1

RASPUNSURI

1. CE ESTE PATRIMONIUL?- UN ANSAMBLU DE DREPTURII SI OBLIGATI CU VALOARE ECONOMICA (ASPECT

PECUNIAR) EXPRIMATA IN BANII CE APARTIN UNUI SUBIECT DE DREPT(PF/PJ)2. CARACTERELE JURIDICE ALE PATRIMONIULUI. ENUMERARE.

PATRIMONIUL ESTE O UNIVERSALITATE JURIDICA:- ESTE O TOTALITATE DE DREPTURII SI OBLOGATII PATRIMONIALE CE APARTIN

UNEI PERSOANE.- PATRIMONIUL ARE UN ACTIV: DREPTUL AVAND UN SINGUR TITULAR/

PROPRIETAR- PATRIMONIUL ARE UN PASIV: DATORIILE, OBLIGATILE PATRIMONIALE ALE

TITULARULUI.EXISTA O UNITATE INTRE ACTIV SI PASIV => ESTE O CORELATIE INTRE DREPTURI SI OBLIGATII.PATRIMONIUL ESTE UNIC:

- O PF/PJ NU POATE AVEA DECAT UN SINGUR PATRIMONIU.- UNICITATEA E LEGATA DE PERSONALITATEA TITULARULUI(SUBIECT DE DREPT).- O PERSOANA NU ARE DECAT UN PATRIMONIU, ORICE PERSOANA ARE UN

PATRIMONIU.PATRIMONIUL ESTE INALIENABIL:

- PERSOANELE NU POT TRANSMITE PRIN ACTE INTRE VII INTREGUL LOR PATRIMONIU.

- PATRIMONIUL SE POATE TRANSMITE IN MOMENTUL DECESULUI PF SAU DIZOLVARII PJ (ATUNCI CAND PERSONALITATEA JURIDICA INCETEAZA).PATRIMONIUL ESTE DIVIZIBIL:

- IN CADRUL PATRIMONIULUI POT EXISTA MAI MULTE CATEGORII DE BUNURI, MAI MULTE MASE DE BUNURII CU O NATURA JURIDICA DIFERITA, CU UN REGIM JURIDIC BINE DEFINIT – DETERMINAT.

3. FUNCTIILE PATRIMONIULUI. ENUMERARE- FUNCTIA DE A PERMITE SI EXPLICA GAJUL GENERAL AL CREDITORILOR

CHIROGRAFARII- FUNCTIA DE A PERMITE SI EXPLICA SUBROGATIA REALA CU TITLU UNIVERSAL.

(- FUNCTIA DE A PERMITE SI EXPLICA TRANSMISIUNEA UNIVERSALA CU TITLU UNIERSAL).

4. FUNCTIA PATRIMONIULUI DE GAJ GENERAL AL CREDITORULUI CHIROGRAFAR:- PATRIMONIUL CONSTITUIE DREPTUL DE GAJ GENERAL AL CREDITORULUI

CHIROGRAFAR.- CREDITOR CHIROGRAFAR: CREDITOR CARE ARE UN DREPT GENERAL ASUPRA

PATRIMONIULUI DEBITORULUI; NU SE BUCURA DE O GARANTIE REALA(GAJ, IPOTECA, PRIVILRGIU) PENTRU CREANTA PE CARE O ARE ASUPRA DEBITORULUI.

- PATRIMONIUL ESTE SINGURA GARANTIE GENERALA A CREDITORULUI CHIROGRAFAR (CREDITORII CE AU UN INSCRIS SI NU O GARANTIE REALA)

2

- CREDITORUL CHIROGRAFAR POATE URMARUU DOAR BUNURILE EXISTENTE IN PATRIMONIUL DEBITORULUI IN MOMENTUL EXECUTARII SILITE SI BUNURILE VIITOARE(CARE VOR INTRA IN PATRIMONIUL DEBITORULUI) PANA LA REALIZAREA INTEGRALA A DREPTULUI SAU DE CREANTA.

- CREANTA: DREPTUL CREDITORULUI DE A PRETINDE DE LA DEBITOR SA DEA, SA FACA, SAU SA NU FACA CEVA. ACT CARE STABILESTE ACEST DREPT.

5. FUNCTIA PATRIMONIULUI DE A FACE POSIBILA SUBROGATIA REALA CU TITLU UNIVERSAL:- PATRIMONIUL FACE POSIBILA SUBROGATIA REALA CU TITLU UNIVERSAL.

(SUBROGATIE = SUBSTITUIRE, INLOCUIRE)- PERSONALA: SITUATIA IN CARE INTR-UN RAPORT JURIDIC O PERSOANA ESTE

INLOCUITA CU ALTA.- REALA: INLOCUIREA UNUI BUN CU ALT BUN, POATE FI:- SUBROGATIE REALA CU TITLU UNIVERSAL: PRESUPUNE INLOCUIREA

AUTOMATA A UNEI VALORI CU ALTA VALOARE IN CUPRINSUL PATRIMONIULUI(INLOCUIREA UNUI BUN PROPRIU CU UN ALT BUN PROPRIU, IAR BUNUL CE INTRA IN PATRIMONIU PRIMESTE REGIMUL JURIDIC AL BUNULUI PE CARE IL INLOCUIESTE).

- SUBROGATIE REALA CU TITLU PARTICULAR: IN PATRIMONIU, UN BUN SINGULAR ESTE INLOCUIT CU ALT BUN SINGULAR. ( BUN INLOCUIT CU BANII, V – C).

6. CE SUNT DREPTURILE REALE?- REPREZINTA DRETURII SUBIECTIVE PATRIMONIALE IN VIRTUTEA CARORA

TITULARUL ISI POATE EXERCITA ATRIBUTILE CONFERITE DE LEGE, NEMIJLOCIT ASUPRA BUNULUI LA CARE SE REFERA, FARA A AVEA NEVOIE DE CONCURSUL ALTOR PERSOANE.

- CEL MAI IMPORTANT DREPT REAL ESTE DREPTUL DE PROPRIETATE.7. CE SUNT DREPTURILE DE CREANTA?

- DREPTURI PERSONALE. SUNT DREPTURILE SUBIECTIVE PATRIMONIALE IN TEMEIUL CARORA TITULARUL LOR SAU SUBIECTUL ACTIV, NUMIT CREDITOR POATE PRETINDE SUBIECTULUI PASIV, NUMIT DEBITOR SA DEA, SA FACA, SAU SA NU FACA CEVA, ADICA SA INDEPLINEASCA O OBLIGATIE, CORELATIVA DREPTULUI CREDITORULUI.CORELATIV = CARE ESTE IN RELATIV RECIPRIOCA CU CEVA, CARE INDICA UN RAPROT RECIPROC.

- OBLIGATIE CORELATIVA(CREANTA): - OBLIGATIE PROPTER REM (DECURGE DIN STAPANIREA UNUI BUN SI OBLIGA LA

INDEPLINIREA UNOR SARCINI IN LEGATURA CU ACEL BUN. DE NATURA LEGALA=> ABLIGATII IMPUSE DE LEGEA PROPRIETARULUI; DE NATURA CONVENTIONALA=> OBLIGATIA CE REZULTA DIN CONTRACTE.)

- OBLIGATIILE SCRIPTAE IN REM (CORESPUNDE UNOR DREPTURII DE CREANTA CE SUNT STRANS LEGATE DE STAPANIREA UNOR BUNURII IMOBILE DE CATRE O ALTA PERSOANA DECAT PROPRIETARUL LOR. OBLIGATIA SCRIPTAEM IN REM E

3

LEGATA DE UN ANUMIT BUN, UN ANUMIT DREPT SI PE CARE ORICE TERT ESTE OBLIGAT SA O RESPECTE. SCRIPTAE => SCRIS IN C.F. , OBLIGATIA E NOTATA)

8. CLASIFICAREA DREPTURILOR REALE.- REPREZINTA DREPTURII SUBIECTIVE PATRIMONILAE, IN VIIRTUTEA CARORA

TITULARUL ISI POATE EXERCITA ATRIBUTILE CONFERITE DE LEGE, NEMIJLOCIT ASUPRA BUNULUI LA CARE SE REFERA, FARA A AVEA NEVOIE DE CONCURSUL ALTOR PERSOANE. CEL MAI IMPORTANT DREPT REAL ESTE DREPTUL DE PROPRIETATE.

- DREPTURI REALE PRINCIPALE : (SUNT DREPTURICARE AU EXISTENTA INDEPENDANTA FATA DE ALTE DREPTURI)

- DREPTURII REALE ACCESORII : (DREPTURILE CARE DEPIND DE EXISTENTA ALTORI DREPTURII PRINCIPALE, NU AU O EXISTENTA DE SINE STATATOARE.)

9. CARE SUNT DREPTURILE REALE PRINCIPALE?- DREPTUL DE PROPRIETATE(PUBLICA SAU PRIVATA) - DREPTUL DE UZ - DERPTUL DE UZUFRUCT - DREPTUL DE ABITATIE - DREPTUL DE SERVITUTE - DREPTUL DE SUPERFICIE

10. CARE SUNT DREPTURILE REALE ACCESORII?- DREPTUL DE GAJ (AMANET) - DREPTUL DE IPOTECA - PRIVILEGIILE.

11. CE ESTE POSESIA?- POSESIA : ESTE O STARE DE FAPT, GENERATOR DE EFECTE JURIDICE CARE

CONSTA IN STAPANIREA MATERIALA SAU EXERCITAREA UNEI PUTERI DE FAPT, DE CATRE O PERSOANA ASUPRA UNUI BUN, CU INTENTIA SI VOINTA DE A SE COMPORTA FATA DE TOTI CEILALTI CA PROPRIETAR SAU TITULAR AL UNUI DREPT REAL.

