C,4dfud,;'frY

nRlJL $tjr $0fiRr

tat

a g

qffiGolful

Leathercombej&.-\!\-\ I\ -.

T#)1Pla!a

CAPITOLUL 1

I

in *o-.ntul in care cipitanul Roger Ang-mering ;i-a. construit o casi pe insula din largul

golfului Leathercombe, in anul1782, acest lucrua fost considerat apogeul excentricitilii sale. Unom de familie buni cum era el trebuia si aibi un

conac decent, situat pe o pajigte lntinsi, eventual

cu un pAriu iute;i o pisune bogati".

Cipitanul Roger Angmering avea insi doar o

iubire - marea. in consecinti, si-a ridicat casa -o cli.dire solidi, ata cum se cuvenea - pe miculpromontoriu bitut de vAnt si populat de pesci-

rugi, separat de girm la fiecare flux.Nu s-a cisitorit, marea fiindu-i prima gi ulti-

ma soaEi, iar la moartea sa, casa 9i insula i-aurevenit unui vir indepirtat. Acel v5l si urmagii siinu au apreciat mogtenirea. Proprietitile li s-au totimpuginat, iar descendengii lor au devenit din ce

tn ce mai siraci.

f.4.Z"d,.ttfr'

in 1922, cind lumea incepuse si-gi petreaca

anual concediile la mare, iar coasta dintre Devon

;i Cornwell nu mai era considerate Prea incinsi

pe timp de vari, futhur Angmering a constatat ci

..ro.-.rl imobil in stil georgian tdrziu era aProaPe

imposibil de vAndut; in cele din urmi insa' a reu;it

,n obgi.ra un Pre! bun din Partea cipitanului Roger'

Ciid.ir." a. fost miriti si infrumuselatS' Un

drum de ciment frcea acum legitura cu girmul'

S-au croit ,poteci" 9i s-au amplasat "popasuri"pe tot cuprinsul insulei' Fuseserl amenajate doui

t....rrrri de tenis 9i o serie de terase insorite care

duceau citre un golfirleg adlpostind birci 9i ramPe

pentru .",rftrrdiri. Hotelul Jolly Roger' pe Insula

borrtr"b"rrdigtilor in gotful Leathercombe' a api-

rut triumfltor in peisaj' Iar din iunie pini ln

septembrie (plus un scuft sezon de Paqte)' hotelul

loily Rog", .., d. obicei plin ochi' A fost extins

gi t-U"ti.aitlnl934,cind au apirut un bar pen-

tru cocteiluri, un restaurant spagios 9i cAteva bii

suplimentare. Pregurile au crescut'

Oamenii sPuneau:

-Ai fost vreodati in golful Leathercombe?

Este un hotel foarte simpatic acolo' pe un fel de

insuli.Foarteconfortabil,fbriexcursionigtisaugrupuri turistice' Mincare buni 9i toate cele'

Ar trebui s[ mergi.

$i chiar mergeau'

Riul sab soare

II

O persoani exrrem de importanti (cel pu;inin acceppiunea proprie) era cazatila hotelul JollyRoger. Hercule Poirot, strilucind intr-un costumde culoarea oului de ragi, cu o pilirie panama in-clinati peste ochi si mustaga pieptinati magnific,stetea pe un gezlong modern gi admira plaja. Labaza teraselor ce coborau dinspre hotel se zfureau

plute, iole, b6.rci din cauciuc;i din pdnzi., mingigi jucirii de plastic. Mai erau;i o trambulini lungi.

;i trei bircirle, la varii distante de girm.'Dintre vilegiaturisti, unii inorau, unii ziceau

intinsi la soare, iar algii se ungeau grijulii cu ulei.Pe terasa imediat superioar6., cei care nu erau

pasionagi de plaji comentau vremea, scenele ce se

petreceau in faEa lor, gtirile din ziarele de dimi-neati si orice alt subiect le-ar fi ftcut plicere.

La stinga lui Poirot, un flux continuu de cu-vinte se scurgea ugor si monoton de pe buzeledoamnei Gardener ale ci.rei andrele se loveauviguros in timp ce tricora frenetic. Dincolo de ea,

sotul siu, Odell C. Gardener, stirea intins intr-unhamac, cu piliria adusi peste nas, mormi.ind oca-zional o propozigie scurti, cand i se cerea sL o faci.

