Raportul special Bunăstarea animalelor în UE: reducerea decalajului dintre obiective ambițioase și punerea în practică

[prezentat în temeiul articolului 287 alineatul (4) al

doilea paragraf TFUE]

RO 2018 nr. 31

ECHIPA DE AUDIT

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor sale cu privire la politicile și programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune aferente unor domenii specifice ale bugetului UE. Curtea selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile existente la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, schimbările preconizate și interesul existent în mediul politic și în rândul publicului larg. Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit I – Utilizarea durabilă a resurselor naturale, condusă de domnul Nikolaos Milionis, membru al Curții de Conturi Europene. Auditul a fost condus de domnul Janusz Wojciechowski, membru al Curții de Conturi Europene, beneficiind de sprijinul unei echipe formate din: Kinga Wiśniewska-Danek, șefă de cabinet, și Katarzyna Radecka-Moroz, atașat în cadrul cabinetului; Colm Friel, manager principal; Diana Voinea, coordonatoare; Paulo Oliveira și Lucia Roșca, coordonatori adjuncți; Xavier Demarche, Małgorzata Frydel, Michela Lanzutti, Joachim Otto și Maciej Szymura, auditori. Fiona Urquhart a asigurat sprijinul lingvistic.

De la stânga la dreapta: Xavier Demarche, Kinga Wiśniewska-Danek, Joachim Otto, Wojciechowski, Colm Friel, Diana Voinea, Lucia Roșca.

2

CUPRINS

Puncte

Glosar și acronime

Sinteză I-IX

Introducere 1-19

Sfera și abordarea auditului 20-27

Observații 28-95

Comisia a finalizat punerea în aplicare a celei de a doua strategii a UE pentru bunăstarea animalelor, însă nu a evaluat impactul acesteia 28-33

Comisia și statele membre au raportat realizarea unor progrese semnificative în ceea ce privește aplicarea standardelor UE 34-40

Punerea în aplicare a anumitor recomandări de către statele membre a necesitat mult timp, iar unele probleme sunt încă nesoluționate 41-46

Modul în care statele membre își gestionează sistemele de inspecție oficială asigură, în general, consecvența, dar există unele deficiențe la nivelul sistemelor de control și de audit 47-63

Statele membre utilizează în mică măsură instrumentele politicii agricole comune în scopul îndeplinirii obiectivelor legate de bunăstarea animalelor 64-95

Schimburi limitate de rezultate, în statele membre, între inspecțiile oficiale și controalele în materie de ecocondiționalitate și deficiențe în ceea ce privește aplicarea sancțiunilor 65-76

Dezvoltarea rurală: puține stimulente pentru îmbunătățirea bunăstării animalelor și raportul cost-eficacitate nu este garantat 77-95

Concluzii și recomandări 96-104

Anexa I – Imagine de ansamblu a acțiunilor planificate în cadrul strategiei UE pentru

bunăstarea animalelor 2012-2015

3

Anexa II – Imagine de ansamblu a informațiilor care figurează în rapoartele de inspecție

a exploatațiilor prezentate Comisiei de statele membre auditate

Anexa III – Controalele efectuate de statele membre cu privire la sacrificarea fără asomare și

datele aferente

Anexa IV – Controalele în materie de ecocondiționalitate în statele membre vizitate

Răspunsurile Comisiei

4

GLOSAR ȘI ACRONIME

Codotomie la porci:

procedură de tăiere a cozilor la porci cu scopul de a reduce mușcatul cozilor.

Controale în materie de ecocondiționalitate:

controale destinate să verifice respectarea obligațiilor în materie de ecocondiționalitate în conformitate cu Regulamentele (UE) nr. 1306/2013, 809/2014 și 604/2014.

DG AGRI: Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene.

DG SANTE: Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară din cadrul Comisiei Europene.

EFSA: Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară – agenție a Uniunii Europene care furnizează avize științifice independente și informații privind riscurile existente și emergente asociate lanțului alimentar.

Inspecții oficiale: termen utilizat în tot cuprinsul prezentului raport pentru a desemna controalele și inspecțiile efectuate la nivelul statelor membre (de exemplu, de către serviciile sanitare veterinare) cu scopul de a verifica aplicarea corectă a normelor Uniunii Europene în materie de bunăstare a animalelor, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

OIE: Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (Office International des Épizooties) – o organizație interguvernamentală cu 181 de țări membre, care elaborează standarde de sănătate și de bunăstare a animalelor recunoscute la nivel internațional.

PAC: politica agricolă comună.

SCME: Sistemul comun al UE de monitorizare și evaluare a măsurilor de dezvoltare rurală.

SMR: cerințe legale în materie de gestionare (statutory management requirements) – fac parte din ecocondiționalitate și sunt prevăzute într-o serie de directive și regulamente ale Uniunii Europene. Ele vizează sănătatea publică, sănătatea animalelor și a plantelor, identificarea și înregistrarea animalelor, mediul și bunăstarea animalelor.

TRACES: Sistemul de control al comerțului și de expertiză (Trade Control and Expert System) – instrument de gestionare online multilingv al Comisiei care centralizează toate cerințele

5

sanitare referitoare la comerțul intra-UE și la importurile de animale, de material seminal și de embrioni, de produse alimentare, de hrană pentru animale și de plante.

6

SINTEZĂ

I. Uniunea Europeană (UE) are unele dintre cele mai înalte standarde de reglementare în

materie de bunăstare a animalelor din lume. Acestea includ cerințe generale privind

creșterea, transportul și sacrificarea animalelor de fermă, precum și cerințe specifice pentru

anumite specii. Politica agricolă comună (PAC) oferă ocazia de a contribui la sensibilizarea

fermierilor cu privire la obligațiile legale care le revin (prin intermediul mecanismului de

ecocondiționalitate, care condiționează plățile din cadrul PAC de respectarea unor cerințe

minime), precum și de a stimula fermierii să aplice standarde mai ridicate (prin intermediul

sprijinului financiar acordat în cadrul politicii de dezvoltare rurală).

II. Cetățenii UE manifestă o preocupare din ce în ce mai mare pentru efectele agriculturii

asupra bunăstării animalelor, precum și pentru impactul conex asupra sănătății publice și

a sănătății animalelor. Comisia a elaborat documente de strategie, pentru a furniza un cadru

pentru acțiunile sale în acest domeniu. Cea mai recentă strategie a UE a acoperit perioada

cuprinsă între 2012 și 2015.

III. Auditul a vizat examinarea bunăstării animalelor de fermă și a punerii în aplicare a celei

mai recente strategii a UE, concentrându-se asupra celor două obiective principale ale

acesteia: asigurarea respectării standardelor minime și optimizarea sinergiilor cu PAC. Curtea

a concluzionat că acțiunile UE vizând îmbunătățirea bunăstării animalelor au avut succes în

unele domenii, dar continuă să existe unele deficiențe în ceea ce privește respectarea

standardelor minime, se mai pot realiza progrese în ceea ce privește coordonarea cu

controalele în materie de ecocondiționalitate și resursele financiare ale PAC ar putea fi

folosite într-un mod mai eficient pentru a promova standarde mai înalte de bunăstare

a animalelor.

IV. Așa cum arată constatările formulate în urma auditului Curții, Comisia a combinat

acțiunile de orientare cu acțiunile de asigurare a respectării normelor pentru a contribui la

atingerea conformității în statele membre. Acțiunile sale au avut succes în unele domenii

importante, în special în ceea ce privește adăpostirea în grup a scroafelor și interdicția

referitoare la utilizarea bateriilor neîmbunătățite, care nu permit găinilor ouătoare să își

manifeste comportamentul natural. Comisia și statele membre au cooperat în vederea

7

elaborării de orientări destinate să faciliteze înțelegerea și aplicarea uniformă a cerințelor

legislative, orientări care au fost difuzate pe scară largă. Statele membre vizitate de Curte au

luat, în general, măsuri pentru a da curs recomandărilor formulate în urma auditurilor

Comisiei.

V. Totuși, persistă anumite deficiențe în unele domenii legate de bunăstarea animalelor în

exploatație (în special, practicarea în mod curent a codotomiei la porci), în timpul

transportului (respectarea normelor privind transportul pe distanțe lungi și transportul

animalelor care nu sunt în măsură să suporte transportul) și în momentul sacrificării

(utilizarea derogării pentru sacrificarea fără asomare și proceduri neadecvate de asomare).

În cazul statelor membre vizitate, punerea în aplicare a anumitor recomandări formulate de

Comisie în urma auditurilor acesteia a necesitat mult timp.

VI. Sistemele de inspecții oficiale ale statelor membre constituie un factor esențial pentru

asigurarea respectării în mod corespunzător a standardelor de bunăstare a animalelor.

Curtea a identificat bune practici în acest domeniu, în special în ceea ce privește coerența

inspecțiilor oficiale, dar a constatat totodată că este necesar să se pună accentul pe

domeniile și pe operatorii care prezintă un risc mai ridicat de neconformitate. În plus, statele

membre ar putea să valorifice mai bine informațiile obținute în urma auditurilor interne și

a reclamațiilor cu scopul de a îmbunătăți modul în care își gestionează politica în materie de

bunăstare a animalelor.

VII. În general, statele membre au instituit mecanisme adecvate pentru controalele în

materie de ecocondiționalitate legate de bunăstarea animalelor. Cu toate acestea, se mai

pot aduce îmbunătățiri în ceea ce privește coordonarea cu inspecțiile oficiale realizate în

același domeniu. Pe lângă aceasta, existau cazuri în care sancțiunile legate de

ecocondiționalitate aplicate de agențiile de plăți nu erau proporționale cu gravitatea

neregulilor.

VIII. Obiectivul de promovare a bunăstării animalelor constituie una dintre prioritățile în

materie de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020 și Curtea a identificat, în statele

membre vizitate, exemple pozitive de acțiuni care sunt benefice pentru animale. Cu toate

acestea, măsura „Bunăstarea animalelor” nu a fost utilizată pe scară largă. Existau anumite

8

deficiențe în ceea ce privește raportul cost-eficacitate al măsurii și statele membre rareori au

apelat la posibilitatea de a sprijini bunăstarea animalelor prin alte măsuri de dezvoltare

rurală.

IX. Curtea formulează recomandări în atenția Comisiei vizând să îmbunătățească

gestionarea politicii privind bunăstarea animalelor. Aceste recomandări au ca obiect: cadrul

strategic pentru bunăstarea animalelor, acțiuni mai eficace de asigurare a respectării

normelor și de orientare pentru atingerea conformității, acțiuni vizând întărirea legăturilor

dintre sistemul de ecocondiționalitate și bunăstarea animalelor și acțiuni vizând să abordeze

mai bine obiectivele privind bunăstarea animalelor prin intermediul politicii de dezvoltare

rurală.

9

INTRODUCERE

Bunăstarea animalelor: definiție și importanța acestui concept în cadrul UE

1. Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) a oferit următoarea definiție

a bunăstării animalelor în 2008: un animal este în bună stare dacă este sănătos, se bucură de

confort, este bine hrănit, se află în siguranță, poate să își manifeste comportamentul

înnăscut (natural) și nu suferă din cauza unor stări neplăcute, precum durere, frică și stres.

Conceptul de bunăstare a animalelor este consacrat în articolul 13 din Tratatul privind

funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care recunoaște animalele ca ființe sensibile.

2. Potrivit unui studiu al Parlamentului European1, în UE există aproximativ 4,5 miliarde de

pui, de găini ouătoare și de curcani și aproximativ 330 de milioane de bovine, porcine,

caprine și ovine. Conform informațiilor publicate de o organizație pentru bunăstarea

animalelor, circa 0,25 milioane de cai sunt sacrificați anual pentru carne2.

3. Cunoștințele în materie de bunăstare a animalelor au evoluat cu rapiditate în ultimii ani

și au făcut obiectul unei atenții deosebite din partea mass-mediei. Parlamentul European

a adoptat două rezoluții (în 2010 și în 2015) referitoare la politica UE în materie de bunăstare

a animalelor3. Acțiunile din UE în acest domeniu utilizează patru surse principale, fiecare

având propriul mecanism de control (a se vedea figura 1).

1 Departamentul tematic pentru drepturile cetățenilor și afaceri constituționale al Parlamentului European, Animal Welfare in the European Union (Bunăstarea animalelor în Uniunea Europeană), Bruxelles, 2017.

2 Humane Society International, Facts and figures on the EU horsemeat trade, 2014.

3 Rezoluția Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la evaluarea și analizarea planului de acțiune pentru bunăstarea animalelor 2006-2010 [2009/2202 (INI)] și Rezoluția Parlamentului European din 26 noiembrie 2015 referitoare la o nouă strategie privind bunăstarea animalelor pentru 2016-2020 [2015/2957 (RSP)].

10

Figura 1 – Acțiunile din UE cu un impact asupra bunăstării animalelor

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

4. Legislația UE în materie de bunăstare a animalelor urmărește să amelioreze calitatea

vieții animalelor, răspunzând totodată la așteptările cetățenilor și la cerințele pieței, prin

stabilirea unor standarde minime. Standardele UE în materie de bunăstare a animalelor sunt

recunoscute la scară largă ca fiind unele dintre cele mai ridicate din lume4. Cea mai mare

parte dintre aceste standarde se referă la animalele de fermă (bunăstarea lor în exploatație,

în timpul transportului și în timpul sacrificării), în timp ce legislația acoperă și animalele

sălbatice, animalele de laborator și animalele de companie. Așa cum se arată în figura 2,

primul text legislativ al UE în materie de bunăstare a animalelor a fost introdus în urmă cu

peste 40 de ani și a fost modificat în mai multe rânduri. Statele membre au libertatea de

a adopta norme mai stricte, cu condiția ca ele să fie compatibile cu legislația UE. De

4 Printre studiile elaborate cu privire la acest subiect, se numără: FAO, Review of animal welfare legislation in the beef, pork, and poultry industries, Roma, 2014; EconWelfare project, FiBL, Overview of animal welfare standards and initiatives in selected EU and third countries, Elveția, 2010; Comisia Agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European, Comparative analysis of EU standards in food safety, environment, animal welfare and other non‐trade concerns with some selected countries (Analiză comparativă a standardelor UE în ceea ce privește siguranța alimentară, protecția mediului, bunăstarea animalelor și alte preocupări necomerciale în legătură cu unele țări selectate), Bruxelles, 2012.

Bunăstarea animalelor de

fermă

Norme în materie de ecocondiționalitate Controale în materie

de ecocondiționalitate

Scheme private de calitate sau de

etichetare Certificare voluntară

Finanțări nerambursabile în

domeniul dezvoltării rurale

Controale privind angajamentele

Legislația UE și legislația națională în materie de bunăstare

a animalelor

Inspecții oficiale

Cercetare științifică

11

exemplu, 13 state membre au adoptat măsuri naționale suplimentare cu privire la

sacrificare.

Figura 2 – Principalele acte legislative ale UE privind bunăstarea animalelor de fermă

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

1974

1977

1986

1991

1998

Protecția animalelor în abatoare (actualizate în 1993 și în 2013)

Protecția animalelor în timpul transportului (actualizate în 2005)

Protecția vițeilor și a porcilor (consolidate în 2008)

Protecția găinilor ouătoare (actualizate în 1999)

Protecția generală a tuturor animalelor de fermă

12

5. Statelor membre le revine responsabilitatea de a aplica normele UE în materie de

bunăstare a animalelor la nivel național, inclusiv de a realiza inspecții oficiale5, în timp ce

Comisia Europeană (DG SANTE) are responsabilitatea de a se asigura că statele membre pun

în aplicare legislația UE în mod corespunzător. Autoritatea Europeană pentru Siguranța

Alimentară are responsabilitatea de a furniza Comisiei avize științifice relevante. Statele

membre comunică anual Comisiei rezultatele inspecțiilor privind bunăstarea animalelor

efectuate la exploatații și în timpul transportului. Comisia poate introduce acțiuni în justiție

împotriva statelor membre care nu transpun și nu pun în aplicare în mod corect legislația UE.

Bunăstarea animalelor și politica agricolă comună

6. Politica agricolă comună (PAC) contribuie la îndeplinirea obiectivelor în materie de

bunăstare a animalelor prin intermediul ecocondiționalității (mecanism ce condiționează

majoritatea plăților din partea PAC acordate fermierilor de respectarea unor cerințe minime)

și prin finanțarea de activități și de proiecte în favoarea bunăstării animalelor (a se vedea

figura 3).

5 Efectuate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (JO L 165, 30.4.2004, p. 1). Legislația nu impune o rată minimă de control pentru inspecțiile în materie de bunăstare a animalelor.

13

Figura 3 – Instrumentele din cadrul PAC și legătura cu legislația în materie de bunăstare

a animalelor

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

7. Ecocondiționalitatea este un mecanism ce condiționează majoritatea plăților efectuate

în cadrul PAC6 (care s-au ridicat la circa 46 de miliarde de euro în 2016)7 de respectarea unei

serii de norme privind mediul, menținerea terenurilor în bune condiții agricole, bunăstarea

animalelor, precum și sănătatea publică și sănătatea animalelor și a plantelor. Mecanismul

6 Plățile directe în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune (JO L 347, 20.12.2013, p. 608); plățile pentru restructurarea și reconversia plantațiilor viticole și recoltarea înainte de coacere în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole (JO L 347, 20.12.2013, p. 671) și plățile legate de suprafață și plățile pentru bunăstarea animalelor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO L 347, 20.12.2013, p. 487).

7 DG AGRI, 2016 Annual Activity Report (Raportul anual de activitate pe 2016).

Ecocondiționalitate: respectarea cerințelor

legale minime

Dezvoltare rurală: fonduri pentru depășirea cerințelor de bază

Directivele privind protecția vițeilor și a porcilor Directiva privind protecția animalelor de fermă

Plăți directe în cadrul PAC

Fondul european agricol pentru

dezvoltare rurală

Standardele de bază în materie de bunăstare a animalelor

Îmbunătățirea standardelor de bunăstare a animalelor

14

nu se aplică micilor fermieri8, care reprezintă aproximativ 40 % din numărul total al

fermierilor din UE9. Fermierii care nu respectă aceste standarde și cerințe pot suferi

o reducere a plăților de care beneficiază în cadrul PAC cuprinsă între 1 % și 5 % (sau chiar

mai mult dacă neconformitatea este intenționată). În cazuri excepționale, autoritățile pot

exclude fermieri din schemele de ajutor.

8. Mecanismul de ecocondiționalitate nu acoperă toate cerințele legislative referitoare la

bunăstarea animalelor: el include dispoziții pentru protecția vițeilor și a porcinelor, precum și

alte dispoziții care stabilesc cerințe generale pentru toate animalele de fermă10.

9. Crescătorii de animale din sectoare care nu primesc de regulă plățile relevante din

cadrul PAC (majoritatea fermelor de păsări și numeroase exploatații de porcine în anumite

state membre) nu intră, prin definiție, în sfera acestui sistem de sancționare. La nivelul UE11,

cerințele generale în materie de ecocondiționalitate care privesc bunăstarea animalelor

acoperă în jur de 55 % din totalitatea fermelor zootehnice din UE, în timp ce cerințele

specifice din directiva referitoare la protecția porcinelor acoperă aproximativ 65 % din

exploatațiile de porcine.

10. Statele membre efectuează controale la fața locului pentru a verifica dacă fermierii

respectă cerințele în materie de ecocondiționalitate. Aceste controale trebuie să acopere cel

puțin 1 % din beneficiarii din cadrul PAC. Comisia (DG AGRI) desfășoară audituri pentru

8 Considerentul 57 și articolul 92 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune (JO L 347, 20.12.2013, p. 549). Cu toate acestea, micii fermieri nu sunt scutiți de respectarea legislației aplicabile în materie de bunăstare a animalelor și fac obiectul unor inspecții oficiale prin care se verifică respectarea de către aceștia a legislației respective.

