Raport Sansa Si Provocare 01

Proiect nantat prin granturile SEE 2009-2014, in cadrul Fondului ONG in Romnia.Pentru informaii ociale despre granturile SEE i norvegiene accesai www.eeagrants.org

Continutul acestui material nu reprezint in mod necesar pozitia ocial a granturilor SEE 2009-2014.

Serviciile de asisten acordatevictimelor traficului de persoane n Romnia i Norvegia

Noiembrie 2014

RAPORT

PRO REFUGIU ASSOCIATION

ADDRESS:56 CRANGASI STREET, BUCHAREST, ROMANIAwww.prorefugiu.org

AUTORI: ASOCIAIA PRO REFUGIU

ORGANIZAIA PRO SENTRET

RESPONDENI ROMNIA

EDITOR ASOCIAIA PRO REFUGIU

ORGANIZAII PARTENERE

RESPONDENI NORVEGIA

D-na Silvia Antoaneta Berbec Preedinte, Expert Asociaia Pro RefugiuD-na Anca Bucur Psiholog, Expert Asociaia Pro RefugiuD-na Bjrg Norli Director, Expert Organizaia Pro SentretD-na Camilla Hammergren Expert Organizaia Pro Sentret

Agenia Naional Impotriva Traficului de Persoane Directiile Generale de Asisten Social i Protecia Copi-

lului judeele Alba, Arad, Arge, Botoani, Braov, Bistria, Bihor, Buzu, Bacu, Clrai, Constana, Cluj, Covasna, Dmbovita, Dolj, Gorj, Galai, Giurgiu, Harghita, Iai, Mehedini, Neam, Mure, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Suceava, Timi, Vlcea, Slaj

Asociaia pentru Dezvoltarea Practicilor Alternative de Reintegrare i Educaie

Asociaia Romn Anti-Sida Filiala Brasov Asociaia Generaie Tnr

www.prorefugiu.org

Asociaia Global Help Asociaia Betania Fundaia People to People Institutul Est European de Sntate a Reproducerii

Centre for women and men with experience of prostitution, The Church City Mission, Oslo (Nadheim)

Social welfare service for victims of human trafficking, Municipality of Oslo (Oslo Piloten)t

Outreach service for young people at risk, Municipality of Oslo (Uteseksjonen)

Child care services, Municipality of Oslo (Barnevernstjenesten) Re-establishment, organizing safe housing, security and assistance

to victims of human trafficking (ROSA) Maritastiftelsen Norwegian Directorate of Immigration, Protection (UDI Asyla-

vdelingen) Norwegian Directorate of Immigration, Residency (UDI Opphold-

savdelingen) International Organization of Migration (IOM) Salvation Army, Oslo (Frelsesarmeen) Reception Centre for unaccompanied minor asylum seekers (Hvals-

tad Avlastningsmottak) Red Cross, Oslo (Rde Kors) EVA Project, Red Cross, Bergen (EVA Rde Kors) Norwegian Organization for Asylum Seekers (NOAS) Outreach service for young people at risk, Municipality of Bergen

(Utekontakten) Guardian for unaccompanied minor asylum seekers, the County

Governor Pro Sentret Oslo

CUPRINS

STATISTICI

LEGISLATIE PRIVIND PROTECTIA SI ASISTENTA VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE

SERVICII DE ASISTENTA PENTRU REABILITAREA VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE

MANAGEMENTUL DE CAZ

RECOMANDARI PENTRU IMBUNATATIREA SERVICIILOR DE ASISTENTA A VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE

CAPITOLUL I 5

CAPITOLUL III 26

CAPITOLUL V 57

INTRODUCERE 4

CAPITOLUL II 18

CAPITOLUL IV 46

ANEXE 58

ACRONIME

ANITPANPDCABCCODGASPCDIICOTIGPRIGIOIMONGMJMMFPSPVVTPCPCPCHGOGOUG

AGENIA NAIONAL IMPOTRIVA TRAFICULUI DE PERSOANEAUTORITATEA NATIONAL PENTRU PROTECIA DREPTURILOR COPILULUI SI ADOPTIEBIROUL DE COMBATERE A CRIMINALITII ORGANIZATEDIRECTIA GENERAL DE ASISTENT SOCIAL SI PROTECTIA COPILULUIDIRECIA DE INVESTIGARE A INFRACIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZAT SI TERORISMINSPECTORATUL GENERAL AL POLIIEI ROMNEINSPECTORATUL GENERAL PENTRU IMIGRRIORGANIZAIA INTERNAIONAL PENTRU MIGRATIEORGANIZAIE NON-GUVERNAMENTALMINISTERUL DE JUSTITIEMINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECTIEI SOCIALE SI PERSOANELOR VRSTNICEVICTIMA TRAFIC DE PERSOANECOD PENALCOD PROCEDUR PENALHOTRRE DE GUVERNORDONAN DE GUVERNORDONAN DE URGEN A GUVERNULUI

INTRODUCERE Traficul de persoane reprezint una dintre cele mai profitabile activiti de criminalitate organizat. Acest fenomen reprezint o inclcare flagrant a drepturilor omului, afectand anual milioane de persoane in intreaga lume.

Romnia reprezint in principal o ar de origine si tranzit pentru victimele traficului de persoane. Anual cetenii romni reprezint un procent considerabil din numrul total al victimelor traficului de persoane identificate in Europa. Printre formele cele mai frecvente de exploatare se numr exploatarea sexual, munca forat, cersetoria forat. De-a lungul anilor tri de destinatie s-au numrat state precum Italia, Spania, Franta, Germania, Marea Britanie, Grecia, ins in ultimii ani a crescut numrul cetenilor romni exploatai in state precum Norvegia, Suedia, Danemarca.

Norvegia se prezint ca o ar bogat, cu o populaie cu putere de cumprare puternic, reprezentand o pia atractiv pentru traficul de fiine umane. Norvegia este n principal o ar de destinaie, forma cea mai frecvent de exploatare fiind prostituia fortat a femeilor. Cu toate acestea, exist si cazuri de munc forat si uneori Norvegia este considerat de ctre autoriti ca fiind si o ar de tranzit. Din informaiile detinute Norvegia in general nu reprezint o ar de origine nici pentru traficul intern, nici pentru cel extern.

Obiectivul este prezentarea situaiei actuale in cele dou ri privind traficului de persoane i sistemul de sprijin oferit victimelor. Aceste informaii vor sta la baza crerii celor mai bune practici n acest domeniu.

Avnd n vedere subiectul sensibil, realizarea prezentului raport romno-norvegian nu a fost o sarcin uoar.

Raportul a fost realizat ca parte a proiectului ans i Provocare - mbuntirea serviciilor sociale oferite victimelor traficului de persoane, proiect finanat prin Granturile SEE n cadrul Fondului ONG Romnia. Studiul are la baz o metodologie de tip calitativ si cantitativ axat pe 2 componente: Desk research analiza legislaiei si a documentelor relevante din Romnia si Norvegia. Colectare date prin aplicare chestionare in raport de autoriti, organizaii non-guvernamentale care furnizeaz servicii de asisten victimelor in cele dou ri.

Raportul este alcatuit din 5 capitole: Capitolul I Statistici, prezint in detaliu informaii privind numrul victimelor traficului de persoane, formele de exploatare a acestora in Romnia si Norvegia in perioada 2012-2014. Capitolul II Legislatie privind protectia si asistenta victimelor traficului de persoane conine informaii referitoare la principalele acte normative din cele dou ri care cuprind reglementri relevante privind serviciile de asisten la care victimele ar trebui s aib dreptul pe durata procesului de reabilitare/reintegrare in societate. Capitolul III Servicii de asistent pentru reabilitarea victimelor conine o analiz detaliat a serviciilor de asistent care se ofer in practic de ctre autoriti si organizaii non-guvernamentale din cele dou ri. Capitolul IV Managementul de caz in Romnia si Norvegia. Capitolul V Recomandri pentru imbuntirea serviciilor de asisten a victimelor traficului de persoane.

SERVICIILE DE ASISTENTA ACORDATE VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE IN ROMANIA SI NORVEGIA 5

CAPITOLUL I

STATISTICI I. ROMANIA 1. Numr victime identificate anual

Datele au fost obtinute cu sprijinul Ageniei Naionale Impotriva Traficului de Persoane (ANITP) si vizeaz perioada anilor 2012 i 2013.

Agenia Naional Impotriva Traficului de Persoane este autoritatea competent din Romania care printre atributiile sale deine si coordonarea, respectiv monitorizeaz la nivel national, a activitilor de colectare a datelor si informaiilor privind situaia persoanelor traficate, asistenei acordate victimelor traficului de persoane si reintegrrii sociale a acestora.

Tabel 1

Numr victime ceteni romni

AN Femei Barbati Fete Baieti TOTAL An 2012 348 323 327 43 1041 An 2013 299 297 278 22 896

In cifre absolute se observa o usoar scdere a numrului de cazuri de victime in anul 2013 fa de 2012.

6 RAPORT

Tabel 2

Numr victime -ceteni romni- trafic intern

AN Femei Barbati Fete Baieti TOTAL

An 2012 99 95 266 37 497

An 2013 65 44 219 16 344

Din analiza datelor, se poate observa c predomin numrul minorilor de sex feminin ca fiind supuse traficului intern in cei 2 ani de referin.

Tabel 3

Numr de victime -ceteni romni- trafic extern

AN Femei Barbati Fete Baieti TOTAL

An 2012 249 228 61 6 544

An 2013 234 253 59 6 552


In cazul traficului extern, se observ faptul c adulii, atat femei cat si barbai, sunt cele mai traficate categorii de persoane. Se remarc numrul mic de minori de sex masculin.

HARTA DESTINATIEI VICTIMELOR CETATENI ROMANI

PERIOADA 2012-2013

Cu rosu statele unde sunt identificate oficial anual peste 40 victime cetateni romani (Romnia, Germania, Spania, Italia)

8 RAPORT

Cu verde statele unde sunt identificate oficial anual intre 1-40 victime cetateni romani (Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Elvetia, Franta, Grecia, Olanda, Polonia, Portugalia, Olanda, Norvegia, Suedia, Ungaria).

Tabel 4

Numr victime -ceteni romni- identificate in funcie de formele de exploatare

AN FORME DE EXPLOATARE

Femei Barbati Fete Baieti TOTAL

2012 Exploatarea sexuala 235 9 299 10 553 Exploatarea prin

munca 94 275 14 27 410

Cersetorie fortata 8 27 9 4 48 Obligare la comiterea

de furturi 0 3 1 2 6

2013 Exploatarea sexuala 202 0 246 0 448 Exploatarea prin

munca 73 276 7 19 375

Cersetoria fortata 10 17 9 2 38 Obligare la comiterea

de furturi 0 1 1 1 3


Din analiza datelor, se poate observa faptul c, femeile si fetele sunt cele mai frecvent supuse exploatrii sexuale, in timp ce in cazul brbailor predomin exploatarea prin munc. Cersetoria forat, obligarea la comitere de furturi sau alte acte ilegale sunt sensibil mai sczute ca numr de cazuri.

