RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de...

266
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD MUNTENIA 2010 ELABORAT IULIE 2011

Transcript of RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de...

Page 1: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI

ÎN REGIUNEA SUD MUNTENIA – 2010

ELABORAT

IULIE 2011

Page 2: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

CUPRINS

I. PROFIL DE JUDEŢ Pag.1 I.1.Date geografice şi climatice pag. 1

I.1.1.Date geografice pag. 1 I.1.2. Clima – caracterizare generală (temperatură, precipitaţii) pag. 3

II. CALITATEA AERULUI pag. 5 II.1. Emisii de poluanţi atmosferici pag. 5 II.2. Calitatea aerului ambiental pag. 15 II.3. Poluarea aerului – efecte locale pag. 28 II.4. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu pag. 34 II.5. Presiuni asupra stării de calitate a aerului în Regiunea Sud

Muntenia pag. 35

II.6 Tendinţe pag. 42 III. APA (DULCE) pag. 64

III.1 Resursele de apă, Cantităţi şi fluxuri pag. 65 III.2. Apele de suprafaţă pag. 66

III.2.1.Calitatea cursurilor de apă pag. 66 III.2.2. Calitatea lacurilor pag. 70

III.3. Calitatea apei dulci pag. 72 III.3.1.Nitraţii şi fosfaţii în râuri şi lacuri pag. 72 III.3.2.Oxigenul dizolvat, materiile organice şi amoniu în apele râurilor

pag. 72

III.4. Apele subterane pag. 75 III.5 Apa potabilă şi apa de îmbăiere pag. 76

III.5.1. Apa potabilă pag. 76 III.5.2 Apa de îmbăiere pag. 79

III.6 Apele uzate şi reţele de canalizare.Tratarea apelor uzate. pag. 80 III.6.1. Ape uzate pag. 81 III.6.2. Cantităţi de poluanţi evacuaţi în apele de suprafaţă pag. 87 III. 6.3. Reţele de canalizare ape menajere pag. 88

III.7. Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane, zone critice pag. 89 III.8. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu. pag. 93 III.9.Presiuni asupra stării de calitate a apelor.Surse potenţiale de poluare

pag. 94

III.10. Tendinţe pag. 111 IV. UTILIZAREA TERENURILOR pag. 111

IV.1. Solul pag. 111 IV.1.1.Introducere pag. 111 IV.1.2. Repartiţia pe clase de folosinţă pag. 111 IV.1.3. Clase de calitate ale solurilor – calitatea solurilor pag. 116 IV.1.4. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor pag. 117 IV.1.5. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor pag. 127 IV.1.6. Managementul siturilor contaminate pag. 129 IV.1.7. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu. pag. 130

IV.2. Păduri pag. 130

Page 3: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

IV.2.1 Proprietari pag. 131

IV.2.2. Funcţia economică a pădurilor pag. 131

IV.2.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic pag. 132

IV.2.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief pag. 133

IV.2.5. Starea de sănătate a pădurilor pag. 134

IV.2.6. Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri pag. 134

IV.2.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

pag. 135

IV.2.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări

pag. 136

IV.2.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2010 pag. 137

IV.2.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului

pag. 137

IV.2.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului-tendinte pag. 141

IV.3. Tendinţe pag. 142

V. PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA pag. 144 V.1. Biodiversitatea Regiunii Sud Muntenia pag. 144

V.1.1. Starea pădurilor in Regiunea Sud Muntenia pag. 144 V.1.2. Impact pag. 147

V.2. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii pag. 148 V.2.1. Creşterea acoperirii terenurilor pag. 149 V.2.2. Creşterea populaţiei pag. 150 V.2.3. Schimbarea peisajelor şi ecosistemelor pag. 150

V.3. Ariile naturale protejate pag. 151 V.4. Mediul marin şi costier pag. 169 V.5. Poluări accidentale asupra mediului marin şi costier. pag. 169 V.6. Tendinţe pag. 169

VI. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR ŞI CHIMICALELOR pag. 171 VI.1. Consumul şi mediul înconjurător pag. 171 VI.2. Resursele materiale şi deşeurile pag. 172 VI.3. Gestionarea deşeurilor pag. 173 VI.4. Impact (caracterizare) pag. 175 VI.5. Presiuni pag. 177 VI.6. Tipuri de deşeuri pag. 179

VI.6.1. Deşeuri municipale pag. 179 VI.6.2. Deşeuri industriale pag. 198 VI.6.3. Deseuri generate de activitati medicale pag. 202 VI.6.4. Fluxuri de deşeuri pag. 203 VI.6.5. Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor pag. 207

VI.7. Planificare (răspuns) pag. 208 VI.7.1. Directiva cadru privind deşeurile pag. 208

VI.8. Perspective pag. 210 VI.8.1. Strategia naţională privind deşeurile pag. 210

VI.9. Chimicale pag. 211 VI.9.1 Importul şi exportul chimicalelor (PIC) pag. 211 VI.9.2. Substanţe care depreciază stratul de ozon (ODS) pag. 212 VI.9.3. Gaze fluorurate cu efect de sera pag. 213 VI.9.4. Poluanţi organici persistenţi – POP’s pag. 214

Page 4: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

VI.8.5. Mercur pag. 215 VI.9.6 Metalele grele restrictionate

pag. 216 VI.9.7 Substante reglementate sub REACH - SVHC pag. 217

VII. SCHIMBĂRILE CLIMATICE pag. 220 VII.1. UNFCC, Protocolul de la Kyoto, politica UE privind

schimbările climatice pag. 220 VII.2. Datele agregate privind proiecţiile emisiilor de GES pag. 221 VII.3. Scenarii privind schimbarea regimului climatic pag. 227

VII.3.1. Creşteri ale temperaturilor pag. 227 VII.3.2. Modificări ale modulelor de precipitaţii pag. 229 VII.3.3. Debit şi o creştere preconizată a gravităţii dezastrelor naturale legate de vreme pag. 229

VII.4. Acţiuni pentru atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice pag. 229 VII.5. Tendinţe pag. 234

VIII. MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII pag. 235 VIII.1. Poluarea aerului şi sănătatea pag. 235 VIII.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate pag. 236 VIII.3.Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate a populaţiei

pag. 240

VIII.4. Pesticidele şi efectul substanţelor chimice în mediu pag. 240 VIII.5. Mediul şi sănătatea – perspective pag. 241 VIII.6. Radioactivitatea mediului pag. 243

VIII.6.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului

pag. 244

VIII.6.2. Programul Naţional standard de monitorizare a radioactivităţii mediului

pag. 245

VIII.6.3. Programe de supraveghere a radioactivităţii mediului în zonele cu fondul natural modificat antropic

pag. 253

VIII.7. Poluarea fonică şi sănătatea pag. 258 VIII.8. Tendinţe pag. 261

Page 5: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

1

CAPITOLUL I

PROFIL DE JUDET

I.1 Date geografice si climatice

I.1.1.Date geografice

Regiunea 3 Sud Muntenia se întinde de la 45036’ latitudine nordică până la

43030’ latitudine sudică şi de la 280 longitudine estică până la 24026’ longitudine vestică. În partea de nord, Regiunea Sud Muntenia se învecinează cu Regiunea 7 Centru de-a lungul crestei Munţilor Făgăraş, Piatra Craiului, Bucegi. În partea de NE, limita este una administrativă cu Regiunea 2 Sud - Est (judeţele Buzău şi Brăila), la sud de râul Buzău. În partea de est şi sud, limita este dată de cursul Dunării. Limita vestică este tot una administrativă cu Regiunea 4 Sud - Vest Oltenia (judeţele Vâlcea şi Olt) şi este dată de cursurile râurilor Topolog, Vedea, Cotmeana. În centrul regiunii se află Regiunea 8 Bucureşti Ilfov.

Regiunea Sud Muntenia este una dintre cele mai mari regiuni ale ţării, astfel: Suprafaţa – 34 453 km2, reprezentând aproximativ 14,45% din suprafaţa

României; Populaţia – 3 312,511 mii locuitori, reprezentând aproximativ 15,4% din

populaţia totală a ţării.

Fig. I.1.1.1 Harta regiunii

În Regiunea 3 Sud Muntenia există 48 aşezări urbane, dintre care 16 municipii, 32 oraşe, după cum urmează:

Aşezări urbane

Tabel I.1.1.1. Judeţ Aşezări

urbane Municipii Oraşe

Argeş 7 3 (Piteşti, Câmpulung, Curtea de Argeş)

4 (Ştefăneşti, Mioveni, Topoloveni, Costeşti)

Călăraşi 5 2 (Călăraşi, Olteniţa)

3 (Lehliu Gara, Budeşti, Fundulea)

Dâmboviţa 7 2 5

Page 6: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

2

(Târgovişte, Moreni) (Titu, Pucioasa, Fieni, Găeşti, Răcari)

Giurgiu 3 1 Giurgiu

2 (Mihăileşti, Bolintin Vale)

Ialomiţa 7 3 (Slobozia, Feteşti, Urziceni)

4 (Amara, Ţăndărei, Căzăneşti, Fierbinţi-Tîrg)

Prahova 14 2 (Ploieşti, Câmpina)

12

Teleorman 5 3 (Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede)

2 (Zimnicea şi Videle)

Total Regiune

48 16 32

Relieful Regiunii Sud Muntenia este variat, diferenţa de nivel fiind de peste

2400 m este repartizată proporţional, coborând în trepte de la nord la sud, din crestele Munţilor Făgăraş şi Bucegi şi până în Lunca Dunării.

Principalele altitudini muntoase din regiune

Tabel I.1.1.2

Denumirea vârfului Masivul în care se află

Judeţul Altitudinea (m)

Moldoveanu Făgăraş Argeş 2544

Negoiu Făgăraş Argeş 2535

Omu Bucegi Prahova, Dâmboviţa 2519

Păpuşa Iezer Argeş 2391

Leaota Leaota Argeş 2133

Munţii Făgăraş sunt alcătuiţi din şisturi cristaline, reprezentând unitatea

montană cea mai înaltă nu numai din Carpaţii Meridionali, dar şi din întreaga ţară, cu vârful cel mai înalt, Moldoveanu de 2544 m, urmat de Negoiu, de 2535 m. În timp ce spre nord, munţii Făgăraş, prezintă o mare denivelare, materializată printr-un puternic abrupt, înspre sud aceştia coboară în trepte.

Fig.I.1.1.2.Transfăgărăşanul Relieful muntos este reprezentat în judeţul Dâmboviţa prin masivul Bucegi –

Leaota. Morfologic, munţii Bucegi corespund unui sinclinal suspendat, înălţat spre

Page 7: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

3

Fig.I.1.1.3. Sfinxul – Munţii Bucegi

nord (2000-2500m), coborât spre sud (1300 m) şi mărginit de abrupturi spre exterior.

În judeţul Prahova Munţii Bucegi impresionează prin altitudinile lor, dar şi prin abrupturile estice şi nordice, a vârfurilor Caraiman (cu emblematica cruce de metal), Coştila (2498 m), şi Omu (2505 m). Munţii Ciucaş au altitudini mai modeste, respectiv Vârful Ciucaş - 1954 m.

Dealuri subcarpatice, faţă de care munţii se înalţă abrupt spre nord cu 400-500 m, iar spre sud, dealurile scad în înălţime, pierzându-se treptat în câmpie, mai ales la vest de Argeş. Relieful subcarpatic este format dintr-o succesiune latitudinală de sinclinale şi anticlinale, distingându-se două subunităţi: - Subcarpaţii externi care fac trecerea de la câmpiile piemontane la zona montană;

- Subcarpaţii interni care fac trecerea de la subcarpaţi la munte. Câmpia este forma de relief predominantă şi cuprinde în totalitate suprafaţa

judeţelor Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa şi Teleorman. Astfel, zona de câmpie şi luncă deţine o pondere de 70,7% din suprafaţa regiunii, urmează dealurile cu 19,8% şi munţii cu 9,5%.

Altitudinea medie a regiunii este de 1263 m, cu precizarea că altitudinea medie a judeţelor din nord este de circa 350 m, iar a celor din sud de circa 35 m.

Altitudinea medie a principalelor localităţi din regiune este de circa 500 m, cu precizarea că există mari diferenţe între localităţile din nord care au altitudini mari (Azuga 930 m, Sinaia 880 m) şi cele din sud cu altitudini de 30 m faţă de nivelul mării.

Apele curgătoare din Regiunea Sud Muntenia aparţin bazinelor hidrografice Argeş – Vedea, Ialomiţa – Buzău, Dunăre şi se întind pe o lungime de 5709 Km.

După origine, lacurile se împart în lacuri naturale şi lacuri antropice. Principalele lacuri naturale din regiune sunt Suhaia( Teleorman), iar ca lacuri antropice enumerăm Vidraru, Pecineagu, Văcăreşti, Buftea

I.1.2. Clima – caracterizare generală (temperatură, precipitaţii)

Clima – dispunerea în trepte a reliefului conduce la apariţia următoarelor tipuri de climă: climatul de munte, climatul de deal, climatul de câmpie. Zonalitatea verticală pregnantă impune separarea a două tipuri: subtipul climatului alpin, corespunzător înălţimilor de peste 1900 m şi subclimatul munţilor mijlocii. Temperatura medie anuală a fost de 10.4oC mai mică faţă de valoarea inregistrată in anul anterior, 11.62 oC. Maxima temperaturii pe anul de referinţă s-a înregistrat la Alexandria 41.30C, iar minima a fost de –26oC la Ploiesti.

Page 8: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

4

Vânturile puternice bat tot timpul anului, dominante fiind cele de nord-vest şi est. Climatul de deal este influenţat de prezenţa unor fenomene de întrepătrundere a elementelor climatice atât dinspre munte, cât şi dinspre câmpie. În câmpie în timpul iernii predomină vânturile geroase dinspre stepa rusă (crivăţ) în est, iar din sud - vest bate austrul care are intensitatea mai mică decât crivăţul şi prevesteşte seceta.

În anul 2010, cantitatea anuală de precipitaţii înregistrată este redată in tabelul următor:

Cantitatea de precipitaţii din Regiunea Sud Muntenia în anii 2009-2010 Tabel 1.1.3.1.

Nr. crt.

Judeţ Cantitatea anuală de precipitaţii în anul 2009 (l/m2 )

Cantitatea anuală de precipitaţii în anul 2010 (l/m2 )

1. Argeş 789 4629.7

2. Călăraşi 520 711

3. Dâmboviţa 768 1829.9

4. Giurgiu 590 792

5. Ialomiţa 453 1498.7

6. Prahova 846 4853.8

7. Teleorman 543 2106.8

Precipitaţiile din Regiunea Sud Muntenia, în anul 2010, s-au încadrat peste

media normală climatologică, în zonele de munte fiind foarte abundente (1573,2 l/mp în Sinaia, la cota 1500).

AG 2010

AG 2009CL 2010

CL 2009

DB 2010

DB 2009GR 2010

GR 2009

IL 2010

IL 2009

PH 2010

PH 2009

TR 2010

TR 2009

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

1

Cantitatile anuale de precipitatii din Regiunea Sud Muntenia 2009- 2010

Fig.I.1.1.4

Page 9: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

5

CAPITOLUL II

CALITATEA AERULUI

Mediul înconjurător este constituit din patru mari elemente: atmosfera gazoasă,

hidrosfera lichidă, litosfera solidă şi biosfera vie. Atmosfera este învelişul invizibil format din aerul care înconjoară planeta şi constituie un element vital pentru existenţa omului (are o importanţă deosebită). Este cel mai uşor dintre învelişurile materiale ale planetei şi este un strat gazos care, cu toate acestea, cântăreşte 5 milioane de miliarde de tone, concentrează cea mai mare parte a mesei sale în primii 10 km ai grosimii ei. În această pătură, compusă în cea mai mare parte din azot şi oxigen, se deplasează mesele de aer, mai mult sau mai puţin reci şi încărcate de nori, care fac să fie ploaie sau timp frumos, protejează pământul de razele periculoase şi de corpurile cereşti care se abat asupra lui şi moderează considerabil violenţele climatice la suprafaţa globului. Atmosfera este factorul de mediu cel mai important pentru transportul poluanţilor, deoarece aerul constituie suportul pe care are loc transportul cel mai rapid al poluanţilor în mediul înconjurător, supravegherea calităţii atmosferei este de primă importanţă. Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rezultatul activităţilor umane din ce în ce mai extinse şi răspândite in ultima perioadă de timp, altele datorându-se unor condiţii naturale de loc si de climă. Un aport însemnat în degradarea calităţii aerului îl au însă centralele termice şi mijloacele de transport care emit în atmosferă oxizi de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi. O contribuţie mare în creşterea efectelor negative o au fenomenele meteorologice. În prezentul Raport, starea atmosferei în Regiunea 3 Sud Muntenia rezultă din prezentarea următoarelor aspecte : situaţia emisiilor de SO2, NOx, NH3, COV, metale grele, POPs, PAH, PCB, HCB la nivelul judeţului, calitatea aerului ambiental.

II.1. Emisii de poluanţi atmosferici Emisiile de poluanţi atmosferici au fost calculate folosind Metodologia CORINAIR

2009, completată cu AP-42 şi Ghidul IPCC 2006 pentru emisii de CO2, CH4, N2O. Dioxid de sulf (SO2) Prezenţa dioxidului de sulf în gazele reziduale este strâns legată de natura

proceselor tehnologice care prelucrează diverse materii prime cu conţinut de sulf şi în cadrul cărora există cel puţin o etapă de transformare prin procese de oxidare sau în general, de ardere.

Cele mai importante surse antropogene de gaze reziduale cu conţinut de dioxid de sulf sunt: industria energetică, prin arderea combustibililor (în special a cărbunilor şi a păcurii sau a altor combustibili petrolieri grei, care au un conţinut relativ mare de sulf); industria chimică; instalaţii de ardere neindustriale; arderi în industria de prelucrare; industria metalurgică neferoasă; transporturi; incinerare deşeuri, etc.

Potrivit rezultatelor inventarierii emisiilor de poluanţi în atmosferă conform metodologiilor recomandate prin Ordinul 524/2000 al MAPPM, emisiile de dioxid de sulf au înregistrat o reducere a volumului în perioada analizată (2001 - 2010), ca urmare a

Page 10: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

6

reducerii volumului arderilor în industrie şi restricţionării utilizării combustibililor fosili cu conţinut ridicat de sulf.

Emisiile anuale de dioxid de sulf din Regiunea Sud Muntenia sunt prezentate în tabelul

II.1.1 şi sunt reprezentate în graficul II.1.1.

Tabel II.1.1 Anii Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Total regiune

2001 3082,1 - 28477,6 - 140,52 38900000 714,170 38932314,395

2002 4874,9 115,74 18169,8 - 3013,32 306000 1160,300 333334,067

2003 18573,5 78 15161,8 5686,403 1097,081 3370 967,185 44933,969

2004 21272,6 37,41 6969,3 4531,590 501,086 28100 848,683 62260,669

2005 16623,8 176,28 8971,9 3417,472 666,194 23000 492,568 53348,214

2006 153812,9 626,55 11832,68 2998,907 854,957 27700 1447,785 199298,909

2007 38909,8 623,279 3771,84 3020,8685 641,677 16000 302,999 59498,6235

2008 30547,3 998,61 2341,21 2171,11477 165,12 15400 294,61 51917,96477

2009 1488,42 710,57 750,89 2340,63 40,05 13800 230,566 19361,126

2010 1134,1 582,80 833,59 1458,83 26,96 5790 269,064 10095,344

10

100

1000

10000

100000

1000000

10000000

100000000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Argeş

Călăraşi

Dâmboviţa

Giurgiu

Ialomiţa

Prahova

Teleorman

Figura II.1.1. Emisii anuale de dioxid de sulf în Regiunea Sud Muntenia

Cantitatea de dioxid de sulf emisă în atmosferă în anul 2010 la nivelul regiunii a fost

de 10095,344 tone, cu aproximativ 47,86% mai mică decât în anul 2009.

Oxizi de azot (NOx) Principalele activităţi care generează emisii atmosferice de oxizi de azot sunt:

prelucrarea produselor petroliere, procesele de prelucrare şi producţia de ciment, producţia de autovehicule, traficul auto la nivelul regiunii şi funcţionarea centralelor termice de încălzire zonă/cartier. Emisiile anuale de gaze de oxizi de azot cu efect acidifiant din Regiunea Sud Muntenia sunt prezentate în tabelul II.1.2 şi sunt reprezentate în graficul II.1.2:

Tabel II.1.2. Anii Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Total regiune

2001 5439,5 - 7932,53 - 4279,376 122000000 3403,120 122021054,526

2002 7815,6 317,68 3186,20 - 4065,836 92800 1378,620 109563,936

2003 27589,5 140,67 3095,19 9613,148 5318,123 8710 2070,253 56536,884

Page 11: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

7

2004 92458,9 59,94 1763,76 2464,844 4334,186 20800 1766,591 123648,221

2005 50008,7 42,039 2188,90 1448,312 4800,657 17300 3332,822 79121,43

2006 43853,8 305,798 2242,94 1777,575 4800,629 21600 4282,286 78863,028

2007 6583,2 743,838 2933,93 1644,988 2408,021 11600 3081,64 28995,617

2008 5915,7 1561,37 2400,74 2107,5 3951,78 11900 2574,155 30411,245

2009 5418,1 1448,57 2873,85 2753,406 2633,3 5100 2315,78 22543,006

2010 4635,3 959,48 3162,09 1419,72 1639,65 3850 3942,73 19608,97

10

100

1000

10000

100000

1000000

10000000

100000000

1000000000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Argeş

Călăraşi

Dâmboviţa

Giurgiu

Ialomiţa

Prahova

Teleorman

Figura II.1.2 Emisii anuale de oxizi de azot în Regiunea Sud Muntenia

Cantitatea de oxizi de azot emisă în atmosferă în anul 2010 la nivelul regiunii a fost

de 19608,97 tone, cu aproximativ 13,01% mai mică decât în anul 2009.

Amoniac (NH3) Sursa principală de amoniac în atmosferă este agricultura, iar din cadrul acesteia se

detaşează ramura zootehnică de tip intensiv, datorită dejecţiilor animaliere şi instalaţiilor de producere a amoniacului (extragerea din apele amoniacale sau sinteza catalitică), a acidului azotic, azotatului de amoniu şi ureei.

Amoniacul este un gaz incolor, cu miros caracteristic, mai uşor decât aerul şi foarte solubil în apă. Are efect paralizant asupra receptorilor olfactivi, emisiile de amoniac având acţiune locală şi/sau generală. Acţiunea locală se manifestă la nivelul mucoaselor respiratorii şi oculare prin lăcrimări intense, conjunctivite, cheratite, traheobronşite, bronhopneumonii şi reducerea schimbului gazos pulmonar. Acţiunea generală se manifestă prin interferarea sintezei hemoglobinei şi reducerea reacţiilor de oxido-reducere la nivel pulmonar.

Emisiile anuale de NH3 din Regiunea Sud Muntenia sunt prezentate în tabelul II.1.3 şi sunt reprezentate în graficul II.1.3.

Tabelul II.1.3. Emisii anuale de NH3 (t/an) Anii Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Total regiune

2001 526,1 - 2666,65 - 1860,902 191 3099 8343,652

2002 4123 3803,9 2906,77 - 3569,443 214 7220,46 21623,787

2003 852,1 2291,33 1698,21 2909,476 3983,519 160 2902,292 14796,927

2004 650,1 3163,5 1997,34 7375,529 3787,104 52,5 4741,868 21767,941

2005 5979,2 - 6745,79 2029,57 2790,3 224 3051,224 20820,084

2006 6333,5 2516,98 4766,64 2432,747 4248,433 325 4621,691 25244,991

2007 7588,5 2129,584 5550,52 2097,309 3271,774 2480 6266,247 29383,934

2008 8444,7 2816,67 5067,04 2480,786 4905,43 2310 5197,79 31222,416

Page 12: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

8

2009 7412,7 7638,58 3782,6 2981,9288 3732,59 492 6190,246 32230,6248

2010 6582,9 6228,28 3298,73 5214,10 1813,05 1090 5607,84 29834,9

10

100

1000

10000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Argeş

Călăraşi

Dâmboviţa

Giurgiu

Ialomiţa

Prahova

Teleorman

Figura II.1.3. Emisii anuale de amoniac în Regiunea Sud Muntenia

Cantitatea de amoniac emisă în atmosferă în anul 2010 la nivelul regiunii a fost de

29834,9 tone, cu aproximativ 7,4% mai mică decât în anul 2009.

Compuşi organici volatili nemetanici Emisiile de compuşi organici volatili nemetanici, provin în principal din activităţile de

distribuţie a carburanţilor, din instalaţiile de ardere neindustriale, din traficul rutier şi din instalaţiile care folosesc în procesul tehnologic solvenţi.

Emisiile anuale de COV nemetanici din Regiunea Sud Muntenia sunt prezentate în tabelul II.1.4. şi graficul II.1.4.

Tabelul II.1.4. Emisii anuale de NMVOC (t/an)

Anii Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Total

regiune

1718,5 - 8451,86 - 2214,295 233000000 321,799 233012706,254

32264,5 - 4075,69 - 13845,71 36200 1446,249 87832,149

30158,2 - 1314,685 3720,556 4010,699 187000 1228,740 227432,88

30813,3 - 2567,375 1262,792 2885,458 536000 1966,881 575495,806

33942,1 - 6085,365 959,482 7696,65 2570 1516,021 52769,618

11266,8 - 2866,96 1334,787 3570,889 1890 1833,263 22762,699

6880,3 513,527 10794,4 962,344 3284,548 2170 1434,92 26040,039

6058,1 1638.18 10504,24 1454,831 3188,19 1810 1885,11 26538,651

4169,5 579.78 6544,31 3820,14 1397,5 2040 2200,681 2200,681

6140,5 84,30 5533.91 4051,41 474,94 2380 2385,3 21050,36

Cantitatea de compuşi organici volatili nemetanici emisă în atmosferă în anul 2010

la nivelul regiunii a fost de 21050,36 tone, cu aproximativ 1,4% mai mare decât în anul 2009.

Page 13: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

9

10

100

1000

10000

100000

1000000

10000000

100000000

1000000000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Argeş

Călăraşi

Dâmboviţa

Giurgiu

Ialomiţa

Prahova

Teleorman

Figura II.1.4. Emisii anuale de NMVOC în Regiunea Sud Muntenia

Metale grele Metalele grele sunt compuşi care nu pot fi degradaţi pe cale naturală, având timp

îndelungat de remanenţă în mediu, iar pe termen lung sunt periculoşi deoarece se pot acumula în lanţul trofic. Metalele grele pot proveni de la surse staţionare şi mobile: procese de ardere a combustibililor şi deşeurilor, procese tehnologice din metalurgia metalelor neferoase grele şi traficul rutier.

Emisiile de metale grele la nivelul Regiunii Sud Muntenia sunt prezentate în tabelele şi graficele de mai jos:

Tabel II.1.5. Emisii anuale de mercur (kg/an) Anii Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Total regiune

2001 - - 291 - - 1400 0 1691

2002 504,8 - 251 - 35 267000 0,220 267791,02

2003 1200,4 - 176 6,417 4,532 134000 5,777 135393,126

2004 2458,2 - 94 3,1443 4,932 4370000 15,168 4372575,4443

2005 2291,1 - 102 2,44 5,302 162000 5,571 164406,412

2006 270,8 - 52 10,1 11,286 128000 5,925 128350,111

2007 186,2 - 40 0,004 3,442 344000 3,106 344232,752

2008 256,6 0,09 30 0,0047 1,998 333,442 2,41 624,5447

2009 115,7 1,030 108 13 2,262 24,01 2,043 266,045

2010 101,9 0,028 131 9,1 0,78 10,33 2,41 255,548

Cantitatea de mercur emisă în atmosferă în anul 2010 la nivelul regiunii a fost de 255,548 kg, cu aproximativ 3,9% mai mică decât în anul 2009.

Page 14: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

10

0.001

0.01

0.1

1

10

100

1000

10000

100000

1000000

10000000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Argeş

Călăraşi

Dâmboviţa

Giurgiu

Ialomiţa

Prahova

Teleorman

Fig. II.1.5. Emisii anuale de mercur în Regiunea Sud Muntenia

Tabel II.1.6. Emisii anuale de cadmiu (kg/an)

Anii Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Total regiune

2001 0,9 - 120 - 4,596 3020 50,9 3196,396

2002 23,8 - 94 - 36 260000 0,443 260154,243

2003 54,8 - 41 3,2 5,007 133000 12,239 133116,246

2004 83,7 - 25 0,96 3,732 871000 8,314 871121,706

2005 92,8 - 26 0,7 10,239 182000 3,051 182132,79

2006 27,1 - 22 2,4 5,125 155000 3,506 155060,131

2007 24,2 1,2 23 0,33 3,044 64600 0,547 64652,321

2008 11,2 2,21 21 0,529 1,519 71,295 0,460 108,213

2009 28,8 0,034 24 10 6,199 43,73 0,408 113,171

2010 24,9 0,98 28 5 1,98 25,48 0,377 86,717

Cantitatea de cadmiu emisă în atmosferă în anul 2010 la nivelul regiunii a fost de 86,717 kg, cu aproximativ 23,37% mai mică decât în anul 2009.

0.01

0.1

1

10

100

1000

10000

100000

1000000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Argeş

Călăraşi

Dâmboviţa

Giurgiu

Ialomiţa

Prahova

Teleorman

Fig. II.1.6. Emisii anuale de cadmiu în Regiunea Sud Muntenia

Plumbul se găseşte în aer în cea mai mare parte sub formă de suspensii solide şi un procent foarte mic sub formă de compuşi gazoşi. Acesta se acumulează în ţesutul osos, afectează sistemul nervos şi biosinteza hemoglobinei.

Page 15: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

11

Tabel II.1.7. Emisii anuale de plumb(kg/an) Anii Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Total regiune

2001 422,1 - 12199 - 3,169 41,8 2748,8 15414,869

2002 572,5 - 8573 - 25,165 345 416,106 9931,771

2003 987,5 - 5398 1254,4 11,383 1620 52,203 9323,486

2004 1506,6 - 1955 1399,1 10,254 9310 174,264 14355,218

2005 1802,4 - 2517 1389,1 3,666 1700 89,820 7501,986

2006 226,2 - 2046 1451,4 13,269 1370 43,368 5150,237

2007 148,7 300 412 1431,1 10,785 566 23,77 2892,355

2008 269,2 5400 408 9,35 1,474 597 29,39 6714,414

2009 257,4 3760 393 304,700 11,748 302 9,022 5037,87

2010 225,0 1470 444 273 9,46 68,74 5,299 2495,499

Cantitatea de plumb emisă în atmosferă în anul 2010 la nivelul regiunii a fost de

2495,5 kg, cu aproximativ 50,46% mai mică decât în anul 2009.

1

10

100

1000

10000

100000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Argeş

Călăraşi

Dâmboviţa

Giurgiu

Ialomiţa

Prahova

Teleorman

Figura II.1.7. Emisii anuale de plumb în Regiunea Sud Muntenia

Poluanţi organici persistenţi Poluanţii organici persistenţi sunt substanţe chimice foarte stabile, care se pot

acumula în lanţurile trofice, cu un grad mare de risc asupra sănătăţii omului şi mediului. Emisiile de poluanţi organici persistenţi provin din arderile incomplete în motoarele

autovehiculelor, din procesele de preparare şi folosire a mixturilor asfaltice, incinerarea deşeurilor spitaliceşti, etc. Acestea generează disconfort prin mirosul caracteristic, iar în funcţie de natura lor, pot exercita efecte nocive asupra sănătăţii, inclusiv efecte cancerigene.

Tabel II.1.8. Emisii anuale POPs (kg/an)

Anii Argeş Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Total

regiune

2002 - - - 6 0,002 6,002

2003 - 0,0103 102,8666 30 12,669 145,5459

2004 - 0,0012 55,35977 54,9 15,535 125,79597

2005 48,8 0,00094 65,6720 30,6 10,799 155,87194

2006 442,03 0,00043 72,828 27,6 14,487 556,94543

2007 564,28 0,000016 11,379 16,5 14,290 606,44901

2008 73,14 0,00002 10,775 0,798 20,082 104,79502

2009 33,3 13,108426 0,067 6,1 21,38337 73,958796

2010 27,44 - - - - 27,44

Page 16: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

12

0.00001

0.0001

0.001

0.01

0.1

1

10

100

1000

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Argeş

Giurgiu

Ialomiţa

Prahova

Teleorman

Fig. II.1.8. Emisii anuale POPs în Regiunea Sud Muntenia

Cantitatea de poluanţi organici persistenţi emisă în atmosferă în anul 2010 la nivelul

regiunii a fost de 27,44 kg, cu aproximativ 62,9% mai mică decât în anul 2009.

Hidrocarburi aromatice policiclice Importanţa hidrocarburilor aromatice policiclice, ca poluanţi organici persistenţi este în creştere datorită preocupărilor privind efectele asupra sănătăţii, în special ca urmare a proprietăţilor cancerigene. Caracteristicile acestora le permit o mobilitate ridicată în mediu, existând posibilitatea ca o proporţie din cantitatea emisă de hidrocarburi aromatice policiclice să fie transportată de curenţii de aer pe distanţe mari, devenind o problemă de mediu globală.

Tabel II.1.9. Emisii anuale PAH (t/an)

Anii Argeş Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Total

regiune

2002 - - - - 0,000335 - 0,000335

2003 - - 0,0916 - 0,00643 0,012668 0,110698

2004 - - 0,0027 - 0,00748 0,015530 0,02571

2005 4,75 - 0,0032 - 0,00808 0,010798 4,772078

2006 0,024 - 0,00019 - 0,0211 0,014486 0,059776

2007 0,047 23,74594 0,00015 - 0,4 0,014290 24,20738

2008 0,053 22,410489 0,00018 - 0,233 0,020082 22,716751

2009 0,023 6,8302738 2,141471 - 0,0055 0,021383 9,0216278

2010 0,019 7,11 0,06 - - 0,026296 7,215296

0.0001

0.001

0.01

0.1

1

10

100

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Argeş

Dâmboviţa

Giurgiu

Prahova

Teleorman

Page 17: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

13

Fig. II.1.9. Emisii anuale de hidrocarburi aromatice policiclice în Regiunea Sud Muntenia Cantitatea de hidrocarburi aromatice policiclice emisă în atmosferă în anul 2010 la

nivelul regiunii a fost de 7,21 tone, cu aproximativ 20,02% mai mică decât în anul 2009.

Compuşi bifenili policloruraţi Bifenilii policloruraţi sunt uleiuri sintetice, fiind utilizaţi în scop industrial încă din anul 1929 în S.U.A., descoperirea lor fiind considerată un miracol ştiinţific datorită caracteristicilor deosebite pe care le prezentau la exploatare. Au fost utilizaţi la fabricarea de transformatori, condensatori, vopsele, materiale plastice etc. După descoperirea impactului negativ asupra sănătăţii si mediului, fabricarea acestora a fost interzisă.

Tabel II.1.10. Emisii anuale de bifenili policloruraţi (g/an) Emisii anuale de PCB (g/an)

Judeţ 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Argeş - - - 0,000475 0,00009 0,00031 0,3934 0,40197

Dâmboviţa 2,94 3,34 2,86 2,57 3,46 3,49 1,073 1,3

Giurgiu 1,5 1,1 0,9 0,4 - - 0,382 -

Teleorman 1 5 1 1 0,184 0,07 0,07 0

Total Regiune

5,44 9,44 4,76 3,970475 3,64409 3,56031 1,6184 1,70197

0

1

2

3

4

5

6

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Argeş

Dâmboviţa

Giurgiu

Teleorman

Fig. II.1.10. Emisii anuale de bifenili policloruraţi în Regiunea Sud Muntenia

Cantitatea de compuşi bifenili policloruraţi emisă în atmosferă în anul 2010 la nivelul regiunii a fost de 1,70 g, cu aproximativ 63,37% mai mică decât în anul 2009.

Hexaclorbenzen Rezultatele inventarierii emisiilor în atmosferă conform metodologiilor recomandate prin Ordinul 524/2000 al MAPPM, indică următoarele cantităţi de hexaclorbenzen (HCB), emise în Regiunea Sud Muntenia, acestea provenind în special din sectorul arderilor în industria de prelucrare. Emisiile de HCB-uri au fost calculate în inventarul emisiilor de poluanţi în atmosferă, începând cu anul 2003, an în care au fost inventariate emisii reprezentative pentru acest poluant, urmare proceselor de producţie aluminiu secundar, procese sistate ulterior începând cu 2005. Începând cu anul 2007 au fost inventariate emisiile de HCB rezultate din metalurgie, respectiv procese în cuptoare de recoacere oţel şi fontă.

Tabel II.1.11. Emisii anuale de hexaclorbenzen (kg/an) Emisii anuale de HCB (kg/an)

Judeţ 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Argeş - - 55,8 43,26 29,21 20,55 54198,6 51071,7

Page 18: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

14

Dâmboviţa 3,17645 0,5211 - - 0,01815 0,01728 0,04973 0,5

Giurgiu 0,00856 0,000016 0,00003 0,00002 0,00001 0,000187 1,09645 -

Total Regiune 3,18 0,52 55,80 43,26 29,23 20,57 54199,15 51072,2

0.00001

0.0001

0.001

0.01

0.1

1

10

100

1000

10000

100000

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Argeş

Dâmboviţa

Giurgiu

Fig. II.1.11. Emisii anuale de hexaclorbenzen în Regiunea Sud Muntenia

Cantitatea de hexaclorbenzen emisă în atmosferă în anul 2010 la nivelul regiunii a

fost de 51,072 tone, cu aproximativ 5,76% mai mică decât în anul 2009.

Pulberi în suspensie Rezultatele inventarierii emisiilor în atmosferă conform metodologiilor recomandate prin Ordinul 524/2000 al MAPPM, indică următoarele cantităţi de pulberi în suspensie, emise în Regiunea Sud Muntenia:

Tabel II.1.12. Emisii anuale de pulberi în suspensie TSP (t/an)

Anii Argeş Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Total

regiune

2006 2619,7 - 125,80 - 735 2202,26 5682,76

2007 882,2 - 111,13 - 447 10993,29 12433,62

2008 808,3 - 177,33 - 404 10883,08 12272,71

2009 1060,5 1956,51 2085,39 3386,06 203 3161,51 11852,97

2010 881,9 1884,58 2040,54 680,25 170 3264,17 8921,44

1

10

100

1000

10000

100000

2006 2007 2008 2009 2010

Argeş

Dâmboviţa

Giurgiu

Ialomiţa

Prahova

Teleorman

Fig. II.1.12. Emisii anuale de pulberi în suspensie TSP în Regiunea Sud Muntenia

Page 19: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

15

Cantitatea de pulberi în suspensie TSP emisă în atmosferă în anul 2010 la nivelul regiunii a fost de 8921,44 tone, cu aproximativ 24,73% mai mică decât în anul 2009.

Tabel II.1.13. Emisii anuale de pulberi în suspensie PM10 (t/an)

Anii Argeş Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Total

regiune

2006 1994,3 32,51 - 471 93,78 2591,59

2007 544,8 35,71 - 247 17,50 845,01

2008 513,4 25,22 - 231 13,95 783,57

2009 695,3 2377,39 126,74 156 8,74 3364,17

2010 597,5 2274,53 145,65 106 12,81 3136,49

1

10

100

1000

10000

2006 2007 2008 2009 2010

Argeş

Călăraşi

Dâmboviţa

Giurgiu

Ialomiţa

Prahova

Teleorman

Fig. II.1.13. Emisii anuale de pulberi în suspensie PM10 în Regiunea Sud Muntenia

Cantitatea de pulberi în suspensie PM10 emisă în atmosferă în anul 2010 la nivelul

regiunii a fost de 3136,49 tone, cu aproximativ 6,76% mai mică decât în anul 2009.

II.2. Calitatea aerului ambiental

Deteriorarea mediului ambiental este cauzată de: existenţa prea multor automobile, avioane, nave de mare tonaj, fabrici care funcţionează după tehnologii vechi, poluante, mari consumatoare de materii prime, apă şi energie, fenomene care sunt determinante, în ultimă instanţă, de necesităţi crescânde ale unei populaţii aflate în stare de explozie demografică şi îndeosebi de existenţa marilor aglomerări urbane. Calitatea aerului este exprimată statistic printr-o serie de indicatori, care exprimă fenomenul de poluare sub forma răspândirii în aer a unor substanţe reziduale poluante, rezultate din activităţile economice.

Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului din Regiunea 3 Sud Muntenia este formată în prezent din: - 24 staţii automate de monitorizare ce fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA); - 7 staţii automate de monitorizare a calităţii aerului care fac parte din cadrul “Sistemului de monitorizare comună a calităţii aerului în oraşele Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman de la graniţa româno-bulgară de-a lungul Dunării de Jos”, realizate în anul 2002.

Acest sistem a devenit operaţional începând din luna noiembrie 2002. Rezultat al proiectul PHARE CBC RO9911.02.01 - derulat în cadrul programelor de asistenţă tehnică şi financiară internaţională pentru implementarea anumitor prevederi ale Convenţiei privind poluarea transfrontieră cu răspândire largă a aerului - LRTAP (ratificată de România prin

Page 20: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

16

Legea nr. 8/1991), sistemul cuprinde şapte staţii automate de monitorizare a calităţii aerului pe teritoriul României şi şapte staţii automate pe teritoriul Bulgariei. Staţiile automate realizează monitorizarea “în oglindă” a calităţii aerului, în oraşele de la graniţa româno – bulgară, respectiv în zonele: Turnu Măgurele – Nikopole, Zimnicea – Sviştov, Giurgiu – Ruse şi Călăraşi – Silistra.

Fig. II.2.1. Amplasarea staţiilor de monitorizare a calităţii aerului în Regiunea Sud Muntenia Monitorizarea calităţii aerului în zona Călăraşi se realizează în sistem automat, prin

două staţii amplasate în punctele Chiciu şi DSV Călăraşi:

- staţia automată Chiciu este amplasată în zona de frontieră Chiciu şi asigură monitorizarea calităţii aerului astfel: în sistem DOAS (Spectroscopie optică de absorbţie diferenţială) cu echipament automat de tip OPSIS pentru indicatorii: SO2 , NO , NO2 , O3; analizoare automate pentru PM 10 şi CO şi parametri meteo.

- staţia automată DSV este amplasată la Direcţia Sanitară Veterinară şi asigură

monitorizarea calităţii aerului astfel: în sistem DOAS (Spectroscopie optică de absorbţie diferenţială) cu echipament automat de tip OPSIS pentru indicatorii: SO2, NO, NO2, O3, analizoare automate pentru H2S şi PM 10 şi parametri meteo.

Statii automate calitate aer RNMCA

Statii manuale calitate aer

Statii automate calitate aer OPSIS

Page 21: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

17

Agenţia pentru Protecţia Mediului Giurgiu realizează monitorizarea calităţii aerului

printr-un sistem DOAS achiziţionat în cadrul Proiectului PHARE CBC RO/BG 1999“ Sistemul comun de monitorizare a calităţii aerului în oraşele riverane bazinului inferior al Dunării, pe graniţa româno-bulgară”.

Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului pentru municipiul Giurgiu este formată din două staţii automate amplasate în centrul şi în partea de sud a oraşului astfel:

staţie de fond suburbană - în acest punct sunt monitorizaţi poluanţii transportaţi din zonele industriale din zonele limitrofe, precum şi poluarea transfrontieră; staţia este amplasată în turnul clădirii Administraţiei Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu. (APDF);

staţie de fond urbană - pentru măsurarea nivelului mediu de poluare a aerului în municipiul Giurgiu (concentraţii urbane de fond); staţia este amplasată în zonă rezidenţială, la sediul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP).

Judeţul Teleorman beneficiază de trei staţii automate de monitorizare a calităţii

aerului şi o staţie meteorologică automată (în municipiul Turnu Măgurele). Fiecare staţie de monitorizare automată a calităţii aerului este dotată cu senzori

meteo, care furnizează informaţii despre: temperatură, umiditatea relativă, radiaţii solare, direcţia şi viteza vântului. Aceste informaţii sunt folosite de către analizor în validarea datelor indicatorilor chimici monitorizaţi în condiţii standard de temperatură şi presiune.

Rezultatele monitorizării, respectiv parametrii de calitate a aerului sunt prezentate pe monitoarele publice din zona de frontieră, care permit informarea simultană în timp real a populaţiei din zona de acoperire a proiectului.

Clasificarea staţiilor, în raport cu scara de reprezentativitate spaţială şi cu sursele de poluare urmărite este următoarea:

G1 - APDF G2 – DGFP

Page 22: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

18

Tabel II.2.1 Reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului în Regiunea Sud

Muntenia

Judeţ Staţie Tip Locaţie Parametri monitorizaţi

Argeş

AG1 Trafic Piteşti, Bdul Bălcescu,

bloc L5, sc.D NO, NO2, NOx, SO2, CO, PM10, BTEX,

Pb, Cd, Ni, As

AG2 Fond urban Piteşti, Str. Victoriei,

nr. 20 NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM2,5,

BTEX, staţie meteo

AG3 Fond suburban Budeasa, Caloteşti, Şcoala Valea Mărului

NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10, BTEX, Pb, Cd, Ni, As, staţie meteo

AG4 Fond suburban Călineşti, Şcoala

Generală Radu Negru NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10, BTEX, Pb, Cd, Ni, As, staţie meteo

AG5 Industrial 2 Oarja, Primărie NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10,

BTEX, staţie meteo

AG6 Industrial 1 Câmpulung, Calea

Pietroasă FN NO, NO2, NOx, SO2, CO, PM10, Pb, Cd,

Ni, As, staţie meteo

Prahova

PH1 Trafic Ploieşti, sediu APM NO, NO2, NOx, SO2, CO, PM10, BTEX,

Pb, Cd, Ni, As

PH2 Fond urban Ploieşti, P-ţa Victoriei NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM2,5,

BTEX, staţie meteo

PH3 Fond suburban Blejoi, Primărie NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10, BTEX, Pb, Cd, Ni, As, staţie meteo

PH4 Industrial Brazi, Primărie NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10,

BTEX, staţie meteo

PH5 Trafic Ploieşti, B-dul Bucureşti NO, NO2, NOx, SO2, CO, PM10, BTEX,

Pb, Cd, Ni, As

PH6 Industrial Ploieşti, Mihai Bravu NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10, Pb,

Cd, Ni, As, staţie meteo

Ialomiţa

IL1 Fond urban Slobozia NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10,

BTEX, staţie meteo

IL2 Industrial Urziceni NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10,

BTEX, staţie meteo

Dâmboviţa

DB1 Industrial Târgovişte NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10,

BTEX, staţie meteo

DB2 Industrial Fieni NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10,

BTEX, staţie meteo

Giurgiu

GR1 Trafic Giurgiu, Şoseaua

Bucureşti NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10, BTEX

GR2 Fond urban Giurgiu, Parcul Elevilor NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10, BTEX

GR3 Industrial Staţiei Meteo Giurgiu NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10

GR4 Rural de nivel subregional

satul Braniştea, comuna Oinacu

NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10, BTEX

G1 - APDF

Fond Administraţia Porturilor

Dunării Fluviale SO2, NO2,NO, CO, O3, C6H6

G2 - DGFP

Fond Direcţia Generală a Finanţelor Publice

SO2, NO2, NO, CO, O3, C6H6

Călăraşi

CL1 Trafic Călăraşi, zona Orizont NO, NO2, NOx, SO2, CO, PM10, BTEX,

Pb, Cd, Ni, As

CL2 Fond urban Călăraşi, Stadion

Municipal NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10,

BTEX, staţie meteo

C1 Fond Chiciu SO2, NO, NO2, O3, SO2 referinţă, PM10

C2 Fond urban DSV SO2, NO, NO2, O3, SO2 referinţă, PM10

Teleorman

TR1 Fond urban Alexandria NO, NO2, NOx, SO2, CO, O3, PM10,

BTEX, staţie meteo

TR2 Trafic Turnu Măgurele NO, NO2, NOx, SO2, CO, PM10, BTEX

Cele 3 staţii automate în sistem DOAS (2 în municipiul Turnu Măgurele şi 1 în oraşul Zimnicea) nu au funcţionat în cursul anului 2010 din cauza unor probleme tehnice.

Page 23: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

19

Dioxidul de azot Poluarea aerului ambiental cu dioxid de azot, la nivelul Regiunii Sud Muntenia, se

prezintă astfel: Tabel II.2.2. Determinările de dioxid de azot – timp de mediere 1 h

Judeţ Staţie Nr. date valide

% date valide

Nr. date > VL

Frecvenţă depăşiri (%)

Media (µg/m

3)

Mediana (µg/m

3)

Percentila 98 (µg/m

3)

Argeş

AG1 6808 77.7 0 0 39.86 35.44 103.92

AG2 4514 51.5 0 0 28.95 24.05 78.01

AG3 5645 64.4 0 0 2.21 1.86 9.68

AG4 5126 58.5 0 0 19.33 18.97 29.97

AG5 5088 58.0 0 0 9.72 6.72 38.04

AG6 5939 67.7 0 0 5.69 4.25 19.11

Prahova

PH1 6642 75.8 0 0 35.82 30.39 97.53

PH2 7666 87.5 0 0 36.4 31.39 102.04

PH3 7668 87.5 0 0 27.94 23.89 79.66

PH4 6300 71.9 0 0 28.12 20.42 98.51

PH5 7520 85.8 0 0 28.42 24.2 80.64

PH6 3004 34.2 0 0 25.39 22.04 65.04

Ialomiţa IL1 6429 73,3 0 0 14,2 9,7 58,5

IL2 4638 52,9 0 0 12,3 9,2 44,4

Dâmboviţa DB1 8042 91,8 0 0 25,58 20,10 76,78

DB2 8258 94,2 0 0 13,73 10,73 43,16

Giurgiu

GR1 7871 89.8 0 0 27.01 21.58 87.50

GR2 nu a funcţionat în 2010

GR3 6851 78.2 0 0 14.62 10.72 54.74

GR4 7869 89.8 0 0 12.53 7.96 54.94

G1 8132 92,82 0 0 16,61 11,60 65,34

G2 8283 94,54 0 0 16,65 12,08 60,31

Călăraşi

CL1 1834 20.9 0 0 13.34 9.22 57.81

CL2 6370 72.7 0 0 17.92 12.71 70.16

C1 nu a funcţionat în 2010

C2 5086 58.06 0 0 7.82 29.23

Teleorman TR1 7655 87,3 0 0 18,01 14,34 57,85

TR2 6989 79,7 0 0 15,90 12,81 51,36

Page 24: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

20

Concentraţiile orare de dioxid de azot determinate în staţiile de monitorizare în anul 2010 nu au înregistrat nicio depăşire a valorii limită de 200 µg/m3, conform Ord. 592/2002.

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

AG1

AG2

AG3

AG4

AG5

AG6

PH1

PH2

PH3

PH4

PH5

PH6

IL1

IL2

DB1

DB2

GR1

GR3

GR4

G1

G2

CL1

CL2 C

2TR

1TR

2

Fig. II.2.2. Concentraţii medii anuale de dioxid de azot NO2 în Regiunea Sud Muntenia

Concentraţiile medii anuale de dioxid de azot nu au depăşit valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane de 40 µg/m3, conform Ordinului 592/2002, în nici unul din punctele de monitorizare.

Dioxidul de sulf Poluarea aerului ambiental cu dioxid de sulf, la nivelul Regiunii Sud Muntenia, se

prezintă astfel: Tabel II.2.3. Determinările de dioxid de sulf – timp de mediere 1 h

Judeţ Staţie Nr. date valide

% date valide

Nr. date > VL

Frecvenţă depăşiri (%)

Media (µg/m

3)

Mediana (µg/m

3)

Percentila 98 (µg/m

3)

Argeş

AG1 7455 85.1 0 0 14.93 16.19 30.27

AG2 4533 51.7 0 0 12.49 10.37 37.07

AG3 5364 61.2 0 0 9.70 8.36 19.94

AG4 4799 54.7 0 0 14.57 9.33 38.14

AG5 5379 61.4 0 0 12.19 9.16 45.09

AG6 6256 71.4 0 0 9.08 7.44 26.39

Prahova

PH1 6717 76.6 0 0 9.44 7.13 36.03

PH2 7459 85.1 0 0 10.53 7.25 47.54

PH3 3650 41.6 0 0 12.57 10.68 40.61

PH4 7952 90.7 0 0 8.16 6.25 28.01

PH5 7638 87.1 0 0 8.81 6.61 36.99

PH6 7050 80.4 0 0 10.88 6.94 51.54

Ialomiţa IL1 7824 89,3 0 0 13,1 13,1 31,4

IL2 4079 46,5 0 0 11,7 11,7 36

Dâmboviţa DB1 7894 90,1 0 0 20,19 18,9 48,81

DB2 2708 30,9 0 0 10,23 9,36 22,66

Giurgiu

GR1 7570 86.4 0 0 13.66 11.17 26.95

GR3 7003 79.9 0 0 8.69 7.18 27.84

GR4 8039 91.7 0 0 17.95 16.99 35.37

G1 8190 93,48 0 0 7,14 4,28 30,44

G2 8257 94,25 0 0 6,32 3,19 28,67

Călăraşi

CL1 7049 80.4 0 0 9.58 6.51 30.51

CL2 6985 79.7 0 0 8.22 7.58 22.40

C2 5205 59.42 0 0 3.98 24.21

Teleorman TR1 8198 93,5 0 0 10,62 8,34 35,71

Page 25: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

21

Tabel II.2.4. Determinările de dioxid de sulf – timp de mediere 24 h

În toate cele 7 judeţe din regiune concentraţiile de dioxid de sulf determinate în staţiile de monitorizare în anul 2010 nu au depăşit valorile limită orare (350 µg/m3) şi zilnice (125 µg/m3) pentru protecţia sănătăţii umane. Cele mai ridicate valori s-au înregistrat în sezonul rece, principala cauză a acestora fiind sistemele de încălzire a populaţiei care nu utilizează gazul metan şi într-o mai mică măsură emisiile provenite de la motoarele diesel.

Pulberi în suspensie Poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie, la nivelul Regiunii Sud Muntenia

în anul 2010, se prezintă astfel:

Tabel II.2.5. Determinări zilnice de pulberi în suspensie PM10 prin nefelometrie

TR2 7405 84,5 0 0 9,57 8,47 24,0

Judeţ Staţie Nr. date valide

% date valide

Nr. date > VL

Frecvenţă depăşiri (%)

Media (µg/m

3)

Mediana (µg/m

3)

Percentila 98 (µg/m

3)

Argeş

AG1 319 87.3 0 0 15.05 16.71 24.12

AG2 192 52.6 0 0 12.47 10.75 30.00

AG3 219 60.0 0 0 9.71 8.39 18.36

AG4 204 55.8 0 0 14.67 10.30 29.06

AG5 226 61.9 0 0 12.11 9.69 31.18

AG6 259 70.9 0 0 9.18 7.67 23.74

Ialomiţa IL1 334 91,5 0 0 13,6 13,1 26,7

IL2 170 46,5 0 0 13,6 12,1 31

Dâmboviţa DB1 329 90,1 0 0 20,25 19,81 41,69

DB2 118 32,3 0 0 10,25 9,59 21,05

Călăraşi CL1 301 82.4 0 0 9.67 6.65 29.60

CL2 296 81.0 0 0 8.22 8.08 19.68

Judeţ Staţie Nr. date valide

% date valide

Nr. date > VL

Frecvenţă depăşiri (%)

Media (µg/m

3)

Mediana (µg/m

3)

Percentila 98 (µg/m

3)

Argeş

AG1 264 72.3 13 4.92 28.44 27.08 58.72

AG3 233 63.8 5 2.14 23.57 21.07 52.07

AG4 187 51.2 9 4.81 24.19 19.56 61.78

AG5 237 64.9 4 1.69 23.53 19.69 49.29

AG6 187 51.2 0 0 20.13 15.88 39.04

Prahova

PH1 344 94.2 28 8.1395 33.5 29.29 92.16

PH3 123 32.1 5 4.065 25.61 19.41 90.18

PH4 346 92.4 32 9.2486 33.49 28.53 87.59

PH5 305 82.2 21 6.8852 31.73 28.25 80.28

PH6 320 87 25 7.813 29.59 25.05 84.32

Ialomiţa IL1 356 97,5 17 4,8 21,7 17,1 67,7

IL2 248 67,9 32 11,9 28,9 20,4 105,1

Dâmboviţa DB1 208 56,9 8 3,9 19,17 16,75 80,81

DB2 285 78,0 29 10,17 23,15 16,32 85,93

Giurgiu

GR1 6754 77.1 3 0.044 16.33 17.53 71.79

GR3 4237 48.3 0 - - - -

GR4 1258 14.3 0 - - - -

Călăraşi CL1 172 47.1 1 0 14.95 12.90 38.12

CL2 144 39.4 3 0 13.04 10.97 45.66

Teleorman TR1 274 75 25 9,12 30,65 28,65 77,64

TR2 101 27,6 18 17,82 34,76 27,61 95,56

Page 26: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

22

Concentraţiile zilnice de pulberi în suspensie fracţiunea PM10 determinate prin

nefelometrie în anul 2010 în Regiunea Sud Muntenia au înregistrat un număr total de 278 depăşiri ale valorii limită conform Ordinului 592/2002 de 50 µg/m3.

Cauzele principale ale acestor depăşiri sunt traficul auto intens în zonele urbane şi

utilizarea combustibilului solid (lemn) la sistemele de încălzire a populaţiei în zonele suburbane şi rurale, cele mai ridicate valori înregistrându-se în sezonul rece.

În anul 2010 s-au efectuat în paralel determinări ale cantităţii de pulberi în

suspensie fracţiunea PM10 prin metoda gravimetrică, metodă de referinţă conform Directivelor europene. Valorile înregistrate, ca şi depăşirile valorii limită sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel II.2.6. Determinări zilnice de pulberi în suspensie prin metoda gravimetrică

Concentraţiile zilnice de pulberi în suspensie fracţiunea PM10 determinate prin

metoda gravimetrică în anul 2010 au înregistrat un număr total de 303 depăşiri ale valorii limită conform Ordinului 592/2002 de 50 µg/m3.

Judeţ Staţie Nr. date valide

% date valide

Nr. date > VL

Frecvenţă depăşiri (%)

Media (µg/m

3)

Mediana (µg/m

3)

Percentila 98 (µg/m

3)

Argeş

AG1 320 87.6 17 5.31 28.53 25.40 59.83

AG3 229 62.7 5 2.18 21.78 19.50 50.25

AG4 175 47.9 12 6.86 24.80 20.62 62.86

AG6 225 61.6 0 0 18.67 16.30 42.48

Prahova

PH1 359 98.3 34 9.4708 34.75 33.24 77.21

PH3 123 36.9 11 8.943 35.23 33.97 73.94

PH5 337 92.3 33 9.792 34.52 33.79 75.22

PH6 320 99.7 32 10 31.1 29.06 69.58

Ialomiţa IL1 342 93,6 13 3,8 26,2 23.7 66,9

IL2 290 79,4 23 7,9 24,1 24,1 75,2

Dâmboviţa DB1 295 80,8 17 5,8 22,95 20,07 65,77

DB2 346 94,7 16 4,62 19,11 16,65 65,93

Giurgiu

GR1 110 30.1 1 0.9 - - -

GR3 56 15.3 0 0 - - -

GR4 60 16.4 0 0 - - -

G1 186 50,95 0 0 19.24 18.5 -

Călăraşi

CL1 145 39.7 28 19.31 38.77 34.52 82.51

CL2 169 46.3 11 6.5 28.03 27.07 80.67

C2 300 82.19 50 13.70 35.57 114.52

Page 27: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

23

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

AG1 AG3 AG4 AG5 AG6 PH1 PH3 PH4 PH5 PH6 IL1 IL2 DB1 DB2 G1 CL1 CL2 C2

Fig. II.2.3. Concentraţii medii anuale de PM10 în Regiunea Sud Muntenia

Concentraţiile zilnice de pulberi în suspensie fracţiunea PM2.5 au fost determinate atât prin nefelometrie, cât şi prin gravimetrie în staţiile de fond urban AG2 şi PH2.

Tabel II.2.6. Determinări zilnice de pulberi în suspensie prin metoda gravimetrică

15.0

15.5

16.0

16.5

17.0

17.5

18.0

AG2-

nefelometric

AG2-

gravimetric

PH2-

nefelometric

PH2-

gravimetric

Fig. II.2.4. Concentraţii medii anuale de PM2.5 în Regiunea Sud Muntenia Metale grele În ceea ce priveşte poluarea aerului ambiental cu metale grele, în Regiunea Sud

Muntenia s-au efectuat în anul 2010 determinări ale concentraţiilor de plumb (Pb), cadmiu (Cd), nichel (Ni), arsen (As) din pulberile respirabile - fracţiunea PM10. Determinările au fost efectuate prin prelevare pe filtre de quartz timp de 24 ore, urmată de analiza în laborator prin spectrometria de absorbţie atomică, folosind atomizarea în cuptor de grafit.

Judeţ/Staţie Metodă Nr. date valide

% date valide

Media (µg/m

3)

Mediana (µg/m

3)

Percentila 98 (µg/m

3)

Argeş / AG2

nefelometric 184 50.4 17.05 13.59 56.75

gravimetric 187 51.2 16.59 14.17 40.56

Prahova / PH2

nefelometric 345 92.3 16.03 12.98 48.45

gravimetric 355 97.2 17.78 15.08 51.59

Page 28: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

24

0.000

0.005

0.010

0.015

0.020

0.025

AG1 AG3 AG4 AG6 PH1 PH3 PH5 PH6 IL1 IL2 DB1 DB2 TR1 TR2

Fig. II.2.5. Concentraţii medii anuale de plumb din PM10 (μg/m3) în Regiunea Sud Muntenia

Concentraţiile medii anuale la plumb nu au depăşit valoarea limită anuală pentru

protecţia sănătăţii umane de 0,5 μg/m3, conform Ordinului 592/2002.

0.000

0.200

0.400

0.600

0.800

1.000

1.200

1.400

1.600

AG1 AG3 AG4 AG6 PH1 PH3 PH5 PH6 IL1 IL2 DB1 DB2

Fig. II.2.6. Concentraţii medii anuale de cadmiu din PM10 (ng/m3) în Regiunea Sud Muntenia

Concentraţiile medii anuale la cadmiu nu au depăşit valoarea ţintă anuală pentru

protecţia sănătăţii umane de 5 ng/m3, conform Ordinului 448/2007.

0.000

0.500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

AG1 AG3 AG4 AG6 PH1 PH3 PH5 PH6 IL1 IL2 DB1 DB2

Fig. II.2.7. Concentraţii medii anuale de nichel din PM10 (ng/m3) în Regiunea Sud Muntenia

Page 29: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

25

Concentraţiile medii anuale la nichel nu au depăşit valoarea ţintă anuală pentru

protecţia sănătăţii umane de 20 ng/m3, conform Ordinului 448/2007.

0.000

0.200

0.400

0.600

0.800

1.000

1.200

1.400

AG1 AG3 AG4 AG6 PH1 PH3 PH5 PH6 IL1 IL2 DB1 DB2

Fig. II.2.8. Concentraţii medii anuale de arsen din PM10 (ng/m3) în Regiunea Sud Muntenia

Concentraţiile medii anuale la arsen nu au depăşit valoarea ţintă anuală pentru

protecţia sănătăţii umane de 6 ng/m3, conform Ordinului 448/2007.

Monoxidul de carbon În ceea ce priveşte poluarea aerului ambiental cu monoxid de carbon, la nivelul

Regiunii Sud Muntenia în anul 2010 acest poluant a fost monitorizat continuu, prin analize automate.

Valorile maxime ale mediilor glisante pe 8 ore ale monoxidului de carbon determinate în anul 2009 nu au înregistrat nici o depăşire a valorii limită de 10 mg/m3, conform Ordinului 592/2002, în niciuna din staţiile de monitorizare.

Tabel II.2.7. Determinări de monoxid de carbon CO

Judeţ Staţie Nr. date valide

% date valide

Nr. date > VL

Frecvenţă depăşiri (%)

Media (µg/m

3)

Mediana (µg/m

3)

Percentila 98 (µg/m

3)

Argeş

AG1 7819 89.2 0 0 0.72 0.41 2.86

AG2 2059 23.5 0 0 0.54 0.31 2.37

AG3 3578 40.8 0 0 0.16 0.07 1.21

AG4 4145 47.3 0 0 0.32 0.16 1.65

AG5 4117 46.9 0 0 0.18 0.08 1.17

AG6 5735 65.4 0 0 0.78 0.69 1.65

Prahova

PH1 5668 64.7 0 0 0.3 0.13 1.95

PH2 5649 64.4 0 0 0.46 1.68 2.13

PH3 7500 85.6 0 0 0.25 0.12 1.33

PH4 8160 93.1 0 0 0.24 0.11 1.49

PH5 8118 92.6 0 0 0.33 0.2 1.6

PH6 8311 94.8 0 0 0.34 0.15 2.1

Ialomiţa IL1 8111 92,5 0 0 0,17 0,07 1,05

IL2 3970 45,3 0 0 0,20 0,06 1,54

Page 30: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

26

Astfel, se poate concluziona faptul că poluarea aerului cu monoxid de carbon nu constituie o problemă majoră la nivelul Regiunii Sud Muntenia. O atenţie deosebită trebuie acordată zonelor urbane cu trafic intens, în special la orele de vârf 7-10 şi 13-18.

Benzenul În ceea ce priveşte poluarea aerului ambiental cu benzen, la nivelul Regiunii Sud

Muntenia în anul 2010 acest poluant a fost monitorizat continuu, prin analize automate.

Tabel II.2.8. Determinări de benzen

Concentraţia medie anuală a benzenului nu a depăşit valoarea limită anuală pentru pentru protecţia sănătăţii umane de 5 µg/m3, conform Ordinului 592/2002.

Dâmboviţa DB1 4589 52,3 0 0 0,32 0,15 2,10

DB2 6060 69,5 0 0 0,23 0,07 1,90

Giurgiu

GR1 8260 94.2 0 0 0.88 0.86 1,97

GR3 7095 80.9 0 0 0.85 0.74 2.07

GR4 5483 62.5 0 0 1,00 0.98 -

G2 8726 99.6 0 0 0,22 0.08 1.70

Călăraşi CL1 4281 48.8 0 0 1.63 1.46 3.29

CL2 2180 24.8 0 0 2.71 2.57 5.19

Teleorman TR1 7144 81,5 0 0 1,19 1,06 2,65

TR2 6151 70,2 0 0 1,11 0,95 2,38

Judeţ Staţie Nr. date valide

% date valide

Media (µg/m

3)

Mediana (µg/m

3)

Percentila 98 (µg/m

3)

Argeş

AG1 6830 77.9 1.74 0.61 9.87

AG2 4417 50.4 0.62 0.04 6.79

AG3 5159 58.8 2.59 1.75 8.90

AG4 4013 45.8 2.23 0.81 8.83

AG5 5612 64.0 2.52 1.42 14.15

Prahova

PH1 1843 21 4.85 4.28 10.28

PH2 7136 81.4 4.51 3.01 17.26

PH3 5101 58.2 3.19 2.19 15.25

PH4 8226 93.9 4.71 2.67 27.7

PH5 8144 92.9 3.8 2.43 16.07

Ialomiţa IL1 101 27,6 0,66 0,33 3,2

Giurgiu

GR1 5714 65.2 0.76 - -

GR4 5063 57.7 1.94 - -

G1 6897 78.72 3.81 - -

G2 6922 79.01 3.29 - -

Călăraşi CL1 1215 13.8 1.40 1.18 4.17

CL2 3227 36.8 0.18 0.03 0.86

Teleorman TR1 5310 60,6 3,14 2,39 9,82

Page 31: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

27

0

1

2

3

4

5

6

AG1 AG2 AG3 AG4 AG5 PH1 PH2 PH3 PH4 PH5 IL1 GR1 GR4 G1 G2 CL1 CL2 TR1

Fig. II.2.9. Concentraţii medii anuale de benzen în Regiunea Sud Muntenia

Ozonul Ozonul este un gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros înecăcios. Aflat în

troposferă, este un oxidant chimic şi o componentă majoră a smogului fotochimic, fiind considerat unul dintre principalii poluatori ai marilor aglomerări urbane. Ozonul troposferic se formează în straturile joase ale atmosferei şi duce la poluare de tip fotochimic. Atunci când depăşeşte anumite limite, este dăunător vieţii pe pământ. Substanţele precursoare formării ozonului troposferic sunt oxizii de azot şi compuşii organici volatili.

În anul 2010 în regiunea Sud Muntenia, determinările de ozon sub formă de medii orare, comparativ cu pragul de informare de 180 µg/m3, conform Ord. 592/2002 sunt prezentate mai jos:

Tabelul II.2.9. Determinări de ozon în Regiunea Sud Muntenia

Argeş - Valorile maxime ale mediilor glisante pe 8 ore ale ozonului determinate în anul 2010 au înregistrat un număr de 15 depăşiri ale obiectivului pe termen lung de 120 µg/m3, conform Ord. 592/2002, acestea fiind înregistrate în staţia AG5. Cauza depăşirilor este naturală, şi anume creşterea radiaţiei solare. Poluarea aerului cu ozon troposferic nu constituie o problemă majoră la nivelul judeţului Argeş, depăşirile înregistrate fiind datorate creşterii radiaţiei solare, în special în lunile de martie-septembrie, în zonele suburbane.

Judeţ Staţie Nr. date valide

% date valide

Nr. date > PI

Frecvenţă depăşiri (%)

Media (µg/m

3)

Mediana (µg/m

3)

Percentila 98 (µg/m

3)

Argeş

AG2 4612 52.6 0 0 32.41 29.87 69.41

AG3 6004 68.5 0 0 45.40 42.36 88.63

AG4 4824 55.0 0 0 52.26 50.33 102.74

AG5 5294 60.4 0 0 65.17 62.16 125.35

Prahova

PH2 8062 92 0 0 40.22 34.75 107.93

PH3 7805 89 0 0 44.63 38.58 118.6

PH4 7901 90.1 0 0 50.77 44.04 120.23

PH6 7186 82 0 0 43.65 38 106.43

Ialomiţa IL1 7068 80,6 0 0 44 41,3 92,9

IL2 6553 74,8 0 0 31,6 29,9 72,3

Dâmboviţa DB1 6754 77,1 0 0 51,96 49,85 112,00

DB2 8352 95,3 0 0 50,03 46,86 106,29

Giurgiu

GR4 7839 89.4 0 0 24,98 23,5 54,2

G1 8375 95.59 36 0.42 52.18 50.48 107.13

G2 8187 93.45 6 0.073 49.23 47.22 94.85

Călăraşi CL2 7118 81.2 0 0 55.31 53.62 114.45

C2 5226 59.66 0 0 59.44 103.30

Page 32: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

28

Prahova - Au fost înregistrate depăşiri ale concentraţiei maxime zilnice a mediilor pe 8 ore în 4 staţii de monitorizare a calităţii aerului ambiental fără a depăşii numărul anual permis.

Ialomiţa - Nu s-a înregistrat nici o depăşire a pragului de informare de 180 µg/m3, şi nici a valorii ţintă de 120 µg/m3, conform Ord. 592/2002.

Dâmboviţa - La staţia DB1 au fost înregistrate 4 depăşiri ale valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane (120µg/mc), exprimate ca maximă zilnică a mediilor glisante/8h, iar la DB2 au fost înregistrate 2 depăşiri ale valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane (120µg/mc), exprimate ca maximă zilnică a mediilor glisante/8h. Teleorman - La staţia TR-1 Alexandria a fost depăşită valoarea ţintă pentru ozon în data de 03.01.2010, dar nu s-a depăşit numărul de zile permis de legislaţia în vigoare. Conform Ordinului nr. 592/2002, valoarea ţintă pentru ozon este de 120 µg/m3 – valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore - şi nu trebuie să se depăşească în peste 25 de zile dintr-un an calendaristic.

II.3. Poluarea aerului – efecte locale

Calitatea aerului în Regiunea Sud Muntenia se înscrie în limitele impuse de legislaţia în vigoare în toate zonele monitorizate. În vederea determinării efectelor locale ale poluării aerului, laboratoarele locale efectuează monitorizări de control, suplimentar faţă de Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului:

Alţi poluanţi gazoşi monitorizaţi suplimentar faţa de RNMCA Suplimentar faţă de poluanţii monitorizaţi în staţiile automate, laboratoarele locale

au efectuat monitorizări de control în unele zone, prin prelevări lunare sau trimestriale de probe medii de scurtă durată (30 minute) sau medii zilnice, urmate de analize de laborator. Zonele de monitorizare, indicatorii determinaţi şi frecvenţa prelevării sunt prezentate mai jos:

Tabelul II.3.1. Determinări suplimentare conform STAS 12574/87 în Regiunea Sud Muntenia

Judeţ Zonă prelevare Indicatori

monitorizaţi Tip

probe Frecvenţa

Nr. determinări efectuate/2010

Argeş

AG1 – Nicolae Bălcescu

NH3, HCl, Fenol, H2CO, BTEX,

PAH

30 minute

trimestrial / lunar (pt. BTEX si

PAH)

30

AG2 – Victoriei 33

AG3 – Radu Negru 27

AG4 – Budeasa 29

AG5 – Oarja 29

AG6 – Câmpulung 32

Mioveni NO2, NH3, HCl, Fenol, H2CO, BTEX, PAH

30 minute

trimestrial

21

Ştefăneşti – Călineşti 26

Valea Mare 28

Topoloveni 26

Piteşti – Zona industrială Nord 28

Prahova

Sediu APM Prahova Ploieşti V

H2CO, NH3, H2S, Pulberi în suspensie

24 ore zilnică

1028

“Unitatea 2 Pompieri” Ploiesti S 540

I.C.E.R.P. Zona Ploieşti N 1028

Spital “Obstetrica si Ginecologie” Ploieşti E

1028

Brazi 524

Cartier Corlăteşti Ploieşti E H2CO, NH3, H2S 24 ore zilnică 390

Page 33: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

29

Argeş – Valorile obţinute nu au înregistrat depăşiri faţă de concentraţiile maxime admise conform STAS 12574-87, în niciunul dintre cele 11 puncte de monitorizare;

Prahova – S-au înregistrat depăşiri ale concentraţiilor maxime admise zilnice astfel: Tabel II.3.2

Zonă prelevare Indicator Nr. det % date valide

Nr. date > CMA

% depăşiri

Media (mg/m

3)

Maxima (mg/m

3)

Sediu APM Prahova Ploieşti

V

H2CO 257 70.4 37 14.3 0.007 0.0194

NH3 257 70.4 9 3.5 0.0458 0.129

pulberi 257 70.4 48 18.7 0.148 0.155

“Unitatea 2 Pompieri” Ploiesti S

H2CO 135 36.9 1 0.74 0.0035 0.0147

pulberi 135 36.9 1 0.74 0.1429 0.153

I.C.E.R.P. Zona Ploieşti N

H2CO 257 70.4 180 70.0 0.0138 0.0212

NH3 257 70.4 34 13.2 0.0641 0.1893

H2S 257 70.4 1 0.4 0.0025 0.0083

pulberi 257 70.4 102 39.7 0.1492 0.158

Spital “Obstetrica si Ginecologie” Ploieşti

E

H2CO 257 70.4 4 1.55 0.0033 0.0198

NH3 257 70.4 3 1.18 0.0379 0.1344

H2S 257 70.4 1 0.4 0.0025 0.0084

pulberi 257 70.4 1 0.4 0.1425 0.153

Brazi

H2CO 131 35.9 8 6.1 0.005 0.0186

NH3 131 35.9 3 2.3 0.0366 0.1278

pulberi 131 35.9 2 1.5 0.1435 0.151

Cartier Corlăteşti Ploieşti E

H2CO 130 35.6 1 0.77 0.0047 0.0179

NH3 130 35.6 1 0.77 0.0367 0.1379

“Palatul Culturii” Ploiesti Centru

H2CO 257 70.4 13 5.06 0.0039 0.0197

NH3 257 70.4 18 7.0 0.0462 0.159

“Poliserv” Ploiesti E NH3 257 70.4 5 1.94 0.0377 0.15

H2S 257 70.4 1 0.4 0.0029 0.0105

Valorile măsurate ale poluanţilor reprezintă valori ale imisiilor, la care contribuie activitatea economică din zona în care sunt amplasate aparatele. Temperatura, umiditatea, presiunea, mişcarea aerului şi precipitaţiile determină modificări substanţiale ale nivelului de poluare al atmosferei. În afara activităţii economice, circulaţia rutieră este, de asemeni, un factor determinant al nivelului de poluare.

Ialomiţa – Concentraţiile zilnice obţinute au depăşit CMA = 0,1 mg/m3 conform STAS 12574/87 o singură dată, în ziua de 01.05.2010, concentraţia măsurată fiind de 0,13 mg/m3. La determinările de 30 de minute s-au înregistrat 18 depăşiri ale CMA de 0,3 mg/m3 conform STAS 12574-87. Aceste depăşiri s-au înregistrat în zilele de 30 aprilie (1 depăşire), 1 mai (10 depăşiri), 2 mai (4 depăşiri), 19 noiembrie (1 depăşire), şi 25 decembrie (2 depăşiri). În urma acestor depăşiri s-a făcut notificare către GNM-CJ Ialomiţa, conform Fluxului de informare stabilit.

Dâmboviţa – Punctul de monitorizare Viforâta este amplasat pentru a supraveghea poluarea de impact a depozitului ecologic de deşeuri menajere din localitatea Aninoasa, care deserveşte partea de nord a judeţului, iar Săteni este punct destinat monitorizării de impact a activităţii SC Nubiola România SRL, instalaţie IPPC. Nu au fost evidenţiate depăşiri ale VL la poluanţii monitorizaţi. Suplimentar, A.P.M. Dâmboviţa a analizat în anul 2010, în perioada februarie –septembrie, nivelul pulberilor în suspensie (PM10 ), în localitatea Târgovişte în punctul de prelevare manuală amplasat pe platforma industrială a oraşului.

“Palatul Culturii” Ploiesti Centru 771

“Poliserv” Ploiesti E 771

Ialomiţa Sediu APM Ialomiţa Slobozia NH3 24 ore zilnică 359

Dâmboviţa Viforâta NH3, H2S

Metoda manuală, martie- mai 2010 Săteni SO2, H2S

Page 34: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

30

Tabel II.3.3 Punct de prelevare manuală

Nr. date

valide

% date valide

Nr date > VL

Frecvenţa depăşirii (%)

Media (µg/m3)

Mediana (µg/m3)

Percentila 98 (µg/m3)

Platforma industrială Târgovişte

77 51,33 62 80,52 91,90 95,39 184,42

0,00

25,00

50,00

75,00

100,00

125,00

Platforma industriala 76,19 91,30 98,81 99,65 94,62 73,85 101,00 98,70

ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august sept

Fig. II.3.1. Concentraţii medii anuale ale indicatorului PM10, înregistrate pe platforma industrială Pe platforma industrială a municipiului Târgovişte, valorile ridicate înregistrate pe tot

parcursul perioadei monitorizate se explică prin faptul că zona de prelevare este influenţată de aportul surselor apropiate (activităţi in domeniul materialelor de construcţii – staţii de betoane, producţie de prefabricate din beton, activităţi de construcţii – montaj, activităţi de încărcare/descărcare/transport materie primă şi produse finite) şi al surselor limitrofe (distanta de cca. 1 km, activităţi de elaborare oţel, procesare zgură), la care se adaugă traficul rutier.

Compuşi organici volatili totali În scopul implementării Directivelor 94/63/CE privind controlul emisiilor de compuşi

organici volatili (COV) rezultaţi din depozitarea benzinei şi distribuţia sa de la terminale la staţiile service, transpusă prin HG 568/2001, Ordin nr. 1103/2002 şi Ordin nr. 781/2001, şi nr. 1999/13/CE privind reducerea emisiilor de compuşi organici volatili (COV) datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii, transpusă prin HG 699/2003, ARPM Piteşti a efectuat o monitorizare de control efectuată la agenţii economici din judeţul Argeş:

Tabel II.3.4. Determinări de compuşi organici volatili totali în judeţul Argeş

Data prelevării Agent economic COV (mg/m3)

23.06.2010

SC IATSA SA Bascov 92.75

SC ARGESIN SA 1.25

SC IATSA SA Ştefăneşti 4,5

SC ALPITEX SA 2.4

SC ALPROM SA

8.0

3.5

4.0

SC ANA IMEP SA 3.25

3.75

Page 35: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

31

26.11.2010 SC PECO Oarja SA

60

108

288

180

36

84

28.8

31.2

10.12.2010 AUTOMOBILE DACIA SA

Mioveni

0

24.5

128.25

183.75

28

0.75

204.5

68.25

69.75

95

10.5

14.5

Metan

În anul 2010 laboratorul ARPM Piteşti a efectuat determinări de control pentru indicatorul metan, la rampele de deşeuri menajere şi industriale din judeţul Argeş :

Tabel II.3.5. Determinări de metan în judeţul Argeş

Data prelevării Zonă prelevare CH4 (% vol)

02.09.2010 MTT Poiana Lacului 0 , 0 , 0 , 0

06.09.2010 Rampa Mioveni 0 , 0.1 , 0.8 , 0.4

06.09.2010 Rampa Davideşti 0 , 0 , 0 , 0

20.09.2010 Rampa Câmpulung 0 , 0 , 0 , 0

04.11.2010 Rampa Curtea de Argeş 0 , 0 , 0 , 0

04.11.2010 Rampa Topoloveni 0 , 0 , 0 , 0

24.11.2010 Rampa Albota (Piteşti) 0 , 0 , 0 , 0

24.11.2010 Rampa Costeşti 0 , 0 , 0 , 0

Pulberi sedimentabile ARPM Piteşti a efectuat determinări de pulberi sedimentabile în punctele: Sediu

ARPM, Şelari 1, Şelari 2, Nămăieşti 1 şi Nămăieşti 2. În anul 2010 nu au fost înregistrate depăşiri ale concentraţiei maxime admise de 17 g/m2/lună conform STAS 12574-87, iar rezultatele acestor determinări se prezintă astfel:

Tabel II.3.6. Determinări de pulberi sedimentabile

Judeţ Zonă prelevare Nr.

determinări Conc. max. (g/m

2/lună)

Luna

Argeş

Sediu ARPM 12 4.86 august

Şelari 1 12 9.53 iulie

Şelari 2 12 7.52 august

Nămăieşti 1 12 7.27 iulie

Nămăieşti 2 12 7.96 iulie

Prahova

Sediu APM 12 14 mai

Spitalul de Obstetrică şi Ginecologie 12 15 decembrie

Staţia Meteo Ploieşti 12 14.5 iunie

Ialomiţa Sediu APM 12 21.69 martie

Page 36: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

32

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

Arges Prahova Ialomita Dambovita Teleorman

Figura II.3.2. Concentraţii maxime de pulberi sedimentabile (g/m2/lună)

Laboratorul APM Prahova a determinat concentraţia de metale grele din pulberile sedimentabile urmărindu-se variaţia indicatorilor: plumb, cadmiu, zinc, cupru în cele 3 staţii din Ploieşti. Conţinutul mediu al poluanţilor şi elementelor chimice în depunerile de pulberi sedimentabile variază în funcţie de complexitatea procesului industrial din zona respectivă.

