RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de...

of 266 /266
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD MUNTENIA 2010 ELABORAT IULIE 2011

Embed Size (px)

Transcript of RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de...

  • RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI

    ÎN REGIUNEA SUD MUNTENIA – 2010

    ELABORAT

    IULIE 2011

  • Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

    CUPRINS

    I. PROFIL DE JUDEŢ Pag.1 I.1.Date geografice şi climatice pag. 1

    I.1.1.Date geografice pag. 1 I.1.2. Clima – caracterizare generală (temperatură, precipitaţii) pag. 3

    II. CALITATEA AERULUI pag. 5 II.1. Emisii de poluanţi atmosferici pag. 5 II.2. Calitatea aerului ambiental pag. 15 II.3. Poluarea aerului – efecte locale pag. 28 II.4. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu pag. 34 II.5. Presiuni asupra stării de calitate a aerului în Regiunea Sud

    Muntenia pag. 35

    II.6 Tendinţe pag. 42 III. APA (DULCE) pag. 64

    III.1 Resursele de apă, Cantităţi şi fluxuri pag. 65 III.2. Apele de suprafaţă pag. 66

    III.2.1.Calitatea cursurilor de apă pag. 66 III.2.2. Calitatea lacurilor pag. 70

    III.3. Calitatea apei dulci pag. 72 III.3.1.Nitraţii şi fosfaţii în râuri şi lacuri pag. 72 III.3.2.Oxigenul dizolvat, materiile organice şi amoniu în apele râurilor

    pag. 72

    III.4. Apele subterane pag. 75 III.5 Apa potabilă şi apa de îmbăiere pag. 76

    III.5.1. Apa potabilă pag. 76 III.5.2 Apa de îmbăiere pag. 79

    III.6 Apele uzate şi reţele de canalizare.Tratarea apelor uzate. pag. 80 III.6.1. Ape uzate pag. 81 III.6.2. Cantităţi de poluanţi evacuaţi în apele de suprafaţă pag. 87 III. 6.3. Reţele de canalizare ape menajere pag. 88

    III.7. Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane, zone critice pag. 89 III.8. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu. pag. 93 III.9.Presiuni asupra stării de calitate a apelor.Surse potenţiale de poluare

    pag. 94

    III.10. Tendinţe pag. 111 IV. UTILIZAREA TERENURILOR pag. 111

    IV.1. Solul pag. 111 IV.1.1.Introducere pag. 111 IV.1.2. Repartiţia pe clase de folosinţă pag. 111 IV.1.3. Clase de calitate ale solurilor – calitatea solurilor pag. 116 IV.1.4. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor pag. 117 IV.1.5. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor pag. 127 IV.1.6. Managementul siturilor contaminate pag. 129 IV.1.7. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu. pag. 130

    IV.2. Păduri pag. 130

  • IV.2.1 Proprietari pag. 131

    IV.2.2. Funcţia economică a pădurilor pag. 131

    IV.2.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic pag. 132

    IV.2.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief pag. 133

    IV.2.5. Starea de sănătate a pădurilor pag. 134

    IV.2.6. Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri pag. 134

    IV.2.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

    pag. 135

    IV.2.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări

    pag. 136

    IV.2.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2010 pag. 137

    IV.2.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului

    pag. 137

    IV.2.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului-tendinte pag. 141

    IV.3. Tendinţe pag. 142

    V. PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA pag. 144 V.1. Biodiversitatea Regiunii Sud Muntenia pag. 144

    V.1.1. Starea pădurilor in Regiunea Sud Muntenia pag. 144 V.1.2. Impact pag. 147

    V.2. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii pag. 148 V.2.1. Creşterea acoperirii terenurilor pag. 149 V.2.2. Creşterea populaţiei pag. 150 V.2.3. Schimbarea peisajelor şi ecosistemelor pag. 150

    V.3. Ariile naturale protejate pag. 151 V.4. Mediul marin şi costier pag. 169 V.5. Poluări accidentale asupra mediului marin şi costier. pag. 169 V.6. Tendinţe pag. 169

    VI. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR ŞI CHIMICALELOR pag. 171 VI.1. Consumul şi mediul înconjurător pag. 171 VI.2. Resursele materiale şi deşeurile pag. 172 VI.3. Gestionarea deşeurilor pag. 173 VI.4. Impact (caracterizare) pag. 175 VI.5. Presiuni pag. 177 VI.6. Tipuri de deşeuri pag. 179

    VI.6.1. Deşeuri municipale pag. 179 VI.6.2. Deşeuri industriale pag. 198 VI.6.3. Deseuri generate de activitati medicale pag. 202 VI.6.4. Fluxuri de deşeuri pag. 203 VI.6.5. Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor pag. 207

    VI.7. Planificare (răspuns) pag. 208 VI.7.1. Directiva cadru privind deşeurile pag. 208

    VI.8. Perspective pag. 210 VI.8.1. Strategia naţională privind deşeurile pag. 210

    VI.9. Chimicale pag. 211 VI.9.1 Importul şi exportul chimicalelor (PIC) pag. 211 VI.9.2. Substanţe care depreciază stratul de ozon (ODS) pag. 212 VI.9.3. Gaze fluorurate cu efect de sera pag. 213 VI.9.4. Poluanţi organici persistenţi – POP’s pag. 214

  • VI.8.5. Mercur pag. 215 VI.9.6 Metalele grele restrictionate

    pag. 216 VI.9.7 Substante reglementate sub REACH - SVHC pag. 217

    VII. SCHIMBĂRILE CLIMATICE pag. 220 VII.1. UNFCC, Protocolul de la Kyoto, politica UE privind

    schimbările climatice pag. 220 VII.2. Datele agregate privind proiecţiile emisiilor de GES pag. 221 VII.3. Scenarii privind schimbarea regimului climatic pag. 227

    VII.3.1. Creşteri ale temperaturilor pag. 227 VII.3.2. Modificări ale modulelor de precipitaţii pag. 229 VII.3.3. Debit şi o creştere preconizată a gravităţii dezastrelor naturale legate de vreme pag. 229

    VII.4. Acţiuni pentru atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice pag. 229 VII.5. Tendinţe pag. 234

    VIII. MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII pag. 235 VIII.1. Poluarea aerului şi sănătatea pag. 235 VIII.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate pag. 236 VIII.3.Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate a populaţiei

    pag. 240

    VIII.4. Pesticidele şi efectul substanţelor chimice în mediu pag. 240 VIII.5. Mediul şi sănătatea – perspective pag. 241 VIII.6. Radioactivitatea mediului pag. 243

    VIII.6.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului

    pag. 244

    VIII.6.2. Programul Naţional standard de monitorizare a radioactivităţii mediului

    pag. 245

    VIII.6.3. Programe de supraveghere a radioactivităţii mediului în zonele cu fondul natural modificat antropic

    pag. 253

    VIII.7. Poluarea fonică şi sănătatea pag. 258 VIII.8. Tendinţe pag. 261

  • 1

    CAPITOLUL I

    PROFIL DE JUDET

    I.1 Date geografice si climatice

    I.1.1.Date geografice

    Regiunea 3 Sud Muntenia se întinde de la 45036’ latitudine nordică până la

    43030’ latitudine sudică şi de la 280 longitudine estică până la 24026’ longitudine vestică. În partea de nord, Regiunea Sud Muntenia se învecinează cu Regiunea 7 Centru de-a lungul crestei Munţilor Făgăraş, Piatra Craiului, Bucegi. În partea de NE, limita este una administrativă cu Regiunea 2 Sud - Est (judeţele Buzău şi Brăila), la sud de râul Buzău. În partea de est şi sud, limita este dată de cursul Dunării. Limita vestică este tot una administrativă cu Regiunea 4 Sud - Vest Oltenia (judeţele Vâlcea şi Olt) şi este dată de cursurile râurilor Topolog, Vedea, Cotmeana. În centrul regiunii se află Regiunea 8 Bucureşti Ilfov.

    Regiunea Sud Muntenia este una dintre cele mai mari regiuni ale ţării, astfel: Suprafaţa – 34 453 km2, reprezentând aproximativ 14,45% din suprafaţa

    României; Populaţia – 3 312,511 mii locuitori, reprezentând aproximativ 15,4% din

    populaţia totală a ţării.

    Fig. I.1.1.1 Harta regiunii

    În Regiunea 3 Sud Muntenia există 48 aşezări urbane, dintre care 16 municipii, 32 oraşe, după cum urmează:

    Aşezări urbane

    Tabel I.1.1.1. Judeţ Aşezări

    urbane Municipii Oraşe

    Argeş 7 3 (Piteşti, Câmpulung, Curtea de Argeş)

    4 (Ştefăneşti, Mioveni, Topoloveni, Costeşti)

    Călăraşi 5 2 (Călăraşi, Olteniţa)

    3 (Lehliu Gara, Budeşti, Fundulea)

    Dâmboviţa 7 2 5

  • 2

    (Târgovişte, Moreni) (Titu, Pucioasa, Fieni, Găeşti, Răcari)

    Giurgiu 3 1 Giurgiu

    2 (Mihăileşti, Bolintin Vale)

    Ialomiţa 7 3 (Slobozia, Feteşti, Urziceni)

    4 (Amara, Ţăndărei, Căzăneşti, Fierbinţi-Tîrg)

    Prahova 14 2 (Ploieşti, Câmpina)

    12

    Teleorman 5 3 (Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede)

    2 (Zimnicea şi Videle)

    Total Regiune

    48 16 32

    Relieful Regiunii Sud Muntenia este variat, diferenţa de nivel fiind de peste

    2400 m este repartizată proporţional, coborând în trepte de la nord la sud, din crestele Munţilor Făgăraş şi Bucegi şi până în Lunca Dunării.

    Principalele altitudini muntoase din regiune

    Tabel I.1.1.2

    Denumirea vârfului Masivul în care se află

    Judeţul Altitudinea (m)

    Moldoveanu Făgăraş Argeş 2544

    Negoiu Făgăraş Argeş 2535

    Omu Bucegi Prahova, Dâmboviţa 2519

    Păpuşa Iezer Argeş 2391

    Leaota Leaota Argeş 2133

    Munţii Făgăraş sunt alcătuiţi din şisturi cristaline, reprezentând unitatea

    montană cea mai înaltă nu numai din Carpaţii Meridionali, dar şi din întreaga ţară, cu vârful cel mai înalt, Moldoveanu de 2544 m, urmat de Negoiu, de 2535 m. În timp ce spre nord, munţii Făgăraş, prezintă o mare denivelare, materializată printr-un puternic abrupt, înspre sud aceştia coboară în trepte.

    Fig.I.1.1.2.Transfăgărăşanul Relieful muntos este reprezentat în judeţul Dâmboviţa prin masivul Bucegi –

    Leaota. Morfologic, munţii Bucegi corespund unui sinclinal suspendat, înălţat spre

  • 3

    Fig.I.1.1.3. Sfinxul – Munţii Bucegi

    nord (2000-2500m), coborât spre sud (1300 m) şi mărginit de abrupturi spre exterior.

    În judeţul Prahova Munţii Bucegi impresionează prin altitudinile lor, dar şi prin abrupturile estice şi nordice, a vârfurilor Caraiman (cu emblematica cruce de metal), Coştila (2498 m), şi Omu (2505 m). Munţii Ciucaş au altitudini mai modeste, respectiv Vârful Ciucaş - 1954 m.

    Dealuri subcarpatice, faţă de care munţii se înalţă abrupt spre nord cu 400-500 m, iar spre sud, dealurile scad în înălţime, pierzându-se treptat în câmpie, mai ales la vest de Argeş. Relieful subcarpatic este format dintr-o succesiune latitudinală de sinclinale şi anticlinale, distingându-se două subunităţi: - Subcarpaţii externi care fac trecerea de la câmpiile piemontane la zona montană;

    - Subcarpaţii interni care fac trecerea de la subcarpaţi la munte. Câmpia este forma de relief predominantă şi cuprinde în totalitate suprafaţa

    judeţelor Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa şi Teleorman. Astfel, zona de câmpie şi luncă deţine o pondere de 70,7% din suprafaţa regiunii, urmează dealurile cu 19,8% şi munţii cu 9,5%.

    Altitudinea medie a regiunii este de 1263 m, cu precizarea că altitudinea medie a judeţelor din nord este de circa 350 m, iar a celor din sud de circa 35 m.

    Altitudinea medie a principalelor localităţi din regiune este de circa 500 m, cu precizarea că există mari diferenţe între localităţile din nord care au altitudini mari (Azuga 930 m, Sinaia 880 m) şi cele din sud cu altitudini de 30 m faţă de nivelul mării.