Tabel 5

Victime -cetteni strini- identificate pe teritoriul Romniei

AN Numr Adulti

Numr Minori

Forme de exploatare

2012 4 0 Exploatare sexual

2013 2 0 Exploatare sexual

Din datele furnizate de ANITP reiese c un numr de 6 persoane, ceteni strini, au fost identificate pe teritoriul Romaniei ca fiind victime ale traficului de persoane. Toate victimele au fost aduli de sex feminin, supuse exploatrii sexuale.

2. Victime ale traficului de persoane beneficiare de servicii asistent din partea Direciilor Generale de Asisten Social si Protecia Copilului

Au fost utilizate datele obinute de la un numr de 31 Direcii Generale de Asisten Social si Protecia Copilului (D.G.A.S.P.C.-uri corespunztoare tot atator judete) dup cum urmeaz: Alba, Arad, Arge, Botoani, Braov, Bistria, Bihor, Buzu, Bacu, Clrai, Constana, Cluj, Covasna, Dambovita, Dolj, Gorj, Galai, Giurgiu, Harghita, Iai, Mehedini, Iai, Neam, Mure, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Suceava, Timi, Vlcea, Slaj.

DGASPC-uri pe judete participante la studiu

10 RAPORT

Conform datelor centralizate, situaia victimelor traficului de persoane asistate prin serviciile oferite de DGASPC-uri pentru anii 2012 i 2013 se prezint astfel

Tabel 6

Victime-ceteni romni-asistate de Direciile Sociale de Asisten Social si Protecia Copilului

AN

Femei trafic

intern si extern

Barbati trafic intern si extern

Fete trafic intern si extern

Baieti trafic intern si extern TOTAL

2012 38 12 82 17 149 2013 38 8 107 13 166

Tabel 7

Victime-ceteni romni-traficate intern, asistate de Direciile Generale de Asisten Social si Protecia Copilului

AN Femei Barbati Fete Baieti Total An 2012 9 5 68 17 99 An 2013 15 1 93 9 118


Tabel 8

Victime-ceteni romni-traficate extern, asistate de ctre Direciile Generale de Asisten Social si Protecia Copilului

AN Femei Barbati Fete Baieti

2012 29 7 19 5 60 2013 23 7 14 4 48

12 RAPORT

3. Victime ale traficului de persoane beneficiare de servicii asisten din partea organizaiilor non-guvernamentale

Organizaiile non-guvernamentale participante la acest studiu au fost: Asociaia Pro Refugiu (Bucuresti), Fundaia People to People (Oradea), Asociaia Global Help (Craiova), Institutul Est European de Sntate a Reproducerii (Targu Mures), Asociaia pentru Dezvoltarea Practicilor Alternative de Reintegrare si Educatie (Bucuresti), Asociaia Romana Anti-Sida Filiala Brasov, Asociaia Generatie Tanara (Timisoara). Aceste organizaii ofera servicii de consiliere, asisten social, psihologic, juridic, consiliere vocaional, orientare profesionala, consiliere familial, dar si servicii de formare si prevenire pentru combaterea traficului de fiine umane.

Tabel 9

Victime -ceteni romani- asistate de organizaii non-guvernamentale din Romnia

AN Femei Barbati Fete Baieti TOTAL An 2012 94 28 41 16 179 An 2013 134 21 29 9 193

Din datele furnizate de ONG-uri si centralizate, in raport de cei 2 ani de referint, reiese c cea mai numeroas categorie asistat o constituie femeile, urmate de minori de gen feminin.


Tabel 10. Tabel comparativ - asistena acordat victimelor de ctre

diferite instituii/ ONG-uri AN Instituii /

ONG Femei Brbai

Fete Biei TOTAL 2012 ANITP 348 323 327 43 1041

DGASPC 38 12 82 17 149 ONG 94 28 41 16 179

2013 ANITP 299 297 278 22 896 DGASPC 38 8 107 13 166

ONG 134 21 29 9 193

Se observ discrepana intre numrul victimelor identificate si cele asistate de DGASPC-uri si ONG-uri, ceea ce din punctul nostru de vedere indic existena unor deficiene ale sistemului de referire in vederea acordrii serviciilor de asisten de care victimele au in general nevoie.

Si la analiza pe categorii a victimelor se observ o mare diferenta; se pare c in toi anii analizai sectorul non-guvernamental a acordat asisten victimelor femei intr-o mai mare msura decat Direciile Generale de Asisten Social si Protectia Copilului.

14 RAPORT

II. NORVEGIA Norvegia, fiind o ar bogat i cu o mare putere de cumprare, este o pia atractiv pentru traficul de persoane. Norvegia este n principal o ar de destinaie i, mai ales n scopul exploatrii femilor prin prostituie. Totui, au existat i cazuri n cazul n care victimele au fost exploatate prin munc forat, iar n aceste situaii poliia a presupus Norvegia este o ar de tranzit. Din ceea ce tim, Norvegia nu este o ar de origine nici pentru traficul de persoane intern, nici pentru trafic persoane n afara granielor sale.

n Norvegia, facem distincie ntre identificarea posibilelor victime ale traficului de persoane i verificarea victimelor. Dac persoana n cauz este un minor, acesta poate fi identificat ca o posibil victim a traficului de persoane i poate fi verificat ca victim de ctre organele de poliie, procuratur, autoritile de imigrare sau de ctre serviciul de protecie a copilului. Verificarea are loc prin ndeplinirea sarcinilor obinuite ale autoritilor i nu este obligatoriu s se ajung la aceeai concluzie.

Nu exist o agenie guvernamental sau organizaie n Norvegia care s dein o imagine de ansamblu a numrului total de victime ale traficului de persoane, aa cum nu exist niciun sistem naional de identificare i nregistrare a victimelor. La nceputul fiecrui an, Unitatea de Coordonare a Victimelor Traficului de Persoane (KOM) din cadrul Poliiei ncurajeaz fiecare organizaie i autoritate care ar putea s ntlneasc poteniale victime ale traficului de persoane s le raporteze acestui department. Aceste date vor fi colectate i inserate ca statistici ntr-un raport anual. Aceast statistic ns nu face diferena ntre posibile victime i victime verificate. Din cte tim, nu exist nicio statistic care s fac diferena ntre cele dou categorii. Cifrele


prezentate n cele ce urmeaz sunt preluate din rapoartele anuale ale Unitii de Coordonare a Victimelor (KOM).

Avem motive s credem c numrul real al victimelor este mult mai ridicat, deoarece unele persoane identificate ca victime refuz asistena i, prin urmare, nu sunt incluse n statistici, iar altele nu sunt identificate deloc. Dat fiind situaia prezent, este imposibil realizarea unei estimri a numrului real de victime.

Este important s nelegem c cifrele din statistici reprezint totalul de victime ale traficului de persoane care au primit asisten n anul respectiv, indiferent de anul n care au fost identificate. Acest lucru semnific faptul c, o poteniala victim a traficului de persoane identificata in 2011 si care in 2012 si 2013 a continuat s beneficieze de asisten va aprea in ambele statistici anuale.

In decursul anului 2012 numrul total al persoanelor care au beneficiat de asisten, in calitate de victime ale traficului de fiine umane, a fost de 349, din care 136 identificate in decursul anului respectiv.

AN Adulti Minori 2012

Femei Barbati Fete Baieti Trafic intern

Trafic extern

Trafic intern

Trafic extern

Trafic intern

Trafic extern

Trafic intern

Trafic extern

0

225 0 24 0 33 0 37

Formele de exploatare

Nu exist victime ceteni norvegieni supusi traficului de persoane. Prin urmare numerele prezint victimele traficului de persoane care sunt ceteni strini exploatai in Norvegia. Mai mult de atat, numerele reprezint victimele care au primit asisten in acel an si nu doar cele identificate in 2012.

AN 2012 Forme de exploatare

Adulti Minori

Prostitutie si alte forme de exploatare sexuala

Femei Barbati Fete Baieti 218 5 14 2

Munca fortata i servicii

20 16 7 26

Prostitutie si munca fortata

11 1 2 1

Prelevare de organe 0 0 0 0 Serviciul militar 1 0 1 8

16 RAPORT

Alte forme de exploatare

5 2 9 0

Astfel prezentat mai sus cele 349 de victime ale traficului de persoane au beneficiat de asisten in anul 2012. Aceste victime provin din 50 de ri diferite. Cele 10 ri din care provin cele mai multe victime sunt prezentate n tabelul urmtor.

Tara de origine Numr de victime Nigeria 163 Romnia 46 Filipine 13 Somalia 10 Uganda 9 Afganistan 7 Bulgaria 7 Algeria 6 Lituania 6 Ghana 5

Numrul total victimelor traficului de persoane care au beneficiat in decursul anului 2013 de asistena a fost de 300, din care 124 au fost identificate in decursul respectivului an.

AN Adulti Minori 2013

Femei Barbati Fete Baieti Trafic intern

Trafic extern

Trafic intern

Trafic extern

Trafic intern

Trafic extern

Trafic intern

Trafic extern

0

231 0 35 0 16 0 18

Formele de exploatare

Nici in privina acestui an nu au existat cazuri de ceteni norvegieni victime ale traficului. Prin urmare datele reprezint victime ale traficului care sunt cetteni strini exploatai in Norvegia. Datele din tabelul de mai jos reprezint numrul victimelor care au beneficiat de asistent in 2013 si nu doar numrul celor identificate in decursul anului 2013.

AN 2013 Forme de exploatare

Adulti Minori

Prostitutie si alte forme de exploatare sexual

Femei Barbati Fete Baieti 193 4 4 0


Munca fortat i servicii

28 29 8 14

Prostitutie si munc fortat

5 1 1 2

Prelevare de organe 0 0 0 0 Serviciul militar 0 0 0 0 Alte forme de exploatare

11 1 3 2

Astfel cum rezult din datele prezentate, 300 de victime au beneficiat de asisten in decursul anului 2013. Aceste victime au provenit din 47 de tari diferite. Cele 10 ari din care provin cele mai multe victime sunt prezentate un tabelul urmtor.

Tara de origine Numar de victime Nigeria 138 Romania 25 Filipine 16 Somalia 10 Etiopia 10 Bulgaria 6 Pakistan 6 Somalia 6 Guinea 6 India 5 Uganda 5

n prezent, nc nu exist cifre ale posibilelor victime ale traficului de persoane ce au primit asisten n perioada ianuarie-iunie 2014.

18 RAPORT

CAPITOLUL II

LEGISLATIA PRIVIND PROTECTIA SI ASISTENTA VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE

1. LEGISLATIA INTERNATIONALA Att Romnia ct si Norvegia au ratificat de-a lungul timpului o serie de acte normative internationale in domeniul luptei impotriva traficului de persoane.

1.1. ROMANIA

- Convenia Naiunilor Unite mpotriva criminalitii transnaionale organizate, adoptata la New York la 15 noiembrie 2000, ratificat prin Legea nr. 565/2002.