9 SWD(2016) 218 final din 22.6.2016, Review of greening after one year (Reexaminarea mecanismului de înverzire după un an).

10 Așa cum sunt definite în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

11 Surse: statisticile de control referitoare le ecocondiționalitate pe 2016 pentru populația care face obiectul ecocondiționalității; datele Eurostat pe 2013 pentru numărul total de exploatații zootehnice și pentru numărul total de exploatații de porcine. Gradul de acoperire a fermelor de porcine variază foarte mult de la un stat membru la altul, de la 7 % din fermele de porci în Slovacia până la aproape 100 % din fermele de porci în Belgia, Germania și Luxemburg. Eurostat nu dispune de date cu privire la numărul de exploatații care cresc viței.

15

a verifica dacă statele membre dispun de sisteme de control adecvate în materie de

ecocondiționalitate.

11. Politica de dezvoltare rurală poate, la rândul ei, să vizeze obiective care țin de

bunăstarea animalelor, de exemplu prin organizarea de cursuri de formare sau prin

acordarea de compensații financiare pentru fermierii care aplică standarde de bunăstare

a animalelor mai ridicate decât cele cerute de legislația UE și națională sau decât practica

obișnuită. Statele membre decid ce măsuri doresc să activeze în funcție de nevoile lor.

Comisia (DG AGRI) aprobă programele de dezvoltare rurală ale statelor membre. Pe baza

programelor aprobate, statele membre procedează apoi la selecția beneficiarilor care

urmează să primească finanțare.

12. Cea mai importantă sursă directă de finanțare din partea UE pentru activitățile privind

bunăstarea animalelor este măsura de dezvoltare rurală intitulată „Plăți în favoarea

bunăstării animalelor” (măsura 14), care oferă sprijin pentru standarde înalte privind

creșterea animalelor ce depășesc standardele obligatorii relevante12. Pentru

perioada 2014-2020, 18 state membre au alocat acestei măsuri 1,5 miliarde de euro (ceea ce

reprezintă 1,5 % din totalul cheltuielilor planificate pentru toate măsurile)13. În figura 4 sunt

indicate cheltuielile planificate și cele efective pentru această măsură în perioada de

programare 2014-2020. Aceste fonduri sunt completate cu fonduri naționale, bugetul total

pentru această măsură ridicându-se astfel la aproape 2,5 miliarde de euro.

12 Articolul 33 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013.

13 În perioada de programare anterioară (2007-2013), 15 state membre au cheltuit 1 miliard de euro pentru măsura privind bunăstarea animalelor.

16

Figura 4 – Cheltuielile de dezvoltare rurală ale UE alocate măsurii 14 – „Bunăstarea

animalelor” – în perioada de programare 2014-2020 (în milioane de euro)

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza informațiilor puse la dispoziție de DG AGRI.

Bunăstarea animalelor și interesele economice

13. Sectorul creșterii animalelor din UE reprezintă 45 % din totalul activității agricole din

Uniune. El generează o producție în valoare de 168 de miliarde de euro anual și oferă

aproximativ 4 milioane de locuri de muncă14. Sectoarele conexe (sectorul lactatelor, cel al

prelucrării cărnii și cel al hranei pentru animale) generează, împreună, o cifră de afaceri

anuală de aproximativ 400 de miliarde de euro. Aplicarea uniformă a standardelor de

bunăstare a animalelor are un impact asupra condițiilor de concurență echitabile în aceste

sectoare.

14 Animal Task Force, Why is European animal production important today? Facts and figures, 2017.

0 50 100 150 200 250 300 350 400 450

Regatul Unit

Cipru

Grecia

Croația

Spania

Slovenia

Irlanda

Estonia

Bulgaria

Suedia

Republica Cehă

Slovacia

Germania

Ungaria

Austria

Italia

Finlanda

România

Cheltuieli programate, situația la 18.6.2018 Cheltuieli efectuate, situația la 31.12.2017

Celelalte state

membre31,3 %

Ungaria7,5 %

Austria7,5 %

Italia12,0 %

Finlanda12,7 %

România29,0 %

17

14. Aplicarea anumitor standarde în materie de bunăstare a animalelor (de exemplu,

punerea la dispoziție a unui spațiu minim pentru viței) antrenează costuri pentru operatorii

economici. În 2010, DG SANTE a estimat15 că aceste costuri s-ar ridica la 2 % din producția

agricolă, dar a concluzionat, de asemenea, că standardele superioare de bunăstare

a animalelor aduc beneficii precum creșterea productivității și a calității produselor și

îmbunătățirea imaginii exploatației.

15. În opinia Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA)16, siguranța

alimentară este influențată indirect de bunăstarea animalelor de fermă, date fiind legăturile

strânse dintre bunăstarea animalelor, sănătatea animalelor și bolile cu transmitere prin

alimente. Un nivel scăzut de bunăstare a animalelor poate conduce la creșterea

susceptibilității la boli și la rate mai ridicate ale mortalității. În cazul în care există un risc

pentru sănătatea publică, inspectorii din domeniul siguranței alimentare nu vor aproba

carnea pentru consumul uman, lucru care antrenează pierderi financiare pentru producători

și pentru operatorii din sectorul de prelucrare.

16. Există numeroase studii17 care au dovedit faptul că bunăstarea animalelor influențează

calitatea cărnii. Tratarea corespunzătoare a animalelor în exploatație, în timpul transportului

și în cursul manipulărilor înainte de sacrificare este importantă, deoarece carnea provenită

de la animale stresate și chiar rănite poate avea o valoare inferioară din cauza decolorării și

a pierderii frăgezimii.

17. Bunăstarea animalelor nu merge însă întotdeauna mână în mână cu interesul economic

al operatorilor economici. În sistemele de producție intensivă, cu cât este mai mare

15 DG SANTE, Evaluation of the EU Policy on Animal Welfare and Possible Policy Options for the Future (Evaluarea politicii UE privind bunăstarea animalelor și posibile opțiuni de politică pentru viitor), Bruxelles, 2010.

16 https://www.efsa.europa.eu/en/topics/topic/animalwelfare, pagină accesată în iunie 2018.

17 De exemplu: Belk, K.E., Scanga, J.A., Smith, G.C. și Grandin, T., The Relationship Between Good Handling / Stunning and Meat Quality in Beef, Pork, and Lamb, Colorado State University, Fort Collins, 2002; DG SANTE, Evaluarea politicii UE privind bunăstarea animalelor și posibile opțiuni de politică pentru viitor, Bruxelles, 2010; Departamentul tematic pentru drepturile cetățenilor și afaceri constituționale al Parlamentului European, Bunăstarea animalelor în Uniunea Europeană”, Bruxelles, 2017.

18

densitatea de cazare a efectivului de animale, cu atât sunt mai ridicate profiturile realizate,

dar cu atât este mai dificil să se răspundă nevoilor specifice ale animalelor. Prin urmare,

sistemele intensive pot duce la comportamente aberante, cum ar fi ciugulirea penelor și

canibalismul în cazul găinilor ouătoare, agresiune și mușcatul cozilor în cazul porcinelor și

agresiune în cazul vițeilor. Pentru a controla aceste comportamente nedorite, o practică

curentă este să se procedeze la realizarea unor modificări fizice dureroase la animale, în

special debecarea (amputarea ciocului), codotomia (tăierea cozii), castrarea și tăierea

dinților. Legislația UE încearcă să răspundă la aceste probleme în special prin impunerea

unor cerințe privind spațiul minim și prin stabilirea unor norme privind modificările fizice

(aceste norme autorizează anumite proceduri numai în cazuri excepționale, după ce au fost

luate alte măsuri pentru a se preveni comportamentele nedorite).

18. În mod similar, o densitate mai redusă de încărcare a animalelor și întreruperea

călătoriilor pentru a li se permite acestora să se odihnească au un impact negativ asupra

interesului economic al operatorilor de transport. În timpul operațiunilor de sacrificare la

abator, viteza lanțului de producție constituie un factor important pentru productivitate, dar

o viteză mare ar putea afecta manipularea adecvată a animalelor înainte de sacrificare și

eficacitatea metodelor de asomare. Pot exista și alte motive de natură comercială care să

determine nerespectarea bunelor practici la sacrificare (a se vedea exemplul din caseta 1).

Caseta 1 – Asomarea vițeilor prin metode care nu figurează în orientările privind bunele practici,

din motive comerciale

Un abator din Franța care a fost vizitat de reprezentanții Curții utiliza o altă metodă pentru asomarea

vițeilor (asomarea occipitală) decât cea indicată în ghidul de bune practici al Comisiei și în cel

interprofesional (asomarea frontală). Ambele metode sunt în conformitate cu regulamentul referitor

la sacrificare18. Într-un aviz19 publicat cu privire la aspecte legate de bunăstarea animalelor, EFSA

18 Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 al Consiliului din 24 septembrie 2009 privind protecția animalelor în momentul uciderii (JO L 303, 18.11.2009, p. 1).

19 Opinion of the Scientific Panel on Animal Health and Welfare on a request from the Commission related to welfare aspects of the main systems of stunning and killing the main commercial species of animals (Avizul Grupului științific pentru sănătatea și bunăstarea animalelor furnizat ca urmare a unei solicitări din partea Comisiei cu privire la unele aspecte legate de bunăstarea

19

indică faptul că asomarea este fiabilă și eficace atunci când este practicată în zona frontală, în timp

ce, atunci când este practicată în zona occipitală, asomarea riscă să fie prost direcționată. Ea s-ar

putea solda cu împușcarea animalului în ceafă, lucru care ar avea rezultate nesatisfăcătoare.

Avantajul comercial al acestei metode alternative constă în faptul că ea cauzează mai puține leziuni

ale creierului și generează mai puține așchii de os, permițând astfel o mai bună comercializare

a creierului.

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

Strategia UE în materie de bunăstare a animalelor

19. În 2010, Comisia a concluzionat20 că legislația existentă privind bunăstarea animalelor

ameliorase, în general, bunăstarea diverselor grupuri de animale cărora li se aplica. Comisia

a constatat însă că punerea ei în aplicare varia de la un stat membru al UE la altul, fapt care

încetinea realizarea progreselor către aplicarea unor standarde ridicate și uniforme. În urma

animalelor ale principalelor sisteme de asomare și sacrificare a principalelor specii comerciale de animale), EFSA Journal (Jurnalul EFSA) (2004), 45, p. 1-29.

20 DG SANTE, Evaluarea politicii UE privind bunăstarea animalelor și posibile opțiuni de politică pentru viitor, Bruxelles, 2010.

Asomare frontală (bună practică)

Asomare occipitală autorizată

Asomare nucală ineficace

20

unei recomandări21 din partea Parlamentului European, Comisia a lansat, în 2012, Strategia

Uniunii Europene pentru protecția și bunăstarea animalelor 2012-201522, care stabilește

următoarele obiective:

(i) luarea în considerare a fezabilității introducerii unui cadru legislativ simplificat la nivelul

UE, care să conțină principiile ce țin de bunăstarea animalelor pentru toate animalele

deținute în contextul unei activități economice;

(ii) sprijinirea statelor membre și luarea de măsuri pentru a ameliora nivelul de respectare

a legislației;

(iii) optimizarea sinergiilor cu politica agricolă comună, în special prin intermediul

ecocondiționalității și al dezvoltării rurale;

(iv) sprijinirea cooperării internaționale;

(v) oferirea de informații adecvate consumatorilor și publicului;

(vi) investigarea bunăstării peștilor de crescătorie.

Strategia cuprindea, de asemenea, o listă de 20 de acțiuni pe care Comisia intenționa să le

finalizeze până în 2015, axate în principal pe publicarea de rapoarte, de studii și de orientări

(a se vedea anexa I).

SFERA ȘI ABORDAREA AUDITULUI

20. Unul dintre obiectivele strategice ale Curții de Conturi Europene constă în examinarea

performanței în domeniile în care acțiunile UE prezintă importanță pentru cetățeni. Scopul

acestui audit, primul efectuat de Curte în acest domeniu, a fost de a se evalua acțiunile

întreprinse de Comisie și de statele membre pentru a îmbunătăți bunăstarea animalelor de

21 Rezoluția Parlamentului European din 5 mai 2010 referitoare la evaluarea și analizarea planului de acțiune pentru bunăstarea animalelor 2006-2010.

22 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European privind Strategia Uniunii Europene pentru protecția și bunăstarea animalelor 2012-2015 [COM(2012)6 din 15.2.2012].

21

fermă în urma lansării strategiei UE pentru bunăstarea animalelor 2012-2015. Activitățile

Curții s-au concentrat pe două obiective principale identificate în strategia UE, considerate

de Curte ca având un impact direct asupra bunăstării animalelor: ameliorarea nivelului de

respectare a legislației în materie de bunăstare a animalelor și optimizarea sinergiilor cu PAC

prin intermediul ecocondiționalității și al dezvoltării rurale (al doilea și al treilea obiectiv,

menționate la punctul 19).

21. În cadrul auditului, s-a urmărit să se răspundă la următoarea întrebare:

Au contribuit acțiunile întreprinse de Comisie și de statele membre în mod eficace la

atingerea obiectivelor UE în materie de bunăstare a animalelor?

22. Curtea a examinat:

(a) dacă punerea în aplicare a strategiei Comisiei fusese încheiată și dacă ea produsese

rezultatele scontate;

(b) dacă orientările și acțiunile întreprinse de Comisie în vederea asigurării respectării

reglementărilor determinaseră o ameliorare în aplicarea standardelor UE în principalele

domenii de risc;

(c) dacă statele membre vizitate de reprezentanții Curții gestionaseră în mod eficace

anumite aspecte esențiale ale sistemelor lor de control;

(d) dacă ecocondiționalitatea era un instrument eficace pentru integrarea cerințelor în

materie de bunăstare a animalelor în politica agricolă comună și dacă măsurile de

dezvoltare rurală stimulau aplicarea unor standarde mai ridicate de bunăstare

a animalelor cu un raport cost-eficacitate satisfăcător.

23. Pentru literele (a) și (b), Curtea a examinat probele disponibile care puteau indica

rezultatele acțiunilor desfășurate de Comisie pentru punerea în aplicare a strategiei în

materie de bunăstare a animalelor. Pentru literele (c) și (d), Curtea a procedat la o evaluare

directă a sistemelor și a procedurilor instituite de statele membre pentru a aborda anumite

riscuri majore.

22

24. Activitățile de audit ale Curții s-au desfășurat între septembrie 2017 și iunie 2018 și au

acoperit perioada cuprinsă între 2012 și începutul anului 2018. În ceea ce privește măsurile

de dezvoltare rurală, Curtea a examinat actuala perioadă de programare, care a început în

2014. Așa cum a fost programat acest audit, momentul în care Curtea evaluează punerea în

aplicare a strategiei în materie de bunăstare a animalelor 2012-2015 coincide cu perioada în

care au loc dezbaterile cu privire la PAC de după 2020.

25. Curtea a selectat un eșantion de cinci state membre în funcție de mărimea sectorului de

creștere a animalelor și de existența unor deficiențe în ceea ce privește respectarea

cerințelor în materie de bunăstare a animalelor care fuseseră deja identificate de Comisie

(DG SANTE)23: Germania, Franța, Italia, Polonia și România. În Germania și în Italia, Curtea

a selectat regiunile Renania de Nord-Westfalia și Sardinia pentru a examina punerea în

aplicare la nivel regional a măsurii privind bunăstarea animalelor și aplicarea normelor

privind inspecțiile oficiale. Statele membre selectate reprezintă, împreună, peste 50 % din

sectorul cărnii, iar programele de dezvoltare rurală selectate acoperă aproximativ 40 % din

cheltuielile planificate pentru bunăstarea animalelor.

26. În cursul vizitelor de audit în statele membre, reprezentanții Curții au avut o serie de

întâlniri cu autoritățile responsabile de inspecțiile oficiale, cu autoritățile responsabile de

verificarea ecocondiționalității și cu cele responsabile de punerea în aplicare a programelor

de dezvoltare rurală. Pentru a înțelege mai bine sistemele, reprezentanții Curții au participat,

în calitate de observatori, la inspecții oficiale referitoare la bunăstarea animalelor efectuate

în exploatații, în timpul transportului și în timpul sacrificării, precum și la controale la fața

locului realizate cu privire la ecocondiționalitate și la dezvoltarea rurală.

27. La nivelul Comisiei, Curtea a efectuat vizite la Direcția Generală Sănătate și Siguranță

Alimentară (DG SANTE) și la Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI). În

23 Curtea a examinat rapoarte de audit ale DG SANTE care acopereau toate cele 28 de state membre. Aceste rapoarte au identificat deficiențe în toate statele membre, cu excepția Finlandei.

23

plus, Curtea a constituit un grup de experți pentru a obține opinii independente cu privire la

anumite chestiuni legate de bunăstarea animalelor.

OBSERVAȚII

Comisia a finalizat punerea în aplicare a celei de a doua strategii a UE pentru bunăstarea

animalelor, însă nu a evaluat impactul acesteia

28. Comisia a finalizat ultima acțiune care figura în strategia sa privind bunăstarea

animalelor pentru perioada 2012-2015 în aprilie 2018, după mai mult de trei ani de la data la

care punerea în aplicare a acestei strategii ar fi trebuit să fie finalizată (a se vedea anexa I).

Strategia nu identifică nicio legătură explicită între lista de acțiuni prevăzute pentru

perioada 2012-2015 și obiectivele generale stabilite (a se vedea punctul 19). În ceea ce

privește două dintre obiectivele strategiei, Comisia nu a revizuit cadrul legislativ și nici nu

a întreprins vreo acțiune pentru a optimiza sinergiile cu politica agricolă comună.

29. Unele dintre acțiunile planificate de Comisie au înregistrat întârzieri de până la cinci ani

(de exemplu, liniile directoare la nivelul UE privind protecția animalelor în timpul

transportului). Liniile directoare privind bunăstarea porcilor și cele privind protecția

animalelor la sacrificare au cunoscut, de asemenea, întârzieri din cauza unor discuții

îndelungate purtate cu părțile interesate. Majoritatea rapoartelor se bazau pe studii externe,

care au fost uneori întârziate din cauza lipsei la nivelul Comisiei a resurselor umane necesare

pentru gestionarea procesului de achiziții și pentru revizuirea conținutului propus. Potrivit

Comisiei, anumite acțiuni (care implicau, în anumite cazuri, proceduri de constatare

a neîndeplinirii obligațiilor la Curtea de Justiție) privind asigurarea respectării unor cerințe

prevăzute în Directiva privind găinile ouătoare (interzicerea bateriilor tradiționale) și în

Directiva privind porcii (adăpostirea în grup a scroafelor) au durat mult timp din cauza

numărului mare de state membre implicate.

30. Comisia nu a reînnoit strategia 2012-2015. Ea a continuat însă să faciliteze dialogul cu

părțile interesate prin intermediul Platformei UE privind bunăstarea animalelor (lansată în

24

2017) și a înființat primul centru de referință al UE pentru bunăstarea animalelor24 cu scopul

de a furniza statelor membre asistență tehnică privind bunăstarea porcilor. Platforma UE

privind bunăstarea animalelor pune accentul în special pe îmbunătățirea nivelului de aplicare

a normelor UE în materie de bunăstare a animalelor, pe dezvoltarea și utilizarea

angajamentelor facultative asumate în materie de bunăstare a animalelor și pe promovarea

la nivel mondial a standardelor UE în materie de bunăstare a animalelor. Platforma a instituit

două subgrupuri, care depun eforturi pentru a obține rezultate concrete în ceea ce privește

transportul animalelor și bunăstarea porcilor.