    Apele curgătoare din Regiunea Sud Muntenia aparţin bazinelor hidrografice Argeş – Vedea, Ialomiţa – Buzău, Dunăre şi se întind pe o lungime de 5709 Km.

    După origine, lacurile se împart în lacuri naturale şi lacuri antropice. Principalele lacuri naturale din regiune sunt Suhaia( Teleorman), iar ca lacuri antropice enumerăm Vidraru, Pecineagu, Văcăreşti, Buftea

    I.1.2. Clima – caracterizare generală (temperatură, precipitaţii)

    Clima – dispunerea în trepte a reliefului conduce la apariţia următoarelor tipuri de climă: climatul de munte, climatul de deal, climatul de câmpie. Zonalitatea verticală pregnantă impune separarea a două tipuri: subtipul climatului alpin, corespunzător înălţimilor de peste 1900 m şi subclimatul munţilor mijlocii. Temperatura medie anuală a fost de 10.4oC mai mică faţă de valoarea inregistrată in anul anterior, 11.62 oC. Maxima temperaturii pe anul de referinţă s-a înregistrat la Alexandria 41.30C, iar minima a fost de –26oC la Ploiesti.

  • 4

    Vânturile puternice bat tot timpul anului, dominante fiind cele de nord-vest şi est. Climatul de deal este influenţat de prezenţa unor fenomene de întrepătrundere a elementelor climatice atât dinspre munte, cât şi dinspre câmpie. În câmpie în timpul iernii predomină vânturile geroase dinspre stepa rusă (crivăţ) în est, iar din sud - vest bate austrul care are intensitatea mai mică decât crivăţul şi prevesteşte seceta.

    În anul 2010, cantitatea anuală de precipitaţii înregistrată este redată in tabelul următor:

    Cantitatea de precipitaţii din Regiunea Sud Muntenia în anii 2009-2010 Tabel 1.1.3.1.

    Nr. crt.

    Judeţ Cantitatea anuală de precipitaţii în anul 2009 (l/m2 )

    Cantitatea anuală de precipitaţii în anul 2010 (l/m2 )

    1. Argeş 789 4629.7

    2. Călăraşi 520 711

    3. Dâmboviţa 768 1829.9

    4. Giurgiu 590 792

    5. Ialomiţa 453 1498.7

    6. Prahova 846 4853.8

    7. Teleorman 543 2106.8

    Precipitaţiile din Regiunea Sud Muntenia, în anul 2010, s-au încadrat peste

    media normală climatologică, în zonele de munte fiind foarte abundente (1573,2 l/mp în Sinaia, la cota 1500).

    AG 2010

    AG 2009CL 2010

    CL 2009

    DB 2010

    DB 2009GR 2010

    GR 2009

    IL 2010

    IL 2009

    PH 2010

    PH 2009

    TR 2010

    TR 2009

    0

    500

    1000

    1500

    2000

    2500

    3000

    3500

    4000

    4500

    5000

    1

    Cantitatile anuale de precipitatii din Regiunea Sud Muntenia 2009- 2010

    Fig.I.1.1.4

  • 5

    CAPITOLUL II

    CALITATEA AERULUI

    Mediul înconjurător este constituit din patru mari elemente: atmosfera gazoasă,

    hidrosfera lichidă, litosfera solidă şi biosfera vie. Atmosfera este învelişul invizibil format din aerul care înconjoară planeta şi constituie un element vital pentru existenţa omului (are o importanţă deosebită). Este cel mai uşor dintre învelişurile materiale ale planetei şi este un strat gazos care, cu toate acestea, cântăreşte 5 milioane de miliarde de tone, concentrează cea mai mare parte a mesei sale în primii 10 km ai grosimii ei. În această pătură, compusă în cea mai mare parte din azot şi oxigen, se deplasează mesele de aer, mai mult sau mai puţin reci şi încărcate de nori, care fac să fie ploaie sau timp frumos, protejează pământul de razele periculoase şi de corpurile cereşti care se abat asupra lui şi moderează considerabil violenţele climatice la suprafaţa globului. Atmosfera este factorul de mediu cel mai important pentru transportul poluanţilor, deoarece aerul constituie suportul pe care are loc transportul cel mai rapid al poluanţilor în mediul înconjurător, supravegherea calităţii atmosferei este de primă importanţă. Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rezultatul activităţilor umane din ce în ce mai extinse şi răspândite in ultima perioadă de timp, altele datorându-se unor condiţii naturale de loc si de climă. Un aport însemnat în degradarea calităţii aerului îl au însă centralele termice şi mijloacele de transport care emit în atmosferă oxizi de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi. O contribuţie mare în creşterea efectelor negative o au fenomenele meteorologice. În prezentul Raport, starea atmosferei în Regiunea 3 Sud Muntenia rezultă din prezentarea următoarelor aspecte : situaţia emisiilor de SO2, NOx, NH3, COV, metale grele, POPs, PAH, PCB, HCB la nivelul judeţului, calitatea aerului ambiental.

    II.1. Emisii de poluanţi atmosferici Emisiile de poluanţi atmosferici au fost calculate folosind Metodologia CORINAIR

    2009, completată cu AP-42 şi Ghidul IPCC 2006 pentru emisii de CO2, CH4, N2O. Dioxid de sulf (SO2) Prezenţa dioxidului de sulf în gazele reziduale este strâns legată de natura

    proceselor tehnologice care prelucrează diverse materii prime cu conţinut de sulf şi în cadrul cărora există cel puţin o etapă de transformare prin procese de oxidare sau în general, de ardere.

    Cele mai importante surse antropogene de gaze reziduale cu conţinut de dioxid de sulf sunt: industria energetică, prin arderea combustibililor (în special a cărbunilor şi a păcurii sau a altor combustibili petrolieri grei, care au un conţinut relativ mare de sulf); industria chimică; instalaţii de ardere neindustriale; arderi în industria de prelucrare; industria metalurgică neferoasă; transporturi; incinerare deşeuri, etc.

    Potrivit rezultatelor inventarierii emisiilor de poluanţi în atmosferă conform metodologiilor recomandate prin Ordinul 524/2000 al MAPPM, emisiile de dioxid de sulf au înregistrat o reducere a volumului în perioada analizată (2001 - 2010), ca urmare a

  • 6

    reducerii volumului arderilor în industrie şi restricţionării utilizării combustibililor fosili cu conţinut ridicat de sulf.

    Emisiile anuale de dioxid de sulf din Regiunea Sud Muntenia sunt prezentate în tabelul

    II.1.1 şi sunt reprezentate în graficul II.1.1.

    Tabel II.1.1 Anii Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Total regiune

    2001 3082,1 - 28477,6 - 140,52 38900000 714,170 38932314,395

    2002 4874,9 115,74 18169,8 - 3013,32 306000 1160,300 333334,067

    2003 18573,5 78 15161,8 5686,403 1097,081 3370 967,185 44933,969

    2004 21272,6 37,41 6969,3 4531,590 501,086 28100 848,683 62260,669

    2005 16623,8 176,28 8971,9 3417,472 666,194 23000 492,568 53348,214

    2006 153812,9 626,55 11832,68 2998,907 854,957 27700 1447,785 199298,909

    2007 38909,8 623,279 3771,84 3020,8685 641,677 16000 302,999 59498,6235

    2008 30547,3 998,61 2341,21 2171,11477 165,12 15400 294,61 51917,96477

    2009 1488,42 710,57 750,89 2340,63 40,05 13800 230,566 19361,126

    2010 1134,1 582,80 833,59 1458,83 26,96 5790 269,064 10095,344

    10

    100

    1000

    10000

    100000

    1000000

    10000000

    100000000

    2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

    Argeş

    Călăraşi

    Dâmboviţa

    Giurgiu

    Ialomiţa

    Prahova

    Teleorman

    Figura II.1.1. Emisii anuale de dioxid de sulf în Regiunea Sud Muntenia

    Cantitatea de dioxid de sulf emisă în atmosferă în anul 2010 la nivelul regiunii a fost

    de 10095,344 tone, cu aproximativ 47,86% mai mică decât în anul 2009.

    Oxizi de azot (NOx) Principalele activităţi care generează emisii atmosferice de oxizi de azot sunt:

    prelucrarea produselor petroliere, procesele de prelucrare şi producţia de ciment, producţia de autovehicule, traficul auto la nivelul regiunii şi funcţionarea centralelor termice de încălzire zonă/cartier. Emisiile anuale de gaze de oxizi de azot cu efect acidifiant din Regiunea Sud Muntenia sunt prezentate în tabelul II.1.2 şi sunt reprezentate în graficul II.1.2:

    Tabel II.1.2. Anii Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Total regiune

    2001 5439,5 - 7932,53 - 4279,376 122000000 3403,120 122021054,526

    2002 7815,6 317,68 3186,20 - 4065,836 92800 1378,620 109563,936

    2003 27589,5 140,67 3095,19 9613,148 5318,123 8710 2070,253 56536,884

  • 7

    2004 92458,9 59,94 1763,76 2464,844 4334,186 20800 1766,591 123648,221

    2005 50008,7 42,039 2188,90 1448,312 4800,657 17300 3332,822 79121,43

    2006 43853,8 305,798 2242,94 1777,575 4800,629 21600 4282,286 78863,028

    2007 6583,2 743,838 2933,93 1644,988 2408,021 11600 3081,64 28995,617

    2008 5915,7 1561,37 2400,74 2107,5 3951,78 11900 2574,155 30411,245

    2009 5418,1 1448,57 2873,85 2753,406 2633,3 5100 2315,78 22543,006

    2010 4635,3 959,48 3162,09 1419,72 1639,65 3850 3942,73 19608,97

    10

    100

    1000

    10000

    100000

    1000000

    10000000

    100000000

    1000000000

    2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

    Argeş

    Călăraşi

    Dâmboviţa

    Giurgiu

    Ialomiţa

    Prahova

    Teleorman

    Figura II.1.2 Emisii anuale de oxizi de azot în Regiunea Sud Muntenia

    Cantitatea de oxizi de azot emisă în atmosferă în anul 2010 la nivelul regiunii a fost

    de 19608,97 tone, cu aproximativ 13,01% mai mică decât în anul 2009.

    Amoniac (NH3) Sursa principală de amoniac în atmosferă este agricultura, iar din cadrul acesteia se

    detaşează ramura zootehnică de tip intensiv, datorită dejecţiilor animaliere şi instalaţiilor de producere a amoniacului (extragerea din apele amoniacale sau sinteza catalitică), a acidului azotic, azotatului de amoniu şi ureei.

    Amoniacul este un gaz incolor, cu miros caracteristic, mai uşor decât aerul şi foarte solubil în apă. Are efect paralizant asupra receptorilor olfactivi, emisiile de amoniac având acţiune locală şi/sau generală. Acţiunea locală se manifestă la nivelul mucoaselor respiratorii şi oculare prin lăcrimări intense, conjunctivite, cheratite, traheobronşite, bronhopneumonii şi reducerea schimbului gazos pulmonar. Acţiunea generală se manifestă prin interferarea sintezei hemoglobinei şi reducerea reacţiilor de oxido-reducere la nivel pulmonar.

    Emisiile anuale de NH3 din Regiunea Sud Muntenia sunt prezentate în tabelul II.1.3 şi sunt reprezentate în graficul II.1.3.

    Tabelul II.1.3. Emisii anuale de NH3 (t/an) Anii Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Total regiune

    2001 526,1 - 2666,65 - 1860,902 191 3099 8343,652

    2002 4123 3803,9 2906,77 - 3569,443 214 7220,46 21623,787

    2003 852,1 2291,33 1698,21 2909,476 3983,519 160 2902,292 14796,927

    2004 650,1 3163,5 1997,34 7375,529 3787,104 52,5 4741,868 21767,941

    2005 5979,2 - 6745,79 2029,57 2790,3 224 3051,224 20820,084

    2006 6333,5 2516,98 4766,64 2432,747 4248,433 325 4621,691 25244,991

    2007 7588,5 2129,584 5550,52 2097,309 3271,774 2480 6266,247 29383,934

    2008 8444,7 2816,67 5067,04 2480,786 4905,43 2310 5197,79 31222,416

  • 8

    2009 7412,7 7638,58 3782,6 2981,9288 3732,59 492 6190,246 32230,6248

    2010 6582,9 6228,28 3298,73 5214,10 1813,05 1090 5607,84 29834,9

    10

    100

    1000

    10000

    2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

    Argeş

    Călăraşi

    Dâmboviţa

    Giurgiu

    Ialomiţa

    Prahova

    Teleorman

    Figura II.1.3. Emisii anuale de amoniac în Regiunea Sud Muntenia

    Cantitatea de amoniac emisă în atmosferă în anul 2010 la nivelul regiunii a fost de

    29834,9 tone, cu aproximativ 7,4% mai mică decât în anul 2009.

