Raspuns Aspecte teoretice privind persoana si Dr reale.doc

8/16/2019 Raspuns Aspecte teoretice privind persoana si Dr reale.doc

1/51

1. Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice.Persoană fizică este omul, privit individual, ca titular de drepturi şi de obligaţii civile.Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice constituie capacitatea de a avea drepturi şi obligaţii civile

Capacitatea de folosinţă este recunoscută în egală măsură tuturor persoanelor fizice.Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice apare în momentul naşterii şi încetează o dată cu moartea. Dreptu

la moştenire a persoanei fizice apare la concepţiune dacă se naşte vie.Persoana fizică nu poate fi lipsită de capacitate de folosinţă.Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice se caracterizează prin:

legalitate – ea este reglementată prin lege, respectiv este eclusiv de domeniul legii, ea nefiind de domeniuvoinţei individuale.

generalitate – toate persoanele fizice au capacitate de folosinţă, indiferent dacă ne referim la persoane cucapacitate deplină de eerciţiu, limitată sau incapabile.

inalienabilitate – nu poate fi obliect al renunţării totale sau parţiale şi nici obiect de înstrăinare.intangibilitatea ! nimeni nu poate fi limitat în capacitate de folosinţă decît în cazul şi în modul prevăzut de

lege. "stfel, numai leguitorul are dreptul de a stabili reguli de ecepţie în acest sens, dar nici prin lege o persoanăfizică nu poate fi lipsită total de capacitatea sa de folosinţă, ci doar poate fi îngrădită. De regulă, această îngrădireare un caracter temporar şi ecepţional.

egalitatea – este recunoscută în măsură egală tuturor persoanelor, indiferent de rasă, naţionalitate, origineetnică, limbă, religie, se, opinie, apartenenţă politică, avere, origine socială, grad de cultură sau de alte criteri

similare.universalitatea – acestă capacitate este recunoscută tuturor persoanelor fizice.Capacitatea de folosinţă încetează odată cu decesul persoanei fizice sau la declararea #udecătorească a

decesului acestuia.

2. Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice.

1


2/51

Persoană fizică este omul, privit individual, ca titular de drepturi şi de obligaţii civile.Capacitatea de eerciţiu a persoanei fizice constituie aptitudinea persoanei de a dobîndi prin fapta proprie şi de

a eercita drepturi civile, de a!şi asuma personal obligaţii civile şi de a le eecuta.Capacitatea deplină de eerciţiu a persoanei fizice începe la data cînd persoana fizică devine ma#oră, adică la

împlinirea vîrstei de $% ani.&inorul dobîndeşte prin căsătorie capacitate deplină de eerciţiu, iar desfacerea căsătoriei nu afecteaz

capacitatea deplină de eerciţiu a minorului. 'n cazul declarării nulităţii căsătoriei, instanţa de #udecată îl poatelipsi pe soţul minor de capacitatea deplină de eerciţiu.

&inorul care a atins vîrsta de $( ani poate fi recunoscut ca avînd capacitate de eerciţiu deplină dacă lucreazăîn baza unui contract de muncă sau, cu acordul părinţilor, adoptatorilor sau curatorului, practică activitate deîntreprinzător.

"tribuirea capacităţii depline de eerciţiu unui minor )emancipare* se efectuează prin +otărîre a autorităţitutelare, cu acordul ambilor părinţi, adoptatorilor sau curatorului, iar în lipsa unui astfel de acord, prin +otărîre #udecătorească.

&inorul care a împlinit vîrsta de $ ani înc+eie acte #uridice cu încuviinţarea părinţilor, adoptatorilor sau acuratorului, iar în cazurile prevăzute de lege, şi cu încuviinţarea autorităţii tutelare.

&inorul care a împlinit vîrsta de $ ani are dreptul fără consimţămîntul părinţilor, adoptatorilor sau alcuratorului:

a* să dispună de salariu, bursă sau de alte venituri rezultate din activităţi proprii-

b* să eercite dreptul de autor asupra unei lucrări ştiinţifice, literare sau de artă, asupra unei invenţii sau unualt rezultat al activităţii intelectuale apărate de lege-c* să facă depuneri în instituţiile financiare şi să dispună de aceste depuneri în conformitate cu legea-d* să înc+eie actele #uridice prevăzute pentru minorul în vîrstă de la la $ ani./oate actele #uridice pentru şi în numele minorului pînă la împlinirea vîrstei de $ ani pot fi înc+eiate doar de

părinţi, adoptatori sau tutore, în condiţiile prevăzute de lege./otodată, minorul în vîrstă de la la $ ani este în drept să înc+eie de sine stătător:a* acte #uridice curente de mică valoare care se eecută la momentul înc+eierii lor- b* acte #uridice de obţinere gratuită a unor beneficii care nu necesită autentificare notarială sau înregistrarea d

stat a drepturilor apărute în temeiul lor-c* acte de conservare.

Capacitatea civilă este recunoscută în măsură egală tuturor persoanelor, indiferent de rasă, naţionalitate, originetnică, limbă, religie, se, opinie, apartenenţă politică, avere, origine socială, grad de cultură sau de alte criterisimilare.

0imeni nu poate fi limitat în capacitate de eerciţiu decît în cazul şi în modul prevăzut de lege.1enunţarea totală sau parţială a unei persoane fizice la capacitatea de eerciţiu, alte acte #uridice îndreptate spre

limitarea persoanei în capacitatea de eerciţiu sînt nule.

3. Declararea incapacităţii şi limitarea în capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice.

2


3/51

Capacitatea de eerciţiu a persoanei fizice constituie aptitudinea persoanei de a dobîndi prin fapta proprie şi dea eercita drepturi civile, de a!şi asuma personal obligaţii civile şi de a le eecuta.

0imeni nu poate fi limitat în capacitate de eerciţiu decît în cazul şi în modul prevăzut de lege. "stfel, persoancare în urma unei tulburări psi+ice )boli mintale sau deficienţe mintale* nu poate conştientiza sau diri#a acţiunilesale poate fi declarată de către instanţa de #udecată ca incapabilă. "supra ei se instituie tutela.

1espectiv, toate actele #uridice în numele persoanei fizice declarate incapabile se înc+eie de către tutore.Dacă temeiurile în care persoana fizică a fost declarată incapabilă au dispărut, instanţa de #udecată o declară ca

fiind capabilă. 'n baza +otărîrii #udecătoreşti, tutela asupra persoanei se anulează.

/otodată, persoana care, în urma consumului abuziv de alcool sau consumului de droguri şi de alte substanţe psi+otrope, înrăutăţeşte starea materială a familiei sale poate fi limitată de către instanţa de #udecată în capacitateade eerciţiu. "supra acestei persoane se instituie curatela.

Persoana asupra căreia a fost instituită curatela are dreptul să înc+eie acte #uridice cu privire la dispunerea de patrimoniu, să primească şi să dispună de salariu, de pensie sau de alte tipuri de venituri doar cu acorducuratorului.

Dacă au dispărut temeiurile în baza cărora persoana fizică a fost limitată în capacitatea de eerciţiu, instanţa de #udecată anulează limitarea. 'n baza +otărîrii #udecătoreşti, curatela asupra ei se anulează.

. !emeiurile" ordinea şi efectele declarării persoanei dispărute fără veste şi declarării persoane

decedate. Declararea persoanei dispărută fără veste. Persoana fizică poate fi declarată dispărută fără veste dacă lipseşte

de la domiciliu şi a trecut cel puţin un an din ziua primirii ultimelor ştiri despre locul aflării ei. Dispariţia sedeclară de instanţa de #udecată la cererea persoanei interesate.

'n cazul imposibilităţii de a se determina ziua primirii ultimelor informaţii despre dispărut, termenul pentrudeclararea dispariţiei fără veste va începe să curgă din prima zi a lunii următoare celei în care au fost primiteultimele informaţii despre dispărut, iar în cazul imposibilităţii de a determina această lună, de la $ ianuarie aurmătorului an.

Dacă este necesară administrarea permanentă a patrimoniului persoanei declarate dispărută fără veste, instanţade #udecată numeşte un administrator, cu care autoritatea tutelară înc+eie un contract de administrare fiduciară.

Declararea dispariţiei persoanei nu atrage modificarea sau stingerea drepturilor şi obligaţiilor acesteia.

Dacă persoana declarată dispărută fără veste apare sau dacă sînt ştiri despre locul aflării ei, instanţa de #udecatăla cererea persoanei interesate, anulează +otărîrea de declarare a dispariţiei şi desfiinţează, după caz, administrareafiduciară a patrimoniului acesteia.

Cel declarat dispărut poate cere administratorului fiduciar repararea pre#udiciului cauzat prin administrareanecorespunzătoare a patrimoniului său.

Declararea persoanei decedată. Persoana poate fi declarată decedată prin +otărîre a instanţei de #udecată dacătimp de 2 ani la domiciliul său lipsesc ştiri despre locul unde se află sau după ( luni dacă a dispărut în împre#urărce prezentau o prime#die de moarte sau care dau temei a presupune că a decedat în urma unui anumit accident.

3n militar sau o altă persoană dispărută fără veste în legătură cu acţiuni militare poate fi declarată decedatănumai după epirarea a 4 ani de la încetarea acţiunilor militare.

5iua morţii persoanei declarate decedată se consideră ziua la care +otărîrea #udecătorească privind declararea

decesului ei a rămas definitivă. Dacă o persoană dispărută în împre#urări care prezentau o prime#die de moarte saucare dau temei de a presupune că a decedat în urma unui accident este declarată decedată, instanţa de #udecată poate să declare ca dată a decesului ziua morţii ei prezumate.

Declararea decesului produce aceleaşi efecte #uridice ca şi decesul fizic constatat.'n cazul apariţiei sau descoperirii locului de aflare a persoanei declarate decedată, instanţa de #udecată anulează

+otărîrea privind declararea decesului ei.6ndependent de momentul apariţiei sale, persoana declarată decedată poate cere de la oricare altă persoană să!

restituie bunurile care s!au păstrat şi care au trecut cu titlu gratuit la aceasta după declararea decesului său.Dobînditorul cu titlu oneros nu este obligat să restituie bunurile dacă nu se dovedeşte că la data dobîndirii lor

ştia că cel declarat decedat este în viaţă. Dacă bunurile nu s!au păstrat, dobînditorul de rea!credinţă este obligat sărestituie valoarea lor.

3


4/51

Dacă bunurile persoanei declarate decedată au trecut pe baza dreptului de succesiune la stat şi au fost vîndute,după anularea +otărîrii de declarare a decesului persoanei i se restituie suma realizată din vînzarea bunurilor.

