Raspunsuri Intrebari Medicina Legala

download Raspunsuri Intrebari Medicina Legala

of 46

  • date post

    31-Oct-2014
  • Category

    Documents

  • view

    188
  • download

    11

Embed Size (px)

Transcript of Raspunsuri Intrebari Medicina Legala

LISTA ntrebrilor de examinare la disciplina Medicin legal i Drept medical pentru studenii a. V, facultatea Medicin Nr. 1

1. Medicina legal ca disciplin de studiu, sarcinile ei i relaiile cu alte discipline medicale iparamedicale. Medicina legala o stiinta medicala separata, care studiaza si solutioneaza problemele de ordin medicobiologic pentru practica judiciara. Ea este o stiinta cu caracter de sinteza care explica provenienta multor acte criminale. Ea contribuie la cunoasterea si prevenirea mortii violente si subite, la controlul si ameliorarea calitatii asistentei medicale. Medicina legala interactioneza cu anatomia normala si patologica, traumatologia, ginecologia, pediatria, toxicologia, criminalistica. Sarcini de a sustine calitatea asistentei medicale si profilaxia imbolnavirilor prin accidente, violente... , de a devansa corect incriminarea legislativa in domeniul infractiunilor contra vietii si sanatatii.

2. Istoricul medicinii legale. Catedra Medicin Legal a USMF Nicolae Testemianu, activitateatiinific. Relatari cu caracter medico-legal gasim in legislatia lui Hamurabi cu 2000 de ani inaintea erei noastre. Prima lucrare cu caracter medico-legal apare in China. Printre primele documente ce vizeaza probleme cu caracter medico-legal in Moldova figureaza Pravila lui Vasile Lupu. Cercetarea medico-legala a cadavrelor se efectua la acea perioada de catre prosectorii spitaleleor orasenesti din Basarabia. Catedra de medicina legala a Universitatii de stat de medicina testemitanu a fost organizata in anul 1945 si a fost condusa pina in anul 1949 de docentul Ciucimariova, tot din acelasi an vine la conducere Aresev care initiaza cercetari stiindtigice orientate pe trei directii principale: importanta traumei in geneza mortii neviolente; rolul maladiillor preexistente in instalatarea mortii traumatice prin diversi factori ai mediului ambiant; aprecierea gradului de gravitate a leziunilor corporale la persoanele cu maladii preexistente. Apoi in 1966 sef de catedra devine Botezatu, apoi Kurdiumov...

3. Bazele procesuale ale expertizei medico-legale, regulile i cazurile de dispunere obligatorie aacesteia. Expertiza medico-legala prezinta o cercetare practico-stiintifica efectuata de un medic la cererea organelor de ancheta preliminara sau judecata pentru formularea concluziilor asupra unor probleme cu caracter medical sau biologic din ancheta preliminasa sau dezbaterile judiciare asupra unui dosar penal sau civil. Expertiza medico-legala se efectueaza in mod obligatoriu pentru stabilirea: 1 cauzei mortii 2 gradului de gravitate si a caracterului leziunilor corporale 3 virstei inculpatului, banuitului sau victimei in cazurile in care aceasta circumstanta are importanta dar lipsesc certificatele prin care s-ar putea confirma virsta persoanei in cauza. Efectuarea expertizei medico-legale este necesara la cercetarea tuturor infractiunilor ce au loc impotriva personalitatii umane, greselolor profesionale ale medicilor si multe alte motive. Regulile de ordonare a expertizei sunt prevazute de art. 165 al CPP. Anchetatorul penal intocmeste o ordonanta referitoare la afcest caz, in are arata: motivele pentru care dispune expertiza, denumirea institutiei care urmeaza s-o efectueze sau numele de familie si prenumele expertului, chestiunile asupra carora trebuie prezentate concluzii, lista de documente sau obiefcte ce vor fi puse la dispozitia expertului. Anchetatorul penal stabileste identitatea expetului numit, in ce raport se afla cu victima, infractorul si suspectatul. Expertului i se inmineaza o copie a ordonantei de efectuare a expertizei si i se explica drepturile si obligatiunile

4. Obiectele de cercetare medico-legal. Obligaiile, drepturile i responsabilitatea expertului.Obiecte de cercetare medico-legala pot fi persoanele, cadavrele umane, corpurile delicte de origine biologica, diferite materiale si documente. Expertul medico-legal este obligat sa se prezinte la cererea persoanei care efectueaza cercetarea prealabila, a anchetatorului penal, procurorului sau instantei de judecata, dind raspunsuri concludente obiective la toate intrebarile ce i se adreseaza. Conform art 164 expertul are dreptul: 1 sa ia cunostinta de materialele din dosar in legatura cu obiectul expertizei 2 sa ceara sa i se puna la dispozitie materiale suplimentare, necesare pentru prezentarea concluziilor

1

3 sa participe, cu aprobarea personei care efectueaza cercetarea penala, a anchetatorului penal sau procurorului, la interogatorii, audieri si alte actini de ancheta penala 4 in timpul cercetarii penale, anchetei penale si in sedinta de judecata sa puna celui interogat intrebari in legatura cu obiectul expertizei, dar numai cu aprobarea persoanei juridice respective, care efectueaza cercetarea penala, a anchetatorului penal sau judecatorului care prezideaza sedinta de judecata. El poarta responsabilitate pentru concluziile intetionat fasle sau pentru refuzul de a da concluzii, de asemenea daca divulga materialele acumulate de acnheta cu care a luat cunostinta va fi tras la raspundere penala.