    Compuşi organici volatili nemetanici Emisiile de compuşi organici volatili nemetanici, provin în principal din activităţile de

    distribuţie a carburanţilor, din instalaţiile de ardere neindustriale, din traficul rutier şi din instalaţiile care folosesc în procesul tehnologic solvenţi.

    Emisiile anuale de COV nemetanici din Regiunea Sud Muntenia sunt prezentate în tabelul II.1.4. şi graficul II.1.4.

    Tabelul II.1.4. Emisii anuale de NMVOC (t/an)

    Anii Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Total

    regiune

    1718,5 - 8451,86 - 2214,295 233000000 321,799 233012706,254

    32264,5 - 4075,69 - 13845,71 36200 1446,249 87832,149

    30158,2 - 1314,685 3720,556 4010,699 187000 1228,740 227432,88

    30813,3 - 2567,375 1262,792 2885,458 536000 1966,881 575495,806

    33942,1 - 6085,365 959,482 7696,65 2570 1516,021 52769,618

    11266,8 - 2866,96 1334,787 3570,889 1890 1833,263 22762,699

    6880,3 513,527 10794,4 962,344 3284,548 2170 1434,92 26040,039

    6058,1 1638.18 10504,24 1454,831 3188,19 1810 1885,11 26538,651

    4169,5 579.78 6544,31 3820,14 1397,5 2040 2200,681 2200,681

    6140,5 84,30 5533.91 4051,41 474,94 2380 2385,3 21050,36

    Cantitatea de compuşi organici volatili nemetanici emisă în atmosferă în anul 2010

    la nivelul regiunii a fost de 21050,36 tone, cu aproximativ 1,4% mai mare decât în anul 2009.

  • 9

    10

    100

    1000

    10000

    100000

    1000000

    10000000

    100000000

    1000000000

    2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

    Argeş

    Călăraşi

    Dâmboviţa

    Giurgiu

    Ialomiţa

    Prahova

    Teleorman

    Figura II.1.4. Emisii anuale de NMVOC în Regiunea Sud Muntenia

    Metale grele Metalele grele sunt compuşi care nu pot fi degradaţi pe cale naturală, având timp

    îndelungat de remanenţă în mediu, iar pe termen lung sunt periculoşi deoarece se pot acumula în lanţul trofic. Metalele grele pot proveni de la surse staţionare şi mobile: procese de ardere a combustibililor şi deşeurilor, procese tehnologice din metalurgia metalelor neferoase grele şi traficul rutier.

    Emisiile de metale grele la nivelul Regiunii Sud Muntenia sunt prezentate în tabelele şi graficele de mai jos:

    Tabel II.1.5. Emisii anuale de mercur (kg/an) Anii Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Total regiune

    2001 - - 291 - - 1400 0 1691

    2002 504,8 - 251 - 35 267000 0,220 267791,02

    2003 1200,4 - 176 6,417 4,532 134000 5,777 135393,126

    2004 2458,2 - 94 3,1443 4,932 4370000 15,168 4372575,4443

    2005 2291,1 - 102 2,44 5,302 162000 5,571 164406,412

    2006 270,8 - 52 10,1 11,286 128000 5,925 128350,111

    2007 186,2 - 40 0,004 3,442 344000 3,106 344232,752

    2008 256,6 0,09 30 0,0047 1,998 333,442 2,41 624,5447

    2009 115,7 1,030 108 13 2,262 24,01 2,043 266,045

    2010 101,9 0,028 131 9,1 0,78 10,33 2,41 255,548

    Cantitatea de mercur emisă în atmosferă în anul 2010 la nivelul regiunii a fost de 255,548 kg, cu aproximativ 3,9% mai mică decât în anul 2009.

  • 10

    0.001

    0.01

    0.1

    1

    10

    100

    1000

    10000

    100000

    1000000

    10000000

    2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

    Argeş

    Călăraşi

    Dâmboviţa

    Giurgiu

    Ialomiţa

    Prahova

    Teleorman

    Fig. II.1.5. Emisii anuale de mercur în Regiunea Sud Muntenia

    Tabel II.1.6. Emisii anuale de cadmiu (kg/an)

    Anii Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Total regiune

    2001 0,9 - 120 - 4,596 3020 50,9 3196,396

    2002 23,8 - 94 - 36 260000 0,443 260154,243

    2003 54,8 - 41 3,2 5,007 133000 12,239 133116,246

    2004 83,7 - 25 0,96 3,732 871000 8,314 871121,706

    2005 92,8 - 26 0,7 10,239 182000 3,051 182132,79

    2006 27,1 - 22 2,4 5,125 155000 3,506 155060,131

    2007 24,2 1,2 23 0,33 3,044 64600 0,547 64652,321

    2008 11,2 2,21 21 0,529 1,519 71,295 0,460 108,213

    2009 28,8 0,034 24 10 6,199 43,73 0,408 113,171

    2010 24,9 0,98 28 5 1,98 25,48 0,377 86,717

    Cantitatea de cadmiu emisă în atmosferă în anul 2010 la nivelul regiunii a fost de 86,717 kg, cu aproximativ 23,37% mai mică decât în anul 2009.

    0.01

    0.1

    1

    10

    100

    1000

    10000

    100000

    1000000

    2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

    Argeş

    Călăraşi

    Dâmboviţa

    Giurgiu

    Ialomiţa

    Prahova

    Teleorman

    Fig. II.1.6. Emisii anuale de cadmiu în Regiunea Sud Muntenia

    Plumbul se găseşte în aer în cea mai mare parte sub formă de suspensii solide şi un procent foarte mic sub formă de compuşi gazoşi. Acesta se acumulează în ţesutul osos, afectează sistemul nervos şi biosinteza hemoglobinei.

  • 11

    Tabel II.1.7. Emisii anuale de plumb(kg/an) Anii Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Total regiune

    2001 422,1 - 12199 - 3,169 41,8 2748,8 15414,869

    2002 572,5 - 8573 - 25,165 345 416,106 9931,771

    2003 987,5 - 5398 1254,4 11,383 1620 52,203 9323,486

    2004 1506,6 - 1955 1399,1 10,254 9310 174,264 14355,218

    2005 1802,4 - 2517 1389,1 3,666 1700 89,820 7501,986

    2006 226,2 - 2046 1451,4 13,269 1370 43,368 5150,237

    2007 148,7 300 412 1431,1 10,785 566 23,77 2892,355

    2008 269,2 5400 408 9,35 1,474 597 29,39 6714,414

    2009 257,4 3760 393 304,700 11,748 302 9,022 5037,87

    2010 225,0 1470 444 273 9,46 68,74 5,299 2495,499

    Cantitatea de plumb emisă în atmosferă în anul 2010 la nivelul regiunii a fost de

    2495,5 kg, cu aproximativ 50,46% mai mică decât în anul 2009.

    1

    10

    100

    1000

    10000

    100000

    2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

    Argeş

    Călăraşi

    Dâmboviţa

    Giurgiu

    Ialomiţa

    Prahova

    Teleorman

    Figura II.1.7. Emisii anuale de plumb în Regiunea Sud Muntenia

    Poluanţi organici persistenţi Poluanţii organici persistenţi sunt substanţe chimice foarte stabile, care se pot

    acumula în lanţurile trofice, cu un grad mare de risc asupra sănătăţii omului şi mediului. Emisiile de poluanţi organici persistenţi provin din arderile incomplete în motoarele

    autovehiculelor, din procesele de preparare şi folosire a mixturilor asfaltice, incinerarea deşeurilor spitaliceşti, etc. Acestea generează disconfort prin mirosul caracteristic, iar în funcţie de natura lor, pot exercita efecte nocive asupra sănătăţii, inclusiv efecte cancerigene.

    Tabel II.1.8. Emisii anuale POPs (kg/an)

    Anii Argeş Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Total

    regiune

    2002 - - - 6 0,002 6,002

    2003 - 0,0103 102,8666 30 12,669 145,5459

    2004 - 0,0012 55,35977 54,9 15,535 125,79597

    2005 48,8 0,00094 65,6720 30,6 10,799 155,87194

    2006 442,03 0,00043 72,828 27,6 14,487 556,94543

    2007 564,28 0,000016 11,379 16,5 14,290 606,44901

    2008 73,14 0,00002 10,775 0,798 20,082 104,79502

    2009 33,3 13,108426 0,067 6,1 21,38337 73,958796

    2010 27,44 - - - - 27,44

  • 12

    0.00001

    0.0001

    0.001

    0.01

    0.1

    1

    10

    100

    1000

    2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

    Argeş

    Giurgiu

    Ialomiţa

    Prahova

    Teleorman

    Fig. II.1.8. Emisii anuale POPs în Regiunea Sud Muntenia

    Cantitatea de poluanţi organici persistenţi emisă în atmosferă în anul 2010 la nivelul

    regiunii a fost de 27,44 kg, cu aproximativ 62,9% mai mică decât în anul 2009.

    Hidrocarburi aromatice policiclice Importanţa hidrocarburilor aromatice policiclice, ca poluanţi organici persistenţi este în creştere datorită preocupărilor privind efectele asupra sănătăţii, în special ca urmare a proprietăţilor cancerigene. Caracteristicile acestora le permit o mobilitate ridicată în mediu, existând posibilitatea ca o proporţie din cantitatea emisă de hidrocarburi aromatice policiclice să fie transportată de curenţii de aer pe distanţe mari, devenind o problemă de mediu globală.

    Tabel II.1.9. Emisii anuale PAH (t/an)

    Anii Argeş Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Total

    regiune

    2002 - - - - 0,000335 - 0,000335

    2003 - - 0,0916 - 0,00643 0,012668 0,110698

    2004 - - 0,0027 - 0,00748 0,015530 0,02571

    2005 4,75 - 0,0032 - 0,00808 0,010798 4,772078

    2006 0,024 - 0,00019 - 0,0211 0,014486 0,059776

    2007 0,047 23,74594 0,00015 - 0,4 0,014290 24,20738

    2008 0,053 22,410489 0,00018 - 0,233 0,020082 22,716751

    2009 0,023 6,8302738 2,141471 - 0,0055 0,021383 9,0216278

    2010 0,019 7,11 0,06 - - 0,026296 7,215296

    0.0001

    0.001

    0.01

    0.1

    1

    10

    100

    2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

    Argeş

    Dâmboviţa

    Giurgiu

    Prahova

    Teleorman

  • 13

    Fig. II.1.9. Emisii anuale de hidrocarburi aromatice policiclice în Regiunea Sud Muntenia Cantitatea de hidrocarburi aromatice policiclice emisă în atmosferă în anul 2010 la

    nivelul regiunii a fost de 7,21 tone, cu aproximativ 20,02% mai mică decât în anul 2009.

    Compuşi bifenili policloruraţi Bifenilii policloruraţi sunt uleiuri sintetice, fiind utilizaţi în scop industrial încă din anul 1929 în S.U.A., descoperirea lor fiind considerată un miracol ştiinţific datorită caracteristicilor deosebite pe care le prezentau la exploatare. Au fost utilizaţi la fabricarea de transformatori, condensatori, vopsele, materiale plastice etc. După descoperirea impactului negativ asupra sănătăţii si mediului, fabricarea acestora a fost interzisă.

    Tabel II.1.10. Emisii anuale de bifenili policloruraţi (g/an) Emisii anuale de PCB (g/an)

    Judeţ 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

    Argeş - - - 0,000475 0,00009 0,00031 0,3934 0,40197

    Dâmboviţa 2,94 3,34 2,86 2,57 3,46 3,49 1,073 1,3

    Giurgiu 1,5 1,1 0,9 0,4 - - 0,382 -

    Teleorman 1 5 1 1 0,184 0,07 0,07 0

    Total Regiune

    5,44 9,44 4,76 3,970475 3,64409 3,56031 1,6184 1,70197

    0

    1

    2

    3

    4

    5

    6

    2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

    Argeş

    Dâmboviţa

    Giurgiu

    Teleorman

    Fig. II.1.10. Emisii anuale de bifenili policloruraţi în Regiunea Sud Muntenia

    Cantitatea de compuşi bifenili policloruraţi emisă în atmosferă în anul 2010 la nivelul regiunii a fost de 1,70 g, cu aproximativ 63,37% mai mică decât în anul 2009.