#. $nfiinţarea persoanei %uridice.Persoană #uridică este organizaţia care are un patrimoniu distinct şi răspunde pentru obligaţiile sale cu aces

patrimoniu, poate să dobîndească şi să eercite în nume propriu drepturi patrimoniale şi personale nepatrimonialesă!şi asume obligaţii, poate fi reclamant şi pîrît în instanţă de #udecată.

Persoanele #uridice sînt de drept public sau de drept privat care, în raporturile civile, sînt situate pe poziţii deegalitate.

Persoanele #uridice de drept public: 7tatul şi unităţile administrativ!teritoriale participă la raporturile #uridicecivile pe poziţii de egalitate cu celelalte subiecte de drept. "tribuţiile statului şi ale unităţilor administrativteritoriale sunt eercitate de organele acestora, în conformitate cu competenţele lor.

8rganele împuternicite să eercite o parte din funcţiile )atribuţiile* 9uvernului posedă personalitate #uridicădoar dacă aceasta decurge din prevederile legii sau, în cazurile epres prevăzute de lege, din actele autorităţiloradministraţiei publice centrale sau locale.

Persoanele #uridice de drept privat se pot constitui liber doar în una din formele prevăzute de lege. Persoanele #uridice de drept privat pot avea scop lucrativ )comercial* şi scop nelucrativ )necomercial*.

Persoana #uridică activează în baza contractului de constituire- în baza statutului sau în baza contractului de

constituire şi a statutului.Contractul de constituire a persoanei #uridice se înc+eie, iar statutul se aprobă de către fondatorii )membrii* eiPersoana #uridică constituită de către un singur fondator activează în baza statutului aprobat de acesta.

"ctele de constituire ale persoanei #uridice trebuie să conţină denumirea şi sediul ei, modul de administrare aactivităţii şi alte date prevăzute de lege pentru persoanele #uridice de tipul respectiv. 'n actele de constituire ale persoanei #uridice cu scop nelucrativ se stabileşte obiectul şi scopurile activităţii ei.

Persoana #uridică se consideră constituită în momentul înregistrării ei de stat.Persoana #uridică de drept public se consideră constituită în momentul intrării în vigoare a actului normativ

prin care se aprobă regulamentul ori statutul ei sau în momentul indicat în act.Persoana #uridică este pasibilă de înregistrare de stat în modul prevăzut de lege. Datele înregistrării de stat se

înscriu în registrul de stat, fiind accesibile oricărei persoane.

'ncălcarea modului, prevăzut de lege, de constituire a persoanei #uridice sau faptul că actul de constituire nueste în conformitate cu legea atrage refuzul înregistrării de stat a persoanei #uridice. 0u se admite refuzuînregistrării din motivul inoportunităţii constituirii persoanei #uridice.

Persoana #uridică este perpetuă dacă legea sau actele de constituire nu prevăd altfel. a epirarea termenuluistabilit pentru eistenţa persoanei #uridice, aceasta se dizolvă dacă pînă la acel moment actele de constituire nu semodifică.

Persoana #uridică participă la raporturile #uridice numai sub denumire proprie, stabilită prin actele dconstituire şi înregistrată în modul corespunzător.

Persoana #uridică nu poate fi înregistrată dacă denumirea ei coincide cu denumirea unei alte persoane #uridiceînregistrate de#a.

Persoana #uridică are un sediu, indicat în actele de constituire. "dresa poştală a persoanei #uridice este cea de la

sediu. Persoana #uridică poate avea şi alte adrese pentru corespondenţă.

&. 'dministrarea patrimoniului celui pus sub tutelă.Persoana care în urma unei tulburări psi+ice )boli mintale sau deficienţe mintale* nu poate conştientiza sau

diri#a acţiunile sale poate fi declarată de către instanţa de #udecată ca incapabilă. "supra ei se instituie tutela.1espectiv, toate actele #uridice în numele persoanei fizice declarate incapabile se înc+eie de către tutore.

4


5/51

/utorele administrează şi dispune eficient de bunurile celui pus sub tutelă, în numele acestuia, dacă nu estenumit un administrator al bunurilor.

a numire, tutorele, în prezenţa reprezentantului autorităţii tutelare, inventariază bunurile celui pus sub tutelă ş prezintă autorităţii tutelare inventarul spre aprobare.

7umele cuvenite celui pus sub tutelă, sub formă de pensie, a#utor, pensie alimentară şi alte venituri curente, se primesc şi se c+eltuiesc de către tutore pentru întreţinerea celui pus sub tutelă.

Dacă veniturile curente sau mi#loacele băneşti ale celui pus sub tutelă nu sînt suficiente pentru acoperireatuturor c+eltuielilor necesare, acestea pot fi acoperite din contul bunurilor lui, cu acordul autorităţii tutelare.

/utorele este dator să întocmească şi să prezinte anual autorităţii tutelare, în termen de 2; de zile de la sfîrşitulanului calendaristic, un raport privind modul în care s!a îngri#it de cel pus sub tutelă şi despre administrarea şidispunerea de bunurile acestuia.

(. )eorganizarea persoanei %uridice. *odalităţile şi procedura reorganizăriiPersoana #uridică se reorganizează prin fuziune (contopire şi absorbţie), dezmembrare (divizare şi separare)

sau transformare.


6/51

'n cazul contopirii persoanelor #uridice, drepturile şi obligaţiile fiecăreia din ele trec la noua persoană #uridicăîn conformitate cu actul de transmitere.

'n cazul absorbţiei unei persoane #uridice de către alta, drepturile şi obligaţiile persoanei #uridice absorbite trecla persoana #uridică absorbantă în conformitate cu actul de transmitere.

Dezmembrarea persoanei #uridice se face prin divizare sau separare.Divizarea persoanei #uridice are ca efect încetarea eistenţei acesteia şi trecerea drepturilor şi obligaţiilor ei la

două sau mai multe persoane #uridice, care iau fiinţă.7epararea are ca efect desprinderea unei părţi din patrimoniul persoanei #uridice, care nu îşi încetează eistenţa

şi transmiterea ei către una sau mai multe persoane #uridice eistente sau care iau fiinţă.Proiectul dezmembrării persoanei #uridice este elaborat de organul eecutiv în scris şi în care trebuie să se

indice:a* forma )felul* dezmembrării- b* denumirea şi sediul persoanei #uridice care se dezmembrează-c* denumirea şi sediul fiecărei persoane #uridice care se constituie în urma dezmembrării sau cărora li se dă o

parte din patrimoniu-d* partea de patrimoniu care se transmite-e* numărul de participanţi care trec la persoana #uridică ce se constituie-f* raportul valoric al participaţiunilor-g* data întocmirii bilanţului de repartiţie-

+* consecinţele dezmembrării pentru salariaţi.Proiectul dezmembrării se aprobă de adunarea generală a participanţilor cu 4=2 din numărul total de voturi dacactul de constituire nu prevede o ma#oritate mai mare. /otodată, adunarea generală a participanţilor, cu ma#oritateade 4=2, aprobă actul de constituire al noii persoane #uridice şi desemnează organul ei eecutiv.

8rganul eecutiv al persoanei #uridice care se dezmembrează depune, după epirarea a 4 luni de la publicareaavizului privind dezmembrarea, o cerere de înregistrare a dezmembrării la organul care a efectuat înregistrarea ede stat şi o alta la organul care va efectua înregistrarea de stat a persoanei #uridice care se constituie sau unde esteînregistrată persoana #uridică la care trece o parte din patrimoniu.

Dezmembrarea produce efecte din momentul înregistrării ei de stat la organul unde este înregistrată persoana #uridică dezmembrată. După înregistrarea, persoana #uridică divizată se consideră dizolvată şi se radiază dinregistrul de stat.

De la data înregistrării dezmembrării, patrimoniul persoanei #uridice dezmembrate sau o parte din el trece la persoanele #uridice constituite sau eistente. 0oua persoană #uridică sau cea eistentă primeşte prin act detransmitere şi include în bilanţul său patrimoniul primit şi, după caz, înregistrează bunurile supuse înregistrării.

'n cazul divizării persoanei #uridice, drepturile şi obligaţiile ei trec la noile persoane #uridice în conformitate cu bilanţul de repartiţie.

'n cazul separării, o parte din drepturile şi obligaţiile persoanei #uridice reorganizate trece, la fiecare din persoanele #uridice participante la reorganizare )eistente sau care iau fiinţă*, în corespundere cu bilanţul derepartiţie.

!ransformarea persoanei #uridice are ca efect sc+imbarea formei sale #uridice de organizare prin modificareaactelor de constituire în condiţiile legii. /ransformarea persoanei #uridice trebuie să întrunească şi condiţiile prevăzute de lege pentru forma #uridică de organizare în care se transformă.

'n cazul reorganizării persoanei #uridice prin transformare, drepturile şi obligaţiile persoanei #uridicreorganizate trec la noua persoană #uridică în conformitate cu actul de transmitere.

,. -icidarea persoanei %uridice. /tapele şi ordinea licidării persoanei %uridicePersoană #uridică este organizaţia care are un patrimoniu distinct şi răspunde pentru obligaţiile sale cu aces

patrimoniu, poate să dobîndească şi să eercite în nume propriu drepturi patrimoniale şi personale nepatrimonialesă!şi asume obligaţii, poate fi reclamant şi pîrît în instanţă de #udecată.

Persoana #uridică se lic+idează )dizolvă* în temeiul:a* epirării termenului stabilit pentru durata ei-

6


7/51

b* atingerii scopului pentru care a fost constituită sau imposibilităţii atingerii lui-c* +otărîrii organului ei competent-d* +otărîrii #udecătoreşti-e* insolvabilităţii sau încetării procesului de insolvabilitate în legătură cu insuficienţa masei debitoare-f* faptului că persoana #uridică cu scop nelucrativ sau cooperativa nu mai are nici un participant-g* altor cauze prevăzute de lege sau de actul de constituire.Dizolvarea persoanei #uridice are ca efect desc+iderea procedurii lic+idării, cu ecepţia cazurilor de fuziune ş

dezmembrare ce au ca efect dizolvarea, fără lic+idare, a persoanei #uridice care îşi încetează eistenţa.

a data dizolvării persoanei #uridice, administratorul acesteia devine lic+idator dacă organul competent sauinstanţa de #udecată nu desemnează o altă persoană în calitate de lic+idator.

6nstanţa de #udecată dizolvă persoana #uridică dacă:a* constituirea ei este viciată- b* actul de constituire nu corespunde prevederilor legii-c* nu se încadrează în prevederile legale referitoare la forma ei #uridică de organizare-d* activitatea ei contravine ordinii publice-d$* nu a depus, în decurs de $4 luni de la epirarea termenelor stabilite de lege, dări de seamă contabile, fiscal

şi statistice-d4* capitalul social al ei este sub mărimea minimă obligatorie mai mult de ( luni-e* alte situaţii prevăzute de lege.