31. Nu există indicatori de referință sau indicatori-țintă cu ajutorul cărora să se poată evalua

în ce măsură au fost îndeplinite obiectivele strategiei, iar Comisia nu evaluase încă

rezultatele acțiunilor sale, așa cum solicitase Parlamentul European25.

32. Anumite rapoarte și studii elaborate la inițiativa Comisiei conțin informații utile

referitoare la respectarea cerințelor legale (a se vedea punctele 34 și 35). În special, direcția

de audit din cadrul DG SANTE efectuează audituri și elaborează rapoarte pe probleme legate

de bunăstarea animalelor în anumite state membre selectate. Auditurile respective nu

vizează însă să evalueze succesul acțiunilor strategice ale Comisiei.

33. Statele membre transmit Comisiei rapoarte anuale care prezintă rezultatele inspecțiilor

oficiale pe care le-au efectuat în conformitate cu legislația UE privind bunăstarea animalelor

în exploatație26 și în timpul transportului. Comisia a recunoscut că datele raportate nu sunt

complete, consecvente, fiabile sau suficient de detaliate pentru a-i permite să formuleze

concluzii cu privire la respectarea cerințelor la nivelul UE27. Comisia a comunicat Curții că

24 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/329 al Comisiei din 5 martie 2018 de desemnare a centrului de referință al Uniunii Europene pentru bunăstarea animalelor (JO L 63, 6.3.2018, p. 13).

25 Rezoluția Parlamentului European din 26 noiembrie 2015 referitoare la o nouă strategie privind bunăstarea animalelor pentru 2016-2020 [2015/2957(RSP)].

26 Anexa II oferă o imagine de ansamblu a rezultatelor inspecțiilor raportate de statele membre vizitate.

27 Sursa: Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu cu privire la punerea în aplicare a Directivei 98/58/CE a Consiliului privind protecția animalelor de fermă [COM(2016) 558 final

25

depune eforturi în vederea îmbunătățirii calității și a consecvenței datelor raportate în

conformitate cu noul regulament privind controalele oficiale28.

Comisia și statele membre au raportat realizarea unor progrese semnificative în ceea ce

privește aplicarea standardelor UE

34. Anumite domenii care sunt acoperite de strategie au înregistrat progrese satisfăcătoare

în ceea ce privește bunăstarea animalelor. În 201629, Comisia a comunicat, într-un raport, că

s-au înregistrat îmbunătățiri în ceea ce privește numărul de exploatații agricole care respectă

directiva privind protecția animalelor de fermă. Ea a concluzionat că interdicția referitoare la

utilizarea cuștilor neîmbunătățite pentru găinile ouătoare (2012) și cea referitoare la

utilizarea cuștilor individuale pentru scroafe (2013) au fost puse în aplicare în mod eficace de

către statele membre. Un raport al Comisiei din 201830 indică faptul că anumite state

membre au ameliorat bunăstarea puilor de carne în urma punerii în aplicare a Directivei

privind puii de carne (2007). De asemenea, Comisia a identificat bune practici în ceea ce

privește transportul animalelor care nu sunt în măsură să suporte transportul, precum și în

ceea ce privește sacrificarea, bunăstarea vacilor de lapte și creșterea iepurilor în scop

comercial.

din 8.9.2016] și procesele-verbale ale reuniunilor punctelor de contact naționale pe teme legate de bunăstarea animalelor în timpul transportului.

28 Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor (JO L 95, 7.4.2017, p. 1).

29 COM(2016) 558 final din 8.9.2016, Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu cu privire la punerea în aplicare a Directivei 98/58/CE a Consiliului privind protecția animalelor de fermă.

30 COM(2018) 181 final din 13.4.2018, Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind aplicarea Directivei 2007/43/CE și influența acesteia asupra bunăstării puilor crescuți pentru producția de carne, precum și dezvoltarea indicatorilor de bunăstare.

26

35. Cu toate acestea, rapoartele Comisiei au pus în lumină o serie de probleme încă

nesoluționate legate de bunăstarea animalelor, în domenii acoperite de strategie:

• în exploatație: codotomia la porcine31, boli care afectează bunăstarea vacilor de lapte32

și evaluarea cerințelor tehnice, cum ar fi ventilația, pentru puii crescuți pentru producția

de carne33;

• în timpul transportului: respectarea normelor privind transportul animalelor vii pe

distanțe lungi (deși auditurile recente efectuate de Comisie au evidențiat îmbunătățiri în

acest domeniu)34 și transportul animalelor care nu sunt în măsură să suporte

transportul35 (lucru care este interzis de legislație);

• la sacrificare: practici diferite în ceea ce privește derogarea de la obligația de asomare

a animalelor înainte de sacrificare și proceduri de asomare necorespunzătoare (în

special în ceea ce privește asomarea cu baie de apă a păsărilor)36;

• inspecțiile oficiale ale statelor membre: numărul și calitatea inspecțiilor și caracterul

adecvat al acțiunilor de asigurare a respectării legislației37.

31 Raportul de sinteză al Comisiei: Study visits on rearing pigs with intact tails (Vizite de studiu cu privire la creșterea porcilor cu cozi intacte), 2016 (DG SANTE, 2016-8987 – MR).

32 Raportul de sinteză al Comisiei: Welfare of cattle on dairy farms (Bunăstarea bovinelor din fermele de lapte), 2017 (DG SANTE, 2017-6241).

33 COM(2018) 181 final.

34 Rapoarte de audit sau rapoarte întocmite în urma unor misiuni de informare ale Comisiei: 2017-6109 (Bulgaria), 2017-6217 (Republica Cehă), 2017-6110 (Turcia).

35 Raportul de sinteză al Comisiei: Systems to prevent the transport of unfit animals in the EU (Sisteme de prevenire a transportului animalelor care nu sunt în măsură să suporte transportul) (DG SANTE, 2015-8721 – MR).

36 Raportul de sinteză al Comisiei: Animal welfare at slaughter in Member States (Bunăstarea animalelor la sacrificare în statele membre) (DG SANTE 2015-7213 – MR).

37 De exemplu, rapoartele de audit 2016-8822 - MR, 2014-7059 - MR (Belgia), 2013-6858 - MR FINAL (Bulgaria), 2017-6022 (Republica Cehă), 2014-7061 - MR FINAL (Danemarca), 2016-8763 – MR (Estonia), 2017-6126 (Spania), 2014-7075 - MR FINAL (Italia), 2012-6374 - MR FINAL (România).

27

36. Comisia a abordat aceste probleme prin intermediul orientărilor și prin acțiunile care

urmăresc asigurarea respectării legii. Printre acțiunile sale de orientare de o amploare

considerabilă se numără elaborarea de linii directoare și traducerea acestora, efectuarea de

vizite de studiu și organizarea de activități de formare pentru inspectorii din statele membre

și pentru operatorii economici. Începând din 2012, Comisia a organizat 34 de activități de

formare privind bunăstarea animalelor prin intermediul programului „O formare mai bună

pentru o hrană mai sigură” (care au implicat peste 1 700 de participanți), iar modulele sale

de învățare online (e-learning) au fost urmate de 6 000 de persoane. Caseta 2 prezintă un

exemplu de colaborare între Comisie și reprezentanții statelor membre și ai organizațiilor

părților interesate, în vederea elaborării unor orientări privind bunăstarea animalelor în

timpul transportului și la sacrificare și a unor orientări privind bunăstarea porcilor.

Caseta 2 – Exemplu de participare a părților interesate la inițiativa Comisiei de îmbunătățire

a bunăstării animalelor în timpul transportului

Echipa responsabilă de elaborarea ghidurilor privind transportul animalelor, proiect care a fost lansat

de Comisie în 2015, a solicitat unui număr de peste 100 de părți interesate (fermieri, transportatori,

personal din cadrul abatoarelor, autorități competente și ONG-uri) din șapte state membre să

reflecteze asupra propunerilor de bune practici în materie de transport al animalelor. De asemenea,

echipa a creat o platformă destinată părților interesate, prin intermediul căreia acestea pot oferi

consiliere cu privire la conținutul respectivelor orientări. Platforma era formată din reprezentanți a

13 organizații internaționale sau grupuri de părți interesate.

37. Autoritățile din statele membre vizitate au considerat că orientările și activitățile de

formare erau utile și au difuzat pe scară largă cunoștințele dobândite în rândul inspectorilor

oficiali și al operatorilor economici din statele respective. Unele dintre autorități au

comunicat că este necesar ca mai multe instrumente și orientări să fie disponibile în limba

statului în cauză, pentru a se permite o difuzare pe scară și mai largă.

38. Comisia monitorizează transpunerea, punerea în aplicare și asigurarea respectării

legislației în materie de bunăstare a animalelor în statele membre prin efectuarea de vizite

de audit, prin formularea de recomandări și, acolo unde este necesar, prin urmărirea punerii

în aplicare a acțiunilor stabilite în planurile de acțiune ale statelor membre. De asemenea,

Comisia poate lua măsuri împotriva statelor membre care nu își îndeplinesc obligațiile care le

28

revin în temeiul legislației relevante, putând iniția, dacă este cazul, proceduri de constatare

a neîndeplinirii obligațiilor.

39. Din 2012, Comisia a lansat o lungă serie de proceduri de constatare a neîndeplinirii

obligațiilor împotriva a 18 state membre, în special în legătură cu adăpostirea scroafelor și cu

interdicția privind bateriile tradiționale pentru găini ouătoare38. Potrivit Comisiei, aceste

proceduri au avut succes, reușind să asigure respectarea normelor. Comisia a apelat, de

asemenea, la sistemul de proceduri „EU Pilot”, care implică un dialog informal cu autoritățile

statelor membre privind probleme legate de aplicarea corectă a legislației UE. Din 2012,

Comisia a inițiat 18 proceduri „EU Pilot” referitoare la Directiva privind găinile ouătoare și la

Directiva privind porcii și 5 proceduri „EU Pilot” în alte domenii (în special în ceea ce privește

protecția animalelor în timpul transportului).

40. Pentru a evalua reactivitatea statelor membre la recomandările formulate de Comisie,

Curtea a examinat rapoartele de audit ale Comisiei privind bunăstarea animalelor elaborate

între 2012 și 201539 în legătură cu cele cinci state membre vizitate de Curte, planurile de

acțiune întocmite în urma acestor rapoarte și gradul de punere în aplicare a acțiunilor din

aceste planuri. Curtea a constatat că statele membre respective au dat curs la aproape

jumătate din recomandările Comisiei în termen de doi ani sau chiar mai puțin.

Punerea în aplicare a anumitor recomandări de către statele membre a necesitat mult

timp, iar unele probleme sunt încă nesoluționate

Întârzieri în punerea în aplicare a recomandărilor

41. În pofida orientărilor puse la dispoziție de Comisie și a acțiunilor acesteia de asigurare

a respectării cerințelor, rezolvarea unui număr limitat de probleme a fost lentă în cazul

38 Adăpostirea în grup a scroafelor: Belgia, Danemarca, Germania, Irlanda, Grecia, Franța, Cipru, Polonia, Portugalia, Slovenia și Finlanda. Găini ouătoare: Belgia, Bulgaria, Grecia, Spania, Franța, Italia, Cipru, Letonia, Ungaria, Țările de Jos, Polonia, Portugalia și România. Transportul vițeilor: Irlanda și Franța.

39 Acolo unde a fost relevant (de exemplu, în cazul anumitor recomandări care nu erau încă puse în aplicare la data auditului), au fost examinate și unele rapoarte de audit mai vechi.

29

statelor membre vizitate de Curte (a se vedea caseta 3 pentru o serie de exemple).

Problemele în cauză erau legate, în principal, de procedurile de inspecție oficială ale statelor

membre, de calificarea operatorilor implicați în sacrificare, de asigurarea respectării

cerințelor stabilite prin lege în materie de asomare înainte de sacrificare, de practicarea în

continuare pe scară largă a codotomiei la porcine și de caracterul adecvat al sancțiunilor

pentru nerespectarea normelor. Aceasta înseamnă că există în continuare discrepanțe

semnificative între standardele de bunăstare a animalelor stabilite de legislația Uniunii

Europene și realitatea de pe teren.

Caseta 3 – Progrese lente în ceea ce privește punerea în aplicare a anumitor recomandări ale

Comisiei

În Franța, DG SANTE a constatat, în 2009, că inspecțiile oficiale la punctele de control (în care se

odihnesc animalele în cazul transportului pe distanțe lungi pe teritoriul UE) nu erau satisfăcătoare și

a recomandat autorităților să remedieze deficiențele identificate. Pentru a da curs acestei

recomandări, autoritățile franceze au declarat că urmau să elaboreze un manual de procedură

revizuit pentru inspectori, însă nu făcuseră acest lucru până la momentul auditului Curții, în

decembrie 2017.

O altă recomandare adresată de Comisie Franței (în 2010) se referea la utilizarea unor echipamente

adecvate pentru efectuarea inspecțiilor oficiale referitoare la parametrii de mediu (temperatură,

intensitatea luminii și concentrațiile de gaze)40 în exploatații și în timpul transportului. Cerințele

legislative aplicabile erau în vigoare din 2000. Așa cum precizează manualul de procedură al

inspectorilor din Franța, concentrația maximă admisă de NH3 (amoniac) este de 20 de părți per milion

și ea ar trebui să fie măsurată cu echipamente specializate. Cu toate acestea, autoritățile franceze nu

40 Astfel încât să se poată evalua totalitatea cerințelor specificate de Directiva 98/58/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind protecția animalelor de fermă (JO L 221, 8.8.1998, p. 23), de Directiva 2008/120/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime de protecție a porcilor (versiune codificată) (JO L 47, 18.2.2009, p. 5), de Directiva 1999/74/CE a Consiliului din 19 iulie 1999 de stabilire a standardelor minime pentru protecția găinilor ouătoare (JO L 203, 3.8.1999, p. 53) și de Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe (JO L 3, 5.1.2005, p. 1). În 2012, Comisia și-a completat recomandarea cu o trimitere la cerințele prevăzute de Directiva 2007/43/CE a Consiliului din 28 iunie 2007 de stabilire a normelor minime de protecție a puilor destinați producției de carne (JO L 182, 12.7.2007, p. 19).

30

achiziționaseră încă echipamentele necesare până la momentul desfășurării auditului Curții. În cursul

vizitei Curții la o exploatație de găini ouătoare certificată ca fiind „fermă de creștere în aer liber”,

unde prezența amoniacului în interiorul clădirii era evidentă, inspectorul francez nu avea la dispoziție

echipamentele necesare pentru a măsura nivelul de concentrații de gaze. Inspectorul a consemnat în

raportul de inspecție că cerința respectivă era respectată. În primăvara anului 2018, autoritățile

franceze au comunicat Comisiei că achiziționaseră echipamentele de măsurare. Inspectorilor li s-a

solicitat însă să le utilizeze doar la fermele care cresc pui pentru producția de carne.

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

În urma unei serii de audituri efectuate în România între 2009 și 2011, DG SANTE a recomandat

autorității competente să aplice sancțiuni eficace, disuasive și proporționale pentru nerespectarea

legislației în materie de bunăstare a animalelor. Până la momentul auditului desfășurat de Curte,

autoritățile române încă nu aprobaseră modificările necesare ale legislației pentru a putea aplica

astfel de sancțiuni.

În ceea ce privește recomandarea adresată de Comisie Italiei în legătură cu practica de năpârlire

forțată în fermele de găini ouătoare, Comisia a închis-o recent, după aproape 13 ani de la semnalarea

inițială a acestei probleme. Năpârlirea forțată presupune provocarea căderii penajului la întreg

efectivul de păsări simultan, de regulă prin retragerea hranei, a apei și/sau a luminii, cu scopul de

a crește producția de ouă.

42. Comisia efectuează o urmărire a punerii în aplicare a recomandărilor sale pe baza

probelor furnizate de statele membre că au introdus măsuri pentru remedierea deficiențelor

31

identificate și nu verifică, în general, la fața locului punerea în aplicare efectivă sau

eficacitatea măsurilor respective. Curtea a identificat anumite cazuri în care Comisia își

închisese recomandările de audit, dar statele membre nu soluționaseră în mod eficace toate

problemele abordate de aceste recomandări41.

Informații insuficiente privind remedierea sau nu de către statele membre a problemelor

identificate de Comisie în legătură cu recurgerea la derogarea pentru sacrificarea fără

asomare

43. Legislația UE privind protecția animalelor în momentul uciderii în abatoare42 este

aplicabilă din 2013 și vizează reducerea la minimum a durerii și a suferinței animalelor prin

utilizarea unor metode de asomare aprobate. Legislația prevede o derogare de la obligația

de asomare, derogare care exista deja în legislația anterioară din 1993, în cazul animalelor

supuse unor metode speciale de sacrificare prevăzute de ritualuri religioase43, cu condiția ca

sacrificarea să aibă loc într-un abator. Considerentul aferent din legislația UE44 subliniază

libertatea de religie, astfel cum aceasta este consacrată în Carta drepturilor fundamentale a

UE, precum și importanța de a lăsa un anumit grad de subsidiaritate fiecărui stat membru.

Legislația nu indică modalități concrete de punere în aplicare și nici nu specifică cerințe în

materie de raportare a utilizării derogării. Nu toate statele membre colectează informații cu

privire la utilizarea ei.

44. Evaluarea Comisiei din 2010 cu privire la politica UE în materie de bunăstare

a animalelor și studiul de impact care însoțește strategia privind bunăstarea animalelor

pentru perioada 2012-201545 au pus în evidență aspectul că anumiți operatori de abatoare

41 Curtea a constatat acest lucru în Germania (3 recomandări), în Italia (o recomandare) și în România (o recomandare).

42 Regulamentul (CE) nr. 1099/2009.

43 Carne halal sau cușer. Sacrificarea cu asomare (prin metodele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 sau prin metode alternative) poate fi permisă de anumite comunități religioase.

44 Considerentul 18 al Regulamentului (CE) nr. 1099/2009.

45 Impact assessment accompanying the document „Communication from the Commission to the European Parliament, the Council and the European Economic and Social Committee on the

32

recurg în mod excesiv la derogarea de la obligația de asomare cu scopul de a-și raționaliza

procesul de producție.

45. În 2015, în urma a 13 vizite de audit46, Comisia a constatat variații semnificative în ceea

ce privește modul în care statele membre aplicau derogarea pentru sacrificarea fără

asomare. Comisia a remarcat rezultate mai bune din punctul de vedere al bunăstării

animalelor în cazul în care procedura de sacrificare făcea obiectul unor controale

direcționate pentru a acoperi acest aspect. În urma acestor audituri, Comisia a încercat să

colecteze date de la statele membre cu privire la utilizarea derogării. Datele furnizate erau

însă insuficiente pentru a permite formularea vreunei concluzii la nivelul UE. În afară de

acest demers de colectare a datelor și de realizarea unui studiu privind posibilitatea de

a oferi consumatorilor informații relevante referitoare la asomarea animalelor47, Comisia nu

a întreprins nicio altă acțiune specifică pentru a remedia problema pe care o identificase în

legătură cu utilizarea excesivă a derogării. Activitățile desfășurate de Curte au evidențiat că

doar unul dintre cele cinci state membre vizitate nu dispunea de proceduri specifice pentru

a verifica dacă se justifică aplicarea derogării. Ele au confirmat concluziile Comisiei cu privire

la disponibilitatea datelor privind utilizarea derogării (a se vedea tabelul 1).

