TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE LICEN - Sesiunea Iunie 2012 Protecia, Evoluia i Ameliorarea Solurilor

1. Ce este cartarea pedologic ?Cartarea pedologica este operatiunea de cunoastere a raportului cu factorii si conditiile de mediu care ii conditioneaza existenta , iar inpreuna cu acestia formeaza unitatii de teren cu favorabilitati specifice pentru dezvoltarea diferitelor fitocenoze agrare sau naturale avand aptitudini diferite pentru utilizarile agricole , silvice si speciale. Cartarea cuprinde totalitatea observatilor ,studilor si cercetarillor in teren ,laborator si birou cuprizand un asamblu de operatiuni de examinare sistematica ; de indentificare si caracterizare morfologica , fizica , chimica hidrofizica si biologica a solului pentru a fii utilizata ca mijloc de productie vegetala.

2. Ce este solul ?Definitia solului Prin sol se intelege stratul superficial al scoartei terestre rezultat in urma dezagregarii si alterarii rocilor sub actiunea factorilor de clima si biologici care asigura viata organismelor. Solul defineste intregul ansamblu de corpuri naturale care acopera o mare parte din suprafata uscatului, constituit din materiale minerale si organice , modificate sau create de om care contin materie vie pentru a sustine viata direct avand proprietatile in echilibru cu factorii care actioneaza asupra factorilor climatici ,topografici si a timpului e reactie

3. Caracterizai solurile slab productive.

4. Ce este studiul pedologic ?Studiul pedologic constituie materialul stiintific in care pe linga caracterizarea solurilor si a conditilor in care se desfasoara activitatea de productie agricola si silvica sunt prezentate si probleme referitoare la valorificarea si managementul resurselor de sol in conditiile productiei lor si a mediului ambiant care utilizeaza termenii.

5. Care este coninutul unui studiu pedologic ?. continutului studiului pedologic: - sol definitie . intregul ansamblu de corpuri naturale care acopera o mare parte din suprafata solului. - pedosfera este invelisurile de sol unde litosfera ,atmosfera ,hidrosfera si biosfera intereactioneaza. - profilul de sol este o sectiune i teren pe care se examineaza alcatuirea verticala a invelisului de sol .

- polipedonul este unitatea teritoriala de sol de la suprafata omogena la nibvelul inferior de clasificare. - unitatea taxonomica de sol este un concept realizat in mintea observatorului care face referire la clasificarea si denumirea solului grupand solurile dupa proprietatii si insusirile morfologice. - unitatea teritoriala de sol reprezinta forma concreta sub care este intalnita in material intr-o anumita regiune. pedologica este o lucrare cartografica ce ilustreaza grafic distribuire grafica a tipurilor asociatilor sau a altor unitatii de sol ( SRTS 2003) - indicatorul ecopedologic reprezinta un element al factorilor si conditilor de mediu in masura sa influenteze viata plantelor si productivitatea terenurilor. - capacitatea de productie a terenurilor este expresia calitativa a modului de manisfestare conjugata a tuturor factorilor de vegetatie care actioneaza independent fata de plante. - pretabilitatea este aptitudinea unui teren pentru o anumita folosinta. - evaluarea reprezinta opinia sau concluzia emisa pe baa unei analize minitioase referitoare la natura ,calitate valoare sau utilitatea unor anumite interese. - starea de aprovizionare cu elemente nutritive este situatia in care ae afla la un moment dat solul in ceea ce priveste posibilitatile de satisfacere a necesitatilor solicitate. - carenta un element chimic ce lipseste sau se regaseste intr-o cantitate insuficienta in mediul nutritiv al plantei , fenomen ce conduce la stari depresive in cresterea si dezvoltarea plantei. - insuficienta planta este alimentata nesatisfacator cu un anumit element nutritiv dar fara a produce modificari majore atat morfologic cat si fiziologic. - starea normala raportul dintre concentratia elementelor principale de nutritie si cerinta plantelor se coreleaza rezultand o recolta ridicata si de calitate. - nivelul critic este nivelul de concentratie maxima a solului in elemntul chimic in raport cu cerintele plantei de la care nu se mai obtine sporuri economice de recolta - starea abundenta este starea de aprovizionare a solului intru-un anumit element chimic care depaseste nivelul critic fara a induce modificari negative la planta - exces un element nutritiv ce reprezinta un nivel de concentratie care provoaca tulburari metabolice ce duc la stari negative - toxicitatea prezenta a unui anumit element chimic intr-o anumita concentratie impiedicand dezvoltarea plantelor lucru ce duce la intoxicarea sau moartea plantei. Limita de mediu in raport cu cerintele unor organisme. - factor limitativ orice conditie sau factor care limiteaza functiile capacitatea de folosire a unui sol. - Cadastru general este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica , economica si juridica pe intreg teritoriul tarii. - Planul cadastral reprezinta o lucrare catografica ce se realizeaza in baza unui plan topo -cadastral dupa ce a fost echipat cu note si coduri cadastrale - Planul topografic este o reprezentat in plan conventionala analogica sau digitala a unei suprafete de teren intro proiectie cartografica si intr-un sistem de referinta

Parcela cadastrala este o suprafata de teren cu acelasi categorie de folosinta fiind cea mai mica diviziune teritoriala in perimetrul admis Categoria de folosinta a terenului- caracterizat , codificata din punct de vedere a destinatiei terenului in functie pentrul scopul utilizat - dreptul de proprietate dreptul real care confera titularului posesia , utilizarea asupra unui teren. - Proprietarul persoana fizica sau juridica , titular in exclusivitate sau in indiviziune dreptul real asupra bunului - Circulatia terenului schimbarea titularilor terenurilor dreptului de proprietate sau exploatare prin acte de vanzare cumparare. - Fond funciar totalitatea terenurilor de orice fel , indiferent de destinatie de titlurile e baza carora sunt detinute sau domeniul public/privat din care fac parte - Cartea funciara sistem public imobiliar intemeiat pe indentificarea cadastrala a imobilelor.

-

6. Ce se nelege prin calitatea unui teren ?Calitatea unui teren reprezinta totalitatea insusirilor si particularitatile esentiale definite Topografic , geologic , agrochimic etc. prin care o anumita portiune de teren de la suprafata pamantului se deosebeste de celelante.

5. Care sunt indicatorii ecopedologici utilizai n caracterizarea terenurilor?- factorii climatici prin elementele lor constructive exercita o influenta hotaratoare asupra agroecosistemelor - lumina este principals sursa de energie pentru plante influenteaza viata agroecosistemelor prin elementele sale de material calitativ si proprietati cantitative. - temperatura este factor avand o varietate , manifestare in teritoriu si implicata in toate procesele fundamentale ale cresterii si rodoirii plantei - resursa hidrica este unul dintre factorii determinanti in dezvoltarea vegetatiei influentand puternic fiziologia productivitatii

6. Care sunt factorii telurico-edafici ecopedologic a terenurilor ?

utilizai

n

caracterizarea

Pentru definirea si caracterizarea ecopedologica a terenurilor sunt folosite in grupre de factorii: - geomorfologia - litologia - hidrologia - pedologia Fiecare dintre factori si fiecare insusire aacestora reprezinta un divizor a teritoriului creand un mozaic foarte complicat in cea ce priveste suprafetele ecologice omogene care de cele mai multe ori sunt foarte mici chiar si in zonele considerate relativ omogene.

7. Ce se nelege prin bonitarea unui teren ?Bonitarea unui teren reprezinta o operatiune complexa de cunoastere aprofundata a conditilor de crestere , dezvoltarea si rodire a plantelor si de determinarea a gradului de favorabilitate a acestora pentru anumite culturi prin intermediul unui sistem de indici tehnici si note de bonitare.Obiectul bonitarii il constituie pamantul , terenul care va fi divizat incat fiecare suprafata de teritoriul luat in considerare sa fie mai omogena sub aspectul manisfestarii tuturor conditilor de mediu si al factorilor de vegetatie.