La data de 14 decembrie 2000, s-a semnat la Palermo, Convenia Naiunilor Unite mpotriva criminalitii transnaionale organizate i cele dou protocoale ale sale adoptate la New York, 15 noiembrie 2000:

- Protocolul privind prevenirea, reprimarea i pedepsirea traficului de persoane, n special al femeilor i copiilor,adiional la Convenia Naiunilor Unite mpotriva criminalitii transfrontaliere organizate.

- Protocolul mpotriva traficului ilegal de migrani pe calea terestr, a aerului i pe mare, adiional la Convenia Naiunilor Unite mpotriva criminalitii transnaionale organizate.

- Convenia Consiliului Europei privind lupta mpotriva traficului de fiine umane - ratificat prin Legea nr. 300/2006.

- Convenia privind drepturile copilului, adoptat de Adunarea General ONU la data de 20 noiembrie 1989, intrat n vigoare n 1990 i ratificat de Romnia prin Legea nr.18/1990

- Convenia Organizaiei Internaionale a Muncii nr.182/1999 privind interzicerea celor mai grave forme de munc a copiilor i aciunea imediata n vederea eliminrii lor, adoptat la cea de-a 87-a sesiune a Conferinei Generale a ILO la Geneva (1999), ratificat prin Legea 203/2000 i Protocolul facultativ al Conveniei cu privire la drepturile copilului, vnzarea de copii, prostituia copiilor i pornografia infantila (2001).

-Convenia Consiliului Europei privind lupta mpotriva traficului de fiine umane (Varsovia, 2005), ratificata prin legea nr. 300/2006. -Directiva 36/2011/UE a Parlamentului European i a Consiliului din 5 Aprilie 2011 privind prevenirea i combaterea traficului de persoane i protejarea victimelor acestuia.


1.2. NORVEGIA - Protocolul de la Palermo privind prevenirea, reprimarea i pedepsirea traficului de persoane, n special al femeilor i copiilor,adiional la Convenia Naiunilor Unite mpotriva criminalitii transfrontaliere organizate. - Convenia Consiliului Europei privind lupta mpotriva traficului de fiine umane. 2. LEGISLATIA NATIONALA 2.1. Romnia Principalele acte normative nationale care cuprind prevederi relevante in domeniul traficului de persoane si al asistentei victimelor sunt: -Strategia naional mpotriva traficului de persoane pentru perioada 2012-2016, avand ca obiective generale: Dinamizarea activitilor de prevenire i a participrii societii civile la derularea acestora. mbuntirea calitii proteciei i asistenei acordate victimelor traficului de persoane n vederea reintegrrii sociale. mbuntirea capacitii instituionale de investigare a infraciunilor de trafic de persoane, cu precdere a cazurilor de trafic de minori, precum i urmrirea profitului infracional de ctre organele de urmrire penal. Creterea capacitii de colectare i analiz a datelor privind traficul de persoane. Optimizarea i extinderea procesului de cooperare interinstituional i internaional pentru susinerea implementrii strategiei naionale mpotriva traficului de persoane

-Planul Naional pentru implementarea Strategiei Naionale mpotriva traficului de persoane pentru perioada 2012-2014. -Legea 230/2010 pentru modificarea i completarea Legii nr. 678/2001 pentru prevenirea i combaterea traficului de persoane. -Legea nr. 678/2001 pentru prevenirea i combaterea traficului de persoane, cu modificrile i completrile ulterioare. -Ordin nr. 335/2008 pentru aprobarea Mecanismului naional de identificare i referire victimelor traficului de persoane. -Hotrrea Guvernului nr. 1238/2007 pentru aprobarea Standardelor naionale specifice pentru serviciile specializate de asisten a victimelor traficului de persoane. -Legea nr. 211/2004 privind unele msuri pentru asigurarea proteciei victimelor infraciunilor. -Legea 682/2002 privind protecia martorilor. -Legea nr. 39/2003 privind prevenirea i combaterea criminalitii organizate. -Legea nr. 272/2004 privind protecia i promovarea drepturilor copilului. -Hotrrea Guvernului nr. 1443 /2004 privind metodologia de repatriere a copiilor romni nensoii aflai pe teritoriul altui stat i asigurarea msurilor de protecie special n favoarea acestora. -Ordonana de urgen a guvernului nr. 194/2002 privind regimul strinilor n Romnia. -Legea nr. 157/2011 pentru modificarea i completarea unor acte normative privind regimul strinilor n Romnia. -Legea nr. 292/2011 a asistenei sociale. -Legea nr. 116/2002 privind prevenirea i combaterea marginalizrii sociale.

20 RAPORT

-Legea nr.95/2006 privind reforma n domeniul sntii. -Legea nr. 161/2003, art.51 pornografia infantila prin sisteme informatice. -Noul Cod penal, in vigoare de la 1 Februarie 2014, Titlul I Infractiuni contra persoanei, Capitolul VII Traficul si exploatarea persoanelor vulnerabile, articolul 209 Sclavia, articolul 210 Traficul de persoane, articolul 211 Traficul de minori, articolul 212 Supunerea la munca fortat sau obligatorie, articolul 213 Proxenetismul, articolul 214 Exploatarea cersetoriei, articolul 215 Folosirea unui minor in scop de cersetorie, articolul 216 Folosirea serviciilor unei persoane exploatate, articolul 217 Sanctionarea tentativei. -Noul Cod de procedur penal, in vigoare de la 1 Februarie 2014 Legislaia romn ofer cu generozitate acces la servicii de asisten si protecie, ins in practic numrul beneficiarilor este unul redus comparativ cu numrul anual de victime identificate. Cauzele acestui fenomen sunt in general lipsa colaborrii corespunztoare intre institutii, respectiv organizatii non-guvernamentale active in domeniul furnizrii de servicii atat in raport de Romnia cat si in raport de ara noastr si arile de destinaie, numr sczut al specialistilor in domeniu, fonduri limitate, lipsa de informare detaliat a victimelor privind drepturile pe care le au conform legii si procedurile de parcurs. In cele ce urmeaz vom prezenta o serie de prevederi legale in care se regsesc informatii privind dreptul victimelor la servicii de asistent pe durata procesului de reabilitare, reintegrare in societate. Legea nr. 678/2001 pentru prevenirea i combaterea traficului de persoane, cu modificrile i completrile ulterioare: Articolul 26 alin.1 Persoanelor vtmate prin infraciunile prevzute n prezenta lege, precum i altor victime ale acestor infraciuni li se acord o protecie i o asisten special, fizic, juridic i sociala. Victimele traficului de persoane, in conditiile in care furnizeaza organelor de urmarire penala sau instantei de judecata date si informatii cu character determinant pentru identificarea si tragerea la raspundere penala a autorilor, pot fi incluse in Programul de protective a martorilor, potrivit legii. Articolul 27 indice 1 Asistena medical pentru victimele traficului de persoane se asigur in conformitate cu actele normative care reglementeaz materia asigurrilor sociale de sntate. Articolul 32 (1) Victimele traficului de persoane pot fi cazate, la cerere, temporar, in centre de asisten i protecie a victimelor traficului de persoane, denumite in continuare centre, sau in locuine protejate pentru victimele traficului de persoane, infiinate prin prezenta lege, denumite in continuare locuine protejate. (2) Centrele funcioneaz in subordinea consiliilor judeene Arad, Botoani, Galai, Giurgiu, Iai, Ilfov, Mehedini, Satu Mare i Timi. (3) Locuina protejat reprezint aezmantul social, fr personalitate juridic, dezvoltat pentru a asigura victimelor traficului de persoane gzduire de tip familial in sistem protejat i asisten, in vederea reintegrrii sociale a acestora. (4) Locuinele protejate sunt organizate i funcioneaz in subordinea direciilor generale de asisten social i protecia copilului. (5) Durata cazrii in centre, respectiv in locuinele protejate este stabilit prin hotrare a consiliului judeean, pentru cel mult 90 de zile. (6) Durata cazrii in centre sau in locuinele protejate poate fi prelungit, prin hotrare a consiliului judeean, la solicitarea organelor judiciare, cu cel mult 6 luni sau, dup caz, pan la finalizarea procesului penal. (7) Centrele i locuinele protejate sunt amenajate i dotate astfel incat s ofere condiii civilizate de cazare i igien personal, hran, asisten psihologic i medical. (8) In cadrul direciilor generale de asisten social i protecia


copilului se infiineaz servicii de asisten pentru victimele adulte ale traficului de persoane. (9) Finanarea cheltuielilor curente i de capital pentru centrele prevzute la alin. (2), precum i pentru locuinele protejate prevzute la alin. (4) se realizeaz de la bugetele locale ale judeelor pe a cror raz administrativ-teritorial funcioneaz. (10) Costurile referitoare la cazarea, asistena i protecia victimelor traficului de persoane, precum i la transportul acestora intre unitile administrativ-teritoriale unde au fost identificate i cele in care se afl centrul sau locuina protejat unde urmeaz s fie cazate/asistate se suport de la bugetul local al judeului pe a crui raz administrativ-teritorial funcioneaz centrul sau locuina protejat. (11) In funcie de evoluia fenomenului traficului de persoane in Romnia, Consiliul General al Municipiului Bucureti sau consiliile judeene, altele decat cele prevzute la alin. (2), pot infiina centre in condiiile alin. (7), (9) i (10). Articolul 33Victimelor traficului de persoane, cazate temporar, li se asigura de catre asistentii sociali din cadrul aparatului consiliului local in a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea centrele informatii si consiliere pentru a beneficia de facilitatile asigurate prin lege persoanelor marginalizate. Articolul 35 alineat 1Ageniile judeene pentru ocuparea forei de munc organizeaz gratuit, in condiiile legii, programe speciale de scurt durat pentru formarea profesional a victimelor cazate. Alineat 2 De asemenea, ageniile prevzute la alin. (1) asigur gratuit, cu prioritate, victimelor traficului de persoane servicii de consiliere i mediere a muncii, in vederea identificrii unui loc de munc. Articolul 37 -Romania le faciliteaz cetenilor strini, victime ale traficului de persoane, intoarcerea in ara lor de origine fr nici o intarziere nejustificat i le asigur transportul in deplin securitate pan la frontiera statului roman, dac nu este prevzut altfel in acordurile bilaterale. Articolul 38 (1) Strinii victime ale traficului de persoane pot fi cazai in centrele special amenajate potrivit Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strinilor in Romania, republicat, cu completrile ulterioare, fr a mai fi necesar luarea in custodie public a acestora. In acest scop, administraia centrelor amenajeaz spaii speciale, separate de cele destinate cazrii strinilor luai in custodie public. (2) Strinii victime ale traficului de persoane, solicitani ai unei forme de protecie in Romania, pot fi cazai in centrele special amenajate potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul in Romnia, cu modificrile i completrile ulterioare. (3) Cazarea persoanelor prevzute la alin. (1) se aprob de directorul general al Oficiului Romn pentru Imigrri, la solicitarea scris a autoritilor competente.(4) Strinii victime ale traficului de persoane sunt informai in locurile de cazare, intr-o limb pe care o ineleg, cu privire la procedurile judiciare i administrative aplicate i pot beneficia de consiliere psihologic, de asisten medical i social, precum i de medicamente i hran in aceleai condiii ca i victimele ceteni romani. Articolul 391. - (1) Strinii cu privire la care exist motive serioase s se considere c sunt victime ale traficului de persoane beneficiaz de o perioad de recuperare i reflecie de pan la 90 de zile, pentru a se reface, a iei de sub influena fptuitorilor i a lua o decizie in cunotin de cauz privind cooperarea cu autoritile competente, timp in care li se acord de ctre Oficiul Romn pentru Imigrri, la solicitarea procurorului sau a instanei, tolerarea rmanerii pe teritoriul Romniei. In perioada de recuperare i reflecie, strinii beneficiaz de drepturile prevzute la art. 38. (2) In timpul sau la expirarea perioadei de reflecie, strinilor victime ale traficului de persoane li se poate acorda, la cerere, un permis de edere temporar, in condiiile prevzute de

