, Salinger,Marin Preda,Nichita Stanescu…" "Te pisi pe ei!Citeste Coelho!"Pr. dr. Vasile Dancu EAST INSTITUT 26

4. Obsesia tzatzelor.Aproape toti producatorii tv au urmatoarea obsesie:"Tzatzele aduc rating!" Si stiti ce e misto!Ca de cativa ani incoace s-a dovedit a fi complet

5.Obsesia messenger.Asta e,totusi, un fenomen global. 6.Obsesia haiduceasca. Dupa o sticla-doua de vin si cel mai

prapadit roman devine haiduc la orice nunta.Fura mireasa,cere rascumparari…Sindup-aia,haiducia maxima. "Pusca si cureaua lataaaaaa…". Apoi recunoaste ca e impotent: "Ce barbat AM FOST odataaaaa…"

7.Obsesia auto.IN Romania exista cea mai dinamica piata auto.Punct.Pe strazile noastre exista masini cum n-au vazut nic parizienii,nici londonezii…

8.Obsesia carnii din congelator. Cu toate ca au trecut 20 de ani de cand gasesti sute de feluri de carne si la 4 dimineata,romanul inca isi mai incarca pana la refuz congelatorul. Sa fie acolo…Cine stie…

9.Obsesia celulara. Pentru roman,telefonul mobil reprezinta un statement.Am vazut vanzatoare in magazinul Titan care aveau telefon de 3 ori mai scump ca al meu desi eu poate castig de 30 de ori mai mult.Asta e un mare mister.Cum ajunge un om cu salariu de 10 milioane sa aiba un mobil de 20 de milioane?Si sa dea beep cu el!!!!!!!

10.Obsesia "daca ala nu face,de ce sa fac io?".Asta de obicei e completata si cu o doza de mandrie:"Ce?Sunt mai prost?!" DA!Pr. dr. Vasile Dancu EAST INSTITUT 27

3. Incurajarea fragmentarii. Lipsa unei doctrine europene de securitate

Indice de vulnerabilitate informatională

4. Pierderea agendei Publice. Isteria publica apare cand statul nu mai este stapanul ordinea de zi. Regis Debray

5. A cincea putere: Internetul . Greu de controlat


6. Lipsa unor institutii de cercetare si mai ales de reflecție. Think tank, la americani.

Exemplu . Legea uninominal, neuninominala, nu o cunoaste nimeni. Poate doar doi sau trei oameni au studiat pana la capat consecintele. Dar nimerni nu a facut o simulare;

Grupuri de reflectie si influenta. Nu se pot dezvolta decat cu ajutorul unor bugete si expertiză.

Disparitia sociologiei critice si reflectiei critice – sociologia gestionara, ergonomică


7. Nu suntem pregatiti pentru razboi economic.

Ideea de ECONOMIC INTELLIGENCE NU EXISTA IN ROM. In Franta din 1994

Intreprinderuile nu au un war room pentru situatii de criza. Exemplul de acum: Bancile! De o vulnerabilitate dezarmanrta. In fata unei crize care a inc eput in februarie 2007

Audit periodic al riscurilor informationale Atacul la Banca Transilvania - 2008 30% din internationale sufera atacuri

informationale de grade diferite Cultura de securitate diseminata la nivel de

masă


10. Lipsa unei dezbateri lucide despre

locul informatiilor in societatea romaneasca.

Iesirea din polaritatea SECRET – TRANSPARENT Drept individual Redefinirea interes colectiv 11. Necesitate unei gestiunea

ofensive a surselor deschise - In contextul dinamicii aliati – adversari

Statutul UE este ambiguu. Tarile membre suntem aliati dar cooncurenti, Concurenta e dura, indiferent de grup Lupta impotriva coruptiei / instrumentul Transparency Ibnternational . Am propus testarea Sistemului Natinal de Integritate. Au refuzat desi trebuia facxut sub controlulk lor Burse si doctaorate: Prof de matematica la Paris

Doctorat cu Osenii si mersul in Franta Cum ajutam, cum rezistam la actiuni subversive?


