RAPORT LA STUDIU DE EVALUAREapmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/ARPM... · Web...

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE

A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

CONFORM ORD 863/2002 PENTRU INVESTITIA

CONSTRUIRE SI MODERNIZARE HALE PENTRU CREŞTEREA DE PĂSĂRI IN

VOLIERALOCALITATEA FURCENII NOI,

COMUNA COSMESTI,JUDETUL GALAŢI

BENEFICIAR: SC VANBET SRL GARA BANCA,JUD VASLUI

2012

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUISC VANBET SRL GARA BANCA, VASLUI

CONSTRUIRE SI MODERNIZARE HALE PENTRU CRESTEREA DE PASARI IN VOLIERA, LOC FURCENII NOI, COM COSMESTI, JUD GALAŢI

SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375 SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920

Pagina 2




Pagina 3




Pagina 4



-CUPRINS-1.Informatii generale......................................................................................................................................7

1.1.INFORMATII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI.......................................................................................81.2.INFORMATII DESPRE AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SI AL RAPORTULUI LA ACEST STUDIU...........................................................................................91.3.DENUMIREA PROIECTULUI......................................................................................................................91.4.DESCRIEREA PROIECTULUI SI DESCRIEREA ETAPELOR ACESTUIA CONSTRUCTIE/FUNCTIONARE/DEMONTARE/DEZAFECTARE/INCHIDERE/POSTINCHIDERE...............................91.5.DESCRIEREA ETAPEI DE CONSTRUCTIE.................................................................................................151.6.DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE.......................................................................................................181.7.PROFILUL DE ACTIVITATE.....................................................................................................................181.8.ALTE TIPURI DE POLUARE FIZICA SAU BIOLOGICA................................................................................221.9.DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL PROIECTULUI SI INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE...................................................................................................221.10.LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA...............................................................................231.11.INFORMATII DESPRE UTILIZAREA CURENTA A TERENULUI, INFRASTRUCTURA EXISTENTA, VALORI NATURALE, ISTORICE, CULTURALE, ARHEOLOGICE, ARII NATURALE PROTEJATE/ZONE PROTAJATE, ZONE DE PROTECTIE SANITARE.............................................................................................................................241.12.INFORMATII DESPRE DOCUMENTELE/REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND PLANIFICAREA/ AMENAJAREA TERITORIALA IN ZONA AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI...................................................241.13.INFORMATII DESPRE MODALITATILE PROPUSE PENTRU CONECTARE LA INFRASTRUCTURA EXISTENTA....................................................................................................................................................................25

2.PROCESE TEHNOLOGICE...................................................................................................................26

2.1.PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE................................................................................................262.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE.............................................................................................................39

3.DESEURI...................................................................................................................................................41

3.1.TIPURI SI CANTITATI DE DESEURI..........................................................................................................41

4.IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA.......................................................................................................................50

4.1.APA.......................................................................................................................................................514.1.1.Conditii hidrogeologice de amplasament......................................................................................514.1.2.Alimentarea cu apa........................................................................................................................524.1.3.Managementul apelor....................................................................................................................554.1.4.Prognozarea impactului................................................................................................................59

4.2.AERUL...................................................................................................................................................614.2.1.Date generale................................................................................................................................614.2.2.Surse si poluanti............................................................................................................................624.2.3.Prognozarea calitatii aerului........................................................................................................684.2.4.Masuri de diminuare a impactului................................................................................................70

4.3.SOL........................................................................................................................................................724.3.1.Tipuri de sol si modul de folosire..................................................................................................724.3.2.Sursele de poluare a solului..........................................................................................................734.3.3.Prognozarea impactului si masuri de diminuare a impactului.....................................................75

4.4.GEOLOGIA SUBSOLULUI........................................................................................................................784.5.BIODIVERSITATEA.................................................................................................................................79

4.5.1.Flora si fauna................................................................................................................................79SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375

SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920Pagina 5



4.5.2.Impactul prognozat si masurile de diminuare...............................................................................904.6.PEISAJUL...............................................................................................................................................944.7.MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC..............................................................................................................964.8.CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL...................................................................97

5.ANALIZA ALTERNATIVELOR............................................................................................................97

6.MONITORIZAREA..................................................................................................................................99

7.SITUATII DE RISC................................................................................................................................104

8.DESCRIEREA DIFICULTATILOR.....................................................................................................107

9.Rezumat fara date tehnice.........................................................................................................................107


Pagina 6



1.Informatii generale

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului se refera la activitatea desfasurata de catre societatea VANBET SRL cu sediul social in localitatea Gara Banca, comuna Banca, judetul Vaslui-Punct de lucru Furcenii Noi, comuna Cosmesti, judetul Galati, avand in vedere cerintele legislative actuale privind necesitatea evaluarii impactului asupra mediului, pentru stabilirea zonei de protectie sanitara a fermei ca forma si marime si obtinerea acordului de mediu pentru proiectul ce poate avea impact semnificativ asupra calitatii mediului, prevazute in :

-Ordinul MMP nr.135/2010 pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluari impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private ;

-OUG nr.195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificarile si completari prin L 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare ;

-HG nr.445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului ;

-ORD MS nr.536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, cu modificarile si completarile ulterioare ;

-L nr.204/2008 privind protejarea exploatatiilor agricole.La baza elaborarii documentatiei s-au luat in considerare

urmatoarele :-Memoriu de prezentare intocmit conform ORD 135/2010-prevederile BAT/BREF din tabelul de mai jos indica date specifice

pentru pasari in limitele IPPC conform Capitolului 1. Informatii generale, Subcapitolul 1.2. Sectorul de productie a pasarilor in Europa:Elemente tehnice Gaini oua consum Ciclu de productie – zile 385-450Greutatea – kg 1,85Rata de ingrasare 1,77Denistatea kg/mp Nu exista date

Proiectul propus de catre SC VANBET SRL se incadreaza in Lista proiectelor supuse evaluarii impactului asupra mediului-Anexa 1, HG 445/2009, punctul 17, lit.a)Instalatii pentru cresterea intensiva a pasarilor de curte, avand cel putin 60.000locuri pentru cresterea pasarilor ouatoare.

Conform OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin L 84/2006, activitatea ce se va desfasura in cadrul fermei Furcenii Noi, comuna Cosmesti se incadreaza la punctul 6.6.a)


Pagina 7



Instalatii pentru cresterea intensiva a pasarilor avand o capacitate mai mare de 40.000locuri pentru pasari.

In cazul fermelor de crestere intensiva a gainilor oua consum o cerinta importanta din punct de vedere a protectiei mediului o reprezinta stabilirea celor mai bune tehnici disponibile-BAT ce constau in stabilirea tehnologiei de crestere si exploatare, planificarea, construirea, intretinerea, exploatarea si dezafectarea instalatiilor care se pot pune in practica in conditii eficiente economice si tehnice si din punct de vedere al nivelului inalt de protectie a mediului.

Pentru instalatiile noi din cadrul obiectivului de investitii cerintele BAT trebuie respectate integral, prezenta documentatie identificand optiunile titularului de proiect in ceea ce priveste cele mai bune tehnici disponibile.

Ordinul MS 536/1997 cu modificarile si completarile ulterioare stabileste distanta minima recomandata de 1000m a fermelor avicole fata de zonele locuite. Pentru situatia analizata distanta fata de zonele locuite este de cca 40-120m, distante ce sunt acceptate conform L 204/2008, privind protejarea exploatatiilor agricole, ferma functionand anterior si in prezent cu acelasi profil de activitate- ferma zootehnica – crestere bovine.

1.1.Informatii despre titularul proiectului

Societatea SC VANBET SRL Gara Banca este inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului Vaslui sub nr J37/41/2001, CUI RO13728104, avand sediul social in localitatea Gara Banca, comuna Banca, jud Vaslui si este reprezentata prin dl Fănel Bogos, în calitate de administrator, tel/fax.0235/437266, mobil:0765/265577, e-mail: [email protected].

Activitatea principala a societatii conform certificatului de inregistrare la ORC Vaslui consta in- activităţi veterinare- cod CAEN 7500.

Prezenta documentatie se refera la Ferma de creştere si exploatare gaini oua consum in voliera ce se va amplasa in intravilanul localitatii Furcenii Noi, comuna Cosmesti, judetul Galati si va constitui Punct de lucru al societatii- cod CAEN 0147.


Pagina 8



1.2.Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu

Numele si adresa: SC REDICOM ECO SRL Iasi- str Vasile Lupu, nr.93, Iasi,

reprezentata prin dna Rodica Onofrei, tel/fax:0232/217022, mobil:0722/517375, e-mail:[email protected]

SC ECO SOL 21 SRL Iasi – str Stejar, nr.19 Iasi, reprezentata prin dna Ionica Grigoras, tel/fax:0232/476004, mobil:0744/540920, e-mail:[email protected]

SC REDICOM ECO SRL este inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 385 din 14.04.2011, avand competente de elaborare a urmatoarelor tipuri de lucrari: RM(raport de mediu), RIM(raport privind impactul asupra mediului), BM(bilant de mediu), RA (raport de amplasament), RS (raport de securitate)

SC ECO SOL 21 SRL este inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 386 din 14.04.2011, avand competente de elaborare a urmatoarelor tipuri de lucrari: RM(raport de mediu), RIM(raport privind impactul asupra mediului), BM(bilant de mediu), RA (raport de amplasament), RS (raport de securitate)

1.3.Denumirea proiectului

Investitia CONSTRUIRE SI MODERNIZAREA HALE PENTRU CRESTEREA DE PASARI IN VOLIERA se va amplasa in intravilanul localităţii Furcenii Noi, comuna Cosmesti, judeţul Galaţi, Punct de lucru al societatii VANBET SRL Gara Banca, judetul Vaslui

1.4.Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia constructie/functionare/demontare/dezafectare/inchidere/postinchidere

Investiţia ce urmeaza a fi realizata si face obiectul prezentei documentatii are la baza Certificatului de urbanism nr.20/01.06.2012, eliberat de Primăria comunei Cosmesti, in temeiul reglementărilor documentatiei de urbanism nr. 111/1996 faza PUG aprobată cu Hotărârea


Pagina 9



Consiliului Judetean Galati nr.27/30.11.1999 si Hotararea Consiliului Local Cosmesti nr.46/20.11.2009.

