Raportul Studiului Balanced Scorecard in Romania 2010

28
Data publicării: Mai 2011 Nr. de referință: AI0118001 541 participanți 81,5% din respondenți au auzit de Balanced Scorecard 74,1% doresc o familiarizare mai mare cu Balanced Scorecard 48% consideră că Balanced Scorecard este un sistem de management al performanţei 62,9% ar recomanda implementarea Balanced Scorecard în principal pentru măsurarea, monitorizarea şi îmbunătăţirea performanţei 17,3% folosesc Balanced Scorecard 81,4% consideră benefică folosirea Balanced Scorecard 68,4% folosesc paginile web pentru a se informa legat de Balanced Scorecard 36,7% afirmă că, în organizaţia din care fac parte, obiectivele strategice sunt clar definite si comunicate 28,3% consideră că există o abordare structurată a identificării şi implementării iniţiativelor de îmbunătăţire a activităţii 68,8% folosesc Balanced Scorecard la nivel organizaţional – întreaga companie 47,1% au menţionat Directorul general ca promotor al implementării Balanced Scorecard 78,1% folosesc Balanced Scorecard ca monitorizare a implementării strategiei organizaţiei 78,1% folosesc lista de indicatori de performanţă grupaţi în perspective în corelaţie cu Balanced Scorecard 59,4% folosesc Microsoft Office pentru generarea rapoartelor Balanced Scorecard 40,6% analizează lunar rapoartele de performanţă generate prin folosirea Balanced Scorecard 57,6% consideră lipsa cunoştinţelor în domeniu a membrilor organizaţiei drept cel mai frecvent obstacol în folosirea Balanced Scorecard 51,5% consideră că aşteptările legate de Balanced Scorecard le-au fost satisfăcute 76,5% consideră oportună pe viitor implementarea Balanced Scorecard Balanced Scorecard Studii . Analize . Noutãþi BSCn.ro în România Balanced Scorecard în România 2010 Raportul studiului

description

Raportul Studiului Balanced Scorecard in Romania 2010 prezinta rezultatele studiului Balanced Scorecard in Romania 2010 care a vizat explorarea unui numar cat mai mare si mai diversificat de opinii legate de nivelul de intelegere si familiarizare a organizatiilor din Romania cu Balanced Scorecard, precum si modul si scara la care conceptul Balanced Scorecard este folosit si implementat in organizatiile din Romania.

Transcript of Raportul Studiului Balanced Scorecard in Romania 2010

Page 1: Raportul Studiului Balanced Scorecard in Romania 2010

Data publicării: Mai 2011Nr. de referință: AI0118001

541 participanți 81,5% din respondenți au auzit de Balanced Scorecard 74,1% doresc o familiarizare mai mare cu Balanced Scorecard 48% consideră că Balanced Scorecard este un sistem de management al performanţei 62,9% ar recomanda implementarea Balanced Scorecard în principal pentru măsurarea, monitorizarea şi îmbunătăţirea performanţei 17,3% folosesc Balanced Scorecard 81,4% consideră benefi că folosirea Balanced Scorecard 68,4% folosesc paginile web pentru a se informa legat de Balanced Scorecard 36,7% afi rmă că, în organizaţia din care fac parte, obiectivele strategice sunt clar defi nite si comunicate 28,3% consideră că există o abordare structurată a identifi cării şi implementării iniţiativelor de îmbunătăţire a activităţii 68,8% folosesc Balanced Scorecard la nivel organizaţional – întreaga companie 47,1% au menţionat Directorul general ca promotor al implementării Balanced Scorecard 78,1% folosesc Balanced Scorecard ca monitorizare a implementării strategiei organizaţiei 78,1% folosesc lista de indicatori de performanţă grupaţi în perspective în corelaţie cu Balanced Scorecard 59,4% folosesc Microsoft Offi ce pentru generarea rapoartelor Balanced Scorecard 40,6% analizează lunar rapoartele de performanţă generate prin folosirea Balanced Scorecard 57,6% consideră lipsa cunoştinţelor în domeniu a membrilor organizaţiei drept cel mai frecvent obstacol în folosirea Balanced Scorecard 51,5% consideră că aşteptările legate de Balanced Scorecard le-au fost satisfăcute 76,5% consideră oportună pe viitor implementarea Balanced Scorecard

Balanced ScorecardStudii . Analize . Noutãþi BSCn.ro

în România

Balanced Scorecard în România 2010

Raportul studiului

Page 2: Raportul Studiului Balanced Scorecard in Romania 2010

Nr. de referință: AI0118001

Studiul Balanced Scorecard în România 2010

Toate drepturile rezervate © Acumen Integrat.

Balanced ScorecardStudii . Analize . Noutãþi BSCn.ro

în România

2011 © Acumen Integrat. Toate drepturile rezervate.Nr. de referinţă: AI0118001

Acest raport este rezultatul studiului Balanced Scorecard în România 2010, realizat de către compania Acumen Integrat şi este disponibil în format PDF pe portalul www.IndicatoridePerformanta.ro. Termeni de utilizare: http://www.indicatorideperformanta.ro/termeni-de-utilizare.html

O citare adecvată pentru acest raport este:Acumen Integrat, 2011, Balanced Scorecard în România 2010 - Raportul studiului, Cluj-Napoca, România

Limitarea răspunderiiMenţionăm că unele date utilizate în cadrul raportului au fost furnizate de către terţe părţi. Acumen Integrat nu oferă nicio garanţie pentru acurateţea şi fiabilitatea informaţiilor. Acumen Integrat nu va avea nicio răspundere pentru erori, omisiuni sau deficienţe în informaţiile conţinute în acest document sau pentru interpretări cu privire la acesta. Opiniile exprimate în prezentul raport pot fi schimbate fără preaviz. Pentru ultima versiune a raportului, consultaţi portalul www.IndicatoridePerformanta.ro.

Publicat de:

Complex Mercur Gheorgheni, 1-3 Aleea Detunata, Unitatea 7Cluj-Napoca, Cluj, 400434

Tel: +40-264/414 360Fax: +40-264/414 360

Email: [email protected]: www.acumenintegrat.ro

Page 3: Raportul Studiului Balanced Scorecard in Romania 2010

Studiul Balanced Scorecard în România 2010

Page 1

Toate drepturile rezervate © Acumen Integrat.

Nr. de referință: AI0118001

Balanced ScorecardStudii . Analize . Noutãþi BSCn.ro

în România

Cuprins2223444455666677888999910101011111212121313141415151616161717181818181920202020202020202122232425

Despre studiu ...............................................................................................................................................................................Despre echipa de cercetare ......................................................................................................................................................... Nota coordonatorului ............................................................................................................................................................. Rezumatul raportului ............................................................................................................................................................. Metodologie ...........................................................................................................................................................................Rezultatele studiului ..................................................................................................................................................................... Modul în care este perceput conceptul Balanced Scorecard ................................................................................................. 1. Nivelul de înţelegere şi cunoaştere a Balanced Scorecard ............................................................................................ 2. Ce reprezintă Balanced Scorecard ................................................................................................................................ 3. Alte concepte de management similare cu Balanced Scorecard ................................................................................... Interes, motivele utilizării şi percepţii privind utilitatea Balanced Scorecard ........................................................................... 4. Nivelul de interes în legatură cu conceptul Balanced Scorecard .................................................................................... 5. Motivele utilizării Balanced Scorecard ........................................................................................................................... 6. Opinii privind utilitatea conceptului Balanced Scorecard ............................................................................................... Surse de informare legate de Balanced Scorecard ............................................................................................................... 7. Surse de informare folosite până acum ......................................................................................................................... 8. Surse de informare preferate pentru a fi folosite pe viitor .............................................................................................. Aspecte ce caracterizează organizaţia din care respondenţii fac parte ................................................................................ 9. Definirea şi comunicarea obiectivelor strategice ............................................................................................................ 10. Calea de atingere a obiectivelor strategice .................................................................................................................. 11. Identificarea şi implementrea iniţiativelor de îmbunătăţire a activităţii .......................................................................... Balanced Scorecard în România ........................................................................................................................................... 12. Organizaţii din România care folosesc Balanced Scorecard ...................................................................................... 13. Gradul de utilizare a Balanced Scorecard în organizaţiile respondenţilor .................................................................... Implementarea Balanced Scorecard în organizaţii ................................................................................................................ 14. Durata de utilizare a Balanced Scorecard ................................................................................................................... 15. Motivele implementării Balanced Scorecard ............................................................................................................... 16. Echipa de implementare a Balanced Scorecard .......................................................................................................... 17. Promotorii interni ai Balanced Scorecard ..................................................................................................................... Caracteristici ale utilizării Balanced Scorecard în România .................................................................................................. 18. Modul de utilizare a Balanced Scorecard .................................................................................................................... 19. Nivelul organizaţional de utilizare a Balanced Scorecard ............................................................................................ 20. Concepte folosite în relaţie cu utilizarea Balanced Scorecard ..................................................................................... 21. Frecvenţa de analiză a rapoartelor de performanţă ..................................................................................................... 22. Comunicarea rezultatelor din rapoartele de performanţă ............................................................................................ 23. Tipul tehnologiei folosite pentru generarea rapoartelor de performanţă ....................................................................... 24. Perspectivele Balanced Scorecard .............................................................................................................................. Evaluarea Balanced Scorecard în cadrul organizaţiei ........................................................................................................... 25. Obstacolele întâmpinate în folosirea Balanced Scorecard ........................................................................................... 26. Factorii de succes în implementarea şi folosirea Balanced Scorecard ........................................................................ 27. Raportul investiţie – beneficiu (efort – efect) în folosirea Balanced Scorecard ............................................................ 28. Aşteptări legate de folosirea Balanced Scorecard ....................................................................................................... 29. Importanţa acordată conceptului Balanced Scorecard ................................................................................................. Opinii legate de Balanced Scorecard ..................................................................................................................................... 30. Oportunitatea implementării Balanced Scorecard în organizaţii .................................................................................. 31. Motivele pentru care implementarea Balanced Scorecard nu este considerată oportună ........................................... 32. Cel mai potrivit promotor al folosirii Balanced Scorecard ............................................................................................Anexe ........................................................................................................................................................................................... Anexa A - Profilul respondenţilor ............................................................................................................................................ 33. Tipul de organizaţie ...................................................................................................................................................... 34. Dimensiunea organizaţiei ............................................................................................................................................ 35. Sectorul / Industria de activitate .................................................................................................................................. 36. Profesie ........................................................................................................................................................................ 37. Vechime de muncă la actualul angajator ..................................................................................................................... 38. Reprezentare geografică ............................................................................................................................................. Anexa B - Despre conceptul Balanced Scorecard ................................................................................................................. Anexa C - Despre BalancedScorecardinRomania.ro ............................................................................................................ Anexa D - Despre Acumen Integrat ....................................................................................................................................... Anexa E - Serviciile Acumen Integrat .................................................................................................................................... Anexa F - Portofoliul online Acumen Integrat ........................................................................................................................

Page 4: Raportul Studiului Balanced Scorecard in Romania 2010

Page 2 Nr. de referință: AI0118001

Studiul Balanced Scorecard în România 2010

Toate drepturile rezervate © Acumen Integrat.