8. Cum se stabilete nota de bonitare ?Pentru a se stabilii nota de bonitare sunt utilizati indicatorii: - indicator 3C temperatura medie anuala valori corectate - indicator 4C precipitatii medii anuale valori corectate - indicator 14 gleizare - indicator 15pseudogleizare - indicator 16/17 salinizare /alcalinizare - indicator 23A textura in ap( tip de sol) - indicator 29 poluare - indicator 33 panta - indicator 38 alunecari - indicator 39 adancimea unei ape pedofreatice - indicator 40 inundabilitate - indicator 44 porozitate totala in orizont restrictiv - indicator 61 de CaCO3 - indicator 63 reactia in apa - indicator 69 grad de saturatie in baze de Ap indicator 133 volum edafic util indicator 144 rezerva de humus in 0 50 cm indicator 181 excesul de umiditate la suprafata. Nota de bonitare se foloseste si in culturi unde se obtine inmultind cu 100 produsul coefincentilor celor 17 indicatori care participa direct la stabilirea notei de bonitare Y=x1 x2 x3 x4 x5 .x17 Y = nota de bonitare X1,X2,,X3 - valorile celor 17 indicatori

9. Ce este fertilitatea solului?Fertilitatea solului este insusirea sa de a a sigura in mod constant si corespunzator pluantelor substantelor nutritive, apa si aerul de care au nevoie pentru cresterea si dezvoltarea lor . Este strict determinata de nivel antropic sistemului care permite eliberarea proceselor de acumulare ce stau ce stau la baza formarii complexului organo- mineral cu cel de eliberarea substantelor nutritive pentru organismele vegetale.

10.Care sunt factorii limitativi ai productivitii unui teren ?Desi organismele interactioneaza cu mediul in multe moduri, anumiti factori pot fi critici pentru sansele de supravietuire ale unei specii.Micsorarea sau lipsa unui factor pot sa scada sansele de succes ale speciilor. Factorilor limitativi pot fii abiotici , fie biotici si pot diferi de la o specie la alta. Dezvoltarea plantelor este limitata de insuficienta apei , luminii sau a substantelor nutritive din sol.. Dezvoltarea animalelor este limitata de clima sau de disponibilitatea unui anumit tip de hrana . De exemplu multi serpi si soparle sunt prezente in zonele mai calde ale globului deoarece nu si pot mentine constanta temperatura corpului si in zone cu climat rece nu pot supravetui daca stau perioade lungi de timp in frig. Fluturele Monarh este limitat de numarul plantelor din genul Asclepias( denumirea populara a plantei este ceara albinei sau laptele cucului) pe care - si depune ouale, deoarece larvele lui mananca doar frunzele acestei plante. Factorii limitativi pentru pesti pot fi cantitatea de oxigen dizolvat in apa si temperatura apei.In paraurile de munte unde apa curge cu viteza mare , nivelul de oxigen dizolvat este mare fiind propice pentru dezvoltarea pastravilor. Odata cu scaderea altitudinii panta nu mai este la fel de mare si apa curge cu viteza mai mica , iar copacii incep sa se rareasca ceea ce face ca apa sa primesca mai multa lumina solara si astfel sa se incalzeasca. Pastravii nu pot suporta aceste conditii si de aceea nu sunt intalniti in aceste ape . Locul lor este luat de alti pesti precum crapii, care s-au adaptat la aceste conditii putand suporta concentratii mai mici de oxigen si temperaturi ridicate ale apei.Fiecare dintre aceste specii au un nivel al tolerantei la concentratia de oxigen si temperatura apei. Un alt factor limitativ pentru pesti poate fii malul, care reduce vizibilitatea facand dificila gasirea hranei si a unui loc pentru depunerea icrelor. De asemenea , malul reduce intensitatea lumini ceea ce determina scaderea procesului de fotosinteza a plantelor acvatice si a algelor si implicit are efecte negative asupra cantitatii de oxigen din apa . Particulele de mal absorb lumina ceea ce duce la incalzirea apei.

11. Ce se nelege prin favorabilitate ?- favorabilitatea masura in care un teren agricol satisface cerintele de crestere si formare a recoltelor pentru diferite plante agricole sau specii cultivate sau conditii climatice in cadrul unei agrotehnici medii zonale.

12. Care sunt principalele categorii de folosin ce alctuiesc fondul funciar al unui teritoriu ?Principalele categorii de folosinta ce alcatuiesc fondul funciar are urmatoarele categorii: - terenurile cu destinatie agricole folosite pentru productie cuprinde in principal vegetala are teren arabil , livezi , vii pasuni , solarii terenuri cu vegetatie forestiera servind pentru protectia terenurilor agricole sau alte terenuri ne incluse in aranjamente sivice , terenurile ocupate cu constructi si instalatii zootehnice. - terenurile cu destinatie forestiera sunt terenurile de sub paduri sau cele care servesc de cultura, produce ori administrare destinata impadurilor sau celor neproductive. - terenurile aflate permanent sub apa includ albiile minore ale cursurilor de apa , balti ,lacuri de acumulare fundul apelor maritime interioare si teritoriale.

- terenurile din intravilan includ terenurile din perimetrul constructibil din cadrul localitatilor urbane si rurale. - terenurile cu destinatie speciala sunt folosite pentru cai de comunicare rutiera , feroviara , navala , aeriana, transporturi energiei electrice , gaze naturale , plaje, amsambluri si situri arheologice si alte asemenea.

13. Ce se nelege prin valoare de randament i care sunt elementele utilizate n definirea acesteia pentru un anumit teren ?Este o categorie economica obiectiva pentru ca are la baza bonitarea terenurilor si estimarea venitului net in raport cu notele de bonitare, in unitati model sau parcele de referinta amplasate in zone pedoclimatice caracteristice generalizarea acestora la terenurile situate in conditii similare fiind sigura si simpla. Spre deosebire de valoarea imobiliara poate fi evaluata in functie de costurile de productie nu se poate stabili criterii similare el fiind un produs manufactural se poate stabili doar in functie de venitul net.

14. Ce este indicatorul ecopedologic ?Indicatorul ecopedologic reprezinta un element al factorilor si conditiilor de mediu in masura sa influenteze viata plantelor si produc terenurilor

15. Care este unitatea fundamental pentru gestionarea, amenajarea i protecia resurselor de sol i ap

16. Ce este echilibrul ecologic?Echilibrul ecologic este ansamblul starilor si inter relatilor dintre elementelor componente ale unui sistem ecologic care asigura mentinerea structurii , functia si dinamica armonioasa a acestuia.

