RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI … Calarasi/2013...Peretii sunt din zidarie de ......

MODERNIZARE FERMA DE PORCI LA S.C PRODCARN DANUTZA S.R.L. CALARASI

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului 1

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI DATORAT

INVESTITIEI “ MODERNIZARE FERMA DE PORCI LA

S.C PRODCARN DANUTZA S.R.L. CALARASI”

1. INFORMATII GENERALE

1.1.Titularul proiectului: S.C. PRODCARN DANUTZA S.R.L. avand ca activitate principala cresterea

porcinelor cod CAEN 0146 are sediul in Calarasi, Str. Belsugului, bl. D2, sc 1, Calarasi, judet Calarasi,

inscrisa la Registrul Comertului la nr. J51/353/14.08.2009.

1.2. Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al

raportului la acest studiu: evaluator principal de mediu Vraciu Sevastita inscrisa in Registrul National

al Elaboratorilor de Studii de Protectia Mediului la nr 362/17.02.2011, tel: 0722674890, ing de mediu

Radu Adrian Vraciu.

1.3. Denumirea proiectului: “ MODERNIZARE FERMA DE PORCI LA S.C PRODCARN

DANUTZA S.R.L. CALARASI”.

1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia

Proiectul are ca obiectiv infiintarea unei ferme de porci prin modernizarea celor 4 hale existente

(dezafectate) pe terenul aferent investitiei pentru ingrasarea suinelor, realizata in conformitate cu

standardele Uniunii Europene, prin introducerea unor tehnologii noi, eficiente economic, care vor

asigura producerea unor suine de calitate superioara, in concordanta cu cerintele actuale ale pietei.

Prin proiect se vor moderniza: 2 grajduri cu dimensiuni 84.30 x 22.20m si 2 grajduri cu dimensiuni

78.30 x 11.00m. De asemenea se va construi un sistem eficient de gestionare si depozitare dejectii, se

vor amenaja platforme si alei betonate in incinta si se va realiza imprejmuirea terenului.

Se vor utiliza procedee moderne de stocare si transformare a dejectiilor in vederea utilizarii lor ulterioare

ca ingrasamant pentru culturile vegetale, asigurandu-se astfel si protectia mediului inconjurator.

Obiectivul acestui proiect este infiintarea unei ferme de porcine (5954 capete/serie = 17.862 porci grasi

pe an) folosind utilaje si tehnologii performante care sa imbunatateasca conditiile de lucru, sa dezvolte

capacitatea de productie gestionand eficient resursele, avand in vedere respectarea standardelor nationale

si comunitare.

1.4.1. Modernizare cladiri

Obiectivul acestui proiect este infiintarea unei ferme de porcine (5954 capete) folosind utilaje si

tehnologii performante care sa imbunatateasca conditiile de lucru, sa dezvolte capacitatea de productie

gestionand eficient resursele, avand in vedere respectarea standardelor nationale si comunitare.

Infiinatrea fermei are drept scop a oferi cele mai bune conditii de confort al animalelor si de a favoriza

gestionarea mai usoara si rationala pentru operatorii din ferma, astfel incat sa se poata obtina rezultate

optime, atat in termeni de cantitate cat si in termeni de calitate a produsului.

Prin acest proiect se vor moderniza:

- 2 grajduri cu dimensiunile 84.30 x 22.20 m;

- 2 grajduri cu dimensiunile 78.30 x 11.00 m;

- Sistemul de gestionare şi depozitare a dejecţiilor;



- platformele şi aleile betonate;

Obiect 1: Hală îngrăşătorie H1

Grajdul H1 cu dimensiunile 78.30 x 11.00 m, urmeaza a fi modernizat si transformat in hală

îngrăşătorie H1. Acesta este o construcţie rectangulară, cu regim de înălţime P, cu o inaltime maxima de

4.84 m. Hala este împărţită în 50 de boxe, din care două boxe vor fi pentru izolare

Structura din beton armat cu stalpi de sustinere si centuri. Stalpii sunt amplasati la intervale de 6 m pe

toata lungimea peretilor. Dimensiunile acestora sunt de 30 x 30 cm. Centura are dimensiunea de 30 x 25

cm.

Peretii sunt din zidarie de cărămidă.

Acoperişul va fi refăcut în totalitate. Acesta va spijini pe ferme metalice, dispuse la interval de 6 m. Pe

acestea sunt dispuse panele din profil Z şi panourile sandwich.

Pardoseli din gratare de beton special fabricate pentru tehnologia de crestere si ingrasare a porcilor pe

perna de apa.

Pereti - cu suprafete netede (tencuieli , vopsitorii).

Usi metalice.

Capacitate = 888 porci/grajd


Grajdul H2 cu dimensiunile 78.30 x 11.00 m, urmeaza a fi modernizat si transformat in hală

îngrăşătorie H2. Acesta este o construcţie rectangulară, cu regim de înălţime P, cu o inaltime maxima de

4.84 m. Hala este împărţită în 42 de boxe, din care două boxe vor fi pentru izolare



cm.


Acoperişul va fi refăcut în totalitate. Acesta va spijini pe ferme metalice, dispuse la interval de 6 m. Pe

acestea sunt dispuse panele din profil Z şi panourile sandwich.


perna de apa.



Grajdul H3 cu dimensiuni 84.30 x 22.20m ,urmeaza a fi modernizat si transformat in hală îngrăşătorie

H3. Acesta este o construcţie rectangulară, cu regim de înălţime P, cu o inaltime maxima de 4.84 m.

Hala este împărţită în 112 de boxe, din care patru boxe vor fi pentru izolare



cm.

Acoperişul va fi refăcut în totalitate. Acesta va spijini pe grinzi din beton armat, dispuse la interval de 6

m. Pe acestea sunt dispuse panele din profil Z şi panourile sandwich.


perna de apa.

Pereti - cu suprafete netede (tencuieli , vopsitorii)

Usi metalice.





Grajdul H4 cu dimensiuni 84.30 x 22.20m, urmeaza a fi modernizat si transformat in hală îngrăşătorie

H4. Acesta este o construcţie rectangulară, cu regim de înălţime P, cu o inaltime maxima de 5.60 m.

Hala este împărţită în 112 de boxe, din care patru boxe vor fi pentru izolare



cm.


Acoperişul va fi refăcut în totalitate. Acesta va spijini pe grinzi din beton armat, dispuse la interval de 6

m. Pe acestea sunt dispuse panele din profil Z şi panourile sandwich.


perna de apa.

Pereti - cu suprafete netede (tencuieli , vopsitorii)

Usi metalice.


Obiect 5: Platformă dejecţii solide şi bazin dejecţii lichid

Arhitectura:

Se va urmări construirea unui bazin pentru dejecţii lichide şi unei platforme pentru dejecţii solide.

Inchiderile sunt realizate din beton armat de 2.40 m inaltime

Dimensiunile în plan ale bazinelor sunt de aproximativ: 48.75 x 49.30 m.

Acoperişul - nu sunt necesare acoperiri sau invelitori.

Obiect 6: Platforme şi alei betonate

Platformele si aleile se vor executa din beton de ciment BcR 4.5, la fata locului, cu rosturi de turnare.

Platformele si drumurile vor avea o grosime de 20 cm, si se vor executa din beton de ciment pe un strat

de nisip pilonat in grosime de 5 cm, strat balast stabilizat cu ciment în grosime de 15 cm si un strat de

balast compactat în grosime de 15 cm.

Gard protecţie fermă

Împrejmuirea terenului se va realiza printr-un gard format din panouri de plasă sudată bordurata cu

ochiuri de 50x100 mm.prinse cu cleme de stâlpii prefabricati din beton cu sectiunea de 10x10 cm cu

ajutorul unor şuruburi M10. Înălţimea imprejmuirii va fi de 2.00m.

Acesul in incinta se va face prin doua porti de acces, dimensiune de 600x200 cm, din plasa sudata

bordurata

Lungimea imprejmuirii va fi de 203.53 ml.

1.4.2. Instalaţii tehnologice necesare:

Sistemul intensiv de crestere a suinelor va asigura 3 serii de ingrasare pe an. Prin utilizarea unor animale

cu genetica optimizata pentru conditiile de mediu si hrana din tara noastra, precum si a unor retete de

hranire judicios intocmite se va realiza in cadrul exploatatiei un spor mediu de peste 800 gr/zi/cap.

Expertiza tehnica de specialitate



Raportul privind stadiul fizic al lucrarilor evidentiaza ca toate halele ce fac obiectul lucrarilor de

modernizare prezinta urmatoarele caracteristici:

-Halele H1, H2

structura de rezistenta din fundatii, stalpi si centuri din beton armat, ferme cu zabrele – stare

foarte buna

inchiderile din zidarie caramida – stare foarte buna

acoperisul din fermele metalice cu zabrele

nu exista instalatii electrice

nu exista instalatii de alimentare cu apa

nu exista instalatii de canalizare dejectii

nu exista instalatii de ventilatie

-Halele H3, H4

structura de rezistenta din fundatii, stalpi si centuri din beton armat, grinzi din beton armat –

stare foarte buna

inchiderile din zidarie caramida – stare foarte buna

acoperisul din fermele metalice cu zabrele

nu exista instalatii electrice

nu exista instalatii de alimentare cu apa

nu exista instalatii de canalizare dejectii

nu exista instalatii de ventilatie

Retele exterioare

retea electrica din incinta existenta

alimentare cu apa existenta, inclusiv bazinul de stocare apa incendiu

reteaua de canalizare va fi realizata prin proiect

drumuri, alei, platforme se vor executa monolit, la fata locului.

Pentru constructiile H1-H2

Executarea partiala a acoperisului, insemnand montarea panelor si a panourilor termoizolante de

acoperis cu grosime de 6 cm.

Suspendarea de elemente structurale a liniilor de furajare, adapare si ventilare.

Pentru Platforma dejectii solide si bazin dejectii lichid

Se va demola unul din zidurile existente, executat din elemente prefabricate din b.a

Pe directia perpendiculara a celor ramase se vor executa inchideri din beton armat monolit cu

fundatii continue din beton armat, astfel incat constructiile rezultate sa poata fi utilizate ca bazin

dejectii lichide, respectiv platforma dejectii solide.

Utilitati:

Retele exterioare – in incinta

- Retea aductiune apa;

- Retea distributie apa;

- Retea de canalizare;

- Retea electrica de joasa tensiune, iluminat exterior si priza de pamant;

- Iluminatul exterior;



- Priza de pamant exterioara.

Reteaua de aductiune apa

Retelele de aductiune dintre puturi si hidrofor se vor realiza cu conducte din polietilena de inalta

densitate PEHD cu = 110 x 10 mm, Pn=10 at.

Reteaua de distributie a apei

Reteaua de distributie a apei consta din tronsonul de conducta ce se va realiza intre statia de hidrofor

a gospodariei de apa si punctul « «hidrofor» din cadrul fermei.

Reteaua de distributie a apei se va realiza cu conducte din polietilena de inalta densitate tip PEHD cu

= 110 mm, Pn=6 at, cu lungimea totala de 150 m .

Pe traseul retelei de distributie a apei se vor monta si hidranti exteriori de suprafata pentru a se

asigura posibilitatile de racordare in caz de incendiu la obiectiv.

Contorizarea apei reci consumate se va realiza printr-un contor general montat in statia hidrofor a

gospodariei de apa .

Reteaua de canalizare

Apele menajere si tehnologice uzate, care rezulta din ferma sunt preluate prin conducte PVC KG si

sifoane de pardoseala si deversate in bazinul betonat vidanjabil existent. Acestea vor fi evacuate prin

vidanjare la o statie de epurare.

Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare (max. 0,048 mc/zi) vor fi colectate si

transportate intr-una din fosele septice existente .

Reteaua electrica de joasa tensiune, iluminat exterior si priza de pamant exterioara

Punctul principal de distributie a retelelor de energie electrica il constituie cutia de distributie de

joasa tensiune din cadrul P.T.Z. - 1000 kVA, care asigura racordarea la joasa tensiune a firidei

principale de bransament F.B.1 de la ferma.

Firida de bransament F.B.1 devine punctul central de distributie, care va asigura racordurile la F.B.2,

ce apartine gospodariei de apa, precum si la F.B.3, acesta apartinand statiei de bucaterie furajere.

Cablurile electrice de joasa tensiune care se vor utiliza pentru racordarile mentionate mai sus se vor

monta ingropat.

Iluminatul exterior

Iluminatul exterior al fermei si al aleilor principale, se va realiza cu cablu electric subteran 1 kV si

stalpi metalici avand H = 6 m si echipati cu lampi cu vapori de mercur LVM de 250 W la 220 V.

Priza de pamant exterioara

Priza de pamant exterioara se compune din mai multe ansambluri de priza de pamant dispersate pe

arealul obiectivului si anume:

- Priza de pamant aferenta putului de apa;

- Priza de pamant aferenta bucatariei furajere;

- Priza de pamant aferenta P.T.Z. - 1000 kVA;



Fiecare ansamblu artificial de priza de pamant se compune din:

- Electrozi din teava OL ng cu = 1/2” si L = 3 ml;

- Platbanda OL 37 - 40 x 6 mm.

Rezistenta de dispersie a fiecarui ansamblu artificial de priza de pamant va fi de maxim 4 ohmi.

Alimentarea cu energie medie tensiune

Obiectivul este dotat cu un post de transformare 100 kVA in cabina de zid (P.T.Z. – 1000 kVA) .

Pentru racordarea postului de transformare P.T.Z. 100 kVA la reteaua 20 kV existenta in zona s-a

prevazut o retea de medie tensiune, pe stalpi din beton armat.

In interiorul cabinei de zid aferente P.T.Z. 1000 kVA se vor monta:

- Transformatorul 100 kVA – 20 / 0,4 kV;

- Aparate de masura a energiei active consumate;

- Cutia de distributie pe partea de joasa tensiune;

- Celule de racordare.

Din cutia de distributie a P.T.Z. - 100 kVA vor fi alimentate toate firidele de bransament ce se vor monta

pe zidurile exterioare ale obiectelor care sunt consumatoare de energie electrica.

Necesarul de energie electrica va fi asigurat din sursa existenta. Iluminatul se va realiza cu corpuri de

iluminat incandescente si fluorescente. Puterea instalata este de 600kWh.

1.5. Descrierea etapelor acestuia

Este prezentat in anexa graficul de executie ingloband fiecare tip de lucrare necesar a se executa pe

fiecare obiect tehnologic, probe tehnologice si dare in functiune. Durata etapei de executie este de 36

luni.

1.6. Durata etapei de functionare

Durata de functionare a fermei zootehnice este nelimitata.

1.7. Informatii despre productia realizata si necesarul de resurse

Capacitatile de stocare:

4 silozuri metalice 2 cu capacitatea de 39,8 mc si 2 cu capacitatea de 17,4 mc.;

1 bazin de stocare ape uzate (fractia lichida) cu capacitatea de 3950 m3;

platforme de depozitare dejectii solide cu capacitatea de 1735 m3;

bazine de colectare (base tampon) a dejectiilor pe perna de apa in ferma de crestere suine cu

capacitatea totala de 2961m3; 8 bazine (base) pt fiecare adapost cu urmatoarele elemente

constructive:

Hala H1 :

LX l x h = 35.70m x 1.45m. x 0.5m. = 25.88 mc(x2 buc.) = 51.76 mc

L 35.70m x l 1.50m. x h 0.5m. = 26.77 mc(x2 buc.) = 53.54 mc



Hala H2 :







Hala H3 :



L 40.10m x l 1.90m. x h 1.0m. = 76.19 mc(x4buc.) = 304.76 mc


Hala H4 :



L 40.10m x l 1.90m. x h 1.0m. = 76.19 mc(x4buc.) = 304.76 mc


depozit conditionat deseuri animaliere cu capacitatea totala de 10 m3;

rezervor de apa potabila pozat subteran cu capacitate de 250 mc;

capacitate pompei hidrofor de distributie apa potabila in reteaua de alimentare cu apa Q = 7 mc/h

Hp = 80 mCA

capacitatea pompei de incendiu Grup de pompare pentru hidranti exteriori, amplasat in statia

hidrofor, este compus din: 2 pompe (1A+1R) - fiecare pompa având Q = 54 mc/h; H = 55 mCA,

18,5kW/400 V; pompa pilot având Q = 14 mc/h, H = 55 mCA

pentru apele uzate menajere -2 fose vindajabile de 14 mc, fiecare realizate din beton cu

dimensiuni interioare 2.5m.x2.5m.xh 2.25 m.

Capacitatile de productie:

5954 capete/serie = 17.862 porci grasi pe an

Necesarul de resurse:

Bilantul de materii prime:

Principala materie prima o constituie efectivele de 6116 capete porci/serie de productie x 3 serii/an

18348 capete, corespunzator unui numar de 4 hale tinandu-se cont de o mortalitate de 2,95%.

Bilantul de materiale auxiliare este prezentat in tabelul urmator:

Nr.

crt.

Denumire Natura chimica/

compozitie

Cantitati

Mod de depozitare

1. Nutreturi

combinate

-Perioada1 (20-30 kg – 50-60 kg)

Ca : 0,70-0,90%

P total : 0,44-0,70%

Proteina bruta : 15-17%

-Perioada 2 (50-60 kg – 80-90 kg)

Ca : 0,65-0,90

P total : 0,45-0,70

Proteina bruta : 14-16%

-Perioada 3 (50-60 kg – 100-110 kg)

Ca : 0,65-0,90

P total : 0,50-0,70

Proteina bruta : 13

cca. 1520 to/ciclu

(2,99 kg/kg de spor)

Buncare exterioare cate unul

in dreptul fiecarei hale



2. Apa - 36 mc/zi pentru

adapat animale

-3300 mc/an pentru

igienizare hale si perna

de apa

- 197 mc/an pentru

consum menajer

Inmagazinarea apei se

realizeaza intr-un rezervor

avand capacitate de 250 mc

3. Medicamente

si vaccinuri

Cca 2 t/an Cabinet veterinar, de unde

sunt ridicate si aduse in ferma

numai in momentul utilizarii.

4. Dezinfectanti - hidroxid de calciu (lapte de var)

Ca(OH)2

- sulfat de cupru (piatra vanata)

CuSO4∙5H2O

5000 l/an Sunt aduse in ferma numai in

momentul utilizarii (vidul

sanitar de 3 ori/an), de catre o

firma specializata.

A. Flux tehnologic

In procesul de productie dintr-o ferma de crestere a porcilor, ingrasarea porcilor constituie faza

principala a fluxului tehnologic, care se incheie cu livrarea animalelor catre abator.

Tehnologia reprezinta ansamblul de metode si tehnici utilizate in ferma de crestere a porcilor in scopul

organizarii si desfasurarii procesului de productie a animalelor pentru valorificare.

In cazul de fata este vorba despre tehnologia de crestere si exploatare a porcilor la ingrasat.

Tehnologiile utilizate in ferma de porci sunt:

- tehnologia de hranire;

- tehnologia de adapare;

- tehnologia de colectare si evacuare a dejectiilor;

- tehnologia de asigurare a microclimatului.

Fermele pentru ingrasarea porcilor au un ciclu de productie care incepe cu cumpararea tineretului porcin

la greutatea de 20-30 kg si se incheie cu livrarea porcilor grasi la 100-110 kg catre abatoare.

In acest tip de ferma, fluxul tehnologic este mai simplu si presupune mai putine complicatii decat in

fermele de porci cu reproductie.

Considerentele de mai sus fac ca fermele de ingrasare sa fie cele mai agreate de catre producatorii de

carne de porc.

Aceste ferme folosesc ca material biologic rase sau hibrizi comerciali specializati pentru productia de

carne, cu viteza mare de crestere si cu consum specific de furaje mic pe kg spor.

Etapele fluxului tehnologic intr-o ferma de ingrasare a porcilor, cum este cea prezentata in acest proiect,

sunt:

Aprovizionarea cu purcei (grasuni) de 20-30 kg;

Aprovizionarea cu furaje;

Aprovizionarea cu premixuri si medicamente;

Crestere – ingrijire zilnica animale:

Hranire/administrare corecta reteta furajare in concordanta cu stadiul

de dezvoltare a animalelor

Adapare hala

Supraveghere stare generala de sanatate animale din hala

Administrare medicamente curative / preventive in hala



Supraveghere sistem ventilatie hala

Supraveghere evacuare dejectii in bazinul de sub hala

Pregatire depopulare hala;

Transport animale 100 -110 kg catre abator;

Pregatire hala pentru un nou ciclu de productie:

Curatare, decontaminare;

Verificare functionare instalatii.

Intr-o ferma de ingrasare-finisare a porcilor se preia tineretul porcin la o greutate corporala medie de 20-

30 kg si se ingrasa (mai corect, se finiseaza) pana la greutatea corporala planificata pentru livrare la

abator: 100-110kg.

In ferma este necesara aplicarea cu atentie a tehnologiei de hranire, a asigurarii conditiilor de

microclimat, a respectarii programului tehnologic, astfel incat sa se realizeze maximum de spor in

greutate cu un consum minim de furaje.

Sistemul industrial de crestere a porcilor prevede pentru fermele de ingrasare hale si compartimente cu

amenajari interioare specifice acestei categorii de porcine.

In ferma proiectata se va respecta principiul “totul plin, totul gol”.

La populare, halele de ingrasare trebuie sa fie curatate, uscate si dezinfectate, toate instalatiile trebuie sa

fie in stare de functiune.

Grasunii sunt adusi din afara fermei. mijlocul de transport care aduce animalele nu are acces in ferma.

Animalele vor fi descarcate la intrarea in ferma si conduse prin intermediul unor imprejmuiri mobile in

spatiile tehnologice.