Balanced ScorecardStudii . Analize . Noutãþi BSCn.ro

în România

Nicoleta Dorina Racolţa-Paina este lector universitar la Universitatea ¨Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, Facultatea de Studii Europene, Catedra Managementul Instituţiilor Europene; din anul 2002 deţine titlul de doctor în management, titlul tezei de doctorat fiind Management-marketing: interferenţe culturale,

organizaţionale şi decizionale. Domenii de interes: marketingul servicilor, managementul şi marketingul IMM-urilor, inovarea organizaţională. Contact: e-mail: [email protected]

Alexandra Moldovan este Manager Soluții Performanță Individuală în cadrul Acumen Integrat, editor al site-ului ManagementulPerformantei.ro,care oferă o privire de ansamblu asupra disciplinei, la nivel organizațional, departamental și individual. Alexandra a coordonat și a fost implicata în numeroase proiecte

de implementarea de sisteme de management al performanţei atât în mediul de afaceri, cât şi cel non-guvernamental din România. Domeniul său de expertiză cuprinde dezvoltarea de Dashboard-uri și Scorecard-uri de performanță la nivel departamental și legarea acestora de managementul inițiativelor și proiectelor organizaționale. Contact: e-mail: [email protected]

Adrian Brudan este Manager Soluţii Peformanță Strategică în cadrul Acumen Integrat şi editor al BalancedScorecardReview.com, eBalancedScorecard.ro şi BalancedScorecardinRomania.ro. Studiile sale de specialitate dobândite la nivel naţional și internaţional dar şi pregătirea profesională efectuată în

Europa, Asia şi Australia sunt completate cu o bogată experiență în dezvoltarea de sisteme de management al performanței bazate pe Balanced Scorecard. Activitatea sa de cercetare în domeniul Managementului Performanței s-a concretizat în dezvoltarea unor Modele de Maturitate al Managementului și Măsurării Performanței folosite în cadrul proceselor de audit a performanței organizaţionale. Contact: e-mail: [email protected]

Sorina Mone este Manager Soluții Performanță Operațională în cadrul Acumen Integrat, editor al IndicatoridePerformanta.ro, primul portal din România dedicat managementului şi îmbunătăţirii performanţei în organizaţii în cadrul căruia a coordonat documentarea în limba română a peste 1700 exemple

de KPI. Sorina a fost implicată în mai multe implementări Balanced Scorecard în România. Pregătirea sa academică este în disciplinele management şi marketing. Sorina este doctorand în Marketing în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai şi autor a numeroase articole publicate în reviste de specialitate. Contact: e-mail: [email protected]

Despre echipa de cercetare

Nota coordonatoruluiStudiul Balanced Scorecard în România 2010 este primul lansat dintr-o serie de studii pe tema Balanced Scorecard ce urmează a fi realizate anual de către compania de cercetare și consultanță Acumen Integrat. Acesta şi-a propus să determine cu rigurozitate tendinţele, percepţiile şi fluctuaţiile în folosirea şi popularitatea conceptului Balanced Scorecard în România, alături de alte subiecte de interes din sfera Managementul Performanței Organizaționale, precum folosirea de indicatori de performanță la nivel organizațional și criterii de performanță la nivel individual.

Această primă ediție a studiului a vizat explorarea unui număr cât mai mare şi mai variat de opinii legate de nivelul de înţelegere, familiarizare şi modul de folosire – implementare a Balanced Scorecard de către organizaţiile din România.

Doresc să mulţumesc pe această cale organizaţiei JCI România, partener promotor al acestui studiu, care ne-a sprijinit în promovarea şi diseminarea informaţiilor către membrii şi colaboratorii JC, membrilor comunității IndicatoridePerformanta.ro și tuturor celorlalți profesioniști din România care au participat sau au promovat studiul.

Vă invit să explorați rezultatele analizate în acest raport și sper că datele din acest studiu vor folosi atât profesioniștilor și organizațiilor din România care au început deja „călătoria” Balanced Scorecard, cât și celor care doresc să cunoască mai multe despre acest concept și să îl valorifice pe viitor în organizațiile în care activează.

Cu stimă,Alexandra MoldovanManager Soluții Performanță IndividualăAcumen Integrat

Page 5: Raportul Studiului Balanced Scorecard in Romania 2010

Studiul Balanced Scorecard în România 2010

Page 3

Toate drepturile rezervate © Acumen Integrat.

Nr. de referință: AI0118001

Balanced ScorecardStudii . Analize . Noutãþi BSCn.ro

în România

Dintre respondenţi, 60 au afirmat că organizaţiile în care activează folosesc Balanced Scorecard, iar dintre aceştia între 31 şi 36 au răspuns la întrebările aferente utilizării conceptului. Caracteristicile organizațiilor care au implementat Balanced Scorecard în România sunt următoarele aspecte:• În medie, folosesc Balanced Scorecard de 3 ani. 19,4% folosesc

Balanced Scorecard de mai puţin de 1 an, iar 32,3% de peste 5 ani;• Motivul principal (în proporție de 69,4%) pentru care organizațiile

au implementat Balanced Scorecard este măsurarea, monitorizarea şi îmbunătăţirea performanţei organizaţiei;

• În 44,1% dintre organizații, implementarea Balanced Scorecard a fost realizată de către o echipă internă, iar în 38,2% de către consultanți (din mediul profesional sau academic);

• Promotorul implementării Balanced Scorecard a fost Directorul general (47,1%), dar și Managerul de Strategie (17.6%) și Directorul de Resurse Umane (11.8%);

• Organizațiile folosesc Balanced Scorecard preponderent la nivelul organizaţional – întreaga companie (68,8%).

• Scăderea ratei de folosire la nivel de arie funcţională (53,1%), de echipă (31,3%) sau la nivel individual (21,9%) ilustrează faptul că majoritarea implementărilor sunt încă în curs de maturizare.

Alte rezultate ce reflectă modul de utilizare a Balanced Scorecard în organizațiile din România sunt următoarele:• Folosirea în corelație cu Balanced Scorecard a listei de indicatori

de performanţă grupaţi în perspective, a întâlnirilor periodice de evaluare a implementării strategiei, a hărții strategiei și a conceptelor de misiune şi viziune au fost menționate de peste 50% dintre participanți;

• Rapoartele de performanţă generate prin folosirea Balanced Scorecard sunt analizate în cele mai multe cazuri lunar (40,5%), dar au fost menționate şi frecvenţe mai mari (zilnică, în cazul a 9,4% dintre respondenți);

• Rezultatele de performanţă generate prin folosirea Balanced Scorecard sunt comunicate la nivel de management (56,3%), dar și către toţi angajaţii (50%), fapt ce indică un grad ridicat de transparență;

• 59,4% folosesc Microsoft Office pentru generarea rapoartelor Balanced Scorecard, o variantă tehnologică care implică costuri relativ reduse și un raport beneficii / investiție satisfăcător.

Motivele invocate pentru argumentarea opiniei potrivit căreia, în general, folosirea Balanced Scorecard este benefică vizează aspecte referitoare la performanță, strategie, aliniere, comunicare, alocarea resurselor, procesul decizional și competitivitate. Dintre argumentele respondenţilor se număra următoarele:

Rezumatul raportuluiRaportul Balanced Scorecard 2010 prezintă rezultatele studiului realizat de compania Acumen Integrat și Junior Chamber International Romania, în calitate de partener promotor, în perioada Noiembrie 2010 – Aprilie 2011.

Efectuat prin metoda sondajului online și beneficiind de un număr de 541 de respondenți, dintre care 403 au finalizat completarea tuturor întrebărilor chestionarului, studiul a vizat explorarea nivelului de familiaritate, înțelegere și folosire a Balanced Scorecard în organizațiile din România.

Rezultatele prezentului studiu indică un grad de cunoaştere ridicat al profesioniștilor din România în raport cu conceptul Balanced Scorecard (81,5% dintre respondenți declară că au auzit de acest concept), dar și un interes crescut în consolidarea cunoștințelor legate de acest concept pe viitor.

Cea mai mare parte a respondenților care au auzit de Balanced Scorecard (81,4%) consideră benefică implementarea conceptului, în timp ce 76,5% consideră oportună pe viitor implementarea Balanced Scorecard în organizațiile în care activează.

În raport cu modul în care conceptul Balanced Scorecard este perceput: Cei mai mulți dintre respondenți (48%) îl consideră un sistem de management al performanței;

Alte concepte similare cu Balanced Scorecard care au fost menționate cel mai frecvent au fost: Indicatorii Cheie de Performanță (KPIs), Management by Objectives (MBO), Lean / Six Sigma, Dashboard, Total Quality Management (TQM) și Benchmarking.Sursele de informare cele mai frecvent utilizate pentru documentare în raport cu Balanced Scorecard sunt paginile web, acestea fiind și sursele dorite pe viitor, alături de cursurile de pregătire.

Obiectivele strategice și inițiativele de îmbunătățire a performanței reprezintă piloni de bază ai Balanced Scorecard. Studiul ilustrează faptul că folosirea lor în România este caracterizată de fluiditate. Doar 36,7% dintre respondenți afirmă că, în organizaţia din care fac parte, obiectivele strategice sunt clar definite şi comunicate și doar 28,3% consideră că există o abordare structurată a identificării şi implementării iniţiativelor de îmbunătăţire a activităţii. În raport cu folosirea Balanced Scorecard în organizațiile din România:

Domenii de activitate menţionate cel mai frecvent:Producție;Instituții financiare;IT (Information Technology);FMCG (Fast Moving Consumer Goods);Telecomunicații;

Exemple de organizații menționate de respondenţi ca folosind Balanced Scorecard:AIESEC, Coca-Cola, ING Bank, Opportunity Microcredit România, P&G, Petrom, Phillip Morris, Rompetrol, Velux.

Page 6: Raportul Studiului Balanced Scorecard in Romania 2010

Page 4 Nr. de referință: AI0118001

Studiul Balanced Scorecard în România 2010

Toate drepturile rezervate © Acumen Integrat.

Balanced ScorecardStudii . Analize . Noutãþi BSCn.ro

în România

Lipsa cunoştinţelor în domeniu a membrilor organizaţiei a fost invocată drept cel mai frecvent obstacol întâmpinat în folosirea Balanced Scorecard, iar comunicarea obiectivelor proiectului de implementare a Balanced Scorecard în cadrul organizaţiei cel mai des menționat factor de succes.

Gradul de interes în conceptul Balanced Scorecard este ridicat în rândul respondenților, alături de dorința lor de a-și consolida cunoștințele și chiar de a implementa conceptul pe viitor în organizațiile din care fac parte.

În acest context, se poate aprecia că Balanced Scorecard se potrivește cultuirii organizaționale din mediul economic românesc. Există un potențial ridicat de generare de valoare în rândul orrganizațiilor din România, percepțiile profesioniștilor din aceste organizații în raport cu beneficiile Balanced Scorecard fiind pozitive, iar gradul de cunoaștere și interes ridicate. MetodologieStudiul Balanced Scorecard în România 2010 a fost realizat prin metoda sondajului de opinie, instrumentul folosit fiind chestionarul online, disponibil pentru completare în perioada de culegere a datelor: Noiembrie 2010 – Aprilie 2011.

Promovarea chestionarului în rândul potențialilor respondenți s-a realizat prin intermediul newsletter-ului transmis bilunar membrilor comunității www.IndicatoridePerformanță.ro, al banner-ului online disponibil pe website-urile ce formează portofoliul online al Acumen Integrat: www.IndicatoridePerformanță.ro, www.ManagementulPerformantei,ro, www.eBalancedScorecard.ro și www.BalancedScorecardînRomânia.ro. Studiul a fost promovat si prin emailuri trimise membrilor Junior Chamber International (JCI), partener promotor al studiului, comunicate de presă transmise de Acumen Integrat, discuţii lansate pe platforme de socializare şi mesaje electronice personalizate.

În total au existat un număr de 541respondenți la acest studiu care au început chestionarul ale cărui întrebări nu au fost obligatorii. Gradul de răspuns a variat de la o întrebare la alta, iar pe ansamblu 403 respondenți au răspuns tuturor întrebărilor din chestionar, finalizând chestionarul. Diferenţa de 138 de respondenţi reprezintă

persoanele care au inițiat completarea chestionarului, dar nu l-au finalizat prin completare integrală.

Participanţii la studiu provin în proporţie de 44,1% din companii cu profil românesc, iar 38,7% fac parte din companii multinaţionale cu operaţii în România. Organizaţiile cu mai puţin de 50 de angajaţi sunt reprezentate de 36,5% din respondenţi, urmate apoi de cele cu 100 – 500 angajaţi (21,7%), respectiv mai mult de 1000 de angajaţi (20,8%). Industriile, respectiv oraşele care sunt reprezentate de către cel mai mare număr de respondenţi sunt:

Profesiile şi specializările respondenţilor sunt diverse, cele mai des menţionate fiind cele de Director Operaţional (22,6%), Specialist Resurse Umane (8,6%), Director General (8,1%), Economist (6,9%), Manager de Proiect (4,6%) şi Consultant (4,6%). În medie, numărul de ani de muncă la actualul angajator al respondenţilor depăşeste 4 ani.

Rezultatele studiuluiModul în care este perceput conceptul Balanced Scorecard1 Nivelul de înţelegere şi cunoaştere a Balanced Scorecard

Gradul de familiaritate al respondenţilor cu privire la conceptul Balanced Scorecard este unul ridicat. În total, un procent de 81,5% dintre respondenţi au auzit de Balanced Scorecard. Dintre aceştia, 34,1% nu cunosc detalii despre concept, în timp ce 18,5% dintre respondenţi nu au auzit de conceptul Balanced Scorecard până la data realizarii studiului.