Terenul pe care se va realiza investitia in suprafata de 46.070mp, este proprietate a societatii VANBET SRL Gara Banca in baza CVC incheiat sub nr. 2537/30.05.2012, intabulat la OCPI Galaţi, fiind situat in intravilanul extins al localitatii Furcenii Noi, comuna Cosmesti, teren incadrat la categoria de folosinţă curţi-construcţii conform PUG-ului comunei, păstrându-şi destinaţia.

Ferma avicolă Furcenii Noi ce aparţine SC VANBET SRL Gara Banca are următoarele vecinătăţi :

-nord : teren arabil Consiliul Local Cosmesti, proprietate privata -sud : DJ 252H cu racordare la DJ 252, locuinta proprietate -est : zona impadurita la distanta de cca 12m de limita fermei,-vest : locuinte, terenuri proprietati particulare.

Amplasamentul fermei avicole Furcenii Noi este prezentat mai jos :


Pagina 10



Zona locuită din localitatea Furcenii Noi este situata pe latura vestica a amplasamentului la o distanta de cca 120m. Pe latura sudica la cca 40m limitrof drumului judetean DJ 252H se afla situata o locuinta. Distanta fata de zona impadurita, situata pe latura estica este de 12m.

Coordonatele Stereo 70 ale amplasamentului noii investitii situat in localitatea Furcenii Noi, comuna Cosmesti, judetul Galati, sunt :

Punct X(m) Y(m)1 481516.217 682861.5022 481457.363 682841.0013 481282.397 682894.3174 481275.010 682887.1075 481258.219 682859.3826 481220.067 682780.1717 481234.699 682772.4988 481250.740 682802.9309 481254.484 682804.29610 481267.487 682797.78111 481268.988 682792.03912 481268.670 682789.68613 481248.445 682738.22914 481260.722 682732.00015 481252.241 682714.44016 481331.848 682675.41917 481351.392 682725.55018 481372.588 682717.38519 481367.491 682704.76520 481340.313 682711.57921 481322.826 682646.95422 481371.290 682628.99423 481376.781 682646.01624 481428.355 682628.544

Coordonatele geografice ale amplasamentului fermei avicole sunt:-latitudine: 45°48’26’’N-longitudine: 27°21’03’’E

SC VANBET SRL prin intermediul acestui proiect isi propune construirea si modernizarea halelor fostei ferme zootehnice de crestere bovine in vederea infiintarii unei ferme de creştere gaini oua consum in sistem alternativ tip voliera în localitatea Furcenii Noi ce va aplica sistemul


Pagina 11



de creştere si exploatarea a GOC-urilor cu respectarea celor mai bune tehnici disponibile.

Noua fermă ce urmează a se dezvolta, şi face obiectul prezentei documentaţii are la bază tehnologia de creştere si exploatare a gainilor oua consum in sistem alternativ tip voliera conform normelor sanitar- veterinare, aceasta fiind delimitată perimetral, asigurându-se condiţii de functionare şi creştere a efectivului cu respectarea reglementărilor celor mai bune tehnici disponibile.

Functionalul noii investitii de crestere GOC-uri, va fi realizat pe amplasamentul unei foste ferme de crestere bovine din localitate si care se supune reglementarilor impuse prin L204/2008 in ceea ce priveste protejarea exploatatiilor agricole ce au functionat anterior si au avut ca destinatie - ferme zootehnice.

Activitatea desfasurata in cadrul fermei de crestere GOC in sistem alternativ tip voliera va fi corelata cu obiectivele functionale existente pe amplasament astfel:

-alimentare cu apa potabila -asigurarea necesarului de apa potabila se va realiza din putul forat existent cu adancimea de 60m, situat in exteriorul amplasamentului, in partea de nord fiind echipat cu pompa submersibila cu un debit de 3,5mc/h si inmagazinata intr-un rezervorul existent pe amplasament, subteran, din beton armat cu V=76mc

-filtru sanitar va fi amenajat intr-o constructie existenta ce a avut ca destinatie anterioara pavilion administrativ cu S=407mp, va fi modernizata, compartimentata, prevazuta cu un spatiu amenajat corespunzator din punct de vedere sanitar-veterinar, pentru depozitarea temporara a pierderilor naturale de unde vor fi preluate si distruse prin incinerare in incineratorul propriu cu capacitate de 50kg/h, ce urmeaza a se realiza pe amplasament.

-spatii de depozitare constructii existente ce au avut ca functional moara cu Sc=175mp si presa de ulei cu Sc=205mp, vor fi reconsiderate si adaptate pentru amenajarea de magazii- spatii de depozitare

-platforma betonata de esorare dejectii - dejecţiile din halele noi construite vor fi preluate si depozitate pe o platforma nou amenajata, situata pe amplasamentul fostei platforme, de pe latura nord-estica a fermei. Platforma va avea o capacitate de depozitare Vutil=4900mc, respectiv Lxlxh=50x49x2,5m, prevazuta cu pereti din beton pe 3 laturi. Platforma va fi amenajata cu 4 compartimente de depozitare dejectii, cu acces pe latura vestica, cu panta catre bazinul colector de levigat situat pe latura estica a platformei cu dimensiunile Lxlxh=50x6,8x3,5m, Vtotal=1190mc, Vutil=950mc. Apele decantate din bazinul de colectare levigat sunt dirijate catre bazinele betonate cu dimensiunile Lxlxh=12x6,8x3,5m- 4 buc, Vtotal=285mc, Vutil=230mc. Apele colectate si


Pagina 12



decantate sunt preluate prin vidanjare din bazinele cu Vutil=230mc si utilizate fie la umectarea patului depozitat in vederea unei bune mineralizari a acestuia, fie la fertilizarea terenurilor agricole.

Capacitatea proiectată a fermei de creştere GOC-uri in sistem alternativ tip voliera corespunzător celor 5 hale este de 200.000locuri/serie/fermă, respectiv 170.960oua/zi, 62.400.400oua/an.

Lucrarile ce urmeaza a se executa privind infiintarea fermei de crestere pasari in voliera, constau din:

-amenajarea a 5 hale de crestere pasari gaini oua consum in sistem alternativ tip voliera, cu Sc total=10.804mp, dotate cu echipamente de hranire, adapare, microclimat cu următoarele dimensiuni:

-hala H1:Lxlxh=100x20x5,5m, Sc=2000mp, cu o capacitate de populare de 40.000capete/serie



-hala H4: Lxlxh=126x18x5,5m, Sc=2268mp, cu o capacitate de populare de 40.000capete/serie

-hala H5: Lxlxh=126x18x5,5m, Sc=2268mp, cu o capacitate de populare de 40.000capete/serie

Cladirile vor fi realizate pe structura de rezistenta din zidarie portanta cu samburi din beton armat, pe fundatii din beton armat si plasee din beton armat. Inchiderile constructiei se vor realiza din panouri sandwich, cu tamplarie din PVC si geam termopan. Constructia va fi prevazuta cu sarpanta si astereala din lemn ignifugat, prevazute cu folie anti-condens si invelitoare din tabla cutata. Compartimentele interioare se vor realiza din zidarie, tamplariile interioare fiind realizate din lemn. Pardoselile se vor executa din beton, iar pentru finisajele interioare se vor utiliza materiale adaptate functionalului.

Halele pentru cresterea si exploatarea GOC-urilor in sistem tip voliera vor fi dotate cu buncare de furajare, linii de furajare, linii de adapare, ferestre laterale pentru admisie aer, sisteme de ventilatie.

-amenajarea unui spatiu pentru preluare, sortare si depozitare oua cu Sc=1350mp. Spatiul va fi prevazut cu o linie de preluare si sortare oua pe banda cu Sc=225mp, un spatiu de depozitare a cofrajelor cu oua cu Sc=625mp si un spatiu aferent anexelor ce deservesc depozitul de oua. Depozitul va fi prevazut cu o linie de colectare şi transport ouă din halele de creştere GOC către staţia de sortare. Staţia de sortare va fi prevăzută cu sisteme de verificare a ouălelor, marcarea acestora şi depozitarea lor în cofraje ; cofrajele ce conţin ouă sortate sunt apoi dirijate către depozitul de ouă, prevăzut cu instalaţii de menţinere a temperaturii între limitele 4-


Pagina 13



14°C. În incinta depozitului cu Sc=500mp se va amenaja un spaţiu pentru depozitarea cofrajelor- ambalaje, a bidoanelor ce contin melanj provenit din sortare, statie de frig. Ouăle fisurate sau sparte vor fi colectate si preluate ca deseu in baza contractului incheiat cu societati abilitate.