12. CARE SUNT CARACTERELE POSESIEI?- CARACTERELE POSESIEI :- SE BAZEAZA PE INTENTIA DE A POSEDA PENTRU SINE “ ANIMUS RES SIBI

HABENDI”- SEREFERA DOAR LA DREPTURILE REALE NU SI LA CELE PERSONALE DE CREANTA.- SEEXERCITA ASUPRA UNUI BUN DETERMINAT NU ASUPRA UNEI UN

IVERSALITATII DE BUNURII.- FACE SA SE NASCA UN DREPT PROBABIL DE PROPRIETATE SAU UN ALT DREPT

REAL(GENEREAZA , PRODUCE DOBANDIREA PROPRIETATII, O STARE DE FAPT).- INDEPLINESTE CUMULATIV DOUA ELEMNETE: ANIMUS(ELEMENTUL

PSIHOLOGIC) SI CORPUS(ELEMENTUL MATERIAL)13. ELEMENTUL MATERIAL AL POSESIEI.

- ELEMENTUL MATERIAL(CORPUS): TOTALITATEA FAPTELOR MATERIALE EXERCITATE DIRECT ASUPRA LUCRULUI: ACTELE DE DETINERE SI FOLOSINTA,

4

INCLUSIV ACTE JURIDICE PE CARE LE INCHEIE CU PRIVIRE LA ACEL BUN(INCHIRIERE, DEPOZIT, COMODAT).

14. ELEMENTUL PSIHOLOGIC AL POSESIEI.- ELEMENTUL PSIHOLOGIC(ANIMUS) : CONSTA IN INTENTIA SAU VOINTA CELUI

CARE POSEDA DE A EXERCITA STAPANIREA LUCRULUI PENTRU SINE, ASA CUM AR FII EXERCITAT PROPRIETARUL SAU TITULARUL DREPTULUI. PANA LA PROBA CONTRARA, ACELA CARE STAPANESTE BUNUL ESTE PREZUMAT POSESOR, CU EXCEPTIA IMOBILELOR INSCRISE IN C.F.(ART 919 C.CIV).

15. CE ESTE DETENTIA PRECARA?- DETENTIA PRECARA : ESTE O STARE DE DREPT NU DE FAPT, REZULTA DINTR-UN

TITLU CONVENTIONAL LEGAL SAU JUDICIAR IN BAZA CARUIA DETENTORUL ESTE INDREPTATIT SA EXERCITE PUTEREA ASUPRA LUCRULUI.(DIFERENTA INTRE DETENTIE PRECARA SI POSESIE: AMBELE CONFERA STAPANIREA DE FAPT , CORPUS, AU ELEMENT MATERIAL, II DEOSEBESTE ANIMUS, DETENTORL PRECAR NU SE COMPORTA CA UN PROPRIETAR ASUPRA BUNULUI.)

16. CONDITIILE DETENTIEI PRECARE.- CONDITIILE DETENTIEI PRECARE SUNT: - CEEA CE II LIPSESTE DETENTORULUI PRECAR ESTE ANIMUS SIBI HABENDI, CEEA

CE IL DISTINGE DE POSESOR, SITUATIE IN CARE EL ESTE OBLIGAT SA RESTITUIE BUNUL PE CARE IL STAPANESTE NUMAI SUB ASPECT MATERIAL. DETENTORUL PRECAR POSEDA NUMAI PT ALTUL,MOTIV PT CARE PRECARITATEA ESTE ECHIVALENTA CU LIPSA POSESIEI.POSESIA ESTE O STARE DE FAPT IAR DETENTIA ESTE O STARE DE DREPT.

17. CAZURILE DE INTREVERTIRE A DETENTIEI PRECARE:(SCHIMBAREA TITLULUI CU CARE SE EXERCITA STAPANIREA DE FAPT=> LA UN MOMENT DAT AM STAPANIT PENTRU ALTUL(DETENTOR PRECAR), DAR LA UN ANUME MOMENT AM INCEPUT SA STAPANESC PENTRU MINE(CA POSESOR)).

- DACA DETENTORUL PRECAR INCHEIE CU BUNA CREDINTA UN ACT TRANSLATIV DE PROPRIETATE CU TITLU PARTICULAR CU ALTA PERSOANA DECAT CU PROPRIETARUL BUNULUI.

- DACA DETENTORUL PRECAR SAVARSESTE IMPOTRIVA POSESORULUI ACTE DE REZISTENTA NEECHIVOCE IN PRIVINTA INTENTIEI SALE DE A INCEPE SA SE COMPORTE CA UN PROPRIETAR.

- DACA DETENTORUL PRECAR INSTRAINEAZA BUNUL PRTINTR-UN ACT TRANSLATIV DE PROPRIETATE CU TITLU PARTICULAR, CU CONDITIA CA DOBANDITORUL SA FIE DE BUNA CREDINTA.

18. PREZUMTIILE PRIVIND DOVADA POSESIEI. - (DOVADA POSESIEI SE FACE PRIN PROBA CELOR DOUA ELEMENTE ANIMUS SI

CORPUS – ANUMUS ESTE GREU DE DOVEDIT ASA CA SAU INSTITUIT DOUA PREZUMTII)

- PREZUMTIILE SUNT :

5

- PREZUMTIA DE NEPRECARITATE(ART. 919 C.CIV.)(POSESORUL ESTE PRESUPUS CA POSEDA PENTRU SINE SUB NUIME DE PROPRIETAR, DACA NU ESTE PROBAT CA AIN CEPUT SA POSEDE PENTRU ALTUL)

- PREZUMTIA DE NEINTREVERTIRE IN SENSUL CA DETENTIA PRECARA ODATA DOVEDITA ESTE PREZUMATA CA SE MENTINE PANA LA PROBA INTERVERTIRII SALE.

19. CARE SUNT CALITATILE POSESIEI UTILE?- CALITATILE POSESIEI UTILE SUNT: - PENTRU CA POSESIA SA PRODUCA EFECTE JURIDICE DEOSEBIT DE INTRUNIREA

CELOR DOUA ELEMENTE, EA TREBUIE SA FIE UTILA.- PENTRU A FI UTILA EA TREBUIE SA INDEPLINEASCA ANUMITE CALITATII SI

ANUME: SA FIE CONTINUA SI NEINTRERUPTA, NETULBURAT, PUBLICA, SUB NUME DE PROPRIETAR SI NEECHIVOCA.

20. CARE SUNT VICIILE POSESIEI?- VICIILE POSESIEI SUNT: - VICIILE POSESIEI SUNT REVERSUL CALITATILOR SALE; ELE SUNT:

DISCONTINUITATEA, VIOLENTA, CLANDESTINITATEA, PRECARITATEA SI ECHIVOCUL(OPERA JURISPRUDENTEI, ESTE UN VICIIU RELATIV)

21. DISCONTINUITATEA POSESIEI.- POSESIA ESTE DISCONTINUA ATAT TIMP CAT POSESORUL O EXERCITA CU

INTERMITENTE ANORMALE IN RAPORT CU NATURA BUNULUI - PRIN POSESIE CONTINUA SE INTELEGE CA ACTELE DE STAPANIRE SA FIE

EXERCITATE CU O REGULARITATE NORMALA IN RAPORT CU NATURA BUNULUI.- ESTE UN VICIU ABSOLUT- POATE FII INVOCAT DE TOTI CEI INTERESATI,

TEMPORAR – INCETEAZA DACA POSESORUL INCEPE O NOUA POSESIE.22. VICIUL VIOLENTEI POSESIEI.

- POSESIA ESTE TULBURAT, ATAT TIMP CAT ESTE DOBANDITA SAU CONSERVATA PRIN ACTE DE VIOLENTA(FIZICA SAU MORALA) CARE NU AU FOST PROVOCATE DE O ALTA PERSOANE.

- ESTE UN VICIU TEMPORAR - ODATA INCETAT VIOLENTA POSESIA UTILA REINCEPE, RELATIV – DEOARECE PRODUCE EFECTE NUMAI INTRE PARTILE INTR CARE A INTERVENIT, EL POATE FI INVOCAT NUMAI DE CATRE PERSOANA IMPOTRIVA CARUIA S-A MANIFESTAT VIOLENTA.

23. CLANDESTINITATEA POSESIEI.- POSESIA ESTE CLANDESTINA DACA SE EXERCITA ASTFEL INCAT NU POATE FI

CUNOSCUTA(POSESIA TREBUIE SA FIE IN VAZUL TUTUROR IN MOD PUBLIC)- IN CAZUL BUNURILOR MOBILE ESTE INVOCAT MAI DES – SUNT MAI USOR DE

ASCUNSE. IN CAZUL IMOBILELOR ESTE MA RAR INTALNITA.- ESTE UN VICIU RELATIV SI TEMPORAR – POATE FI INVOCAT NUMAI DE

PERSOANELE FATA DE CARE POSESIA ESTE CLANDESTINA.24. ECHIVOCUL POSESIEI.

- POSESIA TREBUIE SA FIE NEECHIVIOCA , ATUNCI CAND NU SE CUNOASTE DAC POSESORUL ARE SAU NU ELEMENTUL INTENTIONAL DE A STAPANI ESTE ECHIVOC.

6

- ESTE UN VICIU TEMPORAR – DIN MOMENT CE POSESORUL SE MANIFESTA CU ACTE DE STAPANIRE PENTRU SINE, MANIFESTA ELEMENTUL ANIMUS ATUNCI POSESIA DEVINE UTILA; RELATIVA – POATE FI INVOCAT NUMAI DE CEILALTI COPARTASI.