La populare, purceii sunt grupati in loturi ce sunt uniforme ca marime, sex si sanatate generala. Cand se

grupeaza sau se amesteca diferite loturi de porci, ei incep lupta pentru superioritate iar rezultatul este

stresul. In acest sens sunt unele recomandari care pot ajuta la diminuarea stresului la populare:

Nu se adauga unul sau doi porci la grupe numeroase care sunt deja formate;

Se formeaza grupe in boxe de la inceputul popularii pentru toate boxele;

Daca recomandarile anterioare nu au putut fi respectate, se pulverizeaza substante non-toxice

pentru mascarea mirosului individual.

Este de recomandat ca scrofitele si castratii sa se grupeze in boxe separate si sa fie furajati separat.

Castratii cresc mai repede si ajung la greutatea de abatorizare intr-o perioada mai scurta, tinzand sa aiba

o calitate a carcasei mai slaba decat a scrofitelor.

Marimea boxelor depinde de numarul de purcei, greutatea, tipul de pardoseala, asternutul sau forma

boxei. In tabelul urmator sunt prezentate cateva recomandari pentru densitatea optima folosita la

pardoseala cu gratare de beton. Se observa ca la 0,1 m² corespund aproximativ 10 Kg masa corporala

animal viu.

Ghidul densitatii porcinelor in functie de greutatea corporala

sistemul de pardoseala - gratare de beton

Ghidul densitatii porcinelor in functie de greutatea corporala

Greutate corporala (Kg) Suprafata (m²) Greutate porci / suprafata

boxa (Kg / m²)

5

10

20

0.09

0.15

0.2

55

66

100



30

40

50

60

70

80

90

100

0.3

0.34

0.4

0.45

0.5

0.55

0.6

0.65

100

115

125

133

140

145

150

153

Animalele sunt cazate in ferma cca. 14 saptamani, timp in care ele ajung la greutatea de 100 – 110 kg.

In fermele de ingrasare distribuirea hranei si adaparea se executa automatizat. Sarcina personalului din

ferma este ca – zilnic - sa controleze fiecare boxa, starea de sanatate a animalelor, functionarea

instalatiei de administrare a hranei, functionarea adapatorilor, inchiderea usilor de la boxe, pastrarea

nivelului la canalul cu perna de apa, mentinerea nivelului constant in bazinele cu flotor pentru adapatori,

controlul functionarii corecte a instalatiei de ventilatie.

Constatarea unei defectiuni la instalatii sau depistarea unor animale bolnave trebuie sa fie insotita de

masuri corespunzatoare.

Depopularea halelor se face conform cu fluxul tehnologic, atunci cand a expirat timpul de stationare in

ingrasatorie si cand porcii au atins varsta de livrare si greutatea planificata.

Depopularea se face pentru intreg compartimentul, indiferent de greutatea corporala realizata de unele

animale ramase in urma cu cresterea, deoarece- conform fluxului tehnologic - hala urmeaza sa fie

repopulata cu o noua serie de grasuni.

Depopularea fermei se face in 2 - 4 zile.

Sacrificarea porcilor nu se va face in ferma, ci in cadrul unui abator din afara incintei fermei.

Transportul suinelor

Operatia de transport constituie un element de stres pentru suine, uneori cu efecte nedorite. Statisticile

scot in evidenta pierderile inregistrate la transport.

In timpul transportului animalele suporta o serie de manipulari, ritmul si modul lor de viata fiind – pe

moment, perturbate profund. Operatiunile de incarcare-descarcare, in si din mijloacele de transport,

produc animalelor o serie de socuri, resimtite cu o intensitate mai mare sau mai mica. De aceea, cei care

efectueaza transportul trebuie sa fie instruiti in legatura cu conditiile de transport, factorii de confort si

manevrarea corecta a animalelor la incarcare, pe timpul transportului si la descarcare.

Mijloacele de transport trebuie sa fie corespunzator amenajate sau construite special pentru transportul

suinelor:

- sa aiba accesorii sigure,

- sa protejeze porcii de efectul daunator al climei,

- sa asigure ventilatia corespunzatoare in cazul vehiculelor inchise.

Dupa fiecare transport, mijloacele de transport trebuie sa fie curatate si dezinfectate pentru a preveni

raspandirea bolilor.

In Uniunea Europeana sunt in dezbatere noi reglementari privind transportul animalelor:

- transportul sa se efectueze in maxim 9 ore,

- sa se acorde o perioada de repaus dupa transport (in medie de 11 ore),

- distanta de transport sa nu depaseasca 50 km.



Hranirea porcilor

Principalul obiectiv al alimentatiei porcului este de a stabili cat mai precis aportul de nutrienti si

tehnologia de utilizare cat mai eficienta a nutrientilor, care sa permita realizarea unor performante

superioare.

La animalele in crestere, aceste performante se refera in principal la sporul mediu zilnic, indicele de

consum sau consumul specific si continutul carcasei in carne macra.

Cele doua aporturi principale, considerate ca cele mai importante, sunt energia si proteinele, deoarece:

- energia reprezinta costurile cele mai importante in cadrul hranei;

- carentele in proteine limiteaza performantele, in timp ce un exces este respins si se asociaza

cu probleme de mediu.

Porcul este un animal care poate produce carne multa si de calitate, la un pret de cost rezonabil. El creste

repede, valorifica bine furajele si poate produce carcase cu carne macra, asa cum sunt cerute pe piata

carnii, asigurand beneficii importante crescatorilor.

Dintre factorii tehnici, alimentatia are rolul cel mai important deoarece numai printr-o alimentatie

corecta se poate pune in evidenta intreaga capacitate productiva a animalelor.

Rentabilitatea cresterii porcilor este determinata de hranirea rationala. Din totalul cheltuielilor de

productie, o pondere importanta o are hrana. De aici rezulata atentia ce se acorda utilizarii cu maxim de

eficienta a furajelor.

Porcii sunt alimentati in concordanta cu greutatea lor corporala, in sistemul de hranire permanenta.

Ingestia furajera este strans legata de rata de crestere, conversia hranei, valoarea si calitatea carcasei,

rezultatul fiind profitabilitatea. Este important pentru nutritionisti sa estimeze cu acuratete cantitatea de

furaj ingerat, astfel determinand nivelul optim de substante nutritive din retetele furajere.

O furajare economica si eficienta se face cu programe de furajare specializate (pe sexe, faze de furajare,

furajare pe potential genetic) si devine din ce in ce mai dificil sa obtii date despre cantitatea de furaj

ingerat la diferite faze de productie, de aceea este bine de stiut cat si in ce perioada a vietii sale porcul

consuma o anumita cantitate de furaj.

Cantitatea de furaj ingerat este afectata de mai multi factori, acestia fiind asociati cu:

Tipul animalului:

- particularitatile morfo–fiziologice ale aparatului digestiv;

- potentialul genetic al animalului;

- individualizarea, sexul, varsta;

- starea fiziologica;

- starea de sanatate.

Caracteristicile furajului:

- densitatea energetica din furaj;

- dezechilibrul de substante nutritive din furaj;

- calitatea organoleptica si gustul furajelor;

- procesarea si forma furajului;

Microclimatul:

- temperatura si umiditatea relativa a mediului;

- densitatea de porci pe m² si conditiile de cazare;

- designul si pozitionarea trocului;

- sistemul de hranire;

- sistemul de crestere si exploatare;

- stresul;



Dintre factorii mai sus mentionati, cei mai importanti sunt cei care afecteaza consumul zilnic de furaj:

potentialul genetic, sexul, varsta, starea de sanatate, calitatea organoleptica si sanitara a furajelor,

temperatura si umiditatatea relativa din mediu ambiant.

Pentru aducerea unui porc de la greutatea de 20-30 kg la 110 kg greutate in viu, este consumata

aproximativ 248 - 150 kg hrana.

Nivelele de nutrienti din hrana animalelor au o importanta deosebita.

Sunt stabilite cerinte medii in “BAT - Cele mai bune tehnici disponibile”, dupa cum se vede in tabelul

de mai jos, pentru fiecare categorie de greutate.

Paremetri nutritionali Greutate porc in viu

30-55 kg 55-90 kg 90-100 kg

Calciu (% furaj) 0,70-0,90 0,65-0,90 0,65-0,90

Fosfor total (% furaj) 0,44-0,70 0,45-0,70 0,50-0,70

Perioada de asimilare de la 30 kg si greutatea finala este divizata in 2 sau 3 faze de hranire. In aceste

faze continutul de nutrienti din hrana variaza pentru a satisface necesarul variabil de hranire a porcului.

Sfarsitul primei faze de crestere se plaseaza intre 45 si 60 kg greutate in viu, iar faza a doua este intre 80

si 110 kg.

Necesarul de calciu si fosfor din hrana porcilor la ingrasat si finisat este prezentat in tabelul urmator,

conform “ BAT - Cele mai bune tehnici disponibile”.

Parametri nutritionali Porci Porci

35-90 kg 90-110 kg

Proteina cruda (CP,%) 15-17 14-16

Grasimi crude 4-5 <5

Fibra cruda 4,5-6 <4,5

Total lizina 0,75-0,90 0,65-0,75

Total metionina+cistina 0,45-0,58 0,42-0,50

Total trionina 0,42-0,63 0,50

Total triptofan 0,15 0,15

Calciu 0,75-0,90 0,75-0,90

Total fosfor 0,62-0,70 0,50-0,70

Energie digestibila (MJ/kg) >13 >13

Prepararea hranei se face in bucataria furajera, in urmatoarele etape:

- prepararea unui amestec de porumb, orz, srot de soia, srot de floarea soarelui la care se

adauga 5% premix;

- macinarea amestecului in moara situata in cadrul bucartariei furajere;

- omogenizarea amestecului macinat timp de 10-15 minute intr-un amestecator situat tot in

cadrul bucatariei furajere;

- transportarea mecanica a amestecului, prin conducte, in buncarele de 15 si 30 tone care

alimenteaza linia automata de hranire a animalelor.



Prima problema care trebuie rezolvata din punct de vedere nutritional este asigurarea porcinelor cu hrana

suficienta. Aceasta este una din cele mai importante probleme in alimentatia porcinelor.

Subfurajarea, pe perioade mai scurte sau mai lungi, are serioase implicatii asupra rezultatelor tehnice si

economice ale fermei.

Suprafurajarea porcinelor este de asemenea de nedorit, deoarece influenteaza negativ valorificarea

furajelor si starea de sanatate a animalelor. Este cunoscut faptul ca porcii au tendinta de a consuma mai

multa hrana decat le este necesar, de a se suprahrani. Atunci cand animalele sunt suprafurajate, se

constata si pierderi mari de furaje neconsumate si tulburari digestive.

Cantitatea de hrana consumata zilnic depinde de varsta si starea fiziologica a animalului, respectiv de

capacitatea de ingestie a acestuia, iar pe de alta parte de calitatea ratiei, volumul si densitatea ratiei.

Se cunoaste ca porcii in finisare consuma 2,7 kg furaje pentru 1 kg spor.

Ingrasarea incepe la o varsta tanara si la o greutate corporala mica, adica la 20-30 kg, cand animalul este

inca in perioada de crestere. In realitate nu este vorba de ingrasare in intelesul propriu-zis al cuvantului,

ci de o crestere-ingrasare, cele 2 procese confundandu-se.

La actualele cerinte ale pietii pentru o carcasa cu cat mai putina grasime si cu o pondere mare a masei

musculare fata de grasime, intereseaza stimularea cresterii musculaturii si limitarea depunerilor de

grasime.

In structura sporului, dupa greutatea de 50-60 kg devin predominante depunerile de grasime. Ca urmare,

la aceasta greutate schimbandu-se cerintele de hrana, trebuie schimbata structura ratiei.

Rezultatele ingrasarii sunt influentate, pe langa furaj, de o serie de factori cum ar fi originea genetica

(rasa, linie,etc.) sexul si conditiile de mediu.

Pentru ingrasarea porcilor pentru productia de carne destinata consumului in stare proaspata se pot folosi

diferite furaje. Alegerea unuia sau altuia dintre furaje este impusa in primul rand de considerente

economice.

In structura retetelor cele mai economice sunt cerealele si in special porumbul si orzul, care asigura

energia si la care se adauga reziduuri industriale (srotul de floarea soarelui) care asigura nivelul proteic.

Cunoscand ca aceste doua categorii de furaje nu pot echilibra ratiile, sub aspectul continutului de lizina,

este obligatorie adaugarea acesteia prin furaje proteice de origine animala sau leguminoase si sroturi de

soia.

Cerinte BREF ILF si modul in care se tine cont de acestea in ferma

Tehnici nutritionale (sectiunea 5.2.1.)

BAT este aplicarea masurilor de hranire.

Porci de ingrasat 50-110 kg

Proteina – 14 – 15 %

Fosfor total – 0,38 – 0,49 %

Scroafe gestante


Fosfor total – 0,43 – 0,51 %

Scroafe in lactatie


Fosfor total – 0,57 – 0,65 %

Porcii vor fi hraniti dupa retete diferentiate pe faze de crestere in functie de greutatea corporala. Retetele

sunt preparate in FNC-ul propriu, concentratiile de proteina bruta si Ptotal fiind prezentate mai jos.

Concentratiile de proteina bruta si Ptotal se incadreaza in valorile prevazute in BREF ILF.

Conform BREF ILF Sectiunea 3.2.1.2, tabelul 3.6 si 3.7, cantitatea medie de furaj consumata este:

-1,2 – 1,5 kg/cap/zi pentru purceii de 30 kg

-1,5-2,0 kg/cap/zi pentru purceii de 50 kg



-2,0-2,5 kg/cap/zi pentru porcii de 75 kg

-2,5-3,0 kg/cap/zi pentru porcii de 100 kg

Adaparea porcilor

Necesarul de apa in hrana porcinelor este strans corelat in primul rand de consumul de hrana, de felul

hranei si de sistemul de furajare. Necesarul de apa este influentat in acelasi timp si de o serie de factori:

sistemul de crestere, zona geoclimatica, anotimpul, rasa, categoria de varsta, sistemul de furajare,

compozitia ratiei, etc.

Apa are un rol important in desfasurarea proceselor fiziologice din organism, creand mediul pentru

digestie, absorbtie si transportul tuturor substantelor nutritive in intregul corp si pentru eliminarea

subproduselor de dezasimilatie si digestie. In plus, ea joaca un rol important in reglarea temperaturii

corpului.

Lipsa sau insuficienta apei in alimentatia porcinelor duce la scaderea apetitului, reducerea consumului

de hrana si a eficientei folosirii furajelor, la perturbarea tuturor proceselor din organism si, implicit la

scaderea performantelor.

In medie, un porc consuma pentru 1 kg hrana uscata aproximativ 2,5 l apa, iar in conditii de temperatura

ridicata pana la 4,0 – 4,5 l.

Pentru 100 kg greutate se recomanda 7 l la porcii adulti si 20 l la tineretul porcin in varsta de 5-8

saptamani. Necesarul de apa la tineretul porcin raportat la 100 kg greutate este, in general, mai mare

decat la porcii in finisare, ca o consecinta a ritmului de crestere si a compozitiei organismului lor. Pe

masura ce porcii cresc in greutate, necesarul de apa pentru 1 kg substanta uscata in ratie, scade. Accesul

liber si asigurarea permenenta a apei se recomanda pentru toate categoriile de porcine, indiferent de

sistemul de furajare.

Valorile normale ale apei potabile

Substanta din apa Uniatea de masura Continutul

Fe Fier (mg/l) < 0,2

NO3 Nitrat (mg/l)

NO2 Nitriti (mg/l) < 50

NH4 Amoniu (mg/l) < 0,5

SO4 Sulfat (mg/l) < 100

CL Clor (mg/l) < 250

PO4 Phosphat (mg/l) < 0,5

KMnO4 Gradul de oxidare (mg/l) < 15

PH > 6,5

Examen microbiologic Numar de colonii la 20 ºC < 10000

Escherichia coli in 100 ml

Daca apa contine un nivel ridicat de minerale, poate deveni periculoasa, de aceea apa trebuie analizata

pentru continutul de saruri minerale. Apa cu o duritate de peste 5000 ppm poate de asemenea crea

probleme animalelor. Cand apar probleme care nu pot fi diagnosticate, sursa de apa ar trebui suspectata.

Daca nivelul de saruri din apa este prea mare atunci se va reduce cotinutul de saruri din retetele furajere.

Ferma este dotata cu put de adancime, pompa submersibila si hidrofor pentru asigurarea presiunii atat in

hala, cat si in filtrul sanitar.

Putul forat este amplasat in incinta bucatariei furajere, asigurandu-se perimetru de protectie sanitara cu

regim sever conform HG 101/1997.

Calitatea apei este identica cu cea a apei pentru consumul uman.



Consumul zilnic mediu de apa in perioada in care ferma este populata este de cca. 46,54 mc/zi.

In hala de ingrasare apa este distribuita in fiecare boxa prin conducte din OLZn cu D=1/2 “. Boxele sunt

dotate cu 4 cupe de adapare situate pe peretii laterali.

Pe conducta principala de alimentare cu apa, in interiorul halei, este amplasat un dozator de

medicamente pentru aplicarea tratamentelor sanitar-veterinare curative sau preventive.

Apa potabila poate fi distribuita animalelor astfel:

- prin pipe amplasate in troc,

- prin pipe amplasate intr-o cupa,

- printr-o pipa de sugere.

Apasand pipa cu botul, porcul declanseaza curgerea apei in troc sau in cupa. Capacitatea minima

necesara variaza intre 1,0 – 4,0 litri/min.

Cel de-al treilea tip de pipa aprovizioneaza animalul cu apa in momentul in care este supta, pentru

aceasta deschizandu-se o valva. Apa nu curge intr-o cupa sau in troc. Capacitatea unei asemenea pipe

este intre 0,5 - 1,5 l/min.

In cadrul fermei sistemul de adapare va consta din cupe de adapare amplasate cate doua in fiecare boxa

pe pereti opusi. Aceste cuve de adapare vor fi cuve cu nivel care vor avea tot timpul un anumit nivel de

apa, de regula 2 litri. Pe masura ce animalul bea din aceasta cuva, nivelul apei scade iar senzorul

amplasat in teava de alimentare sesizeaza acest lucru si elibereaza o noua cantitate de apa, menita a

aduce apa din cuva la nivelul initial.

Apa – consumul de apa (sectiunea 5.2.3.)

Reducerea consumului de apa al animalelor nu este considerat a fi practica; accesul permanent la apa

este in

general considerat o obligatie.

BAT este a reduce consumul de apa facand urmatoarele:

-curatind adapostul animalelor si echipamentului cu spalatoare la presiune ridicata dupa fiecare ciclu de

productie;

de obicei apa de spalare intra in groapa de dejectii si de aceea este important sa se gaseasca un echilibru

intre

curatenie si utilizarea cat mai putin posibil a apei,

-realizarea unor calibrari regulate ale instalatiei de apa potabila pentru a evita scurgerile.

-inregistrarea apei utilizate prin masurarea consumului si detectarea si repararea scurgerilor.

In principiu, exista trei tipuri de sisteme de adapare pentru animale: tasnitoarele intr-un troaca sau intr-

un bazin,

troaca de apa si tasnitoare cu atingere (suzeta). Toate acestea au unele avantaje si unele dezavantaje.

Oricum, nu

exista suficiente date disponibile pentru a ajunge la o concluzie BAT.

Consum mediu pt. apa de baut conform BREF ILF Sectiunea 3.2.2.2.1, tabel 3.13:

-Porci de ingrasat:20-40 kg: 4 l/cap/zi; (2,5 l/kg furaj)

-Porci de ingrasat : 40-70 kg: 4-8 l/cap/zi; (2,25 l/kg furaj)

-Porci de ingrasat: 70 kg-final: 4-10 l/cap/zi; (2-6 l/kg furaj)

Consumul mediu de apa pentru curatenie/ciclu: 0,07-0,3 mc/cap/an (BREF ILF Sectiunea 3.2.2.2.2., tab.

3.16).

Instalatie de adapare se prezinta sub forma cupe de adapare amplasate cate doua in fiecare boxa pe pereti

opusi. Aceste cuve de adapare vor fi cuve cu nivel care vor avea tot timpul un anumit nivel de apa, de

regula 2 litri. Pe masura ce animalul bea din aceasta cuva, nivelul apei scade iar senzorul amplasat in



teava de alimentare sesizeaza acest lucru si elibereaza o noua cantitate de apa, menita a aduce apa din

cuva la nivelul initial.

La sfarsitul fiecarui ciclu de productie, halele sunt spalate cu echipamente cu apa sub presiune

utilizandu-se dezinfectani.

La nivelul fermei exista un program de verificare si intretinere a echipamentelor, inclusiv a celor de

captare si distributie a apei.

Scurgerile de detecteaza prin control visual, eventualele defectiuni se remedeaza cat mai repede posibil.

In ferma sunt inregistrate consumurile de apa din sursa – front captare.

Consumurile medii de apa luate in calcul pentru adapare corespund intervalelor din BREF ILF.

Consumul mediu de apa pentru curatenie/ciclu este sub 0,3 mc/cap/an, valoare care se incadreaza in

valoarea indicate de BAT.

Iluminatul adapostului pentru porci

Cerintele de lumina ale porcilor sunt stabilite de Directiva 91/630/EEC, unde se precizeaza ca animalele

nu trebuie tinute permanent in intuneric, ele avand nevoie de lumina comparabila cu cea naturala din

orele de zi. Lumina trebuie sa fie disponibila pentru controlarea animalelor, ea neavand nici o influenta

negativa asupra productiei porcilor.

Sunt utilizate diferite lampi, fiecare avand propriile cerinte de energie. Lampile fluorescente sunt de 7

ori mai eficiente decat cele cu filament, dar sunt mai costisitoare la achizitionare.

Instalatiile pentru iluminat trebuie sa respecte standardele privind operarea in siguranta si sa fie

rezistente la apa. Sursele de lumina vor fi instalate astfel incat sa se asigure un nivel de lumina care sa

permita desfasurarea operatiunilor necesare de intretinere si control al activitatii in hala.