-incineratorul ecologic ce va deservi ferma va avea o capacitate de incinerare de 50kg/h, fiind amplasat pe o platforma betonata cu Sc=50mp, acoperita cu copertina situat pe latura nordica in vecinatatea platformei de depozitare dejectii

-platforma de depozitare dejectii cu dimensiunile in plan Lxl=50x49m, prevazuta cu parapeti laterali pe 3 laturi cu H=2,5m, compartimentata in 4 zone de depozitare. Accesul la platforma se va realiza de pe latura vestica, depozitarea dejectiilor realizandu-se in cele 4 compartimente cu o durata de stationare de maxim 6 luni, in vederea biosterilizarii si mineralizarii acestora. Platforma va fi prevazuta cu panta pe directia vest-est pentru preluarea levigatului in bazinul colector ce va fi realizat pe extremitatea estica a platformei cu dimensiunile Lxlx=50x6,80m si adancimea H=3,5m, cu Vutil=950mc cu un grad de umplere de 80%. Apele colectate si decantate sunt preluate prin vidanjare din bazinele cu Vutil=230mc si utilizate fie la umectarea patului depozitat in vederea unei bune mineralizari a acestuia, fie la fertilizarea terenurilor agricole. Platforma de depozitare dejectii face parte din functionalul existent al fostei ferme de crestere bovine

-foraje hidrologice de observatie- 2buc situate aval si amonte de platforma de deshidratare dejectii in vederea urmaririi calitatii acviferului subteran

-amenajarea filtrului sanitar, cu Sc=407mp, constructie existenta situata pe latura sudica, in zona accesului in ferma din DJ 252H, va fi compartimentata in zone pentru schimbul hainelor din exterior, zona de dusuri obligatorie spalarii si dezinfectarii personalului fermei, o zona destinata vestiarelor pentru echipamentele de lucru, birou, spatii de depozitare. În aceasta zonă se vor delimita şi spaţii amenajate corespunzător pentru depozitarea temporară a pierderilor naturale până la incinerarea in vederea distrugerii în instalatia de incinerare proprie din ferma existentă.

-realizarea de alei si platforme betonate de acces in fermă, între halele de creştere si anexele tehnice ale acesteia

-împrejmuire fermă ce asigura securitatea in functionarea acesteia-asigurarea cu utilităţi se va realiza astfel:

apă potabilă din sursă proprie subterana existenta cu captare din subteran, retele de alimentare cu apă potabilă în incintă noi realizate, rezervor de stocare apă potabilă cu V=76mc, zonă de protecţie sanitară


Pagina 14



retele de canalizare ape uzate tehnologice- apele uzate tehnologice provenite din perioada de vid sanitar vor fi colectate prin retelele interne noi realizate in cadrul fiecarei hale cu dirijare catre bazinele betonate colectoare nou construite, subterane, impermeabilizate, hidroizolate cu V=18mc/buc-halele H3, H4, H5, respectiv cu V=20mc/buc –halele H1, H2, situate pe latura nordica a acestora. Prin vidanjare apele stocate vor fi transportate cu vidanja proprie si utilizate la umectarea dejectiilor solide supuse procesului de esorare in vederea unei bune mineralizari si biosterilizari

retea de canalizare ape uzate tehnologice rezultate de la statia de sortare si depozitare oua, cu stocare temporara intr-un bazin betonat, subteran impermeabilizat cu V=30mc, vidanjabil periodic, bazin nou realizat, cu dirijare catre Statia de epurare Tecuci

retea de canalizare ape uzate menajere din zona filtrului sanitar cu dirijare catre bazinul betonat, subteran, vidanjabil cu V=27mc, bazin existent si preluare cu dirijare catre Statia de epurare Tecuci

separator de produs petrolier in vederea retinerii acestora din apele meteorice impurificate, de pe platformele circulabile, cu V=8mc, cu dimensiunile Lxlxh=4,5x1,5x1,2m, cu doua compartimente

energie electrică pentru forţă şi iluminat din reţeaua existentă in zonă printr-un post de transformare existent pe amplasament ce apartine societatii

Accesul în fermă se va realiza din drumul judetean DJ 252H cu legătură la drumul judetean DJ 252.

Investitia nou realizată va fi constituita dintr-un ansamblu omogen, cu accesorii şi echipamente, conturandu-se necesitatea amenajarii zonei cu dotari complementare, drumuri noi de acces in incinta fermei, racorduri de utilităţi, precum şi spaţii verzi.

Investitia nou proiectata ce urmeaza a fi realizata se incadrează în domeniul agriculturii şi constă în creşterea păsărilor, respectiv a gainilor oua consum in sistem alternativ tip voliera.

1.5.Descrierea etapei de constructie

In perioada etapei de realizare a noii investitii se va avea in vedere respectarea reglementarilor in vigoare privind regimul de construire ce constau din:


Pagina 15



- respectarea aliniamentului si regimului de aliniere a noilor constructii ce urmeaza a fi realizate in incinta fostei ferme de crestere bovine pe baza documentatiei de urbanism faza PUG 111/1996 aprobată cu Hotărârea Consiliului Judetean Galati nr.27/30.11.1999 si Hotararea Consiliului Local Cosmesti nr.46/20.11.2009.

- regim de inaltime –parter pentru toate imobilele din incinta fermei

- indicatorii POT si CUT respecta regulamentul impus in PUG/PUZ, respectiv POT-80% si CUT-0,8

- terenul se afla situat in intravilanul satului Furcenii Noi, comuna Cosmesti, avand ca folosinta actuala-curti-constructii, destinatie ce este stabilita conform Regimului economic in Certificatul de urbanism nr.20/01.06.2012. Destinatia propusa este construire si modernizare hale pentru cresterea de pasari in voliera.

Sistemul constructivHalele de crestere pasari vor fi realizate pe structura de rezistenta

din zidarie portanta cu samburi din beton armat, pe fundatii din beton armat si plansee din beton armat. Inchiderile constructiei se vor realiza din panouri sandwich, cu tamplarie din PVC si geam termopan. Constructia va fi prevazuta cu sarpanta si astereala din lemn ignifugat, prevazute cu folie anti-condens si invelitoare din tabla cutata. Compartimentele interioare se vor realiza din zidarie, tamplariile interioare fiind realizate din lemn. Pardoselile se vor executa din beton, iar pentru finisajele interioare se vor utiliza materiale adaptate functionalului.

Fundaţia construcţiilor şi pereţii laterali sunt prevăzuti cu instalaţii hidrofuge pentru a preveni infiltraţiile de apă din sol. Pe extremitatea nordica, fiecare hala va fi prevazuta cu cate un bazin de colectare ape uzate tehnologice din perioada de vid sanitar, bazine subterane hidroizolate.

Finisajele exterioare si interioare se vor realiza cu materiale adaptate functiunilor, iar pardoselile se vor executa din beton.

Halele de producţie sunt prevăzute cu trotuare betonate de jur împrejurul clădirilor, restul incintei fiind prevăzuta cu platforme si căi de acces betonate.

Filtru sanitar - constructia existenta realizata din caramida la interior va fi compartimentata in zone pentru schimbul hainelor din exterior, zona de dusuri obligatorie spalarii si dezinfectarii personalului fermei, o zona destinata vestiarelor pentru echipamentele de lucru, birou, spatii de depozitare. În aceasta zonă se vor delimita şi spaţii amenajate corespunzător pentru depozitarea temporară a pierderilor naturale.


Pagina 16



Obiectivele auxiliare sunt executate pe fundaţie de beton, pereţii din zidărie de cărămidă, cu stîlpi intermediari din beton.

Cladirea statiei de sortare si depozitului de oua va fi o constructie nou realizata pe platforma betonata prevazuta cu constructii usoare din panouri tip sandwich.

Siguranta in exploatarePrin proiect au fost luate masurile necesare pentru asigurarea

sigurantei in exploatare a fermei de crestere GOC-uri cu respectarea prevederilor standardelor si normativelor in vigoare.

Prin proiectare s-a avut in vedere respectarea prevederilor elementelor de risc, inaltimi libere, inaltimi trepte, dotarea cu pardoseli ce evita alunecarea, gabaritul zonelor de circulatie.

Totodata s-a avut in vedere izolarea si impamantarea echipamentelor electrice la toate bransarile aparatelor electrice.

Materialele, elementele de constructie si echipamentele folosite vor fi de buna calitate corespunzator normelor existente in standarde, respectarea agrementelor tehnice prevazute in specificatiile tehnice.

Pe amplasament nu a fost prevazut adapost ALA nefiind necesar in cazul constructiilor agrozootehnice fara subsol conform HGR 560/2005, modificata si completata cu HGR 37/2006.

Izolatia termica, hidrofuga si economie de energieInchiderile exterioare sunt realizate din zidarie din BCA cu

tamplarie din lemn sau PVC, ceea ce conduce la o economie de energie termica cu asigurarea mentinerii temperaturii in hale.

In cazul filtrului sanitar, acesta va fi dotat cu centrală termică ce va functiona pe combustibil solid- deseuri lemnoase, pentru prepararea apei calde menajere si pentru incalzirea spatiilor.

Descrierea etapei de functionareLa finalizarea lucrarilor de constructie si a dotarii halelor de crestere

cu echipamente specifice fluxului tehnologic, conducerea societatii are obligatia sa solicite si sa obtina de la autoritatea competenta de mediu Autorizatia integrata de mediu, inainte de punerea in functiune a instalatiei IPPC.

Demontarea/dezafectare/inchidere/postinchidereIn vederea demolarii si dezafectarii fermei la incetarea activitatii

privind cresterea si exploatarea gainilor oua consum in sistem alternativ tip voliera se vor parcurge urmatoarele etape:


Pagina 17



dezafectarea utilajelor –se va face conform unui proiect ce stabileste tehnologia specifica constand din verificarea si intreruperea racordurilor tehnologice cu retelele de alimentare: energie electrica, apa potabila

dezafectare retelelor tehnologice cu dezafectarea/dezmembrarea utilajelor, sortarea acestora functie de starea de uzura in vederea valorificarii si a eliminarii de pe amplasament

dezafectare instalatii electrice, de automatizare conform normelor stabilite prin proiect

demolarea constructiilor de pe amplasament se va realiza cu respectarea ordinii de la acoperis spre baza cladirii cu depozitarea elementelor dezafectate pe platforme betonate cu respectarea normelor de protectie a muncii si a protectiei mediului

aducerea terenului la starea initiala va consta din recoltarea de probe de sol, pe adancimi conform normativelor in vigoare si compararea rezultatelor obtinute cu valorile de referinta la punerea in functiune a obiectivului. In cazul constatarii existentei unor poluari se vor efectua lucrari de ecologizare a suprafetelor de teren afectate.