'n cazul în care persoana #uridică se dizolvă în baza unui din următoarele temeiuri: a* epirării termenulustabilit pentru durata ei- b* atingerii scopului pentru care a fost constituită sau imposibilităţii atingerii lui- c+otărîrii organului ei competent- f* faptului că persoana #uridică cu scop nelucrativ sau cooperativa nu mai are nicun participant- g* altor cauze prevăzute de lege sau de actul de constituire- organul ei eecutiv depune o cerere dedizolvare la organul care a efectuat înregistrarea de stat a persoanei #uridice respective. 'n cazul în care persoana #uridică se dizolvă prin +otărîre a adunării generale a participanţilor, această +otărîre trebuie aneată la cerere.

'n cazul dizolvării prin +otărîre #udecătorească, instanţa transmite o copie de pe +otărîrea irevocabilă organulucare a efectuat înregistrarea de stat a persoanei #uridice ce se dizolvă.

6nstanţa de #udecată se pronunţă asupra dizolvării persoanei #uridice la cererea participantului )asociatuluiacţionarului, membrului*, a procurorului, a organului fiscal sau a organului care a efectuat înregistrarea de stat a persoanei #uridice.

Cererea de dizolvare depusă de organul eecutiv al persoanei #uridice şi +otărîrea #udecătorească sînt temeiur pentru înregistrarea dizolvării.De la data înregistrării dizolvării, în documentele şi informaţiile care emană de la persoana #uridică, la

denumire trebuie adăugată sintagma >în lic+idare?.ic+idator al persoanei #uridice poate orice persoană fizică ma#oră cu capacitate deplină de eerciţiu care are

cetăţenia 1epublicii &oldova şi domiciliază pe teritoriul ei. ic+idatorul notifică despre desemnarea sa organucare a efectuat înregistrarea de stat a persoanei.

ic+idatorul are aceleaşi împuterniciri, obligaţii şi responsabilităţi ca şi administratorul.'n cazul desemnării lic+idatorului, administratorul este obligat să!i transmită, iar lic+idatorul este obligat să

primească bunurile, registrele şi actele persoanei #uridice şi să întreprindă acţiuni de păstrare a lor.ic+idatorul poate fi revocat oricînd de organul sau de instanţa de #udecată care l!a desemnat. Prin aceeaş

+otărîre se desemnează un alt lic+idator.După înregistrarea desemnării sale, lic+idatorul publică în >&onitorul 8ficial al 1epublicii &oldova? şi pe pagina @eb oficială a organului înregistrării de stat un aviz despre lic+idarea persoanei #uridice şi, în termen de $Azile, îl informează pe fiecare creditor cunoscut despre lic+idare şi despre termenul de înaintare a creanţelor.

/ermenul de înaintare a creanţelor este de 4 luni de la data publicării avizului menţionat. Prin +otărîrea delic+idare se poate prevedea un termen mai lung, dar care nu va depăşi luni.

Cererile de admitere a creanţelor împreună cu documentele #ustificative privind creanţele şi cu actele deconstituire de garanţii se depun direct la lic+idator, la adresa indicată de acesta.

'n termen de $A zile de la data epirării termenului de înaintare a creanţelor, lic+idatorul este obligat săîntocmească bilanţul provizoriu de lic+idare, care să reflecte valoarea de bilanţ şi valoarea de piaţă a activelor

7


8/51

inventariate, inclusiv creanţele înaintate şi validate de lic+idator, precum şi cele care se află pe rol în instanţa de #udecată.

Bilanţul provizoriu de lic+idare se prezintă, în termen de cel mult $; zile de la data întocmirii, participanţilor)asociaţilor, acţionarilor, membrilor* şi creditorilor cunoscuţi şi se aprobă, în termen de 2; de zile, de cătreorganul sau instanţa care a desemnat lic+idatorul.

Dacă din bilanţul provizoriu de lic+idare rezultă un ecedent al pasivelor faţă de active, lic+idatorul depunecerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate. 6ntentarea procesului de insolvabilitate faţă de persoana #uridică constituie temei pentru încetarea procedurii de lic+idare a acesteia. ic+idatorul poate continu

procedura de lic+idare fără a intenta procesul de insolvabilitate, cu acordul tuturor creditorilor validaţi.ic+idatorul, după eecutarea tuturor creanţelor creditorilor, întocmeşte bilanţul definitiv de lic+idare şi, odată

cu proiectul planului de repartizare a activelor, îl prezintă spre aprobare organului sau instanţei de #udecată care la desemnat.

ic+idatorul nu poate repartiza participanţilor )asociaţilor, acţionarilor, membrilor* activele ce li se cuvin înurma lic+idării persoanei #uridice înainte de a ac+ita creanţele creditorilor.

ecutarea creanţelor creditorilor validaţi din contul activelor persoanei #uridice ce se lic+idează se efectueazădoar de către lic+idator în următoarea ordine:

a* creanţele din dăunarea sănătăţii sau din cauzarea morţii- b* creanţele salariale faţă de anga#aţi şi remuneraţia datorată conform drepturilor de autor-c* creanţele pentru creditele acordate de &inisterul inanţelor, pentru creditele interne şi eterne acordate cu

garanţie de stat, pentru impozite şi alte obligaţii de plată la bugetul public naţional-d* alte creanţe ale creditorilor.ic+idatorul începe eecutarea creanţelor creditorilor din ziua aprobării bilanţului provizoriu de lic+idare

Creanţele neeecutate din cauza insuficienţei de bunuri ale persoanei #uridice ce se lic+idează se consideră stinse"ceastă normă nu se aplică în cazul în care faţă de persoana #uridică a fost intentat procesul de insolvabilitate.

"ctivele persoanei #uridice cu scop lucrativ dizolvate care au rămas după satisfacerea pretenţiilor creditorilorsînt transmise de lic+idator participanţilor proporţional participaţiunii lor la capitalul social.

ic+idatorul efectuează calculele şi întocmeşte raportul privind lic+idarea, care reflectă mărimea şi componenţactivelor rămase.

Proiectul de împărţire a activelor, calculele şi raportul privind lic+idarea se prezintă spre aprobare organuluisau instanţei de #udecată care a desemnat lic+idatorul. 8rganul sau instanţa care a desemnat lic+idatorul poate

introduce modificări în proiectul de împărţire, luînd în considerare voinţa participanţilor.După epirarea termenului de 2; de zile de la data aprobării bilanţului definitiv de lic+idare şi a planulurepartizării activelor, activele persoanei #uridice dizolvate pot fi repartizate persoanelor îndreptăţite.

După repartizarea activelor nete, lic+idatorul trebuie să depună la organul înregistrării de stat cererea de radierea persoanei #uridice din registru.

Dacă, după radierea persoanei #uridice, mai apare un creditor sau un îndreptăţit să obţină soldul ori dacă seatestă eistenţa unor active, instanţa de #udecată poate, la cererea oricărei persoane interesate, să redesc+idă procedura lic+idării şi, dacă este necesar, să desemneze un lic+idator. 'n acest caz, persoana #uridică esteconsiderată ca fiind eistentă, dar în eclusivitate în scopul desfăşurării lic+idării redesc+ise.

0nsolvabilitatea persoanei %uridice. Prin +otărîre #udecătorească, persoana #uridică poate fi declaratinsolvabilă dacă ea nu!şi poate onora obligaţiile de plată faţă de creditori. /emeiurile şi modul de declarare de

către instanţa de #udecată a persoanei #uridice drept insolvabile se stabilesc prin lege. Banca poate fi declaratăinsolvabilă prin +otărîre a Băncii 0aţionale a &oldovei.

. Condiţiile de valabilitate şi nulitate a actelor %uridice înceiate de persoanele fizice şi %uridice"ct #uridic civil este manifestarea de către persoane fizice şi #uridice a voinţei îndreptate spre naşterea

modificarea sau stingerea drepturilor şi obligaţiilor civile.Condiţiile de valabilitate ale actului #uridic: Legalitatea actului juridic, presupune că actul #uridic emis trebuie să fie conform cu prevederile

constituţionale şi cu celelalte acte normative în vigoare.

8


9/51

Capacitatea de a încheia acte juridice, constituie capacitatea de eerciţiu a persoanei cu dreptul de a dobînd prin fapta proprie şi de a eercita drepturi civile, de a!şi asuma personal obligaţii civile şi de a le eecuta.

Capacitatea deplină de eerciţiu a persoanei fizice începe la data cînd persoana fizică devine ma#oră, adică laîmplinirea vîrstei de $% ani. &inorul dobîndeşte prin căsătorie capacitate deplină de eerciţiu.

&inorul care a atins vîrsta de $( ani poate fi recunoscut ca avînd capacitate de eerciţiu deplină dacă lucreazăîn baza unui contract de muncă sau, cu acordul părinţilor, adoptatorilor sau curatorului, practică activitate deîntreprinzător. "tribuirea capacităţii depline de eerciţiu unui minor )emancipare* se efectuează prin +otărîre aautorităţii tutelare, cu acordul ambilor părinţi, adoptatorilor sau curatorului, iar în lipsa unui astfel de acord, prin

+otărîre #udecătorească.Concomitent, minorul care a împlinit vîrsta de $ ani înc+eie acte #uridice cu încuviinţarea părinţilor

adoptatorilor sau a curatorului, iar în cazurile prevăzute de lege, şi cu încuviinţarea autorităţii tutelare.&inorul care a împlinit vîrsta de $ ani are dreptul fără consimţămîntul părinţilor, adoptatorilor sau al

curatorului:a* să dispună de salariu, bursă sau de alte venituri rezultate din activităţi proprii- b* să eercite dreptul de autor asupra unei lucrări ştiinţifice, literare sau de artă, asupra unei invenţii sau unu

alt rezultat al activităţii intelectuale apărate de lege-c* să facă depuneri în instituţiile financiare şi să dispună de aceste depuneri în conformitate cu legea-d* să înc+eie actele #uridice prevăzute pentru minorul în vîrstă de la la $ ani./oate actele #uridice pentru şi în numele minorului pînă la împlinirea vîrstei de $ ani pot fi înc+eiate doar de

părinţi, adoptatori sau tutore, în condiţiile prevăzute de lege./otodată, minorul în vîrstă de la la $ ani este în drept să înc+eie de sine stătător:a* acte #uridice curente de mică valoare care se eecută la momentul înc+eierii lor- b* acte #uridice de obţinere gratuită a unor beneficii care nu necesită autentificare notarială sau înregistrarea d

stat a drepturilor apărute în temeiul lor-c* acte de conservare.Capacitatea de folosinţă a persoanei #uridice se dobîndeşte la data înregistrării de stat şi încetează la data

radierii ei din registrul de stat.Capacitatea de eerciţiu a persoanei #uridice, persoana #uridică îşi eercită, de la data constituirii, drepturile ş

îşi eecută obligaţiile prin administrator.Consimţămîntul , este manifestarea eteriorizată, de voinţă a persoanei de a înc+eia un act #uridic. "cesta este

valabil dacă provine de la o persoană cu discernămînt, este eprimat cu intenţia de a produce efecte #uridice şi nueste viciat."ctul #uridic se consideră neînc+eiat în cazul în care esenţa consimţămîntului nu poate fi determinată cu

certitudine nici din eprimarea eteriorizată şi nici din alte circumstanţe ale înc+eierii sale.biectul actului juridic, este obligaţia persoanei care a înc+eiat actul #uridic. 8biectul actului #uridic trebuie să

eiste, să fie licit, să se afle în circuit civil şi să fie determinat sau determinabil cel puţin în specia sa.Cauza actului juridic, actul #uridic civil înc+eiat fără cauză ori fondat pe o cauză falsă sau ilicită nu poate avea

nici un efect. Cauza reprezintă elementul actului #uridic civil ce constă în motivaţia înc+eierii unui astfel de act)de ceE pentru ceE*. ste ilicită cauza care contravine legii, ordinii publice sau bunelor moravuri. Cauza actului #uridic se prezumă pînă la proba contrară.