17. Care este autoritatea de mediu ?

18. Cine execut studiul de impact i bilanul de mediu.

19. Comentai diferenierea dintre evaluarea impactului ecologic i evaluarea riscului.Studiul de impact ecologic este una dintre principalele modalitati de realizare a proiectului care are la baza ideea prevenirii daunelor ecologice prin controlul activitatilor susceptabile sa produca poluare.Realizarea studiului de impact este obligatorie pentru persoanele fizice si cele juridice care desfasoara activitati economico sociale cu reperrcusiuni asupra mediului.Aceste activitati cu un posibil impact negativ sunt supuse autorizarii din punct de vedere al protectiei mediului.Procedura de evaluare a impactului de mediu asupra mediului se aplica in mod obligatoriu ,urmatoarelor domenii de activitate : - agricultura ,industria extractiva a petrolului, gazele naturale, carbunelui si turbei ., industriei energetica producerea si prelucrarea metalelor , industria materialelor minerale de constructii , industria chimica si petrochimica, industria lemnului si a hartiei, prouectelor de infrastructura si altor tipuri de proiecte. Initiatorii proiectelor economico sociale trebuie sa parcurga in vederea autorizarii urmatoarele etape: - analiza starii initiale a locului si mediului; - evaluarea efectelor posibile ale proiectului asupra mediului. Luarea de masuri menite sa compenseze si sa limiteze vatamarile care pot fii complectate cu unele cerinte suplimentare stabilite prin dispozitii speciale ale unor acte normative.Evaluarea impactului activitatilor poluante asupra mediului presupune identificarea , descrierea si evaluarea efectelor directe si indirecte ale proiectului supus analizei asupra fiintelor umane , faunei florei componentele de mediu (sol,apa,aer clima , peisaj), bunurilor materiale si de patrimoniu cultural. Unele activitati cum sunt proiectele destinate apararii nationale si proiectele ale caror detalii sunt adoptate printrun act normativ specific nu sunt supuse regimului juridic privind studiul de impact ecologic.Oserie de organisme si autoritati publice oficial recunoscute , precum si persoanele independente abilitate au compententa de a realiza in mod profesional, studile de impact ecologic in Romania .Atunci cand un proiect poate avea efecte semnificative asupra mediului altui stat sau camd un alt stat solicita informatii asupra proiectului care poate cauza prejudicii ecologice, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului transmite autoritatii centrale de mediu din acel stat in cadrul relatilor internationale si bilaterale o serie de informatii referitoare la proiect. Iata cum prin intermediul cadrului legal se realizeaza un control ,, a posteriorii producerii poluarii intarindu-se astfel ideea prevenirii producerii pagubelor ecologice in locul repararii lor. Vor sau nu , toti agentii economici si initiatorii de proiecte din categoria celor ce trebuie supuse studiului de impact ecologic sunt monitorizatii prin intermediul acestui instrument tehnico - juridic inca din faza de debut a activitatii lor. Vor ,nu vor,toti cei care produc poluare trebuie sa respecte cadrul legal de protectie a mediului .Iar acolo ude-i lege nu-i tocmeala! Evaluarea riscurilor este procesul de estimare a riscurilor la care sunt supuse securitatea si sanatatea lucratorilor din cauza pericolelor existente la locul de munca .Este o examinare sistematica a tuturor aspectelor muncii, care ia in considerare: - ceea ce ar putea cauza ranirea sau vatamarii. - daca pericolele ar putea fii eliminate iar daca nu.

- ce masuri preventive sau de productie sunt sau ar trebui sa fie adoptare pentru a controla riscurile Evaluarea riscurilor este inceputul procesului de gestionare a riscurilor permintand angajatilor si angajatorilor sa inteleaga actiunile pe care trebuie sa le indeplineasca si sa le intreprinda pentru a imbunatatii sanatatea si securitatea la locul de munca dar si productivitatea. Evaluarea riscurilor nu reprezinta un obiectiv in sine ci un instrument puternic pentru indentificarea nevoii de adaptare a unor masuri preventive. Nu este doar o chestie de verificare a unei liste cu pericole recunoscute trebuid sa ia in considerare pericolele mai putin vizibile si interactiunile dintre diferiti factori . Se desfasoara o gama larga de activitatii menite sa ridice gradul de informare si constienrizare a tuturor partilor implicate in probleme privind promovarea unei abordari manageriale integrate care sa ia in considereare diferitele etape ale evaluarii riscurilor.

20. Unde este depus raporul de investigare mediului.

i evaluare

a polurii

Disciplina: Poluare si tehnici de depoluare a mediului

1. Definii si clasificai termenii: mediu, poluare, surse de poluare, factori poluantiMediul reprezinta totaliatea factorilor fizici , chimici, meteorologici si biologici dintrun loc. Poluarea desemnaza in vorbirea curenta orice actiune de deteriorare a mediulu normalde viata a organismelor in sens bologic , poluarea constituie procesul de deteriorare a unor echilibre din ecosfera prin modificare de pana a valrilor toxice a concentratiei unor factori existenti sau noi introdusi in mediu datorate unor activitati antropice. Sursele de poluare sunt surse care genereaza factorii poluanti . Ele pot fi naturale (incendii,vanturi) - artificiale (industrie , agricultura) factorii poluanti pot fi considerati oricare element al mediului aflat in cantitati ce depasesc limita toleranta a uneia sau mai multor specii de vietuitoare, impiedicand si dezvoltarea speciei itr-o actiune nociva.pot fii: - fizici particule solide de orice natura - radiati ionizate sau termice - chimici- compuse naturale sau de sinteza - organice sau anorganice - biologici anumite specii de plante sau de animale.

2. Prezentai efectele globale i specifice generate de poluarea

mediuluiFectele globale cele mai semnificative sunt cele care au ca urmare modificarea concentratie O3 si CO2 in atmosfera. Prezenta O3 in atmosfera peste anumite concentratii este tolerata in limita maxima admisa si nu trebuie sa depaseasca 0,08 0,1 ppmO 3.cresterea umiditatii in atmosfera si a concentratiei oxizilor de azot precum si acumularea compusilor de fluor, fluorocarbunati determina reducerea respectiv subtierea stratului de O3 cu rolul protector Al productiei de alimente ,nu va exista efect compesator deoarece chiar favorabile climatic,noile zone agricole din nord vor avea un strat pedologic imcomparabil mai sarac de cat cel existent in prezent in regiunile temperate. Efectele specifice sunt datorate fiecarui factor poluant in mare parte sau sunt generate de un complex de factori poluanti si pot fi analizate sub aspect morfo- fiziologic si genetic la nivel individual populational. Poluanti industriali sunt ; - oxizi de zing - florul si compusii fluoranti

- poluanti oxidanti - plumb - pulberile de ciment - detergenti. Poluanti din sectorul agricol sunt : - ingrasamintelr chimice - pesticidele - rezidurile din complexele de cresterea animalelor

3. Metode de prevenire si combaterea polurii mediuluiModalitatile de actiune variaza preponderent urmatoarele directii: - scaderea emisilor de agenti poluanti. - canalizarea si captarea agentilor poluanti la sursa de emisie - tratarea agentilor poluanti in vederea reducerii actiunii nocive a acestora prin intermediul unor procese- naturale artificiale Limitarea poluarii generata de activitatea agricola vizeaza reducerea cantitatii de substanta cu efect poluant prin cresterea randamentului de utilizare si substituirea repetata cu produsi sau tehnologii nepoluante specifice agriculturii ecologice. Prevenirea poluari datorata cresterii intensive de animale se rezolva tehnic prin utilizarea directa a apelor uzate care sunt generate prin evacuarea hidraulica a dejectilor din adaposturi sau prin epurare. Pentru prevenirea poluarii alimentelor trebuie respectate dozele ce se intoduc conform retelelor tehnologice privind o serie de aditivi alimentari si consrvanti respectand concomitent conditile si durata de depozitare a alimentelor

4. Surse de poluare si factori poluani specifici polurii atmosfericeSursele de poluare ale aerului pot fi definite ca locul n care se produce i se evacueaz n atmosfer diferii poluani. In funcie de natura lor acestea pot fi clasificate n surse naturale_(existente independent de voina omului fiind i cele mai vechi) i artificiale sau antropice (datorate activitilor umane prin apariia, utilizarea i dezvoltarea de tehnologii diferite). Poluarea artificial se diversific continuu concomitent cu poluanii generai de ctre sursele antropice . Principalele surse naturale de poluare i poluanii eliberai n mediul nconjurtor de acestea, pot fi grupate astfel: -vulcani: poluare n timpul erupiilor prin pulberi, CO2 i CO, SO2, NOx(oxizi de azot); -vnturi, uragane, taifune: poluare masiv a aerului prin transport de praf i particule solide fine la distane mari n special n zone cu vegetaie redus i secet, determinnd erodarea solului de ctre vnt; - descompunerea substanelor organice, ce poate genera accidente mortale, explozii, incendii prin acumulri n locuri declive a poluanilor,

poluare generat prin formarea unor cantiti mari de CO2, NH3, CH4, H2S, mercaptani; - vegetaia, unele specii polueaz prin transportul la distane mari, datorit vntului, a polenului, fungilor i mucegaiurilor; - incendii spontane ale pdurilor, mai frecvente n anotimpul secetos i n pduri de conifere, cu predominana arderilor incomplete i generare de fum, cenu, CO, hidrocarburi; Sursele naturale de poluare determin poluarea aerului preponderent discontinuu. La sursele artificiale de poluare a aerului eliminarea impuritilor n bazinul aerian are loc continuu, poluanii degajai sub form de gaze i vapori, avnd o toxicitate crescut prin ei nsi ct i prin interaciunea cu ali poluani. Statistici recente ale OMS indic urmtoarea ordine i participare privind potenialul poluant al surselor artificiale depoluare, n centrele urbane industrializate: 45 - 47% circulaia autovehiculelor; 17 - 19% ramuri ale industriei, din care 2 - 2,5% industria