25. PRECARITATEA POSESIEI.- EA NU CONSTITUIWE UN VICIIU AL POSESIEI PENTRU CA DESEMNEAZA LIPSA

POSESIEI.- ACTELE CE EXERCITAM ASUPRA LUCRUKLUI ALTUIA SUB NUME PRECAR, ADICA

IN CALITATE DE LOCATARI, DEPOZITARI, UZUFRUCTUARI SAU ASUPRA UNUI LUCRU COMUN IN PUTEREA DESTINATIEI LEGALE A ACELUIA, NU CONSTITUIE POSESIE SUB NUME DE PROPRIETAR.

- CEEA CE II LIPSESTE DETENTORULUI ESTE ELEMENTUL ANIMUS, INTENTIA DE A POSEDA PENTRU EL INSUSI.

- PRECARITATEA NU ESTE OCROTITA PRIN ACTIUNILE POSESORI, LA IMOBILE NU DUCE LA DOBANDIREA BUNULUI PRIN UZUCAPIUNE.

- ESTE PERPETUA-ORICAT AR DURA STAPANIREA BUNULUI NU POATE AVEA EFECT DOBANDIREA PROPRIETATII PRIN PRESCRIPTIE ACHIZITIVA, CARACTER ABSOLUT – NU PRODUCE EFECTE JURIDICE FATA DE NICI O PERSOANA.

26. CARE SUNT EFECTELE POSESIEI? ENUMERARE- CREAZA PREZUMTIA DE PROPRIETATE IN FAVOAREA POSESORULUI- POSESORUL ED BUNA CREDINTA DOBANDESTE IN PROPRITATE FRUCTELE

BUNULUI PE CARE LE POSEDA (EL TREBUIE SA FIE DE BUNA CREDINTA LA INCEPUTUL POSESIEI , LA DATA INCEPERI POSESIEI SI LA DATA PERCEPRTII FRUCTELOR, SA AIBE CONVINGEREA CA ESTE PROPRIETARUL BUNULUI PE CARE IL POSEDA; INCETEAZA SA FIE DE BUNA CREDINTA ATUNCI CAND CAUZELE4 DE INEFICACITATE ALE ACTULUI SAU TRANSLATIV DE PROPRIETATE II SUNT CUNOSCUTE).

- POSESIA IMOBILIARA ESTE APARTA PRIN ACTIUNILE POSESORII.- POSESIA PRELUNGITA ASUPRA IMOPBILELOR DUCE LA DOBANDIREADREPTULUI

DE PROPRIETATE PRIN UZUCAPIUNE.27. CE SUNT ACTIUNILE POSESORII? DEFINITIE.

- ESTE ACTIUNE IN JUSTITIE PRIN CARE POSESORUL UNUI BUN IMOBIL URMARESTE SA-SI APERE POSESIA IMPOTRIVA ORICAREI TULBURARI SAU DEPOSEDARI.

- SCOPUL ACESTEI ACTIUNI ESTE DE A RESTABILI SITUATIA DE FAPT EXISTENTA ANTERIOR TULBURARII SAU DEPOSEDARI. ELE APARA O SITUATIE DE FAPT, POSESIA, FARA A PUNE IN DISCUTIE DREPTUL DE PROPRIETATE SAU ALT DREPT REAL ASUPRA IMOBILULUI.

28. CARACTERELE ACTIUNILOR POSESORII.- APARA NUMAI POSESIA ASUPRA BUNURILOR IMOBILE- APARA SIMPLUL FAPT AL POSESIEI, NU DISCUTA DREPTUL ASUPRA BUNULUI- SE JUDECA DUPA O PROCEDURA SPACIALA, SIMPLA SI RAPIDA PREVAZUTA DE

ART. 674, 676, C.P.CIV.- SUNT ACTIUNI REALE.

7

29. CE ESTE DREPTUL DE PROPRIETATE? DEFINITIE.- ACEL DREPT REAL CARE CONFERA TITULARULUI SAU POSESIA, FOLOSINTA SI

DISPOZITIA ASUPRA UNUI BUN, EXCLUSIV SI PERPETUU, IN PUTERE PROPRIE SI IN INTERES PROPRIU, CU RESPECTAREA NORMELOR IN VIGOARE.

30. CARECTERELE JURIDICE ELE DREPTULUI DE PROPRIETATE.- DREPTUL DE PROPRIETATE ESTE UN DREPT ABSOLUT : ESTE RECUNOSCUT

TITULARULUI IN ASA MASURA CA IN RAPORT CU CEILALTI, ACESTIA SUNT OBLIGATI SA NU FACA NIMIC SE NATURA A-L INCALCA, DACA TOTUSI BUNUL AJUNGE IN DETENTIA SAU POSESIA NELEGITIMA A ALTEI PERSOANE, PROPRIETARUL ARE DREPTUL DE A-L REVENDICA PRIN ACTIUNI IN REVENDICARE.

- DREPTUL DE PROPRIETATE ESTE EXCLUSIV:PROPRIETARUL ESTE INDREPTATIT SA EXERCITE PREROGATIVELE SINGUR, FARA INTERVENTIA ALTEI PERSOANE, PREROGATIVELE DREPTULUI SAU. IN COPROPRIETATE PREROGATIVELE SUNTEXERCITATE CONCOMITENT.

- DREPTUL DE PROPRIETATE ESTE PERPETUU: EL NU ARE O DURATA LIMITATA IN TIMP, DEPINZAND DE EXISTENTA MATERIALA A BUNULUI CARE FORMEAZA OBIECTUL SAU. DREPTUL DE PROPRIETATE NU SE STINGE PRIN NEUZ, CU URMATOARELE CONSECINTE:- ESTE IMPRESCRIPTIBIL EXTINCTIV-ACTIUNEA IN REVENDICARE POATE FI INTRODUSA ORICAND; -ESTE PRESCRIPTIBIL ACHIZITIV- UZUCAPAREA DREPTULUI DE CATRE O TERTA PERSOANE PARALIZAND ACTIUNEA IN REVENDICARE.

31. ATRIBUTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE.- ELE SUNT IN NUMNAR DE TREI: POSESIA, FOLOSINTA SI DISPOZITIA.- POSESIA(USUS, UZUL) : IMPLICA ELEMENTUL MATERIAL- STAPANIREA EFECTIVA

ABUNULUI FACURTA IN MOD DIRECT DE PROPRIETAR, PRIN PUTERE PROPRIE SAU EXERCITATA PRIN ALTA PERSOANA IN NUMELE SI INTERESUL PERSOANEI.

- FOLOSINTA(FRUCTUS): PROPRIETARUL POATE INTREBUINTA BUNUL IN INTERESUL SAU, CULEGAND FRUCTELE, PRODUSE DE UN BUN IN MOD PERIODIC FARA SA ALTEREZE SUBSTANTA LUI. FRUCTELE SUNT NATURALE- PRODUSE DE NATURA FARA INTERVENTIA OMULUI, INDUSTRIALE- NATURALE DAR PRODUSE PRIN INTERVENTIA OMULUI, CIVILE – ECHIVALENTUL IN BANII SAU ALTE FOLOASE AL UTILIZARI UNUI BU, NECESITA UN ACT JURIDIC. PRODUCTELE –PRESUPUN CONSUMAREA SUBSTANTEI BUNULUI SI AU UN CARACTER DE PERIODICITATE.

- DISPOZITIA(ABUSUS) : DREPTUL PROPRIETARULUI DE A DISPUNE DE BUNUL SAUM, IL POATE INSTRAINA CU TITLU ONEROS SAU GRATUIT, IL POATE IPOTECA, IL POATE DEZMEMBRA. DISPOZITIA TREBUIE SAS E FAC IN LIMITELE LEGI.

32. CARACTERELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA.- DREPTUL DE PROPRIETATE ESTE INALIENABIL: ACEST CARACTER PRESUPUNE CA

BUNURILE CARE FAC OBIECTUL DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA SUNT SCOASE DIN CIRCUITUL CIVIL, NU POT FI INSTRAINATE PRIN ACTE JURIDICE NICI IN MOD VOLUNTAR, NICI PRIN EXPROPRIERE.

8

- DREPTUL DE PROPRIETATE ESTE IMPRESCRIPTIBIL: ESTEIMPRESCRIPTIBIL; EXTINCTIV SI ACHIZITI8V, EXTINCTIV – PENTRU CA ACTIUNEA IN REVENDICARE POATE FI INTRODUSA ORICAND, ACHIZITUV- BUNURILE AFLATE IN PROPRIETAE PUBLICA NU POT FI DOBANDITE PRIN UZUCAPIUNE(IMOBILE), SAU PRIN POSESIE DE BUNA CREDINTA(MOBILE)

- DREPTUL DE PROPRIETATE ESTE INSESIZABILA: ACESTA INSEAMNA CA BUNURILE CE FORMEAZA OBIECTUL ACESTUI DREPT NU POT FI URMARITE DE CATRE CREDITORII PROPRIETARULUI SAU AI PERSOANELOR CARE LE POSEDA PE TEMEIUL DREPTULUI REAL DE ADMINISTRARE ORI CU ORICE ALT TITLU.

33. DREPTURILE REALE CORASPUNZATOARE PROPRIETATI PUBLICE.- DREPTUL DE ADMINISTRAE: APARTINE REGIILOR AUTONOME SAU

AUTORITATILOR PUBLICE CENTRALE SAU LOCALE, SI ALTE INSTITUTI PUBLICE DE INTERES NATIONAL, JUDETEAN LOCAL.

- DREPTUL DE CONCESIUNE: EXPLOATAREA UNUI BUN PROPRIETATE PUBLICA, IN SCHIMBUL UNEI REDEVENTE, PENTRU O PERIOADA DETERMINATA, CONCESIONARUL POATE EFECTUA ORICE ACT MATERIAL SAU JURIDIC NECESAR PENTRU EXPLOATAREA BUNULUI, NU POATE AS INSTRAINEZE BUNUL, CULEGE FRUCTELE SI PRODUCTELE.