!orma actului juridic, reprezintă acea condiţie de valabilitate care constă în modalitatea de eteriorizare a

manifestării de voinţă făcută cu intenţia de a produce efecte #uridice. "ctul #uridic poate fi înc+eiat verbal, în scrisau în formă autentică. orma este o condiţie de valabilitate a actului #uridic numai în cazurile epres prevăzute dlege.

"ctul #uridic pentru care legea sau acordul părţilor nu stabileşte formă scrisă sau autentică poate fi înc+eiatverbal. "ctul #uridic care se eecută c+iar la înc+eierea lui poate fi înc+eiat verbal.

/rebuie să fie înc+eiate în scris actele #uridice dintre persoanele #uridice, dintre persoanele #uridice ş persoanele fizice şi dintre persoanele fizice dacă valoarea obiectului actului #uridic depăşeşte $;;; de lei, iar încazurile prevăzute de lege, indiferent de valoarea obiectului.

'n cazul în care, conform legii sau învoielii între părţi, actul #uridic trebuie înc+eiat în scris, el poate fi înc+eiatatît prin întocmirea unui singur înscris, semnat de părţi, cît şi printr!un sc+imb de scrisori, telegrametelefonograme, etc., semnate de partea care le!a epediat.

9


10/51

0erespectarea formei scrise a actului #uridic atrage nulitatea lui numai în cazul în care acest efect este epre prevăzut de lege sau prin acordul părţilor.

orma autentică a actului #uridic este obligatorie:a* dacă actul #uridic are ca obiect înstrăinarea bunurilor imobile- b* în cazurile prevăzute prin acordul părţilor, c+iar dacă legea nu cere formă autentică-c* în alte cazuri stabilite de lege."ctul #uridic ce are ca obiect bunuri imobile urmează să fie înregistrat în modul stabilit prin lege.8rice modificare adusă unui act #uridic trebuie să îmbrace forma stabilită pentru acel act. 0erespectarea forme

autentice atrage nulitatea actului #uridic. 0ulitatea actului #uridic reprezintă o sancţiune de drept civil care lipseşte actul #uridic de efecte pentru

înc+eierea sa nelegală. "ulitatea absolută a actului #uridic poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut şi actual

6nstanţa de #udecată o invocă din oficiu. "cţiunea în constatare a nulităţii absolute este imprescriptibilă. "ulitatea relativă a actului #uridic poate fi invocată doar de persoana în al cărei interes este stabilită sau de

succesorii ei sau de reprezentantul legal. 6nstanţa de #udecată nu poate să o invoce din oficiu. 0ulitatea relativă poate fi acoperită prin voinţa epresă sau tacită a persoanei în al cărei interes este stabilit

nulitatea. Foinţa de a confirma actul #uridic lovit de nulitate trebuie să fie certă şi evidentă."ctul #uridic nul încetează cu efect retroactiv din momentul înc+eierii. 1espectiv, fiecare parte trebuie să

restituie tot ceea ce a primit în baza actului #uridic nul, iar în cazul imposibilităţii de restituire, este obligată să

plătească contravaloarea prestaţiei.egea prevede următoarele temeiuri de declarare a nulităţii actelor #uridice:! nulitatea actului #uridic ce contravine legii, ordinii publice sau bunelor moravuri-! nulitatea actului #uridic fictiv sau simulat, astfel actul #uridic înc+eiat fără intenţia de a produce efecte #uridice

)actul #uridic fictiv* sau actul #uridic înc+eiat cu intenţia de a ascunde un alt act #uridic )actul #uridic simulat* estenul-

! nulitatea actului #uridic înc+eiat de o persoană fără capacitate de eerciţiu, astfel actul #uridic înc+eiat de o persoană fără capacitate de eerciţiu este nul-

! nulitatea actului #uridic înc+eiat de un minor în vîrstă de la la $ ani. "stfel actele #uridice înc+eiate de unminor în vîrstă de la la $ ani, sînt nule, cu ecepţia, actelor #uridice curente de mică valoare care se eecută lamomentul înc+eierii lor- actelor #uridice de obţinere gratuită a unor beneficii care nu necesită autentificare

notarială sau înregistrarea de stat a drepturilor apărute în temeiul lor- actelor de conservare-! nulitatea actului #uridic înc+eiat de un minor în vîrstă de la $ la $% ani sau de o persoană limitată încapacitatea de eerciţiu. "ctul #uridic înc+eiat de un minor în vîrstă de la $ la $% ani sau de o persoană limitată încapacitatea de eerciţiu fără acordul părinţilor, adoptatorilor sau al curatorului, dacă acest acord este cerut de lege poate fi declarat nul de instanţa de #udecată, la cererea părinţilor, adoptatorilor sau a curatorului-

! nulitatea actului #uridic înc+eiat de o persoană fără discernămînt sau care nu îşi putea diri#a acţiunile. "ctul #uridic înc+eiat de o persoană cu capacitate de eerciţiu deplină într!un moment în care nu putea să conştientizezacţiunile sale ori să le diri#eze poate fi declarat nul de instanţa de #udecată-

! nulitatea actului #uridic înc+eiat cu încălcarea limitei împuternicirilor. 'n cazul în care atribuţiile persoane privind înc+eierea actului #uridic sînt limitate prin contract, iar împuternicirile organului persoanei #uridice – prinactul de constituire.

! nulitatea actului #uridic afectat de eroare. "ctul #uridic înc+eiat în baza unei erori considerabile poate fdeclarat nul de instanţa de #udecată. roarea este considerabilă dacă la înc+eiere a eistat o falsă reprezentarereferitor la:

a* natura actului #uridic- b* calităţile substanţiale ale obiectului actului #uridic-c* părţile actului #uridic )partenerul sau beneficiarul*, în cazul în care identitatea acestora este motivu

determinant al înc+eierii actului #uridic.! nulitatea actului #uridic înc+eiat prin dol. "ctul #uridic a cărui înc+eiere a fost determinată de comportamentu

dolosiv sau viclean al uneia din părţi poate fi declarat nul de instanţa de #udecată c+iar şi în cazul în care autoruldolului estima că actul #uridic este avanta#os pentru cealaltă parte.

10


11/51

! nulitatea actului #uridic înc+eiat prin violenţă. "ctul #uridic înc+eiat în urma constrîngerii prin violenţă fizicăsau psi+ică poate fi declarat nul de instanţa de #udecată. Fiolenţa este temei de anulare a actului #uridic numai încazul în care se demonstrează că este de natură să determine o persoană să creadă că ea, soţul, o rudă sau o altă persoană apropiată ori patrimoniul lor sînt epuşi unui pericol iminent.

! nulitatea actului #uridic înc+eiat prin leziune. "ctul #uridic pe care o persoană l!a înc+eiat din cauza unuiconcurs de împre#urări grele de care a profitat cealaltă parte, în condiţii etrem de nefavorabile, poate fi declaratnul de instanţa de #udecată.

! nulitatea actului #uridic înc+eiat în urma înţelegerii dolosive dintre reprezentantul unei părţi şi cealaltă parte

Cererea de anulare, poate fi depusă în termen de un an de la data la care cel interesat a aflat sau trebuia să afledespre înc+eierea actului #uridic.

! nulitatea actului #uridic înc+eiat cu încălcarea interdicţiei de a dispune de un bun. "ctul #uridic prin care s!adispus de un bun referitor la care, prin lege sau de instanţa de #udecată, sau de un alt organ abilitat, este instituităo interdicţie cu privire la dispoziţie poate fi declarat nul de instanţa de #udecată la cererea persoanelor în favoareacărora este instituită interdicţia.

/ermenul înaintării acţiunii privind anularea actului #uridic: persoana îndreptăţită are dreptul să ceară anulareaactului #uridic afectat de eroare, înc+eiat prin dol, înc+eiat prin leziune în termen de ( luni de la data cînd a aflatsau trebuia să afle despre temeiul anulării.

'n cazul actului #uridic înc+eiat prin violenţă, cererea de anulare poate fi depusă în termen de ( luni de la datacînd a încetat violenţa.

1. *i%loace de garantare a executării obligaţiilor persoanelor fizice şi %uridice .'n virtutea raportului obligaţional, creditorul este în drept să pretindă de la debitor eecutarea unei prestaţii, iadebitorul este ţinut să o eecute. Prestaţia poate consta în a da, a face sau a nu face.

#ijloacele de garantare a e$ecutării obligaţiilor sunt%Clauza penală (penalitatea) este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat pre#udiciul

stipulînd că debitorul, în cazul neeecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un al bun.

Clauza penală poate fi stipulată în mărime fiă sau sub forma unei cote din valoarea obligaţiei garantate sau a părţii neeecutate. Părţile pot conveni asupra unei clauze penale mai mari decît pre#udiciul.

/otodată, debitorul nu este obligat să plătească penalitate în cazul în care neeecutarea nu se datoreazăvinovăţiei sale. 6ar penalitatea stabilită de lege nu poate fi eclusă şi nici micşorată anticipat prin acordul părţilor.

11


12/51

'n cazul în care a primit eecutarea, creditorul poate cere plata penalităţii numai dacă şi!a rezervat epres acesdrept la primirea eecutării.

Clauza penală se face în scris, iar nerespectarea formei scrise atrage nulitatea clauzei penale.&ajul este un drept real în al cărui temei creditorul )creditorul ga#ist* poate pretinde satisfacerea creanţelor sale

cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, din valoarea bunurilor depuse în ga# în cazul în care debitorul )debitoruga#ist* nu eecută obligaţia garantată prin ga#.