5. Tehnici si aparate folosite in prevenirea si combaterea polurii atmosfericentreprinderile care prin specificul tehnologiei utilizate genereaz noxe care ar putea determina o poluare a aerului atmosferic, au obligaia introducerii n fluxul tehnologic a unei trepte de epurare n scopul reinerii poluanilor la surs. Tehnicile adoptate trebuie s aib n vedere natura, respectiv starea de agregare a poluanilor generai (praf, aerosoli, gaze) pentru ca n funcie de specificul fiecrui fluid poluant s poat fi aleas metoda optim de epurare. (URSU, FROSIN, 1981) Metodele de epurare ale aerului pot fi grupate, n funcie de natura procesului prin intermediul cruia se rein poluanii, n: -metode fizice -metode chimice Dup modul de aciune, metodele fizice pot fi grupate astfel: umede, uscate, i combinate. Metodele chimice realizeaz epurarea prin procese de splare, reducere, separare, absorbie sau adsorbie. Din punct de vedere al modului de exploatare al utilajelor n epurarea aerului poluat se pot distinge: -instalaii sau aparate de epurare direct; -instalaii sau aparate care necesit un tratament al agenilor nocivi

nainte de epurare; -instalaii i aparate care folosesc ambele principii. Foarte frecvent instalaia de epurare a aerului, avnd n vedere specificul fluidului poluant, este reprezentat de ctre aparatele de captare a impuritilor respectiv de separatoarele de praf. Dup principiul folosit n practica separrii i captrii prafului putem distinge mai multe categorii de aparate.

6. Poluarea fonic Poluarea fonica zgomotul reprezinta un factor de mediu cu caracter permanentinclusiv un spatiu locuibil .Zgomotele exterioare sunt produse de circulatia la care se adauga productia ,constructiile si montajele , comertul , joaca copiilor si sporturile.Zgomotele patrund din exterior in interior in locuinte sau cladiri cu alt uz pe cale : - aeriana : usi , ferestre ,conducte de aerisire - solida : pereti podele Zgomotele interioare sunt in crestere si provin de la diverse instalatii sanitare , aparate de uz caznic conversatile cu voce tare soneria sau trantirea usilor.

7. Poluarea apelor. Surse de poluare i factori poluani specificiIn urma utilizarii apei de catre consumatori acesta isi modifica compozitia , suferind o schimbare a calitatilor sale naturale.

9. Poluarea solurilor. Tehnologii de depoluare a solurilor

10. Poluarea alimentelor. Metode de prevenire si combatere a insalubrizarii alimentelor Repercusiunile imediade sau in timp ale calitatii alimentelor aasupra sanatii organismului uman au determinat aparitia notiunii de poluare sau insalubrizare a alimentelor S- a constatat ca poluarea in cazul alimentelor este mult mai accentuata decat pentru ceilanti factori de mediu .Aceasta constatare se datoreste urmatoarelor cauze specifice alimentelor: - capacitatea alimentului de a cumula respectiv concentra noxele

- generarea de noxe in conditiile unei tehnologii neadecvate ( proces tehnologic, conditii de depozitare, modaloitati de pregatire a alimentului); - aportul suplimentar de noxe , ajunse in aliment in calitate de aditiv.

Disciplina Gestionarea i neutralizarea deeurilor

1. Deeurile: definiie i clasificare.Deseurile reprezinta materialul aparut in urma desfasurarii unui proces biologic sau tehnologic care numai poate fi utilizat ca atare. Deseurile pot fi posibil reciclabile - recuperabile ( dejectii animaliere, parul pentru fabricarea perilor cenusa , rumegusul si talajul) - nerecuperabile (resturi de pamant , praf si nisip provenit de la diverse constructii) Dupa starea de agregare sunt: - desuri lichide ( ape uzate sau reziduale) - desuri solide (menajere. Industruiale etc) Dupa provenienta sunt: - menajere - stradale

- industriale - agro-zootehnice - speciale.

2. Caracterizai urmtoarele tipuri de deeuri: deeuri menajere, deeuri agro-zootehnice i deeuri periculoase.Deseurile menajere provin din activitatea casnica sau din localuri publice , compozitia lor este alcatuita din textile, sticla , plastic,materiale metalice.In cadrul acestor deseuri o atentie speciala o au deseurile specifice care au la baza medicamentele expirate , lacuri si vopsele , pesticide si produse pentru protectia plantelor. Deseurile agro zootehnice sunt rezultate din agricultura ce sunt reprezentate de productia secundara a culturilor agricole cat si de producerea neutralizate ale florei spontane .Sectorul zootehnic prin sistemul intensiv practic genereaza dejecti animaliere , resturi vegetale provocate de la furaje. Deseurile periculoase provin din diverse sectoare de activitate fiind reprezentate de substante toxice , inflamabile, explozive , infectioase sau de alta natura si care introduse in mediu dauneaza animalelor , florei si omului.

3. Caracterizai urmtoarele tipuri de deeuri: industriale, deeuri stradale i deeuri speciale.

deeuri

Deeurile stradale sunt reprezentate de diverse resturi din locuri publice ct i de apele uzate meteorice, rezultate din precipitaii care spal solul respectiv strzile i cile de comunicaii. Resturile solide se consider a fi egale cu 0,2-0,3kg /zi/locuitor (MNESCU i colab, 1996) Deeurile industriale provin din diferite procese tehnologice sub form de materii prime, produse intermediare, produse secundare i resturi nerecuperabile. Cantitatea i compoziia acestora sunt foarte variate n funcie de ramura industriei i tehnologia din care provin. Cele formate n industria alimentar sunt predominant organice, spre deosebire de cele din industria chimic , metalurgic i siderurgic, care sunt de natur anorganic. Apele uzate industriale provin din folosirea apei n diferite procese tehnologice ca solvent, mijloc de transport pentru materii prime i materii finite, ap de rcire , ap de splare sau ape tehnologice. Cantitatea i compoziia lor depind de tipul industriei din care provin. Ca urmare a procesului de epurare la care sunt supuse apele uzate industriale are loc formarea nmolurilor industriale de epurare, deeu cu o compoziie ce depinde de ramura industriei din care provine apa uzat. Deeurile speciale provin din sectorul medical (pansamente, vat,seringi, fee, hrtie, resturi organice) i sunt contaminate cu germeni patogeni reprezentnd un iminent pericol pentru sntatea populaiei. Deeurile radioactive formate din izotopi sau elemente radioactive au surse diferite cum ar fi: industria, agricultura, medicina sau cercetarea tiinific. Situaia din ara noastr privind producerea i valorificarea deeurilor, pe categorii de deeuri la nivelul anului 1993, este prezentat sinoptic n tabelul 6.1

4. Care sunt elementele componente ale sistemului de Gospodrire Integrat a Deeurilor (GID) ?

5. Compostarea deeurilor. Compostarea deeurilor utilizez deasemenea capacitatea de autopurificare a solului, dar n acest caz descompunerea i mineralizarea are loc in mod dirijat. La compostarea n spaii deschise, deeurile sunt aezate pe platforme impermeabile, straturile de sol i deeuri alternnd pn la o nlime total de maxim 2 m. Mineralizarea decurge cu intervenia florei telurice termofil. La o temperatur de 50-700C i o umiditate de 40-70% organismele patogene sunt distruse iar compostarea se consider ncheiat dup 3-4 luni vara sau 5-6 luni iarna. Camerele bioterme sunt instalaii n care compostarea decurge n spaii nchise cu un randament i o eficien crescut. Insuflarea de aer nclzit favorizeaz o dezvoltare rapid a florei aerobe termofile ceea ce reduce timpul de mineralizare la 8-10 zile. Temperaturile de 70-800C nregistrate determin distrugerea microorganismelor patogene inclusiv a bacteriilor sporulate. Astfel neutralizate, deeurile pot fi folosite ca ngrmnt agricol.

6.

Incinerarea deeurilor.