European Union Strategy for the Protection and Welfare of Animals 2012‐2015” (Studiu de impact care însoțește documentul intitulat „Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European privind Strategia Uniunii Europene pentru protecția și bunăstarea animalelor 2012-2015”) [SEC(2012) 55 final din 19.1.2012].

46 Raportul de sinteză al Comisiei: Bunăstarea animalelor la sacrificare în statele membre (DG SANTE 2015-7213 – MR).

47 DG SANTE, Study on information to consumers on the stunning of animals (Studiu privind informațiile disponibile pentru consumatori referitor la asomarea animalelor), 2015.

33

Tabelul 1 – Procedurile de acordare a derogării pentru sacrificarea fără asomare și datele

disponibile în statele membre vizitate48

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza probelor colectate de la statele membre.

46. În noiembrie 2017, Comisia a publicat orientări detaliate privind protecția animalelor în

momentul uciderii, care includ cele mai bune practici privind utilizarea derogării, aceste

orientări axându-se pe aspectele tehnice ale procedurii.

Modul în care statele membre își gestionează sistemele de inspecție oficială asigură, în

general, consecvența, dar există unele deficiențe la nivelul sistemelor de control și de audit

47. Calitatea inspecțiilor efectuate de statele membre în materie de bunăstare a animalelor

la exploatație, în timpul transportului și la abator are un impact direct asupra nivelului de

48 Anexa III conține o descriere a procedurilor care au fost instituite în statele membre vizitate.

Stat membru

Există o procedură specifică pentru a

verifica dacă se justifică aplicarea derogării

Germania

Franța

Italia

Polonia

România Da

Limitată: doar numărul abatoarelor autorizate să efectueze sacrificarea

fără asomare

Limitată: există câteva estimări pentru bovine și pentru păsări de curte, dar ele nu sunt validate de autoritățile

competente

Disponibilitatea informațiilor privind frecvența cu care se practică

sacrificarea fără asomare

Limitată: doar pentru bovine și ovine, bazată pe estimări ale operatorilor

Da

34

respectare a cerințelor. Curtea a analizat consecvența și direcționarea acestor inspecții,

precum și modul în care ele au fost auditate de autoritățile statelor membre.

Statele membre au instituit, în general, sisteme care să garanteze efectuarea inspecțiilor

într-un mod consecvent

48. Urmărirea respectării standardelor de bunăstare a animalelor este responsabilitatea

medicilor veterinari oficiali angajați în organizații guvernamentale. Pentru a fi eficace,

inspecțiile trebuie să fie efectuate într-un mod consecvent și independent.

49. Majoritatea statelor membre vizitate de reprezentanții Curții dispuneau de proceduri

prin care se asigura consecvența activităților inspectorilor49.

50. Curtea a constatat că, în toate statele membre vizitate, medicilor veterinari oficiali li se

aplicau normele generale privind integritatea funcționarilor publici, care prevăd absența

oricărui conflict de interese. Curtea a identificat bune practici în Franța și în Italia (Sardinia),

unde se aplicau proceduri suplimentare specifice pentru a se preveni conflictele de interese

în cazul inspectorilor oficiali (a se vedea caseta 4).

Caseta 4 – Bune practici în ceea ce privește prevenirea conflictelor de interese

Italia (Sardinia) adoptase recent linii directoare pentru prevenirea conflictelor de interese în cazul

personalului care efectuează inspecții oficiale și introdusese un program experimental de rotație

trienală, structurat pe trei niveluri: rotație teritorială, rotație în funcții și separare a funcțiilor. Acest

stat a introdus, de asemenea, măsuri specifice pentru protecția avertizorilor în interes public

(whistleblowers).

Franța instituise un program prin care activitățile de supraveghere a abatoarelor pentru carne roșie

urmau să fie realizate de personal specializat. Acest lucru contribuie la atenuarea riscului de conflict

de interese, deoarece permite o verificare externă a activităților desfășurate de medicii veterinari

oficiali care efectuează cu regularitate activități de inspecție în abatoare.

49 În Germania (Renania de Nord-Westfalia), inspectorii din districte diferite utilizau liste de verificare diferite și nu exista o abordare uniformă în ceea ce privește aplicarea amenzilor.

35

Dovezi insuficiente că statele membre își planifică inspecțiile oficiale pe baza unei analize

a riscurilor

51. Sistemele de inspecție oficială ale statelor membre acoperă și alte domenii în afară de

bunăstarea animalelor, în special respectarea normelor privind siguranța alimentară și cea

a hranei pentru animale, igiena, controlul și eradicarea bolilor animalelor și utilizarea

pesticidelor. Dat fiind că resursele sunt solicitate pentru toate aceste domenii, efectuarea

inspecțiilor în funcție de riscuri ar contribui la vizarea în mod specific a problemelor legate de

bunăstarea animalelor și ar utiliza resursele limitate pentru inspecții într-un mod mai eficace

și mai eficient. Efectuarea inspecțiilor în funcție de riscuri este o cerință legală prevăzută de

UE50.

52. În general, statele membre instituiseră norme clare care impuneau ca inspecțiile în

materie de bunăstare a animalelor efectuate la exploatații să fie bazate pe o analiză

a riscurilor. Curtea a identificat o serie de bune practici în ceea ce privește identificarea

factorilor de risc în toate statele membre vizitate. De exemplu, în Franța, inspectorii au

obligația de a-și planifica inspecțiile la exploatații în funcție de informațiile privind

antecedentele operatorilor respectivi, de reclamațiile primite, de utilizarea măsurilor

profilactice, de datele provenite de la abatoare (privind densitatea animalelor în timpul

transportului, privind animalele transportate deși nu erau în măsură să suporte transportul),

precum și de datele referitoare la ratele mortalității sau alți indicatori, cum ar fi calitatea

laptelui sau intervalul între două fătări.

53. Cu toate acestea, trei dintre cele cinci state membre vizitate (Germania – Renania de

Nord-Westfalia, Polonia și România) nu au putut demonstra în ce mod factorii de risc stabiliți

au fost utilizați în practică pentru selectarea operatorilor în vederea inspecțiilor.

54. În plus, în două state membre, anumite exploatații au fost excluse din sfera inspecțiilor

oficiale, deși ele reprezentau o parte importantă a sectorului creșterii animalelor (a se vedea

50 Articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004: „statele membre se asigură că efectuarea controalelor oficiale are loc cu regularitate, în funcție de riscuri și cu frecvența corespunzătoare, astfel încât să atingă obiectivele prezentului regulament”.

36

caseta 5). Cu toate că, având în vedere resursele limitate pentru inspecții, este rezonabil să

se acorde prioritate verificărilor la fermele de mai mari dimensiuni, autoritățile nu au luat în

considerare suficient riscul ca nerespectarea normelor la fermele mai mici să crească dacă

acestea ar fi excluse complet din sfera inspecțiilor.

Caseta 5 – Excluderea unor exploatații din populația de exploatații care trebuie să facă obiectul

controalelor

În Italia, fermele de porcine cu un număr mai mic de 40 de animale sau cu un număr mai mic de

6 scroafe și fermele de caprine, de ovine și de bovine (cu excepția vițeilor) cu un număr mai mic de

50 de animale sunt excluse din populația care trebuie să facă obiectul controalelor. În Sardinia,

aceasta înseamnă că 85 % din fermele de porcine, 67 % din fermele de caprine și 86 % din fermele de

bovine (cu excepția vițeilor) nu sunt supuse unor controale care vizează bunăstarea animalelor.

În România, deși nicio exploatație nu a fost exclusă în mod oficial din sfera de aplicare a controalelor

privind bunăstarea animalelor, în practică autoritățile nu au controlat acele exploatații agricole care

se încadrează în definiția „exploatațiilor nonprofesionale”. Acestui tip de exploatații le corespund

o mare parte din animale în sectorul porcinelor (45 %) și aproape totalitatea animalelor în sectorul

ovinelor și al caprinelor (99 %).

55. În ceea ce privește transportul de animale vii, dintre statele membre vizitate de Curte,

doar Franța identificase domenii de risc care trebuiau să fie vizate de inspecțiile rutiere. Cu

toate acestea, nu erau disponibile informații care să demonstreze că această direcționare

a controalelor era aplicată în practică.

56. Sistemul TRACES (platforma online a UE utilizată pentru monitorizarea deplasărilor

transfrontaliere de animale pe distanțe lungi în interiorul UE) cuprinde informații și

instrumente de raportare pe care autoritățile le pot utiliza pentru direcționarea inspecțiilor

efectuate cu privire la transporturile de animale. Cu ocazia diferitor întrevederi cu

reprezentanți ai statelor membre, Comisia a promovat utilizarea instrumentelor interactive

de căutare. Curtea a constatat însă că autoritățile statelor membre responsabile de

37

inspecțiile privind transportul au apelat rareori la informațiile din TRACES pentru a direcționa

inspecțiile, parțial din cauza anumitor restricții de acces al utilizatorilor51.

57. Autoritățile statelor membre deleagă, în general, autorităților locale responsabilitatea

pentru realizarea analizei riscurilor în vederea efectuării inspecțiilor la exploatații și în timpul

transportului. Niciunul dintre statele membre vizitate nu implementase sisteme care să

permită verificarea existenței, a calității și a utilizării analizelor riscurilor la nivel local.

58. Inspecțiile în materie de bunăstare a animalelor efectuate la abatoare acopereau în

general aproape toți operatorii în statele membre vizitate de Curte, fie prin controale

direcționate, fie în cadrul activităților cotidiene ale medicului veterinar oficial de serviciu.

Informațiile obținute ca urmare a auditurilor și a reclamațiilor ar putea fi utilizate mai bine

59. Regulamentul UE privind controalele oficiale52 prevede obligația statelor membre de

a audita sistemele pe care le-au instituit pentru inspecțiile oficiale care vizează modul în care

este respectată legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și sănătatea

și bunăstarea animalelor, iar Decizia 2006/677/CE a Comisiei definește linii directoare care

recomandă efectuarea unor astfel de audituri cel puțin o dată la cinci ani53 Curtea

a constatat că, în statele membre vizitate, departamentul de audit intern al autorității

competente (precum și, în cazul Poloniei, Oficiul Suprem de Audit) a identificat aspecte în

legătură cu care se mai pot aduce îmbunătățiri în organizarea inspecțiilor oficiale și, ulterior,

a urmărit situația acțiunilor întreprinse ca urmare a constatărilor sale de audit. Cu toate

51 De exemplu, o autoritate locală dintr-un anumit stat membru va putea vizualiza informații privind transporturile de animale din zona sa numai dacă aceasta constituie un punct de plecare, un loc de destinație sau un punct de ieșire/intrare în UE ori dacă în această zonă există un punct de control.

52 Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

53 Punctul 5.1 din anexa la Decizia 2006/677/CE a Comisiei din 29 septembrie 2006 de definire a liniilor directoare de stabilire a criteriilor pentru efectuarea auditurilor în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (JO L 278, 10.10.2006, p. 15).

38

acestea, Polonia nu a asigurat efectuarea cel puțin o dată la cinci ani a auditurilor privind

bunăstarea animalelor. În plus, Germania (Renania de Nord-Westfalia) și România nu au

asigurat urmărirea într-un interval util de timp a punerii în aplicare a recomandărilor

formulate în urma auditurilor.

60. Comisia verifică modul în care statele membre realizează auditul sistemelor lor pentru

inspecțiile oficiale și a constatat54 că este dificil pentru statele membre să auditeze într-un

interval de timp rezonabil toate domeniile supuse inspecțiilor oficiale și să asigure o urmărire

a acțiunilor întreprinse în urma rezultatelor auditului.

61. Autoritățile pot utiliza reclamațiile și sesizările depuse de organizațiile pentru

bunăstarea animalelor, de cetățeni sau de alte părți interesate pentru a identifica

principalele domenii care suscită preocupări. Gestionarea acestor reclamații ține exclusiv de

competența statelor membre.

62. Curtea a constatat că statele membre vizitate tratau reclamațiile de la caz la caz, iar

două dintre ele (Polonia și România) stabiliseră proceduri care prevedeau și termene pentru

tratarea reclamațiilor. Niciunul dintre statele membre nu implementase un registru central

al reclamațiilor care să ofere o imagine de ansamblu asupra principalelor domenii care

ridicau preocupări legate de bunăstarea animalelor și care să stea mai departe la baza

procesului decizional.

63. Pe lângă activitățile sale de control menționate la punctele 34 și 36, Comisia a identificat

probleme similare cu cele descrise anterior (la punctele 53, 55 și 57).

Statele membre utilizează în mică măsură instrumentele politicii agricole comune în scopul

îndeplinirii obiectivelor legate de bunăstarea animalelor

64. Majoritatea crescătorilor de animale primesc plăți în cadrul PAC (a se vedea punctul 9)

care implică respectarea unor cerințe de ecocondiționalitate ce acoperă și anumite condiții

în materie de bunăstare a animalelor (a se vedea punctul 8). Strategia Comisiei pentru

54 DG SANTE, Raport intermediar de sinteză: Audits of Official Controls in EU‐Member States (Audituri privind controalele oficiale în statele membre ale UE), 2017.

39

perioada 2012-2015 a recunoscut necesitatea de a îmbunătăți sinergiile dintre bunăstarea

animalelor și instrumentele PAC, în special prin intermediul ecocondiționalității și al

dezvoltării rurale. Curtea a examinat modul în care statele membre vizitate au utilizat aceste

două mecanisme în favoarea bunăstării animalelor.

Schimburi limitate de rezultate, în statele membre, între inspecțiile oficiale și controalele

în materie de ecocondiționalitate și deficiențe în ceea ce privește aplicarea sancțiunilor

Legislația UE furnizează o bază pentru coordonarea între controalele în materie de

ecocondiționalitate și inspecțiile oficiale

65. Atât inspecțiile oficiale, cât și controalele în materie de ecocondiționalitate presupun

planificarea și efectuarea de vizite, verificarea respectării legislației privind bunăstarea

animalelor și stabilirea unor măsuri corespunzătoare în caz de nerespectare a normelor. Este

la latitudinea statelor membre să decidă gradul de integrare între inspecțiile oficiale și

controalele în materie de ecocondiționalitate, în limitele acordate de cerințele legislative ale

UE.

66. Regulamentul delegat referitor la ecocondiționalitate indică faptul că neconformitățile

sunt considerate a fi „constatate” după ce au fost aduse la cunoștința autorității de control

competente ori a agenției de plăți55. În multe state membre, agenția de plăți a delegat

responsabilitatea pentru efectuarea controalelor în materie de ecocondiționalitate

autorității de control responsabile de inspecțiile oficiale. Aceasta înseamnă că orice

neconformitate identificată la un beneficiar al PAC în cursul acestor inspecții ar trebui să fie

luate în considerare și în ceea ce privește ecocondiționalitatea. În acest scop, este nevoie de

55 Articolul 38 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește Sistemul integrat de administrare și control și condițiile pentru refuzarea sau retragerea plăților și pentru sancțiunile administrative aplicabile în cazul plăților directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală și al ecocondiționalității (JO L 181, 20.6.2014, p. 48).

40

un sistem sau de o procedură care să asigure schimbul de informații relevante între

autoritățile56 implicate.

67. Comisia a oferit orientări privind aplicarea cerințelor reglementare pentru controalele în

materie de ecocondiționalitate57. Aceste orientări precizează că statele membre ar putea

utiliza rezultatele inspecțiilor lor oficiale pentru a atinge rata minimă de control prevăzută

pentru ecocondiționalitate58. O bună coordonare între cele două sisteme de control nu

numai că le sporește eficiența prin crearea unor economii de scară și evitarea

suprapunerilor, ci contribuie totodată la o detectare mai eficace a cazurilor de nerespectare

a normelor. În plus, o abordare consecventă în ceea ce privește controalele privind

bunăstarea animalelor asigură o mai mare claritate pentru fermieri și oferă stimulente mai

puternice pentru respectarea standardelor aplicabile.

Statele membre nu au valorificat această posibilitate într-o măsură suficientă pentru a-și

îmbunătăți sistemele de control, deși au fost identificate unele bune practici

68. Toate statele membre care au fost vizitate de Curte luaseră măsuri pentru a-și coordona

sistemul de inspecții oficiale cu sistemul pentru ecocondiționalitate. Curtea a identificat

o serie de exemple pozitive de coordonare în Germania (Renania de Nord-Westfalia), în

Franța și în Italia (Sardinia) (a se vedea caseta 6).

56 Organismul de control competent care constată neconformitatea și agenția de plăți care este responsabilă de calcularea reducerii plății.

57 Commission Working Document on available control tools to optimise the efficiency of the cross‐compliance checks (Documentul de lucru al Comisiei privind instrumentele de control disponibile pentru optimizarea eficienței controalelor de ecocondiționalitate) (DS-2011-2), 2011.

58 Articolul 68 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul integrat de administrare și control, măsurile de dezvoltare rurală și ecocondiționalitatea (JO L 227, 31.7.2014, p. 69).

41

Caseta 6 – Exemple de bună coordonare între diferite autorități implicate în controalele privind

bunăstarea animalelor

În Germania (Renania de Nord-Westfalia), inspectorii care efectuau inspecții oficiale privind

bunăstarea animalelor solicitau realizarea unor controale referitoare la ecocondiționalitate dacă

apreciau că cerințele în materie nu erau respectate. În cazul în care controlul suplimentar confirma

problema constatată, fermierului i se aplica o sancțiune administrativă în temeiul cerințelor de

ecocondiționalitate, chiar dacă exploatația în cauză nu era inclusă în eșantionul de control pentru

ecocondiționalitate. În mod similar, neconformitățile identificate în timpul unui control în materie de

ecocondiționalitate puteau determina aplicarea unor amenzi în cadrul sistemului de inspecții oficiale.

În Franța, inspectorii trebuiau să semnaleze cazurile de nerespectare identificate în cursul inspecțiilor

oficiale autorităților responsabile de aplicarea reducerii plăților în temeiul normelor privind

ecocondiționalitatea. Inspecțiile aveau o dublă finalitate, întrucât, cu ocazia unei vizite unice la

fermier, se utiliza o listă de verificare integrată, atât în scopul inspecției oficiale, cât și în cel al

verificării ecocondiționalității.

În Italia (Sardinia), abordarea pentru calculul sancțiunilor administrative în materie de

ecocondiționalitate era coerentă cu regulile pentru clasificarea rezultatelor inspecțiilor oficiale. Acest

lucru a facilitat activitatea inspectorilor care efectuau ambele tipuri de verificări și a condus la

o abordare consecventă în tratarea cazurilor de nerespectare. Celelalte state membre vizitate de

Curte nu au adoptat o astfel de abordare.

69. În România, existau protocoale formale pentru comunicarea cazurilor de nerespectare

detectate în urma inspecțiilor oficiale în materie de bunăstare a animalelor către autoritățile

responsabile de aplicarea sancțiunilor în cadrul mecanismului de ecocondiționalitate, însă

astfel de comunicări nu fuseseră realizate în practică până la data auditului Curții. În Polonia,

nu exista niciun astfel de protocol formal.

70. Atunci când efectuează audituri cu privire la controalele derulate de statele membre în

materie de ecocondiționalitate, Comisia examinează și procedurile acestora referitoare la

schimbul de informații. Ea nu verifică însă dacă rezultatele inspecțiilor oficiale cu privire la

aspecte de bunăstare a animalelor efectuate la beneficiarii de plăți PAC de către același

organism de control competent ca și pentru ecocondiționalitate sunt comunicate, în

42

practică, autorității responsabile de aplicarea sancțiunilor administrative în cadrul

ecocondiționalității.