9a#ul este de două tipuri: ga#ul înregistrat )ga#ul fără deposedare* şi amanetul )ga#ul cu deposedare*.'n cazul ga#ului înregistrat, obiectul ga#ului rămîne în posesiunea debitorului ga#ist sau a unui terţ care

acţionează în numele debitorului ga#ist. 'n cazul amanetării, obiectul ga#ului se transmite în posesiune creditoruluga#ist sau unui terţ care acţionează în numele creditorului ga#ist.

8biect al ga#ului )bun ga#at* poate fi orice bun, inclusiv o universalitate de bunuri, titluri de valoare şi drepturconfirmate prin certificate de acţiuni. 0u pot constitui obiect al ga#ului bunurile retrase din circuitul civil, bunurileinalienabile sau insesizabile. Bunurile care se află în proprietate comună pot fi depuse în ga# doar cu acordututuror coproprietarilor.

"manetarea bunurilor la lombard se realizează în conformitate cu legea. Pentru bunul preluat se emite c+itanţăde amanetare, care confirmă înc+eierea contractului de amanet.

ombardul nu are dreptul să folosească şi să dispună de bunurile amanetate şi răspunde pentru pierderea saudeteriorarea lor în măsura în care nu poate dovedi că pierderea sau deteriorarea este urmare a unei situaţii de forţăma#oră.

'n cazul în care creditul garantat prin amanetarea bunurilor la lombard nu va fi restituit în termen, lombarduare dreptul să vîndă, după epirarea termenului de graţie de o lună, bunul amanetat. Creanţele lombardului faţă dedebitor se sting şi atunci cînd cîştigul din vînzare nu acoperă datoria.

!idejusiunea o parte )fide#usor* se obligă faţă de cealaltă parte )creditor* să eecute integral sau parţial, gratuisau oneros obligaţia debitorului. Contractul de fide#usiune, pentru a fi valabil, trebuie înc+eiat în scris.

Debitorul obligat să furnizeze o fide#usiune trebuie să propună o persoană fizică cu domiciliu sau reşedinţă în1epublica &oldova sau o persoană #uridică înregistrată în 1epublica &oldova, care să dispună de bunursuficiente pentru a garanta obligaţia.

'n cazul neeecutării obligaţiei principale, fide#usorul şi debitorul sînt obligaţi solidar în faţa creditorului dacăîn contract nu este prevăzut altfel. Părţile pot conveni ca fide#usorul să fie obligat să plătească datoria numai dupăurmărirea debitorului.

Dacă debitorul principal este în întîrziere cu eecutarea obligaţiilor sale, creditorul trebuie să!l informezedespre aceasta pe fide#usor.ide#usorul care a eecutat obligaţia principală are drept de regres contra debitorului în mărimea sumelor pe

care le!a plătit, inclusiv datoria principală, dobînda aferentă, precum şi toate c+eltuielile pe care le!a suportat înlegătură cu fide#usiunea.

'ncetarea fide#usiunii:! rezilierea fide#usiunii, dacă fide#usiunea s!a constituit pentru garantarea obligaţiilor viitoare sau

nedeterminate sau dacă nu s!a stabilit un termen pentru fide#usiune, fide#usorul are dreptul, după epirarea a 2 ande la constituirea fide#usiunii, să rezilieze contractul, cu un preaviz de 2 luni faţă de creditor, de debitoru principal şi de ceilalţi fide#usori.

! stingerea sau modificarea obligaţiei garantate, fide#usiunea încetează o dată cu stingerea obligaţiei garantate

ide#usiunea încetează în cazul modificării, fără acordul fide#usorului, a obligaţiei garantate cînd aceastămodificare atrage mărirea răspunderii sau alte consecinţe nefavorabile pentru fide#usor.! decesul fide#usorului, fide#usiunea încetează în caz de deces al fide#usorului.! fide#usiunea încetează o dată cu epirarea termenului pentru care a fost prestată. 'n cazul în care termenul nu

este determinat, fide#usiunea încetează dacă creditorul, în decursul unui an de la scadenţa obligaţiei garantate, nu aintentat nici o acţiune contra fide#usorului.

'rvuna este o suma de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte părţi pentru a confirmaînc+eierea contractului şi a!i garanta eecutarea. 'n caz de dubii, suma plătită este considerată avans. 'nţelegereacu privire la arvună trebuie să fie întocmită în scris.

"rvuna se ia în calcul la eecutarea prestaţiei, iar în cazul în care aceasta nu s!a făcut, se restituie.

12


13/51

Dacă, pentru neeecutarea contractului, răspunde partea care a dat arvuna, aceasta rămîne celeilalte părţi. Dacă pentru neeecutarea contractului răspunde partea care a primit arvuna, ea este obligată să plătească celeilalte părţdublul arvunei.

&aranţia debitorului constă în obligaţia lui la o prestaţie necondiţionată sau la o prestaţie depăşind obiectul propriu!zis al contractului.

"cceptarea unei garanţii produce efecte dacă nu contravine dispoziţiilor legale şi dacă debitorul nu se obligă înmod eagerat.

9aranţia produce efecte doar atunci cînd este făcută în scris.

etenţia, cel care este dator să remită sau să restituie un bun poate să!l reţină, în cazul prevăzut de lege, atîtatimp cît creditorul nu!l despăgubeşte pentru c+eltuielile necesare şi utile pe care le!a făcut pentru acel bun şi pentru pre#udiciile pe care bunul le!a cauzat.

Dreptul de retenţie este înlăturat în cazul în care creditorul oferă o garanţie reală, considerată suficientă de cătreinstanţă, sau consemnează suma pretinsă.

Dreptul de retenţie nu poate fi eercitat dacă posesiunea bunului provine dintr!o faptă ilicită, este abuzivă oriilegală sau dacă bunul este insesizabil.

Dreptul de retenţie se stinge în cazul în care bunul a#unge în posesiunea creditorului sau titularului dreptului.

11. tingerea obligaţiei. 4oţiunea" modalităţile şi efectele stingerii obligaţiilor persoanei fizice şi %uridice .

'n virtutea raportului obligaţional, creditorul este în drept să pretindă de la debitor eecutarea unei prestaţii, iadebitorul este ţinut să o eecute. Prestaţia poate consta în a da, a face sau a nu face.Stingerii obligaţiilor , prin stingerea obligaţiilor, încetează raporturile #uridice dintre părţi în partea ce se referă

la obligaţia stinsă. Dacă obligaţia este stinsă, debitorul nu este obligat să plătească dobînda şi penalităţile ori sărepare pre#udiciul.

&odalităţile de stingere a obligaţiei:1) stingerea obligaţiei prin executare, eecutarea stinge obligaţia numai în cazul în care este efectuată în modu

corespunzător. 8bligaţia se stinge şi în cazul în care creditorul acceptă o altă eecutare în locul celei datorate)darea în plată*.

Debitorul care eecută obligaţia are dreptul de a primi c+itanţă şi de a cere titlul original. 'n cazuimposibilităţii de a cere creditorului c+itanţă, debitorul poate face dovada plăţii cu orice mi#loc de probă.

'n cazul imposibilităţii restituirii titlului original, debitorul este în drept să ceară creditorului o declaraţieautentificată notarial despre stingerea obligaţiei.Dacă creditorul refuză să elibereze c+itanţă sau să restituie titlul original, debitorul are dreptul să refuze

eecutarea. 'n acest caz, creditorul este în întîrziere.Dacă creditorul a eliberat c+itanţă privind plata datoriei de bază, se prezumă că au fost ac+itate şi dobînzile, şi

c+eltuielile.2) stingerea obligaţiei prin consemnare, în cazul în care creditorul este în întîrziere sau debitorul, din motive

neimputabile lui, nu cunoaşte identitatea sau domiciliul creditorului, debitorul poate depune banii, valorilemobiliare sau alte documente, precum şi bi#uteriile, la o bancă sau la notar.

Dacă bunurile care urmează să fie consemnate sînt depuse la oficiul poştal, ele se consideră consemnate dinmomentul depunerii.

Din momentul consemnării, riscurile trec asupra creditorului, debitorul nefiind obligat să plătească dobîndă ş penalităţi ori să compenseze veniturile ratate.Debitorul este obligat să!l informeze imediat pe creditor despre consemnare, cu ecepţia cazurilor cînd este în

imposibilitatea de a eecuta această obligaţie. Debitorul trebuie să repare pre#udiciul cauzat creditorului prinneinformare despre consemnare.

Debitorul are dreptul să ceară restituirea bunului consemnat. 'nsă restituirea bunului consemnat nu se permitedacă:

a* debitorul a renunţat epres, în momentul consemnării, la dreptul de restituire- b* creditorul a declarat instituţiei la care sînt depuse bunurile că le primeşte-c* la instituţia la care sînt depuse bunurile este prezentată o +otărîre #udecătorească definitivă prin care

consemnarea este recunoscută legală-

13


14/51

d* împotriva debitorului a fost intentat un proces de insolvabilitate.C+eltuielile de consemnare sînt suportate de creditor, cu ecepţia cazurilor cînd debitorul a preluat bunu

consemnat.a epirarea unui termen de 2 ani din momentul în care a aflat sau trebuia să afle despre consemnare

creditorul pierde dreptul de a prelua bunul. 'n acest caz, debitorul are dreptul să ceară bunul c+iar dacă a renunţatla dreptul respectiv.

3) stingerea obligaţiei prin compensare, compensarea este stingerea reciprocă a unei obligaţii şi a unei creanţeopuse, certe, lic+ide, de aceeaşi natură şi eigibile.

Compensarea se face prin declaraţie faţă de cealaltă parte. 0u este admisă compensarea creanţelor:a* cu termenul de prescripţie epirat- b* privind repararea pre#udiciului cauzat prin vătămarea sănătăţii sau prin cauzarea morţii-c* privind plata pensiei alimentare-d* privind întreţinerea pe viaţă-e* dacă obiectul prestaţiei este un bun insesizabil-f* cînd obligaţia s!a născut dintr!o faptă ilicită intenţionată.4) confuziunea, obligaţia se stinge în cazul în care o singură persoană întruneşte calitatea de creditor şi cea de

debitor )confuziunea*.5) remiterea de datorie, obligaţia se stinge dacă creditorul, în baza unei înţelegeri cu debitorul, îl eliberează pe

acesta de eecutarea obligaţiei )remiterea de datorie*. 1emiterea de datorie este totală dacă nu a fost stipulatepres că este parţială.8bligaţia se stinge, de asemenea, printr!un contract în care creditorul recunoaşte că obligaţia nu eistă.) imposibilitatea fortuită de executare, obligaţia se stinge prin imposibilitatea eecutării dacă imposibilitatea

se datorează unei împre#urări pentru care debitorul nu răspunde. 7arcina de a dovedi imposibilitatea eecutăriobligaţiei revine debitorului.