În ceea ce priveşte procentele celor care au cunoştinţe aprofundate în raport cu acest concept (8%), respectiv îl utilizează în activitatea lor (5,6%), acestea sunt relativ scăzute, indicând un stadiu incipient al adoptării Balanced Scorecard în organizaţiile din România.

Procentul celor care declară că au cunoştinte medii legate de Balanced Scorecard este unul ridicat (33,9%), O limitare a studiului e faptul ca nu și-a propus testarea gradului de intelegere a ce inseamna Balanced Scorecard pentru respondenți și nici a școlii de gândire adoptate în privința implementării și folosirii Balanced Scorecard (Figura 1).

„Transpune strategia organizaţiei într-un sistem de indicatori ce pot genera decizii manageriale în scopul îndeplinirii obiectivelor companiei;Te ajută să defineşti, să implementezi şi să măsori performanţa.”

Industrii / Sectoare de activitateTehnologia Informaţiei - IT (8,8%)Producţie bunuri (8,3%)Educaţie si training (7,8%)

„Ajută la definirea obiectivelor strategice, la alinierea obiectivelor departamentale şi individuale cu cele organizaţionale. Este un sistem care permite creşterea performanţei şi atingerea obiectivelor definite.”

Principalele trei oraşeBucureşti (35,5%)Cluj-Napoca (12,7%)Timişoara (3,3%)

Page 7: Raportul Studiului Balanced Scorecard in Romania 2010

Studiul Balanced Scorecard în România 2010

Page 5

Toate drepturile rezervate © Acumen Integrat.

Nr. de referință: AI0118001

Balanced ScorecardStudii . Analize . Noutãþi BSCn.ro

în România

Respondenţi: 540

2 Ce reprezintă Balanced Scorecard

Dintre respondenţii la acest studiu care au cunoştinţe despre conceptul Balanced Scorecard: • 48% consideră că acesta este un sistem de management al

performanţei; • 21,6% dintre respondenţi consideră Balanced Scorecard drept

un instrument de management; iar • 13,4% un raport care grupează mai multe tipuri de indicatori în

perspective distincte.

Procente mai mici dintre respondenţi asociază Balanced Scorecard cu un sistem de execuţie a strategiei (8,6%), o metodologie de management (1,4%), o metodă de control organizaţional (1,9%), respectiv o metodă de învăţare şi îmbunătăţire continuă (1,9%) (Figura 2).

Respondenţi: 417 (au răspuns participanţii care au auzit, au cunoştinţe sau folosesc frecvent conceptul)

Diversitatea răspunsurilor oferite de profesioniştii români reconfirmă

diversitatea de opinii exprimate la nivel internaţional în ceea ce priveşte definirea conceptului aşa cum este ea reflectată de către literatura de specialitate, dar şi de către diversele documente de raportare ale organizaţiilor care folosesc acest concept.

Acest lucru se datorează pe de o parte evoluţiei Balanced Scorecard din ultimii 20 de ani, de la simplu instrument de măsurare a performanței, aşa cum a fost iniţial promovat la un sistem integrat de management, pe de altă parte faptului că Managementul Performanţei este o disciplină nouă, aflată încă în stadiu de formare şi definire.

3. Alte concepte de management similare cu Balanced Scorecard

Cele mai frecvent menţionate concepte de management similare cu Balanced Scorecard, cu peste zece mențiuni fiecare, au fost următoarele (Figura 3):

Respondenţi: 258 Printre alte concepte menţionate ca fiind similare cu Balanced Scorecard s-au regăsit (în ordine alfabetică): • ABC (Activity based costing);• CAF (Common Assessment Framework);• CMMI (Capability Maturity Model Integration);• Controlling;• Evaluare 360 de grade;• EFQM (European Foundation for Quality Management);• Harta strategiei;• ISO;• Kaizen;• OGSM (Objectives, Goals, Strategy, Measures);• Performance Prism;• TPS (Total Performance Scorecard);• Viziune, Misiune, Valori etc.

Aceste rezultate indică faptul că respondenţii sunt familiari cu o paletă largă de instrumente, sisteme şi concepte de management şi mai mult decât atât conştientizează legăturile care există printre altele între managementul performanţei şi managementul calităţii, managementul strategic şi financiar şi managementul resurselor umane.

Page 8: Raportul Studiului Balanced Scorecard in Romania 2010

Page 6 Nr. de referință: AI0118001

Studiul Balanced Scorecard în România 2010

Toate drepturile rezervate © Acumen Integrat.

Balanced ScorecardStudii . Analize . Noutãþi BSCn.ro

în România

Interes, motivele utilizării şi percepţii privind utilitatea Balanced Scorecard4. Nivelul de interes în legătură cu conceptul Balanced Scorecard

Interesul pentru aprofundarea cunoştinţelor legate de Balanced Scorecard este mare între respondenți, doar 3,6% dintre aceștia considerându-se mulţumiţi cu actualul nivel de cunoștințe în domeniu. În timp ce 8,3% dintre respondenţii la această întrebare folosesc sau au folosit Balanced Scorecard în activitatea lor profesională, alţi 14% sunt interesaţi de implementarea conceptului în organizaţiile în care activează.

Se poate remarca un stadiu incipient al procesului de maturizare a înțelegerii și folosirii acestui concept de management în România.

În proporţie de 74,1%, respondenții afirmă că doresc o familiarizare mai mare cu acest concept, respectiv o aprofundare prin studiu şi/sau implicare în discuţii profesionale pe această temă (Figura 4):

Respondenţi: 283

5. Motivele utilizării Balanced Scorecard

În proporţie majoritară (62,9%), respondenţii consideră că motivul principal pentru care ar recomanda implementarea Balanced Scorecard este măsurarea, monitorizarea şi îmbunătăţirea performanţei organizaţiei. Acest lucru reflectă recunoașterea importanţei existenţei unui cadru structurat de îmbunătăţire continuă, precum cel oferit de Balanced Scorecard pentru atingerea obiectivelor strategice şi a excelenţei organizaţionale. 18,9% dintre respondenţi ar recomanda implementarea Balanced Scorecard pentru clarificarea, comunicarea şi implementarea strategiei la toate nivelurile organizaţiei.

Alte motive pentru care respondenţii ar recomanda adoptarea

Balanced Scorecard sunt (Figura 5):• Dezvoltarea strategiei organizaţiei (6,1%);• Alocarea resurselor şi selectarea proiectelor în aliniere cu

strategia (3,2%);• Facilitarea învăţării la nivel organizaţional (1,1%).

Respondenţi: 387În timp ce doar 0,5% dintre respondenţi invocă implementarea Balanced Scorecard pentru facilitarea acordării de prime pe baza rezultatelor / performanţei, 6,8% nu au o opinie în legătură cu această întrebare.

Trebuie menționat faptul că această întrebare vizează argumentul principal pentru utilizarea Balanced Scorecard. Astfel, respondenții au fost limitați la o singură posibilitate de răspuns, toate variantele oferite fiind inspirate din experiența practică din punctul de vedere al motivelor pentru care conceptul Balanced Scorecard poate fi implementat în cadrul unei organizaţii.

6. Opinii privind utilitatea conceptului Balanced Scorecard

În proporţie de 81,4%, respondenţii la această întrebare consideră benefică folosirea Balanced Scorecard.

Doar 0,5% dintre respondenţi consideră utilizarea Balanced Scorecard ca nefiind benefică, iar 18,1% nu au o opinie în legătură cu această întrebare (Figura 6).

Page 9: Raportul Studiului Balanced Scorecard in Romania 2010

Studiul Balanced Scorecard în România 2010

Page 7

Toate drepturile rezervate © Acumen Integrat.

Nr. de referință: AI0118001

Balanced ScorecardStudii . Analize . Noutãþi BSCn.ro

în România

Respondenţi: 380Motivele invocate pentru argumentarea opiniei potrivit căreia, în general, folosirea Balanced Scorecard este benefică vizează aspecte referitoare la performanță, strategie, aliniere, comunicare, alocarea resurselor, procesul decizional și competitivitate, printre altele: • Este un sistem care permite creşterea performanţei şi atingerea

obiectivelor definite;• Implică folosirea de indicatori de performanţă şi utilizarea

perspectivelor (financiar, clienţi, procese interne, inovaţie şi învăţare);

• Conferă un set de instrumente de planificare strategică, măsurare, monitorizare, control şi ajustare;

• Îmbunătăţeşte comunicarea strategiei şi a obiectivelor în cadrul organizaţiei;

• Permite o aliniere a activităţilor cu strategia şi viziunea companiei;

• Permite luarea la timp a deciziilor privind performanţele, pe baza datelor relevante şi credibile;

• Concentrează resursele organizaţiei pe obiective clare, precise, finite;

• Poate crea un avantaj competitiv extrem de puternic.

Mai jos sunt citate câteva dintre argumentele respondenţilor:

Respondenţii (mai exact un procent de 0,5%) au argumentat că folosirea Balanced Scorecard nu este benefică în contextul unui management deficitar: poate deveni un exerciţiu de ambiţie managerială fără legătură cu strategia organizaţională, iar dorinţa de „modernitate” poate duce la selectarea unor indicatori fără relevanţă pentru activitatea individuală, departamentală sau organizaţională.

Surse de informare legate de Balanced Scorecard7. Surse de informare folosite până acum

În raport cu sursele de informare folosite până acum pentru a afla mai multe despre conceptul Balanced Scorecard, paginile web au fost menţionate de către 68,4% dintre respondenţi.

Alte surse menţionate au fost: articolele (36,2%), cărţile (25,1%), cursurile de pregătire (18,5%), colegii (16,1%), respectiv comunităţi, forumuri sau grupuri de discuţii (15,8%).

În timp ce 9,5% dintre respondenţi menţionează că beneficiază de consultanţă şi 4,1% folosesc webinars / podcasts pentru a se informa despre Balanced Scorecard, 7,9% afirmă că nu utilizează nicio sursă de informare în această privinţă (Figura 7).

Respondenţi: 376

• Este instrumentul cel mai util de a crea, dezvolta și implementa o strategie ţinând cont de toate aspectele organizaţiei;

• Urmărire mai uşoară a gradului de îndeplinire a obiectivelor, îmbunătăţirea procesului de comunicare în interiorul instituţiei;

• Transpune strategia organizaţiei într-un sistem de indicatori ce pot genera decizii manageriale în scopul îndeplinirii obiectivelor companiei;

• Pentru ca te ajută să defineşti, să implementezi şi să măsori performanţa;

Ajută la definirea obiectivelor strategice, la alinierea obiectivelor departamentale şi individuale cu cele organizaţionale. Este un sistem care permite creşterea performanţei şi atingerea obiectivelor definite;Utilizarea unui instrument de management potrivit companiei poate fi un avantaj competitiv extrem de puternic pe orice piaţă actuală;

Performanţa trebuie îmbunătăţită în permanenţă, iar acest sistem de management oferă multe beneficii. Dacă ne gândim numai la faptul ca punând în practică Balanced Scorecard reuşim să îmbunătăţim managementul organizaţional prin reducerea costurilor şi îmbunătăţirea productivităţii, ne dăm seama că, mai ales în această perioadă, este ceva nu doar opţional, ci necesar.

Folosirea Balanced Scorecard este benefică deoarece ajută managementul să se focuseze pe lucrurile cu adevărat importante şi să îşi redirecţioneze resursele în aşa fel încât să atingă mult mai bine obiectivele setate;

Page 10: Raportul Studiului Balanced Scorecard in Romania 2010

Page 8 Nr. de referință: AI0118001

Studiul Balanced Scorecard în România 2010

Toate drepturile rezervate © Acumen Integrat.

Balanced ScorecardStudii . Analize . Noutãþi BSCn.ro

în România

În proporţie de doar 1,6%, respondenţii menţionează printre alte surse de informare şi seminariile, workshopurile, facultatea şi cursurile MBA.