Controalele referitoare la ecocondiționalitate acoperă, în general, cerințele relevante în

materie de bunăstare a animalelor

71. Curtea a constatat că, în general, controalele referitoare la ecocondiționalitate

efectuate de statele membre acopereau cerințele relevante în materie de bunăstare

a animalelor59. Cu toate acestea, existau și unele excepții în cazul a trei dintre cele cinci state

membre vizitate (Franța, Polonia60 și România). De exemplu, în România, inspectorii nu

verificau starea de curățenie a adăposturilor și a suprafețelor de odihnă pentru viței și porci,

nivelurile de fier din alimentația vițeilor și parametrii de mediu precum nivelul de pulberi,

temperatura și concentrațiile de gaze.

72. În cadrul auditurilor sale, Comisia verifică dacă listele de verificare ale statelor membre

pentru ecocondiționalitate acoperă toate cerințele relevante în materie de bunăstare

a animalelor. În urma unor audituri recente, au fost identificate omisiuni în Estonia, Spania,

Austria, Portugalia și Finlanda. Unele dintre aceste constatări au antrenat impunerea unor

corecții financiare61.

Unele state membre nu s-au asigurat că sancțiunile aplicate în cadrul ecocondiționalității

sunt proporționale cu gravitatea neconformităților identificate

73. Pentru a avea un efect de descurajare, reducerea plății în temeiul ecocondiționalității ar

trebui să fie proporțională cu gravitatea, amploarea, durata și caracterul repetitiv ale

59 Articolele 3 și 4 din Directiva 2008/119/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime privind protecția vițeilor (versiune codificată) (JO L 10, 15.1.2009, p. 7), articolele 3 și 4 din Directiva 2008/120/CE și articolul 4 din Directiva 98/58/CE.

60 Din lista de verificare lipsește un singur punct formal.

61 În urma constatărilor sale de audit, Comisia poate lansa proceduri prin care finanțarea UE pentru statul membru în cauză este redusă. Aceste proceduri sunt numite „corecții financiare”.

43

neconformității identificate62. Un raport special recent al Curții63 referitor la eficacitatea

mecanismului de ecocondiționalitate a pus în evidență faptul că existau diferențe

semnificative între statele membre în ceea ce privește modul în care calificau gravitatea

încălcării.

74. Curtea a constatat că Germania (Renania de Nord-Westfalia), Franța și Italia (Sardinia)

dispuneau de norme clare pentru aplicarea reducerii proporționale a plăților. Procentul de

reducere aplicat cel mai frecvent era de 3 %64, cu excepția cazului Italiei, unde peste 70 % din

cazurile de nerespectare determinau emiterea unor avertismente, fără nicio sancțiune

administrativă. În România, o exploatație în care inspectorii identificau neconformități

pentru până la 30 % din punctele de control relevante era considerată a fi pe deplin

conformă. Această definiție permisivă se reflecta în numărul extrem de scăzut al cazurilor de

nerespectare raportate: doar 3 dintre cele aproximativ 13 500 de exploatații controlate au

primit în 2016 o sancțiune administrativă (a se vedea anexa IV, care ilustrează, de

asemenea, diferențe semnificative între rata de control și rata de nerespectare). Cerințele în

materie de ecocondiționalitate referitoare la bunăstarea animalelor au devenit aplicabile în

România începând cu 2016, pentru a se permite o perioadă de adaptare după aderarea din

2007.

75. În Polonia, reducerea plății se baza pe un sistem de notare care aloca puncte pentru

fiecare încălcare a unei prevederi privind bunăstarea animalelor ce decurgea dintr-un anumit

act legislativ. La determinarea procentului de reducere care urma să fie aplicat plății, era

luată în considerare doar prevederea care primise cel mai mare număr de puncte. Aceasta

înseamnă că, deși ține seama de gravitatea unei anumite neconformități, reducerea plății nu

este legată de numărul de neconformități identificate.

62 În conformitate cu articolul 64 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

63 Raportul special nr. 26/2016: „Creșterea eficacității și simplificarea mecanismului de ecocondiționalitate prezintă în continuare unele provocări” (http://eca.europa.eu).

64 Articolul 39 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 prevede că reducerea plății este, de regulă, de 3 % și poate fi redusă la 1 % sau poate fi majorată la 5 % pe baza evaluării importanței neconformității.

44

76. În urma unor audituri recente efectuate de Comisie65, s-a constatat că sistemul de

sancțiuni este prea indulgent pentru mecanismul de ecocondiționalitate în general și pentru

cerințele în materie de bunăstare a animalelor în special, deoarece el nu asigură

proporționalitatea sancțiunilor cu gravitatea neconformităților. Comisia a furnizat anumite

clarificări generale pe această temă în răspunsurile sale la întrebările adresate de statele

membre, iar în mai 2018 a organizat o reuniune a grupului de experți cu ocazia căreia statele

membre au făcut schimb de bune practici în ceea ce privește controalele în materie de

ecocondiționalitate legate de bunăstarea animalelor. Documentele de orientare ale Comisiei

referitoare la ecocondiționalitate nu abordează însă această problemă.

Dezvoltarea rurală: puține stimulente pentru îmbunătățirea bunăstării animalelor și

raportul cost-eficacitate nu este garantat

77. Sprijinul pentru dezvoltare rurală pune la dispoziție fonduri pentru îndeplinirea unor

obiective legate de bunăstarea animalelor. Strategia Comisiei privind bunăstarea animalelor

pentru perioada 2012-2015 specifica, printre obiective, optimizarea sinergiilor cu sprijinul

pentru dezvoltare rurală. Pentru optimizarea raportului cost-eficacitate, statele membre ar

trebui să direcționeze fondurile către acele acțiuni a căror contribuție potențială la

bunăstarea animalelor este susceptibilă să fie cea mai ridicată per unitate de cost.

Fondurile destinate dezvoltării rurale nu sunt utilizate la scară largă pentru a promova

bunăstarea animalelor

78. În actuala perioadă de programare 2014-2020, 35 dintre cele 118 programe de

dezvoltare rurală conțin măsura specifică în favoarea bunăstării animalelor („măsura 14”)

(a se vedea punctul 12). 13 dintre ele sunt programe ale unor regiuni din Italia.

79. Legislația privind dezvoltarea rurală menționează bunăstarea animalelor la prioritatea

„promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor

65 În urma auditurilor efectuate de Comisie în Estonia, Italia, Luxemburg, Austria, Portugalia și Slovacia, a fost semnalată această problemă.

45

agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură”66. Această prioritate

are două arii de intervenție67, dar ele nu se referă la bunăstarea animalelor.

80. Zece state membre au ales să nu includă măsura 14 în programele lor de dezvoltare

rurală. Două dintre statele membre vizitate (Franța și Polonia) nu au utilizat această măsură

deoarece considerau că cerințele legislative de bază în materie de bunăstare a animalelor

erau suficiente. În plus, în opinia autorităților poloneze, măsura ar fi putut avea un impact

negativ asupra competitivității fermierilor. În Franța, această alegere nu concorda cu

strategia națională privind bunăstarea animalelor, lansată în 2016, care specifica, printre

altele, obiectivul de a atrage fonduri pentru dezvoltarea rurală cu scopul de a-i ajuta pe

fermieri să amelioreze bunăstarea animalelor. Franța și-a lansat strategia după aprobarea

programelor de dezvoltare rurală și nu a actualizat programele pentru a-i reflecta

angajamentul.

81. O serie de alte măsuri de dezvoltare rurală (în special sprijinul acordat pentru investiții

realizate în cadrul exploatațiilor agricole, schemele de calitate sau agricultura ecologică) au și

ele potențialul de a încuraja respectarea unor standarde mai ridicate de bunăstare

a animalelor. În două dintre statele membre vizitate, Curtea a identificat exemple de astfel

de măsuri care urmăreau bunăstarea animalelor (a se vedea caseta 7).

Caseta 7 – Utilizarea unor măsuri de dezvoltare rurală pentru a viza bunăstarea animalelor

Germania (Renania de Nord-Westfalia): beneficiarii care solicită sprijin pentru realizarea de investiții

în adăposturi pentru animale în cadrul măsurii 4 (investiții în exploatațiile agricole) trebuie să

îndeplinească cerințe specifice în materie de bunăstare a animalelor care depășesc standardele

66 Articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013.

67 „Îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare a acestora în lanțul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, al creșterii valorii adăugate a produselor agricole, al promovării pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare, al grupurilor și organizațiilor de producători și al organizațiilor interprofesionale” și „sprijinirea gestionării și a prevenirii riscurilor la nivelul exploatațiilor”. Ariile de intervenție stabilesc legătura între prioritățile de dezvoltare rurală, măsuri și indicatorii de monitorizare.

46

minime. De exemplu, adăposturile pentru bovine trebuie să respecte standarde mai ridicate în

materie de spațiu disponibil pentru fiecare animal și de lumină naturală.

Franța: măsura 4 (investiții în exploatațiile agricole) din programul regiunii Alsacia acordă prioritate

sistemelor de creștere în aer liber și sistemelor ecologice, exploatațiilor care utilizează echipamente

speciale ce favorizează bunăstarea iepurilor și care utilizează un așternut de paie pentru porci.

Măsura „Bunăstarea animalelor”: exemple pozitive de acțiuni care sunt benefice pentru

animale, dar raportul cost-eficacitate nu este garantat

82. Curtea a examinat sistemele instituite de statele membre pentru a evalua dacă măsura

specifică pentru bunăstarea animalelor („măsura 14”) prezintă un bun raport cost-

eficacitate. Astfel, Curtea a verificat dacă sprijinul acordat îi recompensează pe fermieri

pentru aducerea unor îmbunătățiri reale în materie de bunăstare a animalelor care depășesc

standardele minime, în concordanță cu costurile suplimentare suportate și cu pierderile de

venit, precum și dacă există suficiente informații relevante pentru a asigura o monitorizare.

Depășirea standardelor minime

83. Autoritățile statelor membre au definit îmbunătățirile condițiilor în materie de

bunăstare a animalelor care sunt necesare pentru ca fermierii să se califice pentru primirea

de sprijin în cadrul măsurii 14, de exemplu: pășunatul bovinelor pe timp de vară, mai mult

spațiu pentru animale în exploatații și în timpul transportului și condiții îmbunătățite de

adăpost.

84. În Germania (Renania de Nord-Westfalia) și în România, ca și în majoritatea celorlalte

state membre, codotomia este o practică curentă în fermele de creștere intensivă a porcilor,

deși acest lucru este interzis prin lege. În cursul vizitelor efectuate în aceste două state

membre, reprezentanții Curții au observat că porcii din exploatațiile care beneficiau de

47

sprijin în cadrul măsurii 14 aveau cozile tăiate și nu aveau acces la suficiente materiale

ocupaționale, așa cum prevede legislația68 (a se vedea figura 5).

85. Experții veterinari69 admit că impactul unui singur parametru asupra bunăstării este

limitat dacă nu este combinat cu alți parametri specificați pentru creșterea animalelor.

Aceasta înseamnă, de exemplu, că o creștere de 10 % sau de 20 % a spațiului disponibil

pentru fiecare porc poate să nu aibă un impact semnificativ asupra bunăstării porcilor dacă

nu există niciun material ocupațional.

68 Punctul 4 din anexa I la Directiva 2008/120/CE: „porcii trebuie să aibă acces permanent la o cantitate suficientă de materiale care să le permită activități corespunzătoare de explorare și de manevrare, precum paie, fân, lemn, talaș, compost de ciuperci, turbă sau o combinație a acestor materii, care să nu pună în pericol sănătatea animalelor”.

69 Consultați în cadrul grupului de experți constituit pentru acest audit.

48

Figura 5 – Exemplu de nerespectare a normelor UE privind punerea la dispoziție

a materialelor ocupaționale pentru porci la un beneficiar de fonduri de dezvoltare rurală

acordate pentru bunăstarea animalelor în România

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

86. DG AGRI se consultă cu DG SANTE înainte de aprobarea programelor de dezvoltare

rurală ale statelor membre. În ciuda acestui fapt, Comisia nu a utilizat informațiile cu privire

la domeniile identificate de DG SANTE ca fiind afectate de un nivel generalizat al

nerespectării normelor (în special, practicarea în mod curent a codotomiei la porci și

nepunerea la dispoziție a materialelor ocupaționale, domenii în care numai Finlanda și

1 lanț pentru fiecare boxă cu

50 de porci

Atunci când porcii încep să muște sau să roadă alte elemente pe care le au la dispoziție, cum ar fi bare, adăpători etc., aceasta constituie un semn că materialul ocupațional nu prezintă un interes sustenabil.

Toate cozile sunt tăiate

49

Suedia respectau legislația) pentru a cere explicații statelor membre cu privire la modul în

care utilizează măsura în aceste domenii.

Reducerea riscului de „efect de balast”

87. Efectul de balast poate apărea în situația în care o activitate subvenționată ar fi fost

integral sau parțial realizată chiar și fără finanțarea acordată. Există riscul ca un beneficiar să

fi aplicat cerințele aferente măsurii 14 chiar și fără sprijinul pentru dezvoltare rurală, de

exemplu deoarece cerințele măsurii corespund practicii agricole obișnuite sau beneficiarul

participase deja, înainte să fi solicitat sprijin în cadrul măsurii 14, la o schemă de calitate

privată care acoperea aceleași cerințe.

88. În urma vizitelor desfășurate de Curte în cele trei state membre care aplicau măsura 14,

s-a constatat că autoritățile de management nu au atenuat riscul de „efect de balast”, în

special pe cel legat de schemele de calitate private. Cei doi beneficiari din cadrul măsurii 14

care au fost vizitați de reprezentanții Curții în Germania (Renania de Nord-Westfalia) și în

Italia (Sardinia) aderaseră la scheme de calitate private care includeau cerințe privind

bunăstarea animalelor70. În Germania (Renania de Nord-Westfalia), schema de calitate

acoperea aproximativ 10 % din exploatațiile de porcine din regiune și recompensa asumarea

unor angajamente care se suprapuneau cu cerințele măsurii în favoarea bunăstării

animalelor.

89. Curtea a constatat că în Italia (Sardinia), autoritățile atenuaseră riscul ca măsura 14 să

sprijine acțiuni care corespundeau practicilor agricole obișnuite. Atunci când au realizat

concepția măsurii în favoarea bunăstării animalelor, autoritățile au luat în considerare atât

cerințele stabilite prin lege pentru bunăstarea animalelor, cât și standardele mai ridicate pe

care le aplică de regulă fermierii locali. Practica obișnuită a fost determinată pe baza

experienței medicilor veterinari, precum și pe baza datelor furnizate de rețeaua italiană de

informații contabile agricole. De exemplu, spațiul minim stabilit prin lege pentru viței este de

1,8 m², în timp ce, în practică, fermierii din Sardinia pun la dispoziție, în medie, 3,2 m² pentru

70 „Initiative Tierwohl” din Germania și schema de etichetare „UNICARVE” din Italia.

50

fiecare vițel. Autoritățile din Sardinia au stabilit cerința minimă relevantă în cadrul măsurii

privind bunăstarea animalelor la 4,5 m² pentru fiecare vițel.

90. Comisia a publicat orientări pentru statele membre în care se indica faptul că plățile

pentru bunăstarea animalelor ar trebui să sprijine operațiuni care nu ar fi fost puse în

aplicare în lipsa acordării sprijinului și a efectuat audituri de conformitate pentru a verifica

modul în care a fost pusă în aplicare măsura 14. Ea nu a verificat însă, în cursul auditurilor

sale sau atunci când a aprobat programele de dezvoltare rurală, dacă statele membre au luat

în considerare eventualele suprapuneri cu scheme private.

Verificarea caracterului rezonabil al calculului sprijinului

91. În cursul auditurilor pe care le-a efectuat în vederea declarației de asigurare, Curtea

a constatat că modul în care România a calculat sprijinul acordat în cadrul măsurii 14 a dat

naștere unor plăți excesive către fermieri. Comisia a confirmat că au fost comise greșeli în

calculul pentru cinci submăsuri și a propus corecții financiare în valoare de aproximativ 59 de

milioane de euro, care se refereau la plăți efectuate între octombrie 2013 și octombrie 2016.

În prezent, Comisia investighează o problemă similară legată de posibile plăți în exces într-un

alt stat membru.

Monitorizarea bunăstării animalelor

92. Sistemul comun de monitorizare și evaluare (SCME)71 al UE are ca obiectiv să

demonstreze progresele politicii de dezvoltare rurală și să evalueze impactul, eficacitatea,

eficiența și relevanța intervențiilor acestei politici, însă nu conține niciun indicator specific

pentru bunăstarea animalelor și nu acoperă nicio chestiune specifică legată de acest subiect.

93. Comisia nu dispune de informații cu privire la rezultatele preconizate sau efective și nici

la impactul preconizat sau efectiv al fondurilor de dezvoltare rurală acordate pentru

bunăstarea animalelor. Indicatorii existenți nu permit evaluarea impactului pe care îl au

finanțările alocate, între 2007 și 2020, în domeniul dezvoltării rurale pentru plățile în

71 Articolul 67 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013.

51

favoarea bunăstării animalelor – în cuantum total de 2,5 miliarde de euro (1 miliard de euro

pentru perioada 2007-2013 și 1,5 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020).

94. Statele membre aveau posibilitatea de a defini indicatori suplimentari în cadrul comun

de monitorizare și evaluare, însă statele vizitate nu au făcut uz de această posibilitate. Cu

toate acestea, Italia (Sardinia) și România au definit o serie de indicatori pentru uz intern. În

Italia (Sardinia), autoritățile au conceput un indicator care măsura numărul celulelor

somatice din lapte și îl utilizau ca indicator indirect pentru a evalua bunăstarea ovinelor și

a caprinelor. În România, autoritățile utilizau ratele mortalității pentru a evalua evoluția

condițiilor de bunăstare în exploatațiile care primeau sprijin.

95. Sinteza evaluărilor ex post pentru perioada de programare anterioară72 a evaluat

măsura „Plăți în favoarea bunăstării animalelor” în funcție de numărul de exploatații

sprijinite. Acest document de evaluare a indicat că impactul a fost limitat, întrucât doar 1,1 %

din exploatațiile de creștere a animalelor din UE utilizaseră această măsură.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

96. Bunăstarea animalelor constituie o problemă importantă pentru cetățenii UE. Acest

lucru este reflectat de Tratatul UE și de legislația în acest domeniu. Comisia a adoptat

o abordare proactivă pentru a răspunde preocupărilor părților interesate și a elaborat

o strategie pentru a oferi un cadru pentru acțiunile sale.

97. Auditul Curții a examinat punerea în aplicare globală a acestei strategii și progresele

realizate în îndeplinirea obiectivelor privind respectarea legislației în materie de bunăstare

a animalelor și optimizarea sinergiilor cu politica agricolă comună prin intermediul

ecocondiționalității și al dezvoltării rurale. Curtea a căutat să răspundă la următoarea

întrebare de audit:

72 Synthesis of Rural Development Programmes (RDP) ex‐post evaluations of period 2007‐2013 (Sinteza evaluărilor ex post privind programele de dezvoltare rurală pentru perioada 2007-2013), studiu de evaluare, Ecorys și IfLS, aprilie 2018.

52

Au contribuit acțiunile întreprinse de Comisie și de statele membre în mod eficace la

atingerea obiectivelor UE în materie de bunăstare a animalelor?