!) decesul persoanei fizice sau lic"idarea persoanei #uridice , obligaţia se stinge prin decesul debitorului dacăeecutarea ei este imposibilă fără participarea personală a acestuia sau dacă este legată în alt mod de persoanadebitorului.

8bligaţia se stinge prin lic+idarea persoanei #uridice )debitor sau creditor*, cu ecepţia cazurilor în careobligaţia sau creanţa persoanei #uridice lic+idate se transmite prin lege unor alte persoane.

$) novaţia, obligaţia se stinge în baza înţelegerii dintre părţi de a o înlocui cu o altă obligaţie )novaţie*, cuecepţia valorilor mobiliare. Foinţa de a înlocui o obligaţie cu alta trebuie să fie stipulată epres. 7tingereaobligaţiei principale prin novaţie stinge şi obligaţiile accesorii dacă părţile nu au stipulat epres altfel.

12. 5rescripţia /xtinctivă. $nceputul curgerii termenului de prescripţie extinctivă .Prescripţia etinctivă reprezintă termenul general în interiorul căruia persoana poate să!şi apere, pe calea

intentării unei acţiuni în instanţă de #udecată, dreptul încălcat. /ermenul general de prescripţie etintivă este de 2

ani./ermenele speciale de prescripţie etinctivă:$* se prescriu în termen de ( luni acţiunile privind:a* încasarea penalităţii- b* viciile ascunse ale bunului vîndut-c* viciile lucrărilor eecutate în baza contractului de deservire curentă a persoanelor-d* litigiile ce izvorăsc din contractul de transport.e* repararea pre#udiciului cauzat prin încălcarea dreptului la #udecarea în termen rezonabil a cauzelor sau a

dreptului la eecutarea în termen rezonabil a +otărîrilor #udecătoreşti.4* se prescriu în termen de A ani acţiunile privind:a* viciul construcţiei în contractul pentru eecutarea de lucrări-

14


15/51

b* viciul construcţiei în contractul de vînzare!cumpărare )de la eecutarea lucrării de construcţie*-c* viciile materiilor prime sau ale materiilor livrate, destinate realizării unei construcţii, care au cauzat viciu

acesteia."cţiunea privind apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul epirării termenului de prescripţie etinctiv

numai la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripţia, depusă pînă la înc+eierea dezbaterilor în fond./ermenul de prescripţie etinctivă începe să curgă de la data naşterii dreptului la acţiune, adică de la data cînd

persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului.'n raporturile #uridice în care nu este stipulat termenul eecutării obligaţiei sau în care eecutarea poate f

cerută oricînd, termenul de prescripţie etinctivă începe să curgă de la data cînd debitorul trebuie să eecuteobligaţia.

'n acţiunile privind răspunderea delictuală, termenul de prescripţie etinctivă începe să curgă de la data cînd păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba şi pe cel care răspunde de ea.

/ermenul de prescripţie etinctivă în cazul acţiunii în anulare a unui act #uridic pentru violenţă începe să curgăde la data la care a încetat violenţa.

'n cazul obligaţiilor regresive, termenul de prescripţie etinctivă începe să curgă de la data cînd trebuiaeecutată obligaţia principală.

Prescripţia dreptului la acţiune pentru viciile ascunse începe să curgă:a* în cazul unui bun înstrăinat sau al unei lucrări eecutate alta decît o construcţie, de la împlinirea unui an de

la data preluării )predării* bunului sau lucrării, cu ecepţia faptului dacă viciul a fost descoperit mai înainte

respectiv prescripţia va începe să curgă de la data descoperirii- b* în cazul unei construcţii, de la împlinirea a 2 ani de la data preluării )predării* construcţiei, cu ecepţiafaptului dacă viciul a fost descoperit mai înainte, respectiv prescripţia va începe să curgă de la data descoperirii.

'n cazul prestaţiilor succesive, prescripţia dreptului la acţiune începe să curgă de la data la care fiecare prestaţidevine eigibilă, iar dacă prestaţiile alcătuiesc un tot unitar, de la data ultimei prestaţii neeecutate.

13. uspendarea curgerii termenului de prescripţie extinctivă. $ntreruperea prescripţieiPrescripţia etinctivă reprezintă termenul general în interiorul căruia persoana poate să!şi apere, pe calea

intentării unei acţiuni în instanţă de #udecată.Curgerea termenului de prescripţie etinctivă se suspendă dacă:

a* înaintarea acţiunii este imposibilă din motive de forţă ma#oră- b* eecutarea obligaţiilor este amînată )moratoriu*-c* creditorul sau debitorul face parte din rîndul forţelor armate puse pe picior de război-d* creditorul este incapabil sau este limitat în capacitatea de eerciţiu şi nu are un reprezentant legal-e* este suspendat actul normativ care reglementează raportul #uridic litigios-f* activitatea autorităţilor #udecătoreşti de a căror competenţă ţine soluţionarea litigiului dintre părţi este

suspendată.Cursul prescripţiei etinctive se suspendă doar dacă temeiurile de suspendare au apărut sau au continuat în

ultimele ( luni ale termenului de prescripţie etinctivă, iar dacă acest termen este de ( luni sau mai scurt, înăuntrului.

15


16/51

Curgerea termenului de prescripţie etinctivă continuă de la data încetării împre#urărilor care servesc dreptemei pentru suspendarea cursului prescripţiei etinctive şi termenul scurs în perioada în care cursul prescripţieietinctive este suspendat nu se include în termenul de prescripţie etinctivă. /ermenul rămas se prelungeşte pînăla ( luni, iar dacă termenul de prescripţie etinctivă este mai scurt de ( luni, pînă la durata lui.

'n cazul raporturilor familiale cursul prescripţiei etinctive se suspendă:a* pentru cererile dintre soţi ! pe durata căsătoriei- b* pentru cererile dintre părinţi şi copii – pînă la atingerea ma#oratului de către copii-c* pentru cererile dintre tutori sau curatori şi persoanele aflate sub tutela sau curatela lor – pe durata tutelei sau

curatelei.Cursul prescripţiei etinctive se întrerupe:a* în cazul intentării unei acţiuni în modul stabilit- b* în cazul în care debitorul săvîrşeşte acţiuni din care rezultă că recunoaşte datoria.După întreruperea cursului prescripţiei etinctive, începe să curgă un nou termen. /impul scurs pînă la

întreruperea cursului prescripţiei etinctive nu se include în noul termen de prescripţie etinctivă.Dacă instanţa #udecătorească a scos cererea de pe rol, cursul prescripţiei etinctive care a început pînă la

intentarea acţiunii continuă fără întrerupere.'n cazuri ecepţionale, dacă instanţa de #udecată constată că termenul de prescripţie etinctivă nu este respecta

datorită unor împre#urări legate de persoana reclamantului, dreptul încălcat al persoanei este apărat. 1epunerea întermen nu poate fi dispusă decît dacă partea şi!a eercitat dreptul la acţiune înainte de împlinirea unui termen de

2; de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care #ustifică depăşireatermenului de prescripţie.7înt imprescriptibile etinctiv pretenţiile:a* privind apărarea drepturilor personale nepatrimoniale dacă legea nu prevede altfel- b* deponenţilor faţă de instituţiile financiare privind restituirea depunerilor-c* cu privire la repararea pre#udiciului cauzat vieţii sau sănătăţii persoanei. 'n acest caz, se repară pre#udiciu

pentru o perioadă anterioară intentării acţiunii, dar nu mai mare de 2 ani.După epirarea termenului de prescripţie etinctivă, debitorul poate refuza eecutarea obligaţiei. 6ar eecutare

benevolă a obligaţiei după epirarea termenului de prescripţie etinctivă nu constituie un act lipsit de teme #uridic.

8 dată cu dreptul principal, se prescrie şi dreptul la prestaţiile suplimentare legate de dreptul principal.

1. Dob6ndirea dreptului de proprietate de către persoanele fizice şi %uridice .Proprietarul are drept de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunului.Dreptul de proprietate se poate dobîndi, în condiţiile legii, prin ocupaţiune, act #uridic, succesiune, accesiune

uzucapiune, precum şi prin +otărîre #udecătorească. De asemenea, proprietatea se poate dobîndi prin efectul unu

act administrativ.Dreptul de proprietate este transmis dobînditorului în momentul predării bunului mobil dacă legea saucontractul nu prevede altfel. 'n cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobîndeşte la data înscrierii înregistrul bunurilor imobile, cu ecepţiile prevăzute de lege.

&odalităţile de dobîndire a dreptului de proprietate:1) %cupaţiunea, posesorul unui bun mobil fără stăpîn devine proprietarul acestuia, prin ocupaţiune, de la data

intrării în posesiune în condiţiile legii. 7e consideră fără stăpîn bunurile mobile al căror proprietar a renunţatepres la dreptul de proprietate, bunurile abandonate, precum şi bunurile care, prin natura lor, nu au proprietar.

2) &unul găsit , bunul mobil pierdut continuă să aparţină proprietarului său. Cel care a găsit bunul este obligatsă!l restituie proprietarului sau fostului posesor, ori, dacă acesta nu poate fi identificat, să!l predea autorităţiloradministraţiei publice locale sau organului de poliţie din localitatea în care a fost găsit.

16


17/51

Bunul găsit într!o încăpere publică sau mi#loc de transport public se predă posesorului încăperii sau mi#loculude transport, care preia drepturile şi obligaţiile celui care l!a găsit, cu ecepţia dreptului la recompensă.

8rganul abilitat căruia i s!a predat bunul găsit afişează la sediul său un anunţ despre bunul găsit, avîndobligaţia de a!l păstra timp de ( luni.

Dacă proprietarul sau o altă persoană îndreptăţită nu pretinde, în termen de ( luni, transmiterea bunului găsitacesta este remis, în baza unui proces!verbal, celui care l!a găsit. Procesul!verbal reprezintă pentru acesta dinurmă titlu de proprietate.

Dacă persoana care a găsit bunul renunţă la drepturile sale, acesta trece în proprietatea statului.

Proprietarul sau fostul posesor al bunului găsit este obligat să plătească celui care l!a găsit o recompensă în proporţie de cel mult $;G din preţul sau din valoarea actuală a bunului. Dacă bunul nu are valoare comercială saudacă plata recompensei pentru el nu a putut fi stabilită pe cale amiabilă, cel care l!a găsit are dreptul la o sumăstabilită de instanţa de #udecată.

3) 'omoară este orice bun mobil ascuns sau îngropat, c+iar involuntar, al cărui proprietar nu poate fi identificasau a pierdut, în condiţiile legii, dreptul de proprietate.

'n cazul în care într!un bun imobil, se descoperă o comoară, ea aparţine pe #umătate proprietarului bunuluiimobil în care a fost descoperită şi pe #umătate descoperitorului dacă ei nu convin altfel. "cestuia din urmă nu i secuvine însă nimic dacă a pătruns în bunul imobil ori a căutat în el fără consimţămîntul proprietarului sau a posesorului.