Variatia continutului de metale grele (Cd, Pb, Cu, Ni) din pulberi

sedimentabile - valori medii anuale ANUL 2010

0,0

0,5

1,0

1,5

Pb Cd Cu Ni

Conc. [m

g/m

p/lu

na]

Statia RA APM Sediu Spital Obstretica

Fig. II.3.3. Variaţia conţinutului de Pb, Cd, Cu, Ni în pulberi sedimentabile în judeţul

Prahova

Staţie epurare oraş 12 14.38 martie

Staţie meteo 12 44.99 ianuarie

Sediu ASCONA 12 30.63 februarie

Str. CRIŞAN nr. 71 12 21.41 martie

Dâmboviţa

Sediu APM 12 7.07 ianuarie

Târgovişte Micro XII 11 8.36 aprilie

Târgovişte Micro XI 12 6.94 ianuarie Doiceşti 12 5.49 ianuarie Fieni 1 12 6.90 ianuarie Fieni 2 12 7.38 ianuarie

Teleorman

Sediu APM 12 14,59 octombrie

Staţia meteo 12 11,66 decembrie

Str. 1 Mai 12 12,87 octombrie

Staţia Meteo 12 14,92 octombrie

Abator 12 10,91 septembrie

Str. Oltului 12 14,47 decembrie

Staţia meteo 9 9,51 noiembrie

Page 37: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

33

0,0

5,0

10,0

15,0

Conc. [m

g/m

p/lu

na]

Statia RA APM Sediu Spital Obstretica

Variatia continutului de Zn din pulberi sedimentabile ANUL 2010

- valori medii anuale

Fig. II.3.4. Variaţia conţinutului de Zn în pulberi sedimentabile în judeţul Prahova

Precipitaţii

Calitatea precipitaţiilor a fost determinată prin analize ale apelor din precipitaţiile recoltate săptămânal la Sediul ARPM Piteşti. S-au efectuat determinări pentru următorii indicatori: pH, conductivitate, aciditate/ alcalinitate, amoniu, cloruri, sulf/sulfaţi, sodiu, potasiu, calciu, magneziu, plumb, nichel, cadmiu, arsen, mercur. Analizele efectuate relevă un caracter neutru, uneori cu tendinţă uşor acidă al precipitaţiilor, pH-ul având valori cuprinse în intervalul 4,9 – 6,3.

Laboratorul din Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova efectuează analiza precipitaţiilor colectate de la staţia: R.A Ploieşti. S-au efectuat analize la următorii indicatori: pH, conductivitate, aciditate/alcalinitate, sulfaţi, cloruri, amoniu, azotaţi, azotiţi, calciu şi magneziu. Analizele efectuate relevă un caracter neutru al precipitaţiilor, pH-ul având valori cuprinse în intervalul 5,6 – 7,36.

În anul 2010 APM Teleorman a efectuat 38 analize fizico-chimice la precipitaţiile prelevate din punctul de control “sediul APM” din Alexandria. Indicatorii analizaţi: pH, conductivitate, sulfaţi, cloruri, magneziu, calciu. S-a constatat că precipitaţiile s-au caracterizat prin pH neutru şi conţinut ionic total redus (marcat de conductivităţi <100 μS/cm). Acest fapt marchează influenţa surselor de poluare aflate la distanţe relativ mari sau medii.

Page 38: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

34

II.4. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu

În anul 2010 în Regiunea Sud Muntenia nu au fost înregistrate accidente majore de mediu care să afecteze factorul de mediu aer. Incidentele minore şi evenimentele de mediu înregistrate la agenţiile locale, ca şi modul de acţionare şi remediere sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel II.4.1.

Judeţ Data/ora Localizarea fenomenulu

i Cauza Poluatorul

Poluanţi monitorizaţi

Măsuri aplicate

Argeş

02.03.2010/ 8.30

Arpechim Pornire rafinărie

Arpechim Piteşti

emisii de fum la faclele instalaţiei rafinărie

-

08.03.2010/13.30

Cca. 1450 m de sondele 3597+3523

sat Crampotani

Coroziune conducta colectare

gaze

Petrom Zona producţie 5.grup

zăcăminte Valcele-Slatioarele Sct.Valcele

Scăpări gaze

Oprit sondele, scurs presiunea de gaze la parc, izolat conducta, se fac pregătiri pentru deviere

conductă

30.08.2010 10.01

Arpechim Piteşti

Rafinărie

Degazare rezervoare in instalaţia Rafinărie

OMV Petrom SA Arpechim

-

02.11.2010/15.30

OMV Petrom SA

Arpechim Bradu

Operaţii de degazare

rezervoare

OMV Petrom SA Rafinărie Arpechim

Fum negru -

Prahova

Ploieşti, incintă S.C. PETROTEL LUKOIL S.A

S.C. LUKOIL ENERGY&

GAS ROMÂNIA S.R.L.

Incendiu a fost stins în cca. 50

minute

Ialomiţa 30.04.201

0/14.00

Instalaţia de Uree 2

Stripping

Pornire instalaţie

SC CHEMGAS HOLDING

CORPORATION SRL

Emisii instalaţia intră în parametri în 85

ore

Dâmboviţa

sonda 724

Poiana

erupţie necontrolată

gaz de sondă, nisip

şi apă de zăcământ

OMV Petrom SA, Grup de Zăcăminte

Ileana-Cartojani-Bolintin

Emisii

s-a intervenit cu echipele de

intervenţie pentru punerea în siguranţă a

sondei, realizare şanţuri colectare

fluid

incinta fabricii, punct de lucru

Fieni

emisie în aer; cantitatea de var emisă a

fost considerată

nesemnificativă de către operatorul economic

Carmeuse Holding SRL Braşov, Punct

de lucru Fieni Emisii

oprirea imediată a instalaţiei de încărcare var

măcinat; înlocuirea

echipamentului defect, verificarea

funcţionării minifiltrului în

momentul repornirii acestuia

incinta unităţii incendiu Elsid SA, Str. Unirii

nr 5, Târgovişte Emisii lichidare incendiu

Page 39: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

35

II.5. Presiuni asupra stării de calitate a aerului în Regiunea Sud Muntenia

Pe teritoriul judeţului Argeş, există un număr de 14683 societăţi comerciale active

, 1106 asociaţii familiale şi persoane independente – 6913. Domeniile prioritare în care s-a dezvoltat industria sunt: industria extractivă a

petrolului şi cărbunelui, petrochimică, constructoare de maşini, energie electrică şi termică, combustibili nucleari, electrotehnică şi electronică, exploatarea şi prelucrarea lemnului, industria porţelanului şi faianţei, materialelor de construcţii, textile şi a produselor textile, încălţămintei, alimentară si a băuturilor.

Cadrul economic al judeţului este caracterizat de următoarele aspecte: - judeţul dispune de o industrie complexă şi diversificată; - extinderea sectorului privat în toate sectoarele economiei; - o pondere apreciabilă a populaţiei este ocupată în activităţile industriale; - calificarea superioară a salariaţilor disponibilizaţi din unităţile industriale restructurate sau închise; - existenţa unor societăţi comerciale industriale cu capital privat sau mixt - existenţa unui număr mare de societăţi comerciale private (de tip IMM) cu activităţi în sfera serviciilor şi comerţului; -existenţa unei infrastructuri minimale şi disponibilitatea autorităţilor administraţiei publice locale pentru crearea de noi societăţi comerciale în sfera productivă; - capacităţi industriale care au fost închise şi care pot fi adaptate altor noi forme de activităţi productive. Principalele domenii care caracterizează economia judeţului Argeş

Tabel II.5.1

Domeniu Agricultura Industrie Comerţ Construcţii Altele

% 17 45.5 12.3 9.1

16.1

Principalele domenii care caracterizează economia

judeţului Argeş

9%

46%

17%16%

12%Agricultura

Industrie

ComerţConstrucţii

Altele

Figura II.5.1.

În urma elaborării inventarului anual de emisii în atmosferă, conform cu Metodologia CORINAIR, principalele surse potenţial poluatoare din judeţul Argeş sunt:

Page 40: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

36

1. ARPECHIM PITEŞTI – Prelucrare ţiţei, fabricare produse organice de bază

Tabel II.5.2

Poluant 2007 (t/an) 2008 (t/an) 2009 (t/an) 2010 (t/an)

SO2 1501.3 1008.3 537.1 530,6

NOX 1510.9 1588.2 864.1 780

CO 260.4 300.7 400.6 363,6

CO2 727514.8 755376.1 540152.8 489477,4

PM10 12.259 12.779 9.4 8,5

2. SC AUTOMOBILE DACIA – Construcţii automobile Tabel II.5.3

Poluant 2007 (t/an) 2008 (t/an) 2009 (t/an) 2010 (t/an)

SO2 1470.8 586.5 64.4 64,4

NOX 450.6 128.1 60.2 60,5

CO 13003 601.9 601.8 601,9

CO2 281139 63416 41766.8 42012,6

PM10 6.291 1.157 1.026 1,028

3. SC TERMO CALOR CONFORT SA PITEŞTI (fost Serviciul Public de Termoficare al Municipiului Piteşti) – Producţia şi distribuţia energiei termice şi apei calde

Tabel II.5.4

Poluant 2007 (t/an) 2008 (t/an) 2009 (t/an) 2010 (t/an)

SO2 928.7 870.2 138.6 7,8

NOX 454.9 453.03 334.2 3,9

CO 93.1 88.8 123.3 0,9

CO2 234312.9 235102.5 193961.3 1440.4

PM10 3.942 3.947 6.498 0,2

4. S.C. HOLCIM ROMANIA S.A. – Fabricare cimentului Tabel II.5.5

Poluant 2007 (t/an) 2008 (t/an) 2009 (t/an) 2010 (t/an)

SO2 172,6 235,9 352 307,7

NOX 500,9 674,4 1481,7 1294,7

CO 156,5 207,2 1891 1652,7

CO2 335882,6 459846,7 492228,5 430134,4

PM10 120,3 165 189,5 165,6

5. S.C. CARMEUSE HOLDING S.R.L. –Fabricare var Tabel II.5.6

Poluant 2007 (t/an) 2008 (t/an) 2009 (t/an) 2010 (t/an)

SO2 502,6 502,3 124,6 107,6

NOX 276,1 275,9 197,1 170,3

CO 985,5 985 170,7 147,4

CO2 154955,4 154857,9 66154,8 57153,8

PM10 32,4 39,4 21,2 18,3

Emisii totale la nivelul judeţului Argeş, calculate conform Metodologiei Corinair: Tabel II.5.7

Poluant 2007 (t/an) 2008 (t/an) 2009 (t/an) 2010 (t/an)

Page 41: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

37

SO2 38909 30547 1488.4 1134.1

NOX 6468 5915 5418.1 4635.3

CO 26767 12115 7809.8 7133.7

CO2 2997368 2694438 2475348 2081849,8

PM10 544 513 695.3 597.5

Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului se manifestă după cum urmează : - pusă în evidenţă în special în zona Câmpulung, pentru pulberi sedimentabile generate de HOLCIM (România) SA – Cimentul Câmpulung şi SC Carmeuse Holding SRL Braşov – Punct de lucru Valea Mare Pravăţ; - generată episodic de SC PETROM SA – Arpechim Piteşti datorită unor defecţiuni în procesele tehnologice (SO2, BTX, COV) - generată episodic de SC TERMO CALOR CONFORT SA PITEŞTI (fost Serviciul Public de Termoficare al Municipiului Piteşti), în situaţia unor defecţiuni tehnologice concomitent cu utilizarea păcurii, drept combustibil. Se constată o tendinţă de scădere a emisiilor în atmosferă, în special a celor datorate principalilor agenţi economici din judeţul Argeş.

Presiunile asupra stării de calitate a aerului în judeţul Ialomiţa se datorează activităţilor specifice din agricultură (creşterea intensivă a păsărilor şi porcilor şi folosirea îngrăşămintelor chimice pe terenurile agricole) şi activităţilor specifice proceselor de producţie din unităţile economice aparţinând industriei chimice, industriei mineralelor şi industriei alimentare.

Judeţul Ialomiţa este cu judeţ preponderent agricol. Activităţile din sectorul agricol au impact asupra calităţii aerului prin sectorul zootehnic şi prin utilizarea pesticidelor şi îngrăşămintelor pe terenurile agricole. În judeţul Ialomiţa în anul 2010 s-au utilizat 14881 t îngrăşăminte chimice, o cantitate mai mică faţă de anul 2009 când s-au utilizat 15007 t.

Pesticidele reprezintă cea mai periculoasă sursă de impurificare a mediului prin vastitatea suprafeţelor pe care se folosesc şi prin toxicitatea lor ridicată.

Insecticidele, introduse în sol pentru a distruge insectele parazite, au de cele mai multe ori un spectru mai larg de acţiune, afectând uneori şi unele grupe de animale.

În cursul anului 2010, la nivelul judeţului Ialomiţa, s-au efectuat tratamente cu 169331 kg produse fitosanitare.

Sectorul zootehnic este puternic reprezentat în judeţul Ialomiţa. În judeţul Ialomiţa sunt inventariate 17 instalaţii IPPC – creştere intensivă a păsărilor şi 6 instalaţii IPPC - creştere intensivă a porcilor.

Din cele 17 instalaţii IPPC – creştere intensivă a păsărilor, 15 instalaţii au funcţionat în 2010.

Din cele 6 instalaţii IPPC - creştere intensivă a porcilor, trei instalaţii au funcţionat în 2010.

Principala problemă din acest sector este datorată depozitării necorespunzătoare a dejecţiilor animaliere.

Emisiile în atmosferă rezultate din agricultură constau, în principal, în gaz metan şi amoniac, gaze rezultate din procesele de fermentaţie enterică şi din dejecţiile animaliere.

Din inventarul emisiilor pentru anul 2010, în judeţul Ialomiţa , emisiile de amoniac rezultate din agricultură sunt de 1351,12 t, emisiile de gaz metan rezultate din agricultură sunt de 348,89 t, iar emisiile de protoxid de azot rezultate din agricultură sunt 550,62 t.

Impactul activităţilor industriale asupra mediului, prin emisiile de poluanţi, reprezintă obiectivele asupra cărora este necesar să ne îndreptăm atenţia, în scopul conformării

Page 42: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

38

funcţionării acestora cu prevederile acquis-ului comunitar în general si în special cu cele ale Directivei 96/61/CE.

Directiva 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării-IPPC- este una din directivele care se adresează direct activităţilor industriale şi prin obiectivul ei principal se suprapune cel mai bine conceptului de “dezvoltare durabilă”.

Impactul activităţilor industriale asupra calităţii aerului se datorează, în unele cazuri, modului de funcţionare al instalaţiilor IPPC sau a depăşirii valorilor limită de emisie sau a valorilor de prag stabilite pentru poluanţii specifici: pulberi, oxizi de sulf, oxizi de azot, metale grele, compuşi organici volatili. Impactul sectorului industrial asupra factorului de mediu aer se datorează:

emisiilor atmosferice de gaze şi pulberi rezultate din procesele tehnologice şi de producţie;

pulberilor şi gazelor provenite din procesele de ardere;

deteriorării vegetaţiei prin poluare atmosferică. În judeţul Ialomiţa, principalele ramuri industriale cu impact asupra factorului de

mediu aer sunt:

industria chimică, cu o instalaţie pentru producerea îngrăşămintelor chimice pe bază de azot şi 4 instalaţii producere biodiesel.

Industria chimică este reprezentată de combinatul chimic de producerea îngrăşămintelor chimice pe baza de azot din municipiul Slobozia. Din activitatea desfăşurată pe platforma industrială se emit în atmosferă gaze ce conţin amoniac, oxizi de azot, protoxid de azot, metan, dioxid de carbon, monoxid de carbon, pulberi, cu efecte negative asupra calităţii atmosferei, dar şi asupra calităţii solului şi a apelor de suprafaţă sau subterane.

Această unitate beneficiază de perioadă de tranziţie până la 31.12.2014, aprobată prin OUG 152/2005.

industria mineralelor, cu două instalaţii pentru fabricarea produselor ceramice prin ardere, în special a cărămizilor.

Cele două instalaţii de fabricare produse ceramice prin ardere sunt conforme de la data de 30.10.2007. Emisiile caracteristice sunt :CO2, NOx, pulberi, rezultate din arderea combustibililor, în procesul de ardere si uscare a cărămizilor. O instalaţie foloseşte drept combustibil rumeguşul, valorificând astfel acest produs rezultat de la alte unităţi de fabricare a mobilei. Cele două instalaţii pentru fabricarea produselor ceramice prin ardere, în special a cărămizilor sunt autorizate pentru emisiile de gaze cu efect de seră. O instalaţie a încetat activitatea şi au fost stabilite obligaţiile de mediu la încetarea activităţii.

industria alimentară, cu 3 instalaţii de producere ulei vegetal şi o instalaţie producere zahăr( rafinare zahăr brut);

Instalaţiile de producere ulei vegetal se supun şi prevederilor Directivei COV solvenţi. Privind emisiile de COV, două instalaţii sunt conforme, iar o instalaţie beneficiază de perioadă de tranziţie şi are negociat plan de acţiune şi aprobată schema de reducere a emisiilor de COV solvenţi până la 31.12.2011. O instalaţie de producere ulei vegetal a încetat activitatea din lipsă de materie primă.

Datele de calitate a aerului rezultate din componenta locală a Reţelei naţionale de Monitorizare a calităţii Aerului din judeţul Dâmboviţa au pus în evidenta, în general, influenţa proceselor de combustie la sursele rezidenţiale, instituţionale şi comerciale în

Page 43: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

39

sezonul rece, a surselor mobile (activitatea de trafic rutier) şi, în mai mică măsură, influenţa activităţilor industriale.

În judeţul Dâmboviţa, ramura industrială cu cel mai mare impact asupra factorilor de mediu este industria metalurgică, prin intermediul unităţilor localizate pe platforma industrială a municipiului Târgovişte. Principalul factor de mediu afectat este aerul, prin emisii rezultate din pregătirea materiei prime, prelucrarea finală a produselor, transportul şi depozitarea materiei prime şi a produselor auxiliare. Influenţează mediului şi prin apele tehnologice evacuate şi prin deşeurile rezultate.

Cu impact semnificativ asupra factorilor de mediu se înscrie şi industria materialelor de construcţie prin fabricile de ciment şi var, activităţile specifice determinând eliminarea în atmosferă a unor cantităţi de pulberi, precum şi emisii de gaze cu efect de seră. În judeţ se desfăşoară şi activităţi de creştere intensivă a păsărilor care generează cantităţi de poluanţi ce afectează cei trei factori de mediu (apă, aer, sol).

În judeţul Dâmboviţa, în zonele afectate de poluare din surse industriale, s-au stabilit prin programele de conformare, anexe la autorizaţiile de mediu emise pentru agenţii economici poluanţi, măsuri de reducere a impactului activităţilor industriale asupra calităţii mediului, măsuri care se regăsesc şi în Planul Local de Acţiune pentru Mediu – Judeţul Dâmboviţa, revizuit în anul 2007.

Din cei 21 de operatori aflaţi sub incidenta Directivei IPPC în judeţul Dâmboviţa, 16 îndeplinesc condiţiile de conformitate. Au rămas, pentru perioada 2010-2014, 5 agenţi economici ce beneficiază de perioadă de tranziţie, care îşi vor reduce treptat emisiile in aer, apa sau sol, după caz realizând masurile cuprinse in Planul de Acţiune al Autorizaţiei Integrate de Mediu pe care o deţin.

În judeţul Giurgiu starea de calitate a aerului poate fi influenţată de sursele antropice reprezentate de trafic, procesele de combustie, dar şi de activităţile ce sunt desfăşurate de operatorii economici.

În judeţul Giurgiu nu există mari industrii poluatoare. Principalii operatori economici reglementaţi prin autorizaţii integrate de mediu IPPC sunt:

SCUT Giurgiu SA – centrală termoelectrică este amplasat în zona de vest a oraşului Giurgiu. În ultimii ani, respectând programul de conformare, centrala a fost dotată cu arzătoare cu NOX redus şi electrofiltre. De asemenea a fost schimbat combustibilul, centrala trecând de la combustibilul clasic , cărbune, la gaze naturale. Cantităţile de emisii calculate pentru SCUT în anul 2010 au fost: SO2 – 19,856 t, NOx – 34,127 t, CO – 21,046 t şi PM10 – 1,207 t. Cantităţile de emisie au scăzut semnificativ de la an la an datorită capacităţii reduse de funcţionare. Se preconizează că emisiile SCUT Giurgiu vor fi în scădere.

SC Poll Chimic SRL este amplasat în zona de est a oraşului Giurgiu. Are ca activitate principală fabricarea altor produse chimice de bază. Emisiile provenite de la acest operator economic sunt cele de la centrala termică care asigură agentul termic pentru această locaţie şi cele care se degajă din procesul de fabricaţie. Cei mai importanţi poluanţii emişi sunt: SO2 – 0,15 t, NOx – 0,108 t, CO – 0,043 t şi NMVOC – 9,28 t.

SC UCO Ţesătura SRL amplasată în zona industrială de est a oraşului Giurgiu, are ca activitate principală prelucrarea fibrelor de bumbac tors, bobinat şi producţia de ţesături şi textile. Poluanţii emişi sunt cei de la arderea gazului metan în procesul de producere al aburului tehnologic. Poluanţi emişi: SO2 – 19,856 t, NOx – 34,127 t, CO – 21,046 t şi PM10 – 1,207 t.

SC Avicola Mihăileşti SRL este formată din 2 ferme de creştere intensivă a pasărilor situate în sat Drăgănescu, Mihăileşti. Cantităţile de poluanţi emişi sunt: NH3 – 100,43t, PM10 – 23,73t şi NMVOC - 45,64t.

Page 44: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

40

SC Mixalim Impex SRL este formată din 2 ferme de creştere intensivă a păsărilor situate în Mihăileşti, respectiv Buturugeni Cantităţile de poluanţi emişi sunt: NH3 – 122,75t, PM10 – 29,01t şi NMVOC - 55,79t.

SC Avicola Bucureşti SRL este formată dintr-o fermă de creştere intensivă a pasărilor situată în Mihăileşti. Cantităţile de poluanţi emişi sunt: NH3 – 56,24t, PM10 – 1,99t şi NMVOC - 35,15t.

SC Golden Chicken SRL este formată dintr-o fermă de creştere intensivă a pasărilor situată în Mihăileşti. Cantităţile de poluanţi emişi sunt: NH3 – 83,6t, PM10 – 19,76t şi NMVOC - 38t.

SC La Ţara SRL este formată dintr-o fermă de creştere intensivă a pasărilor situată în Mihăileşti. Cantităţile de poluanţi emişi sunt: NH3 – 86,42t, PM10 – 3,06t şi NMVOC - 54,01t.

SC Poultec Internaţional SRL este formată dintr-o fermă de creştere intensivă a pasărilor situată în sat Braniştea, comuna Oinacu. Cantităţile de poluanţi emişi sunt: NH3 – 51,56t, PM10 – 15,24t şi NMVOC - 28,48t.

SC Agricomprod SRL este formată dintr-o fermă de creştere intensivă a porcilor situată în comuna Valea Dragului. Cantităţile de poluanţi emişi sunt: NH3 – 33,16t, PM10 – 2,47t şi NMVOC - 19,30t.

Judeţul Călăraşi, din punct de vedere al calităţii aerului, se caracterizează prin

surse cu impact mediu şi redus asupra calităţii aerului. Ca surse potenţial poluatoare, la nivelul judeţului Călăraşi putem menţiona: - instalaţii ce intră sub incidenţa Directivei IPPC - instalaţii non IPPC (staţii de mixturi asfaltice şi prefabricate din beton) - instalaţii ce intră sub incidenta Directivei COV din benzină – staţii de distribuţie a

benzinei - instalaţii ce intră sub incidenta Directivei SEVESO.

Potenţiale surse cu impact asupra atmosferei în judeţul Călăraşi :

Tabelul II.5.1. Surse potenţial poluatoare asupra calităţii atmosferei în judeţul Călăraşi Nr. Crt.

Denumire operator economic

Activitate desfăşurată

Poluanţi emişi Obs.

1 SC TENARIS SILCOTUB SA Punct de lucru Călăraşi

Oţelărie NOX,SOX,CO2,Pulberi IPPC

2 SC SAINT GOBAIN GLASS SRL România

Fabrică sticlă NOX,SOX,CO2,Pulberi IPPC

3 SC COMCEH SA Călăraşi Fabricare hârtie NOX,SOX,CO2,Pulberi IPPC

4 SC DONALAM SRL Călăraşi Laminor NOX,SOX,CO2,Pulberi IPPC

5 SC AIR LIQUIDE SRL Călăraşi

Fabricare gaze industriale

Din instalaţia de producere gaze

industriale nu rezulta emisii poluante in

atmosfera

IPPC (este considerata cu potenţial impact datorita profilului de activitate :obţinere gaze industriale : azot, oxigen, hidrogen )

6 SC PREFAB SA Călăraşi Materiale de construcţii

NOX,SOX,CO2,Pulberi Non –IPPC

7 SC DRUMURI SI PODURI SA Călăraşi

Staţie mixturi asfaltice

NOX,SOX,CO2,Pulberi Non – IPPC

8 SC ASTALROM SA Călăraşi Staţie mixturi asfaltice

NOX,SOX,CO2,Pulberi Non –IPPC

9 SP SPATII VERZI SA Staţie mixturi NOX,SOX,CO2,Pulberi Non – IPPC

Page 45: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

41

Călăraşi asfaltice

10 SC SIAD SA Călăraşi Fabricare gaze industriale

Din instalaţia de producere gaze industriale nu rezultă emisii poluante în atmosfera

SEVESO ( este considerată cu potenţial impact datorită profilului de activitate : obţinere gaze industriale : azot, oxigen

11 SC PRIOBIOCOMBUSTIBIL SA Lehliu Gara

Obţinere biocombustibil

-emisii tehnologice-COV -emisii din funcţionarea centralelor termice

IPPC

12 SC PROCERA BIOFUELS SA Fundulea

Obţinere biocombustibil

emisii tehnologice-COV

IPPC în anul 2010 societatea nu a funcţionat

13 SC KEMWTER CRISTAL SA Fundulea

Producere sulfat de aluminiu

SOx, pulberi totale , aerosoli acid sulfuric

IPPC

În judeţul Teleorman, in zona de frontieră, la graniţa cu Bulgaria, in localităţile Turnu Măgurele şi Zimnicea, există probleme în ceea ce priveşte calitatea aerului. Monitorizarea calităţii aerului de-a lungul anilor a pus in evidenţa depăşiri ale valorilor limită conform Ordinului nr. 592/2002 pentru mai mulţi poluanţi:

în localitatea Turnu Măgurele s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită pentru NH3, NO2, PM10 şi SO2. Emisiile de NH3 şi NO2 provin în special de la combinatul chimic Donau Chem, iar depăşirile valorilor limită pentru SO2 şi PM10 sunt atribuite emisiilor provenite din sectorul locuinţe;

Municipiul Turnu Mǎgurele este situat pe malul Dunării, iar pe malul opus se află localitatea Nicopole. Operatorul economic - Donau Chem - combinat de îngrăşăminte chimice, reprezintă principala sursă de poluare din zona, fiind amplasat în partea de sud a oraşului, pe malul Dunării.

Principalii poluanţi care rezultă din activitatea combinatului sunt: NH3, NOx, N2O, NMVOC, TSP, etc.

Cantităţile de poluanţi emişi în atmosferă de combinatul de îngrăşăminte chimice SC Donau Chem SRL în anul 2010, conform inventarului de emisii sunt prezentate în figura următoare:

Poluanţi emişi în atmosferă de combinatul chimic

SC Donau Chem SRL în anul 2010

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

Co

ncen

traţi

e (

t/an

)

Conc. (t/an) 1509.48 2757.99 1662.45 761.19 530.55

NH3 NOX N2O TSP NMVOC

Fig. II.5.1 Emisii SC Donau Chem SRL

Page 46: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

42

în localitatea Zimnicea s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită pentru PM10, SO2, H2S şi CS2. Emisiile de H2S şi CS2 provin de la Combinatul de vâscoză şi celuloză din localitatea Svistov, de pe malul bulgăresc al Dunării, iar depăşirile valorilor limită pentru SO2 şi PM10 sunt atribuite emisiilor provenite din sectorul locuinţe. În programul de acţiune dezvoltat pentru oraşul bulgar Sviştov sunt incluse măsuri de control al acestor emisii.

Zimnicea este o localitate situată pe malul Dunării, iar oraşul bulgăresc Sviştov este situat pe malul opus. In localitatea Zimnicea sau împrejurul său nu există surse majore de poluare, responsabile pentru emisiile de H2S şi CS2. Calitatea aerului din Zimnicea este influenţată de activitatea Combinatului de vâscoză şi celuloză din localitatea Svistov. Măsurile de reducere a emisiilor adoptate în programul de acţiune dezvoltat pentru oraşul bulgar Sviştov vor conduce şi la îmbunătăţirea calităţii aerului în localitatea Zimnicea.

II.6. Tendinţe

În judeţul Argeş s-a constatat o îmbunătăţire a calităţii aerului cu mai mult de 50%,

în anul 2010 faţă de anul 2009. Evoluţiile concentraţiilor anuale sunt prezentate mai jos:

AG-1 AG-2 AG-3 AG-4 AG-5 AG-6 VL

2010

20090

5

10

15

20

25

30

35

40

45

Evolutia concentratiei medii anuale de dioxid de azot NO2 (ug/m3)

Figura II.6.1.

Page 47: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

43

AG-1AG-2 AG-3

AG-4AG-5

AG-6VL

2010

20090

5

10

15

20

Evolutia concentratiei medii anuale de dioxid de sulf SO2 (ug/m3)

Figura II.6.2.

AG-1 AG-2 AG-3 AG-4 AG-5 AG-6 VL

2010

20090

2

4

6

8

10

Evolutia concentratiei medii anuale de monoxid de carbon CO (mg/m3)

Figura II.6.3.

AG-1 AG-2AG-3

AG-4AG-5

VL

2010

20090

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

5

Evolutia concentratiei medii anuale de benzen (ug/m3)

Figura II.6.4.

Page 48: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

44

În ceea ce priveşte poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie fracţiunea

PM10, acest poluant a fost monitorizat continuu, prin analize automate şi gravimetrice, în cele 5 puncte de monitorizare menţionate mai sus. La nivelul judeţului Argeş în anul 2010 au fost înregistrate un număr total de 31 depăşiri ale valorii limită conform Ord. 592/2002 de 50 µg/m3. Dintre acestea, 13 valori au fost înregistrate în staţia de trafic AG1, datorită traficului auto intens din zonă, 5 valori în staţia de fond suburban AG3, 9 valori în staţia de fond suburban AG4 şi 4 valori în staţia de tip industrial 2 AG5. Cauzele acestor depăşiri au fost: intensificarea traficului auto în zona urbană şi arderea combustibilului solid (în special lemn) pentru încălzirea casnică în zonele rurale, coroborate cu condiţiile meteo nefavorabile (calm atmosferic, umiditate etc.)

Concentraţiile medii anuale de pulberi în suspensie fracţiunea PM10 comparativ cu valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane de 40 µg/m3, conform Ord. 592/2002 se prezintă astfel:

AG1 grv AG3 grv AG4 grv AG5 AG6 grv VL

20102009

0

5

10

15

20

25

30

35

40

Evolutia concentratiei medii anuale de pulberi in suspensie PM10 (ug/m3)

Figura II.6.5.

Astfel, se poate concluziona faptul că poluarea aerului nu constituie o problemă majoră la nivelul judeţului Argeş. O atenţie deosebită trebuie acordată zonelor cu trafic intens, aglomerate, din Municipiul Piteşti, unde la orele de vârf pot fi înregistrate depăşiri ale valorilor limită impuse prin legislaţia în vigoare, dar si zonelor industriale, unde pot avea loc emisii accidentale industriale.

Din punct de vedere al poluării atmosferei în judeţul Argeş s-a identificat de-a lungul timpului, ca şi zonă critică zona Câmpulung-ului (Nămăieşti, Şelari) sub aspectul poluării cu pulberi sedimentabile. Potenţialele surse de impurificare sunt SC Holcim România SA Câmpulung, a cărui activitate principală este producţia de ciment şi SC Carmeuse Holding SRL, activitatea principală fiind de fabricare a varului.

Page 49: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

45

107 108

28.135

48.21

99.4

48.53

9.5310.03

42.19 43.88 37.8237.72

143.5

117

64.47

0

20

40

60

80

100

120

140

160

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

conc.medieanuala

conc.lunaramaxima

CMA=17g/mp

Figura II.6.6. Evoluţia concentraţiei de pulberi sedimentabile (mg/m2) in perioada 1995-

2010 pentru staţia de control Şelari 1

Se observă tendinţa de scădere a cantităţii de pulberi sedimentabile începând cu anul 2004, o scădere semnificativă evidenţiindu-se în anul 2009. Acest fapt se datorează retehnologizărilor şi investiţiilor de mediu ale principalilor agenţi economici din judeţul Argeş, investiţii ce vizează evitarea, prevenirea sau reducerea deteriorării mediului şi a sănătăţii umane, ca şi menţinerea calităţii aerului acolo unde este bună şi îmbunătăţirea acesteia unde este cazul.

În judeţul Prahova, în urma analizelor efectuate în perioada ianuarie - decembrie 2010 comparativ cu perioada ianuarie - decembrie 2009 se observă: - creşteri ale valorilor medii anuale măsurate ale poluanţilor: aldehidă formică, hidrogen

sulfurat, dioxid de azot, dioxid de sulf , PM10 - restul indicatorilor se menţin la acelaşi nivel ca în anul precedent.

0

0.002

0.004

0.006

0.008

0.01

0.012

Con

c [m

g/m

c]

APM ICERP Maternitate Pal.Culturii Poliserv

HCHO - concentratii medii anuale

2009 2010

Fig. II.6.7. Variaţia concentraţiei medii anuale – aldehidă formică, 2009- 2010

Page 50: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

46

0

0.01

0.02

0.03

0.04

0.05

0.06

0.07

0.08

Con

c [m

g/m

c]

APM sediu ICERP Maternitate Palatul Culturii POLISERV

NH3 - concentratii medii anuale

2009 2010

Fig. II.6.8. Variaţia concentraţiei medii anuale – amoniac, 2009- 2010

0

0.0005

0.001

0.0015

0.002

0.0025

0.003

Con

c [m

g/m

c]

APM ICERP Maternitate Pal.Culturii Poliserv

H2S - concentratii medii anuale

2009 2010

Fig. II.6.9. Variaţia concentraţiei medii anuale – hidrogen sulfurat, 2009- 2010

0

5

10

15

20

Conc [µg/m

c]

PH1 PH2 PH3 PH4 PH5 PH6

Variatia indicatorului SO2 - concentratii medii anuale

2009 2010

Fig. II.6.10. Variaţia concentraţiei medii anuale – dioxid de sulf, 2009- 2010

Page 51: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

47

0

10

20

30

40

Con

c [µ

g/m

c]

PH1 PH2 PH3 PH4 PH5 PH6

Variatia indicatorului NO2 - concentratii medii anuale

2009 2010

Fig. II.6.11. Variaţia concentraţiei medii anuale – dioxid de azot, 2009- 2010

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

Conc [m

g/m

c]

PH1 PH2 PH3 PH4 PH5 PH6

Variatia indicatorului CO - concentratii medii anuale

2009 2010

Fig. II.6.12. Variaţia concentraţiei medii anuale – monoxid de carbon, 2009- 2010

Page 52: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

48

0

10

20

30

40

Con

c [µ

g/m

c]

PH1 PH3 PH4 PH5 PH6

Variatia indicatorului PM10 - concentratii medii anuale

2009 2010

.

Fig. II.6.13. Variaţia concentraţiei medii anuale – PM10, 2009- 2010

Deşi sursele de poluare a aerului din judeţ sunt diverse şi numeroase (metalurgie, industrie chimică, industria materialelor de construcţii, trafic rutier etc.), calitatea aerului a cunoscut o ameliorare datorită diminuării emisiilor rezultate din activităţile industriale, ca urmare a măsurilor impuse agenţilor economici: îmbunătăţirea monitorizării emisiilor, planuri de conformare viabile, importante lucrări de investiţii pe linie de protecţia mediului etc. Diagramele următoare evidenţiază evoluţia poluării aerului în perioada 2000-2010, pe baza datelor obţinute din reţeaua judeţeană de monitorizare a calităţii aerului, considerând CMA - concentraţie maxim admisă şi VL – valoare limită. Datele din reţeaua automată formată din staţiile DB1 (în Târgovişte) şi DB2 (în Fieni) sunt disponibile începând cu data de 1 mai 2008.

0

5

10

15

20

Targoviste Doicesti Fieni

Targoviste 17 6,82 8,49 6,31 7,04 6,88 8,15 6,69 3,76 5,45 2,85

Doicesti 17 13,21 11,52 6,67 4,78 4,47 6,11 5,5 2,91 4,00 3,57

Fieni 17 16,44 14,26 9,1 16,94 14,74 7,93 5,08 3,79 4,60 4,16

CMA/l

ună2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Figura II.6.13. Evoluţia concentraţiilor de pulberi sedimentabile în perioada 2001 - 2010

Page 53: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

49

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Medie/an VL/an

Fig. II.6.14. Evoluţia concentraţiilor de pulberi respirabile – fracţia PM10, Târgovişte, Micro XII,

puncte de prelevare manuală (µg/m3)

0

10

20

30

40

50

2008 2009 2010 VL/an

2008 29,76 0 17,7 0

2009 19,67 19,59 22,1 18,74

2010 19,17 22,95 23,15 19,11

VL/an 40 40 40 40

DB1, optic DB1, gravimetric DB2, optic DB2, gravimetric

Fig. II.6.15. Evoluţia concentraţiilor de pulberi respirabile – fracţia PM10 în Târgovişte (DB1) şi Fieni

(DB2), staţii automate (µg/m3)1

1 În anul 2008 a fot realizată numai măsurătoare automată (optică)

Page 54: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

50

0

5

10

15

20

25

DB1 Târgovişte - medie/an DB2 Fieni - medie/an

DB1 Târgovişte - medie/an 8,7 11,73 20,19

DB2 Fieni - medie/an 9,11 9,38 10,23

2008 2009 2010

Fig. II.6.16. Evoluţia mediilor anuale ale concentraţiilor orare de SO2 la staţiile automate DB1 şi

DB2 (µg/m3)

0

10

20

30

40

50

DB1 Târgovişte - medie/an DB2 Fieni - medie/an VL/an

DB1 Târgovişte - medie/an 36,6 24,07 25,58

DB2 Fieni - medie/an 15,31 18,13 13,73

VL/an 46,67 43,34 40

2008 2009 2010

Fig. II.6.17. Evoluţia mediilor anuale ale concentraţiilor orare de NO2 la staţiile automate DB1 şi

DB2 (µg/m3)

0

20

40

60

DB1 Târgovişte - medie/an DB2 Fieni - medie/an

DB1 Târgovişte - medie/an 50,53 39,72 37,21

DB2 Fieni - medie/an 21,01 29,14 23,4

2008 2009 2010

Fig. II.6.18. Evoluţia mediilor anuale ale concentraţiilor orare de NOx la staţiile automate DB1 şi

DB2 (µg/m3)

Page 55: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

51

0

20

40

60

80

DB1 Târgovişte - medie/an DB2 Fieni - medie/an

DB1 Târgovişte - medie/an 63,95 50,11 51,96

DB2 Fieni - medie/an 57,36 46,59 50,03

2008 2009 2010

Fig. II.6.19. Evoluţia mediilor anuale ale concentraţiilor orare de O3 la staţiile automate DB1 şi DB2

(µg/m3)

0

0,1

0,2

0,3

0,4

DB1 Târgovişte - medie/an DB2 Fieni - medie/an

DB1 Târgovişte - medie/an 0,2 0,228 0,32

DB2 Fieni - medie/an 0,262 0,229 0,23

2008 2009 2010

Fig. II.6.20. Evoluţia mediilor anuale ale concentraţiilor orare de CO la staţiile automate DB1 şi DB2

(mg/m3)

În vederea prevenirii şi combaterii poluării aerului, la nivel naţional s-au stabilit norme de concentraţii maxime admisibile ale poluanţilor atmosferici si s-au elaborat acte legislative corespunzătoare cu cerinţele europene şi internaţionale. Principalele modalităţi de menţinere a calităţii aerului sunt:

reducerea eliminării în atmosfera a substanţelor poluante;

diminuarea influenţei răspândirii poluanţilor în aer;

amplasarea ramurilor industriale poluante cât mai departe de centrele populate;

creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi, care influenţează benefic fenomenele meteorologice şi asigură o circulaţie mai rapida a diferitelor substanţe poluante.

La nivel local se urmăreşte reducerea poluării aerului prin impunerea de obiective şi măsuri prin intermediul programele de conformare ale autorizaţiilor de mediu şi prin planurile de acţiune ale autorizaţiilor integrate de mediu, conform prevederilor legislative în vigoare.

Calitatea aerului în municipiul Giurgiu s-a menţinut constantă în ultimii ani, nu au existat variaţii foarte mari de la an la an,având totuşi o tendinţă de îmbunătăţire în ultimii ani.

Page 56: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

52

Evoluţia calităţii aerului în perioada 2003-2010 în zona transfrontieră este prezentată în graficele de mai jos:

0

5

10

15

20

25

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

µg

/an

G1 - APDF G2 - DGFP

Fig. II.6.21. - Concentraţii medii anuale SO2

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

µg

/an

G1 - APDF G2 - DGFP

Fig. II.6.22. - Concentraţii medii anuale NO2

Fig. II.6.23. - Concentraţii medii anuale NO

Page 57: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

53

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

µg

/m3

G1 - APDF G2 - DGFP

Fig. II.6.24. - Concentraţii medii anuale CO

0

10

20

30

40

50

60

70

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

µg

/m3

G1 - APDF G2 - DGFP

Fig. II.6.25. - Concentraţii medii anuale O3

Fig. II.6.26. - Concentraţii medii anuale PM10

Page 58: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

54

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

µg

/m3

G1 - APDF G2 - DGFP Valoare medie anuala

Fig. II.6.27. - Evoluţia concentraţiei anuale C6H6

În anul 2010 s-a observat o uşoară îmbunătăţire a calităţii aerului în municipiul

Giurgiu.

Evoluţia calităţii aerului în municipiul Călăraşi poate fi apreciată pe baza datelor furnizate de Sistemul de monitorizare automat OPSIS care funcţionează din anul 2003 .

Pe baza datelor furnizate de staţiile automate aparţinând RNMCA se pot face aprecieri doar la nivelul anului 2010, când ambele staţii CL -1 (Cartier Orizont) şi CL-2 (Stadionul municipal) au devenit operabile.

Comparând rezultatele obţine la cele două sisteme de monitorizare automată, valorile concentraţiilor poluanţilor monitorizaţi se încadrează între aceleaşi limite şi nu depăşesc valorile stabilite prin legislaţia naţională. Depăşiri ale limitelor admise prevăzute de legislaţia în vigoare s-au înregistrat la pulberile în suspensie la toate cele trei staţii de monitorizare care au funcţionat în anul 2010 ( CL-1,CL-2, DSV), rezultatele fiind redate sintetic în tabelul alăturat şi reprezentările grafice alăturate.

Tabelul II.6.1 Sinteză evoluţiei concentraţiei de pulberi în suspensie( μg/mc) în anul 2010 Staţie Valoarea limită

zilnică (μg/mc)

Nr. Depăşiri zilnice

Captură date (%)

CL-1 50 28 39,70

CL-2 50 11 46,30

DSV 50 50 82.19

La nivelul zonelor monitorizate, în condiţii asemănătoare de funcţionare a sistemului

automat de monitorizare OPSIS, se constată rezultate asemănătoare a concentraţiilor medii lunare, calitatea aerului în municipiul Călăraşi se menţine în aceeaşi plajă de valori, cu concentraţii sub limita impusă de Ordinul 592/2002 şi valorile impuse de Proiectul comun Phare CBC 2002 „Monitorizarea calităţii aerului în zona de frontieră româno – bulgară”.

Page 59: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

55

Figura II.6.28 Evoluţia principalilor poluanţi monitorizaţi în sistem automat prin staţiile OPSIS în

perioada 2007-2010

Evolutia concentratiei medii pulberi in suspensie la statia

DSV 2007-2010

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

2007 2008 2009 2010

an

conc

entr

atia

med

ia (µ

g/N

m3)

Figura II.6.29. Evoluţia concentraţiei medii la PM10( μg/Nm3) la staţia DSV (sistemul OPSIS )

în perioada 2007-2010

Depăşirile la valorile zilnice de pulberi în suspensie, în fiecare an, se înregistrează în mod deosebit în perioadele reci şi se datorează existenţei în partea de Nord-Est a oraşului a unei zone cu probleme serioase de mediu: zone industriale abandonate şi care sunt întrepătrunse de terenuri nefolosite, ce au fost utilizate în mod abuziv pentru depozitarea gunoaielor; locuinţele din zonă utilizează pentru încălzire combustibili solizi sau materiale combustibile neconvenţionale.

Prin transpunerea şi implementarea aquis-ului comunitar de mediu, la nivel judeţean, au fost stabilite măsuri pentru prevenirea, reducerea şi controlul emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac. Operatorii economici care se află sub incidenta directivelor europene au luat măsuri pentru limitarea emisiilor prin aplicarea măsurilor cuprinse în programele de conformare, astfel încât să se respecte cerinţele BAT şi limitele impuse prin autorizaţiile de mediu.

Nu au fost cazuri de sistare a activităţii economice pe teritoriul judeţului Călăraşi datorită neconformării operatorilor economici faţă de cerinţele prevăzute în autorizaţiile de mediu.

Evolutia anuala a poluantilor monitorizati la Statia DSV Calarasi

Valoare limita SO2=350µg/m3; Valoarea limita NO2=200µg/m3; NO-fara limita

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

2007 2008 2009 2010

co

nc

en

tra

tie

(µg

/m3

)

SO2

NO2

NO

Page 60: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

56

Programe / programe integrate de gestionare a calităţii aerului în Regiune

În urma evaluării calităţii aerului prin modelare teoretică în anii 2007-2008 au fost întocmite listele prevăzute în Ord. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România. Ca urmare, unele localităţi din aglomerarea Piteşti au fost incluse pe lista nr. 1 (zone unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mari decât valoarea limită), privind poluantul PM10. În conformitate cu HG 543/2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestiune a calităţii aerului, în anul 2010 Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş a iniţiat procesul de elaborare a Programului integrat de gestionare a calităţii aerului în judeţul Argeş. Comisia Tehnică constituită prin ordin al prefectului a finalizat documentul, care cuprinde măsuri ce urmează a fi realizate până în anul 2012 la nivelul judeţului Argeş, în vederea îmbunătăţirii calităţii aerului. Programul integrat de gestionare a calităţii aerului în judeţul Argeş a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Argeş nr. 64/19.05.2010. Acesta a fost completat prin elaborarea Programului de gestionare a calităţii aerului în municipiul Piteşti, document care cuprinde măsuri suplimentare, specifice zonei, şi care a fost aprobat prin HCL nr. 249/29.07.2010.

Analiza rezultatelor „Studiului privind evaluarea calităţii aerului prin modelarea dispersiei poluanţilor în aer şi investigarea <zonelor fierbinţi>” realizat pentru aglomerarea Piteşti, pentru anii 2007 şi 2008, a condus la concluzia că depăşirile valorilor limită pentru indicatorul PM10 se datorează îndeosebi surselor de suprafaţă cu înălţime de emisie joasă asociate activităţilor de încălzire rezidenţială. Cantitatea de PM10 emisă de aceste surse a fost de aproximativ 80% din cantitatea totală de pulberi PM10 emisă în arealul aglomerării Piteşti, restul provenind în egală măsură din sursele punctuale şi de trafic.

Măsurile şi acţiunile cuprinse în Programul integrat de gestionare a calităţii aerului în judeţul Argeş vizează în special reducerea emisiilor provenite de la aceste surse, cele mai importante fiind: - introducerea etapizată de către firmele de salubritate a mijloacelor mecanizate de

salubrizare a străzilor şi intensificarea salubrizării stradale - modernizarea străzilor de deservire locală în Piteşti şi în comunele limitrofe - reabilitarea axei rutiere centrale a Municipiului Piteşti - plantarea de arbori pe aliniamente stradale şi în perdele de protecţie (realizare de

zone tampon între zonele industriale şi zonele rezidenţiale) - îmbunătăţirea calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi - înfiinţarea de noi locuri de parcare, reabilitarea parcărilor existente, a aleilor,

trotuarelor, căilor de acces - oferirea de facilităţi pentru cei care doresc casarea autovehiculelor vechi - modernizarea centralelor termice de cartier din municipiul Piteşti - extinderea reţelei de distribuţie gaze naturale şi reducerea consumului de

combustibil solid - Program de înnoire a parcului auto pentru transportul public în Piteşti - Program de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme

care utilizează energie solară, energie geotermală şi energie eoliană - Respectarea prevederilor autorizaţiilor de construire, a acordurilor de mediu, a altor

avize de specialitate în vederea finalizării obiectivelor de investiţii - Realizarea măsurilor cuprinse în programele de conformare/planurile de acţiune din

autorizaţiile/autorizaţiile integrate de mediu ARPM Piteşti va continua monitorizarea calităţii aerului în judeţul Argeş, acordând o atenţie deosebită zonei nord a municipiului Piteşti, dar şi zonelor potenţial afectate de activităţile industriale. De asemenea, vor fi urmărite măsurile şi acţiunile cuprinse în

Page 61: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

57

Programul integrat de gestionare a calităţii aerului în judeţul Argeş şi se vor întocmi rapoarte anuale cu privire la stadiul realizării acestora.

Începând cu anul 2010 a fost demarat Programul integrat de gestiune a calităţii aerului pentru aglomerarea Ploieşti. În vederea reducerii concentraţiei de PM10 autorităţile şi agenţii economici implicaţi şi-au asumat următoarele măsuri:

Tabel II.6.2.

Măsuri/Acţiuni

RESPONSABIL MASURI/ACTIUNI

1. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii

Primăria Comunei Cocorastii Mislii Asfaltare drumuri comunale

Primăria Oraşului Baicoi Modernizare străzi si trotuare 9 km

Primăria Comunei Albeşti Paleologu Asfaltare si modernizare drumuri

Primăria Comunei Berceni Asfaltare/pietruire drumuri comunale 19 km

Primăria Comunei Plopu Modernizare drumuri locale 15 km

Primăria Comunei Valea Călugăreasca

Amenajare parcări publice prin asfaltare – zona blocurilor

Asfaltare strada Cimitirului

Asfaltare strada Abatorului

Modernizare trotuare pietonale

Asfaltare strada Eforiei

Asfaltare strada Grădiniţei

Amenajarea si refacerea drumurilor de acces si de exploatare agricola

Execuţie trotuare, rigole si podeţe

Consiliul Judeţean Prahova Reabilitare DJ 101 G de pe raza comunei Sirna

Primăria Comunei Măgurele Asfaltare drumuri locale

Primăria Oraşului Plopeni Asfaltare si modernizare drumuri locale, 3km

2.Introducera unei reţele de gaze sau extinderea celei existente

Primăria Comunei Cocorastii Mislii Introducere reţea gaze naturale

Primăria Comunei Iordacheanu Extinderea reţelei de gaze in satele Valea Cucului, Vrabila si

Straosti

Primăria Comunei Albeşti Paleologu Înfiinţare reţea gaze 40 km

Primăria Comunei Plopu Extindere reţea gaze 1 km

Primăria Comunei Bălteşti Înfiinţare reţea gaze in satul Podenii Vechi – 16,615

Primăria Comunei Valea Călugăreasca si SC Distrigaz

Alimentare cu gaze pentru satele Pantazi, Darvari, Radila, Coslegi

Înfiinţare reţea de distribuţie gaze naturale – Com. Valea Călugăreasca

Consiliul Judeţean Prahova Dezvoltarea distribuţiei de gaze naturale din zona de sud a

judeţului Prahova

Primăria Oraşului Plopeni Extinderea reţelei de gaze

3. Mărirea suprafeţelor de spaţiu verde şi întreţinerea corespunzătoare a acestora

Primăria Comunei Cocorastii Mislii Amenajare parc agrement

Primăria Comunei Gornet Cricov Înfiinţare Parc in Comuna Gornet Cricov-sat Gornet Cricov

Primăria Oraşului Baicoi Realizare parc in oraşul Baicoi

Curăţire ravene si şanţuri

Împădurire terenuri neproductiva

Înfiinţarea a doua parcuri in localităţile Buda si Moara Domneasca

Plantare perdele forestiere in extravilanul localităţii

Primăria Oraşului Plopeni Modernizare parcuri si transformarea unui spaţiu de joaca intr-un

parc

Mărirea suprafeţei spaţiului verde prin amenajarea de locurilor de

agrement si parcuri prin preluare din extravilan

Page 62: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

58

Măsuri/Acţiuni Responsabil

1. Controlul conformării cu prevederile documentelor urbanistice şi de mediu aprobate

Controlul respectării prevederilor autorizaţiilor de construire, a acordurilor de mediu, a altor avize de

specialitate în vederea finalizării obiectivelor de investiţii Autorităţile publice locale, GNM

Controlul modului în care se organizează şantierele de construcţii (în special a utilajelor care folosesc căile de acces) în vederea respectării prevederilor legislaţiei de

mediu şi a condiţiilor stipulate în actele de reglementare.

Autorităţile publice locale, GNM Agenţii economici

Încheierea unor contracte cu operatori de salubritate, de către organizările de şantier care nu pot amenaja puncte

de spălare a autovehiculelor, la ieşirea din şantier

Autorităţile publice locale, GNM Agenţii economici

Refacerea spaţiilor verzi afectate de diferite lucrări de construcţii şi reparaţii

Agentul economic care a efectuat lucrările în cauză

Respectarea limitei maxime de timp pentru executarea unei lucrări edilitare, în special a lucrărilor de reparaţii ale

drumurilor publice

Autorităţile publice locale Agenţii economici

Redistribuirea polilor de atracţie urbană prin respectarea HG 1454/2004 privind amplasarea hipermarket-urilor către

periferia oraşului Autorităţile publice locale- Agenţii economici

2. Conştientizarea publicului cu privire la importanţa aplicării măsurilor de reducere a poluării aerului

Promovarea educaţiei ecologice în instituţiile de învăţământ şi în rândul operatorilor economici în vederea

reducerii poluării aerului Autorităţile publice locale, APM Prahova

Promovarea acţiunilor de voluntariat, în cadru organizat, în activităţi care vizează îmbunătăţirea stării factorilor de

mediu

Autorităţile publice locale, APM Prahova, ONG-uri,

Instituţii de învăţământ

Promovarea în mass-media a acţiunilor, constatărilor, rezultatelor, dezbaterilor, în scopul formării unei culturi a

respectului faţa de mediu Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova

În urma evaluării calităţii aerului prin modelarea dispersiei poluanţilor în aer pentru

anii 2007 şi 2008, judeţul Ialomiţa a fost încadrat în lista 1 cu localităţile : Municipiul Slobozia, Municipiul Urziceni, oraşul Ţăndărei, comuna Ciulniţa şi comuna Săveni, pentru depăşiri ale valorilor limită zilnice şi anuale pentru pulberile în suspensie PM10

Conform Ordinului MMGA nr. 35 din 11.01.2007, privind aprobarea Metodologiei de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului, pentru zonele şi aglomerările încadrate în lista 1 se elaborează Programe de Gestionare a Calităţii Aerului.

Programul de gestionare a calităţii aerului reprezintă totalitatea măsurilor/acţiunilor ce se desfăşoară, în zonele şi aglomerările unde pentru unul sau mai mulţi dintre poluanţi se constată depăşiri ale valorilor limită şi/sau ale valorilor ţintă, în vederea încadrării sub aceste valori. S-a iniţiat iniţiază pe baza datelor despre calitatea aerului înconjurător provenite din Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii Aerului, combinate cu rezultatele din modelarea dispersiei poluanţilor. Programul a fost elaborat de Comisia Tehnică, formată din membri care au responsabilităţi în domeniu, aprobată prin Ordinul prefectului nr.105 din 24.02.2010.

Conform prevederilor art.10 alin.(3) al HG nr.543/2004, Agenţia pentru Protecţia Mediului Ialomiţa a iniţiat în luna martie 2010 “Programul de gestionare a calităţii aerului pentru pulberi în suspensie PM10 în municipiul Slobozia, municipiul Urziceni, Oraşul Ţăndărei, comuna Ciulniţa şi comuna Săveni din judeţul Ialomiţa, desfăşurat pe o perioadă de maximum 5 ani”.

În data de 07.09.2010 a avut loc şedinţa Consiliului Judeţean Ialomiţa în care s-a aprobat Programul de gestionare a calităţii aerului pentru PM10, în municipiul Slobozia,

Page 63: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

59

municipiul Urziceni, oraşul Ţăndărei, comuna Ciulniţa şi comuna Săveni din judeţul Ialomiţa.

Programul de gestionare a calităţii aerului pentru pulberi în suspensie PM10 în municipiul Slobozia, municipiul Urziceni, Oraşul Ţăndărei, comuna Ciulniţa şi comuna Săveni din judeţul Ialomiţa, desfăşurat pe o perioadă de maximum 5 ani s-a întocmit în baza rezultatelor evaluării calităţii aerului pentru anii 2007, 2008 şi 2009.

Programului de gestionarea calităţii aerului a fost pus în aplicare prin luarea măsurilor/acţiunilor progresiv, atât pentru a asigura o reducere continuă a emisiilor de poluanţi în perioada stabilită, cât şi pentru a distribui efortul financiar aferent.

Organismele responsabile cu implementarea programului sunt: -în cazul surselor liniare: Primăria municipiului Slobozia, Primăria municipiului

Urziceni, Primăria oraşului Ţăndărei, Primăria comunei Ciulniţa, Primăria comunei Săveni şi Consiliul Judeţean Ialomiţa;

-în cazul surselor punctuale: SC CHEMGAZ HOLDING CORPORATION SRL (fost SC AMONIL SA Slobozia), SC ULTEX SA Ţăndărei, SC SOCERAM SA Urziceni, SC EXPUR SA Urziceni.

-în cazul surselor de suprafaţă: Primăria municipiului Slobozia, Primăria municipiului Urziceni, Primăria oraşului Ţăndărei, Primăria comunei Ciulniţa, Primăria comunei Săveni, Consiliul Judeţean Ialomiţa şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia. APM Ialomiţa, în colaborare cu Comisariatul judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu Ialomiţa, a monitorizat în luna decembrie 2010 stadiul realizării măsurilor aplicate cu termen decembrie 2010. Responsabilii acţiunilor (autoritatea administraţiei publice locale şi/sau ceilalţi titulari de activitate, după caz) din programul de gestionare a calităţii aerului au raportat în luna decembrie la APM Ialomiţa, stadiul acţiunilor şi realizarea măsurilor. Din cele 41 de măsuri cuprinse în program pentru anul 2010 :

patru măsuri au caracter permanent (HCL,verificări avize, acte );

două măsuri au termen de începere în 2011;

o măsură a început în 2010 şi se finalizează în 2011;

34 măsuri au avut termen de finalizare în 2010 – dintre acestea 24 măsuri s-au realizat 100%, 7 măsuri se află în diferite stadii de realizare şi trei măsuri nu s-au realizat în 2010, dar li s-a prelungit termenul începând cu 2011. În concluzie, în urma aplicării măsurilor din Programul de gestionare a calităţii

aerului pentru PM10, în anul 2010, la cele două staţii automate de monitorizare a calităţii aerului, valorile înregistrate pentru pulberi în suspensie PM10 nu au depăşit valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane şi nici valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane, conform O.M. 592/2002.

Programul de gestionare a calităţii aerului în judeţul Dâmboviţa, pentru localităţile Dărmăneşti, Vlădeni, Corneşti, Finta a fost întocmit în conformitate cu Metodologia de elaborare si punere în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului, instrument în sprijinul autorităţilor/entităţilor responsabile cu punerea în practică a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului.

Programul cuprinde măsuri necesar a fi realizate în cele 4 localităţi în perioada 2010 – 2012, în scopul reducerii emisiilor de poluanţi (PM10), astfel încât să fie respectate valorile limită pentru protecţia sănătăţii umane şi ecosistemelor. Pentru fiecare măsură/acţiune inclusă în program, titularul a estimat perioada de realizare, costurile necesare, sursele de finanţare şi rezultatele ce se obţin prin implementarea acţiunii.

Page 64: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

60

PGCAD a fost pus în aplicare prin luarea măsurilor/acţiunilor progresiv atât pentru a asigura o reducere continuă a emisiilor de poluanţi în perioada stabilită, cât şi pentru a distribui efortul financiar aferent. La nivelul comunelor Corneşti, Finta, Dărmăneşti şi Vlădeni au fost incluse în Program o serie de măsuri în vederea soluţionării problemelor de poluare a aerului cu particule respirabile în suspensie, fracţia PM10 .

Centralizat, stadiul realizării măsurilor la sfârşitul anului 2010, pentru fiecare localitate, se prezintă astfel:

Tabel. II.6.3. Stadiul realizării măsurilor din PGCA

Corneşti

realizat realizat parţial realizat în avans nerealizat Total

2010 1 2 - 0 3

2011 - 1 - 1 2

2012 - - - 1 1

Total 1 3 - 2 6

Finta

realizat realizat parţial realizat în avans nerealizat Total

2010 0 3 - 1 4

2011 - - - 4 4

2012 - 1 - 1 2

Total 0 4 - 6 10

Vlădeni

realizat realizat parţial realizat în avans nerealizat Total

2010 1 1 - - 2

2011 - - 1 - 1

2012 - 1 - - -

Total 1 1 1 - 3

Dărmăneşti

realizat realizat parţial realizat în avans nerealizat Total

2010 - 3 - - 3

2011 - 1 - - 1

2012 - - - - -

Total - 4 - - 4

TOTAL

realizat realizat parţial realizat în avans nerealizat Total

2010 2 9 - 1 12

2011 - 2 1 5 8

2012 - 1 - 2 3

Total 2 12 1 8 23

Principala cauză a nerealizării măsurilor care au avut termen de realizare 2010 o constituie, conform informaţiilor transmise de autorităţile publice locale ale celor 4 localităţi, lipsa surselor financiare.

Pentru municipiul Giurgiu şi zonele limitrofe există întocmit Programul de Gestionare a Calităţii Aerului încă din anul 2006, elaborat în cadrul Programului Phare Ro – 2003/005-701.03 “Dezvoltarea unui program de gestiune a calităţii aerului înconjurător pentru regiunea românească de-a lungul graniţei cu Bulgaria, în bazinul Dunării de Jos”. Din rapoartele de monitorizare întocmite anual se constată că atât autorităţile locale, cât şi operatorii economici au depus eforturi pentru realizarea măsurilor impuse prin acest program. Astfel se constată că s-a dat o importanţă deosebită:

- folosirii energiei regenerabile; - reînnoirii parcului auto; - reabilitării infrastructurii de transport; - conformării cu cerinţele de protecţie a calităţii aerului a agenţilor economici;

Page 65: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

61

- izolării termice a locuinţelor. Întrucât la nivelul judeţului Giurgiu calitatea aerului este bună, pe viitor, ca obiectiv

principal, va fi menţinerea calităţii aerului şi chiar îmbunătăţirea acesteia. Progresul implementării măsurilor identificare în cadrul Programului Integrat de

Management a Calităţii Aerului în judeţul Călăraşi Pentru sectorul industrie - monitorizarea online a emisiilor de către operatorii economici SC TENARIS SILCOTUB (fost SC DONASID SA) şi SC SAINT GOBAIN GLASS ROMÂNIA SRL. Rezultatele automonitorizării şi a determinărilor efectuate de către operatorii economici conform termenelor prevăzute în autorizaţiile integrate de mediu, nu au pus în evidentă depăşiri ale indicatorilor monitorizaţi conform valorilor prevăzute de Autorizaţia Integrată de Mediu, dar şi fată de normativele în vigoare. Rezultatele sunt raportate lunar de către operatorii economici la APM Călăraşi. - Reducerea emisiilor de pulberi rezultate din procesul de producţie la SC PREFAB SA Călăraşi prin montarea de echipamente de desprăfuire. Pentru sectorul locuinţe :

o conectarea la reţeaua de gaze naturale a locuinţelor din municipiul Călăraşi, acţiune menită să reducă emisiile de poluanţi din sectorul locuinţe

o Tabelul II.6.4. Reţeaua de distribuţie a gazelor în municipiul Călăraşi

Lungime reţea de distribuţie a gazelor în

anul 2007 (km)

Lungime reţea de distribuţie a gazelor

în anul 2008 (km)

Lungime reţea de distribuţie a gazelor

în anul 2009 (km)

Lungime reţea de distribuţie a gazelor

în anul 2010 (km)

88.8 90.1 114 124.447

o conectarea la reţeaua de gaze naturale a comunei Modelu – Tonea

Tabelul II.6.5. Extinderea reţelei de distribuţie a gazului în Comuna Modelu Lungime reţea de distribuţie a

gazelor în anul 2009 ( km ) Lungime reţea de distribuţie a

gazelor în anul 2010 ( km )

24.2 24.671

o îmbunătăţirea eficienţei energetice, prin intensificarea acţiunii de izolare a clădirilor. Reabilitarea termică a locuinţelor s-a realizat din surse proprii ale cetăţenilor : aproximăm o creştere de 10 % a numărului de locuinţe reabilitate termic faţă de anul 2009

o În anul 2010 s-a finalizat reabilitarea termică a locuinţelor prin programul derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei pentru blocuri de locuinţe A22 şi A19 (Str. 1 Decembrie 1918)

o Eficientizarea consumului de energie termică prin reabilitarea a 6 unităţi de învăţământ din municipiul Călăraşi (Şcoala Generală nr. 5, Şcoala Generală nr.11, Şcoala Generală nr. 10, Liceul Mihai Eminescu, Liceul Danubius, Liceul Barbu Ştirbei) prin accesarea Fondului de Mediu – „Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire”.

Pentru sectorul transporturi : - îmbunătăţirea infrastructurii drumurilor interioare din municipiul Călăraşi prin

refacerea şi modernizarea străzilor interioare din municipiu (situaţie furnizată de Direcţia Generală de Statistică Călăraşi la 31.12.2010)

Page 66: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

62

Tabelul II.6.4. Starea drumurilor orăşeneşti în anul 2010 în municipiul Călăraşi

Denumire localitate

Lungimea străzilor orăşeneşti (km )

Totală Din care :

Modernizate Cu împietruiri simple

Călăraşi 151 131 18

- Realizarea Studiului de fezabilitate pentru fluidizarea traficului în municipiul Călăraşi

Programul de Management al Calităţii Aerului în zona Călăraşi prevede următoarele măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului în zona Călăraşi : - pentru industrie

- conformarea instalaţiilor şi realizarea automonitorizării; - audituri energetice pentru a evalua eficienţa folosirii resurselor : energie, apă,

materii prime ; - închiderea instalaţiilor sau a liniilor de producţie care nu se conformează cu valori

limită impuse de autorizaţie şi legislaţia în vigoare; - pentru sectorul locuinţe

- extinderea reţelei de gaze naturale existente în oraşul Călăraşi şi în comunele limitrofe;

- izolarea termică a clădirilor, izolarea zidurilor, acoperişurilor şi înlocuirea ferestrelor ;

- audituri energetice, pentru a evalua mai bine posibilele îmbunătăţiri şi pentru o alegere mai bună a măsurilor de control al emisiilor. S-ar putea realiza în şcoli, grădiniţe, instituţii publice, pentru a evidenţia beneficiile ce ar putea fi obţinute.

- pentru sectorul transporturi - îmbunătăţirea întreţinerii vehiculelor (potrivit standardului de inspecţie (RNTR1) şi

înlocuirea vehiculelor foarte poluante (schema naţională de înlocuire a vehiculelor vechi);

- promovarea benzinei fără Pb, a GPL şi trecerea la carburanţii alternativi (biocarburanţi);

- îmbunătăţirea reţelei de şosele. - Amenajarea locurilor de parcare atât în zonele rezidenţiale cât mai ales în zonele

centrale.

APM Teleorman, în colaborare cu serviciile/compartimentele de specialitate din cadrul administraţiei publice locale, a întocmit Raportul anual al Programului Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului pentru oraşele Turnu Măgurele şi Zimnicea aferent anului 2010. Programul a fost realizat pe baza măsurărilor de la cele 3 staţii automate de monitorizare a calităţii aerului ce fac parte din cadrul „Sistemului comun de monitorizare a calităţii aerului din oraşele de la graniţa româno-bulgară, de-a lungul Dunării de Jos” situate la frontieră: 2 staţii în municipiul Turnu Măgurele şi una în oraşul Zimnicea. Aceste staţii nu mai funcţionează din cauza unor probleme tehnice. Raportul anual conţine stadiul realizării măsurilor identificate în program, care au ca scop îmbunătăţirea calităţii aerului în oraşele de la graniţa româno-bulgară. Măsurile privind îmbunătăţirea calităţii aerului în localităţile Turnu Măgurele şi Zimnicea se referă la:

industrie; Măsurile din industrie se referă în principal la combinatul chimic SC Donau Chem SRL. Autorizaţia Integrată de Mediu deţinută de SC Donau Chem SRL a fost revizuită în luna septembrie 2010, iar o parte din măsurile din acest program nu se regăsesc în noul Plan de Acţiuni. Eliminarea măsurilor din noul

Page 67: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

63

Plan de acţiuni s-a realizat pe baza unor studii şi analize efectuate de institutul de specialitate IPROCHIM SA.

locuinţe; În municipiul Turnu Măgurele un număr de 512 locuinţe au fost racordate la reţeaua de gaze naturale în anul 2010.

În programul local de reabilitare termică sunt incluse 7 blocuri şi urmează iniţierea procedurii de achiziţie servicii pentru proiectarea lucrărilor de intervenţie. Din lipsa fondurilor necesare, nu s-a putut iniţia această procedură în anul 2010. În anul 2010 s-au emis 5 autorizaţii pentru realizarea de şarpante pe blocuri. În localitatea Zimnicea, un număr de 131 locuinţe au fost racordate la reţeaua de gaze naturale în anul 2010. Pentru a se îmbunătăţi calitatea aerului în localităţile Turnu Mǎgurele şi Zimnicea, un număr mare de locuinţe din satele înconjurătoare ar trebui să folosească energia în mod eficient. Ţinând cont de faptul că veniturile în unele dintre aceste sate sunt mici, posibilitatea ca populaţia să îşi permită să aplice aceste măsuri apare ca o ameninţare pentru succesul planului în lipsa unui sprijin financiar suficient.

Transporturi; In municipiul Turnu Măgurele, pentru drumul de centură s-a depus proiectul la BRCT Călăraşi, proiect realizat în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2007-2013. Proiectul a fost admis la finanţare în limita fondurilor disponibile în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria, Axa Prioritară 1.

În anul 2010 nu s-au achiziţionat mijloace de transport în comun pentru nici una din cele două localităţi pentru care a fost întocmit programul. Putem spune că până în acest moment s-au realizat deja o parte din măsurile privind îmbunătăţirea calităţii aerului în localităţile identificate în Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului pentru localităţile Turnu Măgurele şi Zimnicea, iar altele sunt în curs de implementare.

Page 68: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

64

CAPITOLUL III APA (DULCE)

Apele reprezintă o resursă naturală, regenerabilă, vulnerabilă şi limitată,

element indispensabil pentru viaţă şi societate, materie primă pentru activităţi productive, sursă de energie şi cale de transport, factor determinant în menţinerea echilibrului ecologic. Având în vedere îndeplinirea obligaţiilor în domeniul apei care revin României ca stat membru al Uniunii Europene, precum şi celor care decurg din convenţiile internaţionale la care aceasta este parte, modernizarea şi dezvoltarea Sistemului Naţional de Monitoring Integrat al Apelor până la sfârşitul anului 2006, a reprezentat o etapă importantă în realizarea Planului de Management al Bazinului Hidrografic. Planul de Management al Bazinului Hidrografic este principalul instrument de implementare a Directivei Cadru 2000/60/EC, obiectivele sale fiind atingerea „stării bune” a apelor până în anul 2015, protecţia uniformă a apelor de la izvor la vărsare, asigurarea unor condiţii de viaţă egale pentru toţi cetăţenii Europei din punct de vedere al apelor.

Monitorizarea calităţii apelor reprezintă activitatea de observaţii şi măsurători standardizate şi continue pe termen lung pentru cunoaşterea şi evaluarea parametrilor caracteristici ai apei în vederea gospodăririi apelor şi a definirii stării şi tendinţei de evoluţie a acesteia. Importanţa deosebită a activităţii de monitoring a calităţii resurselor de apă rezidă din faptul că acesta pune în evidenţă permanent starea resurselor de apă.

Monitoringul integrat se bazează pe percepţia apei ca pe o resursă naturală, parte integrantă a ecosistemelor şi, de asemenea, un bun cu valoare economică şi socială. Sistemul naţional de monitorizare a apelor cuprinde două tipuri de monitoring, conform cerinţelor prevăzute în Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare care a preluat prevederile Directivei Cadru 60/2000/CEE în domeniul apei şi celelalte Directive UE.

Acest monitoring integrat furnizează date atât cantitative cât şi calitative ale apei, fiind caracterizat prin interdependenţa dintre aspectele fizice, chimice, biologice cât şi bacteriologice.

În funcţie de natura şi tipul resursei, Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR) este reprezentat de 7 sub-sisteme:

râuri; lacuri naturale şi de acumulare; ape tranzitorii; ape costiere; ape subterane; zone protejate; ape uzate. O problemă importantă în legătură cu folosirea apelor o constituie lupta

împotriva poluării lor. Principalele forme de poluare a apei în funcţie de sursele şi natura lor sunt:

poluarea organică (au ca sursă principală deversările menajere din oraşe);

poluarea toxică (sursa principală de poluare o reprezintă industria); poluarea bacteriană (afectează calitatea apei potabile);

Page 69: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

65

poluarea termică (provenită de la apele de răcire din industrie care sunt evacuate în stare caldă);

poluare chimică (principalele surse de poluare sunt: îngrăşămintele chimice, petrolul, diferite substanţe chimice deversate de întreprinderi industriale);

poluarea biologică.

III.1 Resursele de apă, Cantităţi şi fluxuri

Resursele de apă din Regiunea Sud Muntenia sunt constituite din: ape de suprafaţă (râuri, lacuri naturale şi lacuri de acumulare amenajate, fluviul Dunărea) şi ape subterane

Situaţia prelevărilor de apă în Regiunea Sud Muntenia pentru anul 2010 Tabel III.1.1

Judeţ Suprafaţă (mii m3)

Subteran (mii m3)

Total (mii m3)

Argeş 420587.63 60819.16 481406.79

Călăraşi 35190 6088.82 41278.82

Dâmboviţa 23497.757 17418.66 40916.423

Giurgiu 15294.7 11497.67 26792.37

Ialomiţa 67058 14304.03 81362.03

Prahova 59387.622 55697.247 115084.869

Teleorman 26487.44 8444.969 34932.409

Total Regiune 647503.149 174270.556 821773.711 Situaţia comparativă a prelevărilor de apă pentru anii 2007, 2008, 2009 şi 2010

în Regiunea Sud Muntenia

Tabel III.1.2.

Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010

Prelevări de apă din surse de suprafaţă (mii

m3) 488.714,000 490.500,833 387.885,018 647503.149

Prelevări de apă din surse subterane (mii m3)

109.179,000 170.823,682 88.624,484 174270.556

Total 597.893,000 661.324,515 476.509,502 821773.711

Din datele transmise de Regia Autonoma Apele Romane, în anul 2010 volumele de apă captate pe surse, în bazinele hidrografice ale regiunii Sud Muntenia, conform HG 1001/1990 cu modificările ulterioare, au fost :

Tabel III.1.3. Bazin Hidrografic

Sursa Total mii. mc

Populaţie Industrie Irigaţii Pisci - cultură

Alte activi tăţi

Ialomita-Buzau

Suprafata 59387,622 28265,235 28245,319 572,608 2304,46 -

Subteran 55697,247 23841,954 31485,241 13,396 - -

Total

115084,86 52107,189 59739,56 586,004 2304,46 -

Page 70: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

66

Ialomiţa Suprafaţă 15590 1005 8564 - 5773 248

Subteran 11639 8330 2890 - - 419

Total 27229 9335 11454 - 5773 667

Vedea

Suprafata 6905.78 - 698.015 - 6207.675

-

Subteran 6698.966 7699.981 3968.692 1.612 - 325.885

Total 13604.746 7699.981 4666.707 1.612 6207.675

325.885

Arges

Suprafata 427508.82 198109.3 173210.08 3141.9 53047.3 -

Subteran 61525.68 23793.106 35650.526 484.17 110 1483.631

Total 489034.443

221902.136

208860.606

3626.07 53267.3 1483.631

Dunare

Suprafata 127365.474

9154.142 30981.022 58120.81 29109.5 -

Subteran 15438.983 10872.016 2935.884 728.996 10.42 891.667

Total 142804.457

20026.158 33916.906

58849.806 29119.42

891.667

III.2. Apele de suprafaţã III.2.1. Calitatea cursurilor de apa

În cadrul Ordinului 161/2006 se stabilesc 5 stări ecologice pentru râuri şi lacuri naturale: foarte bună (I), bună (II), moderată (III), slabă (IV) şi proastă (V), pe baza elementelor de calitate biologice, hidromorfologice, chimice şi fizico-chimice; pentru lacuri se ia în considerare şi gradul de trofie, respectiv celor 5 stări ecologice le corespund 5 grade de trofie: ultraoligotrof, oligotrof, mezotrof, eutrof şi hipertrof. Pentru ecosistemele acvatice artificiale sau modificate ireversibil se stabilesc: potenţialul ecologic foarte bun (E), bun (B) sau moderat (M).

Indicatorii de calitate pentru care se stabilesc standarde de calitate chimice şi fizico-chimice în vederea stabilirii claselor de calitate se împart în următoarele grupe principale: - regim termic şi acifiere; - regimul oxigenului; - nutrienţi; - salinitate; - poluanţi toxici specifici de origine naturală (metale); - alţi indicatori chimici relevanţi ( de ex. fenoli, detergenţi anionici activi).

De asemenea, în Ordinul 161/2006, se stabilesc elemente şi standarde de calitate pentru substanţe periculoase relevante şi prioritare/prioritare periculoase pentru stabilirea stării chimice a apelor de suprafaţă (metale şi compuşi, solvenţi şi solvenţi organici cloruraţi, hidrocarburi aromatice polinucleare, hidrocarburi clorurate, bifenili policloruraţi, pesticide, fenoli, amino şi nitrocompuşi, alte substanţe periculoase), precum şi elemente şi standarde de calitate chimică pentru sedimente.

Calitatea râurilor interioare din Regiunea Sud Muntenia este controlată şi supravegheată de Administraţia Naţională „Apele Române” prin Direcţiile

Page 71: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

67

Apelor Argeş-Vedea, Ialomiţa –Buzău, Dunăre prin Sistemele de Gospodărire a Apelor din fiecare judeţ. În anul 2010, lungimea totală a râurilor supravegheate pe teritoriul Regiunii Sud Muntenia este prezentată în tabelul III.2.1.1

Încadrarea tronsoanelor de râuri interioare caracteristice pe clase de calitate în raport cu indicatorii fizico-chimici, conform Ordinului

MMGA nr. 161/2006, pentru anul 2010 în Regiunea Sud Muntenia

Tabel III.2.1.1.

Nr. crt.

Judeţul Bazin

hidrografic Total km

Cal. I

km

Cal. II

km

Cal. III

km

Cal. IV km

Cal. V km

Observaţii (indicatori

care conduc la încadrare nefavorabilă

)

1. Argeş

Argeş 987,0 - 950.0 18,0 19,0 -

Nutrienţi, poluanţi

specifici de origine

animală, salinitate, regim de oxigen

Vedea 218 - 145 73,0 - -

Nutrienţi, salinitate, regim de oxigen

Total Argeş 1205 - 1095 91 19 -

2. Călăraşi

Dunăre 180.5 180.5 - Regim de

oxigen

Argeş 46,0 - 9,0 - 37,0 - Regim de

oxigen

Total Călăraşi 226.5 9 180.5 37 -

3. Dâmboviţa

Ialomiţa – Buzău

182 49.5 29.5 103 - - Acifiere, regim de oxigen,

nutrienţi, salinitate

Argeş – Vedea

477 - 255 140 1 81 Acifiere, regim de oxigen,

nutrienţi, salinitate

Total Dâmboviţa 659 49.5 284.5 243 1 81

4. Giurgiu

Argeş 502 - 444 58 - - Acifiere, regim de oxigen

Dunăre 9,0 - 9 - - - Acifiere, regim de oxigen

Total Giurgiu 511 - 453 58 -

5. Ialomiţa

Ialomiţa – Buzău

264 - - 264 - -

Regim de oxigen,

nutrienti,salinitate,fenoli

Total Ialomiţa 264 - - 264 - -

Page 72: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

68

6. Prahova

Subbazin Prahova

751 280 113 226 29 103

Regim de oxigen,

nutrienţi, salinitate

Total Prahova 751,0 280,0 113 226 29,0 103,0

7. Teleorman

Argeş 135 - - 135- - -

Regim de oxigen,

nutrienţi, salinitate

Vedea 610 - 230.0 361 19 -

Regim de oxigen,

nutrienţi, salinitate

Călmăţui 139 - - - 139 -

Regim de oxigen,

nutrienţi, salinitate

Total Teleorman 884 230 496 158 -

Total Regiune 3 Sud Muntenia 4555.

5 329.5

2184.5

1558.5

244 184

Monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă s-a făcut în anul 2010 pe o lungime de 4555.5 km. Încadrarea tronsoanelor de râu caracteristice pe clase de calitate în raport cu indicatorii fizico-chimici a avut următoarea distribuţie raportată la lungimea râurilor interioare monitorizate (figura 4.3.1.1.):

clasa I de calitate: 329.5 km, reprezentând 7,23% clasa a II-a de calitate: 2184.5 km, reprezentând 47.9% clasa a III-a de calitate: 1558.5 km, reprezentând 34.21% clasa a IV-a de calitate: 244km, reprezentând 5.3% clasa a V-a de calitate: 184 km, reprezentând 4.03%.

fig.III.2.1.1

Încadrarea tronsoanelor de râuri interioare caracteristice pe clase de calitate în raport cu indicatorii fizico-chimici, conform Ordinului MMGA nr161/2006,

pentru Regiunea Sud Muntenia în perioada 2007 – 2010

Tabel III.2.1.2.

Anul Total km Cal. I (km)

Cal. II (km)

Cal. III (km)

Cal. IV (km)

Cal. V (km)

2007 4861,5 1063,2 1460,0 1519,3 530,0 289,0

2008 4510,3 816,0 1678,0 1488,3 145,0 383,0

2009 4627,5 342,0 2570,0 1172,5 231,0 312,0

2010 4555.5 329.5 2184.5 1558.5 244 184

Repartitia tronsoanelor de rau pe clase de calitate in anul 2010 in Regiunea Sud

Muntenia

7% 0%

49%

35%

5% 4%

clasa I

cl.II

clasa II

clasa III

clasa IV

clasa V

Page 73: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

69

Această situaţie este reprezentată grafic în figura III.2.1.2.

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

Cal I Cal II Cal III Cal IV Cal V

Repartitia tronsoanelor de rau pe clase de calitate in

regiunea Sud Muntenia in perioada 2007-2010

1 Anul 2007

2 Anul 2008

3 Anul 2009

4 Anul 2010

Fig. III.2.1.2.

Starea fluviului Dunărea Dunărea – al doilea mare fluviu al Europei dupa Volga, atât ca

lungime (2.857 km) cât si ca debit (aproximativ 5.600 m3/sec la intrarea în

România) – reprezintă o adevărată axă a Europei Centrale, pe care o leagă

de Marea Neagră. Acesta izvorăşte din munţii Pădurea Neagră (Germania)

sub forma a două râuri numite Brigach şi Breg ce izvorăsc de sub vârful

Kandel (1241m), şi se unesc în Donaueschingen (678m) în curtea castelului

Fürstenberg.

Dunărea curge către sud-est pe o distanţă de aproximativ 2860 km, până la Marea Neagră. La vărsarea râului în Marea Neagră s-a format Delta Dunării.

Cel mai important curs de apă din Regiunea Sud Muntenia este fluviul Dunărea care străbate judeţele Călăraşi, Giurgiu (pe o distanţă de 76 de km) şi Teleorman (pe o distanţă de 87 km).

Dunărea străbate judeţul Giurgiu pe o distanţă de 76 de km, de la Pietrişu - km 527 la Greaca - km 452 si judetul Teleorman pe o distanta de 87 km

În cadrul proiectului Phare CBC RO 0103.03-02 “Protecţia zonelor mlăştinoase ale Dunării - proiect pilot pentru zona ostroavelor Cama-Dinu “ s-a stabilit un program de monitorizare a calităţii fluviului Dunărea. În conformitate cu acest program, în anul 2010 APM Giurgiu a monitorizat cu o frecvenţă trimestrială calitatea apei fluviului Dunărea calitatea sedimentelor prelevate din sectoarele corespunzătoare Km. 502, Km. 511 şi Km. 520.