La dreapta lui Poirot se afla domnigoara Brew-ster, o femeie atletici si duri, cu pirul grizonant,cu un chip agreabil, marcat de soare ;i v6.nt, care

comenta rigugit. Vocea ei suna mai degrabi ca

10 fLr"^E,d'n'f,;

litratul scurt 9i grav al unui ciine ciobinesc care

intrerupea scheliliitul continuu al unui 9pi9'

Doamna Gardener Povestea:

-Prin urmare, i-am spus domnului Gardener'

foarte bine, i-am zis, peisajele sunt foarte fru-

*o"r., ;i mie chiar imi place si vizitez un loc

in mod temeinic. Pe de alti parte ins[' nu cred ci

ne-a scipat ceva din Anglia' 9i tot ce vreau acum

este si "jt.rg

intr-un loc linigtit lingi mare ;i si

mi relaxez. Asta am spus' nu-i aqa' Odell? Doar

si mi relaxez. Simt ci trebuie si mi relaxez' aga

am zis. Am drePtate, Odell?

Domnul Gardener murmurS" din spatele pi-

liriei sale:

-Da, draga mea'

Doamna b,'dtt'"' \i duse tirada mai departe'

- $i astfel, cind i-am pomenit de ideea mea

domnului Kelso, de la Cooks - el ne-a aranjat

toate itinerariile 9i ne-a fost de mare ajutor Pe toa-

te planurile. Nu prea stiu ce ne-am fi flcut flri

el!- ei bine, cum spuneam' cind i-am povesdt de

ideea mea, do*ttli Kelso a zis ci nu puteam face

o alegere mai buni decAt si venim aici' Este un

1o" ".,

adevi.rat pitoresc' ne-a informat el' departe

de civiliza;ie, Jar, in acelaqi timp' foarte con-

fortabil ;i exclusivist din toate punctele de vedere'

!r, Ut".i"g.les, domnul Gardener a intervenit 9i

a intrebat cum sunt condigiile sanitare' Pentru ce'

Rd.ul sub soare

daci vi vine si credeti, domnule Poirot, o soride-a domnului Gardener a srat la o casi de oaspeEi

odati, o casi foarte exclusivisti., spuneau, ;i in mij-locul ginutului mla;tinilor dar mi credegi sau

nu) nu avea altceva decAt un closet de pimint!Normal ci. asra l-a frcut pe domnul Gardenersuspicios cu privire la aceste locuri izolate, nu-iaga, Odell?

-Pii, da, draga mea, incuviingi Gardener.

-Dar domnul Kelso ne-a linigtit imediat. In-:

stalatiile sanirare, a spus el, sunt de ultima modi,iar md.ncarea este excelenti. $i sunt sigurd. ci aga

este. Cel mai mult imi place insi intimitarea, dacimi intelegef. Fiind un hotel mic, toti vorbim in-tre noi si toati lumea cunoaste pe toate lumea.Daci. britanicii au un defect, acela este ci. tind site tini la distangi vreo ciEiva ani pini ajung si tecunoasci. Dupi acest rlstimp, roate lumea este

cum nu se poate mai amabili. Domnul Kelsoa mai zis ci aici vin oameni inreresanri, ;i vi.d ciavea dreptate. Mi gi.ndesc la dumneavoasrri,domnule Poiror, gi la domni;oara Darnley. Ah!Am fost pur ;i simplu incintati cind am aflatcine suntegi, nu-i aga, Odell?

-Ai fost, draga mea.

- Ha! flcu domni;oara Brewster, intervenindexploziv. Mai rar a;a o vedeti, nu, domnule Poirot?

1l

t2 Cq"Z,Ol""b'

Hercule Poirot igi ridici mAinile ca Pentru a Po-

toli efuziunile. Dar nu eta nimic mai mult decAt un

gest politicos. Doamna Gardener igi urmi recitalul'"

-itiEi, domnule Poirot, auzisem multe despre

d,r*r""rro"stri de la riposata Cornelia Robson'

Domnul Gardener;i cu mine am fost la Badenhof

in luna mai. Bineingeles, Cornelia ne-a Povestit

totul despre afacereaaceea din Egipt' cA'nd Linnet

Ridgeway a fost ucisi' A spus ci agi fost minunat'

i", I* am fost dintotdeauna innebuniti si vi

cunosc, n-am drePtate, Odell?