'n cazul descoperirii unei comori constituite dintr!un bun )bunuri* recunoscut ca monument al istoriei sau

culturii, acesta este transmis în proprietatea statului. Proprietarul bunului imobil în care a fost descoperităcomoara, precum şi descoperitorul au dreptul de a primi o recompensă în proporţie de A;G din preţul comorii1ecompensa se împarte egal între proprietarul bunului imobil în care a fost descoperită comoara şi descoperitordacă acordul dintre ei nu prevede altfel. 1ecompensa se plăteşte în întregime proprietarului dacă descoperitorul a pătruns în bunul imobil ori a căutat în el fără consimţămîntul proprietarului sau al posesorului.

"ceste dispoziţii nu se aplică persoanelor care au efectuat, în interesul unor terţi, inclusiv în cadrul eercităriiobligaţiilor de serviciu, cercetări ar+eologice, căutări în urma cărora a fost descoperită comoara.

4) (ccesiunea imobiliară naturală

"dăugirile de teren la malurile apelor curgătoare revin proprietarului terenului riveran numai dacă ele seformează treptat )aluviuni*. /erenurile ocupate treptat de albiile apelor curgătoare revin proprietarului acestor ape

Proprietarul terenului încon#urat de rîuri, +eleştee, iazuri, canale sau de alte ape nu devine proprietar a

terenurilor apărute prin scăderea temporară a apelor. 6ar proprietarul acestor ape nu dobîndeşte nici un dreptasupra terenului acoperit ca urmare a unor revărsări sporadice.Proprietarul terenului din care o apă curgătoare a smuls brusc o parte importantă, alipind!o la terenul altuia, nu

pierde dreptul de proprietate asupra părţii desprinse dacă o revendică în termen de un an de la data cînd proprietarul terenului la care s!a alipit partea a intrat în posesiune.

5) (ccesiunea imobiliară artificialăConstrucţiile şi lucrările subterane sau de la suprafaţa terenului sînt prezumate a fi făcute de proprietarul

terenului pe c+eltuiala sa şi îi aparţin acestuia pînă la proba contrară. Prin lucrări se înţeleg plantarea, precum şamena#ările aduse unui teren care nu se încorporează în mod durabil în acesta.

'n cazul în care construcţiile sau lucrările sînt făcute de un terţ, proprietarul terenului are dreptul să le ţină pentru sine sau să oblige terţul să le ridice pe c+eltuială proprie şi să repare daunele cauzate. Dacă păstrează

construcţiile sau lucrările făcute de un terţ, proprietarul este obligat să plătească, la alegere, valoarea materialelorşi costul muncii ori o sumă de bani egală cu creşterea valorii terenului.'n cazul în care construcţiile sau lucrările sînt făcute de un terţ de bună!credinţă, proprietarul de teren nu poate

cere ridicarea lor şi este obligat să plătească, la alegere, valoarea materialelor şi costul muncii sau o sumă de baniec+ivalentă creşterii valorii terenului.

'n cazul în care construcţia este ridicată în parte pe terenul constructorului şi în parte pe un teren învecinat proprietarul vecin poate dobîndi proprietatea asupra întregii construcţii, plătind constructorului o despăgubirenumai dacă cel puţin $=4 din suprafaţa construită se află pe terenul său. 'n acest caz, el va dobîndi şi un drept desuperficie asupra terenului aferent pe toată durata de eistenţă a construcţiei. Constructorul de rea!credinţă nu poate pretinde la o despăgubire mai mare de o treime din sumă, dacă nu va dovedi că persoana îndreptăţită poartăea însăşi o parte din vinovăţie.

17


18/51

) (ccesiunea mobiliară

'n cazul în care se unesc 4 bunuri mobile avînd proprietari diferiţi, fiecare dintre aceştia poate pretindesepararea bunurilor dacă celălalt proprietar nu ar suferi astfel un pre#udiciu.

Dacă 4 bunuri care aparţin diferiţilor proprietari s!au unit încît nu se mai pot separa fără a fi deteriorate sau fărămuncă sau c+eltuieli ecesive, noul bun aparţine proprietarului care a contribuit cel mai mult la constituirea bunului, prin muncă sau prin valoarea bunului iniţial, fiind obligat să plătească celuilalt proprietar preţul bunuluunit cu bunul principal.

'n cazul în care un bun s!a format prin amestecarea mai multor materii )confuziunea* ce aparţin diferiţilor

proprietari şi nici una nu poate fi considerată ca materie principală, proprietarul care nu a ştiut despre confuziun poate cere separarea materiilor dacă este posibil. Dacă materiile amestecate nu pot fi separate fără pagubă, bunuformat aparţine proprietarilor materiilor proporţional cantităţii, calităţii şi valorii materiei fiecăruia.

!) zucapiunea imobiliară, dacă o persoană, fără să fi dobîndit dreptul de proprietate, a posedat cu bunăcredinţă sub nume de proprietar un bun imobil pe parcursul a $A ani, aceasta devine proprietarul bunului respectivDacă un bun imobil şi drepturile asupra lui sînt supuse înregistrării de stat, dreptul de proprietate se dobîndeştedin momentul înregistrării.

zucapiunea mobilelor , persoana care posedă cu bună!credinţă timp de A ani un bun mobil al altuiacomportîndu!se ca un proprietar, dobîndeşte dreptul de proprietate asupra acestui bun.

Cu ecepţia cazurilor epres prevăzute de lege, nu poate produce efecte #uridice decît posesiunea utilă. Pînă la proba contrară, posesiunea este prezumată a fi utilă.

0u este utilă posesiunea discontinuă, tulburată, clandestină sau precară. Posesiunea este discontinuă atît timpcît posesorul o eercită cu intermitenţe anormale în raport cu natura bunului. Posesiunea este tulburată atîta timpcît este dobîndită sau conservată prin acte de violenţă, fizică sau morală, care nu sînt provocate de o altă persoanăPosesiunea este clandestină dacă se eercită astfel încît nu poate fi cunoscută. Posesiunea este precară cînd nu seeercită sub nume de proprietar.

Cursul termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii se întrerupe dacă a fost înaintată o acţiune derevendicare faţă de persoana care posedă sub nume de proprietar sau faţă de posesorul mi#locit.

'n cazul în care cursul prescripţiei etinctive a fost întrerupt, timpul scurs pînă la întrerupere nu se calculeazăDupă întrerupere poate să înceapă un nou termen.

1#. $ncetarea dreptului de proprietate a persoanelor fizice şi %uridice .Proprietarul are drept de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunului. Dreptul de proprietate este

perpetuu, însă acesta poate fi limitat prin lege sau de drepturile unui terţ."stfel, în condiţiile legii, dreptul de proprietate încetează în urma consumării, pieirii fortuite sau distrugeri

bunului, înstrăinării lui în temeiul unui act #uridic, renunţării la dreptul de proprietate, precum şi în alte cazur prevăzute de lege.

0imeni nu poate fi forţat să cedeze proprietatea sa, cu ecepţia cazurilor cînd, conform legii, se efectuează:a* urmărirea bunurilor în legătură cu obligaţiile proprietarului- b* înstrăinarea bunurilor pe care, conform legii, persoana nu le poate avea în proprietate-c* răscumpărarea animalelor domestice în cazul încălcării regulilor de comportare cu acestea-d* privatizarea proprietăţii de stat-e* eproprierea pentru cauză de utilitate publică-f* rec+iziţia-g* confiscarea.1enunţarea la dreptul de proprietate, proprietarul poate renunţa oricînd la dreptul de proprietate printr!o

declaraţie în acest sens sau în alt mod care atestă cu certitudine că a renunţat la bun fără intenţia de a păstra

18


19/51

dreptul de proprietate asupra lui. 8bligaţiile proprietarului în legătură cu bunul la care a renunţat încetează atunccînd un terţ dobîndeşte dreptul de proprietate asupra bunului.

1enunţarea la dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile se face printr!o declaraţie autentificată notarial şînscrisă în registrul bunurilor imobile.

7rmărirea bunurilor în legătură cu obligaţiile proprietarului, înstrăinarea bunurilor proprietarului prinaplicarea procedurii de urmărire a proprietăţii în legătură cu obligaţiile acestuia poate fi efectuată doar în temeiuunei +otărîri #udecătoreşti dacă o altă modalitate nu este stabilită prin lege sau contract.

Proprietarul pierde dreptul de proprietate asupra bunurilor urmărite în momentul dobîndirii dreptului d

proprietate asupra acestora de către persoana îndreptăţită căreia îi sînt transmise bunurile.$nstrăinarea bunurilor pe care" conform legii" persoana nu le poate avea în proprietate, dacă persoana a

dobîndit dreptul de proprietate asupra unui bun care, conform legii, nu poate să!i aparţină cu drept de proprietate proprietarul este obligat să înstrăineze bunul timp de un an din momentul dobîndirii dreptului de proprietate sau înalt termen stabilit de lege. Dacă proprietarul nu înstrăinează bunul în termenul stabilit, instanţa de #udecată, lacererea autorităţii administraţiei publice locale, poate dispune, după caz, înstrăinarea bunului şi remiterea sumeobţinute către fostul proprietar, cu reţinerea c+eltuielilor de înstrăinare, sau transmiterea bunului în proprietatestatului şi despăgubirea proprietarului în cuantumul stabilit de instanţa de #udecată.

"ceste prevederi se aplică şi în cazurile în care persoana a dobîndit în proprietate un bun pentru care estenevoie de o autorizaţie specială şi i!a fost refuzată eliberarea unei atare autorizaţii.

)ăscumpărarea animalelor domestice în cazul încălcării regulilor de comportare cu ele , în cazul în care

proprietarul de animale domestice se comportă cu ele încălcînd evident regulile stabilite prin lege sau prinnormele de comportare umană cu animalele, orice persoană are dreptul să solicite predarea animalelor. Preţul sestabileşte prin acordul părţilor sau prin +otărîre #udecătorească.

)eciziţia" în caz de calamitate naturală, epidemie, epizootie sau în o altă situaţie ecepţională, proprietaru poate fi deposedat de bun în temeiul unei decizii a autorităţii publice. Persoana al cărei bun a fost rec+iziţiona poate cere restituirea lui dacă, după încetarea situaţiei ecepţionale, acesta s!a păstrat în natură. Preţul bunului sau preţul folosirii lui, în cazul în care s!a păstrat în natură şi a fost restituit proprietarului, se stabileşte prin acordu părţilor, iar în caz de divergenţă, prin +otărîre #udecătorească.

Confiscarea" confiscarea bunurilor se permite printr!o +otărîre #udecătorească în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege. 'n cazurile prevăzute de lege, bunurile proprietarului pot fi confiscate printr!un acadministrativ. "ctul administrativ cu privire la confiscare poate fi atacat în instanţă de #udecată.