- DREPTUL DE FOLOSINTA CU TITLU GRATUIT: BUNURILE PROPRIETATE PUBLICA POT FI ACORDATE IN FOLOSINTA CU TITLU GRATUIT PE TERMEN LIMITAT INSTITUTILOR DE UTILITATE PUBLICA, FRUCTELE NU SUNT ALE TITULARULUI DREPTULUI DE FOLOSINTA.

34. CE ESTE DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA? DEFINITE.- ESTE DREPTUL CE APARTINE PERSOANEI FIZICE SI PERSOANEI JURIDICE DE TIP

PARTICULAR, STATULUI SI UNITATILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE ASUPRA UNOR BUNURII IMOBILE SAU MOBILE SI FATA DE CARE EXERCITA POSESIA, FOLOSINTA SAU DISPOZITIA IN MOD EXCLUSIV, ABSOLUT SI PERPETUU IN LIMITELE STABILITE DE LEGE.

35. CARACTERELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA.- ALIENABIL: EL POATE FI INSTRAINAT, TRANSMIS, BUNURILE DIN PROPRIETATE

PRIVATA FAC PARTE DIN CIRCUITUL CIVIL.- IMPRESCRIPTIBIL: DOAR PRIN ASPECTUL EXTINCTIV CU SENSUL CA NU SE STINGE

PRIN NEUZ, SUB ASPECT ACHIZITIV ESTE PRESCRIPTIBIL POATE FI DOBANDIT PRIN UZUCAPIUNE

- SESIZABIL: BUNURILE CE FAC OBIECTUL ACESTUI DREPT POT FI URMARUITE DE CREDITORII PENTRU A-SI REALIZA CREANTELE LOR(IMOBILE SI MOBILE).

36. CARE SUNT MODALITATILE DREPTULUI DE PROPRIETATE? ENUMERARE.- DREPTUL DE PROPRIETATE ESTE AFECTAT DE MODALITATI ATUNCI CAND

POARTA ASUPRA UNUI BUN SAU ASUPRA UNOR UNIVERSALITATI DE BUNURII CARE FIE APARTIN SIMULTAN LA DOUA SAU MAI MULTE PERSOANE FIE CA EXISTENTA SA VIITOARE IN PATRIMNONIUL TITULARULUI DREPTULUI DEPINDE DE UN EVENIMENT SAU DE O IMPREJURARE PRESCRISA DE LEGE SAU STABILITA PRIN VOINTA PARTILOR.

9

- PROPRIETATEA REZOLUBILA SAU REVOCABILA- PROPRIETATEA ANULABILA- DREPTUL DE PROPRIETATE COMUNA- PE COTE PARTI SAU DEVALMASIE.

37. PROPRIETATEA REZOLUBILA.- ESTE SITUATIA IN CARE DREPTUL DE PROPRIETATE ESTE AFECTAT DE O

CONDITIE REZOLUTORIE. CONDITIA FACE CA EXISTENTA DREPTULUI IN PATRIMONIUL DOBANDITORULUI SA FIE NESIGURA,. PUTAND FII DESFINTAT PENTRU A SE INTOARCE IN PATRIMONIUL TRANSMITATORULUI.

- CONDITIA REZOLUTORIE: ESTE REZOLUTORIE ATUNCI CAND INDEPLINIREA EI DETERMINA DESFINTAREA OBLIGATIEI.

- PANA LA PROBA CONTRARA, CONDITIA SE PREZUMA A FI REZOLUTORIE ORI DE CATE ORISCADENTA OBLIGATIILOR PRINCIPALE PERCEDE MOMENTUL LA CARE CONDITIA S-AR PUTEA INDEPLINI

- CAND INDEPLINIREA EI DETERMINA DESFINTAREA OBLIGATIEI, DACA CONDITIA SE INDEPLINESTE DREPTUL DOBANDITORULUI SE DESFINTEAZA RETROCATIV.

- DACA DOBANDITORUL PANA IN ACEL MOMENT A SAVARSIT ACTE DE DISPOZITIE ACESTEA VOR FI NULEDACA CONDITIA REZOLUTORIE NU SE SVARSESTE DOBANDITORUL ISI CONSOLIDEAZA IN MOD RETROACTIV DREPTUL SAU, IAR ACTELE PE CARE LE-A INCHEIAT RAMAN VALABILE. IN ACESTA MODALITATE EXISTA DOI PROPRIETARII: UNUL SUB CONDITIE SUSPENSIVA SI CELALALT SUB CONDITIE REZOLUTORIE:

- CAZURI LEGALE DE PROPRIETATE REZOLUBILA CARE PREVEDE REVOCABILITATEA DONATIEI INTRE SOTI, ORICE DONATIE INCHEIATA INTRE SOTI ESTE REVOCABILA NUMAI IN TIMPUL CASATORIEI.

- VANZAREA CU OPTIUNE DE RASCUMPARARE, ESTE AFECTAT DE CONDITIE REZOLUTORIE (VANZATORUL ISI REZERVA DREPTUL DE A RASCUMPARA BUNUL SAU, DREPTUL TRANSMIS CUMPARATORULUI, OPTIUNEA DE RASCUMPARARE NU POATE FI STIPULATA PENTRU UN TERMEN MAI MARE DE CINCI ANI)

- CAZ LEGAL- CONSTRUCTIA PE TERENUL ALTUIA – ACCESIUNEA- LUCRARI AUTONOME CU CARACTER DURABIL EFECTUATE CU BUNA CREDINTA.

- CONDITIA SUSPENSIVA:CONDITIA ESTE SUSPENSIVA ATUNCI CAND DE INDEPLINIREA SA DEPINDE EFICACITATEA OBLIGATIEI.

38. PROPRIETATE ANULABILA.- ESTE ACEIA CARE SE TRANSFERA IN TEMEIUL UNUI ACT LOVIT DE

NULITATERELATIVA(ACT ANULABIL) SOARTA PROPRIETATI VA DEPINDE DE SOARTA ACTULUI.

- DACA ACTUL ESTE ANULAT DREPTUL DE PROPRIETATE AL DOBANDITORULUI VA FI DESFINTAT RETROACTIV

- DACA ACTUL TRANSLATIV ESTE CONFIRMART CA FIIND VALABIL INCHEIAT DREPTUL DE PROPRIETATE AL DOBANDITORULUI VA FI CONSOLIDAT.

- DREPTIUL VA FII CONSOLIDAT SI IN URMA EXPIRARI TERMENULUI DE PRESCRIPTIE A ACTIUNI IN ANULARE.

10

- ACTIUNEA IN ANULARE ARE TERMEN DE TREI ANI, ANULAREA ARE AFECT INTRE PARTILE CONTRACTUALE, DE CELE MAI MULTE ORII NU AFECTEAZA TERTUL DE BUNA CREDINTA.

39. PROPRIETATEA PERIODICA.- EXERCITAREA DE CATRE MAI MULTE PERSOANE IN MOD SUCCESIV SI REPETITIV

A ATRIBUTULUI FOLOSINTEI SPECIFICE DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA UNUI BUN MOBIOL SAU IMOBIL, IN INTERVALE DE TIMP DETERMINATE EGALE SAU INEGALE.

40. PROPRIETATEA COMUNA. DEFINITE. ENUMERARE- ACEA CARE SE CARACTERIZEAZA PRIN FAPTUL CA PREROGATIVELE DREPTULUI DE

PROPRIETATE APARTIN IMPREUNA SI CONCOMITENT MAI MULTOR PERSOANE- PROPRIETATE COMUNA PE COTE PARTI (OBISNUITA SAU FORTATA SI

PERPETUA)- PROPRIETATEA COMUNA IN DAVALMASIE

41. PROPRIETATEA COMUNA PE COTE PARTI. DEFINITIE. FELURI.- ESTE ACEA MODALITATE A DREPTULUI DE PROPRIETATE CARE SE

CARACTERIZEAZA PRIN CEA CA UN BUN APARTINE CONCOMITENT MAI MULTOR TITULARI, FIEVARE DINTRE ACESTIA AVAND O COTA PARTE IDEALA SI EXCLUSIVA DIN DREPTUL DE PROPRIETATE

- ESTE DENUMITA COPROPRIETATE:- OBISNUITA SAU TEMPORARA- FORTATA SI PERPETUA.

42. CE ESTE COPROPRIETATEA FORTATA SI PERPETUA? DEFINITIE.- COPROPRIETATEA FORTATA ESTE O EXCEPTIE DE LA COPROPRIETATEA COMUNA

PE COTE PARTI, EA ESTE O COPROPRIETATE FORTATA DEOARECE EXISTA SI SE MENTINE INDIFERENT DE VOINTA COPROPRIETARILOR SI ESTE PERPETUA DEOARECE SCOPUL BUNURILOR CARE ALCATUIESC OBIECTUL ESTE PERMANENT.

- OBIECTUL COPROPRIETATII FORTATE SI PERPETUE POARTA ASUPRA UNOR BUNURI CARE PRIN NATURA LOR NU POT FI IMPARTITE, SUNT ACCESORII SI POT FI FOLOSITE IN MOD PERMANENT DE DOI SAU MAI MULTI PROPRIETARI. SE INSTRAINEAZA ODATA CU BUNUL PRINCIPAL.