-Sigur, draga mea'

-fif.t gi domnigoara Darnley' Eu imi cumpir

multe lucruri de la Rose Mond's' iar ea es'e Rose

nu-i aga? Consider ci hainele ei sunt foarte qic'

O linie minunati. Rochia aceea Pe care o Purtam

seara ffecut5. era una de-a ei' Este o femeie pur;i

simplu adorabili din toate punctele de vedere'

cred eu.

De lingi doamna Brewster' maiorul Barry'

care ii fi*" p. inotitori cu ochii sii exoftalmici'

exclami:

-Ce fati distinsl!

Doamna Gardener i;i lovi andrelele'

-Tiebuie totu;i si vi mirturisesc un lucru'

domnule Poirot' Faptul civ-am intAlnit aici mi-a

frouo"", o revelagie - nu ci nu aq fi fost pur;i

,irnpl,-r incAntatl s[ vi cunosc' Pentru ci sunt'

Ri.ul sub soare

Domnul Gardener;tie asta. Dar tocmai mi-a datprin minte ci sunteEi aici din motive... ei bine,profesionale. $ti$ ce vreau si spun? Ei bine, suntextraordinar de sensibili, dupi cum poare con-firma ;i domnul Gardener, ;i pur si simplu nucred ci a; rezista daci ag fi implicati intr-o crimide orice fel. Vede! dumneavoastri...

Domnul Gardener i9i curigi gitul;i mormii:

-Vedegi'dumneavoasrri, domnule Poirot,doamna Gardener este foarte sensibili..

MAinile lui Hercule Poirot se ridicari brusc

in aer.

-Dar permiteti-mi si vi asigur, madame, cd,

sunt aici din acelagi motiv ca dumneavoastri.:si mi simt bine, si mi bucur de vacanti. Nicimlcar nu mi gindesc la crime.

Doamna Brewster vorbi din nou, cu o tuse

scurti ;i rlgugiti ca un litrat:

-Nici un trup neinsufleEit pe Insula Contra-bandi;tilor.

-Ah, dar asta nu este neapirat valabil, spuse

Poirot, aritind cu degetul in jos. PriviEi-i acolo,intingi pe nisip. Sunr oare niste persoane anu-me? De aici nu se distinge nimic. Sunt doar n\tetrupuri!

Maiorul Barry rosti apreciativ:

-Fituci aritoase, unele. Poate putin cam slabe.

t3

r4 fq"Z"d-"fr'

- Da, dar care este atrac{ia? strigi detectivul'

Unde este misterul? Eu, unul' sunt bitrin' de

scoali veche. CAnd eram tinir' abia daci ve-

i."- o glezni'.intrezirirea unui jupon diafan' ce

trft,u' Iigo"r, curburi a gambei' un genunchi'

o jartieri...

- NeastAm piltat, neastimpirat! fornli maio-

rul Barry.

- Sunt mult mai practice lucrurile pe care le

purtim astLzi, remarci domnigoara Brewster'

-Ei bine, da, domnule Poirot' interveni doam-

na Gardener. Chiar cred, si gtili' ci fetele;i biie-

gii nogtri triiesc o viagi mult mai naturali 9i mai

,i.rito"ri in ziua de astizi' Ei doar se hArjonesc

impreuni 9i... ei bine, ;i - doamna Gardener roqi

scurt, deoarece avea o minte plinl de candoare -gi nu dau nici o importanEi ' dac|intelegegi la ce

m[ refer.

-$tiu cum nu se Poate mai bine' spuse Her-

cule Poirot. Este dePlorabil!

-Deplorabil? se revolti doamna Gardener'

- S[ elimini tot romantismul - tot rnisterul!

in zilele noastre, totul este standardizat! bombini

el, fluturind din minl cltre siluetele lungite' futa

imiaducefoartebineamintedemorgadinParis.

-Domnule Poirot!

Doamna Gardener era scandalizati'

Rdul sub soare

-tupuri aran)arc pe dale - ca bucigile decarne la miceli,rie!

- Dat domnule Poirot, nu este o exagerare?