Incinerarea deeurilor presupune arderea acestora la temperature variind ntre 70010000C n prezena sau absena aerului(piroliz).Metoda prezint urmtoarele avantaje: neutralizare perfect, posibiliti multiple de utilizare a cldurii produse, de folosire a zgurei i cenuei n industria materialelor de construcii la pavarea de drumuri i construcia oselelor. O instalaie pentru incinerarea deeurilor cuprinde: un compartiment de stocare a deeurilor nchis ermetic, un sistem de ncrcare n cuptoare i sisteme de desprfuire i reinere a prafului i gazelor. Intensificare aciunilor pentru reglementarea activitilor de recuperare i stabilirea formelor organizatorice de colectare, precum i eforturile din cercetare au permis gsirea celor mai eficiente ci de recuperare i valorificare a materialelor refolosibile. n vederea valorificrii selective a resurselor refolosibile ce fac parte din componenta gunoaielor menajere s-a pus la punct o tehnologie de valorificare complex a reziduurilor menajere. Fluxul tehnologic pe care l parcurg deeurile dup sortare, n funcie de natura lor, este prezentat n aceast figura 6.5 Alte forme de neutralizare a deeurilor le constituie procesele de fermentare a dejeciilor animalelor cu obinerea unui gunoi semifermentat sau a mraniei, materiale ce se folosesc ca ngrmnt organic n agricultur sau procesul de obinere a biogazului folosind ca materie prim un amestec de dejecii porcine i bovine. Ambele procese se desfoar pe baza unor reacii de biofermentaie, n absena sau prezena aerului

7.

Deponeul ecologic. Caracteristici generale.

8. Msuri de prevenire a polurii mediului datorate producerii i gestionrii deeurilor n Romnia.Msuri de prevenire i reducere a polurii mediului, datorita depozitelor de deeuri menajere i industriale n vederea evitrii polurii mediului ,ca urmare a activitii de gestionare a deeurilor se impune respectarea urmtoarelor msuri preventive: reducerea cantitilor de deeuri, nc de la sursa de producere prin mbuntiri aduse procesului tehnologic; refolosirea parial sau total a unor deeuri la locul deformare; depozitarea i sortarea deeurilor la surs i ndrumarea lor spre ntreprinderi specializate pentru reciclare; incinerarea deeurilor nevalorificate, n instalaii specifice pentru reducerea volumului de reziduuri i obinerea de energie; depozitarea n condiii corespunztoare; amplasarea deponiilor la distane legale de localiti i mprejmuirea acestora; etanarea fundului depozitelor cu materiale naturale sau artificiale; amenajarea unor sisteme de drenare a apelor scurse sau de infiltraie; amenajarea i cultivarea perimetrelor adiacente, elaborarea studiilor de impact asupra mediului att pentru depozitele oreneti ce urmeaz a fi amenajate ct i pentru cele existente, organizarea reelei de monitoring a factorilor de mediu(ap, aer, sol) i urmrirea efectelor asupra florei i faunei n zonele de depozitare a deeurilor menajere i industriale.

9. Strategia naional de gestionare a deeurilor. Scop i obiectiv.- obiectivele stradegice nationale pentru gestionarea deseurilor - obiective strategice specifice anumitor fluxuri de desuri; - obiective strategice generale pentru gestionarea deseurilor periculoase - obiective strategice specifice anumitor fluxuri ale deseurilor periculoase

10. Planurile de gestionare a deeurilor. Scop i obiectiv.- prevenirea aparitiei - recuperarea materiala si energetica, - eliminarea incinerarea , depozitare. Obiectivele planului sunt: - reducerea cantitati de desuri care trebuie depozitate - reducerea cantitati de deseuri biodegradabile care trebuie depozitate - asigurarea conditiilor pentru depozitarea deseurilor periculoase tratate in scopul diminuarii si eliminarii potentialului nociv

-

implementarea planurilor de gestionare a deseurilor la nivel local, judetean , reginal

Disciplina Conservarea naturii i biodiversitate

Defini ii i obiective principale actuale privind protec ia naturiiConservarea naturii reprezinta un asamblu de activitati comp ale membrilor societatii ce se adreseaza pastrarii nealterate a potentialului national si conservareari dinamice a valorilor existente in scopul asigurarii bazei pentru dezvoltarea durabile. Obiectivele principale sunt: - stoparea dispozitiei specilor de plante si animale - promovarea principilor naturale si naturalitatatii in managementul aplicat pe ansamblul teritoriului administrat de om - stabilirea si mentinerea in regim de conservare a unor suprafete reprezentate pentru toate tipurile de ecosistem national existente.

Protec ia legal a speciilor - Cadrul legislativ na ional i european privind protectia naturii

Schimbrile globale - estimarea ameninrilor globale pentru natur i mediu

Schimbarile globale estimarile amenintarilor globale pentru natura si mediu : - cresterea incidentei evenimentelor extreme cu temperatura foarte ridicate; - precipitatii intense in anumite perioade ce au condus la secete si respectiv la izbucnirea epidemiilor; - dereglarea compozitiei structurii si functionarii ecosistemelor inclusiv dispozitia ireversibila a unor specii.

Diversitatea geneticVariabilitatea

Diversitatea speciilor

Diversitatea ecosistemelor Diversitatea peisajului Monitorizarea biodiversitii Categorii de specii n pericol Conservarea ariilor protejate n Romnia. Conservarea arilor la oi in tara , rgimul arilor protejate este reglementat de Legea nr.462 din 18.07.2001 care aproba ordonanta de urgenta a Guvernului nr.236/2000 privind regimul arilor nationale protejate. Acestea sunt: - Rezervatii stintifice sunt acele arii al caror scop este protectia si conservarea unor habitate nationale terestre acvatice .Marimea este determinata in functie de necesarul aerealului pentru asigurarea intengritatii zonei protejate. - Parcuri nationale scopul este protectia si conservarea unor esantioane repere pentru spatiul biogegeografic natinal cuprizand elemente naturale cu valoare deosebita sub aspect fizico- geografic, pedologic s.a.Se intind in general pe suprafete mari de teren , sunt admise doar activitati traditionale practicate numai de comunitattile din zona. - Monimente ale naturi scopul acestora este protectia si conservarea unor elemente naturale cu valoare ecologica, stintifica reprezentata de specii de plante animale salbatice rare amenintate cu disparitia asociatii floristice si fauniste fenomene geologice.In functie de gradul lor de vulnerabilitate, accesul populatiei poate fi limitat sau interzis - Rezervatii naturale sunt arii protejate al caror scop este protectia si conervarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, speologic, pedologic. Pe langa activitatile stiintifice dupa caz pot fi admise activitati turistice , educationale. - Parcurile naturale conservarea si protejarea unor ansambluri peisajistice in care intereactiunea ,activitatile umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zona distincta cu valoare peisajistica si / sau culturala deoseori cu o mare diversitate biologica. - Rezervatii ale biosferei scopul lor este conservarra unor zone de habitat natural si a biodiversitatii biologice specifice.Se intind pe suprafete mari si cuprind un complex de ecosisteme terestre si / sau acvatice,ecosisteme modificate de om pot fi reduse la starea lor naturala. Pentru conservarea unor zone de habitat natural avem: 1 zone strict protejate, avand regimul de protectie si conservare al rezervatilor stiintifice. 2 zone tampon cu rol de protectie 3 zone de reconstructie ecologica se realizeaza cu masuri de refacere a mediului deteriorat. 4 zone valorificate economic prin practici traditionale sau noi, ecologic admise in limitele capacitatii de regenerare. - Zone umede de importanta internationala sunt acele arii protejate al caror scop este de a asigura protectia si conservarea siturilor naturale cu diversitatea biologica specifica zonelor umede. - Siturile naturale ale patrimoniului natural universal sunt arii protejate al caror scop este ocrotirea si conservarea unor zone de habitat national in cuprinsul carora , exista elemente nationale a caror valoare este recunoscuta ca fiind importanta universala. Pot exista si comunitati umane a caror activitatii sunt orientate pentru o dezvoltare compatibila cu cerinte de ocrotire si conservare a sitului national.