Sursele de informare menționate de un procent mai ridicat de respondenți au fost și cele care sunt în general mai ușor accesibile la scară largă (pagini web, articole, cărți), iar cele mai puțin accesibile (precum webinars și consultanți) au fost menționate în procente mai scăzute.În general se poate observa o tendinţa de diversificare a canalelor folosite pentru a capta informaţii despre conceptul Balanced Scorecard, dar în special al apelării la paginile web. Una dintre posibilele explicaţii ale acestui fenomen este lipsa unor resurse consistente în limba română despre Balanced Scorecard, fapt care forţează profesioniştii din Romania să îşi îndrepte atenţia spre informaţii de pe Internet, fie prin accesarea de site-uri cu astfel de resurse, sau prin analizarea diferitelor rapoarte, articole şi cărţi făcute disponibile publicului larg la nivel internaţional.

8. Surse de informare preferate pentru a fi folosite pe viitor

Pentru a afla mai multe informaţii pe viitor despre conceptul Balanced Scorecard, profesioniştii din România au ierarhizat în urmatoarea ordine sursele de informare:• Paginile web (mediea ponderată a preferinței 3,46);• Cursurile de pregătire (3,64);• Cărţile (3,75);• Articole (3,91);• Comunităţi, forumuri sau grupuri de discuţii (4,76);• Webinars / podcasts (4,95);• Consultanţi (5,13);• Colegi (5,57).

Preferinţa a fost exprimată pe o scală de la 1 la 8, cu 1 pentru cea mai preferată sursă, iar cu 8 pentru cea mai puţin preferată. Ca atare, paginile web, cu media ponderată cea mai aproape de 1, rămân sursa preferată de informare, (Figura 8). Dacă la nivelul întrebării anterioare care a testat sursele de informare folosite până în prezent de către respondenţi cursurile ocupau doar a patra poziţie, cu 18,5% din totalul răspunsurilor exprimate, numărul celor interesaţi de astfel de modlităţi de informare pe viitor este unul relativ mare, cursurile ocupând poziţia a doua în lista preferinţelor exprimate. Acest lucru denotă o preocupare crescândă în raport cu dobândirea unor cunoştinţe fundamentate de la specialişti în domeniu care facilitează astfel de cursuri. Preocuparea profesioniştilor pentru obţinerea de informaţii din surse precum pagini web, articole şi cărţi lasă loc şi invită la dezvoltarea resurselor de specialitate în limba română din acest domeniu.

Respondenţi: 367

Aspecte ce caracterizează organizaţia din care respondenţii fac parte9. Definirea şi comunicarea obiectivelor strategice

Dintre respondenţii la această întrebare, 36,7% afirmă că, în organizaţia din care fac parte, obiectivele strategice sunt clar definite și comunicate, în timp ce 48,1% consideră că acest aspect este valid într-o măsură medie (Figura 9).

Respondenţi: 360În timp ce 9,5% dintre respondenţi consideră că în organizaţia în care activează, obiectivele strategice nu sunt clar definite, 5,6% nu au o opinie în legătură cu acest aspect.

Se poate observa din răspunsurile la următoarele două întrebări, că există o corelare cu modul de atingere a acestor obiective, respectiv cu identificarea şi implementarea iniţiativelor de

Page 11: Raportul Studiului Balanced Scorecard in Romania 2010

Studiul Balanced Scorecard în România 2010

Page 9

Toate drepturile rezervate © Acumen Integrat.

Nr. de referință: AI0118001

Balanced ScorecardStudii . Analize . Noutãþi BSCn.ro

în România

îmbunătăţire a activităţii, respondenţii apreciind că acestea se aplică tot într-o măsura medie.

10. Calea de atingere a obiectivelor strategice

Continuând aspectul analizat mai sus, un procent ridicat de respondenţi (54,4%) consideră că organizaţia din care fac parte este doar într-o măsură medie pe o cale bine determinată de atingere a obiectivelor strategice. Acest lucru, împreună cu faptul că respondenţii apreciază definirea şi comunicarea obiectivelor este realizată într-o măsură medie, indică un nivel mediu de satisfacție în privința planificării strategiei, comunicării şi monitorizarii acesteia.În timp ce 5,3% dintre respondenţi nu au o opinie cu privire la această întrebare, 29,4% sunt în totalitate de acord că organizaţia din care fac parte este pe o cale bine determinată de atingere a acestor obiective, iar 10,8% nu consideră că acest lucru este valabil pentru organizaţia în care activează (Figura 10).

Respondenţi: 360

11. Identificarea şi implementarea iniţiativelor de îmbunătăţire a activităţii

Peste un sfert din respondenţi (28,3%) consideră că există o abordare structurată a identificării şi implementării iniţiativelor de îmbunătăţire a activităţii în timp ce 47,2% apreciază acest aspect ca fiind valabil într-o măsură medie (Figura 11), 17,8% dintre respondenţii la această întrebare consideră că nu există o abordare structurată a identificării şi implementării iniţiativelor de îmbunătăţire a activităţii în organizaţia din care fac parte, iar 6,7% nu au o opinie în legătură cu acest lucru.

Respondenţi: 360Aceste rezultate care indică potențialul de îmbunătățire în ceea ce priveşte identificarea şi implementarea iniţiativelor de îmbunătăţire a performanţei (47,2%). Lipsa acestora aşa cum a fost exprimată de către 17,8% dintre respondenţi, poate fi corelată cu faptul că aproape jumătate dintre respondenţi (48,8% - vezi întrebarea 34) provin din organizaţii de până la 100 de angajaţi. Aceste organizaţii au deseori o abordare mai puțin structurată a optimizării proceselor interne şi a dezvoltării organizaţionale.

Balanced Scorecard în România12. Organizaţii din România care folosesc Balanced Scorecard

Cei 170 de respondenţi la această întrebare au menţionat în total 63 de organizaţii care folosesc Balanced Scorecard, din diverse industrii (Figura 12. Folosirea limitată la nivel național a Balanced Scorecard este reconfirmată de procentul relativ scăzut al respondenților ce activează în organizaţii care folosesc Balanced Scorecard (17,3%), aşa cum reiese din răspunsurile exprimate de către participanţii la studiu (Figura 13):• Producţie (12,7%);• Instituţii financiare (11,1%);• IT (9,5%);• FMCG (Fast moving consumer goods) (7,9%);• Petrochimică (7,9%);• Telecomunicaţii (7,9%);• Training şi consultanţă (7,9%).

Page 12: Raportul Studiului Balanced Scorecard in Romania 2010

Page 10 Nr. de referință: AI0118001

Studiul Balanced Scorecard în România 2010

Toate drepturile rezervate © Acumen Integrat.

Balanced ScorecardStudii . Analize . Noutãþi BSCn.ro

în România

Respondenţi: 170Printre organizaţiile menţionate se regăsesc AIESEC, Coca-Cola, ING Bank, Opportunity Microcredit România, P&G, Petrom, Phillip Morris, Rompetrol și Velux.

Alte industrii care sunt reprezentate de către organizaţiile menţionate de respondenţi sunt instituţii publice, web design, curierat, industria farmaceutică, hotelieră, consultanţă şi training, industria automotive, cercetare de piaţă, industria tutunului și sectorul non-guvernamental.

Menţionăm că aceste exemple reprezintă păreri exprimate de către respondenţi, iar informaţia nu a fost verificată la nivelul organizaţiilor menționate.

13. Gradul de utilizare a Balanced Scorecard în organizaţiile respondenţilor

Gradul de utilizare a Balanced Scorecard în organizaţiile din care fac parte respondenţii la această întrebare este unul relativ scăzut. În total, un procent de 17,3% dintre aceste organizaţii din care fac parte respondenții la acest studiu folosesc Balanced Scorecard, din care (Figura 13):• 6,3% la nivel internaţional;• 6,1% la nivel naţional; iar• 4,9% atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional.

Aceste aspecte denotă un stadiu incipient de utilizare şi maturitate a sistemelor de management al performanţei bazat pe Balanced Scorecard în România.

Respondenţi: 347Totuşi, un procent semnificativ (42,9%) dintre aceste organizaţii nu utilizează Balanced Scorecard, dar invocă interes / nevoie în acest sens. Acest lucru reflectă o deschidere ridicată în ceea ce priveşte folosirea pe viitor a conceptului.

Un procent de 18,7% dintre respondenţi susţin că organizaţiile din care fac parte nu utilizează acest concept şi consideră că nici nu există interes / nevoie, iar 18,4% dintre respondenţi nu ştiu dacă organizaţia în care activează foloseşte Balanced Scorecard.

Într-o foarte mică proporţie, de 2,6%, respondenţii indică faptul că organizaţia în care activează nu foloseşte conceptul Balanced Scorecard, acesta fiind implementat şi apoi abandonat.

Implementarea Balanced Scorecard în organizaţii14. Durata de utilizare a Balanced Scorecard

În medie, organizaţiile din care fac parte respondenţii folosesc Balanced Scorecard de peste 3 ani. La nivelul organizaţiilor din care fac parte respondenţii la această întrebare, situația este următoarea (Figura 14):• 19,4% folosesc Balanced Scorecard de mai puţin de 1 an;• 25,8% (între 1 şi 3 ani):• 22,6% (între 3 şi 5 ani);• 32,3% (între 5 şi 8 ani).

Page 13: Raportul Studiului Balanced Scorecard in Romania 2010

Studiul Balanced Scorecard în România 2010

Page 11

Toate drepturile rezervate © Acumen Integrat.

Nr. de referință: AI0118001

Balanced ScorecardStudii . Analize . Noutãþi BSCn.ro

în România

Respondenţi: 31(au răspuns participanţi la studiu care utilizează Balanced Scorecard)

Limita de vechime a folosirii Balanced Scorecard în organizatiile din care fac parte respondenții la studiu este de 8 ani. Totuşi, procentul cel mai mare al utilizatorilor Balanced Scorecard care au răspuns la această întrebare este cel al organizaţiilor care folosesc conceptul de mai bine de 5 ani.

Deşi istoricul utilizării Balanced Scorecard în cadrul organizaţiilor care au implementat acest concept este preponderent unul mai mare de 3 ani de zile (54,9% dintre răspunsuri), numărul mic de organizatii care folosesc acest concept indică faptul că nivelul de maturitate şi familiaritate în raport cu folosirea Balanced Scorecard este unul incipient. Mai mult decât atât, aşa cum indică analiza întrebărilor precedente, majoritatea organizaţilor care folosesc Balanced Scorecard sunt organizaţii internaţionale sau româneşti care activează și la nivel internaţional. Acest lucru se poate traduce prin introducerea conceptului în cadrul diviziilor din ţară odată cu intrarea acestor firme pe piaţa din România de la nivel central, extern, sau importate odată cu expansiunea afacerilor în plan internaţional şi contactul cu clienţi care ei înşiși foloseau astfel de instrumente de management modern.

15. Motivele implementării Balanced Scorecard

Motivul cel mai des menţionat pentru care organizaţiile în care respondenţii activează au decis implementarea Balanced Scorecard este măsurarea, monitorizarea şi îmbunătăţirea performanţei organizaţiei (69,4% dintre răspunsuri), acesta fiind și motivul principal pentru care respondenții recomandă utilizarea Balanced Scorecard (a se vedea întrebarea 2.4).

La această întrebare cu răspuns multiplu, al doilea motiv frecvent menţionat pentru decizia de a implementa Balanced Scorecard este dezvoltarea strategiei (33,3%).

Alte motive pentru care aceste organizaţii au decis adoptarea Balanced Scorecard sunt (Figura 15):• Clarificarea, comunicarea şi implementarea strategiei (25%);

• Facilitarea învăţării la nivel organizaţional (11,1%);• Alocarea resurselor și selectarea proiectelor în aliniere cu

strategia (5,6%);• Facilitarea acordării de bonusuri pe baza rezultatelor /

performanţei înregistrate (2,8%).

Respondenţi: 36 (au răspuns participanţi la studiu care au decis implementarea Balanced Scorecard)

5,6% dintre respondenţi nu cunosc motivele implementării Balanced Scorecard în organizaţiile din care fac parte.

De altfel, primele 3 motive: măsurarea, monitorizarea şi îmbunătăţirea performanţei organizaţionale, dezvoltarea strategiei organizaţiei precum şi clarificarea, comunicarea şi implementarea strategiei la toate nivelele reprezintă şi principalele variante de răspuns oferite de cei 387 de respondeţi la întrebarea 6: „Care ar fi argumentul principal pentru care aţi recomanda unei organizaţii implementarea Balanced Scorecard?”. Acest lucru demonstrează şi validează în mare măsură principalele motive prin care organizaţiile îşi pot justifica implementarea şi utilizarea sistemelor de management bazate pe Balanced Scorecard.