22 RAPORT

Ordonana de urgen a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul juridic al strainilor, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare. In practic, exist variate obstacole n furnizarea acestor servicii pentru strinii victime ale traficului de persoane. In particular aceste dificulti vizeaz strinii victime care ar fi gzduii n centrele Inspectoratului General pentru Imigrri, conform OUG nr.194/2002 privind regimul juridic al strainilor, aceste centre fiind n fond, centre de luare n custodie public. Centrele au un personal limitat pentru a oferi servicii medicale de baz i asisten psihologic. Accesul reprezentanilor ONG-urilor este limitat i ntotdeauna trebuie obtinu o aprobare special din partea instituiei care administreaz respectivele centre. Articolul 38 al Legii nr. 678/2001 face referire la strainii victime ale traficului de persoane solicitanti ai unei forme de protectie. Art.38 legea antitrafic prevede ca Legea nr.122/2006 privind procedura de azil n Romnia se aplic strinilor care sunt victime ale traficului de persoane. Legislaia privind azilul este n concordan cu Convenia de la Geneva privind statutul refugiailor, care ns nu prevede printre motivele de acordare a formei de protecie i situaia n care persoana a fost victim a traficului. Absena unor prevederi exprese n legislaia privind azilul, privind posibilitatea de acordare a unei forme de protecie bazate pe faptul c persoana a fost victim a traficului de persoane, face dificil acordarea n practic a acesteia, deoarece autoritile se limiteaz in general la acordarea proteciei pe baza motivelor specifice prevzute in art.23 statutul de refugiat si art.26 protecie subsidiar din Legea nr. 122/2006 n conformitate cu prevederile Conveniei de la Geneva. Articolul 38 index 1 acoper cazurile de victime care sunt ceteni romni sau ceteni ai unui stat membru UE sau al Spaiului Economic European. Legea nu conine prevederi privind cetenii strini provenind din state tere. Prin urmare, o modificare a legii se impune pentru a fi n conformitate cu standardele internaionale i pentru a asigura c prevederile legislaiei romne se aplic tuturor cetenilor strini indiferent c acetia provin din state membre ale UE, ale Spaiului Economic European sau din ri tere. Hotrrea Guvernului nr. 1238/2007 pentru aprobarea Standardelor naionale specifice pentru serviciile specializate de asisten a victimelor traficului de persoane. Acest act normativ contine o serie de prevederi privind standardele care trebui intrunite pentru asigurarea cooperarii intersectoriale, asistena si protecia victimelor, reabilitarea sociala a victimei, calitatea ingrijirilor acordate victimelor, resrusele umane (personalul din cadrul centrelor in care pot fi cazate victimele). Legea nr. 211/2004 privind unele msuri pentru asigurarea proteciei victimelor infraciunilor: Articolul 8 prevede faptul c, se acorda consiliere psihologic gratuita victimelor infractiunilor (inclusiv victimele traficului de persoane) de ctre serviciile de protective a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor. Consilierea psihologica gratuit se acorda victimelor infraciunilor, daca infraciunea a fost svrsit pe teritoriul Romniei sau dac infraciunea a fost svarsit in afara teritoriului Romniei si victima este cetean romn sau strin care locuieste legal in Romnia. Articolul 9 Consilierea psihologic gratuit asigurat de serviciile de protectie a victimelor si reintegrare social a infractorilor se acord pe o perioad de cel mult 3 luni, iar in cazul victimelor care nu au implinit varsta de 18 ani, pe o perioad de cel mult 6 luni.


Articolul 10 (1) Cererea pentru acordarea consilierii psihologice gratuite se depune la serviciul de protectie a victimelor si reintegrare social a infractorilor de pe lng tribunalul in a crui circumscripie domiciliaz victima. (2) Cererea poate fi depus numai dup sesizarea organelor de urmarire penal sau a instantei de judecat cu privire la svrsirea infractiunii. Articolul 11 Serviciile de protecie a victimelor si reintegrare social a infractorilor pot asigura si alte forme de asisten a victimelor infraciunilor. Articolul 12 Organizaiile neguvernamentale pot organiza, in mod independent sau in cooperare cu autoritile publice, servicii pentru consilierea psihologica a victimelor infractiunilor si pentru asigurarea altor forme de asisten a victimelor infractiunilor. In acest scop, organizaiile neguvernamentale pot beneficia, in condiiile legii, de subvenii de la bugetul de stat. Legea cuprinde prevederi si in privinta modului in care victimele pot obtine acces la asistena juridic gratuit si de asemenea conine prevederi privind procedura necesar de parcurs pentru obtinere compensaii financiare pentru prejudicial material si moral suferit in urma infraciunii. 2.2. NORVEGIA Norvegia a ratificat Protocolul de la Palermo i Convenia Consiliului Europei privind lupta mpotriva traficului de persoane, precum i raportul explicativ. Mai mult dect att, n Norvegia exist Legea privind drepturile omului din 21.05.1999, care intenioneaz s consolideze rolul drepturilor omului n Legea norvegian. Pn n prezent, urmtoarele convenii sunt acoperite de Legea privind drepturile omului: Convenia european pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale cu Protocoalele sale adiionale, Convenia internaional cu privire la drepturile economice, sociale, i Pactul internaional cu privire la drepturile civile i politice cu protocoalele sale adiionale, Convenia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare mpotriva femeilor cu protocoalele sale adiionale. Conveniile prevzute n Legea privind drepturile omului au acelai statut ca i legislaia naional, iar n caz de litigiu prevaleaz legislaia naional, cu excepia constituiei.

n conformitate cu prevederile Codului Penal Norvegian art. 224, traficul de persoane este interzis n Norvegia. Aceste prevederi se bazeaz pe Protocolul de la Palermo i acoper exploatarea n scopul prostituiei, munca forat, inclusiv ceretoria, traficul de organe. Codul Penal Norvegian distinge ntre prostituie, proxenetism i trafic de persoane.

Prostituia este legal n Norvegia, dar achiziionarea de servicii sexuale, att pentru adulti cat form i minori este interzis, n conformitate cu seciunea Codului Penal 202a i 203. Promovarea i ctigarea de bani din prostituarea unei alte persoane sunt interzise i sunt acoperite de punctul 202 din Codul Penal. n practic, s-a dovedit a fi dificil s se fac distincia ntre victime ale traficului de persoane i alte persoane implicate n prostituie, precum i n traficul de persoane i proxenetism. Pe de o parte, poliia intampin dificulti n ntocmirea unui dosar de trafic de persoane, iar pe de alt parte instanele resping cazurile de trafic dac nu exist argumente solide.

n conformitate cu Legea privind imigraia 38, cu regulamentele i instruciunile sale, potenialele victime ale traficului de persoane au dreptul la o perioad de reflecie. O perioad de reflecie presupune i asigurarea unui permis de edere temporar, care se acord pe o perioad de ase luni de zile. Permisul nu poate fi extins i nu poate conduce la obinerea unui permis de edere permanent n Norvegia. Fiecare persoan identificat ca potenial victim a traficului de

24 RAPORT

persoane va fi tratat ca victim (cu toate drepturile si obligaiile de decurg din acest statut) pn la proba contrar. Dac persoana este identificat ca potenial victim, exist anse crescute ca aceasta s beneficieze de o perioad de reflecie i recuperare. Rareori posibilele victime ale traficului de persoane au respins acest permis.

Nu exist o agenie guvernamental sau organizaie unic care s dein monopolul sau responsabilitatea primar n identificarea potenialelor victime ale traficului de persoane. n principal, orice entitate care are motive s cread c o persoan poate fi victim a traficului are responsabilitatea de a o identifica ca potenial victim. Avantajul acestui sistem este c un spectru larg de agenii, organizaii i chiar persoane fizice pot identifica o persoan ca o potenial victim a traficului de persoane i acesta/aceasta poate pune n contact victima cu autoritile responsabile i cu programele de asisten existente. Dezavantajul acestui sistem const n faptul c necesit o pregtire continu i o contientizare din partea unui spectru larg de agenii, organizaii guvernamentale i non-guvernamentale, astfel nct aceste entiti s dein cunotinele necesare pentru a putea identifica corespunzator potenialele victime.

Dup ce perioada de reflecie a expirat, posibila victim a traficului de fiine umane poate aplica pentru un permis temporar de munc sau de reedin cu durata de 12 luni. Acest permis poate fi prelungit, dar nu poat conduce la obinerea unui permis de edere permanent n Norvegia. Trebuie s se ndeplineasc cerine stricte pentru a se acorda un astfel de permis. Cerinele sunt nscrise n instruciunile RS 2013-014 ale Direciei de Imigrri Norvegiene, iar acestea sunt:

Trebuie depus o plngere mpotriva traficanilor.

Plngerea trebuie s conduc la declanarea unei anchete din partea poliiei, a procuraturii, mpotriva traficanilor.

Poliie trebuie s considere prezena n Norvegia a potenialei victime necesar pentru derularea investigaiilor penale.

Poteniala victim trebuie s fi intrerupt orice contact cu traficanii si cu mediul n care aceasta a fost supus traficului.

Foarte puine persoane ndeplinesc aceste cerine i nu multor potentiale victime ale traficului de fiine umane le-a fost acordat un permis de edere temporar. Aceasta nu este o noutate, s tie faptul c poliia din Oslo respinge marea majoritate a cazurilor de trafic. Majoritatea persoanelor carora li se acord o perioad de reflecie si recuperare vor aplica pentru azil n cazul n care perioada de reflecie a expirat. Cererea va fi luat n considerare n conformitate cu conveniile internaionale i Legea privind imigraia norvegian.

n cazul n care nu se acord azil, autoritile norvegiene vor lua n considerare dac exist totui motive pentru acordarea permisului de edere din motive umanitare sau de protecie. n practic, foarte puine puine persoane primesc azil politic n Norvegia i nu multora li se acord un permis de edere pentru alte motive. Prin urmare, majoritatea posibilelor victime ale traficului de persoane trebuie s se ntoarc n ara lor de origine. n plus, autoritile de imigrare norvegiene au aplicat cu meticulozitate procedura Dublin. Procedura Dublin are ca principal scop determinarea unui singur Stat Membru care s fie responsabil cu analizarea unei cereri de azil depuse de ceteanul unui stat ter pe teritoriul unuia din Statele Membre. Dac persoana se afl n procedura Dublin, solicitantul va completa, n mod normal o declaraie pe propria rspundere i va parcurge un scurt interviu, dar autoritile norvegiene nu vor lua n consideraie cererea de


azil. Aceasta reprezint o problem serioas pentru solicitanii de azil care sunt posibile victime ale traficului de persoane. Dup cum sa menionat mai sus, Norvegia este o ar de destinaie pentru traficul de persoane, iar majoritatea victimelor au ajuns sau au stat n alte state Europene nainte de a ajunge pe teritoriul Norvegiei. Unii dintre traficani i au originile n aceste ri i instruiesc victima cu privire la aplicarea pentru azil. Ca urmare a Procedurii Dublin, multe dintre aceste victime sunt returnate n rile de origine ale traficanilor.

n cazul n care o victim a traficului de fiine umane depune mrturie n instan ntr-un caz de trafic, aceasta poate aplica apoi pentru azil.

n conformitate cu instruciunile GI-2010-031 ale Ministerul Justiiei i Poliiei, unui martor ntr-un caz de trafic de persoane, ca regul principal, i se acord reziden permanent n Norvegia.