43. CARE SUNT CAZURILE DE COPRPRIETATE FORTATA? ENUMERARE.- COPROPRIETATEA LUCRURILOR COMUNE NECESARE SAU UTILE PENTRU

FOLOSIREA A DOUA IMOBILE VECINE- COPROPRIETATEA DESPARTITURILOR DINTRE DOUA IMOBILE(SANTURI, ZIDUL,

GARDUL)- COPROPRIETATEA ASUPRA PARTILOR COMUNE DIN CLADIRILE CU DOUA SAU

MAI MULTE APARTAMENTE AVAND PROPRIETARI DIFERITI.- COPROPRIETATEA ASUPRA UNOR BUNURI CONSIDERATE DE FAMILIE(HARTI DE

FAMILIE, TABLOURI DE FAMILIE, CAVOURI SI ALTE LUCRARI FUNCIARE.)44. PRTEZUMTIA DE COPROPRIETATE ASUPRA DESPARTITURILOR COMUNE.

- ZIDUL, SANTUL PRECUM SI ORICE ALTA DESPARTITURA INTRE DOUA FONDURI SUNT PREZUMATE A FI IN PROPRIETATE COMUNA A VECINILOR DACA NU REZULTA CONTRARIU DIN TITLUL DE PROPRIETATE, DINTR-UN SEMN DE

11

NECOMUNITATE ORI DACA PROPRIETATEA COMUNA NU A DEVENIT EXCLUSIVA PRIN UZUCAPIUNE, I8N CONDITILE LEGI.

45. SEMNELE DE NECOMUNITATE A ZIDULUI SI SANTULUI.- IN CAZUL ZIDULUI COMUN EXISTA SEMNE DE NECOMUNITATE CAND CULMEA

ZIDULUI ESTE DREAPTA SI PERPENDICULARA SPRE UN FOND SI INCLINAT SPRE CELALT FON. ZIDUL ESTE PREZUMAT A FI PROPRIETATEA EXCLUSIVA A PROPRIETARUL FONDULUI CATRE CARE ESTE INCLINAT COAMA ZIDULUI. VOR FII CONSIDERATE SEMNE DE NECOMUNITATE ORICE ALTE SEMNE CARE FAC SA SE PREZUME CA ZIDUL A FOST CONSTRUIT EXCLUSIV DE UNUL DIN PROPRIETARI

- SANTUL COMUN, PAMANTUL ESTE SCOS DIN SANT SAU INALTAT EXCLUSIV PE O PARTE A SANTULUI, ESTE SEM,N DE NECOMUNITATE.

46. CE ESTE PROPRIETATEA COMUNA IN DAVALMASIE? DEFINITIE.- PROPRIETATE COMUNA IN DAVALMASIE ESTE ACEA FORMA A PROPRIETATII

COMUNE IN CARE ATAT DREPTUL , CAT SI BUNUL COMUN- NEFRACTIONAT IN COTE PARTI ABSTRACT RESPECTIV MATERIAL- APARTINE CONCOMITENT MAI MULTOR PERSOANE, TITULARI AI DREPTULUI DE PROPRIETATE COMUNA.

47. ACTIUNILE PETITORII. DEFINITE. ENUMERARE- SE INTEMEIEAZA PE DREPTUL DE PEOPRIETATE SAU ALT DREPT REAL. MIJLOACE

DE APARARE A DREPTURILOR REALE SUNT ACTIUNILE REALE.- ACTIUNE IN REVEDNICARE- ACTIUNE IN PRESTATIE TABULARA- ACTIUNE IN GRANTUIRE- ACTIUNE NEGATORIE- ACTIUNEA CONFESORIE.

48. ACTIUNEA IN GRANITUIRE.- PROPRIETARII TERENURILOR INVECINATE SUNT OBLIGATI SA CONTRIBUIE LA

GRANITUIREA PRIN RECONSTITUIREA HOTARULUI SI FIXAREA SEMNELOR CORASPUNZATOARE, SUPORTAND IN MOD EGAL CHELTUIELILE OCAZIONALE DE ACESTEA.

49. ACTIUNEA NEGATORIE.- PROPRIETARUL POATE INTENTA ACTIUNEA NEGATORIE CONTRA ORCAREI

PERSOANE CARE PRETINDE CA ESTE TITULARUL VREUNUI DREPT REAL, ALTUL DECAT CEL DE PROPRIETATE ASUPRA BUNULUI SAU, DREPTUL LA ACTIUNEA NEGATORIE ESTE IMPRESCRIPTIBILA.

50. ACTIUNEA CONFESORIE.- ESTE ACEA ACTIUNE PRIN CARE RECLAMANTUL SOLICITA INSTANTEI OBLIGAREA

PARATULUI LA RECUNOASTEREA SI RESPECTAREA UNUI DEZMAMVBRAMANT AL DREPTULUI DE PROPRIETATE. SEAMAN CU ACTIUNEA IN REVENDICARE, INTRUCAT AMBELE TIND LA RECUNOASTEREA UNUI DREPT REAL. ESTE PRESCRIPTIBILA IN TERMENUL DE 30 DE ANI.

51. ACTIUNEA IN REVENDICARE. DEFINITIE.- ACTIUNEA IN REVENDICARE ESTE ACEA ACTIUNE REALA PRIN CARE

PROPRIETARUL CARE A PIERDUT POSESIA BUNULUI SAU, CERE INSTANTEI DE

12

JUDECATA SA I SE RECUNOASCA DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA BUNULUI SI RESTITUIREA ACESTUIA DE POSESORUL NEPROPRIETAR, ASTFEL SPUS EA ESTE ACTIUNEA PRIN CARE PROPRIETARUL NEPOSESOR RECLAMA BUNUL DE POSESORUL NEPROPRIETAR.

52. CARACTERELE ACTIUNII IN REVENDICARE.- ESTE O ACTIUNE REALA DEOARECE SE REFERA LA UN BUN, RESPECTIV APARA

DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA UNUI BUN.- ESTE O ACTIUNE PETITORIE INTRUCAT PRIN EA SE PUNE IN DISCUTIE INSUSI

DREPTUL DE PROPRIETATE AL RECLAMANTULUI.(RECLAMANTUL VA TREBUI SA FACA DOVADA DREPTULUI SAU)

- ACTIUNEA IN REVENDICARE ESTE IN PRINCIPUI IMPRESCRIPTIBILA SUB ASPETC EXTINCTIV( NU SE STINGE DECAT ODATA CU STINGEREA DREPTULUI DE PROPRIETATE.)

53. EFECTELE ACTIUNI IN REVENDICARE.- ATUNCI CAND ACTIUNEA IN REVENDICARE ESTE ADMISA DE INSTANTA PRIN

HOTARARE JUDECATOREASCA VA RECUNOASTE RECLAMANTULUI DREPTUL DE PROPRIETATE, VA OBLIGA PARATUL LA RESTITUIREA BUNULUI RECLAMANTULUI.

- RESTITUIREA BUNULUI SE FACE IN NATURA SI LIBER DE ORICE SARCINI, SAU UN ECHIVALENT BANESC –DACA BUNUL A PIERIT.

- DACA BUNUL A PRODUS FRUCTE- DE BUNA CREDINTA PASTREAZA FRUCTELE, DE REA CREDINTA RESTITUIE FRUCTELE SAU CONTRAVALOAREA LOR IN BANII.

- ATAT POSESORUL DE BUNA SAU REA CREDINTA ARE DREPTUL DE A CERE RESTITUIREA CHELTUIELILOR NECESARE SAU CELOR UTILE,

- CHELTUIELILE VOLUPTORII(PENTRU PLACEREA PERSONALA) ELE NU SE RESTITUIE , DAR POSESORUL ESTE IN DREPT SA RIDICE ACELE LUCRURI FARA INSA A DETERIORA BUNUL RESPECTIV.

54. REGULA PRIVIND DOVADA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA BUNURILOR MOBILE.- POSESIA DE BUNA CREDINTA INSTITUIE O PREZUMTIE ABSOLUTA DE

PROPRIETATE PENTRU POSESOR55. DEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE. DEFINITE. ENUMERARE.

- DEZMEMBRAMINTELE PROPRIETATI SUNT DREPTURI REALE REZULTATE PRIN DESPRINDEREA ORI LIMITAREA UNOR ATRIBUTE DIN CONTINUTUL DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA BUNULUI.(ART.693->772 C.CIV.)

- DREPTUL DE SUPERFICIE- DREPTUL DE UZURFRUCT- DREPTUL DE UZ- DREPTUL DE ABITATIE- DREPTUL DFE SERVITUTE.

56. CE ESTE UZURFRUCTUL? DEFINITE.- ACEL DREPT REAL PRINCIPAL CARE CONFERA TITULARULUI SAU

NUMIT”UZUFRUCTUAR” DREPTUL DE A FOLOSI BUNUL ALTEI PERSOANE NUMITE “ NUD PROPRIETAR” SI DE A CULEGE FRUCTELE CU INDATORIRILE DE A CONSERVA SUBSTANTA BUNULUI.

13

57. CARACTERELE UZUFRUCTULUI.- ESTE UN DREPT ASUPRA BUNULUI AFLAT IN PROPRIETATEA ALTUIOA- ARE CA OBIECT UN BUN MATERIAL MOBIL SAU IMOBIL CARE APARTINE UNUI

TERT CARE ESTE PROPRIETAR- DOUA ATRIBUTE ALE DREPTULUI ASUPRA BUNULUI SUNT PRELUATE DE

UZUFRUCTUAL(USUS, FRUCTUS)- ESTE UN DREPT ESENTIALMENTE TEMPORAR, DACA TITULARUL ESTE PERSOANA

FIZICA, UZUFRUCTUL POATE FI CEL MULT VIAGER(PE DURATA VIETII TITULARULUI), DACA ESTE PERSOANA JURIDICA UZUFRUCTUL NU POATE DEPASI 30 DE ANI

- DACA UZUFRUCTUL SA CONSTITUIT PANA LA DATA LA CARE O ALTA PERSOANA VA AJUNGE LA O ANUIMITA VARSTA UZUFRUCTUL VA DURA PANA LA ACEA DATA, CHIAR DACA ACEA PERSOANA AR MURI INAINTE DE INDEPLINIREA VARSTEI STABILITE

- ACORDA PROPRIETARULUI BUNUL;UI PUTERI REDUSE(EL RAMANE DOAR CU DISPOZITIA, DE ACEA SE NUMESTE “ NUD PROPRIETAR”

- UZUFRUCTUL SE POATE CONSTITUI NU NUMAI ASUPRA UNUI LUCRU, BUN CAT SI ASUPRA UNUI DREPT, EXEMPLU UZUFRUCTUL UNEI CREANTE A UNUI DEPOZIT.