-Ar putea ft, da, recunoscu acesta.

-Chiar si a;a, continui doamna Gardener tri-cotAnd energic, tind si fiu de acord cu dumnea-voastri intr-o anumiti privingi. Acestor fete carese prijesc la soare le va cresre pir pe picioare sipe brate. Am prevenit-o si pe Irene - aceasra esre

fata mea, domnule Poirot, Irene. I-am spus, dacistai intinsi. la soare asa, vei avea pir peste tot,pe mAini, pe picioare, pe sAni, si cum vei ari.taatunci? i-am zis. Nu-i aga, Odell?

-Ba da, draga mea, spuse domnul Gardener.Toati lumea ticu, poate imaginAndu-;i-o pe

Irene dupi ce ror riul se intimplase.Doamna Gardener isi strdnse lucrul de mAni

gi murmuri:

-Mi intreb acum...

-Da, draga mea? replici prompt sotul ei.Se chinui si coboare din hamac;i ii lui doam-

nei Gardener tricotajul gi cartea.

-Ce-aEi zice si begi un pahar impreuni cu noi,domnigoari Brewster? propuse el.

-Nu chiar acum, multumesc.Sogii Gardener urcari citre hotel.

- Sogii americani sunt nemaipomeniti! co-ment5" domni;oara Brewsrer.

t5

t6 fq"h'O1""#

ilI

Locul doamnei Gardener fu luat de reverendul

Stephen Lane'

Domnul Lane era un cleric inalt ;i puternic de

cincizeci 9i ceva de ani' Avea faga bronzati' iar

pantaloniilui din flanel gri-inchis' pistragi anume

p.rr,rtl vacanfe, arltau uzagi'

-Minunati gari! se entuziasmi el' Am fost

de la golful Leathercombe la Harford 9i inapoi'

peste stinci r. ,' - Er,. destul de cald Pentru plimbare astaz\'

observi maiorul Barry' care nu se plimba nici-

odatl.

-Un exerciliu bun' spuse domnigoara Brew-

ster. Eu nu am fost si vislesc inci' Nu e nimic

mai b,rn ca vislitul Pentru mqchii abdominali'

Ochii lui Hercule Poirot ciutari cu tristege in-

spre o anume protuberangi de pe talia sa'

Doamna Brewster' remarcindu-i privirea'

sugeri. blind:"-Ati

scipa rapid de asta' domnule Poirot' daci

agi iegi o datl Pe zi cu barca''

-Merci' mademoiselle' Detest bdrcile!

-Vi referiEi la blrcile mici?

- Bircile de toate dimensiunile! spuse el'

inchizind ochii 9i cutremurindu-se' Nu e deloc

plicuti mi;carea mirii'

Rdul sub soare

- Slavi Domnului, astizi marea e calmi ca

iazul unei mori.

- Nu existi" mare cu adevirat calmi, ripostd"

detectivul, intotdeauna se produc misciri.

-Daci. mi intrebi pe mine, se amestecS. maio-rul Barry, riul de mare este nouS.zeci la suti frici..

-Acum griit-a bunul marinar! spuse clericul,zimbind ugor - nu, domnule maior?

- O singur6, datd, mi-a fost riu ;i asta cindtraversam Canalul! Nu te gindi, 5.sta este motto-ul meu.

-Riul de mare este intr-adev5.r un lucru foarte

ciudat, comentS. gAnditoare domnisoara Brewster.

De ce unii oameni sunt afectagi de el ;i algii nu?

Pare foarte nedrept. $i nu are nimic de-a face cusrarea de sinitate a individului. Unii indivizi bol-nivicio;i pot fi foarte buni navigatori. Cineva mi-aspus demult cd. are legi"turi. cu miduva spinirii.

$i mai sunt gi oameni care nu suporri" inilgimile.Nici eu nu mi descurc prea bine, insi. doamnaRedfern este ingrozitor de sensibili. Ieri, pe dru-mul de coasti citre Harford, mai, mai ci. gi-apierdut cunogtinra, gi pur si simplu s-a agigat de

mine. Mi-a spus ci., odati, s-a blocat la jumitateacoboririi pe scara exterioari. a Domului dinMilano. IJrcase fbri problerne, dar intoarcereaa fost un calvar.

17