O persoan care este victim a traficului de persoane poat solicita despgubiri din partea statului norvegian pentru c a fost victim a violenei. O condiie prealabil este ca infraciunea s fi fost raportat poliiei, ns compensaia poate fi acordat chiar dac poliia renun la caz.

Planul Naional de Aciune

Guvernul norvegian are un plan de aciune pentru combaterea traficului de fiine umane. Planul functioneaz din anul 2011 i va expira in acest an 2014. Scopul primordial al Guvernului norvegian este de a combate toate formele de trafic de fiine umane, la nivel naional i internaional, prin msuri care s:

Limiteze recrutarea si cererea.

Asigurare o asistena si protecie corespunztoare a victimelor.

Asigurare ca, minorii victime ale traficului de persoane beneficieaz de servicii adecvate.

Asigurare un grad mai ridicat de expunere si acuzare a traficanilor.

Asigurare a unei mai puternice pregtiri si cooperri interdisciplinare.

Consolidare a cadrului internaional si a cooperrii internaionale.

Planul Naional constituie doar un plan i se aplic ca atare. Acesta nu este un document politic cu caracter obligatoriu.

26 RAPORT

CAPITOLUL III SERVICII DE ASISTENTA PENTRU REABILITAREA

VICTIMELOR ROMANIA 1. SITUATIA SERVICIILOR DE REABILITARE OFERITE DE CATRE DIRECTIILE GENERALE DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI (DGASPC-uri) 1.1. Departamente special destinate victimelor traficului de persoane (VTP)

Dup cum se poate observa, exist un numr de 14 judee (marcate cu verde), respectiv Arges, Bacu, Bistrita Nsud, Brasov, Constanta, Cluj, Dolj, Gorj,Galati, Mehedini, Neam, Prahova, Valcea, Sibiu, care menioneaz c in cadrul DGASPC-ului asistena victimelor traficului de persoane se realizeaz prin Compartimentul de intervenie n situaii de abuz, neglijen, trafic, migraie, repatriere i violen n familie


Cazuri speciale se intalnesc la judetele:

- Bacau unde exist un departament special destinat victimelor adulte, dar nu si unul pentru minori, aceste cazuri sunt preluate de Biroul de consiliere pentru copilul strzii, copilul repatriat i copilul-victim a traficului de persoane

- Constanta exista departament pentru minori iar adulii victime sunt asistai prin Biroul de Prevenire si Marginalizare Sociala

1.2. Instituii, organizaii care au referit victime ale traficului de persoane, ctre Direciile de Asisten Social si Protecia Copilului (DGASPC)

In perioada 2012 2013 victime ale traficului de persoane au fost referite ctre DGASPC-uri de ctre urmtoarele instituii:

Institutii / oganizatii care au referit VTP catre DGASPC

Nr. cazuri referite in perioada

2012 2013 Adulti romani

Copii Romani Straini

Agenia Naional mpotriva Traficului de Persoane (ANITP)- Centre Regionale

161 21

M.M.F.P.S.P.V. A.N.P.D.C.A. (Ministerul Muncii, Familiei, Proteciei Sociale i Persoanelor Vrstnice - Autoritatea Naional pentru Protecia Drepturilor Copilului i Adopie)

1 4

Spitale / maternitatati / alte unitati sanitare 2 1

Alte DGASPC-uri 34 12

D.I.I.C.O.T. 14 3

Politie diferite structuri 36 11

BCCO (Biroul de Combatere a Crimei Oganizate) 5 5

SPAS Fgra 17 0

Primrii, comunitati locale 6 0

Instane de judecata 1 0

Persoane fizice 13 0

Asociaii /ONG-uri 1 1

Autosesizari 0 1

TOTAL 291 59 0

28 RAPORT

Se observ, asa cum era de asteptat, c cele mai numeroase referiri s fie realizate de ctre ANITP prin Centrele regionale, urmate de poliie si alte DGASPC-uri. In perioada analizat au existat si un numr de 16 cazuri de copii strini care s-au aflat pe teritoriul Romaniei si au fost referii DGASPC-urilor de ctre Inspectoratul General pentru Imigrri.

1.3. Situatia existenei centrelor de cazare/asistenta a victimelor traficului de persoane detinute de Direciile Generale de Asistena Sociala si Protecia Copilului

DGASPC Cazare adulti / copii

Denumirea centrului destinat excusiv

victimelor traficului de persoane

Durata de cazare Tipul centrului

Galati Adulti Centrul de protectie a victimelor traficului de persoane adulte

Cazare conform Legii 678/2001 pe o perioada de 90 de zile cu posibilitati de prelungire pe durata procedurilor judiciare

Regim semi-inchis

Mehedini Aduli Centrul de asisten, protecie i reabilitare social a victimelor traficului de persoane.

Cazare conform Legii 678/2001 pe o perioada de 90 de zile cu posibilitati de prelungire pe durata procedurilor judiciare

Regim inchis

Dolj Aduli

Copii

1.Centru de primire n regim de urgen 2.Centru de primire in regim de urgenta/centrul de urgenta pentru copilul abuzat casa "Katarina"

Nedeterminat

Nedeterminat

n funcie de necesiti


Neamt

Adulti

1.Centrul de consiliere i prevenire a traficului de fiine umane din cadrul Complexului de servicii Elena DoamnaPiatra Neam 2.Centrul de asisten pentru victimele adulte ale traficului de persoane din cadrul Complexului de servicii Romania Roman

n cadrul a dou servicii rezideniale, unul n Piatra Neam i altul n Roman, se pot acorda doar servicii de suport/consiliere/informare iar gzduire doar n mod excepional i pentru scurte perioade de timp

Conform datelor raportate de DGASPC-urile participante a studiu, in centrele mai sus menionate au fost cazate in perioada 2012 2013 un numr de 9 adulti victime si 6 copii-victime. Perioada de cazare este cuprins intre 5 zile si 12 luni.

De remarcat numrul mic de victime care au beneficiat de adpost /cazare in aceste centre in perioada 2012 2013.

Serviciile de asistenta de care au beneficiat VTP pe parcursul sederii in centre special destinate

Adulti Minori - asistenta sociala - asistenta medicala - consiliere psihologica - consiliere ocupationala - reintegrare in munca;

consiliere sociala; - asistenta medicala; - consilere psihologica; - asistenta financiara; - asistenta materiala;

reintegrare n familie - reintegrare scolara; - consiliere profesionala; - recalificare profesionala; - consiliere juridica;

In unele judete DGASPC-urile pot caza persoane victime ale traficului de persoane in alte centre de asisten a persoanelor vulnerabile (anexa.1). De remarcat existena centrelor cu regim inchis sau semi- inchis, atat printre cele special destinate victimelor cat si printre cele pentru alte categorii de persoane vulnerabile. Potrivit legislaiei victimele traficului de persoane nu trebuie inute n centre cu regim nchis. Un adult poate fi inut ntr-un centru nchis dac are probleme de sanatate mintal care ar determina un risc pentru integritatea sa ori a celor din jur. Totui, n practic exist centre cu regim nchis sau semi-deschis. De fapt, serviciile sociale de stat promoveaz aceast abordare instituionalizat pentru anumite categorii de persoane. Oamenii triesc aici, n adposturi, cu puine opiuni pentru activiti i nu pot iei dect nsoiti. Nu exist multe centre specializate i echipate adecvat pentru a rspunde necesitilor victimelor traficului de persoane. Abordarea asistenei ntr-un adpost nchis sau semi-nchis este o opiune mai uoar pentru personalul acestuia pentru asigurarea respectrii de ctre beneficiari a regulamentului intern si prevenirea expunerii la risc.

30 RAPORT

In centrele destinate grupurilor vulnerabile au fost gzduite in perioada 2012 2014 un numr de 18 adulti, 207 copii romani si 1 copil cetean strain care au beneficiat in tipul sederii de urmtoarele servicii de asisten:

Serviciile de asisten de care au beneficiat VTP pe parcursul sederii in aceste centre Adulti Minori

Cazare si hrana. Informare

Asistenta: - Sociala - Medicala - Psihologica - Juridica - Consiliere profesionala - Reintegrare scolara

Consiliere: - Sociala - Medicala - Psihologica - Juridica

Asistenta materiala, financiara, Reintegrare scolara - Gazduire, hrana

1.4. Servicii de outreach oferite de Direciile Generale de Asisten Social si Protecia Copilului Din datele obinute de la DGASPC-urile participante la acest studiu, reiese c numai DGASPC Sibiu si DGASPC Arad ofer servicii de asisten victimelor in regim de outreach.

DGASPC Servicii

outreach

An Nr. Victime care au

beneficiat de asistenta outreach

Categorie staff implicat in servicii

outreach

Adulti

(Ro)

Copii

(Ro)

Sibiu DA 2012 0 1 - Consilier social -1

- Psiholog - 2 - Medic - 1

2013 0 6

Arad DA Prepoderent activitati de prevenire prin

participare la intalniri cu reprezentanti ai

comunitatilor locale.

- Consilier social - 2 - Psiholog - 1 - Consilier juridic

1

1.5. Autoevaluarea accesului la serviciile de asisten a victimelor traficului de persoane si a finanrii corespunztoare a acestor servicii.


Serviciul oferit victimei

Exista acces corespunzator -

raspuns

Argumentare

Consiliere/ asistenta sociala

DA 25 raspunsuri

Serviciile de informare i consiliere pot fi acordate de o manier care s conduc la reintegrarea social

NU 4 raspunsuri La momentul actual victimele traficului de persoane, nu beneficiaz de un acces corespunztor la serviciile de care au nevoie, nu avem servicii specializate.

Consiliere psihologica

DA 25 raspunsuri

Exist psihologi/psihoterapeui cu formare n suportul victimelor traficului de persoane, a exploatrii i abuzului sexual.

NU 4 raspunsuri Psihologi nu au formare special in acest domeniu iar asistentii sociali acord consiliere si fac evaluare conform competentelor lor generale de asistenti sociali cu diploma de licenta.

Asistenta medicala

DA 18 raspunsuri

Accesul la servicii medicale se face prin intermediul reelei medicale teritoriale doar pentru urgente in dac VTP nu este asigurat.