Ferma urmeaza a beneficia de doua tipuri de iluminat:

- iluminat natural prin faptul ca lateralele grajdului sunt realizate din prelate translucide,

- iluminat artificial ambiental suficient pentru asigurarea operatiunilor de intretinere a

echipamentelor din hala chiar si in timpul noptii.

Ventilatia adapostului pentru porci

Compozitia chimica a aerului din hala difera de aceea a atmosferei exterioare, datorita prezentei

animalelor si a dejectiilor. In adaposturi, pe langa modificarea compozitiei aerului datorita proceselor

metabolice si respiratorii, prin fermentatia si descompunerea dejectiilor rezulta gaze si mirosuri cu efecte

nocive asupra animalelor.

Prin respiratie, din oxigenul atmosferic care este 20% se retine cca.5-6%, eliberandu-se in schimb bioxid

de carbon. Daca in adapost ventilatia nu functioneaza corect, continutul in oxigen poate sa scada pana la

17-18%, la care porcinele reactioneaza prin respiratie dispneica si reducerea performantelor de crestere.

Concomitent cu scaderea oxigenului din aer, are loc cresterea continutului de gaze nocive: bioxid de

carbon, amoniac si hidrogen sulfurat.

Bioxidul de carbon nu trebuie sa depaseasca concentratia de 0,3 % in adapostul pentru porcine.

Amoniacul din adaposturi nu trebuie sa depaseasca valoarea de 0,002 %. Amoniacul face parte din

toxicele cumulative, incat, chiar in concentratii relativ reduse, duce la scaderea rezistentei naturale

putand favoriza aparitia diferitelor boli.

Hidrogenul sulfurat apare in aer ca urmare a descompunerii substantei organice care contine sulf.

Concentratia maxima admisa de hidrogen sulfurat in adapost este de 0,01 %. La concentratii mici, dar

permanente de hidrogen sulfurat, se produc o serie de tulburari manifestate prin astenie, anemie,

ameteli, iritabilitate, inapetenta si scaderea performantelor productive.

Ventilatia in cadrul adapostului de porci urmeaza a se realiza in mod natural in proportie de 80%.

Aceasta ventilatie se datoreaza tehnologiei de constructie a grajdului care lasa lateralele grajdului libere,



fara nici un fel de pereti, doar cu o prelata menita a proteja animalele de frigurile extreme. Astfel,

animalele stau practic in aer liber, grajdul avand de fapt rolul de saivan de protejare a animalelor de

intemperii.

Un risc deosebit pentru sanatatea animaleor il prezinta amoniacul ce rezulta din dejectiile lor. Avand in

vedere faptul ca dejectiile stau sub animale intr-un bazin de stocare avand o capacitate de 2961 mc,

pericolul de intoxicare cu amoniac este destul de mare. Grajdul este prevazut cu 3 base de vizitare prin

intermediul carora se evacueaza dejectiile, dar, in plus, fiecare basa are deasupra ei un ventilator de

mare putere care are ca scop eliminarea amoniacului in atmosfera. Astfel, in hala, concentratia de

amoniac este redusa la minimum.

Incalzirea adaposturilor pentru porci

Sporul de crestere in greutate este maxim, iar consumul specific este minim, cand temperatura mediului

ambiental este de 18-20oC . In afara zonei de confort termic, sporul de crestere, cat si gradul de

valorificare a hranei se modifica. Daca temperatura creste sau scade cu 10 grade peste sau sub zona de

confort termic, sporul de crestere se reduce cu pana la 30 %, iar consumul specific de furaje creste cu 67

%.

Umiditatea relativa a aerului influenteaza performantele de productie ale porcinelor in stransa

interdependenta cu temperatura. In conditii normale de crestere, umiditatea relativa a aerului trebuie sa

fie cuprinsa intre 60-70 %. Umiditatea ridicata sau prea scazuta influenteaza negativ starea de sanatate,

mai ales daca temperatura este prea mare sau prea mica.

Incalzirea grajdului urmeaza a se realiza prin doua modalitati: natural si artificial.

Inclazirea naturala a grajdului se realizeaza in conditiile popularii halei cu animale, care degaja o

temperatura suficienta pentru mentinerea unui climat propice in hala (in conditiile unei temperaturi

exterioare incadrata intre 5 si 20oC). O alta componenta a incalzirii naturale consta din depozitul de

stocare a dejectiilor aflat sub hala, care in conditiile normale de fermentare degaja caldura.

Incalzirea artificiala a grajdului se realizeaza doar in conditii de temperaturi extrem de scazute si se va

realiza prin folosirea urmatoarelor echipamente:

- doua aeroterme de capacitate mare (1500 mc/h), care au capacitatea de a ridica temperatura

halei cu cate 5 grade in fiecare hala;

- lampi de incalzire cu infrarosu - cate doua pe fiecare boxa. Aceste lampi functioneaza numai

in momentul in care intra in hala in timpul iernii porcii mici si numai pentru un timp de 2

saptamani.

BAT inseamna a reduce energia prin aplicarea unei bune practici in ferma.

BAT pentru adapostul purceilor inseamna a reduce consumul energetic prin:

-aplicarea unei ventilatii naturale unde este posibil; aceasta necesita un concept adecvat a constructiei si a tarcului

(de ex. microclimatul in tarc) si planificare spatiala avand in vedere directiile vantului pentru a creste fluxul de

aer;

-pentru adaposturile ventilate mecanic: optimizarea conceptului sistemului de ventilare in fiecare adapost pentru a

oferi un bun control al temperaturii si de a atinge un minimum de ventilare iarna.

-pentru adaposturile ventilate mecanic: evitand rezistenta in sistemele de ventilatie printr-o inspectie frecventa si

curatarea conductelor si suflantelor si

-aplicarea iluminarii cu consum redus de energie.

Iluminatul este natural combinat cu cel artificial.

Ventilatia se realizeaza prin ferestre si camine de ventilatie, dotate cu ventilatoare programate din centraline.

Temperatura necesara in interiorul halelor este monitorizata si mentinuta la parametrii optimi prin intermediul

unor dispositive automate programate centralizat, dispoztitive ce comanda turatia ventilatoarelor, temperatura

radiatoarelor si inchiderea deschiderea ferestrelor. Radiatoarele sunt alimentate electric.



Dejectiile animaliere

Emisiile semnificative din activitatile din ferma de porci sunt atribuite cantitatii, structurii si compozitiei

balegarului. Din punct de vedere al protectiei mediului, balegarul este cel mai important reziduu ce este

administrat de ferma. Cantitatea anuala de balegar de porc, urina si mixtura de dejectii care se produc

variaza cu categoria de productie, continutul de nutrienti al hranei si de sistemul de adapare aplicat, ca si

de diferitele stadii de productie cu metabolismul lor tipic. Cu cat sunt mai avansate stadiile de

sacrificare, cu atat sunt mai ridicate cantitatile de dejectii.

Dejectiile animaliere se scurg in bazinul amplasat sub gratarele betonate ale halei. Acestea se colecteaza

in acest spatiu toata perioada sederii animalelor in hala, dupa care - de doua ori pe an - aceste dejectii

sunt eliminate din bazinul amplasat sub hala si imprastiate pe terenurile agricole, ca ingrasaminte, cu

ajutorul vidanjelor.

Hala va fi spalata, dezinfectata si pregatita dupa livrarea fiecarei serii inainte de repopulare.

Gestionarea dejectiilor

Materialele organice reziduale provenite de la animale (gunoiul de grajd, namolul de la porci , etc.) si

cele de origine vegetala trebuie aplicate, de regula, pe terenurile agricole deoarece sunt o sursa bogata de

elemente nutritive pentru culturi si in acelasi timp o protectie a solului impotriva degradarii.

Gunoiul de grajd si dejectiile din ferma de porci au o valoare de fertilizare ridicata. Daca acestea sunt

bogate in nutrienti, pentru producatorii agricoli devine rentabila stocarea si utilizarea lor in locul

ingrasamintelor minerale (avand in vedere pretul ridicat al acestora).

Acest ingrasamant organic ieftin si la indemana fiecarui fermier poate fi completat cu ingrasaminte

chimice pentru realizarea necesarului optim de nutrienti pentru culturile agricole. Dejectiile de porc pot

fi procesate si transformate in substanta concentrata care poate fi valorificata prin comercializare ca

ingrasamant, rezolvand astfel si problema deseurilor in exces.

Este recomandat sa se aplice o hranire rationala a porcilor, care sa diminueze cantitatea de dejectii. De

asemenea este necesara stabilirea unui echilibru intre cantitatea de dejectii care urmeaza sa fie

imprastiata si terenul disponibil. Imprastierea dejectiilor pe sol se va face numai conform Celor mai

Bune Tehnici Disponibile, pentru a nu perturba echilibrul ecologic al zonei.

Stocarea dejectiilor

Conform “Codului bunelor practici agricole” se recomanda o perioada de stocare de 5 luni (23-24

saptamani), atunci cand se evalueaza un risc de poluare in perioada de imprastiere pe teren a dejectiilor.

Perioada de stocare mai indelungata a dejectiilor este benefica arealelor cu/fara sisteme de drenaj,

terenurilor in panta si a celor din vecinatatea cursurilor de apa.

In zonele cu risc mare, trebuie asigurate pana la 6 luni de stocare (27-28 saptamani). Aceste zone includ

regiunile mai reci, cu precipitatii abundente. Se includ in aceasta categorie terenurile agricole din zona

bazinelor lacurilor, cu straturi subtiri aluvionare, slab drenate sau acolo unde riscul poluarii apelor de

suprafata este major.

Bazinul de dejectii este vidanjabil, golirea facandu-se de doua ori pe an, dejectiile fiind preluate si

folosite la fertilizarea terenurilor agricole, conform conditiilor impuse de BAT (Best Available

Technology), precum si de Ordinul MMGA nr.34/2004 si al Ordinului comun al MMGA nr.242/2005 si

MAPDR nr.197/2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitorizare integrata a

solului, de supraveghere, control, decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse

agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile la

poluarea cu nitrati.

Proiectul prevede astfel masuri specifice care au drept scop implementarea Directivei Consiliului

91/676/CEE din 12.12.1981 privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse



agricole, pe baza Corrigendei la Regulamentul (CE) nr.1463/2006 care amendeaza Regulamentul (CE)

nr.1698/2005, norme transpuse in legislatia romaneasca prin HG nr.964/2000.

BAT este a concepe instalatii pentru dejectiile de porci cu capacitate suficienta pana cand se va face alta

tratare sau aplicatie pe teren. Capacitatea solicitata depinde de climatul si de perioadele in care aplicatia

pe teren este realizata.

Capacitatea solicitata depinde de climat si de perioadele in care aplicatia pe teren nu mai este posibila.

De exemplu, capacitatea poate diferi la dejectiile produse in ferma de la 4 – 5 luni in climat

mediteranean, la 7 -8 luni in conditii atlantice sau continentale, pana la 9 – 12 luni in arii boreale.

Aplicarea dejectiilor pe terenuri agricole:

BAT este:

-aplicarea masurilor nutritionale la sursa prin hranirea porcilor cu cantitati mai mici de substante

nutritive;

-pastrarea echilibrului intre dejectiile ce vor fi imprastiate si terenul disponibil si cerintele cerealelor si –

daca se aplica – a celorlalti fertilizanti;

-managementul imprastierii dejectiilor pe teren;

-utilizarea doar a tehnicilor care sunt BAT pentru imprastierea dejectiilor pe teren – daca se aplica.

BAT este a lua in considerare carcteristicile terenului pe care se aplica dejectiile si de a reduce poluarea

apei prin:

In ferma se vor aplicate urmatoarele masuri:

-management nutritional, cu hranirea pe faze, continutul retetelor fiind adaptat functie de necesitatile

metabolice ale animalelor astfel incat sa se asigure o asimilatie maxima a elementelor nutritive si o

excretie minima in dejectii.

-la imprastierea dejectiilor pe terenurile agricole se tine cont de planurile de fertilizare (permanent).

Transportul si aplicarea dejectiilor pe terenurile agricole, dejectii preluate din bazinele de stocare, se

face cu o serie de utilaje:

-neaplicarea dejectiilor pe teren cand campul este: saturar cu apa, inundat, inghetat, acoperit cu zapada.

-neaplicarea dejectiilor pe terenuri aflate in panta.

-pastrarea unui benzi de siguranta intre terenurile pe care se aplica dejectii si cursuri de apa.

-imprastierea dejectiilor cat de aproape posibil de momentul de maxima crestere a cerealelor si cand este

preluatasubstanta nutritiva.

Pentru reducerea mirosurilor, BAT este:

-imprastierea dejectiilor se va face in timpul zilei cand este mai putin probabil ca oamentii sa fie acasa si

se vor evita sfarsiturile de saptamana.

-se va lua in considerare directia vantului in raport cu zona localitatilor.

Echipamentele pentru transportul si imprastierea pe teren a dejectiilor:

-transport (sectiunea 2.7.1.): rezervoare cu vid, pompate, furtune, irrigator;

-aplicare dejectii: imprastietor, distribuitor cu banda lata sau cu papuc tractat, injector.

Se recomanda integrarea rapida a dejectiilor in sol (4 ore) sau injectarea. (sectiunea 5.2.7. si 5.3.7.).

Dezinfectia

Programele de dezinfectie joaca un rol important in asigurarea biosecutitatii. Dezinfectia din interiorul

fermei de la sfarsitul perioadei de ingrasare este folosita pentru a controla vectorii statici in timp ce o

dezinfectie continua este folosita pentru a controla vectorii mobili si vectorii nutritionali. Este important

sa se aloce timpul adecvat pentru completarea intregului program de dezinfectie.

Dezinfectia de la sfarsitul perioadei de ingrasare consta in scoaterea tuturor animalelor din adapost sau

din locurile care urmeaza a fi dezinfectate. Echipamentele mobile trebuiesc scoase si curatate separat.



Deseurile organice (resturi de furaje si fecale) trebuie riguros curatate pentru ca ele contin un inalt nivel

de contaminare.

Urmatorul pas este de curatire si de utilizare a solutiilor de dezinfectie. Scopul acestei etape este de a

scoate mai departe toate resturile organice si de a distruge agentii patogeni. Din cauza bolilor nou

aparute este esential sa se foloseasca ca dezinfectant, solutii cu caracter antiviral. Se recomanda ca

sistemul de adapare sa fie drenat, curatat de impuritati si dezinfectat cu solutii speciale pentru aceste

instalatii. Dupa aceste operatiuni, se lasa incaperea sa se usuce si unde este necesar se pot folosi si

dezinfectii cu fumigari.

Dupa fiecare curatenie si dezinfectie se vor recolta probe pentru sanitatie, acestea fiind examinate la un

laborator specializat. Daca rezultatele mai confirma existenta germenilor, atunci se va face o noua

dezinfectie.

Dezinfectie poate fi programata astfel:

Ziua I: dimineata se scot animalele din compartiment, astfel ca in jurul orei 15,00

compartimentul sa fie predat echipei de dezinfectie care executa intre orele 15,30 si 17,00

dezinfectia de fixare. Aceasta consta in stropirea tuturor suprafetelor care nu au fost curatate

cu o solutie dezifectanta (soda caustica 1 %).

Ziua a II-a: curatenie mecanica 7,00-16,00 si intre 16,00-17,00 aspersarea cu solutie

dezinfectanta (soda 2-3 %). Inainte de aspersare se va inchide complet adapostul pentru ca pe

timpul noptii solutia dezifectanta sa stea in fose;

Ziua a III-a: dimineata se deschid ferestrele sau se trag obloanele si dupa aerisirea

compartimentului se face limpezirea cu apa si apoi imediat flambarea acolo unde se impune.

Dupa amiaza se executa varuirea;

Ziua a IV-a si a V-a: odihna adapostului;

Ziua aVI-a: dimineata pana la 10,30 se face popularea.

Timpul de odihna al compartimentului inainte de populare trebuie sa fie de minim 24 ore.

Deratizarea

Tinerea sub control a rozatoarelor este de o importanta speciala in prevenirea si combaterea bolilor

infectioase si parazitare la om si animale, precum si in reducerea consumului de furaje. Aici exista o

gama intreaga de solutii care pot tine sub control acest vector. Deratizarea se executa in mod obligatoriu

odata cu depopularea totala a compartimentului sau adapostului. Cand animalele nu pot fi evacuate, se

aplica momeli toxice sau prafuri raticide in locurile circulate de sobolani, la care, insa nu trebuie sa

ajunga sau sa patrunda porcinele. Locurile unde s-au plasat momelile trebuie marcate vizibil prin diferite

mijloace si sa fie avertizat in legatura cu aceasta actiune personalul din unitate. Cadavrele rozatoarelor,

care se strang cat mai repede posibil pentru a nu fi mancate de porci, precum si resturile de momeli

neconsumate vor fi stranse si arse sau ingropate dupa tratare cu clorura de var la adancime mai mare de

1 m.

In actiunea permanenta de combatere a rozatoarelor, un rol important il are depozitarea si manipularea

corecta a furajelor, evitarea risipei, ordinea si curatenia.

Dezinsectia

Insectele pot raspandi si ele germeni patogeni iar controlul acestora se face print-o combinatie intre

igiena si folosirea insecticidelor. Dezinsectia se executa profilactic sau de necesitate in scopul igienizarii

adapostului, distrugerii mustelor si a altor insecte. Aplicarea insecticidelor se face in conformitate cu

instructiunile de folosire pentru fiecare sortiment in parte tinandu-se cont si de actiunea nociva asupra

animalelor sau a produselor de origine animala.



Controlul aerului

Reducerea raspandirii germenilor prin intermediul aerului este cea mai dificila. In acest sens, trebuie

luata in considerare pozitia geografica a fermei tinand cont de factori locali cum ar fi: pozitionarea

cladirilor in unitate, pozitionarea ventilatoarelor de admisie si evacuare, pozitionarea cailor de acces

pentru animale. Toate acestea au un rol important in raspandirea bolilor prin intermediul aerului.

Filtrarea aerului inaintea intrarii in adapost a fost supusa cercetarilor dar nu este practicabila in cele mai

multe tipuri de ferme. Cele mai folosite procedee de blocare a raspandirii germenilor patogeni pe calea

aerului sunt fumigatia si dezinfectia din aer care impiedica raspandirea infectiilor intre adaposturi si in

adapost. Cladirile pot fi fumigate regulat sau de fiecare data cand apar probleme, cu solutii ce au efect

antivial.

Emisiile in aer de la adapostirea porcilor (sectiunea 5.2.2.)

Conceptele de reducere a emisiilor de amoniac in aer de la sistemele de adapostire a porcilor implica de

fapt unele sau toate dintre urmatoarele principii:

-reducerea suprafetelor emitatoare.

-transferul dejectiilor (namolului) din groapa de sub gratare intr-un depozit de namol extern.

-aplicarea unui tratament suplimentar, precum aerarea, pentru a obtine un lichid de spalare.

-racirea suprafetei pentru dejectii.

-utilizarea suprafetelor (de exemplu, a grilajelor si canalelor de dejectii) care sunt usor de curatat.

Betonul, metalul si plasticul sunt utilizate in constructia podelelor perforate (gratarele).

Evacuarea frecventa a dejectiilor dn groapa/canal prin spalarea poate avea ca rezultat o maximizare a

emisiilor de miros la fiecare spalare. Spalarea este facuta in mod normal de doua ori pe zi; o data

dimineata si o data seara.

Dejectiile din hale cazute in canalele situate sub gratare sunt evacuate hidrulic in canalizarea

complexului zootehnic de unde sunt pompate la statia de epurare. Acestea sunt evacuate hidraulic, pe

perna de apa si in amesctec cu apele de spalare.

Controlul apei si furajului

Mentinerea sub control a vectorilor alimentari este impartita in doua parti: apa si furajele. Controlul

sistemului de adapare este mentionat mai sus. Controlul raspandirii germenilor prin furaj este foarte

complex. Provenienta materiilor prime si a ingredientelor furajere se va face dintr-o sursa sigura si

controlata. Aceasta poate fi monitorizata frecvent pentru prevenirea aparitiei eventualilor germeni

patogeni cum ar fi salmoneloza si colibaciloza.



.

Buna practica agricola (sectiunea 5.1.)

Identificarea si implemenarea programelor de educatie si instruire a personalului (sectiunea 4.1.2.). In

cadrul complexului zootehnic, personalul angajat este instruit continuu conform cerintelor legislative

actuale.

Pastrarea inregistrarilor consumului de apa si energie, a cantitatilor de apa si energie, a cantitatilor de

hrana pentru animale, a deseurilor aparute si a aplicarilor pe campuri a fertilizantilor anorganici si a

dejectiilor (sectiunea 4.1.4.).

La fronturile de captare, pe aductiune este prevazut contor de masurare a debitelor preluate din

subteran.

Consumurile de energie sunt masurate si inregistrate in complexul zootehnic;

Cantitatile de cereale intrate in ferma si furajele livrate in ferma vor fi inregistrate la FNC, cat si la

biroul sefului de ferma.

Gestiunea deseurilor trebuie tinuta in ferma, raportarile anuale fiind inregistrate conform legii la APM

locala.

Detinerea unei proceduri de urgenta pentru a lucra cu emisii neplanificate sin incidente (Sectiunea

4.1.5.). Se va intocmi Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale,

Circulatia personalului

Accesul in ferma sa se faca numai prin filtrul sanitar care este dotat cu 2 cai de acces. El este compus din

3 spatii delimitate intre ele avand urmatoarele destinatii:

- vestiar haine de strada

- dus si WC

- vestiar echipament ferma

Controlarea introducerii agentilor patogeni in ferma prin vectorii umani este bazata pe controlul

vizitatorilor, a miscarii acestora in interiorul si imprejurul fermei, atentia fiind crescuta pe

imbracamintea acestora si curatenia intre incaperi si compartimente. Dezinfetoarele pentru incaltaminte

trebuie folosite regulat si reinnoite ori de cate ori este nevoie. Acestea sunt tavi pline cu material

dezinfectant care sunt amplasate la fiecare intrare in incaperile din ferma. Dezinfectia mainilor este

obligatorie in unitate atat pentru vizitatori cat si pentru personalul angajat.