    Hexaclorbenzen Rezultatele inventarierii emisiilor în atmosferă conform metodologiilor recomandate prin Ordinul 524/2000 al MAPPM, indică următoarele cantităţi de hexaclorbenzen (HCB), emise în Regiunea Sud Muntenia, acestea provenind în special din sectorul arderilor în industria de prelucrare. Emisiile de HCB-uri au fost calculate în inventarul emisiilor de poluanţi în atmosferă, începând cu anul 2003, an în care au fost inventariate emisii reprezentative pentru acest poluant, urmare proceselor de producţie aluminiu secundar, procese sistate ulterior începând cu 2005. Începând cu anul 2007 au fost inventariate emisiile de HCB rezultate din metalurgie, respectiv procese în cuptoare de recoacere oţel şi fontă.

    Tabel II.1.11. Emisii anuale de hexaclorbenzen (kg/an) Emisii anuale de HCB (kg/an)

    Judeţ 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

    Argeş - - 55,8 43,26 29,21 20,55 54198,6 51071,7

  • 14

    Dâmboviţa 3,17645 0,5211 - - 0,01815 0,01728 0,04973 0,5

    Giurgiu 0,00856 0,000016 0,00003 0,00002 0,00001 0,000187 1,09645 -

    Total Regiune 3,18 0,52 55,80 43,26 29,23 20,57 54199,15 51072,2

    0.00001

    0.0001

    0.001

    0.01

    0.1

    1

    10

    100

    1000

    10000

    100000

    2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

    Argeş

    Dâmboviţa

    Giurgiu

    Fig. II.1.11. Emisii anuale de hexaclorbenzen în Regiunea Sud Muntenia

    Cantitatea de hexaclorbenzen emisă în atmosferă în anul 2010 la nivelul regiunii a

    fost de 51,072 tone, cu aproximativ 5,76% mai mică decât în anul 2009.

    Pulberi în suspensie Rezultatele inventarierii emisiilor în atmosferă conform metodologiilor recomandate prin Ordinul 524/2000 al MAPPM, indică următoarele cantităţi de pulberi în suspensie, emise în Regiunea Sud Muntenia:

    Tabel II.1.12. Emisii anuale de pulberi în suspensie TSP (t/an)

    Anii Argeş Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Total

    regiune

    2006 2619,7 - 125,80 - 735 2202,26 5682,76

    2007 882,2 - 111,13 - 447 10993,29 12433,62

    2008 808,3 - 177,33 - 404 10883,08 12272,71

    2009 1060,5 1956,51 2085,39 3386,06 203 3161,51 11852,97

    2010 881,9 1884,58 2040,54 680,25 170 3264,17 8921,44

    1

    10

    100

    1000

    10000

    100000

    2006 2007 2008 2009 2010

    Argeş

    Dâmboviţa

    Giurgiu

    Ialomiţa

    Prahova

    Teleorman

    Fig. II.1.12. Emisii anuale de pulberi în suspensie TSP în Regiunea Sud Muntenia

  • 15

    Cantitatea de pulberi în suspensie TSP emisă în atmosferă în anul 2010 la nivelul regiunii a fost de 8921,44 tone, cu aproximativ 24,73% mai mică decât în anul 2009.

    Tabel II.1.13. Emisii anuale de pulberi în suspensie PM10 (t/an)

    Anii Argeş Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Total

    regiune

    2006 1994,3 32,51 - 471 93,78 2591,59

    2007 544,8 35,71 - 247 17,50 845,01

    2008 513,4 25,22 - 231 13,95 783,57

    2009 695,3 2377,39 126,74 156 8,74 3364,17

    2010 597,5 2274,53 145,65 106 12,81 3136,49

    1

    10

    100

    1000

    10000

    2006 2007 2008 2009 2010

    Argeş

    Călăraşi

    Dâmboviţa

    Giurgiu

    Ialomiţa

    Prahova

    Teleorman

    Fig. II.1.13. Emisii anuale de pulberi în suspensie PM10 în Regiunea Sud Muntenia

    Cantitatea de pulberi în suspensie PM10 emisă în atmosferă în anul 2010 la nivelul

    regiunii a fost de 3136,49 tone, cu aproximativ 6,76% mai mică decât în anul 2009.

    II.2. Calitatea aerului ambiental

    Deteriorarea mediului ambiental este cauzată de: existenţa prea multor automobile, avioane, nave de mare tonaj, fabrici care funcţionează după tehnologii vechi, poluante, mari consumatoare de materii prime, apă şi energie, fenomene care sunt determinante, în ultimă instanţă, de necesităţi crescânde ale unei populaţii aflate în stare de explozie demografică şi îndeosebi de existenţa marilor aglomerări urbane. Calitatea aerului este exprimată statistic printr-o serie de indicatori, care exprimă fenomenul de poluare sub forma răspândirii în aer a unor substanţe reziduale poluante, rezultate din activităţile economice.

    Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului din Regiunea 3 Sud Muntenia este formată în prezent din: - 24 staţii automate de monitorizare ce fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA); - 7 staţii automate de monitorizare a calităţii aerului care fac parte din cadrul “Sistemului de monitorizare comună a calităţii aerului în oraşele Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman de la graniţa româno-bulgară de-a lungul Dunării de Jos”, realizate în anul 2002.

    Acest sistem a devenit operaţional începând din luna noiembrie 2002. Rezultat al proiectul PHARE CBC RO9911.02.01 - derulat în cadrul programelor de asistenţă tehnică şi financiară internaţională pentru implementarea anumitor prevederi ale Convenţiei privind poluarea transfrontieră cu răspândire largă a aerului - LRTAP (ratificată de România prin

  • 16

    Legea nr. 8/1991), sistemul cuprinde şapte staţii automate de monitorizare a calităţii aerului pe teritoriul României şi şapte staţii automate pe teritoriul Bulgariei. Staţiile automate realizează monitorizarea “în oglindă” a calităţii aerului, în oraşele de la graniţa româno – bulgară, respectiv în zonele: Turnu Măgurele – Nikopole, Zimnicea – Sviştov, Giurgiu – Ruse şi Călăraşi – Silistra.

    Fig. II.2.1. Amplasarea staţiilor de monitorizare a calităţii aerului în Regiunea Sud Muntenia Monitorizarea calităţii aerului în zona Călăraşi se realizează în sistem automat, prin

    două staţii amplasate în punctele Chiciu şi DSV Călăraşi:

    - staţia automată Chiciu este amplasată în zona de frontieră Chiciu şi asigură monitorizarea calităţii aerului astfel: în sistem DOAS (Spectroscopie optică de absorbţie diferenţială) cu echipament automat de tip OPSIS pentru indicatorii: SO2 , NO , NO2 , O3; analizoare automate pentru PM 10 şi CO şi parametri meteo.

    - staţia automată DSV este amplasată la Direcţia Sanitară Veterinară şi asigură

    monitorizarea calităţii aerului astfel: în sistem DOAS (Spectroscopie optică de absorbţie diferenţială) cu echipament automat de tip OPSIS pentru indicatorii: SO2, NO, NO2, O3, analizoare automate pentru H2S şi PM 10 şi parametri meteo.

    Statii automate calitate aer RNMCA

    Statii manuale calitate aer

    Statii automate calitate aer OPSIS

  • 17

    Agenţia pentru Protecţia Mediului Giurgiu realizează monitorizarea calităţii aerului

    printr-un sistem DOAS achiziţionat în cadrul Proiectului PHARE CBC RO/BG 1999“ Sistemul comun de monitorizare a calităţii aerului în oraşele riverane bazinului inferior al Dunării, pe graniţa româno-bulgară”.

    Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului pentru municipiul Giurgiu este formată din două staţii automate amplasate în centrul şi în partea de sud a oraşului astfel:

    staţie de fond suburbană - în acest punct sunt monitorizaţi poluanţii transportaţi din zonele industriale din zonele limitrofe, precum şi poluarea transfrontieră; staţia este amplasată în turnul clădirii Administraţiei Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu. (APDF);

    staţie de fond urbană - pentru măsurarea nivelului mediu de poluare a aerului în municipiul Giurgiu (concentraţii urbane de fond); staţia este amplasată în zonă rezidenţială, la sediul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP).

    Judeţul Teleorman beneficiază de trei staţii automate de monitorizare a calităţii

    aerului şi o staţie meteorologică automată (în municipiul Turnu Măgurele). Fiecare staţie de monitorizare automată a calităţii aerului este dotată cu senzori

    meteo, care furnizează informaţii despre: temperatură, umiditatea relativă, radiaţii solare, direcţia şi viteza vântului. Aceste informaţii sunt folosite de către analizor în validarea datelor indicatorilor chimici monitorizaţi în condiţii standard de temperatură şi presiune.

    Rezultatele monitorizării, respectiv parametrii de calitate a aerului sunt prezentate pe monitoarele publice din zona de frontieră, care permit informarea simultană în timp real a populaţiei din zona de acoperire a proiectului.

    Clasificarea staţiilor, în raport cu scara de reprezentativitate spaţială şi cu sursele de poluare urmărite este următoarea:

    G1 - APDF G2 – DGFP

  • 18

    Tabel II.2.1 Reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului în Regiunea Sud

    Muntenia

    Judeţ Staţie Tip Locaţie Parametri monitorizaţi

    Argeş

    AG1 Trafic Piteşti, Bdul Bălcescu,

    bloc L5, sc.D NO, NO2, NOx, SO2, CO, PM10, BTEX,

    Pb, Cd, Ni, As

    AG2 Fond urban Piteşti, Str. Victoriei,

    nr. 20 NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM2,5,

    BTEX, staţie meteo

    AG3 Fond suburban Budeasa, Caloteşti, Şcoala Valea Mărului

    NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10, BTEX, Pb, Cd, Ni, As, staţie meteo

    AG4 Fond suburban Călineşti, Şcoala

    Generală Radu Negru NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10, BTEX, Pb, Cd, Ni, As, staţie meteo

    AG5 Industrial 2 Oarja, Primărie NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10,

    BTEX, staţie meteo

    AG6 Industrial 1 Câmpulung, Calea

    Pietroasă FN NO, NO2, NOx, SO2, CO, PM10, Pb, Cd,

    Ni, As, staţie meteo

    Prahova

    PH1 Trafic Ploieşti, sediu APM NO, NO2, NOx, SO2, CO, PM10, BTEX,

    Pb, Cd, Ni, As

    PH2 Fond urban Ploieşti, P-ţa Victoriei NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM2,5,

    BTEX, staţie meteo

    PH3 Fond suburban Blejoi, Primărie NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10, BTEX, Pb, Cd, Ni, As, staţie meteo

    PH4 Industrial Brazi, Primărie NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10,

    BTEX, staţie meteo

    PH5 Trafic Ploieşti, B-dul Bucureşti NO, NO2, NOx, SO2, CO, PM10, BTEX,

    Pb, Cd, Ni, As

    PH6 Industrial Ploieşti, Mihai Bravu NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10, Pb,

    Cd, Ni, As, staţie meteo

    Ialomiţa

    IL1 Fond urban Slobozia NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10,

    BTEX, staţie meteo

    IL2 Industrial Urziceni NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10,

    BTEX, staţie meteo

    Dâmboviţa

    DB1 Industrial Târgovişte NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10,

    BTEX, staţie meteo

    DB2 Industrial Fieni NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10,

    BTEX, staţie meteo

    Giurgiu

    GR1 Trafic Giurgiu, Şoseaua

    Bucureşti NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10, BTEX

    GR2 Fond urban Giurgiu, Parcul Elevilor NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10, BTEX

    GR3 Industrial Staţiei Meteo Giurgiu NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10

    GR4 Rural de nivel subregional

    satul Braniştea, comuna Oinacu

    NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10, BTEX

    G1 - APDF

    Fond Administraţia Porturilor

    Dunării Fluviale SO2, NO2,NO, CO, O3, C6H6

    G2 - DGFP

    Fond Direcţia Generală a Finanţelor Publice

    SO2, NO2, NO, CO, O3, C6H6

    Călăraşi

    CL1 Trafic Călăraşi, zona Orizont NO, NO2, NOx, SO2, CO, PM10, BTEX,

    Pb, Cd, Ni, As

    CL2 Fond urban Călăraşi, Stadion

    Municipal NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10,

    BTEX, staţie meteo

    C1 Fond Chiciu SO2, NO, NO2, O3, SO2 referinţă, PM10

    C2 Fond urban DSV SO2, NO, NO2, O3, SO2 referinţă, PM10

    Teleorman

    TR1 Fond urban Alexandria NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10,

    BTEX, staţie meteo

    TR2 Trafic Turnu Măgurele NO, NO2, NOx, SO2, CO, PM10, BTEX

    Cele 3 staţii automate în sistem DOAS (2 în municipiul Turnu Măgurele şi 1 în oraşul Zimnicea) nu au funcţionat în cursul anului 2010 din cauza unor probleme tehnice.