Din analizele efectuate în anul 2010 s-a constatat că acestea s-au încadrat în standardele de calitate prevăzute pentru clasa a I-a, conform

Page 74: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

70

Ordinului 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii ecologice a corpurilor de apă. Judeţul Teleorman este mărginit la sud , pe o distanţă de 87 km de Dunăre, care constituie în acelaşi timp şi limita naturală dintre România şi Bulgaria. Principalul afluent al Dunării pe sectorul român, corespunzător judeţului Teleorman este râul Vedea. La nivelul anului 2009, conform standardelor de calitate prevăzute de Ordinul MMGA nr. 161/2006, fluviul Dunărea s-a încadrat în clasa a II-a de calitate atât din punct de vedere fizico-chimic, cât şi din punct de vedere al indicatorilor biologici.

Calitatea fluviului Dunărea - 2010 Tabel III.2.1.3.

Cursul de apă Secţiunea de control

Clasa de calitate conform Ordinului MMGA 161/2006

Indicatori fizico-chimici

Clasa de calitate conform Ordinului MMGA 161/2006

Indicatori biologici

Index saprob MZB

Clasa de calitate

Dunăre Ostrovul Gâsca II 2,09 II

Dunăre Turnu Măgurele II - -

Dunăre Zimnicea II - - Sursa: AN “ Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă Argeş – Vedea

În anul 2010, în judeţul Călăraşi au fost evaluate de către Administraţia Bazinală de Ape Ialomiţa – Buzău, din punct de vedere ecologic şi chimic, 7 corpuri de apă puternic modificate. Evaluarea stării ecologice s-a făcut prin monitorizarea secţiunilor în 6 corpuri de apă şi prin analogie cu un corp de apă similar pentru un corp de apă. În urma evaluării stării ecologice potenţialul ecologic a fost moderat în toate cele 7 corpuri de apă. Starea chimică a fost bună pentru toate corpurile de apă.

III.2.2. Calitatea lacurilor

În anul 2010, în Regiunea Sud Muntenia au fost expertizate următoarele lacuri: în judeţul Argeş: Vidraru, Oieşti, Cerbureni, Zigoneni, Vâlcele, Budeasa,

Bascov, Goleşti, Râuşor, Pecineagu; în judeţul Călăraşi: Frăsinet, Iezer-Cuza Voda, Gălăţui; în judeţul Dâmboviţa: acumularea Bolboci, lacul Pucioasa; acumulările

Văcăreşti, Ciocăneşti, Buftea şi Crevedia; reţeaua de lacuri: Udreşti, Zăvoiul Orbului;

în judeţul Giurgiu: Mihăileşti, Făcău, Grădinari, Comana, Bila I, Onceşti II;

în judeţul Ialomiţa: Amara, Fundata (balnear şi piscicol), Strachina, Dridu, Iezer, Şcheauca-Perieţi, GHE.Doja

în judeţul Prahova: Paltinu, Măneciu în judeţul Teleorman: Suhaia, Lacul Sărat, Moşteni, acumulările Roşiori

şi Furculeşti.

Page 75: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

71

Din datele primite de la Administraţia Naţională „Apele Române” prin Direcţiile de Apă din regiune, în anul 2010, lacurile se încadrează, din punct de vedere al evoluţiei trofice în stadiile: mezotrof, oligotrof, eutrof, hipertrof. Astfel, din totalul de 39 lacuri monitorizate din punct de vedere biologic în anul 2010, 14 lacuri se încadrează în stadiul mezotrof, 3 lacuri se încadrează în stadiul hipertrof, 9 lacuri se încadrează în stadiul eutrof, 10 lacuri se încadrează în stadiul oligotrof. Această situaţie este prezentată la nivelul fiecărui judeţ din Regiunea Sud Muntenia în tabelul III.2.2.1

Încadrarea din punct de vedere biologic a lacurilor din Regiunea Sud Muntenia în anul 2010

Tabel III.2.2.1

Judeţul Încadrarea din punct de vedere biologic

Argeş 10 lacuri – oligotrof

Călăraşi 3 lacuri – mezotrof

Dâmboviţa 1 lac – mezotrof; 3 lacuri – eutrof; 3 lacuri –hipertrof

Giurgiu 6 lacuri – eutrof

Ialomiţa 3 acuri – hipertrof şi 4 lacuri – mezotrof

Prahova 3 lacuri – mezotrof

Teleorman 3 lacuri – mezotrof

Conform datelor primite de la Administraţia Naţională „Apele Române” prin Direcţiile Apelor Buzău – Ialomiţa şi Argeş – Vedea, situaţia la nivelul Regiunii Sud Muntenia pentru anul 2010 in ceea ce priveste caracterizarea din punct de vedere fizico-chimic a lacurilor, este prezentată în tabelul III.2.2.2. Încadrarea pe clase de calitate din punct de vedere fizico-chimic a lacurilor din Regiunea Sud Muntenia în anul 2010

Tabel III.2.2.2.

Judeţul Clasa de calitate din punct de vedere fizico-chimic

Argeş 4 lacuri-clasa a I-a, 6 lacuri – clasa a II-a

Călăraşi 3 lacuri – clasa a II-a

Dâmboviţa 3 lacuri – clasa I, 2 lacuri – clasa a III-a şi 2 lacuri – clasa a IV-a

Giurgiu 6 lacuri – clasa a II-a

Ialomiţa 2 lacuri – clasa a III-a şi 6 lacuri – clasa a V-a

Prahova 3 lacuri – clasa II

Teleorman 3 lacuri – clasa a II-a

Situaţia comparativă pentru perioada 2007 – 2010 a lacurilor

expertizate din Regiunea Sud Muntenia din punct de vedere fizico-chimic este

prezentată în tabelul III.2.2.3

Încadrarea pe clase de calitate din punct de vedere fizico-chimic a lacurilor din Regiunea Sud Muntenia pentru perioada 2007 – 2010

Tabel III.2.2.3.

Anul Total lacuri expertizate

Clasa I de

calitate

Clasa a II-a de

calitate

Clasa a III-a de calitate

Clasa a IV-a de calitate

Clasa a V-a de calitate

2007 50 17 19 10 3 6

Page 76: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

72

2008 44 9 23 4 0 8

2009 44 7 21 5 3 6

2010 39 7 21 4 5 -

III.3 Calitatea apei dulci

III.3.1.Nitraţii şi fosfaţii in râuri si lacuri

Poluarea chimică rezultă din deversarea în ape a diverşilor compuşi ca: nitraţi, fosfaţi şi alte substanţe folosite in agricultură, a unor reziduuri şi deşeuri provenite din industrie sau din activităţi care conţin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur sau cadmiu.

Apa menajeră, apa industrială şi produsele chimice folosite în agricultură, cum ar fi îngrăşamintele şi pesticidele sunt principala cauză a poluarii apelor.Ingrăşamintele chimice cum ar fi fosfaţii şi nitraţii folosiţi în agricultură sunt vărsate în lacuri şi râuri. Acestea se combină cu fosfaţii şi nitraţii din apa menajeră şi măresc viteza de dezvoltare a algelor. Apa poate sa ajungă “sufocantă” din cauza algelor care sunt în descompunere şi care epuizează oxigenul din ea. Acest proces, numit eutrofizare, poate cauza moartea peştilor şi a altor forme de viaţă acvatice.

Din punct de vedere al poluării cu nutrienţi (nitraţi, fosfaţi, amoniu), calitatea lacurilor se încadrează în clasele I şi II de calitate.

Referitor la calitatea cursurilor de apă pe categorii de indicatori, se constată încadrarea în clasele I şi II de calitate pentru NH4 şi în clasa II de calitate pentru oxigen dizolvat si in clasele I-IV pentru nitrati. III.3.2. Oxigenul dizolvat,materiile organice si amoniu in apele raurilor

Încadrarea secţiunilor de râu monitorizate de Administraţia Naţională „Apele Române” prin Direcţiile Apelor Buzău – Ialomiţa şi Argeş – Vedea, pe clase de calitate conform Ord.161/2006 la: azotaţi , fosfaţi, oxigen dizolvat, regim oxigen, amoniu,sunt redate in tabelul III.3.2.1

Tabel III.3.2.1

Bazin hidrografic

Sectiunea de control

Calitatatea apei (clasa de calitate)

NO3 PO4 NH4 Regim oxigen

Oxigen dizolvat

Teleorman

BH Argeş

Am. Bujoreni II

III

I

III

II

Baciu II II I III II

BH Vedea

Aval Roşiori de Vede III

II

I

II

II

Alexandria III II II II II

Am. confl. Teleorman III

III

II

III

II

Am. confl. Dunăre III

III

I

III

II

Tătărăşti II II I II II

Am. conf.Vedea III

II

I

II

II

Page 77: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

73

Am.conf.Vedea I I I II II

Am.conf.Vedea II III II II II Am.conf.Vedea I III I II II Am.conf.Vedea II III I II II Am. conf.Teleorman

II

III I

III

II

Am. conf.Teleorman I

III

III

II

BH Călmăţui Com.Lisa IV IV II III II Arges BH Arges Arges –Capataneni I I I I I

Arges –av. lac Zigoneni I I I I I

Arges –Pitesti ( am. priza Arpechim)

I I I I I

Arges –Cateasca I I I I I

Valsan –am. ac.Valsan I I I I I

Valsan-Bradet I I I I I

Valsan – am. confl.Arges

I I I I I

Doamnei –Bahna Rusului

I I I I I

Doamnei-Darmanesti I I I I I

Doamnei –Ciumesti I I I I I

Targului –Voina I I I I I

Targului-Voinesti I I I I I

Targului –Apa Sarata I II I II III

Targului- Clucereasa I I I I I

Carcinov -Priboieni II I I II I

Carcinov-am. confl. Arges

II III I III IV

Rancaciov –am.Valea Corbului

I I I II I

Rancaciov –am.confl. Arges

II II II IV I

Argesel – am. priza pastravarie

I I I II I

Argesel –Mioveni I I I II II

Valeni-am.confl. Arges III III II II I

Valea Mare-am. confl. Doamnei

II III II II I

Dambovnic- Suseni I II I II II

Valea Iasului-am.confl.Arges

II I I I I

Bascov-Draganu I I I I I

Bascov –am. confl. Arges

II II I I I

Bughea –am.Bughea de Sus

I I I I I

Bughea-am. confl.Targului

I I I I I

Bratia – am. confl. Targului

I I I I I

Page 78: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

74

Budisteanca – am. confl. Arges

II I I I I

Dambovicioara-iesire chei

II I I I I

Valea Cheii-iesire chei II I I I I

Rausor am. confl.Dambovita

I I I I I

Dambovita –Podu Dambovitei

II I I I I

Dambovita –av.confl.Valea lui Coman

II I I I I

Rausor –am. st.hidro I I I I I

Neajlovel –am. confl.Neajlov

I V II III IV

Banesti-am.Barasti II I I I I

Draghici-am. Draghici II I I II I

BH Vedea Cotmeana- av.Poiana Lacului

II I I II I

Cotmeana- Ciobani II I I I I

Teleorman- av.Costesti II V II III V

Dâmboviţa

Ialomiţa - - I - I

BH Argeş -Vedea

Cricovul Dulce - - I - I

Dâmboviţa- Malu cu Flori

- - I - I

Dâmbovita- Brezoaiele - - I - I

Sabar- Glâmbocata - - I -

I

Colentina- Colacu - - I - I

Ilfov - amonte derivaţie Mircea Voda

- - I - I

Ilfov – amonte confl Dâmboviţa

- - II - I

Vlăduţ- amonte confl.Neajlov

- - II - I

Potop- Gura Foii - - I - I

Neajlov-pod sat Broşteni

- - I - I

Giurgiu Milcovat-am.de confl.cu

Glavacioc III III

Glavacioc-Ghimpati III III Călăraşi BH Argeş Clăteşti III-V I-II I-IV Budeşti V V V

Page 79: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

75

III.4 Apele subterane

Factorii care influenţează calitatea apelor subterane sunt în mare

parte identici cu cei ce influenţează calitatea apelor de suprafaţă. Apele

meteorice aduc aport de gaze dizolvate atmosferice (oxigen, azot, dioxid de

carbon, hidrogen sulfurat etc.) şi minerale dizolvate (bicarbonaţi şi sulfaţi de

calciu şi magneziu dizolvaţi din roci; azotaţi şi cloruri de, potasiu, calciu şi

magneziu dizolvate din sol şi detritusuri organice; (săruri de fier şi mangan).

Utilizările casnice fac să ajungă în apa subterană, prin intermediul exfiltrărilor

din tancuri septice sau canalizări neetanşe, precum şi din infiltrarea din apele

de suprafaţă, detergenţi, azotaţi, sulfaţi şi alţi produşi de degradare a

substanţelor organice, săruri şi ioni dizolvaţi din reţeaua de apă potabilă,

precum şi compuşi organici solubili. Utilizările industriale ale apelor generează

ajungerea în apele subterane a diverselor săruri dizolvate în ape uzate

industriale ce se infiltrează în sol din apele de suprafaţă poluate. Agricultura

generează aport de săruri din apa de irigaţie. Depozitele de gunoi aduc aport

de produşi organici de descompunere, substanţe chimice solubile, gaze

solubile, săruri provenite din cenuşă.

Protecţia resurselor de apă subterană împotriva epuizării, degradării şi poluării prezintă o importanţă deosebită, fapt pentru care apa subterană a fost monitorizată în cadrul programului de monitorizare a reţelei hidrogeologice, realizată de direcţiile apelor prin intermediul a 236 foraje hidrogeologice situate în luncile râurilor. În cadrul acestui program de monitorizare a reţelei hidrogeologice se efectuează urmărirea cantitativă şi calitativă prin măsurători ale nivelului hidrostatic şi prelevări de probe de apă. Situaţia depăşirilor indicatorilor în cadrul forajelor de observaţie la nivelul Regiunii Sud Muntenia pentru anul 2010 este prezentată în tabelul III.4 Situaţia depăşirilor indicatorilor monitorizaţi în cadrul forajelor de observaţie la

nivelul Regiunii Sud Muntenia pentru anul 2010 Tabel III.4.1

Judeţul Numărul de foraje de

observaţie Indicatorii depăşiţi

Argeş 147 foraje – monitorizate de către APM Argeş din care 75 din rampele de deşeuri;

La cele 147 de foraje nu s-au înregistrat depăşiri ale indicatorilor monitorizaţi.

Călăraşi 9 foraje monitorizate de Administraţia Bazinală Buzău-Ialomiţa

Nu s-au inregistrat depasiri

Dâmboviţa 11 foraje – monitorizate de către SGA Dambovita

2 foraje cu depăşiri la indicatorul cloruri (Gura Ocniţei F1 şi Bucşani F1)

Giurgiu 3 foraje – monitorizate de către Direcţia Apelor Argeş - Vedea

S-au înregistrat depăşiri la indicatorul amoniu

Ialomiţa 29 foraje – monitorizate de către Direcţia Buzău - Ialomiţa

S-au înregistrat depăşiri la indicatorii amoniu, sulfaţi, cloruri, fosfaţi, azotiti

Prahova 35 foraje – monitorizate de către Direcţia Apelor Argeş – Vedea si 7 foraje monitorizate de agenti economici

Nu s-au inregistrat depasiri

Teleorman 58 foraje – monitorizate de către Direcţia Apelor Argeş -

S-au înregistrat depăşiri la indicatorii: amoniu, cloruri, azotati,cloruri,sulfati, pentru

Page 80: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

76

Vedea un număr de 11 foraje.

Total Regiune

299 foraje de observaţie S-au înregistrat depăşiri pentru un număr de 17 foraje.

III.5. Apa potabilă şi apa de imbăiere

III.5.1. Apa potabilă

Sistemele de alimentare cu apă potabilă au drept scop alimentarea cu

apă potabilă pentru toţi utilizatorii din aria de acoperire. Apa potabilă este

destinată, în ordinea priorităţilor, pentru consumul menajer, consumul

spitalelor, şcolilor, grădiniţelor, serviciilor publice precum şi pentru consumul

necesar în activităţile productive şi comerciale şi de stingere a incendiilor.

Parametrii de calitate ai apei potabile din regiunea 3 Sud Muntenia sunt monitorizaţi permanent în laboratoarele de control ale Direcţiilor de Sănătate Publică din cele 7 judeţe, astfel încât apa distribuită consumatorilor să respecte prevederile Legii nr. 458/2002 modificată şi completată de Legea nr. 311/2004 privind calitatea apei potabile.

La nivelul Regiunii Sud Muntenia, situaţia surselor de alimentare cu apă potabilă se prezintă astfel:

în judeţul Argeş: Cele două surse de apă alemunicipiului Piteşti sunt: - sursa subterană Mărăcineni: asigură un debit mediu de 7000 m3/zi prin 129 foraje de 12-15 m adâncime, executate în stratul freatic şi 5 foraje la 80-150 m adâncime în stratul de Cândeşti (7%); -sursa lac Budeasa :asigură un debit mediu de 91000 m3/zi (93%) Uzine de potabilizarea apei:Uzina de apa Budeasa si Uzina de apă subterană (Mărăcineni– Râul Doamnei, RâulArgeş– Valea Mare) Pentru municipiul Campulung Muscel, apa bruta destinata potabilizarii provine din:

surse subterane :captare Leresti, captare Toplita, captare Leresti Pojorata

sursa de suprafata : captare Voinesti

Staţii de tratare: ** Uzina Budeasa (Sistemul Piteşti) aflată în curs de reabilitare şi modernizare în cadrul Măsurii ISPA nr.2003/RO/16/P/PE/026; **Uzina Cerbureni (Sistemul Curtea de Argeş); **Uzina Calea Pietroasă (Sistemul Câmpulung); ** 19 sisteme echipate cu staţii de clorinare In judeţul Arges sunt funcţionale 79 sisteme de alimentare cu apă (7 urbane şi 72 rurale); -rata de conectare: **zona urbană 89%; **zona rurală 63%; -populaţie deservită 452.630 loc. (70%din totalul populaţiei); - sisteme centralizate:Piteşti, Curtea de Argeş, Câmpulung şi Costeşti (17 localităţi deservite - 3municipii, 2 oraşeşi 12 comune periurbane); - 2319 km reţea de distribuţie (644,8 km zona urbană, 1674,2 km zona rurală) -14 sisteme încurs deexecuţie (OG7/2006,alte surse); - 119.686 m3/zi (cerinţa totală de apă) ;

în judeţul Călăraşi:

Page 81: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

77

Sursa de alimentare cu apă potabilă pentru municipiile Călăraşi şi Olteniţa este Fluviul Dunărea. Pentru celelalte zone urbane alimentarea se face din subteran. Calitatea apei potabile furnizate populaţiei judeţului Călăraşi poate fi interpretată doar pe baza datelor furnizate de Direcţia de Sănătate Publică Călăraşi, care are atribuţii în monitorizarea acesteia. Astfel în anul 2010, situaţia s-a prezentat astfel : Calitatea apei potabile furnizată în anul 2010. Sursa de date : Direcţia de Sănătate Publică Călăraşi Tabel III.5.1.1.

Mediul Număr probe prelevate

Număr probe necorespunzătoare chimic/%

Număr probe necorespunzătoare bacteriologic /%

Urban 1604 890/74.4 42 / 5.1

Rural microcentrale

2061 79/29.5 614 / 31.9

Rural fântâni publice

130 21/32.3 63 / 96.9

în judeţul Dâmboviţa:

Apa potabilă pentru localităţile urbane este asigurată în principal din surse din vecinătatea oraşelor, în special subterane:

Municipiul Târgovişte: fronturi de captare apă subterană la Măneşti, Lazuri-Văcăreşti, Dragomireşti, Hulubeşti;

Municipiul Moreni: surse subterane din zonele Iedera, Ruda, Ciocoieşti, Săcuieni, suplimentate cu apa de suprafaţă de la staţia de apă Paltinu (Câmpina, judeţul Dâmboviţa);

Oraşul Pucioasa: apă de suprafaţă din râul Ialomiţa;

Oraşul Găeşti: surse de profunzime (front captare râu Argeş);

Oraşul Titu: surse de profunzime (front captare Branişte);

Oraşul Fieni: izvoare subterane captate (zona Gâlma) şi drenuri de pe terasa râului Ialomiţa.

În mediul rural, apa din sistemul public de aprovizionare este asigurată din surse de profunzime.

în judeţul Giurgiu: Apa potabilă este asigurată în principal din surse din vecinătatea oraşelor, în special subterane.

în judeţul Ialomiţa: Alimentarea cu apă a municipiul Slobozia se face din Dunăre (Braţul Borcea), iar pentru celelalte oraşe, alimentarea cu apă se face din surse subterane.

Din centralizatoarele rezultatelor analizelor din programul de monitorizare de control a calităţii apei la ieşirea din staţie şi în reţeaua de distribuţie, efectuate de către operatorul de apă în laboratoarele proprii, rezultă urmatoarele date cu privire la calitatea apei:

-calitatea apei la sursă diferă de la un foraj la altul, mai ales prin prisma conţinutului de fier şi mangan, prezenţa amoniului şi sodiului în exces fiind o constanta a acviferului; în perioada 2009-2010 se constată variaţia în timp a concentraţiei acestor parametrii ai calităţii apei la sursă;

Page 82: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

78

-în apa captată nu s-au identificat substanîe periculoase (toxice ) cum ar fi hidrocarburi aromatice policiclice, benzen, pesticide, metale grele, etc. la valori peste limitele maxime admise;

-la ieşirea din staţia de tratare nu se înregistreaza depăşiri ale parametrilor amoniu, fier, turbiditate, indicatori microbiologici, dar sunt înregistrate depăşiri ale clorului rezidual liber pentru toate probele analizate, fără a fi constatate depăşiri ale concentratiei de THM; depăşirile înregistrate pentru sodiu la sursa se regăsesc şi la ieşirea din staţie în toate probele analizate;

-în cadrul monitorizarii de control a calităţii apei în reţea se constată depăşiri frecvente ale concentraţiei de fier (82,61 % in 2010 ), turbidităţii (2,17% in 2010 ), culorii (8,76 % in 2010 ), indicatorilor microbioloci ( 3,7 % ); depăşirile pentru mangan în reţea sunt înregistrate la 2 din cele 5 probe analizate în cadrul monitorizării de audit efectuate cu laboratoare din Bucureşti;

-nu se înregistrază depăşiri ale limitelor maxime admise pentru substanţe periculoase (toxice ) cum ar fi hidrocarburi aromatice policiclice, benzen, pesticide, metale grele, etc şi nici pentru compusi secundari ai clorinarii (THM ) pentru probele analizate din reteaua de distributie.

URZICENI

-nu s-au înregistrat depăşiri ale limitelor maxime admise pentru parametrii monitorizaţi în cursul anului 2010, cu excepţia unei singure probe la analizele microbiologice. FETESTI

-s-au înregistrat depăşiri ale limitelor maxime admise pentru 12 analize microbiologice (2,75% din analizele efectuate in laboratoarele DSP Ialomiţa) şi pentru 13 de analize fizico-chimice pentru indicatorii turbiditate şi clor rezidual liber (2,98% din analizele efectuate in laboratoarele DSP Ialomiţa).

ŢĂNDĂREI

-s-au înregistrat depăşiri ale limitelor maxime admise pentru 5 analize microbiologice (3,03% din analizele efectuate in laboratoarele DSP Ialomiţa) şi pentru 28 analize fizico-chimice pentru parametrii amoniu şi fier (16,76% din analizele efectuate in laboratoarele DSP Ialomiţa).

Pentru celelalte sisteme centralizate de alimentare cu apă din judeţ se constată un număr relativ mare de probe necorespunzătoare, care se datorează şi faptului că în unele localităţi au fost repetate de mai multe ori probele la solicitarea autorizaţiei de funcţionare a microcentralelor, până la corectarea parametrilor respectivi. Mulţi din parametrii neconformi ar putea fi corectaţi dacă sistemele de dezinfecţie a apei prin clorinare existente în majoritatea microcentralelor rurale ar funcţiona optim şiîn mod continuu.

în judeţul Prahova:

Tipul surselor de apă potabilă pentru judeţul Prahova:35,5% (38054 mc/zi) apă de suprafaţă, 63% (67385,4 mc/zi-din care 920 mc/zi prin realimentarea artificială a acviferului) apă de profunzime,1,5% (1647,6 mc/zi) apă din sursa mixtă-de suprafaţă şi profunzime

în judeţul Teleorman: Principala resursă de apă potabilă în judeţul Teleorman este apa subterană, cu excepţia municipiului Turnu Măgurele unde apa potabilă este asigurată din fluviul Dunăre. Populaţia care nu este racordată la reţelele de

Page 83: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

79

distribuţie a apei potabile, se alimentează din fântâni publice şi fântâni gospodăreşti.

Programul de distribuţie al apei potabile în localităţile urbane este continuu, 24 ore/zi, 7 zile/săptămână.

În anul 2010, la nivelul Regiunii Sud Muntenia, situaţia reţelelor de alimentare cu apă potabilă este prezentată în tabelul III.5.1.

Reţelele de alimentare cu apă în anul 2010 la nivelul Regiunii Sud Muntenia

Tabel III.5.1.2

Judeţ

Reţele apă potabilă

Lungime (km)

Volum distribuit (mii m

3)

Număr localităţi

Populaţie racordată (mii locuitori)

Argeş 2.507,000 28.891,000 246 452.630

Calarasi Nu detinem date

Dâmboviţa 1038.661 8513.979 177 157.245

Giurgiu 388,723 4.240,812 17 100.312

Ialomiţa 780.57 7.457,000 50 -

Prahova 2.548,370 30.193,000 72 595.796

Teleorman 825.059 9673.93 39 117 252

Total Regiune

8088.383 88969.721 601 1423235

Cea mai importantă schimbare legislativă în domeniul apei potabile o reprezintă Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificată şi completată de Legea nr. 311/2004, care este transpunerea Directivei 98/83/CEE – Calitatea apei destinate consumului uman. Legea reglementează calitatea apei potabile, având ca obiectiv protecţia sănătăţii oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a acesteia, prin asigurarea calităţii ei de apă curată şi sanogenă.

Direcţiile de Sănătate Publică din fiecare judeţ al Regiunii Sud Muntenia monitorizează calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în mediul urban şi în mediul rural, atât pentru parametri chimici cât şi bacteriologici. Pentru anul 2010, la nivelul Regiunii Sud Muntenia nu s-au înregistrat probleme în ceea ce priveşte calitatea apei potabile.

III.5.2 Apa de îmbăiere Zonele naturale amenajate pentru îmbăiere sunt reglementate de

Directiva 76/160/EEC transpusă în legislaţia românească prin HG nr. 459/2002. Aceste zone sunt desemnate acolo unde îmbăierea este tradiţional practicată de un număr mai mare de 150 de persoane. Zonele se află sub jurisdicţia Ministerului Sănătăţii – respectiv Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică.

La nivelul Regiunii Sud Muntenia, în anul 2009, situaţia zonelor

naturale amenajate pentru îmbăiere se prezintă astfel:

în judeţul Argeş: nu sunt înregistrate zone naturale de îmbăiere

în judeţul Călăraşi: Zonele naturale de îmbăiere ale municipiului Călăraşi sunt următoarele :

Page 84: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

80

- Braţul Borcea, mal stâng km 95,100 – 96,0, Plaja Tineretului – plaja neamenajată ; Suprafaţa plajei - 1500 mp

- Braţul Borcea, mal stâng, km 97,00- 98,00 Plaja automobiliştilor – plaja neamenajată ; Suprafaţa plajei – 500 mp.

Atribuţii privind calitatea apei de îmbăiere revine Direcţiei de Sănătate Publică Călăraşi. În anul 2010 s-au prelevat 8 probe de apă în vederea efectuării analizelor fizico – chimice şi bacteriologice, de la plajele mentionate anterior. Din datele buletinelor de analiză reiese că din punct de vedere bateriologic cele 4 probe de apă sunt necorespunzătoare, iar din punct de vedere fizico – chimic cele 4 probe sunt conform Legii 459/2002. De asemenea s-au recoltat 15 probe de apă de îmbăiere de la cele 2 ştranduri din municipiul Călăraşi. Din datele buletinelor de analize reiese că 11 probe nu corespund bacteriologic, conform Legii 459/2002, iar 15 probe sunt necorepunzătoare din punct de vedere fizico – chimic.

Nu s-au înregistrat în anul 2010 epidemii sau accidente suspecte sau

diagnosticate ca fiind determinate de calitatea apei de îmbăiere

în judeţul Dâmboviţa

În judeţul Dâmboviţa, Direcţia de Sănătate Publică a avut în evidenţă în

anul 2010 şi a monitorizat un număr de 12 piscine autorizate sanitar, da la

care au fost recoltate 105 probe din care 98 au fost corespunzătoare

raportate la OMS nr.537/1997. În judeţ nu există zone naturale amenajate

de îmbăiere.

în judeţul Giurgiu: nu sunt înregistrate zone naturale de îmbăiere în judeţul Ialomiţa: s-au efectuat analize ale apei de îmbăiere pentru

3 plaje amenajate (Plaja Alfa Hotels Plaja SC TBRCM SA, Plaja SC

Amara SA) unde nu s-au constatat îmbolnăviri datorate apei de

îmbăiere

în judeţul Prahova

La nivelul judetului Prahova, in cursul anului 2010 a fost monitorizata apa de imbaiere din 29 de bazine de inot(stranduri,piscine), fiind prelevate si analizate 180 de probe de apa .Dintre acestea 13 probe nu s-au incadrat in normativul de calitate al apei de imbaiere(STAS 12585/87).

în judeţul Teleorman -nu deţin date despre apa de îmbăiere

III.6 Apele uzate şi reţele de canalizare.Tratarea apelor uzate.

Utilizarea şi gospodărirea resurselor de apă reflectă în general dinamica sectoarelor economice în care se regăsesc principalii consumatori: populaţia, industria şi agricultura. Pentru asigurarea cantitativă şi calitativă a apei necesare tuturor folosinţelor este necesar ca pe lângă măsuri de gospodărire a apelor, să se asigure utilizarea cu randament maxim a instalaţiilor de epurare existente şi să se dezvolte noi tehnologii de epurare, capabile să asigure din apa epurată o nouă resursă de apă pentru alimentarea sistemelor de irigaţii sau pentru industrii.

Page 85: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

81

III.6.1. Ape uzate În anul 2010, la nivelul Regiunii Sud Muntenia, situaţia centralizatoare a surselor majore de poluare este prezentată în tabelul III.6.1. Tabel III.6.1.1

Nr. Crt

. Surse de poluare

Domeniu de activitate

Emisar

Volum ape uzate evacuate ( mil. mc )

Poluanţi specifici

1

Staţie de epurare Pitesti

Epurare mecano-

biologică cu treapta terţiara

Râul Arges 23.286

2 Staţie de epurare Topoloveni

Epurare mecano-biologică

Râul Carcinov

0.304 MTS,CBO5,CCOCr,

NH4,detergenti,fosfor total

3 Staţie de epurare Costesti

Epurare mecano-biologică

Râul Teleorman

0.281 NH4,detergenti

4 Staţie de epurare Curtea de

Arges

Epurare mecano-biologică

Râul Arges 1.095 Suspensii,CBO5,NH

4

5 Staţie de epurare Campulung

Epurare mecano-biologică

Râul Targului

5.2 Amoniu,CBO5,

suspensii

6 Staţie de epurare Valea Mare

Pravaţ

Epurare mecano-biologică

Pârâu Valea Mare

350 mc/zi CBO5,suspensii

7 Statie Epurare Târgovişte Sud Epurare mecano-biologică

Ialomiţa 7459888 Azot amoniacal, MTS,CCOCr, CBO5, Subs.extract., detergenţi, fosfor

8 Staţie Epurare Târgovişte Nord

Epurare mecano-biologică

Ialomita 619548 Azot amoniacal, detergenţi, subst. extractibile.

9 Staţie Epurare Pucioasa Epurare mecano-biologică

Ialomita 527488 Azot amoniacal, MTS,CCOCr, CBO5, Subs.extract., detergenţi

10 Staţie Epurare Fieni Epurare mecano-biologică

Ialomita 223000 Azot amoniacal CBO5

11 Staţie Epurare Moreni Epurare mecano-biologică

Cricovul Dulce

888000 Azot amoniacal, MTS,CCOCr, CBO5,detergenţi, fosfor

12 Staţie Epurare IL Caragiale Epurare mecano-biologică

Cricovul Dulce

160000 Azot amoniacal, MTS,CCOCr, CBO5, Subst.extract., fosfor, detergenţi

13 Staţie Epurare Găeşti Epurare mecano-biologică

Neajlov 691200 Azot amoniacal,MTS,CCOCr, CBO5, Subst.extract, fosfor

14 Staţie Epurare Titu Epurare Bai 184801 Azot amoniacal

Page 86: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

82

mecano-biologică

CCOCr

15 Sanatoriul TBC Moroieni Epurare mecano-biologică

Ialomiţa (prin

viroaga Puturoasa)

112000 Amoniu

16 OMV PETROM EPS –TÂRGOVIŞTE

mecanică Ialomiţa 18000

Azot amoniacal

17 SPITALUL DE PSIHIATRIE CRONICI GURA OCNIŢEI

mecanică Slănic 41000 CBO5 CCO-Cr

18 CENTRUL DE RECUPERARE NEUROMOT. COPII GURA-OCNIŢEI

Epurare mecano-biologică

Pâscov 17000 Azot amoniacal

19 ROMSUINTEST PERIŞ

Epurare mecano-biologică

Valea Cornului

23000 Azot amoniacal

20 SC MECHEL SA

mecanică si chimica

Ialomiţa 12934000

Azotati, Amoniu

21 SC. FABINA SA mecanică şi biologică

Ialomiţa 17000 CCO-Cr, CBO5,MTS,

SE, Fosfor total

22 OMV PETROM- VALEA MARE

mecanică şi biologică

Potop 1000 Materii in suspensie, CBO5,CCO-Cr, fosfor total, amoniu

23 ELJ AUTOMOTIVE mecanică Spălătura (Negrişoara

)

35000 Amoniu

24 ELSID mecanică Spălătura (Negrişoara

)

329000

25 AVICOLA CREVEDIA mecanică şi biologică

Crevedia (iaz piscicol

nr.7)

207000 BO5, CCO-CR. MTS, Azot total, fosfor total

26 ABATOR MUNTEAN S.R.L. Ghergani

mecanică şi biologică

Ilfov (Pr.Ilfovăţ)

29000 Fosfor total

27 S.C.Ecoaqua S.A. Urziceni

mecanică şi biologică

Ialomiţa 1101.543 Amoniu,

Ptot,Detergenţi CCOCr,CBO5

28 SCAgrisol Internaţional –

Ferma Căzăneşti mecanică şi

biologică Ialomiţa 169.614

suspensii Amoniu,Ptotal, CBO5,CCOCr

29 S.C.Amonil S.A. Slobozia

mecanică şi biologică

Ialomiţa 3011.322 Amoniu,azotiţi azotaţi

30 S.C.Expur S.A. Slobozia

mecanică şi biologică

Ialomiţa 771.1 Subst.extractibile,CC

OCr,CBO5

31 SC Urban S.A. Slobozia mecanica Ialomiţa 2108.101

CCOCr,CBO5 Amoniu,Ptotal

suspensii, Deterg.

32 SGCL CL. AMARA Fara SE

Ialomiţa (prin privalul

Crivaie) 54.216

CCOCr,CBO5 Amoniu,Ptotal

suspensii, Deterg.

Page 87: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

83

33 S.C. AGFD Ţăndărei

mecanică şi biologică

Ialomiţa 485.794 CCOCr,CBO5, SE,

Amoniu, Ptot, suspensii, Deterg.

34 S.C.RAJA SA CONSTANŢA

P.L. Feteşti Fara SE Borcea 408.46

CCOCr, CBO5 suspensii

Amoniu,Ptot

35 SC KLEVEK FACTORY SRL

mecanică şi biologică

Borcea 66.01 CCOCr,CBO5 suspensii Amoniu,Ptot

36 Ecoaqua Călăraşi mecanica

Braţ Borcea 2.462 materii în suspensie, CCOCr, CBO5, amoniu, fosfor total, detergenţi

37 S.C.Comceh S.A. mecanică şi biologică

Braţ Borcea 0.762 materii in suspensie, CCOCr, CBO5, amoniu. fosfor total, detergenti

38 S.C.Aldis S.A. mecanică şi biologică

Braţ Borcea 0.0436 materii în suspensie, CCOCr, CBO5, amoniu. fosfor total, detergenţi

39 Ecoaqua Lehliu mecanica

R. Argova 0.123 materii în suspensie, CCOCr, CBO5, amoniu, fosfor total, detergenţi

40 Ecoaqua Olteniţa mecanica Dunăre 0.984 materii în suspensie, CCOCr, CBO5, amoniu, fosfor total, detergenţi

41 Ecoaqua Budeşti FS R.Arges 0.0222 materii în suspensie, CCOCr, CBO5, amoniu, fosfor total, detergenţi

42 S.C.Korani Trading mecanică şi biologică

R.Calnau 0.01067 materii în suspensie, CCOCr, CBO5, amoniu, fosfor total, detergenţi

43 ICDA Fundulea mecanică şi biologică

R.Belciugatele

0.0992 materii în suspensie, CCOCr, CBO5, amoniu, fosfor total, detergenţi

44 S.C.Prefab S.A.

mecanica

Brat Borcea 0.225 Materii în suspensie, CCOCr, CBO5, amoniu, fosfor total, detergenţi

45 S.C. Astalrom S.A. mecanica

Brat Borcea 0.086 materii în suspensie, CCOCr, CBO5, amoniu, fosfor total, detergenţi

46 SC Apa Service SA/Giurgiu mecanică Dunăre 2 050 630 MTS, CBO5, NH4

47 SC Uzina Termoelectrica SA Giurgiu

mecanică Dunăre 32 039 NH4, SE

48 SC DG Petrol SA/Giurgiu mecano-biologică

Dunăre 200 MTS, deterg, SE, CBO5

49 SC Imsat SA/Giurgiu mecano-biologică

Dunăre 2 405 PT, deterg, SE

50 Centrul De Sănătate/ Ghimpaţi

mecanică Glavacioc 5 103 CBO5, NH4, PO4, deterg

Page 88: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

84

51 Primăria Roata de Jos/Roata de Jos

mecano-biologică

Dâmbovnic 24 514 CBO5, NH4, deterg, SE

52 SC Service Avicola Mihăileşti SRL/Iepureşti

mecanică Neajlov 209 023 MTS, CBO5, NH4, PT

53 SC Service Avicola Mihăileşti SRL/Drăgănescu

mecano-biologică

Ac. Mihăileşti

105 830 MTS, SE, NH4, PT

54 SC Apa Service SA/ Giurgiu mecanică Argeş 85 681 NH4, CBO5, PT, deterg, CCOCr

55 SC Dunapref SA/Giurgiu mecanică Dunăre 402 MTS, CBO5, NH4, PT

56 Boldesti-Scaieni Mecano-biologica

Raul Teleajen

391422 Suspensii-MTS; CBO5; NH4; PO4

57 Valea Calugareasca Mecano-biologica

Parul Valea Mantei

101700 Detergenti; Suspensii; CBO5; NH4

58 Paulesti Mecano -biologica

Parul Dambu

146000 Detergenti; Suspensii; CBO5; CCOCr; Nt; PO4

59 Poiana Campina Mecanica Decantor Inhoff

Raul Prahova

38800 Detergenti; Suspensii; CBO5; CCOCr; NH4; PO4

60 Sinaia SEAU Sinaia/ Tr. mecanicǎ +

biologicǎ

Râul Prahova

713891 -

61 Breaza SEAU Breaza /Tr. mecanicǎ +

biologicǎ

Râul Prahova

338450 -

62 Campina SEAU Cǎmpina/

Tr. mecanicǎ + biologicǎ

Râul Prahova

2590772 -

63 Baicoi SEAU Bǎicoi/ Tr. mecanicǎ +

biologicǎ

Pârâul Dâmbu

301310 -

64 Plopeni SEAU Plopeni/ Tr. mecanicǎ +

biologicǎ

Pârâul Teiu 413898 -

65 Slǎnic SEAU Slǎnic/ Tr. mecanicǎ +

biologicǎ

Râul Slǎnic 56811 -

66 Vǎlenii de Munte SEAU Vǎlenii de Munte/ Tr. mecanicǎ +

biologicǎ

Râul Teleajen

625001 -

67 Urlaţi SEAU Urlaţi/ Tr. mecanicǎ +

biologicǎ

Râul Cricovul Sǎrat

277169 -

68 Mizil SEAU Mizil/ Tr. mecanicǎ +

biologicǎ

Pârǎul Ghighiu

439854 -

69 Canalizare Apa Nova Ploiesti mecanica Dambu

(dupa

preepurarea

apelor in

STEP)

21.410.401 CBO5, CCO-Cr,

suspensii, substante

extractibile cu

solventi etc

Page 89: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

85

70 SC Apa Serv SA - Sucursala

Turnu Măgurele

mecanica Dunăre 2.401 MS, CBO5,CCOCr,

azotiţi, azotaţi,

amoniu, fosfor total,

cloruri, sulfaţi,

detergenţi, subst.

extractibile, fenoli,

fier, Ni, Hg, cianuri

totale, prod. petrolier

71 SC Donau Chem SRL

Turnu Măgurele

chimica Dunăre 7.359 MS,CBO5,CCOCr,azotiţi, azotaţi, amoniu, cloruri, sulfaţi, fosfor total, Ca, Mg, detergenţi, substanţe extractibile, fluoruri, fenoli, prod. petrolier, 1,2,3-triclorbenzen, 1,2-dicloretan, diclormetan

12 SC Apa Serv SA- Sucursala

Zimnicea

mecanica+biolo

gica

Dunăre 0.380 MS,CBO5,CCOCr,az

otiţi, azotaţi, amoniu,

cloruri, sulfaţi,

fosfor total, Ca, Mg,

cianuri totale,

detergenţi,

substanţe

extractibile, prod.

petrolier, crom total,

nichel, zinc

73 SC Romcip SA Salcia mecanică+biolo

gică

Călmăţui 0.002 MS,CBO5,CCOCr,az

otiţi, azotaţi, amoniu,

cloruri, fosfor

total, detergenţi,

substanţe

extractibile, prod.

petrolier

74 SC Apa Serv SA Sucursala

Alexandria

mecanica+biolo

gica

Vedea 2.529 MS, CBO5,CCOCr,

azot total, azotiţi,

azotaţi, amoniu,

fosfor total, cloruri,

sulfaţi, detergenţi,

subst. extractibile,

fenoli, fier, Ni, Cu,

crom total, prod.

petrolier

75 SC Apa Serv SA Sucursala

Roşiorii de Vede

mecanică+biolo

gică

Vedea 0.867 MS, CBO5,CCOCr,

azotiţi, azotaţi,

amoniu, fosfor total,

cloruri, sulfaţi,

cianuri totale,

detergenţi, subst.

extractibile, fenoli,

Ni, Cu, Zn, cadmiu,

crom total, prod.

petrolier

Page 90: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

86

76 Remiza de locomotive Roşiorii

de Vede

mecanică Vedea 0.014 MS, CBO5, CCOCr,

azotiţi, azotaţi,

amoniu, fosfor total,

detergenţi, subst.

extractibile, prod.

petrolier

77 SC Comalat SRL Nanov mecanică+chim

ică

Vedea 0.012 MS, CBO5,CCOCr,

azotiţi, azotaţi,

amoniu, fosfor total,

cloruri, detergenţi,

subst. extractibile,

fier total

78 SC CICALEX SA Alexandria - Vedea - MS, CBO5,CCOCr,

azotiţi, azotaţi,

amoniu,

detergenţi, subst.

extractibile, prod.

petrolier

79 Spitalul de Psihiatrie

Poroschia

mecanică Vedea 0.015 MS, CBO5,CCOCr,

azotiţi, azotaţi,

amoniu, fosfor

total, cloruri,

detergenţi, subst.

extractibile

80 Spitalul de Pneumoftiziologie

Roşiorii de Vede

mecanică+biolo

gică

Bratcov 0.016 MS, CBO5,CCOCr,

azotiţi, azotaţi,

amoniu, fosfor

total, cloruri, sulfati,

detergenţi, subst.

extractibile, prod.

petrolier

81 Compania de Transport

Feroviar

- Punct de lucru Roşiorii de

Vede

mecanică Bratcov 0.036 MS, CBO5,CCOCr,

azotiţi, azotaţi,

amoniu, fosfor

total, cloruri, sulfati,

fenoli, detergenţi,

subst. extractibile,

prod. petrolier

82 S.C.D.A. Teleorman

Drăgăneşti Vlaşca

mecanică Suhat 0.012 MS, CBO5,CCOCr,

azotiţi, azotaţi,

amoniu, fosfor

total, cloruri, sulfati,

fenoli, detergenţi,

subst. extractibile

83 Consiliul Local Drăgăneşti

Vlaşca

mecanică Câlniştea 0.007 MS, CBO5,CCOCr,

azotiţi, azotaţi,

amoniu, fosfor

total, cloruri, sulfati,

fenoli, detergenţi,

subst. extractibile,

prod. petrolier

84 SC Apa Serv SA - Sucursala

Videle

mecanică+biolo

gică

Glavacioc 0.372 MS,CBO5,CCOCr,az

otiţi, azotaţi, amoniu,

cloruri, sulfaţi,

Page 91: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

87

fosfor total, cianuri

totale, detergenţi,

substanţe

extractibile, prod.

petrolier

85 PETROM OMV SA Bucuresti-

secţia Toolman•Grup

Industrial

Poeni

mecanică Glavacioc 0.004 MS, CBO5,CCOCr,

azotiţi, azotaţi,

amoniu, fosfor

total, cloruri, sulfati,

detergenţi, subst.

extractibile, prod.

petrolier

86 SC Publiserv Videle- Poeni

SRL

Videle

mecanică Glavacioc 0.041 MS, CBO5,CCOCr,

azotiţi, azotaţi,

amoniu, fosfor

total, cloruri, sulfati,

fenoli, detergenţi,

subst. extractibile,

prod. petrolier

III.6.2. Cantităţi de poluanţi evacuaţi în apele de suprafaţă Cantităţile de poluanţi evacuate în apele de suprafaţă în regiunea Sud Muntenia în anul 2010 sunt redate în tabelul III.6.2.1 Tabel III.6.2.1 Judet Emisar Poluant(t/an)

materii în suspensie

CBO5

CCOCr amoniu fosfor total

Calarasi Dunăre 1064 392,218 1250,451 130,32 10,334

Dambovita Ialomiţa 390,554 285,967 562,574 149,813 6,703

Cricovul Dulce 37,194 85,832 143,545 35,216 2,727

Slănic 2,254 6,120 9,506 0,501 -

Pâscov - - - 0,133 -

Neajlov 61,663 98,554 242,419 43,557 4,768

Bai 4,481 4,024 13,887 3,462 0,362

Negrişoara (Spălătura)

11,292 0,195 6,426 0,075 -

Iaz Crevedia 61,345 65,235 165,073 - 2,75

Ilfovăţ 0,856 0,133 0,493 0,015 0,051

Potop 0,068 0,054 0,156 0,027 0,0021

Ialomita r. Ialomita 462.192 509.206 1234.389 174.911 17.546

Br. Borcea 48.59 46.491 116.130 18.349 1.839

Teleorman Dunare 415.824

230.964

549.398 473.1

6.205

Vedea 155.158 180.286 455.107 150.45 8.6179

Bratcov 0.83 1.668 4.312 0.13 0.0392

Glavacioc 28.797 37.214 92.53 13.2 1.4442

Calmatui

0.218

0.166 0.413 0.0014 0.011

Calnistea 0.3 0.398 1.016 0.228 0.023

Suhat 0.527 0.266 0.656 0.348 0.025

Page 92: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

88

Giurgiu Argeş 14,886 4,709 17,389 5,417 0,374

Neajlov 29,854 11,02 42,488 8,318 3,084

Dâmbovnic 0,736 0,314 1,014 0,022 0,153

Glavacioc 0,283 0,176 0,474 0,138 0,102

Dunăre 188,464 42,376 175,646 32,409 5,595

Prahova Raul Teleajen 28.4 12.6 30.4 0.6

Parul Valea Mantei

8.5 3.5 2.4 0.34

Paraul Dambu 14.2 16.4 41.2 0.5

Raul Prahova 6.4 3.6 11.9 0.1

III. 6.3. Reţele de canalizare ape menajere

Colectarea apelor uzate menajere şi industriale în reţelele de canalizare ale localităţilor sau în staţiile de epurare a apelor uzate se realizează în condiţiile prevăzute în anexa nr. 2 a Hotărârii de Guvern nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificată şi completată prin Hotărârea de Guvern nr. 352/2005.

Reţelele de canalizare ale apelor menajere la nivelul Regiunii Sud Muntenia, pentru anul 2010

Tabel III.6.3.1

Judeţ Localitate Lungime (km)

Argeş Pitesti 218.989

Curtea de Arges 71

Costesti 7.3

Stefanesti 34

Campulung Muscel 69

Valea Mare Pravat 6.1

Leresti 6.97

Topoloveni 9.7

Mioveni 66.3

Bascov 23.600

Maracineni 13.155

Călăraşi Călăraşi 101.0

Olteniţa 44.0

Budeşti 0.8

Lehliu Gară 7.2

Comuna Mânăstirea 1.0

Comuna Ştefan cel Mare

16.8

Dâmboviţa Târgovişte 133

Aninoasa+Viforâta 11,46

Valea Voievozilor 7,095

Teiş 9,96

Gaeşti 33,5

Titu 16,3

Moreni 22,3

Pucioasa 18

Fieni 10,3

IL Caragiale 7

Giurgiu Giurgiu 114,930

Mihailesti 3,2

Page 93: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

89

III.7. Poluarea apelor de suprafaţă si subterane,zone critice

Tabel III.7.1

Denumire zona/rau (lungime) Clasa de calitate Cauza (poluatorul)

Judeţul Argeş

Amonte de confluenta cu Argesul/Rau Carcinov (18 km)

III CBO5,CCO-Cr,NH4,Nt

Am.confl.Neajlov/Neajlovel (19 km) IV CBO5,CCO-Cr,NH4,PO4,Pt

Aval Costesti/rau Teleorman (79 km) IV CBO5,CCO-Cr,NH4,PO4,Pt

Judeţul Dâmboviţa

Zona de evacuare ape uzate în emisarul Ialomiţa

Târgovişte - Sacuieni/Ialomiţa

IV Ape uzate insuficient epurate (NO2)

Zona de evacuare ape uzate în emisarul Cricov

I.L. Caragiale - Baltiţa/Cr. Dulce

IV Ape uzate insuficient epurate (NO2,Cl, Rf,)

Judeţul Giurgiu

Clăteşti / Argeş /28 km V N-NH4, PT Poluarea cu amoniu şi fosfor provine în urma confluenţei cu râul Dâmboviţa

Dâmboviţa V Evacuarea apelor uzate orăşeneşti neepurate

Judeţul Ialomiţa

Ialomita-ac.Dridu-Ion Roata V Indice saprob 2.67

Bolintin Vale 3

Ialomiţa SLOBOZIA 65

URZICENI 30,83

FETEŞTI 19

ŢĂNDĂREI 11,4

AMARA 24,9

Prahova Ploieşti*) 298

Campina 83

Valenii de munte 18.8

Maneciu 19.4

Paulesti 9.52

Bucov 21.8

Boldesti 20.57

Baicoi 12

Breaza 12.6

Mizil 30.1

Comarnic 0.2

Sinaia 65

Urlati 10.8

. Filipestii de Padure 11.9

Valea Calugareasca 10.2

Plopeni 16.8

Busteni 45.13

Puchenii Mari 6.6

Slanic 7.5

Floresti 11

Azuga 9.73

Cornu 7.5

Poiana Campina 3.05

Barcanesti 1.5

Baba Ana 10

Fantanele 3.5

Valea Doftanei 0.6

Teleorman 209,475

Page 94: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

90

Judetul Prahova

Prahova V NH4,PO4,Cd,Cr,Fe,Zn

Judetul Calarasi

Arges, 51 km V CBO5,CCOCr,Ptot.,MTS

În cazul apelor de suprafaţă din judeţul Dâmboviţa, problemele de poluare apar, în special, pe cursurile de apă ce străbat arealul schelelor petroliere (din cauza impurificării cu săruri şi produs petrolier) , pârâurile din aceste zone fiind caracterizate de regim de curgere temporară şi debite reduse, precum şi datorită deversării apelor uzate insuficient epurate din categoria celor menajere generate de localităţile urbane. O situaţie aparte o prezintă pârâul Slănic deoarece înregistrează valori de fond ridicate la indicatorul cloruri din cauza structurii litologice specifice de la izvoare (strat de sare).

Analiza concentraţiilor de cloruri şi produs petrolier la râurile şi pârâurile poluate cu apă sărată şi ţiţei în zonele exploatărilor petroliere s-a efectuat pe baza datelor transmise de S.C. OMV Petrom S.A. prin rapoartele de automonitorizare a factorului de mediu apă (vezi fig. III.7-1 şi fig. III.7.-2).

0

250

500

750

1000

1250

1500

1750

2000

2250

2500

media 2010 (mg/l) CMA cls I de calitate CMA cls IV de calitate

Liniară (CMA cls I de calitate) Liniară (CMA cls IV de calitate)

media 2010 (mg/l) 15.59 933.1 27.33 427.8 10 61.5 18 519.9 58.42 786.2 658 61.6 138.8 86 2446 135 1509 100 877.3

CMA cls I de calitate 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25

CMA cls IV de calitate 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300 300

ArgesCeze

anu

Cobiu

taCricov

Damb

ovitaIlfov

Ialomi

ta

Leurd

a

Neajlo

v

Pasco

v

Pasco

velPotop Sabar Saru Slanic

Stram

buTisa

Valea

Bradu

lui

Zbigle

zia

Figura III.7.-1 Concentraţii medii de cloruri în apele de suprafaţă din rapoartele de automonitorizare, judeţul Dâmboviţa, an 20101

Page 95: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

91

0

100

200

300

400

500

600

700

800

media 2010 (µg/ l) CMA (µg/ l) Liniară (CMA (µg/ l))

media 2010 (µg/ l) 0 529.45 240 640.13 565 35 100 580.5 0 502.76 664.3 72 0 442.53 210 232.93 120 753.1

CMA (µg/ l) 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200

ArgesCezean

uCobiut a Cricov

Dambov

it aIlf ov Ialomit a Leurda Neajlov Pascov

Pascove

lPot op Sabar Slanic

St ramb

uTisa

Valea

Bradului

Zbiglezi

a

Figura III.7. -2 Concentraţii medii de produs petrolier în apele de

suprafaţă din rapoartele de automonitorizare, judeţul Dâmboviţa, an 20101 Obs: Concentraţiile de produs petrolier rezultate in urma analizei probelor recoltate din râurile Argeş, Neajlov şi Sabar au fost < 0,05 mg/l (LQ)- limita de cuantificare a metodei de analiză

folosite.

În judeţul Dâmboviţa, ca urmare a activităţilor de exploatare a ţiţeiului desfăşurate de S.C. OMV Petrom S.A., pânza freatică a unor localităţi s-a degradat în timp. Din cauza vechimii fenomenelor de infiltraţie a apei sărate în straturile acvifere (inclusiv infiltraţii de mâl din râuri sărăturate), normalizarea calităţii freaticului se realizează foarte greu, chiar în condiţiile în care sursele de poluare sunt anihilate.In anul 2010 au fost monitorizate fântâni din zona Bucşani concentraţia medie la indicatorul cloruri situându-se peste valoarea CMA (250 mg/l) , respectiv 664,46 mg/l., în anul 2009, concentraţia medie fiind 754,315 mg/l.

Principalele surse potenţiale de poluare a apelor în judeţul Teleorman sunt reprezentate de activităţile economice preponderente specifice judeţului: industria chimică, industria extractivă, zootehnia şi agricultura. Principalii receptori ai apelor uzate epurate sunt bazinele hidrografice Vedea şi Dunăre. Sursele potenţiale care conduc la încărcarea apelor de suprafaţă cu diferiţi poluanţi pot fi surse punctiforme sau / şi surse difuze. În general, cota cea mai mare din potenţialul de poluare în cazul surselor de poluare punctiforme aparţine unităţilor din domeniile captării şi prelucrării apei pentru alimentare şi zootehniei; urmează, apoi, agenţii economici din industria extractivă.

Page 96: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

92

Poluarea difuză se referă în special la poluarea din agricultură, datorată administrării de fertilizatori si pesticide, depunerile solide şi/sau lichide din atmosferă. În judeţul Teleorman, industria extractivă este reprezentată de activitatea

schelelor de petrol care aparţin SC OMV PETROM SA Bucureşti, Zona de Producţie IV Moesia Sud şi Zona de Producţie V Moesia Nord. Schelele de petrol au generat în judeţ şi activităţi conexe cum sunt cele de foraj, construcţii, eploatări drumuri petroliere, transport ţiţei, grupuri industriale şi sociale. Prin specificul activităţii lor, schelele de petrol au dispersate sursele de poluare în întreaga zonă în care sunt amplasate instalaţiile tehnologice şi, prin condiţiile de exploatare şi fiabilitate a conductelor şi instalaţiilor, pot deveni surse de poluare permanente sau accidentale cu impact atât asupra aerului atmosferic cât şi asupra solului şi apelor de suprafaţă, respectiv subterane.

Apele de suprafaţă şi subterane sunt afectate în mod diferit, atât în ceea ce priveşte natura poluantului (apă sărată, ţiţei, poluare mixtă), cât şi intensitatea lui. De asemenea, teritoriul judeţului este traversat de conductele magistrale de transport ţiţei către rafinăriile Astra şi Petrobrazi ce aparţin SC CONPET SA Ploieşti.

Referitor la cursurile de apă ce străbat zona de activitate a schelelor de petrol, zonele critice privind poluarea cu fluide petroliere sunt:

Zona de Producţie IV Moesia Sud: cursurile de apă Milcovăţ, Sericu, Teleorman, Clăniţa, şi Glavacioc;

Zona de Producţie V Moesia Nord: cursurile de apă Glavacioc, Dâmbovnic, Valea de Margine, Câinelui, Dobru şi lacurile de acumulare Valea Lilieci, Valea Buduroiului.

Activităţile legate de exploatarea ţiţeiului sunt, de asemenea, surse potenţiale de poluare a apelor subterane cu produse petroliere şi apă sărată, ca urmare a unor accidente tehnologice petrecute la instalaţiile petroliere. Programul de automonitorizare a apei subterane, realizat de SC OMV Petrom SA, în puţuri de observaţie sau fântâni gospodăreşti, a urmărit indicatorii specifici unei eventuale poluări cu fluide produse de sonde (ţiţei sau apă de zăcământ).

Deoarece judeţul Teleorman este un judeţ agricol, aplicarea pe scară largă a îngrăşămintelor şi pesticidelor în agricultură reprezintă o sursă importantă de poluare a solului, dar şi a apelor subterane şi de suprafaţă prin antrenarea micropoluanţilor din sol de apele provenite din precipitaţii sau din irigaţii.

Cu toate avantajele importante pe care le prezintă folosirea pesticidelor în agricultură utilizarea lor pe scară largă şi în doze mari şi repetate, în condiţiile unei insuficiene cunoaşteri a cerinţelor plantelor cultivate, generează numeroase incoveniente de ordin ecologic.

Deversările de ape uzate, neepurate corespunzător în staţiile de epurare urbane sau industriale, reprezintă o sursă potenţială de poluare a apelor de suprafaţă, contribuind la perturbarea echilibrului biologic al ecosistemelor acvatice.

Platformele de deşeuri menajere din localităţile judeţului, precum şi fermele zootehnice pentru creşterea suinelor şi păsărilor reprezintă importante surse potenţiale de poluare a apelor subterane şi de

Page 97: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

93

suprafaţă cu substanţe organice, compuşi ai azotului, precum şi încărcare biologică.

III.8. Poluari Accidentale.Accidente majore de mediu. Tabel III.8.1

Curs de apa

/judetul

Data Unitatea poluantă

Cauza Substanţe poluante

Măsuri luate

Judeţ Argeş

Râul Cotmeana

07.12.2010 SN PETROM OMV -ASSET III- Vest, Samara Cocu

spargere conducta titei

produs petrolier ( titei ), apa sarata

-s-a oprit pomparea şi s-a obturat spartura prin montarea unei sarnier; -s-au montat 15 baraje de reţinere si imprăştiere substanţe absorbante ; -s-a recuperat produsul petrolier ; -s-a igienizat zona afectata prin indepartarea vegetatiei afectate cu titei de pe malurile cursului de apa.

Judeţ Dâmboviţa

Râu Ialomiţa

14.01.2010 14,00

SC Nubiola România

SRL Doiceşti

Depresare filtru presa care a condus la evacuarea apelor epurate dar nefiltrate in rau Ialomita

150 l -Albastru

ultramarin

Închiderea vanei de la filtrul presa

14.02.2010 9,00

OMV Petrom Grup

Zăcăminte Strâmbu

700 l-Apă sărată si

ţiţei

Oprit pomparea, realizarea de baraje material absorbant şi paie, recuperare produs

13.03.2010 9,30

OMV Petrom Grup

Zăcăminte Moreni

80 l-Ţiţei Oprit pompare, reparat avarie izolare supr. apă

afectata

Râu Ilfov 30.07.2010 20,30

Conpet SA Ploieşti

avarie datorată coroziunii pe by-passul conductei de transport ţiţei Firul 2 Silişte – Ploieşti

1000 l-Ţiţei Oprit pomparea, izolat tronsonul recuperare

produs

30.08.2010 16,00

Cauză necunoscut

ă

- - S-au luat probe de catre laboratorul SGA Dâmboviţa

22.12.2010 9,00

Conpet SA Ploieşti

1000 l-Ţiţei Oprit pompare izolat tronson remediere avarie

Page 98: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

94

Judeţ Ialomiţa

23.07.2010 SC CONPET SA în zona Ariceştii Rahtivani

rupere conducta de transport ţiţei

titei -s-au montat baraje plutitoare -s-a imprastiat material adsorbant

Judeţ Prahova

Pârâu Proviţa

OMV PETROM ASET VII MUNTENIA EST

Coroziune conducta

50 l titei,pe parau Provita Comuna Proviţa de Jos, sat Drăgăneasa

S-a închis ventilul sondei, s-au amenajat baraje din material absorbant

Râu Prahova

S.C. CONPET S.A.

Coroziune conducta pompare titei

7000 l titei Comuna Ariceşti Rahtivani, sat Nedelea, râu Prahova

S-a oprit pomparea, s-a izolat conducta, s-au împrăştiat cca. 5 tone de material biodegradabil , au fost amenajate baraje plutitoare

Râu Prahova

S.C. CONPET S.A.

Coroziune conducta pompare titei

200 l titei, pe rau Prahova in Comuna Ariceşti Rahtivani, sat Nedelea

S-a închis ventilul, s-a remediat spărtura

În anul 2010 in Regiunea Sud Muntenia nu au avut loc accidente majore de mediu.

III.9.Presiuni asupra stării de calitate a apelor.Surse potenţiale de poluare

Tabel III.9.1

Surse de poluare Domeniu de

activitate Emisar Poluanţi specifici

Judetul Argeş

Spitalul “Sf.Andrei” Valea Iasului

sanatate Valea Iasului CBO5,CCO-Cr,NH4,Nt,Pt, MTS,detergenti, extractibile

SC Paraul Capra SA turism Arges MTS,CBO5,CCO-Cr,Pt,NH4

SC Cumpana Turism SA turism Arges MTS,CBO5,CCO-Cr,Pt,NH4

SC Borla Romcat SA Productie piese auto

Valea Iasului MTS,CBO5,CCO-Cr,Pt,NH4

SC Aquaterm SA Curtea de Arges

Captare,colectare, epurare

Arges MTS,CBO5, NO2,NO3,Pt, NH4,Cl,SO4, Mn,Al,det., CCO-Cr, Cd,Cr,Cu,Pb,Zn

SC Rador A&E SRL carmangerie Arges MTS,CBO5,CCO-Cr,Pt,NH4

SC Radic Star SRL carmangerie Arges MTS,CBO5,CCO-Cr,Pt,NH4

SC Apa Canal 2000 SA Captare,colectare, Arges MTS,CBO5, NO2,NO3,Pt,

Page 99: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

95

Pitesti epurare NH4,Cl,SO4, Mn,Al,det., CCO-Cr, Cd,Cr,Cu,Pb,Zn

SC Apa Canal 2000 S.A Pitesti-CGP Topoloveni

Captare,colectare, epurare

Carcinov MTS,CBO5, NO2,NO3,Pt, NH4,Cl,SO4, Mn,Al,det., CCO-Cr, Cd,Cr,Cu,Pb,Zn

SC Apa Canal 2000 S.A Pitesti-CGP Costesti

Captare,colectare, epurare

Teleorman MTS,CBO5, NO2,NO3,Pt, NH4,Cl,SO4, Mn,Al,det., CCO-Cr, Cd,Cr,Cu,Pb,Zn

Suc. Cercetari Nucleare Cercetare-dezvoltare

Doamnei MTS,CBO5, NO2,NO3,Pt, NH4,Cl,SO4,det., CCO-Cr, Ni,Cr,Cu,Pb,Zn

SC Automobile Dacia SA Ind.mij.de transport Doamnei

MTS,CBO5, NO2,NO3,Pt, NH4,Cl,SO4,det.,Ni,cianuri, CCO-Cr, Cd,Cr,Cu,Pb,Zn

SC Carbonifera SA -mina Jugur

Exploatare lignit Draghici CBO5,CCO-Cr,NH4,Nt,Pt, MTS,detergenti, extractibile

OMV Petrom-Suc.Arpechim Prelucrari chimice Dambovmic

MTS,CBO5, NO2,NO3,Pt, NH4,Cl,SO4, Mn,Al,det., CCO-Cr, Cd,Cr,Cu,Pb,Zn

OMV Petrom-Suc.Arpechim Prelucrari chimice Arges

MTS,CBO5, NO2,NO3,Pt, NH4,Cl,SO4, Mn,Al,det., CCO-Cr, Cd,Cr,Cu,Pb,Zn

SC Aquaterm SA -st.Bradet sanatate Valsan

MTS,CBO5, NO2,NO3,Pt, NH4,Cl,SO4,det.,extractibile, CCO-Cr

SC Edilul SA Campulung Captare,colectare, epurare

Targului MTS,CBO5, NO2,NO3,Pt, NH4,Cl,SO4, Mn,Al,det., CCO-Cr, Cd,Cr,Cu,Pb,Zn

I.N.C.D. pt.Biotehnologii in Horticultura Stefanesti

Cercetare-dezvoltare

Arges MTS,CBO5,Pt,NH4,Cl,det., extractibile,CCO-Cr

Complex National Sportiv Bascov

agrement Arges MTS,CBO5,CCO-Cr,Pt,NH4,det.,extractibile

SC Complex BTT SA Hoteluri si restaurant

Arges MTS,CBO5,CCO-Cr,Pt,NH4

SC B.A.T.SA Bascov transporturi Bascov MTS,CBO5,CCO-Cr,Pt,NH4, reziduu, det.,extractibile

SC Nova Textile Bumbac SRL

Industrie usoara Bascov MTS,CBO5,CCO-Cr,Pt,NH4, det.,extractibile,Cr,As,Cu,Ni

SC Alprom SA Pitesti Prod. de mobilier Bascov MTS,CCO-Cr,Pt,NH4,fenoli

SC Matrite SRL Prod. Matrite Bascov MTS,CBO5,CCO-Cr,Pt,NH4, reziduu, det.,extractibile

SC Hidroconstructia SA constructii Arges

MTS,CBO5,CCO-Cr,Pt,NH4, reziduu, det.,extractibile

SC Termo Calor Confort SA

Produce energie electrica si termica

Arges MTS,CBO5,CCO-Cr,Pt,NH4, reziduu,extractibile,NO2,Fe,Mn,Cl,SO4,Ca,Mg, NO3

SC AEPSUP Arges SA -st.ep.Budeasa

Captare,colectare, epurare

Arges MTS,CBO5,CCO-Cr,Pt,NH4,det.,extractibile

SC AEPSUP Arges SA -st.ep.Maracineni

Captare,colectare, epurare

Doamnei MTS,CBO5,CCO-Cr,Pt,NH4,det.,extractibile

SC Inergy Automotive Systems Romania SRL

Producere piese Arges MTS, NH4,det.,CBO5 ,extractibile,CCO-Cr,Pt

SC Holcim SA constructii Argesel MTS,CCO-Cr,Pt,NO2,Cl, NO3,NH4,det.,CBO5

SC Piroux Industrie Romania SA

Executare piese Targului MTS,CCO-Cr,Pt,NO2,Cl,Cd, NO3,NH4,det.,CBO5,Ni,Pb

Page 100: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

96

SC Servicii Edilitare pt.Comunitate MioveniSRL

Captare,colectare, epurare

Doamnei MTS,CBO5, NO2,NO3,Pt, NH4,Cl,SO4,det.,CCO-Cr, Cd,Cr,Cu,Pb,Zn

SC Hoeldmayr Lazar S.R.L.

Ind.mijloacelor de transport

Arges MTS,CCO-Cr,Pt,NO2,Cl, NO3,NH4,det.,CBO5

Registru Auto Roman alte activitati Arges MTS,CCO-Cr,Pt,NO2,Cl, NO3,NH4,det.,CBO5

Centrul Comercial EN-GROSS METRO

comert si servicii ptr.populatie

Arges (canal

Arpechim)

MTS,CCO-Cr,Pt,NO2,Cl, NO3,NH4,det.,CBO5

SC Jupiter SRL-Carrefour Comert produse alimentare

Arges MTS,CCO-Cr,Pt,NO2,Cl, NO3,NH4,det.,CBO5

SC Connect Investment SRL-Auchan

Comert produse alimentare

Arges (Geamana)

MTS,CCO-Cr,Pt,NO2,Cl, NO3,NH4,det.,CBO5

Complex multifunctionar Eurial Peugeot

Prestari servicii auto

Arges (GeamanaMa

re)

MTS,CCO-Cr,Pt,NO2,Cl, NO3,NH4,det.,CBO5

Centrul logistic distributie piese auto Renault-Dacia

Automobile-Bradu

Ind.mijloacelor de transport

Arges (Geamana

Mare)

MTS,CCO-Cr,Pt,NO2,Cl, NO3,NH4,det.,CBO5, extractibile

SC Autec Autotecnik SRL-Skoda

Showroom si service

Arges (Geamana)

MTS,CCO-Cr,Pt,NO2,Cl, NO3,NH4,det.,CBO5

SC Euro Tehno Group SRL-Audi

Showroom si service

Arges (Geamana)

MTS,CCO-Cr,Pt,NO2,Cl, NO3,NH4,det.,CBO5

Spitalul Calinesti Asistenta medicala spitaliceasca

Izvor CBO5,CCO-Cr,NH4,Nt,Pt, MTS,detergenti, extractibile

Spitalul Costesti sanatate Teleorman MTS,CCO-Cr,Pt,NO2,Cl, NO3,NH4,det.,CBO5

Comuna Vedea Captare,colectare, epurare

Vedita MTS,CCO-Cr,Pt,NO2,Cl, NO3,NH4,det.,CBO5,extrac.

Judetul Dambovita

Sanatoriul TBC –Moroeni

Tratarea profilactică a tuberculozei

Ialomiţa Amoniu

Compania de apă TGV-DB Sector PUCIOASA

Captare, tratare, furnizare apei potabile şi tehnologice, colectarea şi epurarea apelor uzate

Ialomiţa Reziduu fix CCO-Cr MTS

SC. Termoelectrica SA DOICEŞTI

Producerea de energie electrică

Ialomiţa Reziduu fix Subst extractibile

Compania de apă TGV-DB Staţia de epurare TĂRGOVIŞTE NORD

Captare, tratare , furnizare apei potabile si tehnologice, colectarea şi epurarea apelor uzate

Ialomiţa Amoniu

Compania de apă TGV-DB Staţia de epurare

Captare, tratare , furnizare apei

Ialomiţa Amoniu SE

Page 101: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

97

TÂRGOVIŞTE SUD

potabile si tehnologice, colectarea si epurarea apelor uzate

Substanţe organice

Compania de apă TGV-DB Sector MORENI

Captare, tratare , furnizare apei potabile şi tehnologice, colectarea şi epurarea apelor uzate

Cricovul Dulce

CB05 Azot amoniacal Detergenţi Fosfor total

Spitalul de psihiatrie- cronici-GURA-OCNIŢEI

Activităţi de asistenţă socială

Slanic CBO5 CCO-Cr

OMV PETROM EPS Târgovişte

Extracţia petrolului brut

Ialomiţa NH4+,CBO5

CCO-Cr,Subst extractibile

Compania de apa TGV-DB Sector Găeşti

Gospodarie comunală

Neajlov MTS, CBO5,NH4,Fosfor total , Azot total, NO2, NO3, Cloruri, sulfaţi,deterg.,subst extractibile, CCO-Cr

Compania de apa TGV-DB Sector Titu

Gospodarie comunală

Bai MTS, CBO5,NH4,Pt Nt, NO2, NO3, Cloruri, Sulfati, deterg.,subst extractibile, CCO-Cr

OMV PETROM S.A -Valea Mare

Industrie extractivă Potop CBO5, detergenti, NH4, subst.extr., MTS, reziduu, CCO-Cr, Cloruri, Sulfati

S.C. ELJ AUTOMOTIVE S.R.L. Titu

Mecanică fina + electrotehnică

Spălătura (Negrişoara)

MTS, CBO5, NH4, NO2,NO3, CCO+Cr, reZiduu, deterg.

S.C. ELSID S.A Titu Ind.metalurgică Spălătura MTS,CCO+Cr, fenoli, subst.extract.

S.C. AVICOLA CREVEDIA S.A

zootehnie Crevedia MTS, CBO5, CCO-Cr, Nt, P t, Ca, Mg, deterg.

S.C. ABATOR MUNTEAN S.R.L. Răcari

Industrie alimentară Ilfov MTS, CBO5, CCO-Cr, amoniu, Fosfor total, deterg, SO4, subst extract.

Judeţ Ialomiţa

S.C.Ecoaqua S.A. Urziceni Epurarea apelor uzate

Ialomiţa Amoniu, Ptot,Detergenţi CCOCr,CBO5

SCAgrisol Internaţional –Ferma Căzăneşti

Fermă creştere porci şi păsări

Ialomiţa suspensii Amoniu,Ptotal, CBO5,CCOCr

S.C.Amonil S.A. Slobozia

Producere îngrăşăminte chimice pe bază de azot

Ialomiţa Amoniu,azotiţi azotaţi

S.C.Expur S.A. Slobozia

Producere uleiuri vegetale

Ialomiţa Subst.extractibileCCOCr,CBO5

SC Urban S.A. Slobozia Epurarea apelor uzate Ialomiţa

CCOCr,CBO5 Amoniu, Ptotal, suspensii, Deterg.

SGCL CL. AMARA Epurarea apelor uzate

Ialomiţa (prin privalul

CCOCr,CBO5 Amoniu,Ptotal suspensii,

Page 102: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

98

Crivaie) Deterg.

S.C. AGFD Ţăndărei Epurarea apelor uzate menajere şi industriale

Ialomiţa CCOCr,CBO5, SE, Amoniu, Ptot, suspensii, Deterg.

S.C.RAJA SA CONSTANŢA P.L. Feteşti

Epurarea apelor uzate

Borcea

CCOCr, CBO5 suspensii Amoniu,Ptot

SC KLEVEK FACTORY SRL

Producere conserve de legume

Borcea CCOCr,CBO5 suspensii Amoniu,Ptot

Judeţ Teleorman

SC Apa Serv SA -

Sucursala Turnu Măgurele

captare si

prelucrare apă

pentru alimentare

Dunăre NO3, NO2, NH4, Ni.

SC Donau Chem SRL

Turnu Măgurele

prelucrări chimice Dunăre NO3

SC Romcip SA Salcia industrie alimentara Călmăţui MTS, Pt

SC Apa Serv SA

Sucursala Alexandria

captare si

prelucrare apa

pentru alimentare

Vedea CBO5, NH4

SC Apa Serv SA

Sucursala Roşiorii de Vede

captare si

prelucrare apa

pentru alimentare

Vedea NH4, CBO5

Remiza de locomotive

Roşiorii de Vede

transporturi Vedea NH4

SC Comalat SRL Nanov industrie alimentară Vedea MTS, NH4, CBO5, Pt,CCO-Cr

Spitalul de Psihiatrie

Poroschia

Învăţământ şi

sănătate

Vedea CBO5, NH4, Pi, CCO-Cr

Spitalul de

Pneumoftiziologie Roşiorii

de Vede

Învăţământ şi

sănătate

Bratcov CBO5, NH4, NO3, NO2, Pt, CCO-Cr

S.C.D.A. Teleorman

Drăgăneşti Vlaşca

cercetare-

dezvoltare

Suhat MTS, NH4, NO3, Pt

Consiliul Local Drăgăneşti

Vlaşca

captare şi

prelucrare apă

pentru alimentare

Câlniştea CBO5, NH4, NO3, NO2

SC Apa Serv SA -

Sucursala Videle

captare şi

prelucrare apă

pentru alimentare

Glavacioc NH4

PETROM OMV SA

Bucuresti- secţia

Toolman•Grup Industrial

Poeni

industrie extractivă Glavacioc MTS, CBO5, NH4, CCO-Cr

SC Publiserv Videle- Poeni

SRL

Videle

captare şi

prelucrare apă

pentru alimentare

Glavacioc MTS, NH4, CBO5

Judeţ Călăraşi

Primăria Municipiului Bucureşti

Gospodărie comunală

Dâmboviţa CBO5,CCO-Cr, Ntotal, Ptotal, detergenţi, sulfuri şi hidrogen

Page 103: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

99

sulfurat

Ecoaqua Călăraşi Gospodărie comunală

Braţ Borcea materii in suspensie, CCOCr, CBO5, amoniu. Subst. extractibile detergenţi

S.C.Comceh S.A. prelucrare celuloză şi hârtie

Braţ Borcea materii în suspensie, CCOCr, CBO5

S.C.Aldis S.A. procesare carne şi fabricare mezeluri

Braţ Borcea CCOCr, CBO5, amoniu. fosfor total, subs. Extr.

Ecoaqua Lehliu gospodărie comunală

R. Argova materii în suspensie, CCOCr, CBO5, amoniu. fosfor total, detergenţi

Ecoaqua Olteniţa gospodărie comunală

Dunăre materii în suspensie, CCOCr, CBO5, amoniu. fosfor total, detergenţi

Ecoaqua Budeşti gospodărie comunală

R.Argeş materii în suspensie, CCOCr, CBO5, amoniu. fosfor total, detergenţi

S.C.Korani Trading procesare carne şi fabricare mezeluri

R.Câlnău CCOCr, CBO5, amoniu. fosfor total, subs. Extr.

ICDA Fundulea Cercetare cereale si plante tehnice

R.Belciugatele

CCOCr, amoniu.

S.C.Conpet S.A. transport produse petroliere

subteran Ţiţei

Judeţ Giurgiu

SC Apa Service SA Giurgiu

Captarea, tratarea şi distribuţie apă,

colectare şi epurare ape uzate

Dunăre MTS, CBO5, NH4

SC Uzina Termoelectrica SA Giurgiu

Producere energie electrică şi termică

Dunăre NH4, SE

SC DG Petrol SA Giurgiu Comerţ cu ridicata combustibili solizi şi

lichizi

Dunăre MTS, deterg, SE, CBO5

SC Imsat SA Giurgiu Fabricare containere metalice

Dunăre PT, deterg, SE

SC Dunapref SA Giurgiu Fabricare elemente beton armat

Dunăre MTS, CBO5, NH4, PT

Centrul de Sănătate Ghimpaţi

Asistenţă medicală Glavacioc CBO5, NH4, PO4, deterg

Primăria Roata de Jos Colectare şi epurare ape uzate

Dâmbovnic CBO5, NH4, PO4, deterg

SC Service Avicola Mihăileşti/Iepureşti

Colectare şi epurare ape uzate

Neajlov MTS, CBO5, NH4, PT

SC Service Avicola Mihăileşti/Drăgănescu

Abatorizare păsări Ac. Mihăileşti NH4, MTS, PT, SE

SC Apa Service SA Bolintin Vale

Captarea, tratarea şi distribuţie apă,

colectare şi epurare ape uzate

Argeş NH4, CCOCr, CBO5, PT, deterg

SC H.E.E. Mercury Proprietăţi SRL Bolintin

Deal

Depozitări Ciorogârla prin canal CCT 50-6 (ANIF RA)

CBO5, NH4, PO4, deterg

SC Ruukki Romania SRL Fabricare profile Ciorogârla CBO5, NH4, PO4, deterg

Page 104: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

100

Bolintin Deal metalice prin canal CCT 50-3,

CPE 50 (ANIF RA)

SC Prologis Joiţa Romania SRL, Bolintin Deal

Depozitări Ciorogârla prin canal

CPE 48 (ANIF RA)

CBO5, NH4, PO4, deterg

Judeţ Prahova METRO - BLEJOI Parul DAMBU NH4; CBO5; CCOCr;

ECOLACT - Paulesti Parul DAMBU Suspensii; CBO5; CCOCr; NH4; PO4

ICDVV - Valea Calugareasca

Parul Valea Mantei

Suspensii; CBO5; CCOCr; NH4; PO4

III.10. Tendinţe

Judeţul Prahova

Calitatea apelor captate din subteran, pentru cele trei fronturi de captare

aferente Municipiului Ploiesti (Crângul lui Bot, Ploiesti Nord-Vest, Ploiesti

Nord-Est) s-a mentinut corespunzatoare în anul 2010.

Apa Nova Ploiesti urmăreste prezervarea calitătii apelor subterane, luând

măsuri permanente de protecţie sanitară a fronturilor de captare :

nu sunt eliberate avize pentru amplasarea de construcţii, amenajări etc.

decât în conformitate cu cerintele şi măsurile instituite prin HG nr.