16. Echipa de implementare a Balanced Scorecard

În proporţie de 44,1%, respondenţii au menţionat că în organizația din care fac parte implementarea Balanced Scorecard a fost realizată de către o echipă internă. Acest lucru este de altfel unul natural, având în vedere faptul că sistemul Balanced Scorecard odată implementat intră în rutina de zi cu zi a organizației în ceea ce priveşte organizarea şi structurarea activităţilor de la nivel strategic, operaţional şi individual în cazurile în care implementarea este una integrată. În cazul organizaţiilor din România, implementarea ar fi putut avea loc intern şi ca urmare a unui transfer de cunostinţe, sisteme de la nivel central (internațional) la nivel de divizie (național), având în vedere că o treime dintre acestea sunt companii multinaționale.

O proportie similara de respondenti (14,7%) au menţionat că

Page 14: Raportul Studiului Balanced Scorecard in Romania 2010

Page 12 Nr. de referință: AI0118001

Studiul Balanced Scorecard în România 2010

Toate drepturile rezervate © Acumen Integrat.

Balanced ScorecardStudii . Analize . Noutãþi BSCn.ro

în România

implementarea Balanced Scorecard a avut loc cu asistenţă furnizată de o firmă internaţională de consultanţă managerială, respectiv cu asistenţă furnizată de o firma românească de consultanţă managerială Figura 16). Faptul că procentul organizaţiilor care au apelat la asistenţă a fost unul egal împărţit între companiile de consultanţă managerială străine şi cele româneşti poate fi explicat pe de o parte prin numărul de experţi şi experienţă limitat la nivelul României în ceea ce priveşte implementările Balanced Scorecard. Pe de altă parte faptul că aproximativ o treime din organizaţiile care au adoptat Balanced Scorecard (4,9% din 17,3%), sunt entităţi româneşti cu operaţiuni internaţionale poate explica apelarea la servicii de consultanţă şi expertiză de la nivel internaţional.

Respondenţi: 34(au răspuns participanţi la studiu care utilizează Balanced Scorecard)

8,8% precizează ca au utilizat în implementarea Balanced Scorecard asistenţă furnizată de un expert din mediul academic, în timp ce un procent de 17,6% dintre respondenţi nu cunosc echipa de implementare a Balanced Scorecard.

17. Promotorii interni ai Balanced Scorecard

47,1% din respondenţi au menţionat Directorul general ca fiind cel care a promovat implementarea Balanced Scorecard în organizaţie. Acest rezultat este aliniat cu bunele practici la nivel internațional, fiind cunoscut faptul că o implementare de succes a sistemului Balanced Scorecard necesită suport şi susţinere de la cel mai înalt nivel organizaţional. Mai multe studii realizate la nivel internaţional indică ca principal motiv al eşecului implementărilor Balanced Scorecard lipsa de susţinere din partea managementului executiv. Aceste aspecte sunt confirmate de procentul mare de răspunsuri de la întrebarea 32 a studiului, 49,8% care indică directorul general ca fiind cel mai potrivit promotor al folosirii Balanced Scorecard în organizaţii urmat cu 30% de către managerul de strategie acolo unde această poziţie există. Mai mult decât atât, printre principalii factori de succes ai unei implementări Balanced Scorecard menţionaţi de respondenţii studiului care au indicat organizaţile în

care activează ca utilizatoare al acestui concept, pe prima poziţie se plasează cu 45,5% sprijinul acordat din partea directorului general.

Alţi promotori ai Balanced Scorecard în organizaţiile în care respondenţii activează, sunt: (vezi Figura 17)• Managerul de strategie / planificare strategică (17,6%);• Directorul de Resurse Umane (11,8%);• Consultant intern (8,8%);• Director financiar (2,9%);• Director de producţie (2,9%);• Alt sponsor intern (2,9%).

Este interesant de notat că într-un procent relativ ridicat (17,6%) dintre organizațiile în care respondenții activează există poziția sau rolul de manager de strategie / planificare strategică.

Respondenţi: 34(au răspuns participanţi la studiu care utilizează Balanced Scorecard)

În procent de 20,6%, respondenţii la această întrebare declară că nu ştiu cine a promovat implementarea Balanced Scorecard în organizaţie.

Caracteristici ale utilizării Balanced Scorecard în România18. Modul de utilizare a Balanced Scorecard

La această întrebare cu posibilitate de răspuns multiplu, cel mai frecvent mod de utilizare a Balanced Scorecard în organizaţiile din care respondenţii fac parte este monitorizarea implementării strategiei organizaţiei (78,1%).

În timp ce alinierea sistemului de management al performanţei la nivel individual este menţionată de 50% dintre respondenţi, Balanced Scorecard mai este folosit pentru raportarea perfomanţei în activităţile de zi cu zi (40,6%). (Figura 18). Analiza rezultatelor următoarei întrebări legate de nivelul organizațional de utilizare

Page 15: Raportul Studiului Balanced Scorecard in Romania 2010

Studiul Balanced Scorecard în România 2010

Page 13

Toate drepturile rezervate © Acumen Integrat.

Nr. de referință: AI0118001

Balanced ScorecardStudii . Analize . Noutãþi BSCn.ro

în România

a Balanced Scorecard confirmă acest date, peste 53% dintre respondenţi, indicând fatul că Balanced Scorecard este utilizat la nivel funcţional.

Respondenţi: 32(au răspuns participanţi la studiu care utilizează Balanced Scorecard)

Recompensarea angajaţilor este menţionată de 18,8% dintre respondenţii la această întrebare, în timp ce 3,1% declară că nu ştiu modul în care este folosit Balanced Scorecard în organizaţie.

Faptul că un procent relativ redus de respondenţi menţionează utilizarea Balanced Scorecard în scopul evaluării şi recompensării angajaţilor este îmbucurător, întrucât denotă faptul că există o înţelegere sănătoasă a rolului managementului performanţei şi a modului în care este aplicat în aceste organizaţii. Esenţa ideii de management al performanţei, în speţă, utilizarea Balanced Scorecard constă în măsurare, învăţare şi optimizare şi nu în recompensare. Astfel, găndirea de tip comandă şi control, militărească, dominantă în management pe parcursul ultimului secol este balansată cu gândirea sistemică, care analizează entităţile în mod holistic.

19. Nivelul organizaţional de utilizare a Balanced Scorecard

La această întrebare cu posibilitate de răspuns multiplu, cel mai frecvent nivel de utlizare a Balanced Scorecard în organizaţiile din care respondenţii fac parte este nivelul organizaţional – întreaga companie (68,8%). Utilizarea Balanced Scorecard preponderent la acest nivel este una naturală, majoritatea implementărilor acestui concept vizând în prealabil introducerea la nivelul întregii organizaţii, şi urmărind ulterior replicarea sistemului la nivelul diferitelor arii funcţionale, departamentale, pentru ca în final să se ajungă și la alinierea planurilor individuale de performanță. Cu toate acestea, în multe cazuri implementările de Balanced Scorecard nu reuşesc să realizeze integrarea sistemului la toate nivelurile organizaţionale: strategic, operaţional şi individual. Acest lucru se datorează multiplilor factori care pot influenţa utilizarea

Balanced Scorecard, precum complexitatea organizaţiei, gradul de susţinere din partea managementului executiv sau natura culturii organizaţionale și deschiderea la schimbăre. Mai multe detalii legate de principalele obstacole ale folosirii Balanced Scorecard în România sunt disponibile în Figura 25.

Balanced Scorecard este utilizat în organizaţiile respondenţilor (Figura 19):• La nivel de arie funcţională (53,1%);• La nivel de echipă (31,3%);• La nivel individual (21,9%).

3,1% dintre respondenţi declară că nu cunosc nivelul la care conceptul Balanced Scorecard este folosit în organizaţie.

Respondenţi: 32(au răspuns participanţi la studiu care utilizează Balanced Scorecard)

20. Concepte folosite în relaţie cu utilizarea Balanced Scorecard

Lista de indicatori de performanţă grupaţi în perspective este cea mai des folosită în corelaţie cu Balanced Scorecard, fiind menţionată de 78,1% dintre respondenţi.

Alte concepte menţionate de respondenţi la această întrebare cu posibilitate de răspuns multiplu sunt ( Figura 20):• Întâlniri periodice de evaluare a implementării strategiei

(62,5%);• Harta Strategiei (a obiectivelor legate cu relaţii de tip cauză şi

efect) (56,3%):• Misiune şi Viziune (50%);• Destinaţia organizaţională (43,8%);• Sistem software de generare a rapoartelor BSC (Excel sau

aplicaţie specială de tip Business Intelligence) (40,6%);• Lista iniţiativelor strategice (21,9%).

Page 16: Raportul Studiului Balanced Scorecard in Romania 2010

Page 14 Nr. de referință: AI0118001

Studiul Balanced Scorecard în România 2010

Toate drepturile rezervate © Acumen Integrat.

Balanced ScorecardStudii . Analize . Noutãþi BSCn.ro

în România

Respondenţi: 32(au răspuns participanţi la studiu care utilizează Balanced Scorecard)

Menţionăm că nu au fost amintite alte concepte în afara celor propuse ca variante de răspuns la această întrebare.

În general, se poate observa că există o tendinţă de folosire a diferitelor concepte descrise mai sus în raport cu Balanced Scorecard. Cum era de altfel natural, majoritatea respondenţilor asociază folosirea Balanced Scorecard cu lista de indicatori de performanţă grupaţi în perspective, forma în care conceptul Balanced Scorecard a fost făcut cunoscut publicului larg la începutul lui 1992, într-un articol publicat de Dr. Robert Kaplan şi David Norton în Harvard Business Review. Ulterior, pe parcursul ultimilor 20 de ani conceptul a evoluat şi la fel cum este oglindit de rezultatele acestei întrebări el este asociat cu misiunea şi viziunea, destinaţia organizaţională, harta strategiei, lista de inițiative, raportarea cu ajutorul programelor software specializate şi evaluarea rezultatelor.

Surprinzător este totuşi faptul că doar 21,9% dintre respondenţi asociază Balanced Scorecard cu lista de iniţiative strategice. Identificarea şi crearea iniţiativelor este un pas important al procesului de punere în aplicare a Balanced Scorecard. Lista de inițiative reprezintă motorul care pune în acţiune strategia şi corectează lacunele identificate între obiectivele stabilite pentru indicatorii din scorecard şi performanţa actuală pentru aceşti indicatori. În acest context, în care Balanced Scorecard oferă un cadru organizat în care iniţiativele pot fi evaluate în contextul importanţei strategice, lipsa unei corelări consistente între Balanced Scorecard şi Lista de iniţiative strategice indică o abordare nestructurată și o maturitate emergentă a proceselor de management al performanței la nivelul organizaţiilor din România care utilizează Balanced Scorecard.

21. Frecvenţa de analiză a rapoartelor de performanţă

Rapoartele de performanţă generate prin folosirea Balanced

Scorecard sunt analizate în organizaţiile în care respondenţii activează la o frecvenţă (Figura 21):• Lunară (40,6% dintre cazuri);• Trimestrială (15,6%);• Săptamânală (12,5%);• Zilnică (9,4%);• Anuală (9,4%);• Bianuală (9,4%).

În proporţie mai redusă, doar 3,1% dintre respondenţii la această întrebare utilizează rapoartele de performanţă generate de Balanced Scorecard pentru analiză la o altă frecvenţă decât cele menţionate mai sus, şi anume la o frecvenţă bilunară.

Respondenţi: 32(au răspuns participanţi la studiu care utilizează Balanced Scorecard)

În conformitate cu tipul de activitate efectuată şi cu importanţa acestor activităţi pentru direcţia strategică a organizaţiei, frecvenţa de raportare poate varia în funcţie de tipul de raportare, lucru oglindit de rezultatele înregistrate mai sus. Utilizarea Balanced Scorecard la diferite nivele organizaţionale (Figura 19) justifică frecvenţa diferită la care are loc raportarea rezultatelor. În timp ce raportarea unor activităţi operaţionale trebuie realizată zilnic sau săptămânal, pentru procese cum sunt cele de producţie, performanţa unor arii funcţionale precum, Resurse Umane, Marketing sau Finanţe se raporteză cu preponderenţă lunar, aceasta fiind de altfel şi cea mai utilizată frecvenţă de raportare, după cum este reflectată şi mai sus.