98. Curtea concluzionează că acțiunile UE privind bunăstarea animalelor au contribuit la

îmbunătățirea nivelului de respectare a cerințelor în materie și au încurajat aplicarea unor

standarde mai ridicate, cu un impact pozitiv evident asupra bunăstării animalelor. Persistă

însă anumite deficiențe și se mai pot realiza progrese în ceea ce privește coordonarea cu

controalele în materie de ecocondiționalitate și utilizarea sprijinului din domeniul dezvoltării

rurale acordat pentru bunăstarea animalelor.

99. Conform constatărilor Curții, Comisia a încheiat punerea în aplicare a celei mai recente

strategii a UE privind bunăstarea animalelor (în acest proces, Comisia nu a revizuit cadrul

legislativ pentru bunăstarea animalelor). Majoritatea acțiunilor planificate au înregistrat

întârzieri (a se vedea punctele 28 și 29). Strategia nu a definit indicatori de monitorizare

măsurabili, iar Comisia nu a evaluat dacă strategia și-a atins obiectivele și nici nu

a determinat dacă era necesară o nouă strategie.

100. Datele disponibile la nivelul UE nu sunt suficient de detaliate și de fiabile pentru a oferi

informații utile privind nivelul de respectare a legislației în materie de bunăstare

a animalelor în domenii în care Comisia constatase că erau necesare îmbunătățiri (a se vedea

punctele 30-33). În special, în ceea ce privește recurgerea la derogarea pentru sacrificarea

fără asomare, temeiul juridic permite diferențe în interpretare și în practicile aplicate de la

un stat membru la altul și nu există nicio cerință de raportare. Prin urmare, nu sunt

disponibile informații suficiente pentru a evalua dacă statele membre au împiedicat

utilizarea excesivă a derogării de către anumiți operatori de abatoare, aceasta fiind una

dintre problemele pe care le identificase Comisia înainte de lansarea actualei strategii

privind bunăstarea animalelor (a se vedea punctele 43-45).

53

Recomandarea 1 – Cadru strategic pentru politica Comisiei în materie de bunăstare

a animalelor

Pentru a-și orienta acțiunile viitoare în domeniul bunăstării animalelor, Comisia ar trebui:

(a) să procedeze la o evaluare a strategiei privind bunăstarea animalelor pentru

perioada 2012-2015 cu scopul de a identifica în ce măsură au fost atinse obiectivele

acesteia și în ce măsură sunt aplicate orientările pe care le-a emis;

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2020.

(b) să definească valorile de referință și valorile-țintă pentru indicatori cu scopul de

a măsura și a compara gradul de conformitate al statelor membre în domeniile de risc

identificate în urma evaluării ca prezentând în continuare probleme;

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2021.

(c) să reflecteze cu privire la modul în care poate da curs concluziilor evaluării

susmenționate (de exemplu, printr-o nouă strategie sau un nou plan de acțiune și/sau

prin revizuirea legislației în domeniul bunăstării animalelor) și să publice rezultatele

acestui proces de reflecție.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2021.

101. Auditul Curții a relevat că Comisia și statele membre au reușit să remedieze unele dintre

problemele legate de bunăstarea animalelor printr-o combinație de acțiuni de orientare și

acțiuni de asigurare a respectării cerințelor (a se vedea punctele 34-40).

102. Cu toate acestea, progresele au fost lente în alte domenii și există în continuare o serie

de deficiențe care afectează aplicarea standardelor minime prevăzute de legislație, chiar și în

cazurile în care legislația era în vigoare de 18 ani (a se vedea punctele 41 și 42). În plus, în

pofida unor bune practici, nu era clar dacă statele membre utilizau analize ale riscurilor

pentru a-și direcționa inspecțiile în materie de bunăstare a animalelor (în special în domeniul

transportului). Statele membre vizitate nu au valorificat la maximum informațiile care

rezultau în urma auditurilor și a reclamațiilor. Comisia a identificat aceste probleme și a luat

54

măsuri cu privire la majoritatea lor, dar nu a reușit încă să le soluționeze pe deplin (a se

vedea punctele 47-63).

Recomandarea 2 – Acțiunile Comisiei în materie de asigurare a respectării normelor și de

orientare în ceea ce privește asigurarea conformității

Pentru a aborda mai bine domeniile care prezintă riscuri și pentru a disemina bune practici,

Comisia ar trebui:

(a) să elaboreze o strategie în materie de asigurare a respectării normelor în vederea

consolidării mecanismelor de urmărire a situației acțiunilor întreprinse în urma

recomandărilor DG SANTE, cu scopul de a reduce intervalul de timp până la luarea unor

măsuri satisfăcătoare ca urmare a recomandărilor formulate după audituri și de

a asigura respectarea prevederilor legislative, în special a celor care sunt în vigoare de

mult timp;

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2020.

(b) să determine, în cooperare cu statele membre, modul în care instrumentele disponibile

în TRACES ar putea sprijini elaborarea unor analize de risc în vederea efectuării de

inspecții privind transportul de animale vii și să furnizeze orientări privind utilizarea

acestor instrumente.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2020.

103. Controalele efectuate de statele membre acopereau, în general, cerințele relevante în

materie de bunăstare a animalelor și Curtea a identificat o serie de exemple de bună

coordonare între autoritățile responsabile de inspecțiile oficiale în domeniul bunăstării

animalelor și cele responsabile de controalele în materie de ecocondiționalitate. Cu toate

acestea, chiar și în cazul în care inspecțiile oficiale și controalele în materie de

ecocondiționalitate erau efectuate de aceeași autoritate de control, unele state membre nu

se asigurau că se proceda la un schimb eficace de informații privind cazurile de nerespectare

constatate în cursul inspecțiilor oficiale, cazuri care puteau avea un impact asupra cerințelor

de ecocondiționalitate. Pe lângă aceasta, existau cazuri în care sancțiunile legate de

55

ecocondiționalitate aplicate de agențiile de plăți nu erau proporționale cu gravitatea

neregulilor (a se vedea punctele 65-76).

Recomandarea 3 – Îmbunătățirea coordonării între inspecții oficiale și ecocondiționalitate

Pentru a întări legăturile dintre sistemul de ecocondiționalitate și bunăstarea animalelor,

Comisia ar trebui:

(a) în cadrul auditurilor sale de conformitate referitoare la ecocondiționalitate, să evalueze

în ce măsură sunt complete informațiile raportate de statele membre cu privire la

cazurile de nerespectare identificate în cursul inspecțiilor oficiale efectuate de către

aceeași autoritate de control care realizează și controalele în materie de

ecocondiționalitate, de exemplu prin verificări încrucișate ale rezultatelor inspecțiilor

oficiale în raport cu baza de date a beneficiarilor care fac obiectul ecocondiționalității;

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2020.

(b) sprijinindu-se pe acțiuni anterioare, să continue să disemineze cele mai bune practici în

materie de ecocondiționalitate și să comunice statelor membre constatările referitoare

la conformitate care stau la baza deciziilor de impunere de corecții financiare pe motivul

că sistemele de sancțiuni legate de bunăstarea animalelor sunt indulgente.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2020.

104. Cu toate că promovarea bunăstării animalelor făcea parte dintre prioritățile în materie

de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020, Curtea a constatat că măsura specifică

pentru bunăstarea animalelor nu a fost utilizată pe scară largă. Raportul cost-eficacitate al

măsurii a fost redus de mai mulți factori: au fost sprijinite exploatații care nu respectau

anumite standarde minime privind bunăstarea porcilor, exista un risc de apariție a efectului

de balast din cauza suprapunerii cu cerințele schemelor private și cadrul comun de

monitorizare nu dispunea de indicatori care să măsoare eventualele îmbunătățiri în ceea ce

privește bunăstarea animalelor. Statele membre au apelat rareori la posibilitatea de a sprijini

bunăstarea animalelor prin alte măsuri de dezvoltare rurală (a se vedea punctele 77-95).

56

Recomandarea 4 – Utilizarea sprijinului pentru dezvoltare rurală în vederea atingerii

obiectivelor în materie de bunăstare a animalelor

Pentru a încuraja utilizarea eficace a sprijinului pentru dezvoltare rurală în scopul bunăstării

animalelor, Comisia ar trebui:

(a) atunci când aprobă modificările aduse programelor de dezvoltare rurală existente,

precum și atunci când aprobă noile documente de programare pentru perioada de după

2020 pentru programarea dezvoltării rurale, să ceară explicații statelor membre în

legătură cu utilizarea măsurii privind bunăstarea animalelor în sectoarele în care s-a

dovedit că nerespectarea normelor este larg răspândită (cum ar fi codotomia la porcine)

și să verifice eventualele suprapuneri cu schemele private care prevăd angajamente

similare;

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2021.

(b) să încurajeze schimbul de bune practici între statele membre în ceea ce privește

indicatorii suplimentari de rezultat și de impact voluntari definiți pentru măsura în

favoarea bunăstării animalelor în sistemul comun de monitorizare și evaluare care va fi

instituit pentru perioada de programare de după 2020;

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2020.

(c) să furnizeze statelor membre, pentru perioada de programare de după 2020, orientări

privind utilizarea altor măsuri de dezvoltare rurală în vederea sprijinirii unor standarde

îmbunătățite de bunăstare a animalelor, pentru a oferi fermierilor o gamă mai largă de

stimulente în vederea îmbunătățirii acestui aspect.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2021.

57

Prezentul raport a fost adoptat de Camera I, condusă de domnul Nikolaos MILIONIS,

membru al Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 3 octombrie 2018.

Pentru Curtea de Conturi Klaus-Heiner LEHNE Președinte

1

Anexa I Imagine de ansamblu a acțiunilor planificate în cadrul strategiei UE pentru bunăstarea animalelor 2012-2015

Acțiuni planificate Data

scadentă1/Data planificată

Finalizată

Serii de măsuri de punere în aplicare a legislației pentru protecția găinilor ouătoare (Directiva 1999/74/CE) 2012 2012 Planul de punere în aplicare și măsurile în acest sens privind regruparea de scroafe (Directiva 2008/120/CE) 2012 2012 Planul de punere în aplicare pentru regulamentul privind sacrificarea [Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 al Consiliului] 2012 2012

Raport către Parlamentul European și Consiliu privind: diferitele metode de asomare a păsărilor de curte1 2013 2013 punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1523/2007 de interzicere a introducerii pe piață a blănurilor de

pisică și de câine1 2012 2013

impactul selecției genetice asupra bunăstării puilor crescuți și ținuți pentru producția de carne1 2012 2016 sistemul de imobilizare a bovinelor prin inversie sau orice poziții nefirești1 2014 2016 posibilitatea de a introduce anumite cerințe privind protecția peștilor în momentul sacrificării1 2015 2018 aplicarea Directivei 2007/43/CE și influența acesteia asupra bunăstării puilor crescuți și ținuți pentru producția de carne1 2015 2018

Raport către Consiliu privind punerea în aplicare a Directivei 98/58/CE1 2013 2016 Raport privind impactul activităților internaționale în materie de bunăstare a animalelor asupra competitivității crescătorilor europeni de animale într-o lume globalizată 2014 2018

Studiu privind: bunăstarea peștilor de crescătorie la momentul sacrificării 2012 2017 posibilitatea de a oferi consumatorilor informații relevante privind asomarea animalelor1 2013 2015 educația în materie de bunăstare a animalelor, precum și privind activitățile de informare direcționate către

publicul larg și consumatori 2013 2016

calitatea vieții peștilor de crescătorie în timpul transportului 2013 2017 bunăstarea câinilor și a pisicilor implicate în practici comerciale 2014 2016

Orientări sau norme de aplicare ale UE privind: protecția animalelor în timpul transportului 2012 2017

2

protecția animalelor în momentul sacrificării 2014 2017 protecția porcinelor 2013 2016

Posibilă propunere legislativă pentru un cadru legislativ simplificat la nivel de UE pentru bunăstarea animalelor 2014 abandonată 1 Impuse prin legislația UE.

1

Anexa II

Imagine de ansamblu a informațiilor incluse în rapoartele de inspecție a exploatațiilor prezentate Comisiei de statele membre auditate

Sursa: rapoartele cu privire la inspecțiile oficiale privind bunăstarea animalelor efectuate la exploatații, transmise către DG SANTE.

Găini ouătoare

crescute în aer liber

Găini ouătoare

crescute în hale la sol

Găini ouătoare

crescute în baterii

îmbunătățite

CurcaniPăsări de

curte Rațe Gâște Acarinate PorcineBovine (cu

excepția vițeilor)

Viței Ovine CaprineAnimale de blană

Toate categoriile de animale

2013 date nedisponibile2014 5% 7% 8% 11% 14% 13% 8% 11% 3% 26% 20% 22% 17% 15% 31% 19%2015 date nedisponibile2016 date nedisponibile2013 1% 60% 38% 25% 49% 38% 47% 50% 58% 41% 33% 46% 56% 54% 44%2014 1% 61% 46% 32% 42% 32% 44% 67% 56% 39% 30% 48% 52% 50% 41%2015 date nedisponibile2016 date nedisponibile2013 12% 11% 11% 12% 22% 12% 0% 15% 13% 9% 9% 9% 14% 12%2014 22% 3% 6% 13% 0% 8% 0% 11% 6% 16% 4% 3% 8% 8%2015 18% 1% 4% 3% 1% 3% 11% 7% 4% 5% 3% 3% 0% 4%2016 date nedisponibile2013 5% 16% 14% 8% 2% 14% 12% 11% 0% 18% 17% 17% 22% 17%2014 5% 10% 10% 10% 4% 12% 7% 7% 0% 16% 17% 17% 17% 87% 15% 17%2015 5% 12% 10% 13% 6% 19% 12% 10% 3% 13% 16% 13% 16% 16% 10% 14%2016 5% 15% 8% 10% 5% 15% 9% 3% 6% 14% 15% 12% 16% 14% 7% 13%2013 74% 0% 30% 22% 0% 25% 0% 0% 100% 25% 41% 36% 37% 33%2014 63% 14% 18% 33% 20% 62% 0% 50% 20% 29% 45% 21% 14% 0% 28%2015 50% 50% 25% 9% 13% 15% 100% 16% 25% 36% 29% 13% 0% 22%2016 date nedisponibile

Italia

Polonia

România

Franța

Țară AnRata medie de control

Ponderea locurilor cu neconformități din numărul total al locurilor inspectate

Germania

1

Anexa III

Controalele efectuate de statele membre cu privire la sacrificarea fără asomare și datele aferente

Stat membru

Există o procedură specifică pentru a verifica dacă se justifică aplicarea derogării?

Există informații disponibile la nivel național care să indice în ce măsură se practică sacrificarea fără asomare?

Germania

Da. Autoritățile competente acordă derogarea pentru sacrificarea fără asomare pe baza unei solicitări din partea adepților unor asociații religioase. Solicitanții trebuie să fie rezidenți și trebuie să demonstreze că preceptele lor religioase impun consumul de acest tip de carne.

Da. Conform estimărilor autorităților, bazate pe date din 2014 și din 2015, un număr foarte redus de animale au fost sacrificate fără asomare în Germania (180 de ovine și caprine și 186 de păsări de curte) și aproximativ 24 % din ovine și caprine au fost sacrificate pentru nevoile comunităților religioase prin metode de asomare electrică ce nu sunt enumerate în regulamentul aplicabil al UE. În practică, nevoile comunităților religioase din Germania sunt acoperite grație importurilor din alte țări.

Franța

Da. Autoritățile competente impuneau abatoarelor să țină o evidență a comenzilor comerciale care corespundeau utilizării derogării. Evaluarea internă realizată de autoritățile franceze cu privire la derogarea pentru sacrificarea fără asomare a pus în evidență că nu era posibilă verificarea corespondenței dintre comenzile comerciale și utilizarea derogării.

Există o imagine de ansamblu limitată, care se bazează pe estimări neverificate realizate de operatori. Aceștia au indicat că metoda în cauză a fost aplicată pentru 14 % din bovinele și pentru 30 % din ovinele sacrificate în 2015. Nu există informații pentru păsările de curte sau pentru caprine.

Italia Da, există o procedură de autorizare similară cu cea aplicată în România, dar nu există nicio obligație de a declara numărul de animale în cauză.

Informații limitate: există numai unele date cu privire la numărul abatoarelor autorizate să utilizeze derogarea.

Polonia

În Polonia, sacrificarea fără asomare a fost interzisă de legislația națională între 2012 și 2014, an în care Curtea Constituțională a hotărât că aceste prevederi erau neconstituționale. Din 2014, se aplică derogarea prevăzută de legislația UE.

Nu. Autoritățile competente verifică doar dacă sacrificarea se efectuează într-un abator și dacă animalele sunt imobilizate. Nu există obligația de

Informații limitate: există unele estimări neoficiale pentru bovine și păsări de curte.

2

a verifica dacă derogarea se justifică prin existența unor comenzi comerciale pentru acest tip de carne.

România

Da. Autoritățile competente acordă derogarea pe baza unei solicitări depuse de abator și a unui certificat eliberat de autoritatea religioasă relevantă care precizează speciile, numărul de animale în cauză și data (datele) când urmează să aibă loc sacrificarea.

Da. În 2016, autoritățile au acordat această derogare pentru aproximativ 6 % din producția de carne de vită, 9 % din producția de carne de oaie și 4 % din producția de carne de pui.

1

Anexa IV

Controalele în materie de ecocondiționalitate în statele membre vizitate1

N.B.: datele pentru Franța nu erau încă disponibile la momentul desfășurării auditului, ca urmare a modificărilor introduse în 2015 în ceea ce privește sistemul de plăți directe în Franța, precum și ca urmare a adaptării Sistemului integrat de administrare și control la noile norme din cadrul PAC și al mecanismului de ecocondiționalitate (introduse în 2015).

Sursa: statisticile de control referitoare la ecocondiționalitate transmise Comisiei de către statele membre.

1 Cerințele legale în materie de gestionare (statutory management requirements – SMR) acoperă cerințele și standardele stabilite în Directiva 2008/119/CE privind protecția vițeilor (SMR 11), în Directiva 2008/120/CE privind protecția porcilor (SMR 12) și în Directiva 98/58/CE privind protecția animalelor de fermă (SMR 13). Rata neconformităților și repartizarea acestora pe categorii de reducere a plății nu iau în considerare cazurile de repetare a neconformității sau faptul că nerespectarea este intenționată.

0% 1% 3% 5%SMR 11 1,7% 5,1% 8% 5% 70% 18%SMR 12 2,2% 9,1% 11% 9% 66% 14%SMR 13 1,4% 9,3% 4% 27% 46% 23%

0% 1% 3% 5%SMR 11 2,6% 3,9% 73% 5% 8% 14%SMR 12 2,3% 6,7% 75% 3% 13% 9%SMR 13 5,9% 2,1% 70% 10% 10% 10%

0% 1% 3% 5%SMR 11 1,4% 2,8% 0% 2% 95% 3%SMR 12 1,4% 1,8% 0% 0% 91% 9%SMR 13 1,8% 1,5% 0% 1% 92% 7%

0% 1% 3% 5%SMR 11 13,3% 0,01% 0% 0% 0% 100%SMR 12 13,3% 0,01% 0% 50% 0% 50%SMR 13 13,3% 0,01% 0% 0% 0% 100%

CerințăRata de control

Rata neconformităților

Repartizarea neconformităților pe categorii de reducere a plății

Italia (2016)

Cerință Rata de control

Rata neconformităților

Repartizarea neconformităților pe categorii de reducere a plății

Polonia (2016)

CerințăRata de control

Rata neconformităților

Repartizarea neconformităților pe categorii de reducere a plății

România (2016)

Germania (2016)

CerințăRata de control

Rata neconformităților

Repartizarea neconformităților pe categorii de reducere a plății

1

RĂSPUNSURILE COMISIEI LA RAPORTUL SPECIAL AL CURȚII DE CONTURI

EUROPENE

„BUNĂSTAREA ANIMALELOR ÎN UE: ELIMINAREA DECALAJULUI ÎNTRE

OBIECTIVE AMBIȚIOASE ȘI PUNEREA ÎN PRACTICĂ”

SINTEZĂ

III. Comisia depune eforturi pentru îmbunătățirea orientării sprijinului în vederea promovării unor

standarde mai ridicate în materie de bunăstare a animalelor, astfel cum se prevede în cadrul juridic

propus pentru PAC de după 2020.