NU 11 raspunsuri

Accesul la serviciile medicale este anevoios prin prisma lipsei unor fonduri care s acopere costurile unor analize de laborator, investigaii i intervenii de specialitate i a unor O.N.G.-uri care s faciliteze accesul la aceste tipuri de servicii.

Consiliere/ asistenta juridica

DA 27 raspunsuri

Asistenta este asigurat de ctre Serviciul Juridic Contencios sau reprezentanii IPJ prin intermediul seciilor de poliie de la domicliul copilului/persoanei adulte VTP.

NU 2 raspunsuri Nu exist acest serviciu, ins minorele victime ale traficului sunt asistate la audieri de catre un avocat din oficiu.

Consiliere/ recalificare profesionala

DA 21 raspunsuri

Serviciul este disponibil la solicitarea copilului cu vrst mai mare de 16 ani/persoanei adulte, prin colaborarea cu AJOFM.

NU 8 raspunsuri Desi legea prevede, nu exist programe de recalificare/reintegrare profesionala destinate exclusiv victimelor traficului de persoane

Reintegrare scolara

DA 20 raspunsuri

Cu asigurarea confidenialitii corespunztoare, Legea Educaiei Naionale permite reluarea cursurilor de colarizare, fie n system de zi sau fr frecven, fie prin programele de tip A doua ans, dac coal a fost ntrerupt pentru o perioad mai mare de 3 ani.

NU 9 raspunsuri Exist dificultti in indeplinirea cerintelor birocratice din cauza lipsei personalului care s faciliteze accesul VTP la diverse institutii.

32 RAPORT

Este finantarea corespunzatoare?

- raspuns

Argumentare

DA 6 raspunsuri Tinand cont de numarul de cazuri pe care DGASPC le-a instrumentat, institutia noastra a dispus de o finantare corespunzatoare pentru acordarea serviciilor de consiliere/asistenta conforme cu nevoile victimelor. In cazul in care numarul de cazuri va creste atunci bugetul pentru aceste servicii va fi deficitar

NU 23 raspunsuri

(Adulti) - Datorit faptului c nu sunt suficiente resurse umane, victimele traficului de persoane adulte nu primesc servicii de consiliere i asisten corespunztoare (Copii) - n prezent, bugetul alocat nu acoper nevoile copiilor-victime ale traficului de persoane ntruct exist mai multe categorii de beneficiari care trebuie evaluai. Apreciem ca in acest moment se resimte nevoia de finantare pentru dezvoltarea de servicii adaptate nevoilor acestor persoane, in mod special orientate catre formarea si perfectionarea personalului care furnizeaza astfel de servicii, astfel incat acesta sa poata utiliza toate parghiile sociale si institutionale pentru a identifica solutia optima in cazul victimelor traficului de persoane. Cheltuielile necesare reabilitari unei victime a traficului de persoane (cheltuieli directe, regsite n asigurarea serviciilor de gzduire, asigurarea medicamentaiei speciale, n special n cazuri de BTS, HIV/SIDA, cheltuieli indirect generate de ncadrarea de personal specializat n acompanierea n toate domeniile sociale sau de profesionalizare a celui existent) sunt foarte mari, pe de o parte, iar pe de alt parte nu pot fi operaionalizate, nu pot fi prezumate, nu se pot realiza diagnoze i prognoze adecvate, necesare construirii bugetului aferent unei uniti de timp. n prezent DGASPC - urile sunt subfinanate, att din punctul de vedere al dotrilor centrelor, ct i din punctual de vedere al personalului, astfel sunt angajai absolveni cu studii superioare nu beneficiaz de nici mcar echivalentul salariului minim pe economie.

2. SITUATIA SERVICIILOR DE REABILITARE OFERITE DE CATRE

ORGANIZATIILE NON GUVERNAMENTALE ROMANIA 2.1. Tipuri de servicii de consiliere / asisten oferite de ONG-uri

Serviciile oferite pentru VTP de cele 6 ONG-uri participante la acest studiu sunt sintetizate astfel:

1. Asisten rezidenial:


- Organizaia Adpare deine in sistem de apartament protejat, astfel: in tranzit (durata de cazare 1-2 nopti); de criza (durata 1-2 saptamani) si de lunga durat ;

- Asociaia Betania dispune de un speiu de cazare ntr-o csu de tip familial, durata de edere este pe perioad nedeterminat, maxim 2 ani.

- Organizaia Generaie Tnar - Serviciul de Asistenta si Protectie a Victimelor TFU (Traficului de Fiinte Umane) adapost protejat, cazare pe durata determinat, perioada de edere a victimelor n cadrul acestui serviciu este de 3 luni, ns exist i exceptii pt. acele victime care urmeza o form de nvmnt sau nc nu s-au reabilitat din punct de vedere socio-educativ si professional; centru semi-deschis;

2. Asisten material i finanaciar

-Organizatia Pro Refugiu oferire produse alimentare, de ingrijire si igiena personala; imbracaminte; acordare sprijin financiar pentru perioada determinate de timp in vederea acoperirii de costuri precum deplasari la instanta de judecata, locul de munca, achizitionare de medicamente.

- Organizaia Adpare - asigurarea nevoilor personale prin oferirea produselor alimentare, de ingrijire si igiena personala; articole de mbrcminte si de incaltaminte; activitati de manageriere a bugetului personal ;

- Organizaia People to People ofer pachete de alimente, produse de igiena (produse de igiena intima, igiena corporala, deodorante de corp etc), produse sanitare (specifice nevoilor) si curatenie (a locuintei), imbracaminte, incaltaminte, echipamente diverse pentru beneficiari si copii sau familia acestora precum si alte produse necesare. Ofer sprijin financiar pentru depirea unor situaii urgente si pentru perioade clar delimitate pentru deplasarea la instanta, la scola sau locul de munca, sprijin in plata chiriei, a cresei sau gradinitei pentru copii, achizitionare de medicamente;

- Organizaia Generaie Tnar

3. Asisten psihologic

-Organizatia Pro Refugiu evaluare psihologica, psihoterapie individuala si de grup; suport psihologic pe termen mediu si lung.

- Organizaia Adpare - includerea beneficiarilor in activitati de psihoterapie individuala, psihoterapie de cuplu/familie, grupuri de suport psihologic, art-terapie si ergo terapie; medierea relatiei cu familia de origine/nucleara/extinsa; suport psihologic si evaluarea preliminara, prin telefon, inaintea repatrierii; suport psihologic inainte si dupa realizarea investigatiilor medicale; acompaniament psihologic in relatia cu autoritatile ;

- Organizaia People to People evaluare psihologic, psihoterapie individuala, psihoterapie de grup, suport psihologic pentru realizarea diverselor demersuri de reintegrare, terapie de cuplu sau familie, etc;

- Organizaia Generaie Tnar - odata intrata victima in centru, se realizeaza imediat o evaluare psihologica in vederea identificarii nevoilor emotionale si psihologice ale victimei, in fuctie de care se vor stabili sedintele ulteriore de consiliere psihologica, daca va fi cazul;

34 RAPORT

- Institutul Est European de Sanatate a Reproducerii (IEESR) - Consiliere psihologica - suport emoional, identificarea tipurilor de violen i a factorilor de risc, prelucrarea traumelor generate de evenimentele de violen si trafic, elaborarea planurilor de siguran, referire de caz ctre alte instituii cu rol n combaterea traficului de persoane, intervenie psihoterapeutic individual sau de grup;

- Asociaia Betania consiliere psihologic;

4. Asisten medical

- Organizatia Pro Refugiu asistenta medicala in parteneriat cu cabinete/clinici medicale private.

- Organizaia Adpare - realizarea investigatiilor medicale de rutina si specializate; analize de sange; interventii medicale de urgenta, tratament si profilaxie dentara, investigatii oftalmologice, in parteneriat cu clinici medicale private ;

- Organizaia People to People evaluari imediate - asistenta medicala de urgenta, tratamente specifice si uzuale; (colaborare cu specialisti), facilitarea nscrierii la un medic de familie, intervenii diverse, monitorizare, etc


- ARAS Braov - Consiliere pre si post testare HIV, HVB, HVC.

- Asociaia Betania

5. Asisten social

-Organizatia Pro Refugiu realizarea anchetei sociale, evaluarea riscului de re-victimizare, support in obtinerea mijloacelor de protective sociala, medierea relatiei cu autoritatile competente in domeniul protectiei sociale.

- Organizaia Adpare - realizarea de anchete sociale, evaluarea riscului la re-victimizare; refacerea actelor de identitate; sprijin pentru obtinerea mijloacelor de protectie sociala; acoperirea costurilor de transport intra si extraurban; acompanierea victimelor in demersurile de reintegrare; monitorizarea periodica a beneficiarilor; medierea relatiilor cu institutiile de protectie sociala, cu furnizorii de formare profesionala, cu institutiile scolare.

- Organizaia People to People evaluare primara si detaliata a cazului, intocmirea documentatiei si planuri de interventie, evaluarea riscului de reintegrare si retraficare, obtinerea documentelor temporare sau a actelor de identitate, mediere si reintegrare familiala, crearea de retele de suport/ de sprijin comunitar, medierea relatiei cu autoritatile, cu familia,cu alte servicii de asistenta sociala, obtinere drepturi si facilitati, demersuri directe in numele beneficiarului catre diferite institutii pentru solutionarea anumitor situatii. Consiliere primara, informare, sprijin pe durata procesului in instanta, monitorizare post interventie. ;


- Asociaia Betania - Pentru integrare / reintegrare in comunitate. Sprijin pentru eliberarea actelor de stare civila si identitate. Sprijin pentru formarea deprinderilor de viata independenta. Orientare / reorientare si integrare profesionala ;


- Institutul Est European de Sanatate a Reproducerii (IEESR) - anchete sociale, sprijin n gsirea unui loc de munc sau a unei locuine, identificarea reelei de sprijin i a factorilor de protecie, medierea relaiei cu alte instituii;

6. Asisten educaional i profesional

- Organizaia Adpare - demersuri de completare a studiilor in sistem de stat; inscrierea beneficiarilor la cursuri de conversie/reconversie profesionala; furnizarea rechizitelor, manualelor si materialelor necesare; monitorizarea situatiei si evolutiei scolare; activitati de orientare profesionala si consiliere vocationala; activitati de educatie informala (alfabetizare, educatie pentru o viata sanatoasa, operare PC, invatare limbi straine, suport pentru teme, iesiri la film/teatru, excursii de o zi); activitati specifice reintegrarii in munca (medierea raporturilor cu ANOFM/AJOFM, redactare CV, cautarea locului de munca, pregatirea pentru interviul de angajare).

- Organizaia People to People reinsertie scolara, cursuri de calificare/recalificare profesionala, instrumentar de lucru, rechizite, uniforme, manuale; (In parteneriat cu Inspectoratul scolar) realizarea CV, evaluare abilitati, consiliere pre-interviu - Organizaia Generaie Tnar - Asociaia Betania - Consiliere vocaional ;

7. Asisten juridic

-Organizatia Pro Refugiu acordare de consiliere si asistenta juridica din partea consilierilor juridici si avocatilor colaboratori ai organizatiei, pe intreaga durata a procedurilor penale si civile.