22.Comunicarea rezultatelor din rapoartele de performanţă

Rezultatele din rapoartele de performanţă generate prin folosirea Balanced Scorecard sunt comunicate în cea mai mare proporţie la nivel de management (56,3%), respectiv către toţi angajaţii (50%). Comunicarea către angajaţi indică un nivel ridicat de transparenţă faţă de nivelul de performanţă atins, la nivel organizaţional sau departamental.

Page 17: Raportul Studiului Balanced Scorecard in Romania 2010

Studiul Balanced Scorecard în România 2010

Page 15

Toate drepturile rezervate © Acumen Integrat.

Nr. de referință: AI0118001

Balanced ScorecardStudii . Analize . Noutãþi BSCn.ro

în România

În timp ce rezultatele sunt comunicate către consiliul de conducere în proporţie de 25%, doar 3,1% din respondenţi nu cunosc răspunsul la această întrebare.

La această întrebare cu posibilitate de răspuns multiplu, varianta de răspuns „Rezultatele nu sunt comunicate” nu este selectată de niciun respondent (0%) (Figura 22).

Respondenţi: 32(au răspuns participanţi la studiu care utilizează Balanced Scorecard)

Este de reținut faptul că doar jumătate din respondenţii la această întrebare au recunoscut că rezultatele măsurării performanţei sunt făcute cunoscute tuturor angajaţiilor fapt ce reconfirmă nivelul de maturitate relativ scăzut al organiţaţiilor din România care folosesc Balanced Scorecard. Faptul că rapoartele de măsurare a performanţei sunt comunicate doar managementului şi nu au loc discuţii aprofundate în jurul acestor rapoarte în cadrul nivelelor ierarhice inferioare din organizaţii pot îngreuna procesul de identificare a aspectelor care trebuiesc îmbunătăţite şi generarea de iniţiative la nivel operaţional pentru adresarea lor. Acest lucru este confirmat şi de numărul relativ mic al celor care au asociat utilizarea unui portofoliu de iniţiative strategice de Balanced Scorecard. Una din posibilele explicații pentru lipsa de comunicare a rezultatelor măsurarii performanţei către toţi angajaţii organizaţiei este faptul că se pune prea mult accent pe pregătirea rapoartelor şi se alocă mult prea puţin timp şi atenţie asupra deciziilor care ar trebui luate în baza acestor rapoarte pentru a soluţiona problemele identificate şi a permite organizaţiei să beneficieze de procesul de invaţare şi imbunătăţire.

23. Tipul tehnologiei folosite pentru generarea rapoartelor de performanţă

Procentul celor care declară că folosesc Microsoft Office (exemplu: Microsoft Excel, Word sau PowerPoint) pentru generarea rapoartelor Balanced Scorecard este unul ridicat (59,4%). Un motiv probabil al acestui rezultat este faptul că Microsoft Office

reprezintă o variantă tehnologică care implică costuri relativ reduse și un raport beneficii / investiție satisfăcător. De asemenea, poate reprezenta un punct de pornire optim pentru definirea și calibrarea așteptărilor de la o soluție software viitoare. Datorită caracterului său versatil, Microsoft Office şi în special Microsoft Excel rămân în momentul de faţă soluţia tehnologică ideală utilizată în mod majoritar la nivel internaţional de organizaţiile care folosesc sisteme de management al performanţei bazate pe conceptul Balanced Scorecard.

Alte tipuri de tehnologii folosite în acest scop sunt (Figura 23):• Soluţii standard (i.e. SAP BusinessObjects, Hyperion, Cognos,

SAS, QlickView, QPR, etc.), în proporţie de 15,6%;• Aplicaţie software personalizată (12,5%).

Respondenţi: 32(au răspuns participanţi la studiu care utilizează Balanced Scorecard)

24. Perspectivele Balanced Scorecard

Respondenţii la această întrebare au menţionat că perspectivele Balanced Scorecard folosite în organizaţiile în care activează sunt (Figura 24):• Perspectiva Procese Interne (81,3%);• Perspectiva Financiară (71,9%);• Clienţi (62,5%);• Oameni, învăţare, inovaţie şi creştere (59,4%).

Acestea patru sunt de altfel şi perspectivele „clasice” propuse de Robert Kaplan şi David Norton la lansarea conceptului Balanced Scorecard (1992).

Alte perspective menţionate sunt următoarele:• Furnizori, administrație publică, alte entităţi relevante (18,8%);• Mediu, comunitate, aspecte sociale (15,6%).

Page 18: Raportul Studiului Balanced Scorecard in Romania 2010

Page 16 Nr. de referință: AI0118001

Studiul Balanced Scorecard în România 2010

Toate drepturile rezervate © Acumen Integrat.

Balanced ScorecardStudii . Analize . Noutãþi BSCn.ro

în România

Respondenţi: 32(au răspuns participanţi la studiu care utilizează Balanced Scorecard)

În proporţie de 6,3%, respondenţii la această întrebare nu cunosc perspectivele Balanced Scorecard utilizate de organizaţia în care activează, în timp ce 6,3% dintre respondenţi aleg varianta de răspuns prin care propun o altă perspectivă (ex: sustenabilitatea financiară şi distribuţia resurselor).

Evaluarea Balanced Scorecard în cadrul organizaţiei25.Obstacolele întâmpinate în folosirea Balanced Scorecard

La această întrebare cu posibilitate de răspuns multiplu, majoritatea respondenţiilor (57,6%) menţionează lipsa cunoştinţelor în domeniu a membrilor organizaţiei drept cel mai frecvent obstacol întâmpinat în folosirea Balanced Scorecard. Acest lucru indică şi o lipsă a culturii organizaţionale orientate spre performanţă şi adaptare la schimbare, fapt care explică dificultatea utilizării şi diseminării Balanced Scorecard în cadrul organizaţiilor care o folosesc.

Alte aspecte considerate obstacole în folosirea Balanced Scorecard de către respondenţii la această întrebare sunt (Figura 25):• Articularea, înțelegerea și realizarea beneficiilor (42,4%);• Necesarul de timp alocat folosirii este prea mare (33,3%);• Volumul mare de resurse necesare (oameni, investiţie

financiară, etc.) (21,2%);• Integrarea cu alte instrumente / sisteme folosite (18,2%);• Suportul tehnologic / integrarea tehnologiei (15,2%);

Respondenţi: 33(au răspuns participanţii la studiu care utilizează Balanced Scorecard)

Este interesant de notat faptul că sprijinul din partea echipei manageriale nu este considerat un obstacol în folosirea Balanced Scorecard decât de un procent redus dintre respondenți. Corelat cu răspunsul la întrebarea 17, potrivit căruia Directorul General este cel mai important promotor al implementării Balanced Scorecard, se poate considera că managementul reprezintă un pilon important de suport în adoptarea și folosirea Balanced Scorecard în aceste organizații.

26. Factorii de succes în implementarea şi folosirea Balanced Scorecard

Comunicarea obiectivelor proiectului de implementare a Balanced Scorecard în cadrul organizaţiei este menţionat cu preponderentă (51,5%) ca fiind un factor de succes în implementarea şi folosirea Balanced Scorecard. Un alt factor de succces important este sprijinul din partea directorului general (45,5% din respondenţi). De altfel, importanţa susţinerii proiectului de implementare Balanced Scorecard din partea managementului executiv este confirmată şi de părerile respondenţilor obţinute la întrebarea: Care ar fi cel mai potrivit promotor al folosirii Balanced Scorecard în organizaţia în care activaţi. Aproape 50% dintre răspunsuri au indicat directorul general ca fiind promotorul ideal al unei implementări Balanced Scorecard (Figura 32).

Alte aspecte considerate drept factori de succes în implementarea şi folosirea Balanced Scorecard sunt ( Figura 26):• Articularea beneficiilor (36,4%);• Organizarea proiectului de implementare (27,3%).

Page 19: Raportul Studiului Balanced Scorecard in Romania 2010

Studiul Balanced Scorecard în România 2010

Page 17

Toate drepturile rezervate © Acumen Integrat.

Nr. de referință: AI0118001

Balanced ScorecardStudii . Analize . Noutãþi BSCn.ro

în România

Respondenţi: 33(au răspuns participanţi la studiu care utilizează Balanced Scorecard)

27. Raportul investiţie – beneficiu (efort – efect) în folosirea Balanced Scorecard

Majoritatea respondenţilor la această întrebare consideră că utilizarea Balanced Scorecard în organizaţiile în care activează aduce beneficii mari (58,1%), iar investiţia pentru folosirea Balanced Scorecard este medie (48,4% dintre respondenţi).

Aceste rezultate reflectă faptul ca percepţia respondenţilor din organizaţii care au implementat Balanced Scorecard asupra raportului investiţie / beneficiu – este una pozitivă, beneficiile folosirii Balanced Scorecard depăşind valoarea resurselor investite. Acest lucru reprezintă un semnal pozitiv puternic și poate fi privit ca un factor motivator esenţial de către organizaţiile care plănuiesc adoptarea unui sistem Balanced Scorecard, pe viitor. Beneficiile implementării Balanced Scorecard sunt confirmate şi de rezultatele înregistrate la întrebarea 28. Mai mult de 50% dintre respondenţii ai căror organizaţii folosesc Balanced Scorecard consideră că aşteptările în raport cu folosirea Balanced Scorecard au fost satisfacute, în timp ce 3% consideră că acestea au fost depăşite (Figura 28).

Doar 6,5% dintre respondenţi nu au o opinie în legătură cu evaluarea investiţiei în implementarea şi utilizarea Balanced Scorecard, iar 3,2% nu au o opinie faţă de beneficiul adus de folosirea Balanced Scorecard (Figura 27).

Respondenţi: 31(au răspuns participanţi la studiu care utilizează Balanced Scorecard)

28. Aşteptări legate de folosirea Balanced Scorecard

Majoritatea respondenţilor la această întrebare (51,5%) consideră că aşteptările legate de folosirea Balanced Scorecard au fost satisfăcute, în timp ce 3% afirmă că aşteptările le-au fost depăşite. Aceste aspecte sunt confirmate de rezultatele înregistrate la întrebarea anterioară, beneficiile implementării Balanced Scorecard fiind considerate de către respondenţi superioare efortului investițional necesar. În timp ce 27,3% afirmă că acestea le-au fost doar parţial satisfăcute, 9,1% consideră că acestea nu au fost satisfăcute, iar 9,1% dintre respondenţi nu au o opinie în această privinţă (Figura 28).

Respondenţi: 33(au răspuns participanţi la studiu care utilizează Balanced Scorecard)

Niciun respondent nu a oferit detalii suplimentare în raport cu motivele pentru care aşteptările legate de folosirea Balanced Scorecard au fost sau nu atinse.

Page 20: Raportul Studiului Balanced Scorecard in Romania 2010

Page 18 Nr. de referință: AI0118001

Studiul Balanced Scorecard în România 2010

Toate drepturile rezervate © Acumen Integrat.

Balanced ScorecardStudii . Analize . Noutãþi BSCn.ro

în România

29. Importanţa acordată conceptului Balanced Scorecard

48,5% dintre respondenţi menţionează că în cadrul organizaţiei în care activează, conceptul Balanced Scorecard este considerat foarte important, în timp ce 30,3% consideră că acesta este de o importanţă medie.

Doar 9,1% dintre respondenţii la această întrebare afirmă că în cadrul organizaţiei în care activează, Balanced Scorecard este considerat extrem de important, în timp ce 6% îl consideră puţin important sau de o importanţă neglijabilă.

6,1% dintre respondenţi nu au o opinie în această privinţă (Figura 29).

Respondenţi: 33(au răspuns participanţi la studiu care utilizează Balanced Scorecard)

Afirmaţiile a peste 57% dintre respondenţii la această întrebare care au consideră Balanced Scorecard ca foarte important sau extrem de important pentru organizațiile în care activează reflectă percepţia pozitivă a respondenţilor din organizaţii au implementat Balanced Scorecard asupra raportului investiţie -beneficiu.