Controlul vehiculelor Echipamentele mobile din ferma trebuie plimbate prin unitate cat mai putin posibil. Aici sunt incluse

tractoarele si alte utilaje care se misca odata cu acestea, iar atunci cand sunt miscate dintr-un loc in altul

acestea vor fi spalate si dezinfectate.

Masinile care aduc cerealele sau componentele furajere trebuie tinute pe cat posibil intr-un perimetru

exterior. Ideal este ca fiecare ferma sa aiba la intrare o groapa cu dezinfectant pentru roti care va fi

intretinuta frecvent.

In cazul in care intra in unitate, soferii trebuie sa se schimbe in salopete sau halate si incaltaminte din

unitatea respectiva.

Materialele sau containerele din alte ferme nu trebuie acceptate in unitate, iar in cazul in care este

necesara aducerea lor, miscarea acestora in interitorul fermei trebuie controlata si limitata pe cat posibil.

De asemenea, circulatia oamenilor si animalelor in ferma va respecta principiul “ mersului inainte “ si

anume, se va circula de la compartimentele mai putin contaminate catre cele mai contaminate iar

circulatia vehiculelor va fi organizata pentru a nu se intersecta diferite circuite; astfel, caile de acces

pentru livrarea alimentelor sau animalelor nu se vor intersecta cu cele de plecare a animalelor, a

dejectiilor sau cadavrelor.



Pentru a stopa introducerea bolilor in unitate prin intermediul vehiculelor care incarca sau descarca

porci, trebuie acordata o atentie marita zonei unde este amplasata rampa de incarcare / descarcare a

animalelor. Vehiculele care intra in unitate sau circula prin imprejurimile acesteia pot introduce boli si

au nevoie de control, de aceea livrarea porcilor trebuie facuta intr-o zona separata a fermei (mai mult de

20 m de aceasta), iar masinile care colecteaza porcii sa fie goale si dezinfectate inainte de a incepe

incarcarea animalelor.

1.8. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul generati de activitatea

propusa

Activitatea desfasurata pentru modernizarea fermei de porci si la functionarea obiectivului nu constituie

sursa de radiatie electromagnetica si ionizanta.

Referintele folosite in analiza efectuata legata de poluarea prin zgomot sunt urmatoarele:

SR ISO 1996: Caracterizarea si masurarea zgomotului din mediul inconjurator

Partea 1: Marimi si procedee de baza.

Partea 2: Obtinerea de date corespunzatoare pentru utilizarea terenurilor

Partea 3: Aplicatii la limitele de zgomot

STAS 10009-88: Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot (se refera la

zgomotul exterior).

STAS 6156-86: Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in constructii social-

culturale. Limite admisibile si parametrii de izolatie acustica.

Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536 din 3.07.1997

STAS 10144/4-95: Caracteristici ale arterelor de circulatie din localitatile rurale si urbane;

Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitate sunt prezentate in tab.1.8.1.

1.8.1. In perioada de constructie

Principalele surse de zgomot sunt costituite din echipamentele utilizate la construirea si reabilitarea

fabricii si cele utilizate la demolarea constructiilor. Utilajele folosite si puterea acustica asociate:

Betoniera: 1 buc. cu capacitatea de 6 m3, Lw ≈ 105 dB(A);

Excavator: 1 buc. cu capacitatea de 1,5 m3 (30t) , Lw ≈ 115 dB(A);

Incarcator frontal cu cupa: 1 buc cu capacitatea de 2 m3, Lw ≈ 110 dB(A);

Motostivuitoare: 2 buc cu capacitatea de 1,5 t; Lw ≈ 100 dB(A);

Autocamioane: 2 buc cu capacitatea de 16 m3; Lw ≈ 107 dB(A)

Nivelul de zgomot variază funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în funcţiune, regim

de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţă orizontală şi/sau verticală, prezenţa

obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare.

Din măsurători, efectuate la societaţi cu activităţi similare, nivelul de zgomot definit, în zona utilajelor,

la o distanţa de 10 – 15 m prezintă valori de:

60 –115 dB(A) – zonă de acţiune a mijloacelor auto;



70 –75 dB(A) –zonă încărcător frontal.

Pentru activităţi de tip industrial sunt prevăzute limitări ale nivelului de zgomot la limita funcţională din

mediul urban, prin STAS 10009/88.

Activităţile specifice Organizării de şantier se încadrează în locuri de muncă în spaţiu deschis, şi se

raportează la limitele admise conform Normelor de Protecţie a Muncii, care prevăd ca limită maximă

admisă la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială normală a atenţiei – 90 dB (A)

– nivel acustic echivalent continuu pe săptămâna de lucru.

La această valoare se poate adăuga corecţia de 10 dB(A) – în cazul zgomotelor impulsive (impulsuri de

amplitudini sensibil egale).

În zona protejată locuita, se apreciază că nivelul zgomotului emis de utilaje nu va depăşi pe perioada

zilei pe perioade scurte de timp 80 dB(A).

Organizarea de şantier prin dotările tehnice, administrative şi sociale de care dispune şi prin tehnologiile

utilizate nu constituie o sursă de radiaţii pentru mediu.

1.8.2. La functionarea obiectivului

Sursele de zgomot apartinand fermei zootehnice sunt reprezentate de utilajele specifice: transportoare,

pompe, utilaje de transport, utilajele specifice). Se mentioneaza faptul ca aceste utilaje sunt montate in

constructii din beton armat care asigura protectie acustica cu exceptia utilajelor transport ce asigura

alimentarea cu materii prime si livrarea produsului finit si a deseurilor rezultate



Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Tabel 1.7.1.

Productie Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumire Cantitate anuala Denumire Cantitate anuala Furnizor

Ferma de porci 17862 cap/an furaje 4.500 t/an

Dezinfectanti 5 t /an

Energie electrica (inclusiv pierderi) 64200 kWh/an

Substante auxiliare

Apa potabila 16987

ape uzate tehn 11321 m3/an

Ape uzate menajere 157 m3/an

Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice

Tabel 1.7.2

Nr.

crt

Denumirea materiei prime, a

substantei sau preparatului

chimic

Cantitatea anuala/

Existenta in stoc

t/an

Clasificarea si etichetarea substantelor sau a preparatelor chimice

Categorie

Periculoase/nepericuloase

(P/N)

Periculozitate Faze de risc



Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul generati de activitatea propusa

Tabel 1.8.1

Tipul

poluarii

Sursa

de

poluare

Nr.

surse de

poluare

Polu

are

m

axim

a

per

mis

a

(lim

ita

maxim

a

ad

mis

a

pen

tru

om

si

med

iu)

Polu

are

de

fon

d

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de

eliminare/reducere

Masu

ri

de

elim

inare

/red

uce

re

a

polu

ari

i

Pe zona

obiectivului

Pe zonele de

protectie/rest

rictie

aferente

obiectivului

conform

legislatiei in

vigoare

Pe zone rezidentiale, de

recreere sau alte zone

protejate cu luarea in

considerare a poluarii de

fond

Fara masuri

de

eliminare/red

ucere a

poluarii

Cu

implementa-

rea

masurilor de

eliminare/red

ucere a

poluarii

Zgomot Pe perioada de functionare

pompe 1 50dB(A) 40dB(A) 96 dB(A) < 40 dB(A) < 40 dB(A) Nu este

cazul

Sursa este amplasata in

incinta construita

Autobas-

culante

2 50dB(A) 40dB(A) 60 – 115

dB(A)

< 40 dB(A) < 85 dB(A) -

Pe perioada de executie si demolare constructii

macara 1 50dB(A) 40dB(A) 80 – 95

dB(A)

< 40 dB(A) < 85 dB(A) < 75

dB(A)

Panouri fonoizolante

betoniera 1 50dB(A) 40dB(A) 80 – 115

dB(A)

< 40 dB(A) < 85 dB(A) < 75

dB(A)

Panouri fonoizolante

Autobas-

culante

2 50dB(A) 40dB(A) 60 – 115

dB(A)

< 40 dB(A) < 85 dB(A) -

Radiatie

electro-

mangetica

Nu este

cazul



Radiatie

ionizanta

Nu este

cazul

Poluare

biologica

Nu este

cazul



1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului

Pentru MODERNIZARE Fermei apartinand S.C.PRODCARN DANUTZA S.R.L. s-au studiat

tehnologiile de aplicat conform BAT si o oferta de utilaje si echipamente specifice care sa corespunda

din punct de vedere tehnic si economic cerintei beneficiarului.

1.10. Localizarea geografica si administrativa a terenului

Investiţia se va realiza în regiunea Sud Muntenia, Comuna Dragoş Vodă, jud. Călăraşi. Suprafaţa

terenului pe care se va înfiinţa ferma este de 29.483 mp şi este proprietatea firmei S.C. PRODCARN

DĂNUTZA S.R.L., conform contractului de vânzare cumpărare anexat.

Terenul are urmatoarele vecinătăţi:

- La nord : Pod autostradă/Teren arabil

- La sud: Teren arabil

- La est: Teren arabil

- La vest: Teren arabil

1.11. Informatii despre planificarea/amenajarea teritoriului

S.C.PRODCARN DANUTZA S.R.L. in calitate de proprietar, detine spre folosinta o suprafata de 29483

mp din care construita 8925,61mp, conform plan de amplasament anexat. Prin investitia propusa

suprafata construita propusa spre moderniza este de cca. 7893,42 mp.

POT ACTUAL = 30,27%

2. PROCESE TEHNOLOGICE

Acest capitol trateaza aspectele cheie ale tehnologiei propuse pentru MODERNIZARE FERMA DE

PORCI LA SC PRODCARN DANUTZA SRL com. Dragos Voda, jud. CALARASI”.

2.1. Procese tehnologice

Ferma de porcine va functiona in regim de maxim 3 cicluri de productie/an, un ciclu de productie

avand o durata de cca 90-112 zile, inclusiv perioada necesara igienizarii halelor si avidului sanitar.

Porcii ajung la sfarsitul ciclului de crestere la o greutate de 100-110 kg, avand o mortalitate de 2,95 % si

un consum specific de cca 2,8-2,99 kg furaj/kg carne porc.

Caracteristici constructive ale halelor:

- niveluri: P;

- structura constructiva: 2 grajduri cu dimensiunile 84.30 x 22.20 m = 1871,46 mp si 2 grajduri cu

dimensiunile 78.30 x 11.00 m = 861,3 mp;

- acoperis cu panouri termoizolante

- gratare din beton prefabricate/boxa

- cuve betonate pentru colectare dejectii pe perna de apa.

Halele H1 si H2 sunt impartite in cate 42 boxe fiecare iar halele H3 si H4 in 112 boze din care 2

respectiv 4 boxe vor pentru izolare animale suspecte sau bolnave. Boxele de izolare este situate la

capatul halei.



Boxele au pardoseala din elemente prefabricate de beton, tip gratar, cu suprafata golurilor de 0,25

m2/element prefabricat, asezate peste cuvele de colectare a dejectiilor pe perna de apa, conform

tehnologiei de crestere.

Peretii despartitori intre boxe sunt realizati din elemente mobile, usoare.

Perna de apa incepe la cota – 0,80 m fata de nivelul finit al pardoselii. Fiecare boxa este prevazuta cu

sifon de pardoseala obturat cu sibar. Prin intermediul sifoanelor se executa golirea cu vacuumarea

emisiilor spre reteaua exterioara de transport slam. Apele uzate rezultate dupa spalarea adaposturilor

sunt evacuate de asemenea prin canalele de evacuare slam. Apele uzate provenite din adaposturi,

impreuna cu dejectiile, sunt colectate in sistemul intern de transport slam, care este racordat la bazinul

de precolectare si pompare adiacent platformei de depozitare dejectii si apoi pompate catre bazinele de

stocare dejectii lichide.

Omogenizarea dejectiilor se face prin partea superioara cu un utilaj mobil. Deversarea dejectiilor in

bazinele de stocare se face prin pompare. In dreptul compartimentelor de stocare, conducta de refulare

de la statia de pompare se ramifica. Pe fiecare ramificatie se vor monta robineti de directionare, astfel

incat umplerea se poate face dirijat intr-un compartiment sau altul, sau simultan in toate

compartimentele. Golirea rezervoarelor se face prin intermediul unei conducte de suctiune. Platforma de

incarcare este amplasata langa rezervoarele de stocare si este prevazuta cu o basa care colecteaza

eventualele scurgeri de dejectii la faza de cuplare cisterna – conducta de suctiune, precum si apele

pluviale colectate de pe suprafata platformei de incarcare. Apele pluviale provenite de pe platforme se

reintorc intr-unul din bazinele de stocare dejectii lichide, fara a se infiltra in sol.

Din punct de vedere constructiv, proiectul prevede:

etapa de constructie – modernizarea halelor si a celorlalte constructii care sunt incluse

in proiect (asigurarea utilitatilor prin racord la retelelor existente- alimentare cu apa si energie electrica,

bazine dejectii, etc) :

- compartimentarea fiecarei hale

- asigurarea utilitatilor prin racord la retelele existente (alimentare cu apa si energie electrica)

- utilarea halelor cu echipamente moderne: sisteme de furajare, siloz de furaje la capatul fiecarei hale,

sistem de adapare, sistem microclimat (ventilatie), iluminat

etapa de functionare.

Dupa realizarea investitiei, tehnologia de crestere si ingrasare aplicata va indeplini strict cerintele

sanitare, prevederile BAT si se va respecta Codul bunelor practici agricole.

In urma lucrarilor de constructie propuse vor rezulta spatii specifice activitatii astfel:

Siloz de furaje si grup transportor

Furajele, cca 1500 to/ciclu (2,99 g/kg de spor), vor fi depozitate temporar in silozuri din fibra de sticla

sau tabla galvanizata tratata electrostatic, cu un volum de 2 x 17,4 mc si 2 x 39,8 mc fiecare. Umplerea

silozului se va face cu autobunkere dotate cu sistem de incarcare pneumatic sau sistem de incarcare cu

snec. Furajele sunt transportate prin intermediul unui grup transportor cu carter din otel inox actionate

electric care va pleca din partea inferioara a silozului printr-un sistem transportor cu lanturi si discuri

care e pozitionat in interiorul cladirii. Extragerea furajului din buncar este controlata de senzori de

preaplin pentru ultimul hranitor din hala.

Adapatoarele si sistemul de medicatie

Sistemul de distributie a apei este constituit din conducte de PVC si tuburi de 8mm PEL. In fiecare boxa

se va instala o adapatoare din otel, conectata printr-o teava de 1,0 m lungime. Administrarea medicatiei

(cca 2 t/an medicamente) prin intermediul apei de baut este posibila prin intermediul unui medicator

electronic, prevazut cu o pompa de dozare rezistenta la actiunea substantelor chimice, cu capacitate de

dozare ajustabila de la 0,05 pana la 4%.



Controlul de climat

Toate halele vor fi echipate cu utilaje specifice pentru ventilatie, dimensionate corespunzator volumului

de aer ce trebuie asigurat pentru fiecare hala.

Microclimatul în halele de îngrăşare

Temperatura optimă 18-20 °C;

Umiditatea relativă 60-75 %;

Viteza curenţilor de aer:

Vara 0,5 – 1,0 m/sec.;

Iarna 0,2 – 0,5 m/sec.;

Concentraţia maximă de gaze nocive:

Bioxid de carbon 3,5 %◦;

Amoniac 0,026 %◦;

Hidrogen sulfurat 0,015 %◦;

Rata de ventilaţie m.c. /cap /oră

Vara 100

Iarna 20

Fiecare hala va fi echipata cu :

HALELE 1 si 2 cu cate 10 ventilatoare de 12400 mc;

HALELE 3 si 4 cu cate 20 ventilatoare de 12400 mc.

Adaposturile sunt prevazute cu o lumina artificiala care asigura partial sau total, timp de 11 ore pe zi, o

intensitate luminoasa de 100 lux prin lampile montate pe tavan. Lampile sunt prevazute cu cate 2 tuburi

fluorescente fiecare de 36 W.

Medicamentele (cca 2 t/an) si substantele dezinfectante (cca 5000 l/an) vor fi achizitionate de la

distribuitori autorizati si depozitate in conditii de siguranta in spatii special amenajate. Pentru filtrul

sanitar si pentru dezinfectia halelor dupa depopulare se vor utiliza produse ecologice biodegradabile,

non toxice pentru animale si oameni.

Procese tehnologice Cresterea porcilor aplica sistemul totul plin-totul gol si consta in urmatoarele etape:

- Popularea halelor cu cca. 6116 capete de porci cu varsta de 3 luni de cca 25 kg/cap.

- Porcii vor fi exploatati in halele pentru ingrasare pana ating greutatea de 105-110 kg. Se va asigura

alimentarea cu furaje, hranirea automata, microclimatul necesar in orice anotimp, eliminarea dejectiilor

si transportul lor in bazinul de depozitare temporara, precum si imprastierea acestora pe terenurile

agricole invecinate. Porcii sunt crescuti utilizand tehnologia de crestere pe perna de apa, pe gratare din

beton prefabricate, amplasate pe cuvele de beton pentru colectarea dejectiilor. Cuvele betonate pentru

perna de apa au inaltimea de 0,8 m.

- Dupa depopulare, halele intra in perioada de vid sanitar, in care are loc curatirea, spalarea si igienizarea

acestora.

- Pregatirea halelor pentru populare – punerea in stare de functionare a sistemelor de adapare si de

hranire.

Valorile emisiilor estimate din adaposturi sunt:

NH3 – 12.621 kg/an

CH4 – 10.147 kg/an

N2O – 422 kg/an

Valorile emisiilor estimate de la bazinele de stocare dejectii sunt:

NH3 – 9.264 kg/an

CH4 – 47.879 kg/an



N2O – 421 kg/an

Hranirea se face cu ad libitum. Sistemul de alimentare este automatizat, constand din 2 tuburi cu snec

care transfera hrana din silozurile metalice exterioare in 2 hranitoare amplasate in boxe, tot timpul la

dispozitia animalului.

Stocarea hranei se face in 4 silozuri metalice amplasate cate 1 in dreptul fiecarei hala.

Adaparea se face din sursa proprie, prin intermediul adapatorilor amplasate in boxe, in sistem optimal cu

pierderi minime de apa potabila.

Colectarea slamului de dejectii in adaposturi se face in cuve betonate prevazute cu sifoane de

pardoseala. Evacuarea slamului, impreuna cu apa de spalare, se face la sfarsitul unui ciclu de productie.

Prin reteaua exterioara de evacuare slam si prin pompare, acestea sunt colectate in bazinele de stocare.

Evacuarea slamului de balegar

Slamul reprezinta o mixtura de dejectii solide, lichide si apa aferenta pernei

de apa. La proiectarea canalelor de colectare a slamului s-a avut in vedere raportul de inaltime

recomandat in BAT pentru diminuarea emisiilor provenite din adaposturi. Fiecare boxa este prevazuta

cu sifon de pardoseala obturat cu sibar. Prin intermediul sifoanelor se executa golirea cu vacumarea

emisiilor spre reteaua exterioara de canalizare. Apele uzate rezultate dupa spalarea adaposturilor sunt

evacuate deasemenea prin canalele de evacuare a slamului. Slamul colectat si sterilizat bilogic timp de

180 de zile se utilizeaza la fertilizarea terenurilor agricole.

Alimentarea cu apa

Obiectivul proiectat este consumator de:

- Apa rece pentru uz igienico-sanitar al personalului angajat (grupuri sanitare, pe sexe);

- Apa calda menajera la grup sanitar personal;

Apa rece tehnologica este asigurata prin intermediul statiei de hidrofor existenta, compusa din:

- Rezervor tampon din beton armat – 250mc alimentat fluent de la gospodaria de apa a obiectivului;

- Hidrofor echipat cu vas de expansiune 100 l + pompa apa rece + accesorii de siguranta, masura si

control;

Captare apa + gospodaria de apa

Obiectivul proiectat va fi un consumator de apa potabila, aceasta fiind necesara pentru:

- Grupurile sanitare ale personalului angajat;

- Consumuri tehnologice;

- Consum suine;

- Rezerva de incendiu.

Consumul total de apa rece este estimat la circa 16987 mc/an = 46,5 m3/zi = 1 l/s, dupa cum urmeaza :

a) Captare apa - constand dintr-un un put forat de adancime, avand caracteristicile :

- Q min = 6 l/sec;

- H = 100 m;

- R = 15 cm;

- D = 30 cm;

Putul este echipat cu o pompa submersibila avand caracteristicile:

- Q = 15 mc/h ;

- H = 80 m H2O;

- P = 7,5 kW ;

- N = 2900 rot/ min.



Apa potabila captata este pompata intr-un rezervor cu volumul de 250 mc, din care rezerva de incendiu

este 40 mc de unde va fi utilizata in cadrul fermei pentru nevoi igienico-sanitare ale personalului

angajat, pentru nevoi tehnologice si pentru incendiu. Pentru asigurarea presiunii in retea este prevazuta

statia de hidrofor de la gospodaria de apa avand cu pompa de lucru si pompe de incendiu.

Reteaua de aductiune apa

Retelele de aductiune dintre puturi si hidrofor se vor realiza cu conducte din polietilena de inalta

densitate PEHD cu = 110 x 10 mm, Pn=10 at.