- arii speciale de conservare au scopul de a conserva de a mentine si unde este cazul de a readuce intr- o stare de conservare favorabila a habitatelor nationale si / sau populatia speciilor pentru care situl este desemnat. - arii de protectie speciala avifaunista rolul lor este de a conserva sio mentine acolo unde este cazul de a readuce intr-o stare de conservare favorabila habitatelor speciale desemnate pentru protectia speciilor de pasari migratoare salbatice.

Disciplina Reconstrucie ecologic

1. Care sunt cele mai uzuale direcii de punere n valoare a terenurilor degradate prin exploatri miniere la zi, n Romnia ?directile si metodele de recultivare sunt conditionate de caracteristicile fizico geografice locale de tehnologia exploatarilor de activitatea de gospadarire si de dezvoltarea de perspectiva a zonei. Recultvarea haldelor de steril depinde in mare masura de pretabilitate pentru cultura a materialelor litologice rezultat din excavare dar si modul cum se executa lucrarile de amenajare a haldelor. In romania cele mai uzuale directii de punere invaloare a terenului degradat poate fii: 1.. recultivarea agricola prin crearea de suprafete arabile livezi ,vii,fanete,si pasuni. 2..- Recultivarea silvica crearea de plantatii silvice cu caracter protectional si plantatii exploatabile. 3.. recultivarea cu scop igienico sanitar si de agrement. 4. .- crearea de locuri cu destinatie diferite (de acumulare, bazine sportive etc). 5. platforme industriale si de locuit. Haldele de steril se pot transforma in areale utilizate pentru cultivarea unor plante ce constituie surse importante nelifere pentru dezvoltarea agriculturii.Plantele care au fost experimentate sunt floarea soarelui, rapita , trifoiul , salcamul teiul. Padurea actioneaza si ca filtru pentru praf si zgomot si regularizarea regimului scurgerilor

2. n procesul de recultivare a haldelor de steril rezultate din exploatrile miniere la zi se disting dou etape. Care sunt acestea ?a ) In cadrul etapei tehnico miniera amenajarea miniera se indica decopertarea stratului vegetal inainte de inceperea exploatarii bogatiilor sub solului si depunerea acestuia in afara exploatarii. Este indicata depunerea separata a straturilor litologice in functie de favorabilitatea lor pentru recultivare sunt complectate cu lucrari de depunere selectiva in halda a straturilor litologice, nivelare, amenajare a taluzurilor. B) Etapa biologica are in vedere aplicarea tehnologiilor necesare pentru atragerea acestor suprafete in circuitul agricol sau silvic. In arealele unde nu se practica agricultura , aspectele mai importante sunt : inierbarea , inpadurirea,plantarea de arbusti. Pe haldele calcaroase cel mai bine dezvoltat sunt leguminoasele care asigura rezultate asemanatoare celor obtinute pe terenuri nedegradabile.

3. Cnd se consider un teren recultivat sau redat n circuitul agricol ?Un teren se considera recultivat si apt de redare in circuitul agricol atunci cand da productii echivalente cantitativ si caliativ la preturi de cost echivalente cu terenurile zonale nedegradabile.

4. De ctre cine este cauzat poluarea cu hidrocarburi i care sunt tipurile de poluare ?

Poluarea cu hidracarburi este cauzata de eruptii, accindentale in timpul procesului de extractie si transport , accidente asupra conductelor de transport a produselor finite (benzina, motorina) etc . Sunt 3 tipuri de poluare: a) poluare descendenta produsa de eruptii, deversarea din putul sondei, spargerea conductelor si bazinelor de stocare. b) poluarea ascendenta produsa de ridicarea nivelului apei freatice incarcata cu hidrocarburi. c) poluarea suprapusa provocata de amestecul poluarii descendente si ascendente.

5. Enumerai metodele de tratare a solurilor contaminate cu reziduuri petroliere.Metodele de tratare a solurilor contaminate cu reziduri petroliere in ultimi ani o multitudine de metode au fost dezvoltate si utilizate incinerarea ; evacuarea si depunerea selectiva ; volatizarea , incapsularea ;spalarea cu diferiti solventi ; bioremediera si folosirea straturilor absorbante ; naturala monitorizata ; fitoremedierea.

6. Ce lucrri se recomand pentru ameliorarea solurilor poluate cu petrol i ap srat ?dupa investigatii in zonele din apropierea bucurestului ( scheleleroata , clejani) pentru elaborarea unor masuri si tehnologii corespunzatoare depoluarii solurilor poluate cu petrol si apa , in vederea readucerii lor in circuitul agricol in anul 1982, s-a infintat un camp experimental special consacrat scestei probleme amplasat pe teritoriul oarja , judetul arges Experienta din acest camp efectuata de catre ICPA( rauta si colab.1986) s-au facut pe un teren practic plan orizontal cu usoare denivelari care a fost supus cu petrol si apa sarata , in mod natural , timp de zece ani ( 1972 1982). Solul pe care s-a organizat experienta era un planosol vertic pseudogleizat, care la momentul amintit era practic neproductiv, fiind excesiv poluat. Experienta s-a facut pe un fond de lucrari agropedomeliorative executate in primavara anului 1982 si constand din : - evacuarea excesului de apa de suprafata; - nivelarea terenului; - afanarea solului la 60 cm pe doua directii perpendiculare , la distanta de 1,5 1,7m. In pararel , in anul 1985 in casa de vegetatie a ICPA s-au organizat experiente pentru a cunoaste in-trun mod mai rigoros modificarile proprietatilor fizice , chimice si biologice ale solurilor poluate cu petrol si apa sarata. Ele au fost organizate pe un sol de aceasi tip , concluzile confirmandu-le pe cele obtinute in camp. In urma efectuarii acestor experiente s-au constatat urmatoarele:

-a) o tendinta generala evidenta de spalare a sarurilor in special pe primii 60 cm respectiv in stratul afanat, unde s-a imbunatatit si permeabilitatea ; in acelasi timp a avut loc o acumulare de saruri in orizontul argiloiluvial.Astfel analizele facute in anul 1986 la doua profile reprezentative arata o acumulare de saruri in orizontul iluvial ( bt , 80 100 cm) mai mare decat in orizontul eluvial( 10 30 cm), respectiv de 2-5 ori mai mare in ceea ce priveste Cl-ul si de 3-5 ori mai mari in ceea ce priveste Na +-ul. Spalarea sarurilor a fost ceva mai intensa acolo unde s-au aplicat 150t/ha gunoi de grajd la iceputul experientei ( 1982). - b ) o tendinta evidenta de reducere a rezidurilor de petrol , de degradare a rezidurilor, respectiv de depoluare; procesul de degeadare a fost mai intens pe agofonul cu 150 t/ha hunoi de grajd - c) modificarea compozitiei rezidurilor de petrol in timpul degradarii lor in sol ( tabel 3.6) ceea ce arata o concordanta cu rezultatele experimentale obtinute in vase , in casa de vegetatie. SPecificatie Hidrocarburi asfaltene Saturate aromatice Petrol direct de la sursa 50,40% 38,70% 10,90% Reziduu de petrol din sol 24,01% 28,59% 47,40 - d ) imbunatatirea activitatii biologice globale a solului a costatat din: - cresterea numarului de mcromicete de la 3 genuri i 1983 la 19 genuri in 1986: - cresterea numarului de bacterii de la 0,107 0,723 milioane /g sol in 1983 la 2,115 15,836 milioane/g sol in 1985 mai ales pe agrofonul cu 6 t/ha CaCO 3, scazand insa la 0,791 2,086 milioane in 1986; - cresterea intensitatii resopiratiei solului exprimata in CO2degajat la toate variantele , valorile cele mai mari fiind la varianta pe agrofond cu gunoi de grajd; - imbunatatirea cantitativa si calitativa a microfaunei cu tendinta spre atingerea nivelurilor caracteristice solurilor cultivate ;s au inmultit semnificativ nematodele si protozoarele ca si unii daunari ai culturilor; - cresterea capacitatii productive a solurilor, acesta neajungand totusi la nivelul solurilor similare nepoluate din terioriu. Situatia inrautatinduse in teritoriu si suprafetele poluate crescand, a fost absolut necesar sa se inceapa un studiu complex al acestor fenomene legate de realitatile din teren. Studiul pentru inceput doua schele petroliere din judetul Teleorman , videle si Poieni Toti si colab, 1987) s-au putut face generalizari ce au permis elaborarea primei scari de incadrare a continutului de reziduri petroliere in sol si elucidarea unor probleme legate de circulatia poluantului pe verticala.Au fost elaborate harti de soluri cu specificarea naturii poluantului , a gradului de incarcare cu poluant si a adancimii la care ajunge acesta. De asemenea a fost posibil sa se formuleze anumite pareri despre modul cum pot fi ameliorate aceste soluri poluate. IN urma efectuarii cercetarilor asupra a doua studii caz in judetele Braila si Galati s au putut atrage concluzii asupra modului cum se produce poluarea cu apa sarata si persistenta ei in cadrul masei de sol ( toti si colab, 1988). Dupa efectuarea studilor de catre ICPA, s-au trecut la executarea unui camp experimental pe teritoriul schelei Poieni, camp proiectat de ISPIF Bucuresti.Acest camp pilot in suprafata de 38 ha s-a irigat in perioada de vegetatie iar in afara cestuia s-au aplicat sapalari pe 26 ha avand surse de apa asigurate. Pentru a elucida problema poluarii ascendente ( provenita din pinza freatica poluata cu petrol , produse si reziduuri petroliere) s-a efectuat un studiu in zona de influenta a S C Petrobrazi , unde s-a putut pune in evidenta modul cum functioneaza poluarea si rezultatelr produse de ea asupra solului.In urma rezultatelor obtinute s-a trecut la monitorizarea unei suprafete de circa 800ha , unde pe baza unor analize repetate, s-a constata modul de evolutie al poluarii solului si al apelor freatice din teritoriu. In anul 1991 ISPIF Bucuresti a elaborat un studiu privind masurile de depoluare a solului in zona schelelor petroliere si a rafinariilor de petrol, studiu ce aduna o mare parte din