Opinii legate de Balanced Scorecard30. Oportunitatea implementării Balanced Scorecard în organizaţii

Majoritatea respondenţilor (76,5%) consideră oportună pe viitor implementarea Balanced Scorecard în cadrul organizaţilor în care activează. Aceste rezultate, corelate cu faptul că peste 81% dintre respondenţi consideră în general benefică folosirea Balanced Scorecard (Figura 6), indică faptul că implementarea Balanced Scorecard este considerată o oportunitate de ridicare a nivelului de profesionalism în conducerea organizațiilor din România. Deşi doar 17,3% dintre respondenţii au afirmat că organizaţia în care activeză folosesc Balanced Scorecard (Figura 13), un procent semnificativ (42,9%) dintre respondenţi a căror organizaţii nu utilizează Balanced Scorecard invocă interes / o nevoie în acest sens. Acest lucru reflectă o deschidere spre ceea ce priveşte

folosirea pe viitor a conceptului.

În timp ce 18,2% nu au o opinie în această privinţă, doar 5,3% consideră inoportună implementarea pe viitor a Balanced Scorecard (Figura 30).

Respondenţi: 340

31. Motivele pentru care implementarea Balanced Scorecard nu este considerată oportună

Dintre cei 5,3% respondenţi care nu consideră oportună implementarea Balanced Scorecard, jumătate din ei motivează acest răspuns ca fiind datorită folosirii altor instrumente. Alte motive menţionate sunt (Figura 31):• Raportul investiţii – beneficii nu e avantajos (27,8%);• Efortul de implementare prea mare (16,7%);• Nu cred în beneficiile promise de Balanced Scorecard (5,6%).

Doar 5,6% dintre respondenţi nu au o opinie în legătură cu acest lucru, iar în proporţie de 27,8%, respondenţii menţionează alte motive (ex: dimensiunea prea mică a organizaţiei).

Page 21: Raportul Studiului Balanced Scorecard in Romania 2010

Studiul Balanced Scorecard în România 2010

Page 19

Toate drepturile rezervate © Acumen Integrat.

Nr. de referință: AI0118001

Balanced ScorecardStudii . Analize . Noutãþi BSCn.ro

în România

Respondenţi: 18 (au răspuns doar participanţii care nu consideră oportună

implementarea Balanced Scorecard în organizaţiile din care fac parte)

32. Cel mai potrivit promotor al folosirii Balanced Scorecard

În proporţie de 49,8%, respondenţii la această întrebare consideră ca cel mai potrivit promotor al folosirii Balanced Scorecard în organizaţiile în care activează ar fi Directorul General. Acest lucru indică importanţa susţinerii de către Directorul General, a implementării şi folosirii Balanced Scorecard în organizaţii, promovând conceptul în rândul angajaţilor, a managementului de top şi a directorilor operaţionali, principiu reflectat ca și bună practică și în literatura de specialitate.

30% dintre respondenţi menţionează Managerul de strategie / planificare strategică, alte persoane privite ca și buni promotori în organizaţii ai folosirii Balanced Scorecard fiind (Figura 32):• Directorul de Resurse Umane (7,9%);• Directorul financiar (4,3%);• Consultant intern (0,7%);• Directorul de producţie (0,4%).

Doar 5,1% dintre respondenţi nu au o opinie legat de acest aspect, în timp ce 1,8% consideră potriviţi alţi sponsori interni, precum Directorul comercial, Directorul de calitate, Directorul economic.

Se poate observa că un procent semnificativ din cei consideraţi potriviţi drept promotori ai folosirii Balanced Scorecard, este reprezentat de directori operaţionali. Acest lucru indică importanţa ca inclusiv echipa de management să fie dedicată implementării şi utilizării conceptului, pentru ca acesta să fie cunoscut şi folosit de către nivelurile organizaţionale propuse.

Respondenţi: 277(au răspuns participanţi la studiu care consideră oportună

implementarea Balanced Scorecard în organizaţiile din care fac parte)

Page 22: Raportul Studiului Balanced Scorecard in Romania 2010

Page 20 Nr. de referință: AI0118001

Studiul Balanced Scorecard în România 2010

Toate drepturile rezervate © Acumen Integrat.

Balanced ScorecardStudii . Analize . Noutãþi BSCn.ro

în România

AnexeAnexa A - Profilul respondenţilor33. Tipul de organizaţie

Respondenţi: 413

35. Sectorul / Industria de activitate

Respondenţi: 413

34. Dimensiunea organizaţiei

Respondenţi: 414

36. Profesie

Respondenţi: 394

37. Vechime de muncă la actualul angajator

Respondenţi: 399

38. Reprezentare geografică

Respondenţi: 338

Page 23: Raportul Studiului Balanced Scorecard in Romania 2010

Studiul Balanced Scorecard în România 2010

Page 21

Toate drepturile rezervate © Acumen Integrat.

Nr. de referință: AI0118001

Balanced ScorecardStudii . Analize . Noutãþi BSCn.ro

în România

Profilul respondenţilor indică faptul că majoritatea provin din organizaţii cu capital românesc (44,1%). Cu toate acestea numărul respondenţilor care au precizat că provin din organizaţii multinaţionale cu operaţiuni în România este unul ridicat 38,7%. Interesul ridicat pentru conceptul Balanced Scorecard din partea organizaţiilor cu operaţiuni internaţionale este confirmată şi de prezenţa relativ mare a organizaţilor cu profil internaţional în rândul celor care au adoptat Balanced Scorecard (Figura 13). 17, 2% din respondenţii care au oferit datele de profil afirmă că organizaţia de care provin are alt profil faţă de cele oferite ca variante fixe de răspuns.

În ceea ce priveşte dimensiunea organizațiilor din care provin respondenţii la acest studiu, rezultatele indică o dispersie echlibrată. Majoritatea respondenţilor provin din organizaţii cu un număr de sub 50 de angajaţi (36,5%), în timp ce 12,3% provin din organizaţii cu dimensiuni între 50-100 de angajaţi. Acest lucru indică un potenţial interes crescut din partea IMM-urilor în ceea ce priveşte conceptul Balanced Scorecard. Profilul dimensiunii organizaţiilor restului de respondenţii indică:

• Organizaţii cu dimensiuni între 100-500 angajaţi (21,7%);• Organizaţii cu dimensiuni între 500-1000 angajaţi (8,7%);• Organizaţii cu dimensiuni de peste 1000 angajaţi (20,8%).

În funcţie de industrie sau sectorul de activitate, majoritatea respondenţilor la studiul Balanced Scorecard în România provin din industria de Producţie Bunuri (8,2%). Ierarhia este completată de Educaţie şi Training (7,3%), Servicii Profesionale (7,0%), Servicii Bancare (6,8%), Non-profit (5,8%), Servicii consultanţă management (5,6%), respectiv Comerţ cu amănuntul (5,6%).

Rezultatele indică o reprezentare echilibrată a respondenţilor.

În ceea ce priveşte poziţiile deţinute de respondenţi, majoritatea ocupă poziţii precum Director Operaţional (22,6%), Specialişti Resurse Umane (8,6%) şi Director General (8,1%). Alte poziţii aflate în topul ierarhiei sunt cele de Economist (6,9%), Manager de Proiect (4,6%) și Consultant (4,6%). Profilul respondenţilor indică astfel un grad ridicat de profesionalism şi responsabilitate în cadrul organizaţiilor în cadrul cărora activează sau le reprezintă a celor care au participat la acest studiu.

Majoritatea respondenţilor au o vechime relativ redusă, între 1-3 ani, în cadrul organizaţiilor în care activează în momentul completării chestionarului studiului (41,8% din respondenţi), în timp ce procentul celor care au o vechime între 3-5 ani este de 26%. Numărul mare al respondenţilor cu o vechime relativ mică sau foarte mică în cadrul organizaţiilor în care activează, denotă în general faptul că aceştia fac parte cu preponderenţă dn cadrul generaţiei tinere de profesionişti, de unde rezultă şi deschiderea spre învăţare, schimbare şi interesul pentru noi concepte de management şi noi ideologii de management, precum este managementul performanţei.

Cei mai mulţi participanţi la studiu provin din organizaţii cu prezenţă în Bucureşti (35,5%), urmat de Cluj-Napoca (12,7%), Timişoara (3,3%) şi Braşov (3%). Aceste oraşe de altfel reprezintă şi principalele centre economice din România.

Anexa B - Despre conceptul Balanced Scorecard

Balanced Scorecard a fost lansat la începutul anilor 1990 ca un nou concept de management. Ulterior publicării primei cărţi pe această temă de către Dr. Robert Kaplan (Profesor în cadrul Harvard Business School) şi Dr. David Norton (consultant de management), popularitatea conceptului Balanced Scorecard a crescut exponențial, devenind treptat unul din cele mai folosite instrumente de management la nivel internațional. De la apariţia sa, Balanced Scorecard a înregistrat o continuă evoluţie, de la un simplu instrument de măsurare a performanţei la un sistem strategic de management al performanţei organizaţionale.

Specific conceptului Balanced Scorecard este gruparea Indicatorilor Cheie de Performanţă (KPIs) financiari şi non-financiari în perspective, cele mai frecvent utilizate fiind: Financiar, Clienţi, Procese interne, Inovaţie & Învăţare.

Sursa: Acumen Integrat (2010), adaptat după Kaplan & Norton

Page 24: Raportul Studiului Balanced Scorecard in Romania 2010

Page 22 Nr. de referință: AI0118001

Studiul Balanced Scorecard în România 2010

Toate drepturile rezervate © Acumen Integrat.

Balanced ScorecardStudii . Analize . Noutãþi BSCn.ro

în România

Influenţa şi notorietatea conceptului atât în lumea academică, cât şi printre practicienii din toate categoriile organizaţionale, i-au adus de-a lungul ultimelor două decenii critici, dar şi numeroase aprecieri. În 1997, Harvard Business Review a considerat Balanced Scorecard ca una dintre cele mai influente idei şi concepte de management din secolul XX (Calabro, 2001), în timp ce Asociaţia Americană de Contabilitate i-a acordat în acelaşi an premiul pentru cea mai bună contribuţie teoretică a anului (Norreklit, 2003).

ReferinţeAcumen Integrat (2010), Perspectivele Balanced Scorecard,

disponibil la: http://www.balancedscorecardinromania.ro/wp-content/uploads/2010/11/bsn-in-romania-medium-graph.jpg (accesat 2 Mai 2011).

Calabro, Lori (2001), How to make your scorecard effective, Strategic Finance, Iunie 2001, p. 19, CFO, Februarie 2001, Vol. 17, No. 2, p. 72.

Norreklit, Hanne (2003), The Balanced Scorecard: what is the score? A rhetorical analysis of the Balanced Scorecard, Journal of Accounting, Organizations and Society, Vol. 28, p. 591-619.

Anexa C – DespreBalancedScorecardinRomania.ro

www.BalancedScorecardinRomania.ro este o initiaţivă a companiei de consultanță şi cercetare Acumen Integrat, fiind un blog ce şi-a propus să servească drept centru de informare în privinţa utilizării conceptului Balanced Scorecard în România. Acest lucru se realizează prin selectarea şi prezentarea unui pachet variat de informații relevante:

Pe lângă rolul de a informa, această resursă îşi propune şi încurajarea de noi activităţi de cercetare în domeniul utilizării conceptului Balanced Scorecard şi al implementării acestuia în cadrul organizaţiilor care activează în mediul economic românesc. Toate acestea pot contribui la dezvoltarea şi progresul disciplinei Managementul Performanţei în România.

Grupul de discuţii Balanced Scorecard în Romania în reţeaua profesională LinkedIn

Pentru a facilita discuţiile în domeniu, am creat grupul Balanced Scorecard în Romania în reţeaua profesională LinkedIn, în cadrul căruia profesionişti interesaţi de conceptul Balanced Scorecard participă activ prin expunerea propriilor opinii în cadrul discuţiilor în desfăşurare sau prin lansarea de subiecte noi pentru dezbatere. Grupul este dedicat tuturor practicienilor, cercetătorilor şi consultanţilor care doresc să participe cu idei şi perspective constructive la înţelegerea şi îmbunătăţirea modului în care conceptul Balanced Scorecard este utilizat în România.