930/2005

sunt protejate fronturile de captare împotriva poluărilor prin instituirea

zonelor de protecţie sanitară (ZPS) aferente celor 3 fronturi de captare:

Crîngul lui Bot, Ploiesti Nord-Vest şi Ploiesti Nord-Est; s-au realizat

următoarele măsuri pentru instituirea ZPS:

s-au împrejmuit ZPS pentru fronturile Crângul lui Bot si Ploiesti

Nord-Vest

având în vedere prezența proprietătilor private în zona frontului de

captare Ploiesti NE, împrejmuirea ZPS cu restrictie severă este

dificil de realizat dar toate forajele frontului NE sunt protejate printr-

un careu din plasă de sârmă cu latura de cca. 15-20 ml şi nu s-au

semnalat probleme legate de poluarea acviferului; frontul Ploiesti

Nord-Est se află într-un studiu de solutii pentru instituirea ZPS

conform prevederilor HG nr. 930/2005

s-au instalat panouri avertizoare şi s-au bornat cu tărusi zonele de

restricţie

prin hotarârea nr. 252/2006 Consiliul Local Ploiesti şi-a însuşit "Studiul

pentru protejarea resurselor de apa subterane, fundamentarea şi

delimitarea perimetrului de protectie hidrogeologica şi a zonelor de

protectie sanitara" întocmit de INHGA Bucuresti; prin hotărârea consiliului

s-au stabilit obligatiile părţilor implicate (Apa Nova Ploieşti, Regia

Autonomă de Servicii Publice Ploiesti, Primăriile Ploiesti si Blejoi,

Page 105: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

101

Administrațta Naţională Apele Române) în vederea aplicării legislaţiei în

vigoare

Apa Nova Ploiesti a facut demersuri la Primăria Municipiului Ploieşti pentru

ca în PUG să fie marcate pe planurile de situatie zonele de protectie

sanitară aferente fronturilor de captare stabilite conform studiului IHNGA şi

sa fie incluse în regulamentul de urbanism

prin implementarea sistemului de telegestiune pentru toate fronturile de

captare, s-a asigurat protecţia perimetrelor împotriva intruziunilor;

suplimentar, paza fronturile de captare este asigurată de o firmă autorizată

limitarea poluării potentiale cu azotati, pesticide etc. de către riverani prin

urmărirea modului în care sunt întretinute culturile agricole (neutilizarea

pesticidelor şi ingrasamintelor în ZPS);

întreţinerea şi reparatia sistemului public de canalizare prin efectuarea

curaţarilor preventive şi a verificărilor video, luarea măsurilor necesare

pentru a reduce infiltraţiile şi exfiltraţiile în canalizare

realizarea lucrărilor de rebilitare a reţelelor de canalizare prevăzute în planurile

anuale de investiţii, pentru a reduce exfiltraţiile în panza freatică

Protejarea apelor subterane împotriva supraexploatării prin :

determinarea debitelor optime de exploatare pentru fronturile de

captare (Apa Nova Ploiesti a solicitat Santedil Proiect SRL

realizarea studiului hidrogeologic pe această temă)

exploatarea fronturilor de captare a apei subterane la debitele

autorizate

monitorizarea permenentă a debitelor şi volumelor de apă captate

din subteran, cu ajutorul sistemului de telegestiune implementat si

al debitmetrelor electromagnetice instalate la fiecare foraj

alegerea pompele submersibile în functie de capacitatea forajului

respectiv iar în cazul unor debite prea mari, până la înlocuirea

acestora cu alte pompe adecvate, se reglează vana forajelor până

când se obtine debitul optim de exploatare

diminuarea pierderilor din reţeaua de distributie a apei potabile,

ameliorând anual randamentul retelei cu 3% prin achizitionarea de

echipamente performante pentru depistarea pierderilor, reabilitarea

retelei de alimentare cu apă, conform planurilor anuale de

investiţii aprobate de Consiliul Local Ploiesti

Protejarea apelor de suprafată împotriva poluării:

Apa Nova Ploiesti urmăreste păstrarea calitătii corespunzătoare a apelor

suprafată, luând măsuri permanente ca apele uzate evacuate de clienti să

respecte cerintele NTPA 002:

s-au încheiat conventii de deversare cu agentii economici care

deversează ape uzate în reteaua publică pentru a reglementa aceste

deversări; în cursul anului 2010 au fost în derulare un numar de 136

conventii convenite cu agentii economici care evacuează apele uzate în

reţeaua municipală de canalizare

Page 106: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

102

s-a monitorizat calitatea apelor uzate evacuate de agentii economici,

constatând în anul 2010 un număr de 54 de depăsiri ale limitelor admise la

indicatorii de calitate, respectiv a urmărit monitorizările proprii ale

agentilor economici, din analiza cărora a constatat 133 de depăsiri; dintre

acestea:

marea majoritate sunt depăsiri accidentale, valorile înregistrate fiind

usor peste limitele admisibile; pentru acest tip de depăsiri s-au

atentionat agentii economici în cauză

au fost şi depăsiri sistematice, cu încărcări semnificativ peste valorile

legale admise (în 2010 doar 5 agenti economici au totalizat, împreună,

80 de depăsiri ale unor indicatori fată de limitele stabilite prin NTPA

002); față de acestia, în functie de valoarea încărcărilor eliminate în

canalizare, s-au aplicat penalizări

nu a fost neglijat nici impactul pe care apele uzate provenite de la

consumatorii casnici (asociatii de proprietari, persoane fizice) îl au

asupra colectorului public, prin depăsirea limitelor admise ale

indicatorilor de calitate, Apa Nova Ploiesti realizând 10 monitorizări ale

apelor uzate evacuate de asociatiile de proprietari. Multe dintre

încărcările constatate în urma analizării apelor uzate deversate de

asociatiile de proprietari depăsesc limitele admisibile (ex. în perioada

mar-mai.2010 s-au găsit depăsiri la 7 asociatii monitorizate, valorile

maxime fiind: materii in suspensii 576 mg/l, CCO-Cr 1128 mg/l,

detergent 65,4 mg/l, substante extractibile cu solventi 73,2 mg/l).

Întretinerea şi reparatia sistemului public de canalizare; s-au desfăsurat

programe anuale de întreţinere / de rebilitare a reţelelor de canalizare prin

curaţare preventivă sau înlocuirea acestora, luînd măsurile necesare

pentru a reduce infiltraţiile şi exfiltraţiile în canalizare

- Se are in vederea realizarea de investiţii pentru extinderea / modernizarea retelelor de apa si a canalizarii din Azuga, Buşteni, Poiana Ţapului, Sinaia, Breaza, Câmpina, Bǎicoi, Plopeni, Vǎleni de Munte, Urlaţi, Mizil, precum si construirea / modernizarea staţiilor de tratare a apei si a staţiilor de epurare (inclusiv treaptǎ terţiarǎ) la Sinaia, Breaza, Câmpina, Plopeni, Vǎleni de Munte, Urlaţi, Mizil – prin accesarea de fonduri europene obţinute de SC Hidro Prahova SA pe baza strategiei de dezvoltare prin POS – Mediu – Axa prioritara 1 , Programul de investiţii „ Reabilitarea si modernizarea sistemelor de apǎ si canalizare in judetul Prahova”. (Efecte: îmbunǎtǎţirea calitǎţii resurselor de apǎ de suprafaţǎ şi subterane.)

Judeţul Giurgiu

Calitatea apelor de suprafaţă poate fi influenţată de calitatea efluenţilor datorită randamentului scăzut al staţiilor de epurare.

Retehnologizarea staţiilor de epurare este o necesitate majoră, de aceea autorităţile administraţiei publice locale au iniţiat proiecte cu finanţare externă pentru construcţia de staţii de epurare care să corespundă standardelor în vigoare şi care să aibă o capacitate eficientă de epurare.

Page 107: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

103

Prin proiectul „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în jud. Giurgiu” au fost realizaţi paşi importanţi în alimentarea cu apă potabilă a localităţilor şi asigurarea calităţii apelor deversate în Dunăre în aglomerările Giurgiu-Slobozia, Bolintin Vale şi Mihăileşti.

Noile iniţiative de captare şi epurare a apelor uzate menajere pe teritoriul judeţului Giurgiu includ comunele: Ghimpaţi, Buturugeni, Gogoşari, Săbăreni, Vărăşti.

În ceea ce priveşte alimentarea cu apă potabilă sunt propuse spre realizare sisteme de apă în localităţile Daia, Vărăşti, Buturugeni, Comana, Ghimpaţi, Oinacu, Ogrezeni şi Săbăreni. Judeţul Călăraşi

Deversarea în continuare de ape uzate neepurate sau slab epurate în apele de suprafaţă va avea consecinţe grave asupra fenomenului natural de autoepurare, apele Dunării şi Braţului Borcea fiind în prezent în sectorul judeţului Călăraşi la limita posibilităţilor naturale de refacere a echilibrului biogeochimic, drept pentru care se impun :

- reabilitarea şi modernizarea staţiilor de epurare ; - completarea staţiilor de epurare cu instalaţii pentru treapta biologică; - dotarea laboratoarelor pentru realizarea automonitorizării,

aceste măsuri fiind strict necesare pentru ridicarea gradului de epurare al apelor uzate industriale şi orăşeneşti.

În prezent în mediul urban se deruleaza proiectul “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Călăraşi”, aprobat de Comisia Europeană pentru POS Mediu, cu finanţare din Fondul de Coeziune. Astfel, în anul 2010 s-au semnat contractele pentru următoarele lucrări: - extindere şi reabilitare staţie epurare Călăraşi şi Fundulea; - extindere şi reabilitare reţea de distribuţie apă potabilă şi canalizare la Budeşti şi la Olteniţa; - extindere şi reabilitare reţea de distributie apă potabilă şi canalizare Fundulea şi Lehliu;

Obiectivul general al proiectului este de a asigura o strategie locală pentru dezvoltarea sectoarelor de apă şi apă uzată, pentru conformarea cu cerinţele generale negociate de România în cadrul procesului de aderare şi postaderare. Principalele obiective ale proiectului sunt: - Asigurarea conformării cu cerinţele legislaţiei naţionale şi europene în cadrul perioadelor de tranziţie agreate de România şi UE pentru sectorul de mediu: implementarea Directivei UE 91/271/CEE, transpusă în legislaţia naţională prin NTPA 011/2002) cu privire la colectarea şi epurarea apelor uzate şi evitarea descărcării apelor uzate urbane neepurate în receptorii naturali; - conformarea cu cerinţele Directivei UE 98/83/EC, cu privire la calitatea apei destinate consumului uman, transpusă în legislaţia naţională prin Legea apei potabile nr. 458/2002, amendată prin Legea 311/2004.Prin proiect se vizează reabilitarea şi extinderea infrastructurii în domeniul apei şi apei uzate, cu privire la:

îmbunătăţirea calităţii apei potabile şi protejarea sănătăţii publice;

Page 108: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

104

protejarea mediului, în particular a calităţii apei în cursurile de apă şi a apei subterane;

maximizarea numărului de locuitori conectaţi la sistemul public de alimentare cu apă;

extinderea serviciului de colectare a apelor uzate la nivelul intregului judeţ Călăraşi;

îmbunătăţirea standardelor serviciilor şi creşterea siguranţei în funcţionare a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare;

optimizarea reţelei de distribuţie şi a sistemului de colectare şi epurare a apelor uzate;

reducerea consumului de energie şi reducerea costurilor de operare în general;

definirea programului de investiţii pe termen lung în sectorul de apă potabilă şi apă uzată;

creşterea capacităţii operatorului.

Judeţul Teleorman Pentru judeţul Teleorman se impun măsuri de reabilitare şi extindere a reţelelor de alimentare cu apă în vederea reducerii pierderilor de apă în reţea, măsuri de reabilitare şi extindere a reţelelor de ape menajere, măsuri de reabilitare şi modernizare a staţiilor de epurare a apelor uzate existente, măsuri pentru implementarea sistemelor centralizate de colectare şi epurare a apelor uzate în localităţile rurale.

Realizarea, de către SC Apa Serv SA, a obiectivului de investiţii “Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi a sistemului de canalizare în judeţul Teleorman, România”, proiect finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, va asigura atingerea indicatorilor de performanţă privind epurarea apelor uzate urbane deversate în emisar.

Pentru prevenirea poluării mediului generată de lipsa reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare în mediul rural, până în anul 2022, în judeţul Teleorman, se va derula un program în vederea implementării sistemelor centralizate de colectare şi epurare a apelor uzate în localităţile cu peste 2000 l.e.

Referitor la apa dulce, pentru anul 2010, se constată următoarele:

Prelevările de apă din surse directe au scăzut de la 39242 mii m3 în anul 2009 la 34932.414 mii m3 în 2010, datorită reducerii volumelor captate pentru toate sectoarele, dar în special pentru agricultură şi industrie.

Ponderea cea mai mare din volumele de apă captate o reprezintă prelevările de apă pentru industrie (54.6%), urmate de volumele de apă prelevate pentru populatie (25.8%).

Din totalul prelevărilor de apă realizate în anul 2010, 8444.969 mii mc de apă au fost captaţi din surse de ape subterane (24.2%) şi 26487.445 mii mc au fost captaţi din surse de ape de suprafaţă (75.8 %).

Pe râurile interioare, comparativ cu anul 2009, tendinţele de evoluţie pe termen scurt a calităţii cursurilor de apă, pe sectoarele de râu analizate, au fost de înrăutăţire deoarece a crescut ponderea tronsoanelor de apă

Page 109: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

105

încadrate la clasele III şi IV de calitate (73,98%) în detrimentul claselor de calitate I (0%) şi II (26,02%).

Referitor la calitatea cursurilor de apă, pe categorii de indicatori, se constată încadrarea în clasa I de calitate pentru NH4 şi în clasa II de calitate pentru oxigen dizolvat. Referitor la poluarea cursurilor de apa cu nitrati se constata ca 589 km se incadreaza in clasele I si II, respectiv 295 km se incadreaza in clasele III si IV de calitate; pentru indicatorul PO4, 265 km se incadreaza in clasele I si II, 480 km se incadreaza in clasa a III-a, respectiv 139 km in clasa a IV-a de calitate.

Încadrarea secţiunilor de control monitorizate pe râurile interioare din punct de vedere biologic, în raport cu indicele saprob al macrozoobentos, a pus în evidenţă starea ecologică BUNĂ pentru 73% din lungimea cursurilor de apă, respectiv starea ecolgică MODERATĂ pentru 27% din lungimea râurilor.

Referitor la calitatea lacurilor monitorizate: Suhaia, Lacul Sărat, Oncesti, Acum. Roşiori şi Acum. Furculeşti, din punct de vedere fizico-chimic nu se constată depăşiri ale standardelor de calitate pentru clasa a II-a, conform Ordinului MAGA nr. 161/2006. Din punct de vedere biologic, conform Ordinului MAGA nr. 161/2006, lacurile monitorizate s-au încadrat în gradul de trofie hipertrof. De asemenea, din punct de vedere al poluării cu nutrienţi (nitraţi, fosfaţi, amoniu), calitatea lacurilor se încadrează în clasele I şi II de calitate.

În ceea ce priveşte calitatea apelor subterane, se constată că valorile indicatorilor analizaţi se încadrează în limitele admise conform Ordinului 137/2009, cu excepţia a 10 foraje hidrogeologice, din totalul de 58 foraje monitorizate, la care s-au înregistrat depăşiri ale limitelor admise la unul sau mai mulţi indicatori (amoniu, azotati, sulfati).

Se poate considera că activităţile legate de exploatarea ţiţeiului în zona de activitate a SC OMV PETROM SA Bucureşti, Zona de Producţie IV Moesia Sud şi Zona de Producţie V Moesia Nord reprezintă surse potenţiale de poluare a cursurilor de suprafaţă, precum şi a calităţii apelor subterane, cu produse petroliere şi/sau apă sărată.

Din volumul total de ape uzate care necesită epurare, evacuate în cursuri de apă, 97.0% au fost insuficient epurate şi numai 3.0% au fost epurate suficient; referitor la aportul de ape uzate insuficient epurate, repartizat pe activităţi din economia naţională, cota cea mai mare aparţine unităţilor din domeniul captării şi prelucrării apei pentru alimentare (46.9%).

Principalii receptori ai apelor uzate evacuate sunt bazinele hidrografice Dunăre şi Vedea, cu ponderea volumelor de 72.1 %, respectiv 24.8 % din volumul total restituit.

Principala resursă de apă potabilă în judeţul Teleorman este apa subterană, cu excepţia municipiului Turnu Măgurele unde apa potabilă este asigurată din fluviul Dunăre. În mediul urban, distribuţia apei potabile se realizează în sisteme centralizate pentru în toate municipiile şi oraşele, dar reţeaua de distribuţie este, în general, subdimensionată în raport cu necesităţile şi, pe anumite sectoare, prezintă un grad avansat de uzură. În mediul rural, la nivelul anului 2010, numai 34 localităţi din 92 au beneficiat de reţele de distribuţie a apei potabile în sistem centralizat.

Page 110: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

106

Preluarea apelor uzate urbane în localităţile urbane ale judeţului Teleorman este asigurată de reţele de canalizare cu o lungime de 209.296 km. Dimensiunea şi starea reţelelor existente sunt insuficiente şi pe anumite sectoare prezintă stare avansată de uzură şi nu corespund standardelor moderne în acest domeniu. În anul 2010 reţelele de canalizare din localităţile urbane au fost reabilitate pe o lungime de 1.862 km şi au fost extinse cu o lungime de 32.28 km.

În ceea ce priveşte reţelele de canalizare în localităţile rurale, acestea sunt deficitare. Asfel, din cele 92 de localităţi rurale din judeţul Teleornan, numai 3 localităţi dispun de reţele de canalizare cu o lungime de 17.44 km. Judeţul Ialomiţa

Din datele primite de la S G A Ialomiţa, obiectivele şi măsurile privind protecţia apelor împotriva poluării şi supraexploatării, conform programelor de etapizare anexă la autorizaţia de gospodarire a apelor - stadiul la trim.IV 2010, se prezintă astfel: Urziceni- Reabilitare şi extindere reţea canalizare şi execuţie staţie nouă de epurare – în execuţie. Slobozia- Modernizare staţie de epurare a municipiului Slobozia – treapta biologică- în execuţie. Amara - Revizuirea Studiului de Fezabilitate „Înlocuire conductă de refulare de apa uzată menajeră” în staţia de epurare a municipiului Slobozia – finalizat. Ţăndărei – Elaborare documentaţie de fundamentare şi depunerea solicitarii de obţinere a fondurilor necesare realizării următoarelor lucrari: extinderea sistemului de canalizare în oraşul Ţăndărei (reţa de canalizare şi 2 staţii de pompare ape uzate) şi realizare staţie de epurare noua, inclusiv treapta terţiara – finalizat. Feteşti - Elaborare documentaţie de fundamentare şi depunerea solicitării de obţinere a fondurilor financiare necesare realizarii următoarelor lucrări: extindere reţea canalizare menajeră, realizare 9 statii noi de pompare apă uzată, realizare staţie de epurare nouă inclusiv treapta terţiară- finalizat. Judeţul Damboviţa

În procesul de identificare a problemelor ce afectează apele de suprafaţă şi subterane din judeţ s-a stabilit faptul că riscurile majore sunt legate de neasigurarea cantităţii şi calităţii apei prelevate şi evacuate. Pentru rezolvarea acestei probleme este necesar a fi atinse următoarele obiective:

Asigurarea cantităţii şi calităţii apei potabile în mediul urban;

Asigurarea apei potabile în mediul rural;

Realizarea sistemelor de canalizare şi extinderea celor existente;

Construirea staţiilor de epurare şi modernizarea celor existente;

Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din activităţile agricole;

Reducerea poluării mediului acvatic cu substanţe chimice periculoase.

Obiectivul general privind apa potabilă îl constituie îmbunătăţirea alimentării cu apă potabilă a populaţiei iar obiectivele specifice sunt: alimentarea continuă cu apă potabilă de bună calitate, cu costuri minime; folosirea

Page 111: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

107

raţională a resurselor de apă; creşterea fiabilităţii şi durabilităţii sistemului de alimentare cu apă; reducerea consumului de apă potabilă utilizată în scopuri industriale; reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile.

Calitatea apelor este cel mai mult afectată de deversarea apelor uzate insuficient epurate sau neepurate. În acest context principala măsură de protecţie a calităţii apelor de suprafaţă o reprezintă epurarea avansată a apelor uzate, retehnologizarea şi eficientizarea procesului de epurare, sens în care se impun următoarele măsuri: reabilitarea şi extinderea reţelelor de canalizare menajeră; reabilitarea staţiilor vechi de epurare; realizarea de staţii de epurare noi cu treaptă mecano - biologică şi treaptă terţiară; realizarea etapizată a sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare în mediul rural; tratarea corespunzătoare a nămolurilor provenite din apele uzate.

Pentru atingerea acestor obiective este necesară implicarea autorităţilor locale ce au responsabilitate directă şi o gamă largă de instrumente specifice la dispoziţie. Între aceste instrumente se poate menţiona acordarea de asistenţă în identificarea de surse de finanţare şi promovarea de noi tehnologii, cu accent pe utilizarea de tehnologii curate.

Obiectivele Naţionale cu referire la sectoarele apă şi salubritate au fost formulate în Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu). „POS Mediu” identifică drept prioritate nr. 1 “Extinderea si modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”.

In 2010, Compania de Apa Targoviste Dâmboviţa S.A. a semnat contractul de finanţare europeană pentru Proiectul “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în Judeţul Dâmboviţa”, finanţat din Fondului de Coeziune, prin POS Mediu. Valoarea totala a proiectului este de 583.826.645 lei, fara TVA, din care:

- 77,4 % reprezintă contribuţia Uniunii Europene prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu;

- 11,9% contribuţia de la bugetul central;

- 1,8% contribuţia de la bugetul local;

- 8,8% contribuţia Companiei de Apă Târgovişte Dâmboviţa.

Perioada de implementare a Proiectului este de 42 de luni, in perioada 2010-2013, urmand ca de pe urma acestuia sa beneficieze aproximativ 172.000 locuitori.

Proiectul presupune investiţii în infrastructura de apă potabila şi apă uzată, pentru aglomerarile: Târgovişte, Moreni, Găeşti, Pucioasa, Fieni şi Titu.

Rezultate asteptate în urma realizării proiectului:

Rata de conectare la sistemul de canalizare va atinge 94% în aglomerarile vizate de proiect, până în anul 2015;

Page 112: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

108

95% din populaţia acestor aglomerari va fi racordată la reţeaua de apă potabilă;

Se vor moderniza reţelele existente de apă şi de canalizare; Se vor reduce pierderile din reţelele de apă; Se vor reduce întreruperile în furnizarea serviciului; Calitatea apei va fi îmbunătăţită; Echipamente noi pentru tratarea apei uzate; Echipamente noi pentru laboratoare.

În procesul de identificare a problemelor ce afectează apele de suprafaţă şi subterane din judeţ s-a stabilit faptul că riscurile majore sunt legate de neasigurarea cantităţii şi calităţii apei prelevate şi evacuate. Pentru rezolvarea acestei probleme este necesar a fi atinse următoarele obiective:

Asigurarea cantităţii şi calităţii apei potabile în mediul urban;

Asigurarea apei potabile în mediul rural;

Realizarea sistemelor de canalizare şi extinderea celor existente;

Construirea staţiilor de epurare şi modernizarea celor existente;

Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din activităţile agricole;

Reducerea poluării mediului acvatic cu substanţe chimice periculoase.

Obiectivul general privind apa potabilă îl constituie îmbunătăţirea alimentării cu apă potabilă a populaţiei iar obiectivele specifice sunt: alimentarea continuă cu apă potabilă de bună calitate, cu costuri minime; folosirea raţională a resurselor de apă; creşterea fiabilităţii şi durabilităţii sistemului de alimentare cu apă; reducerea consumului de apă potabilă utilizată în scopuri industriale; reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile.

Calitatea apelor este cel mai mult afectată de deversarea apelor uzate insuficient epurate sau neepurate. În acest context principala măsură de protecţie a calităţii apelor de suprafaţă o reprezintă epurarea avansată a apelor uzate, retehnologizarea şi eficientizarea procesului de epurare, sens în care se impun următoarele măsuri: reabilitarea şi extinderea reţelelor de canalizare menajeră; reabilitarea staţiilor vechi de epurare; realizarea de staţii de epurare noi cu treaptă mecano - biologică şi treaptă terţiară; realizarea etapizată a sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare în mediul rural; tratarea corespunzătoare a nămolurilor provenite din apele uzate.

Pentru atingerea acestor obiective este necesară implicarea autorităţilor locale ce au responsabilitate directă şi o gamă largă de instrumente specifice la dispoziţie. Între aceste instrumente se poate menţiona acordarea de asistenţă în identificarea de surse de finanţare şi promovarea de noi tehnologii, cu accent pe utilizarea de tehnologii curate.

Obiectivele Naţionale cu referire la sectoarele apă şi salubritate au fost formulate în Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu). „POS Mediu” identifică drept prioritate nr. 1 “Extinderea si modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”.

In 2010, Compania de Apa Targoviste Dâmboviţa S.A. a semnat contractul de finanţare europeană pentru Proiectul “Extinderea şi reabilitarea

Page 113: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

109

infrastructurii de apă şi apă uzată în Judeţul Dâmboviţa”, finanţat din Fondului de Coeziune, prin POS Mediu. Valoarea totala a proiectului este de 583.826.645 lei, fara TVA, din care: - 77,4 % reprezintă contribuţia Uniunii Europene prin Programul

Operaţional Sectorial de Mediu; - 11,9% contribuţia de la bugetul central; - 1,8% contribuţia de la bugetul local; - 8,8% contribuţia Companiei de Apă Târgovişte Dâmboviţa. Perioada de implementare a Proiectului este de 42 de luni, in perioada 2010-2013, urmand ca de pe urma acestuia sa beneficieze aproximativ 172.000 locuitori. Proiectul presupune investiţii în infrastructura de apă potabila şi apă uzată, pentru aglomerarile: Târgovişte, Moreni, Găeşti Pucioasa, Fieni şi Titu.

Rezultate asteptate în urma realizării proiectului:

Rata de conectare la sistemul de canalizare va atinge 94% în aglomerarile vizate de proiect, până în anul 2015;

95% din populaţia acestor aglomerari va fi racordată la reţeaua de apă potabilă;

Se vor moderniza reţelele existente de apă şi de canalizare; Se vor reduce pierderile din reţelele de apă; Se vor reduce întreruperile în furnizarea serviciului; Calitatea apei va fi îmbunătăţită; Echipamente noi pentru tratarea apei uzate; Echipamente noi pentru laboratoare.

Judeţul Argeş Problemele identificate la nivelul judeţului Argeş din punctul de vedere al colectării/tratării apelor uzate menajere sunt următoarele : -lipsa sistemelor de canalizare în zona rurală - creşteri ale debitelor de apă uzată datorate apelor subterane infiltrate în reţeaua de canalizare; - volume mari ale exfiltraţiilor de apa uzată cu impact asupra factorilor de mediu şi stării de sănatate a populaţiei; - depuneri şi colmatări ale canalelor secundare datorate reducerii necesarului de apă şi nerealizării vitezei de autocurăţire; - număr mare de avarii (ruperi ale îmbinărilor, prăbuşiri ale canalelor); - utilaje vechi şi uzate în staţiile de pompare (consumuri specifice energetice mari) ; - staţiile de epurare orăşeneşti şi municipale realizează grade de epurare cuprinse între 20 - 80 % pentru indicatorii specifici, ceea ce denotă atât deficienţe de exploatare şi întreţinere, cât şi utilizarea unor tehnologii de epurare învechite (exploatarea necorespunzătoare a treptei biologice, randamentul scăzut al instalaţiilor din treapta secundară) - se remarcă eficienţa scăzută a proceselor de epurare în cazul staţiilor de epurare Costeşti, Topoloveni şi Curtea de Argeş, acestea transformându-se în surse de impurificare; nu toţi indicatorii de calitate ai apelor uzate deversate

Page 114: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

110

în emisari naturali se încadrează în limitele impuse prin normativele în vigoare, respectiv NTPA 001/2002; - datorită faptului că nici o staţie de epurare din judeţul Argeş nu este în concordanţă cu standardele relevante privind descărcarea apelor uzate în receptori naturali există un impact major asupra apelor de suprafaţă din judeţul Argeş; - lipsa unei strategii regionale în domeniul managementului nămolului. Problemele identificate la nivelul judeţului Argeş din punctul de vedere al colectării/tratării apelor uzate menajere sunt următoarele: -lipsa sistemelor de canalizare în zona rurală; - creşteri ale debitelor de apă uzată datorate apelor subterane infiltrate în reţeaua de canalizare; - volume mari ale exfiltraţiilor de apa uzată cu impact asupra factorilor de mediu şi stării de sănatate a populaţiei; - depuneri şi colmatări ale canalelor secundare datorate reducerii necesarului de apaşinerealizăriivitezeideautocurăţire; - număr mare de avarii (ruperi ale îmbinărilor, prăbuşiri ale canalelor); - utilaje vechi şi uzate în staţiile de pompare (consumuri specifice energetice mari) ; - staţiile de epurare orăşeneştişi municipale realizează grade de epurare cuprinse între 20 - 80 % pentru indicatorii specifici, ceea ce denotă atât deficienţe de exploatare şi întreţinere, cât şi utilizarea unor tehnologii de epurare învechite (exploatarea necorespunzătoare a treptei biologice, randamentul scăzut al instalaţiilor din treapta secundară) se remarcă eficienţa scăzută a proceselor de epurare în cazul staţiilor de epurare Costeşti, Topoloveni şi Curtea de Argeş, acestea transformându-se în surse de impurificare; nu toţi indicatorii de calitate ai apelor uzate deversate în emisari naturali se încadrează în limitele impuse prin normativele în vigoare, respectiv NTPA 001/2002; - datorită faptului că nici o staţie de epurare din judeţul Argeş nu este în concordanţă cu standardele relevante privind descărcarea apelor uzate în receptori naturali există un impact major asupra apelor de suprafaţă din judeţul Argeş; - lipsa unei strategii regionale în domeniul managementului nămolului.

Obiective şi măsuri privind aspectul poluării apei

Prevenirea si reducerea poluarii industriale de către agenţii economici in localităţile judeţului;

îmbunataţirea calităţii apei in zonele poluate;

gestionarea deşeurilor industriale si menajere;

ecologizarea agriculturii si folosirea raţionata a terenurilor agricole; promovarea unei campanii mediatice in rândul cetăţenilor privind protecţia mediului înconjurător

Page 115: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

111

CAPITOLUL IV

UTILIZAREA TERENURILOR

IV.1. Solul

IV.1.1 Introducere

În funcţie de destinaţie, solurile pot fi: terenuri cu destinaţie agricolă; terenuri cu destinaţie forestieră; terenuri aflate permanent sub ape – albiile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retenţie, fundul apelor maritime interioare şi ale mării teritoriale; terenuri din intravilan, aferente localităţilor urbane şi rurale pe care sunt amplasate construcţiile, alte amenajări ale localităţilor, inclusiv terenurile agricole şi forestiere; terenuri cu destinaţii speciale cum sunt cele pentru transporturile rutiere, feroviare, navale şi aeriene, construcţii şi instalaţii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice şi gazelor naturale, de telecomunicaţii, pentru exploatările miniere şi petroliere, cariere şi halde de orice fel, pentru nevoile de apărare, plajele, rezervaţiile, monumentele naturii, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice şi altele asemenea. Agricultura a devenit in timp o sursa importanta si permanenta de poluare a mediului. In conditiile dezvoltarii agrigulturii, pentru a nu aduce prjudicii mediului si sanatatii umane, a fost promovat conceptul de agrigultura durabila care urmareste protejarea sanatatii oamenilor si a mediului, asigurarea cresterii productiei agricole cu luarea in considerare a conservarii si protejarii resurselor naturale regenerabile, asigurarea unei noi calitati a proceselor de crestere a productiei, conservarea si sporirea rezervelor de resurse si mentinerea sub control a posibilelor riscuri.

Solul reprezinta o zonă specifică de concentrare a organismelor vii si serveste ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului şi a apei prin reţinerea, reciclarea şi neutralizarea poluanţilor, cum sunt substanţele chimice folosite în agricultură, deşeurile şi reziduurile organice.

Fondul funciar a fost reglementat prin Legea nr. 18/1991, cu modificarile si completarile ulterioare, si reprezinta cea mai importanta resursa naturala a tarii. Terenurile de orice fel, indiferent de destinatie, de titlul pe baza caruia sunt detinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar.

IV.1.2 Repartiţia pe clase de folosinţă

Regiunea Sud Muntenia are o suprafaţă de teren agricol de 2440263 ha, din care 1969995 ha arabil, 288878 ha păşuni, 108789 ha fâneţe, 30053 ha vii şi 42548 ha livezi. Terenul arabil reprezintă cel mai mare procent din suprafaţa agricolă, 80.73%, urmat de păşuni 11.84 %, fâneţe 4.45 %, livezi 1.75 % şi vii 1.23 %.

Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu şi Teleorman sunt judeţele cu cea mai mare suprafaţă de teren arabil din regiune, în Argeş şi Prahova se întâlnesc suprafeţele cele mai întinse cu păşuni şi fâneţe, cu vii se află în judeţul Prahova şi cu livezi în judeţul Argeş.

În Regiunea Sud Muntenia se întâlnesc toate formele de relief, această diversitate făcând ca şi potenţialul de fertilitate al solurilor să fie extrem de diferit. Astfel, principalele culturi cerealiere sunt cele de porumb, grâu şi secară.

Page 116: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

112

Importanţa agriculturii în regiune este evidenţiată şi de existenţa în judeţul Argeş a trei institute de cercetare de importanţă naţională: Institutul de cercetări pomicole de la Mărăcineni, Institutul de cercetări pomicole de la Albota şi Institutul de cercetări horti-viticole de la Ştefăneşti.

Situaţia fondului funciar agricol pe folosinţe Tabel IV.1.2.1

Judet

Suprafaţa pe categorii de folosinţă ( ha )

Arabil Păşuni Fâneţe Vii Livezi Agricol

ha % ha % ha % ha % ha % ha % Arges 172447 50.57 99768 29.25 46532 13.64 1234 0.36 21052 6.173 341033 100

Calarasi 410677 96,62 9361 2,20 72 0,01 4710 1,11 234 0,006 425054 100

Dambovita 175256 70.6 43094 17.3 20112 8.1 329 0.1 9677 3.9 248468 100

Giurgiu 260127 93,73 12 707 4,57 192 0,1 3 923 1,40 576 0,20 277 525 100

Ialomita 351830 93,81 18795 5,01 0 0 4069 1,092 329 0,088 375023 100

Prahova 145055 53 69053 25.186 41129 15 8365 3.05 10560 3.85 274162 100

Teleorman 454603 91.102 36100 7.234 752 0.15 7423 1.49 120 0.024 498998 100

TOTAL Regiune

1969995 80.73 288878 11.84 108789 4.45 30053 1.23 42548 1.75 2440263 100

Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în Regiunea Sud Muntenia în

perioada 2002 - 2010 Tabel IV.1.2.2

Fig. IV.1.2.1

Se constată o scădere a suprafeţei agricole, o cauză fiind şi utilizarea unor

terenuri pentru noi construcţii şi curţi, ca urmare a tendinţei populaţiei urbane, de a construi reşedinţe de odihnă în mediul rural. În general, se constată o creştere a

Nr. crt.

Categorii folosinţă

Suprafaţa (ha)

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

1 Arabil 1966166 1968415 1971770 1987386 1976469 1975273 1974151 1972305 1969995

2 Păşuni 280568 284943 286602 287002 286357 287145 288865 288463 288878

3 Fâneţe 102925 103517 103970 105140 104965 107389 106877 106968 108789

4 Vii 43431 38686 32650 31142 31839 31320 30869 30936 30053

5 Livezi 47684 47186 46792 45843 46636 44543 45121 45222 42548

6 Total agricol

2440774 2442747 2441784 2456513 2446266 2445670 2445883 2443894 2440263

2002 2003

2004

2005

2006 2007 2008 2009

2010

2430000

2435000

2440000

2445000

2450000

2455000

2460000

1

Evoluţia terenurilor agricole in Regiunea Sud Muntenia în perioada 2002 - 2010

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Page 117: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

113

terenurilor neprelucrate, concomitent cu o scădere a suprafeţelor acoperite cu livezi şi vii.

Fig. IV.1.2.2

20022003

2004

2005

2006 2007 20082009

2010

1955000

1960000

1965000

1970000

1975000

1980000

1985000

1990000

1

Evoluţia terenurilor arabile

în perioada 2002 - 2010

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Fig. IV.1.2.3

2002

2003

2004 20052006

2007

20082009

2010

276000

278000

280000

282000

284000

286000

288000

290000

1

Evoluţia terenurilor ocupate cu pasuni

în perioada 2002 - 2010

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Fig. IV.1.2.4

2002

2003

2004 20052006

2007

20082009

2010

276000

278000

280000

282000

284000

286000

288000

290000

1

Evoluţia terenurilor ocupate cu fâneţe

în perioada 2002 - 2010

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Page 118: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

114

Fig. IV.1.2.5

2002

2003

20042005 2006 2007 2008 2009 2010

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

45000

1

Evoluţia terenurilor ocupate cu vii

în perioada 2002 - 2010

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Fig. IV.1.2.6

20022003

2004

2005

2006

2007

2008 2009

2010

39000

40000

41000

42000

43000

44000

45000

46000

47000

48000

1

Evoluţia terenurilor ocupate cu livezi

în perioada 2002 - 2010

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

În Regiunea Sud Muntenia suprafaţa terenurilor arabile retrase din circuitul agricol în perioada 2005 – 2010 este de 9372.765 ha, în anul 2010 înregistrânduse o scădere a acestor suprafeţe faţă de anii anteriori.

Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol în perioada 2005- 2010 Tabel IV.1.2.3

Nr. crt.

An Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita Prahova Teleorman Total

( ha )

1. 2005 50 85,85 171.64 459,12 24,22 206,30 3.1687 1000.299

2. 2006 161,8 65,97 600.90 889,39 151,27 234,39 6.6891 2110.014

3. 2007 246.95 258,94 815.90 492,57 21,14 134,51 6.2942 1976.304

4. 2008 223.15 221,27 800.93 552,80 192.88 170,54 9.1420 2170.712

5. 2009 82.27 125,11 256.80 232,00 201.27 259,95 2.0206 1159.421

6. 2010 254 111,41 97.20 107,10 86.08 267,98 32.2450 956.015 9372.765

Page 119: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

115

Fig. IV.1.2.7

1 20052006

20072008 2009 2010

956.

015

1159

.421

2170

.712

1976

.304

2110

.014

1000

.299

0

500

1000

1500

2000

2500

Evolutia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol in

perioada 2005 - 2010

( ha )

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Dinamica şeptelului în perioada 2003 - 2010 în judeţul Argeş Tabel IV.1.2.4

Regiune 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Bovine 423872

427892

429190

422224

368988

339539

312630

300276

Ovine 841439

816302

806455

814945

892792

910776

931331

932775

Caprine - 238490

246930

254414

284045

282881

288743

210981

Porcine 811752

903142

910667

694023

700130

662184

651809

1616781

Păsări 13868383

13861941

12963130

14048726

45964383

52945383

17860943

18124463

Cabaline 141487 143622 138591 132983 139183 119639 114184 102171

Total nr. capete

16086933

16391389

15494963

16367315

48350121

55260402

20159640

21287447

Fig. IV.1.2.8

Page 120: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

116

1 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

21

28

74

47

20

15

96

40

55

26

04

02

48

35

01

21

16

36

73

15

15

49

49

63

16

39

13

89

16

08

69

33

0

10000000

20000000

30000000

40000000

50000000

60000000

Dinamica şeptelului în Regiunea Sud Muntenia în perioada

2003 - 2010

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

În Regiune se observă o scădere a numărului de capete de animale faţă de anii

2007 şi 2008 şi o creştere faţa de ceilalţi ani menţionaţi mai sus. În anul 2010 se remarcă scăderea efectivelor de bovine, caprine şi cabaline faţă

de perioada 2003 - 2009 şi creşterea efectivelor de ovine şi porcine. Şi în cazul efectivelor de păsări se observă o creştere faţă de perioada 2003 – 2006 şi anul 2009 şi o scădere faţă de anii 2007 şi 2008. Descreşterea efectivelor de bovine se explică prin înăsprirea cerinţelor privind igiena şi calitatea laptelui de consum.

IV.1.3 Clase de calitate ale solurilor – calitatea solurilor Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât fertilitatea solului, cât şi modul de

manifestare al celorlalţi factori de mediu faţă de plante. Pe baza bonitării şi a notelor de bonitare obţinute prin cuantificarea limitărilor

unor caracteristici ale sistemului sol - teren asupra capacitaţii agroproductive, terenurile agricole din Regiunea Sud Muntenia se încadrează în una din cele 5 clase de calitate. Din datele furnizate de OSPA, solurile din Regiune sunt încadrate după cum urmează: Clasa I. (Foarte bună) - Terenuri fără limitări în cazul utilizării ca arabil – 106050,1 ha Clasa a II-a. (Bună) - Terenuri cu limitări reduse în cazul utilizării ca arabil -880449,3 ha Clasa a III-a. – (Mijlocie) - Terenuri cu limitări moderate în cazul utilizării ca arabil. – 750735 ha Clasa a IV-a. – (Slaba) - Terenuri cu limitări severe în cazul utilizării ca arabil – 301446,7 ha Clasa a V-a. – (Foarte slaba) - Terenuri cu limitări extrem de severe nepretabile la arabil, vii şi livezi - 101949,9 ha

Astfel în anul 2010 Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Dâmboviţa a efectuat două studii pedologice complexe cu elemente de bonitare a terenurilor agricole: T.A. Petreşti – 5947 ha si T.A.Tătărani– 2164 ha , teren agricol.

Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Teleorman a efectuat studii privind principalii indici agrochimici caracteristici unităţilor agricole pentru terenurile agricole ale judeţului; din punct de vedere pedologic, judeţul dispune de soluri cu potenţial de producţie ridicat, asigurarea terenurilor agricole cu potasiu mobil şi humus este bună, însă starea de fertilitate azotică naturală este deficitară şi aprovizionarea cu posfor este slabă.

Clasele de calitate ale terenurilor stabilesc pretabilitatea acestora pentru folosinţe agricole. Numărul de puncte de bonitare se obţine printr-o operaţiune complexă de

Page 121: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

117

cunoaştere aprofundată a unui teren, exprimând favorabilitatea acestuia pentru cerinţele de viaţă a unor plante de cultură, în condiţii climatice normale.

Terenurile arabile se grupează în clasele calitate II şi III şi nu necesită aplicarea măsurilor agroameliorative.

Tabel IV.1.3.1

Judeţ Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

( ha )

Argeş 4802 17444 172571 101066 29677

Călăraşi 12462 194911 177413 37599 4311

Dâmboviţa 403,1 2658,3 4417 546,7 85,9

Giurgiu 14530 122460 109230 22089 9216

Ialomiţa 925 270577 41963 43779 16934

Prahova 10899 58770 91119 73272 40225

Teleorman 62029 213629 154022 23095 1501

Total Regiune

106050,1 880449,3 750735 301446,7 101949,9

Fig. IV.1.3.1

IV.1.4 Presiuni asupra stării de calitate a solurilor din România

Îngrăşăminte chimice Cantitatea de îngrăşăminte chimice şi organice utilizate în 2010 în Regiunea

Sud Muntenia:

-îngrăşăminte chimice: 172 504 tone. -îngrăşăminte organice naturale: 917 060 tone - gunoi de grajd.

Se constată că la nivelul anului 2010 în Regiune s-au utilizat îngrăşăminte naturale în proporţie de 84,17 % şi îngrăşăminte sintetice de 15,83 %.

Tipuri de îngrăşăminte utilizate în anul 2010 în Regiunea Sud Muntenia

Tabel IV.1.4.1 Nr. crt.

Regiune Tip îngrăşăminte

Azot (tone)

Fosfor (tone)

Uree (tone)

Potasiu (tone)

Total (tone)

1. Argeş chimice 56067 27 0 0 56094

Călăraşi 14210 6002 0 912 21124

106050.1

880449.3750735

301446.7

101949.9

0

200000

400000

600000

800000

1000000

clasa I clasa a II-a clasa a III-a clasa a IV-a clasa a V-a

Incadrarea terenurilor in clase de calitate dupa nota de bonitate (ha)

clasa I

clasa a II-a

clasa a III-a

clasa a IV-a

clasa a V-a

Page 122: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

118

Dâmboviţa 8146 2008 0 191 10345

Giurgiu 44660 710 0 0 45370

Ialomiţa 10915 3481 0 485 14881

Prahova 9126 1154 0 37 10317

Teleorman 11906 2467 0 0 14373

Total îngrăşăminte chimice 155030 15849 0 1625 172504

2. Argeş organice naturale

44500 0 0 0 44500

Călăraşi 0 0 0 0 0

Dâmboviţa 570800 0 0 0 570800

Giurgiu 62338 0 0 0 62338

Ialomiţa 19480 0 0 0 19480

Prahova 183.322 0 0 0 183.322

Teleorman 36620 0 0 0 36620

Total îngrăşăminte organice naturale 62338 0 0 0 917060

Total îngrăşăminte utilizate 1 089 564 tone

Fig.IV.1.4.1

Utilizarea îngrăşămintelor chimice în agricultură în Regiunea Sud Muntenia în perioada 2001-2010

Tabel IV.1.4.2 Nr. Crt.

Regiune/An

Îngrăşăminte folosite - total (tone substanţe active)

N+P2O5+K2O (kg/ha)

N P2O5 K2O Total Arabil Agricol

1 2001 54921 15420 1916 72257 355.9 309.99

2 2002 49292 14339 1116 64747 332.59 290.52

3 2003 42929 16487 756 60172 339.15 295.41

4 2004 50695 13757 705 65157 342.62 296.25

5 2005 51883 17976 791 70650 318.08 288.01

6 2006 59397 20258 2075 81730 460.3 313.53

7 2007 71799 24078 1196 97073 463.62 304.92

8 2008 72856 20456 1315 94627 491.37 332.2

9 2009 81054 16460 1196 98710 498.7 350.6

10 2010 74926 17593 1625 94144 563.4 477.5

Tipul îngrăşămintelor utilizate în anul 2010

(tone/an)

1725040

917060ingrasaminte chimice

complexe

ingrasaminte

organice

Page 123: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

119

Sursa: Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Institutul Naţional de Statistică.

1 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

94144

98710

94627

97073

81730

70650

65157

60172

64747

72257

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

100000

Utilizarea îngrăşămintelor chimice în agricultură în Regiunea

Sud Muntenia în perioada 2001 - 2010

( tone substanţe active )

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Fig.IV.1.4.2

Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare)

Produsele pentru protecţia plantelor sunt substanţe sau combinaţii de substanţe chimice cu acţiune biologică deosebit de ridicată, utilizate pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultură.

Acestea se împart în funcţie de acţiunea lor asupra agenţilor fitopatogeni în bactericide, fungicide, insecticide, acaricide, nematocide, raticide şi erbicide.

În categoria substanţelor fitosanitare sunt incluse substanţele chimice utilizate pentru combaterea buruienilor – erbicide, pentru combaterea insectelor dăunătoare – insecticide şi pentru combaterea diferitelor boli criptogamice – fungicide, bactericide şi virucidele.

Utilizarea produselor fitosanitare în perioada 2005 - 2010:

Tabel IV.1.4.3 An TOTAL

Produse fitosanitare

tone

Din care:

Insecticide tone

Erbicide tone

Fungicide tone

Insectofungicide tone

Insectoacaricide tone

2005 Argeş 373.3 75 115 175 4.5 3.8

Călăraşi 192.96 16.20 142.25 22.30 12.20 0.01

Dâmboviţa 175.596 36.495 40.844 79.756 0.046 18.455

Giurgiu 119.791 8.710 64.637 35.670 5.387 5.387

Ialomiţa 127.01 8.89 78.45 36.76 2.44 0.47

Prahova 198.29 13.584 41.016 140.850 2.700 0.140

Teleorman 386 14 328 44 0 0

Total 2005 1572.947 172.879 810.197 534.336 27.273 28.262

2006 Argeş 308.1 63 108 130 2.9 4.2

Călăraşi 239.34 28.60 165.70 29.32 15.70 0.02

Page 124: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

120

Dâmboviţa 171.683 20.181 41.899 76.253 0.092 33.258

Giurgiu 128.657 4.226 63.262 38.695 11.237 11.237

Ialomiţa 150.21 6.41 93.55 45.73 3.69 0.83

Prahova 148.366 22.394 28.331 96.855 0.653 0.133

Teleorman 374 20 306 48 0 0

Total 2006 1520.356 164.811 806.742 464.853 34.272 49.678

2007 Argeş 348.5 59 170 115 2.5 2

Călăraşi 256.71 30.11 180.15 31.20 15.15 0.1

Dâmboviţa 1525.487 10.769 40.769 1438.629 0 35.32

Giurgiu 113.822 2.877 66.377 9.334 17.617 17.617

Ialomiţa 140.44 9.90 66.41 61.83 2.17 0.13

Prahova 130.268 10.140 19.449 99.973 0.555 0.151

Teleorman 275 15 234 26 0 0

Total 2007 2790.227 137.796 777.155 1781.966 37.992 55.318

2008 Argeş 368.3 50.5 126.7 185.7 2 3.4

Călăraşi 168.89 9.86 108.64 47.39 3.00 0

Dâmboviţa 233.283 63.85 32.129 125.424 0 11.88

Giurgiu 109.914 8.607 53.443 20.066 13.899 13.899

Ialomiţa 144.26 10.50 80.34 49.98 3.41 0.03

Prahova 127.624 16.429 24.611 83.233 0.765 2.586

Teleorman 193 12 119 62 0 0

Total 2008 1345.271 171.746 544.863 573.793 23.074 31.795

2009 Argeş 583.312 110 360 109.3 4.012 0

Călăraşi 192.207 19.577 133.002 35.517 4.111 0

Dâmboviţa 223.025 66.516 30.858 125.651 0 0

Giurgiu 162 24.000 113.000 25.000 0 0

Ialomiţa 129.61 12.42 77.48 37.28 2.32 0.11

Prahova 113.0861 6.57 27.3541 75.473 1.460 2.229

Teleorman 175.54 23.86 106.43 45.25 0 0

Total 2009 1578.78 262.943 848.1241 453.471 11.903 2.339

2010 Argeş 896.05 312.250 107.500 472 1 3.3

Călăraşi 260.641 7.914 218.685 28.563 5.479 0

Dâmboviţa 161.564 50.956 61.948 48.660 0,.50 0

Giurgiu 642 114.000 127.000 231.000 170.000 0

Ialomiţa 169.34 22.32 89.94 57.08 0 0

Prahova 124.227 17.38 23.256 79.991 1.50 2.100

Teleorman 306.882 37.867 199.929 69.086 0 0

Total 2010 2560.704 562.687 828.258 986.38 177.979 5.4

TOTAL REGIUNE 11368.29 1472.862 4615.339 4794.799 312.493 172.792

Fig.IV.1.4.3

Utilizarea produselor fitosanitare in Regiunea Sud

Muntenia in perioada 2005 - 2010

(%)

13

40.59

42

1.52.74insecticide

erbicide

fungicide

insectofungicide

insectoacaricide

Page 125: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

121

Se observă că dintr-un total de 11368,29 tone produse fitosanitare utilizate în Regiunea Sud Muntenia, cel mai mare procent este reprezentat de fungicide 42 %, urmat de 40,59 % erbicide şi 13 % insecticide. Insectofungicidele şi insectoacaricidele au fost utilizate într-un procent mai mic, de 2,74 % şi respectiv 1,5 %.

Fig.IV.1.4.4

Utilizarea produselor fitosanitare în perioada 2005 - 2010

( tone )

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000

1 2 3 4 5

2005 2006 2007 2008 2009 2010

1- insecticide ; 2- erbicide ; 3- fungicide ; 4 – insectofungicide ; 5- insectoacaricide

Fig.IV.1.4.5

În anul 2010 cantitatea de produse fitosanitare utilizate în Regiunea Sud Muntenia a crescut faţă de anii 2008 şi 2009, în special în judeţele Teleorman, Giurgiu, Argeş şi Călăraşi. Această creştere a cantităţilor utilizate se constată în cazul insecticidelor, fungicidelor şi insectofungicidelor.

Pesticidele sunt în cea mai mare parte substanţe organice de sinteză. Funcţie de caracteristicile fizico-chimice, pesticidele aparţin mai multor grupe, ca de exemplu: erbicidele pot fi din grupa triazine, triazinone, toluidine; insecticidele pot fi organoclorurate, organofosforice, organometalice.

Utilizarea produselor fitosanitare in Regiunea Sud

Muntenia in perioada 2005 - 2010

(%)

13.8313.37

22.52

24.55

13.9011.83

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Page 126: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

122

Pesticidele, cu acţiune benefică pentru culturi, pot fi uneori dăunătoare solului care acţionează ca un receptor şi rezervor pentru pesticide, unde acestea se degradează. Pesticidele sunt treptat dispersate în mediu, unele persistând în sol mulţi ani de la aplicare. Astfel, uneori pesticidele se acumulează în stratul superficial de la suprafaţa solului şi multe dintre ele au o remanenţă îndelungată, existând pericolul poluării solului. Excesul de pesticide prezent în sol poate afecta sănătatea umană prin contaminarea apelor, solului, alimentelor şi aerului. Potenţialul crescut de impurificare a apelor subterane în situaţia utilizării neraţionale a produselor fitosanitare constituie o problemă deosebită, având în vedere faptul că rezervele de ape subterane reprezintă o importantă sursă de apă potabilă. De asemenea, o problemă gravă o reprezintă cantaminarea alimentelor şi acumularea continuă în plante şi animale a anumitor pesticide, precum şi impactul asociat asupra sănătăţii şi capacităţii lor de reproducere.

Printre pericolele folosirii neraţionale a pesticidelor, se enumeră: - toxicitatea ridicată a unora dintre ele; - efectele secundare provocate de acţiunea lor biologică, care pot distruge şi alte

vietăţi, în afara organismelor ţintă; - persistenţa în mediu şi pătrunderea lor în lanţurile trofice; - pătrunderea lor în apele subterane şi transportul la distanţe mari faţă de sursă.

La concentraţii ridicate ale acestor substanţe în sol sunt posibile reduceri semnificative ale populaţiilor de microorganisme, care pot avea efecte directe asupra descompunerii materiei organice, humificării şi implicit pot duce la scăderea fertilităţii naturale a solului.

Prevenirea poluării solului prin acumularea de pesticide implică atât utilizarea lor controlată în funcţie de condiţiile de degradare, cât şi aplicarea de tratamente adecvate care să reducă remanenţa acestor substanţe în sol.

Tipuri produse fitosanitare aplicate în 2010: Tabel IV.1.4.4

Soluri afectate de reziduuri zootehnice

În Regiune există două tipuri de activităţi zootehnice: activităţi zotehnice în gospodării particulare şi activităţi zootehnice organizate în mari complexe de specialitate. Există suprafeţe care aparţin localităţilor unde există surse de nitraţi din activităţi agricole, conform OM. comun nr. 1552/743 din 2008 emis de MMDD şi MADR.

Poluarea solurilor în sectorul zootehnic se poate produce în urma depunerii pe sol a dejecţiilor animaliere, care având în compoziţie aproape exclusiv substanţe organice pot fi utilizate pentru fertilizarea terenurilor agricole. Administrarea necorespunzătoare a acestora poate provoca dereglarea compoziţiei chimice a solului prin îmbogăţirea cu nitraţi, cu efecte toxice şi asupra apei freatice. Folosirea directă a

Nr. crt. Produse fitosanitare

Cantitatea

utilizată (Kg, l)

Suprafaţa pe care s-a aplicat

(ha)

1. Erbicide 828.258 696324.3

2. Insecticide 562.687 398471

3. Fungicide 986.38 449703

4. Insectofungicide 177.979 31209

TOTAL Regiune 2555.304 1575707

Page 127: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

123

acestor deşeuri ca îngrăşăminte pune şi probleme legate de produşii de descompunere (intermediari) care sunt toxici pentru animale şi om. De asemenea, aceste deşeuri constituie un mediu prielnic de dezvoltare a microorganismelor, inclusiv a celor patogene, putând produce poluarea solului.

Fermele zootehnice produc şi gestionează două tipuri de deşeuri care sunt stocate temporar: deşeuri animaliere preluate pe bază de contract de firme autorizate, deşeuri tehnologice (dejecţii lichide şi solide) depozitate în bazine de stocare-decantare. După uscare nămolurile de la epurare sau dejecţiile animaliere sunt valorificate ca îngrăşământ organic.

Dejecţiile provenite de la porci şi păsări, precum şi nămolul provenit din staţiile de epurare, răspândite pe sol fără o tratare prealabilă, constituie o sursă potenţială de poluare a solului şi pot prejudicia buna exploatare a acestuia. În vederea prevenirii impactului negativ asupra calităţii solului şi a apelor subterane, prin autorizaţiile integrate de mediu, s-au impus măsuri de monitorizare a calităţii solurilor, monitorizarea calităţii apelor uzate, precum şi monitorizarea calităţii apelor subterane.

În judeţul Argeş există cinci mari complexe de creştere a animalelor şi păsărilor - SC Avicola SA Costeşti, SC Haditon Group SRL, SC Agrodevelopment SRL şi SC Danbred SRL şi şase complexe zootehnice de dimensiuni reduse - SC Forstefi Impex SRL Piteşti, SC Golsuin SRL, SC Katthan Trading SRL, SCCPT Albota, SC Agropit Ferma, SC European Livestok Exim SRL, iar dejecţiile acestora sunt folosite pentru fertilizarea terenurilor pe care le deţin.

În judeţul Teleorman principalii generatori sunt:

- Instalaţiile pentru creşterea intensivă a păsărilor > 40 000 locuri - SC Euro Casa Prod SRL , SC At Grup Prod Impex SRL Drăgăneşti De Vlaşca, SC Guncan Company SRL Roşiorii de Vede - Ferma 4 Troianu, SC Golden Chicken SRL Mihăileşti - Ferma Mavrodin; - Instalaţiile pentru creşterea intensivă a porcinelor - SC Suinprod SA Zimnicea, SC Romcip SA Salcia, SC Pigalex SA Alexandria.

Trecerea de la creşterea animalelor în complexe la creşterea în gospodării, a redus concentrarea reziduurilor în anumite puncte şi disiparea lor pe suprafeţe mai întinse dar cu o încărcare mai redusă, favorizând şi utilizarea lor ca îngrăşământ natural.

Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/agricole

Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare RA este unitatea care administrează exploatarea, întreţinerea şi repararea suprafeţelor amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare din domeniul public şi privat al statului.

Amenajările de îmbunătăţiri funciare sunt lucrări hidrotehnice complexe şi agropedoameliorative cu o puternică influienţă asupra stării mediului şi au ca scop prevenirea şi înlăturarea acţiunii factorilor de risc- secetă, exces de apă, eroziunea solului şi inundaţii, precum şi poluarea pe terenurile cu orice destinaţie. Aceste lucrări contribuie la valorificarea capacităţii de producţie a terenurilor şi a plantelor, precum şi la introducerea în circuitul agricol a terenurilor neproductive.

Amenajările de îmbunătăţiri funciare cuprind următoarele categorii de lucrări: îndiguiri şi regularizări ale cursurilor de apă, irigaţii şi orezării prin care se asigură plantelor cantitatea de apă necesară, desecare şi drenaj care previn şi înlătură excesul de umiditate, combaterea eroziunii solului care ameliorează terenurile afectate de alunecări şi opresc procesele de degradare a terenurilor, pedeoameliorative ce cuprind lucrări de nivelare- modelare, scarificare, etc.

Page 128: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

124

Irigaţiile reprezintă modalitatea tehnică prin care omul încearcă să corecteze repartiţia temporală şi spaţială inegală a apei pe terenurile agricole si este una din soluţiile eficiente de asigurare a unor producţii agricole mari şi constante, eliminând astfel dependenţa acestora faţă de condiţiile climatice.

Cea mai gravă problemă legată de aplicarea irigaţiilor pe terenurile agricole o reprezintă se pare, sărăturarea acestora şi în consecinţă scoaterea lor din circuitul agricol. Lipsa drenajului natural, folosirea unor ape cu conţinut ridicat în săruri, improprii irigaţiilor, apă în exces folosită în irigaţii, sunt doar câteva cauze ale acutizării acestui fenomen.

Interesul deţinătorilor de teren agricol în zonele amenajate cu lucrări de irigaţii a fost din ce în ce mai scăzut. Acest lucru a dus şi va duce la continuarea degradarii fizice şi morale a acestor lucrări, vor genera costuri mari pentru reparaţii şi punerea în funcţiune a amenajărilor.

Începând cu anul 2010 sunt subvenţionate doar lucrările de modernizare şi retehnologizare a amenajărilor conform măsurii 1.2.5.a “ Îmbunatăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii”, din “ Proiectului de reabilitare si refacere a sectorului de irigatii ” propus de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. În anul 2010, Sucursala Teritorială Argeş – Buzău, prin Unitatea de Administrare Prahova, a executat lucrări de întreţinere, exploatare şi reparaţii după cum urmează:

1) Lucrări executate cu efort propriu : - protecţie împotriva inundaţiilor prin pomparea unui volum de apă - efectuare de măsurători topo pentru determinarea volumelor de lucrări ; - asigurarea pazei şi integrităţii amenajărilor ; - paza si iluminatul staţiilor de pompare din amenajările de irigaţii ; - alte cheltuieli de funcţionare (taxe locale,amortismente,muncă

vie,cote,etc); - completare diguri apărare împotriva inundaţiilor - pârâu Râiosu.

2) Lucrări de întreţinere şi reparaţii constând din: a) amenajarea de desecare cu pompare Ghighiu- Boldeşti Grădiştea -

reparatia postului trafo medie tensiune; b) amenajarea de desecare gravitaţională Dumbrava – Drăgăneşti

(decolmatarea canalelor de depuneri pentru asigurarea funcţionării la parametrii proiectaţi ) - 13,3 sute;

c) amenajarea CES Nucet – Cărbuneşti: reparatii 2 buc apărări mal tip gabion, decolmatarea si reparaţia a 3 buc podeţe la drumul antierozional reparat pe 0,584 km.

În anul 2010 în judeţul Argeş suprafaţa

amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/agricole este de 1151 ha, din care: OUAI Topoloveni 971 ha şi OUAI Leordeni 180 ha.

La nivelul judeţului Giurgiu suprafaţa potenţial irigabilă a fost de 169 399 ha, iar cea efectiv irigată a însumat 22 366 ha (13,2 % din suprafaţa potenţial irigabilă).

Tipurile de culturi irigate au fost soia (10 043 ha), grâu (7 273 ha), porumb (4 196 ha), alte culturi (854 ha).

Page 129: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

125

Pe teritoriul judeţului Prahova sunt amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare următoarele suprafeţe:

- irigaţii - 21844 ha; - desecare gravitaţională - 48424 ha; - desecare cu pompare -1371 ha; - combaterea eroziunii solului - 37103 ha; - apărare împotriva inundaţiilor - 832 ha.

. Nici amenajările de desecare şi combaterea eroziunii solului nu sunt funcţionale

la parametrii proiectati, din lipsa fondurilor şi personalului nu au putut fi executate toate lucrările necesare de întreţinere şi reparaţii. În conformitate cu Legea nr:138/2004 Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare prin Sucursalele sale Teritoriale şi Unităţile de Administrare desfăşoară următoarele activităţi:

- exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile amenajărilor de îmbunătăţiri funciare declarate de utilitate publică cu excepţia celor preluate;

- executarea lucrărilor de conservare pentru amenajările cărora li s-a retras recunoaşterea de utilitate publică;

- realizarea de investiţi pentru reabilitarea amenajărilor existente şi execuţia de noi amenajări,

- alimentarea cu apă a lacurilor de agrement sau amenajări piscicole; - redarea în circuitul agricol; - prestări de servicii de îmbunătăţiri funciare către organizaţii, federaţii şi alte

personae fizice şi juridice. Finanţarea cheltuielilor curente ale Administraţiei se asigură din venituri proprii şi din subvenţii de la bugetul de stat. În permanenţă trebuiesc efectuate lucrări de întreţinere şi reparaţii, fără execuţia cu periodicitate a acesora, amenajările de îmbunătăţiri funciare neputând lucra la capacitatea de proiectare.

În prezent, la nivel global, proiectele de extindere a suprafeţelor irigate sunt limitate. Cauzele acestui regres sunt multiple: epuizarea suprafeţelor favorabile construirii acestor amenajări, costul ridicat al acestor proiecte, opoziţia cetăţenilor pentru astfel de lucrări, interesul sporit acordat refacerii şi modernizării sistemelor existente, etc. la toate acestea se adaugă presiunile ecologice la care este supusă extinderea suprafeţelor irigate.

Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.)

Principalele activităţi din sectorul industrial care pot determina poluarea solului

sunt cele din industria petrolieră (extracţie, depozite carburanţi, depozite de şlam), exploatarea substanţelor minerale utile (exploatări miniere, cariere, balastiere), depozite de zgură şi cenuşă din termocentrale, depozite de zgură din industria metalurgică. În mai mică măsură se poate vorbi de alterarea calităţii solurilor ca urmare a depunerii diferitelor substanţe evacuate în aer de sursele de emisie sau a pătrunderii substanţelor poluante în sol prin antrenarea lor de către precipitaţii şi infiltraţii.

În judeţul Argeş există două surse mari de poluare a solurilor: schelele de extracţie a petrolului şi fabrica de ciment Holcim Câmpulung.

Suprafaţa de teren afectată în urma poluării cu: -reziduu petrolier (ţiţei şi apă sărată) este de 484 ha ;43% -substanţe purtate de aer ( praf de ciment) este de 550 ha; 49%

Page 130: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

126

În judeţul Argeş mai există o suprafaţă de 80.5 ha 7.2% teren poluat cu halde, depozite de steril şi gunoaie. Laboratorul APM/ARPM Piteşti a monitorizat calitatea solului la rampe (Câmpulung, Mioveni, Piteşti, Topoloveni, Costeşti, rampa Arpechim ), staţii de epurare (Mioveni, Curtea de Arges) , ferme şi diferite zone din judeţ (Mioveni-Piscani, Oarja, Barla, Haditon Cereale, MTT Poiana Lacului şi Depou CFR Piteşti), prin recoltarea probelor de sol şi analiza următorilor indicatori: ph, cloruri, hidrocarburi, nichel, cadmiu, cupru, crom, zinc, plumb, punctele de recoltare fiind pe două nivele 0-20cm şi 20-40 cm si s-au constatat depăşiri la anumiti indicatori.

Zonele industriale mari care şi-au încetat activitatea, pot fi considerate zone cu probleme. De exemplu : zona fostului combinat siderurgic Călăraşi (SC SIDERCA SA – Uzina Cocso-chimica), zona societăţii SC TUROL SA Olteniţa (turnatorie).

De asemenea, în urma activităţii din industria petrolieră în localitatea Ileana sunt 3 situri contaminate din cauza pierderilor accidentale din rezervoare sau conducte. Parcurile 1,2 si 3 Ileana unde sunt zonele contaminate aparţin Petrom SA – Grup OMV.

Industria petrolieră - extracţie, depozite de carburanţi, depozite de şlam petrolier - poate genera poluări cu ţiţei sau apă sărată de zăcământ unde prin intervenţie rapidă se pot înlătura efectele asupra solului sau contaminări ale solului (actuale sau istorice) care necesită măsuri de reconstrucţie ecologică.

Astfel, în judeţul Dâmboviţa, în legătură cu zonele în care OMV Petrom S.A. îşi desfăşoară activitatea, se pot lua în considerare: - locaţii în care OMV Petrom S.A. şi-a desfăşurat şi continuă să-şi desfăşoare activitatea; - locaţii unde funcţionarea instalaţiilor, echipamentelor a fost oprită şi urmează redarea în circuitul agricol sau silvic; - locaţii ocupate de depozite de şlam extracţie/batale;

Poluarea solurilor se produce si din exploatarea substanţelor minerale utile - exploatări miniere, cariere, balastiere:

- S.C. Carbonifera S.A. Ploieşti -Carbonifera Şotânga a exploatat cărbune energetic (lignit) în carierele Dealu Cărbunaru (23,1 ha) şi Mărgineanca IV (14,7 ha), înfiinţate în anii 1992, respectiv 2004, activitate ce a dus la deteriorarea calităţii solului şi subsolului şi pierderea stratului fertil de sol. În prezent exploatările sunt închise.

- S.C. Carpatcement Holding S.A. Fieni exploatează substanţe minerale utile: gips în cariera Pucioasa (30,5 ha), marnă şi argilă în cariera Malu Roşu (25 ha), calcar şi gnais în cariera Lespezi (100,5 ha).

Activităţile de exploatare şi prelucrare a agregatelor minerale sunt localizate în special în albiile minore sau în zonele de terasă ale râurilor Argeş, Dâmboviţa şi Ialomiţa. După finalizarea lucrărilor, agenţii economici care au exploatat agregate minerale din terasele râurilor, au obligaţia să redea suprafeţele ocupate în circuitul agricol, silvic sau să înfiinţeze exploataţii piscicole

Industria energetică, metalurgică şi alte industrii produc la randul lor poluarea solurilor:

- S.C. Termoelectrica S.A – SE Doiceşti, deţine două depozite de zgură şi cenuşă în zona Poiana Mare-Teiş cu suprafaţă totală de 143,28 ha. Depozitele au impermebilizare naturală, drenaj pentru levigat, canal de gardă.

- Halda de zgură de oţelărie Lucieni (8 ha) provenind de la S.C. Mechel S.A. Târgovişte se află în faza de valorificare a zgurei depozitate, proces din care rezultă agregate minerale pentru construcţia de drumuri şi materie primă secundară pentru industria metalurgică.

Page 131: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

127

În zona platformei industriale a oraşului Târgovişte, activităţile desfăşurate de unităţi industriale precum S.C. Mechel S.A., S.C. Oţelinox S.A. sau S.C. Erdemir România S.R.L. Nu au generat modificări importante ale calităţii solurilor limitrofe sau din interiorul amplasamentelor. Aceste unităţi pot genera poluare prin depunerea pe sol a diferitelor substanţe evacuate în aer de sursele de emisie, depozitarea necorespunzătoare a unor materii prime şi deşeuri, pătrunderea în sol a diverselor substanţe poluante prin antrenarea lor de către precipitaţii şi infiltraţii etc.

IV.1.5 Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor Calitatea solurilor este afectată într-o măsură mai mică sau mai mare, de una

sau mai multe restricţii (secetă, inundaţii, eroziune, poluare etc). Acestea sunt determinate fie de factori naturali (climă, topografie etc.), fie de acţiuni antropice (agricole sau industriale) şi au ca efect scăderea calităţii solurilor

În judeţul Argeş sunt considerate zone critice: - Zona Poiana Lacului, Moşoaia, Săpata, Bogaţi, Căteasca, Oarja, Cocu-Băbana, Vedea, Merişani în care sunt amplasate schele de extracţie a ţiţeiului şi este prezentă o reţea densă de conducte de transport ţiţei şi apă sărată; - Zona Fâlfani, Miceşti zone contaminate cu pesticide; - Zonele limitrofe depozitelor de deşeuri menajere unde există poluări cu metale grele ale solului - Albota, Mioveni, Curtea de Argeş, Costeşti, Topoloveni, Câmpulung. În judeţul Prahova se remarcă existenţa unor suprafeţe destul de întinse,

considerate zone critice sub aspectul degradării solului, în special din cauza industriei

extractive si de prelucrare a ţiţeiului: pe teritoriul SC Rafinăria STEAUA ROMÂNĂ SA

Câmpina - zonele parcurilor de rezervoare şi rampa CF, unde solul are un conţinut total

de hidrocarburi din petrol superior pragului de intervenţie, datorat poluării istorice din

zonă; de asemenea, solul din zona batalurilor de gudroane de la Bucea şi Turnătorie

prezintă o reacţie slab acidă, din cauza deşeului depozitat.

La Rafinăria Petrobrazi există două batale interioare, considerate a fi zone critice sub aspectul degradării solului şi anume: batalul mare - de 0,5836 ha şi batalul mic - de 0,5025 ha, deşeurile depozitate constând în nămoluri de la epurare ape uzate şi şlamuri curăţiri rezervoare ( depozitare sistată ) şi reziduuri petroliere (depozitarea reziduurilor a fost oprita de cca 35 ani). Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova, a monitorizat calitatea solurilor din punct de vedere al conţinutului de metale grele ( Cd, Pb, Zn, Ni, Cu) , din imediata vecinătate a principalelor artere de circulaţie din judet, şi Municipiul Ploieşti astfel:

Pe DN1 - Valea Prahovei, în 6 puncte de monitorizare : Băicoi (Paralela 45), Câmpina, Comarnic, Sinaia, Buşteni şi Azuga; valorile medii anuale măsurate pentru nichel, zinc, cupru, în anumite puncte de monitorizare depăşesc valorile normale în sol ( conform Ordinului Ministerului Mediului 756 / 1997) , iar pentru ceilalţi indicatori monitorizaţi plumb, cadmiu valorile medii anuale măsurate se încadrează în valorile admise în sol .

Pe Valea Teleajenului, în 5 puncte de monitorizare: Moara Domnească, Pod Blejoi, Gura Vitioarei, Măneciu şi Cheia; valorile medii anuale măsurate pentru indicatorii nichel şi cupru depăşesc foarte puţin valorile normale în sol,iar pentru indicatorii cadmiu, plumb şi zinc valorile se încadrează în valorile admise în sol.

Municipiul Ploieşti, în 7 puncte de monitorizare: Hipodrom, Gara de Sud, Liceul Mihai Viteazu, Catredala Sf. Ioan, intersecţie Mihai Viteazu, Restaurant Nord şi Cablu Românesc; valorile medii anuale măsurate pentru indicatorii: nichel, zinc

Page 132: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

128

şi cupru, depăşesc foarte puţin valorile normale în sol,iar pentru indicatorii cadmiu, plumb şi zinc valorile se încadrează în valorile admise în sol (conform Ordinului Ministerului Mediului 756 / 1997).

Calitatea solului este afectată într-o măsură mai mică sau mai mare de diverse restricţii. Aceste restricţii sunt determinate fie de factori naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice etc.), fie de acţiuni antropice agricole şi industriale. În multe cazuri, factorii menţionaţi pot acţiona sinergic în sens negativ, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora. Se pot descrie următoarele tipuri de degradări ale solului:

eroziune de suprafaţă; eroziune de adâncime; terenuri afectate de alunecări active şi semistabilizate; terenuri cu exces de umiditate freatică sau de suprafaţă; terenuri afectate de inundaţii; terenuri cu soluri pseudogleizate; terenuri cu soluri gleizate; terenuri cu vegetaţie degradată; zone în care se manifestă fenomenul de rupturi de maluri; terenuri afectate de poluare din industria petrolieră, minieră, chimică,

metalurgică etc.; terenuri cu deponii (industriale, menajere, resturi de la construcţii).

Terenurile cu vegetaţie degradată includ suprafeţele defrişate unde se pot produce fenomene de eroziune şi alunecări, ce pot pune în pericol echilibrul natural.

Un aport în deteriorarea stării de calitate a solurilor îl au exploatările petroliere, a cărbunelui sau a altor substanţe minerale utile sau ocuparea terenurilor cu halde miniere, deşeuri industriale sau menajere.

Printre măsurile care se impun pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor, realizate sau în curs de realizare sunt: îndiguiri şi regularizări ale cursurilor de apă, desecări, amenajări pentru combaterea eroziunii solului şi ameliorarea terenurilor afectate de alunecări, perdele forestiere, plantări de arbori/arbuşti etc.

Administraţiile Bazinale de Ape Argeş -Vedea şi Buzău - Ialomiţa au demarat sau au în curs de demarare realizarea unor investiţii, finanţate din fonduriexterne şi de la bugetul de stat care au ca scop, pe lângă cel de apărare împotriva inundaţiilor şi reconstrucţia ecologică a unor zone degradate :

Bazinul Hidrografic Argeş - apărare de mal râu Dâmboviţa în zone puternic afectate de eroziune (Dragomireşti, Sălcioara, Conţeşti),

Bazinul Hidrografic Ialomiţa - lucrări de stopare a eroziunii, consolidări de mal, regularizări ale pârâurilor Cricovul Dulce pe sectorul Vişineşti - Corneşti, Bizdidel între localităţile Bezdead şi Pucioasa, Vulcana între localităţile Vulcana Pandele şi Şotânga, regularizare râu Ialomiţa în amonte şi aval de municipiul Târgovişte între localităţile Pucioasa şi Corneşti.

În anul 2010 - S.C.Carpatcement Holding S.A a realizat următoarele lucrări de reconstrucţie ecologică : -cariera Malu Roşu : consolidarea versantului nordic împădurit al carierei; -cariera Pucioasa : consolidarea terenurilor amenajate prin revegetalizare, plantare cu puieţi de arbori şi arbuşti, pe o suprafaţă de 5 ha; redarea în circuitul silvic a suprafeţei de 13 ha , prin plantare cu specii forestiere.

În anul 2010 s-au elaborat programe şi proiecte tehnice de dezafectare/închidere a două carierelor Dealu Cărbunaru şi Mărgineanca IV care vor include şi programe de monitorizare a factorilor de mediu.

Page 133: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

129

În zonele unde se desfăşoară activităţi de exploatare a agregatelor minerale din terasele râurilor, la sfârşitul exploatării se execută lucrări de refacere a mediului, respectiv redarea în circuitul iniţial agricol, silvic sau înfiinţarea de exploataţii piscicole în perimetrele aprobate, unde a rezultat luciu de apă.

Conform H.G.nr.1408/2007, în cazul siturilor contaminate după analiza raportului geologic final de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic împreună cu evaluarea de risc, se decide dacă sunt necesare măsuri de refacere a zonelor în care mediul geologic şi ecosistemele terestre au fost afectate. Aceste măsuri vor fi cuprinse în proiectul tehnic pentru curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică.

Practicile agricole si silvice necorespunzatoare si dezvltarea industriala sau urbana produc dereglarea funcţionării normale a solului ca biotop în cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau artificiale, afectând fertilitatea şi capacitatea sa bioproductivă, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. Deoarece reprezintă o resursă limitată şi neregenerabilă, degradarea solului are un impact puternic asupra altor zone de interes, precum : apa, sănătatea populaţiei, schimbările climatice, protecţia naturii, supravieţuirea ecosistemelor, securitate alimentară.

IV.1.6 Managementul siturilor contaminate

Actul normativ ce reglementează domeniul siturilor contaminate este Hotărârea de Guvern nr. 1408/2007, în care se menţionează faptul că în prima etapă se realizează inventarul preliminar al zonelor contaminate.

Totodată, prin această hotărâre sunt reglementate modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, în scopul identificării prejudiciilor aduse acestora şi stabilirii responsabilităţilor pentru refacerea mediului geologic.

Identificarea preliminară a siturilor contaminate se realizează de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, prin instituţiile aflate în subordine, pe baza chestionarele prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 ale hotărârii, a documentaţiei existente pentru actul de reglementare emis şi a rapoartelor anuale efectuate de Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice.

După finalizarea inventarului preliminar, la nivel naţional se va aproba lista cu siturile contaminate (istoric, orfane, abandonate şi contaminate actual ) şi se va decide asupra necesităţii efectuării investigarii şi evaluării poluării mediului geologic în zonele afectate prin programele de investigare.

Toate informaţiile privind siturile potenţial contaminate (denumire, adresă, suprafaţă, activităţi, caracteristici etc.) sunt introduse într-o bază de date la nivel naţional, care este reactualizată permanent.

Tabel IV.1.6.1

Nr. crt. Regiunea Sud Muntenia

Număr de puncte cu suprafeţe poluate

Suprafaţa minima şi maximă Ha/punct

Suprafaţa poluată ha

1. Argeş 110 0,08 – 14,22 176.598

2. Călăraşi 6 0.27- 46.9 51.07

Page 134: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

130

Sursa: Inventarul siturilor contaminate

În judeţul Argeş suprafeţele cele mai întinse de situri contaminate se întâlnesc în Bogaţi, Căteasca, Oarja, Poiana Lacului şi Vedea.

În cazul siturilor aparţinând OMV Petrom S.A. contaminarea a fost dovedită analitic, în punctele de prelevare executate la data realizării Bilanţurilor de mediu.

În judeţul Dâmboviţa, Agenţia pentru Protecţia Mediului Dâmboviţa a decis eliberarea Deciziei etapei de încadrare în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul ”Reabilitarea Sitului Poluat Istoric – Amplasament fosta Fabrică Chimică, com. Crângurile”.

Obiectivul principal al proiectului de reabilitare este de a reduce mobilitatea contaminanţilor (metale grele) pentru a proteja solul şi apele subterane, de a da terenului o utilitate publică, de refacere a peisajului, precum şi de a limita impactul negativ asupra mediului local datorat activităţilor istorice. S-a ales ca metodă de decontaminare - curăţarea sitului şi stabilizarea solului - care constă în spălarea primului strat de 1 m de sol şi stabilizarea solului contaminat, realizându-se o ameliorare a condiţiei sitului şi a mediului, pe termen scurt şi mediu.

În anul 2010 s-au efectuat lucrări de refacere a mediului pe amplasamentul fostei centrale termice din zona Olteniţa (CTZ Olteniţa), având ca destinaţie Oţelăria electrica a S.C Transdanube Industries SRL Olteniţa (judeţul Călăraşi). Metodele de remediere utilizate au fost : colectarea, evacuarea şi depozitarea materialelor cu conţinut de azbest, colectarea şi evacuarea prafului de cărbune, decontaminarea solului (decopertare), a componentelor constructive contaminate şi a sistemului de canalizare.

În judeţul Giurgiu cele mai mari suprafeţe contaminate sunt în comuna Clejani, Mârşa, Roata de Jos şi municipiul Giurgiu, în judeţul Prahova, în Câmpina, Ploieşti, Valea Călugărească şi în judeţul Teleorman, în Turnu Măgurele, Salcia, Cosmeşti şi Videle.

IV.1.7 Poluări accidentale. Accidente majore de mediu

În Regiunea Sud Muntenia s-au înregistrat 109 poluari accidentale cu efecte asupra factorului de mediu sol. Cauzele principale ale producerii acestor poluări au constat în defecţiuni tehnice şi coroziunea avansată la sondele şi conductele (pompare apă zacamant, pompare ţiţei) ce apartin operatorilor economici din regiune care îşi desfaşoară activitatea în domeniul extracţiei ţiţeiului şi transport prin conducte.

În urma acestor poluări accidentale, a fost monitorizat poluantul emis în mediu - apa de zăcământ si/sau ţiţei, s-au aplicat măsuri de remediere a defecţiunilor şi s-a curăţat solul infestat folosind absorbant biodegradabil.

3. Dâmboviţa 79 - 117,8

4. Giurgiu 44 0,0010- 18,00 90,14

5. Ialomiţa 36 0,01 – 0,6 0,75

6. Prahova 31 0,0035 - 6 136,62

Teleorman 55 0.0001-67.27 105.89

TOTAL Regiune 361 0,0001 – 67,27 678,868

Page 135: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

131

IV.2 Păduri

Pădurea este o sursă inestimabilă, un bun de interes naţional şi reprezintă baza economică a producţiei de lemn şi alte produse specifice forestiere, dar la fel de importante sunt şi funcţiile speciale de protecţie, esenţiale pentru protecţia solului împotriva eroziunii, îmbunătăţirea bilanţului hidric şi asigurarea purităţii apelor, ameliorarea factorilor climatici dăunători

Starea pădurilor poate fi grav afectată de factori naturali, cum ar fi atacuri ale dăunătorilor forestieri sau fenomene antropice precum schimbările climatice, incendiile şi poluarea atmosferică. Toţi aceşti factori reprezintă ameninţări care pot afecta grav, sau chiar pot distruge pădurile.

Pentru a proteja patrimoniul forestier este necesară o gestionare durabilă a pădurilor, având în vedere faptul că acestea constituie elemente cheie ale ciclului carbonului, fiind considerate adevărate rezervoare de carbon.

IV.2.1 Proprietari

În cadrul regiunii Sud Muntenia suprafaţa totală de

terenuri acoperite cu păduri incluse în fondul forestier este de 685467 ha.

Acestea reprezintă 19,9 % din suprafaţa regiunii.

Fig. IV.2.1.1 În raport cu funcţiile pe care le îndeplinesc, pădurile se încadrează în două grupe funcţionale:

a) Grupa I cuprinde păduri cu funcţii speciale de protecţie a apelor, a solului, a climei şi a obiectivelor de interes naţional, păduri pentru recreere, păduri pentru ocrotirea genofondului şi ecofondului

b) Grupa a-II-a cuprinde păduri cu funcţii de producţie şi protecţie în care se urmăreşte să se realizeze în principal, masa lemnoasă de calitate superioară şi alte produse ale pădurii şi concomitent, protecţia factorilor de mediu.

Suprafeţele de teren acoperite cu păduri în Regiunea Sud Muntenia, pe categorii

de proprietari şi grupe funcţionale sunt cele din tabelul următor

Păduri Proprietari Tabel IV.2.1.1

Nr. crt.

Destinatar Suprafeţe de pădure (ha)

Gr I-a (protecţie)

Gr a II-a (producţie şi protecţie)

1. RNP 297733 86345

2. Unităţi administrativ teritoriale 4452 865

3. Persoane juridice 98156,2 53812,7

4. Persoane fizice 83126,6 60976,5

Page 136: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

132

TOTAL 483467,8 201999,2

TOTAL GENERAL 685467

Faţă de anul 2009 suprafaţa pădurilor în Regiunea Sud Muntenia, a crescut cu

46 304 hectare.

IV.2.2. Funcţia economică a pădurilor

Constituind componentă vie a ecosistemelor care le cuprind, biocenozele forestiere prin plantele verzi formează şi acumulează în timp îndelungat biomasa vegetală, iar prin lumea lor animală formează biomasa animală. Astfel pădurile îşi îndeplinesc funcţia economică în mod direct prin producţia de lemn, produse accesorii, produse ale activităţii de vânătoare şi pescuit şi indirect prin funcţia de protecţie.