1.6.Durata etapei de functionare

Regimul de lucru al obiectivului de investitii va fi de 7 zile/saptamana, 24ore/zi, 365 zile/an, un ciclu fiind de 406 zile, dupa care urmeaza vidul sanitar 15-21 zile.

Durata de functionare a investitiei va fi corelata cu rentabilitatea si evolutia cererii si ofertei.

1.7.Profilul de activitate

Activitatea principală desfaşurată în cadrul fermei avicole ce aparţine SC VANBET SRL Gara Banca- Ferma de pasari Furcenii Noi, comuna Cosmesti, judetul Galati, conform Certificatului de inregistrare la ORC Vaslui constă în activităţi veterinare- cod CAEN 7500.

Conform Certificatului constator nr.510099/11.06.2012 activităţile declarate in cadrul Punctului de lucru- Ferma de pasari Furcenii Noi, sunt:

-cresterea pasarilor- cod CAEN 0147


Pagina 18



-comert cu ridicata a cerealelor, semintelor, furajelor si tutunului neprelucrat- cod CAEN 4621

-comert cu ridicata a animalelor vii- cod CAEN 4623-comert cu ridicata al produselor lactate, oualor, uleiurilor si

grasimilor comestibile- cod CAEN 4633Ferma de gaini oua consum Furcenii Noi, comuna Cosmesti,

judetul Galati, isi desfasoara activitatea in domeniul zootehnic, urmand a fi un producator de oua pentru consum si carne de pasare prin valorificarea efectivului de pasari la finalul ciclului de exploatare prin societati abilitate.

Capacitatea de producţie proiectată conform activitatii desfasurate în cadrul fermei de creştere şi exploatare GOC-uri este de 200.000pasari/fermă/ciclu şi corespunde unei capacitati de producţie de 170.960oua/zi, 62.400.400oua/an.

Ca subproduse rezultate din procesul de creştere şi exploatare GOC-uri, ouăle sparte în procent 2-3% sunt predate ca deseuri in baza contractului incheiat cu societati abilitate, fiind utilizate ca hrana in zootehnie.

Tab1.1 Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Productie Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumire Cantitate anuala Denumire Cantitate anuala

Furnizor

Gaini oua consum

200.000locuri/ciclu/ferma Energie electrica

1.980MWh/an SC E-ON Distributie SA

Motorina 9t/an Statie de distributie carburanti

In vederea utilizarii eficiente a energiei se vor aplica urmatoarele masuri recomandate prin cele mai bune tehnici disponibile:

izolarea corespunzatoare a cladirilor functionarea optima a sistemului de climatizare a aerului in

halele de crestere a pasarilor curatarea regulata a sistemelor de ventilatie, evitandu-se

infundarea acestora iluminarea spatiilor cu sisteme de iluminat care asigura un

consum redus de energie contorizarea consumului in vederea analizei periodice a eficientei

energetice


Pagina 19



Tab. 1.2 Informatii despre materiile prime stocate, preparate si substante chimice

Denumirea materiei prime, a substanteti sau a

preparatului chiimic

Cantitate anuala

Clasificarea si etichetarea substantelor chimice

Categorii Periculozitate** Fraze de risc*

Puicute tineret inlocuire

204.000capete N --- ---

Furaje combinate

8.760t N

Apa potabila 18.399mc NVitamine,

medicamente1.150l N

Dezinfectanti 8.000l P R20/21/22; R34;R40

Detergenti biodegradabili

800kg N

*)Conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata si modificata prin Legea nr. 451/2001, si Hotararii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase. **)Conform art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 200/2000, aprobata si modificata prin Legea nr. 451/2001.

Cantitatea de hrana exprimata in kg/pasare/an – 43,8kg/pasare/an, limita BAT conform Cap 3.2.Niveluri de consum, subcapitolul 3.2.1.1.Hranirea pasarilor – 34-47kg/pasare/an

Materia prima utilizata in procesul de crestere a gainilor oua consum- puicute tineret inlocuire nu constituie un risc pentru mediul inconjurator.


Pagina 20

http://legestart.ro/Norma-metodologica-2002-de-aplicare-Ordonantei-urgenta-Guvernului-200-2000-clasificarea-etichetarea-ambalarea-substantelor-preparatelor-chimice-periculoase-(MTkzOTc-).htm

http://legestart.ro/Hotararea-490-2002-aprobarea-Normelor-metodologice-aplicare-Ordonantei-urgenta-Guvernului-200-2000-clasificarea-etichetarea-ambalarea-substantelor-preparatelor-chimice-p-(MTkzOTY-).htm

http://legestart.ro/Legea-451-2001-aprobarea-Ordonantei-urgenta-Guvernului-200-2000-clasificarea-etichetarea-ambalarea-substantelor-preparatelor-chimice-periculoase-(MTgzMTY-).htm

http://legestart.ro/Ordonanta-de-urgenta-200-2000-clasificarea-etichetarea-ambalarea-substantelor-preparatelor-chimice-periculoase-(MTgzMTU-).htm

Tab.1.3 Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitateTipul

poluariiSursa de poluare

Nr surse poluare

CMA pentru om si mediu

Poluare fond

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de

eliminare/reducere

Masuri de eliminare/reducere a

poluarii

Poluare fonica

Pompe,

ventilatoare

5buc

70buc

Lech=50 dB(A)

40-50 dB(A)

55-65 dB(A)

------- -------- Lech=30 dB(A)

Amplasate pe suporti elastici prevazuti pe fundatii din beton

Circulatia auto din incinta

2Lech=50 dB(A)

40-50 dB(A)

55-65 dB(A)

------- ------- Lech=40 dB(A

Cai de acces betonate si continui

Poluare biologica

Pierderi naturale-

pasari moarte

5Transport

hale crestere

Spatiu amenajat

----- ----- ------ ----- Eliminare prin distrugere in incineratorul propriu

Nivelul de intensitate a zgomotului este diminuat in conditiile in care obiectivul va fi echipat cu ventilatoare si pompe performante si silentioase amplasate pe fundatii prevazute cu strat atenuator de zgomot.

In cazul mijloacelor auto caile de acces din incinta fermei vor fi betonate continui, motoarele fiind oprite in perioada stationarii.

Amplasamentul fermei se afla situat in intravilanul localitatii Furcenii Noi, comuna Cosmesti, judetul Galati, intr-o zona situata la distanta de cca 40-120m fata de primele locuinte ale localitatii.

In cazul pierderilor naturale datorate transportului de la fermele de crestere puicute tineret inlocuire sau din halele de crestere, acestea vor fi depozitate intr-un spatiu frigorific, special amenajat, in cadrul filtrului sanitar, pe o perioada limitata de timp pana la eliminarea lor in incineratorul propriu ce va deservi ferma.

Prin specificul activitatii desfasurate in cadrul fermei avicole poate exista riscul contaminarii mediului cu germeni patogeni conducand la un impact de natura biologica. In acest sens exista riscuri legate de cresterea pasarilor prin aparitia unor epizootii( epidemia la animale) sau apatitia de zoonoze ( boala infectioasa sau parazitara la animale, transmisibila omului). Cresterea pasarilor implica riscul aparitiei unor epizootii, modul de transmitere a bolilor fiind complex, depinzand de tipul agentului patologic, de speciile de animale receptive si de factorii de mediu.

1.8.Alte tipuri de poluare fizica sau biologica

Functie de modul de hranire al efectivului de pasari, acesta poate influenta emisiile de bioaerosoli din halele de crestere si exploatare gaini oua consum in sistem alternativ tip voliera. Hranirea in sistem uscat conduce la producerea de pulberi care pot fi diminuate prin adaptarea sistemului de transport al hranei din buncarele de stocare aferente halelor prin intermediul transportoarelor catre liniile de hranire.

Bioaerosolii generati din procesul de crestere si expoatare a GOC-urior in voliera sunt generatori de boli care pot fi influentati de natura hranei si de modul de igienizare al echipamentelor si a halelor.

Prin adaptarea procesului de igienizare la finalul ciclului de crestere se asigura o buna dezinfectie, utilizandu-se materiale dezinfectante omologate.

Conform normelor sanitar-veterinare in vederea evitarii transmiterii bolilor animalelor se impune izolarea animalelor bolnave sau suspecte de boala, pastrarea pierderilor naturale in conditii speciale pana la distrugerea prin incinerare in incineratorul propriu.

Totodata nu se va permite circulatia animalelor si persoanelor in locurile presupuse a fi contaminate, evitandu-se totodata contactul dintre animalele bolnave sau suspecte de contaminare sau a furajelor.

Ferma trebuie sa aiba intocmit Planul de biosecuritate aprobat de DSVSA in conormitate cu prevederile HG 515/2008, pentru siguranta in functionare a acestora.

1.9.Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

Titularul proiectului SC VANBET SRL nu a facut precizari cu privire la alte alternative studiate in ceea ce priveste locatia. Noua investitie – Ferma de crestere si exploatare gaini oua consum in sistem alternativ tip voliera se va dezvolta pe un amplasament situat in localitatea Furcenii Noi, comuna Cosmesti, judetul Galati, in cadrul unei foste ferme de crestere bovine.

Ferma este dotata cu retele de utilitati –apa potabila, energie electrica corespunzatoare procesului de crestere si exploatare GOC-uri.