12. Greselile de management

societal determinat de competitia politica.› Prejudicierea fundamentului de coeziune

sociala prin punerea in competitie a unor grupuri. Cazul Profesori / functionari din acest moment

› Centraliyarea excesiva ca şi sursă a tensiunii de tip devolutiv


13. DEZVOLTAREA TEHNICILOR DE INFLUENTA› Stiintele sociale aplicate tot mai folosite

pentru domeniile persuasiunii si influentei› Influenta este un concept mai greu de

vizualizat, este o relatie dar nu este nici constrangere/nici contract

› Este o relatie asimetrică, rezultat al unei strategii indirecte, acolo unde este voita

› Poate fi si actiune strategică purtata de un stat:CNN sau Deutsche Welle

› In societate are forme ca PR, marketing social, publicitate / greu de individualizat


14. Fragilitatea in fata operatiunilor de inteligența economică.› INFL notiune psihologica si sociologică › INFL notiune politica (grupurin de interes

saua presiune, lideri de opinie etc› INFL si o notiune geo politică . Zone de

influenta, politica de infl. › Infl se poate exercita prin:

prestigiul unei tari, cultura, mod de viata Mesaje destinate sa convinga dirigentii

tarilor de bune intentii Prin intermediari Norme, standarde si reguli


Metode ale razboiui economicMetode ale razboiui economic

a. lupta pentru impunerea standardelor pentru anumite categorii de produse. Fiecare creator si producator este interesat sa acapareze intreaga piata mondiala, sa elimine toti concurentii, prin obtinerea standardizarii produsului sau (cazul luptei dintre sistemele de televiziune PAL si SECAM; lupta pe piata informaticii dintre Microsoft si alte companii de sisteme de operare).

b. Devalorizarea fortata a valutelor nationale, prin speculatii financiar-bancare (cazul lirei englezesti devalorizata de miliardarul George SOROS).

c. Crearea dependentei printr-un produs livrat foarte ieftin, dar al carui pret creste pe masura ce populatia din tara-piata devine dependenta de el.

Inteligenta economica: › inseamnă :

a lua decizii si informatii ptr asta Protejarea unor informatii sau a

patrimoniului intelectual sau tehnic Dar si influenta: capacitatea de a

influrenta anumite componenbte in functie de ethosul dorit/ Maniera de a-i face sa creada, Ptr un stat a face sa circule filmele de la

hollywood sau sa-ti plasezi reprezentatnt in organismele internationale

Pentru un grup de presiune a lansa un termen sau o idee si a plasa ideea in discursuri oficiale, a avea oameni pe platourile de tV la dezbateri


INFL camp destul de putin delimitat si raporturi ciudate si complexe intre politic si economnic› Ac tiune politica si diplomatica a unui stat

pentru prosperitatea unei natiuni, ajutand intreprinderi sa castige o piata, descurajand adversarii

› Se schimba natura perceptiei activitatii economice. Nu doar criterii economice de judecata

› Intreprinderea e si in vizorul unor ONG care critica si care pot face parte din sistemul economic

Se vorbeste mult despre manufacturarea consesului, manipulare sau propagabda din partea statului dar nu toate elementele acestea sunt scandalizante


15. Agresiuni cu caracter psihologic

16. victimă in razboiul mediatic 16. victimă in razboiul mediatic mondialmondial

Realitatea imediata este mediată Reflectia este mai importanta decat realul Televiziunea creaza cea mai importantă mediere Efectul de real – dramatizarea stirilor – 40% din populatia europeana nu asculta radio si nu

citeste decat ca divertisment Televiziunea unica sursa Televiziunuile dependente de publicitate, inclusiv cea

de stat Razboiul mondial mediatic continuu

Lupta pentru influentarea opiniei

si lupta cu opinia dominantă Etica si caritatea sunt masti

pentru interese dure RSI –responsabitatea sociala

aintreprinderii – o dimensiune de brand

Dupa 11 septembrie: razboiul este peste tot si nicairi. Inamicul este difuz

Hidra terorismului ca metafora Imaginea de marca este mai

importanta decat produsul in sine

Media majoritara aduce informatie minoritara

Totul porneste de la aceleasi motoare de cautare si agentii

Ce stim despre Islam? Forta cliseelor Realitatea ascunsă: Informatia nu

exista, informatia este fabricata Barometrul european de media: 11

tari Ponderea informatiei nationale peste

50% TF1 55%, Spania 54%, Polonia 63%,

Italia 70%, Rusia RTR Planeta 51%

”