În contextul reducerii emisiilor de dioxid de carbon, conform calculelor efectuate de Tufs Climate Initiative, un hectar de padure de arţar de 25 de ani poate absorbi anual aproximativ 1,975 tone de CO2, în timp ce o pădure de 120 de ani va absorbi 9,675 tone de CO2 pe an. Pe de altă parte, o pădure de pin de 25 de ani va extrage anual din atmosferă aproximativ 11 tone CO2, iar o pădure de 120 de ani - 8,43 tone.

Funcţia economică a pădurilor Tabel IV.2.2.1

Esenţa Forma de proprietate Suprafaţă

(ha) Masă lemnoasă brută (mii mc)

1 2 3 4

RĂŞINOASE

Proprietate de stat 69821 19787,748

Unităţi administrativ teritoriale

1 0.3

Proprietate privată 75126 21171.2

În afara fondului forestier 20 5

Total 144968 40964,248

FOIOASE

Proprietate de stat 317702 82806,952

Unităţi administrativ teritoriale

1.256 251,2

Proprietate privată 220662 49688,3

În afara fondului forestier 879 133,2

Total 540499 132879,652

TOTAL

Proprietate de stat 387523 102439,7

Unităţi administrativ teritoriale

1257 251,5

Proprietate privată 296541 70859,5

În afara fondului forestier 899 16,6

Total 685467 173843,9

IV.2.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic

Page 137: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

133

Fig. IV.2.3.1

În anul 2010 din fondul forestier a fost pus în circuitul economic un volum de masă lemnoasă de 1475,69 mii mc., în creştere faţă de anul 2009 cu 131,89 mii mc., situaţia fiind prezentată în tabelul următor: Păduri – recoltări (mii m3 brut) Tabel IV.2.3. 1

Nrcrt

Locul de recoltare Răşinoase Fag Stejar Alte

specii tari

Alte specii moi

Total

1. Păduri proprietate publică a statului

152.4 333,9 161.7 177,1 247,8 1072.9

2. Păduri proprietate publică a unităţilor

0.4 3,6 0,6 0,7 0 5.3

3. Păduri proprietate privată

145.31 156,98 39,8 35,4 8,6 386,09

4. Vegetaţie forestieră din afara FFN

1.4 3,8 1,1 2,3 2,8 11.4

TOTAL 299.51 498,28 203,2 215,5 259,2 1475,69

Situaţia comparativă cu anii anteriori este prezentată în tabelul IV.2.3. 2 pune în evidenţă recoltări de masă lemnoasă în creştere cu circa 19,04 % în anul 2010 faţă de anul 2006.

Tabel IV.2.3. 2

ANUL Răşinoase Fag Stejar Alte

specii tari

Alte specii moi

Total

2006 176,3 350,0 233,3 213,3 266,7 1239,6

2007 176,3 350,0 233,3 213,3 307.2 1280.1

2008 242,7 421,4 173,0 190,5 327,2 1354,8

2009 236.7 447.7 179.6 194.1 285.7 1343.8

2010 299.51 498,28 203,2 215,5 259,2 1475,69

IV.2.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief

În judeţul Regiunea Sud Muntenia distribuţia fondului forestier după principalele forme de relief se prezintă astfel:

Page 138: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

134

Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief

Tabel IV.2.4.1

Judeţ Total (ha) Munte Deal Câmpie Argeş 320853 182789,4 100966,6 37097 Calarasi 19110 - - 19110 Dambovita 114 925 23106 49074 42745 Giurgiu 36018 - - 36018 Ialomita 25714 - - 25714 Prahova 144167 89383 44692 10092 Teleorman 24680 - - 24680 TOTAL 685467 295278,4 194732,6 195456 % 100 43,1 28,4 28,5

IV.2.5. Starea de sănătate a pădurilor

Din punct de vedere statistic observaţiile monitoringului forestier, sunt relativ reprezentative pentru Regiunea Sud Muntenia, acestea având reprezentativitate doar la nivel naţional. Orientativ însă se poate estima că starea de sănătate a pădurilor din judeţ este bună. Astfel circa 80% din arbori nu prezintă defoliere, iar circa 85% nu prezintă decolorare.

Fig. IV.2.5.1. Atât defolierea cât şi decolorarea sunt mai accentuate la foioase decât la răşinoase.

Fenomenul de uscare este în regres faţă faţă de anii anteriori, dar în creştere faţă de anul 2009. Suprafeţele afectate nu reprezintă zone compacte de teren cu arbori uscaţi, fenomenul apărând la arbori izolaţi sau la grupuri mici de arbori înainte de atingerea longevităţii fiziologice. Este de precizat faptul că cei mai mulţi arbori se încadrează în prima grupă de uscare, fenomen care poate dispărea în anul următor, dacă factorii de mediu vor fi corespunzători.

Situaţia acestui fenomen este redată în cele ce urmează:

Starea de sănătate a pădurilor Tabel IV.2.5.1

Nr.

Crt.

Denumire Suprafaţa afectată

ha

Grad uscare Volum extras (m3)

I II III IV

1. Fenomen uscare la răşinoase

1547,7 1347,7 16 2 12 5060

2. Fenomen uscare la foioase

27646,7 17732,7 5524 1572 275 65060,4

3. Total fenomen uscare 2010

29194,4 19080,4 5540 1574 287 70120,4

4. Total fenomen uscare 2009

36954 31170 4609 880 295 61950

5. Total fenomen uscare 2008

15672 13074 2125 365 108 31547

6. Total fenomen uscare 2007

42783 31716 9006 1980 81 87500

Page 139: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

135

IV.2.6. Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri

Principalele tipuri de lucrări de tăiere a arborilor, efectuate în anul 2010 au fost:

tăieri de regenerare: tăieri de regenerare în codru (tăieri succesive, tăieri progresive şi tăieri rase) şi în crâng, tăieri de substituiri – refacere a arboretelor slab productive şi degradate, tăieri de produse accidentale, tăieri de conservare;

tăieri de produse accidentale;

operaţiuni de igienă şi curăţire a pădurilor;

tăieri de îngrijire în păduri tinere (degajări, curăţiri,rărituri)

tăieri de transformare a păşunilor împădurite. Aceste lucrări au urmărit: creşterea capacităţii de protecţie a factorilor de mediu,

precum şi a producţiei de masă lemnoasă ; păstrarea şi ameliorarea stării de sănătate a arboretelor ; conservarea şi ameliorarea biodiversităţii ; sporirea rezistenţei arboretelor la acţiunea factorilor dăunători.

Din raportările Direcţiilor Silvice , suprafaţa (ha) parcursă de tăieri în anul 2010 la nivelul Regiunii Sud Muntenia este prezentată în tabelul 4.2.6-1:

Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri

Tabel IV.2.6.1

Nr. crt.

Denumire indicator Suprafaţa (ha) 2010

Suprafaţa (ha) 2009

1. Tăieri de regenerare 10926 8206

2. Tăieri de produse accidentale 17926 14652

3. Operaţiuni de igienă şi curăţirea pădurilor 55278 47782

4. Tăieri de îngrijire în păduri tinere (degajări, curăţiri, rărituri)

16511 15034

Suprafaţa parcursă cu tăieri este cea a pădurilor pe care se desfăşoară acţiunile de recoltare a arborilor în vederea valorificării lor şi pentru asigurarea condiţiilor favorabile de dezvoltare a arboretelor. Suprafeţele parcurse cu tăieri în anul 2010 sunt orecum asemănătore cu cele din

2009, cu excepţia operaţiunilor de igienă şi curăţirea pădurilor unde suprafaţa este mai

mare cu circa 8000 ha. Acestea cuprind lucrările de selecţie artificială ce se aplică

periodic arboretului din momentul constituirii stării de masiv, în vederea dirijării

dezvoltării lui şi pentru a corespunde funcţiunii pe care trebuie s-o indeplinească.

IV.2.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de

împădurire

În Regiunea Sud Muntenia judetele cele mai deficitare in suprafaţa acoperită cu pădure (cu un procent de impadurire mai mic de 10%) sunt:

-Călăraşi 4% -Giurgiu 10% -Ialomiţa 5.8% -Teleorman 5 %,

Page 140: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

136

Media suprafaţei acoperită cu pădure la nivel naţional este de 31%, iar la nivel

european de 34%. Mărirea suprafeţei ocupate cu vegetaţie forestieră se poate face prin

împădurirea de terenuri degradate, înfiinţarea de perdele forestiere şi prin schimbarea

folosinţei anumitor terenuri de la arabil la pădure.

Tabel IV.2.7.1

Nr. Crt.

Judeţul Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

1 Argeş

În cest judet suprafeţele forestiere sunt bine reprezentate, cu excepţia sudului judeţului unde ponderea o deţin suprafeţele agricole. În zonele cu deficit de vegetaţie forestieră (partea de sud a judeţului Argeş) s-au continuat lucrările de îngrijire a culturilor în cele 150 ha terenuri degradate împădurite în anii trecuţi în perimetrul Buzoieşti – Lunca Corbului, 40 ha din acestea realizând reuşita definitivă, prin închiderea stării de masiv

2 Călăraşi

Conform datelor furnizate de Direcţia Silvică Călăraşi tot judeţul Călăraşi prezintă deficit de vegetaţie forestieră, fiind cel mai deficitar judeţ în privinţa ponderii suprafeţelor acoperite cu pădure din totalul suprafeţei judeţului (4%).

3 Dâmboviţa

Direcţia Silvică Târgovişte a preluat de la Agenţia Domeniului Statului Dâmboviţa, suprafaţa de 91,8 ha teren degradat, inapt culturilor agricole, ce s-a constituit în două perimetre de ameliorare : Perimetrul de ameliorare Valea Mare -76,6 ha şi Perimetrul Glodeni - Cărpeniş -15,2 ha . Din suprafaţa totală preluată s-au împădurit 79,8 ha, (64,6 ha Valea Mare si 15, 2 ha Glodeni – Cărpeniş) restul suprafeţei fiind regenerată natural.

4 Giurgiu

În judeţul Giurgiu s-a constatat că există terenuri cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire. Astfel, o mare parte din categoria solurilor degradate (soluri cu exces de umiditate, solurile cu eroziune de suprafaţă şi de adâncime, solurile acide, etc.) pot prezenta disponibilitate pentru împădurire, existând în acest fel posibilitatea optimizării acestora şi a redării lor în circuitul silvic.

5 Ialomiţa

La nivelul judeţului Ialomiţa există deficit de vegetaţie forestieră. Direcţia Silvică Slobozia şi-a propus să cumpere suprafeţe de teren agricol degradate spre a fi împădurite în oricare dintre localităţile judeţului..

6 Prahova

Zonele cu deficit de pãduri sunt cele situate în zona de campie a judeţului şi, parţial, în zona de dealuri, acestea fiind şi zonele cu disponibilitãţi de împãdurire. Terenurile în cauzã aparţin persoanelor fizice sau unitãţilor administrative teritoriale (cu referire, în special, la pãrţi din islazurile comunale ce nu mai îndeplinesc funcţia de pãşune sau fâneaţã din cauza diferitelor tipuri de eroziuni

7 Teleorman

Suprafaţa acoperită cu pădure la nivelul întregului judeţ este de sub 5%, fiind al doilea judeţ ca cel mai deficitar in suprafata acoperita cu padure. Mărirea suprafeţei ocupate cu vegetaţie forestieră se poate face prin împădurirea de terenuri degradate, înfiinţarea de perdele forestiere şi prin schimbarea folosinţei

Page 141: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

137

anumitor terenuri de la arabil la pădure.

IV.2.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări

La nivelul Regiunii Sud Muntenia, în anul 2010 , a fost scoasa din fondul forestier suprafaţa de 39,1055 ha, din care definitiv 17,7243 ha si temporar 21,3812 ha. Se remarcă o crestere semnificativă a suprafeţelor scoase din circuitul silvic.

Situaţia pe judeţe este următoarea:

Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări

Tabel IV.2.8.1

Nr. crt.

Judeţ Definitiv (ha)

Temporar (ha)

Total (ha)

1. Argeş 0,4496 2,7176 3,1672 2. Calarasi 0.9811 0 0.9811 3. Dâmboviţa 1,0936 6,0836 7,1772 4. Giurgiu - 9 9 5. Ialomiţa 0.02 0.02 6. Prahova 15,20 3,56 18,76 7. Teleorman - - - TOTAL 17,7243 21,3812 39,1055

IV.2.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2010

Lucrările de regenerare a pădurilor executate, asigură atât instalarea şi menţinerea vegetaţiei forestiere, cât şi creşterea productivităţii arboretelor, asigurarea cu continuitate a producţiei de lemn şi intensificarea funcţiilor de protecţie exercitate de pădure.

Suprafaţa pe care au fost executate lucrări de regenerare, în anul 2010, în

Regiunea Sud Muntenia este de 1703,8 ha, în scadere cu 196,2 ha fata de anul anterior.

Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2010

Tabel IV.2.9.1 Evoluţia suprafeţelor regenerate(ha)

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 1377.29 1509.36 2131.93 2149.80 1870.80 2616.20 2185.20 1900.00 1703,8

IV.2.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea

publicului

Anii ’90 pot fi caracterizati prin dezvoltarea unei perspective globale asupra biodiversitaţii. Doua evenimente majore caracterizeaza începutul acestui deceniu: infiinţarea Fondului Global de Mediu in cadrul Natiunilor Unite si Summit-ul de la Rio de Janeiro din 1992, care a strans laolaltă reprezentanţi a 156 de guverne şi a dus la semnarea Convenţiei asupra diversitatii biologice. Astfel, în mai putin de 30 de ani s-a

Page 142: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

138

trecut de la un mod de abordare local, simplist şi reducţionist, la o perspectivă holistă, cu o abordare regională şi globală, recunoscandu-se structura ierarhică a biodiversitatii.

Toate organismele vii, prin activitatile pe care le desfasoară, duc la modificarea mediului de viata, iar specia umana nu face exceptie. Odata cu cresterea efectivelor populatiei umane si a dezvoltarii tehnologice, natura si amplitudinea modificarilor antropice a crescut. Extinderea in spatiu a sistemului socio-economic uman a facut ca impactul activitatilor sale sa se manifeste la nivelul intregii ecosfere. Daca pana recent, termenul de ecosisteme dominate de specia umana se rezuma în principal la agroecosisteme, ecosisteme rurale si urbane, în prezent termenul se poate aplica, intr-o masură mai mare sau mai mică, tuturor sistemelor ecologice.

Presiunile antropice se referă la exploatări

forestiere, achiziţie şi recoltare specii de plante şi animale din flora şi fauna sălbatică, exploatări petroliere, păşunat iraţional, turism necontrolat.

Sensibilizarea publicului se desfăşoară în primul rând în perioada 15 martie – 15 aprilie, cu prilejul “Lunii Pădurii”, dar şi în timpul anului prin publicarea de reviste, broşuri, pliante şi mici filme realizate de Direcţiile Silvice cu sprijinul Regiei Naţionale a Pădurilor, precum şi acţiuni speciale cu participarea agenţiilor pentru protecţia mediului, a inspectoratelor şcolare judeţene si a Societăţii Civile.

Fig. IV.2.10.1 Unele acţiuni întreprinse în anul 2010, sunt prezentate sintetic în tabelul următor:

Tabel IV.2.10.1.

Nr. Crt.

Judeţul Acţiunea

1 Argeş Măsura întreprinsă în ultima perioadă de împădurire a terenurilor improprii altor folosinţe este benefică, privită mai ales in contextul general de reducere a stratului de ozon.

2 Călăraşi

Conform informaţiilor furnizate de Direcţia Silvică Călăraşi sensibilizarea publicului călărăşean s-a realizat prin mass-media locală, dar şi prin antrenarea elevilor de la şcolile din Călăraşi în acţiunea de împădurire si cu participarea reprezentanţilor de la primarii şi ONG-uri

3 Dâmboviţa

Cu ocazia sărbătoririi Lunii pădurii (15 martie – 15 aprilie), în cadrul ocoalelor silvice care aparţin Direcţiei Silvice Dâmboviţa, precum şi în cadrul Administraţiei Parcului Natural Bucegi, s-au desfăşurat o serie de acţiuni cu caracter educativ menite să asigure menţinerea integrităţii fondului forestier şi conservărea pădurii: lucrări de împădurire a suprafeţelor din fondul forestier, în şantiere amenajate special în acest scop, lucrări de igienizare, lucrări de instalare şi îngrijire a culturilor în pepiniere, cu participarea tinerilor şi a populaţiei din mediul rural.

Direcţia Silvică Dâmboviţa şi I.T.R.S.V. Ploieşti întreprind o

Page 143: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

139

serie de acţiuni pentru prevenirea şi combaterea tăierilor ilegale de arbori, a transportului, prelucrării şi comercializării ilegale a materialelor lemnoase.

4 Giurgiu

În judeţul Giurgiu sunt aplicate următoarele acţiuni strategice pentru gestionarea durabilă a pădurilor:

- întregirea fondului forestier prin împădurirea de terenuri degradate şi abandonate din terenul agricol, crearea de perdele forestiere de protecţie a câmpului şi antierozionale, înfiinţarea de zone verzi în jurul oraşelor şi altor localităţi;

- in timpul anului prin publicarea de reviste, broşuri şi pliante realizate de Direcţia Silvică Giurgiu cu sprijinul Regiei Naţionale a Pădurilor.

-Agenţia pentru Protecţia Mediului Giurgiu a organizat acţiuni de conştientizare şi informare a publicului cu ocazia Lunii Pădurii, participând împreună cu elevi din şcolile giurgiuvene la plantare de copaci.

5 Ialomiţa

În perioada 15 martie – 15 aprilie 2010, s-a sărbătorit Luna Pădurii prin organizarea unor acţiuni menite să marcheze acest eveniment (realizarea unor materiale informative şi difuzarea lor în mass - media locală). Şi cu prilejul altor sărbători ecologice cum ar fi Ziua Pasarilor,Ziua Diversităţii Biologice, au fost abordate teme privind necesitatea protecţiei pădurii, rolul acesteia, aceste manifestări având rolul de sensibilizare a publicului privind unele aspecte legate de protecţia naturii. Cu prilejul unor astfel de manifestari, ca in fiecarea an,în primăvara anului 2010, s-au organizat activităţi educative cu elevii din mediul rural si urban, de confectionare si amplasare a cuiburilor artificiale precum şi de monitorizare a gradului de populare, în sprijinul păsărilor din parcuri.

6 Prahova

ITRSV Ploieşti a organizat întâlniri cu proprietarii de pãduri în vederea aducerii la cunoştinţã a prevederilor legale, a obligaţiilor ce le revin, a compensaţiilor de care pot beneficia şi pentru conştientizarea impactului dispariţiei pãdurii asupra zonelor locuibile şi în special asupra zonelor rurale, în cazul taierilor ilegale. ITRSV Ploiesti a încercat şi a reusit sa diminueze fenomenul de sustragere ilegalã a masei lemnoase, prin acţiunile de control şi de supraveghere a fondului forestier. In anul 2010 sensibilizarea publicului pentru conştientizarea importanţei pădurii ca parametru al ecosistemului, vital pentru menţinerea echilibrului ecologic, s-a realizat de cãtre Direcţia Silvica Prahova şi ITRSV Ploieşti prin: -prezentarea de articole în presã legate de funcţiile de protecţie ale pădurii, efortul făcut de silvicultori pentru gospodărirea terenurilor forestiere cu respectarea regimului silvic, realizări şi probleme ce caracterizeazã munca depusă de specialiştii în domeniu; -prezentarea cu ocazia unor interviuri la televiziunea locală a problemelor cu care se confruntă silvicultorii în realizarea sarcinilor de gospodărire a fondului forestier; -popularizarea prin presă a faptelor la adresa pădurii, sancţionate ca şi contravenţii sau infracţiuni, pentru descurajarea acţiunilor ce

Page 144: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

140

duc la degradarea fondului forestier; -angrenarea tinerilor din şcoli la acţiuni specifice sectorului silvic, în special la lucrări de impăduriri şi participarea la întâlniri cu aceştia, prezentându-se locul şi rolul pădurii în menţinerea echilibrului ecologic, la solicitarea acestora, cu ocazia “ Lunii pădurii” sau a “Zilei silvicultorului” .

7. Teleorman

In anul 2010 au fost luate măsuri cu privire la conservarea în ecosistemele forestiere, avându-se în vedere rolul benefic al pădurii în protejarea mediului si anume: -interzicerea păşunatului; -supravegherea turismului necontrolat şi adoptarea unui turism ecologic; -eradicarea utilizării fertilizanţilor chimici şi a combaterii chimice a dăunătorilor forestieri; -interzicerea tăierilor ilegale de arbori; -continuarea lucrărilor de amenajare a pădurilor pe grupe de păduri, cu respectarea severă a prevederilor amenajamentelor; -extinderea suprafeţelor împădurite, bazate pe studii amănunţite legate de categoria (zona) în care se impun aceste lucrări; -asigurarea unei paze permanente a fondului forestier. Totodata au fost realizate acţiuni având ca obiectiv conştientizarea publicului, în scopul cunoaşterii şi protejării pădurii, a florei şi faunei acesteia şi pentru practicarea unui turism ecologic. La toate Ocoalele Silvice ale Direcţiei Silvice Alexandria au fost organizate acţiuni de plantare de puieţi forestieri în şantierele demonstrative cu participarea elevilor, locuitorilor localităţilor urbane şi rurale, pensionarilor silvici şi agenţilor economici. La şcoli au fost organizate conferinţe şi alte forme de manifestări la care au luat parte reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, prilej cu care au fost prezentate acţiunile privind regenerarea pădurilor în fondul forestier proprietate publică a statului şi reconstrucţia ecologică forestieră a terenurilor degradate. De asemenea, s-a acordat din partea personalului silvic asistenţă tehnică gratuită persoanelor fizice şi juridice interesate în plantarea de puieţi forestieri pe terenurile pe care le deţin în proprietate.

În

Conform datelor scrise / primite de la I.T.R.S.V. Prahova si I.T.R.S.V. Bucuresti, în anul 2010 la nivelul Regiunii Sud Muntenia, volumul taierilor ilegale de arbori este prezentat in urmatorul tabel:

Tabel IV.2.10.2.

Volumul taierilor ilegale de arbori

Nr. crt.

Judet Volum extras

mc

1. Argeş 12636,76

2. Calarasi 401

3. Dâmboviţa 3340,31

4. Giurgiu 707

Page 145: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

141

5. Ialomiţa 832

6. Prahova 3183,88

7. Teleorman 625

TOTAL 21725,95

IV.2.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului-tendinte

Rolurile benefice ale pădurii sunt multiple: 1. Reprezintă „plămânul planetei”

Pădurea produce oxigen şi consumă dioxid de carbon. 2/3 din O2 planetei, consumat de lumea vie, de industrie sau autovehicule, este furnizat atmosferei de către arbori şi arbuşti. S-a demonstrat că un fag matur produce 1,7 kg oxigen în fiecare oră şi prelucrează 2,35 kg dioxid de carbon emanat din ţevile de eşapament ale maşinilor. Astfel se purifică 4800 mc de aer/oră, asigurându-se nevoile zilnice de oxigen ale unui număr de 64 de oameni. Cantitatea de oxigen produsă de un stejar în timpul vieţii este suficientă pentru un om, timp de 20 de ani.

Fig. IV.2.11.1 2. Este un filtru natural

Pădurile reprezintă, de asemenea, eficiente filtre naturale, deoarece reţin, în coroanele arborilor, particule fine de praf sau cenuşă. 3. Este un factor de menţinere a echilibrului ecologic

Pentru protecţia mediului înconjurător, constituie cel mai important factor natural, eficient, stabil, inepuizabil. Aceasta are rolul de a stabiliza clima locală şi a conserva calitatea solului. Distrugând pădurile, omul a deschis calea aridităţii şi secetei favorizând instalarea dezolantelor peisaje deşertice pe vaste întinderi din Africa, Orientului Apropiat şi alte părţi ale globului. Defrişările excesive, fără discernământ, au dus la eroziunea solului. Ciclonii, incendiile forestiere, bolile arborilor, alunecările de teren şi alţi factori naturali au, în prezent, o influenţă minimă în comparaţie cu defrişările. 4. Sursă de lemn

Pădurile pot furniza cantităţi uriaşe de lemn de bună calitate. Acest material a fost utilizat din cele mai vechi timpuri pentru primele arme, unelte, construcţii de locuinţe sau pregătirea hranei. Astăzi este, în continuare, foarte utilizat, în diferite domenii ale vieţii umane (industria mobilei, hârtiei, chimică, în construcţii, etc.).

Fig. IV.2.11.2 5. Oferă adăpost omului si animalelor

Page 146: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

142

De asemenea, pădurea reprezintă pentru om un refugiu din calea poluării, zgomotului, soarelui puternic sau vântului şi o extrem de variată lume animală este adăpostită sub haina ocrotitoare a pădurii, între plantele şi animalele din păduri există interacţii reciproce. Multe animale, în special insectele şi păsările, polenizează copacii. Insectele primesc hrană din nectar şi alte substanţe, şi în schimb polenizează florile pe care le vizitează. 6. Reprezintă o sursă de hrană pentru om şi animale

Acest rol al pădurii se datorează plantelor şi animalelor pe care aceasta le adăposteşte. Fructele de pădure, ciupercile comestibile, stupăritul pastoral şi vânătoarea au constituit întotdeauna o importantă categorie de surse pentru alimentarea omului. 7. Este o sursă de medicamente

Pădurile conţin cea mai mare diversitate de plante şi animale de pe Terra. Astfel, pot reprezenta surse de medicamente, de origine vegetală sau animală. Substanţele medicinale deja descoperite, în special în pădurile ecuatoriale reprezintă o garanţie pentru succese terapeutice şi mai mari în viitor.

8. Rolul estetic

Văzută de la distanţă sau de sus, bolta pădurii impresionează prin varietatea culorilor frunzişului, prin multitudinea de nuanţe de verde care alternează pe suprafeţe imense. Sub acoperişul maiestuos al arborilor, îşi duc existenta felurite familii de plante care, prin coloritul lor, încântă ochiul privitorului. Acest fapt este foarte important pentru omul modern care duce o viaţă stresantă. Frumuseţea pădurii a impresionat şi mulţi artişti care, prin arta lor, şi-au exprimat sentimentele faţă de această perlă a naturii.

Fig. IV.2.11.3

În ţara noatră, în perioada medievală, pădurea reprezenta 75 % din suprafaţă, la începutul secolului al XIX-lea, 38 % iar dupa 1975, 27 %. În zilele noastre, suprafaţa acestora este mult mai redusă şi continuă să scadă. Datorită despăduririlor, pe glob, la fiecare 30 minute, dispare o specie vegetală şi una animală.

IV.3. Tendinţe

Determinarea calităţii solului se realizează prin: monitorizarea calităţii solului aflată în fondul forestier este efectuată de către I.C.A.S. prin filiala sa teritorială, monitorizarea calităţii solurilor din fondul funciar se realizează prin OSPA.

Agenţia Regionala pentru Protectia Mediului Piteşti monitorizează calitatea solurilor potenţial poluate de către rampe de deşeuri, trafic auto, unităţi mari industriale. De asemenea din monitorizări şi evidenţe ale altor instituţii de pe teritoriu judeţului, s-au identificat zone care prezintă eroziuni, alunecări de teren şi care necesită lucrări de reconstrucţie ecologică a solurilor poluate. Au fost întreprinse acţiuni pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate. O parte din siturilor contaminate au fost remediate, destinaţia ulterioară a lor fiind: zona industrială, de recreere sau agricultură; metodele de remediere şi suprafaţa decontaminată.

Page 147: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

143

Uniunea Europeană este beneficiara unui important patrimoniu forestier care s-a dezvoltat odată cu fiecare nouă aderare. În prezent, tratatul nu oferă un temei juridic specific strategiei forestiere europene, iar regimul său juridic este stabilit de dispoziţii aplicabile politicilor adiacente şi câteva planuri de acţiune şi regulamente.

Al şaselea spaţiu forestier mondial, UE dispune de păduri variate, bine gestionate şi cu potenţial economic mare. Absenţa temeiului juridic adecvat pentru păduri în tratate împiedică, totuşi, crearea unei reale politici forestiere europene. Strategia europeană forestieră care s-a dezvoltat în ciuda acestei absenţe a temeiului juridic adecvat pune accentul pe gestionarea durabilă şi mobilizează mai multe instrumente care aparţin altor politici comunitare, cum ar fi dezvoltarea rurală, protecţia mediului, cooperarea în vederea dezvoltării, armonizării legislaţiei, cercetarea, statistică etc.

În Regiune, se are în vedere crearea de asociaţii de proprietari de pădure sau de comasare a proprietăţilor de pădure, având drept scop stoparea acestui fenomen şi practicarea unui management durabil al proprietăţilor. În concluzie, pentru asigurarea gospodaririi durabile a pădurilor, care este unul din obiectivele principale ale politicii naţionale forestiere, apare necesitatea aplicarii acestei măsuri cu scopul imbunatatirii managementului pădurilor pentru cresterea valorii economice, ecologice şi multifunctionale a acestora.

Astfel, este necesar să se extinda aria activităţilor de instruire, informare şi difuzare a cunoştinţelor către toate persoanele adulte care sunt sau vor fi implicate în sectoarele agricol, alimentar şi silvic. Aceste activităţi acoperă subiecte în cadrul ambelor obiective: competitivitatea sectoarelor agricol, alimentar şi forestier precum şi îmbunătăţirea utilizarii durabile a terenurilor şi protecţia mediului.

Page 148: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

144

CAPITOLUL V

PROTECŢIA NATURII SI BIODIVERSITATEA

V.1 Biodiversitatea Regiunii Sud Muntenia

În cadrul Uniunii Europene se pune tot mai mult accentul pe reducerea nivelului poluării şi pe conservarea naturii. Cu toate acestea, diversitatea biologică este intr-o continuă ameninţare. Impactul creşterii sistemului socio-economic se concretizează în simplificarea capitalului natural asociat cu reducerea diversităţii biologice şi cu declinul ponderii resurselor regenerabile produse în sistemele naturale şi seminaturale, respectiv perturbarea mecanismelor de reglaj ale sistemului climatic.

Luând în considerare importanţa deosebită pe care o are capitalul natural pentru dezvoltarea durabilă a colectivităţilor umane sub aspectul asigurării de resurse regenerabile, a valorii peisagistice şi de recreare, de protecţie şi de asigurare a echilibrelor ecologice necesare menţinerii unui mediu înconjurător sănătos, rezultă necesitatea imperativă a conservării biodiversităţii ca o condiţie necesară pentru dezvoltarea armonioasă a generaţiilor viitoare.

Conservarea biodiversităţii este fundamentală pentru bunăstarea umană şi furnizarea durabilă a resurselor naturale. Conservarea reprezintă ansamblul de măsuri care se pun în aplicare pentru menţinerea sau refacerea habitatelor naturale şi a populaţiilor de specii de floră şi faună sălbatice într-o stare favorabilă de conservare.

Umanitatea este ea însăşi o parte a biodiversităţii şi existenţa noastră în lume ar fi imposibilă fără aceasta. Calitatea vieţii, competitivitatea economică, forţa de muncă şi securitatea, toate se bazează pe acest capital natural. Biodiversitatea este esenţială pentru „serviciile ecosistemelor”, adică serviciile pe care le oferă natura: reglarea climei, calitatea apei şi aerului, fertilitatea solului şi producţia de alimente, combustibil, fibre şi medicamente.

Aceasta este esenţială pentru menţinerea viabilităţii pe termen lung a agriculturii şi a pescuitului şi stă la baza multor procese industriale şi a producţiei de medicamente noi.

Revoluţiile agricole şi industriale au determinat schimbări dramatice şi accelerate în utilizarea terenurilor, intensificarea agriculturii, urbanizare şi abandonarea terenurilor. În schimb, acestea au dus la prăbuşirea multor practici (de exemplu, metodele agricole tradiţionale) care ajutau la menţinerea peisajelor bogate în biodiversitate.

V.1.1. Starea pădurilor in Regiunea Sud Muntenia

Tabel V.1.1.1

Judeţ Păduri (ha)

% din sup judeţ

Stare (ha) Observaţii

Favorabilă Nefavorabilă Necunoscută

Argeş 320853 47.2 308216.22 12636.78 Tăieri ilegale conf. datelor comunicate de ITRSV Prahova

Călăraşi 20376 4.00 20376 - -

Page 149: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

145

Dâmboviţa 114.925 28.35 112.741 2.184 - Doborâturi de vânt şi zăpadă

Giurgiu 36018 10% 36018

Ialomiţa 23828 5.6 21748 2080 Uscare-secetă

Prahova 144.167

30 1255 Eroziune geologicã, conuri de dejecţie, alunecãri active, sãrãturi primare, exces de umiditate, depozite deşeuri, poluare cu petrol.

Teleorman 24680 4.3 24000 680 - Doborâturi, tăieri abuzive

TOTAL 684487 523099.22 18835.78

Pădurile au un rol important în evoluţia biodiversităţii şi distribuţia serviciilor de ecosistem. Ele oferă habitate naturale pentru viaţa plantelor şi animalelor, protecţie împotriva eroziunii solului şi inundaţiilor, reglementarea climatică şi au o mare valoare recreativă şi culturală. Se poate aprecia că starea de conservare a pădurilor este in general favorabilă, cu excepţia zonelor afectate de tăieri ilegale efectuate în special în pădurile particulare.

Repartiţia terenurilor in anul 2010 Tabel V.1.1.2

Judeţ Terenuri agricole (ha)

% din sup regiune

Stare (ha) Observaţii

Favorabilă Nefavorabilă Necunoscută

Regiune Sud Muntenia

TOTAL agricol, din care:

2436903 70,73 - -

Arabil 1969955 57,17 1959595 10360 - -

Păşuni 288878

249960.93 127.07 - -

Fâneţe 108609 8,38 - - -

Vii 26453 0,76 - - - -

Livezi 43008 1,25

Page 150: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

146

Principala cauză a scăderii suprafeţei agricole este utilizarea unor terenuri pentru noi construcţii şi curţi, ca urmare a tendinţei populaţiei urbane, de a construi reşedinţe de odihnă în mediul rural. În general, se constată o creştere a terenurilor neprelucrate, concomitent cu o scădere accentuată a suprafeţelor acoperite cu livezi şi vii, din cauza costurilor mari necesare pomiculturii şi viticulturii.

Starea calităţii apelor în anul 2010 Tabel V.1.1.3

Judet Ape km; ha;

nr.

foraje

Stare Observatii

Favorabila Nefavorabila Necunoscuta

Argeş Ape

curgatoare

1322,98

km

1170.46 152.52 -

Lacuri 2296.04 2296.04 - -

Foraje 148 148 - -

Calarasi Ape

curgatoare

281 km 230 km 51 km - Evacuarea apelor

uzate oraşeneşti

neepurate modifică

starea râului

Dâmbiviţa şi

Argeş , după

confluenta acestuia

cu râul Dâmboviţa

Lacuri

naturale

995 ha 995 ha - -

Foraje 9 9 - -

Giurgiu Ape

curgătoare

511 km 511km

Lacuri

naturale

1575.1 1575.1

Foraje 1 1

Prahova Ape

curgătoare

1786

km

132 km - 29 km-cls. de

calitate IV şi 103

km cls. de calitate

V;

- 48% corespunde

unei stãri

ecologice

nefavorabile;

starea chimicã e

necorespunzãtoare

Lacuri

naturale

1300 ha

Foraje 35

Teleorman Ape

curgătoare

884 km 230 km 654 km, din

care:

- 496 Km

încadraţi în

clasa de

calitate III

Au fost

înregistrate

depăşiri ale

limitelor admise la

indicatorii de

calitate:PO4, CCO-

Page 151: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

147

- 158 km

încadraţi în

clasa de

calitate IV

Cr, NO2, NO3,

CBO5

Lacuri

naturale

3080 3080

Foraje 58 48 10 - Au fost

înregistrate

depăşiri ale

limitelor admise la

indicatorii de

calitate: NH4,

NO3, SO4, Cl

Sursa de date :Direcţia Apelor Ialomiţa – Buzău ; Direcţia Apelor Argeş – Vedea ( SGA Giurgiu şi

SGA Ilfov Bucureşti )

Faţă de anul 2009, in anul 2010 nici un lac nu a fost încadrat in clasa I de calitate.

Datele centralizate de ARPM Piteşti privind calitatea apelor subterane din judeţul Argeş, monitorizate la forajele de observaţie indică valori ce se înscriu în limitele admise de standardele în vigoare, cu excepţia indicatorilor :incărcare organică, cloruri, azotaţi, mai ales în zonele rampelor de deşeuri.

Din datele transmise de agenţii economici, valorile indicatorilor monitorizaţi prin analize trimestriale nu au prezentat depăşiri ale concentraţiilor maxime admise. În judeţul Dâmboviţa, în spaţiul hidrografic Buzău-Ialomiţa sunt delimitate 2 corpuri de apă subterană : Munţii Bucegi şi Câmpia Gherghiţei. Conform datelor furnizate de către Administraţia Naţională „Apele Române”, Administraţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa, în judeţul Dâmboviţa în anul 2010 sunt delimitate 2 corpuri de apă subterană : Munţii Bucegi şi Câmpia Gherghiţei, monitorizate cantitativ (debit) şi calitativ pentru evaluarea stării chimice în 5 locaţii : izvorul Zănoaga şi 4 foraje (Mărceşti, Băleni, Gura Ocniţei şi Bucşani). Cu excepţia forajelor de la Gura Ocniţei şi Bucşani unde s-au constatat depăşiri la indicatorul cloruri, valorile obţinute în urma monitorizării nu au depăşit valorile de prag stabilite pentru nici un indicator, starea chimică a corpurilor de apă fiind bună. În bazinul hidrografic Argeş-Vedea, pe teritoriul judeţului Dâmboviţa, râurile Argeş şi Dâmboviţa sunt încadrate în clasa de calitate II, afluenţii Potop şi Neajlov în clasa de calitate III şi afluentul Ilfov în clasa de calitate II.

Calitatea apelor din judeţul Giurgiu este controlată şi supravegheată de Administraţia naţională „Apele Române”, Direcţia Apelor Argeş Vedea Piteşti - Sistemul de Gospodărire a Apelor Giurgiu. Rezultatele privind calitatea apelor curgătoare, lacurilor şi forajelor monitorizate indică faptul că acestea se găsesc într-o stare bună. Din tabelul de mai sus, se observă că, în judeţul Teleorman predomină starea nefavorabilă a apelor curgătoare datorată depăşirilor limitelor admise la indicatorii de calitate: PO4, CCO-Cr, NO2, NO3, CBO5.

V.1.2 Impact Strategia Uniunii Europene conţine şase ţinte prioritare, împreună cu acţiunile corespunzătoare menite să reducă în mare măsură ameninţările la adresa biodiversităţii. Printre aceste acţiuni se numără:

Page 152: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

148

Punerea integrală în aplicare a legislaţiei existente de protecţie a naturii şi a reţelei de rezervaţii naturale, în vederea asigurării unor ameliorări considerabile ale stării de conservare a habitatelor şi a speciilor

Ameliorarea şi refacerea, în măsura posibilului, a ecosistemelor şi a serviciilor ecosistemice, în special prin folosirea pe scară mai largă a infrastructurilor ecologice

Asigurarea sustenabilităţii activităţilor agricole şi forestiere Protejarea rezervelor de peşte din UE

Ținerea sub control a speciilor invazive, care reprezintă o cauză tot mai importantă a pierderii biodiversităţii în UE

Intensificarea contribuţiei UE la acţiunile concertate de la nivel mondial pentru prevenirea pierderii biodiversităţii.

Noua strategie răspunde provocărilor legate de pierderea biodiversităţii din UE. În uniune, pierderea diversităţii este provocată în principal de modificări ale utilizării terenurilor, poluare, supraexploatarea resurselor, răspândirea necontrolată a speciilor alogene şi schimbările climatice. Aceste presiuni sunt fie constante, fie tot mai puternice. Numai 17% dintre habitatele şi speciile evaluate au o stare de conservare favorabilă, iar majoritatea ecosistemelor nu mai sunt capabile să ofere serviciile optime din punct de vedere calitativ şi cantitativ pe care ne bazăm, cum ar fi polenizarea culturilor, aer şi apă curate şi ţinerea sub control a inundaţiilor şi a eroziunilor.

Pentru atingerea fiecăreia dintre cele şase ţinte, Comisia propune un set de 20 de acţiuni care vizează: finalizarea procesului de instituire a reţelei Natura 2000, asigurarea unei bune gestionări şi a unei finanţări adecvate; creşterea gradului de conştientizare şi implicare a părţilor interesate pentru îmbunătăţirea punerii în aplicare a legislaţiei din acest domeniu; îmbunătăţirea procesului de monitorizare şi raportare, precum şi îmbunătăţirea cunoştinţelor legate de ecosisteme şi serviciile aferente acestora în UE.

V.2 Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii În ultimele trei decenii s-a conştientizat faptul ca diversificarea, accelerarea, globalizarea şi cronicizarea sunt trăsături dominante ale procesului de deteriorare a capitalului natural. Deteriorarea capitalului natural este un proces real, extrem de complex, de lungă durată şi cu o evoluţie strict dependentă de ritmul, formele şi forţele dezvoltării sistemelor socio-economice.

În anul 2010 presiunea antropică asupra biodiversităţii se referă la următoarele aspecte:

exploatarea resurselor;

amplasarea de construcţii în zone protejate;

turismul necontrolat.

depozitarea necontolată a deşeurilor

diminuarea şi fragmentarea terenurilor agricole şi forestiere Responsabilitatea exploatării păşunilor este în sarcina proprietarilor acestora

(persoane fizice, asociaţii de proprietari sau comunităţi). Principalele aspecte care determină apariţia de elemente negative in legătură cu păşunatul se referă la:

permiterea accesului animalelor domestice aparţinând persoanelor fizice, asociaţiilor de proprietari sau comunităţii care nu au domiciliul sau sediul în zonele respective, ceea ce conduce la suprapopularea păşunilor.

nu este respectat numărul maxim de animale domestice pe specii şi categorii, număr prevăzut de studiile silvopastorale şi a celor de păşunat ale fiecărei păşuni.

Page 153: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

149

nu este respectată durata optimă de păşunat adică din ultima decadă a lunii aprilie până în ultima decadă a lunii octombrie.

nu se face verificarea în teren a numărului de animale domestice din păşuni pentru a constata dacă acesta este conform capacităţii de suport pentru animale a acestor păşuni în concordanţă cu bonitatea acestora.

amplasare de stâne şi adăposturi pastorale nu este adaptată specificului montan şi încadrării în peisaj.

amplasare locurilor de târlire se face uneori în apropierea pâraielor la o distanţă mai mică de 50 m faţă de acestea.

nu se respectă intensitatea şi durata optimă de târlire care este de 2-3 nopţi (o oaie/m2 sau o vacă/6 m 2 =pe păşunile cu covor ierbos valoros şi de 4-6 nopţi pe păşunile de ţepoşică (Nardus stricta).

nu se respectă numărul admis de câini prevăzut de legislaţia în vigoare (Legea 103/1996, Hot. 748/2002). Câinii nu au în mod obligatoriu jujee conform legii şi nu au efectuate vaccinările necesare.

traseele de trecere prin fondul forestier şi prin apă nu sunt respectate.

arderea jnepenişurilor alpine de către ciobani în scopul extinderii păşunilor. Turismul necontrolat este generator a numeroase aspecte negative cu impact asupra patrimoniului natural cum ar fi:

generează deşeuri în zonele turistice mai des frecventate

nerespectarea traseelor conduce deseori la accidente

sunt recoltate plante dintre care multe sunt specii protejate

sunt aprinse focuri care constituie un permanent pericol de incendiu

camparea se face la întâmplare, uneori pe perioade lungi de timp, iar concentrarea în anumite zone afectează mediul din toate punctele de vedere.

mijloacele de transport sunt spălate în apele de suprafaţă Conservarea biodiversităţii la nivel de ecosisteme, specii şi populaţii a devenit din ce în ce mai acută, în condiţiile în care deteriorarea capitalului natural este un proces real, cu efecte complexe pe termen lung, datorat în mare parte intensificării impactului uman. Presiunile antropice asupra biodiversităţii se manifestă prin creşterea gradului de ocupare a terenurilor, creşterea populaţiei, dezvoltarea agriculturii şi economiei, modificarea peisajelor şi ecosistemelor.

V.2.1 Creşterea acoperirii terenurilor

În multe cazuri, clima, tehnologia, şi economia par a fi factorii determinanţi ai schimbării utilizării terenurilor la diferite scări spaţiale şi temporale. În acelaşi timp, transformarea terenurilor pare a fi un mecanism de feedback adaptabil pe care fermierii îl utilizează pentru a netezi impactul variaţiilor climatice, în special în perioadele extrem de uscate şi umede . Schimbarile utilizării terenurilor sunt adesea asociate cu schimbarea în acoperirea terenurilor şi o schimbare asociata cu emisiile de carbon. Se avea in vedere in special schimbarea categoriei de folosinta fie dintro folosinta in alta, fie schimbari definitive (ex extindere intravilan, noi cai de transport, exploatare resurse, etc) La nivelul Regiunii Sud Muntenia acoperirea terenurilor este corespunzătoare, dar au apărut unele aspecte legate de utilizarea terenurilor cum ar fi: schimbarea destinaţiei, terenuri agricole nelucrate, tăieri ilegale în păduri.

Page 154: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

150

V.2.2 Creşterea populaţiei

Din datele prezentate în tabelul de mai jos se observă o scădere a populaţiei la nivelul

Regiunii Sud Muntenia în anul 2009 faţă de anul 2007.

Numărul de locuitori pe judeţe în anii 2007– 2009 Tabel V.2.2.1

Anul Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman Total regiune

2007 644236 313626 533330 283408 290563 821013 413064 3301054

2008 643762 312879 531441 282554 288725 817632 407377 3285117

2009 640871 311898

530354 281204 287780 815657 402462 3271207

Sursa de date :Direcţia Regională de Statistică

Organizarea şi desfăşurarea diferitelor activităţi economice pe teritoriul ţării generează

presiuni asupra mediului legate de ocuparea terenurilor, modificarea peisajelor şi a ecosistemelor, distrugerea spaţiului natural, utilizarea neraţională a solului, supraconcentrarea activităţilor pe o zonă foarte sensibilă şi cu mare valoare ecologica etc. Creşterea numărului populaţei, dezvoltarea agriculturii şi economiei a determinat intensificarea activităţilor antropice.

Observaţiile în teren au pus în evidenţă faptul că impactul numărului de locuitori asupra biodiversităţii se corelează în principal cu nivelul de educaţie şi putere economică şi mai puţin cu mărimea populaţiei.

V.2.3 Schimbarea peisajelor şi ecosistemelor

Suprafeţele naturale (incluzând şi pădurile) reprezintă 60 % într-o structură considerată optimă. Pornind de la necesitatea aplicării unor astfel de strategii de dezvoltare a ecosistemelor, o serie de studii (Soran şi Margareta Borcea, 1985) arată ca optimul creşterii valorilor totale se atinge când raportul dintre aria naturală şi aria dezvoltării sociale se menţine în jur de 1:1. De îndată ce valorile naturale scad sub 50 %, apar o serie de retroacţiuni ecologice cu efect negativ. Acestea acţionează ca factori limitativi ai creşterii şi în consecinţă valorile ,,dezvoltate" scad şi ele.

Deteriorarea capitalului natural este un proces real, cu manifestării complexe pe termen lung şi cu o evoluţie care este dependentă de ritmul, formele şi amploarea dezvoltării sistemelor socio-economice. Măsurile de protecţie a diversităţii biologice s-au dispus după ce declinul lor s-a manifestat intens, iar factorii negativi s-au manifestat puternic şi pe teritorii mari, provocând degradarea unor însemnate zone naturale de pe glob.

Schimbarea peisajelor şi deteriorarea ecosistemelor afectează nu numai echilibrele ecologice locale, ci şi starea ecologică globală a ecosferei şi implicit, calitatea vieţii populaţiilor umane.

Astfel, trebuie aplicate strategii de dezvoltare a ecosistemelor care să menţină un raport optim între aria naturală (suprafeţe naturale, nemodificate de om, destinate regenerării resurselor fundamentale ale vieţii şi suprafeţe cu păduri) şi aria dezvoltării sociale (suprafeţe agricole şi suprafeţe destinate construcţiilor).

Page 155: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

151

Despãduririle marcheazã cele mai evidente modificãri în peisaj şi au cel mai mare impact vizual asupra privitorului, mai ales în zona montanã şi în trupurile compacte de pãdure. Astfel de modificãri se înregistreazã in urma exploatãrilor forestiere, culoarele pentru funiculare ieşind pregnant în evidenţã, la fel şi culoarele deschise pentru construirea şi funcţionarea liniilor de transport pe cablu în scop turistic, pârtiile de schi amenajate prin defrişare. In zona alpinã, deşi nu se mai pune problema defrişãrii, peisajul specific de pajişte şi tufãrişuri scunde este alterat prin apariţia infrastructurilor masive de telescaun/teleschi sau modernizarea drumurilor de acces prin asfaltare. Alte habitate afectate antropic sunt cele specifice cursurilor de apã. Construirea de microhidrocentrale modificã regimul de curgere al apei, afecteazã deplasarea faunei acvatice, determinã modificãri ale configuraţiei malurilor prin hidroamenajãrile necesare şi implicit afecteazã caracteristicile naturale ale albiei.

Din analiza suprafeţelor agricole şi silvice existente la nivelul regiunii rezultă faptul că acestea acopera circa 90% din suprafaţa totală, ceea ce conduce la o structură optimă a suprafeţelor naturale. Modul de conservare a peisajelor la nivelul regiunii se face în conformitate cu Convenţia Europeană a Peisajelor, ratificat prin Legea nr.451/2002.

V.3 Ariile naturale protejate

În Regiunea 3 Sud-Muntenia există în prezent un număr de 72 arii protejate de interes naţional (Parcul Naţional Piatra Craiului, Parcul Natural Bucegi, Parcul Natural Comana, Rezervaţia Manafu, Rezervaţia Teşila, Pădurea Troianu, Rezervaţia Naturală Cama Dinu Păsărica, Balta Suhaia, APSA Iezer Călăraşi, etc.). Parcul Naţional Piatra Craiului este situat la joncţiunea celor două mari catene carpatice, extremitatea sud vestică a Carpaţilor Orientali şi capătul estic al Carpaţilor Meridionali, iar principalul pisc este Vârful Omu.

Masivul Piatra Craiului

APSA Iezer Călăraşi este un habitat de apă dulce cu ape mezotrofe, important în menţinerea şi dezvoltarea habitatelor păsărilor migratoare, sedentare şi de pasaj, adăposteşte o serie de specii periclitate, vulnerabile sau pe cale de disparitie, atât la nivel naţional cât şi la nivel internaţional .

Page 156: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

152

Rezervatia APSA Iezer – Calarasi

Parcul Natural Bucegi este situat pe teritoriul judeţelor Dâmboviţa, Prahova şi

Braşov. Parcul Natural Bucegi se caracterizează prin marea diversitate geologică, geomorfologică, carstul ce prezintă o importanţă deosebită prin frumuseţea peisajului şi prin interesul ştiinţific (Peştera Ialomiţei, Peştera Rătei, Cheile Zănoagei, Cheile Urşilor, Cheile Orzei, Cheile Tătarului, Canionul Horoabei, etc.), şi prin marea diversitate biologică (3.037 de specii de plante şi peste 3.500 de specii de animale).

Parcul Natural Comana este situat în întregime pe teritoriul judeţului Giurgiu. Rezervaţiile Pădurea Oloaga Grădinari şi Pădurea Padina Tătarului, inclusiv Balta Comana au fost incluse în Parcul Natural Comana. Pădurea Troianu este rezervaţie naturală pentru protejarea speciei de Paeonia peregrina var. romanica (bujor românesc). Rezervaţia Ostrovul Gâsca este rezervaţie naturală în care predomină arboretele natural Salix alba.

Balta Suhaia este considerată arie de protecţie specială avifaunistică, cu o floră specifică regiunilor de silvostepă, în care se întrepătrund elemente specifice luncilor marilor fluvii şi zonelor sărăturoase, apărute ca urmare a activităţilor antropice.

Page 157: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

153

Balta Suhaia

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Piteşti a iniţiat demersurile necesare declarării Pădurii Trivale, ca arie naturală protejată de interes naţional categoria IV IUCN „rezervatie naturala” în suprafata de 432.33 ha.

Documentaţia intocmită a fost inaintată de ARPM Piteşti la Ministerul Mediului şi Pădurilor (nr. 57349/29.12.2010) şi la Academia Română - Comisia pentru Monumentele Naturii (nr. 4834/29.12.2010), care a emis avizul favorabil nr. 3378 din 09.02.2011.

Ministerul Mediului şi Pădurilor, în baza documentaţiei şi a avizului menţionat face demersurile necesare administrative pentru aprobare prin Hotarâre de Guvern.

Se deruleazã proiectul - Managementul speciei urs brun (Ursus arctos arctos) şi diminuarea conflictelor directe "om-urs" în Parcul Natural Bucegi ca zonã model şi pentru alte arii protejate, finanţat prin POS Mediu-Axa 4. Proiectul este implementat sub deviza : Un urs hrãnit de om este un urs condamnat la moarte - şi are ca prim obiectiv protejarea speciei Ursus arctos şi totodatã punerea în siguranţã a turiştilor ce viziteazã parcul, precum şi a comunitãţilor locale riverane acestuia. Proiectul are o laturã puternic educativã, încercând sã conştientizeze oamenii asupra regulilor de comportament în aria protejatã şi în localitãţile de reşedinţã, astfel încât sã fie evitatã atragerea animalelor sãlbatice în zonele vizitate sau locuite permanent.

De asemenea a fost încheiat un acord de colaborare pentru derularea proiectului "Managementul adaptat al schimbarilor climatice induse asupra diversitãţii habitatelor în ariile protejate (HABIT-CHANGE)" între partenerul Universitatea din Bucuresti şi RNP Romsilva - Administratia Parcului Natural Bucegi RA. Proiectul vizează îmbunătăţirea calităţii mediului şi se adresează managementului şi protecţiei resurselor şi zestrei naturale, fiind implementat prin Programul Europa Centralã. Işi propune identificarea potenţialelor ameninţări ale schimbărilor climatice asupra diversităţii habitatelor din diferite tipuri de arii protejate, evalaurea măsurilor şi practicilor existente, identificarea unui set de indicatori care să reflecte efectele la scară locală, dezvoltarea unor modalităţi de monitoring, susţinerea administraţiilor ariilor protejate în luarea deciziilor manageriale şi conştientizarea necesităţii aplicării unui management adaptativ cerut de noile condiţii, associate schimbărilor climatice.

Ariile protejate de interes naţional Judeţul Argeş

Tabel V.3.1 Nr. crt.

Obiectiv Localizare Suprafaţa ha

Arii protejate de interes naţional declarate prin Legea 5/2000

Parcuri Nationale

Page 158: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

154

1 Parcul Naţional Piatra Craiului

Argeş, Braşov 14800

Rezervaţii şi monumente ale naturii

1 Microrelief carstic Cetăţeni

Rezervaţie naturală, pe teritoriul administrativ al comunei Cetăţeni

41.87

2 Granitul de la Albeşti Rezervaţie naturală, pe teritoriul administrativ al comunei Albeşti de Muscel

0.5

3 Locul fosilifer Suslăneşti

Rezervaţie naturală, pe teritoriul administrativ al comunei Boteni - Mioarele

3.8

4 Calcarul numulitic Albeşti

Rezervaţie naturală, pe teritoriul administrativ al comunei Albeşti de Muscel

0.5

5 Poiana cu Narcise Negaraşi

Rezervaţie naturală, pe teritoriul administrativ al comunei Negraşi

5

6 Zona carstică Dâmbovicioara

Rezervaţie naturală, pe teritoriul administrativ al comunei Dâmbovicioara –Munţii Piatra Craiului

1937

7 Moldoveanu-Capra Rezervaţie naturală, pe teritoriul administrativ al comunei Arefu în Munţii Făgăraş

4074

8 Peştera Piscul Negru

Rezervaţie naturală, pe teritoriul administrativ al comunei Arefu- Munţii Făgăraş

42.9

9 Peştera Dobreştilor Rezervaţie naturala, pe teritoriul administrativ al comunei Dâmbovicioara , în Parcul Naţional Piatra Craiului

0.5

10 Peştera nr.15 Rezervaţie naturală, pe teritoriul administrativ al comunei Dâmbovicioara în Parcul Naţional Piatra Craiului

0.5

11 Peştera Dâmbovicioara

Rezervaţie naturală, pe teritoriul administrativ al comunei Dâmbovicioara în Parcul Naţional Piatra Craiului

0.5

12 Peştera Uluce Rezervaţie naturală, pe teritoriul administrativ al comunei Dâmbovicioara în Parcul Naşional Piatra Craiului

0.5

13 Peştera Stanciului Rezervaţie naturală, pe teritoriul administrativ al comunei Dâmbovicioara în Parcul Naţional Piatra Craiului

0.5

14 Avenul din Grind Rezervaţie naturală, pe teritoriul administrativ al comunei Dâmbovicioara în Parcul Naţional Piatra Craiului

0.5

15 Lacul Iezer Rezervaţie naturală în Munţii Iezer 0.6

16 Lacul Zârna Rezervaţie naturală în Munţii Făgăraş 0,8

17 Lacul Jgheburoasa Rezervaţie naturală în Munţii Făgăraş 1.8

18 Lacul Hârtop I Rezervaţie naturală în Munţii Făgăraş 0.3

19 Lacul Hârtop II Rezervaţie naturală în Munţii Făgăraş 0.35

20 Lacul Hârtop V Rezervaţie naturală în Munţii Făgăraş 1

21 Lacul Mânăstirii Rezervaţie naturală în Munţii Făgăraş 0.6

22 Lacul Valea Rea Rezervaţie naturală în Munţii Făgăraş 1.26

23 Lacul Buda Rezervaţie naturală în Munţii Făgăraş 1.47

24 Lacul Izvorul-Muşeteica

Rezervaţie naturală în Munţii Făgăraş 3

25 Lacul Scărişoara Galbena

Rezervaţie naturală în Munţii Făgăraş 1.92

26 Lacul Galbena IV Rezervaţie naturală în Munţii Făgăraş 0.78

27 Rezervaţia Vâlsan

Rezervaţie naturală pe teritoriul administrativ al comunelor Merişani, Mălureni, Muşeteşti,

11899

Page 159: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

155

Brăduleţ, Arefu

Arii protejate de interes naţional declarate prin HG 2151/2004

Rezervaţii naturale

28 Lacul Bascov Rezervaţie naturală pe teritoriul administrativ al comunei Bascov

162

29 Lacul lui Bârca Rezervaţie naturală pe teritoriul administrativ al comunei Davideşti

12.4

30 Golul Alpin Valea Rea–Zârna

Rezervaţie naturală în Munţii Făgăraş 6480

31 Zona carstică Măgura-Nucşoara

Rezervaţie naturală pe teritoriul administrativ al comunei Nucşoara

15.8

TOTAL 39488.65

Judeţul Călărasi

Tabel V.3.2

Nr. crt.

Obiectiv Localizare Suprafata ha

Arii protejate de interes national declarate prin Legea 5/2000

Rezervatii naturale

1 Pădurea Ciornuleasa

Rezervaţie naturală pe teritoriul administrativ al comunelor Luica – Manastirea

75,2

Arii protejate de interes national declarate prin HG 2151/2005

Rezervatii naturale

1 Iezerul Călărasi Rezervaţie naturala pe teritoriul administrativ al comunei Cuza Vodă

2877,0

2 Ostrovul Şoimul Rezervatie naturala Dunăre – Km 346 - 349

20,1

3 Ostrovul Haralambie Rezervaţie naturala Dunăre – Km 399 - 400

45,0

4 Ostrovul Ciocăneşti Rezervaţie naturală Dunăre – Km 395

207,0

TOTAL

3224,3

Judeţul Dâmboviţa

Tabel V.3.3

Nr. crt.

Obiectiv Localizare Suprafata ha

Arii protejate de interes national declarate prin Legea 5/2000

Parcuri Naturale

1 Parcul Natural Bucegi Dâmboviţa, Prahova (suprafata = 32497,6 ha, din care: 16633,4 ha în judeţul Dâmboviţa, 8322 ha in judetul Prahova)

16633,4

Page 160: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

156

Rezervaţii naturale

1 Peştera Cocora (inclusiv Cheile Urşilor)

Rezervaţii din Parcul Natural Bucegi, pe teritoriul

administrativ al comunei Moroieni

307,00

2 Cheile Tătarului 144,33

3 Valea Horoabei 5,70

4 Orzea-Zănoaga 841,20

5 Zănoaga-Lucăcilă 259,40

6 Peştera Răteiului 1,50

7 Turbăria Lăptici 14,90

8 Poiana Crucii 0,50

9 Plaiul Hoţilor 0,50

10 Plaiul Domnesc Rezervaţie naturalaăpe teritoriul administrativ al

comunei Moroieni

0,50

11 Izvoarele de la Corbii Ciungi

Rezervaţie naturală pe teritoriul administrativ al

comunei Corbii Mari

5,00

Arii protejate de interes naţional declarate prin HG 21515/2005

Rezervatie naturala

1 Rezervaţie naturală de narcise din Valea Neajlovului

Rezervaţie naturală pe teritoriul administrativ al

comunelor Vişina şi Petreşti

15,00

TOTAL 18228,93

Judeţul Giurgiu

Tabel V.3.4

Nr. crt.

Obiectiv Localizare Suprafaţa ha

Arii protejate de interes naţional declarate prin Legea 5/2000

Rezervaţii naturale

1 Pădurea Manafu Rezervaţie naturală pe teritoriul administrativ al

comunei Ghimpati

28,0

2 Rezervaţia Teşila Rezervaţie naturală pe teritoriul administrativ al comunei Schitu

52,5

3 Pădurea Oloaga-Grădinari Rezervaţie naturală pe teritoriul administrativ al comunei Comana

248,0

4 Pădurea Padina Tătarului Rezervatie naturala pe teritoriul administrativ al comunei Comana

230,0

Arii protejate de interes naţional declarate prin HG 2151/2004

Parcuri naturale

5 Comana Jud. Giurgiu 24963,0

Arii protejate de interes naţional declarate prin HG 1143/2007

Rezervaţie naturală

6 Rezervaţia naturală Cama- Rezervatie naturala Judetul 2400,00

Page 161: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

157

Dinu-Păsărica Giugiu

TOTAL 27561,50

Judeţul Ialomiţa

Tabel V.3.5

Nr. crt.

Obiectiv Localizare Suprafata ha

Arii protejate de interes naţional declarate prin HG 2151/2004

Monumente ale naturii

1 Pădurea Alexeni -pădure de stejari seculari

Monument al naturii pe teritoriul administrativ al comunei Alexeni

37

Rezervaţie naturală

2 Pădurea Canton Haţiş Stelnica

Rezervatia naturala Judetul Ialomita

6,4

3 Lacurile Bentu Mic - Bentu Mic Cotoi -Bentu Mare

Rezervaţia naturală, judetul Ialomita

127

Arii protejate de interes naţional declarate prin HG 1143/2007

Rezervaţie naturală

4 Lac Rodeanu Rezervaţia naturală pe teritoriul administrativ al comunei Jilavele, judeţul Ialomiţa

51

TOTAL 221,4

Judeţul Prahova

Tabel V.3.6

Nr. crt.

Obiectiv Localizare Suprafata ha

Arii protejate de interes naţional declarate prin Legea 5/2000

Parcuri Naturale

1 Parcul Natural Bucegi Dâmboviţa, Prahova 32497,6 ha, din care: în judeţul Prahova 8322 ha

Rezervatie naturala

2 Abruptul Prahovean

Rezervaţie naturală în PN Bucegi, judetul Prahova

3478

3 Locul fosilifer Plaiul Hotilor Rezervaţie naturală în PN Bucegi, judetul Prahova

6

4 Muntii Colţii lui Barbeş Rezervaţie naturală în PN Bucegi, judetul Prahova

1513

5 Arinişul de la Sinaia Rezervaţie naturală în PN Bucegi, judetul Prahova

1,037

6 Muntele de Sare Slănic Rezervaţie naturală, monument al naturii, judeţul Prahova

2

Page 162: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

158

7 Tigăile Mari din Ciucaş Rezervaţie naturală, judeţul Prahova

3

TOTAL 13325,037

Judeţul Teleorman

Tabel V.3.7

Nr. crt.

Obiectiv Localizare Suprafata ha

Arii protejate de interes naţional declarate prin HG 2151/2004

Rezervaţie naturală

1 Balta Suhaia Rezervaţia naturală pe teritoriul administrativ al comunei Suhaia

1455

2 Pădurea Troianu Rezervaţia naturală pe teritoriul administrativ al comunei Troianu

71

3 Ostrovul Gâsca Rezervaţia naturală pe teritoriul administrativ al comunei Năsturelu

58

Arii protejate de interes naţional declarate prin HG 1143/2007

Rezervaţie naturală

4 Ostrovul Mare Rezervaţia naturală pe teritoriul administrativ al comunei Islaz

140

5 Pădurea Pojoratele Rezervatia naturala pe teritoriul administrativ al comunei Drăgăneşti de Vede

58

TOTAL 1782

Page 163: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

159

Ariile protejate de interes local

Tabel V.3.8

Nr. crt.

Obiectiv Suprafata ha

Arii protejate de interes local Localizare Hotărari CJ

1 Parc Mihaesti Com. Mihaesti 65,00

2 Valea Cheii-Valea Ghimbavului Dambovicioara - Dragoslavele

6692,95

3 Padurea Iedu-Cernat Com.Nucsoara 327,50

4 Muntele Raiosu Muntii Fagaras 92,00

5 Valea Silistei Com.Aninoasa 2,20

6 Slanic Com.Aninoasa 6,10

7 Braniste I Com.Braniste 7,40

8 Braniste II Com.Braniste 5,60

9 Menghea Com.O.S Aninoasa 28,30

10 Malu Com.Malu 12,00

11 Negomiru O.S Aninoasa 20,00

12 Priboaia .O.S Aninoasa 2,40

13 Vladesti Com.Vladesti 15,70

14 Bughea I Com.Bughea 204,20

15 Bughea II Com.Bughea 33,70

16 Moiceanu OS Campulung 13,50

17 Gruiul Campulung 19,50

18 Topana Com.Topana 174,90

19 Vedea Com.Vedea 34,80

20 Cotmeana Com.Cotmeana 21,20

21 Bascovele I Com.Bascovele 35,40

22 Bascovele II Com.Bascovele 21,90

23 Pravat Com.Pravat 78,50

24 Valea Ursului Com.Valea Ursului 6,40

25 Zoruleasa Com.Bradulet 235,00

26 Bradet Com.Bradulet 607,00

27 Coltul Vanator Com.Bradulet 165,00

28 Robaia Com.Robaia 160,00

29 Ruginoasa Com.Ruginoasa 1,60

30 Carpenis OS Musatesti 1,60

31 Arnuta OS Musatesti 2,40

32 Trivale Pitesti 432.33

33 Podisor O.S. Rucar 1,08

34 Nemtoaica O.S. Rucar 88,60

35 Richita Com.Satic de Sus 40,60

36 Bradet Rucar Com.Bradet 32,10

37 Mateias Campulung 9,20

38 Braneasa O.S. Suici 2,30

39 Valea Satului O.S. Suici 89,00

40 Poienari O.S. Suici 27,70

41 Marginea O.S. Suici 9,90

Page 164: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

160

42 Negoiu Muntii Fagaras 1000,00

43 Rancaciov Com.Rancaciov 40,00

44 Ruginoasa Topoloveni 12,40

45 Albutele Topoloveni 3,10

46 Lacsor O.S. Vidraru 27,90

47 Molivis Com.Arefu 48,10

48 Cerbul Mic O.S. Vidraru 23,70

49 Bahna Rusului Com.Nucsoara 12,80

50 Papau Muntii Fagaras 27,30

51 Corbi Com.Corbi 21,80

52 Papau Domnesti Com. Domnesti 49,00

53 Corbi Mo Com.Corbi 12,80

54 Corbi La Com.Corbi 100,40

55 Rezervatia Naturala Fagaras Muntii Fagaras 37556,60

56 Parcul Florica Stefanesti 2,50

TOTAL 48721.38

Judeţul Giurgiu

Tabel V.3.9

Nr. crt. Monumente ale naturii Localizare Suprafata ha

1 Stejar Secular "Muma Pădurii" – monument al naturii (HCL 5/30.01.2007)

Comuna Bulbucata, judetul Giurgiu

-

Judeţul Ialomiţa Tabel V.3.10

Nr. crt.

Situaţia arborilor singulari declaraţi monumente ale naturii prin hotărâri ale

consiliului judeţean Ialomiţa şi hotărâri ale consiliilor locale

Hotărârea Consiliului

Judeţean sau Consiliului Local

Avizul Academiei Române

1 Trei exemplare de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) -monumente ale naturii - comuna Mihail Kogălniceanu

HCJ 117/12.12.2003

302/23.12.2002

2 Arborele de lalele (Liriodendron tulipifera) - monument al naturii din municipiul Feteşti (în incinta Şcolii nr. 7)

HCJ 120/12.12.2003

303/23.12.2002

3 Un exemplar de platan secular (Platanus acerifolia) monument al naturii din satul Maia, comuna Brazii

HCJ 118/12.12.2003

310/11.11.2003

4 Doua exemplare de salcâm japonez (Sophora japonica) monumente ale naturii din satul Maia, comuna Brazii (în incinta bisericii)

HCJ 119/12.12.2003

309/11.11.2003

5 Stejar secular comuna Alexeni HCJ 22/11.03.2004

337/23.12.2003

6 Două exemplare de stejar secular (Quercus robur) – monumente ale naturii, în incinta Şcolii

HCJ 105/28.12.2005

967/21.07.2004

Page 165: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

161

nr.3 din municipiul Slobozia

7 Arborele Ginkgo biloba - municipiul Slobozia

HCJ 105/28.12.2005

967/21.07.2004

8 Arborele secular (Quercus robur) Localitatea Gârbovi

HCL 7/03.02.2007

1994/2006

9 Opt arbori seculari situati in parc conac Hagianoff -4 exemplare Platan (Platanus acerifolia), 3 exemplare de stejar (Quercus robur)si un castan (Aesculus hippocastanum)-Manasia

HCL 26 /16.12.2008

2844/16.10.2008

Judeţul Prahova

In judeţul Prahova sunt declarate 134 de zone de interes local (4611,21 ha) cu statut de protecţie stabilit prin PUG-urile comunelor cât şi prin hotărâri ale consiliilor locale.

Suprafeţele şi limitele acestor arii naturale sunt orientative, ele fiind stabilite cu mulţi ani în urmă în timpul cercetărilor efectuate de specialiştii de la Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii.

În prezent, nu au mai fost reactualizate studiile întreprinse acum 20-30 de ani, nemaicunoscându-se exact situaţia mediului natural din aceste zone şi, uneori necunoscându-se nici măcar motivul iniţial al declarării.

Tabel V.3.11

Nr. crt.

Arii de interes local

Localizare

Suprafata [ha]

1 Costişata Com.Adunaţi

52,25

2 Vâlceaua Pietrii Com.Adunaţi

10,30

3 Ghioaca-V.Cireşului Com. Alunis 88,00

4 Valea Cărpinoasa Com. Alunis 1,00

5 Valea Păcurei Com. Apostolache 33,30

6 Pute rău Com. Apostolache 4,50

7 Rezervaţie de resurse naturale

Com. Apostolache 19,60

8 Sărături Com. Apostolache 31,00

9 Pineaca Com. Aricesti - Zeletin 11,00

10 Râpa Bufnei Com. Aricesti - Zeletin 31,50

11 Rezervaţie de resurse naturale

Com. Aricesti - Zeletin 9,00

12 Clăbucet Oras Azuga 18,70

13 Unghia Mare Oras Azuga 8,10

14 Valea Turcului Oras Azuga 133,70

15 Unghia Mare I Oras Azuga 42,00

16 Unghia Mare II Oras Azuga 40,00

17 Unghia Mare III Oras Azuga 78,70

18 Valea Cazacului Oras Azuga 257,70

19 Unghia Mica Oras Azuga -

20 Rezervaţie forestieră Com. Balta Doamnei 7,50

21 Rezervaţie forestieră Com. Balta Doamnei 2,00

Page 166: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

162

22 Bucoveţu Com. Baltesti 80,70

23 Lacul lui Stegardin Com. Baltesti 4,50

24 Vârful Benii Com. Bertea 46,00

25 Rezervaţie mixtă Com. Bertea 37,50

26 Păltineţ Com. Bertea 44,00

27 Carabanu Com. Bertea 22,00

28 Nemernicul Com. Brebu 278,00

29 Tocilelor şi Fiarelor Com. Brebu 131,20

30 Cheile Brebului Com. Brebu 8,40

31 Lacul Brebului Com. Brebu 3,00

32 La Brad Com. Brebu 10,00

33 Valea Lupei Com. Brebu 16,50

34 Broasca Com. Bucov 39,20

35 Rezervaţie botanică Com.Călugăreni 2,25

36 Zăboiu Com.Cărbuneşti 15,10

37 Galicei Com.Cărbuneşti 1,90

38 Pineaca Com.Cărbuneşti 3,00

39 Padurea Corbu Com. Ceptura 100,00

40 Valea Borului Com.Ceraşu 300,00

41 Valea Lespezi Com.Ceraşu 1,00

42 Rezervaţie hidrologică Com.Ceraşu 1,20

43 Brazi Com.Ceraşu 3,10

44 Vf.Gămălia Com.Ceraşu 4,00

45 La Căruţaşi Com.Chiojdeanca 4,00

46 Brazii Com.Chiojdeanca 1,50

47 Rezervaţie naturala Com. Colceag 30,00

48 Marta Bibescu Oraş Comarnic 2,80

49 Ursu Oraş Comarnic 32,00

50 Muntele Floreiu Oraş Comarnic 2,50

51 Dealul Sinoiu Com. Cornu 102,00

52 Rezervaţie de resurse naturale

Com. Cosminele 50,00

53 Scafele Com. Drajna 5,70

54 Rezervaţie hidrologică Com. Drajna 0,06

55 Plaiu Com. Drajna 300,00

56 Rezervaţie geomorfologica Com. Drajna 2,10

57 Malul Roşu Com. Drajna 3,40

58 Vf.Pietrii Com. Drajna 3,40

59 Valea Mare Com. Dumbrava 50,00

60 Budureasca Com.Fântânele 8,00

61 Băile Boboci Com.Fântânele 7,00

62 Seaca Com. Filipeştii de Pădure 67,00

63 Bughesgoaia Com. Filipeştii de Pădure 38,50

64 Rezervaţie hidrologică Com.Gornet-Cricov 3,70

65 Pădurea Cazacului Com.Gura Vitioarei 130,00

66 Rezervaţie forestieră (143 ani)

Com.Iordăcheanu 2,00

67 Rezervaţie forestieră (103 ani)

Com.Iordăcheanu 1,00

68 Rezervaţie hidrologică Com.Jugureni 1,00

69 Rezervaţie forestieră Com.Jugureni 4,00

70 Văna Com.Jugureni 0,14

Page 167: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

163

71 Piatra Cerbului Com.Jugureni 1,50

72 Murătoarea Com.Lapoş 0,60

73 Valea Caprei Com.Lapoş 4,50

74 Răritura Com.Lapoş 0,60

75 Plaiul Mestecenilor Com.Lapoş 93,00

76 Coada Malului Com.Măgurele 390,00

77 Valea Comorii Com.Măgureni 64,00

78 Ruda Com.Măgureni 42,00

79 Rezervaţie naturală Com.Păuleşti 40,00

80 Pădurea Plopeni Oraş Plopeni 10,00

81 La cinci Tei Com.Podenii Noi 50,00

82 Usturoi Com.Podenii Noi 14,00

83 Poncea Com.Podenii Noi 9,40

84 La Lepa Com.Podenii Noi 12,00

85 Bătăiţa Com.Podenii Noi 63,70

86 Rezervaţie paleontologică Com.Poienarii Burchii 2,00

87 Barăcea Com.Poseşti 4,40

88 Topilele Com.Poseşti 0,30

89 Ţuţuiendre Com.Poseşti 0,60

90 Lacul Grecului Com.Poseşti 0,90

91 Schitul Com.Poseşti 1,80

92 Valea Zâmbroaiei Com.Predeal-Sărari 46,80

93 La Mesteceni Com.Proviţa de Jos 7,30

94 Vâlceaua Sărată Com.Proviţa de Jos 0,70

95 Sărătura Com.Proviţa de Jos 0,70

96 Linie Com.Proviţa de Jos 1,00

97 Rezervaţie forestieră Com.Proviţa de Sus 57,50

98 Plaiul lanului Com.Salcia 6,00

99 Valea Caselor Com.Salcia 1,60

100 Punctul Brad Com.Salcia 0,80

101 Rezervaţie geomorfologica Com.Salcia 0,50

102 Monument geomorfologic Com. Salciile 1,50

103 Ghighiu Com. Salciile 141,00

104 Rezervaţie zoologică Com.Scorţeni 22,00

105 Lacul Sărat Com.Scorţeni 0,01

106 Afeniş Com.Secăria 30,00

107 Seciuri Com.Secăria 80,00

108 Rezervaţie geologică Com.Sângeru 0,80

109 Rezervaţie hidrologică Com.Sângeru 0,50

110 Rezervaţie hidrologică Com.Sângeru 0,60

111 Râpa dracilor Com.Sângeru 1,00

112 Piatra Arsă Oraş Sinaia (în PN Bucegi) 103,00

113 Sf.Ana Oraş Sinaia (în PN Bucegi) 2,00

114 Megalit Masa Ciobanului Oraş Sinaia (în PN Bucegi) 1,00

115 Avenul Vânturiş Oraş Sinaia (în PN Bucegi) 0,50

116 Cascada Vânturiş Oraş Sinaia (în PN Bucegi) 0,50

117 Râpa lui Coman Oraş Slanic 3,10

118 Vf.Ţiganului Com.Starchiojd 1,50

119 Rezervaţie hidrologică Com. Surani 1,00

120 Rezervaţie hidrologică Com.Şirna 6,70

121 Lunca Cricovului Com.Şirna 62,50

122 Muchia Stânii Com. Talea 42,00

Page 168: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

164

123 Valea Adâncă Com. Talea 41,20

124 Rezervaţie hidrologică Com.Tătaru 4,80

125 Rezervaţie geomorfol Com.Tătaru 1,50

126 La Chilii Com.Tătaru 0,30

127 Lacul Doftana Com. Telega 3,50

128 Rezervaţie hidrologică Com. Telega 0,40

129 Rezervaţie foretieră Com.Valea Doftanei 200,00

130 Monument geologic Com.Valea Doftanei 5,00

131 Rezervaţie cu larice Com.Valea Doftanei 0,50

132 Valea Corbului Com.Valea Doftanei 10,00

133 Rez.cu bulbuci de munte Com.Valea Doftanei 30,00

134 Rezervaţie hidrologică Com.Vâlcăneşti 0,40

TOTAL 4611,21

judeţul Teleorman

Tabel V.3.12

Natura 2000 este o reţea ecologică de arii naturale protejate formată din:

Situri de importanţă Comunitară sunt arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation, SAC) – constituite conform Directivei Habitate (Directiva 92/43/CEE privind Conservarea Habitatelor Naturale, a Faunei şi Florei Sălbatice) şi

Arii de protecţie specială avifaunistică (Special Protected Areas, SPA) constituite conform Directivei Păsări (Directiva 79/409/CEE referitoare la conservarea păsărilor sălbatice). Natura 2000 are ca obiective identificarea, menţinerea şi refacerea arealelor cheie pentru

protejarea speciilor de faună şi floră sălbatică, precum şi coridoarele de legătură dintre

acestea, ce fac posibilă migraţia şi schimbul între populaţiile diferitelor habitate.

Nr. crt.

Denumirea monumentului naturii

Locul unde este situat monumentul naturii

Caracteristici

1. Castan porcesc (Aesculus hippocastanum)

Staţia CFR Zimnicea – str. Eroilor Circumferinţa 3m; înălţime 17m

2. Stejar (Quercus robur) Staţia CFR Zimnicea – str. Eroilor Circumferinţa 4,10m; înălţime 23m

3. Stejar (Quercus robur) Staţia CFR Zimnicea – str. Eroilor Circumferinţa 2,80m; înălţime 25m

4. Stejar (Quercus robur) Staţia CFR Zimnicea – str. Eroilor Circumferinţa 3m; înălţime19m

5. Salcâm japonez (Sophora japonica)

Staţia CFR Zimnicea – str. Eroilor Circumferinţa 2,05m; înălţime 21m

6. Salcâm japonez (Sophora japonica)

Staţia CFR Zimnicea – str. Eroilor Circumferinţa 2,25m; înălţime 19m

7. Salcâm japonez (Sophora japonica)

Staţia CFR Zimnicea – str. Eroilor Circumferinţa 3,20m; înălţime 22m

8. Stejar (Quercus robur) Curtea cantonului CFR nr.267 Zimnicea –str.Tr.Măgurele, la barieră

Circumferinţa 3,20m; înălţime 19,5m

Page 169: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

165

Arii de protecţie specială avifaunistică (SPA)

Tabel V.3.13 Nr. crt.