Activitatea desfasurata in cadrul fermei de crestere GOC in sistem alternativ tip voliera va fi corelata cu obiectivele functionale existente pe amplasament respectiv - sursa proprie de alimentare cu apa potabila, filtru sanitar si platforma de deshidratare dejectii.

Amplasamentul se afla situat intr-o zona agricola cu excedent de cereale ce constituie sursa de hrana pentru efectivele de pasari.

Tehnologia de crestere aplicata in cadrul noii investitii corespunde celor mai bune tehnici disponibile cu respectarea prevederilor privind protectia mediului si a normelor sanitar-veterinare.



In acest sens prin aplicarea unui bun management se poate obtine o productivitate corespunzatoare in ceea ce priveste numarul de oua rezultat din crestere si exploatarea gainilor oua consum in voliera.

1.10.Localizarea geografica si administrativa

Investiţia ce urmeaza a fi realizata si face obiectul prezentei documentatii are la baza Certificatului de urbanism nr.20/01.06.2012, eliberat de Primăria comunei Cosmesti, in temeiul reglementărilor documentatiei de urbanism nr. 111/1996 faza PUG aprobată cu Hotărârea Consiliului Judetean Galati nr.27/30.11.1999 si Hotararea Consiliului Local Cosmesti nr.46/20.11.2009.

Terenul pe care se va realiza investitia in suprafata de 46.070mp, este proprietate a societatii VANBET SRL Gara Banca in baza CVC incheiat sub nr. 2537/30.05.2012, intabulat la OCPI Galaţi, fiind situat in intravilanul extins al localitatii Furcenii Noi, comuna Cosmesti, teren incadrat la categoria de folosinţă curţi-construcţii conform PUG-ului comunei, păstrându-şi aceeasi categorie de folosinta.


-nord : teren arabil Consiliul Local Cosmesti, proprietate privata -sud : DJ 252H cu racordare la DJ 252, locuinta proprietate -est : zona impadurita la distanta de cca 12m de limita fermei,-vest : locuinte, terenuri proprietati particulare.Avand in vedere ca actuala investitie se va dezvolta pe

amplasamentul unei foste ferme zootehnice ce a functionat cu profil crestere bovine, conform L nr.204/2008 privind protejarea exploatatiilor agricole, noul obiectiv va respecta prevederile legale existente. In ceea ce priveste perimetrele limitrofe constructiilor reprezentand exploatatiile agricole si anexele tehnice ale acestora delimitate prin planuri urbanistice, vor trebui sa respecte prevederile din avizele mentionate in Certificatul de urbanism.

Obiectivul va fi asigurat cu retelele de utilitati din zona-energie electrica, apa potabila.


Pagina 23



1.11.Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale

protejate/zone protajate, zone de protectie sanitare

Folosinta actuala a terenului este conforma cu prevederile documentatiei de urbanism nr. 111/1996 faza PUG aprobată cu Hotărârea Consiliului Judetean Galati nr.27/30.11.1999 si Hotararea Consiliului Local Cosmesti nr.46/20.11.2009 pastrandu-si destinatia propusa.

Terenul pe care se va dezvolta obiectivul de investitii in suprafata de 46.070mp, face parte din tarlaua 84, parcela 426, numar cadastral 985, fiind proprietate a societatii.

Prin localizarea obiectivului acesta nu afecteaza valorile naturale, istorice, culturale, arheologice.

Zona de amplasament se afla situată în vecinătatea ariilor protejate de de importanţă comunitară Natura 2000, conform ORD nr. 1964/13.12.2007, modificat si completat prin ORD 2387/2011 si HG 1284/2007, modificat si completat cu HG 971/2011.

Investitia se afla situata in vecinatatea Ariilor protejate Lunca Siretului Inferior – ROSPA0071/ROSCI0162, la o distanta de cca 800m, cu statut special de protectie sub Directiva “Pasari” 2009/147/EC, inclusa in Reteaua Europeana Natura 2000, conform HG 971/2011 ce modifica si completeaza Hotararea de Guvern nr. 1284/2007 si sub Directiva “Habitate” 92/43/1992 EEC, inclusa de asemenea in Reteaua NATURA 2000 prin Ordinul Ministrului Mediului 2387/2011 ce modifica Ordinul Ministrului nr. 1964/2007.

1.12.Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/ amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului

Implementarea proiectului- Construire si modernizare hale pentru cresterea de pasari in voliera, are la baza prevederile Certificatului de urbanism 20/01.06.2012 emis de Primaria comunei Cosmesti, precum si de recomandarile din avizele ce insotesc documentatia.

Terenul pe care se dezvolta investitia este proprietate a SC VANBET SRL conform Contractului de vanzare-cumparare nr. 2537/30.05.2012, fiind intabulat la Oficiul de cadastru si publicitate imobiliara Galati.


Pagina 24



1.13.Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta

Accesul în noua fermă, la obiectivele noi construite se va realiza din drumul judetean DJ 252H cu legătură la drumul judetean DJ 252.

Investitia nou realizată va fi constituita dintr-un ansamblu omogen, cu accesorii şi echipamente, conturandu-se necesitatea amenajarii zonei cu dotari complementare, drumuri noi de acces, racorduri de utilităţi, precum şi spaţii verzi.


Pagina 25



2.Procese tehnologice

2.1.Procese tehnologice de productie

Activitatea noii investitii- ferma de crestere si exploatare gaini oua consum, Ferma Furcenii Noi ce apartine SC VANBET SRL Gara Banca SRL se incadreaza in domeniul agriculturii respectiv cresterea pasarilor si consta in urmatoarele etape:

-pregatirea halelor in vederea popularii-popularea halelor cu puicute tineret inlocuire, -cresterea si exploatarea GOC-uri prin sistem alternativ de crestere

la sol tip voliera;-colectarea automata a oualelor, sortarea -comercializarea ouălelor şi gainilor ouatoare dupa ciclul de 61

saptamani.

Pregatirea halelor in vederea popularii – vid sanitarFerma este structurata pe 5 hale destinate cresterii si exploatarii

gainilor oua consum prin sistemul alternativ de crestere la sol tip voliera, ciclul de exploatare durand 61 saptamani.

In cazul cresterii gainilor ouatoare la finalul ciclului de exploatare se efectueaza următoarele operaţii:

-evacuarea păsărilor şi a eventualelor pierderi naturale din hala-aplicarea procesului de desinsectie a halei peste continutul de

resturi furajere si dejectii-curatirea mecanica in sistem uscat in cazul celor 5 hale de

creştere; dejectiile impreuna cu patul uscat constituit din resturi de paie rezultate din procesul de crestere si exploatare sunt evacuate catre depozitul de dejectii

-spalarea prin spumare cu detergent a tuturor spatiilor- pereti, tavane, pardoseli, utilaje

-spalarea si clatirea cu apa sub presiune-uscarea halei prin functionarea sistemului de ventilare a acesteia-aplicarea procesului de dezinfectie cu soluţii preparate conform

fişei tehnice de securitate a produsului, în concentraţii admise prin pompare pe toate suprafeţele, utilaje, retele de utilitati

-mentinerea unei durate pentru odihna a halei maxim 3 zile -aerisirea haleiVidul sanitar dureaza maxim 15-21 zile, din care intervalul de

odihna a halei este de maxim 3 zile.În cadrul fermei de creştere GOC consumul total de apă folosit

include nu numai consumul pentru adăparea efectivului, ci şi apa folosită SC REDICOM ECO SRL IASI- tel/fax:0232/217022, 0722/517375

SC ECO SOL 21 SRL IASI- tel/fax:0232/476004, 0744/540920Pagina 26



pentru efectuarea curateniei si a vidului sanitar a halelor, echipamentelor din dotare şi a incintei fermei.

Apa rezultată de la igienizarea halelor in perioada de vid sanitar este stocată în bazine betonate subterane noi construite aferente fiecarei hale cu V=20mc/buc cu dimensiunile Lxlxh=20x1x1, in cazul halelor H1 si H2, si cu V=18mc/buc cu dimensiunile Lxlxh=18x1x1m in cazul halelor H3, H4 si H5. Apa uzata colectata dupa o perioada de linistire poate fi utilizata pentru irigarea terenurilor agricole.

Volumul de apă utilizat pentru igienizare si realizarea vidului sanitar conform celor mai bune tehnici disponibile depinde de tehnica aplicată – folosirea apei sub presiune ce conduce la randamente crescute si volum redus de apa. In cazul fermei de crestere GOC-uri, consumul de apa recomandat prin BAT/BREF la igienizari incinte este de 0,01mc/mp, respectiv 108mc/ciclu, iar la platforme betonate exterioare halelor 2mc/1000mp, respectiv 15mc/ciclu de spalare.(Capitolul 3. Consumuri si nivele de emisii la fermele intensive de pasari si porci, Subcapitolul 3.2. 2.1.Necesar consum apa in fermele de pasari 3.2.2.1.2.Utilizarea apei de curatenie).

Substantele utilizate la dezinsectie si ca dezinfectant sunt aprobate de catre institutiile abilitate in ceea ce priveste toxicitatea si impactul asupra mediului.

In cazul acestor operaţii se vor respecta măsurile prevăzute conform reglementărilor sanitar-veterinare corespunzatoare fermelor de creştere si explotare gaini oua consum.

Programele de profilaxie, terapie medicamentoasa, precum şi tehnologia de creştere aplicată va trebui să corespundă normelor sanitar-veterinare cu aplicarea celor mai bune tehnici disponibile în acest domeniu de activitate.

Popularea halelor Halele igienizate vor fi populate cu puicute tineret inlocuire cu

varsta de 16 saptamani, dupa care urmeaza o perioada de 3 saptamani de acomodare.