În orice conflict, se poate spune acum, există trei părţi: A, B şi TV

Premise teoretice ale razboiului Premise teoretice ale razboiului cognitivcognitiv

INFODOMINANTA – nucleele de sens ale unui sistem suprastructaural de ideologie dominanta. Are ca scop alterarea sistemului de valori si prelucraea informatiei după 11 sept2001

› A. Postulate de bază, care nu se pun in discutie

› Civilizatia occidentala este bună. Bush: Noi suntem buni, socitatea noastra este buna, democratia este bună si noi trebuie să impunem si altora acest mod de a fi fericiți. Economia noastra este puternică si tehnologia a stabilizat o viata bună.

› Controlul informatiei este indispensabil pentru a domina lumea. Informatia este importanta ca material de baza pentru decizie dar si pentru a anticipa comportamente; Este necesara cunosterea celuilalt; Trebuie sa stim:

Ce informatie foloseste deciziei: Cum circula informatia in spatiu si timp; In ce banda spectrala circula informatia relevanta Ce reguli se folosesc pentru transmiterea de informatii; Ce infortmatii nu sunt importante; Cine decide relevanta informatiei pentruy decizii Care sunt factorii care mai participa la decizie (coruptie,

interese, obiceiuri )


› Actorii si dispozitia lor: 1. Ei (dusmanii, concurenti, inamici) si Noi

(aliati, cei buni) 2. decidentii, muncitorii si soldatii opiniei

publice. Decidentii lor sunt important de studiat, ca si opinia publică. Decidentii nostri si ai lor, unii sprijiniti altii nu.

3. Sa stim cine sunt cei slabi si cei puternici. Au caracteristici diferite. Cei slabi ii urăsc pe cei puternici si pot fi stimulati etc.

4. Dincolo de noi si ei trebuie sa vedem cine sunt atacatorii si atacatii. Ce razboie există in societatea respectivă.

Cunoasterea culturilor, subculturilor, ideologiilor, sistemelor de credinta sau de reprezentari


Tehnologia este elementul central al controlului informatiei› Electronica este mijlocul cel mai util

mijloc› Gratie electronicii riscurile legate de erori

umane sunt suprimate› Cu electronica oamenii nu mai sunt

necesari; Adversarul nu mai este om, este un conflict

ca un joc pe calculator Nu mai trebuie sa trimitem oameni pe

teren, e nevoie de tot mai putini oameni Spatiul cibernetic a creat un modele de

penetrare rapida Se pune problema securitatii informationale

mai acut in spatiul virtul.Pr. dr. Vasile Dancu EAST INSTITUT 47

B. Un model al lumii adaptat infodominantei Alvin Toffler / 1970 . Socul viitorului

3 valuri, trei societăți: valul I (resurse agricole si minerale), valul II (mana de lucru, piata si lucrul in serie) Valul trei (inovatie si management, puterea informatiei

Clasarea natiunilor după asemenea valuri1. SUA . Microsoft, Intel, sateliti ptr comunicare

personale, sateliuti de supraveghere, 2. Tarile puternic bransate la Internet, dezvoltate

economic si cu investitii in cyberspatiu. UE, Japonia, Elvetia.

3. tari main slab conectate dar cu proiecte: Africa de Sud

4. Tari care sunt puteri regionale dar slab conectate: Iran, Irak (era).

5 tarile subdezvoltate6. alte organizatii si actori


TIPURI DE CAMPANIITIPURI DE CAMPANII Campania de poziţionare . „Poziţionarea reprezintă actul

proiectării ofertei şi imaginii în aşa fel încât tintele vizate să înţeleagă şi să aprecieze ceea ce reprezintă emitatorul în raport cu concurenţii săi... › trebuie să identifice posibilele diferenţe existente între produsele,

serviciile, personalul şi imaginea sa şi cele ale concurenţei. În al doilea rând, firma

› trebuie să aplice anumite criterii pentru a alege cele mai importante

› să semnaleze în mod eficient

Campania de conştientizare, este acel tip de

campanie prin care se urmăreşte să-i facem pe oameni conştienţi de ceva.