- Organizaia Adpare - consultanta juridica privind drepturile ca persoana vatamata/ martor si reprezentare in instanta in cauza penala, cat si in cauze civile conexe situatiei de trafic ( despagubiri pe latura civila, divort, incredintare minor etc), servicii acordate de catre un avocat colaborator; suport in realizarea demersurilor de dobandire a compensatiilor financiare ;

- Organizaia People to People consiliere juridica, sprijin pe durata procesului in instanta.

- Organizaia Generaie Tnar - victima traficului de fiinte umane care doreste sa actioneze in judecata pe traficanti beneficiaza de asistanta juridica. Victima este insotita de catre un avocat la depunerea tuturor cererilor, la audieri in timpul urmaririi penale si la toate sedintele de judecata. Inainte de audiere, victima este informata cu privire la: drepturile si responsabilitatile sale in cazul in care decide sa colaboreze cu politia pentru a oferi informatii confidentiale cu privire la procesul de trafic si la traficanti fara a fi martor in proces; drepturile si responsabilitatile sale in cazul in care decide sa depuna marturie in proces; confidentialitate si riscul de divulgare a informatiilor, etc;

- Institutul Est European de Sanatate a Reproducerii (IEESR) - Consiliere juridica - informare asupra drepturilor i libertilor persoanei, ci de aciune juridic, suport n demersurile legale;

36 RAPORT

8. Activiti de prevenie

- Organizaia People to People - activiti de informare si constientizare (orientate ctre ntreaga comunitate) - activiti de informare, constientizare selectiv (orientate ctre persoanele i comunitile

cu risc ridicat de victimizare, catre ) - Informare si training pentru categorii de specialisti, profesionisti cu atributii sau in

contact cu victimele traficului de persoane. - Activiti de informare n vederea prevenirii retraficrii (vizeaz persoanele care au

supravieuit unei situaii de trafic - Organizaia Generaie Tnar

Conform rspunsurilor la chestionarele aplicate ONG-urilor situaia persoanelor cazate n adposturile deinute de acestea se prezint astfel :

Nr. de persoane cazate in centrele aparinnd ONG-urilor n perioada 2012 2013

Adpost deinut de ONG

VTP ceteni romni VTP ceteni strini 2012 2013 2012 2013

Adu

li

Cop

ii

Adu

li

Cop

ii

Adu

li

Cop

ii

Adu

li

Cop

ii

Adpare 8 0 12 3 0 0 0 0 Betania 15 0 16 0 0 0 0 0 Generatie tnr 22 44 17 22 0 14 0 0 IEESR 0 0 3 1 0 0 0 0 TOTAL 45 44 48 26 0 14 0 0

Pe perioada ederii n aceste centre victimele traficului de persoane au beneficiat de servicii de :

- Consiliere / asisten sociala; - Asisten medicala; -Consiliere / asisten psihologic; -Asisten financiar; -Asisten material; -Consiliere pentru reintegrare scolara; -consiliere profesionala; -recalificare profesionala; -reintegrare in munca; -consiliere juridica;


2.2 Institutii / oganizatii care au referit VTP catre ONG-uri

In perioada 2012 2013 victime ale traficului de persoane au fosr referite catre ONG de catre urmatoarele institutii / organizatii:

Institutii / oganizatii care au referit VTP catre ONG-uri

Nr. cazuri referite in perioada

2012 2013 Adulti romani

Copii Romani Straini

Agenia Naional mpotriva Traficului de Persoane- Centre Regionale

90 1

OIM (Organizaia Internaional pentru Migraie) 19 0

DGASPC-uri 29 0

D.I.I.C.O.T. 1 0

Politie / Poliia de frontier si alte diferite structuri 3 0

BCCO (Biroul de Combatere a Crimei Oganizate) 30 0

Primrii, comunitati locale din alte ri 10 0

Primrii, comunitati locale din Romnia 4 0

Persoane fizice 1 0

Asociaii /ONG-uri romne 5 0

Asociaii /ONG-uri strine 63 0

Autosesizari 2 0

Consulate 1 0

I.G.I. Inspectoratul General pentru Imigrari 14 TOTAL 258 1 14

38 RAPORT

Se poate observa uor ponderea mare pe care o au cazurile referite spre ONG-uri de ctre ANITP, ceea ce demonstreaz o bun colaborare. De asemenea trebuie remarcat si relaiile numeroase pe care ONG-urile le au cu diferite organizaii, municipaliti i comuniti locale din alte ri europene (ex. Italia, Spania, Frana) care au trimis ctre acestea VTP identificate pe teritoriul acestor ri. 2.3. Servicii de outreach oferite victimelor traficului de persoane de ctre ONG-uri ONG AN Victime cetateni romani

care au beneficiat de servicii outreach consiliere/asistenta pentru care au fost referite)

Servicii outrech oferite victimelor

Adpare Nu ofera servicii de outrech

ARAS Brasov

Nu ofera servicii de outrech

Betania

2012 15 adulti Activitatile se desfasoara impreuna cu echipa multidisciplinara (asistent social, psiholog) atat in cadrul activitatilor de psihoterapie cat si in activitatile de grup deavoltare personala

2013 16 minori

PTP Nu ofera servicii de outrech


IEESR Nu ofera servicii de outrech

Generatie Tanara

Nu ofera servicii de outrech

Se poate observa ca doar Betania ofera servicii de outreach, de care au beneficiat un numr de 15 aduli i 28 de copii-victime. 1.4. Autoevaluarea finanrii corespunztoare a ONG-urilor

Este finantarea

corespunzatoare? - raspuns

Argumentare

Nu tiu / Nu rspund 2

NU 4 raspunsuri Nu, consideram resursele, atat financiare, materiale cat si umane ca fiind insuficiente in comparatie cu numarul crescut de cazuri referite in fiecare an si in raport cu durata crescuta a unui program complet de asistenta in vederea reintegrarii. La nivel national exista putine ONG-uri cu capacitate de expertiza in a oferi asistenta victimelor traficului de persoane (cetateni romani si straini). n lipsa fondurilor guvernamentale destinate acestor servicii, ONG-urile aplic pentru accesarea fondurilor europene sau private, lansate prin programe internationale iar adesea valoarea finantarii nu depete 15.000 Euro dei numarul de beneficiari anuali depaseste 100 (cazuri din anul respectiv+cazuri din anii anteriori). Ca atare se impune aplicarea permanenta pentru finantari. Multe dintre granturile private nu ofera posibilitatea de finantare a costurilor administrative (salarii, taxe, cheltuieli bancare) si nici de functionare a centrelor de consiliere si rezidentiale (chirie, costuri de intretinere (electricitate, facturi de utilitati) achizitionare de echipament, consumabile, produse de igienizare si protocol. Acest fapt duce adesea la munca cvasi-voluntara din partea personalului.

NORVEGIA Sistemul norvegian de asistent este oarecum complex. Aa cum este menionat deja, nu exist un sistem naional pentru identificarea i nregistrare sistematic a victimelor traficului de persoane. Toi cei interesai de situaia unei anumite persoane ce poate fi victim a traficului de persoane au responsabilitatea de a identifica persoana ca o posibil victim i de a o pune n legtur cu autoritile responsabile i programele de asisten. n cazul n care persoana n cauz solicit ajutor, aceasta are urmtoarele drepturi, dac dorete s aplice pentru o perioad de reflecie sau pentru azil.

40 RAPORT

Drepturi - perioada de reflecie Drepturi - azil a. un loc sigur n care poate locui b. asisten medical c. cheltuieli de ntreinere d. permis de munc e. asisten juridic gratuit f. activiti g. sprijin n vederea ntoarcerii i

restabilirii n condiii de siguran h. informaii cu privire la serviciile

sociale disponibile n alte ri i. victimele minore au aceleai drepturi

ca i ceilali copii norvegieni, indiferent dac au sau nu statut de resident.

a. dreptul de a locui ntr-un centru de primire

b. asisten medical i dreptul de a-i alege un medic generalist

c. cheltuieli de ntreinere d. permis de munc dac deine un

paaport valabil e. asisten juridic gratuit pentru a face

recurs f. sprijin n vederea ntoarcerii i

restabilirii n condiii de siguran g. minorii nensoii solicitani de azil sub

vrsta de 15 ani se afl n grija Serviciului Norvegian pentru Protecia Copilului, n timp ce minorii cu vrsta cuprins ntre 15 i 18 ani se afl sub rspunderea UDI (Directoratul Norvegian pentru Migraie)

Cum se aplic n practic Cum se aplic n practic a. Locul n condiii de siguran oferit

este, de obicei, un loc ntr-un centru de criz/ adpost pentru femei i, uneori, ntr-o instituie sau un apartament de diferite standarde pus la dispoziie de ctre municipiu.

b. Teoretic, victimele au dreptul la asisten medical, dar nu sunt definite tipul de asisten medical i costurile acesteia.

c. Persoanele care beneficiaz de o perioad de reflecie vor primi bani de la municipalitatea local pentru a-i acoperi cheltuielile de ntreinere. Este, totui, o problem faptul c suma de bani variaz n funcie de localicatea n care locuii n Norvegia.

d. Victimele au dreptul la un permis de munc, dar cele mai multe persoane victime nu pot obine un loc de munc n Norvegia.

e. Asistena juridic gratuit se acord n scopul depunerii unei plngeri la poliie sau pentru alte aspecte juridice importante. Totui, orele acordate sunt rareori suficiente pentru a oferi

a. Multor posibile victime ale traficului de persoane le este greu s triasc ntr-un centru de primire.

b. Solicitanii de azil au n esen aceleai drepturi la asisten medical ca orice alt persoan din Norvegia, cu excepia tratamentului pe termen lung.

c. Toi solicitanii de azil obin aceeai sum de bani pentru acoperirea cheltuielilor de ntreinere, indiferent de centrul de primire n care locuiesc. n cazul n care, din anumite motive, nu pot sta n centrul de primire i decid s se mute, acesia i pierd dreptul la cheltuielile de ntreinere. Acest lucru este dificil pentru multe victime care, datorit experienelor lor, le este greu s triasc ntr-un centru de primire.

d. Solicitanii de azil pot munci, dar pentru obinerea unui permis de munc se impune ca acetia s aib n posesie un paaport valabil, lucru care rareori se ntmpl n rndul victimelor.

e. n primul rnd, atunci cnd autoritile de imigrare refuz cererea de azil, se va numi un avocat. De asemenea, n


persoanei n cauz asisten juridic adecvat.

f. Dreptul la desfurarea de diverse activiti depinde de municipalitatea local i de dorina acesteia de a le promova i de a contribui cu plata acestora. De pilda, nu exist niciun drept la cursuri de limb.

g. n mod ideal, ar fi trebuit s existe un sistem de returnare difereniat, deoarece multe victime sunt reticente n ceea ce privete ntoarcerea cu ajutorul OIM.

h. Din cte tim, nu exist nicio baz de date sau informaii sistematice cu privire la serviciile sociale din alte ri. Informaiile oferite au la baz, de fapt, informaiile organizaiei.

i. Teoretic, minorii sunt protejai de ctre Sistemul Norvegian pentru Protecia Copilului. Lipsa de informaii i de cunotine privind traficul de persoane i posibilele victime contribuie la lipsa de asisten la care minorii au dreptul.

timpul aplicrii iniiale de azil, exist multe victime ce au nevoie de asisten juridic.

f. n mod ideal, ar fi trebuit s existe un sistem de returnare difereniat, deoarece multe victime sunt reticente n ceea ce privete ntoarcerea cu ajutorul OIM.

g. Teoretic, minorii nensoii solicitani de azil sub vrsta de 15 ani sunt protejai de ctre Serviciul Norvegian pentru Protecia Copilului. Lipsa de informaii i de cunotine privind traficul de persoane i posibilele victime contribuie la lipsa de asisten la care minorii au dreptul. O situaie similar este aceea a minorilor solicitani de azil cu vrsta cuprins ntre 15 i 18 ani aflai n grija UDI. Mai mult dect att, o problem persistent este aceea a minorilor nensoii solicitani de azil ce dispar din centrele de primire.