Puicutele tineret inlocuire ce vor popula ferma la varsta de 16 saptamani vor fi pregatite cu tratamente si vaccinuri necesare aplicandu-se un program de lumina generat pe calculator de 12h, ce simuleaza inceperea zilei prin aprinderea luminei treptat in intensitate in hala, dupa care la sfarsitul zilei prin reducerea intensitatii luminoase.

Programul de lumina creste in functie de greutatea gainilor si procentul de ouat de la 12 ore la 16 ore/zi. La populare la varsta de 16 saptamani, greutatea unei puicute este de aproximativ 1,6kg, dupa o perioada de 3 saptamani cand se considera gaini adulte, incepe ouatul,


Pagina 27



ajungandu-se la maturitate la o greutate de cca 1,8-2kg si un procent de ouat de 85%.

Perioada de 3 saptamani poarta numele de pre-ouat si consta din perioada in care gainile fac oua mici, destinate numai consumului industrial.

Hranirea si adaparea gainilor ouatoare.In cazul gainilor ouatoare din Ferma Furcenii Noi in sistem

alternativ de crestere la sol tip voliera din cadrul celor 5 hale, prin acest concept se creeaza avantajele unui control permanent al efectivului de pasari. Culoarul existent amenajat intre randurile de blocuri de crestere tip voliera asigura alternarea perioadei de crestere la sol cu perioada de ouare in cuibar, existenta unui control automatizat al furajului si a cantitatii de apa necesara, colectarea si evacuarea permanenta a dejectiilor generate pe durata ciclului de crestere, precum si colectarea automata, sortarea si depozitarea oualor.

Sistemul alternativ de crestere la sol tip voliera consta din echiparea halelor astfel :

-halele H1-H2 vor fi dotate cu cate 5 randuri a cate 51 de blocuri de voliera tip Natura 70, cu 3 nivele cu o inaltime totala de 2,8m, dimensiunile unui nivel fiind Lxl=2,412x2,600m/buc, respectiv S=6,2mp/nivel si cu o capacitate de populare de 159capete/bloc.

-halele H3-H5 vor fi dotate cu cate 6 randuri a cate 41 de blocuri de voliera tip Natura 70, cu 3 nivele cu o inaltime totala de 2,8m, dimensiunile unui nivel fiind Lxl=2,412x2,600m/buc, respectiv S=6,2mp/nivel si cu o capacitate de populare de 162capete/bloc.

Volierele asezate in hale pe inaltime pe 3 nivele cu distanta de acces intre randuri, direct pe pardoseala din beton, sunt dotate cu sistem de colectare automată a dejecţiilor cu bandă transportoare, sistem de furajare cu lanţ, sistem de adăpare cu picurător, unitate de racord la instalaţia interioară de apă potabilă, sistem de colectare automată a ouălor, cu bandă transportoare.

Fiecare hala va fi prevazuta in exterior cu cate un buncar din tabla galvanizata cu V=30mc, dotat cu sistem de alimentare prin transport pneumatic si asigurarea necesarului de furaj pentru efectivul din hala prin intermediul unui transportor rapid al acestuia prin intermediul unei benzi transportoare din buncar in coloanele de furajare ale randurilor de voliere. In cazul gainilor ouatoare crescute la sol in sistem tip voliera din cadrul celor 5 hale, furajul este dirijat catre liniile de furajare prevazute cu hranitori automatizate.

Hrănirea este importantă deoarece calitatea hranei determină calitatea producţiei de ouă, creşterea găinilor ouătoare depinde de


Pagina 28



calitatea hranei. Reţetele de furajare diferă în conţinutul de proteină brută funcţie de perioada de pre-ouat sau perioada de ouat.

In ceea ce priveste alimentarea cu apa pentru adaparea efectivului, liniile tip voliera sunt racordate la reteaua de distributie apa potabila din ferma, prevazuta cu regulator de presiune si dozator de medicamente, de unde apa este dirijata catre picuratorii din dotarea acestora.

Asigurarea necesarului de apa se realizeaza din sursa subterana- put forat prin intermediul unui rezervor de stocare cu V=76mc ce constituie si rezerva intangibila PSI.

Alimentarea cu apa potabila se realizeaza din acest rezervor prin reteaua de distributie interna catre liniile de adapare consumul fiind contorizat.

Sistemul de alimentare cu apa potabila asigura necesarul de apa, acesta fiind prevazut cu dozator de medicamente si vitamine ce sunt asigurate preventiv efectivului, apa potabilă pentru păsări fiind la discreţie.

Conform celor mai bune tehnici disponibile(Capitolul 3. Consumuri si nivele de emisii la fermele intensive de pasari si porci, Subcapitolul 3.2.1.1.Hranirea pasarilor) , nivelele de furajare consumate în cazul găinilor ouătoare sunt:

-5,5-6,6kg/pasăre/ciclu în perioada de pre-ouat -34-47kg/pasăre/an în cazul perioadei de ouatConsumul de furaje in cazul Fermei Furcenii Noi variază între

5,575kg/pasare/ciclu în perioada de pre-ouat şi 40,67kg/pasare/an în perioada de ouat.

Conform celor mai bune tehnici disponibile(Capitolul 3. Consumuri si nivele de emisii la fermele intensive de pasari si porci, Subcapitolul 3.2.2.1.Necesar consum apa in fermele de pasari 3.2.2.1.1.Consum animalier), nivelurile de adăpare consumate în cazul găinilor ouătoare sunt în raport 1,8-2,0, cantitate de apă exprimată în litri/kg furaj, ceea ce reprezintă:

-10l/pasăre /ciclu în perioada de pre-ouat-83-120l/pasăre/an în cazul perioadei de ouatConsumul de apă potabilă in cazul Fermei Furcenii Noi variază

între 9,86l/pasare/ciclu in perioada de pre-ouat si 83,5l/pasare/an in perioada de ouat.

Microclimat Halele vor fi prevazute cu sistem de ventilatie cu ventilatoare

axiale montate pe un capat al halelor. Pentru racirea aerului in perioada calda a anului, halele sunt prevazute cu sistemul Pad cooling ce consta dintr-un sistem de faguri situat in fata jaluzelelor, cat si pe frontonul halei


Pagina 29



montate pe o constructie separata dotata cu o pompa de recirculare a apei. Sistemul asigura un efect maxim de racire a aerului pe timpul verii.

Admisia aerului proaspat se realizeaza prin depresiune prin pereti laterali prin intermediul a 80 ferestre laterale. Admisiile laterale de aer proaspăt se asigură prin intermediul a 18 jaluzele dotate cu motoare individuale de deschidere şi protecţie antilumină, fiind controlate de calculator.

Evacuarea aerului se realizeaza prin intermediul ventilatoarelor, cu care este dotată fiecare hală de crestere consta din:

-1 ventilator axial cu debit variabil cu Daer=23.130Nmc/h-1 ventilator axial cu Daer=23.370Nmc/h-12 ventilatoare axiale cu Daer=41.930Nmc/h/b.

Debitul total de aer este de 549.660Nmc/h/hala.Microclimatul din hale este supravegheat şi comandat de un

calculator, care primeste informaţiile de la senzorii de temperatură şi umiditate, sistemul de monitorizare a microclimatului din halele de creştere păsări este prevăzut cu un dispozitiv de alarmare, care intră în funcţiune în cazul în care se depăşesc parametrii prevăzuţi în procesul tehnologic.

In conditiile temperaturilor ridicate din perioada de vara, este prevazut un sistem de racire suplimentara a aerului tip Pad Cooling. In cazul halelor H1-H2 cu Sc=2000mp, acestea sunt dotate cu 2 instalatii tip Pad Cooling/hala, iar halele H3-H5 cu Sc=2268mp, acestea sunt dotate cu 3 instalatii Pad Cooling/hala.

Sistemul de ventilaţie este computerizat, prevăzut cu panouri electrice pentru unităţile din dotarea ferestrelor, pentru funcţionarea ventilatoarelor şi a sistemului de răcire.

Hala nu necesită încălzire suplimentară, căldura biologica provenită de la efectivul de păsări este utilizata pentru uscarea dejectiilor, ventilaţia din dotare este suficientă pentru asigurarea unui microclimat corespunzător.

Sistemul de iluminat din hale este prevazut cu 72, respectiv 80 linii de lumina prevazute cu neoane albe, reglarea intensitatii luminoase realizandu-se prin intermediul calculatorului si a tablourilor electrice.

Ventilaţia este importantă pentru sănătatea păsărilor şi poate influenţa producţia de ouă. Atunci când este necesară răcorirea aerului, prin aplicarea sistemelor de răcire se menţine compoziţia acestuia în hale la nivelele impuse prin tehnologiile de creştere.

In cazul GOC-urilor nivelul de ventilaţie conform recomandarilor din BAT/BREF(Capitolul 2. Sisteme si tehnici de productie aplicate, Subcapitolul 2.2.4.Controlul climatului la cresterea de pasari 2.2.4.1.Controlul temperaturii si ventilatia) trebuie să fie situat în jurul


Pagina 30



valorii de 5-12mc/pasăre/h în cursul verii şi 0,5-0,6mc/pasăre/h în perioada rece.

In cazul Fermei Furcenii Noi nivelul de ventilaţie este situat la valoarea de 6,58mc/h/pasare in cursul verii si 0,52mc/pasare/h in timpul iernii.

In acest sens ventilatoarele sunt programate functie de parametrii de temperatura la turatia de functionare utilizandu-se de obicei turatie mai mica. In perioada anotimpului rece, acestea lucreaza la cca 25% din turatie, iar pe durata anotimpului cald, creste turatia ventilatoarelor.

Activitatea în cadrul halelor de creştere GOC-uri este influenţată de folosirea luminii artificiale ceea ce conduce la aplicarea diferitelor scheme de iluminare cu alternări ale perioadelor de lumină şi întuneric.