58. DREPTURILE UZUFRUCTUARULUI.- SA CE4AR SI SA OBTINA PREDAREA IN FOLOSINTA SA A BUNULUI SUPUS

UZUFRUCTULUI- DREPTUL DE FOLOSINTA EXCLUSIVA A BUNULUI SI DE A CULEGE FRUCTELE SI

PRODUCTELE BUNULUI- FRUCTELE NATURALE SI INDUSTRIALE PERCEPUTE DUPA CONSTITUIREA

UZUFRUCTULUI APARTIN UZUFRUCRUARULUI, IAR CELE PERCEPUTE DUPA STINGEREA UZUFRUCTULUI APARTIN NUDULUI PROPRIETAR.

- FRCTELE CIVILE SE CUVIN UZUFRUCTUARULUI PROPROTIONAL CU DURATA UZUFRUCTULUI, DREPTUL DE A PRETINDE DOBANDINDU-SE ZI CU ZI.

- DREPTUL DE A CESIONA, TRANSMITE UZUFRUCTUL- DREPTUL DE A INCHIRIA SAU A ARENDA BUNUL PRIMIT IN UZUFRUCT, EL

CEDEAZA UZUFRUCTUL BENEFICIARULUI.- DREPTUL DE A EXPLOATE PADURILE CARE FORMEAZA OBIECTUL UZUFRUCTULUI- ARE EXERCITIUL ACTIUNI POSESORIE DACA CINEVA II TULBURA.

59. CAZURILE DE STINGERE A UZUFRUCTULUI.- PE CALE PRINCIPALA; MOARTEA UZUFRUCTUARULUI ORI DUPA CAZ INCETAREA

PERSONALITATI JURIDICE, AJUNGEREA LA TERMEN, CONSOLIDAREA, RENUNTAREA LA UZUFRUCT, NEUZ TIMP DE 10 ANI SAU 2 ANI IN CAZUL UZUFRUCTULUI DE CREANTA.

- PRIN DECES CHIAR DACA TERMENUL NU SA IMPLINIT- PRIN PIERIREA BUNULUI IN TOTALITATE SAU NUMAO O PATE UZUFRUCTUL

RAMANE ASUPRRA PARTI RAMASE.

14

- LA INCHEIAREA UZUFRUCTULUI, BUNUL SE LICHIDEAZA PRIN RESTITUIREA POSESIEI BUNULUI SAU BUNURILOR DE ACEASI CALITATE, CANTITATE DACA SUNT CONSUMPTIBILE.

60. CE ESTE DREPTUL DE UZ? DEFINITIE.- ESTE ACEL DREPT REAL PRINCIPAL CARE CONFERA TITULARULUI ATERIBUTELE DE

POSESIE SI FOLOSINTA ASUPRA UNUI BUN PROPRIETATEA ALTUI DAR NUMAI PENTRU NEVOILE SALE SI ALE FAMILIEI, CULEGEREA FRUCTELOR POATE FI FACUTA NUMAI IN NATURA IAR DACA ACESTEA DEPASESC TREBUINTELE TITULARULUI DREPTULUI SI ALE FAMILIEI SALE ,ELE NU POT FI INSTRAINATE. TITULARUL DREPTULUI DE UZ NU POATE FI DECAT O PERSOANE FIZICA, EL ARE CARACTER PERSONAL.

- LA FEL CA UZUFRUCTUL DREPTUL DE UZ SE DOBANDESTE PRIN CONVENTIE, TESTAMENT SAU UZUCAPIUNE, SE STING IN ACELEAS CONDITI CA UZUFRUCTUL.

61. CE ESTE DREPTUL DE ABITATIE? DEFINITE.- ESTE UN DREPT REAL IMOBILIAR CARE ARE CA OBIECT O LACUINTA SI CONFERA

TITULARULUI POSESIA SI FOLOSINTA ACELEI LOCUINTE PENTRU EL SI FAMILIA SA.- DREPTUL DE ABITATIE SE CARACTERIZEAZA PRIN FAPTUL CA TITULARUL NU

POATE FI DECAT O PERSOANA FIZICA.- DREPTUL DE ABITATIE ESTE INALIENABIL, INSESIZABIL SI NU POATE FI

INCHIRIAT(EXCEPTIE CAND ESTE MAI MARE DECAT NEVOILE TITULARULUI).62. CE ESTE DREPTUL DE SERVITUTE? DEFINITIE.

- ESTE UN DREPT REAL PRINCIPAL PERPETU SI INDIVIZIBIL CONSTITUIT ASUPRA UNUI IMOBIL NUMIT “FOND ASERVIT” PENTRU UZUL SI UTILITATEA ALTUI IMOBIL NUMIT “ FOND DOMINANT”, IMOBIL CARE APARTINE UNOR PROPRIETARI DIFERITI. ESTE SARCINA CARE GREVEAZA UN IMOBIL PENTRU UZUL SAU UTILITATEA IMOPBILULUI ALTUI PROPRIETAR. UTILITATEA REZULTA DIN DESTINATIA ECONOMICA A FONDULUI DOMINANT SAU CONSTA INTR-O SPORIRE A COMFORTULUI ACESTUIA.

63. CARACTERELE DREPTULUI DE SERVITUTE.- ESTE UN DREPT REAL IMO9BILIAR, EA SE CONSTITUIE IN IMAGINEA UNOR

BUNURI IMOBILE PRIN NATURA LOR- UN DEZMEMBRAMANT AL PROPRIETATI PENTRU CA TIRTULARUL FONDULUI

ASERVIT ESTE LIPSIT DE PREROGATIVELE SALE IN PROFITUL FONDULUI DOMINANT

- ESTE UN DREPT PERPETUU, EA EXISTA ATAT TIMP CAT EXISTA CELE DOUA FONDURI SI SITUATIA CARE A DETERMINAT CONSTITUIOREA EI

- ESTE LEGAT DE BUN SI NU SE PIERDE PRIN MOARTEA PROPRIETARULUI TERENULUI.

- ESTE INDIVIZIBILA, EA PROFITA INTREGUL FOND DOMINANT SI GREVEAZA IN INTREGIME FONDUL ASERVIT, CHIAR DACA BUNURILE APARTIN MAI MULTOR PROPRIETARI

- NU POATE FI INSTRAINAT , URMARIT SAU IPOTECAT INDEPENDENT DE FONDUL AL CAREI ACCESORIU ESTE

15

- SERVITUTEA SERVESTE UN IMOBIL SI NU POATE FI DESPRINSA, EA SE TRANSMITE NUMAI ODATA CU FONDUL.

64. CLASIFICAREA SERVUITUTILOR DUPA MODUL DE CONSTITUIRE.- SERVITUTI NATURALE (ISI AU ORIGINEA IN SITUATIA NATURALA A FONDULUI)- SERVITUTI LEGALE (SUNT STABILITE SI IMPUSE DE LEGE- DISTANTA MINIMA

PENTRU FEREASTRA DE VEDERE)- SERVITUTI STABILITE PRIN FAPTA OMULUI (SERVITUTI STABILITE PRIN FAPTA

OMULUI PRIN ACT JURIDIC-TESTAMENT, CONVENTIE, UZUCAPIUNE SAU DESTINATIA PROPRIETARULUI). SUNT CONSIDERATE SERVITUTI PROPRIUZISE, VERITABILE.

65. SERVITUTEA DE VEDERE.- INTERDICTIA DE A FACE FEREASTRE DE VEDERE LA O DISTANTA MAI MICA DE 2

METRI FATA DE PROPRIETATEA INVECINAT.- FERESTRA DE LUMINA SE POATE FACE CU GEAM MAT FARA DESCHIDERE.

66. SERVITUTEA DE TRECERE.- PROPRIETARUL FONDULUI CARE ESTE LIPSITDE ACCES LA CALEA PUBLICA ARE

DREPTUL SA I SE PERMITA TRECEREA PE FONDUL VECINULUI SAU PENTRU EXPLOATAREA FONDULUI PROPRIU.

- TRECEREA TREBUIE SA SE FACA IN CONDITI DE NATURA SA ADUCA MINIMA STANJENIRE FONDULUI ASERVIT, IN CAZUL IN CARE MAI MULTE FONDURI VECINE AU ACCES LA CALEA PUBLICA, TRECEREA SE FACE PE FONDUL CARUIA I S-AR ADUCE CELE MAI PUTINE PREJUDICII.

- DREPTUL DE TRECERE ESTE IMPRESCRIPTIBIL. EL SE STINGE IN MOMENTUL IN CARE FONDUL DOMINANT DOBANDESTE ALT ACCES LA CALEA PUBLICA.

- INTINDEREA SI MODUL DE STABILIRE A DREPTULUI DE TRECERE SE POT STABILI PRIN INTELEGEREA PARTILOR, CONVENTIE SAU HOTARARE JUDECATOREASCA, PRINTR-O FOLOSINTA CONTINUA DE 10 ANI.(UZUCAPIUNE)

- PENTRU FOLOSINTA PROPRIETARUL FONDULUI ASERVIT POATE CERE DESPAGUBIRI PENTRU PAGUBA CE I S-AR PRINCINUI PRIN SERVITUTEA DE TRECERE PE CARE O SUFERA.