Reteaua de distributie a apei se va realiza cu conducte din polietilena de inalta densitate tip PEHD cu =

110 mm, Pn=6 at, cu lungimea totala de 250 m .

Pe traseul retelei de distributie a apei se vor monta si hidranti exteriori de suprafata pentru a se asigura

posibilitatile de racordare in caz de incendiu la obiectiv.

Contorizarea apei reci consumate se va realiza printr-un contor general montat in statia hidrofor a

gospodariei de apa.

Evacuarea apelor uzate

Reteaua de canalizare

Apele menajere sunt preluate prin conductele si sifoanele de pardoseala si deversate in cele doua fose

septice existente.

Dejectiile antrenate cu apa vor fi trecute printr-o instalatie de sitare pentru separarea partii grosiere de

cea lichida si vor fi stocate astfel:

1bazine de stocare ape uzate (fractie lichida) cu capacitatea de 3950mc;

Bazin/platforma de depozitare dejectii solide cu capacitatea de 1735 mc.

Reteaua electrica de joasa tensiune, iluminat exterior si priza de pamant exterioara

Punctul principal de distributie a retelelor de energie electrica il constituie cutia de distributie de joasa

tensiune din cadrul P.T.Z. - 1000 kVA, care asigura racordarea la joasa tensiune a firidei principale de

bransament F.B.1 de la ferma.

Firida de bransament F.B.1 devine punctul central de distributie, care va asigura racordurile la F.B.2, ce

apartine gospodariei de apa, precum si la F.B.3, acesta apartinand statiei de bucaterie furajere.

Cablurile electrice de joasa tensiune care se vor utiliza pentru racordarile mentionate mai sus se vor

monta ingropat.

Iluminatul exterior

Iluminatul exterior al fermei si al aleilor principale, se va realiza cu cablu electric subteran 1 kV si stalpi

metalici avand H = 6 m si echipati cu lampi cu vapori de mercur LVM de 250 W la 220 V.

Priza de pamant exterioara

Priza de pamant exterioara se compune din mai multe ansambluri de priza de pamant dispersate pe

arealul obiectivului si anume:

- Priza de pamant aferenta putului de apa;

- Priza de pamant aferenta bucatariei furajere;

- Priza de pamant aferenta P.T.Z. - 1000 kVA;

Fiecare ansamblu artificial de priza de pamant se compune din:



- Electrozi din teava OL ng cu = 1/2” si L = 3 ml;

- Platbanda OL 37 - 40 x 6 mm.

Rezistenta de dispersie a fiecarui ansamblu artificial de priza de pamant va fi de maxim 4 ohmi.

Alimentarea cu energie medie tensiune

Obiectivul este dotat cu un post de transformare 100 kVA in cabina de zid (P.T.Z. – 1000 kVA) .

Pentru racordarea postului de transformare P.T.Z. 100 kVA la reteaua 20 kV existenta in zona s-a

prevazut o retea de medie tensiune, pe stalpi din beton armat.

In interiorul cabinei de zid aferente P.T.Z. 1000 kVA se vor monta:

- Transformatorul 100 kVA – 20 / 0,4 kV;

- Aparate de masura a energiei active consumate;

- Cutia de distributie pe partea de joasa tensiune;

- Celule de racordare.

Din cutia de distributie a P.T.Z. - 100 kVA vor fi alimentate toate firidele de bransament ce se vor monta

pe zidurile exterioare ale obiectelor care sunt consumatoare de energie electrica.

Platforme din b.a. carosabile şi pietonale

Platformele si aleile se vor executa din beton de ciment BcR 4.5, la fata locului, cu rosturi de turnare.

Platformele si drumurile vor avea o grosime de 20 cm, si se vor executa din beton de ciment pe un strat

de nisip pilonat in grosime de 5 cm, strat balast stabilizat cu ciment în grosime de 15 cm si un strat de

balast compactat în grosime de 15 cm.

Forta de munca

Obiectivul analizat va fi deservit in primul an de 9 angajati din care 2 TESA.

2.2. Dotari

Investitiile ce urmeaza a fi realizate prin prezentul proiect cuprind urmatoarele:

Utilaje – cu montaj:

4 buncăre de stocare intermediara a furajelor.

instalaţii de transport furaje de la buncarele de stocare la hranitoarele din boxele de crestere a

porcilor

pompe in cadrul statiilor de pompare;

instalatie de sitare.

Utilaje – fara montaj:

Masini de transport cu remorci aferente pentru imprastiere controlata pe sol a ingrasamintelor

rezultate din transformarea dejectiilor, astfel incat sa se asigure uniformitatea distributiei acestora

pe sol – vidanja.

Autovehicule de transport furaje si porci.



LUCRARI

1. Constructii propuse spre modernizare si adaptare la standarde : grajdurile H1-H4

2. Constructii nou propuse (extindere obiectiv)

Bazine stocare dejectii lichide si solide

Platforme si alei betonate ;

Gard de protectie ferma

2.3. Activitati de dezafectare

Nu este cazul

2.2.1. Cantitatile de materiale rezultate din demolare

Nu este cazul

2.2.2.Propuneri pentru post utilizarea materialelor rezultate din demolare

Nu este cazul

3.DESEURI

Deseurile rezultate din perioada de executie si functionare a obiectivului sunt prezentate in tab. 3.1.

3.1. Anticiparea cantitatii de deseuri solide generate (nume, cod, cantitate)

3.1.1 Cantitatile de materiale rezultate din demolare

Nu este cazul

3.1.2. Deseuri rezultate in perioada de executie

Deşeurile rezultate din activitatea desfăşurată în cadrul Organizării de şantier sunt:

menajere de la: - personalul angajat;

reziduuri industriale. - slamuri de beton, deseuri metalice;

reziduuri curente: - hârtii, ambalaje, cauciucuri uzate, plastic, sticlă:

reziduuri specifice periculoase: - uleiuri folosite de la masini si echipamente de constructie.

Deşeurile menajere din cadrul Organizării de şantier – generate de personalul angajat – 20 de

oameni. Cantitatile estimate ale acestor deseuri sunt de 0,5 m3/lucrator/an sau 107 kg/lucrator si an.

Cantitatea estimată, conform indicelui de producere este de cca. 10 m3/an, şi se înscrie în limitele

normale.

Precolectarea primară a deşeurilor se va realiza în recipienţi etansi de dimensiuni mici, amplasati în

zonele de producere (birouri, ateliere).

Precolectarea secundară se va realiza în pubele acoperite amplasate pe o platformă betonată şi îngrădită.

Deşeurile menajere vor fi trimise periodic la cea mai apropiată groapă de gunoi amenajată.



Deşeurile curente, cât şi cele specifice vor fi precolectate şi depozitate pe o platformă amenajată.

Platforma va fi parţial betonată şi parţial acoperită cu un strat de balast.

Deşeurile vor fi depozitate pe sorturi (tipuri) şi vor fi predate periodic, pe bază de bon sau contract,

agenţilor economici atestaţi pentru acest gen de activitate (colectare şi preluare).

Prin modul de precolectare şi depozitare temporară, se vor respcta prevederile art. 5 din ordonanţa de

Urgenţă nr. 16/2001.

Slamurile de beton se vor depozita temporar pe o platforma betonata dupa care se va utiliza la

amenajarea drumurilor interioare iar surplusul se evacueaza impreuna cu deseurile menajere la cea

mai apropiata platforma de deseuri oraseneasca.

Prin modul de producere, precolectare şi gestionare a deşeurilor, se vor respecta:

prevederile din Ordonanţa de Urgenţă nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor;

prevederile din Ordonanţa de Urgenţă nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor reciclabile;

prevederile Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 536/1997 privind normele de igienă şi

recomandările privind mediul de viaţă al populaţiei.

3.1.3. Deseuri rezultate in perioada de exploatare

Deseurile rezultate in perioada de functionare a obiectivului “Ferma zootehnica de suine” sunt dejectiile

lichide si solide antrenate cu apa introduse in instalatia de separare a materiilor in suspensie si depozitate

in conditii adecvate (apele uzate in bazine etanse, suspensiile separate cu continut de 70-75% apa pe

platformele de stocare) timp de 180 zile dupa care se utilizeaza la fertilizarea terenurilor agricole.

Alte tipuri de deseuri rezultate:

Dejectii si ape uzate;

Animale moarte;

Deseuri menajere;

Baterii si acumulatori uzati;

Deseuri de la echipamentele electrice si electronice;

Anvelope scoase din uz;

Deseuri metalice;

Reziduuri specifice periculoase - deseurile masinilor: uleiuri si grasimi, lampi luminiscente

vechi.

Nu se utilizeaza ambalaje din sticla sau plastic.

Deseuri/reziduuri periculoase

Lampi cu luminescenta – vor fi colectate intr-un loc special alocat si vor fi predate unei firme autorizate

pentru procesare sau reciclare, sau vor fi depozitate in sectorul pentru substante periculoase la locul de

depozitare finala. Transportul va fi realizat prin intermediul vehiculelor speciale in conformitate cu

cerintele impuse.

3.2. Propuneri pentru post utilizarea materialelor rezultate din demolare

Nu este cazul



3.3. Depozitarea finala a deseurilor

Deseurile rezultate sunt colectate in sistem separativ fiind valorificate corespunzator fiind predate o

parte unitatilor ce prelucreaza aceste tipuri de produse (mase plastice hartie si carton) iar o parte sunt

utilizate la fertirigarea solurilor. Deseurile din lemn sunt valorificate pentru incalzirea spatiilor in zona

rurala.

Evaluarea impactului in termeni de indicator “deseuri”:

Domeniul teritorial al impactului : Local

Gradul de impact: Scazut, daca sunt respectate cerintele tehnologice de operare.

Continuitatea impactului: Continuu, in timpul operarii

Frecventa impactului : Permanenta



Managemetul deseurilor

Tab 3.1.

Denumirea

deseului

Cantitatea

prevazuta a fi

generata

Starea

fizica (solid

– S, lichid –

L,

semisolid–

SS)

Codul

deseului

Codul privind

principala

proprietate

periculoasa

Codul

clasificarii

statistice

Managemetul deseurilor

- cantitatea prevazuta a fi generata –

Valorificata Eliminata Ramasa in stoc

Deseuri rezultate in perioada de functionare a obiectivului

Deseuri

menajere

1 t/an S 20 03 01 H9; H3.B 5551; 7470;

7483; 7511

1 t/an

Animale

moarte

25t/an

Se vor

cuantifica lunar

S

L/S

15 01 07

16 05 07*

H6 4100 neutralizate

Baterii si

acumulatori

uzati

1 buc/an S 16 06 05 H8; H6 6024; 3 buc/an

Deseuri de la

echipamentele

electrice si

electronice

Se vor

cuantifica anual

S

16 02

4531

integral

Anvelope

scoase din uz

Se vor

cuantifica anual

S 16 01 03 6024; integral

Deseuri

metalice

Se vor

cuantifica anual

S 16 01 17 3710

Apa uzata

tehnologica

11321,3 m3/an L 19 09 02 4100 11321,3 m

3/an

Apa uzata

menajera

157 m3/an L 19 09 02 4100



Deseuri rezultate in perioada de executie

Slamurile de beton 1 t/an S 17 01 01 4511

Deseuri menajere 2,1 t/an S 20 03 01 H9; H3.B 5551; 7470;

7483; 7511

4,1 t/an

Deseuri metalice 1 t/an S 17 04 07 3710 1 t/an

Ambalaje din

hartie si carton

100 kg/an S 15 01 01 - 1533 100 kg/an

Deseuri din

materiale plastice

50 kg/an S 15 01 02 - 1533 50 kg/an

Deseuri de lemn se vor

cuantifica

ulterior

S

15 01 03

-

1533



4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE

REDUCERE A ACESTORA

4.1. Apa

4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

a. Apa de suprafata

In România cursurile de apă sunt clasificate în cinci categorii/clase de calitate (I, II, III, IV, V),

conform ord. MAPPM 1146/2002. Stabilirea categoriei de calitate pe grupe de indicatori se

realizează prin comparaţii succesive cu limite admisibile pentru fiecare categorie de calitate în

parte.

Calitatea apelor este urmărită conform structurii şi principiilor metodologice ale Sistemului

Naţional de Monitoring a Calităţii Apelor (SNMCA). Pe baza unor prelucrări statistice, precedate

de analiza şi validarea datelor, se determina anumite valori tipice care permit o evaluare a calităţii

globale a apelor.

Reteaua hidrografica a municipiului Calarasi este reprezentata de bazinul vaii Dunarii si de lacul

(iezerul) Calarasi.

În administrarea SGA Călăraşi, pe teritoriul judeţului Călăraşi fluviul Dunărea este monitorizat în

secţiunea amonte Olteniţa, statia Dorobantu şi Braţul Borcea în sectiunea Galdau.

Analizele au pus în evidenta urmatoarea încadrare Tabel 4.1.:

Tabelul 4.1.1 Calitatea fluviului Dunărea monitorizata de SGA Călăraşi

Nr

Crt

Parametrii

urmariti

U/M Clasa de calitate

Fluviul Dunărea

Braţ Borcea

Tronson Am. Olteniţa Dorobantu Modelul

1 Indicatori fizici Mg/l - - -

2 Regimul de oxigen Mg/l III II-III II-III

3 Nutrienti Mg/l II-III II II-III

4 Ioni generali,

salinitate

Mg/l II II II

5 Micropoluanti µg/l I I I

6 Plancton nr/l β

mezosaproba

β

mezosaproba

β

mezosaproba

7 Alge bentonice nr/mp β

mezosaproba

O-β

mezosaproba

-

8 Macrozoobentos nr/mp β

mezosaproba

β

mezosaproba

β

mezosaproba

Sistemul de Gospodarire a Apelor Călăraşi monitorizeaza calitatea Iezerului (Cuza Voda).

Situatia este redata sintetic in tabelul 4.1.2 :

Nr

Crt

Parametrul

urmarit

U/M Iezer

Cuza Voda

Clasa



1 Regimul de

oxigen

mg/l I

2 Nutrienti mg/l I-II

3 Salinitate mg/l I

4 Micropoluanti mg/l I

5 Fitoplancton µg/l -

6 Biomasa fito mg/l Mezotrof

7 Clorofila a µg/l Mezotrof

b. Apa subterana

Sistemul de Gospodarire a Apelor Călăraşi are în administrare o retea constituita din 69 de

foraje hidrogeologice de ordinul I si II, distribuite pe tot arealul judeţului.

În cadrul programului de monitorizare a reţelei hidrogeologice se efectueaza urmarirea cantitativa

si calitativa prin masuratori ale nivelului hidrostatic si prelevari de probe de apă în doua campanii

anuale de la un numar de 20 foraje reprezentative.

4.1.2. Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apă potabilă se va realiza de la puţul forat existent în zonă. Instalaţia de alimentare

cu apă a sediului administrativ şi a staţiei de furaje se va realiza din ţeavă zincată şi va fi dotată

cu toate armăturile necesare. Se va realiza o reţea (inel) de hidranţi de incendiu. Instalaţia de

alimentare cu apă a hidranţilor PSI se va realiza din ţeavă zincată şi va fi dotată cu toate

armăturile necesare. Alimentarea cu apă a reţelei de hidranţi PSI se va realiza de la rezervorul

tampon de 250 m3.

In cadrul societatii apa este utilizata in scop menajer.

Determinarea necesarului de apa

Consumul tehnologic si menajer

Debitele de apa (conf. STAS 1478-90, STAS 1349-91)

Necesarul de apa al unitatii este:

- pentru consumul igienico-sanitar al angajatilor (9 persoane din care 2 TESA):

q1 sp = 60 l/pers.schimb;

Q1 zi med = 0,54 m3/zi;

Debitul maxim zilnic: Qn zi max = 0.65 m3/zi.

Debitul maxim orar:

Qn o max = (ko x Qn zi max) / n

unde ko – coeficient de neuniformitate al debitului zilnic, ko = 1,5,

n = 10 ore

Qn zi max = 0,1 m3/h.

- pentru consum tehnologic al fermei de porci:

Q2 zi med = 46.0 mc/zi, din care:

necesarul de apa pentru consumul biologic al animalelor= 36,0 mc/zi

necesarul de apa pentru igienizare hale si perna de apa = 10 m3/zi



-Q 2 zi max = 69 mc/zi, din care:

necesarul de apa pentru consumul biologic al animalelor= 54,0 mc/zi

necesarul de apa pentru igienizare hale si perna de apa = 15 m3/zi

-Q2 orar max = 11.5 mc/h

NECESARUL TOTAL:

Qn zi med = 46,54 mc/zi,

Qn zi med = 69,65 mc/zi,

Qn oror max = 11,6 mc/h.

Necesarul anual = 16987 mc/an

Determinarea cerintei de apa

Cerinta de apa este:

Qs = ks x kp x Qn, unde:

ks – coeficient supraunitar care tine seama de nevoile tehnologice ale sistemului de alimentare cu

apa si canalizare; ks = 1,07;

kp – coeficient care tine seama de pierderile de apa tehnic admisibile in aductiune si in reteaua de

distributie; kp = 1,1.

Astfel cerinta totala de apa potabila pentru scop menajer a unitatii devine:

Qs zi med = 54.78 m3/zi;

Qs zi max = 81,98 m3/zi;

Qs o max = 13,65 m3/h.

Apa de incendiu

Combaterea unui incendiu interior se asigura prin intermediul extinctoarelor din dotare si a

hidrantilor interiori si exteriori.

Combaterea unui incendiu din interior se asigura cu un debit de apa de 2 x 2,5 dm3/s, si 1 x 5 l/s la

hadrantii exteriori. Pentru asigurarea rezervei de incendiu unitatea detine rezervor cu volumul de

200 m3.

4.1.3. Managementul apelor uzate

Descrierea surselor de generare a apelor uzate

Canalizarea menajeră de la sediul administrativ şi vestiare se va racorda cele 2 fose septice

vidanjabile avand fiecare volumul de 14 mc (2.5m.x2.5m.xh 2.25 m). Conductele de canalizare se

vor realiza din polipropilenă ignifugată, care are o durată mai mare de exploatare. Se vor prevedea

cămine de schimbare a pantei şi de racord. Grupurile sanitare vor fi dotate cu lavoare, scaune de

closet, rezervoare din faianţă.

Din activitatea unitatii rezulta urmatoarele tipuri de ape uzate :

- Ape uzate menajere rezultate de la vestiarele existente la fiecare din ferme (grupurile sanitare,

dusuri, chiuvete);

- Ape uzate tehnologice de la cresterea suinelor.



Apele uzate menajere provenite de la vestiare sunt colectate, printr-un sistem de conducte

subterane, din PVC, cu curgere gravitationala si evacuate direct in fosele vidanjabile existente

avand volumele de 14 m3, de unde sumt evacuate la statia de epurare mecano-biologica apartinand

unitatii.

Debitele evacuate la canalizare sunt estimate ca fiind alcatuite din:

- Ape uzate de tip menajer provenite de la grupurile sanitare (cca. 80% din debitul apei potabile

consumate): Q I u zi med = 0,8 x 0,54 = 0,43 m3/zi ;

Cantitati si caracteristici fizico - chimice ale apelor uzate evacuate

Ape uzate menajere Q = 0.43 m3/zi ; materii in suspensie MS = 350 mg/dm

3, CBO5 = 300

mg/dm3.

Apele uzate se vor evacua periodic prin intermediul firmelor abilitate la o statie de epurare de tip

mecano biologic unde vor fi epurate corespunzator.

Apele meteorice sunt colectate şi preluate în jgheaburile şi burlanele din tablă zincată care vor

deversa apa pluviala la terenul agricol din vecinatate pe rigolele de apa pluviala din amplasament

prin intermediul conductelor de PVC-DN 200, luându-se măsurile necesare pentru hidroizolaţii în

vederea evitării degradării construcţiei.

Ape uzate tehnologice -Gestiunea dejectiilor rezultate din cresterea suinelor La capacitatea de 6 116 capete si fiecare ciclu de crestere fiind la cca. 98-100 zile (3,33 luni),

cantitatea maxima, rezulta:

6116capete x 3,3 luni x 0,13 = 2623.76 mc dejectii/ciclu → 7871,3 mc/an, cantitate la care se

adauga apa de spalare a halelor si apa pentru perna de apa, adica:

→ 7871.3 dejectii + 300 mc/an apa pentru spalare/ciclu + 850 mc perna de apa/ciclu 11321,3 mc/an

dejectii stocate in amestec cu apa.

In total 11321,3 mc/an: 2 evacuari anuale = 5660 mc va fi capacitatea de stocare la managementul

dejectiilor.

Considrand ca dejectiile de porci au umiditate de 85% rezulta cca 1698 t su/an de la porci.

Retinand in instalatia de separare cca. 80% din materiile in suspensie prezente in apele uzate

rezulta ca avem 1359 t su/an cu umiditate de 70% ceea ce reprezinta 4528 m3/an dejectii solide si

6793 m3/an dejectii lichide.

Se considera BAT pentru dejectii:

- Management nutritional adecvat: continutul de proteina bruta si P total conform

valorilor de referinta BAT.

- Asigurarea capacitatii de stocare pe minim 6 luni.

- Realizarea balantei N si P in hrana animalelor din ferma.

Conform BAT, rezulta cca. 0,13 mc dejectii/cap, rezulta incadrarea fermei in recomandari.



Bilantul apelor uzate

Tabel 4.1.4

Sursa apelor

uzate (proces

tehnologic)

Totalul apelor uzate

generate

Ape uzate evacuate Ape directionate spre reutilizare/recirculare

m3/zi m

3/an Menajere Tehnologice Pluviale In acest obiectiv Catre alte

obiective

m3/zi m

3/an m

3/zi m

3/an m

3/zi m

3/an m

3/zi m

3/an m

3/zi m

3/an

In perioada de functionare a fermei

Apa uzata 31.45 11478,3 0.43 157 31,02 11321,3 - - - - 31.45 11478,3

In perioada de executie a obiectivului

Apa uzata

menajera

1,0 300 1,0 300 - - - - - - 1.0 300



4.1.4. Prognozarea impactului

Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale

amplasamentului proiectului

Unitatea preia ape potabile din surse subterane, debitul preluat necesar la folosinta fiind cu mult mai mic

decat debitul capabil al sursei, exploatarea sursei nu are impact asupra conditiilor hidrologice si

hidrogeologice ale amplasament.

Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apa provocat de apele uzate evacuate

Evacuarea apelor menajere se face intr-o statie de epurare mecano biologica inaintea evacuarii in

receptor natural, conform proiectului, nu are impact negativ asupra calitatii apei paraului Jirlau.

Folosinte de apa in zona de impact potential provocat de evacuarea apelor uzate

In zonele de evacuare a apelor uzate (in prealabil epurate) provenite din activitatea unitatii nu exista

prize de apa pentru alti utilizatori.

In zona de evacuare sau aval de aceasta nu exista zone protejate.

Conform evidentei ANAR, in aceasta sectiune a raului sau aval nu este nici o zona naturala de imbaiere

si recreere.

Posibile descarcari accidentale de substante poluante in corpurile de apa

In cazul executiei neetanse a bazinelor de stocare ape uzate si dejectii se poate produce o poluare a

corpurilor de apa freatice in principal cu materii totale în suspensie, substante organice, substante

extractibile, detergenti, fosfor.pentru ferma de crestere intensiva a porcilor. Trebuie sa fie luate toate

masurile ca acest lucru sa nu fie posibil, construindu-se bazine etanse pentru colectarea si stocarea

apelor uzate in conditii de protectia mediului.

Pe perioada de executie pot aparea poluari accidentale a apelor subterane ca urmare a gestionarii

necorespunzatoare a combustibililor utilizati (motorina, uleiuri, etc.).

Poluarile accidentale duc la agresarea factorilor de mediu (stres ecologic, perturbatie). In acest caz sunt

fundamentale trei aspecte:

- modul de expunere la stres a diverselor biocomponente ale ecosistemului;

- raspunsul ecosistemului la actiunea factorilor de stres;

- modul de adaptare sau refacere a ecosistemului in urma actiunii factorilor de stres.

Perturbatiile sunt de doua feluri:

- perturbatia soc sau socul perturbator care produce o alterare relativ instantanee a densitatii

unei specii, dupa care sistemul se relaxeaza sau revine in starea sa initiala;

- perturbatia durabila care cauzeaza o alterare de durata a densitatii unor specii si aceasta

alterare se mentine pana cand are loc adaptarea unei alte specii.

Descarcarile accidentale de ape neepurate de la ferma zootehnica in ape de suprafata pot produce un

stres punctual, de soc asupra cursului de apa. Acesta este de scurta durata, este localizat, refacerea

ecosistemului acvatic avand loc prin recolonizare din vecinatatea neperturbata sau din refugiile existente

in zona.



Prin deversarea accidentala de substante chimice nepersistente se produce un stres de tip soc. Refacerea

ecosistemului este rapida pentru toate speciile acvatice, cu exceptia pestilor cu cicluri lungi de viata din

urmatoarele motive:

- caracteristicile vitale ale organismelor, cum ar fi timpii redusi de regenerare, fecunditatea

ridicata si abilitatea de a se dispersa rapid, ceea ce permite o recolonizare si repopulare rapida

a zonei afectate;

- existenta si accesibilitatea unor tronsoane amonte si aval invecinate, zone de refugiu

neafectate, care servesc drept sursa in vederea repopularii;

- ritmurile ridicate de improspatare a maselor de apa, caracteristice sistemelor lotice,

permitand diluarea rapida si inlocuirea apelor poluate;

- faptul ca sistemele lotice sunt, in mod natural, supuse unei varietati de perturbatii, a impus

mediului biologic dezvoltarea unor caracteristici care favorizeaza flexibilitatea sau

adaptabilitatea.

Pe baza celor prezentate mai sus, se poate concluziona ca nu se vor evacua ape uzate menajere

insuficient epurate in ape de suprafata intrucat evacuarea acestor ape se va face prin vidanjare cu unitati

abilitate iar descarcarea acestora se va face in statii de epurare cu functionare corespunzatoare.

Impactul transfrontiera

Nu este cazul.

4.1.5 Masuri de diminuare a impactului

Masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apa

Nu este cazul

Masuri de prevenire a poluarii accidentale ale apelor

Se vor stabili inaintea punerii in functiune a fermei odata cu elaborarea Regulamantului de exploatare a

gospodariei de apa.

4.2. Aerul

4.2.1. Date generale

Teritoriul municipiului Calarasi apartine, in totalitate sectorului de clima continentala, specific Campiei

Baraganului, mai putin moderata decat a altor regiuni din tara. Asezat pe podul Terasei Calarasi, cu o

usoara expunere spre sud si adapostita de Fruntea Campului, municipiul Calarasi are un topoclimat

aparte.

Principalele elemente climatice (temperatura, vanturi, precipitatii) sunt cele care caracterizeaza Terasa

Calarasi si pentru interpretarea lor folosim datele furnizate de statia meteorologica a Municipiului

Calarasi.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Teritoriu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Clim%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_B%C4%83r%C4%83ganului

http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_B%C4%83r%C4%83ganului

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Topoclimat&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Temperatur%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2nt

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Precipita%C5%A3ie&action=edit&redlink=1



Vara este caracterizata prin timp senin, uscat si calduros, ca urmare a influentei aerului continental uscat

si fierbinte adus de anticiclonii din est sau patrunderii maselor de aer tropical din Africa de Nord.

In luna iulie, temperaturile cresc peste 23 de grade Celsius, ajungand in luna august, uneori la 39–40 de

grade Celsius.

Datorita reliefului sau de campie, monoton din punct de vedere hipsometric, durata medie anuala a

stralucirii soarelui oscileaza in jurul a 2250 ore. O valoare ceva mai ridicata se inregistreaza spre zona

Dunarii, exprimandu-se printr-un aport energetic in jur de 127 kcal/cm2 pe an.

Semestrul cald al anului (aprilie – septembrie) detine ponderea principala sub raportul numarului de ore

de stralucire a soarelui (circa 70%), in medie, aproximativ 1600.

In semestrul rece (octombrie – aprilie), valorile medii ale numarului de ore de stralucire a soarelui,

variind in jur de 650 ore, sunt mult mai mici comparativ cu cele caracteristice sezonului de vegetatie, ca

urmare a cresterii frecventei nebulozitatii stratiforme si a ceturilor determinate de inversiunile termice.

Iernile sunt relativ reci, marcate uneori de viscole puternice, au in general un strat de zapada discontinuu

si instabil, fiind sub dominarea maselor de aer rece din nord-est ale Crivatului, zapada este viscolita pe

camp si troienita in comuna sau pe valcele si crovuri.

Inghetul, ca fenomen caracteristic intervalului rece al anului se semnaleaza frecvent. Deosebit de

daunatoare sunt ingheturile tarzii de primavara, care surprind in plina dezvoltare plantele tinere, foarte

sensibile la asemenea raciri, si cele timpurii, din cursul toamnei, care se produc cand unele plante nu si-

au incheiat inca ciclul vegetativ.

Din datele furnizate de statia meteorologica a Municipiului Calarasi, primul inghet de toamna se

produce in medie dupa 1 noiembrie, iar primavara, ultimele ingheturi intarzie in medie pana la inceputul

primii jumatati a lunii aprilie. Durata medie a intervalului anual de zile fara inghet insumeaza peste 200

zile.

Stratul de zapada persista mai putin pe teritoriul comunei datorita incalzirilor ce se produc in timpul

iernii: in medie, incepe sa se depuna in a doua jumatate a lunii decembrie si se topeste la inceputul lunii

martie.

In cursul sezonului rece, stratul de zapada atinge cea mai mare grosime la sfarsitul lunii ianuarie,

inceputul lunii februarie. In mod obisnuit, grosimile stratului de zapada sunt relativ reduse, totusi, in

anumiti ani, conditiile atmosferice au determinat producerea unor ninsori abundente si asternerea unui

strat deosebit de gros (1-1,5 m).

Uneori, sub influenta maselor de aer mai cald din sud-est, primavara apare foarte devreme producand

topirea zapezii. Uneori se produc ploi frecvente, alteori vanturi uscate si puternice.

Toamna are in general doua aspecte: la inceputul lunii septembrie este uscata, iar in octombrie,

noiembrie, relativ ploioasa. Vanturile predominante pe teritoriul acestei comune sunt cele care bat din

sectorul nordic si nord-estic, precum si cele din vest si sud-vest, mai cunoscute fiind Crivatul si Austrul

din prima categorie si Baltaretul, din a doua categorie.

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anticiclon&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Africa

http://ro.wikipedia.org/wiki/Iulie

http://ro.wikipedia.org/wiki/August

http://ro.wikipedia.org/wiki/Relief

http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Soare

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83re

http://ro.wikipedia.org/wiki/Aprilie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Septembrie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Octombrie


http://ro.wikipedia.org/wiki/Cea%C5%A3%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Iarn%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Viscol

http://ro.wikipedia.org/wiki/Z%C4%83pad%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Criv%C4%83%C5%A3

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C3%8Enghe%C5%A3&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Prim%C4%83var%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Toamn%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83l%C4%83ra%C5%9Fi

http://ro.wikipedia.org/wiki/1_noiembrie


http://ro.wikipedia.org/wiki/Z%C4%83pad%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Decembrie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Martie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ianuarie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Februarie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ploaie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Toamn%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Septembrie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Octombrie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Noiembrie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Criv%C4%83%C5%A3

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Austru&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=B%C4%83lt%C4%83re%C5%A3&action=edit&redlink=1



Efectele schimbărilor climatice au devenit din ce în ce mai evidente şi la nivel local, cu precădere în

ultima perioadă, în sensul că trecerea de la anotimpul rece la cel cald (şi invers) se face mai brusc,

cantităţile de precipitaţii căzute sunt mai reduse comparativ cu media multianuală, pe fondul înregistrării

unor maxime termice mai ridicate decât normala climatologică.

Teritoriul judeţului Călăraşi aparţine în totalitate sectorului cu climă continentală.

Regimul climatic este omogen pe tot cuprinsul judeţului ca urmare a uniformităţii reliefului de câmpie.

Se caracterizează prin veri foarte calde , cu precipitaţii slabe mai ales în aversă şi prin ierni relativ reci

marcate uneori de viscole puternice, dar şi de frecvente perioade de încălzire care provoacă

discontinuitate în distribuţia teritorială a zăpezii. În partea sudică a judeţului există un topoclimat

specific luncii Dunării, cu veri mai calde şi ierni mai blânde decât în restul câmpiei .

In anul 2006, clima a fost diferita faţă de anul precedent: iarna foarte geroasa , lipsita de zapada. vara

calduroasa cu temperaturi caniculare in a doua jumatate a lunii august, si un regim pluviometric intens,

mai ales in perioada aprilie – mai 2006.

Situaţia meteorologică în anul 2006, pe baza datelor înregistrate de staţia meteo aparţinând APM

Călăraşi este redată în tabelul alaturat :

Temperatura

Medie ( 0C )

Temperatura

maximă( 0C )

Temperatura

minima ( 0C )

Data înreg.

Temp. Max.

Data înreg.

Temp. Min.

13.80 37.01 -12.6 21.08.2006 07.02.2006

Tabelul 4.2.1. Date meteorologice în anul 2006 înregistrate de Staţia Meteo APM Călăraşi

4.2.1.2 CALITATEA AERULUI IN ZONA ANALIZATA

Monitorizarea calitatii aerului in zona Călăraşi se realizeaza in sistem automat, prin doua statii

amplasate in punctele Chiciu si DSV Călăraşi :

Staţia automată Chiciu

Este amplasată în zona de frontieră Chiciu şi asigură monitorizarea calităţii aerului astfel :

- în sistem DOAS ( Spectroscopie optică de absorbţie diferenţială ) cu echipament automat de tip

OPSIS pentru indicatorii : SO2 , NO , NO2 , O3 , C6H5OH

- analizoare automate pentru H2S , PM 10 şi CO

- parametrii meteo prin staţia meteo automată proprie

Staţia automată DSV

Este amplasată la Direcţia Sanitară Veterinară şi asigură monitorizarea calităţii aerului astfel :

- în sistem DOAS ( Spectroscopie optică de absorbţie diferenţială ) cu echipament automat de tip

OPSIS pentru indicatorii : SO2 , NO , NO2 , O3 , C6H5OH

- analizoare automate pentru H2S şi PM 10

- parametrii meteo prin staţia meteo automată proprie

Staţia Meteo automată de fond este amplasată pe platforma staţiei METEO Călăraşi şi asigură

determinarea parametrilor meteo pentru zona comună Călăraşi – Silistra .

Parametrii meteo determinaţi prin staţia meteo automată de fond şi prin staţiile meteo automate aflate în

amplasamentele staţiilor automate Chiciu şi DSV sunt : temperatura , viteza , direcţia vântului ,

umiditatea , presiunea atmosferică şi radiaţia solară

Poluantii monitorizati si numarul determinarilor inregistrate sunt prezentate sintetic in urmatorul tabel :



Tabel 4.2.2.

Judeţ Oraş Staţia Tipul

staţiei

Tip

poluant

(SO2,

NOx,

TSP,

PM10,

Pb, Cd,

etc)

Număr

determinări

Concentraţia

medie

anuală

Frecvenţa

depăşirii

valorii

limita

dupa

Ordinul

592/2002

sau dupa

Proiect

Observaţii

Călăraşi Călăraşi Chiciu Fond SO2 4161 12.80 0

NO2 4203 9.55 0

NO 3614 7.13 Fara

limita

H2S 6169 0.07 0.24

FENOL 2870 2.60 0.07

O3 4004 54.26 0.06

CO 3048 0.33 0

DSV Impact SO2 6939 10.36 0.01

NO2 7586 7.20 0

NO 6130 12.85 Fara

limita

H2S 5279 0.68 0.01

FENOL 4543 4.46 1.37

O3 5196 50.26 1.37

4.2.2 Surse si poluanti generati

Perioada de constructie

Durata estimata a lucrarilor de constructie este de 12 luni. Numarul maxim de personal ce va fi folosit

va fi de 20 de persoane din care 16 muncitori.

Poluantul specific operatiilor de constructie prezentate mai sus este constituit de particulele in suspensie

cu un spectru dimensional larg, incluzand si particule cu diametre aerodinamice echivalente mai mici de

10 μm (particule inhalabile, acestea putand afecta sanatatea umana).

Alaturi de emisiile de particule vor aparea emisii de poluanti specifici gazelor de esapament rezultate de

la utilajele cu care se vor executa operatiile si de la vehiculele pentru transportul materialelor. Poluantii

caracteristici motoarelor cu ardere interna de tip Diesel cu care sunt echipate utilajele si vehiculele

pentru transport sunt: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu cottinut de metale grele

(Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), compusi organici (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice – HAP, substante

cu potential cancerigen).

Sursele asociate lucrarilor de constructie sunt surse deschise, libere.

Se mentioneaza ca activitatile pentru realizarea propriu-zisa a constructiilor, insemnand turnarea de

betoane si lucrari de constructii-montaj nu conduc la emisii de poluanti, cu exceptia gazelor de



esapament rezultate de la vehiculele pentru transportul materialelor si a poluantilor generati de operatiile

de sudura (particule cu continut de metale, mici cantitati de CO, NOx ).

Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, joase, cu impact strict local, temporar si de nivel redus.

Tabel 4.2.3. Emisii de particule generate de lucrarile de constructie

Nr.

crt.

Categorie lucrare/operatie Debite masice pe spectrul dimensional (kg/h)

d 30

m

d 15

m

d 10

m

d 2,5

m

DECAPARE STRAT VEGETAL

1. Sapaturi + strangere in gramezi 1,489 0,338 0,257 0,155

2. Incarcare in vehicule 0,122 0,034 0,027 0,0027

SAPATURI

3. Excavare 1,654 0,376 0,286 0,173

4. Incarcare in vehicule 0,135 0,037 0,030 0,003

TOTAL SAPATURI SOL 3,4 0,785 0,6 0,334

UMPLUTURI

5. Descarcare din vehicule 1,771 0,406 0,304 0,185

6. Imprastiere + compactare 0,593 0,178 0,148 0,030

TOTAL UMPLUTURI 2,364 0,584 0,452 0,215

TOTAL

SAPATURI+UMPLUTURI

5,764 1,369 1,052 0,549

9. EROZIUNE EOLIANA 0,048 ND ND ND

ND = nu exista factori emisie

Tabel 4.2.4 Emisii de poluanti generate de operatiile de sudura

– sursa nedirijata

Sursa

Poluant

Debit

masic

(g/h)

Sudura

TSP 130,4

PM10 din

care:

86,9

Fe2O3 46,0

SiO2 18,6

MnO 17,8

TiO 4,3

NiO 0,7

Cr2O3 1,0



Cr O3 1,4

TSP = particule totale in suspensie

Tabel 4.2.5. Emisii de poluanti generate de sursele mobile in perioada de constructie

Sursa Debite masice (g/h)

NOx CH4 COV CO N2O SO2 Part Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP

[10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3]

Vehi-

cule

273,595 1,60 52,28 219,13 0,772 64,07 27,55 0,066 10,89 0,320 0,452 0,066 6,408 0

Utila-

je

2500,81 8,71 362,8 809,68 66,63 512,5 293,6 0,515 87,12 2,562 3,586 0,515 51,24 170,14

Total 2774,40 10,3 415,1 1028,8 67,40 576,5 321,2 0,581 98,01 2,882 4,038 0,581 57,65 170,14

Evaluarea emisiilor generate de sursele asociate lucrarilor de constructie nu poate fi facuta in raport cu

prevederile OM 462/1993 “Conditii tehnice privind protectia atmosferei“ deoarece aceste surse sunt

nedirijate, iar limitele prevazute de OM 462/1993 se refera la surse dirijate.

De asemenea, trebuie mentionat ca, prin natura lor, sursele asociate lucrarilor de constructie nu pot fi

prevazute cu sisteme de captare si evacuare dirijata a poluantilor.

Masurile pentru controlul emisiilor de particule sunt masuri de tip operational specifice acestui tip de

surse. In ceea ce priveste emisiile generate de sursele mobile acestea trebuie sa respecte prevederile

legale in vigoare

Perioada de functionare

Sursele de impurificare a atmosferei aferente obiectivului de investitii studiat in perioada de functionare

vor fi datorate proceselor tehnologice:

- Emisii fugitive de la halele de crestere a animalelor si din procesele de colectare transport si

depozitate a apelor uzate tehnologice ce contin dejectiile de animale si a fractiei solide a dejectiilor

depozitate pe platforma de stocare;

- Emisii punctiforme si fugitive de la transportul si descarcarea nutreturilor concentrate in tancurile de

stocare. Aceasta sursa elimina in atmosfera pulberi in suspensie;

- Mijloacelor de transport ce deservesc obiectivul sau personalul.

- Alte surse de poluare a factorului de mediu aer sunt constituite din emisiile rezultate la imprastierea

pe camp a dejectiilor. Aceste surse elimină în atmosferă în principal amoniac rezultat din disocierea

bicarbonatului de amoniu rezultat din hidroliza urinei şi respectiv compuşi organici volatili.

Cantităţile de astfel de noxe fiind reduse, precum şi faptul că ele nu sunt evacuate în mod controlat

în atmosferă, conduc la imposibilitatea includerii lor în prevederile Ordinului 462/93.

Valorile emisiilor estimate din adaposturi sunt:

NH3 – 12.621 kg/an

CH4 – 10.147 kg/an

N2O – 422 kg/an

Valorile emisiilor estimate de la bazinele de stocare dejectii sunt:

NH3 – 9.264 kg/an

CH4 – 47.879 kg/an

N2O – 421 kg/an



4.2.3 PROGNOZAREA POLUARII AERULUI

Prognozarea nivelurilor de poluare a aerului ambiental generate de ansamblul surselor aferente

obiectivului studiat s-a efectuat prin modelarea matematica a campurilor de concentratii.

Evaluarea nivelurilor de concentratii s-a efectuat prin raportarea la valorile limita prevazute de

reglementarile in vigoare: OM 592/2002 si STAS 12574/1987.

Concentratiile de poluanti in atmosfera (imisii), prevazute de legislatia in vigoare pune in evidenta faptul

ca nivelurile de concentratii in aerul ambiental generate de sursele aferente obiectivului se vor situa cu

mult sub valorile limita, indiferent de intervalul de mediere.

4.2.4 Masuri de diminuare a impactului

Proiectul prevede o serie de masuri pentru controlul poluarii aerului.

Masurile care conduc la generarea de cantitati reduse de poluanti emise in atmosfera sunt: sistem de

colectare si evacuare a dejectiilor astfel incat sa se reduca emisiile atmosferice, acoperirea bazinelor de

stocare ape uzate.

Conform celor mai bune practici agricole pentru reducerea emisiilor de azot se recomandă următoarele:

gunoiul de grajd se păstrează pe platforma îndesat, acoperit cu un strat de pământ de 15-20 cm grosime.

Pentru a se descompune, gunoiul trebuie să aibă o umiditate de 70-75%, altfel se usucă şi mucegăieşte.

Înainte de a fi acoperit cu pământ, se udă,cu apă pentru a-i asigura umiditatea necesară si pentru evitarea

autoaprinderii.

Valorile teoretice ale concentraţiilor substanţelor poluante sunt situate mult sub limitele la emisie

stabilite de Ordinul 462/1993 al MAPPM .

Masuri de reducere a emisiilor de poluanti in aer:

- reglarea corectă a regimurilor de funcţionare ale utilajelor;

- menţinerea în limitele normale a stării tehnice a motoarelor si echipamentelor;

- perdele de protectie si fasii vegetale la arterele rutiere.