materialele de proiectare si cercetare existente pina la ceea data.In colaborare cu ICPA Bucuresti , ISPIF a elaborat un tabel privind unele solutii agropedoameliorative si unele norme si evaluari estimative pe unitatea de suprafata.

7. Care sunt metodele de fixare a haldelor de cenu ?- fixarea prin aplicarea udarii prin aspersiune , metoda ce se foloseste de regula pe haldele care sunt intactive pe perioada scurta. - ficsarea cu ajutorul unei emulsii de polimeri se utilizeaza pe haldele parasite de la 3 luni la 20 de ani. - ficsarea cu ajutorul unui mulci de materie organica si insamantarea haldei. - ficsarea cu ajutorul unei emulsii de polimeri si insamantarea haldei , situatie in care polimerul trebuie sa fie astfel ales , incat crusta formata sa fie rezistenta la apa si vant si in acelasi timp permeabil pentru apa si netoxicapentru vegetatie - fixarea cu ajutorul unei coperte de sol de 3-5 cm si insamantarea cu plante perene leguminoase si graminee.

8. Care sunt etapele procesului de recultivare a haldelor de cenu ?

Etapa premegatoare Aceasta etapa cuprinde in general , lucrari comune pentru fiecare tip de recultivare si pentru fiecare din halde ce urmeaza a fi recultivate.In acesta etapa sunt realizate toate contactele de colaborare intre diferitii executanti si beneficiarul lucrarii, reprezntat de CET si RENEL. Aceasta etapa cuprinde indeosebi activitati de cercetare a proprietatilor chimice , fizice si biologice alle cenusii din halda si ale materialelor de sol ce vor fii folosite la copertare.Activitatea de cercetare este indispensabila oricarui tip de recultivare , acesta fiind conditie pentru obtinerea unor rezultate optime atat din punct de vedere al rezolvarii problemelor de mediu cat si din punct de vedere financiar. Caracterizarea haldelor de cenusa si a materilelor de sol. Importanta caracterizarii fizice, chimice si biologice a haldelor de cenusa a fost evidentiata de foarte multe ori pe parcursul acestei teze.Aceste studii sunt absolut becesare intrucat fiecare halda de cenusa are particularitati aparute , rezultate din utilizarea unui carbune diferit si a unor utilaje diferite. caracteristicile fizice ale straturilor de cenusa din halde sunt hotaratoare pentru includerea unor lucrari speciale(afanare adanca, omogenizare)in setul de lucrari ce privesc recultivarea tehnica.Pe baza acestor caracteristici se stabilesc si unele date tehnice ale lucrarilor agropedoameliorative :adancimea organelor active , distanta dintre acestea si modul de lucru. Caracteristicile chimice au o importanta deosebita intrucat pe baza acestora se stabilesc dozele optime de ingrasaminte ce urmeaza a fii aplicate pe fiecare compartiment al haldelor.Fertilizarea optima asigura aprovizionarea corespunzatoare a plantelor si economii importante de bani si materiale . de asemenea pe baza acestor studii se pot recomanda si unele masuri speciale de amelioarare a calitatii materialelor din halda ( spalare , amendare). In categoria materialelor de sol ce e pot utiliza pentru copertarea haldelor pot fi incluse mai multe clase de materiale care , in esenta pot fi de provenienta directa sau indirecta ..In clasa materialelor de sol cu provenienta directa poate fi incluse: - materiale de sol propriu-zise, rezultate din escavari de suprafata si materiale parentale sau roci , rezultate din excavati de mare adancime.Materialele de sol propriuzise permit o copertare optima dar cantitatile din acest tip de materiale sunt de cele mai multe ori insuficiente.In cea de a doua categorie poate fi inclus steriulul rezultat de la exploatarea la zi a carbunelui, sau din alte tipuri de exploatari.Acesta categorie ofera cantitati imense de material, dar de cele mai multe ori calitatea acestuia este improprie scopului urmarit. Sursele indirecte de materiale de sol sunt multiple si privesc :lucrarile de dragare a lacurilor de acumulare in urma carora rezulta cantiitati imense de mai;unele etape ale procesului tehnologic al fabricilor de zahar;epurarea apelor uzate etc. Astfel de materiale

sunt de regula bogate si foarte bofgate in materie organica , dar pot uneori contine si o cantitate mai mare de diferiti poluanti.De accea inante de a selecta viitoarea sursa de materiale de sol se impune caracterizarea detaliata a acestora. Copertarea cu mal rezultat din dragare este indicata pentru haldele termocentralei isalnita sau pentru alte halde aflate in aproprierea unor lacuri de acumulare colmatate.Pentru haldele Mal drept si stang Jiu cantitatea de mal estimata a fii pe fundul lacului de baraj este de circa 1500000m3 .intrucat masa unui m3 de material este 1,5t se poate aprecia ca rezerva de mal existenta este de circa 2225000tone .Intrucat lucrarea de dragare este realizata de directia apelor jiu , copertarea se poate face in conditii economice deosebit de avantajoase.avantajele acestei copertari reies din calculul sumar asupra cantitatilor de pamant si pretul total pe acest tip de lucrare. Pentru copertarea unui hectar de cenusa pe o adancime de 25 cm , sunt necesare urmatoarele cantitatii: 10.000m2 x 0,25 m = 2.500 m3 2.500m3 x 1,5 t = 3750 t Pretul de cost pentru depunerea in halda a namolului este de 24.000lei/m3lei pe tona, acesta incluzand toate operatilor efectuate pentru colectare , transport si depunere.Cheltuielile totale necesare copertarii celo 300 ha. De halda vor fii: 2500m3 x 24000lei/m3 =60.000.000. lei 300 ha x 60.000.000. = 18.000.000.000. lei Depunerea malului se realizeaza prin dispersie , asemenea modului de depunere a cenusi in halda.acest mod de depunere a materialului favorizeaza autonivelarea materialuli pe suprafata haldei, acesta operatiune eliminand lucrarea de nivelare , obligatorie in cazul copertarii cu materiale de sol.In plus , acest tip de material este bogat in materie organica, macro si microelemente , realizandu-se in acest fel economii importante.In concluzie, prin acest mod de copertare se obtin o serie de avantaje ce constau in : - se evita excavarea , incarcarea si transportul unor cantitati de pamant - se realizeaza protectia mediului inconjurator - se evita nivelarea mecanica a materialului depus pe halda - se obtine un foarte bun strat de cultura - se economiseste cantitati importante de ingrasaminte Copertarea haldei de cenusa de la Comanesti se poate realiza cu materialul rezultat din excavarile realizate in intravilan, sau cu steril provenit de la minele sau sau Vernesti. Pentru acelasi sop se poate folosi si namolul rezultat de la statia de epurare a orasului , aplicat singur sau in amestec cu rumegus prelucrat de la socitatea de prelucrare a lemnului din teritoriu. In situatia in care se foloseste steril sau alte materiale de sol , cheltuielile ocazionale de incarcarea materialului, transportul acestuia,depunerea si nivelarea lui pe halda insumeaza 10.000m2 x 0,25 m = 2500 m3 2500 m3 x 1,5 tone = 3750 tone de material pe hectar de halda Valoarea pe tona de material incarcat plus transportul este 21.750 lei si in consecinta , cheltuielile aferente unui hectar vor fi: 3.750 x 21.750 = 81.562.500 lei nivelat cu boldozerul 800.000 cheltuieli totale pe hectar vor fi 82.362.500 lei Diferentele existente intre cele doua metode de depunere a materialelor de sol sunt evidente pentru fiecare hectar acesta insemnand circa 22 milioane lei. Economii importante