67. MODALITATILE DE CONSTITUIRE A SERVITUTILOR PRIN FAPTA OMULUI.- CONSTITUIRE SERVITUTILOR PRIN TITLU: ACT JURIDIC CARE POATE FI CONVENTIE

SAU TESTAMENT.- CONSTITUIREA SERVITUTILOR PRIN UZUCAPIUNE; PRIN UZUCAPIUNE TABULARA

POATE FI DOBANDITA ORICE SERVITUTE, IAR PRIN UZUCAPIUNEA EXTRATABULARA POT FI DOBANDITE NUMAI SERV ITUTILE POZITIVE.

- CONSTITUIREA SERVITUTILOR PRIN DESTINATIA PROPRIETARULUI: SITUATIA IN CARE UN PROPRIETAR ARE DOUA IMOBILE VECINE, STABILESTE INTRE ELE O STARE DE FAPT CARE AR INSEMNA O SERVITUTE, DACA FONDURILE AR APARTINE UNOR PROPRIETARI DIFERITI.

68. CAZURILE DE STINGERE A SERVITUTILOR.- PE CALE PRINCIPALA, PRIN RADIEREA DIN CARTEA FUNCIARA.

16

- CONSOLIDAREA, ATUNCI CAND AMBELE FONDURI AJUNG SA AIBE ACELAS PROPRIETAR.

- RENUNTAREA PROPRIETARULUI FONDULUI DOMINANT- AJUNGEREA LA TERMEN.- NEUZUL TIMP DE 10 ANI.- DISPARITIA ORCAREI UTILITATI A ACESTORA.- SE STINGE PRIN EXPROPRIEREA FONDULUI ASERVIT, DACA SERVITUTEA ESTE

CONTRARA UTILITATI PUBLICE CAREIA II VA FI AFECTAT BUNUL EXPROPRIAT.69. CE ESTE DREPTUL DE SUPERFICIE? DEFINITIE.

- ESTE ACEL DREPT CE CONSTA IN DREPTUL DE PROPRIETATE PE CARE-L ARE O PERSOANA - SUPERFICIARUL- ASUPRA CONSTRUCTILOR, PLANTATILOR SAU ALTORI LUCRARI CARE SE AFLA PE O SUP[RAFATA DE TERE4N CE APARTINE ALTEI PERSOANE, TEREN ASUPRA CARUIA SUPERFICIARUL VA AVEA DREPT DE FOLOSINTA.

70. CARACTERELE JURIDICE ALE DREPTULUI DE SUPERFICIE.- ESTE UN DREPT REAL IMOBILIAR, DEZMEMBRAMANT AL DREPTULUI DE

PROPRIETATE ASUPRA UNUI TEREN. EXISTA O SUPRAPUNERE A DOUA DREPTURI DE PROPRIETATE APARTINAND UNOR PROPRIETARI DIFERITU; DREPTUL PROPRIETARULUI ASUPRA TERENULUI SI DREPTUL DE PROPRIETATE AL SUPERFICIARULUI ASUPRA CONSTRUCTILOR, PLANTATILOR SAU ALTE LUCRARI PE ACEL TEREN.

- ESTE PERPETUU, IN STRANSA LEGATURA CU PERPETUITATEA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA CONSTRUCTILOR, PLANTATILOR SAU LUCRARILOR.

- ESTE IMPRESCRIPTIBIL CARACTER DE ASEMENEA DECURGAND DIN PERPETUITATEA DREPTULUI DE PROPRIETATE.

71. CE ESTE ACCESIUNEA? DEFINITIE- CONSTA IN INCORPORAREA MATERIALA A UNUI LUCRU(BUN, OBIECT) MAI

PUTIN IMPORTANT INTR-UN LUCRU MAI IMPORTANT. ACEST MOD DE DOBANDIRE A DREPTULUI REAL OPEREAZA IN FAVOAREA PROPRIETARULUI BUNULUI CONSIDERAT MAI IMPORTANT. IN ANUMITE CONDITI PROPRIETARUL BUNULUI MAI PUTIN IMPORTANT ARE DRETUL DE A PRIMI DESPAGUBIRI.

72. CAZURILE DE ACCESIUNE IMOBILIARA NATURALA.- PREUPUNE UNIREA SAU INCORPORAREA A DOUA BUNURI AVAND PROPRIETARI

DIFERITIN FARA INTERVENTIA OMULUI.- ALUVIUNEA- AVULSIUNEA- INSULELE SI PRUNDISURILE - ACCESIUNEA ASUPRA ANIMALELOR( SALBATICE SAU DOMESTICE).

73. CE ESTE ALUVIUNEA? DEFINITIE.- ADAUGIRI DE TEREN LA MALURILE APELOR CURGATOARE REVIN

PROPRIETARILOR FONDULUI RIVERAN NUMAI DACA ELE SE FORMEAZA TREPTAT.74. CE ESTE AVULSIUNEA? DEFINITIE.

- RUPEREA BRUSCA A UNEI BUCATE DE PAMANT, PORTIUNE DE MAAL A APEI CURGATOARE SI ALIPIREA ACESTEIA LA UN TEREN RIVERAN CARE ESTE

17

PROPRIETATEA ALTUIA. PROPRIETARUL ARE UN TERMEN DE UN AN PENTRU REVENDICARE DE LA DATA LA CARE SA DEZLIPIT PAMANTUL.

75. ACCESIUNEA CONSTRUCTILOR. REALIZAREA UNEI LUCRARI AUTONOME CU CARACTERDURABIL CU BUNA –CREDINTA.- PRIN CONSTRUCTOR DE BUNA CREDINTA SE INTELEGE ACEA PERSOANA CARE

RIDICA O CONSTRUCTIE, FACE O PLANTATIE SAU O ALTA LUCRARE PE UN TEREN CU CONVINGEREA CA ESTE AL SAU DESI IN REALITATE EL APARTINE ALTEI PERSOANE. IN ACEASTA SITUATIE PROPRIETARUL TERENULUI DEVINE IN MOD OBLIGATORIU SI PROPRIETARUL CONSTRUCTIEI.

- PROPRIETARUL IMOBILULUI ARE DREPTUL DE A CERE INSTANTEI SA DISPUNA INSCRIEREA SA IN CARTEA FUBNCIARA CA PROPRIETAR AL LUCRARI, PLATIND LA ALEGEREA SA, AUTORULUI LUCRARI FIE VALOAREA MATERIALELOR SI A MANOPEREI SAU SPORUL DE VALOARE ADUS IMOBILULUI.

- SA CEARA OBLIGAREA AUTORULUI LUCRARI SA CUMPERE IMOBILUL LA VALOAREA DE CIRCULATIE PE CARE AR FII AVUTO DACA LUCRAREA NU S-AR FII EFECTUAT.

76. ACCESIUNEA CONSTRUCTILOR. REALIZAREA UNEI LUCRARI AUTONOME CU CARACTER DURABIL CU REA-CREDINTA.- PRIN CONSTRUCTORUL DEREA-CREDINTA INTELEGEM ACEA PERSOANA CARE

RIDICA CONSTRUCTIA SAU FACE O PLANTATIE SAU ALTA LUCRARE PE UN TEREN CUNOSCAND FAPTUL CA TERENUL NU-I APARTINE SI CA ESTE PROPRIETATEA ALTUIA.

- PROPRIETARUL IMOBILULUI ARE DREPTUL SA CEARA INSTANTEI SA DISPUNA INSCRIEREA SA IN CARTEA FUNCIARA CA PROPRIETAR AL LUCRARI, CU PLATA LA ALEGEREA SA , CATRE AUTORUL LUCRARI A JUMATATE A VALORI MAOPEREI SI A MATERIALELOR ORI DIN SPORUL DE VALOARE ADUS IMOBILULUI SAU.

- SA CEARA OBLIGAREA AUTORULUI LUCRARI LA DESFINTAREA ACESTUIA.- SA CEARA OBLIGAREA AUTORULUI LUCRARI SA CUMPERE IMOBIL;UL LA

VALOAREA DE CIRCULATIE PE CARE ACESTA AR FI AVUT-O DACA LUCRAREA NU S-AR FI EFECTUAT.

77. ACCESIUNEA MOBILIARA.- BUNUL PRODUS CU MATERIALELE ALTUIA APARTINE CELUI CARE L-A

CONFECTIONAT SAU DUPA CAZ PROPRIETARULUI MATERIALULUI, IN FUNCTIE DE RAPORTUL DINTRE MANOPERA SI VALOAREA MATERIALELOR, DETERMINAT LA DATA CONFECTIONARI BUNULUI.

- PROPRIETARUL BUNULUI DATOREAZA DESPAGUBIRI EGALE CU VALOAREA MANOPEREI SAU DUPA CAZ CU VALOAREA MATERIALELOR.

- IN CAZURILE IN CARE VALOAREA MATERIALELOR ESTE EGALA CU CEA A MANOPEREI SAU EXISTA DIFERENTE NESEMNIFICATIVE, PROPRIETATEA ASUPRA BUNULUI ESTE COMUNA.

78. CE ESTE UZUCAPIUNEA? DEFINITIE.- ESTE ACEL MOD ORIGINAR DE DOBANDIRE A PROPRIETATII SAU A ALTORI

DREPTURI REALE PRIVIND UN BUN IMOBILIAR PRIN POSESIA SA DE CATRE O

18

PERSOANA IN CONDITILE SI TERMENUL PREVAZUT DE LEGE( SE APLICA NUMAI BUNURILOR IMOBILE).