- Perdele vegetale pentru platforma si bazinele de stocare dejectii.

Se apreciaza ca,in conditiile respectarii prevederilor proiectului, nu sunt necesare masuri suplimentare

pentru protectia calitatii aerului.

Referitor la masurile specifice pentru conditii nefavorabile de dispersie, se mentioneza ca valorile

concentratiilor maxime prezentate mai sus corespund acestor conditii. Se apreciaza ca, date fiind valorile

foarte reduse ale acestor concentratii, chiar in cazul persistentei indelungate a conditiilor nefavorabile

care pot determina aparitia unui episod de poluare (in zona persistenta acestora poate atinge cel mult 10

zile, dar cu probabilitate foarte redusa), emisiile de poluanti din amplasamentul obiectivului nu vor

genera un astfel de episod. Ca urmare, se considera ca nu sunt necesare masuri specifice pentru

evitarea/diminuarea unui episod de poluare.

Impactul activitatilor proiectului asupra calitatii aerului va fi deosebit de redus, atat in amplasamentul

sau, cat si in zonele cu receptori sensibili (aria locuita a comunei).

Ca urmare a celor prezentate mai sus, se considera ca, din punct de vedere al impactului proiectului

asupra calitatii aerului, nu sunt necesare modificari ale zonei de protectie existente. In prezent nu se

cunosc alte activitati propuse in vecinatate.



4.3. Solul

4.3.1. Caracteristicile solului in zona amplasamentului

Solurile judeţului Călăraşi sunt caracteristice zonelor de stepă şi silvostepă; astfel predomină solurile

cernoziomice de diferite categorii, unde întâlnim culturile agricole cu rezultate foarte bune în obţinerea

producţiilor.

În zona de luncă întâlnim soluri sărate, nisipuri şi lovişti, soluri loessoide, unde întâlnim culturi

agricole, dar mai slab productive.

Pe Dunăre, între km 368 – 400 s-a dezvoltat un zăcământ de agregate minerale (nisip, pietriş,

bolovaniş) care se regenereză anual în funcţie de nivelul Dunării.

Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât fertilitatea solului, cât şi modul de manifestare al celorlalţi

factori de mediu faţă de plante. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupează în 5 clase de

calitate diferenţiate după nota medie de bonitare (clasa I – 81-100 puncte clasa a V-a – 1-20 puncte).

Clasele de calitate ale terenurilor stabilesc pretabilitatea acestora pentru folosinţele agricole.

Conform datelor furnizate de Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice Călăraşi, situaţia încadrarii

terenurilor este urmatoarea :

Tabelul 4.3.1. Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri în judeţul Călăraşi

Datele sunt calculate pe baza studiilor pedologice si de bonitate a solurilor efectuate de catre Oficiul de

Studii Pedologice si Agrochimice Călăraşi pana la data de 31.12.2007. În Cadrul Sistemului National

Sol – teren pentru agricultura, au fost efectuate studii pedologice începand cu anul 2002, studii care se

actualizeaza cu o periodicitate de 10 pentru monitorizare sol – teren si studiile agrochimice, cu o

periodicitate de 4 ani.

Din datele primite de la Oficiul Judetean de Studii Pedologice si Agrochimice Călăraşi s-a constatat in

urma analizelor efectuate deficit de elemente nutritive si materie organica, P pe o suprafata de 4548 ha

(Borcea, Jegalia, Frumusani, Luica, Budeşti, Chirnogi, Radovanu, Dorobantu, Ulmu, Cuza Voda,

Călăraşi, Stefan Voda, Dragos Voda, Fundeni, Sohatu, Vasilati, Fundulea, Belciugatele, Lehliu Sat,

Modelu, Roseti, Vlad Tepes, Al. Odobescu, Manastirea), precum si deficit de sodiu, potasiu pe o

suprafata de 1500 ha (Borcea, Jegalia, Frumusani, Luica, Budeşti, Chirnogi, Radovanu, Dorobantu,

Ulmu, Cuza Voda, Călăraşi, Stefan Voda, Fundeni, Sohatu, Vasilati, Fundulea, Belciugatele, Lehliu Sat,

Modelu, Roseti, Vlad Tepes, Al. Odobescu, Manastirea).

Solurile in zona amplasamentului studiat, sunt soluri zonale de stepa si au ca roci parentale loessul sau

depozitele loessoide. Loessul este considerat ca material parental optim de formare a solurilor. El s-a

sedimentat in pleistocenul superior, fiind cel mai intins depozit de cuvertura.

In zona campului se intalnesc cernoziomuri ciocolatii cu petice de cernoziomuri castanii. In crovuri se

intalnesc petice de cernoziomuri levigate de depresiune.

Folo-

sinţă

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

Ha % din total

folosinţă

ha % din total folosinţă



Ha % din total

folosinţă

426696

12462 2.92 194953 45.68 17741

3

41.58 37599 8.81 4311 1.01

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sol

http://ro.wikipedia.org/wiki/Step%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Loess

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pleistocen

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cernoziom&action=edit&redlink=1



Aceste soluri sunt caracteristice tinutului cu climat stepic unde precipitatiile sunt in jur de 500 mm si

vegetatia este alcatuita din ierburi. Sunt bogate in humus, care atinge grosimi ce variaza de la 60-80 cm.

Fiind afanate, se lucreaza usor, primesc si inmagazineaza cantitati de aer si apa suficienta pentru

dezvoltarea plantelor.

Fiind formate pe loess cu o structura glomerulara si o textura lutoasa si lutoasa-nisipoasa, sunt poroase,

fapt ce determina un drenaj perfect. Cand ploile sunt abundente, apa care se afla in exces se infiltreaza

usor si in celelalte straturi, iar cand este insuficienta, se ridica spre suprafata prin circulatia ascendenta la

nivelul radacinilor.

Sunt perioade, uneori destul de lungi cand datorita caldurilor si vanturilor, rezerva de apa din sol sa se

epuizeze astfel ca plantele sa sufere de seceta. Conditiile favorabile de sol si relief explica

predominantul caracter cerealier al regiunii.

4.3.2. Surse de poluare a solului si subsolului

Eventuale surse de poluare a solului care pot conduce accidental la poluarea subsolului, pot fi:

depozitarea pe sol in conditii necorespunzatoare a deseurilor rezultate din procesul tehnologic;

infiltratii de ape uzate in cazul neetansietatilor sistemului de canalizare si a bazinului vidanjabil.

scurgerile de ulei de la autovehicule si alte utilaje de constructie pe platformele betonate ale unitatii si

de acolo prin antrenare de catre apa pluviala pe sol;

scăpările accidentale de ulei de la transformator.

4.3.3. Impactul prognozat

Activitatea fermei zootehnice poate genera un posibil impact asupra solului si subsolului, daca nu se iau

in considerare cauzele amintite mai sus.

4.3.4. Masuri de diminuare a impactului

În vederea prevenirii unui posibil impact generat de amplasamentul fermei zootehnice asupra solului si

subsolului, se vor avea în vedere următoarele recomandari :

aplicarea apelor uzate tehnologice si a dejectiilor stabilizate in bazinele de stocare utilizand o doza

in concordanta cu necesitatile solului si a culturilor agricole semanate functie de zona in care se

utilizeaza (vulnerabila la poluarea cu azotati) respectand Codul Bunelor Practici Agricole.

verificarea prin probe de etanseitate la finalizarea lucrarilor de executie la sistemul de canalizare

(retea de canalizare si bazin de retentie vidanjabil);

gestionarea corespunzatoare a deseurilor rezultate, fara depozitare finala sau temporara pe sol;

instituirea unui plan de prevenire si combatere a poluarilor accidentale (eventuale scurgeri de ulei de

la mijloacele auto si utilajele agricole cu masuri de colectare uscata cu absorbanti a eventualelor

scapari pe platformele betonate ale unitatii pe care sunt parcate acestea).

4.4. Geologia subsolului

4.4.1. Geologia subsolului

Teritoriul judeţului Călăraşi face parte din unitatea structurală cunoscută sub numele de platforma

moesică care cuprinde unităţi morfologice cunoscute sub numele de Câmpia Română.

Platforma Moesică se învecineaza la N cu falia Pericarpatică, la NE cu Promotoriul Nord Dobrogrean,

iar la Est cu falia Dunării care urmăreşte în general cursul acestuia.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vegeta%C5%A3ie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Humus

http://ro.wikipedia.org/wiki/Loess

http://ro.wikipedia.org/wiki/Secet%C4%83



În alcătuirea platformei Moesice distingem doua etaje structurale: soclul şi cuvertura sedimentară,

analizate prin foraje pe întreaga lor grosime.

Soclul analizat prin foraje, metode geofizice sau prin cale deductivă este heterogen, atât în ceea ce

priveşte litologia cât şi vârsta consolidării. În alcătuirea lui intră şisturi cristaline, străbătute de masive

granitice, şi “ şisturi verzi “ care apar la zi în masivul Central Dobrogean, iar în jumătatea sudică soclul

este format din şisturi cristaline de tip palazu.

Depozitele calcaroase Barreniene din zona Călăraşi situate la adâncimi de 180 – 5530 m litologic sunt

reprezentate prin calcare fisurate, calcare dolomitice.

Stratele de Frăteşti interceptate în toate forajele din judeţ constituie principala rocă acvifera magazin.

Stratele de Frăteşti nu sunt exploatate în prezent decât în mică măsură, existând disponibilităţi serioase

atât în Bazinul Dunării cât şi în Bazinul Hidrografic Mostiştea.

Zona seismică în care va fi executat obiectivul (intravilan municipiul Călăraşi ) este caracterizată prin

ag = 0,20 şi o perioadă de colţ Tc = 1,0 ".

Conform prevederilor normativului P 7 / 2000, terenul pe care se va executa construcţia este sensibil la

umezire.

Adancimea de inghet in zona este ( conform STAS 6054/ 1977 ) de 0,7-0,8 m.

Din punct de vedere geomorfologicjudetul Calarasi este situat pe terasa joasa a Dunarii, terenul de

fundare fiind constituit din depozite loessoide, argile, nisipuri si pietrisuri de varsta cuaternara. Sub

stratul vegetal (de pana la 0,7 m) sunt situate pachete de prafuri argiloase loessoide, galbene, uscate, tari,

sensibile la umezire (in grosime de aprox.6 m) care reazema pe straturi de prafuri argiloase loessoide,

plastice consistente, insensibile la umezire.

Nivelul hidrostatic al panzei freatice este situat in genere la adancimea de 8 - 15 m, fiind influentat de

precipitatiile anuale si de nivelul bratului Borcea al Dunarii.

Municipiul Calarasi se afla localizat in Lunca Dunarii, la mica distanta de Campia Baraganului, pe

terasa joasa a Dunarii, avand cote absolute intre 11 si 15 m fata de nivelul Marii Negre.

Terenul pe care se va amplasa obiectivul este relativ plat.

4.4.2. Surse de poluare a subsolului


aplicarea apelor uzate tehnologice si a dejectiilor rezultate din ferma fara a fi efectuat un studiu

pedologic al solului si fara respectarea Codul Bunelor Practici Agricole.

scurgerile de ulei de la motoare sau scăpările accidentale de la transformator.

infiltratii de ape uzate in cazul neetansietatilor retelei de canalizare si a bazinelor vidanjabile

managementul necoorespunzator al deseurilor rezultate din fluxul tehnologic.

4.4.3. Impactul prognozat

Activitatea fermei zootehnice, poate genera un posibil impact asupra subsolului, daca nu se iau in

considerare cauzele amintite mai sus.

4.4.4. Masuri de diminuare a impactului

În vederea prevenirii unui posibil impact generat in amplasamentul fermei si in afara acesteia asupra

subsolului, se vor avea în vedere următoarele recomandari :

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Baragan&action=edit&redlink=1



aplicarea apelor uzate tehnologice si a dejectiilor stabilizate in bazinele de stocare aplicand o doza in

concordanta cu necesitatile solului si a culturilor agricole semanate functie de zona in care se

utilizeaza (vulnerabila la poluarea cu azotati) respectand Codul Bunelor Practici Agricole.


(retea de canalizare si bazin de retentie vidanjabil);



mijloacele auto si alte utilajele cu masuri de colectare uscata cu absorbanti a eventualelor scapari pe

platformele betonate ale unitatii pe care sunt parcate acestea).

4.5. Biodiversitate

4.5.1. Vegetatie din zona

Condiţiile ecologice, se reflectă şi în formaţiile vegetale şi lumea animală ce le populează, care aparţin

zonelor de stepă, silvostepă şi păduri de foioase. Municipiul Călăraşi este amplasat în zonă de stepă,

caracterizată prin insule de păduri de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) cu arţar tătăresc (Acer

tataricum) dispersate între terenurile agricole şi arealele restrânse cu pajişti secundare stepice puternic

modificate de om. Aceste pajişti sunt alcătuite din: firuţa cu bulb (Poa bulbosa), bărboasă (Botriochloa-

Andropogon-ischaemum), năgara (Stipa capillata), peliniţă (Artemisia austriaca), laptele câinelui

(Euphorbia stepossa), etc.

Flora şi faună judeţului Călăraşi sunt caracteristice zonei de stepă şi silvostepă, fiind direct influenţate de

starea factorilor de mediu din judeţ şi nu numai. La nivelul judeţului Călăraşi, majoritatea vegetaţiei este

reprezentată de culturi de plante tehnice şi cerealiere.

Vegetatia forestiera, care ocupa 4,3% din suprafata judeţului este formata indeosebi din speciile: plop

euro-american, salcam, stejar peduncular, ulm, tei, artar tataresc.

4.5.2.Impactul asupra vegetatiei

Modernizarea fermei zootehnice va afecta o zona de teren, care deja a fost afectata considerabil de

constructiile existente in amplasament, intrucat in amplasament se desfasoara si in prezent aceeasi

activitate cu utilaje si dotari specifice de protectia mediului mai putin performante.

Activitatile de constructie vor duce la pierderea speciilor florale din aceasta zona specifica insa zona in

care urmeaza a se realiza investitia este construita deja fiind prevazute numai modernizari ale

constructiilor existente, nefiind specii florale de interes in incinta.

Majoritatea florei specifice acestor zone modificate de om sunt specii care sunt adaptate conditiilor

perturbatoare si in consecinta multe sunt de asemenea gasite in zone urbane parasite, chiar si in zone

centrale orasenesti.

4.5.3. Fauna din zona

Faună sălbatică a judeţului Călăraşi este foarte bogată în specii de interes cinegetic dintre care

mentionam mistretul, capriorul, fazanul, iepurele, vulpea. Pe balti si lacuri intalnim specii protejate prin

lege dar si specii rare, periclitate pe plan mondial si protejate prin convenţiile internaţionale (Bonn,

Berna, Rio) la care România a aderat. Acestea sunt cormoranul mic, gâsca cu gât roşu, gârliţa mică, raţa



roşie, pelicanul creţ, egreta mică, etc. dar si specii de păsări de pasaj sedentare, care şi-au găsit aici

condiţii de hrană, de odihnă şi reproducere .

Dintre pestii care populeaza apele lacurilor si baltilor amintim: carasul, crapul, platica, bibanul, salaul si

stiuca, iar in apele Dunării si Borcei intalnim somnul, sturionii si scrumbia de Dunare.

4.5.4.Evaluarea impactului asupra faunei

Activitatile de modernizare a fermei zootehnice existente nu vor duce la pierderea unor habitate ale

speciilor de fauna mai putin mobile din aceasta zona specifica.

Activitatile de constructie vor inlocui elementele faunale mai mobile (ex. pasari, mamifere, insecte

zburatoare etc.).

Majoritatea faunei specifice acestor zone modificate de om sunt specii care sunt adaptate conditiilor

perturbatoare si in consecinta multe sunt de asemenea gasite in zone urbane parasite.

Afectarea unor specii de plante si animale protejate

Amplasamentul unitatii nu este localizat in cadrul unui parc national, rezervatie naturala sau alta zona

speciala cu fauna protejata.

Nu exista zone protejate (pentru fauna) pe o raza de 5 km de la amplasament si datorita distantei si

topografiei amplasamentului, nu se estimeaza impacturi negative asupra florei si faunei unor astfel de

zone protejate, datorita modernizarii fermei zootehnice.

Amplasamentul unitatii nu este localizat in vecinatatea vreunui traseu de migratie sezonier utilizat de

pasari.

Mecanisme de afectare a biotopurilor si biocenozelor din zona amplasamentului

Crearea unei perdele vegetale pe toata circumferinta unitatii care va cuprinde specii arboricole diverse –

arbori si arbusti – va conduce la o imbogatire a diversitatii de specii din zona atat ca plante cat si ca

animale. Aceasta imbogatire va fi favorizata si de modificarile de microclimat determinate de perdeaua

vegetala.

Poluarea aerului cu substante daunatoare

Din activitatea fermei zootehnice nu rezulta substante daunatoare mediului intrucat in amplasament

urmeaza a se moderniza ferma in concordanta cu cerintele BAT de crestere a porcilor.

Probabilitatea de producere in zona a unor ploi acide ca efect al emisiilor din ferma zootehnica ca si

probabilitatea de a se depasi valorile recomandate drept concentratii ghid pentru protectia plantelor si a

culturilor din zona (pentru mentinerea constanta a productiei agricole) este foarte mica. Concentratiile

ghid pentru protectia plantelor si a culturilor sunt:

25 micrograme SO2/mc pentru o perioada de mediere de un an

75 micrograme SO2/mc pentru o perioada de mediere de 30 minute (si o frecventa admisa a

depasirilor de 2,5%)

95 micrograme NO2/mc pe un interval de 4 ore.



Chiar daca nu sunt toxice pentru speciile de plante si animale aceste gaze pot, prin sinergism cu alte

substante (efect sinergic), sa determine modificari climatice cu influenta si asupra componentelor

biocenozelor locale. Totusi, riscul unor modificari de microclimat local este minim.

4.5.5. Impactul asupra zonelor natural protejate

Amplasamentul unitatii este localizat la distanta fata de aria de protectie speciala avifaunistica Natura

2000 ROSPA0051 Iezerul Călăraşi, Judeţul Călăraşi. Activitatea propusa a a se desfasura nu are

impact asupra arealului protejat intrucat prin modernizarea activitatii se realizeaza imbunatatirea

conditiilor de mediu.

In concluzie prin modernizarea unitatii se vor imbunatati conditiile de mediu in amplasament cu impact

pozitiv asupra speciilor avifaunistice din situl Iezerul Calarasi prin comparatie cu situatia existenta in

prezent cand activitatea unitatii practic nu are impact negativ asupra nici uneia din speciile de pasari

protejate mentionate mai sus.

4.6. Peisajul

Activitatile care se vor desfasura in perimetrul fermei vor avea un efect pozitiv asupra vegetatiei si

peisajului.

In prezent, exista o antropizare puternica a peisajului geografic care a dus la indepartarea in mare parte a

vegetatiei spontane. Culturile agricole domina, lasand loc doar pe suprafete foarte restranse pajistilor

secundare cu Festuca valesiaca, Stipa sp., Poa pratensis.

Migrarea contaminantilor in peisaje poate avea loc prin intermediul aerului, solului sau apei. Deoarece

unul din principalii purtatori de poluanti in mediu este apa si dejectiile fermentate rezultate din procesul

tehnologic de crestere a porcilor aplicare acestora pe sol trebuie sa un conduca la poluare, urmarindu-se

doar fertirigarea solurilor si a culturilor agricole.

Dupa realizarea proiectului, daca sunt urmarite regulamentele interne si daca situatiile de urgenta sunt

evitate, nu sunt de asteptat migrari ale contaminantilor in peisaj.

4.6.1.Analiza si evaluarea migratiei contaminantilor in peisaj

Migrarea contaminantilor in peisaje poate avea loc prin intermediul aerului, solului sau apei. Deoarece

unul din principalii purtatori de poluanti in mediu este apa, epurarea apelor uzate rezultate din

amplasament intr-o locatie ce dispune de facilitati de epurare corespunzatoare are semnificatie in

intreruperea migrarii in peisaj si de aici in lantul de alimentare – vegetatie, animale si oameni.

Dupa realizarea proiectului, daca sunt urmarite regulamentele interne si planul de management si

regulamentul de functionare al rezervatiei aprobat de Academia Romana si daca situatiile de urgenta

sunt evitate, nu sunt de asteptat migrari ale contaminantilor in peisaj.

4.6.2.Impactul asupra peisajului

Impactul fermei zootehnice se analizeaza in cele doua perioade: de constructie si de functionare.

Impactul este intensiv si relativ de scurta durata – in timpul activitatilor de constructie/modernizare, dar

va acoperi in principal zona de amplasament.



Impactul asupra ecosistemelor si tipurilor de peisaje nu va cauza schimbari drastice in peisaj si nici nu

va perturba balanta ecologica.

In previziunea si evaluarea perturbatiilor preconizate in peisaj, prin luarea in calcul a rezistentei la

impacturile specifice, se poate rezuma ca nu sunt de asteptat perturbatii functionale in peisaj pe termen

lung.

Perturbarile temporare de peisaj in timpul activitatilor de constructie pentru realizarea proiectului sunt

locale, limitate la zona amplasamentului si nu vor conduce la schimbari drastice in tipurile de peisaj din

zona.

Dupa finalizarea executiei proiectului de modernizare, prin amenajarea si activitatile care se vor

desfasura se va realiza o imbunatatire a peisajului. In zonele neocupate cu constructii vor fi realizate

spatii verzi, cu arbori si gazon.

In concluzie, finalizarea investitiei va avea un impact pozitiv semnificativ asupra peisajului.