1&. 0nstituţia servituţii în dreptul civil. Constituirea" clasificarea şi temeiurile de stingere a servituţii7ervitutea este sarcina care grevează un imobil )terenul aservit* pentru uzul sau utilitatea imobilului unui al

proprietar )terenul dominant*. 3tilitatea poate consta în sporirea confortului terenului dominant ori poate rezultadin destinaţia lui economică.

a realizarea servituţii, persoana împuternicită trebuie să respecte interesele proprietarului terenului aservitProprietarul terenului dominant poate fi obligat să plătească, la anumite perioade, o recompensă )despăgubire

proprietarului terenului aservit.7c+imbarea proprietarului terenului dominant sau al terenului aservit, precum şi împărţirea terenurilor, nuafectează dreptul de servitute.

'lasificarea servituţilor*

! aparente sînt servituţile care se cunosc prin semne eterioare, iar neaparente – cele care nu se atestă prin astfede semne.

! continue sînt servituţile al căror eerciţiu este sau poate fi continuu fără a fi necesară fapta omului, iarnecontinue – cele pentru a căror eistenţă este necesară fapta omului.

! pozitive sînt servituţile care îndreptăţesc pe proprietarul terenului dominant să facă în mod direct anumite actede folosinţă pe terenul aservit, iar negative – cele care impun proprietarului terenului aservit anumite restricţii îneerciţiul dreptului său de proprietate.

19


20/51

7ervitutea poate fi constituită prin:a* destinaţia stabilită de proprietar, servitutea prin destinaţia stabilită de proprietar este constatată printr!un

înscris al proprietarului de teren care, în vederea unei eventuale parcelări, instituie imediat natura, scopul şsituaţia servituţii unei părţi din teren în favoarea altor părţi.

b* acte #uridice, actul #uridic prin care se constituie servitutea se înc+eie în formă autentică şi este opozabildupă înscriere în registrul bunurilor imobile.

c* uzucapiune, servituţile continue şi aparente, precum şi cele neaparente şi pozitive, se pot dobîndi prinuzucapiune. 7ervituţile neaparente şi negative nu se pot dobîndi prin uzucapiune )Pentru detalii F5

3zicapiunea la subiectul $*.ercitarea servituţii: sarcina pe care o instituie servitutea asupra terenului aservit constă în obligaţia

proprietarului de a permite efectuarea anumitor acţiuni pe terenul său, deasupra acestuia sau sub pămînt7ervitutea poate consta şi din obligaţia proprietarului de a se abţine de la anumite acţiuni în favoare proprietarului terenului dominant.

Proprietarul terenului aservit este obligat să se abţină de la orice act care limitează ori împiedică eerciţiuservituţii.

Proprietarul terenului aservit poate indica, pentru eercitarea dreptului de servitute, o altă parte a terenului, danumai în cazul în care o astfel de transferare nu pre#udiciază proprietarul terenului dominant. C+eltuielile aferentetransferării sînt suportate de proprietarul terenului aservit.

Dreptul de servitute al proprietarului terenului dominant trebuie să fie eercitat astfel încît să creeze cît ma

puţine dificultăţi proprietarului terenului aservit.Proprietarul terenului aservit nu are nici un drept asupra construcţiilor şi plantaţiilor amplasate pe terenul săude proprietarul terenului dominant.

7ervitutea se stinge prin radierea ei din registrul bunurilor imobile în caz de:a* consolidare, cînd ambele terenuri a#ung să aibă acelaşi proprietar- b* renunţarea proprietarului terenulu

dominant-c* epirarea termenului-d* răscumpărare-e* imposibilitate de eercitare-f* neuz pentru o perioadă de $;ani-

g* dispariţie a oricărei utilităţi a lor-+* eproprierea terenului aservit dacă servitutea este contrară utilităţi publice căreia îi va fi afectat bunul epropriat.

/ermenul de $; ani începe să curgă de la data ultimului act de eerciţiu al servituţilor necontinue ori de la dataunui act contrar servituţilor continue.

7ervitutea de trecere poate fi răscumpărată de proprietarul terenului aservit dacă eistă o disproporţie vădităîntre utilitatea pe care o procură terenului dominant şi inconvenientele sau deprecierea provocată terenului aservit'n caz de neînţelegere între părţi, instanţa de #udecată poate suplini consimţămîntul proprietarului terenuludominant. a stabilirea preţului de răscumpărare, instanţa va ţine cont de vec+imea servituţii şi de sc+imbareavalorii celor două terenuri.

1(. ocietatea în nume colectiv. Condiţiile de consituire" administrare şi răspundere a membrilosocietăţii.

7ocietate în nume colectiv este societatea comercială ai cărei membri practică, în conformitate cu actul deconstituire, activitate de întreprinzător în numele societăţii şi răspund solidar şi nelimitat pentru obligaţiile

acesteia. 0umărul asociaţilor nu poate fi mai mic de 4 şi mai mare de 4; de persoane fizice sau #uridice. 8 persoanfizică sau #uridică poate fi asociatul numai al unei societăţi în nume colectiv.

Denumirea societăţii în nume colectiv trebuie să includă sintagma în limba de stat >societate în nume colectiv?sau abrevierea >7.0.C.?, numele sau denumirea asociaţilor. Dacă nu sînt incluse numele sau denumirea tuturorasociaţilor, în denumirea societăţii trebuie să se includă numele sau denumirea a cel puţin unuia dintre asociaţi şsintagma în limba de stat >şi compania? sau abrevierea >şi Co?.

'n actul de constituire al societăţii în nume colectiv trebuie să se indice:a* numele, locul şi data naşterii, domiciliul, cetăţenia şi datele din actul de identitate al fondatorului persoană

fizică- denumirea, sediul, naţionalitatea, numărul de înregistrare al fondatorului persoană #uridică- b* denumirea societăţii-

20


21/51

c* obiectul de activitate-d* cuantumul şi conţinutul capitalului social al societăţii-e* mărimea şi modalitatea de modificare a participaţiunilor fiecărui participant la capitalul social-f* sediul-g* structura, atribuţiile, modul de constituire şi de funcţionare a organelor societăţii-+* modul de reprezentare-i* filialele şi reprezentanţele societăţii-H* răspunderea membrilor pentru încălcarea obligaţiilor de depunere a aporturilor-

l* procedura de adoptare a +otărîrilor de către asociaţi-m* procedura de admitere a noilor asociaţi-n* temeiurile şi procedura de retragere şi ecludere a asociatului din societate."ctul de constituire poate fi modificat numai prin votul unanim al tuturor asociaţilor.Conducerea societăţii în nume colectiv se eercită prin acordul tuturor membrilor. iecare membru al societăţi

în nume colectiv are un singur vot dacă actul de constituire nu prevede altfel.iecare membru al societăţii în nume colectiv are dreptul de a acţiona în numele societăţii dacă actul de

constituire nu prevede că toţi membrii administrează societatea în comun sau că administrarea este delegată unoanumiţi membri sau unor terţi.

'mputernicirile administratorului se limitează la domeniul de activitate al societăţii. Pentru săvîrşirea de acte cedepăşesc aceste limite este necesar acordul tuturor asociaţilor.

'n cazul administrării în comun, deciziile trebuie luate în unanimitate. Dacă administrarea societăţii se deleagăunei sau mai multor persoane, ceilalţi membri, pentru a înc+eia acte #uridice în numele societăţii, trebuie să aibă procură de la prima )primele*.

iecare membru al societăţii în nume colectiv, indiferent de faptul este sau nu împuternicit să administrezesocietatea, are dreptul să ia cunoştinţă, personal sau asistat de un epert, de toată documentaţia privindadministrarea.

Dacă eistă motive întemeiate, la cererea oricărui membru, instanţa de #udecată poate priva persoana de dreptude a administra şi a reprezenta societatea în nume colectiv. &otive întemeiate sînt, printre altele, încălcarea gravăa obligaţiilor şi imposibilitatea eercitării atribuţiilor.

Feniturile şi pierderile societăţii în nume colectiv se repartizează între membrii ei proporţional participaţiunilola capitalul social, dacă actul de constituire sau acordul membrilor nu prevede altfel.

&embrii societăţii în nume colectiv poartă răspundere subsidiară solidară cu tot patrimoniul lor pentruobligaţiile societăţii.&embrul care a ieşit din societatea în nume colectiv poartă răspundere, pentru obligaţiile apărute pînă la ieşire

lui din societate, în egală măsură cu membrii rămaşi, în termen de 4 ani din ziua aprobării dării de seamă despreactivitatea societăţii pentru anul în care a ieşit din societate.

&embrul societăţii în nume colectiv poate fi eclus din societate dacă ceilalţi membri cer, din motiveîntemeiate prin unanimitate de voturi, instanţei de #udecată ecluderea lui.

&embrul societăţii în nume colectiv are dreptul să se retragă din ea cu condiţia informării celorlalţi membri cucel puţin ( luni pînă la data retragerii. &embrului care s!a retras din societatea în nume colectiv i se ac+ităvaloarea părţii din patrimoniu proporţional participaţiunii lui în capitalul social dacă actul de constituire nu prevede altfel.

7ocietatea în nume colectiv se dizolvă în temeiul:a* epirării termenului stabilit pentru durata ei- b* atingerii scopului pentru care a fost constituită sau imposibilităţii atingerii lui-c* +otărîrii organului ei competent-d* +otărîrii #udecătoreşti-e* insolvabilităţii sau încetării procesului de insolvabilitate în legătură cu insuficienţa masei debitoare-f* daca în ea rămîne un singur membru.3ltimul membru rămas al societăţii în nume colectiv are dreptul ca, în termen de ( luni, să reorganizeze

societatea.

21


22/51

1,. ocietatea în comandită. Condiţiile de constituire" administrare şi răspundere a membrilor societăţii .7ocietate în comandită este societatea comercială în care, de rînd cu membrii care practică în numele societăţii

activitate de întreprinzător şi poartă răspundere solidară nelimitată pentru obligaţiile acesteia )comanditaţi*, eistăunul sau mai mulţi membri!finanţatori )comanditari* care nu participă la activitatea de întreprinzător a societăţii şsuportă în limita aportului depus riscul pierderilor ce rezultă din activitatea societăţii.

Persoana poate fi comanditat doar într!o singură societate în comandită. &embrul societăţii în nume colectivnu poate fi comanditat în societatea în comandită şi respectiv comanditatul din societatea în comandită nu poate fmembru al societăţii în nume colectiv.

Denumirea societăţii în comandită trebuie să includă sintagma în limba de

Raspuns Aspecte teoretice privind persoana si Dr reale.doc

Documents

Transcript of Raspuns Aspecte teoretice privind persoana si Dr reale.doc