  • 19

    Dioxidul de azot Poluarea aerului ambiental cu dioxid de azot, la nivelul Regiunii Sud Muntenia, se

    prezintă astfel: Tabel II.2.2. Determinările de dioxid de azot – timp de mediere 1 h

    Judeţ Staţie Nr. date valide

    % date valide

    Nr. date > VL

    Frecvenţă depăşiri (%)

    Media (µg/m

    3)

    Mediana (µg/m

    3)

    Percentila 98 (µg/m

    3)

    Argeş

    AG1 6808 77.7 0 0 39.86 35.44 103.92

    AG2 4514 51.5 0 0 28.95 24.05 78.01

    AG3 5645 64.4 0 0 2.21 1.86 9.68

    AG4 5126 58.5 0 0 19.33 18.97 29.97

    AG5 5088 58.0 0 0 9.72 6.72 38.04

    AG6 5939 67.7 0 0 5.69 4.25 19.11

    Prahova

    PH1 6642 75.8 0 0 35.82 30.39 97.53

    PH2 7666 87.5 0 0 36.4 31.39 102.04

    PH3 7668 87.5 0 0 27.94 23.89 79.66

    PH4 6300 71.9 0 0 28.12 20.42 98.51

    PH5 7520 85.8 0 0 28.42 24.2 80.64

    PH6 3004 34.2 0 0 25.39 22.04 65.04

    Ialomiţa IL1 6429 73,3 0 0 14,2 9,7 58,5

    IL2 4638 52,9 0 0 12,3 9,2 44,4

    Dâmboviţa DB1 8042 91,8 0 0 25,58 20,10 76,78

    DB2 8258 94,2 0 0 13,73 10,73 43,16

    Giurgiu

    GR1 7871 89.8 0 0 27.01 21.58 87.50

    GR2 nu a funcţionat în 2010

    GR3 6851 78.2 0 0 14.62 10.72 54.74

    GR4 7869 89.8 0 0 12.53 7.96 54.94

    G1 8132 92,82 0 0 16,61 11,60 65,34

    G2 8283 94,54 0 0 16,65 12,08 60,31

    Călăraşi

    CL1 1834 20.9 0 0 13.34 9.22 57.81

    CL2 6370 72.7 0 0 17.92 12.71 70.16

    C1 nu a funcţionat în 2010

    C2 5086 58.06 0 0 7.82 29.23

    Teleorman TR1 7655 87,3 0 0 18,01 14,34 57,85

    TR2 6989 79,7 0 0 15,90 12,81 51,36

  • 20

    Concentraţiile orare de dioxid de azot determinate în staţiile de monitorizare în anul 2010 nu au înregistrat nicio depăşire a valorii limită de 200 µg/m3, conform Ord. 592/2002.

    0

    5

    10

    15

    20

    25

    30

    35

    40

    45

    AG1

    AG2

    AG3

    AG4

    AG5

    AG6

    PH1

    PH2

    PH3

    PH4

    PH5

    PH6

    IL1

    IL2

    DB1

    DB2

    GR1

    GR3

    GR4

    G1

    G2

    CL1

    CL2 C

    2TR

    1TR

    2

    Fig. II.2.2. Concentraţii medii anuale de dioxid de azot NO2 în Regiunea Sud Muntenia

    Concentraţiile medii anuale de dioxid de azot nu au depăşit valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane de 40 µg/m3, conform Ordinului 592/2002, în nici unul din punctele de monitorizare.

    Dioxidul de sulf Poluarea aerului ambiental cu dioxid de sulf, la nivelul Regiunii Sud Muntenia, se

    prezintă astfel: Tabel II.2.3. Determinările de dioxid de sulf – timp de mediere 1 h

    Judeţ Staţie Nr. date valide

    % date valide

    Nr. date > VL

    Frecvenţă depăşiri (%)

    Media (µg/m

    3)

    Mediana (µg/m

    3)

    Percentila 98 (µg/m

    3)

    Argeş

    AG1 7455 85.1 0 0 14.93 16.19 30.27

    AG2 4533 51.7 0 0 12.49 10.37 37.07

    AG3 5364 61.2 0 0 9.70 8.36 19.94

    AG4 4799 54.7 0 0 14.57 9.33 38.14

    AG5 5379 61.4 0 0 12.19 9.16 45.09

    AG6 6256 71.4 0 0 9.08 7.44 26.39

    Prahova

    PH1 6717 76.6 0 0 9.44 7.13 36.03

    PH2 7459 85.1 0 0 10.53 7.25 47.54

    PH3 3650 41.6 0 0 12.57 10.68 40.61

    PH4 7952 90.7 0 0 8.16 6.25 28.01

    PH5 7638 87.1 0 0 8.81 6.61 36.99

    PH6 7050 80.4 0 0 10.88 6.94 51.54

    Ialomiţa IL1 7824 89,3 0 0 13,1 13,1 31,4

    IL2 4079 46,5 0 0 11,7 11,7 36

    Dâmboviţa DB1 7894 90,1 0 0 20,19 18,9 48,81

    DB2 2708 30,9 0 0 10,23 9,36 22,66

    Giurgiu

    GR1 7570 86.4 0 0 13.66 11.17 26.95

    GR3 7003 79.9 0 0 8.69 7.18 27.84

    GR4 8039 91.7 0 0 17.95 16.99 35.37

    G1 8190 93,48 0 0 7,14 4,28 30,44

    G2 8257 94,25 0 0 6,32 3,19 28,67

    Călăraşi

    CL1 7049 80.4 0 0 9.58 6.51 30.51

    CL2 6985 79.7 0 0 8.22 7.58 22.40

    C2 5205 59.42 0 0 3.98 24.21

    Teleorman TR1 8198 93,5 0 0 10,62 8,34 35,71

  • 21

    Tabel II.2.4. Determinările de dioxid de sulf – timp de mediere 24 h

    În toate cele 7 judeţe din regiune concentraţiile de dioxid de sulf determinate în staţiile de monitorizare în anul 2010 nu au depăşit valorile limită orare (350 µg/m3) şi zilnice (125 µg/m3) pentru protecţia sănătăţii umane. Cele mai ridicate valori s-au înregistrat în sezonul rece, principala cauză a acestora fiind sistemele de încălzire a populaţiei care nu utilizează gazul metan şi într-o mai mică măsură emisiile provenite de la motoarele diesel.

    Pulberi în suspensie Poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie, la nivelul Regiunii Sud Muntenia

    în anul 2010, se prezintă astfel:

    Tabel II.2.5. Determinări zilnice de pulberi în suspensie PM10 prin nefelometrie

    TR2 7405 84,5 0 0 9,57 8,47 24,0

    Judeţ Staţie Nr. date valide

    % date valide

    Nr. date > VL

    Frecvenţă depăşiri (%)

    Media (µg/m

    3)

    Mediana (µg/m

    3)

    Percentila 98 (µg/m

    3)

    Argeş

    AG1 319 87.3 0 0 15.05 16.71 24.12

    AG2 192 52.6 0 0 12.47 10.75 30.00

    AG3 219 60.0 0 0 9.71 8.39 18.36

    AG4 204 55.8 0 0 14.67 10.30 29.06

    AG5 226 61.9 0 0 12.11 9.69 31.18

    AG6 259 70.9 0 0 9.18 7.67 23.74

    Ialomiţa IL1 334 91,5 0 0 13,6 13,1 26,7

    IL2 170 46,5 0 0 13,6 12,1 31

    Dâmboviţa DB1 329 90,1 0 0 20,25 19,81 41,69

    DB2 118 32,3 0 0 10,25 9,59 21,05

    Călăraşi CL1 301 82.4 0 0 9.67 6.65 29.60

    CL2 296 81.0 0 0 8.22 8.08 19.68

    Judeţ Staţie Nr. date valide

    % date valide

    Nr. date > VL

    Frecvenţă depăşiri (%)

    Media (µg/m

    3)

    Mediana (µg/m

    3)

    Percentila 98 (µg/m

    3)

    Argeş

    AG1 264 72.3 13 4.92 28.44 27.08 58.72

    AG3 233 63.8 5 2.14 23.57 21.07 52.07

    AG4 187 51.2 9 4.81 24.19 19.56 61.78

    AG5 237 64.9 4 1.69 23.53 19.69 49.29

    AG6 187 51.2 0 0 20.13 15.88 39.04

    Prahova

    PH1 344 94.2 28 8.1395 33.5 29.29 92.16

    PH3 123 32.1 5 4.065 25.61 19.41 90.18

    PH4 346 92.4 32 9.2486 33.49 28.53 87.59

    PH5 305 82.2 21 6.8852 31.73 28.25 80.28

    PH6 320 87 25 7.813 29.59 25.05 84.32

    Ialomiţa IL1 356 97,5 17 4,8 21,7 17,1 67,7

    IL2 248 67,9 32 11,9 28,9 20,4 105,1

    Dâmboviţa DB1 208 56,9 8 3,9 19,17 16,75 80,81

    DB2 285 78,0 29 10,17 23,15 16,32 85,93

    Giurgiu

    GR1 6754 77.1 3 0.044 16.33 17.53 71.79

    GR3 4237 48.3 0 - - - -

    GR4 1258 14.3 0 - - - -

    Călăraşi CL1 172 47.1 1 0 14.95 12.90 38.12

    CL2 144 39.4 3 0 13.04 10.97 45.66

    Teleorman TR1 274 75 25 9,12 30,65 28,65 77,64

    TR2 101 27,6 18 17,82 34,76 27,61 95,56

  • 22

    Concentraţiile zilnice de pulberi în suspensie fracţiunea PM10 determinate prin

    nefelometrie în anul 2010 în Regiunea Sud Muntenia au înregistrat un număr total de 278 depăşiri ale valorii limită conform Ordinului 592/2002 de 50 µg/m3.

    Cauzele principale ale acestor depăşiri sunt traficul auto intens în zonele urbane şi

    utilizarea combustibilului solid (lemn) la sistemele de încălzire a populaţiei în zonele suburbane şi rurale, cele mai ridicate valori înregistrându-se în sezonul rece.

    În anul 2010 s-au efectuat în paralel determinări ale cantităţii de pulberi în

    suspensie fracţiunea PM10 prin metoda gravimetrică, metodă de referinţă conform Directivelor europene. Valorile înregistrate, ca şi depăşirile valorii limită sunt prezentate în tabelul de mai jos:

    Tabel II.2.6. Determinări zilnice de pulberi în suspensie prin metoda gravimetrică

    Concentraţiile zilnice de pulberi în suspensie fracţiunea PM10 determinate prin

    metoda gravimetrică în anul 2010 au înregistrat un număr total de 303 depăşiri ale valorii limită conform Ordinului 592/2002 de 50 µg/m3.

    Judeţ Staţie Nr. date valide

    % date valide

    Nr. date > VL

    Frecvenţă depăşiri (%)

    Media (µg/m

    3)

    Mediana (µg/m

    3)

    Percentila 98 (µg/m

    3)

    Argeş

    AG1 320 87.6 17 5.31 28.53 25.40 59.83

    AG3 229 62.7 5 2.18 21.78 19.50 50.25

    AG4 175 47.9 12 6.86 24.80 20.62 62.86

    AG6 225 61.6 0 0 18.67 16.30 42.48

    Prahova

    PH1 359 98.3 34 9.4708 34.75 33.24 77.21

    PH3 123 36.9 11 8.943 35.23 33.97 73.94

    PH5 337 92.3 33 9.792 34.52 33.79 75.22

    PH6 320 99.7 32 10 31.1 29.06 69.58

    Ialomiţa IL1 342 93,6 13 3,8 26,2 23.7 66,9

    IL2 290 79,4 23 7,9 24,1 24,1 75,2

    Dâmboviţa DB1 295 80,8 17 5,8 22,95 20,07 65,77

    DB2 346 94,7 16 4,62 19,11 16,65 65,93

    Giurgiu

    GR1 110 30.1 1 0.9 - - -

    GR3 56 15.3 0 0 - - -

    GR4 60 16.4 0 0 - - -

    G1 186 50,95 0 0 19.24 18.5 -

    Călăraşi

    CL1 145 39.7 28 19.31 38.77 34.52 82.51

    CL2 169 46.3 11 6.5 28.03 27.07 80.67

    C2 300 82.19 50 13.70 35.57 114.52

  • 23

    0

    5

    10

    15

    20

    25

    30

    35

    40

    45

    AG1 AG3 AG4 AG5 AG6 PH1 PH3 PH4 PH5 PH6 IL1 IL2 DB1 DB2 G1 CL1 CL2 C2

    Fig. II.2.3. Concentraţii medii anuale de PM10 în Regiunea Sud Muntenia

    Concentraţiile zilnice de pulberi în suspensie fracţiunea PM2.5 au fost determinate atât prin nefelometrie, cât şi prin gravimetrie în staţiile de fond urban AG2 şi PH2.