5. Formele expertizelor medico-legale.Exista citeva forme de organizare a expertizei medico-legale: primara, suplimentara si secundara (contraexpertiza). Expertiza primara cercetarea initiala a obiectului si elaborarea concluziilor in baza acesteia. Daca persoana juridica, ce a dispus expertiza primara, nu este satisfacuta de concluziile expertului, pentru motivul ca acestea nu sunt clare sau complete, solicita efectuarea unei expertize suplimentare aceluiasi sau altui expert. In cazurile cind concluziile expertului nu sunt intemeiate sau exista indoieli cu privire la veridicitatea lor, se poate dispune o contraexpertiza unui alt expert sau unei echipe de experti. Expertiza meico-legala in comisie se efectueaza in cazurile mai complicate, cu participarea medicilor de diferite specialitati. In expertizele complexe participa mai multi membri, printre care si specialisti din diverse ramuri ale stiintei: matemat, fiz, chim, botanica... Toate expertizele se efectueaza ziua, cu exceptia celor de urgenta.

6. Documentaia medico-legal, cerinele naintate faa de ntocmirea i eliberarea acesteia.Principalul document al expertizei medico-legale este Raportul de expertiza medico-legala. Raportul include 3 parti: introductiva, descriptiva si incheierea. In partea introductiva este indicat: cind, unde, cine, din decizia cui s-a efectuat expertiza... sunt incluse si circumstantele faptei ce se contin in ordonanta sau alte documente prezentate: procesul-verbal al examinarii la fata locului, foaia de observatie clinica... Partea descriptiva se descrie detaliat tot ce a fost examinat de expert, metodele de laborator utilizate, mersul cercetarilor efectuate... Partea de incheiere cotine concluziile expertului si rs la intrebari. Concluzia este semnata de medicul legist si confirmata prin stampila. Adesea examinara medico-legala nu se face prin ordonante, dar pe baza unei solicitari in scris din partea organelor de cercetare penala. Documentul acestor cercetari este numit Act de examinare medico-legala, iar forma de prezentare este alcatuita dupa aceeasi schema. Expertul medico-legal perfecteaza si alte documente in primul rind certificatul de deces.

7. Moartea ca proces biologic, strile terminale i agonia.Moartea prezinta o incetare ireversibila a veitii, ea se instaleaza dupa incetarea functiilor de importanta vitala circulatiei sanguine si respiratiei incetare care are forma unui proces treptat de inhibitie a metabolismului celular si de descompunere a materiei vii organizate. Procesul instalarii mortii consta din 5 etape: 1 starea preagonala inhibitia cunostintei, diminuara pulsului si batailor cardiace, hipotnia arteriala progresiva, tahipneea superficiala, diminuara reflexelor. Durata foarte variata. 2 pauza terminala disparitia cunostintei, pulsului, reflexelor, respiratiei, scaderea tensiunii arteriale aproape de zero. Dureaza 5-10 sec pina la 3-4 min. 3 agonia etapa trazitorie de la viata la moarte, lipsa cunostintei, deprimarea functiei corticale a creierului, o usoara tahicardie si o crestere neinsemnata a tensiunii arteriale, o respiratie rara si profunda cu antrenarea muschilor scheletali. Finele agoniei se evidentiaza printr-o bradipnee si hipotonie accentuate, dupa care urmeaza un stop respirator, iar apoi si cardiac. 4 moartea clinica inhibitie totala a cunostintei, a reflexelor, a activitatii cardiace si respiratorii. La etapa aceasta e posibila reanimara tuturor functiilor vitale. Durata 5-6 min. 5 moartea biologica survin schimbari ireversibile in SNC si in sistemul cardiorespirator.

2

8. Categoriile, tipurile i genurile morii.Se cunosc 2 categorii de baza ale mortii: violenta si neviolenta. Moartea violenta survine in urma omuciderii, sinuciderii sau a accidentlui. Moartea neviolenta care nu este o repercusiune a violarii normelor de drept. Moartea poate fi rapida si lenta. Moartea rapida perioada agonala lilpseste complet sau are o durata foarte scurta, vor fi aceleasi semne morfologice ca si in moartea prin asfixie. Moartea lenta agonia poate dura chiar citeva zile sau saptamini, la necropsie lividitatile cadaverice vor aparea pal-violete, se vor constata chiaguri rosii, albe si mixte si o congestie neuniforma a organelor interne. Omuciderea, sinuciderea, moartea accidentala reprezinta genul mortii violente. Deoarece criterii medicale ale genului mortii nu exista, determinarea genului mortii nu e de competenta medicului legist.

9. Moartea subit, factorii favorizani n declanarea ei.Moartea subita este o moarte fulgeratoare instalata la o persoana in stare de sanatate aparenta, fiind cauzata de o afectiune patologica camuflata. Instalarea mortii subite poate fi facilitata de urmatoarele circumstante: efort fizic, stres psihoemotional, alcoolemia, fumatul tutunului, utilizarea stupefiantelor, conditiile meteo nefavorabile.

10. Diagnosticul p