Sistemul de reglare si mentinere a parametrilor de clima este un sistem computerizat de optimizare cu senzori a umiditatii si temperaturii aerului realizat prin intermediul unui microprocesor amplasat in camera tehnica.

Colectare oua, sortareColectarea oualelor se realizeaza prin intermediul benzilor

colectoare transportatoare ce dirijeaza ouale colectate la statia de sortare si apoi in depozitul de oua.

Functionarea acestora se realizeaza prin comanda electrica. Sistemul este deasemeni prevazut cu un dispozitiv automat de preluare si asezare a oualelor in cofraje avand o capacitate de preluare de 35.000oua/h.

Capacitatea de producţie proiectată conform volumului de activitate desfasurata în cadrul fermei de creştere şi exploatare GOC-uri este de 200.000capete/fermă/ciclu şi corespunde unei capacitati de producţie de 170.959 oua/zi, respectiv 62.400.400oua/an.

Preluarea ouălelor din hale se realizează prin intermediul unor benzi transportoare automate ce fac legătura cu staţia de sortare ouă, situată in incinta depozitului de oua.

După sortare şi marcare, ouăle sunt depozitate în cofraje şi depozitate temporar in depozitul de oua, unde sunt menţinute în condiţii corespunzătoare de temperatura 4-14°C si din punct de vedere igienico-sanitar.

Ouăle sparte, fisurate sau necorespunzătoare sunt dirijate de pe banda de sortare si eliminate ca deseuri, fiind valorificate in zootehnie.

Se estimeaza ca un procent de cca 2-3% din numarul total de oua produs nu poate fi destinat consumului datorita faptului ca ouale sunt fie cu coaja murdara, fisurate, ciobite, sau de mici dimensiuni si forme neregulate, la inceputul ciclului de ouare.


Pagina 31



Depopularea halelor Gainile ouatoare din cele 5 hale dupa ciclul de 61 saptamani, sunt

livrate spre abatorizare prin unitati specializate, halele urmand a fi igienizate in vederea repopularii.

Evacuarea şi depozitarea dejectiilor Dejectiile din halele de crestere, dupa evacuarea efectivului de

pasari, sunt supuse unui tratament de dezinsectie dupa care urmeaza o curatenie mecanica cu indepartarea acestuia si transportul in exteriorul halelor la platforma de depozitare dejectii nou amenajata.

Halele sunt prevazute cu instalatii de transport cu banda de cauciuc ce transporta dejectia de la randurile de voliera pana in exterior. Transportorul cu banda este prevazut cu un plan inclinat, dejectiile si restul de paie fiind preluate in mijloace auto si dirijate catre platforma de depozitare dejectii.

Dejectiile prezinta un grad de umiditate scazut, acestea urmand a fi valorificate ca fertilizant pe terenurile agricole ale societatii.

Uscarea dejectiilor se realizeaza in hale prin intermediul aerului cald generat de catre efectivul de pasari, preluat si dirijat prin tubulaturi, cu distribuire in zona benzilor transportoare de pe randurile de blocuri.

Prin procesul de preluare si insuflare aer cald provenit din sistemul de crestere in incinta halei se reduce procentul de apa crescand concentratia de substanta uscata.

Pasarile ce constituie pierderi naturale in proportie de cca 2% vor fi colectate in saci din polietilena, depozitati intr-un spatiu special amenajat conform normelor sanitar-veterinare in cadrul filtrului sanitar, pana la distrugerea prin incinerare in incineratorul ecologic.

Incineratorul are o capacitate de ardere redusa de 50kg/h si va procesa numai deseurile animaliere nepericuloase, respectiv pierderile naturale (pasari moarte), provenite din ferma, durata unei sarje fiind de 3h.

Incineratorul va utiliza drept combustibil motorina stocata intr-un rezervor ce va alimenta cele 2 arzatoare ce deservesc camerele de ardere- 2buc din dotarea incineratorului, si realizeaza temperatura de 850°C, compartimentele fiind interconectate. Prima camera – camera principala de ardere cu un volum de 0,28mc, in care se incarca si se ard deseurile animaliere este dotata cu un arzator propriu cu ventilator. Cea de a 2 camera in care sunt dirijate gazele arse din prima camera, cu rol de ardere si reducere a concentratiilor de emisii periculoase, de asemenea este dotata cu un arzator propriu ce mentine si realizeaza temperatura de 850°C.


Pagina 32



Incineratorul este racordat la reteaua de alimentare cu energie electrica, fiind prevazut cu un panou de comanda ce va furniza informatii despre modul de desfasurare a procesului de ardere, precum si mentinerea temperaturii gazelor la nivelul de 850°C.

Functionarea arzatoarelor pentru asigurarea acestei temperaturi este reglata automat, acestea oprindu-se la cresterea temperaturii ceea ce asigura si un nivel economic de utilizare a combustibilului, dat fiind faptul ca materialul supus distrugerii prin incalzirea acestuia la 850°C sustine si el arderea.

In camera principala de ardere, flacara este dirijata catre mijlocul materialului ce urmeaza a fi distrus, ceea ce va forma o gaura in suprafata acestuia. Flacara si gazele eliberate se amesteca cu aerul, amestecul arzand in turbulenta deasupra materialului ceea ce face ca emisia de fum sa fie minima. Gazele fierbinti ce avanseaza dinspre arzator spre materialul de incinerat, sunt in contact permanent cu deseurile de incinerare conducand la desfasurarea in conditii optime a procesului de ardere.

Avand in vedere continutul deseurilor din camera de ardere, acestea sunt arse in mod progresiv, ceea ce permite ca emisia de gaze sa fie redusa, arderea nefiind un proces ce se desfasoara instantaneu si deodata.

Gazele arse trec in camera secundara, unde datorita arzatorului secundar din dotare, mentine temperatura acestora de 850°C, conducand la o reducere a volumului de substante poluante cu incadrare in limitele normativelor in vigoare.

Trecerea gazelor arse in cea de a doua camera de postcombustie, conduce totodata la reducerea cantitatii de poluanti din gazele emise, timpul de retinere in camera secundara fiind de cel putin 2 sec.

Amplasamentul incineratorului, intr-o zona deschisa, conduce la o ventilatie libera a aerului in mod natural in jurul acestuia ceea ce asigura oxigenul necesar arderii, precum si racirea externa a ansamblului incluzand arzatoarele si alte componente exterioare.

Incineratorul este prevazut cu un cos de dispersie a gazelor de ardere cu inaltimea de 6m, inaltime ce asigura incadrarea factorului de mediu aer in limitele impuse prin legislatie.

Cosul de evacuare a gazelor arse este realizat dintr-o singura sectiune- gazele la evacuare atingand temperaturi ce depasesc 850°C. In acest sens caldura degajata poate fi folosita la prepararea agentului termic- apa calda pentru amplasamentul analizat sau pentru activitatile colaterale dezvoltate de societate.

Avind in vedere dotarile si echipamentele in conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile de crestere si exploatare a pasarilor de oua


Pagina 33



consum, acestea conduc la consumuri de utilitati reduse ce se incadreaza spre limitele inferioare a valorilor recomandate.

Utilitati - functionarea obiectivului presupune realizarea de racorduri contorizate in baza contractelor incheiate cu societatile furnizoare. Apa potabila

Apa potabila utilizata in scopul adaparii efectivului de pasari si pentru folosinte tehnologice si menajere, aceasta va fi preluata din sursa subterana, prin intermediul unui put forat existent, amplasat in partea nordica a fermei.

Putul forat cu adancimea de 60m, situat in exteriorul amplasamentului, in partea de nord fiind echipat cu pompa submersibila cu un debit de 3,5mc/h si inmagazinata intr-un rezervorul existent, subteran, de forma cilindrica cu DnxH=6x2,7m din beton armat cu V=76mc.

Putul va fi prevazut la partea superioara cu o cabina de protectie in care vor fi montate echipamentele de exploatare, instituindu-se o zona de protectie sanitara cu regim sever, zona de protectie sanitara cu regim de restrictie si perimetru de protectie hidrogeologica.

Aductiunea apei din put la rezervorul de inmagazinare se realizeaza sub presiune printr-o conducta PEHD cu Dn=2" pe care se va monta un apometru in vederea contorizarii debitului de apa prelevat.

Rezervorul de inmagazinare a apei de forma cilindrica este amplasat subteran, existent in incinta obiectivului pe latura nordica si va asigura rezerva de apa pentru scopuri tehnologice, igienizari incinte si echipamente, consum menajer, distributia realizandu-se prin pompare pentru a asigura presiunea apei in reteaua de distributie.

Reteaua de distributie a apei potabile la consumatori din rezervorul de inmagazinare apa, este realizata prin pompare si consta printr-o retea de conducte din teava PEHD, alimentand liniile de adapare din halele de crestere.

Din aceeasi retea de alimentare cu apa potabila este asigurat si necesarul pentru consum menajer din cadrul filtrului sanitar, cat si pentru igienizarea spatiilor in perioada vidului sanitar, si statia de sortare oua.

Alimentarea cu apa potabila a fermei va fi reglementata prin Avizul de gospodarire a apelor pentru faza de acord de mediu.

Debitul de apă înmagazinat în rezervor constituie şi rezerva intangibilă pentru situaţii de urgenţă.

Volumul de apa utilizat in scopuri tehnologice si anume adaparea efectivului de pasari va fi de 18.000mc/an, ceea ce revine un consum de 90,0l/pasăre/an.


Pagina 34



Consumul de apă potabilă pentru igienizari incinte este de 107mc/an, respectiv 0,54l/pasăre/an.

Consumul de apa potabila corespunzator numarului de personal este estimat la 292mc/an, respectiv 1,4l/pasăre/an.