Obiectiv declarat prin HG 1284/2007

Localizare Suprafata ha

Judetul Arges 2180,70

1. ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Arges

Judetul Arges 2180,70

Judetul Calarasi 37134,28

1. ROSPA0012 Bratul Borcea Bratul Borcea, judetele Calarasi (39%) si Ialomita (61%)

5107,80

2. ROSPA0021 Ciocanesti – Dunare Judetul Calarasi 904,10

3. ROSPA0038 Dunare-Oltenita Judetele Calarasi (93,90%) si Giurgiu (6,1)

5588,08

4. ROSPA0039 Dunare-Ostroave Judetele Calarasi si Constanta 16223,60

5. ROSPA0051 Iezerul Calarasi Iezerul Calarasi 4023,80

6. ROSPA0055 Lacul Galatui Lacul Galatui, judetul Calarasi 907,90

7. ROSPA0105 Valea Mostistea Valea Mostistea 4379,00

Judetul Dambovita -

- - -

Judetul Giurgiu 41212,20

1. ROSPA0022 Comana Judetul Giurgiu 24956,30

2. ROSPA0038 Dunăre-Olteniţa Judetul Giurgiu 363,00

3. ROSPA0090 Ostrovul Lung Gostinu

Judetul Giurgiu 2488,50

4. ROSPA0108 Vedea-Dunăre Judetul Giurgiu 13404,40

Judetul Ialomita 20124,00

1. ROSPA002 Alah Bair Capidava Borduşani 5% Făcaieni7%

Total: 11645 in Ialomita 2678

2. ROSPA0017 Canaralele Harşova Făcaieni 7% Giurgeni 20% Vlădeni 12%

Total: 7406 In Ialomita: 5925

3. ROSPA0059 Lacul Strachina Ţăndarei 8% V. Ciorii 3%

Total: 1065 In Ialomita: 1065

4. ROSPA0065 Lacurile Amara Fundata

Amara 2% Gh Doja 7%

Slobozia <1%

710

5. ROSPA0012 Balta Mică a Brailei Giurgeni2% Total: 20460 In Ialomita: 296

6. ROSPA0012 Braţul Borcea Borduşani 18% Facăeni 3% Feteşti 6%

Stelnica 19%

Total: 13097 In Ialomita: 7989

7. ROSPA0044 Grădiştea, Căldăruşani Dridu

Dridu 8% Fierbinţi Târg 17%

Total: 6642 In Ialomita: 1461

Judetul Prahova -

- - -

Judetul Teleorman 35708,70

1. ROSPA 0024 Confluenţă Olt- Islaz (99%), Liţa (25%), Lunca 14984,92

Page 170: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

166

Dunăre

(9%), Saelele (5%), Segarcea Vale (24%), Turnu Măgurele (19%)

2. ROSPA 0102 Suhaia Suhaia (100%) 1250,00

3. ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior

Beciu (35%), Lunca (12%), Plopii Slăviteşti (43%), Saelele (89%), Segarcea Vale (<1%), Slobozia Mândra (40%), Uda Clocociov

(44%)

10003,84

4. ROSPA 0108 Vedea-Dunăre Bragadiru (13%), Bujoru (16%), Cervenia (16%), Conţeşti (9%),

Frumoasa (4%), Năsturelu (7%), Pietroşani (55%)

9470,00

TOTAL Regiune Sud Muntenia: 136359,88

Situri de importanţă Comunitară (SCI)

Tabel V.3.14 Nr. crt. Obiectiv declarat prin

Ordin 1964/2007 Localizare Suprafata ha

Judetul Arges 127281,20

1 ROSCI0102 Leaota

În judeţele Braşov, Argeş (24%) şi Dâmboviţa 30%): Moroieni

336,00

2 ROSCI0268 Valea Valsanului Judetul Arges 9602,00

3 ROSCI0258 Vaile Bratia si Bratioara

Judetul Arges 347,00

4 ROSCI0203 Poiana cu narcise Negrasi

Judetul Arges 5,00

5 ROSCI0122 Muntii Fagaras Judetul Arges 54%, Brasov, Sibiu, Valcea

107187,28

6 ROSCI0194 Muntii Piatra Craiului Judetul Arges, Brasov 9803,92

Judetul Calarasi 18967,28

1 ROSCI0022 Canaralele Dunarii Judetele Calarasi (27%) Ialomita (23%) si Constanta

7037,28

2 ROSCI0131 Oltenita-Mostistea-Chiciu

Judetul Calarasi 11930,00

Judetul Dambovita 20352,35

1. ROSCI0013 Bucegi

În judeţele Braşov, Prahova (36%) şi Dâmboviţa (43%): Moroieni

16660,35

2. ROSCI0102 Leaota

În judeţele Braşov, Argeş şi Dâmboviţa: Moroieni

420,00

3. ROSCI0014 Bucşani În jud. Dâmboviţa: Bucşani, I.L. Caragiale

255,00

4. ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeşului

În judeţele Giurgiu şi Dâmboviţa: Corbii Mari, Costeştii din Vale, Găeşti, Mătăsaru, Mogoşani, Odobeşti, Petreşti, Potlogi, Ulieşti

3017,00

Judetul Giurgiu 33902,10

1. ROSCI0043 Comana Judetul Giurgiu 25326,00

2. ROSCI0088 Gura Vedei-Şaica-Slobozia

Judetul Giurgiu, judetul Teleorman 3197,15

3. ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeşului

Judetul Giurgiu, judetul Dambovita 617,95

4. ROSCI0138 Pădurea Bolintin Judetul Giurgiu 4761,00

Judetul Ialomita 6627,00

Page 171: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

167

1. ROSCI0006 Balta Mică a Brailei Giurgeni Total: 20460 In Ialomita:

296

2. ROSCI0022 Canaralele Dunării Borduşani 5% Facăieni 12% Giurgeni 10% Stelnica 4%

Total: 26064 In Ialomita:

6331

Judetul Prahova 24024,80

1. ROSCI0038 Munţii Ciucaş com.Măneciu, Ceraşu 9400,00

2. ROSCI0153Pǎdurea Glodeasa com.Valea Doftanei 535,00

3. ROSCI0096 Lacul Bâlbâitoarea com.Starchiojd 2,600

4. ROSCI0235 Stânca Tohani com.Gura Vadului 50,20

5. ROSCI0164 Padurea Plopeni oraşul Bǎicoi, com.Cocorăştii Mislii 88,80

6. ROSCI00130Bucegi (se va inregistra ca numar la jud. Dambovita)

PH – 36% ,oraşele Comarnic, Sinaia, Buşteni, Azuga

13948,20

Judetul Teleorman 7389,93

1. ROSCI 0044 Corabia -Turnu Măgurele

Islaz (38%), Turnu Măgurele (10%) 4706,08

2. ROSCI 0088 Gura Vedei-Şaica-Slobozia

Bragadiru (1%), Năsturelu (13%), Pietroşani (16%)

2615,85

3. ROSCI 0179 Pădurea Troianu Troianu (100%) 68,00

TOTAL Regiune Sud Muntenia: 238544,66

Ariile protejate aflate în administrare/custodie Situri Natura 2000 atribuite în administrare

Tabel V.3.15 Nr. crt.

Judet Denumire arie Suprafata Administrator

Judetul Arges

1. Judetul Arges (71%) , Brasov

ROSCI0194 Muntii Piatra Craiului 9803,92 Ocolul Silvic Zarnesti

2. Judetul Arges (54%) Brasov, Valcea, Sibiu

ROSCI0122 Muntii Fagaras 107187,28 Ocolul Silvic Rasinari

Situri Natura 2000 atribuite în custodie

Tabel V.3.16 Nr. crt.

Judet Denumire arie Suprafata (ha)

Custode/ administrator

Judetul Arges

1. ROSCI0268 Valea Valsanului 9601,6 Fundatia Freies Europa Weitanscauung

2 ROSCIO0258 Vaile Bratiei si Bratioarei 347 Primaria Albesti de Muscel

3 ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Arges

2180 Fundatia Eco-Montan 2000

4 ROSCI0102 Leaota 420 Fundatia Conservation Carpathia

Page 172: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

168

Arii naturale protejate atribuite în custodie

Tabel V.3.17 Nr. crt.

Judet Denumire arie Suprafata (ha) Custode/ administrator

Judetul Arges

1. Arges -Valea Vâlsanului - Golul Alpin Valea Rea- Zârna - Lacurile Hârtop I, Hârtop II şi Hârtop V

10 000,00 Au fost atribuite in custodie de catre Administratia Muntilor Fagaras Fundatiei

Lista cu noile propuneri de situri Natura 2000

Tabel V.3.18

Nr. Crt.

Denumire sit nou propus Initiatorul propunerii

Observatii

Judetul Arges

1 Lacul Stolnici (SCI) AGM Domokos

2 Lunca raului Doamnei (SCI) MMGA John Smaranda

3 Muscelele Argesului (SCI) ICAS Lorent A

4 Platforma Cotmeana (SCI) ICAS Biris I

5 Raul Targului – Argesel-Rausor ICAS Biris I

Judetul Calarasi

6 Padurea Gostila (SCI) ICAS

7 Padurile din silvostepa Mostistei (SCI) ICAS

8 Mlastina Fetesti (SCI) ICAS

9 Oltenita-Ulmeni (SPA) INCDD Doresencu A.

Judetul Dambovita

10 Lacurile de pe valea Ilfovului (SPA) SOR

11 Piemontul Cândesti (SCI)

ICAS

Judetul Giurgiu

Cetatea (SCI) Muzeul Antipa

Valea Calnistei (SPA) AGM

Judetul Ialomita

12 Bertestii de Sus – gura Ialomitei (SPA) Milvus

13 Burdusani- Borcea (SCI) Muzeul Antipa

14 Campia Gherghitei (SPA) INCDD Tulcea

Coridorul Ialomitei (SCI) ICAS

15 Grindu – Valea Macriului (SPA) Milvus

16 Grivita (SCI) Milvus

Page 173: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

169

17. Kogalniceanu- Gura Ialomitei (SPA) INCDD Tulcea

18. Mlastina de la fetesti (SCI) Milvus

19. Saraturile de la Gura Ialomitei- Mihai Bravu (SCI)

IBB

Judetul Prahova*

20 Campia Gherghitei (SPA) INCDD Tulcea Propunere noua de SCI pe trei judete Prahova-Buzau-Ialomita

21 Cheile Doftanei (SCI-4795 ha) Muzeul Antipa

22 Coridorul Ialomitei- (SCI) ICAS Propunere noua de SCI pe trei judete Prahova-Buzau-Ialomita

Judetul Teleorman

23 Pajistile de la Frumoasa (SCI) Muzeul Antipa

24 Raul Olt Targu Magurele – Maruntei (SCI)

AGM

25 Raul Vedea (SCI) INCDD

26 Vitanesti – Rasmiresti (SPA) Milvus

V.4.Mediul marin şi costier

Nu este cazul

V.5.Poluări accidentale asupra mediului marin şi costier Nu este cazul

V.6.Tendinţe

Transformarea profundă a mediului inconjurator si acumularea in timp a unor stari de degradare a acestuia au condus la eroziunea si saracirea biodiversitatii, cu efect pe termen lung pentru natura: distrugerea multor paduri, reducerea efectivelor populatiilor salbatice si a genofondului lor, cresterea ratei, vitezei de extinctie a speciilor, care a depasit cu mult rata procesului natural de formare a noi specii. In acelasi timp, s-a exercitat o presiune selectiva asupra speciilor, fiind favorizate cele utile direct populatiei umane, ceea ce a determinat modificarea structurii ecosistemelor si le-a influentat evolutia.

Eficienta masurilor de conservare este periclitată de unele procese si fenomene globale, practic iesite de sub control: ploile acide, efectul de sera, diminuarea startului de ozon, eutrofizarea apelor, nitrificarea si acidifierea solurilor, desertificarea. Biodiversitatea joaca un rol esential in sustinerea vietii si a mijloacelor de existenta, a dezvoltarii economice si sociale si a bunastarii oamenilor, precum si in atingerea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului pana in 2015

La nivelul regiunii există urmatoarele tendinţe:

Pajistile semi-naturale reprezintă cele mai valoroase ecosisteme din categoria terenurilor agricole, dar renuntarea in unele zone la activitatile agricole traditionale (cosit, pasunat) conduce la degradarea habitatelor si la modificari de peisaj. Cu

Page 174: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

170

deosebire, in zona montana exista o tendinta de abandonare a activitatilor agricole, mai ales in cazul pajistilor semi-naturale. Pajistile sunt amenintate de intensivizarea agriculturii si practicarea acesteia pe suprafete compacte si largi, exercitandu-se astfel presiune asupra componentelor de mediu, in special asupra biodiversitatii.

În general, se poate spune ca populatiile de speciilor salbatice al caror habitat il constituie terenurile agricole si forestiere inregistreaza o stare favorabila de conservare si nu exista presiuni majore asupra lor sau factori de risc. Acest fapt este in mare masura urmarea modului majoritar extensiv de practicare a agriculturii in Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013.

În particular, exista si areale asupra carora presiunea exercitata de catre activitatile antropice s-a resimtit printr-o evolutie nefavorabila asupra starii de conservare a speciilor salbatice.

Padurile detin functii multiple, spre exemplu, aici se regasesc habitate importante pentru fauna salbatica (mai ales acolo unde exista potentiale situri Natura 2000), asigura functia de protectie in bazinele torentiale, dar detin si alte functii de protectie si asigura, de asemenea, importante servicii de mediu cu impact pozitiv asupra comunitatilor umane.

Acolo unde aceste valori sunt considerate de importanta mare sau cruciala, padurile pot fi clasificate ca avand valoare inalta de conservare.

În prezent, ca urmare a presiunii economice si a resurselor financiare precare, ariile protejate se confruntă cu presiuni ridicate cauzate de exploatarile ilegale, turismul si constructiile necontrolate, vânātoarea ilegală şi alte presiuni, ceea ce a dus la pierderi ireversibile ale biodiversităţii în România.

Page 175: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

171

CAPITOLUL VI

MANAGEMENTUL DEŞEURILOR ŞI CHIMICALE

VI.1. Consumul şi mediul înconjurător

Producţia şi consumul sunt acele componente ale unei economii care au cel mai important impact asupra mediului. La nivel european, preocupările pentru consum şi producţie „curate” au devenit prioritare în ultimii ani, propunându-se un cadru unitar pentru abordarea producţiei şi consumului, respectiv o revizuire a actualelor practici de producţie şi consum. Tendinţele în ceea ce priveşte consumul, respectiv generarea deşeurilor, sunt în strânsă legătură cu o serie de factori precum nivelul de trai sau stilul de viaţă, nivelul demografic sau mediul.

Unul din obiectivele strategice pentru gestionarea deşeurilor îl reprezintă prevenirea generării deşeurilor, prin promovarea şi aplicarea principiului prevenirii, atât în industrie, cât şi la consumator.

Prevenirea generării deşeurilor depinde de o serie de factori, precum:

activităţile economice

modelul de producţie şi consum

modificările demografice

inovaţiile tehnologice Principiul „prevenirii” este şi unul dintre cele mai importante principii ale Strategiei

Naţionale de Gestionare a Deşeurilor acesta stabilind ierarhizarea activităţilor de gestionare a deşeurilor, în ordinea descrescătoare a importanţei:

evitarea apariţiei - prin aplicarea „tehnologiilor curate” în activităţile generatoare de deşeuri

minimizarea cantităţilor - prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare domeniu de activitate generator de deşeuri

valorificarea – prin refolosire, reciclare materială şi recuperarea energiei

tratarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă pentru mediu. Principalul domeniu-ţintă pentru prevenirea apariţiei deşeurilor este industria

producătoare. Există o necesitate evidentă de îmbunătăţire a cunoştinţelor în ceea ce priveşte prevenirea generării deşeurilor în cadrul tehnologiilor de producţie folosite în România, dar şi pentru minimizarea generării acestora prin modificarea tehnicilor de producţie şi prin reutilizarea şi reciclarea internă a „produselor” nedorite.

Managementul deşeurilor municipale este una dintre cele mai importante probleme de mediu şi reprezintă o „bătălie”a autorităţilor în încercarea de a reduce volumul deşeurilor şi de a încuraja refolosirea şi reciclarea materialelor. „Reducerea” presupune o reducere a consumului şi, implicit, a cantităţii de deşeuri generate, în timp ce „refolosirea” este pur şi simplu utilizarea unui articol de mai multe ori în forma sa originală, fapt care elimină necesitatea reprocesării materialelor (fie că este pentru depozitare sau pentru reciclare). „Reciclarea” presupune găsirea unei noi utilizări pentru articolele vechi sau uzate, prin fabricarea de noi articole.

Page 176: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

172

PREVENIRE / MINIMIZARE GENERARE DEŞEURI

REUTILIZARE / RECICLARE

VALORIFICARE ENERGETICĂ

TRATARE / DEPOZITARE

Conceptul celor 3 „R” s- a dovedit a fi cel mai eficient plan de acţiune pentru practicile de management al deşeurilor, în vederea minimizării cantităţii de deşeuri depozitate şi totodată pentru a conserva resursele naturale. Reducerea consumului este primul şi cel mai eficient pas spre producerea unei cantităţi mai mici de deşeuri (consumând mai puţin, în mod automat se generează mai puţine deşeuri).

Dintre cele trei componente, „reducerea” (consumului, respectiv a generării deşeurilor) este cel mai eficient mod de conservare a resurselor. Cumpărând mai mult decât este nevoie, fiecare alimentează cultura consumerismului şi, implicit, tendinţa producătorilor de a fabrica din ce în ce mai mult, cu alte cuvinte de a consuma mai multe resurse şi de a genera mai multe deşeuri. Din fericire, chiar şi în actualele condiţii, sunt câteva modalităţi simple de a reduce consumul şi cantităţile de deşeuri generate: evitarea supraambalării, achiziţionarea de articole cu o speranţă de viaţă mai mare şi utilizarea acestora pentru o perioadă mai îndelungată etc.

VI.2. Resursele materiale şi deşeurile Consumul global al celor mai importante resurse materiale s-a aflat într-o continuă

creştere în ultimele decenii. În această perioadă, populaţia a crescut în mod semnificativ, înregistrându-se concomitent şi o creştere a consumului de materiale de construcţii (cu peste 70% la ciment şi peste 200% la plastic). Extinderea utilizării materiilor prime a cunoscut un ritm exploziv, producţia şi consumul pe cap de locuitor, în special în statele industrializate, continuând să crească. Pericolul primar al unor niveluri atât de ridicate ale consumului rezidă atât în epuizarea resurselor, cât şi în degradarea continuă a mediului ambiant din cauza extracţiei şi procesării acestor materii prime.

Economiile industriale de astăzi au fost bazate pe consumuri mari de materii prime şi de energie, iar dezvoltarea economică a naţiunilor a fost deseori apreciată în funcţie de cantitatea de materii prime consumate. Extracţia şi procesarea materiilor prime sunt printre cele mai distructive activităţi umane: industria lemnului ruinează ecosistemele forestiere, mineritul distruge orice ecosistem sau aşezare omenească situate deasupra minelor. Deşeurile nu sunt generate doar atunci când produsele de care

o persoană nu mai are nevoie sunt aruncate, ci pe toată durata ciclului de viaţă a acestora:

Page 177: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

173

de la extragerea materiilor prime până la transportul, procesarea şi utilizarea finală. Reutilizarea produselor sau fabricarea lor cu ajutorul unei cantităţi cât mai reduse de materii prime determină o scădere semnificativă a cantităţii de deşeuri, în final ajungându-se ca o cantitate mai mică de produse să fie reciclate sau trimise la depozitul de deşeuri. În acest context, „protecţia resurselor primare” este unul din principiile aflate la baza Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor, fiind formulat în contextul conceptului de „dezvoltare durabilă” şi stabilind necesitatea de a minimiza şi eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare.

VI.3. Gestionarea deşeurilor

Managementul deşeurilor se defineşte ca ansamblul activităţilor de organizare,

conducere şi gestiune a deşeurilor. Printre primele documente de politică sectorială elaborate de Comisia Europeană se numără Strategia de Management a Deşeurilor. Această strategie cuprinde o serie de recomandări referitoare la:

1. prevenirea generării de deşeuri prin îmbunătăţirea tehnologiilor de fabricaţie 2. reciclarea şi reutilizarea deşeurilor 3. optimizarea eliminării finale a deşeurilor 4. reglementarea transportului deşeurilor 5. acţiuni de remediere a contaminării produse ca urmare a gestionării

necorespunzătoare a deşeurilor

Planurile de gestionare a deşeurilor au un rol cheie în dezvoltarea unei gestionări durabile a deşeurilor. Principalul lor scop este acela de a prezenta fluxurile de deşeuri şi opţiunile de gestionare a acestora. Mai în detaliu, planurile de gestionare a deşeurilor prezintă cadrul de planificare pentru următoarele aspecte: - Conformarea cu politica de deşeuri şi atingerea ţintelor propuse: planurile de gestionare a deşeurilor constituie instrumente importante care contribuie la implementarea politicilor şi la atingerea ţintelor stabilite în domeniul gestionării deşeurilor. - Stabilirea capacităţilor suficiente şi caracteristice pentru gestionarea deşeurilor:: planurile de gestionare a deşeurilor prezintă fluxurile şi cantităţile de deşeuri care trebuie colectate, reciclate, tratate şi/sau eliminate. Mai mult, ele contribuie la asigurarea de capacităţi şi moduri de colectare, reciclare, tratare şi/sau eliminare a deşeurilor funcţie de deşeurile care trebuie gestionate. - Controlul măsurilor tehnologice: prezentarea fluxurilor de deşeuri asigură identificarea zonelor în care sunt necesare măsuri tehnologice pentru eliminarea sau minimizarea anumitor tipuri de deşeuri - Prezentarea cerinţelor economice şi de investitie: planurile de gestionare a deşeurilor constituie un punct de plecare pentru stabilirea cerinţelor financiare pentru operarea schemelor de colectare, reciclare, tratare şi eliminare a deşeurilor. Pe aceasta bază, pot fi determinate necesităţile pentru investiţiile în instalaţii de reciclare, tratare şi eliminare a deşeurilor. Complexitatea în continuă creştere a problemelor şi standardelor în domeniul gestionarii deşeurilor conduc la creşterea cerinţelor privind instalaţiile de reciclare, tratare şi/sau eliminare. În multe cazuri, această presupune facilităţi de reciclare, tratare şi/sau eliminare

Page 178: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

174

a deşeurilor mai mari şi mai complexe,ceea ce implică cooperarea a mai multor unităţi regionale privind stabilirea şi operarea acestor facilităţi. Orizontul de timp al PJGD-ului este 2005-2013.

Cele mai importante obiective vizate de PJGD sunt:

extinderea colectării deşeurilor în zonele rurale care nu dispun în prezent de servicii de salubritate;

dezvoltarea sistemelor de colectare separată a deşeurilor, în vederea atingerii ţintelor de reciclare pentru deşeurile de ambalaje, deşeurile de echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase din uz;

construirea unor instalaţii de tratare a deşeurilor în scopul atingerii ţintelor de reducere a cantităţii de deşeuri biodegradabile ajunse la depozite;

închiderea depozitelor de deşeuri neconforme şi reabilitarea ecologică a amplasamentelor;

construirea şi operarea unor depozite noi conforme.

Anual, Agenţiile Judeţene pentru Protecţia Mediului inventariază operatorii economici care produc, depozitează, reciclează şi incinerează deşeuri, precum şi cantităţile de deşeuri aferente activităţilor acestora. Această inventariere se desfăşoară conform Hotărârii de Guvern nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor.

Planul Regional de Gestionare Deşeuri (PRGD) este un instrument de planificare pe baza căruia se poate obţine asistenţa financiară şi suport din partea UE. PRGD are drept scop conformarea regiunii la cerinţele legale referitoare la gestionarea deşeurilor municipale şi asimilabile generate atât în mediul urban cât şi rural, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de mediu.

Planul Regional de Gestionare Deşeuri pentru regiunea 3 Sud Muntenia a fost întocmit de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Piteşti, Servciul Implementare Politici de Mediu, conform ghidurilor elaborate cu asistenţă tehnică germană. De asemenea, pe parcursul elaborării PRGD am beneficiat de asistenţă tehnică, în cadrul programului PHARE /2004/016-772.03.03/04.01, „Technical assistance in the elaboration of regional waste management plans” implementat de consorţiumul condus de firma FICHTNER.

Elemente principale care au stat la baza elaborării PRGD: identificarea soluţiilor durabile din punct de vedere economic şi ecologic, adaptate la condiţiile specifice în vederea atingerii ţintelor regionale de gestionare a deşeurilor; stabilirea deciziilor optime de planificare privind reducerea, reutilizarea,

reciclarea şi eliminarea deşeurilor; informarea, conştientizarea şi responsabilizarea publicului în legatură cu

problemele de mediu; implicarea comunităţilor locale şi a cetăţenilor în luarea deciziilor în rezolvarea

problemelor de mediu; întărirea capacităţii autorităţilor locale şi a celorlalte instituţii în cunoaşterea,

gestionarea şi acţiunea în domeniul protecţiei mediului, inclusiv realizarea de programe/proiecte şi de obţinere a finanţarilor externe.

Page 179: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

175

Concomitent cu realizarea PRGD–lui, Agenţiile pentru Protecţia Mediului din regiunea Sud Muntenia: Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman au elaborat Planurile Judeţene de Gestionare a Deşeurilor (PJGD), utilizând acelaşi ghid.

Realizarea Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor a determinat o serie de beneficii, printre care:

facilitarea obţinerii de suport financiar din partea UE;

conformarea regiunii cu cerinţele legale;

atingerea de către regiune a obiectivelor şi ţintelor;

luarea de decizii în domeniul gestionării deşeurilor pe baza analizelor şi prognozelor;

stabilirea de capacităţi adecvate pentru gestionarea deşeurilor;

fluxuri transparente de deşeuri şi opţiuni pentru tratarea deşeurilor, cu scopul de a asigura capacităţi şi sisteme adecvate de colectare şi tratare;

identificarea zonelor în care trebuie luate măsuri tehnice pentru eliminarea sau minimizarea anumitor tipuri de deşeuri;

stabilirea necesităţilor financiare pentru operare, colectare, tratare, eliminare;

determinarea necesităţilor viitoare de investiţii.

Monitorizarea Planului Regional pentru Gestionarea Deşeurilor urmăreşte progresul Regiunii în realizarea obiectivelor şi măsurilor cuprinse în Plan. Raport de monitorizare al implementării Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor (PRGD) - Regiunea 3 Sud Muntenia pentru anul 2009 (Rezumat non tehnic) a fost publicat pe site-ul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Piteşti.

În vederea implementării liniilor directoare privind managementul integrat al deşeurilor sunt necesare măsuri concrete precum: colectarea selectivă, îndepărtarea ecologică a deşeurilor periculoase, informarea şi consilierea producătorilor de deşeuri în vederea micşorării cantităţii de deşeuri generate, încurajarea măsurilor de valorificare, modificarea comportamentului cetăţenilor în spiritul micşorării cantităţii de deşeuri generate, precum şi formarea unei conştiinţe în spiritul unei salubrizări sigure şi ecologice.

VI.4. Impact (caracterizare) La nivelul Uniunii Europene există deja o gamă largă de instrumente menite să

promoveze practici cu impact redus asupra mediului, precum şi să influenţeze opţiunile populaţiei pentru anumite produse, astfel încât să prefere acele variante „prietenoase cu mediul”. În această privinţă se poate spune că România este încă la început, dar are avantajul că poate beneficia de experienţa statelor membre mai vechi, abia în ultimii ani realizându-se trecerea la consumul de produse şi servicii ecologice, care să asigure durabilitate alegerilor pe care le face populaţia. În acest sens este nevoie de un efort comun, de acţiuni care necesită implicarea atât a sectorului public, cât şi a celui privat.

Actualele practici de colectare/transport/depozitare a deşeurilor urbane sunt necorespunzătoare, generând un impact negativ asupra factorilor de mediu şi facilitând înmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora. Deşeurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sănătate şi mediu datorită conţinutului lor în substanţe toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solvenţi, uleiuri uzate.

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care în termenii conceptului de

Page 180: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

176

“dezvoltare durabilă”, se întinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se însumează perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani).

La nivelul Regiunii 3 Sud Muntenia, prin implementarea sistemelor integrate de management a deseurilor se doreşte să aibă ca principal rezultat schimbarea practicilor curente de gestionare a deşeurilor. Astfel, în ceea ce priveşte deşeurile municipale şi asimilabile, închiderea depozitelor neconforme concomitent cu construirea unor spatii de depozitare noi, conforme si extinderea colectării selective a deşeurilor, vor contribui la eliminarea deşeurilor în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea populaţiei.

Pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului, s-au realizat urmatoarele:

- S-au finalizat şi s-au aprobat Planurile Judeţene de Gestionare a Deşeurilor; - Anual se evaluează stadiul implementării pentru fiecare obiectiv prevăzut în Planul

Judeţean de Gestionare a Deşeurilor in fiecare judeţ; - În 3 din cele 7 judeţe - Argeş, Damboviţa si Teleorman- este in curs de finalizare implementarea proiectelor ISPA, privind managementul integrat al deşeurilor, iar în alte două -Călăraşi şi Giurgiu-proiecte ISPA pentru deseuri sunt în diverse faze de implementare. Consiliile Judeţene Ialomiţa şi Prahova a elaborat şi aprobat „Planul de Investiţii pe Termen Lung pentru perioada 2008-2038 privind Managementul Integrat al Deşeurilor ”. - S-au pus bazele colectării selective a deşeurilor reciclabile, a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje prin aducerea la cunostinţa tuturor consiliilor locale şi a populaţiei a obligativităţii, ce decurge din legislaţia în vigoare, a colectării selective a deşeurilor, la început pentru hârtie şi carton, metale, sticla si PET-uri; - S-a introdus obligativitatea pentru agenţii economici a raportării periodice (lunar) în ceea ce priveşte deşeurile rezultate din procesele tehnologice, date ce se centralizează la nivelul Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediuluiş - Depozitele din industria de extracţie a petrolului sunt în curs de golire şi ecologizare - Batalurile interioare aparţinând OMV Petrom SA Petrobrazi au fost ecologizate, iar

cele exterioare sunt în curs de ecologizare ca şi pentru cele ale OMVPetrom SA

Arpechim Pitesti;

- SC Rompetrol SA Rafinăria Vega Ploieşti a închis batalul şlam de alumină prin realizarea unui sistem de impermeabilizare, în conformitate cu legislaţia în vigoare; de asemenea sunt în curs de golire şi ecologizare batalurile de gudroane acide; - SC Petrotel Lukoil SA a realizat în ultimii ani ecologizarea batalului NDS 213 (prin

acoperirea cu strat fertil şi însămânţarea cu iarbă); a fost golit batalul NDS 214, iar

pentru celelalte bataluri sunt în curs de ecologizare;

- Consultanţă acordată tuturor solicitanţilor (agenţi economici, ONG-uri, instituţii publice, persoane fizice) privind implementarea legislaţiei referitoare la gestiunea deşeurilor. - Campanii de conştientizare a populaţiei prin tipărirea de pliante, afişe, broşuri, inclusiv concursuri tematice in unităţile de învăţământ; - Comunicate de presă către mass-media privind managementul deşeurilor în judeţe.

Page 181: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

177

VI.5. Presiuni

Activitatea economică are un impact substanţial asupra mediului. Producţia necesită materii prime, care sunt extrase din mediul înconjurător, acestea sunt procesate spre a se obţine produsul finit. Ca urmare a acestor procese de productie, diferite forme de deşeuri (solide, lichide, gazoase) pătrund în mediu. Furnizarea de servicii, duce de asemenea la un impact asupra mediului. Companiile care furnizează servicii, folosesc diverse produse, dar şi energie, pentru livrarea ser-viciilor, care ulterior se transformă în reziduri ce ajung în mediulînconjurător.

Majoritatea întreprinderilor percep îmbunătăţirea mediului ca pe un cost împovărător. Managerii acestor întreprinderi sunt prizonierii unor viziuni pe termen scurt şi nu con-ştientizează încă beneficiile “producţiei curate”, care sunt atât din punct de vedere financiar cât si privite din perspectiva mediului.

A acţiona în sensul respectării perfor-manţelor de mediu poate fi o oportunitate pentru multe întreprinderi de a-şi îmbunătăţi cota depiaţă şi profitabilitatea.

Întreprinderea şi întreaga sa activitate economică sunt părţi componente ale mediului său, întreprinderea fiind obligată să respecte condiţiile de ordin ecologic (să folosească tehnologii nepoluante, să protejeze mediul ambiant şi să combată degradarea lui).

Dezvoltarea economică este privită, în sfârsit, ca o dezvoltare durabilă. Accentul cade pe faptul că cei ce se bucură acum de fructul dezvoltării nu trebuie să înlăture generaţiile viitoare de la a avea aceleaşi satisfacţii, prin consumarea excesivă a resurselor naturale şi poluarea mediului natural.

Principiul general al dezvoltării durabile, potrivit căruia generaţiile actuale ar trebui să-şi satisfacă propriile necesităţi fără a compromite şansele generaţiilor viitoare de a-şi satisface la rândul lor nevoile, devine acceptat pe scară tot mai largă.

Presiunea deşeurilor asupra mediului se manifestă prin următoarele aspecte: 1) Agricultura La nivelulul regiunii a luat amploare creşterea în sistem industrial a păsărilor şi animalelor de unde rezultă o serie de deşeuri (dejecţii animaliere, cadavrele de animale) care ridică probleme de mediu atunci când nu sunt respectate prevederile Codului de bune practici în agricultură privind stocarea în spaţii special amenajate şi împrăştierea pe sol ca ferilizat în perioadele permise prin lege. Deşeurile agricole rezultate din gospodăriile individuale sunt gestionate în general corespunzător de către deţinătorii de animale, prin utilizarea lor la fertilizarea naturală a terenurilor agricole. Stocarea dejecţiilor de animale până la împrăştierea acestora pe câmp, poate constitui o potenţială sursă de poluare a apei freatice, utilizată în multe cazuri ca singura sursă de apă potabilă. Din prelucrarea în sistem gospodăresc a fructelor, rezultă deşeuri lichide cu încărcare organică deosebit de mare, care parţial se valorifică sub formă de hrană pentru animale. Există totuşi o tendinţă de deversare a borhotului direct în cursuri de apă de munte, cu debit mic de diluţie, cu un impact negativ semnificativ asupra calităţii apei şi a solului. 2) Industria Regiunea 3 Sud Muntenia dispune de o industrie complexă şi diversificată. Există capacităţi industriale care au fost închise şi care pot fi adaptate altor noi forme de activităţi productive. Astfel sunt o serie de ramuri economice industriale foarte diversificate: industrie extractivă, alimentară, industria prelucrării lemnului, industrie chimică, textilă, metalurgică,

Page 182: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

178

constructoare de maşini; în judeţul Prahova există o activitate de tradiţie a industriei de prelucrare a petrolului. Judeţul Argeş dispune de resurse naturale bogate şi variate, o importanţă deosebită prezentând zăcămintele de cărbune şi ţiţei, calcar, argilă, agregate de râu, precum şi întinsele suprafeţe de păduri, păşuni şi fâneţe naturale; o mare valoare economică o are potenţialul hidroenergetic din bazinele superioare şi mijlocii ale râurilor Argeş, Dâmboviţa, Vâlsan, Târgului şi Doamnei. Domeniile prioritare în care s-a dezvoltat industria sunt: industria extractivă a petrolului şi cărbunelui, petrochimică, constructoare de maşini, energie electrică şi termică, combustibili nucleari, electrotehnică şi electronică, exploatarea şi prelucrarea lemnului, industria porţelanului şi faianţei, materialelor de construcţii, textile şi a produselor textile, încălţămintei, alimentară şi a băuturilor. Dezvoltarea industrială are efecte negative asupra mediului, dacă nu se ţine cont de:

• utilizarea de combustibili cu continuţ redus de sulf; • dotarea cu instalaţii de filtrare menite să reducă emisiile de poluanţi din atmosferă; • modernizarea, reabilitarea staţiilor de epurare, acolo unde se realizează deversări direct în ape de suprafaţă; dotarea acestora cu treapta mecanică şi biologică, funcţie de profilul de activitate; • platforme betonate pentru depozitarea reziduurilor de orice natură.

Ramura industrială cu cel mai mare impact asupra factorilor de mediu din judeţul Dâmboviţa este industria metalurgică, prin intermediul unităţilor localizate pe platformele industriale ale oraşelor dâmboviţene. Principalele ramuri industriale din judeţul Giurgiu sunt: industria extractivă, industria de prelucrare, alimentară şi a bauturilor alcoolice, industria pielăriei şi încălţămintei, industria textilă, industria construcţiilor metalice, industria prelucrării lemnului şi a producţiei de mobilier, industria textilă, industria chimică, industria metalurgică, industria construcţiilor metalice, a maşinilor şi echipamentelor. În judetul Giurgiu au avut loc restructurări şi profilul industrial a fost în continuă schimbare pentru: Combinatul Chimic Giurgiu, Şantierul Naval, Întreprinderea de Construcţii şi prefabricate, firmele din domeniul textil şi alimentar etc. Datorită restructurărilor, pe amplasamentul Combinatului Chimic, în zona Dunăreană şi în Şantierul Naval, s-au înfiinţat alte unităţi industriale. În judeţul Ialomiţa, unităţi industriale potenţial poluatoare afectează factorul de mediu–aer (prin industria chimică, industria materialelor de construcţie, industria alimentară şi factorul de mediu – apă (prin industria chimică, industria alimentară şi de producere a băuturilor alcoolice). Industria petrochimică reprezintă o ramură de bază în economia judeţului Prahova, dispunând de multe unităţi de prelucrare a petrolului la Petrobrazi, Ploieşti şi Câmpina. De asemenea, două din cele mai importante uzine din Ploieşti, sunt specializate în fabricarea instalaţiilor petroliere şi a echipamentelor de foraj, şi alta în fabricarea echipamentelor şi instalaţiilor pentru industria petrochimică. Judeţul Teleorman dispune de o industrie complexă şi diversificata din aproape toate ramurile economiei, în care ponderea o deţine industria prelucrătoare: alimentară, maşini, echipamente, aparate electrice, comunicaţii, industria extractivă, chimică, textilă. Industria extractivă este reprezentată de cele trei schele petroliere Videle, Poeni şi Ciureşti, care au generat în judeţ şi alte activităţi conexe cum sunt cele de foraj, construcţii, exploatări drumuri petroliere, grupuri industriale şi sociale.

Page 183: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

179

Industria chimică este reprezentată de combinatul chimic de producere a îngrăşmintelor chimice cu azot (de la Turnu Magurele) şi a celor complexe, respectiv ureee, azotat de amoniu, nitrocalcar, îngrăşăminte lichide, îngrăşăminte complexe. Depozitele de deşeuri reprezintă surse cu risc ridicat asupra calităţii solului şi a apelor subterane, în special prin poluarea cu metale grele. 3) Energie şi transport Presiunea sectorului energetic asupra mediului se manifestă prin posibilitatea de contaminare a solului şi a apelor prin scăpări accidentale de ulei mineral sau policlorbifenili din echipamente uzate. La sfârşitul anului 2010 au fost eliminate prin operatori economici autorizaţi toate echipamantele scoase din uz, deţinute de sectorul energetic din judeţ. În urma producerii de ţiţei şi gaz natural rezultă deşeuri specifice care necesită tratarea şi eliminarea într-o perioadă scurtă de timp datorită închiderii batalurilor de slamuri cu produs petrolier. Transporturile produc presiuni asupra mediului prin cantităţile în creştere ale următoarelor tipuri de deşeuri: acumulatori uzaţi, anvelope uzate, ulei uzat. 4) Turismul Datorită creşterii capacităţii de cazare turistică din ultimii ani, în special agroturism şi ecoturism, au crescut şi cantităţile de deşeuri eliberate în mediu. Conform strategiilor locale, În special În judeţele Argeş şi Prahova, turismul şi agrementul sunt considerate ca fiind domenii foarte importante în dezvoltarea durabilă a judeţului, investiţiile în acest domeniu constituind o prioritate a comunităţii, alături de alte tipuri de infrastructură. În acest sens este prognozată o creştere a presiunii exercitate de turism şi agrement pentru următorii ani, existând o potenţială reflectare în evoluţia calităţii factorilor de mediu.

VI.6. Tipuri de deşeuri VI.6.1 Deşeuri municipale

VI.6.1.1 Date generale. Cadru legislativ Directiva Cadru privind deşeurile (75/442/CEE) adoptată iniţial în 1975 pentru a

furniza cadrul pentru o gestionare eficientă a deşeurilor în UE a fost amendată prin Directiva 91/156/CEE. Datorită complexităţii la care se ajunsese în ultimii ani Comisia Europeană a luat hotărârea de a „codifica” Directiva Cadru privind deşeurile. Codificarea este procesul prin care texte legale revizuite de mai multe ori sunt transpuse într-unul singur, înlocuind toate versiunile precedente. Astfel, a apărut Directiva 2006/12/CE privind deşeurile. În noiembrie 2008 a fost aprobată de către Comisia Europeană şi Parlamentul European Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive (Directiva 2006/12/CE împreună cu Directivele 75/439/EEC referitoare la eliminarea uleiurilor uzate şi 91/689/EEC referitoare la deşeuri periculoase). Directiva 2008/98/CE va intra în vigoare la 12.12.2010.

Principalul obiectiv al Directivei Cadru 2008/98/CE privind deşeurile este reducerea la minimum a efectelor negative ale generării şi gestionării deşeurilor asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului. Politica privind deşeurile ar trebui să urmărească reducerea consumului de resurse şi să favorizeze aplicarea practică a ierarhiei deşeurilor (prevenirea apariţiei deşeurilor – pregătirea reutilizării - reciclare – alte operaţiuni de valorificare, ex. energetică - eliminarea deşeurilor (în principal prin depozitare).

Page 184: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

180

Directivele Europene care reglementează gestionarea deşeurilor pot fi încadrate în patru grupe principale:

legislaţia cadru privind deşeurile – Directiva cadru 2006/12/EC care cuprinde prevederi pentru toate tipurile de deşeuri, mai puţin pentru acelea care sunt reglementate separat prin alte directive şi Directiva privind deşeurile periculoase (Directiva 91/689/EEC), care cuprinde prevederi privind managementul corect al deşeurilor periculoase;

legislaţia privind fluxurile speciale de deşeuri – reglementări referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje, uleiuri uzate, baterii şi acumulatori uzaţi, PCB şi PCT-uri, nămoluri de epurare, vehicule scoase din uz, deşeuri de echipamente electrice şi electronice;

legislaţia privind operaţiile de tratare a deşeurilor – reglementări referitoare la incinerarea deşeurilor municipale şi periculoase, eliminarea deşeurilor prin depozitare;

legislaţia privind transportul, importul şi exportul deşeurilor. Toate aceste directive au fost transpuse în legislaţia românească.

Planurile de gestionare a deşeurilor constituie suportul pentru accesarea finanţării din fonduri comunitare pentru proiectele din domeniul gestionării deşeurilor. Cele mai importante obiective vizate sunt:

- extinderea colectării deşeurilor în zonele rurale nearondate unor servicii de salubritate;

- închiderea vechilor depozite neconforme şi reabilitarea ecologică; - realizarea infrastructurii necesare gestionării deşeurilor (centre de colectare, staţii

de sortare, staţii de transfer, instalaţii de compostare, instalaţii de tratare mecano-biologică, depozite conforme);

- reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile ajunse la depozite; - atingerea ţintelor de reciclare pentru deşeurile de ambalaje, echipamente electrice

şi electronice, vehicule scoase din uz. Anual, Agenţiile Judeţene pentru Protecţia Mediului inventariază operatorii economici care produc, depozitează, reciclează şi incinerează deşeuri, precum şi cantităţile de deşeuri aferente activităţilor acestora. Această inventariere se desfăşoară conform Hotărârii de Guvern nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor.

Deşeuri municipale şi asimilabile reprezintă totalitatea deşeurilor generate, în mediul urban şi în mediul rural, din gospodării, instituţii, unităţi comerciale şi prestatoare de servicii (deşeuri menajere), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri din construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti.

Deşeurile municipale constituie o problemă de strictă actualitate, ţinând seama de pericolul potenţial pentru sănătate şi mediu, precum şi de faptul că acestea conţin o serie de materiale reciclabile a căror valorificare are drept rezultat economisirea de resurse naturale şi diminuarea consumurilor materiale şi energetice.

Cantităţile de deşeuri destinate eliminării prin depozitare sau ardere reprezintă pierderile de materiale şi energie care contravin principiilor unei dezvoltări durabile. Deficienţele organizatorice (lipsa sau organizarea rudimentară a serviciilor de salubritate în mediul rural), precum şi folosirea unor instalaţii / tehnologii de eliminare neadecvată unei gestiuni ecologice, fac ca această activitate să aibă un impact negativ asupra mediului şi să constituie un risc pentru sănătatea publică.

Page 185: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

181

VI.6.1.2 Cantităţi şi compoziţie Pentru o abordare cât mai corectă a managementului deşeurilor urbane, trebuie

luate în considerare o serie de informaţii privind cantitatea, compoziţia şi calitatea componentelor acestora în strictă dependenţă cu mărimea şi caracterul localităţii, modul şi nivelul de trai al populaţiei, condiţiile climatice, cât şi stadiul dezvoltării tehnologiilor şi tehnicilor utilizate la nivelul localităţii. În localităţile urbane ale judeţelor din Regiunea 3 Sud Muntenia colectarea deşeurilor se realizează de către serviciile de specialitate din cadrul primăriilor, serviciile de salubritate ale regiilor de gospodărire comunală sau de societăţi comerciale care au ca profil de activitate colectarea, transportul, valorificarea, eliminarea şi depozitarea acestor deşeuri. Aceste societăţi işi desfăşoară activitatea sub controlul, conducerea sau coordonarea autorităţilor publice locale. Fiecare Consiliu Local este obligat să organizeze acest serviciu pentru populaţie.

În localităţile rurale, colectarea, transportul şi eliminarea deşeurilor se face individual, colectiv, sau prin serviciile de specialitate din cadrul primăriilor.

Cantitatea reală de deşeuri generate nu se cunoaşte cu exactitate din lipsa sistemelor de cântărire. Cifrele raportate reprezintă estimarea volumetrică a cantităţilor de deşeuri generate. De aceea, evidenţa şi raportarea activităţilor de gestiune a deşeurilor este doar parţial oglinda situaţiei existente.

În anul 2010, în Regiunea 3 Sud Muntenia s-au colectat 575044 tone deşeuri municipale şi asimilabile din potenţialul de generare din regiune. Deşeurile au fost colectate din mediul urban cât şi din zonele limitrofe oraşelor unde acţionează operatorii de salubritate.

Cantităţile de deşeuri municipale înregistrate cuprind deşeuri menajere provenite de la populaţie, deşeuri menajere de la agenţii economici şi deşeuri rezultate din alte servicii municipale (stradale, din pieţe, din grădini şi spaţii verzi). Evoluţia cantităţilor de deşeuri gestionate la nivelul localităţilor urbane şi rurale, conform raportărilor statistice ale agenţilor de salubrizare, este prezentată în tabelul următor:

Evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale colectate la nivelul regiunii

Tabel. VI.6.1.2.1 Anul Total

Regiunea 3 Sud Muntenia

Argeş Călăraşi Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman

2005 882130 437620 53120 90790 48260 41180 141347 69810

2006 802910 285860 58700 95270 42700 44960 192020 73734

2007 752980 208380 59330 163010 57260 37680 170010 57320

2008 676259 135326 71848 147283 28364 28038 189679 75721

2009 680681 114606 55937 154520 29912 29795 210410 85501

2010 575044 74750 51683 103673 37918 31447 208337 67235

Page 186: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

182

2005 2006 2007 2008 2009 20100

300000

600000

900000

Tone

Evolutia cantitatilor de deseuri colectate in Regiunea 3 Sud

Muntenia in perioada 2005 - 2010

2005

2006

2007

2008

2009

2010

Fig. VI.6.1.2.1

În anul 2010 se constată o scădere a cantităţii de deşeuri municipale colectate datorită în special cântăririi deşeurilor de către agenţii economici de salubritate la recepţie în depozitele ecologice din regiune, spre deosebire de anii precedenţi când deşeurile erau estimate şi datorită extinderii activităţii de colectare selectivă.

Cantitatea anuală de deşeuri municipale generată pe cap de locuitor a avut o

evoluţie descendentă pentru Regiunea 3 Sud Muntenia, după cum rezultă din tabelul următor:

Evoluţia indicatorului de generare deşeuri, tone/locuitor/an Tabel VI.6.1.2.2

Anul UM 2005 2006 2007 2008 2009

Populaţia locuitori 3338195 3321392 3304840 3292036 3338195

Cantitatea de deşeuri generată

tone 882130 802910 752980 676259 680681

Indicatorul de generare

Tone/loc 0.26 0.24 0.23 0.21 0.21

Evoluţia indicatorului de generare deşeuri, tone/locuitor/an

Fig. VI.6.1.2.2

0

0.03

0.06

0.09

0.12

0.15

0.18

0.21

0.24

0.27

2005 2006 2007 2008 2009

Indice de generare

Page 187: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

183

Compoziţia deşeurilor (%) În ceea ce priveşte compoziţia deşeurilor municipale generate/colectate de la

populaţie, întrucât nu au efectuate măsurători în acest sens, aceasta este prezentată în tabelul VI.6.1.2.3. conform Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor.

Principalele componente fizice ale deşeurilor menajere sunt: hârtie, carton, materiale plastice, metale, cauciuc, textile, resturi animaliere, vegetale, sticlă, geamuri sparte, deşeuri din construcţii şi demolări, paie, cenuşă, pământ etc.

Procentul cel mai mare în compoziţia deşeurilor menajere îl predomină grupa materialelor uşor fermentabile (resturi animaliere, vegetale).

Compoziţia medie a deşeurilor menajere colectate de la populaţie Tabel. VI.6.1.2.3

Compoziţia deşeurilor

Medie ponderată pe regiune

Procentaj (%)

Deşeuri ambalaje de hârtie şi carton 11,43

Deşeuri ambalaje sticlă 13,43

Deşeuri ambalaje metalice 3,94

Deşeuri ambalaje plastic 3,79

Deşeuri textile 5,7

Deşeuri biodegradabile 42,63

Deşeuri reciclabile altele decât ambalajele

11.40

Deşeuri inerte 7,68

TOTAL 100

Sursa: PRGD Regiunea 3 Sud-Muntenia

Grafic Compoziţia deşeurilor municipale (%) Fig. VI.6.1.2.3

11.411.43

13.43

3.94

42.63

5.73.79

7.68

hârtie

sticlă

metale

plastic

textil

biodegradabile

inerte+altele

alte des.reciclabile

Page 188: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

184

VI.6.1.3 Deşeuri biodegradabile Termenul de deşeuri biodegradabile reprezintă deşeurile de la populaţie şi din

activităţi comerciale care suferă descompunere anaerobă sau aerobă, deşeurile alimentare şi vegetale, hârtia şi cartonul (de joasă calitate). Deşeurile biodegradabile sunt generate în cantităţi semnificative şi pot fi reduse foarte uşor, în special la nivelul gospodăriilor individuale ale populaţiei din zonele urbane, dar mai ales din cele rurale, unde pot fi valorificate ca şi compost, material fertilizant natural foarte indicat pentru agricultură.

În această categorie sunt cuprinse următoarele tipuri de deşeuri:

• deşeuri biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de alimentaţie publică;

• deşeuri vegetale din parcuri şi grădini;

• deşeuri biodegradabile din pieţe;

• componenta biodegradabilă din deşeurile stradale;

Tratarea mecanică şi biologică (compostarea) a deşeurilor este condiţionată de tipul deşeurilor şi modul de colectare.

Colectarea selectivă este un proces de gestionare a deşeurilor municipale prin care materialele de origine casnică care au un potenţial de reciclare (hârtie, carton, sticlă, plastic şi metal) sunt recuperate şi dirijate spre filierele de reciclare. Deşeurile de hârtie şi carton sunt biodegradabile şi contribuie la atingerea ţintei de reducere a biodegradabilului. Este însă indicată reciclarea deşeurilor de hârtie şi carton şi nu introducerea acestora în materialul de compostat.

Pentru compostare sunt utilizate acele fracţii biodegradabile care sunt uşor de colectat separat, adică deşeuri din grădini şi parcuri, deşeuri din pieţe şi nămolurile de la staţiile de epurare. Partea organică compostabilă din deşeurile menajere este reprezentată de deşeurile verzi (din grădină, livadă, grădina de legume) deşeuri alimentare precum şi alte deşeuri de hârtie de calitate foarte proastă.

Scopul compostării este: - reducerea fluxurilor de deşeuri spre depozitare; - obţinerea unui material valorificabil, în funcţie de caracteristici, în agricultură sau

lucrări de îmbunătăţiri funciare (ameliorarea solului); În principiu, compostarea implică două faze principale şi anume: - tratarea mecanică; - tratarea biologică (fermentarea).

Din întreaga cantitate de deşeuri menajere colectată în anul 2010 de 575044 tone, deşeurile biodegradabile reprezintă 241518 tone (42%).

Pentru calculul cantităţii de deşeuri biodegradabile s-a considerat procentul de 42%, rezultat ca medie ponderată în deşeul municipal conform datelor prezentate în tabelul Tabel VI.6.1.2.3 Pentru determinarea cantităţii generate de deşeuri biodegradabile municipale s-au utilizat ponderile prezentate în tabelul de mai jos.

Page 189: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

185

Ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale

Tabel VI.6.1.3.1

Tip deşeu Ponderea deşeurilor

biodegradabile (%) Observaţii

Deşeuri menajere de la populaţie:

Urban, din care: 69 conform compoziţiei deşeurilor menajere determinată din măsuratori la nivelul regiunii

deşeuri alimentare şi de grădină 57

hârtie+carton; lemn; textile 12

Rural, din care 77

deşeuri alimentare şi de gradina 70

hârtie+carton; lemn; textile 7

Deşeuri asimilabile din comerţ, industrie, instituţii (colectate în amestec şi separat)

45 estimat

Deşeuri din grădini şi parcuri 95 estimat

Deşeuri din pieţe 80 estimat

Deşeuri stradale 20 estimat Sursa: PRGD Regiunea 3 Sud-Muntenia

Prognoza generării deşeurilor biodegradabile municipale:

Tabel VI.6.1.3.2

Cantitate de deseuri biodegradabile (tone)

2003 2007 2008 2010 2011 2013

Total deseuri biodegradabile din deseuri municipale

554,835 677,461 679,314 660,804 683,460 686,880

Sursa: PRGD Regiunea 3 Sud-Muntenia

Conform PRGD Regiunea 3 Sud-Muntenia în anul 2010 cantitatea de deşeu biodegradabil a fost estimată la 660804 tone, cu mult mai mare faţă de cantitatea calculată din totalul deşeurilor menajere (241518 tone - reprezentând 42% ).

Această scăderea foarte mare se datorează următorilor factori: - în anul 2010 cantităţile de deşeuri menajere intrate în depozitele ecologice din

regiune au fost cântarite, comparativ cu anii anteriori când aceste cantităţi erau estimate, ceea ce a dus la o scădere semnificativă;

- în Regiunea 3 Sud Muntenia s-a extins colectarea selectivă a deşeurilor biodegradabile din deşeurile menajere

În judeţul Dâmboviţa, în cadrul proiectului ISPA - “Reabilitarea colectării, transportului, tratării şi depozitării controlate a deşeurilor solide în judeţul Dâmboviţa”, a fost realizată, la Depozitul Aninoasa, staţia de compostare deşeuri biodegradabile cu o capacitate de 5000 t/an. În anul 2010 aceasta nu a fost funcţională.

La nivelul judeţului Prahova, în comuna Balta Doamnei, sat Lacul Turcului a fost finalizată construcţia staţiei de compostare a deşeurilor menajere biodegradabile, capacitate de 2000-4000 tone/an. Aceasta este dotată cu două linii tehnologice: una cu cilindru rotativ, pentru deşeurile menajere biodegradabile şi una ce va utiliza brazde

Page 190: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

186

semiînchise pentru transformarea în compost a resturilor vegetale şi a gunoiului de grajd de la gospodăriile populaţiei.

VI.6.1.4 Gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

Directiva 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (amendată prin

Directiva 2004/12/CE) a fost transpusă în legislaţia românească prin HG 621/2005 (cu modificările ulterioare). Conform legislaţiei în vigoare, operatorii economici care introduc pe piaţă ambalaje au obligaţia respectării unei concentraţii de maxim 100 ppm metale grele în ambalaje, marcării ambalajelor reutilizabile şi a organizării sistemului de colectare a deşeurilor generate.

Operatorii economici care gestionează ambalaje au responsabilitatea valorificării unor cantităţi de deşeuri de ambalaje astfel încât să îndeplinească atât obiectivele anuale globale pentru valorificarea, respectiv reciclarea deşeurilor de ambalaje, cât şi cele pentru fiecare tip de material. Obiectivele de valorificare, respectiv de reciclare a deşeurilor de ambalaje se pot realiza individual sau prin transferarea responsabilităţii către un operator autorizat în acest scop. În anul 2010, obiectivul global de valorificare a deşeurilor de ambalaje a fost de 48% iar cel de reciclare 42%, iar procentul minim de reciclare din deşeurile de ambalaje introduse pe piaţă, a fost:

- 60% din greutatea hârtiei-cartonului; - 14% din greutatea plasticului; - 44% din greutatea sticlei; - 50% din greutatea metalului; - 12% din grutatea lemnului. Principiile specifice activităţii de gestionare a deşeurilor de ambalaje, în conformitate

cu legislaţia privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje sunt următoarele: - prevenirea producerii de deşeuri de ambalaje; - reutilizarea ambalajelor; - reciclarea deşeurilor de ambalaje; - alte forme de valorificare a deşeurilor de ambalaje care să conducă la reducerea

cantităţilor eliminate prin depozitare finală. Legislaţia în vigoare a creat în România o balanţă între responsabilitatea

producătorului şi competenţele/responsabilităţile autorităţilor publice locale, de aceea există o strânsă legătură între aceştia cu beneficii de ambele părţi (atingerea ţintelor de reciclare şi valorificare), practic managementul deşeurilor de ambalaje trebuind să fie integrat în managementul deşeurilor municipale. Gestionarea deşeurilor de ambalaje necesită un efort din partea tuturor părţilor implicate: agenţii de salubritate, autorităţile administraţiei publice locale, producători şi importatori, precum şi producătorii de materii prime.

În judeţul Giurgiu, SC Administraţia Domeniului Public şi Privat Giurgiu SA a continuat implementarea proiectului de colectare selectivă a deşeurilor la nivelul persoanelor fizice şi a agenţilor economici. SC Salserv Ecosistem SRL, operatorul de salubritate de pe raza oraşului Mihăileşti, a continuat implementarea proiectului pilot „Puncte verzi”.

Page 191: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

187

În baza Ordinului Ministrului Mediului si Gospodăririi Apelor nr. 927/2005 cu privire la procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje, au fost raportate datele privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje gestionate în anul 2010.

În vederea realizării bazei de date aferentă anului 2010, în Regiunea 3 Sud Muntenia au fost monitorizaţi 47 agenţi economici producători de ambalaje, 340 agenţi economici producători şi importatori de produse ambalate, 80 operatori economici colectori şi/sau valorificatori deşeuri de ambalaje, precum şi 50 Consiliile Locale orăşeneşti. De asemenea există în regiune 222 agenţi economici producători de ambalaje / produse ambalate care au transferat obligaţia realizării obiectivelor de valorificare/reciclare deşeuri de ambalaje organizaţiilor colective existente la nivel naţional.

Conform bazei de date « Ambalaje 2010 », în Regiunea 3 Sud Muntenia, situaţia se prezintă conform tabelelor de mai jos:

Cantităţile de ambalaje introduse pe piaţa românească de producătorii/importătorii de

ambalaje Tabel VI.6.1.4.1

Material Cantitate ambalaje produsă/introdusă pe

piaţă (tone)

Ambalaje de desfacere

Hartie si carton 12043.2 -

Plastic 4612.82 162.52

Metal 43.82

Lemn 2998.35 -

Total 19698.19 162,52

Fig. VI.1.4.1

lemnhartie/

carton

02000400060008000

1000012000

plasticmetal

tone

Cantitati de ambalaje introduse pe piata de

producatorii de ambalaje

plastic

hartie/carton

metal

lemn

Page 192: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

188

Cantităţile de ambalaje corespunzătoare producţiei/importului de ambalaje pentru produse ambalate puse pe piaţa internă

Tabel VI.6.1.4.2 Material Ambalaje corespunzătoare

produselor ambalate Deşeuri de ambalaje proprii valorificate

prin mijloace proprii sau încredintate spre valorificare

Total Din care: Total Din care reciclate

Toxice sau periculoase

Ambalaje primare

Ambalaje reutilizabile

Total Din care reciclate

Sticlă 53.84 53.84 - 8.75 - 8.75 -

Plastic 3904.88 3042.38 119.13 1498.55 1382.8 3.85 3.40

Hârtie/carton 1118.51 10909.75 17.79 8982.82 8529.67 33.2 -

Metal - Aluminiu

675.94 675.94 - 572.78 572.78 - -

Metal – Oţel 450.43 415.47 19.44 463.49 436.12 36.68 35.25

Lemn 9237.88 7210.84 1507.85 8262.5 7825.45 11.01 -

Altele 13.41 13.41 - - - - -

Total General

25520.9 22321.6 1664.2 19788.9 18746.82 93.49 38.65

Fig. VI.1.4.2

plastic

hartie/carton

otel

lemn

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

sticla aluminiu altele

Cantitati de ambalaje introduse pe piata de

producatorii de produse ambalate/valorificate

ambalaje puse pepiata

amb. valorificate

Cantităţile de ambalaje preluate şi gestionate de operatori economici autorizaţi care preiau direct de la generatorii de ambalaje (persoane juridice şi/sau fizice, pe bază de contract

şi/sau adeverinţă de plată, deşeuri de ambalaje, în vederea valorificării)

Page 193: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

189

Tabel VI.6.1.4.3 Materialul Cantitatea de deşeuri

de ambalaje preluată Cantitatea de deşeuri de ambalaje

valorificate

Total Din care reciclate

Sticlă 1057 115 15

Plastic 13633 15634 10952

Hârtie/carton 72464 70089 28573

Metal 2057 1765 1746

Lemn 6675 6015 5733

Altele 28 6 3

Total General 95914 93624 47023

Situaţia de mai sus este obţinută în urma centralizării datelor raportate de cei 80 de agenţi economici colectori/valorificatori de deşeuri de ambalaje din regiune. Fig. VI.1.4.3

plastic

metal

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

sticla hartie/carton lemn

Cantitati de ambalaje colectate si gestionate

cantitate colectata

cantitate valorificata

cantitate reciclata

Cantităţile de deşeuri de ambalaje gestionate de Consiliile Locale ale Regiunii 3 Sud Muntenia

Tabel VI.6.1.4.4 Materialul Cantitatea de

deşeuri de ambalaje preluată

Cantitatea de deşeuri de ambalaje valorificată

Cantitatea de deşeuri de ambalaje eliminată

prin:

Total Din care toxice

sau peric.

Total Din care: Incinerare Depozitare controlată Reciclată Valorif.

energetic Alte

forme

0 1 2 3 4 5 6 7 8 Sticlă 4695 - 379 344 - - - 4355

Plastic 8150 - 2567 2579 - - - 5632

Page 194: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

190

Hârtie/carton 8396 - 2428 2416 - - 10 6010

Metal – Aluminiu

1054 - 5 5 - - - 1059

Metal – Oţel 210 - 162 162 - - - 48

Metal – total 1264 - 167 167 - - - 1107

Lemn 3082 - 422 - 422 - - 2685

Altele 479 - 5 5 - - - 489

Total General

26065 - 5968 5510 422 - 10.0 20278

Fig. VI.1.4.3

plastic

metal

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

sticla hartie lemn

Cantitati preluate de Consilii Locale

cantitate preluata

cantitatevalorificata

cantitate depozitata

VI.6.1.5 Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale

Tratarea şi valorificarea deşeurilor reprezintă o alternativă ecologică la eliminarea acestora chiar şi în depozite conforme. Pentru tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale sunt cunoscute şi utilizate operaţii de sortare, separare, compostare, incinerare, piroliză.

Staţii de sortare În Regiunea 3 Sud Muntenia, prin proiectele ISPA, au fost achiziţionate şi montate, în cursul anului 2010, staţii de sortare, ce s-au amplasat în incinta depozitelor conforme nou construite, după cum urmează:

- staţie de sortare cu capacitatea de 150 000tone/an, la depozitul Albota, jud. Argeş; - staţie de sortare cu capacitatea de 5000 tone/an, la depozitul Aninoasa, jud Dâmboviţa; - staţie de sortare cu capacitatea de 7500 tone/an, la depozitul Mavrodin, jud. Teleorman.

În anul 2010, acestea au funcţionat numai în probe tehnologice.

Page 195: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

191

În jud. Ialomiţa, SC VIVANI SALUBRITATE SA deţine o staţie de sortare a deşeurilor municipale, cu o capacitate de 45000 to /an, în anul 2010 fiind sortată o cantitate de 6072 to de deşeuri care au fost trimise în vederea valorificării după cum urmează: - 4940,17 to prin coincinerare la SC RO ECOLOGIC SRL, punct de lucru Fieni. - 876,94 to prin coincinerare la SC ECOVALOR SRL punct de lucru Holcim Câmpulung - 163,56 to prin coincinerare la SC LAFARGE ROMCIM SA Medgidia - 57,72 to prin reciclare la GREENTECH Buzău - 33,61 to. prin reciclare la ECO BAC SRL Buhuşi ADI ECOO 2009 Ţăndărei, prin staţia de sortare a deşeurilor municipale din dotare a obţinut o cantitate de 307,55 to deşeuri, care au fost valorificate prin coincinerare la SC LAFARGE ROMCIM SA Medgidia.

În judeţul Prahova sunt în funcţiune două staţii de sortare a deşeurilor menajere, una în comuna Cărbuneşti şi una în comuna Drăgăneşti. În anul 2010, în cele două staţii de sortare, o cantitate de 84 tone deşeuri reciclabile sortate (hârtie şi carton, PET-uri, doze de aluminiu) au fost valorificate/reciclate prin societăţi autorizate.

Se realizează o sortare manuală a deşeurilor de tip PET şi materiale plastice, hârtie şi carton, metal-aluminiu, sticlă la depozitul ecologic de deşeuri menajere de la Vălenii de Munte de către operatorul acestuia SC Termolectrica Ploieşti SA. Deşeurile selectate manual sunt preluate de societăţi autorizate pentru valorificarea/reciclarea deşeurilor. În anul 2010 au fost sortate 14,35 to deşeuri de hârtie, 246,21 to plastiic, 8,39 to metal si 2,5 to sticlă.

Separarea În regiune există agenţi economici care achiziţionează fier vechi, hârtie, sticlă şi

plastic. Mulţi dintre aceştia, iniţial în proprietatea statului s-au privatizat, dar incă păstrează numele iniţiale ca de exemplu REMAT. Operatorii reciclatori din regiune sunt axaţi în general pe materiale pentru revânzare. Operaţiunile tipice includ zdrobirea, balotarea, tăierea sau măruntirea deşeurilor pentru ca ulterior să fie transportate la fabrici industriale pentru a fi reprocesate.

Compostarea Deşeurile biodegradabile sunt compostate cu obiectivul returnării deşeului în cadrul

ciclului de producţie vegetală ca fertilizant sau ameliorator de sol. Controlul procesului de compostare se bazează pe omogenizarea şi amestecarea deşeurilor urmată de aerare şi adeseori de irigare. Acest lucru conduce la obţinerea unui material stabilizat de culoare închisă, bogat în substanţe humice şi fertilizanţi. Soluţiile centralizate sunt exemplificate prin compostarea cu preţ scăzut fără aerare forţată şi prin cea mai avansată tehnologic, cu aerare forţată şi controlul temperaturii. Staţiile de compostare centralizată sunt capabile de tratarea a mai mult de 100.000 tone pe an de deşeuri biodegradabile, dar dimensiunea tipică a unei staţii de compostare este de 10.000 până la 30.000 tone pe an. Deşeurile biodegradabile trebuie separate înainte de compostare: numai deşeuri alimentare, din grădini, fragmente de lemn şi, într-o anumită măsură hârtie, sunt convenabile pentru producerea unui compost de calitare bună. Compostarea aerobă a deşeurilor biodegradabile se face în instalaţii sofisticate – instalaţii de compostare, în celule închise cu colectare şi filtrare a gazelor degajate şi implicit a mirosurilor neplăcute.

Page 196: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

192

Staţiile de compostare includ unele / toate unităţile tehnice următoare: deschiderea pungilor, separatoare magnetice sau/şi balistice, grătare (site), tocătoare, echipament de amestecare şi omogenizare, echipament de întoarcere, sisteme de irigare, sisteme de aerare, sisteme de uscare, filtre biologice, epuratoare de gaz, sisteme de control şi direcţionare. Compostarea aerobă: Se poate face în modul cel mai simplu, fără costuri importante, la scară mică în curtea proprie, cât mai departe de zona locuită. În acest caz vor fi compostate în special deşeurile verzi din gradină, livadă si deşeuri biodegradabile din bucătarie (coji de cartofi, frunze de varză, resturi de fructe şi legume, etc.). În cazul curţilor mari (>5000 mp) se poate face compost din deşeurile menţionate mai sus la care se poate adăuga şi dejectii solide de la animale (cai, vaci, oi, păsări, etc.) Pentru a atinge ţintele privind deşeurile biodegradabile corespunzătoare condiţiilor stabilite de HG 349/ 2005, în Regiunea 3 Sud Muntenia în 2010 trebuie redusă cantitatea de materiale organice depuse la depozite cu aproximativ 87.000 t/an din care sunt scoase din fluxul de eliminare către depozit o cantitate de deşeuri din ambalaje (hârtie & carton) de 57 000 t iar diferenţa de 30 000 t/an poate fi atinsă prin compostarea unei părţi din deşeurile din parcuri, grădini şi pieţe colectate separat care sunt cantitate de 45 000 t. Capacităţile de compostare instalate până la finele 2010, sunt repartizate astfel : - Argeş: - Albota - 20 000 t/an, în special pentru deşeuri verzi;

- Câmpulung - 7200 t/an ; - Călăraşi: 15 platforme comunale, amplasate în 7 comune: 47,5 t/an, pentru deşeurile verzi şi animale, din gospodăriile populaţiei; - Dămboviţa: - Aninoasa - 5000t/an; - Ialomiţa: 24 platforme comunale, amplasate în 24 comune: aprox. 50 t/an, pentru deşeurile verzi si animale, din gospodăriile populaţiei; - Prahova: 1 platformă comunală, amplasată într-o comună: 2000 t/an, pentru deşeurile verzi şi animale, din gospodăriile populaţiei ; - Teleorman: - Mavrodin - 5000 t/an.

VI.6.1.6 Eliminarea deşeurilor municipale

În Regiunea 3 Sud Muntenia eliminarea deşeurilor menajere şi asimilabile celor menajere se realizează prin depunere la depozite de deşeuri. La finele anului 2010, în regiunea 3 Sud Muntenia au fost cartografiate: – 7 depozite conforme, din care 5 au funcţionat la întreaga capacitate: Vivani Salubritate, Slobozia – Ialomiţa; Vitalia - Servicii pentru mediu, Boldeşti Scăieni şi Vălenii de Munte, jud. Prahova; Aninoasa şi Titu, jud.Dămboviţa; 2 depozite: Albota, jud Argeş şi Mavrodin, jud.Teleorman au funcţionat în probe tehnologice. - 2 depozite neconforme : Olteniţa şi Călăraşi, ,jud Călăraşi, în funcţiune, cu perioada de tranziţie până în anul 2012, conform HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Depozitele neconforme Curtea de Argeş, Costeşti, Topoloveni, jud Argeş şi Răzvani şi Fundulea, jud Călăraşi, au sistat activitatea de depozitare la 16 iulie 2010, conform prevederilor legale.

În jud. Argeş, eliminarea deşeurilor municipale în anul 2010 s-a realizat prin depozitarea acestora în 5 depozite de deşeuri şi anume: Mioveni, Curtea de Argeş, Costeşti, Topoloveni şi depozitul ecologic Albota.

Page 197: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

193

Conform prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor la 16 iulie 2010 a fost sistată activitatea de depozitare, stadiul actual al acestora prezentându-se astfel:

- Curtea de Argeş – activitate sistată; - Costeşti - activitate sistată;

- Topoloveni – depozit închis prin ecologizare. Lucrările de închidere s-au finalizat în luna aprilie 2010 şi au constat în: relocare deşeuri la noul depozit Albota; excavare strat de pământ infestat pe o adâncime de 0.5 m; aşternere strat de pământ vegetal - 0.5 m.

În ceea ce priveşte depozitul de la Mioveni, activitatea în acest depozit a fost sistată în luna octombrie 2010, aşa cum s-a prevăzut în proiectul ISPA « Managementul Integrat al deşeurilor solide din judeţul Argeş », etapa I. De asemenea, au fost executate lucrările de închidere care s-au finalizat în data de 28.02.2011. La sfârşitul anului 2010, în judeţul Argeş se afla în funcţiune numai depozitul ecologic Albota, începând cu 12.08.2010.

Deşeurile menajere generate în mediul rural au fost precolectate la platfomele comunale realizate prin proiectul ISPA (774 de platforme) şi transportate de operatorii de salubritate la depozitele orăşeneşti funcţionale. Urmare închiderii spaţiilor de depozitare din mediul rural, la 16 iulie 2009 şi a faptului că proiectul ISPA acoperă doar aproximativ 2/3 din judeţ, parte din deşeurile generate sunt depozitate fie în gospodării, fie necontrolat, în locuri neamenajate, acolo unde nu s-a concesionat serviciul de salubrizare al localităţii.

În judeţul Călăraşi se desfăşoară priectul ISPA „Sistem Integrat de Management al Deşeurilor solide în judeţul Călăraşi” care prevede: - colectarea selectivă a deşeurilor şi transportul specializat ; - sortarea deşeurilor pe amplasamentul depozitului din comuna Ciocăneşti, jud. Călăraşi; - depozitarea deşeurilor solide, respectiv: a)stocarea temporară a deşeurilor – staţii de transfer – Lehliu Gară, Olteniţa şi Călăraşi; b)depozitare finală – depozit conform de deşeuri nepericuloase în comuna Ciocăneşti, judeţul Călăraşi; - compostarea deşeurilor biodegradabile, staţie de compostare centralizată a deşeurilor pe amplasamentul depozitului judeţean din comuna Ciocăneşti, jud. Călăraşi; -închiderea depozitelor de deşeuri existente neconforme:Fundulea, Lehliu Gară, Călăraşi, Olteniţa.

În judeţul Dâmboviţa Proiectul ISPA „Reabilitarea colectării, transportului, tratării şi depozitarii deşeurilor solide a prevăzut atât închiderea depozitelor orăşeneşti neconforme cât şi reabilitarea spaţiilor de depozitare rurale alături de construirea celor două depozite conforme la Aninoasa şi respectiv Titu, respectâdu-se termenele impuse de legislaţia europeană în domeniul depozitării deşeurilor. Depozitarea deşeurilor menajere din judeţ se face în prezent, în cele două celule, aferente depozitelor ecologice de la Aninoasa şi Titu, fiind desemnat operatorul unic pe depozitare (S.C. Eurogas Prescom SRL).

În judeţul Giurgiu, eliminarea deşeurilor rezultate din municipiul Giurgiu, oraşul Mihăileşti şi din mediul rural s-a realizat la depozitele Chiajna, Glina şi Vidra, iar a celor de pe raza oraşului Bolintin Vale - la depozitul localităţii, care nu este conform.

În judeţul Giurgiu au funcţionat în anul 2010 un depozit urban pentru deşeuri menajere (Bolintin Vale) şi 6 spaţii de depozitare din zona rurală.

Prin implementarea proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor pentru judeţul Giurgiu” se va realiza un depozit conform, cu o suprafaţă de 6 ha şi o capacitate de 7888, 8 mii mc, precum şi închiderea depozitelor de deşeuri Giurgiu şi Bolintin Vale.

Page 198: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

194

În judeţul Ialomiţa depozitul zonal conform pentru deşeuri nepericuloase Vivani este situat în extravilanul municipiului Slobozia şi al comunei Perieţi, la 2 km N-V de municipiul Slobozia, cu durata de exploatare de 20 ani. A fost realizată prima celulă la sfarşitul anului 2004 cu o capacitate de depozitare de 283000 mc. de deşeuri şi o suprafaţă de 21500 mp având durata de exploatare de 3.5 ani. Această celulă se află în faza de sistare temporară a activităţii de depunere întrucât gradul de umplere este de cca. 90% şi se află în perioada de tasare. În anul 2009 a fost realizată şi dată în funcţiune a doua celulă pentru depozitarea deşeurilor, are o capacitate proiectată de 114030 tone, este prevăzută cu o minicelulă de depozitare a deşeurilor de azbest cu o capacitate de 114545 tone. Această minicelulă a fost amenajată în partea a doua a anului 2008 şi dată în folosinţă în cursul anului 2009 ca urmare a epuizării capacităţii de stocare a minicelulei de azbest aferentă celulei 1. Celula nr.3 este operaţională, dată în folosinţă în cursul anului 2009 cu o suprafaţă de 17 500 mp, cu un volum de stocare de 283000 m3 , capacitate proiectată de 226000 tone ce va asigura depozitarea deşeurilor din judeţul Ialomiţa pe timp de cca. 4,5-5 ani. Deşeurile municipale şi asimilabile din municipiul Urziceni sunt transportate la staţia de transfer unde sunt supuse unui proces de sortare manuală. În urma sortării, deşeurile reciclabile se colectează in vederea valorificării de către agenţi economici autorizaţi, iar restul deşeurilor se transportă la depozitul conform zonal. În oraşul Ţăndărei s-a finalizat realizarea staţiei de transfer conform proiectului PHARE CES 2004. Deşeurile municipale din oraşul Ţăndărei sunt transportate la depozitul zonal conform din mun. Slobozia. În oraşul Feteşti deşeurile municipale de la staţia de transfer sunt transportate la depozitul zonal conform din mun. Slobozia.

În judeţul Prahova la finele anului 2010 erau în funcţiune 2 depozite conforme de deseuri municipale iar cele 5 depozite neconforme de deşeuri menajere care au sistat depozitarea în anul 2003: Ploiesti, Slanic, Băicoi, Campina şi Sinaia au fost ecologizate, cu excepţia depozitului Băicoi. Depozitele neconforme de deşeuri care au obţinut perioadă de tranziţie: Mizil, Urlaţi şi Vălenii de Munte au fost ecologizate. La nivelul judeţului Prahova sunt în operare trei staţii de transfer pentru deseuri municipale: Buşteni - capacitate de 7 600 tone/an; Valea Doftanei – capacitate de 448 mc/zi; Drăgăneşti – capacitate de 70 mc/zi.

În judeţul Teleorman, lucrările de închidere pentru cele 5 depozite urbane neconforme existente au fost asigurate prin proiectul « Sistem Integrat de Management al Deşeurilor în judeţul Teleorman». Deşeurile menajere rezultate de la populaţie şi agenţi economici au fost colectate, în majoritate, neselectiv şi depozitate în depozite neamenajate şi neconforme cu legislaţia natională şi europeană. Cantitatea de deşeuri menajere colectată prin servicii de salubritate în mediul urban, în perioada ianuarie – decembrie 2010 a fost de 67235 tone.

În judeţul Teleorman nu există depozite autorizate. Proiectul iniţiat de Consiliul Judeţean Teleorman ,,Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Teleorman”, finanţat în cadrul programului ISPA al UE, reglementat prin acordul integrat de mediu nr. 9/31.10.2005 este în curs de derulare. Deşeurile municipale generate în anul 2010 au fost depozitate temporar pe platforme betonate, în vecinatatea fostelor depozite neconforme de deşeuri care au sistat activitatea de depozitare, iar în trimestrul IV, o parte din acestea au

Page 199: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

195

fost transportate la depozitul conform Mavrodin, ca strat de bază pentru depozitarea viitoare.

Evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale depozitate la nivelul regiunii

Tabel VI.6.1.6.1

Regiune/Judeţ Cantităţi de deşeuri depozitate t/an

Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010

Regiunea 3 Sud Muntenia

676259 636930 588537

Argeş 135326 101063 71841

Călăraşi 71848 55937 51683

Dâmboviţa 147283 109317 103673

Giurgiu 28364 29912 37918

Ialomiţa 28038 27391 24187

Prahova 189679 227809 232000

Teleorman 75721 85501 67235

Sursa: APM-urile din regiune

Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate în Regiunea 3 Sud Muntenia în perioada 2008 – 2010

Fig. VI.6.1.6.1

500000

600000

700000

tone/an

2008 2009 2010 Anul

2008

2009

2010

Comparativ cu anii anteriori se observă o scădere a cantităţilor de deşeuri depozitate datorită faptului că deşeurile sunt cântărite la intrarea în depozitele conforme, dar şi datorită faptului că s-a continuat colectarea selectivă a deşeurilor valorificabile din deşeurile menajere.

Page 200: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

196

Date referitoare la depozitele de deşeuri existente la finele anului 2010

Tabel VI.6.1.6.2

Judeţ Număr depozite urbane

Număr depozite

rurale

Tip Suprafaţa proiectată

(ha)

Capacitatea proiectată (mc)*

Nr. locuri de depozitare

neamenajate în localit. rurale*

Argeş 1 0 b 30.62 3 980 700, din care 750 000 mc prima celulă

0

Călăraşi 2 0 b 20 1660000 0

Dămboviţa 2 0 b 4,6 667000 0

Ialomiţa 1 0 b 12,8 1693000 0

Giurgiu 1 - b - Necunoscuta 6

Prahova 2 0 b 12,5 2 736 500 -

Teleorman - - - - - APM Regiune; Operatori de salubritate

* Referitor la spaţiile de depozitare din mediul rural, trebuie menţionat că spaţiile de depozitare identificate în 2009 au fost închise şi ecologizate până la sfârşitul anului, autorităţile locale având obligaţia, ca pentru perioada următoare, să încheie contracte de prestări servicii cu operatori de salubritate în vederea colectării şi depozitării deşeurilor la un depozit în funcţiune. În anul 2010 nu s-a realizat o altă inventariere a spaţiilor de depozitare necontrolate din mediul rural, deşi au existat situaţii de nerespectare a prevederilor legislative privind apariţia de noi astfel de spaţii. Închiderea propriu-zisă a fost efectuată cu mijloace locale (buldozer, forţă de muncă manuală), o reconfigurare a depozitului (formă geometrică regulată), acoperirea cu pământ, înierbarea zonei, marcarea şi evidenţierea cadastrală.

VI.6.1.7 Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale

În momentul de faţă, deşeurile periculoase din cele municipale nu sunt colectate separat, prin urmare nu se cunoaşte exact cantitatea generată.

Eficienţa colectării separate a deşeurilor periculoase este destul de scăzută şi va creşte doar prin campanii prelungite de conştientizare a publicului. Colectarea deşeurilor periculoase se realizează în amestec cu cele municipale nepericuloase. Estimarea acesteia se realizează pe baza indicatorilor statistici de generare din alte ţări europene, şi anume :

- 2,5 kg/persoană x an - în mediul urban - 1,5 kg/persoană x an - în mediul rural

Page 201: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

197

Cantităţi deşeuri periculoase din deşeurile menajere (tone) – (calculate conform indicatorilor statistici) – estimare

Tabel VI.6.1.7.1

Regiune/judeţ Anul 2010

3 Sud Muntenia / Argeş 1269

3 Sud Muntenia / Călăraşi 591

3 Sud Muntenia / Dâmboviţa 960

3 Sud Muntenia / Giurgiu 511

3 Sud Muntenia / Ialomiţa 566

3 Sud Muntenia / Prahova 1638

3 Sud Muntenia / Teleorman 743

Total Regiune 6278

Fig. VI.6.1.7.1

Calarasi Giurgiu Prahova0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

Arges Dambovita Ialomita Teleorman

Arges

Calarasi

Dambovita

Giurgiu

Ialomita

Prahova

Teleorman

VI.6.1.8 Gestionarea deşeurilor din construcţii şi desfiinţări

Deşeurile din construcţii şi demolări reprezintă deşeurile rezultate din activităţi precum construcţia clădirilor şi infrastructurii civile, demolarea clădirilor şi infrastructurii civile, modernizarea şi întreţinerea străzilor, etc.

Odată cu sistarea depozitării deşeurilor pe depozitele de deşeuri neconforme, deşeurile din construcţii şi demolări se pot folosi la realizarea stratului de susţinere pentru închiderea depozitelor, o parte din ele putând fi astfel reciclate. Nu există o evidenţa strictă a acestora, deoarece de cele mai multe ori se regăsesc în amestec cu deşeurile menajere sau depozitate direct de generatori pe suprafeţe neamenajate. Din datele centralizate de ARPM Piteşti, în regiune s-a generat o cantitate de 42526 tone, in scădere faţă de anul 2009.

În prezent în regiune sunt autorizaţi pentru activitatea de valorificare recuperare deşeuri din demolări, cinci agenţi economici:

- În judeţul Argeş - SC GROUP CONSTRUCT SRL Piteşti şi SC GOLD MEDALION SRL Caraş Severin, oraş Oţelul Roşu, punct de lucru Oarja;

- În judeţul Prahova - SC Star&TD SRL din comuna Blejoi; - În judeţul Dâmboviţa - SC IGO SA Găeşti şi SC Eurogas Prescom Fieni.

Page 202: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

198

O mare parte din cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări generată de agenţi economici, a fost utilizată la umplerea gropilor sau predată agenţilor economici din domeniul construcţiilor pentru valorificare.

Operatorii de salubritate din regiune au colectat de la populaţie, aceste deşeuri regăsindu-se în depozitele de deşeuri menajere, ca strat intermediar sau final de acoperire pentru depozitele municipale.

VI.6.2 Deşeuri industriale

Producătorii şi deţinătorii de deşeuri de producţie au obligaţia să asigure prevenirea

producerii la sursă, manipularea, stocarea, colectarea, transportul, tratarea şi eliminarea în siguranţă a deşeurilor, fără să fie afectate negativ sănătatea populaţiei şi mediul înconjurător.

Conform prevederilor OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor cu completările şi modificările ulterioare, producătorii de deşeuri au obligaţia întocmirii planurilor proprii de gestionare a deşeurilor, care cuprind măsuri pentru diminuarea sau limitarea generării de deşeuri, reutilizarea şi/sau valorificarea acestora şi eliminarea deşeurilor ce nu pot fi valorificate prin procedee şi instalaţii autorizate. De asemenea, au obligaţia de a ţine evidenţa gestiunii deşeurilor. Cantităţile de deşeuri de producţie generate anual sunt înregistrate şi raportate pe baza chestionarelor de anchetă statistică.