    Tabel II.2.6. Determinări zilnice de pulberi în suspensie prin metoda gravimetrică

    15.0

    15.5

    16.0

    16.5

    17.0

    17.5

    18.0

    AG2-

    nefelometric

    AG2-

    gravimetric

    PH2-

    nefelometric

    PH2-

    gravimetric

    Fig. II.2.4. Concentraţii medii anuale de PM2.5 în Regiunea Sud Muntenia Metale grele În ceea ce priveşte poluarea aerului ambiental cu metale grele, în Regiunea Sud

    Muntenia s-au efectuat în anul 2010 determinări ale concentraţiilor de plumb (Pb), cadmiu (Cd), nichel (Ni), arsen (As) din pulberile respirabile - fracţiunea PM10. Determinările au fost efectuate prin prelevare pe filtre de quartz timp de 24 ore, urmată de analiza în laborator prin spectrometria de absorbţie atomică, folosind atomizarea în cuptor de grafit.

    Judeţ/Staţie Metodă Nr. date valide

    % date valide

    Media (µg/m

    3)

    Mediana (µg/m

    3)

    Percentila 98 (µg/m

    3)

    Argeş / AG2

    nefelometric 184 50.4 17.05 13.59 56.75

    gravimetric 187 51.2 16.59 14.17 40.56

    Prahova / PH2

    nefelometric 345 92.3 16.03 12.98 48.45

    gravimetric 355 97.2 17.78 15.08 51.59

  • 24

    0.000

    0.005

    0.010

    0.015

    0.020

    0.025

    AG1 AG3 AG4 AG6 PH1 PH3 PH5 PH6 IL1 IL2 DB1 DB2 TR1 TR2

    Fig. II.2.5. Concentraţii medii anuale de plumb din PM10 (μg/m3) în Regiunea Sud Muntenia

    Concentraţiile medii anuale la plumb nu au depăşit valoarea limită anuală pentru

    protecţia sănătăţii umane de 0,5 μg/m3, conform Ordinului 592/2002.

    0.000

    0.200

    0.400

    0.600

    0.800

    1.000

    1.200

    1.400

    1.600

    AG1 AG3 AG4 AG6 PH1 PH3 PH5 PH6 IL1 IL2 DB1 DB2

    Fig. II.2.6. Concentraţii medii anuale de cadmiu din PM10 (ng/m3) în Regiunea Sud Muntenia

    Concentraţiile medii anuale la cadmiu nu au depăşit valoarea ţintă anuală pentru

    protecţia sănătăţii umane de 5 ng/m3, conform Ordinului 448/2007.

    0.000

    0.500

    1.000

    1.500

    2.000

    2.500

    3.000

    AG1 AG3 AG4 AG6 PH1 PH3 PH5 PH6 IL1 IL2 DB1 DB2

    Fig. II.2.7. Concentraţii medii anuale de nichel din PM10 (ng/m3) în Regiunea Sud Muntenia

  • 25

    Concentraţiile medii anuale la nichel nu au depăşit valoarea ţintă anuală pentru

    protecţia sănătăţii umane de 20 ng/m3, conform Ordinului 448/2007.

    0.000

    0.200

    0.400

    0.600

    0.800

    1.000

    1.200

    1.400

    AG1 AG3 AG4 AG6 PH1 PH3 PH5 PH6 IL1 IL2 DB1 DB2

    Fig. II.2.8. Concentraţii medii anuale de arsen din PM10 (ng/m3) în Regiunea Sud Muntenia

    Concentraţiile medii anuale la arsen nu au depăşit valoarea ţintă anuală pentru

    protecţia sănătăţii umane de 6 ng/m3, conform Ordinului 448/2007.

    Monoxidul de carbon În ceea ce priveşte poluarea aerului ambiental cu monoxid de carbon, la nivelul

    Regiunii Sud Muntenia în anul 2010 acest poluant a fost monitorizat continuu, prin analize automate.

    Valorile maxime ale mediilor glisante pe 8 ore ale monoxidului de carbon determinate în anul 2009 nu au înregistrat nici o depăşire a valorii limită de 10 mg/m3, conform Ordinului 592/2002, în niciuna din staţiile de monitorizare.

    Tabel II.2.7. Determinări de monoxid de carbon CO

    Judeţ Staţie Nr. date valide

    % date valide

    Nr. date > VL

    Frecvenţă depăşiri (%)

    Media (µg/m

    3)

    Mediana (µg/m

    3)

    Percentila 98 (µg/m

    3)

    Argeş

    AG1 7819 89.2 0 0 0.72 0.41 2.86

    AG2 2059 23.5 0 0 0.54 0.31 2.37

    AG3 3578 40.8 0 0 0.16 0.07 1.21

    AG4 4145 47.3 0 0 0.32 0.16 1.65

    AG5 4117 46.9 0 0 0.18 0.08 1.17

    AG6 5735 65.4 0 0 0.78 0.69 1.65

    Prahova

    PH1 5668 64.7 0 0 0.3 0.13 1.95

    PH2 5649 64.4 0 0 0.46 1.68 2.13

    PH3 7500 85.6 0 0 0.25 0.12 1.33

    PH4 8160 93.1 0 0 0.24 0.11 1.49

    PH5 8118 92.6 0 0 0.33 0.2 1.6

    PH6 8311 94.8 0 0 0.34 0.15 2.1

    Ialomiţa IL1 8111 92,5 0 0 0,17 0,07 1,05

    IL2 3970 45,3 0 0 0,20 0,06 1,54

  • 26

    Astfel, se poate concluziona faptul că poluarea aerului cu monoxid de carbon nu constituie o problemă majoră la nivelul Regiunii Sud Muntenia. O atenţie deosebită trebuie acordată zonelor urbane cu trafic intens, în special la orele de vârf 7-10 şi 13-18.

    Benzenul În ceea ce priveşte poluarea aerului ambiental cu benzen, la nivelul Regiunii Sud

    Muntenia în anul 2010 acest poluant a fost monitorizat continuu, prin analize automate.

    Tabel II.2.8. Determinări de benzen

    Concentraţia medie anuală a benzenului nu a depăşit valoarea limită anuală pentru pentru protecţia sănătăţii umane de 5 µg/m3, conform Ordinului 592/2002.

    Dâmboviţa DB1 4589 52,3 0 0 0,32 0,15 2,10

    DB2 6060 69,5 0 0 0,23 0,07 1,90

    Giurgiu

    GR1 8260 94.2 0 0 0.88 0.86 1,97

    GR3 7095 80.9 0 0 0.85 0.74 2.07

    GR4 5483 62.5 0 0 1,00 0.98 -

    G2 8726 99.6 0 0 0,22 0.08 1.70

    Călăraşi CL1 4281 48.8 0 0 1.63 1.46 3.29

    CL2 2180 24.8 0 0 2.71 2.57 5.19

    Teleorman TR1 7144 81,5 0 0 1,19 1,06 2,65

    TR2 6151 70,2 0 0 1,11 0,95 2,38

    Judeţ Staţie Nr. date valide

    % date valide

    Media (µg/m

    3)

    Mediana (µg/m

    3)

    Percentila 98 (µg/m

    3)

    Argeş

    AG1 6830 77.9 1.74 0.61 9.87

    AG2 4417 50.4 0.62 0.04 6.79

    AG3 5159 58.8 2.59 1.75 8.90

    AG4 4013 45.8 2.23 0.81 8.83

    AG5 5612 64.0 2.52 1.42 14.15

    Prahova

    PH1 1843 21 4.85 4.28 10.28

    PH2 7136 81.4 4.51 3.01 17.26

    PH3 5101 58.2 3.19 2.19 15.25

    PH4 8226 93.9 4.71 2.67 27.7

    PH5 8144 92.9 3.8 2.43 16.07

    Ialomiţa IL1 101 27,6 0,66 0,33 3,2

    Giurgiu

    GR1 5714 65.2 0.76 - -

    GR4 5063 57.7 1.94 - -

    G1 6897 78.72 3.81 - -

    G2 6922 79.01 3.29 - -

    Călăraşi CL1 1215 13.8 1.40 1.18 4.17

    CL2 3227 36.8 0.18 0.03 0.86

    Teleorman TR1 5310 60,6 3,14 2,39 9,82

  • 27

    0

    1

    2

    3

    4

    5

    6

    AG1 AG2 AG3 AG4 AG5 PH1 PH2 PH3 PH4 PH5 IL1 GR1 GR4 G1 G2 CL1 CL2 TR1

    Fig. II.2.9. Concentraţii medii anuale de benzen în Regiunea Sud Muntenia

    Ozonul Ozonul este un gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros înecăcios. Aflat în

    troposferă, este un oxidant chimic şi o componentă majoră a smogului fotochimic, fiind considerat unul dintre principalii poluatori ai marilor aglomerări urbane. Ozonul troposferic se formează în straturile joase ale atmosferei şi duce la poluare de tip fotochimic. Atunci când depăşeşte anumite limite, este dăunător vieţii pe pământ. Substanţele precursoare formării ozonului troposferic sunt oxizii de azot şi compuşii organici volatili.

    În anul 2010 în regiunea Sud Muntenia, determinările de ozon sub formă de medii orare, comparativ cu pragul de informare de 180 µg/m3, conform Ord. 592/2002 sunt prezentate mai jos:

    Tabelul II.2.9. Determinări de ozon în Regiunea Sud Muntenia

    Argeş - Valorile maxime ale mediilor glisante pe 8 ore ale ozonului determinate în anul 2010 au înregistrat un număr de 15 depăşiri ale obiectivului pe termen lung de 120 µg/m3, conform Ord. 592/2002, acestea fiind înregistrate în staţia AG5. Cauza depăşirilor este naturală, şi anume creşterea radiaţiei solare. Poluarea aerului cu ozon troposferic nu constituie o problemă majoră la nivelul judeţului Argeş, depăşirile înregistrate fiind datorate creşterii radiaţiei solare, în special în lunile de martie-septembrie, în zonele suburbane.

    Judeţ Staţie Nr. date valide

    % date valide

    Nr. date > PI

    Frecvenţă depăşiri (%)

    Media (µg/m

    3)

    Mediana (µg/m

    3)

    Percentila 98 (µg/m

    3)

    Argeş

    AG2 4612 52.6 0 0 32.41 29.87 69.41

    AG3 6004 68.5 0 0 45.40 42.36 88.63

    AG4 4824 55.0 0 0 52.26 50.33 102.74

    AG5 5294 60.4 0 0 65.17 62.16 125.35

    Prahova

    PH2 8062 92 0 0 40.22 34.75 107.93

    PH3 7805 89 0 0 44.63 38.58 118.6

    PH4 7901 90.1 0 0 50.77 44.04 120.23

    PH6 7186 82 0 0 43.65 38 106.43

    Ialomiţa IL1 7068 80,6 0 0 44 41,3 92,9

    IL2 6553 74,8 0 0 31,6 29,9 72,3

    Dâmboviţa DB1 6754 77,1 0 0 51,96 49,85 112,00

    DB2 8352 95,3 0 0 50,03 46,86 106,29

    Giurgiu

    GR4 7839 89.4 0 0 24,98 23,5 54,2

    G1 8375 95.59 36 0.42 52.18 50.48 107.13

    G2 8187 93.45 6 0.073 49.23 47.22 94.85

    Călăraşi CL2 7118 81.2 0 0 55.31 53.62 114.45

    C2 5226 59.66 0 0 59.44 103.30

  • 28

    Prahova - Au fost înregistrate depăşiri ale concentraţiei maxime zilnice a mediilor pe 8 ore în 4 staţii de monitorizare a calităţii aerului ambiental fără a depăşii numărul anual permis.

    Ialomiţa - Nu s-a înregistrat nici o depăşire a pragului de informare de 180 µg/m3, şi nici a valorii ţintă de 120 µg/m3, conform Ord. 592/2002.

    Dâmboviţa - La staţia DB1 au fost înregistrate 4 depăşiri ale valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane (120µg/mc), exprimate ca maximă zilnică a mediilor glisante/8h, iar la DB2 au fost înregistrate 2 depăşiri ale valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane (120µg/mc), exprimate ca maximă zilnică a mediilor glisante/8h. Teleorman - La staţia TR-1 Alexandria a fost depăşită valoarea ţintă pentru ozon în data de 03.01.2010, dar nu s-a depăşit numărul de zile permis de legislaţia în vigoare. Conform Ordinului nr. 592/2002, valoarea ţintă pentru ozon este de 120 µg/m3 – valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore - şi nu trebuie să se depăşească în peste 25 de zile dintr-un an calendaristic.