A se vedea, de asemenea, răspunsul Comisiei la punctul IX.

V. Natura acțiunilor necesare influențează perioada de timp în care se pot înregistra progrese în

statele membre. Comisia continuă să monitorizeze și să urmărească aceste aspecte.

VII. Legislația privind ecocondiționalitatea include norme generale privind sancțiunile care trebuie

aplicate de statele membre, pentru a garanta faptul că sancțiunile sunt proporționale și disuasive [a

se vedea considerentul 57 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013], dat fiind că acestea trebuie să țină

seama de gravitatea, amploarea, persistența și caracterul repetitiv al neconformității identificate [a

se vedea articolul 99 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013]. În conformitate cu

principiul gestiunii partajate, statelor membre le revine responsabilitatea de a stabili nivelul

sancțiunilor aplicate fermierilor individuali în cazul cărora s-a constatat că și-au încălcat obligațiile

de ecocondiționalitate și de a lua măsurile de recuperare. Dacă în cadrul auditurilor DG AGRI se

identifică sisteme de sancționare indulgente, acest lucru este urmărit în cadrul procedurii de

verificare a conformității și se pot aplica corecții financiare statelor membre.

VIII. Având în vedere că măsura privind „bunăstarea animalelor” nu este o măsură obligatorie,

autoritățile statelor membre sunt cele care decid, pe baza evaluării propriilor nevoi, dacă

intenționează să includă acest tip de sprijin în cadrul programelor. Ele pot sprijini, de asemenea,

bunăstarea animalelor prin alte fonduri, inclusiv prin fonduri naționale.

Deja în perioada curentă 2014-2020, cadrul juridic oferă o opțiune clară de a propune măsuri

integrate (combinație de măsuri). Unele state membre utilizează această opțiune și aplică alte

măsuri, cum ar fi cele legate de investiții sau de transferul de cunoștințe – acestea din urmă pentru a

promova schimbul de bune practici în domeniul bunăstării animalelor.

IX. Comisia a publicat propunerea sa privind o nouă PAC după 2020, ținând seama de solicitările

din partea legiuitorilor și a părților interesate de simplificare și eficientizare a PAC și înlocuind

ecocondiționalitatea cu condiționalitatea. Statele membre vor beneficia de mai multă flexibilitate în

ceea ce privește modul în care îndeplinesc țintele și obiectivele definite de PAC în cadrul unui nou

model de performanță. Promovarea bunăstării animalelor face parte în prezent dintr-o prioritate mai

largă care vizează organizarea lanțului alimentar. Politica de dezvoltare rurală oferă un cadru

flexibil care permite statelor membre, în conformitate cu principiul subsidiarității și în contextul

gestiunii partajate, să decidă asupra modului în care pot să sprijine cel mai bine eforturile de

îmbunătățire a bunăstării animalelor.

Includerea bunăstării animalelor printre obiectivele specifice ale dezvoltării rurale pentru perioada

2021-2027 ar trebui să îmbunătățească și mai mult locul pe care îl ocupă bunăstarea animalelor în

contextul dezvoltării rurale.

Comisia elaborează un proiect privind indicatorii de bunăstare a animalelor și controalele de calitate

pentru a investiga utilitatea indicatorilor pentru bunăstarea animalelor. Acesta va include revizuirea

legăturilor dintre sistemul de ecocondiționalitate și controalele oficiale în materie de bunăstare a

2

animalelor, precum și adecvarea indicatorilor pentru măsurarea eficacității programelor de

dezvoltare rurală.

INTRODUCERE

8. Comisia reamintește că lista cerințelor în materie de ecocondiționalitate este stabilită de

legiuitori, care sunt statele membre, prin intermediul Consiliului, și Parlamentul European. În plus,

ecocondiționalitatea nu este un mecanism de punere în aplicare a legislației sectoriale, ci urmărește

să facă PAC mai compatibilă cu așteptările societății, făcând referire la cerințe suficient de

pertinente pentru activitatea agricolă și pentru suprafața exploatației agricole [a se vedea

considerentul 54 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013]. Acest lucru explică de ce nu toate cerințele

privind bunăstarea animalelor fac parte în mod automat din ecocondiționalitate. În ultimii ani,

legiuitorii au solicitat întotdeauna simplificarea mecanismului de ecocondiționalitate care a condus

la scurtarea listei de cerințe.

9. Fermierii pot lua decizia de afaceri cu privire la modul de gestionare a fermei, de exemplu să

crească porcine și păsări de curte fără a gestiona terenuri în același timp. De asemenea, și fermierii

fără terenuri pot fi supuși ecocondiționalității dacă sunt beneficiari ai anumitor măsuri de dezvoltare

rurală.

10. Comisia subliniază că, în cazul în care legislația sectorială impune o rată mai mare de control,

această rată este aplicabilă.

OBSERVAȚII

28. Există, în unele cazuri, relații clare între o serie de acțiuni și obiectivele strategice. De exemplu,

obiectivul „sprijinirea statelor membre și luarea de măsuri pentru a ameliora nivelul de respectare

a legislației” este în mod clar legat de o serie de măsuri cu privire la găinile ouătoare, adăpostirea în

grup a scroafelor, regulamentul privind sacrificarea, animalele în timpul transportului și protecția

porcilor.

Strategia privind bunăstarea animalelor prevedea angajamentul de a analiza fezabilitatea

introducerii unui cadru legislativ simplificat la nivelul UE. Acest lucru a contribuit la adoptarea

regulamentului privind controalele oficiale în 2017 și la desemnarea în consecință a primului centru

de referință al UE pentru bunăstarea animalelor în martie 2018.

31. În anexa la strategia privind bunăstarea animalelor, a fost stabilită o listă precisă de acțiuni

pentru monitorizarea nivelului de realizare. O evaluare a politicii UE privind bunăstarea animalelor

a fost realizată în 2010, iar unele acțiuni enumerate în anexa la strategie reflectă obiective strategice

precum „sprijinirea statelor membre și luarea de măsuri pentru a ameliora nivelul de respectare

a legislației”.

Comisia recunoaște că nu s-au definit valori-țintă ale indicatorilor pentru măsurarea tuturor

obiectivelor strategiei. Acțiunile sale nu au fost încă evaluate deoarece au fost finalizate abia la

începutul anului 2018 și, prin urmare, impactul tuturor acțiunilor nu s-a materializat încă.

Din 2017, Comisia nu a stabilit o nouă strategie formală. Cu toate acestea, au fost desfășurate mai

multe activități care s-au concentrat pe trei domenii prioritare, după cum urmează:

− o mai bună aplicare a normelor UE privind bunăstarea animalelor;

− dezvoltarea și utilizarea unor angajamente facultative de către întreprinderi pentru a îmbunătăți

în continuare bunăstarea animalelor;

− promovarea standardelor UE privind bunăstarea animalelor la nivel mondial.

39. Proiectul EU Pilot permite serviciilor Comisiei Europene și autorităților statelor membre să se

angajeze într-un dialog cu scopul de a identifica, într-o fază incipientă, răspunsuri mai rapide și mai

3

bune la întrebările referitoare la interpretarea, punerea în aplicare și aplicarea corectă a legislației

UE. Acest dialog, deși nu este o procedură formală de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, se

desfășoară în baza unui proces definit.

Caseta 3 – Progrese lente în ceea ce privește punerea în aplicare a anumitor recomandări ale

Comisiei

Comisia consideră că, deși a trecut o perioadă relativ lungă de timp de când Franța a actualizat, a

revizuit și a publicat vademecumurile pentru controale, au fost puse la dispoziție unele instrucțiuni

pentru personalul de control oficial și s-au luat unele măsuri pentru a remedia deficiențele

identificate. Prin urmare, controalele oficiale din Franța nu au fost neapărat neconforme cu cerințele

UE în această perioadă. Vademecumul francez privind inspecțiile la punctele de control era încă în

curs de finalizare în 2017, însă autoritățile franceze efectuaseră inspecții la punctele de control.

DG SANTE monitorizează în continuare această problemă.

Recomandarea la care se referă Curtea de Conturi Europeană a fost urmărită în cadrul unui alt audit

al Comisiei realizat în 2012 și a fost preluată de o recomandare a acelui audit. Procedura de ofertare

pentru echipamente pentru toate serviciile veterinare din Franța a fost publicată la data de

27 aprilie 2017 de ministerul care deține portofoliul agriculturii. Recomandarea era închisă la data

la care autoritățile franceze au furnizat dovezi conform cărora au fost achiziționate echipamente și

au fost elaborate instrucțiuni pentru personal cu privire la utilizarea acestora.

Este posibil să se observe mirosul de amoniac într-un adăpost pentru păsări de curte chiar și atunci

când nivelurile se află în limitele legale.

Comisia consideră că, deși au fost prezentate proiecte de modificare la hotărârea relevantă a

guvernului român în contextul activităților de monitorizare întreprinse din 2014, Comisia nu a

primit deocamdată confirmarea că acestea au fost adoptate. DG SANTE monitorizează în

continuare această problemă.

De fapt, situația a evoluat considerabil în perioada menționată, așa cum se descrie în raportul

privind profilul de țară publicat în aprilie 2017.

− Autoritatea competentă centrală a propus diferite acțiuni în răspunsuri succesive.

− În 2016, autoritatea competentă centrală a solicitat Centrului național de referință pentru

bunăstarea animalelor sprijin pentru reexaminarea caracterului adecvat al pragurilor menționate

în nota ministerială.

− Autoritatea competentă centrală a declarat că intenționează să alinieze valorile anterioare la noul

aviz al Centrului național de referință.

Recomandarea a fost închisă pe baza documentelor justificative, iar acest lucru se va reflecta în

următorul profil de țară actualizat, care urmează să fie publicat în 2019.

45. Comisia consideră că această chestiune este una complexă și necesită o analiză atentă ca urmare

a implicării în raport cu diferitele comunități religioase.

Începând cu 2012, mai multe state membre au adoptat măsuri naționale mai stricte privind

sacrificarea fără asomare (BE, EL, DK, LT) pe lângă statele membre care au instituit deja măsuri

naționale (AT, CZ, DE, FI, FR, HU, SE, SI).

54. Legislația UE privind bunăstarea animalelor vizează, în principal, marile ferme de creștere

intensivă a animalelor (porci, viței, găini ouătoare, pui de carne), prin urmare este rezonabil ca

4

autoritățile să își utilizeze resursele limitate pentru a inspecta mai degrabă fermele mai mari decât

numeroasele gospodării1. Cu toate acestea, această alegere ar trebui justificată în mod corespunzător

în analiza de risc a statelor membre și este posibil să nu conducă la o scutire de la controale.

55. Mai multe state membre utilizează sisteme care acordă prioritate controalelor în materie de

planificare a transportului, de încărcare a animalelor, precum și controalelor rutiere. Comisia a

împărtășit bunele practici identificate în Austria, Danemarca, Țările de Jos și Regatul Unit cu alte

state membre2.

57. Deși este adevărat că realizarea analizei riscurilor este, de cele mai multe ori, lăsată în

responsabilitatea autorităților de la nivel local, există anumite excepții notabile, după cum reiese din

răspunsul Comisiei la punctul 55 de mai sus, în ceea ce privește controalele transporturilor din

Danemarca, Țările de Jos și Regatul Unit.

59. În practică, auditarea adecvată a tuturor chestiunilor într-un ciclu de 5 ani s-a dovedit a fi

nerealizabilă cu resursele disponibile. Pentru a face față acestui impas, au fost furnizate orientări

suplimentare într-un document de orientare cu caracter neobligatoriu. Acesta explică faptul că

fiecare chestiune care intră sub incidența Regulamentului oficial privind hrana pentru animale și

produsele alimentare trebuie examinată și revizuită în cadrul unei evaluări periodice (anuale) a

riscurilor. Se consideră că includerea unei chestiuni în procesul de revizuire periodică îndeplinește

cerința de „acoperire” a acelei chestiuni într-un ciclu de 5 ani.

60. Rapoartele relevante de audit ale Comisiei includ recomandări adresate statelor membre în care

monitorizarea auditului intern a fost inadecvată; Comisia va urmări aceste recomandări conform

procedurilor obișnuite.

61. În timp ce reclamațiile pot fi utile în identificarea problemelor, acestea nu identifică în general

toate domeniile cheie care ridică preocupări. Numeroase neconformități rămân invizibile pentru

potențialii reclamanți; în plus, reclamațiile pot avea, de asemenea, caracteristici care cauzează

părtiniri potențiale.

62. Nu există nicio cerință legală ca statele membre să țină un registru central de reclamații; lipsa

unui astfel de registru în sine nu demonstrează că informațiile provenite din reclamații nu au fost

utilizate în mod corespunzător sau că procesul decizional nu a fost susținut în mod adecvat de

informații referitoare la riscurile la adresa bunăstării animalelor (care pot proveni din numeroase

surse diferite).

64. Nu toate elementele referitoare la bunăstarea animalelor vizate de strategie fac obiectul

ecocondiționalității și al dezvoltării rurale, cum ar fi, de exemplu, transportul animalelor. Prin

urmare, există limitări ale posibilelor sinergii dintre PAC și legislația generală în materie de

bunăstare a animalelor.

65. În conformitate cu principiul gestiunii partajate între statele membre și Comisie, pentru a limita

sarcina administrativă a statelor membre, legislația în materie de ecocondiționalitate oferă statelor

membre posibilitatea de a-și utiliza sistemele de administrare și control existente în locul unui

sistem exclusiv pentru ecocondiționalitate [a se vedea articolul 98 alineatul (1) din Regulamentul (UE)

1 De exemplu, Directiva 2008/120/CE a Consiliului subliniază în preambul următoarele considerente, (6) diferențe care pot

denatura condițiile de concurență (7) standarde ... pentru a garanta dezvoltarea rațională a producției, care pun, prin urmare, un

accent mai mare pe producția la scară mai largă.

2 A se vedea Raportul general 2014-7350, secțiunea 6.

5

1306/2013]. Aceasta nu specifică cu exactitate modul în care statele membre ar trebui să realizeze

acest lucru și care ar fi cea mai eficientă modalitate.

66. Acest schimb de informații este auditat în cadrul auditurilor de ecocondiționalitate ale

DG AGRI. În cazul în care se constată deficiențe, statelor membre li se impun corecții financiare.

70. Comisia nu are autoritatea de a include în auditurile sale de ecocondiționalitate toate tipurile de

controale referitoare la bunăstarea animalelor. Controalele în materie de bunăstare a animalelor,

efectuate de autoritățile naționale de control în afara eșantionului de ecocondiționalitate de 1 %, se

bazează pe legislația care nu are ca obiect PAC și, ca atare, nu pot intra sub incidența auditurilor

DG AGRI.

Normele specifice referitoare la raportare incluse în legislația în materie de ecocondiționalitate se

referă la controalele efectuate numai în contextul ecocondiționalității.

Cu toate acestea, în cazul în care agenția de plăți primește informații referitoare la posibile încălcări

constatate în afara controalelor de ecocondiționalitate, astfel de observații pot fi, de asemenea,

calificate drept bază pentru evaluarea și posibila aplicare ulterioară a unor sancțiuni aferente

ecocondiționalității. În cazul în care încălcările menționate sunt raportate agenției de plăți și ulterior

evaluate de aceasta, auditurile Comisiei le acoperă în cadrul auditurilor sale.

73. În conformitate cu gestiunea partajată, legislația în materie de ecocondiționalitate prevede ca

grilele de evaluare ale regiunilor sau ale statelor membre să fie stabilite de organismele naționale

sau regionale competente. Cu toate acestea, legislația europeană prevede un cadru prin care se

stipulează că sancțiunile trebuie să fie „proporționale, eficace și disuasive” (a se vedea

considerentul 57 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013). În plus, articolul 99 din regulamentul

menționat anterior prevede că sancțiunile se calculează ținând cont de gravitate, amploare și

persistență, precum și de caracterul repetitiv și posibilul caracter deliberat. De asemenea, în special

articolele 38-40 din Regulamentul (UE) 640/2014 și articolele 73-75 din Regulamentul (UE)

809/2014 furnizează detalii suplimentare care trebuie respectate de statele membre la aplicarea

sancțiunilor.

74. Comisia consideră că statisticile de control nu constituie dovada în sine în sprijinul afirmației

conform căreia un sistem de control sau de sancționare este deficitar („indulgent”) și că hotărârea

Curții pronunțată în cauza T-506/15 (punctul 224) înseamnă că o rată de eroare scăzută poate servi

(numai) pentru a susține o îndoială întemeiată în numele auditorului.

În ceea ce privește observația potrivit căreia „o exploatație în care inspectorii identificau

neconformități pentru până la 30 % din punctele de control relevante era considerată a fi pe deplin

conformă” (România), Comisia consideră că astfel de cazuri specifice vor fi abordate în cadrul

auditurilor sale.

75. Comisia ia notă de observația Curții de Conturi Europene, dar reamintește că statelor membre le

revine responsabilitatea de a institui sisteme de sancționare „la propria discreție”.

Comisia subliniază că grilele de evaluare ale statelor membre (precum cea poloneză) alocă în mod

obișnuit un număr diferit de puncte în funcție de gravitatea neconformității, și anume, combinația

dintre „gravitate”, „amploare” și „persistență”. Prin urmare, numărul de încălcări nu este

întotdeauna un factor care determină sancțiunea administrativă în cadrul ecocondiționalității.

În plus, sistemele de sancționare „indulgente” [care nu respectă cerința conform căreia, ca regulă

generală, sancțiunea este de 3 %, în conformitate cu articolul 39 din Regulamentul delegat (UE)

640/2014] vor fi abordate în cadrul auditurilor DG AGRI, a se vedea răspunsul Comisiei la

punctul 76.

6

76. Comisia confirmă faptul că auditurile menționate în nota de subsol din observația Curții de

Conturi Europene au dezvăluit sisteme de sancționare care împiedică aplicarea unor sancțiuni

proporționale (de exemplu, în unele cazuri nu a fost posibil să se aplice 5 %, în alte cazuri nu a fost

posibil să se aplice 3 % sau 5 %). Fiecare dintre aceste audituri a condus la o corecție financiară și

la o cerere adresată statului membru de a actualiza grila de sancționare, astfel încât să se țină cont

de „gravitate”, „amploare” și „persistență” în ceea ce privește toate cerințele de ecocondiționalitate

aplicabile.

Trebuie subliniat faptul că, în lumina gestiunii partajate, statele membre trebuie să elaboreze grile

de evaluare adecvate pentru practicile agricole locale. Dispozițiile legale nu prevăd modul de

calculare a reducerilor pentru încălcările individuale, ci includ norme generale. În consecință,

grilele de evaluare nu sunt supuse aprobării Comisiei. Pentru a veni în sprijinul statelor membre,

Comisia organizează periodic reuniuni ale experților în cadrul cărora se face schimb de bune

practici.