Campania de informare publică . Aceste campanii, deşi produc şifenomene de conştientizare , sunt total diferite de campaniile anterioare. Informarea publică privind demersurile guvernamentale privind integrarea europeană şi euro-atlantică, sau cea privind reforma instituţională în diferite organizaţii şi / sau ministere, prezentarea prevederilor unor legi şi consecinţele nerespectării acestora, sau privind condiţiile în care se poate beneficia de anumite programe de finanţare internaţională sau naţională se circumscriu campaniilor de informare publică.

Campaniile de educare a publicului Folosind

cuvântul educaţie în sens pedagogic educaţia copiilor) sau andragogic ( educaţia adulţilor - n.n). Acest tip de campanie se referă la faptul că o persoană ( adult, copil) poate procesa suficiente cunoştinţe ( nformaţii, atitudini, opinii, etc.), şi le încorporează în propriul sistem de referinţă ( atitudinal şi emoţional), încât să-l aplice zilnic sau ori de câte ori este nevoie. campanii sunt destinate, în special, susţinătorilor organizaţiei şi de aceea modalitatea de acţiune PR va viza doar reamintirea valorilor comune.

6. Campanii de schimbare a atitudinii celor care nu sunt de partea noastră. Este tipul de campanie apreciată ca fiind foarte dură întrucât presupune crearea disonanţei cognitive

Campanii de modificare a comportamentului. Sunt campanii dificile, de tipul celor prin care îi vom determina pe oameni să nu conducă sub influenţa alcoolului, să nu mai fumeze sau să renunţe la agresivitate în relaţiile

Campanii de contracarare imagologică în situaţii de criză. Indiferent de zona în care se derulează campania de contracarare, ea este o campanie dură, în care se regăsesc cu prisosinţă, acţiuni, date si fapte non-etice.

9. Campanii de modificare sau consolidare a reprezentării ( imaginii ) ţintelor comunicării faţă de organizaţia / instituţia / personalitatea / fenomenul de interes imagologic.

Cele 9 tehnici principale folosite în anticiparea subiectelor sunt : 1. extrapolarea curentului (trend extrapolation), bazată pe

presupunerea că cele mai multe curente urmează o curbă de dezvoltare sinusoidală. Factorii sociali şi de mediu trebuie luaţi în considerare, ca şi evenimente ce pot să apară. ca greve sau razboaie ;

2. analiza impactului tendinţei (trend impact analysis),analiza impactului tendinţei (trend impact analysis), implică anticiparea impactului unor evenimente viitoare. Experţii refac un curent de opinie prin simularea pe calculator şi încearcă să listeze evenimentele viitoare care l-ar putea afecta. Apoi descriu cum ar putea acestea să apară ;

3. scanarea( scaning)- constă în monitorizarea canalelor media şi analiza lor;

4. monitorizarea unor articole sau emisiuni pentru a identifica anumite elemente care au recurenţă ;

5. tehnica DELPHI( the DELPHI tecqnique) – identificarea subiectelor de către specialiştii în sondaje;

6. analiza încrucişată a impactului (cross impact analysis) încearcă să determine cum curentele de opinie, tendinţele, etc. descoperite şi anticipate pot să apară, să se influenţeze reciproc si să afecteze evoluţia evenimentelor;

7. simulări pe calculator (computer simulations) aplică formule matematice unor informaţii numerice pentru a ajunge la o concluzie predictivă.

8. conceperea scenariilor (scenario writing) presupune proiectarea unui număr de posibilităţi;

9. evaluarea tehnologică (tehnology assessment) încearcă să prezică costurile, beneficiile şi impactul negativ al diferitelor tehnologii, pentru a ajuta planificarea pentru dezvoltarea organizaţiei.

Cei care au privilegiul de a sti, au datoria de a actiona” (A. Einstein)


Războiul cognitiv Riscuri pentru Romania

Documents

Transcript of Războiul cognitiv Riscuri pentru Romania