    II.3. Poluarea aerului – efecte locale

    Calitatea aerului în Regiunea Sud Muntenia se înscrie în limitele impuse de legislaţia în vigoare în toate zonele monitorizate. În vederea determinării efectelor locale ale poluării aerului, laboratoarele locale efectuează monitorizări de control, suplimentar faţă de Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului:

    Alţi poluanţi gazoşi monitorizaţi suplimentar faţa de RNMCA Suplimentar faţă de poluanţii monitorizaţi în staţiile automate, laboratoarele locale

    au efectuat monitorizări de control în unele zone, prin prelevări lunare sau trimestriale de probe medii de scurtă durată (30 minute) sau medii zilnice, urmate de analize de laborator. Zonele de monitorizare, indicatorii determinaţi şi frecvenţa prelevării sunt prezentate mai jos:

    Tabelul II.3.1. Determinări suplimentare conform STAS 12574/87 în Regiunea Sud Muntenia

    Judeţ Zonă prelevare Indicatori

    monitorizaţi Tip

    probe Frecvenţa

    Nr. determinări efectuate/2010

    Argeş

    AG1 – Nicolae Bălcescu

    NH3, HCl, Fenol, H2CO, BTEX,

    PAH

    30 minute

    trimestrial / lunar (pt. BTEX si

    PAH)

    30

    AG2 – Victoriei 33 AG3 – Radu Negru 27

    AG4 – Budeasa 29

    AG5 – Oarja 29 AG6 – Câmpulung 32

    Mioveni NO2, NH3, HCl, Fenol, H2CO, BTEX, PAH

    30 minute

    trimestrial

    21

    Ştefăneşti – Călineşti 26 Valea Mare 28 Topoloveni 26

    Piteşti – Zona industrială Nord 28

    Prahova

    Sediu APM Prahova Ploieşti V

    H2CO, NH3, H2S, Pulberi în suspensie

    24 ore zilnică

    1028

    “Unitatea 2 Pompieri” Ploiesti S 540

    I.C.E.R.P. Zona Ploieşti N 1028

    Spital “Obstetrica si Ginecologie” Ploieşti E

    1028

    Brazi 524

    Cartier Corlăteşti Ploieşti E H2CO, NH3, H2S 24 ore zilnică 390

  • 29

    Argeş – Valorile obţinute nu au înregistrat depăşiri faţă de concentraţiile maxime admise conform STAS 12574-87, în niciunul dintre cele 11 puncte de monitorizare;

    Prahova – S-au înregistrat depăşiri ale concentraţiilor maxime admise zilnice astfel: Tabel II.3.2

    Zonă prelevare Indicator Nr. det % date valide

    Nr. date > CMA

    % depăşiri

    Media (mg/m

    3)

    Maxima (mg/m

    3)

    Sediu APM Prahova Ploieşti

    V

    H2CO 257 70.4 37 14.3 0.007 0.0194

    NH3 257 70.4 9 3.5 0.0458 0.129

    pulberi 257 70.4 48 18.7 0.148 0.155

    “Unitatea 2 Pompieri” Ploiesti S

    H2CO 135 36.9 1 0.74 0.0035 0.0147

    pulberi 135 36.9 1 0.74 0.1429 0.153

    I.C.E.R.P. Zona Ploieşti N

    H2CO 257 70.4 180 70.0 0.0138 0.0212

    NH3 257 70.4 34 13.2 0.0641 0.1893

    H2S 257 70.4 1 0.4 0.0025 0.0083

    pulberi 257 70.4 102 39.7 0.1492 0.158

    Spital “Obstetrica si Ginecologie” Ploieşti

    E

    H2CO 257 70.4 4 1.55 0.0033 0.0198

    NH3 257 70.4 3 1.18 0.0379 0.1344

    H2S 257 70.4 1 0.4 0.0025 0.0084

    pulberi 257 70.4 1 0.4 0.1425 0.153

    Brazi

    H2CO 131 35.9 8 6.1 0.005 0.0186

    NH3 131 35.9 3 2.3 0.0366 0.1278

    pulberi 131 35.9 2 1.5 0.1435 0.151

    Cartier Corlăteşti Ploieşti E

    H2CO 130 35.6 1 0.77 0.0047 0.0179

    NH3 130 35.6 1 0.77 0.0367 0.1379

    “Palatul Culturii” Ploiesti Centru

    H2CO 257 70.4 13 5.06 0.0039 0.0197

    NH3 257 70.4 18 7.0 0.0462 0.159

    “Poliserv” Ploiesti E NH3 257 70.4 5 1.94 0.0377 0.15

    H2S 257 70.4 1 0.4 0.0029 0.0105

    Valorile măsurate ale poluanţilor reprezintă valori ale imisiilor, la care contribuie activitatea economică din zona în care sunt amplasate aparatele. Temperatura, umiditatea, presiunea, mişcarea aerului şi precipitaţiile determină modificări substanţiale ale nivelului de poluare al atmosferei. În afara activităţii economice, circulaţia rutieră este, de asemeni, un factor determinant al nivelului de poluare.

    Ialomiţa – Concentraţiile zilnice obţinute au depăşit CMA = 0,1 mg/m3 conform STAS 12574/87 o singură dată, în ziua de 01.05.2010, concentraţia măsurată fiind de 0,13 mg/m3. La determinările de 30 de minute s-au înregistrat 18 depăşiri ale CMA de 0,3 mg/m3 conform STAS 12574-87. Aceste depăşiri s-au înregistrat în zilele de 30 aprilie (1 depăşire), 1 mai (10 depăşiri), 2 mai (4 depăşiri), 19 noiembrie (1 depăşire), şi 25 decembrie (2 depăşiri). În urma acestor depăşiri s-a făcut notificare către GNM-CJ Ialomiţa, conform Fluxului de informare stabilit.

    Dâmboviţa – Punctul de monitorizare Viforâta este amplasat pentru a supraveghea poluarea de impact a depozitului ecologic de deşeuri menajere din localitatea Aninoasa, care deserveşte partea de nord a judeţului, iar Săteni este punct destinat monitorizării de impact a activităţii SC Nubiola România SRL, instalaţie IPPC. Nu au fost evidenţiate depăşiri ale VL la poluanţii monitorizaţi. Suplimentar, A.P.M. Dâmboviţa a analizat în anul 2010, în perioada februarie –septembrie, nivelul pulberilor în suspensie (PM10 ), în localitatea Târgovişte în punctul de prelevare manuală amplasat pe platforma industrială a oraşului.

    “Palatul Culturii” Ploiesti Centru 771

    “Poliserv” Ploiesti E 771

    Ialomiţa Sediu APM Ialomiţa Slobozia NH3 24 ore zilnică 359

    Dâmboviţa Viforâta NH3, H2S Metoda manuală, martie- mai 2010 Săteni SO2, H2S

  • 30

    Tabel II.3.3 Punct de prelevare manuală

    Nr. date

    valide

    % date valide

    Nr date > VL

    Frecvenţa depăşirii (%)

    Media (µg/m3)

    Mediana (µg/m3)

    Percentila 98 (µg/m3)

    Platforma industrială Târgovişte

    77 51,33 62 80,52 91,90 95,39 184,42

    0,00

    25,00

    50,00

    75,00

    100,00

    125,00

    Platforma industriala 76,19 91,30 98,81 99,65 94,62 73,85 101,00 98,70

    ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august sept

    Fig. II.3.1. Concentraţii medii anuale ale indicatorului PM10, înregistrate pe platforma industrială Pe platforma industrială a municipiului Târgovişte, valorile ridicate înregistrate pe tot

    parcursul perioadei monitorizate se explică prin faptul că zona de prelevare este influenţată de aportul surselor apropiate (activităţi in domeniul materialelor de construcţii – staţii de betoane, producţie de prefabricate din beton, activităţi de construcţii – montaj, activităţi de încărcare/descărcare/transport materie primă şi produse finite) şi al surselor limitrofe (distanta de cca. 1 km, activităţi de elaborare oţel, procesare zgură), la care se adaugă traficul rutier.

    Compuşi organici volatili totali În scopul implementării Directivelor 94/63/CE privind controlul emisiilor de compuşi

    organici volatili (COV) rezultaţi din depozitarea benzinei şi distribuţia sa de la terminale la staţiile service, transpusă prin HG 568/2001, Ordin nr. 1103/2002 şi Ordin nr. 781/2001, şi nr. 1999/13/CE privind reducerea emisiilor de compuşi organici volatili (COV) datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii, transpusă prin HG 699/2003, ARPM Piteşti a efectuat o monitorizare de control efectuată la agenţii economici din judeţul Argeş:

    Tabel II.3.4. Determinări de compuşi organici volatili totali în judeţul Argeş

    Data prelevării Agent economic COV (mg/m3)

    23.06.2010

    SC IATSA SA Bascov 92.75

    SC ARGESIN SA 1.25

    SC IATSA SA Ştefăneşti 4,5

    SC ALPITEX SA 2.4

    SC ALPROM SA

    8.0

    3.5

    4.0

    SC ANA IMEP SA 3.25

    3.75

  • 31

    26.11.2010 SC PECO Oarja SA

    60

    108

    288

    180

    36

    84

    28.8

    31.2

    10.12.2010 AUTOMOBILE DACIA SA

    Mioveni

    0

    24.5

    128.25

    183.75

    28

    0.75

    204.5

    68.25

    69.75

    95

    10.5

    14.5

    Metan

    În anul 2010 laboratorul ARPM Piteşti a efectuat determinări de control pentru indicatorul metan, la rampele de deşeuri menajere şi industriale din judeţul Argeş :

    Tabel II.3.5. Determinări de metan în judeţul Argeş

    Data prelevării Zonă prelevare CH4 (% vol)

    02.09.2010 MTT Poiana Lacului 0 , 0 , 0 , 0

    06.09.2010 Rampa Mioveni 0 , 0.1 , 0.8 , 0.4

    06.09.2010 Rampa Davideşti 0 , 0 , 0 , 0

    20.09.2010 Rampa Câmpulung 0 , 0 , 0 , 0

    04.11.2010 Rampa Curtea de Argeş 0 , 0 , 0 , 0

    04.11.2010 Rampa Topoloveni 0 , 0 , 0 , 0

    24.11.2010 Rampa Albota (Piteşti) 0 , 0 , 0 , 0

    24.11.2010 Rampa Costeşti 0 , 0 , 0 , 0

    Pulberi sedimentabile ARPM Piteşti a efectuat determinări de pulberi sedimentabile în punctele: Sediu

    ARPM, Şelari 1, Şelari 2, Nămăieşti 1 şi Nămăieşti 2. În anul 2010 nu au fost înregistrate depăşiri ale concentraţiei maxime admise de 17 g/m2/lună conform STAS 12574-87, iar rezultatele acestor determinări se prezintă astfel:

    Tabel II.3.6. Determinări de pulberi sedimentabile

    Judeţ Zonă prelevare Nr.

    determinări Conc. max. (g/m

    2/lună)

    Luna

    Argeş

    Sediu ARPM 12 4.86 august

    Şelari 1 12 9.53 iulie

    Şelari 2 12 7.52 august

    Nămăieşti 1 12 7.27 iulie

    Nămăieşti 2 12 7.96 iulie

    Prahova

    Sediu APM 12 14 mai

    Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie 12 15 decembrie

    Staţia Meteo Ploieşti 12 14.5 iunie

    Ialomiţa Sediu APM 12 21.69 martie

  • 32

    0

    5

    10

    15

    20

    25

    30

    35

    40

    45

    50

    Arges Prahova Ialomita Dambovita Teleorman

    Figura II.3.2. Concentraţii maxime de pulberi sedimentabile (g/m2/lună)

    Laboratorul APM Prahova a determinat concentraţia de metale grele din pulberile sedimentabile urmărindu-se variaţia indicatorilor: plumb, cadmiu, zinc, cupru în cele 3 staţii din Ploieşti. Conţinutul mediu al poluanţilor şi elementelor chimice în depunerile de pulberi sedimentabile variază în funcţie de complexitatea procesului industrial din zona respectivă.