4.7. Mediul social si economic

4.7.1. Impactul produs de santierul amenajarii

Se sconteaza sa apara o crestere aditionala a zgomotului in timpul fazei de executie a modernizarii

fermei zootehnice si a infrastructurii acesteia in perioada de executie a constructiilor. Aceasta va dura un

timp de cca 6 luni.

Principalele surse de zgomot sunt costituite din echipamentele utilizate la construirea facilitatilor

propuse. Utilajele folosite si puterea acustica asociata:

Betoniere: 1 buc. cu capacitatea de 6 m3 fiecare, Lw ≈ 105 dB(A);

Excavatoare: 1 buc. cu capacitatea de 1,5 m3 (30t) , Lw ≈ 115 dB(A);

Incarcatoare frontal cu cupa: 2 buc cu capacitatea de 2 m3, Lw ≈ 110 dB(A);

Motostivuitoare: 2 buc cu capacitatea de 1,5 t; , Lw ≈ 110 dB(A);

Autocamioane: 2 buc cu capacitatea de 16 m3; , Lw ≈ 107 dB(A)

Nivelul de zgomot variază funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în funcţiune, regim

de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţă orizontală şi/sau verticală, prezenţa

obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare.

Din măsurători, efectuate la societaţi cu activităţi similare, nivelul de zgomot definit, în zona utilajelor,

la o distanţa de 10 – 15 m prezintă valori de:

60 –115 dB(A) – zonă de acţiune a mijloacelor auto;

70 –75 dB(A) –zonă încărcător frontal.

Pentru activităţi de tip industrial sunt prevăzute limitări ale nivelului de zgomot la limita funcţională din

mediul urban, prin STAS 10009/88.

Activitatea de modernizare a constructiilor se va realiza prin intermediul firmelor specializate.

Activităţile specifice Organizării de şantier se încadrează în locuri de muncă în spaţiu deschis, şi se

raportează la limitele admise conform Normelor de Protecţie a Muncii, care prevăd ca limită maximă

admisă la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi psihosenzorială normală a atenţiei – 90 dB (A)

– nivel acustic echivalent continuu pe săptămâna de lucru.

La această valoare se poate adăuga corecţia de 10 dB(A) – în cazul zgomotelor impulsive (impulsuri de

amplitudini sensibil egale).



În zona protejată situată la cca. 100 m distanţă faţă de sursele de zgomot ce aparţin Organizării de

şantier, se apreciază că nivelul zgomotului emis de utilaje nu va depăşi pe perioada zilei pe perioade

scurte de timp 80 dB(A).

Organizarea de şantier prin dotările tehnice, administrative şi sociale de care dispune şi prin tehnologiile

utilizate nu constituie o sursă de radiaţii pentru mediu.

Sursele de zgomot pe perioada de functionare a obiectivului analizat:

Mijioacele auto care aprovizioneaza unitatea cu materie prima si asigura desfacerea produsului

finit, eliminarea deseurilor;

Nu se asteapta generarea unor niveluri excesive de zgomot si vibratii in zona. Nivelurile admisibile cele

mai ridicate (NAR) ale presiunii zgomotului in diferitele zone ale asezarilor (Standarde igienice Nr.0-64

in privinta celor mai ridicate niveluri de zgomot admisibile in zonele locuite (SG,No 161 din 1975) sunt

prezentate in Tabelul 4.7.1.

Tabelul 4.7.1. Cele mai ridicate niveluri admisibile de zgomot in zonele locuite

Teritorii si zone din suprafetele locuit Nivel de zgomot

(dВ) Ziua

Nivel de zgomot

(dВ) Noaptea

Parti urbane existente 55 45

Parti urbane existente adiacente cu drumurile

principale

60 50

Teritorii si zone industriale 70 70

In cazul unei montari necorespunzatoare si a unei proaste intretineri a utilajelor si a camioanelor

basculante, pot creste vibratiile industriale.

Nu se asteapta sa se produca nici un impact legat de radiatiile de incalzire, non-ionizare si ionizare.

Impactul asupra infrastructurilor existente

Santierul nu va avea impact asupra retelelor de orice tip (trafic rutier, retea telefonica, electrica, etc).

Impactul socio - economic

Santierul modernizarii fermei va avea un impact economic pozitiv prin crearea unor noi locuri de munca

pentru populatia din zona.

4.7.2. Impactul socio – economic al noii investitii

Intrarea in functiune a noii investitii va duce la îmbunătăţirea eficienţei cresterii animalelor, la creşterea

competitivităţii şi valorii adăugate a produselor contribuind la implementarea acquisului comunitar şi în

acelaşi timp, la crearea de noi locuri de muncă în sector.

Ca obiective indirecte se urmăresc:

din punct de vedere social: angajarea unei părţi a populaţiei active din localitatea Dragos Voda,

precum şi din zonele limitrofe acesteia;

din punct de vedere economic: stimularea economiei agricole din jud Calarasi, prin crearea unor

noi segmente de consumatori;

îmbunătăţirea competitivităţii produselor agricole procesate;



încurajarea unor pieţe noi de desfacere pentru produsele agricole finite;

promovarea unor metode de producţie prietenoase mediului.

Nu se pune problema unor masuri speciale pentru protecţia aşezărilor umane, deoarece unitatea

modernizata desfasoara acelasi tip de activitate ca si pana in prezent intr-o unitate modernizata din punct

de vedere constructiv si functional. Din punct de vedere economic, unitatea va asigura 4 noi locuri de

munca pentru populatie.

In concluzie, impactul socio- economic al noii investitii este pozitiv.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Prin proiect sunt propuse tehnologii de crestere a porcilor care sa corespunda tehnologiilor BAT care sa

satisfaca din punct de vedere tehnologic si de protectie a mediului.

6.MONITORIZAREA

Rolul activitatii de monitoring apare ca o componenta principala in prevenirea si combaterea poluarii

mediului inconjurator.

La intrarea in functiune a fermei zootehnice modernizate este necesara monitorizarea factorilor de

mediu: apa, aer, sol.

Se impune realizarea unui program de monitorizare a:

-calitatii apei din sursa proprie de alimentare cu apa a obiectivului, cu punerea in evidenta a

calitatii sursei comparativ cu limitele reglementate;

- calitatii apelor uzate menajere evacuate;

- calitatii dejectiilor lichide si solide utilizate la fertirigarea solurilor si a solurilor pe care se

aplica pentru stabilirea dozei de aplicat la hectar, corelat cu calitatea solului pe care se aplica si

tipul culturii;

- calitatii aerului in zona pentru evitarea poluarii atmosferice.

Monitorizarea apelor

Sectiunile de monitorizare a apelor uzate si dejectiilor evacuate in bazinele de colectare si vidanjare.

Monitorizarea emisiilor atmosferice

In mod curent emisiile in aer nu se masoara. Exceptii fac situatiile cand apar plangeri din partea

vecinilor. (BREF ILF sectiunea 2.14). Masurarea emisiilor este dificila (deoarece nu sunt surse

punctiforme) si necesita dezvoltarea unor protocoale clare care sa permita compararea rezultatelor din

aceste masuratori cu rezultate din masuratori efectuate pentru activitati si situatii similare. (BREF ILF

sectiunea 3.3.8).

De regula sunt prezentate emisiile de poluanti in aer determinate prin calcul.

Dupa punerea in functiune a obiectivului se vor face masuratori la emisie, masuratori care vor evidentia

incadrarile sau depasirile in normele in vigoare.

Se va urmari nivelul concentratiilor noxelor rezultate din procesele de productie (concentratii la emisie):

hale de crestere a animalelor – NN3, pulberi in suspensie CO, CO2;



Platforme de depozitare dejectii si apa uzata = pulberi in suspensie, NN3.

Monitorizarea se va realiza trimestrial/semestrial.

Monitorizarea deseurilor

Inregistrari/ evidente/ monitoring privind:

-cantitatile de deseuri si compozitia acestora (inclusiv dejectii) (BREF ILF sectiunea 4.1.4)

Se inregistreaza si raporteaza cantitatile anuale de deseuri inclusive cantitatile de dejectii si altedeseuri

rezultate in amplasament

Pentru utilizatorul de material fertilizant, BREF ILF prevede necesitatea de inregistrari/ evidente/

monitoring

privind:

a) cantitati de ingrasaminte anorganice si fertirigatii aplicate pe sol (BREF ILF sectiunile 5.1 si 4.1.4)

Cu titlu informativ:

b) balanta cantitatilor de fosfat si azot (daca se constata un impact mare asupra mediului inconjurator) si

starea generala a solurilor pe care se aplica dejectiile pentru a stabili necesarul de nutrienti de aplicat

(BREF ILF sectiunea 2.14).

Activitatea de aplicare a dejectiilor pe camp este in responsabilitatea fermei. Se vor efectua mai intai

studiile agrochimice, analize si programe de fertilizare pentru o suprafata de cca. 80 ha. Aceste studii

trebuie extinse pe toata suprafata exploata agricol.

Termen: permanent.

Monitorizarea altor emisii ale procesului tehnologic:

Inregistrari/ evidente/ monitoring privind:

-numar de animale

-cresterea in greutate

-consum de hrana

-compozitie hrana cu evidentiere continut de proteina cruda si fosfor

-consum de apa

-consum de energie

-cantitati de deseuri si compozitia acestora (inclusiv dejectii) (BREF ILF sectiunea 4.1.4)

-evidenta verificarii integritatii bazinelor de stocare a dejectiilor lichide care se efectueaza la fiecare

golire completa, precum si a rezultatelor controlului si a masurilor de remediere, dupa caz (BREF ILF

Sectiunea 2.14)

Inregistrari si evidente curente:

-numarul /efectivul de animale se inregistreaza la fiecare data de intrare/iesire

-greutatea corporala se inregistreaza la fiecare data de iesire

-cantitatile de nutret intrate se inregistreaza la fiecare data de intrare; consumul lunar se determina prin

calcul si prin inregistrarile de la FNC;

-reteta nutretului combinat este pastrata la sediul fermei;

-inregistrarile apei captate se fac cu un contor;

-consumul lunar de energie se inregistreaza;

-cantitati de deseuri si compozitia acestora (inclusiv dejectii);

-integritatea retelei de canalizare exterioare, a caminelor de vizitare si a bazinelor de stocare

7. SITUATII DE RISC



Avind in vedere zona in care este amplasat obiectivul analizat nu vor exista riscuri naturale (cutremur,

inundatii, seceta, alunecari de teren, etc.) nu se pune problema analizei riscurilor naturale.

Prin masurile de securitate care vor fi luate pentru gestionarea substantelor care vor fi utilizate in cadrul

obiectivului analizat nu vor avea loc accidente industriale cu impact asupra mediului, inclusiv cu impact

negativ semnificativ dincolo de granitele tarii mai ales datorita faptului ca ferma zootehnica nu detine

substante toxice si periculoase in cadrul investitiei propuse.

8.DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Dificultatile tehnice intampinate de titular in timpul efectuarii evaluarii impactului asupra mediului au

constat in lipsa unor factori de emisie pentru emisiile fugitive care vor rezulta in urma desfasurarii

activitatilor de productie.

Dupa punerea in functiune si incadrarea in parametrii tehnici optimi a obiectivului analizat, cu ocazia

intocmirii bilanturilor de mediu specifice, se va verifica daca estimarile au fost corecte.

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a acoperit toate aspectele mentionate in

Anexa 2 din Ordinul 863/2002, iar concluziile acestuia sunt prezentate in cele ce urmeaza.

A) DESCRIEREA ACTIVITATII

Profilul de activitate principal al S.C.PRODCARN DANUTZA SA este “cresterea porcinelor” cod

CAEN.

Ferma zootehnica apartinand SCPRODCARN DANUTZA SRL este amplasata in comuna Dragoş

Vodă, jud. Călăraşi unde detine o suprafaţa de 29.483 mp in proprietate din care construita 8925,61mp, .

Prin investitia propusa suprafata construita propusa spre modernizare este de cca. 7893,42 mp.

Terenul are urmatoarele vecinătăţi:

- La nord : Pod autostradă/Teren arabil

- La sud: Teren arabil

- La est: Teren arabil

- La vest: Teren arabil

Prin proiectul propus se vor moderniza: 2 grajduri cu dimensiuni 84.30 x 22.20m si 2 grajduri cu

dimensiuni 78.30 x 11.00m. De asemenea se va construi un sistem eficient de gestionare si depozitare

dejectii,se vor amenaja platforme si alei betonate in incinta si se va realiza imprejmuirea terenului.

Se vor utiliza procedee moderne de stocare si transformare a dejectiilor in vederea utilizarii lor ulterioare

ca ingrasamant pentru culturile vegetale, asigurandu-se astfel si protectia mediului inconjurator.

Obiectivul acestui proiect este infiintarea unei ferme de porcine (5954 capete/serie = 17.862 porci grasi

pe an) folosind utilaje si tehnologii performante care sa imbunatateasca conditiile de lucru, sa dezvolte

capacitatea de productie gestionand eficient resursele, avand in vedere respectarea standardelor nationale

si comunitare.

Obiectivul analizat va fi deservit de 9 angajati din care 2 TESA .



B) METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SI

INCERTITUDINI SEMNIFICATIVE DESPRE PROIECT SI EFECTELE SALE ASUPRA

MEDIULUI

Evaluarea impactului asupra calitatii aerului s-a facut prin modelare matematica, utilizandu-se un model

acceptat si adecvat surselor aferente obiectivului si conditiilor topoclimatice ale zonei. Determinarea

emisiilor de poluanti necesare pentru modelare s-a efectuat cu metodologiile recomandate de MMDD.

C) IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI

Factorul de mediu apa

Unitatea preia ape potabile din surse subterane, debitul preluat necesar la folosinta fiind cu mult mai mic

decat debitul capabil al sursei, exploatarea sursei nu are impact asupra conditiilor hidrologice si

hidrogeologice ale amplasament.

Evacuarea apelor menajere se face in bazinele vidanjabile si de acolo la o statie de epurare mecano

biologica inaintea evacuarii in receptor natural.

Apele uzate tehnologice rezultate de la spalarea adaposturilor si antrenarea dejectiilor sunt separate de

materiile in suspensie fiind depozitate in bazinul de stocare, iar dejectiile separate in platforma de

dejectii. Periodic acestea sunt utilizate la fertilizarea solurilor, normele de aplicare se vor stabilii in urma

studiilor pedologice efectuate pe terenurile aflate in exploatarea unitatii, functie de tipul culturii in

concordanta cu Codul Bunelor Practici in Agricultura.

Nu se evacueaza ape uzate tehnologice sau menajere in receptori naturali.

Factorul de mediu aer

Analiza rezultatelor obtinute in urma modelarii matematice a dispersiei poluantilor in atmosfera

comparativ cu valorile limita pentru concentratiile de poluanti in atmosfera (imisii), prevazute de

legislatia in vigoare pune in evidenta faptul ca nivelurile de concentratii in aerul ambiental generate de

sursele aferente obiectivului se vor situa cu mult sub valorile limita, indiferent de intervalul de mediere.

Factorii de mediu sol si subsol


managementul necorespunzator al apelor uzate tehnologice si a dejectiilor de animale fara

respectarea Codului Bunelor Practici Agricole;

infiltratii de ape uzate in cazul neetansietatilor sistemului de canalizare si a bazinelor de stocare /

depozitare dejectii si ape uzate.

scurgerile de ulei de la autovehicule si alte utilaje de constructie pe platformele betonate ale unitatii

si de acolo prin antrenare de catre apa pluviala pe sol;

scăpările accidentale de ulei de la transformator;

depozitarea pe sol in conditii necorespunzatoare a deseurilor;



Activitatea fermei zootehnice poate genera un posibil impact asupra solului si subsolului, daca nu se iau

in considerare cauzele amintite mai sus.

Factorul de mediu biodiversitate

Activitatea propusa a a se desfasura un este situata in arii protejate neavand impact asupra biodiversitatii

intrucat prin modernizarea fermei respectand cerintele tehnologice si de protectia mediului in

conformitate cu cerintele BAT se reduce poluarea datorata fermei zootehnice modernizate.

In concluzie prin modernizarea fermei zootehnice la SCPRODCARN DANUTZA SRL Calarasi se vor

imbunatati conditiile de mediu in amplasament dezvoltandu-se un impact pozitiv asupra speciilor

avifaunistice din zona prin comparatie cu situatia existenta in prezent cand activitatea unitatii practic nu

are impact negativ asupra biodiversitatii.

Factorul de mediu social

Proiectul propune modernizarea fermei la standardul „ Prevenirea si controlul integrat al poluarii,

respectiv reducerea emisiilor in aer, apa si sol, precum si gestionarea deseurilor.”- Directiva Consiliului

nr.96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, transpusa in legislatia romaneasca prin

OU . Ca obiective indirecte se urmăresc:

Contribuie la dezvoltarea producătorilor locali şi încurajarea activităţii legate de crestere a

animalelor;

Se creează noi locuri de muncă;

Contribuie la dezvoltarea economică a unităţii şi a localităţii, cu impact asupra populaţiei.

promovarea unor metode de producţie prietenoase mediului.

Nu se pune problema unor masuri speciale pentru protecţia aşezărilor umane, deoarece unitatea

modernizata desfasoara acelasi tip de activitate ca si pana in prezent intr-o unitate modernizata din punct

de vedere constructiv si functional. Din punct de vedere economic, unitatea va asigura 9 locuri de munca

pentru populatie.

In concluzie, impactul socio- economic al noii investitii este pozitiv.

D) MASURILE DE DIMINUARE A IMPACTULUI PE COMPONENTE DE MEDIU

Factorul de mediu apa

Pentru evitarea poluarii apelor de suprafata se recomanda ca apele uzate sa fie evacuate numai dupa o

epurare corespunzatoare (asa cum a fost mentionata in proiect). Se recomanada monitorizarea

permanenta a calitatii acestor ape inainte de evacuare.

Factorul de mediu aer

Proiectul prevede o serie de masuri pentru controlul poluarii aerului.



Masurile care conduc la generarea de cantitati reduse de poluanti emise in atmosfera sunt: sistem de

colectare si evacuare a dejectiilor astfel incat sa se reduca emisiile atmosferice, acoperirea bazinelor de

stocare ape uzate.

Se apreciaza ca, in conditiile respectarii prevederilor proiectului, nu sunt necesare masuri suplimentare

pentru protectia calitatii aerului.

Referitor la masurile specifice pentru conditii nefavorabile de dispersie, se mentioneza ca valorile

concentratiilor maxime prezentate mai sus corespund acestor conditii. Se apreciaza ca, date fiind valorile

foarte reduse ale acestor concentratii, chiar in cazul persistentei indelungate a conditiilor nefavorabile

care pot determina aparitia unui episod de poluare (in zona persistenta acestora poate atinge cel mult 10

zile, dar cu probabilitate foarte redusa), emisiile de poluanti din amplasamentul obiectivului nu vor

genera un astfel de episod. Ca urmare, se considera ca nu sunt necesare masuri specifice pentru

evitarea/diminuarea unui episod de poluare.

Impactul activitatilor proiectului asupra calitatii aerului va fi deosebit de redus, atat in amplasamentul

sau, cat si in zonele cu receptori sensibili (aria protejata Natura 2000 situata la distanta >5 km de

obiectiv) din zona de protectie existenta.

Ca urmare a celor prezentate mai sus, se considera ca, din punct de vedere al impactului proiectului

asupra calitatii aerului, nu sunt necesare modificari ale zonei de protectie existente

Factorii de mediu sol si subsol

În vederea prevenirii unui posibil impact generat in amplasamentul fermei asupra solului si subsolului,

se vor avea în vedere următoarele recomandari :

aplicarea apelor uzate tehnologice si a dejectiilor stabilizate in bazinele de stocare respectiv

platformele de depozitare aplicand o doza in concordanta cu necesitatile solului si a culturilor

agricole semanate functie de zona in care se utilizeaza (vulnerabila la poluarea cu azotati)

respectand Codul Bunelor Practici Agricole.


(retea de canalizare si bazine de retentie vidanjabile, platforma de dejectii);



mijloacele auto si alte utilaje cu masuri de colectare uscata cu absorbanti a eventualelor scapari pe

platformele betonate ale unitatii pe care sunt parcate acestea).

E) CONCLUZIILE MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI

Sursele de impurificare a atmosferei datorate proceselor tehnologice, surselor mobile de ardere care se

vor desfasura pe amplasamentul analizat vor avea un impact redus, atat in amplasamentul sau, cat si in

zona invecinata locuita, in conditiile respectarii prevederilor din proiect privind controlul poluarii si

reducerea/eliminarea emisiilor.

Concentratiile de poluanti in atmosfera obtinute in urma modelarii matematice generate de sursele

aferente obiectivului se vor situa cu mult sub valorile limita, indiferent de intervalul de mediere.



Nu exista surse de impuirificare a apelor de suprafata intrucat apele uzate rezultate din activitatea de

cretere a animalelor nu se evacueaza in rauri ci se utilizeaza potentialul acestora ca fertilizanti ai solului

iar apele menajere sunt colectate in bazine vidanjabiel etanse din care se vor evacua intr-o statie de

epurare performanta inainte de evacuare in receptori naturali.

Sursele de impurificare a solului si subsolului

Eventualele surse de poluare a solului care pot conduce accidental la poluarea subsolului si apelor

subterane, pot fi scurgerile de ulei de la autovehicule sau scăpările accidentale de la transformator si

infiltratiile de ape uzate de la sistemul de canalizare, in cazul neetansietatilor acestora.

Pentru prevenirea unui posibil impact asupra solului, subsolului si apelor subterane este necesara

verificarea perioadica a etanseitatii sistemul de canalizare iar in cazul depistarii unor avarii, remedierea

urgenta a acestora.

INTOCMIT

Ing. Sevastita Vraciu

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI … Calarasi/2013...Peretii sunt din zidarie de ......

Documents

Transcript of RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI … Calarasi/2013...Peretii sunt din zidarie de ......