Cantitatea de deşeuri de producţie generate în anul 2010, regiunea 3 Sud Muntenia, a fost de 3597978 tone.

Cantităţi de deşeuri de producţie generate

Tabel VI.6.2.1

Judeţ Deşeuri producţie (tone)

Total Generat 2010

Valorificat Stoc la sfârşitul

anului 2010

Eliminat

Argeş 346775 304341 908 43586

Călăraşi 61080 14460 46620

Dâmbovita 143677 126511 65686 4045

Giurgiu 46286 42146 1488 4162

Ialomiţa 17136 15876 1538 -

Prahova 1062250 265562 35747 878733

Teleorman 1920774 70417 1851380

Total regiune

3597978 839313 2003367 930526

Page 203: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

199

Evoluţia cantităţilor de deşeuri de producţie gestionate

Tabel VI.6.2.2

Regiune Anul Deşeuri producţie (tone)

Total Valorificat Stoc la sfârşitul anului

Eliminat

Regiunea 3 Sud Muntenia

2009 3403848 595510 58006 2777686

2010 3597978 839313 2003367 930526

Sursa: Ancheta statistică pentru gestionarea deşeurilor; Raportarile lunare ale operatorilor economici

Evoluţia cantităţilor de deşeuri de producţie gestionate

Fig. VI.6.2.1

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

4000000

2009 2010

Generata Valorificata eliminata stoc la sf anului

Din datele prezentate rezultă că în anul 2010 aproximativ 23.32% din deşeurile de producţie au fost valorificate, iar un procent de aprox. 25.86 % au fost eliminate.

Deşeurile industriale sunt în general colectate selectiv de către agenţii economici care le produc. Unele deşeuri industriale precum: fier, fontă, cupru, aluminiu, hârtie, carton, textile, etc. sunt valorificate prin unităţi de tip REMAT, altele sunt stocate temporar sau care nu se mai pot valorifica sunt depozitate definitiv în depozite.

Cea mai mare rată de valorificare se înregistrează la deşeurile feroase provenite din prelucrarea

suprafeţelor şi din dezmembrări de utilaje şi vehicule uzate, şi la deşeurile rezultate din prelucrarea

lemnului, acestea fiind valorificate energetic într-un procent de aprox 95%.

Page 204: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

200

VI.6.2.1 Deşeuri de producţie periculoase

Prin natura lor, deşeurile periculoase au cel mai mare impact asupra mediului înconjurator şi sănătăţii populaţiei. Ţinând cont de proprietăţile lor specifice (de exemplu: inflamabilitate, corozivitate, toxicitate), este necesar ca activităţile de gestionare a deşeurilor periculoase să fie abordate într-un mod riguros.

În mare parte deşeurile periculoase provin din activitatea de rafinare produse petroliere, din activitatea de construcţii maşini, activitatea de transport (uleiuri de motor şi slamuri din rezervoare, deşeuri cu conţinut de ţitei, baterii cu plumb).

Deşeurile de producţie periculoase au fost gestionate astfel încât să nu pună în pericol sănătatea populaţiei şi a factorilor de mediu din zonă.

În regiune există numeroase societăţi, în special în zona industriei petroliere, care au bataluri de stocare a deşeurilor industriale şi periculoase (nămoluri de la rafinare, şlamuri, gudroane acide, fluide de foraj) precum: SC Rafinaria ASTRA ROMANA SA Ploiesti, SC PETROTEL LUKOIL SA, OMV PETROM SA Arpechim ,OMV PETROM SA PETROBRAZI, SC ROMPETROL Bucuresti Rafinăria VEGA Ploiesti, SC Steaua Româna SA Câmpina, OMV Petrom SA Sucursala Ploieşti.

În tabelul de mai jos sunt redate câteva tipuri de deşeuri industriale periculoase :

Tipuri de deşeuri periculoase generate – cantităţi Tabel VI.6.2.1.2

Denumire deşeu

Colectat t/an Valorificat t/an Eliminat t/an

2009 2010 2009 2010 2009 2010

Acumulatori uzati 1971 2177 1947 2958 0 -

PCB/PCT 0 0 0 - 13 20.2

Uleiuri uzate 3024 1188 2844 1311 0 -

Deseuri medicale 954 468 0 - 954 461

Sursa: statstica lunară ARPM Piteşti

Eliminarea deşeurilor periculoase s-a realizat prin predarea lor către unităţi din ţară care sunt autorizate pentru incinerare sau pentru neutralizare. Nota: Datele sunt centralizate pe baza raportărilor lunare ale agenţilor economici privind gestiunea deşeurilor.

VI.6.2.2 Gestionarea deşeurilor de producţie nepericuloase

Activitatea de management curent al deşeurilor de producţie este finanţată în totalitate de către producători, care sunt obligaţi să-şi asigure propriile facilităţi de gestionare a deşeurilor sau să plătească efectuarea serviciilor respective de către firme specializate. Abordarea europeană privind reciclarea deşeurilor a fost orientată până în prezent pe fluxuri de deşeuri (uleiuri uzate, ambalaje, vehicule uzate, DEEE etc.) pentru care s-au elaborat reglementări specifice. Aceste reglementări prevăd responsabilitatea producătorilor de bunuri de a-şi recicla produsele devenite deşeuri.

Page 205: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

201

Extinderea acestor practici la alte tipuri de deşeuri, trebuie să fie făcută în limitele în care reciclarea este fezabilă din punct de vedere tehnic şi economic, sau aduce un beneficiu real pentru mediul înconjurător.

VI.6.2.3 Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari

În vederea evitării efectelor negative asupra sănătăţii oamenilor, bunurilor şi asupra

mediului înconjurător, bifenilii policloruraţi şi compuşii similari, sunt supuşi unui regim special de gestiune şi control reglementat la nivel european prin Directiva 96/59/CE privind eliminarea bifenililor policloruraţi şi terfenililor policloruraţi (PCB/PCT), această directivă fiind transpusă în legislaţia română prin H.G. nr. 173/2000, cu modificările şi completările ulterioare. Conform prevederilor legislative toate echipamentele cu conţinut de PCB/PCT scoase din funcţiune trebuiau decontaminate/eliminate pînă la sfîrşitul anului 2010, iar echipamentele în funcţiune se elimină la sfarşitul existentei utile. În cursul anului 2010 au fost eliminate urmatoarele echipamente cu continut de PCB/PCT: 2 buc. transformatoare, 5161 buc. condensatori. O situaţie aparte s-a identificat la societatea Landmark Management care realizează lucrarile de demolare pe platforma Aro Campulung. Conform obligaţiilor de mediu la cumpararea SC ARO Campulung, operatorul a avut stabilit termen de eliminare echipamente cu PCB, 15.12.2011, pentru 405 baterii cu condensatori. În masura dezafectării instalaţiilor, au fost scoase din uz echipamentele cu PCB, astfel că la sfârşitul anului 2010 operatorul se înregistra cu 269 echipamente scoase din uz. În vederea eliminarii lor operatorul face demersurile pentru încheierea unui contract cu operator autorizat pentru eliminarea deşeurilor.

VI.6.2.4 Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori

Regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori este reglementat de HG nr. 1132/2008 care transpune în legislaţia naţională Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 septembrie 2006 privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori. Legislaţia prevede predarea bateriilor şi acumulatorilor auto producătorilor sau unui operator economic care este autorizat să execute colectarea în numele producătorului.

VI.6.2.4.1 Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili

Conform prevederilor HG nr. 1132/2008, producătorii de baterii şi acumulatori portabili trebuie să realizeze următoarele rate minime de colectare:

- 25% până la data de 26 septembrie 2012; - 45% până la data de 26 septembrie 2016.

Pentru bateriile mici uzate, unii comercianţi din regiune, au amenajat puncte speciale de colectare în magazinele proprii, dar cantităţile colectate sunt nesemnificative. La ora actuala nu există un sistem organizat de colectare de baterii şi acumulatori portabili. Aceste tipuri de deşeuri sunt colectate în amestec cu deşeurile menajere motiv

Page 206: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

202

pentru care nu se cunoaşte cantitatea generată în cursul unui an şi ajung să fie eliminate prin depozitare.

VI.6.2.4.2 Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto şi industriali

În Regiunea 3 Sud Muntenia s-au identificat 87 agenţi economici colectori de baterii şi acumulatori auto şi industriali. Cantităţile colectate în cursul anului 2010 se regăsesc în tabelul de mai jos:

Deşeuri de baterii/acumulatori auto şi industriali Tabel VI.6.2.4.2.1

Judeţul Deşeuri de baterii/acumulatori auto şi industriali (tone)

Total Valorificat

Argeş

392,519 140,23 tone trimise la tratare şi

250,629 tone trimise la alte puncte de colectare, fie din judeţ, fie din ţară

Călăraşi 0 0

Dâmboviţa 1768,841 1757,531

Giurgiu 935 931

Ialomiţa 54,633 50,906

Teleorman 108,909 89,447

Prahova 794

647 tone trimise la tratare şi

134 tone trimise la alte puncte de colectare

Total regiune 4053,902 4000,743 Sursa: Rapoartele judetene privind starea factorilor de mediu

VI.6.3 Deşeuri generate de activităţi medicale

Gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale este reglementată de Ordinul

Ministerului Sănătăţii şi Familiei nr. 219/2002 care aprobă normele tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale. Din activităţile de ocrotire a sănătăţii rezultă deşeuri periculoase. Cantităţile cât şi tipul deşeurilor rezultate din activitatea medicală variază în funcţie de: mărimea unităţii sanitare, specificul activităţii şi a serviciilor prestate, numărul de pacienţi asistaţi sau internaţi la un moment dat şi perioada anului. Cantitatea de deşeuri generată în regiune din activităţi medicale la nivelul anului 2010 a fost de 468 tone.

Page 207: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

203

Cantitatea de deşeuri medicale periculoase este necunoscută, se estimează la cca. 80% din cantitatea totală generată de deşeuri medicale. Procentul este ridicat din cauza colectării neselective a deşeurilor medicale, amestecându-se cele periculoase cu cele medicale nepericuloase.

Deşeurile periculoase sunt clasificate în: deşeuri anatomo-patologice, infecţioase, înţepătoare tăietoare, chimice şi farmaceutice au fost colectate separat şi au fost tratate termic înaintea eliminării sau eliminate prin incinerare la unităţi autorizate. În anul 2010 în regiunea 3 Sud Muntenia şi-au desfăşurat activitatea un număr de 14 firme autorizate pentru transportul deşeurilor periculoase medicale, astfel: - în judeţul Argeş: Tehno Dental Service, SC Financiar Urban SRL, SC Bioval Systems 2007 SRL Com.Bălileşti, sat Băjeşti, SC Rabic Igniserv SRL comuna Lereşti, SC C&S Gersco SRL Curtea de Argeş; - în judeţul Călăraşi: SC Stericare SA Bucuresti şi de SC Holiobles SRL (sat Iezeru sediul, com Jegalia, jud Călăraşi) - în judeţul Dâmboviţa: Euro Plus Serv SRL Răzvad, SC Crina SRL Găeşti, SC Bioambient SRL Moreni ; - în judeţul Prahova: SC Iacovotă SNC Câmpina, SC Actis Serv SRL Ploieşti; SC Dezinser Serv SRL Ploiesti - în judeţul Teleorman: SC TRANSECO PMB SRL, comuna Tătărăştii de Jos, sat Slăveşti.

VI.6.4 Fluxuri de deşeuri VI.6.4.1 Nămoluri

Directiva Consiliului nr. 86/278/EEC privind protecţia mediului şi în special a solurilor

când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură, este transpusă prin Ordinul comun 344/708/2004 al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al Ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru aprobarea normelor tehnice privind protecţia mediului, în special a solurilor, când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură.

Legislaţia în domeniul gestiunii deşeurilor prevede reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile eliminate prin depozitare. Astfel nu va mai fi permisă eliminarea nămolurilor de epurare nestabilizate pe depozitele de deşeuri. Aceste nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate vor fi folosite în agricultură, dacă nu pun în pericol calitatea solurilor şi a produselor agricole rezultate.

La majoritatea staţiilor de epurare orăşeneşti nămolul este supus doar procesului de deshidratare pe paturi de uscare, după care aceste nămoluri sunt evacuate în depozitele de deşeuri menajere.

Conform reglementărilor privind nămolurile de epurare, deţinătorii staţiilor de epurare sunt obligaţi să retehnologizeze staţiile de epurare, să amelioreze calitatea nămolului, să asigure tratarea acestuia pentru stabilizare şi să găsească utilizatori în agricultură sau în alte domenii. În cazul în care compoziţia nămolului nu permite împrăştierea acestuia pe terenuri, se va asigura eliminarea prin incinerare sau coincinerare.

În vederea realizării obiectivelor de reducere a cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate, pe viitor nu va mai fi permisă eliminarea nămolurilor de epurare nestabilizate pe depozitele de deşeuri.

Page 208: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

204

VI.6.4.1.1 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

Nămolurile provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, în regiune, au fost în cantitate de 6540 tone substanţă uscată, din care 676 tone au fost valorificate în agricultură, sau prin alte forme de valorificare, o parte a fost depozitată la depozitele de deşeuri, iar o parte se află pe stoc. Cantitatea de nămoluri este provenită de la cele 44 de staţii de epurare ape uzate orăşeneşti din regiune la nivelul anului 2009 (conform chestionarelor statistice de nămoluri)

Fig. VI.6.4.1.1.1

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%procent %

2008 2009 Anul

Cantitati namoluri - statii de epurare

eliminat

valorificat

Evoluţia cantităţilor de nămol generate este în scădere, faţă de anul 2008,

(cantităţile de nămol au fost de 7856 tone), având în vedere proiectele de extindere sau modernizare a staţiilor de epurare orăşăneşti. În anul 2010 s-a eliberat un permis de aplicare pe terenurile agricole a nămolului provenit din Staţia de epurare Piteşti conform Ordinului nr.344/16.08.2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură. Permisul de aplicare a fost aprobat pentru o cantitate de 12 t / ha, materie uscată, suprafaţa totală fiind de 437 ha în comuna Stolnici, judeţ Argeş.

VI.6.4.1.2 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale În regiunea 3 Sud Muntenia, cantitatea de nămoluri reziduale generată din

activităţile industriale, este de 75943 tone, exprimată în masă uscată. Cantităţi importante de nămoluri au fost transportate la fabricile de ciment din ţară şi eliminate prin co-incinerare.

Un caz aparte este cel al staţiei de preepurare ape uzate industriale ce aparţine SC Dunăreana SA Giurgiu, care procesează ape uzate rezultate din industria textilă. În anul 2010 au generat o cantitate de 3,7 tone nămol, cantitate din care s-au fabricat cărămizi pentru uzul propriu şi s-a folosit în amestec cu ciment la realizarea tencuielilor interioare şi exterioare în incinta unităţii.

VI.6.4.2 Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Page 209: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

205

Directiva nr. 2002/96/EC privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice este transpusă in legislaţia românească prin HG 1037/2010 şi are ca obiective principale: - prevenirea apariţiei deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare a acestor deşeuri, în scopul reducerii cantităţii de deşeuri eliminate; - îmbunătăţirea performanţei de mediu a tuturor operatorilor implicati în ciclul de viaţă al echipamentelor electrice şi electronice (producători, distribuitori, consumatori) şi în mod special a agenţilor economici direct implicaţi în tratarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice. Autorităţile administratiei publice locale au obligaţia de a colecta separat DEEE de la gospodăriile particulare şi de a pune la dispoziţia producătorilor spaţiile necesare pentru înfiintarea punctelor de colectare selectivă a acestora. În vederea reducerii cantităţii de deşeuri electrice eliminate ca deşeuri municipale nesortate şi pentru atingerea unui nivel ridicat de colectare selectivă, posesorii trebuie să predea acest tip de deşeuri la punctele de colectare constituite în acest scop. In regiune sunt 40 de operatori economici autorizati pentru colectarea DEEE-urilor si 11 operatori economici autorizati pentru tratarea DEEE. În anul 2010 din iniţiativa Ministerului Mediului si Padurilor, s-au desfăşurat 5 campanii naţionale de colectare DEEE-uri intitulate “Marea debarasare”.

Tabel VI.6.4.2.1 Judet Cantitate colectată în

campania “Marea debarasare” (tone)

Cantitate colectată de operatorii economici şi

prin punctele de colectare, în anul 2010

(tone)

Argeş 120,884 2576,4173

Călăraşi 19,608 7,534

Damboviţa 54,405 341,995

Giurgiu 13,480 6,5

Ialomiţa 11,200 45,282

Prahova 50,254 554,5

Teleorman 8,772 101,145

Total 278,603 3633,3733

În negocierile de aderare la Uniunea Europeană, România a obţinut o perioadă de tranziţie până în 2008 pentru atingerea ţintei de colectare a DEEE-urilor. Ţinta de colectare începând cu anul 2008 este de 4 kg/loc., iar ţinta de valorificare/reciclare este de 100%. Cantitatea de DEEE-uri colectata în judetul Argeş în anul 2010, a determinat depăşirea ţintei anuale de colectare, realizându-se 4,29 kg/loc/an, dar la nivelul regiunii ţinta nu a fost atinsă.

Page 210: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

206

VI.6.4.3 Vehicule scoase din uz – operatori economici economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate

Din cauza costurilor de transport vehiculele scoase din uz se tratează prin

dezmembrarea elementelor importante şi apoi balotarea în vederea valorificării materialului feros.

În prezent eliminarea vehiculelor scoase din uz este o activitate economică profitabilă din cauza faptului că se valorifică doar componentele metalice (aproximativ 70% din masa vehiculului).

Pentru ca un agent economic să poată desfăşura activităţi de colectare şi tratare vehicule scoase din uz, acesta trebuie să deţină 3 autorizaţii: autorizaţia de mediu în care sunt incluse condiţiile din Anexa 1 a HG 2406/2000, autorizaţia emisă de RAR şi aviz de funcţionare emis de Poliţie conform Ordinului 82/2000 cu modificările şi completările ulterioare.

Numărul total de operatori economici autorizaţi în Regiunea 3 Sud Muntenia este de 38 din care: - 1 - efectuează numai operaţiunea de colectare (Remat SA Ploieşti - Punct de lucru Câmpina) ; - 37 - colectare/tratare.

VSU colectate Tabel VI. 6.4.3.1

Anul VSU (buc) /Regiune

Colectate Tratate Stoc

2009 6920 7090 159

2010 26625 24443 1204

Menţionăm ca numărul total de vehicule scoase din uz colectate de agenţii economici sunt atât cele preluate prin programul naţional de înnoire a parcului auto cât şi cele preluate în afara acestui program. Creşterea numărului de VSU colectate se datorează noutăţilor aduse de „Ghidul de finanţare a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional” – Programul Rabla pentru anul 2010, finanţat din fonduri ale Administraţiei Fondului de Mediu.

Fig. VI.6.4.3.1.1

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000 VSU (buc.)

2009 2010 Anul

VSU colectate/tratate

colectat

tratat

Page 211: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

207

VI.6.4.4 Uleiuri uzate

Gestionarea uleiurilor uzate este reglementată de Hotarârea de Guvern nr. 235/2007. Conform prevederilor acestei hotărâri operatorii economici care gestionează uleiuri uzate au obligaţia să le colecteze separat şi să predea toată cantitatea de ulei uzat operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de valorificare sau eliminare. Raportarea privind gestionarea uleiurilor uzate în anul 2010 s-a efectuat pentru:

● ulei proaspăt comercializat, cantitate totală – 23014,9 tone; - de către producătorii interni (7 operatori) – 22662,2,000 tone; - de către importatori (3 operatori)– 352,7tone ● ulei uzat generat, cantitate totală – 2043,203 tone; - de către sectorul industrial – 1769,586 tone; - de către service-uri – 273,617 tone ● ulei uzat colectat, cantitate totală– 1750,679 tone; - de către agenţi economici autorizaţi să colecteze – 1744,46 tone; - de către staţiile PECO – 0,089 tone; - de către comercianţi – 6,13 tone

● ulei uzat valorificat, cantitate totală – 8139,307 tone (cantităţi primite spre valorificare din toata ţara); - prin co-incinerare (2 instalaţii) – 50,65 tone; - prin alte modalităţi (10 operatori)– 8088,657 tone ● filtre de ulei uzate cantitate totală – 27,084 tone.

VI.6.5 Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor Având în vedere că pentru anul 2010, ţintele pentru deşeurile de ambalaje cât şi cele pentru biodegradabile sunt cuantificate în legislaţie, sistemul de management al deşeurilor propus în PRGD pentru anul 2010, propune o intensificare a colectarii separate a deşeurilor din ambalaje şi din grădini şi parcuri, precun şi a biodegradabilelor din ambalaje. Astfel, în anul 2010 trebuiau, conform PRGD, colectate selectiv circa 169 000 tone ambalaje şi circa 45 000 tone deşeuri verzi. De asemenea, din totalul cantităţii de deşeuri menajere colectate în amestec trebuia sortată o cantitate de deşeuri biodegradabile de circa 88 000 tone. Conform PRGD, numarul de persoane racordate la colectarea selectivă în anul 2010 trebuia să fie de 1 400 000 locuitori pentru colectarea hârtiei/cartonului şi 1 100 000 de locuitori pentru plastic, sticlă şi metal în vederea realizării ţintelor de valorificare.

Cantităţi de deşeuri colectate selectiv în anul 2010, în regiunea

3 Sud Muntenia Tabel VI. 6.5.1

Tip deşeu Cantitate totală colectată selectiv în anul 2010 (tone)

PET 1 165,878

Plastic 305,55

Hârtie/carton 2 217,972

Page 212: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

208

Sticlă 30,092

Metal 2,353

Lemn 0,5

În judeţul Argeş colectarea selectivă se realizează în 6 localităţi: Piteşti, Topoloveni, Campulung, Mioveni, Curtea de Argeş, Băiculeşti. Colectarea selectivă se realizează cu serviciul de salubritate din cadrul primăriei sau în parteneriat cu operatorul de salubritate. Deşeurile de PET, hârtie/carton, sticlă, metal sunt stocate temporar în vederea valorificării. În PJGD Dâmboviţa s-a prevăzut ca în anul 2010 minim 48% din populaţie să colecteze selectiv deşeurile de ambalaje (hârtie/carton, plastic,) fie individual, fie prin puncte sau centre de colectare. Acest obiectiv nu a putut fi atins, un singur operator de salubritate - S.C. IGO S.A a colectat separat deşeurile de ambalaje la sursă.

În anul 2010, în judeţul Giurgiu, s-a realizat colectare selectivă doar în oraşele Giurgiu şi Mihăileşti, de operatorii de salubritate SC Administraţia Domeniului Public şi Privat SA – Direcţia Salubritete, respectiv SC Salserv Ecosistem SRL. În judeţul Ialomiţa colectarea selectivă se realizează în 6 localităţi: Slobozia, Tăndărei, Urziceni, Fetesti, Ciulniţa şi Amara. Colectarea selectivă se realizează cu serviciul de salubritate din cadrul primăriei sau în parteneriat cu operatorul de salubritate. Deşeurile de PET, hârtie/carton, sticlă, metal sunt stocate temporar în vederea valorificării. Pentru judetul Prahova, la nivelul municipiilor şi oraşelor din judeţ (Ploieşti, Câmpina, Băicoi, Plopeni, Buşteni, Breaza, Sinaia, Azuga, Mâneciu), administraţiile locale în colaborare operatorii de salubritate au continuat implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor, pe următoarele fracţiuni: hârtie şi carton, mase plastice (în special PET-uri) şi sticlă. Cantităţile de deşeuri colectate selectiv au fost valorificate/reciclate prin firme specializate.

VI.7. Planificare

VI.7.1 Directiva cadru privind deşeurile În ceea ce priveşte legislaţia cadru, Directiva cadru privind deşeurile şi Directiva privind deşeurile periculoase au fost transpuse în România printr-un singur act normativ. Prin această lege se stabileşte ca gestionarea deşeurilor municipale, inclusiv a deşeurilor periculoase din deşeurile municipale, este responsabilitate a autorităţilor publice locale. De asemenea, documentele de planificare de la nivel naţional şi regional sunt aprobate prin Hotărâre de Guvern, respectiv ordin de ministru. Revizuirea acestora se realizează ori de câte ori este nevoie, perioada dintre revizuiri fiind de maxim 5 ani. În noiembrie 2008 a fost adoptată o directivă cadru, Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive. Primul pas al implementării Strategiei tematice privind prevenirea şi reciclarea deşeurilor a fost revizuirea directivei actuale astfel încât să cuprindă standarde de reciclare şi obligaţia statelor membre privind dezvoltarea de programe nationale de prevenire a deşeurilor. Noua directivă, care ar fi trebuit să fie implementată până la 12 decembrie 2010, se referă atât la deşeurile periculoase, cât şi la cele nepericuloase, precum şi la uleiurile uzate. Directiva stabileşte conceptele de bază referitoare la gestionarea deşeurilor şi defineşte principiile de gestionare a deşeurilor

Page 213: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

209

precum „principiul poluatorul plăteşte” sau ierarhia deşeurilor. De asemenea, clarifică noţiuni de bază, cum ar fi definiţiile pentru deşeuri, valorificare şi eliminare, pentru a întări măsurile care trebuie luate pentru prevenirea generării deşeurilor, pentru a introduce o abordare care să ia în considerare întregul ciclu de viaţă al produselor şi materialelor şi nu doar stadiul de deşeu, precum şi pentru a pune accentul pe reducerea efectelor generării şi gestionării deşeurilor asupra mediului, consolidându-se astfel valoarea economică a deşeurilor. Articolul 28 al noii Directive cadru se referă la planurile de gestionare a deşeurilor. Astfel, conform prevederilor Directivei, planurile de gestionare a deşeurilor trebuie să cuprindă o analiză a situaţiei actuale a gestionării deşeurilor pe teritoriul geografic în cauză, precum şi măsurile care trebuie luate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în cazul pregătirii pentru reutilizare, reciclării, valorificării şi eliminării deşeurilor precum şi o evaluare a modului în care planul va ajuta la punerea în aplicare a obiectivelor şi dispoziţiilor directivei.

Conform prevederilor noii Directive, ca instrument principal de planificare, planurile de gestionare a deşeurilor trebuie să conţină, după caz, cel puţin următoarele:

(a) tipul, cantitatea şi sursa deşeurilor generate pe teritoriu, deşeurile care ar putea fi transportate de pe sau pe teritoriul naţional, precum şi o evaluare a evoluţiei viitoare a fluxurilor de deşeuri; (b) schemele existente de colectare a deşeurilor şi principalele instalaţii de eliminare şi valorificare, inclusiv orice aranjamente speciale pentru uleiurile uzate, deşeurile periculoase sau fluxurile de deşeuri abordate de legislaţia comunitară specifică; (c) o evaluare a necesarului de noi scheme de colectare, închiderea instalaţiilor de deşeuri existente, infrastructura suplimentară pentru instalaţiile de deşeuri în conformitate cu articolul 16 şi, dacă este necesar, investiţiile legate de acestea; (d) informaţii suficiente cu privire la criteriile de identificarea amplasamentului, precum şi a capacităţilor semnificative viitoare ale instalaţiilor de eliminare sau de valorificare, dacă este cazul; (e) politici generale de gestionare a deşeurilor, inclusiv tehnologii şi metode planificate de gestionare a deşeurilor sau politici pentru deşeurile care ridică pobleme specifice de gestionare.

De asemenea, Directiva prevede ca planurile de gestionare a deşeurilor pot conţine, luând în considerare nivelul geografic şi acoperirea zonei de planificare, următoarele:

(a) aspectele organizaţionale legate de gestionarea deşeurilor, inclusiv o descriere a alocării responsabilităţilor între actorii publici şi privaţi care se ocupă cu gestionarea deşeurilor; (b) o analiză a utilităţii şi a adecvării utilizării instrumentelor economice şi de altă natură pentru rezolvarea diverselor probleme legate de deşeuri, luând în considerare necesitatea menţinerii unei bune funcţionări a pieţei interne; (c) utilizarea unor campanii de sensibilizare şi de informare adresate publicului larg sau unor categorii speciale de consumatori; (d) siturile contaminate istoric de eliminare a deşeurilor şi măsuri pentru reabilitarea acestora.

Până în prezent Directiva 2008/98/CE privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive nu a fost transpusă în legislaţia română. Există un proiect de Lege, care în prezent se află supus dezbaterii publice.

Page 214: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

210

VI.8. Perspective VI.8.1 Strategia naţională privind deşeurile

O consecinţă a transpunerii şi implementării Directivei Cadru a Deşeurilor este

elaborarea, promovarea, implementarea şi monitorizarea implementării: - Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor (SNGD); - Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD); - Planurilor Regionale de Gestionare a Deşeurilor (PRGD); - Planurilor Judeţene de Gestionare a Deşeurilor (PJGD). Strategia Naţională pentru Gestionarea Deşeurilor elaborată în 2003 avea la

bază cadrul legislativ existent la acea dată, necesar pentru o gestionare corespunzătoare a deşeurilor, în vederea transpunerii şi implementării legislaţiei europene în domeniu.

Revizuirea SNGD, demarată în 2008 trebuie să ţină cont de stadiul actual al implementării, de progresele făcute, de punctele slabe unde nu s-a reuşit îndeplinirea obiectivelor şi de noile tendinţe strategice europene în domeniul deşeurilor.

În îndeplinirea strategiei, rolul administraţiei centrale este de a crea cadrul necesar pentru ca fiecare parte a societăţii să îşi asume responsabilitatea şi să-şi managerieze propriile deşeuri. Deoarece există încă probleme în îndeplinirea obiectivelor SNGD, toţi factorii implicaţi trebuie să îşi asume responsabilitatea unei gestionări raţionale a resurselor şi deşeurilor astfel: [

producătorii trebuie să producă bunuri folosind mai multe materiale reciclate şi mai puţine materii prime; produsele lor trebuie să genereze mai puţine deşeuri şi să aibă un impact cât mai scăzut asupra mediului;

distribuitorii trebuie să reducă ambalajele şi să sprijine consumatorii pentru a genera mai puţine deşeuri;

consumatorii, atât operatorii economici, cât şi populaţia, trebuie să îşi reducă deşeurile, să le colecteze separat în vederea reciclării, să achiziţioneze produse sau servicii care generează mai puţine deşeuri şi care au un impact cât mai scăzut asupra mediului;

autorităţile locale trebuie să furnizeze direct sau indirect servicii de colectare şi de reciclare pentru locuitori şi să ofere informaţii privind reducerea deşeurilor; de asemenea, trebuie să-şi planifice măsuri de gestionare a deşeurilor şi să investească în facilităţi de colectare şi tratare a acestora;

operatorii trebuie să investească în reciclarea şi recuperarea deşeurilor şi să furnizeze servicii de calitate în acest sens pentru clienţii lor.

În concluzie, strategia trebuie să contureze o gestionare corespunzătoare a deşeurilor, în care nu numai producătorii îşi asumă responsabilitatea, dar şi consumatorii.

Elementele de bază ale SNGD revizuite sunt:

Prevenirea şi valorificarea deşeurilor (refolosire, reciclare, recuperare energetică), în conformitate cu ierarhia gestionării deşeurilor şi cerinţele Strategiei Europene a Deşeurilor; acest lucru va conduce la decuplarea creşterii cantităţilor de deşeuri de creşterea economică.

Îndeplinirea ţintelor propuse, cu accent pe ţintele referitoare la depozitarea deşeurilor biodegradabile; o atenţie deosebită trebuie să se acorde în continuare ţintelor referitoare la deşeurile de ambalaje şi la deşeurile electrice şi electronice;

Page 215: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

211

asigurarea de investiţii pentru infrastructura necesară redirecţionării deşeurilor biodegradabile de la depozitare.

Creşterea reciclării şi a recuperării de energie din deşeuri scăderea consumului de resurse;

Acordarea de stimulente pentru reducerea deşeurilor şi creşterea reciclării; trebuie stimulate investiţiile în colectarea, reciclarea, recuperarea deşeurilor şi în dezvoltarea pieţei materialelor reciclate;

Dezvoltarea de indicatori pentru monitorizarea implementării strategiei; Modificări legislative necesare pentru îmbunătăţirea gestiunii deşeurilor şi pentru

ca legislaţia să fie mai clară şi mai eficace (reducerea costurilor prin prevenirea activităţilor ilegale);

Îmbunătăţirea colaborarii la nivel naţional, regional, local pentru a se obţine performanţe mai bune în domeniu, o mai bună coordonare şi servicii mai bune.

Fiecare producător de deşeuri (operatori economici, populaţie, autorităţi locale) trebuie să-şi asume responsabilitatea propriilor deşeuri şi să-şi elaboreze propria strategie de gestionare a deşeurilor;

Conştientizarea şi stimularea populaţiei pentru colectarea selectivă a deşeurilor şi reducere;

Implementarea măsurilor propuse în planurile regionale şi locale de gestionare a deşeurilor;

Respectarea principiilor proximităţii şi auto-suficienţei; Prin comunicare şi suport, prin creşterea angajamentului operatorilor economici şi

populaţiei şi prin propriul exemplu, Guvernul poate schimba comportamentul tradiţional în ceea ce priveşte concepţia faţă de deşeuri şi modul de gestionare a acestora.

VI.9. CHIMICALE

VI.9.1 Importul şi exportul chimicalelor (PIC) Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase sunt reglementate

de Regulamentul Consiliului nr. 689/2008/CEE, măsurile pentru aplicarea acestuia fiind aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 305/2007. Conform prevederilor Regulamentului, exporturilor de produse chimice periculoase care sunt interzise sau supuse unor restricţii severe în cadrul Comunităţii, li se aplică o procedură comună de notificare. Principalul obiectiv îl constituie cooperarea importatorilor şi exportatorilor în vederea asigurării unui control asupra circulaţiei internaţionale a produselor chimice periculoase, în scopul asigurării protecţiei sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător.

Situaţia importurilor de substanţe chimice periculoase, în anul 2010, în judeţul Prahova este prezentată în tabelul următor:

Tabelul nr. VI.9.1

Denumire substanţe/produse Cantitate importată (kg)

Utilizare specifică

DIAZINON EC 60 % 32 320 pentru uz veterinar Amitraz 12,5% 2 790

Page 216: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

212

În celelalte judeţe din regiunea 3 Sud Muntenia, operatorii economici nu au realizat importuri şi/sau exporturi de substanţe şi preparate care să intre sub prevederile acestui regulament.

VI.9.2. Substanţe care depreciază stratul de ozon (ODS)

Substanţele care depreciază stratul de ozon, denumite generic şi ODS-uri, sunt reglementate prin Regulamentul Parlamentului European si Consiliului (CE) nr.1005/2009 privind substanţele care epuizează stratul de ozon. Principalele utilizări ale ODS sunt:

clorofluorocarburi – CFC-uri: agenţi frigorifici, solvenţi, aerosoli farmaceutici şi cosmetici, agenţi de expandare în tehnologia de producţie a spumelor de izolaţie;

haloni: stingerea incendiilor;

hidrocarburi parţial halogenate – HCFC-uri: agenţi frigorifici, agenţi de expandare a spumelor de izolaţie, solvenţi, aerosoli;

tetraclorură de carbon: solvent industrial;

metilcloroform (1,1,1 tricloretan): solvent industrial;

bromură de metil – MeBr – utilizată în dezinfecţia solului în spaţii închise, cum ar fi sere, solarii, etc., la tratamente de igienizare prin fumigaţie a incintelor şi spaţiilor de depozitare, la tratamente fitosanitare destinate protecţiei plantelor, tratamente de dezinfecţie destinate transportului legumelor şi fructelor proaspete.

Regulamentul se referă la izolarea, utilizarea, recuperarea şi distrugerea gazelor fluorurate cu efect de seră; etichetarea şi eliminarea produselor şi echipamentelor care conţin gazele respective; raportarea informaţiilor referitoare la gazele respective; controlul utilizărilor şi interzicerea introducerii pe piaţă a produselor şi echipamentelor menţionate la articolul 9 şi de anexa II; şi formarea şi certificarea personalului şi a societăţilor comerciale implicate în activităţile prevăzute de acest regulament .

În regiunea 3 Sud Muntenia nu se produc substanţe care depreciază stratul de ozon. Aceste tipuri de substanţe se utilizează în service-ul instalaţiilor frigorifice/de climatizare (fixe sau mobile) sau, indeplinesc rolul de utilizare finală în aceste tipuri de echipamente, în special în sectorul refrigerare. Inventarul realizat în anul 2010, al substanţelor reglementate se prezintă astfel: :

Cantităţi de freoni Tabel VI.9.2.1

Tip freon

Stoc la 01.01.2010 (kg)

Cantitate vehiculata (kg)

Stoc la 01.01.2011(kg)

Cantitate recuperată (kg)

R13 5.000 0.000 5.000 0.000

R134a 11467.360 86191.180 56901.810 113.000

R14 0.000 2.000 0.000 0.000

R22 3431.670 1701.000 3396.570 200.000

R403 0.000 36.000 36.000 0.000

R404a 2882.195 11067.700 13949.895 55.000

R407a 251.810 477.400 243.310 80.000

R407c 697.630 2491.070 627.750 155.000

R410a 422.160 1602.470 383.330 210.000

Page 217: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

213

R422d 0.000 61.700 29.000 0.000

R427a 0.000 868.000 55.000 0.000

R500 4.000 0.000 4.000 0.000

R502 0.000 32.000 5.000 0.000

R507 0.000 88.480 11.520 0.000

R600a 3637.280 7997.560 4562.420 0.000

Total 22799.105 112616.560 80210.605 813.000

Cantităţi de solvenţi cloruraţi

Tabel VI.9.2.2

Cantităţi de agenţi de spumare

Tabel VI.9.2.3 Tipul

agentului de spumare Stoc

la 01.01.2010 (kg)

Cantitate agent spumare

utilizat (kg)

Stoc la 01.01.2011

(kg)

HCFC - 141 b, continut in Poliol Specflex 607, in cantitate de maxim 6%

0,000 0,000 0,000

1,1,1,3,3 - pentafluoropropan care este continut in Poliol Specflex 792 in cantitate de maxim 3%

29,000 129,000 81,500

Total 29,000 129.000 81.500

VI.9.3. Gaze fluorurate cu efect de sera

Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră a intrat în vigoare în anul 2006. Scopul regulamentului este de a reduce emisiile acestor gaze şi de a contribui la atingerea ţintei de reducere a emisiilor Uniunii Europene şi statelor sale membre în baza Protocolului de la Kyoto.

Efectele cu efect de seră reglementate de Protocolul de la Kyoto sunt, între altele, trei grupe de gaze fluorurate cu efect de seră (gaze F): hidrofluorocarburi (HFC), perfluorocarburi (PFC) şi hexafluorură de sulf (SF6).

Majoritatea acestor gaze F au un potenţial ridicat de încălzire globală (GWP). Ele sunt utilizate în mai multe tipuri de produse şi aplicaţii, inclusiv echipamente de refrigerare,

Tip solvent Clorurat/agent

spumare

Stoc la 01.01.2010 (kg)

Cantitate utilizată in 2010 (kg)

Stoc la 01.01.2011 (kg)

Cantitate recuperată (kg)

Stoc distrusă 01.01.2011 (kg)

Tetraclorura de carbon

278.5 49.9 253.9 1.000 1.000

Percloretilena 3584.21 19023 2829.3 24628.96 25.900

Tricloretilena 764.780 111.0 653.78 2.5 0,000

Cloroform 10.0 38.0 9.0 0 0

Page 218: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

214

de climatizare şi pompe de căldură, sisteme de protecţie împotriva incendiilor, spume, aerosoli, solvenţi şi instalaţii de distribuţie de înaltă tensiune.

Utilizarea gazelor fluorurate în anumite aplicaţii: Se interzice utilizarea SF6 (hexafluorură de sulf ) sau a preparatelor acesteia: – la turnarea sub presiune a magneziului în cazul în care cantitatea utilizată este mai

mică de 850 kg pe an; – pentru umplerea anvelopelor de autovehicule. Introducerea pe piaţă a anumitor produse şi echipamente: Se interzice introducerea pe piaţă a următoarelor produse şi echipamente cu

excepţia cazului în care sunt marcate cu o etichetă care respectă cerinţele Regulamentului (CE) nr. 1494/2007 al Comisiei. Domeniile în care se utilizează aceste substanţe sunt: refrigerare şi aparate de aer condiţionat, spume, solvenţi, aerosoli, extinctoare, echipamente electrice, semiconductori. Inventarul pentru anul 2009 (pentru 2010 este în curs de realizare) a pus în evidenţă urmatoarele cantitati utilizate în sectorul refrigerare.

VI.9.4. Poluanţi organici persistenţi – POP’s

Poluanţii organici persistenţi sunt reglementati prin Regulamentul (CE) 850/2004 al Parlamentului European si al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind poluanţii organici persistenţi şi de modificare a Directivei 79/117/CEE (POP’s-urile) sunt substanţe chimice care persistă în mediul înconjurător, se bioacumulează în organismele vii şi prezintă riscul de a genera efecte adverse asupra sănătăţii umane şi a mediului. Caracteristicile POP-urilor sunt: persistenţa, bioacumularea, toxicitatea, volatilitatea, transportul pe distanţe lungi, bioaccesibilitatea, expunerea şi presiunea de vapori. Cele mai importante categorii de POP-s sunt:

pesticidele, ex: aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor, mirex şi toxafen

substanţele chimice industriale, ex: hexaclorbenzen, bifenili policloruraţi

produsele secundare, ex: dioxinele şi furanii, obţinute neintenţionat în urma reacţiilor chimice şi a proceselor de combustie.

Convenţia de la Rotterdam privind procedura de consimţămînt prealabil în cunoştinţa de cauză aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticidelor care fac obiectul comerţului internaţional (Rotterdam, 10 septembrie 1998) prevede procedurile de interzicere sau restricţionare a substanţelor chimice în domeniul comerţului internaţional, printre care sînt incluşi şi poluanţii organici persistenţi. Surse de POP–uri se regăsesc în agricultura, industrie, transporturi şi energie, la care se pot adauga alte surse ce includ asezările umane cu depozite de deşeuri sau incineratoare.

Pentru eliminarea acestor produşi periculoşi în luna mai 2001, a fost adoptată convenţia de la Stockholm, România devenind parte a acestei Convenţii odată cu ratificarea acesteia prin Legea 261/2004.

În anul 2008 prin H.G. 561/2008 a fost stabilit cadrul instituţional necesar aplicării Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 850/2004 privind poluanţii organici persistenţi, Ministerul Mediului fiind autoritatea competentă pentru coordonarea măsurilor necesare aplicării acestui regulament.

Prin H.G. 1497/2008 a fost aprobat Planul naţional de implementare a prevederilor Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi aferent perioadei 2008-2013.

Obiectivele-cheie ale acestui plan sunt:

Page 219: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

215

– eliminarea stocurilor de pesticide şi a deşeurilor care conţin sau sunt contaminate cu POP-suri (cu excepţia bifenililor policloruraţi - PCB);

– eliminarea stocurilor existente de PCB; – eliminarea poluanţilor care prin proprietăţile lor pot fi incluşi în categoria POP-surilor; – interzicerea producerii de POP-suri care urmează a fi incluşi în anexele la Convenţia

de la Stockholm (ex. endosulfan); – dezvoltarea durabilă a agriculturii; – dezvoltarea producerii şi utilizării substanţelor cu efecte reduse asupra mediului, care

vor fi folosite pentru combaterea vectorilor bolilor şi/sau a artropodelor care produc daune;

– îmbunătăţirea performanţelor privind protecţia mediului în sectorul energetic; – îmbunătăţirea performanţelor privind protecţia mediului în sectorul transporturi; – îmbunătăţirea managementului transporturilor în sectorul urban; – îmbunătăţirea performanţelor privind protecţia mediului în sectorul industrial. – reducerea efectelor asupra sănătăţii umane şi a mediului generate de emisiile de

POP-suri provenite de la incinerarea sau coincinerarea deşeurilor. Cantitatea de endosulfan, intodus ulterior în Anexele Convenţiei de la Stockholm,

comercializată/ utilizată în regiunea 3 Sud Muntenia (judeţul Teleorman), sub denumirea de Thionex 35 EC (35% endosulfan, în anul 2010, a fost de 4010 kg.

Producţia de amestecuri cu conţinut de POPs în anul 2010

Tabel VI.9.4.1 Denumirea

substanţei (POPs

Denumirea amestecului cu POPs

Cantitate amestec produs în 2010

(to)

Stoc amestec

01.01.2011 (to)

Denumire deşeuri cu conţinut de

POPs

Cantiutate de

deşeuri (kg)

Regiunea 3Sud Muntenia

HBCD Polistiren expandat

5225 317 polistiren expandat

12800

Deşeuri de pesticide

- - -

sulf muiabil,sulfat de cupru, polisulfura de bariu

2510

- - - US-1 312

VI.9.5. Mercur

Importul, exportul şi utilizarea mercurului şi a compuşilor cu mecur sunt

reglementate prin REGULAMENTUL (CE) 1102/2008 al Parlamentului European şi al

Consiliului din 22 octombrie 2008 privind interzicerea exporturilor de mercur metalic și de

anumiți compuși și amestecuri de mercur și depozitarea în condiții de siguranță a mercurului metalic. În anul 2010 au fost actualizate inventarele privind importul, exportul şi utilizarea mercurului şi a compuşilor cu mercur cu datele aferente anului 2009. Situaţia este redată în tabelele de mai jos:

Page 220: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

216

Utilizarea mercurului Tabel VI.9.5.1

Mercur la 01.01.2010 (kg)

AMC industriale (kg mercur conţinut)

Termometre medicale (kg mercur conţinut)

Sfigmomanometre

(kg)

Lămpi cu vapori Hg

(buc)

Baterii celulare (buc)

Mercur pur (kg)

Deşeuri cu conţinut de Hg (kg)

Generate 2009

Reciclat/Incinerate 2009

Depozitat temporarla 01.01.2010

273 37 5 73425 16 2057 421 45/ 314

257

Cantităţile prezentate în tabelul de mai sus sunt estimate prin măsurători aproximative de volum şi folosind o densitate a mercurului de 13,5 g/cm3. Mercurul metalic se găseşte la întreruptoarele basculante capsulate din unele instalaţii, becuri cu vapori de mercur; manovacuummetre cu lichid; relee Bucholtz; porozimetre; tensiometre; presostate, termodensimetre etc. De asemenea, mercurul se mai regăseşte în termometre medicale, industriale, în cabinetele stomatologice.

Utilizarea compuşilor cu mercur

Tabel VI.9.5.2

Compuşi cu Hg utilizaţi în anul

2009(kg)

Stoc compuşi cu mercur la 01.01.2010

Deşeuri compuşi cu Hg (kg)

Generat Reciclat/Incinerat

Depozitat temporar

39 199 1314 0/

1165 94

Compuşii cu mercur sunt utilizaţi în general în laboratoare pentru analize fizico-

chimice. Cantitatea de compuşi cu mercur utilizaţi în anul 2009, a fost de cca 39 kg, iar

cantitatea aflată pe stoc la inceputul anului 2010 a fost de cca 199 kg (clorură mercurică, sulfat de mercur, azotat mercuros, iodură de mercur, oxid de mercur, acetat de mercur, tiocianat de mercur).

VI.9.6 Metalele grele restrictionate

În prezent, metalele restricţionate se găsesc reglementate în anexa XVII a Regulamentului 1907/2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice - REACH. Unele dintre substanţe şi preparate sunt interzise la comercializare şi utilizare.

Page 221: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

217

La nivelul regiunii 3 Sud Muntenia, la sfârşitul anului 2010 s-a realizat inventarul pentru anul 2009 al utilizatorilor, importatorilor şi exportatorilor de metale grele şi compuşi ai acestora, situaţia prezentându-se astfel:

Utilizare metale

Tabel VI.9.6.1

Metale Deşeuri

Denumire Cantitate utilizată 2009 (kg)

Stoc 01.01.10 (kg) (kg)

Nichel 8922 2056 În 2009 s-au generat 1475 kg deşeuri cu conţinut de metale

grele, din care reciclate 185 kg, depozitate 450 kg şi 3510 kg se află

pe stoc

Cadmiu 424 301

Plumb 6330 3934

Crom 0.140 4

Staniu 9004 323

Arsen 0.000 0.000

Utilizare compuşi cu metale Tabel VI.9.6.2

Compuşi cu metale Deşeuri (kg)

Denumire Cantitate utilizată

2009 (kg)

Stoc 01.01.10

(kg)

Generate Reciclate Incinerate Depozitate Stoc 01.01.10

Nichel 85606 5414 3640374 620460 4849 2959464 394453

Cadmiu 147 79

Plumb 348 55

Crom 687836 123287

Staniu 16120 663

Arsen 3.5 13.9

Cantităţile mari de deşeuri generate sunt reprezentate de nămoluri cu conţinut de metale grele.

VI.9.7 Substante reglementate sub REACH - SVHC Începând cu 1 iunie 2007 Consiliul Europei a adoptat Regulametul REACH - înregistrarea, evaluarea şi autorizarea substanţelor chimice, înlocuind aproximativ 40 de reglementări europene existente în acest domeniu. Acest important act legislativ a intrat în vigoare la aceeaşi data şi în România. Hotărârea nr. 882/1.08.2007, publicată în Monitorul Oficial Nr. 548/10.08.2007, aprobă regulamentul REACH în România şi crează cadrul instituţional pentru aplicarea directă a prevederilor regulamentului REACH. Agenţia Naţionala pentru Protecţia Mediului este desemnată ca autoritate competentă responsabilă pentru aplicarea prevederilor regulamentului REACH.

Page 222: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

218

Regulamentul (UE) nr. 143/2011 de modificare a anexei XIV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Consiliului, privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea subsţantelor chimice (REACH), prevede că pot face obiectul unei autorizări, subsţantele care indeplinesc criteriile de clasificare ca substanţe carcinogene (categoria 1 sau 2), mutagene (categoria 1 sau 2) şi toxice pentru reproducere (categoria 1 sau 2) în conformitate cu Directiva 67/548/CEE a Consiliului privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase, precum şi substanţele care sunt persistente, bioacumulative şi toxice, substanţele care sunt foarte persistente şi foarte bioacumulative şi/sau substanţele în legatură cu care există dovezi ştiinţifice ale unor probabile efecte grave asupra sănătăţii umane şi a mediului, ceea ce generează un nivel de îngrijorare echivalent.

În conformitate cu criteriile de includere la anexa XIV la Regulamentul CE nr. 1907/2006, stabilite în anexa XIII la regulamentul menţionat, următoarele substanţe sunt identificate şi incluse în lista substanţelor candidate şi care generează un nivel de îngrijorare asupra sănătăţii umane şi a mediului:

- 5-tert-butil-2,4,6-trinitro-m-xilen (xilen de mosc) este foarte persistentă şi foarte bioacumulativă; - 4,4-diaminodifenilmetan (MDA) îndeplineşte criteriile de clasificare ca substanţă carcinogena (categoria 1B); - Hexabromociclododecan (HBCDD) şi diastereoizomerii alfa-, beta-, şi gama-hexa-bromociclododecan sunt persistenţi, bioacumulativi şi toxici; - ftalat de di (2-etilhexil) (DEHP) îndeplineşte criteriile de clasificare ca substanţă toxică pentru reproducere (categoria 1 B). - ftalat de butil şi benzil (BBP) îndeplineşte criteriile de clasificare ca substanţă toxică pentru reproducere (categoria 1B). - ftalat de dibutil (DBP) îndeplineşte criteriile de clasificare ca substanţă toxică pentru reproducere (categoria 1B).

Pentru fiecare substanţă enumerată la anexa XIV la Regulamentul CE nr. 1907/2006, în cazul în care solicitantul îşi exprimă dorinţa de a continua să utilizeze substanţa sau de a o introduce pe piaţă, este necesar să fie stabilită o dată limită până la care trebuie să fie primite cererile de către ECHA (Agenţia Europeană pentru Substanţe Chimice).

Pentru fiecare substanţă introdusă enumerată în anexa XIV la regulamentul nr. 1907/2006 este necesar să fie stabilită o data începând de la care utilizarea şi introducerea pe piata a acesteia este interzisă.

Între data limită de introducere a cererii şi data expirării trebuie să fie fixat un interval de cel puţin 18 luni.

De asemenea, în regulamentul sus menţionat se prevede posibilitatea exceptării unor utilizări sau categorii de utilizări în cazul în care există o legislaţie comunitară specifică prin care sunt impuse cerinţe minime care generează un control adecvat al riscurilor, referitoare la protecţia sănătăţii umane sau a mediului.

Prin urmare este necesară exceptarea de la autorizare a substanţelor DEHP, BBP şi DBP utilizate în ambalajele primare ale medicamentelor.

În anul 2009 s-a realizat pentru anul 2008, inventarul unor substanţe incluse în lista de substanţe ce comportă îngrijorare deosebită (SVHC), altele decât cele identificate în anexa la Regulamentul 143/2011 şi care vor face obiectul unor propuneri de autorizare, conform Regulamentului (CE) 1907/2006 REACH, art 58.

Page 223: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

219

În regiunea 3 Sud Muntenia, la 15 operatori economici a fost identificată o cantitate de cca 276 Kg substanţe încadrate SVHC, vehiculată în anul 2008 şi un stoc de 125 Kg substanţe încadrate SVHC, la 01.01.2009.

Page 224: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

220

CAPITOLUL VII

SCHIMBĂRILE CLIMATICE

VII.1UNFCC, Protocolul de la Kyoto, politica UE privind schimbările climatice

Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări asupra mediului, cadrului social şi economic. Încălzirea sistemului climatic este fără echivoc, spune Grupul interguvernamental de experţi privind schimbările climatice (IPCC). Observaţiile indică creşteri ale temperaturilor medii globale ale apei şi ale oceanului, o topire extinsă a zăpezii şi gheţii şi creşterea globală medie a nivelului mării. Este foarte probabil ca, în mare parte, încălzirea să poată fi pusă pe seama emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din activităţi umane. Impacturile schimbărilor climatice sunt deja observate şi sunt prevăzute a deveni mai pronunţate. Evenimentele climatice extreme, inclusiv valurile de căldură, perioadele de secetă şi de inundaţii sunt preconizate a deveni mai frecvente şi mai intense. Strategia UE privind schimbările climatice şi energia se aliniază eforturilor europene vizând creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. De asemenea, dacă identificăm şi utilizăm mai multe surse de energie regenerabilă, vom deveni mai puţin dependenţi de petrolul şi gazele naturale importate şi, deci, mai puţin vulnerabili la instabilitatea preţurilor energiei şi a lanţurilor de aprovizionare. Guvernele statelor membre trebuie să ia măsuri care să fie coordonate de UE pentru a se garanta o împărţire corectă a responsabilităţilor. Obiectivele vor fi obligatorii, dar se va ţine cont de capacităţile naţionale. UE a contribuit major la elaborarea celor două tratate internaţionale privind schimbările climatice - Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (1992) şi Protocolul de la Kyoto (1997). Deşi acestea constituie succese semnificative, studiile recente arată că este nevoie de măsuri globale mult mai ambiţioase pentru că schimbările climatice să nu atingă niveluri periculoase. La conferinţa ONU din decembrie 2009, UE a sprijinit Acordul de la Copenhaga, considerându-l o primă etapă pentru obţinerea unui tratat global obligatoriu din punct de vedere juridic, care să înlocuiască Protocolul de la Kyoto în 2013. Europa s-a angajat necondiţionat să-şi reducă emisiile cu cel puţin 20% până în 2020 (faţă de nivelurile din 1990). În prezent, acest angajament se concretizează prin norme a căror aplicare este obligatorie. În cadrul conferinţei de la Copenhaga, UE şi-a arătat din nou disponibilitatea de a depăşi procentul stabilit, astfel încât să obţină o reducere de 30%, cu condiţia că şi alte ţări industrializate să îşi ia angajamente comparabile, iar ţările în curs de dezvoltare să contribuie corespunzător la eforturile internaţionale. UE va oferi 7,2 miliarde de euro pentru proiecte care să ajute ţările în curs de dezvoltare să demareze acţiuni de consolidare a capacităţii de combatere şi adaptare la schimbările climatice.

Page 225: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

221

Temperatura medie globală a crescut în ultimul secol cu 0.74°C. Oamenii de ştiinţă afirmă că aceasta este cea mai ascendentă tendinţă din istoria planetei. Actualele prognoze arată că trendul va continua şi chiar se va accelera. Cele mai optimiste estimări indică faptul că Pământul s-ar putea încălzi pe parcursul secolului XXI cu 3°C. Majoritatea schimbărilor produse de gazele cu efect de seră au drept cauză factorul antropic. Gazele respective, cel mai important dintre ele fiind dioxidul de carbon, reţin căldura în atmosferă, rezultând creşterea în ansamblu a temperaturilor globale care sunt susceptibile să deturneze modelele climatice obişnuite. Intr-o ierarhie a ultimilor 150 de ani, cei mai călduroşi au fost ultimii 11. Încălzirea a afectat deja toate continentele şi oceanele. Implicaţii Încălzirea globală este determinată de cantitatea enormă de energie pe care oamenii o produc şi o consumă. Pe măsură ce nevoile noastre energetice cresc, devenim din ce în ce mai dependenţi de combustibilii fosili (petrol, gaze naturale şi cărbune). Utilizarea acestui tip de combustibili, care generează emisii ridicate de CO2, acoperă aproximativ 80% din consumul energetic al UE. UE are nevoie de o reformă majoră în domeniul producţiei şi consumului de energie, pentru a-şi putea atinge obiectivele propuse şi pentru a combate schimbările climatice. Acţiunile UE vor viza, aşadar, anumite arii esenţiale precum piaţa electricităţii şi a gazelor naturale, sursele de energie, comportamentul consumatorilor şi consolidarea cooperării internaţionale.

VII.2 Datele agregate privind proiecţiile emisiilor de GES Pentru a stopa pierderea biodiversităţii, trebuie reduse în mod semnificativ emisiile globale de gaze cu efect de seră, şi, în acest sens, se stabilesc politici specifice. Chiar dacă politicile şi eforturile de reducere a emisiilor sunt eficiente, unele schimbări climatice sunt inevitabile. Prin urmare, trebuie să dezvoltăm strategii şi acţiuni de adaptare la impacturile schimbărilor climatice. Combaterea schimbărilor climatice este una dintre cele mai mari provocări cu care ne confruntăm în momentul de faţă. Dacă nu luăm rapid măsuri globale pentru a stabiliza creşterea temperaturii, riscăm producerea unor pagube ireversibile şi catastrofice. UE a adoptat, în decembrie 2008, o politică integrată în materie de energie şi schimbări climatice, care prevede obiective ambiţioase pentru anul 2020. Astfel, Europa s-ar putea îndrepta către un viitor durabil şi o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, bazată pe un consum mai redus de energie, prin acţiuni care vizează:

- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% (sau chiar 30%, dacă se ajunge la un acord internaţional în acest sens);

- reducerea consumului de energie cu 20%, prin creşterea eficienţei energetice; - acoperirea a 20% din necesarul energetic prin folosirea surselor regenerabile.

Regiunea 3 Sud Muntenia se încadrează în tendinţa generală la nivel naţional, emisiile în scădere de gaze cu efect de seră fiind în principal determinate de diminuarea producţiei industriale şi restructurarea economiei; astfel, principalele activităţi generatoare de emisii de gaze cu efect de seră sunt:

- procesele industriale (în special prelucrarea petrolului) de combustie–centrale termice care funcţionează pe bază de combustibil lichid (motorină, păcură, CLU, combustibil tip M) şi de huilă;

- traficul rutier - regiunea fiind bogată în zone de agrement, precum şi zone de frontieră intens tranzitate;

Page 226: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

222

- traficul naval–ca urmare a funcţionării mai multor porturi la Dunăre; - arderea combustibililor fosili; - fermentaţia enterică, regiunea 3 Sud Muntenia dispunând de un ridicat potenţial

agrozootehnic. Este de domeniul evidentei că efectele schimbărilor climatice care s-au produs sau urmează să se producă, din cauza emisiilor GES de până acum, nu pot fi decât în mică măsură contracarate de acţiunile ce se întreprind în prezent sau în perspectiva pentru reducerea concentrării lor în atmosferă. Menţinerea poluării cu GES la nivelul actual sau reducerea lor, în următoarea perioadă, cu 10-15% nu va anihila efectele uneori ireversibile ale poluării anterioare şi implicit, ale producerii schimbărilor climatice în continuare. De aceea, este nevoie să se acţioneze în egală măsură, pe de o parte, în direcţia diminuării GES la niveluri sustenabile şi, pe de alta, pentru identificarea şi implementarea de măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice. Totalul emisiilor de gaze cu efect de seră este în continuă creştere. În ultimele trei decenii, aceste emisii au înregistrat o creştere cu o medie de 1,6% emisii de CO2 din folosirea combustibilului fosil, ajungând la 1,9%/ an. În absenta unor politici de acţiune, se aşteaptă că aceste tipare de creştere a emisiilor să continue. Cea mai mare creştere a emisiilor cu efect de seră s-a datorat aprovizionării cu energie (furnizare şi consum) şi transporturilor rutiere. Pe de altă parte, accesul la energie este crucial dacă dorim îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (una dintre principalele priorităţi ale tarilor în curs de dezvoltare) din moment ce creşterea economica presupune o aprovizionare şi un consum energetic mai eficient. Conform scenariului de referinţă al Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA), cererea globala de energie va creşte cu 60% până în 2030. Modalitatea în care sunt satisfăcute aceste nevoi energetice va afecta posibilitatea de a controla schimbările climatice. Politicile climatice şi acţiunile la nivel naţional şi internaţional sunt necesare în "ecologizarea" aprovizionării cu energie şi a dezvoltării economice. Eforturile de temperare a acestora din următoarele decenii vor determina în mare parte creşterea mediei temperaturii globale şi schimbările climatice aferente, care pot fi astfel evitate. Conform IPCC există potenţial pentru temperare, incluzând aici folosirea pe scară largă a tehnologiilor curate şi îmbunătăţirea eficienţei consumatorului final. Există un enorm potenţial economic în următoarele decenii în toate sectoarele implicate în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Acest potenţial este suficient pentru a compensa creşterea prevăzută a emisiilor globale şi chiar pentru a reduce aceste emisii sub nivelul actual. IPCC sugerează faptul că efectele macro-economice ale reducerii sau stabilizării emisiilor în limitele 445 - 710 particule la milion de CO2 pentru anul 2030 variază de la o uşoara creştere în PIB-ul global la o scădere de 3%, în funcţie de ţinta de stabilizare. Se estimează că anual costul de reducere a emisiilor, de aproape 1% din PIB-ul mondial, poate conduce la o stabilizare a CO2 la 550 de particule la milion până în 2050. Aproximativ 30% dintre emisiile prognozate pentru sectoarele rezidenţiale şi comerciale (cea mai ridicată cotă dintre toate sectoarele studiată de către IPCC pot fi reduse până în 2030 cu un beneficiu economic net. Modificări ale obişnuinţei de transport, cum ar fi îmbunătăţirea transportului public, a infrastructurii şi promovarea mijloacelor de transport nemotorizate, pot reduce şi mai mult emisiile. Cel mai ridicat potenţial pentru reducerea emisiilor industriale este ascuns în industria metalurgică, mare consumatoare de energie, în ciment şi în

Page 227: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

223

producţia de hârtie. Opţiunile de reducere a emisiilor din agricultură sunt şi ele competitive şi pot contribui la îndeplinirea obiectivelor de combatere a schimbărilor climatice pe termen lung. Gradul actual de defrişare contribuie cu peste 20% din emisiile de gaze cu efect de seră având drept cauză factorul uman, făcând din defrişarea la nivel mondial una dintre principalele cauze ale schimbărilor climatice datorate omului. Stoparea ratelor atât de ridicate de defrişare, promovarea managementului durabil al pădurilor şi plantarea unor noi păduri ar putea reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră. Schimbările climatice prevăzute pot duce la creşterea accentuată a gradului de sărăcie şi la subminarea dezvoltării durabile, în special în ţările cel mai puţin dezvoltate. Eforturile de reducere a efectelor schimbărilor climatice la nivel global pot întări parţial perspectivele de dezvoltare globală prin scăderea riscului de impact negativ al schimbărilor climatice. Cooperarea multilaterală efectivă reduce substanţial costul global al schimbărilor climatice comparativ cu costurile pe care fiecare ţară le-ar suporta dacă ar acţiona exclusiv la nivel naţional. Piaţa de carbon generată de semnarea Protocolului de la Kyoto este o ilustrare a felului în care stimulentele pot fi folosite pentru a îndeplini obiectivele stabilite printr-un acord internaţional. În judeţul Călăraşi emisiile totale de CO2, CH4, N2O la nivelul judeţului pentru anul 2010 sunt prezentate în tabelul alăturat :

Tabel VII.2.1

Poluant Emisie ( t/an)

2008 2009 2010

Bioxid de carbon 212392 179857.59 112365.9

Metan 2685.64 1770.52 1420.97

Protoxid de azot 7.98 2.38 0.86

Principalele surse generatoare de gaze cu efect de seră sunt :

- Producerea energiei termice în centrale termice aferente activităţilor comerciale, instituţionale şi rezidenţiale

- Producerea energiei termice în centrale termice industriale şi procese industriale de ardere

- Industria prelucrătoare Evoluţia cantităţilor de emisii de gaze cu efect de seră la nivelul judeţului Călăraşi în

perioada 2008 – 2010 (conform chestionarelor primite din teritoriu), se prezintă astfel : Tabel VII.2.2

Judeţul Călăraşi 2008 2009 2010

Emisii totale (mii tone CO2 Eq) 271.250 217.764 142.327

În judeţul Giurgiu a fost identificată o instalaţie care desfăşoară activităţi din domeniul

activităţilor energetice – instalaţie de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 20 MW-SC Uzina Termoelectrica Giurgiu SA - deţine autorizaţie privind emisiile de gaze cu efect de seră. În judeţul Prahova există un număr de 15 operatori care deţin Autorizaţii privind Emisiile de Gaze cu Efect de Seră.

Page 228: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

224

În judeţul Teleorman, din calculele efectuate pe baza inventarului de emisii în atmosferă pentru anul 2010, emisiile totale nete de gaze cu efect de seră au crescut de la 913.04 mii tone în 2009, la 1425,60 mii tone echivalent CO2. Categoriile de surse care emit gaze cu efect de seră au fost în principal arderile în industria de prelucrare şi arderile în energie şi industria de transformare pentru emisiile de dioxid de carbon, respectiv industria chimică anorganică pentru emisiile de N2O şi agricultura pentru emisiile de metan.

0

500

1000

1500

Conc. (mii

tone/an)

Emisii anuale de CO2 eq

CO2 eq 1345.17 1198.88 1042.33 913.04 1425.6

2006 2007 2008 2009 2010

Fig.VII.2.1

Valoarea emisiilor de CO2 eq în judeţul Teleorman Tabel VII.2.3

Judeţul Teleorman 2006 2007 2008 2009 2010

Emisii totale (mii tone CO2 eq) 1345.17 1198.88 1042.33 913.04 1425,60

Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră CO2 eq

Tabel VII.2.4

Grupa Sector de activitate CH4 (tone) CO2 (mii

tone) N2O (tone)

01 Arderi in energetica si industrii de transformare

11,63090326 258,2060523 11,15833034

02 Instalaţii de ardere neindustriale 2,651937723 12,72924741 1,591143618

03 Arderi in industria de prelucrare 269,5191251 314,6297407 34,22323721

04 Procese de producţie 0 0 1624,688

05 Extracţia si distribuţia combustibililor fosili

3739,247426 0,081051525

06 Utilizarea solvenţilor si a altor produse

07 Transport rutier 1,996608817 29,11492094 1,295035258

08 Alte surse mobile si utilaje 1,78440721 32,93805779 13,54050177

09 Tratarea si depozitarea deşeurilor

28,0089 2,3525366 1,71718

Page 229: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

225

10 Agricultura 7017,6856 25,110075

11 Alte surse 38,4525

Total Teleorman 11072,52491 650,0516072 1751,776003

Emisii anuale de dioxid de carbon

Emisiile anuale de dioxid de carbon, au crescut de la 435,32 mii tone în anul 2009, la 650,051 mii tone în anul 2010. Principalele categorii de surse de dioxid de carbon aparţin sectorului energetic: arderile în industria de prelucrare, care reprezintă 48,40 % din emisiile de CO2, arderile în energie şi industrii de transformare 39,72 % şi transporturi 4,47%.

0

200

400

600

800

1000

Conc. (mii

tone/an)

Emisii anuale de CO2

CO2 861.08 534.427 496.97 435.326 650.01

2006 2007 2008 2009 2010

Fig. VII.2.2

Valoarea emisiilor de CO2 în judeţul Teleorman Tabel VII.2.5

Judeţul Teleorman 2006 2007 2008 2009 2010

Emisii anuale (mii tone) 861.08 534,427 496,97 435,326 650,051

Emisii anuale de metan

Comparativ cu anul 2009, cantităţile de metan au scăzut în 2010. Activitatea generatoare de emisii de metan cu ponderea cea mai mare a fost agricultura – 63,37 %. Extracţia combustibililor fosili a reprezentat 33,77 % din totalul emisiilor de metan, iar instalaţiile de ardere în industria de prelucrare 2,43 %.

Page 230: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

226

0

5

10

15

Conc. (mii

tone/an)

Emisii anuale de CH4

CH4 9.5 11.95 11.89 13.2 11.07

2006 2007 2008 2009 2010

Fig. VII.2.3

Valoarea emisiilor de CH4 în judeţul Teleorman Tabel VII.2.6

Judeţul Teleorman 2006 2007 2008 2009 2010

Emisii anuale (mii tone) 9.5 11.95 11,89 13,2 11,07

Emisii anuale de protoxid de azot

În anul 2010, emisiile de protoxid de azot, au crescut comparativ cu anul 2009; procesele de producţie au generat cele mai mari cantităţi de N2O (92,74%), agricultura - managementul dejecţiilor şi fermentaţia enterică – 1,43 % şi instalaţiile de ardere în industria de prelucrare 1,95%.

0

0.5

1

1.5

2

Conc. (mii

tone/an)

Emisii anuale de N2O

N2O 0.91 1.33 0.95 0.79 1.75

2006 2007 2008 2009 2010

Fig. VII.2.4

Page 231: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

227

Valoarea emisiilor de N2O în judeţul Teleorman Tabel VII.2.7

Judeţul Teleorman 2006 2007 2008 2009 2010

Emisii anuale (mii tone) 0.91 1.33 0,95 0,79 1,75

VII.3 Scenarii privind schimbarea regimului climatic

VII.3.1 Creşteri ale temperaturilor Judeţul Călăraşi

Creşteri ale temperaturilor

Tabel VII.3.1.1

Variaţia temperaturii în perioada anilor 2005-2009

În ultimii anii verile au fost călduroase, cu precipitaţii scăzute, temperaturi caniculare, urmate de vijelii. Iernile au oscilat de la temperaturi ridicate pentru perioada respectivă la temperaturi foarte scăzute; precipitaţiile sub formă de zăpadă au fost destul de scăzute, existând perioade marcate de viscole puternice. Totodată s-a mai constatat şi trecerile bruşte de la un anotimp la altul, de la temperaturi foarte ridicate la temperaturi foarte scăzute. În ultimii ani se poate vorbi de o climă continentală cu 2 anotimpuri, deoarece trecerile de la iarnă la vară sunt foarte bruşte. Judeţul Ialomiţa

Conform situaţiei primite de la Administraţia Naţională de Meteorologie semnalul schimbării climatice se face deja simţit, mai ales în câmpul temperaturii. El este mai intens vara şi iarna. În figurile 1 şi 2 sunt reprezentate evoluţiile temperaturilor medii zilnice, la Urziceni, în lunile ianuarie şi iulie, pe perioada 1961 - 2010. Se observă tendinţele clare de creştere a temperaturii. Aceste tendinţe ale temperaturilor medii sunt însoţite de tendinţe de creştere a temperaturilor extreme. Proiecţiile viitoare folosind modele numerice globale şi regionale sugereazǎ cǎ aceste tendinţe vor continua şi chiar se vor intensifica în deceniile ce urmeazǎ, în condiţiile schimbǎrii climatice. Rezultatele experimentelor numerice realizate cu generaţia actualǎ de modele sugereazǎ cǎ pentru orizontul de timp 2020 - 2050, comparativ cu intervalul de referinţǎ 1961 - 1990, temperaturile medii sezoniere, în regiunea ce include judeţul Ialomiţa, ar putea creşte iarna şi vara cu valori cuprinse între 1,8 - 1,9 ºC, toamna cu valori cuprinse între 1,7 - 1,8 ºC, iar primǎvara cu valori cuprinse între 1,3 - 1,4 ºC. În cazul

An Temperatura Medie ( 0C )

Temperatura maximă( 0C )

Temperatura minima ( 0C )

2005 14.9 36.1 -11.2

2006 13.80 37.01 -12.6

2007 13.48 26.76 -1

2008 14.8 38.2 -17.5

2009 12.5 37.8 -14.6

Page 232: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

228

precipitaţiilor, proiecţiile schimbării sunt mult mai puţin coerente şi gradul de incertitudine asociat este mai mare. Se poate estima o scădere a cantităţii de precipitaţii pentru orizontul de timp 2020 - 2050, comparativ cu intervalul de referinţǎ 1961 - 1990 între -4 şi -6 % pentru anotimpul de vară.

Evoluţia temperaturii medii zilnice (în ºC) în luna ianuarie la Urziceni

Fig. VII.3.1.1

Evoluţia temperaturii medii zilnice (în ºC) în luna iulie la Urziceni

Fig.VII.3.1.2

-25

-20

-15

-10

-5

0

5

10

15

1961

1963

1965

1967

1969

1971

1973

1975

1977

1979

1981

1983

1985

1987

1989

1991

1993

1995

1997

1999

2001

2003

2005

2007

2009

An

10

15

20

25

30

35

1961

1962

1964

1966

1968

1970

1972

1974

1976

1978

1980

1982

1984

1986

1988

1990

1992

1994

1996

1998

2000

2002

2004

2006

2008

2010

An

Page 233: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

229

VII.3.2 Modificări ale modulelor de precipitaţii Călăraşi

Modificări ale modulelor de precipitaţii Tabel VII.3.2.1

An Cantitatea anuală de precipitaţii

( l / m2)

2008 314.3

2009 529.7

2010 711.1

Regimul pluviometric în anii 2008-2010 Odată cu schimbarea radicală a climei, în decursul anilor anilor s-a constatat şi variaţia regimului pluviometric în decursul unui an – primăveri foarte ploioase, urmate de veri secetoase. Iernile sunt sărace în precipitaţiile sub formă de zăpadă.

VII.3.3 Debit şi o creştere preconizată a gravităţii dezastrelor naturale legate de vreme

Nu avem date

VII.4 Acţiuni pentru atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice Dezastrele naturale au produs panică din cele mai vechi timpuri. Ne putem pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni, putem să le anticipam, dar nu putem să le prezicem cu acurateţe. Dacă puteam, cu siguranţă nu ar mai fi atâtea probleme. Organizaţia meteorologică mondială (OMM) a anunţat că 2010 a fost anul cel mai cald înregistrat vreodată, confirmând o tendinţă "semnificativă" de încălzire a climei pe termen lung. Strategiile naţionale de adaptare la schimbările climatice pot include:

măsuri de întărire a bazei ştiinţifice în procesul decizional; metode şi instrumente pentru evaluarea adaptării; educarea, formarea şi conştientizarea din partea publicului a adaptării, incluzând în

acest public şi tinerii; promovarea capacitaţii de gândire individuala şi instituţionala transferul de tehnologie şi dezvoltarea promovarea strategiilor de adaptare locale cadru legislativ şi norme care promovează acţiuni uşor adaptative.

Programele naţionale de acţiune reprezintă o opţiune pentru ţările cel mai puţin dezvoltate, oferind o evaluare riguroasă a nevoilor urgente de adaptare. Scopul lor este acela de a extinde capacităţile de adaptare ale comunităţilor. în plus, programul "Nairobi" pentru impact, vulnerabilitate şi adaptare la schimbările climatice asistă toate ţările în înţelegerea şi evaluarea impactului, vulnerabilităţii şi adaptării lor. Este permis astfel un proces decizional bazat pe informaţii despre acţiunile şi masurile practice de adaptare, oferind un cadru structural pentru cooperare. Sistemul Naţiunilor Unite, agenţiile sale specializate şi alte organizaţii internaţionale vizează adaptarea în programele lor de muncă.

Page 234: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

230

Asigurarea fondurilor necesare derulării pe termen mediu şi lung a iniţiativelor de adaptare este un aspect extrem de important. Fără suficienţi bani, adaptarea poate prezenta riscul de a nu putea fi pusă în practică. Finanţarea "reactivă" sau pe termen scurt, este şi mai costisitoare, şi mai greu de susţinut pe termen lung. Adaptarea în cele mai bune condiţii la schimbările de clima presupune totodată o creştere a finanţării investiţiilor în domeniul mediului. La nivel internaţional şi naţional, guvernele trebuie să asigure mediului de afaceri anumite direcţii de acţiune. Provocarea constă în continuitatea asigurării unor cadre legale şi a unor parteneriate care vor permite corporaţiilor să-şi asume rolul vital în protejarea climei. Acestea trebuie să înţeleagă că schimbările climatice sunt o prioritate, dar şi să prevadă direcţia şi scopul final al politicilor internaţionale şi naţionale în domeniu. Pe baza unor astfel de direcţii, mediul de afaceri va investi cu încredere în tehnologiile şi strategiile necesare. O nişă pe care România o poate exploata în domeniul schimbărilor climatice este „economia verde” / „promovarea energiilor regenerabile” şi relaţia tot mai intens dezbătută energie – schimbări climatice. Una din modalităţile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră este utilizarea combustibililor alternativi (biomasa, biodiesel) şi a surselor de energie regenerabile (solară, eoliană, hidro), care ar putea înlocui o parte din metodele clasice de generare a energiei, crescând eficienţa şi reducând costurile

Una din modalităţile pe termen scurt de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră este utilizarea unui combustibil care eliberează mai puţin CO2 raportat la unitatea de energie produsă (de exemplu, înlocuirea combustibililor solizi sau lichizi cu gaz natural – acţiune demarată în cursul anului 2008 la Uzina Termoelectrica Giurgiu).

O serie de soluţii pe termen mediu şi lung ar putea fi reprezentate de utilizarea combustibililor alternativi şi a surselor de energie regenerabilă (solară şi eoliană), care ar putea înlocui o parte din metodele clasice de generare, crescând eficienţa şi reducând costurile, astfel:

- utilizarea surselor de energie bazate pe biomasă: lemne de foc, uleiuri, gaz metan emis de la depozitele de gunoi;

- eficientizarea industriei energetice, de la producere până la consum, prin îmbunătăţirea randamentului energetic al centralelor termice;

- orientarea transportului local spre mijloace mai puţin poluante şi cu consumuri mai reduse;

- utilizarea mai eficientă a fertilizatorilor pe bază de azot, pentru a reduce emisiile de N2O;

- izolarea locuinţelor, pentru a reduce cantitatea de energie necesară încălzirii acestora; - campanii de conştientizare a publicului privind necesitatea reciclării, care să conducă la

reducerea cantităţii de deşeuri (întrucât prin descompunerea materiilor organice se obţin emisii de CH4);

- protejarea şi extinderea pădurilor, ca principală metodă de „sechestrare” a CO2. Adaptarea este un proces prin care societăţile invita să reacţioneze la riscurile asociate schimbărilor climatice. Aceste riscuri sunt reale, acţionând deja în multe sisteme şi sectoare esenţiale ale existentei umane - resursele hidrologice, securitatea alimentara şi sănătatea. Opţiunile de adaptare sunt multiple şi variază de la cele tehnice - protejarea nivelului crescut al apelor sau case protejate de pericolul inundaţiilor prin suspendarea pe pontoane, până la

Page 235: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

231

schimbarea de tip comportamental la nivel individual, precum reducerea consumului de apa sau a consumului energetic si/sau un consum mai eficient. Alte strategii includ: sisteme de avertizare a fenomenelor meteo extreme, îmbunătăţirea managementului riscului, opţiuni de asigurare şi conservare a biodiversităţii pentru reducerea impactului schimbărilor climatice asupra oamenilor, conservarea şi restaurarea adăposturilor subterane pentru oameni pentru a-i proteja de furtuni. IPCC sugerează faptul că o posibila vulnerabilitate viitoare va depinde nu numai de schimbările climatice, ci şi de modalităţile de dezvoltare ale acestora. Dezvoltarea durabila poate reduce vulnerabilitatea. Pentru a avea efecte pozitive, adaptarea trebuie direcţionata către priorităţile dezvoltării durabile la nivel naţional şi internaţional prin programele sectoriale. Politicile ce vizează schimbările climatice pot promova activităţi care au beneficii multiple asupra îndeplinirii Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului concomitent cu obiectivele ce vizează adaptarea. Deşi acest proces de adaptare este dificil, uneori chiar imposibil, rezultatele cercetărilor întreprinse, că şi ale unor politici de mediu în acest domeniu evidenţiază:

necesitatea unei mai bune pregătiri pentru a combate, reduce sau îndepărta efectele fenomenelor meteo extreme;

îmbunătăţirea planificării urbane în sensul creşterii suprafeţelor deţinute de parcuri şi grădini, că şi al utilizării unor materiale de construcţii care ajuta la menţinerea sau crearea unor micro-climate mai răcoroase;

adaptarea folosirii pământului la structuri climatice schimbate (plante rezistente la seceta şi ger, sistem de irigaţii nepoluant, tehnologii de producere a ploilor artificiale şi combatere a îngheţului, combaterea deşertificării prin împăduriri şi alte mijloace care, în unele tari, sunt folosite eficient);

măsuri privind asigurarea unei stări de sănătate corespunzătoare, în condiţiile meteo extreme (prevenirea maladiilor legate de temperaturi extreme, de excesul de umiditate);

eficientizarea unor servicii pentru situaţii deosebite, de urgenta şi necesitate, vizând adaptarea şi modernizarea acestora, prin dotări cu instalaţii, echipamente, aparate şi logistica perfecţionate, precum şi capacitatea mai mare de prognozare mai verosimila, pe baza de scenarii, în ceea ce priveşte riscurile schimbărilor de clima. Toate masurile legate de combaterea şi mai buna adaptare la efectele schimbărilor climatice trebuie percepute şi implementate de către practicieni prin prisma unor criterii, principii şi abordări teoretico-metodologice. Daca mediul, reprezintă “bunul public” cu cea mai mare sferă de cuprindere, ajungând până la dimensiuni planetare şi chiar cosmice, efectele schimbărilor climatice reprezintă “un rău public”, de dimensiuni mai mari sau mai mici, cu extensie până la nivel planetar care, la fel că şi mediul, implică participarea/implicarea tuturor celor interesaţi, în elaborarea şi implementarea unei strategii durabile a dezvoltării în contextul globalizării şi mondializării fenomenelor şi proceselor economico-sociale şi tehnologiei. Efectele schimbărilor climatice nu au graniţe, deşi cauzele producerii lor pot fi identificate teritorial şi, mai mult sau mai puţin, stopate, înlăturate sau diminuate. Această situaţie specifică a GES, de rău public, la nivel planetar, presupune implicarea României ca factor de suport al dezvoltării durabile mondiale, sub forma cooperărilor bi şi multilaterale, la nivel regional, continental şi internaţional, ca factor de combatere şi prevenire a poluării. La scară naţională, problematica implicaţiilor economice şi sociale ale schimbărilor climatice, ca de altfel şi cea a mediului, îi vizează în mod diferenţiat pe toţi românii, nu doar ca efect, dar şi ca responsabilităţi şi implicare.