79. Deși bunăstarea animalelor nu este menționată în mod explicit în aria de intervenție 3A, aceasta

nu trebuie înțeleasă ca o excludere, având în vedere că obiectivul de îmbunătățire a bunăstării

animalelor contribuie la obiectivul adăugării de valoare produselor agricole, care face parte din

ariile de intervenție 3A.

80. Statele membre sau regiunile își planifică programele de dezvoltare rurală pe baza unei analize

SWOT și a evaluării necesităților pentru acel domeniu specific vizat de program. Astfel, sprijinul

pentru dezvoltare rurală se adresează unei game largi de necesități, nu numai bunăstării animalelor.

81. Pe lângă sprijinul acordat pentru investiții în exploatațiile agricole, sisteme de calitate sau

agricultură ecologică, trebuie menționat sprijinul acordat prin transferul de cunoștințe și servicii de

formare și consiliere. Aceste măsuri sunt adesea combinate cu măsura 14 „bunăstarea animalelor”

pentru sensibilizarea fermierilor și pentru diseminarea celor mai bune practici pentru o mai bună

gestionare a bunăstării animalelor.

84. La solicitarea Comisiei, statele membre au avut obligația de a elabora planuri de acțiune privind

modul în care va fi pusă în aplicare interdicția legală a codotomiei. Renania de Nord-Westfalia a

elaborat un proiect de plan de acțiune la începutul anului 2018, care constituie în prezent baza

pentru alte consultări la nivel de stat, național și al UE.

Normele în materie de ecocondiționalitate se aplică și sprijinului pentru bunăstarea animalelor

acordat în cadrul Programului de dezvoltare rurală, inclusiv al legislației privind protecția

porcinelor, iar nerespectarea acestor norme, în funcție de gravitatea neconformității, trebuie să

conducă la o sancțiune/o sancțiune administrativă.

85. Comisia promovează combinația de mai multe angajamente sau chiar de mai multe măsuri

(așa­numitele măsuri integrate) pentru sporirea bunăstării animalelor în vederea asigurării

îmbunătățirii simultane a mai multor parametri. Cu toate acestea, în ultimă instanță, este la

latitudinea statelor membre ce parametri doresc să îmbunătățească prin utilizarea fondurilor pentru

dezvoltare rurală și ce parametri doresc să îmbunătățească prin intermediul altor instrumente și

fonduri. Limitarea resurselor disponibile poate fi, de asemenea, unul dintre motivele pentru

concentrarea asupra celor mai necesari parametri.

86. Statele membre își bazează programarea măsurii pe propria analiză SWOT și pe evaluarea

nevoilor în acest sector. De asemenea, se așteaptă ca acestea să definească angajamentele pentru

măsura 14 astfel încât să stabilească valorile de referință și să depășească practicile obișnuite

efectuate în exploatațiile agricole. DG SANTE este consultată în mod implicit înainte de aprobarea

unei noi măsuri în materie de bunăstare a animalelor în cadrul dezvoltării rurale, care sprijină

7

abordarea DG AGRI de a stabili măsuri eficace în materie de bunăstare a animalelor și de a aborda

zonele cu cele mai mari nevoi.

În ceea ce privește ecocondiționalitatea, interzicerea codotomiei ca practică curentă face parte din

cerințe și, prin urmare, din valorile de referință pentru măsurile de dezvoltare rurală. Cu toate

acestea, trebuie remarcat faptul că, în multe state membre, în special, fermele de creștere intensivă a

porcilor nu sunt acoperite de ecocondiționalitate ca urmare a faptului că acestea nu sunt în mod

automat beneficiari ai PAC. Aceste exploatații de porcine nu dețin în general terenuri agricole. Prin

urmare, ele nu beneficiază de plăți directe (pilonul 1), deoarece acestea sunt legate de terenuri. Cu

toate acestea, aceste exploatații ar putea solicita sprijin pentru dezvoltare rurală (pilonul 2) dar acest

lucru s-ar face în mod facultativ. De aceea, ecocondiționalitatea nu poate servi niciodată drept

instrument de punere în aplicare pentru alte politici, deoarece impactul său este limitat la

beneficiarii PAC.

87. Se așteaptă ca statele membre să definească angajamentele pentru măsura 14 astfel încât să

depășească practicile obișnuite aplicate în exploatațiile agricole pentru a asigura o valoare adăugată

reală a sprijinului și pentru a evita supracompensarea. O astfel de structură a sprijinului pentru

bunăstarea animalelor va exclude posibilitatea de a sprijini practici care sunt considerate practici

agricole obișnuite în statul membru și/sau regiunea în cauză.

În ceea ce privește riscul de „efect de balast”, Comisia consideră că fermierii au nevoie de sprijin

financiar pentru a respecta angajamentele care depășesc cerințele de bază privind bunăstarea

animalelor.

În ceea ce privește o eventuală suprapunere cu schemele private de calitate, a se vedea răspunsul

Comisiei la punctul 88.

88. Trebuie subliniat faptul că participarea la schemele de calitate nu reprezintă neapărat o

suprapunere cu măsura 14, chiar dacă ambele instrumente vizează angajamente în materie de

gestionare. Acest lucru are loc atunci când angajamentele sprijinite prin diverse instrumente diferă

din punct de vedere cantitativ și/sau calitativ (în cazul Sardiniei) sau dacă compensarea costurilor a

avut loc, iar pierderile de venit pentru aceste angajamente nu depășesc 100 %. În ceea ce privește

calculul primelor, a se vedea răspunsul Comisiei la punctul 90.

O astfel de abordare permite împărțirea sarcinii financiare între diverse instrumente, chiar dacă ar

putea conduce la eforturi administrative mai mari pentru autorități.

90. Pe parcursul aprobării programelor, Comisia evaluează metodologia pe baza căreia se

calculează plățile, precum și valorile de referință pentru angajamentele propuse, pentru a se asigura

că acestea acoperă numai acțiuni suplimentare față de cerințele și practicile obligatorii desfășurate

în mod obișnuit. Statele membre trebuie, de asemenea, să se asigure că aceste calcule sunt adecvate

și sunt confirmate sau efectuate de un organism independent din punct de vedere funcțional.

În cadrul auditurilor, eventuala suprapunere cu fondurile UE sau cu fondurile publice naționale este

verificată ca parte a verificării sistemului de control pentru toate măsurile/operațiunile care fac

obiectul unui audit dat. O constatare a auditului va fi utilizată de Comisie în evaluarea globală a

punerii în aplicare corecte a măsurilor/operațiunilor și va face parte din procedura de verificare a

conformității și, în unele cazuri, poate conduce la o modificare a programului de dezvoltare rurală.

92. Deși sistemul comun de monitorizare și evaluare (SCME) definește indicatori pentru măsurarea

performanțelor PAC, sistemul actual nu conține indicatori specifici de bunăstare a animalelor. Cu

toate acestea, indicatorii de realizare sunt colectați la nivelul măsurilor și atribuiți ariilor de

intervenție respective.

8

Este necesar un echilibru în ceea ce privește definirea indicatorilor de monitorizare și raportul lor

cost-eficacitate și disponibilitatea datelor. Evaluarea rezultatelor ample ale măsurilor trebuie plasată

în contextul evaluării, pentru care indicatorii SCME oferă doar o funcție de susținere iar statele

membre sunt libere să stabilească indicatori suplimentari.

93. Aprecierea sprijinului pentru bunăstarea animalelor se realizează cel mai bine în contextul

evaluării. Pentru perioada 2007-2013, s-a realizat o sinteză a evaluărilor cu privire la efectele

măsurii 215 „plăți pentru bunăstarea animalelor”, pe baza evaluărilor ex post ale statelor membre

care au pus în aplicare această măsură. Evaluarea și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care

o însoțește vor fi publicate în ultimul trimestru al anului 2018.

95. Măsura 215 „bunăstarea animalelor” a fost pusă în aplicare în 11 state membre (30 de regiuni),

cu cheltuieli totale din FEADR de 1 miliard EUR. Sinteza evaluărilor ex post a evaluat impactul

măsurii ca fiind limitat, în parte din cauza numărului redus de regiuni în care a fost pusă în aplicare

măsura.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

99. Strategia privind bunăstarea animalelor prevedea angajamentul de a analiza fezabilitatea

introducerii unui cadru legislativ simplificat la nivelul UE. Acest lucru a contribuit la adoptarea

regulamentului privind controalele oficiale în 2017 și la desemnarea în consecință a primului centru

de referință al UE pentru bunăstarea animalelor în martie 2018.

Comisia recunoaște că strategia nu a inclus valori-țintă ale indicatorilor pentru măsurarea tuturor

obiectivelor strategiei (a se vedea răspunsul Comisiei la punctele 28 și 31). Acțiunile nu au fost încă

evaluate deoarece au fost finalizate abia la începutul anului 2018 și, prin urmare, impactul tuturor

acțiunilor nu s-a concretizat încă.

Din 2017, Comisia a desfășurat mai multe activități care s-au concentrat pe trei domenii prioritare,

după cum urmează:

− o mai bună aplicare a normelor UE privind bunăstarea animalelor;

− dezvoltarea și utilizarea unor angajamente facultative de către întreprinderi pentru a îmbunătăți

în continuare bunăstarea animalelor;

− promovarea standardelor UE privind bunăstarea animalelor la nivel mondial.

100. Comisia consideră că problema sacrificării fără asomare este una complexă și necesită o

analiză atentă ca urmare a implicării în raport cu diferitele comunități religioase.

Recomandarea 1 – Cadru strategic pentru politica Comisiei în materie de bunăstare a

animalelor

(a) Comisia acceptă recomandarea 1 litera (a) și intenționează să realizeze o evaluare a strategiei

privind bunăstarea animalelor pentru 2012. Perioada de timp pentru această evaluare trebuie să ia în

considerare faptul că impactul tuturor acțiunilor nu s-a concretizat încă, alături de implicațiile legate

de resurse ale acestei activități complexe.

(b) Comisia acceptă recomandarea 1 litera (b). Aceasta va fi pusă în aplicare prin definirea zonelor

sau a sectoarelor și prin elaborarea unei metodologii de comparare a performanțelor statelor

membre.

(c) Comisia acceptă recomandarea 1 litera (c).

102. Natura acțiunilor necesare influențează perioada de timp în care se pot înregistra progrese în

statele membre. Comisia continuă să monitorizeze și să urmărească aceste aspecte.

A se vedea răspunsurile Comisiei la caseta 3 și la punctele 59-62.

9

Recomandarea 2 – Acțiunile Comisiei în materie de asigurare a respectării normelor și de

orientare în ceea ce privește asigurarea conformității

(a) Comisia acceptă recomandarea 2 litera (a). Au fost deja instituite măsuri pentru urmărirea

recomandărilor de audit și pentru punerea în aplicare a legislației UE.

Începând cu 2005, Comisia a instituit proceduri sistematice pentru urmărirea recomandărilor de

audit, iar acțiunile suplimentare de aplicare pot fi utilizate atunci când neconformitatea cu normele

UE persistă. Eficacitatea procedurilor este revizuită periodic.

Cu toate acestea, Comisia recunoaște că se pot realiza mai multe progrese în vederea reducerii

timpului pentru declanșarea unor acțiuni satisfăcătoare ca urmare a recomandărilor sale emise după

audituri și pentru aplicarea dispozițiilor legislative, în special a celor care au fost în vigoare pentru o

perioadă îndelungată.

Prin urmare, Comisia depune eforturi pentru a-și îmbunătăți procedurile de monitorizare și de

îmbunătățire a întregii legislații în materie de produse alimentare și sănătate, care vor include,

bineînțeles, urmărirea recomandărilor rezultate din auditurile Comisiei.

(b) Comisia acceptă recomandarea 2 litera (b) și va discuta cu statele membre posibilele

îmbunătățiri ale sistemului TRACES pentru a sprijini elaborarea analizelor de risc ale statelor

membre pentru inspecțiile privind transportul animalelor vii.

Recomandarea 3 – Îmbunătățirea coordonării între inspecții oficiale și ecocondiționalitate

Comisia nu acceptă recomandarea 3 litera (a).

Comisia consideră că, în cazul în care aceste inspecții oficiale menționate de Curtea de Conturi

Europeană sunt utilizate pentru a atinge rata minimă de 1 % din numărul de beneficiari care vor fi

verificați în ceea ce privește ecocondiționalitatea [articolul 68 din Regulamentul (UE) 809/2014],

aceste inspecții intră într-adevăr în domeniul de aplicare al auditurilor DG AGRI, iar raportarea

aferentă este evaluată, printre altele, în ceea ce privește caracterul complet. Cu toate acestea, în

cazul în care aceste inspecții oficiale se efectuează peste rata minimă de control, și anume în afara

domeniului de aplicare al cadrului ecocondiționalității, inspectorii nu au obligația legală de a-și

încadra și evalua constatările în lumina normelor în materie de ecocondiționalitate și de a le raporta

ulterior. Prin urmare, și cu excepția cazului în care rezultatele acestora sunt raportate, aceste

controale – sau caracterul complet al raportării acestora – nu pot fi acoperite de auditurile

DG AGRI.

(b) Comisia acceptă recomandarea și o va urmări în contextul grupului de experți cu privire la

ecocondiționalitate.

104. Promovarea bunăstării animalelor face parte dintr-o prioritate mai largă care vizează

organizarea lanțului alimentar. Politica de dezvoltare rurală oferă un cadru/un set de instrumente

flexibil care permite statelor membre, în conformitate cu principiul subsidiarității și în contextul

gestiunii partajate, să decidă asupra modului în care pot să sprijine cel mai bine îmbunătățirea

bunăstării animalelor în conformitate cu obiectivele politicii UE și cu contextul, potențialul și

nevoile specifice ale statelor membre/regiunilor. Aproape o treime din toate programele de

dezvoltare rurală din perioada 2014-2020 include această măsură și indică numărul de beneficiari

care beneficiază de sprijin.

În ceea ce privește riscul de „efect de balast”, Comisia consideră că fermierii au nevoie de sprijin

financiar pentru a respecta angajamentele care depășesc cerințele de bază privind bunăstarea

animalelor. Arhitectura măsurii se bazează pe principiul conform căruia numai acțiunile care

depășesc cerințele obligatorii trebuie să fie sprijinite în cadrul măsurii privind bunăstarea

animalelor, care ar trebui să prevină efectul de balast.

10

Comisia continuă să difuzeze bune practici și exemple de îmbunătățire a bunăstării animalelor și

printr-o combinație bună cu alte măsuri de dezvoltare rurală, în special transferul de cunoștințe și

formare, precum și investiții.

Recomandarea 4 – Utilizarea sprijinului pentru dezvoltare rurală în vederea atingerii

obiectivelor în materie de bunăstare a animalelor

(a) Comisia acceptă această recomandare, care se bazează pe practica din actuala perioadă de

programare.

Se așteaptă ca statele membre să definească angajamentele pentru măsura 14 astfel încât să

stabilească valorile de referință și să depășească practicile obișnuite pentru a asigura o valoare

adăugată reală a sprijinului și pentru a evita supracompensarea. Comisia va continua – în cazul

modificărilor de programe sau al noii introduceri a măsurii în actuala perioadă de programare – să

încurajeze statele membre să pună în aplicare această măsură, în special în sectoarele care prezintă

cele mai mari nevoi. De exemplu, toate măsurile din sectorul porcinelor contribuie, de asemenea, la

creșterea conformității cu directiva respectivă. DG SANTE este consultată în mod implicit înainte

de aprobarea unei noi măsuri în materie de bunăstare a animalelor în cadrul dezvoltării rurale.

Includerea bunăstării animalelor printre obiectivele specifice ale dezvoltării rurale pentru perioada

2021-2027 ar trebui să îmbunătățească în continuare locul bunăstării animalelor în contextul

dezvoltării rurale.

(b) Comisia acceptă recomandarea de a încuraja schimbul de bune practici între statele membre în

ceea ce privește indicatorii de rezultat și de impact suplimentari (și anume neobligatorii) pentru

măsurile privind bunăstarea animalelor. Trebuie remarcat faptul că propunerile privind PAC pentru

perioada de după 2020 includ obiectivul specific: „Îmbunătățirea răspunsului dat de agricultura UE

exigențelor societale referitoare la hrană și la sănătate, inclusiv la alimentele sigure, hrănitoare și

produse prin metode sustenabile și la bunăstarea animalelor” și un indicator de bază O.16 –

„Numărul de unități vită mare vizate de sprijinul pentru sănătatea sau bunăstarea animalelor sau

pentru intensificarea măsurilor de biosecuritate”. În plus, propunerea include un indicator de

rezultat comun R.38 – „Îmbunătățirea bunăstării animalelor: Ponderea de unități vită mare care fac

obiectul acțiunilor sprijinite pentru îmbunătățirea bunăstării animalelor”. Prin urmare, Comisia se

poate angaja să încurajeze în viitor schimbul de bune practici în ceea ce privește indicatorii pentru

bunăstarea animalelor.

(c) Comisia acceptă această recomandare, care se bazează pe practica din actuala perioadă de

programare.

Site-ul web al Rețelei europene pentru dezvoltare rurală (REDR) oferă numeroase exemple de bune

practici pentru proiectele care vizează îmbunătățirea bunăstării animalelor, inclusiv proiecte de

investiții (https://enrd.ec.europa.eu/search/site/animal%20welfare_en).

Includerea bunăstării animalelor printre obiectivele specifice ale dezvoltării rurale pentru perioada

2021-2027 ar trebui să îmbunătățească în continuare locul bunăstării animalelor în contextul

dezvoltării rurale. Cu toate acestea, în contextul noului model de performanță propus pentru PAC de

după 2020, Comisia nu este în prezent în măsură să își asume angajamente mai specifice în ceea ce

privește orientările furnizate statelor membre.

Etapă Data

Adoptarea planului de audit / Demararea auditului 13.9.2017

Trimiterea oficială către Comisie (sau către o altă entitate auditată) a proiectului de raport

12.7.2018

Adoptarea raportului final după procedura contradictorie 3.10.2018

Primirea răspunsurilor Comisiei (sau ale altei entități auditate) în toate versiunile lingvistice

8.11.2018

PDF ISBN 978-92-847-1169-7 doi:10.2865/61024 QJ-AB-18-026-RO-N

HTML ISBN 978-92-847-1171-0 doi:10.2865/13553 QJ-AB-18-026-RO-Q

UE are de mai multe decenii unele dintre cele mai ridicate standarde în materie de bunăstare a animalelor din lume, iar politica sa agricolă comună (PAC) conține obiective care acoperă și acest domeniu. Cea mai recentă strategie a Comisiei privind bunăstarea animalelor viza remedierea problemelor legate de nerespectarea normelor, precum și ameliorarea sinergiilor cu PAC. Curtea a constatat că acțiunile UE vizând îmbunătățirea bunăstării animalelor au avut succes în unele domenii, dar existau întârzieri în punerea lor în aplicare și continuă să existe unele deficiențe în anumite domenii referitor la aspecte ce țin de bunăstarea animalelor în exploatație, în timpul transportului și în momentul sacrificării. Curtea formulează recomandări care au ca obiect cadrul strategic, acțiunile Comisiei de asigurare a respectării normelor și de orientare menite să ajute statele membre să se conformeze, precum și acțiunile vizând întărirea legăturilor dintre bunăstarea animalelor și politica agricolă.

© Uniunea Europeană, 2018.

Pentru utilizarea sau reproducerea în orice fel a unor fotografii sau a altor materiale pentru care Uniunea Europeană nu deține drepturile de autor, trebuie să se solicite acordul direct de la deținătorii drepturilor de autor.

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ 12, rue Alcide de Gasperi 1615 Luxembourg LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1

Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx Website: eca.europa.euTwitter: @EUAuditors