Colecţie de articole academice publicate pe această temă de către cercetători români;

Colecţie de articole academice care analizează folosirea conceptului Balanced Scorecard în organizaţii din România;

Catalog al organizaţiilor din România cunoscute ca fiind utilizatoare a conceptului Balanced Scorecard;

Interviuri cu reprezentanţi ai companiilor care au contribuit la implementarea Balanced Scorecard în cadrul organizaţiilor în care activează;

Realizarea de studii de analiză a nivelului de înţelegere şi folosire a Balanced Scorecard în România;

Noutăţi / ştiri despre implementarea şi folosirea conceptului Balanced Scorecard, cât şi despre progresul activităţii de cercetare în domeniu.

Page 25: Raportul Studiului Balanced Scorecard in Romania 2010

Studiul Balanced Scorecard în România 2010

Page 23

Toate drepturile rezervate © Acumen Integrat.

Nr. de referință: AI0118001

Balanced ScorecardStudii . Analize . Noutãþi BSCn.ro

în România

Anexa D - Despre Acumen Integrat

ProfilAcumen Integrat este o companie românească de cercetare și consultanță, cu sediul în Cluj-Napoca, specializată în oferirea de soluții în managementul performanței la nivel strategic, operațional și individual. Serviciile oferite cuprind implementarea de sisteme de management al performanței, audit de performanță, optimizarea folosirii indicatorilor de performanță, instruire profesională și management de proiect.Modelul nostru de afaceri este de a lucra alături de organizații pentru a înțelege obiectivele și problemele cu care se confruntă și a identifica soluții personalizate care adaugă valoare activității lor.

Echipa• Echipa Acumen Integrat este formată din consultanți tineri,

completată de o rețea internațională de consultanți și asociați cu experiență practică în domeniul de afaceri, cu puternice abilități în domeniul consultanței și cu un interes în cercetarea academică.

• Dedicați utilizării de metode științifice, bazate pe experiența practică oferind beneficii tangibile și sustenabile.

• Pregătire academică: cumulat, echipa noastră deține 3 Masterate și o Diplomă de Doctorat în curs de obținere.

• Parteneriat internațional cu compania australiană eab group, care facilitează transferul de expertiză internațională în cadrul firmei și mai departe către clienți.

Experiență• Zeci de implementări de sisteme de management al performanței bazate pe Balanced Scorecard.• Implementări cu succes a soluțiilor de management al performanței la nivel operațional: scorecard-uri și dashboard-uri

operaționale, evaluări de performanță și managementul realizării beneficiilor.• Mii de KPIs selectați și documentați.• Managementul Portofoliului, Management de Proiect și Operațiuni PMO.• Selecția de software dedicat managementului performanței, Excel Dashboards / Scorecard design.• Dezvoltarea de portaluri.

Diferențiere

Inspiraţie - În activitatea noastră ne inspiră atât experienţa dobândită alături de clienţii şi partenerii noştri, cât şi cercetarea ştiinţifică. În mod constant consultăm publicațiile de specialitate și literatura dedicată acestui domeniu. Acest lucru de permite să dezvoltăm recomandări personalizate și să livrăm rezultate importante pentru clienții noștri.

Nivelul de cunoștințe - Am dezvoltat o bază cuprinzătoare de cunoștințe în managementul performanței, constând din resurse disponibile online (exemple KPIs și alte instrumente similare, articole, analize și studii de specialitate), template-uri de monitorizare a performanței și modele de sisteme și procese specifice. Fiecare dintre proiectele noastre este personalizat în funcție de nevoile organizației-client, prin aplicarea cunoștintelor și adaptare la contextul organizațional specific.

Inovație - Creativitatea și flexibilitatea ne permit să oferim constant soluții inovative pentru clienții noștri. Acumulăm, analizăm și procesăm cantități vaste de informații pentru a onora angajamentele pe care ni le asumăm. Și, cel mai important, știm să ascultăm, să implicăm factorii interesați și să facilităm dezvoltarea de idei inovative împreună cu aceștia.

Orientarea spre rezultate - Oferim rezultate măsurabile clienților noștri, punând accent și asupra experiențelor de învățare ale acestora. Astfel, aducem un grad ridicat de valoarea adaugată și un nivel înalt de rentabilitate a investițiilor clienților noștri.

Simplitate - Credem în oferirea unor soluții simple și utile pentru clienții noștri. Dezvoltăm instrumente precum Destinația Organizațională, Harta Strategiei, Scorecard-uri și Dashboard-uri pentru managementul și măsurarea performanței, oferind vizibilitate și accesibilitate facilă în raport cu nivelul de performanță atins. Astfel, asigurăm prioritizarea datelor relevante și comunicarea acestora la toate nivelurile din organizație.

Page 26: Raportul Studiului Balanced Scorecard in Romania 2010

Page 24 Nr. de referință: AI0118001

Studiul Balanced Scorecard în România 2010

Toate drepturile rezervate © Acumen Integrat.

Balanced ScorecardStudii . Analize . Noutãþi BSCn.ro

în România

Anexa E - Serviciile Acumen Integrat

1. Indicatori de Performanta PremiumIndicatori de Performanță Premium reprezintă secțiunea Premium a portalului www.IndicatoridePerformanta.ro, care cuprinde peste 700 de exemple de KPIs preselectate de către echipa de cercetare Acumen Integrat ca fiind cele mai relevante pentru practică. Documentate riguros la nivelul a peste 30 de câmpuri, de 3 ori mai multe decât în formatul standard al celorlalți KPIs, portalul www.IndicatoridePerformanta.ro devine cel mai cuprinzător și bine documentat catalog de exemple KPIs din România.

2. Audit

Auditul sistemelor de management al performanței organizaționale la nivelurile strategic, operațional și individual. Evaluarea capabilității organizaționale în domeniul Managementul Performanței folosind instrumente dezvoltate de Acumen Integrat:• Modelul de Maturitate pentru Managementul Performanței;• Modelul de Maturitate pentru Măsurarea Performanței.

3. Training

Cursuri (1-2 zile)1. Indicatori de Performanță: Măsurare, învățare, optimizare;2. Implementarea și utilizarea unui sistem de management al

performanței bazat pe Balanced Scorecard;3. Managementul performanței la nivel individual;4. Abordarea strategică a proceselor de Aprovizionare – Logistică;5. Managementul performanței în departamentul de Resurse

Umane: Indicatori de performanță, Scorecard și Dashboard;6. Managementul performanței în Marketing: Indicatori de

performanță, Scorecard și Dashboard;7. Managementul performanței în departamentul de Aprovizionare

– Logistică: Indicatori de performanță, Scorecard și Dashboard;8. Managementul performanței în Cabinete și Centre Medicale:

Indicatori de performanță, Scorecard și Dashboard;9. Managementul performanței operatorilor hotelieri: Indicatori de

performanță, Scorecard și Dashboard;10. Managementul performanței în Call Center: Indicatori de

performanță, Scorecard și Dashboard.

KPIs, Scorecard-uri și Dashboard-uri pentru ariile funcționale (1 zi) – ex. HR, Marketing, Logistică.

KPIs, Dashboard-uri și Scorecard-uri pentru industrii: ex. Cabinete și Centre Medicale, Hoteluri, Call Center.

Soluții personalizateSoluții generale

4. Implementări de Sisteme de Management al Performanței

• Sisteme integrate de management al performanței bazate pe Balanced Scorecard;

• Aplicarea la toate nivelurile organizației sau limitată la unul dintre nivelurile strategic, operațional sau individual.

5. Indicatori de Performanță (KPIs)

• Examinarea KPIs existenți, revizuindu-i și actualizându-i în funcție de strategia organizației și bune practici.

• Asistență în selecția KPI.• Suport în documentarea KPI – personalizarea template-

urilor Indicatori de Performanță Premium pentru a reflecta nevoile organizaționale.

• Dezvoltarea de cataloage cu KPIs personalizate.• Asistență în identificarea resurselor de benchmarking

credibile.

6. Soluții de managementul performanței la nivel operațional

Managementul performanței furnizorilor – Dezvoltarea și implementarea scorecard-urilor pentru furnizori atât pentru produse, cât și pentru serviciile furnizorilor.Managementul performanței portofoliului• Dezvoltarea Dashboard Portofoliu și Scorecard Proiect;• Identificarea Indicatorilor Cheie de Risc și stabilirea

Scorecard-urilor de Risc.Managementul realizării beneficiilor• Dezvoltarea planurilor de management al realizării beneficiilor;• Evaluarea proiectului sau al programului.Managementul Performanței Alianțelor• Stabilirea Scorecard-urilor de performanță a alianțelor;• Dezvoltarea Acordurilor de Calitate a Serviciilor.

7. Planificare strategică și operațională

• Facilitarea sesiunilor de planificare strategică.• Cercetare strategică: analiza mediului, implementarea

instrumentelor de planificarea strategică (Cele cinci forţe, analiza SWOT, revizuirea competiţiei).

Page 27: Raportul Studiului Balanced Scorecard in Romania 2010

Studiul Balanced Scorecard în România 2010

Toate drepturile rezervate © Acumen Integrat.

Nr. de referință: AI0118001

Balanced ScorecardStudii . Analize . Noutãþi BSCn.ro

în România

Anexa F - Portofoliul online Acumen Integrat

IdentitateOrganizationala.ro conține un catalog online gratuit care ilustrează utilizarea în practică elementelor de identitate corporativă de către organizațiile din România. Utilizatorii înregistrați pot explora, marca și comenta resursele online care conțin valorile organizațiilor, declarațiile de misiune, factorii cheie de succes și declarațiile de viziune utilizate în contextul actual de afaceri.

ManagementulPerformantei.ro este o platformă online pentru integrarea cunoștințelor de management al performanței la nivelurile strategic, operațional și individual. Aceasta trece în revistă evoluția Managementului Performanței, precum și instrumentele cheie, sistemele și programele software utilizate în această disciplină la toate nivelurile. Platforma combină cadrul teoretic și arhitectura cu sfaturi referitoare la bune practici și direcții cheie, permițând vizitatorilor să obțină perspective comprehensibile asupra naturii disciplinei Managementul Performanței.

IndicatoridePerformanta.ro este un catalog online cu peste 1275 de exemple de KPI din 14 arii funcționale si 24 de industrii. Indicatori de Performanta Premium este secțiunea premium a portalului www.IndicatoridePerformanta.ro, care cuprinde peste 700 de exemple de KPIs preselectate de către echipa de cercetare Acumen Integrat ca fiind cele mai relevante pentru practică. Documentate riguros la nivelul a peste 30 de câmpuri, de 3 ori mai multe decât în formatul standard al celorlalți KPIs, portalul www.IndicatoridePerformanta.ro devine cel mai cuprinzător și bine documentat catalog de exemple KPIs din România.Comunitatea de membri beneficiază, de asemenea, de secțiuni interactive precum Întrebări și Răspunsuri, comentarii și un set de resurse în domeniul măsurării performanței, printre care menționăm peste 156 de exemple de rapoarte în managementul performanței.

eBalancedScorecard.ro este cea mai cuprinzătoare resursă online dedicată conceptului Balanced Scorecard. Aceasta conține o trecere în revistă a celui mai popular concept în management urmând evoluția și utilizarea sa la nivel global în diverse industrii sau companii. Platforma prezintă variatele interpretări ale conceptului, realizează comparații cu alte concepte și explorează impactul său asupra organizațiilor, precum și opiniile criticilor.

BalancedScorecardinRomania.ro este primul blog de limba română dedicat în exclusivitate conceptului Balanced Scorecard. Blogul conține o serie de articole și analize din domeniu și își propunne să servească drept cel mai cuprinzător centru de informare despre Balanced Scorecard în România, contribuind în acest mod la înțelegerea și îmbunătațirea modului în care acest concept este utilizat.

Culori

R=110

G=110

B=109

R=176

G=176

B=176

Culori

R=109

G=33

B=20

Culori

R=0

G=0

B=255

R=127

G=147

B=255

Balanced ScorecardStudii . Analize . Noutãþi BSCn.ro

în România

Page 28: Raportul Studiului Balanced Scorecard in Romania 2010

Culori

R=110

G=110

B=109

R=176

G=176

B=176

Culori

R=109

G=33

B=20

Balanced ScorecardStudii . Analize . Noutãþi BSCn.ro

în România

Acumen IntegratComplex Mercur Gheorgheni, 1-3 Aleea Detunata, Unitatea 7, Cluj-Napoca, Cluj, 400434Tel: +40-264/414 360, Fax: +40-264/414 360, Email: offi [email protected], Web: www.acumenintegrat.roCulori

R=0

G=0

B=255

R=127

G=147

B=255