se pot obtine si in situatia in care materiale de sol utilizate sunt considerate deseuri solide pentru unele societati industriale sau agricole. Proiectele de executie sunt rezultatul colaborarii dintre :ingineri constructori, topografi, proiectanti, ingineri IF, arhitecti, arhitecti peisageri, ingineri tehnologi, ingineri agronomi, ingineri silvici si nu in cele din urma specialisti pedologi.Proiectele prevad in detaliu cotele finale ale copertei, tipul lucrarilor, adancimea de executie si succesiunea acestora in timp. De asemenea se stabilesc traseele viitoarei retele de drumuri si modul de realizare a lor. Recultivarea tehnica Recultivarea tehnica este primul pas concret al recultivarii haldelor. In acesta etapa se executa un mare numar de lucrari ameliorative in urma carora, in stratul superior de cenusa se produc atat acumulari cantitative cat si calitative.Acumularile cantitative constau in schimbari graduale ale continutului de materie organica , azot total, fosfor si potasiu mobil. Tot in aceasta perioada au loc si unele acumulari calitative ce constau in formarea unui orizont antropic de materiale de sol orizont ce va copnstitui baza de formare a protosolurilor antropice, catre care tinde sa evolueze halda.de asemenea , prin copertarea cu materiale de sol se realizeaza inocularea unor noi populatii de microorganisme si stimularea activitatii celor existente. Recultivarea tehnica consta dintr-un complex de lucrari agropedoamelorative, stabilit pe baza analizelor efectuate in faza premergatoare .Principalele lucrari aplicate in aceasta etapa sunt : amenajarea drumurilor de acces , fixarea taluzelor si coronamentelor digului de contur, realizarea sistemului de irigare , afanare adanca , spalare , amendare , copertare, fertilizare ameliorativa, omogenizarea profilului,pregatirea patului germinativ.Functie de proprietatilor cenusii din halde, specificull, si obiectivul final al recultivarii anumite operatii vor fi sau nu executate, sau va diferi modul lor de realizare. Amenajari de drumuri de acces Recultivarea haldelor de cenusa presupune in prima instanta circulatia unor utilaje terasiere si de transport de mare tonaj si de aceea, se impune realizarea unor cai de acces corespunzatoare, practicabile in toata perioada anului.Drumul de acces pe suprafata haldei are cea mai mare importanta , intrucat de modul sau de realizare poate depinde insasi intengritatea depozituluiInclinarea drumului principal se va calcula astfel incat , sa poata permite accesul cu usurinta al utilajelor si masinilor folosite in acesta etapa. Drumul principal de accces va trebui sa fie rezistent la solicitarilor difewritelor masini de tonaj mare si de accea , se vor folosi materiale corespunzatoare si nu pietris rulat asa cum este cazul drumului principal al depozitului 1 Doicesti. De asemenea , sunt necesare masuri de protectie antierozionala a taluzelor laterale de cenusa.In acelasi scop pe ambele parti ale drumulii se vor executa rigole de preluare a apelor pluviale.Am amintit toate acestea deoarece, nici una din haldele analizate nu este prevazuta cu drumuri corespunzatoare.astfel , pe unele halde deja recultivate sau aflate in etapa de recultivare ( mal drept Mures) drumul principal este impracticabil sau afectat de geave procese de eroziune. O mare importanta au si drumurile de pe coronamentele haldelor, ele fiind astfel proiectate pentru a se evita zonele de trecere de pe un coronament pe altul.In situatia in care halda este cultivata biologic, pe intreaga suprafata a acesteia drumurile vor marca parcelele ce lucru si se vor executa dupa finalizarea lucrarilor de nivelare si omogenizare a materialelor din halda.

Fixarea taluzurilor si coronamentelor digurilor Digurile de contur, cu taluzurile si coronamentele lor confera siguranta intregii halde de cenusa si de aceea vor fi tratate in mod corespunzator .Vantul poate modifica considerabil configuratia exterioara a digurilor de contur , motiv pentru care , inca din perioada exploatarii

tehnice , odata ca suprainaltarea se prevad masuri de protectie antierozionale . Aceste masuri constau in copertarea si inierbarea taluzurilor cu specii pionier , reziistente la seceta si la lipsa elementelor minerale necesare nutritiei.Pentru acest scop se folosesc specii de plante ierboase cu crestere transata care odata semanate, se pot inmulti ulterior prin drajonare.Ppentru fixare se pot planta si arbusti din specii repede crescatoare, al caror sistem radicular contribuie la stabilitatea versantilor.Se vor evita densitati mari de plantare pentru a putea permite dezvoltarea concomitenta a vegetatiei ierboase. Realizarea sistemului de irigare Haldele de cenusa fiind formate din materiale caracterizate de proprietat hidrofizice deficitare , pot fi folosite ca mediu de cultura in masura in care este asigurata umiditatea necesara printr-un sistem de irigatie adecvat .Factorul apa poate deveni limitativ pentru haldele aflate in microzona solurilor aluviale cu clima calduroasa si secetoasa.Asigurarea umiditatii in conformitate cu cerintele biologice ale plantelor ameliorative este necesara indeosebi in etapa recultivarii biologice active.De asemenea , irigarea se dovedeste o masura eficienta pentru primele etape ale recultivarii silvice , cand sistemul radicular al puietilor este slab dezvoltat.Irigarea plantatiilor noi este necesara a se aplica in anii secetosi , aceasta lucrare asigurand un procent maxim de prindere. Intrucat pe haldele de cenusa nu se intentioneaza obtinerea unor productii record, irigarea se va sista dupa parcurgerea etapei de recultivare activa.Irigarea haldelor de cenusa in peisajul local inseamna de fapt si cultivarea unor specii adaptate la conditiile climatice specifice fiecarui teritoriu.In etapa finala a recultivarii, interventia omului se va face doar in situatii de stricta necesitate , pentru a corecta unele deficiente. Avand in vedere perioada de intrebuintare a sistemului de irigare , realizarea acestuia se doreste a fi facuta cu cheltuieli minime. Afanarea adanca Afanarea adanca include totalitatea lucrarilor ce au drept scop sporirea sau marirea spatiului lacular al straturilor cimentate de cenusa .Necesitatea aplicari acestei lucrari a fost argumentata de mai multe ori pe parcursul acestei teze.Functile de adancime la care apar straturile cimentate se va alege un utilaj cu care se va lucra.Pentru adancimi mai reduse ale straturilor se poate opta pentru MAS- 60 , masina ce poate lucra in agregat cu tractorul de 65 Cp. La adancimi mai mari ale straturilor de cenusa , MAS 60 nu este efivcienta si de aceea se va opta pentru scarificatoare de tip