    Variatia continutului de metale grele (Cd, Pb, Cu, Ni) din pulberi

    sedimentabile - valori medii anuale ANUL 2010

    0,0

    0,5

    1,0

    1,5

    Pb Cd Cu Ni

    Conc. [m

    g/m

    p/lu

    na]

    Statia RA APM Sediu Spital Obstretica

    Fig. II.3.3. Variaţia conţinutului de Pb, Cd, Cu, Ni în pulberi sedimentabile în judeţul

    Prahova

    Staţie epurare oraş 12 14.38 martie

    Staţie meteo 12 44.99 ianuarie

    Sediu ASCONA 12 30.63 februarie

    Str. CRIŞAN nr. 71 12 21.41 martie

    Dâmboviţa

    Sediu APM 12 7.07 ianuarie

    Târgovişte Micro XII 11 8.36 aprilie

    Târgovişte Micro XI 12 6.94 ianuarie Doiceşti 12 5.49 ianuarie Fieni 1 12 6.90 ianuarie Fieni 2 12 7.38 ianuarie

    Teleorman

    Sediu APM 12 14,59 octombrie

    Staţia meteo 12 11,66 decembrie

    Str. 1 Mai 12 12,87 octombrie

    Staţia Meteo 12 14,92 octombrie

    Abator 12 10,91 septembrie

    Str. Oltului 12 14,47 decembrie

    Staţia meteo 9 9,51 noiembrie

  • 33

    0,0

    5,0

    10,0

    15,0

    Conc. [m

    g/m

    p/lu

    na]

    Statia RA APM Sediu Spital Obstretica

    Variatia continutului de Zn din pulberi sedimentabile ANUL 2010

    - valori medii anuale

    Fig. II.3.4. Variaţia conţinutului de Zn în pulberi sedimentabile în judeţul Prahova

    Precipitaţii

    Calitatea precipitaţiilor a fost determinată prin analize ale apelor din precipitaţiile recoltate săptămânal la Sediul ARPM Piteşti. S-au efectuat determinări pentru următorii indicatori: pH, conductivitate, aciditate/ alcalinitate, amoniu, cloruri, sulf/sulfaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu, plumb, nichel, cadmiu, arsen, mercur. Analizele efectuate relevă un caracter neutru, uneori cu tendinţă uşor acidă al precipitaţiilor, pH-ul având valori cuprinse în intervalul 4,9 – 6,3.

    Laboratorul din Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova efectuează analiza precipitaţiilor colectate de la staţia: R.A Ploieşti. S-au efectuat analize la următorii indicatori: pH, conductivitate, aciditate/alcalinitate, sulfaţi, cloruri, amoniu, azotaţi, azotiţi, calciu şi magneziu. Analizele efectuate relevă un caracter neutru al precipitaţiilor, pH-ul având valori cuprinse în intervalul 5,6 – 7,36.

    În anul 2010 APM Teleorman a efectuat 38 analize fizico-chimice la precipitaţiile prelevate din punctul de control “sediul APM” din Alexandria. Indicatorii analizaţi: pH, conductivitate, sulfaţi, cloruri, magneziu, calciu. S-a constatat că precipitaţiile s-au caracterizat prin pH neutru şi conţinut ionic total redus (marcat de conductivităţi

  • 34

    II.4. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu

    În anul 2010 în Regiunea Sud Muntenia nu au fost înregistrate accidente majore de mediu care să afecteze factorul de mediu aer. Incidentele minore şi evenimentele de mediu înregistrate la agenţiile locale, ca şi modul de acţionare şi remediere sunt prezentate în tabelul următor:

    Tabel II.4.1.

    Judeţ Data/ora Localizarea fenomenulu

    i Cauza Poluatorul

    Poluanţi monitorizaţi

    Măsuri aplicate

    Argeş

    02.03.2010/ 8.30

    Arpechim Pornire rafinărie

    Arpechim Piteşti

    emisii de fum la faclele instalaţiei rafinărie

    -

    08.03.2010/13.30

    Cca. 1450 m de sondele 3597+3523

    sat Crampotani

    Coroziune conducta colectare

    gaze

    Petrom Zona producţie 5.grup

    zăcăminte Valcele-Slatioarele Sct.Valcele

    Scăpări gaze

    Oprit sondele, scurs presiunea de gaze la parc, izolat conducta, se fac pregătiri pentru deviere

    conductă

    30.08.2010 10.01

    Arpechim Piteşti

    Rafinărie

    Degazare rezervoare in instalaţia Rafinărie

    OMV Petrom SA Arpechim

    -

    02.11.2010/15.30

    OMV Petrom SA

    Arpechim Bradu

    Operaţii de degazare

    rezervoare

    OMV Petrom SA Rafinărie Arpechim

    Fum negru -

    Prahova

    Ploieşti, incintă S.C. PETROTEL LUKOIL S.A

    S.C. LUKOIL ENERGY&

    GAS ROMÂNIA S.R.L.

    Incendiu a fost stins în cca. 50

    minute

    Ialomiţa 30.04.201

    0/14.00

    Instalaţia de Uree 2

    Stripping

    Pornire instalaţie

    SC CHEMGAS HOLDING

    CORPORATION SRL

    Emisii instalaţia intră în parametri în 85

    ore

    Dâmboviţa

    sonda 724

    Poiana

    erupţie necontrolată

    gaz de sondă, nisip

    şi apă de zăcământ

    OMV Petrom SA, Grup de Zăcăminte

    Ileana-Cartojani-Bolintin

    Emisii

    s-a intervenit cu echipele de

    intervenţie pentru punerea în siguranţă a

    sondei, realizare şanţuri colectare

    fluid

    incinta fabricii, punct de lucru

    Fieni

    emisie în aer; cantitatea de var emisă a

    fost considerată

    nesemnificativă de către operatorul economic

    Carmeuse Holding SRL Braşov, Punct

    de lucru Fieni Emisii

    oprirea imediată a instalaţiei de încărcare var

    măcinat; înlocuirea

    echipamentului defect, verificarea

    funcţionării minifiltrului în

    momentul repornirii acestuia

    incinta unităţii incendiu Elsid SA, Str. Unirii

    nr 5, Târgovişte Emisii lichidare incendiu

  • 35

    II.5. Presiuni asupra stării de calitate a aerului în Regiunea Sud Muntenia

    Pe teritoriul judeţului Argeş, există un număr de 14683 societăţi comerciale active

    , 1106 asociaţii familiale şi persoane independente – 6913. Domeniile prioritare în care s-a dezvoltat industria sunt: industria extractivă a

    petrolului şi cărbunelui, petrochimică, constructoare de maşini, energie electrică şi termică, combustibili nucleari, electrotehnică şi electronică, exploatarea şi prelucrarea lemnului, industria porţelanului şi faianţei, materialelor de construcţii, textile şi a produselor textile, încălţămintei, alimentară si a băuturilor.

    Cadrul economic al judeţului este caracterizat de următoarele aspecte: - judeţul dispune de o industrie complexă şi diversificată; - extinderea sectorului privat în toate sectoarele economiei; - o pondere apreciabilă a populaţiei este ocupată în activităţile industriale; - calificarea superioară a salariaţilor disponibilizaţi din unităţile industriale restructurate sau închise; - existenţa unor societăţi comerciale industriale cu capital privat sau mixt - existenţa unui număr mare de societăţi comerciale private (de tip IMM) cu activităţi în sfera serviciilor şi comerţului; -existenţa unei infrastructuri minimale şi disponibilitatea autorităţilor administraţiei publice locale pentru crearea de noi societăţi comerciale în sfera productivă; - capacităţi industriale care au fost închise şi care pot fi adaptate altor noi forme de activităţi productive. Principalele domenii care caracterizează economia judeţului Argeş

    Tabel II.5.1

    Domeniu Agricultura Industrie Comerţ Construcţii Altele

    % 17 45.5 12.3 9.1

    16.1

    Principalele domenii care caracterizează economia

    judeţului Argeş

    9%

    46%

    17%16%

    12%Agricultura

    Industrie

    ComerţConstrucţii

    Altele

    Figura II.5.1.

    În urma elaborării inventarului anual de emisii în atmosferă, conform cu Metodologia CORINAIR, principalele surse potenţial poluatoare din judeţul Argeş sunt:

  • 36

    1. ARPECHIM PITEŞTI – Prelucrare ţiţei, fabricare produse organice de bază

    Tabel II.5.2

    Poluant 2007 (t/an) 2008 (t/an) 2009 (t/an) 2010 (t/an)

    SO2 1501.3 1008.3 537.1 530,6

    NOX 1510.9 1588.2 864.1 780

    CO 260.4 300.7 400.6 363,6

    CO2 727514.8 755376.1 540152.8 489477,4

    PM10 12.259 12.779 9.4 8,5

    2. SC AUTOMOBILE DACIA – Construcţii automobile Tabel II.5.3

    Poluant 2007 (t/an) 2008 (t/an) 2009 (t/an) 2010 (t/an)

    SO2 1470.8 586.5 64.4 64,4

    NOX 450.6 128.1 60.2 60,5

    CO 13003 601.9 601.8 601,9

    CO2 281139 63416 41766.8 42012,6

    PM10 6.291 1.157 1.026 1,028

    3. SC TERMO CALOR CONFORT SA PITEŞTI (fost Serviciul Public de Termoficare al Municipiului Piteşti) – Producţia şi distribuţia energiei termice şi apei calde

    Tabel II.5.4

    Poluant 2007 (t/an) 2008 (t/an) 2009 (t/an) 2010 (t/an)

    SO2 928.7 870.2 138.6 7,8

    NOX 454.9 453.03 334.2 3,9

    CO 93.1 88.8 123.3 0,9

    CO2 234312.9 235102.5 193961.3 1440.4

    PM10 3.942 3.947 6.498 0,2

    4. S.C. HOLCIM ROMANIA S.A. – Fabricare cimentului Tabel II.5.5

    Poluant 2007 (t/an) 2008 (t/an) 2009 (t/an) 2010 (t/an)

    SO2 172,6 235,9 352 307,7

    NOX 500,9 674,4 1481,7 1294,7

    CO 156,5 207,2 1891 1652,7

    CO2 335882,6 459846,7 492228,5 430134,4

    PM10 120,3 165 189,5 165,6

    5. S.C. CARMEUSE HOLDING S.R.L. –Fabricare var Tabel II.5.6

    Poluant 2007 (t/an) 2008 (t/an) 2009 (t/an) 2010 (t/an)

    SO2 502,6 502,3 124,6 107,6

    NOX 276,1 275,9 197,1 170,3

    CO 985,5 985 170,7 147,4

    CO2 154955,4 154857,9 66154,8 57153,8

    PM10 32,4 39,4 21,2 18,3

    Emisii totale la nivelul judeţului Argeş, calculate conform Metodologiei Corinair: Tabel II.5.7

    Poluant 2007 (t/an) 2008 (t/an) 2009 (t/an) 2010 (t/an)

  • 37

    SO2 38909 30547 1488.4 1134.1

    NOX 6468 5915 5418.1 4635.3

    CO 26767 12115 7809.8 7133.7

    CO2 2997368 2694438 2475348 2081849,8

    PM10 544 513 695.3 597.5

    Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului se manifestă după cum urmează : - pusă în evidenţă în special în zona Câmpulung, pentru pulberi sedimentabile generate de HOLCIM (România) SA – Cimentul Câmpulung şi SC Carmeuse Holding SRL Braşov – Punct de lucru Valea Mare Pravăţ; - generată episodic de SC PETROM SA – Arpechim Piteşti datorită unor defecţiuni în procesele tehnologice (SO2, BTX, COV) - generată episodic de SC TERMO CALOR CONFORT SA PITEŞTI (fost Serviciul Public de Termoficare al Municipiului Piteşti), în situaţia unor defecţiuni tehnologice concomitent cu utilizarea păcurii, drept combustibil. Se constată o tendinţă de scădere a emisiilor în atmosferă, în special a celor datorate principalilor agenţi economici din judeţul Argeş.

    Presiunile asupra stării de calitate a aerului în judeţul Ialomiţa se datorează activităţilor specifice din agricultură (creşterea intensivă a păsărilor şi porcilor şi folosirea îngrăşămintelor chimice pe terenurile agricole) şi activităţilor specifice proceselor de producţie din unităţile economice aparţinând industriei chimice, industriei mineralelor şi industriei alimentare.

    Judeţul Ialomiţa este cu judeţ preponderent agricol. Activităţile din sectorul agricol au impact asupra calităţii aerului prin sectorul zootehnic şi prin utilizarea pesticidelor şi îngrăşămintelor pe terenurile agricole. În judeţul Ialomiţa în anul 2010 s-au utilizat 14881 t îngrăşăminte chimice, o cantitate mai mică faţă de anul 2009 când s-au utilizat 15007 t.

    Pesticidele reprezintă cea mai periculoasă sursă de impurificare a mediului prin vastitatea suprafeţelor pe care se folosesc şi prin toxicitatea lor ridicată.

    Insecticidele, introduse în sol pentru a distruge insectele parazite, au de cele mai multe ori un spectru mai larg de acţiune, afectând uneori şi unele grupe de animale.

    În cursul anului 2010, la nivelul judeţului Ialomiţa, s-au efectuat tratamente cu 169331 kg produse fitosanitare.

    Sectorul zootehnic este puternic reprezentat