Dac persoana n cauz alege s aplice pentru o perioad de reflecie sau pentru azil, depinde n totalitate de decizia acesteia care este luat, de obicei, la ndrumarea unui avocat. Totui, este o problem atunci cnd persoana n cauz este cu statut locativ incert .

Uneori, posibila victim a traficului de persoane solicit azil la sosirea n Norvegia ca o modalitate a traficanilor de persoane de a formaliza ederea victimei n ar. Cnd aceste persoane sunt identificate ca posibile victime, ele pot alege s aplice pentru perioada de reflecie, iar cnd perioada de reflecie expir, se ntorc la sistemul de azil. Acest lucru ridic o serie de probleme, din moment ce persoanele aflate n perioada de reflecie se afl n responsabilitatea municipalitii locale, iar solicitanii de azil sunt n responsabilitatea guvernului. Mai mult dect att, drepturile i obligaiile lor sunt diferite, lucru care, uneori, face dificil asigurarea de asisten adecvat i coordonat posibilelor victime ale traficului de persoane.

Rezultatele sondajelor

n cele ce urmeaz vom prezenta rezultatele sondajelor efectuate n Norvegia. Un instrument de studiu de pe internet numit Survey Monkey1 a fost utilizat pentru transmiterea unui chestionar, elaborat pentru acest studiu, la 30 de ONG-uri i organizaii guvernamentale diferite precum i la

1 www.surveymonkey.com

42 RAPORT

alte organizaii care, prin prisma activitii lor, pot veni n contact cu victime ale traficului de persoane. 17 din cele 30 de instituii i organizaii au rspuns2.

Este important s se in cont de faptul c doar trei dintre respondeni sunt organizaii care nu au fost fondate n scopul acordrii de asisten victimelor traficului de persoane. Prin urmare, aceste trei organizaii au competene, obiective principale i grupuri int care ar putea s nu aib nimic de-a face cu traficul de persoane ca atare. Cu toate acestea, prin activitile lor zilnice ar putea veni n contact cu victime.

Munca de teren (Outreach)

n Norvegia nu exist nicio organizaie fondat n scopul efecturrii muncii de teren doar n scopul identificrii a potenialelor victime ale traficului de persoane.

Dintre respondeni, 7 organizatii fac munc de teren. Felul i locul n care realizeaz aceast munc de teren variaz.

4 organizaii fac munc de teren cutnd printre persoanele care vnd sex att prin prostituia n strad ct i n alte locaii, cum ar fi apartamentele private, saloanele de masaj i pe internet. n cadrul acestor patru organizaii, numrul de angajai implicai n munca de teren variaz de la 2 la 15. Unele organizaii apeleaz i la voluntari, pe lng angajai.

n ceea ce privete munca de teren realizat de aceste 4 organizaii, niciuna dintre acestea nu colecteaz date cu privire la numrul victimelor traficului de persoane pe care acestea le-au cunoscut. Cu toate acestea, aa cum indic seciunea cu privire la fapte i cifre, cele mai multe dintre victimele traficului de persoane din Norvegia sunt femei aduse n ar pentru prostituie. Mare parte dintre aceste femei au fost n contact cu persoanele care au realizat munca de teren (sau alte servicii) pentru cel puin una dintre cele patru organizaii.

Celelalte trei organizaii realizeaz munca de teren concentrndu-se n direcii total diferite. O organizaie realizeaz munca de teren n randul minorilor nensoii solicitani de azil, n scopul identificrii victimelor traficului de persoane; acelai lucru l face i o alt organizaie n nchisoare. Ultima organizaie realizeaz munca de teren pe strad avnd ca int persoane sau grupuri de persoane supuse riscului. Domeniul lor de competen include abuzul de substane, prevenirea criminalitii, precum i asigurarea de ngrijiri medicale i de specialitate persoanelor cu abuz de substane i/sau probleme mintale. Numrul de angajai implicai n munca de teren din aceste trei organizaii variaz de la 1 la 31.

Servicii

Asisten social

11 organizaii au oferit o form sau alta de asisten social victimelor traficului de persoane. La jumtate dintre aceste organizaii, asistena a constat n oferirea potenialelor victime ale traficului de persoane informaii cu privire la sistemul norvegian de sprijin, drepturile i obligaiile acestora, daco opteaz pentru intrarea n sistem. Dac victimele opteaz s intre n sistemul de sprijin, organizaia le-a referit serviciilor i autoritilor competente (cum ar fi proiectul ROSA). n cazul n care nu doresc s intre n sistem, organizaiile le-au oferit informaii cu privire la statutul lor legal n Norvegia precum i drepturile ce decurg.


Toate celelalte organizaii realizeaz studii de caz ntr-o oarecare msur, cu privire la victimele traficului de persoane ce au intrat n sistemul norvegian de sprijin prin aplicarea pentru o perioad de reflecie sau prin solicitarea de azil. Pe lng asigurarea de informaii, consiliere i ndrumare n cadrul acestui proces, studiul de caz cuprinde un parcurs de urmrire zilnic, sptmnal sau lunar n funcie de nevoile victimei.

Asisten medical

Niciuna dintre cele trei organizaii intervievate care au avut victimele traficului de persoane ca singurul grup int nu a oferit niciun fel de servicii medicale. n general, foarte puine organizaii asigur servicii medicale potenialelor victime ale traficului de persoane. Dintre respondenii ce au luat parte la sondaj, doar 3 organizaii au avut competen n acordarea de asisten medical grupurilor int. Una dintre organizaii asigur servicii medicale persoanelor ce vnd sex, una ofer servicii medicale minorilor nensoii solicitani de azil; de asemenea, n Oslo exist o clinic ce ofer servicii medicale persoanelor ce nu au rezidena legal n Norvegia. Pentru primele dou organizaii, victimele traficului de persoane nu reprezint un grup int i vor asigura doar servicii medicale i/sau consiliere persoanei care se regsete i n grupul int. Situaia de victim a traficului de persoane nu este suficient pentru a avea dreptul la servicii. Aadar, doar clinica pentru persoane fr reziden n Norvegia asigur servicii medicale victimelor traficului de persoane.

Unele organizaii au personal medical angajat care ofer sfaturi medicale, nu i servicii de sntate ca atare. Cnd vine vorba de asisten psihologic, situaia este chiar mai rea. Doar dou organizaii ofer consiliere psihologic. Dac este nevoie, toate organizaiile i autoritile pot referi potenialele victime unei forme de ngrijire medical. n ceea ce privete tipurile de asisten medical pe care dou organizaii au dreptul s le ofere, aceasta depinde de statutul lor legal n Norvegia.

Asisten financiar

Victimele traficului de persoane care fie au aplicat pentru azil sau au primit o perioad de reflecie au dreptul la sprijin financiar. n cazul n care au reedina ntr-un centru de primire desemnat, solicitanii de azil primesc sprijin financiar lunar pentru a-i acoperi cheltuielile de ntreinere. n cazul n care nu locuiesc ntr-un centru de primire, acetia nu beneficiaz de asisten financiar. Direcia Norvegian de Migraie (UDI) este responsabil pentru solicitanii de azil. n cazul n care victima a solicitat i a primit o perioad de reflecie, atunci municipalitatea n care i are reedina este responsabil pentru acordarea de sprijin financiar victimei n scopul acoperirii cheltuielilor de ntreinere i cazare. Acest suport este oferit de ctre Administraia local pentru munc i asisten social (NAV). n cazul n care victima este un minor, acest sprijin va fi acordat de ctre serviciul local pentru protecia copilului.

Asisten material

Foarte puine dintre organizaiile care au luat parte la acest studiu ofer o form sau alta de sprijin material victimelor traficului de persoane, cu excepia administraiei locale pentru munc i asisten social i a serviciului local pentru protecia copilului. Unele dintre organizaiile ofer hran i/sau mbrcminte; altele, dac dein resursele financiare necesare pentru a-i acoperi costurile, ofer sprijin n funcie de nevoile individuale.

Asistena juridic

44 RAPORT

Cei mai muli dintre cei 18 respondeni nu acord asisten juridic, dar se asigur c refer persoana n cauz la un avocat sau unei alte forme de asisten juridic, dac este necesar. O potenial victim a traficului de persoane are dreptul la trei ore de asisten juridic gratuit atunci cnd se analizeaz dac denun sau nu traficanii i se acoper taxele de pres. Trei organizaii ofer asisten juridic grupului lor int a crui victime ale traficului urmeaz s fie gsite.

Activiti

Mai multe dintre organizaiile i autoritile care au rspuns la chestionar asigur victimelor traficului de persoane anumite activiti. Activitile pot fi mprite n dou grupe: activiti de petrecere a timpului liber i activiti care au ca scop creterea gradului de cunoatere i/sau de competen a victimelor ntr-un anumit domeniu. n primul grup se regsesc diverse activiti sportive i evenimente sociale, iar n cel din urm grup se regsesc cursuri de limb, cursuri de operare PC, plasarea la locul de munc i instruirea ca make-up artist.

Altele

Una dintre organizaiile care au luat parte la studiu ofer, de asemenea, adpost pentru victimele traficului de persoane. O alt organizaie ofer dezvoltare personal i spiritual ntr-un centru de consiliere la o cafea. Tutorii legali se asigur c victimele traficului de persoane sub vrsta de 18 ani primesc ajutorul de care au nevoie i, dac este cazul, contest n numele minorului lipsa asistenei la care are dreptul.

Printre competenele unei organizaii se numr asigurarea de informaii cu privire la returnarea voluntar i ofer consiliere i asisten nainte, n timpul i dup ntoarcerea victimelor n ara lor de origine.

Avnd n vedere c cele mai multe dintre aceste organizaii au un grup int care cuprinde nu doar victimele traficului de persoane, acestea vor informa persoana n cauz cu privire la drepturile sale ca potenial victim a traficului de persoane, atunci cnd aceasta este identificat ca atare. Cea mai m

Raport Sansa Si Provocare 01

Documents

Transcript of Raport Sansa Si Provocare 01