79. UZUCAPIUNEA TABULARA.- DREPTURILEV CELUI CARE A FOST INSCRIS, FARA CAUZA LEGITIMA IN CARTEA

FUNCUIARA CA PROPRIETAR AL UNUI IMOBIL SAU TITULAR AL UNUI DREPT REAL, NU MAI OPOATE FI CONTESTATE CAND CEL INSCRIS CU BUNA CREDIONTA A POSEDAT IMOBILUL TIMP DE 5 ANI DUPA MOMENTUL INREGISTRARI CERERI DE INSCRIERE, DAC POSESIA A FOST NEVICIATA.

- ESTE SUFICIENT CA BUNA-CREDINTA SA EXISTE IN MOMENTUL INREGISTRARI CERERI DE INSCRIERE SI IN MOMENTUL INTRARI IN POSESIE.

80. UZUCAPIUNEA EXTRATABULARA.- DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA UNUI IMOOBIL SAU DEZMEMBRAMINTELE

SALE POT FI INSCRISE IN CARTEA FUNCIARA IN TEMEIUL UZUCAPIUNI, IN FOLOSUL CELUI CARE L-A POSEDAT TIMP DE 10 ANI DAAC:

- PROPRIETARUL INSCRIS IN CARTEA FUNCIARA A DECEDAT, ORI DUPA CAZ SI-A INCETAT EXISTENTA

- A FOST INSCRISA IN CARTEA FUNCIARA DECLARATIA DE RENUNTARE LA PROPRIETATE

- IMOBILUL NU ERA INSCRIS IN NICI O CARTE FUNCIARA.- IN TOATE CAZURILE UZUCAPANTUL POATE DOBANDI DREPTUL NUMAI DACA SI-A

INREGISTRAT CEREREA DE INSCRIERE IN CARTEA FUINCIARA.81. JONCTIUNEA POSESIILOR.

- FIECARE POSESOR ESTE CONSIDERAT CA INCEPE IN PERSOANA SA O NOUA POSESIE, INIFERENT DACA BUNUL A FOST TRANSMIS CU TITLU UNIVERSAL SAU PARTICULAR. CU TOATE ACESTEA, PENTRU A INVOCA UZUCAPIUNEA POSESORUL ACTUAL POATE SA UNEASCA PROPRIA POSESIE CU ACEEA A AUTORULUI SAU.

82. FELURILE INSCRIERILOR IN CARTEA FUNCIARA.- INTABULAREA, INSCRIEREA PROVIZORIE: AU CA OBIECT DREPTURILE TABULARE.

CARE SUNT DREPTURILE REALE IMOBILIARE INSCRISE IN CARTEA FUNCIARA, ELE SE DOBANDESC, SE MODIFICA SI SE STING NUMAI CU RESPECTAREA REGULILOR DE CARTE FUNCIARA.(OBIECTUL DREPTULUI TABULAR ESTE IMOOBILUL, FONDUL FUNCIAR).

- NOTAREA: SE REFERA LA INSCRIEREA ALTOR DREPTURI, ACTE, FAPTE SAU RAPORTURI JURIDICE IN LEGATURA CU IMOBILELE INSCRISE IN CARTEA FUNCIARA.

83. ACTIUNEA IN PRESTATIE TABULARA.- IN CAZURILE IN CARE CEL OBLIGAT SA TRANSMITA, SA CONSTITUIE ORI SA

MODIFICE IN FOLOSUL ALTUIA UN DREPT REAL ASUPRA UNUI IMOBIL NU ISI EXECUTA OBLIGATILE NECESARE PENTRU INSCRIEREA IN CARTEA FUNCIARA, SE VA PUTEA CERE INSTANTEI DE JUDECATORESTI SA DISPUNA INSCRIEREA; DREPTUL LA ACTIUNE ESTE PRESCRIPTIBIL IN CONDITILE LEGII(3 ANI)

19

84. ACTIUNEA IN RECTIFICAREA INSCRISURILOR IN CARTEA FUNCIARA.- SE VA PUTEA CERE DE ORICE PERSOANA INTERESATA DACA NOTAREA NU A FOST

VALABIL FACUTA, DACA SA DATA O GRESITA CALIFICARE DREPTULUI PERSONAL, FAPTULUI SAU RAPORTULUI JURIDIC NOTAT SAU DACA NUMAI SUNT INDEPLINITE CONDITILE DE EXISTENTA AL ACESTORA.

- INDREPTAREA ERORILOR MATERIALE CARE SE POT STRECURA CU PRILEJUL INSCRIERILOR - - GRESELI DE CIFRE, NUME CARE ARATA O EROARE DE INSCRIERE SI NU DE CLARIFICARE SAU APRECIERE AL UNUI DREPT TABULAR.

85. CE ESTE FIDUCIA?- ESTE OPERATIUNEA JURIDICA PRIN CARE UNU SAU MAI MULTI CONSTITUTRI

TRANSFERA DREPTURILE REALE, DREPTUL DE CREANTA, GARANTI ORI ALTE DREPTURI PATRIMONIALE SAU UN ANSAMBL;U DE ASEMENEA DREPTURI, PREZENTE SAU VIITOARE CATRE UNUL SAU MAI MULTI FIDUCIARI CARE LE EXERCITA CU UN SCOP DETERMINAT IN FOLOSUL UNUIA SAU MAI MULTORI BENEFICIARI.

86. PARTILE CONTRACTULUI DE FIDUCIE.- CONSTITUTORUL POATE FI ORICE PERSOANA FIZICA SAU PERSOANA JURIDICA.- FIDUCIARUL, PERSONAJUL PRINCIPAL, CEL IN CARE AU INCREDERE, ARE O

CALITATE PREVAZUTA DE LEGE(INSTITUTI DE CREDIT, BANCI, SOCIETATI DE INVESTITI, , SOCIETATI DE ASIGURARE-REASIGURAE), DE ASEMENA POT AVEA CALITATE DE FIDUCIARI NOTARI PUBLICI SI AVOCATI INDIFERENT DE FORMA LOR DE EXERCITARE A PROFESIEI.

- BENEFICIARUL FIDUCIEI POATE FI CONSTITUTORUL, FIDUCIARUL SAU O TERTA PERSOANA.(BENEFICIARUL ESTE CEL IN FOLOSUL CARUIA SA CONSTITUIT FIDUCIA).

87. CALITATEA DE ADMINISTRATOR AL BUNURILOR ALTUIA.- PERSOANA CARE ESTE IMPUTERNICITA PRIN LEGAT SAU CONVENTIE, CU

ADMINISTRAREA UNUIA SAU MAI MULTORI BUNURI, A UNEI MASE PATRIMONIALE SAU UNUIO PATRIMONIU CARE NU II APARTINEARE CALITATE DE ADMINISTRATOT AL BUNURILOR ALTUIA.

- IMPUTERNICIREA ADMINISTRATORULUI PRIN LEGAT PRODUCE EFECT DACA ESTE ACCEPTAT DE ADMINISTRATORUL DESEMNAT.

- ADMINISTRATORUL TREBUIE SA AIBE CAPACITATE DEPLINA DE EXERCITIU, PATE FII SI PERSOANA JURIDICA.

- ADMINISTRATORUL ESTE RENUMERAT( SE STABILESTE PRIN CONVENTIA PARTILOR, PRIN LEGE SAU HOTARARE JUDECATOREASCA)

88. RENUNTARE LA DREPTUL DE PROPRIETATE.- PROPRIETARUL POATE RENUNTA LE DREPTUL SAU PRINTR-O DECLARATIE

AUTENTICA NOTARIALA INREGISTRATA LA BIROUL DE CADASTRU SI PUBLICITATE IMOBILIARA PENTRU A SE INSCRIE RADIEREA DREPTULUI .

20

- IN ACEST CAZ COMUNA, ORASUL SAU MUNICIPIUL , DUPA CAZ POATE CERE INSCRIEREA DREPTULUI DE PRPRIETATE IN FOLOSUL SAU, IN BAZA HOTARARI CONSILIULUI LOCAL, CU RESPECTAREA DISPOZITILOR LEGALE PRIVIND TRANSFERUL DREPTURILOR REALE IMOBILIARE, DACA O ALTA PERSOANA NU A SOLICITAT INSCRIEREA IN TEMEIUL UZUCAPIUNI.

- IN SITUATIA BUNURILOR GREVATE DE SARCINI REALE, UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA CARE A PRELUAT BUNUL ESTE TINUTA IN LIMITA VALORII BUNULUI.

89. DOBANDIREA UNOR DREPTURI REALE FARA INSCRIEREA IN CARTEA FUNCIARA.- DREPTURILE REALE SE DOBANDESC FARA INSCRIERE IN CARTEA FUNCIARA CAND

PROVIN DIN MOSTENIRE, ACCESIUNE NATURALA, VANZARE SILITA, EXPROPRIERE PENTRU CAUZA DE UTILITATE PUBLICA, PRECUM SI ALTE CAZURI EXPERS PREVAZUTE DE LEGE.

- CU TOATE ACESTEA IN CAZUL VANZARI SILITE DACA URMARIREA IMOPBILULUI NU A FOST PREALABILA NOTATA IN CARTEA FUNCIARA, DREPTURILE REALE ASTFEL DOBANDITE NU VOR PUTEA FI OPUSE TERTILOR DOBANDATORI DE BUNA-CREDINTA.

- IN CAZURILE IN CARE TITULARUL DREPTURILOR ASTFEL DOBANDITE NU VA PUTEA INSA SA DSIPUNA DE ELE PRIN CATRE FUNCIARA DECAT DUPA CE S-A FACUT INSCRIEREA.