Page 236: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

232

Pentru România, schimbările de climă reprezintă o mare provocare, ţinând seama de faptul că, de regulă, ţările bogate, dezvoltate se pot adapta mai eficient la aceste schimbări, pot face faţă mai uşor efectelor lor negative, spre deosebire de ţările în curs de dezvoltare, care sunt mai vulnerabile şi au o capacitate de combatere a sinistrelor şi adaptarea mai scăzută. La nivel mondial, se recunoaşte faptul că sărăcia constituie unul dintre cei mai puternici factori poluatori şi că reducerea acesteia contribuie la însănătoşirea nu doar a mediului economic şi social, dar şi a celui natural, la generarea unor oportunităţi deosebite pentru afaceri şi dezvoltarea umană. Problema actuală constă în găsirea unei soluţii rezonabile şi eficiente pentru noua cerinţă globală. Câteva dintre cele mai sumbre scenarii prezentate în IPCC pot fi evitate prin luarea unor măsuri imediate. Acestea presupun eforturi concentrate ale tuturor ţărilor, în special ale celor puternic industrializate şi ale economiilor în curs de dezvoltare, pentru a reduce semnificativ cantităţile de emisii de gaze cu efect de sera. Având în vedere faptul că schimbările climatice afectează deja locuitori din zone diferite, este tot mai necesara găsirea unor metode care să permită oamenilor şi comunităţilor să se adapteze noilor realităţi impuse de schimbările climatice. ţările în curs de dezvoltare vor fi cel mai puternic afectate, fiind totodată şi statele cu cele mai reduse resurse, o combinaţie care va face apel la o abordare colectiva. Reducerea defrişărilor joacă un rol deloc de neglijat în reducerea emisiilor de carbon. Convenţia Naţiunile Unite privind Schimbările Climatice recunoaşte nevoia de protejare a pădurilor ca parte a eforturilor de combatere a schimbărilor climatice. În cadrul Protocolului de la Kyoto, emisiile produse de despăduriri în ţările dezvoltate sunt considerate parte a angajamentelor luate pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. In judeţul Giurgiu, combaterea efectelor schimbărilor climatice se va realiza prin implementarea proiectelor:

centrală electrică fotovoltaică pentru producerea energiei verzi în municipiul Giurgiu; amplasare panouri fotovoltaice pe acoperiş la grădiniţa satului Vărăşti; amplasare panouri fotovoltaice pe acoperişul la şcoala cu clasele I-IV Vărăşti; amplasare panouri fotovoltaice pe acoperiş la şcoala generală din sat Dobreni; amplasare panouri fotovoltaice pe acoperişuri la Căminul Cultural Vărăşti; valorificarea resurselor energetice regenerabile – o provocare asumată – centrală

solaro-electrică, com. Slobozia, jud. Giurgiu; centrală de producere, prin cogenerare, de energie electrică şi termică din biogaz, în

comuna Prundu, judeţul Giurgiu. În judeţul Ialomiţa funcţionează 2 fabrici de producere a biodieselului: SC ULTEX SA Ţăndărei şi SC EXPUR SA Slobozia.

În ultimii ani au fost realizate cercetări privind potenţialul energetic eolian şi radiativ pentru amplasarea unor centrale şi parcuri eoliene la nivel regional.

Distribuţia potenţialului energetic eolian pe teritoriul naţional este extrem de neuniformă, datorită în primul rând reliefului foarte variat.

Judeţul Ialomiţa dispune de zonele în care viteza medie a vântului este cel puţin egală cu 4 m/s la nivelul standard de 10 metri deasupra solului. Pe teritoriul judeţului s-au promovat proiecte de parcuri eoliene si de panouri solare astfel:

Page 237: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

233

Proiecte de parcuri eoliene si de panouri solare în judeţul Ialomiţa Tabel VII.4.1

Proiecte din domeniul energiei neconvenţionale: energie eoliană energia solară

Capacitatea electrică instalată

Locaţia/ Amplasament

Tipul de energie utilizată

S.C DANEOLICA S.R.L. 136 MW PLATONESTI eoliana

S.C.ENERGO INVEST S.R.L. 15 MW PLATONESTI eoliana

S.C. ENERGO INVEST S.R.L. 45 MW PLATONESTI eoliana

S.C. CIBIN S.R.L. 400 MW GURA IALOMITEI eoliana

S.C. POINT GROUP S.R.L. 5 MW GURA IALOMITEI eoliana

COMUNA CIOCHINA 104.000 KWH/AN

COMUNA CIOCHINA solara

S.C DE ROCK INT’L SRL 750 BUC. 4125 KW

(4,125MW) COM. SINESTI solara

S.C SOLAR PARC SLOBOZIA 6MW SLOBOZIA solara

C.J. IALOMITA 500-1000 MW GURA IALOMITEI solara

PRIMARIA MUN. URZICENI 1MW P URZICENI solara

C.L. PERIETI 12,5 KW PERIETI solara

PRIMARIA MUN. FETESTI 65 KW FETESTI solara

PRIMARIA MUN. FETESTI 35 KW FETESTI solara

PRIMARIA MUN. FETESTI 100KW FETESTI solara

PRIMARIA MUN. FETESTI 25KW FETESTI solara

PRIMARIA MUN. FETESTI 100KW FETESTI solara

PRIMARIA MUN. FETESTI 100KW FETESTI solara

PRIMARIA MUN. FETESTI 100KW FETESTI solara

C.L. SLOBOZIA 1200 w SLOBOZIA solara

C.L. SLOBOZIA 1200w SLOBOZIA solara

C.L. SLOBOZIA 1200 w SLOBOZIA solara

UAT AMARA 100 KW AMARA solara

C.L. PERIETI 12,5 KW PERIETI solara

PRIMARIA URZICENI 1 MW URZICENI solara

Alte acţiuni pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pot consta în

realizarea de investiţii prin: - eficientizarea industriei energetice, de la producere până la consum, prin îmbunătăţirea randamentului energetic al centralelor termice; - orientarea transportului local spre mijloace mai puţin poluante şi cu consumuri mai reduse; - utilizarea mai eficientă a fertilizatorilor pe bază de azot, pentru a reduce emisiile de N2O;

- izolarea locuinţelor, pentru a reduce cantitatea de energie necesară încălzirii acestora; - utilizarea surselor de energie bazate pe biomasă: lemne de foc, uleiuri, gaz metan emis de la depozitele de gunoi;

Page 238: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

234

- campanii de conştientizare a publicului privind necesitatea reciclării, care să conducă la reducerea cantităţii de deşeuri (întrucât prin descompunerea materiilor organice se obţin emisii de CH4);

- protejarea şi extinderea suprafeţelor ocupate cu păduri. - realizarea de noi spatii verzi , parcuri dar şi extinderea celor existente.

VII.5Tendinţe

UE aplică unele dintre cele mai avansate standarde de protecţie a mediului din lume, elaborate de-a lungul anilor pentru a soluţiona o multitudine de aspecte. Priorităţile zilei sunt lupta împotriva schimbărilor climatice, conservarea biodiversităţii, reducerea problemelor de sănătate cauzate de poluare şi utilizarea mai responsabilă a resurselor naturale. Atingerea acestor obiective prezintă un dublu avantaj: nu numai că protejăm mediul, ci contribuim şi la creşterea economică prin încurajarea inovării şi a spiritului antreprenorial. Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai serioase provocări pentru umanitate. UE face demersuri pentru adoptarea unui acord global privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi deschide noi drumuri în lupta împotriva schimbărilor climatice prin acţiunile iniţiate. În decembrie 2008, liderii UE au luat o decizie de o însemnătate deosebită, aprobând un pachet de măsuri în domeniu. Planul urmăreşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 20% până în 2020 (faţă de nivelurile din 1990), creşterea ponderii energiilor regenerabile la 20% şi micşorarea consumului de energie cu 20% (faţă de cifrele prognozate în prezent). În ceea ce priveşte energiile regenerabile, s-a stabilit şi că 10% din combustibilul folosit în transporturi trebuie să aibă la bază biocombustibili, electricitate sau hidrogen.

Page 239: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

235

CAPITOLUL VIII

MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII

Mediul în care trăieşte omul este definit în primul rând de calitatea aerului, apei, solului, a locuinţei, alimentelor pe care le consumă, precum şi a mediului în care îşi desfăşoară activitatea. Starea de sănătate a populaţiei este strâns legată de aceşti factori, fiind influenţată şi determinată imediat sau după o perioadă de timp.

Evaluarea stării de sănătate a populaţiei constă în identificarea factorilor de risc care ţin de:

calitatea aerului citadin;

alimentarea cu apă potabilă;

colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură; zgomotul urban;

habitatul – condiţii impropii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională)

Cunoaşterea şi determinarea acestor factori de mediu consideraţi de risc au o deosebită importanţă şi constituie, poate, cea mai valoroasă activitate pentru promovarea şi păstrarea stării de sănătate a populaţiei.

VIII.1.Poluarea aerului si sanătatea

Din punct de vedere al acţiunii poluanţilor atmosferici asupra stării de

sănătate a populaţiei se pot distinge:

efecte directe (modificările care apar în starea de sănătate a populaţiei);

efecte indirecte (rezultate din acţiunea asupra mediului). Prezenţa impurităţilor în aer, sub formă de pulberi, aerosoli sau gaze,

permit afectarea stării de sănătate a populaţiei prin efecte imediate sau de lungă durată. Efectele imediate sunt caracterizate prin modificări prompte ale mortalităţii sau morbidităţii populaţiei, ca urmare a creşterii nivelului de poluare a aerului. Efectele de lungă durată sunt caracterizate prin apariţia unor fenomene patologice, ele sunt frecvent întâlnite în condiţii de poluare medie.

În funcţie de impactul asupra sănătăţii umane, se disting următoarele tipuri de poluanţi:

poluanţi iritanţi – sunt rezultatul poluării aerului cu gaze iritante: dioxid de sulf, dioxid de azot, clor, amoniac, substanţe oxidante etc. Poluanţii irizanţi sunt cei mai răspândiţi în mediu, afectând populaţia umană prin modificări la nivelul căilor respiratorii, producând hipersecreţie de mucus şi alterarea activităţii cililor vibranţi, precum şi afectarea alveolelor pulmonare.

poluanţi asfixianţi – sunt rezultatul emisiilor în aer a monoxidului de carbon (CO), dioxidului de carbon, hidrogenului sulfurat, etc. Dintre aceştia, cel mai periculos este monoxidul de carbon, rezultat al unor arderi incomplete ale

Page 240: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

236

combustibililor şi carburanţilor folosiţi în sursele staţionare şi mobile, procese industriale etc. Impactul CO poate fi acut sau cronic.

poluanţi toxici specifici – aceşti poluanţi acţionează fiecare numai asupra anumitor organe şi sisteme ale organismului uman. Cei mai frecvent întâlniţi sunt plumbul, fluorul, mercurul şi cadmiul. Caracteristic acestora este acumularea lor, în timp, în organismul uman.

poluanţi alergizanţi – pot fi naturali (polenul, fungii, produşi volatili rezultaţi din anumite vegetale etc.) sau artificiali, care provin în special din industria chimică. Impactul acestor poluanţi este reprezentat prin o serie de boli respiratorii alergice.

În cazul poluării aerului, aparatul respirator este primul (dar nu singurul) care este afectat. Este de menţionat faptul că morbiditatea prin afecţiuni ale aparatului respirator la copii ridică în prezent o serie de aspecte epidemiologice particulare cu consecinţe importante asupra capacităţii lor biologice. Populaţia infantilă reprezintă categoria cu risc la îmbolnăviri mai crescut datorită particularităţilor biologice (organism în creştere, sistem imunitar insuficient dezvoltat).

Pentru evaluarea efectelor asupra stării de sănătate trebuie luaţi în considerare următorii parametrii: distribuţia expunerii în populaţie (grupurile de risc), relaţia expunere-răspuns (variaţia răspunsului, grupurile susceptibile), cumularea riscului (cumularea geografica a factorilor de risc).

De cele mai multe ori, acţiunea directă a poluării aerului este rezultanta interacţiunii mai multor poluanţi prezenţi concomitent în atmosferă (acţiune complexă şi nespecifică).

În privinţa bolilor respiratorii a căror incidenţă poate fi influenţată şi de concentraţia poluanţilor atmosferici iritanţi nu s-au înregistrat modificări semnificative de morbiditate sau episoade epidemice generate de poluări atmosferice în regiunea Sud Muntenia la nivelul anului 2010.

Pentru judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Damboviţa şi Teleorman conform datelor primite de la Direcţiile de Sănătate Publică, în anul 2010 nu au fost înregistate îmbolnăviri / decese ce ar putea fi asociate cu fenomene de poluare.

VIII.2 Efectele apei poluate asupra stării de sănătate Sursele de poluare a apei pot genera maladii infecţioase şi maladii

neinfecţioase datorită prezenţei în apă a unor poluanţi biologici, respectiv poluanţi chimici.

Acizii organici (acizii acetic, carbonic, butiric, etanoic, propanoic etc.) sunt agenţi iritanţi atât direct cât şi prin compuşii lor, dintre care cei mai toxici sunt compuşii cian (-CN). Acţiunea toxică a acestora constă în blocarea unor enzime, având ca urmare grave manifestări clinice, până la comă, paralizia respiraţiei şi deces. Intoxicaţia se poate produce şi prin poluarea apei cu ape uzate industriale. Dintre compuşii înrudiţi, cianaţii şi cianamida, folosiţi în agricultură, au efecte toxice deosebite fată de cele ale cianurilor.

Page 241: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

237

Nitrilii folosiţi în industria fibrelor sintetice au de asemenea o acţiune toxică proprie, caracterizată prin iritaţii ale tegumentelor şi mucoaselor, precum şi prin afectarea ficatului şi rinichilor.

Calciul – concentraţia de calciu în apă este de ordin a zeci până la sute de mg/l şi împreună cu Magneziul conferă duritatea apei; apa cu duritate redusă (apa moale) pare să favorizeze apariţia bolilor cornice ale aparatului cardiovascular. La bătrâni poate să apară calcificarea ţesuturilor.

Cobaltul – fenomenele toxice se manifestă prin tulburări neurologice (nelinişte, ameţeală, hipoacuzie de percepţie), metabolice (inapetenţa pentru hrană şi apă, diaree, vărsături) şi circulatorii (creşterea tensiunii arteriale, palpitaţii, dureri precordiale).

Cuprul – poluarea apei cu cupru conduce la gastroenterite de diferite gravităţi, în funcţie de toleranţă şi de cantitate, până la manifestări severe care se confundă cu toxiinfecţiile microbiene.

Plumbul – poluarea apei cu plumb se realizează din evacuările industriale precum şi din apele reziduale. Rinichii sunt afectaţi frecvent de plumb la copil şi mai rar la adult. Este vorba de o acţiune toxică asupra tubilor renali. La adult pot apărea nefropatii. Poate de asemenea să apară un sindrom gutos prin interferenţa plumbului în secreţia de uraţi şi depunerea acestora în articulaţii, sindrom care se asociază întotdeauna cu tulburarea funcţiei renale. Alte efecte ale expunerii la plumb sunt observate asupra tiroidei, hipofizei, suprarenalei, gonadelor. Se mai consemnează de asemenea oboseala, tulburări şi dureri abdominale, constipaţie sau diaree, greaţa, insomnie, dereglarea reflexelor condiţionate.

Mercurul – acţiunea toxică acută a mercurului elementar duce la tulburări pulmonare, renale, gastrointestinale, neurologice. Intoxicaţia cronică se manifestă prin tremurături, tulburări psihice, proteinurie, anemie, alergii etc. La nivel cerebral s-au constatat leziuni, îndeosebi în circumvoluţia prefrontală şi aria striată. Leziunile constau în dispariţia de neuroni, proliferare glială, demielinizare, edem perivascular şi hidrocefalie. Efectul toxic a fost mai puternic la copii. S-a mai observat şi întârziere mentală, tulburări motorii etc.

Arsenul – efectul toxic poate determina degenerescenţa lipoidă, epuizare glicogenică, disproteinemie şi în final leziuni tisulare. La nivelul pielii şi anexelor apar cheratoze, eriteme, pigmentări, eczemă, până la modificări cu aspect şi structură tumorală.

Seleniul – intoxicaţia cronică cu seleniu se manifestă prin erupţii cutanate, artrită cronică, afecţiuni ale mâinilor şi unghiilor, tulburări gastrointestinale şi afecţiuni dentare.

Manganul – poluarea apei cu mangan duce la apariţia cirozei hepatice, degenerarea neuronilor din corpul striat, cortexul cerebral frontal şi parietal. Apar de asemenea afecţiuni hepatice, leziuni vasculare şi neuronale, proliferări ale nevrogliilor şi astrocitelor.

Pesticidele – intoxicaţiile cu substanţe din grupul pesticidelor organofosforice se produc asupra fibrelor nervoase post ganglionare şi se manifestă prin fenomenele intoxicaţiei muscarinice concretizate prin mioză, tulburări de acomodare, sialoree, colici abdominale, vărsături, diaree,

Page 242: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

238

laringospasm, sau prin excitarea fibrelor nervoase preganglionare care produce fenomene musculare tip nicotinic, traduse prin fibrilaţii musculare locale, contracţii tetanice ale muşchilor scheletici sau paralizia muşchilor respiratori. La aceasta se adaugă acţiunea directă asupra SNC. Nitraţii – apar în apă datorită unor aşa - numite surse organizate, adică din centrele populate, apele reziduale industriale bogate în substanţe organice, coloranţi, ape reziduale provenite din industria îngrăşămintelor chimice. Mai apar şi datorită spălării cu ajutorul apelor meteorice a solurilor tratate cu îngrăşăminte chimice conţinând nitraţi. Simptomele intoxicaţiei se caracterizează în primul rând prin apariţia unei cianoze. Aceste cianoze intense interesează orificiul bucal, nasul, limba, mucoasa jugula, cuprinzând apoi întreg tegumentul. În general, în perioada de debut starea generală este bună; în cazurile mai grave, starea generală se alterează rapid, fiind însoţită de dispnee marcată, tahicardie, cefalee, vertij, agitaţie.

Direcţiile de Sănătate Publică judeţene din Regiunea Sud Muntenia monitorizează calitatea apei potabile şi inspectează şi autorizează sanitar sistemele publice de aprovizionare cu apă şi fântânile publice astfel încât apa care pleacă în reţea către utilizatori să îndeplinească condiţiile de calitate impuse de legislaţia în vigoare.

Pentru judeţele Argeş, Giurgiu, Ialomiţa nu există date referitoare la cazuri de îmbolnăviri provocate de consumul de ape necorespunzătoare din punct de vederea chimic sau bacteriologic.

Din datele furnizate de Direcţia de Sănătate Publică Teleorman, din centralizatorul privind calitatea apei potabile în zonele de aprovizionare cu apă (ZAP) reiese că în cursul anului 2010 din punct de vedere microbiologic au fost efectuate1676 analize, din punct de vedere chimic 6645 analize, în totalitate corespunzătoare.

În anul 2010, în judeţul Călăraşi s-au înregistrat 5 cazuri de intoxicaţii cu nitriţi la copilul 0-1 an ca urmare a consumului de apă poluată cu nitriţi, repartizate astfel: 2 cazuri în satul Vărăşti, comuna Dorobanţu, 1 caz în satul Floroaica, comuna Vâlcelele, 1 caz în comuna Dor Mărunt, 1 caz în satul Rasa, comuna Grădiştea. Informaţiile provin de la Direcţia de Sănătate Publică Călăraşi. În judeţul Dâmboviţa, conform datelor primite de la Direcţia de Sănătate Publică Dâmboviţa, în anul 2010 s-au înregistrat 2350 cazuri de boli cu transmitere hidrică, posibil asociate apei, dintre care: 6 cazuri dizenterie, 66 hepatită A şi 2278 de cazuri au fost de boală diareică acută.

La nivelul judeţului Prahova evaluarea datelor de laborator a arătat că sunt necorespunzătoare un numar de 36 zone de aprovizionare cu apă potabilă în sistem centralizat din totalul de 171 zone de aprovizionare cu apă potabilă (ZAA) monitorizate în anul 2010. Cele mai multe zone de aprovizionare neconforme sunt exploatate de către SC Hidro Prahova SA(8), SC Jovila Construct SRL(6) si primării din mediul rural.

A fost raportat un numar de 2 cazuri de methemoglobinemie acută infantilă generate de consumul de apă din fantană - intoxicaţii acute cu nitraţi/nitriţi (în localităţile Mizil si Fântânele).

Page 243: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

239

. În anul 2010, au fost efectuate analize pentru diferiţi parametrii de către DSPJ Prahova si operatorii de apă de la nivelul judeţului Prahova. Potrivit tabelului de mai jos:

Tabel VIII.2.1 Parametru Nr. probe

analizate/ infestate

Cauze Măsuri luate Zone afectate

Escherichia Coli

7174/63 Poluarea apei cu fecale Se repetă

prelevarea de probe in mai multe puncte

Susai-Deneş-Caraiman(Buşteni).

Coliformii totali 4765/47 Tratarea necorespunzătoare a apei potabile

- Susai-Deneş-Caraiman(Buşteni).

Clostridium perfringens

250/0 - - -

Turbiditatea

Suspensii in apă Pentru statiile de tratare Paltinu,Maneciu si Nistoreşti s-a impus corectarea proceselor de tratarea apei din amonte, decolmatarea lacurilor de linistire,refacerea patului filtrant al drenurilor si dezinfectia la valori mai ridicate(hiperclorinare)

Nistoreşti(Breaza).

Enterococii(SF)

7173/51 - - Susai-Deneş- Caraiman(Buşteni).

Nitraţii/nitriţii 2681/5 3047/2

Poluarea organică determinată de focarele de insalubritate din zona sursei de apă-latrine cu groapă simplă, deşeuri zootehnice /menajere biodegradabile depozitate necorespunzător direct pe sol , depozitarea şi/sau fertilizarea necorespunzătoare de/cu ingraşăminte azotoase

Clorurile

2075/14

Sursa de apă şi acviferul exploatat în contact cu depozite minerale bogate in aceste substanţe

Diluţia apei cu apă din alte surse

Berceni, Bordenii Mari, Scorteni, Bordenii Mici

Clorul rezidual liber

3179/125 (pentru staţii

epurare) 2703/74 (reţea)

dezinfectia sporadica si empirica cu solutie d Dezinfecţia sporadică şi empirică cu soluţie da var cloros, dozarea necorespunzătoare a dezinfectantului,stagnarea apei in sistem, neasigurarea timpului de contact dintre apă şi dezinfectant, uzura fizică si morală a reţelelor de

-

ZAA Zamora Busteni si ZAA Secaria

Page 244: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

240

distribuţie, intreţinerea necorespunzătoare a sistemului ,neetanşeităţi ale sistemului cu pătrunderea poluanţilor din exterior,etc.

DSPJ Prahova a impus prin notificările si controalele efectuate o serie de

măsuri de remediere dintre care amintim salubrizarea zonei din jurul surselor locale de apă, asigurarea de perimetre de protecţie pentru aceste surse, amplasarea si amenajarea corespunzatoare a acestora, asanarea si dezinfecţia periodică şi ori de câte ori este nevoie a fântânilor, semnalizarea fântânilor necorespunzatoare cu avertizoare care sa indice că apa din sursele respective este nepotabilă si interzicerea consumului de apă din acestea, folosirea pentru băut a apei din surse alternative de apă potabilă, înlocuirea surselor necorespunzatoare,etc.

VIII.3 Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate a populaţiei

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătătii cantitatea de deşeuri menajere creşte anual cu 1-3%, în paralel cu modificarea compoziţiei lor, în sensul scăderii resturilor alimentare şi creşterii hârtiei, maselor plastice şi a ambalajelor metalice. Deşeurile municipale cât şi industriale periculoase reprezintă surse importante de poluare a solului, apei şi aerului, cu influenţe directe asupra habitatului uman, mediului natural şi sănătăţii populaţiei. La ora actuală nu s-au realizat studii din care să rezulte în clar efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătăte a populaţiei din judeţ. Identificarea apariţiei sau evoluţia în creştere a unei boli în timp şi spaţiu este greu de asimilat cu gestionarea defectuoasă a deşeurilor. Aspecte negative pot să apară în zonele în care există concentrări de deşeuri municipale precum depozitele neconforme de deşeuri, cu afectarea calităţii aerului, solului şi pânzei freatice şi indirect a stării de sănătate a populaţiei din zona poluată.

VIII.4 Pesticidele şi efectul substanţelor chimice în mediu Pesticidele sunt substanţe chimice folosite în agricultură pentru distrugerea dăunătorilor sau sunt regulatori de creştere, antractanţi şi repelanţi. Au conţinuturi diferite de substanţă activă şi impurificatori, în funcţie de procesul tehnologic de obţinere. Acţiunea lor poluantă cuprinde toate mediile: aer, apă, sol, circulaţia lor efectuându-se prin intermediul vieţuitoarelor, apei şi aerului. Din cantitatea aplicată de pesticid, doar o mică parte actionează, restul pierzându-se în sol, aer sau pe plante. De exemplu la fungicide, actionează doar 3% din cantitatea împrăştiată, la ierbicide doar 5-40%. Pesticidele actionează în sol asupra microorganismelor, prin inhibarea unor enzime, scăderea populaţiei de micromicete (microciuperci parazite), diminuarea capacităţii de reţinere a azotului

Page 245: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

241

prin imfluenţarea microorganismelor nitri- si denitrificatoare. Toxicitatea lor se exprimă prin doza letală DL50.

Datorită structurii lor chimice, produsele de uz fitosanitar au efecte nedorite asupra sănătătii oamenilor şi a mediului :

penetrează în lanţurile trofice şi mediul înconjurator ;

sunt mutagene, teratogene şi cancerigene;

produc efecte secundare necunoscute cauzate de înteracţiunea dintre ele si metaboliţii plantelor;

distrug echilibrele naturale, pentru ca în afara organismelor dăunătoare sunt distruse şi cele utile ;

se reduce sau se distruge fertilitatea solului datorită efectelor secundare asupra micro- si macroorganismelor acestuia ;

reducerea speciilor dintr-un ecosistem ;

remanenţa în alimente, putând dăuna sănătăţii umane.

In judetul Prahova, In septembrie 2005 au fost descoperite produse de uz

fitosanitar, cu termen de valabilitate expirat, în doua locaţii: sat Mălăieşti, comuna Dumbrava şi sat Zamfira, comuna Lipăneşti. Acestea se află depozitate în condiţii de siguranţă şi sunt monitorizate de Direcţia pentru Agricultrură şi Dezvoltare Rurală, prin Direcţia Fitosanitară Prahova.

Parte din pesticidele aplicate în agricultură se regăsec în alimente. Din acest motiv o serie de pesticide care se foloseau la scară largă în trecut au fost interzise nu numai la utilizare ci şi la fabricare, precum: aldrin, dieldrin, endrin, clordan, heptaclor, toxafen, DDT, mirex, hexaclorobenzen. De asemenea o serie de compuşi organici persistenţi, produse chimice industriale: policlorobifenili, hexaclorobenzen(fungicid),produse secundare: policlorobifenili,hexaclorobenzen, policlorodibenzodioxine, policlorodibenzofurani, policloronaftalinele, policloroparafinele, difenileteriipolibromuraţi, difenileteriipolicloruraţi, hexaclorociclohexan (lindan) şi hidrocarburile aromatice policiclice. Aceste substanţe sunt cunoscute sub denumirea de poluanţi organici persitenţi care sunt substanţe chimice persistente în mediu, se bioacumulează prin lanţuri trofice şi reprezintă un risc din cauza efectelor adverse asupra sănătăţii oamenilor şi asupra mediului înconjurător.Expunerea la anumite substanţe chimice şi pesticide, agenţi cu potenţial de îmbolnăvire duce la apariţia unor anumite boli ce depinde de prezenţa unei anumite substanţe în mediu şi de susceptibilitatea genetică a omului la acea substanţă.

VIII.5.Mediul si sănătatea- perspective La nivelul regiunii s-au derulat de-a lungul vremii proiecte şi s-au luat

măsuri care decurg din necesitatea implementării directivelor europene în scopul îmbunătăţirii sănătăţii şi calităţii vieţii omului.

Pentru îmbunătăţirea calităţii apei distribuită în mediul urban se urmăreşte

reabilitarea reţelei existente, extinderea reţelei de distribuţie pentru asigurarea

Page 246: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

242

serviciilor de alimentare cu apă la locuitorii care nu dispun de acest serviciu,

reabilitarea staţiilor de epurare a apelor uzate, reabilitarea şi extinderea reţelelor

de canalizare.

În acest sens amintim faptul că SC ECOAQUA SA Călăraşi este

beneficiara proiectului „Reabilitarea şi extinderea sistemului de alimentare cu

apă si canalizare în judeţul Călăraşi”, proiect în valoare de 103.705.935 de

Euro, care a fost aprobat de Comisia Europeană. Proiectul amintit face parte din

proiectele majore pentru POS Mediu – Axa prioritară 1 „Extinderea şi

modernizarea sistemelor de apă/apă uzată, având finanţare din Fondul de

Coeziune.

În Arges s-a derulat proiectul „Reabilitarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare din Municipiul Piteşti” al doilea contract de lucrări semnat în cadrul măsurii ISPA „Reabilitarea staţiei de epurare a apelor uzate, a sistemului de canalizare şi a reţelei de alimentare cu apă potabilă în municipiul Piteşti”- beneficiar SC APA Canal 2000 SA

În anul 2010, Compania de Apă Targovişte Dâmboviţa S.A. a semnat contractul de finanţare europeană pentru Proiectul “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Dâmboviţa”, finanţat din Fondului de Coeziune, prin POS Mediu

Principalele obiective ale proiectelor prevăd reabilitarea şi construcţia infrastructurii necesare distribuţiei apei potabile, colectării şi tratării apelor uzate, investiţie care va permite eliminarea riscurilor privind sănătatea populatiei, realizarea de economii substanţiale în ceea ce priveşte costurile operaţionale de gestionare a serviciilor de apă potabilă şi reziduală, protejarea apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, minimizarea pierderilor pe reţelele de apă şi de canalizare, îmbunătăţirea calităţii serviciilor.

Pentru îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental în zonele urbane, în conformitate cu standardele de calitate se urmăreşte reducerea emisiilor de la sistemele de încălzire individuale, asigurarea controlului emisiilor la sursele industriale şi instalarea de echipamente de depoluare la toate sursele cu impact major.

Îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul urban presupune şi o strategie de

gestionare a deşeurilor conform normelor europene, care să presupună un grad

ridicat de reciclare şi valorificare a deşeurilor, dar şi creşterea conştiinţei

cetăţeanului pentru protejarea spaţiului în care trăieşte.

Planul judeţean de gestionare a deşeurilor propune dezvoltarea unui sistem integrat pentru gestionarea zonală a deşeurilor municipale, stabileşte alternativa optimă în vederea realizării obiectivelor şi ţintelor impuse de Directivele europene şi Legislaţia naţională de mediu în domeniul gestionării deşeurilor.

Pentru reducerea zgomotului în zonele urbane, se urmăreşte optimizarea transportului în localităţile urbane, întreţinerea corespunzătoare a parcului auto, amenajarea de perdele de protecţie vegetale, acolo unde este posibil, între zona de locuit şi cea de circulaţie , amenajarea de spaţii verzi pe terenuri virane,

Page 247: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

243

reglementarea circulaţiei rutiere cu stabilirea unor trasee diferenţiate pe categorii de vehicule care să evite zonele compacte de locuinţe. Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimul 20 mp/locuitor până la data de 31 decembrie 2010 şi de minimum 26 mp/locuitor până la data de 31 decembrie 2013.

Se poate considera că în ultimii ani nu este asigurat necesarul de spaţii verzi, s-a accentuat fenomenul de degradare a spaţiilor verzi (determinat de neimplicarea autorităţilor administrative locale, de intensificarea activităţii în domeniul construcţiilor sau de atitudinea populaţiei), iar suprafaţa acestora a scăzut, situându-se sub nivelul necesarului şi al prevederilor din normative.

În conformitate cu O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată de Legea 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute ca atare în documentaţiile de urbanism, reducerea suprafeţelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora. Având în vedere prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 114/2007, prin care autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 m2/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013, se poate constata că majoritatea localităţilor nu îndeplinesc această obligaţie.

VIII.6. RADIOACTIVITATEA MEDIULUI

Fenomenul radioactivităţii a fost descoperit în anul 1896 de fizicianul Henri

Becquerel la elementul uraniu, ca urmare a dezvoltării generale a fizicii şi ca o consecinţă directă a descoperirii de către Roentgen, în 1895, a razelor X. Termenul de radioactivitate a fost utilizat pentru prima oară de către Marie Curie-Sklodowska, la câţiva ani de la descoperirea fenomenului.

Radioactivitatea (lat. radius = rază, radiaţie) reprezintă fenomenul de emisie spontană de particule subatomice şi/sau radiaţii electromagnetice (fascicole de fotoni) de către radionuclizi (atomi cu nucleu instabil, care au proprietatea de a se dezintegra). Practic, un nucleu poate suferi diferite tipuri de transformări nucleare care duc la apariţia de radiaţie ionizată, cele mai cunoscute fiind:

dezintegrările ά (emisia spontană de helioni) care duc la apariţia de radiaţie Alfa. Particulele Alfa se compun din doi neutroni (fără sarcină electrică) şi doi protoni (încărcaţi pozitiv). Principalul efect asupra sănătăţii corelat cu particulele alfa apare când materialele alfa-emiţătoare sunt ingerate sau inhalate iar energia particulelor alfa afectează ţesuturile interne, cum ar fi plămânii.

dezintegrările β (emisie de electroni, pozitroni sau captură electronică) care duc la apariţia de radiaţie Beta. Particula Beta este un electron liber. El penetrează materialul solid pe o distanţă mai mare decât particula alfa. Efectele asupra sănătăţii asociate particulelor beta se manifestă în principal atunci când materialele beta-emiţătoare sunt ingerate sau inhalate.

Page 248: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

244

dezintegrările γ (emisie de cuante electromagnetice) din care rezultă radiaţia Gama. Radiaţia gama (raza gama) se prezintă sub formă de unde electromagnetice sau fotoni emişi din nucleul unui atom. Poate traversa complet corpul uman, putând fi oprite doar de un perete de beton sau de o placă de plumb groasă de 15 cm. Radiaţia gama este oprită de: apă, beton şi, în special, de materiale dense, cum ar fi uraniul şi plumbul, care sunt folosite ca protecţie împotriva expunerii la acest tip de radiaţie.

Radiaţia se află peste tot în natură. Ea poate fi radiaţie ne-ionizantă (undele radio, lumina, microundele) sau radiaţie ionizantă (razele X folosite în scopuri de diagnosticare medicală, razele gamma folosite în scopuri terapeutice).

Radioactivitatea naturală, componentă a mediului înconjurător, este determinată de prezenţa în sol, aer, apă, vegetaţie, organisme animale, precum şi în om a substanţelor radioactive de origine terestră. Fiecare dintre noi este expus radiaţiilor naturale, iar în funcţie de o serie de factori locali, doza este mai mare sau mai mică. În zone situate la altitudine mare radioactivitate naturală este crescută. Radioactivitatea naturală terestră prezintă, în ultimele 4 – 5 decenii, modificări semnificative, datorate activităţilor omului: aducerea la suprafaţă a minereurilor radioactive, extracţia şi utilizarea cărbunelui şi apelor geotermale, etc.

Radiaţiile naturale şi artificiale nu sunt diferite nici ca tip, nici ca efect, dar indiferent de natura lor, ele sunt profund vătămătoare şi de aceea trebuie să ne protejăm. Efectele radiaţiilor care produc cea mai mare îngrijorare sunt bolile maligne provocate persoanelor expuse la radiaţii. Probabilitatea apariţiei oricărui efect provocat de radiaţii este legată de doza de radiaţie primită.

Radiaţia artificială este folosită în multe ramuri ale activităţii omeneşti, in industrie, în medicină, în scop de studiu.

VIII.6.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM)

face parte din Sistemului Integrat de Supraveghere a Poluării Mediului pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor. La nivelul anului 2010, RNSRM a cuprins un număr de 37 de staţii din cadrul Agenţiilor pentru Protecţia Mediului

Coordonarea ştiinţifică, tehnică şi metodologică a RNSRM este asigurată de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitate (LR) din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. Organizarea şi funcţionarea RNSRM se realizează în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 195/22.12.2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 256/29.06.2006 şi a Ordinului nr. 338/2002 al MAPM, privind Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului.

Înfiinţată în anul 1962, RNSRM constituie o componentă specializată a sistemului naţional de radioprotecţie, care realizează supravegherea şi controlul respectării prevederilor legale privind radioprotecţia mediului şi asigură îndeplinirea responsabilităţilor MMP privind detectarea, avertizarea şi alarmarea

Page 249: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

245

factorilor de decizie în cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. Până în 1978 s-au făcut determinări ale concentraţiilor de radioizotopi artificiali folosind tehnica măsurărilor beta globale. Din 1978, în RNSRM se execută constant şi determinări gamma spectrometrice pentru identificarea radioizotopilor gamma emiţători. Astfel, probe de aerosoli atmosferici, depuneri, sol, vegetaţie şi apă de suprafaţă (râuri), colectate de staţiile Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului au fost şi sunt analizate lunar prin spectrometrie gamma, creându-se o bancă de date ce cuprinde valori lunare şi anuale ale concentraţiilor radioizotopilor naturali şi artificiali pentru probe de mediu, pe întreg teritoriul ţării.

Obiectivele principale ale Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului sunt următoarele:

a. detectarea oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică ale nivelelor de radioactivitate a mediului;

b. controlul din punct de vedere al radioactivităţii mediului a surselor de radioactivitate cu impact asupra mediului sau stării de sănătate a populaţiei.

Baza naţională de date de radioactivitate a mediului este conectată la sistemul informaţional al Uniunii Europene, realizându-se un transfer bidirecţional de date între România şi reţelele de supraveghere din UE, pe platforma EURDEP (European Data Exchange Platform). În situaţii de rutină frecvenţa raportărilor este zilnică, iar în situaţii de urgenţă schimbul de date se realizează orar.

VIII.6.2. Programul Naţional standard de monitorizare a radioactivităţii mediului

Programul naţional de supraveghere a radioactivităţii mediului are două

componente:

supravegherea şi controlul de rutină în jurul unui obiectiv nuclear – care presupune măsurarea debitului dozei gamma în aer şi a concentraţiilor radionuclizilor artificiali emişi de sursă în mediu şi evaluarea expunerii suplimentare a populaţiei ca urmare a funcţionarii sursei respective;

supravegherea radioactivităţii mediului la nivelul întregului teritoriu – care presupune măsurarea debitului dozei gamma în aer şi a concentraţiilor radionuclizilor artificiali prezenţi în mediu ca urmare a contribuţiei la scara globală a unui număr mare de surse potenţiale de poluare radioactivă sau ca urmare a unor emisii accidentale de material radioactiv la scară locală, regională sau globală şi evaluarea expunerii suplimentare a populaţiei datorate contribuţiilor cumulate ale evenimentelor cu impact radiologic.

Programele de supraveghere a radioactivităţii mediului sunt executate în Regiunea Sud Muntenia după o metodologie unitară la nivel naţional, de prelevare, pregătire şi măsurare, calculul activităţilor specifice beta globale, a limitelor de detecţie şi a impreciziilor rezultatelor specifice fiecărui tip de probă.

Factorii de mediu monitorizaţi în permanenţă în cadrul RNSRM sunt:

Page 250: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

246

aer – prin analize beta globale şi gama spectrometrice a probelor de aerosoli precum şi măsurarea continuă a debitului de doză gama externă absorbită;

depuneri atmosferice (umede şi uscate) – prin analize beta spectrometrice a precipitaţiilor;

apă – prin analize beta globale, beta spectrometrică şi gama spectrometrică a apei brute de Dunăre, apa freatica şi apa potabilă;

vegetaţie – vegetaţia spontană, cu perioada de prelevare aprilie – octombrie şi comestibilă (cereale), cu perioada de prelevare iunie - iulie, prin analize beta globale şi gama spectrometrice;

sol necultivat – prin analize beta globale şi gama spectrometrice. Staţiile de radioactivitate din Regiunea Sud Muntenia efectuează în

prezent măsurători de radioactivitate beta globală pentru toţi factorii de mediu, calcule de concentraţii ale radioizotopilor naturali Radon şi Toron, cât şi supravegherea dozelor gamma absorbite în aer. Calculul activităţii probelor se face prin compararea vitezei de numărare a impulsurilor generate în detector de o probă, cu viteza de numărare a impulsurilor generate în detector de o sursă etalon de activitate cunoscută.

Compararea este corectă deoarece, pentru un detector dat, o geometrie de măsurare neschimbată (aceeaşi formă, suprafaţă activă şi distanţă faţă de detector pentru probă şi sursă de etalonare) există aceeaşi probabilitate de producere a unui impuls atât pentru proba de măsurat, cât şi pentru sursa etalon.

Pentru etalonare, în măsurarea activităţii beta globale se folosesc surse etalon de suprafaţă, de Stronţiu 90 - Ytriu 90, montate într-o geometrie asemănătoare geometriei de măsurare a probelor de mediu. Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice şi lunare pentru situaţii normale, cât şi procedurile standard de notificare, avertizare, alarmare, precum şi fluxul de date în cazul sesizării unor depăşiri ale pragurilor de atenţionare/avertizare/ alarmare.

Staţiile de radioactivitate din Regiunea Sud Muntenia derulează un program standard de supraveghere a radioactivităţii mediului de 11 ore / zi. Acest program standard de recoltări şi măsurători asigură supravegherea la nivelul regiunii, în scopul detectării creşterii nivelelor de radioactivitate în mediu şi realizării avertizării/alarmării factorilor de decizie.

În Regiunea Sud Muntenia există un număr de 10 staţii de radioactivitate repartizate astfel:

Staţii de radioactivitate repartizate la nivelul Regiunii Sud Muntenia, pentru anul

2010 Tabelul VIII.6.2.1

Judeţ Număr staţii

Localizare Factorii de mediu monitorizaţi

Argeş 1 Piteşti aer, apă, apă de foraj, depuneri uscate şi precipitaţii atmosferice, vegetaţie, sol şi măsurarea debitelor de doză gamma absorbite în aer -debitul dozei gamma, parametrii meteo

Călăraşi 3 Călăraşi aer, apă, apă de foraj, depuneri uscate şi

Page 251: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

247

(2 staţii automate)

precipitaţii atmosferice, vegetaţie, sol şi măsurarea debitelor de doză gamma absorbite în aer Pe lângă programul standard de monitorizare Staţia de Radioactivitate a Mediului Călăraşi efectuează un program de măsurători speciale pentru zona de influenta a CNE Cernavodă.

Dâmboviţa - - -

Giurgiu 2

Fluviul Dunărea -

Port Giurgiu Centru oraş - Str. Bucureşti

apă aer

Ialomiţa 1 Slobozia aerosoli atmosferici, depuneri uscate, precipitaţii atmosferice, ape, sol, vegetaţie, şi măsurarea debitelor de doză gamma absorbite în aer

Prahova 2 Ploieşti – 36 Babele - 07

Aer, precipitaţii, sol, vegetaţie

Teleorman 1 Primăria Zimnicea

Aer, apa brută de Dunăre, apa potabilă, apa din fântână, depuneri atmosferice, vegetaţie, sol, debit doză

În Regiunea Sud Muntenia în anul 2010 radioactivitatea factorilor de mediu s-a înscris în limitele de variaţie ale fondului natural.

VIII.6.2.1. Radioactivitatea aerului

Procedura de determinare a radioactivităţii atmosferei constă în aspirarea pe filtre a aerosolilor atmosferici şi măsurarea radioactivităţii filtrelor la diferite intervale de timp. Recoltarea probelor de aerosoli s-a realizat în cadrul programului standard de lucru efectuându-se 2 aspiraţii în intervalele orare 02-07 (03-08) şi 08-13 (09-14). Filtrele prelevate sunt măsurate după 3 minute de la încetarea aspirării, determinându-se activitatea beta globală imediată, după 20 h sau 25 h determinându-se nivelul radioactivităţii naturale, a descendenţilor Radon şi Toron, iar ultima măsurătoare se face după 5 zile de la colectare, determinându-se nivelul global al radioactivităţii artificiale.

Transmiterea datelor se face în timp real către Centrul de Coordonare al Reţelei, localizat la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru radioactivitatea Mediului Bucureşti – Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului pentru măsurători gamma spectrometrice.

VIII.6.2.1.1. Aerosoli atmosferici

Situaţia măsurătorilor imediate ale aerosolilor pentru regiunea Sud Muntenia în anul 2010 este prezentată în tabelul VIII.6.2.1.1.

Page 252: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

248

Situaţia măsurătorilor imediate ale aerosolilor pentru regiunea Sud Muntenia în anul 2010

Tabelul VIII.6.2.1.1.1

Judeţul Nr. crt.

Aspiraţia Valoarea (Bq/mc)

min media max alarmă

Argeş 1 I 0,20 1.65 4,52 200

2 II 0,14 0,88 2,74 200

3 III 0,16 0,75 3,42 200

4 IV 0,19 1,42 4,00 200

Călăraşi 1 I 0.64 6.48 26.66 200

2 II 0.68 3.13 12.37 200

Filtru 2-7 9.52 13.1 46.94 200

Filtru 8-13 9.52 - 45.72 200

Dâmboviţa - - - - -

Giurgiu -

Ialomiţa 1 IV (2-7) 0,4±0,02 6,89 36,2±0,73 200

2 I (8-13) 0,3±0,02 3,14 11.9±0,26 200

Prahova 1 Staţia Ploieşti 1.1 5.64 10.0 200

2 Staţia Babele 0.16 0.26 0.33 200

Teleorman 1 0,83 4.12 19.14 200

Pentru probele de aerosoli atmosferici prelevate conform programului

standard, valorile medii lunare (sau zilnice) ale activităţii specifice beta globale s-au situat sub limita de alarmare de 200 Bq/m3 stabilită prin legislaţia în vigoare (Ordinul Ministrului MAPM nr. 338/2002). În anul 2010, pentru Regiunea Sud Muntenia, valorile aerosolilor s-au situat în intervalul de variaţie al mediilor multianuale.

VIII.6.2.1.2.Radioactivitatea naturală a aerului (Radon , Toron) Radonul (Rn-222) şi Toronul (Rn-220) sunt produşi de filiaţie ai U-238 şi

Th-232, aflaţi în stare gazoasă. Emişi de sol şi roci la suprafaţa solului, aceştia sunt dispersaţi în atmosferă, unde suferă procesul de dezintegrare, dând naştere descendenţilor lor. Nivelurile de Rn-222 şi Rn-220 variază sezonier, depinzând de condiţiile meteorologice care influenţează atât rata de emanaţie a gazelor din sol, cât şi diluţia/dispersia acestora în atmosferă.

Situaţia măsurătorilor valorilor Radonului şi Toronului pentru Regiunea Sud Muntenia, în anul 2010, este prezentată în tabelele VIII.6.2.1.2. şi VIII.6.2.1.3.

Tabelul VIII.6.2.1.2.1 Situaţia măsurătorilor valorilor Radonului pentru Regiunea Sud Muntenia în anul 2010

Judeţul Aspiraţia Valoarea Radon (mBq/mc)

min media max

Argeş I 380,7 3746,7 13456,1

Page 253: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

249

II 363,0 1956,5 7805,7

III 465,4 2623,3 7630,4

IV 48,4 2192.9 7604,0

Călăraşi - - - -

Dâmboviţa - - - -

Giurgiu - - - -

Ialomiţa IV (2-7) 906,7±162,6 17964,34 96839,0±3312,44

I (8-13) 402,6±109,47 8335,02 37134,8±844,94

Prahova Staţia Ploieşti 2065.0 18323.2 32357.0

Staţia Babele 342.3 564.8 683,1

Teleorman - - 11.06 52.92

Situaţia măsurătorilor valorilor Toronului pentru Regiunea Sud Muntenia în anul

2010 Tabelul VIII.6.2.1.2.2

Judeţul Aspiraţia Valoarea Toron (mBq/mc)

min media max

Argeş I 15,3 89,6 352,5

II 15,1 56,1 203,9

III 15,2 41,5 249,8

IV 15,5 79,8 591,9

Călăraşi - - - -

Dâmboviţa - - - -

Giurgiu - - - -

Ialomiţa IV (2-7) 62,2±19,71 817,99 4289,4±109,33

I (8-13) 48,9±15,53 312,78 1630,1±50,22

Prahova Staţia Ploieşti 32.0 546.2 788.0

Staţia Babele 32.8 52.3 66.6

Teleorman - 0.2 0.41 2.70

VIII.6.2.1.3. Radioactivitatea artificială a aerului (măsurători la

5 zile)

Situaţia măsurătorilor valorilor radioactivităţii artificiale a aerului pentru Regiunea Sud Muntenia, în anul 2010, este prezentată în tabelul VIII.6.2.1.4.

Tabelul VIII.6.2.1.31. Situaţia măsurătorilor radioactivităţii artificiale pentru Regiunea Sud Muntenia în anul 2010

Judeţul Aspiraţia Valoarea radioactivitate artificială (Bq/mc)

min media max

Argeş I <6,70 7,95 10,9

II <6,80 7,72 9,9

III <6,80 7,82 9,9

IV <6,60 8,21 31,6

Călăraşi - - - -

Dâmboviţa - - - -

Giurgiu - - - -

Ialomiţa IV (2-7) 22,2±7,63 28,27 43,6±8,37

Page 254: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

250

I (8-13) 19,2±6.48 23,86 27,6±7,97

Prahova Staţia Ploieşti 5.5 42.9 87.9

Staţia Babele 4.6 4.9 5.4

Teleorman - - 12.23 31.08

VIII.6.2.1.4. Debitul dozei gama în aer

Doza gamma absorbită ca mărime fizică, este determinată prin măsurare cu debitmetrul de radiaţii TIEX din dotarea staţiilor. Valorile orare ale debitului de doză gamma absorbite externe nu au prezentat depăşiri ale limitei de avertizare de 1 μGy/h.

Situaţia măsurătorilor valorilor debitului dozei gama în aer pentru Regiunea Sud Muntenia, în anul 2010, este prezentată în tabelul VIII.6.2.1.5.

Tabelul VIII.6.2.1.4.1 Situaţia măsurătorilor debitului dozei gama în aer pentru Regiunea Sud Muntenia în anul 2010

Judeţul Valoarea debitului dozei gama în aer (μGy/h)

min media max

Argeş 0.069 0.075 0.098

Călăraşi 0,100 0,085 0,128

Dâmboviţa - - -

Giurgiu - - -

Ialomiţa 0,060 0.084 0,135

Prahova 0.121 0.144 0.181

0,145 0,156 0,238

Teleorman 0.081 0.093 0.129

VIII.6.2.2. Depuneri atmosferice totale Prelevarea probelor de depuneri atmosferice totale (pulberi sedimentabile

şi precipitaţii atmosferice) se face zilnic, de pe o suprafaţă de 0.3 m2, durata de prelevare fiind de 24 ore.

Măsurarea activităţii beta globale a probei de depuneri se efectuează în două etape:

imediat după pregătirea probei, în ziua recoltării (măsurare imediată),

după 5 zile de la recoltare (măsurare întârziată). După măsurarea beta globală, probele zilnice sunt cumulate lunar şi expediate pentru măsurarea gamma spectrometrică la SLR Bucureşti.

Situaţia valorilor depunerilor atmosferice totale prin măsurarea imediată pentru Regiunea Sud Muntenia în anul 2010 este prezentată în tabelul VIII.6.2.2.1.

Tabelul VIII.6.2.2.1. Situaţia valorilor depunerilor atmosferice prin măsurarea imediată pentru Regiunea Sud Muntenia în anul 2010

Judeţul

Valoarea măsurătorilor imediate (Bq/mp/zi)

min media max alarma Nr. valori

semnificative

Argeş 0.59 0,73 6,7 2000 27

Călăraşi 0.99 3.48 127.2 2000 50

Page 255: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

251

Dâmboviţa - - - - -

Giurgiu - - - - -

Ialomiţa 1,1±0,35 3,514 24,0±2,89 2000 102

Prahova 0.60 3.23 11.1 2000 -

Teleorman 0.63 0.88 13.75 2000 359

Situaţia valorilor depunerilor atmosferice totale prin măsurarea întârziată

pentru Regiunea Sud Muntenia în anul 2010 este prezentată în tabelul VIII.6.2.2.2.

Tabelul VIII.6.2.2.2. Situaţia valorilor depunerilor atmosferice prin măsurarea întârziată pentru Regiunea Sud Muntenia în anul 2010

Judeţul Valoarea măsurătorilor intarziate (Bq/mp/zi)

min media max alarma Nr. valori

semnificative

Argeş 0.4 0,43 1,44 19

Călăraşi 0.98 1.12 1.45 32

Dâmboviţa - - - - -

Giurgiu - - - - -

Ialomiţa 0,8±0,3 1,066 3,7±0,8 - 26

Prahova 1.3 4.3 7.9 - -

Teleorman 0.45 0.50 3.43 261

VIII.6.2.3. Radioactivitatea apelor

VIII.6.2.3.1. Radioactivitatea principalelor râuri În cursul anului 2010 în Regiunea Sud Muntenia au fost prelevate probe

zilnice de apă brută de suprafaţă din următoarele râuri: Argeş, Doamnei, Ialomiţa, şi Teleajen.

Măsurarea activităţii beta globale a probelor s-a efectuat în 2 etape:

imediat

după 5 zile. Pentru măsurători beta globale s-a evaporat la sec 1l de apă brută iar

pentru măsurarea gamma spectrometrică încă 2 l. Valorile imediate şi după 5 zile a apei brute a principalelor râuri din Regiunea Sud Muntenia în cursul anului 2010 sunt prezentate în tabelele VIII.6.2.3.1. şi VIII.6.2.3.2. Tabelul VIII.6.2.3.1. Situaţia valorilor imediate a principalelor râuri din Regiunea Sud Muntenia în anul 2010

Judeţul Râul Valori (Bq/mc)

Nr. valori semnificative min mediu max

Data maximei

alarma

Argeş Argeş 0.15 0.17 0.22 14.11.2010 20 3

Doamnei 0.14 0.17 0.37 18.07.2010 20 3

Ialomiţa Ialomiţa 0.88 1,03 1,95 08.12.2010 20 80

Prahova Prahova 0.33 0.55 0.75 29.01.2009 20 -

Page 256: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

252

Tabelul VIII.6.2.3.2. Situaţia valorilor după 5 zile a principalelor râuri din Regiunea Sud Muntenia în anul 2010

Judeţul Râul Valori (Bq/mc)

Nr. valori semnificative min mediu max

Data maximei

alarma

Argeş Argeş 0.09 0.12 0.24 14.11.2010 20 5

Doamnei 0.05 0.13 0.39 18.07.2010 20 7

Ialomiţa Ialomiţa 0.58 0,77 1,31 11.08.2010 20 42

Prahova Prahova - - - - - -

VIII.6.2.3.2. Radioactivitatea Dunării

În cursul anului 2010 în Regiunea Sud Muntenia au fost prelevate probe zilnice de apă de suprafaţă din Dunăre (respectiv la APM Călăraşi, APM Giurgiu şi APM Teleorman) în scopul urmăririi radioactivităţii acesteia. Măsurarea activităţii beta globale a probelor s-a efectuat în 2 etape:

a) imediat b) după 5 zile.

Valorile imediate şi întârziate ale apei brute de suprafaţă din fluviul Dunărea pentru anul 2010 sunt prezentate în tabelele VIII.6.2.3.3. şi VIII.6.2.3.4. Acestea s-au încadrat in limite normale, nu au existat depăşiri ale pragurilor de atenţionare – avertizare – alarmare.

Tabelul VIII.6.2.3.3. Situaţia valorilor imediate ale apei brute din Dunăre în anul 2010

Judeţul Curs apă

fluviul Dunărea

Valori (Bq/mc) Nr. valori semnificat

ive min mediu max

Data maximei

alarma

Călăraşi Braţul Borcea 0.10 0.19 0.97 24.01.2011 158 Giurgiu - - - - - - - Teleorman - 0.20 0.32 0.53 24.12.2010 356

Tabelul VIII.6.2.3.4. Situaţia valorilor întârziate ale apei brute din Dunăre în anul 2010

Judeţul Curs apă

fluviul Dunărea

Valori (Bq/mc) Nr. valori semnificat

ive min mediu max

Data maximei

alarma

Călăraşi Braţul Borcea 0.11 0.12 0.56 30.09.2010 50 Giurgiu - - - - - - -

Teleorman - 0.14 0.21 0.33 12.01.2010 - 267

VIII.6.2.4. Radioactivitatea solului În Regiunea Sud Muntenia probele de sol necultivat au fost prelevate în

cursul anului 2010 cu frecvenţă săptămânală. Prelevarea solului supus

Page 257: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

253

măsurătorilor beta globale se face din perimetrul amplasamentelor Staţiilor RA din regiune. Probele au fost prelucrate şi măsurate beta global la 5 zile. Rezultatele sunt trecute în baza de date a SSRM şi transmise spre validare către LRM Bucureşti.

Valorile înregistrate (media, maxima, minima) la măsurători sunt redate în

tabelul VIII.6.2.4.1.

Tabelul VIII.6.2.4.1. Situaţia valorilor radioactivităţii solului pentru regiunea Sud Muntenia în anul 2010

Judeţ Valori ( Bq /kg ) Nr . valori semnificative minima media maxima

Argeş 0.20 0.48 0.53 25

Călăraşi 0.44 0.97 1.73

Dâmboviţa - - - -

Giurgiu - - - -

Ialomiţa 0,63 1,09 1,30 44

Prahova 0.41 0.65 0.74 -

Teleorman 0.24 0.31 0.42 31

VIII.6.2.5. Radioactivitatea vegetaţiei

Recoltarea probelor de vegetaţie în cursul anului 2010 în regiunea Sud

Muntenia s-a realizat în cadrul programului standard de lucru, începând cu luna aprilie până în luna octombrie inclusiv, efectuându-se o prelevare săptămânal. Probele prelevate sunt măsurate după 5 zile de la ziua recoltării, determinându-se activitatea beta globală. Valorile activităţilor specifice beta globale ale vegetaţiei s-au situat în intervalul de variaţie al mediilor multianuale.

Valorile obţinute pentru Regiunea Sud Muntenia sunt redate în tabelul VIII.6.2.5.1.

Tabelul VIII.6.2.5.1. Situaţia valorilor radioactivităţii vegetaţiei pentru regiunea Sud Muntenia în anul 2010

Judeţ Valori ( Bq /kg ) Nr . valori semnificative minima media maxima

Argeş 0.07 0.17 0.33 25

Călăraşi 0.44 0.97 1.73 0

Dâmboviţa - - - -

Giurgiu - - - -

Ialomiţa 0,16 0,27 0,49 31

Prahova 0.15 0.25 0.37 -

Teleorman 0.08 0.12 0.32 31

VIII.6.3. Programe de supraveghere a radioactivităţii mediului în zonele cu fondul natural modificat antropic

Page 258: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

254

Pe lângă programul standard, SSRM Slobozia recoltează şi pregăteşte zilnic probe de precipitaţii atmosferice şi apă brută-râu Ialomiţa, participând la Programul de monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu în zona de influenţă a CNE PROD Cernavodă.

SSRM Slobozia prelevează şi pregăteşte preliminar probe zilnice de precipitaţii atmosferice şi apă brută - râu Ialomiţa pentru analize beta spectrometrice şi gamma spectrometrice. Recipienţii cu precipitaţii şi ape se păstrează la frigider şi se expediază în lădiţe frigorifice săptămânal la SLR Bucureşti pentru măsurare.

În anul 2010, SSRM Slobozia a prelevat, pregătit preliminar şi expediat 2 probe de sol arabil şi 2 probe de sol necultivat - pentru analize beta spectrometrice şi analize gamma spectrometrice.

Probele de sol necultivat se recoltează din perimetrul amplasamentului SSRM Slobozia şi se expediază la SLR Bucureşti pentru măsurare, iar probele de sol arabil se recoltează din perimetrul oraşului Slobozia.

Staţia RA Slobozia a prelevat, pregătit şi expediat 2 probe de vegetaţie spontană şi 3 probe de apă freatică (2 probe de apă freatică de pe raza oraşului Slobozia şi o probă din comuna Grindu), pentru analize beta spectrometrice şi analize gamma spectrometrice.

Prelevarea probelor de vegetaţie spontană se realizează din perimetrul amplasamentului Staţiei RA Slobozia, iar probele de apă freatică se recoltează din foraje reprezentative atât de pe raza oraşului Slobozia cât şi din localităţi aflate pe raza judeţului Ialomiţa. Probele se pregătesc preliminar şi apoi se expediază la SLR Bucureşti pentru măsurare. În anul 2010, SSRM Slobozia a recoltat, pregătit şi expediat la SLR Bucureşti : o probă de vegetaţie spontană, o probă de sol necultivat şi o probă de sol arabil din zona adiacentă batal şlam comuna Grindu pentru analize beta spectrometrice şi gamma spectrometrice.

În cursul anului 2010 Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş a efectuat un număr de 24 probe speciale şi anume 12 probe de la forajul din zona Mioveni şi 12 probe din râul Argeşel. Aceste probe sunt redate în tabelul urmator:

Tabel VIII.6.3.1

Nr crt.

Provenienţa apei

Data recoltării

Cantitatea recoltată

Activitatea imediată

Activitatea la 5 zile

1. Foraj Mioveni 11/01/2010 10 LITRI < 0.16Bq/l <0.11 Bq/l

2. Foraj Mioveni 10/02/2010 10 LITRI < 0.14Bq/l <0.12 Bq/l

3. Foraj Mioveni 07/03/2010 10 LITRI < 0.14 Bq/l <0.13 Bq/l

4. Foraj Mioveni 13/04/2010 10 LITRI < 0.15Bq/l <0.11 Bq/l

5. Foraj Mioveni 15/05/2010 10 LITRI < 0.14Bq/l <0.12 Bq/l

6. Foraj Mioveni 12/06/2010 10 LITRI < 0.16bq/l <0.13 Bq/l

7. Foraj Mioveni 11/07/2010 10 LITRI < 0.17 bq/l <0.13 Bq/l

8. Foraj Mioveni 13/08/2010 10 LITRI < 0.18 bq/l <0.12 Bq/l

9. Foraj Mioveni 10/09/2010 10 LITRI < 0.16 bq/l <0.11Bq/l

10. Foraj Mioveni 11/10/2010 10 LITRI < 0.15 bq/l <0.12 Bq/l

Page 259: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

255

11. Foraj Mioveni 09/11/2010 10 LITRI < 0.19 bq/l <0.11 Bq/l

12. Foraj Mioveni 11/12/2010 10 LITRI < 0.17bq/l <0.13 Bq/l

1. Râul Argeşel 11/01/2010 20 LITRI <0.17 Bq/l < 0.13Bq/l

2. Râul Argeşel 10/02/2010 20 LITRI < 0.16 Bq/l <0.12Bq/l

3. Râul Argeşel 07/03/2010 20 LITRI < 0.18 Bq/l <0.14 Bq/l

4. Râul Argeşel 13/04/2010 20 LITRI < 0.15 Bq/l <0.12 Bq/l

5. Râul Argeşel 15/05/2010 20 LITRI <0.14Bq/l <0.13 Bq/l

6. Râul Argeşel 12/06/2010 20 LITRI < 0.13 Bq/l <0.14 Bq/l

7. Râul Argeşel 11/07/2010 20 LITRI < 0.18 Bq/l <0.16 Bq/l

8. Râul Argeşel 13/08/2010 20 LITRI < 0.15 Bq/l <0.11 Bq/l

9. Râul Argeşel 10/09/2010 20 LITRI < 0.16 Bq/l <0.12 Bq/l

10. Râul Argeşel 11/10/2010 20 LITRI < 0.17 Bq/l <0.14 Bq/l

11. Râul Argeşel 09/11/2010 20 LITRI < 0.18 Bq/l <0.13 Bq/l

12. Râul Argeşel 11/12/2010 20 LITRI < 0.19 Bq/l <0.12 Bq/l

VIII.6.3.1. Participarea la Exerciţiul ECURIE de nivel 3

SSRM Pitesti,Ploiesti,Zimnicea si Slobozia a participat în data de 08.07.2010, la Exercitiul ECURIE de nivel 3, fiind notificată pe e-mail de către SLR Bucureşti.

Exerciţiul a avut ca scop verificarea capacităţii de răspuns al Retelei Nationale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului, antrenerea şi testarea personalului şi îmbunătăţirea procedurii de raportare a datelor în cadrul RNSRM.

Datele solicitate au fost: - valori ale debitului orar de doza gamma în aer , - depuneri atmosferice, - aerosoli, - apă brută - râu Ialomiţa,Arges,Teleajen - apă potabilă.

Datele solicitate de SLR Bucureşti au fost transmise din oră în oră.

VIII.6.3.2. Impactul funcţionării CNE Cernavodă asupra populaţiei şi mediului

Impactul funcţionarii centralei nucleare asupra mediului este monitorizat permanent, acest lucru fiind realizat prin controlul surselor, efluenţilor şi a mediului.

Programul de monitorizare a mediului include toate activităţile necesare pentru determinarea nivelelor de radioactivitate în mediu şi a impactului acestora asupra mediului şi a sănătăţii populaţiei, impact datorat operării normale a CNE Cernavodă.

În cadrul activităţilor executate în centrală pot fi identificate următoarele elemente care concură la asigurarea unei protecţii adecvate a mediului şi a populaţiei:

Page 260: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

256

(a) controlul surselor - cuprinde masurile şi activităţile necesare pentru confinarea materialelor radioactive. Sunt prevăzute bariere multiple pentru a preveni scăparea materialelor radioactive în mediul înconjurător.

(b) controlul efluenţilor - cuprinde masurile şi activităţile necesare pentru a controla evacuările de radioactivitate şi produse chimice în mediu pentru conformitate cu limitele sau tendinţele specificate.

(c) monitorizarea efluenţilor - cuprinde măsurile şi activităţile necesare pentru măsurarea evacuărilor de efluenţi in punctele de emisie.

(d) monitorizarea mediului - cuprinde măsurile şi activităţile necesare măsurării nivelelor de radioactivitate în mediu pentru a evalua impactul radiologic asupra sănătăţii publicului şi asupra mediului, datorat evacuărilor de efluenţi din CNE Cernavodă.

Pentru o estimare cât mai corectă a impactului funcţionarii centralei asupra mediului, în perioada 1984–1994 a fost derulat programul de monitorizare preoperatională a mediului la CNE Cernavodă. Măsurările efectuate în cadrul acestui program au detectat modificările de radioactivitate a mediului produse ca urmare a accidentului de la Cernobâl din 1986. Începând cu anul 1990, valorile concentraţiilor specifice de radionuclizi in factorii de mediu au revenit la valorile normale de dinainte de 1986.

Prin implementarea Programului de Monitorizare a Radioactivităţii Mediului, tipurile de probe au fost următoarele: aer (particule materiale, iod, vapori de apa), apă, sol, sediment, depuneri atmosferice, probe alimentare (peşte, carne de porc, vită şi pui, legume, fructe). Au fost efectuate de asemenea, măsurări ale dozei gama externe.

Rezultatele acestor măsurări nu au relevat prezenta unor radionuclizi CANDU în mediul înconjurător CNE Cernavoda, cu excepţia tritiului detectat în locaţii aflate în imediata vecinătate a centralei.

CNE Cernavoda este autorizată să utilizeze ca apă de răcire apa din fluviul Dunărea, via Canal Dunăre - Marea Neagra bief I. Apa caldă este returnată în Dunăre via canal Seimeni sau în Canalul Dunăre - Marea Neagra bief II.

Se utilizează substanţe chimice specifice: hidrazina, morfolina, ciclohexamina pentru condiţionarea chimică a sistemelor, acid clorhidric, hidroxid de sodiu, clorura ferică, var în procesul tehnologic pentru obţinerea apei demineralizate în Staţia de Tratare Chimică a Apei şi bioacid ca agent de control a încărcăturii macrobiologice în apa tehnică de serviciu.

Programul de Monitorizare Chimică a efluentului lichid inactiv a fost conceput şi aplicat pentru a verifica şi demonstra respectarea cerinţelor autorizaţiei de gospodărire a apelor.

- Conform acestui program toate substanţele chimice utilizate pentru condiţionarea chimică a sistemelor centralei sunt monitorizate în efluentul lichid.

- Tratamentele cu agent de control al încărcăturii macrobiologice se efectuează localizat, numai pe circuitul de apă tehnică de serviciu, având ca scop limitarea fixării şi creşterii scoicilor în conducte şi echipamente.

- Substanţele chimice utilizate pentru obţinerea apei demineralizate sunt monitorizate şi sunt neutralizate înainte de evacuarea în efluent.

Page 261: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

257

Concentraţiile tuturor acestor substanţe în efluentul lichid se situează sub limita autorizată pentru evacuare.

De asemenea se măsoară temperatura apei calde evacuate şi s-au efectuat studii privind impactul termic al evacuării apei calde în Dunăre si Canalul Dunăre - Marea Neagra.

VIII.6.3.3. Programul de supraveghere radiologică a mediului

Starea radioactivităţii mediului în Regiunea Sud Muntenia rezultă din măsurătorile beta globale pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri uscate şi precipitaţii atmosferice, ape, sol şi vegetaţie.

Astfel, probe de aerosoli atmosferici, depuneri, sol, vegetaţie şi apă de suprafaţă (râuri), colectate de staţiile Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului au fost şi sunt analizate lunar prin spectrometrie gamma, creându-se o bancă de date ce cuprinde valori lunare şi anuale ale concentraţiilor radioizotopilor naturali şi artificiali pentru probe de mediu, pe întreg teritoriul ţării.

În prezent, staţiile Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului au în dotare sisteme fixe de măsurare a debitului dozei gamma absorbite în aer, la 1 m înălţime de sol. SSRM Slobozia prelevează şi pregăteşte preliminar probe zilnice de precipitaţii atmosferice şi apă brută - râu Ialomiţa, iar o dată pe lună apă potabilă şi lapte pentru analize de H-3 şi C-14. Recipienţii cu precipitaţii, ape şi lapte se păstrează la frigider şi se expediază în lădiţe frigorifice săptămânal la SLR Bucureşti pentru măsurare. Lunar, se prelevează şi se pregăteşte preliminar o probă de lapte pentru analiză gamma spectrometrică, care se expediază la SSRM Constanţa pentru măsurare.

VIII.6.3.3.1. Expunerea populaţiei în zona de influenţă CNE PROD Cernavodă

Din înregistrările celor 2 staţii automate pentru controlul radiaţiilor gamma,

instalate în municipiul Călăraşi, prin Proiectul PHARE 2002 „Sistem de avertizare – alarmare radiaţii” pentru centrala nucleară Cernavodă nu s-a constatat un impact negativ asupra populaţiei şi mediului înconjurător din Judeţul Călăraşi.

VIII.6.3.3.2. Impactul funcţionării CNE Kozlodui asupra populaţiei şi mediului

Programul de supraveghere în zona de influenţă a CNE Kozlodui a avut

ca scop principal identificarea unor eventuale eliberări radioactive în mediu, la

nivelul anului 2010. Nu a fost identificată prezenţa unor radionuclizi artificiali

gama emiţători a căror sursă să fie CNE Kozlodui.

Toate valorile înregistrate la nivelul anului 2010 la staţia de supraveghere

a radioactivităţii mediului Zimnicea din judeţul Teleorman, aflată în zona de

influenţă a centralei se încadrează în limitele de avertizare / alarmare

Page 262: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

258

operaţionale în cadrul Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii

Mediului.

VIII.6.3.3.3 Programul de supraveghere radiologică a mediului

Ţinând cont că SSRM Zimnicea se află în zona de influenţă a CNE

Kozlodui, la nivelul staţiei se efectuează un program special de monitorizare a

factorilor de mediu din zona Zimnicea. Acest program prevede colectarea de

probe pentru analiza spectrometrică gamma, analiza tritiului si a carbonului 14.

Probele sunt colectate, pregătite si etichetate, apoi sunt transmise către SSRM

Craiova pentru analize.

VIII.6.3.3.4. Expunerea populaţiei în zona de influenţă CNE Kozlodui

SSRM Zimnicea se afla in a 3-a zona de risc a CNE Kozlodui, aflandu-se la 140 km de aceasta centrala. Din acest motiv statia a realizat in anul 2010 un program special de colectare de probe. In afara de probele de ape care sunt filtrate zilnic prin instalatia de vid, asa cum am aratat mai sus, in zilele cu precipitatii atmosferice o cantitate de 250 ml din precipitatii sunt filtrate la vid pentru probele speciale. Acestea sunt trimise lunar la LR - ANPM Bucuresti pentru analiza. De asemenea, anual sunt recolatate probe de plante furajere, grau, sol arabil, legume, fructe, lapte si peste care sunt transmise dupa recoltare si pregatire catre SSRM Craiova pentru analize gamma spectrometrice. Periodic SSRM Zimnicea participa la exercitii de alarmare zonala sau nationala coordonate de ANPM si LRM, dar si la exercitii de verificare a aparaturii si modului de lucru prin intercalibrari solicitate de LRM Bucuresti.

VIII.6.3.3.5. Expunerea populaţiei în zona de influenţă a SCN – FCN Piteşti

Zona de influenţă a SCN – FCN Piteşti este monitorizată în permanenţă printr-un program special de monitorizare în cadrul staţiei RA de la ARPM Piteşti. Astfel, se colectează lunar probe de apă din 3 zone: Mioveni, Miceşti şi Ştefăneşti, pentru care se efectuează analize gamma spectrometrice la staţia de Radioactivitate Bucuresti.

Anual sunt recoltate probe de vegetaţie comestibilă (legume şi fructe), sol şi sedimente din râul Doamnei la zece metri aval de conducta de deversare ICN+FCN, moluşte şi peşti din râul Argeş şi râul Doamnei. Analizele acestor probe se efectuează la Staţia de Radioactivitate Bucuresti.

VIII.7.Poluarea fonică şi sănătatea

La nivelul Regiunii Sud Muntenia, în conformitate cu prevederile HG nr. 321/2005, republicată, privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant s-au realizat hărţi strategice de zgomot şi planuri de acţiune pentru:

Page 263: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

259

Aglomerarea “Municipiul Ploieşti împreună cu localităţile: Brazi, Blejoi, Bărcăneşti” cu un număr de 257.275 locuitori;

Drumuri principale – total 119,6 km, din care:

17,7 km în judeţul Argeş (12,1 km autostrada A1 Bucureşti Piteşti);

88,8 km în judeţul Prahova;

3,9 km în judeţul Călăraşi;

9,2 km în judeţul Giurgiu Staţia CFR Ploieşti Sud. Planurile de acţiune pentru Aglomerarea “Municipiul Ploieşti împreună cu

localităţile: Brazi, Blejoi, Bărcăneşti”, precum şi pentru Staţia CFR Ploieşti Sud au fost analizate in cursul anului 2010 de către Comisia tehnică regională înfiinţată la nivelul ARPM Piteşti şi înaintate la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Ministerul Mediului şi Pădurilor conform procedurii de raportare. Facem precizarea că planurile de acţiune aferente hărţilor strategice de zgomot au fost aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale.

În cursul anului 2011, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a înainat la ARPM Piteşti planurile de acţiune pentru tronsoanele de drumuri principale aferente Regiunii Sud Muntenia pentru care harţile de zgomot au evidenţiat depăşiri ale nivelurilor de zgomot, după cum urmează:

- Judetul Prahova: - Sector de drum naţional DN1 48+980-53+650 Barcanesti - Sector de drum naţional DN1 39+900-41+980 Potigrafu - Sector de drum naţional DN1 43+500-46+350 Puchenii Mari şi

Puchenii Moşneni - Judeţul Giurgiu: - Sector de drum naţional DN6 km 20+850 - 24+228 Mihăileşti După analiza în cadrul Comisiei tehnice regionale, Planurile de acţiune

menţionate au fost înaintate la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Ministerul Mediului şi Pădurilor conform procedurii de raportare.

La nivelul judeţului Argeş nu s-au efectuat măsurători de zgomot, sonometrul fiind defect.

Pe parcursul anului 2010, s-au efectuat 276 de determinări acustice în şase puncte fixe din oraş astfel: intersecţia Autogară – Gară, intersecţia Punct Control, Intersecţia de la Spitalul Judeţean, Intersecţia Centru, Parc Policlinică şi Parc Alei.

Din rezultatele obţinute reies următoarele:

pentru zonele cu trafic intens din oraş s-au înregistrat depăşiri frecvente cu o maximă de 75,6 dB (Lech) faţă de valoarea limită admisă 70 dB (Lech) conform STAS 10009/88.

determinările efectuate în zonele din vecinătatea parcurilor au arătat uşoare depăşiri faţă de valoarea limită admisă 70 dB (Lech) conform STAS 10009/88.

Page 264: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

260

Situaţia centralizată a măsurătorilor de zgomot la nivelul Regiunii

Sud Muntenia pentru anul 2010 Tabelul VIII.7.1

Tip măsurătoare

zgomot Număr măsurători

Maxima măsurată (dB)

Depăşiri %

Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber

3 pentru Prahova 30 pentru Teleorman.

64 pentru judeţul Prahova 70 pentru jud. Teleorman.

0 pentru jud. Prahova 0 pentru Teleorman.

Incinte de şcoli şi creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii

24 pentru judeţul Prahova

72.5 pentru judeţul Prahova 0 pentru jud.Prahova

Parcuri, zone de recreere şi odihnă

30 pentru jud. Teleorman 120 pentru judeţul Prahova

66.3 pentru jud. Teleorman 98.9 pentru judeţul Prahova .

10 pentru Teleorman 85 pentru judeţul Prahova

Incinta industrială

18 pentru judeţul Prahova 24 pentru judeţul Teleorman.

67.2 pentru judeţul Prahova 69 pentru judeţul Teleorman.

5,5 pentru judeţul Prahova 9 pentru judeţul Teleorman.

Zone feroviare 18 pentru judeţul Prahova; 12 pentru judeţul Teleorman.

69,7 pentru judeţul Prahova; 69.0 pentru judeţul Teleorman.

0 pentru judeţul Prahova; 0 pentru judeţul Teleorman.

Aeroporturi - - -

Parcaje auto - - -

Stadioane, cinematografe în aer liber

- - -

Trafic 115pentru judeţul Călăraşi; 120pentru judeţul Ialomiţa; 756 pentru judeţul Prahova; 144 pentru judeţul Teleorman.

73.6 pentru jud.Călăraşi; 97.8 pentru judeţul Ialomiţa; 112.4 pentru jud. Prahova; 73.7 pentru jud. Teleorman.

0 pentru judeţul Călăraşi; 96.7 pentru judeţul Ialomiţa; 68.9 pentru judeţul Prahova; 54 pentru judeţul Teleorman.

Altele – zone locuibile

41 pentru judeţul Prahova 65,9pentru judeţul Prahova 21.95pentru judeţul. Prahova

Determinările de zgomot, în diverse puncte din regiune (străzi, scoli, parcuri, pieţe, parcări auto, zona feroviară, incinte industriale etc.), evidenţiază expuneri deosebite ale populaţiei la zgomot, în special în timpul zilei, generat în special de traficul pe şoselele aglomerate din interiorul localităţilor.

Page 265: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

261

Situaţia centralizată a măsurătorilor de zgomot la nivelul Regiunii Sud Muntenia pentru anul 2010

Tabelul VIII.7.2

Judeţul Număr

măsurători

Maxima măsurată

(dB)

Depăşiri %

Indicator utilizat (nivel

acustic echivalent

continuu(Leq)

Determinări în urma

sesizărilor %

Sesizări rezolvate

%

Argeş - - - - - -

Călăraşi 115 73.6 0 Leq 0 0

Dâmboviţa - - - - - -

Giurgiu 276 - - - - -

Ialomiţa 120 97.8 96.7 Leq 3 100%

Prahova 980 112.4 96.3 Leq 0 0

Teleorman 240 73.7 73 Leq 0 0

VIII.8 Tendinţe Sensul dezvoltării durabile al aşezărilor umane îl constituie asigurarea

unui mediu sănătos şi coerent sub raport funcţional şi cultural, la nivelul localităţilor urbane şi rurale, precum şi al reţelei de localităţi în teritoriu, în condiţiile păstrării echilibrului faţă de complexul de resurse ale capitalului natural.

Responsabilitatea pentru calitatea mediului în zone urbane şi pentru luarea măsurilor necesare remedierii sau îmbunătăţirii calităţii acestui mediu revine autorităţilor locale. Pentru judeţul Prahova, datele raportate arată o inrăutăţire a indicatorilor de sănătate pe codurile de boală posibil asociate cu poluarea atmosferică la nivelul oraşului Ploieşti comparativ cu media raportată la nivelul judetului pentru mortalitatea prin tumori maligne si tumori maligne respiratorii, morbiditatea prin afectiuni respiratorii, tumori maligne, anomalii congenitale, I.A.C.R.S.,pneumonie, emfizem, astmbronsic, tumori maligne respiratorii.Îngrijorator este faptul ca aceşti indicatori au o tendinta de creştere comparativ cu anii trecuti pentru morbiditatea prin tumori maligne respiratorii,astm bronsic si anomalii congenitale.

APM Teleorman, cu ajutorul firmei EPTISA, în cadrul Proiectului Phare CBC 2003 : “Dezvoltarea unui program de management al calităţii aerului pentru zona de graniţă româno-bulgară, în bazinul Dunării de Jos” a realizat “Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului pentru Localităţile Turnu Măgurele şi Zimnicea”, care a fost aprobat de către Consiliul Judeţean Teleorman, prin Hotârarea nr. 15 din 11.03.2009. Nivelul de poluare în mediul urban s-a diminuat, ca urmare a extinderii reţelei de

distribuţie gaze naturale în toate localităţile urbane ale judeţului.

Măsurile identificate în progam includ măsuri în următoarele sectoare:

Industrie: o Dotarea cu echipamente de reducere la sursa de emisie o Trecerea de la combustibilii solizi la gaze naturale

Page 266: RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REGIUNEA SUD …arpmag.anpm.ro/upload/72681_raport regional de mediu 2010.pdf · Raport privind starea mediului în Regiunea Sud Muntenia- 2010

262

Locuinţe o Trecerea de la combustibili solizi la gaze naturale o Îmbunătăţirea eficienţei energetice, printro izolaţie mai bună a clădirilor o Folosirea auditurilor energetice pentru a permite aplicarea celor mai

eficiente măsuri din punct de vedere al consumului de energie. Transport

o Îmbunătăţiri ale reţelei de drumuri o Încurajarea alternativelor de transport mai puţin poluante decât

autovehiculele. Unele din aceste măsuri sunt deja puse în aplicare sau sunt întrun stadiu avansat de planificare sau realizare.

Pricipalele obiective urmărite pentru evitarea deteriorării mediului sunt:

Domeniul Obiectivul de mediu

Ape de suprafaţă Limitarea poluării apelor la nivelul care să nu dăuneze sistemelor naturale

Ape subterane Protejarea apelor subterane de aceleasi efecte amintite la apele de surpafaţă; prevenirea deteriorării apelor subterane de către levigate şi ape de spălare, în special acolo unde acestea se constituie în surse de apă brută pentru apa potabilă şi pentru apa de irigaţii.

Sol Prevenirea contaminării punctiforme şi difuze a solului

Refacerea şi protejarea terenului şi solului

Aer Limitarea poluării aerului la niveluri care nu dăunează sistemelor naturale

Schimbări climatice Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Biodiversitate Evitarea deteriorării faunei şi florei sălbatice desemnate precum şi a speciilor protejate

Menţinerea biodiversităţii, evitarea pierderilor inevitabile

Asigurarea gestionării durabile, a locaţiilor cheie, a florei şi faunei sălbatice şi a proceselor ecologice de care depind (inclusiv evitarea fragmentării habitatelor)

Menţinerea funcţiilor ecologice a apelor curgătoare

Populaţia şi sănătatea umană

Crearea condiţiilor care permit îmbunătăţirea sănătăţii şi reducerea inegalităţilor privind sănătatea

Îmbunătăţirea comportamentului proactiv prin încurajarea gestiunii deşeurilor în acord cu legislaţia în vigoare

Arii de interes special Prevenirea deteriorării acestor zone ca urmare a implementării măsurilor de colectare, procesare şi eliminare a deşeurilor menajere şi a celor din fluxuri speciale.

Energie Facilitarea generării energiei din surse regenerabile