Consumul anual de apa potabila necesar desfăşurării activităţii în cadrul fermei de crestere GOC-uri in sistem voliera va fi de 18.399mc/an, respectiv 91,94l/pasăre/an, consum ce se incadreaza in limitele recomandate prin BAT/BREF respectiv 83-120l/pasăre/an.

Retele de canalizareApele uzate tehnologice si menajere generate pe amplasament ca

urmare a activitatii desfasurate sunt colectate in sistem divizor prin retele independente cu stocare temporara in bazine betonate vidanjabile.

Apele uzate tehnologice provenite din perioada de vid sanitar sunt colectate si evacuate astfel:

apele uzate provenite de la cele 5 hale de crestere sunt dirijate prin pante si retele interne din cadrul halelor catre bazinele betonate, subterane, vidanjabile situate pe extremitatea nordica a acestora. Fiecare hala este prevazuta cu cate un bazin vidanjabil cu V=20mc/buc- pentru halele H1 si H2, respectiv cu V=18mc/buc pentru halele H3, H4 si H5. In cadrul halelor, apele uzate vor fi evacuate prin pante realizate pe pardoseala acestora catre conducta colectoare cu dirijare catre bazinele betonate vidanjabile aferente fiecarei hale. Bazinele betonate vidanjabile pentru colectarea apelor uzate tehnologice din halele de crestere din perioada de vid sanitar sunt constructii nou realizate din BA, hidroizolate. Apele colectate si decantate cu continut de nutrienti sunt vidanjate si utilizate la fertilizarea terenurilor agricole in baza contractelor incheiate

apele uzate provenite din esorarea dejectiilor pe platforma de depozitare dejectii- levigatul, este dirijat prin pante si colectate in bazinul betonat, subteran, hidroizolat, situat pe latura nordica a platformei cu dimensiunile Lxlxh=50x6,8x3,5m, Vutil=950mc. Apele decantate din bazinul de colectare levigat sunt dirijate catre bazinele betonate cu dimensiunile Lxlxh=12x6,8x3,5m- 4 buc, Vtotal=285mc, Vutil=230mc. Apele decantate sunt preluate prin vidanjare din cele 4 bazine cu Vutil=230mc/buc si utilizate fie la umectarea patului depozitat in vederea unei bune mineralizari a acestuia, fie la fertilizarea terenurilor agricole conform prevederilor BAT, in baza contractelor incheiate.

Apele uzate provenite de la igienizarea statiei de sortare oua, a depozitului de oua si a spatiilor de depozitare aferente sunt preluate prin retele de canalizare independente si dirijate catre bazinul betonat subteran nou construit cu V=30mc, aferent statiei de sortare.


Pagina 35



Apele uzate menajere din zona filtrului sanitar si a birourilor, vor fi dirijate prin retele de canalizare interne catre bazinul betonat vidanjabil cu V=27mc, bazin existent ce va fi verificat, hidroizolat functie de starea tehnica a acestuia.

Apele menajere provenite din zona filtrului sanitar si a birourilor, de la statia de sortare oua, vor fi preluate din bazinele betonate prin vidanjare cu dirijare către staţia de epurare a municipiului Tecuci în baza unui contract încheiat, cu respectarea concentratiilor maxime admise conform NTPA 002/2002, HG 352/2005.

Apele meteorice de pe incintele construite si betonate neimpurificate vor fi preluate prin rigole si pante cu dirijare prin sistematizarea pe verticala a terenului fie in rigolele colectoare situate pe extremitatea estica aferente DJ 252H, fie cu evacuare pe terenurile limitrofe cu infiltrare lenta in sol cu un debit de 153l/sec, cu respectarea conditiilor maxime admise conform NTPA 001/2002, HG 352/2005.

Apele uzate care provin de pe platformele circulabile cu continut de produse petroliere si uleiuri minerale sau alte hidrocarburi, inainte de evacuare pe terenurile invecinate este necesară îndepărtarea poluanţilor din aceste ape.

Apele meteorice impurificate cu continut de substante petroliere de pe platformele betonate circulabile, cu un debit maxim de 18l/sec, vor fi evacuate in aceeasi rigola colectoare cu trecere in prealabil printr-un separator de produs petrolier cu V=8mc, Lxlxh=4,5x1,5x1,2m, cu doua compartimente, cu respectarea concentratiei principalilor indicatori in limitele maxime admise conform NTPA 001/2002, HG 352/2005.

În primul compartiment, la intrarea în separator, apa poluată pătrunde în spaţiul destinat separării nămolului. În acest spaţiu, apa îşi reduce viteza de curgere şi materialele în suspensie se decantează. În al doilea compartiment, apa pătrunde în spaţiul destinat retinerii hidrocarburilor din apă unde, ca urmare a fenomenului de flotaţie, produsele petroliere si uleiurile conţinute in apă se ridică la suprafaţă.

În urma separarii substantelor petroliere antrenate de catre apele pluviale de pe platformele circulabile in separatorul-decantor de produs petrolier, conţinutul în poluanţi se va incadra in urmatoarele limite:

materiale solide în suspensie: sub 50 mg/l hidrocarburi sau alte uleiuri minerale: sub 5 mg/l

Energia electrică şi combustibili Consumul de energie electrică corespunzător activităţii desfăşurate

este prezentat comparativ cu valorile recomandate în BAT-urile pentru creşterea păsărilor:


Pagina 36



-găini ouă consum- 1.980MWh/an, pentru un efectiv de 200.000păsări/an, iar valoare conform BAT 8,49-11,3kWh/pasăre/an

Sursa de energie Consum de energie anualEnergie electrică 1980MWh

Motorină 9tAlimentarea cu energie electrica pentru functionarea obiectivului se

va realiza printr-un bransament contorizat in baza avizului tehnic de racordare ce va fi obtinut de la E-ON Energie Romania.

Energia electrica se va asigura de la reteaua de medie tensiune existenta in zona prin intermediul unui post de transformare cu capacitatea de 250kVA, necesar transformarii curentului de pe reteaua de medie tensiune pe reteaua de joasa tensiune.

Grupul electrogen cu o putere de 150kVA/120Kw, va realiza independenţa energetica in perioada intreruperilor accidentale de furnizare a energiei electrice şi va funcţiona pe motorină. Grupul electrogen functioneaza automat utilizand drept combustibil motorina si este prevazut cu un tablou electric integrat pe grup, rezervor de combustibil, avertizare avarii, monitorizare curent si tensiune generata.

Consumul de carburant- motorina este de 31,5l/h, corespunzator unei puteri de 150KVA/120kw, la un necesar estimat de 4t/an rezultand un timp de functionare de cca 140h/an.

Consumul de carburant- motorina necesar procesului de ardere a pierderilor naturale in incineratorul ecologic este de 5l/h, 40l/zi, respectiv cca 4t/an. Motorina va fi stocata intr-un rezervor cu V=5mc, amplasat pe platforma betonata, prevazuta cu rebord si basa colectoare fara legatura cu reteaua de canalizare.

Pentru asigurarea agentului termic- apa calda necesara pentru incalzirea spatiilor, cat si pentru consumul igienico-sanitar la filtrul sanitar va fi prevazuta o centrala termica cu o putere de 50kw, ce va functiona pe combustibil solid- deseuri lemnoase, amplasata intr-un spatiu amenajat din incinta filtrului.

Motorina necesara pentru alimentarea mijloacelor auto ce deservesc ferma -cca 1t/an, va fi stocata in butoaie metalice de 200l, amplasate intr-un spatiu amenajat, betonat, prevazut cu aerisire.

Prin realizarea noii investitii ca urmare a dotarilor cu utilaje si echipamente a halelor de crestere, prin implementarea sistemului de crestere si exploatarea gaini oua consum in sistem alternativ tip voliera se va asigura conditiile de siguranţa privind aplicarea tehnicilor de creştere si securitate a efectivului de păsări.

In ceea ce priveşte protecţia contra incendiilor, rezervorul de inmagazinare apa potabila cu V=76mc asigura si rezerva intangibila PSI,


Pagina 37



cladirile urmand a fi dotate cu sistem automat de sesizare si alarmare la incendiu, precum si cu stingatoare interioare cu praf.

Incinta este prevazuta cu platforme betonate si carosabile cu acces la fiecare hala, racordate la drumul judetean DJ 252H.

Noua ferma va fi amenajata si dotata cu respectarea reglementarilor din BAT-uri conform normelor europene de crestere si exploatarea GOC-uri in vederea asigurarii celor mai bune tehnici agricole.

Perimetral investitia este definita si separata ca functional si utilitati tehnico-functionale fata de vecinatati.

Tab 2.1Parametrul Valori limita cu indicarea capitolului/subcapitolului BAT /BREF

-energie electrica

-apa potabila

-emisii atmosferice

-emisii in ape

9,9 Kwh/pasare/anLimita BAT 8,49-11,3kWh/pasăre/an

Capitolul 3. Consumuri si nivele de emisii la fermele intensive de pasari si porci

Subcapitolul 3.2.3.Consum de energie3.2.3.1.Ferme de pasari

91,99l/pasare/anLimita BAT 83-120l/pasare/an


Subcapitolul 3.2.2.1.Necesar consum apa in fermele de pasari 3.2.2.1.1.Consum animalier

3.2.2.1.2.Utilizarea apei de curatenie

Limita BAT Pulberi-0,09kg/pasare/an

NH3-0,010-0,386kg/pasare/anCOV-0,021-0,043kg/pasare/an


Subcapitolul 3.3.2 Emisiile de la sistemele de hale (adaposturi)3.3.2.1 Emisiile din halele de pasari

Apa uzata tehnologica: Cu -0,0107 kg/an, Zn -0,0053kg/an, suspensii-6,420kg/an, CCOCr-7,49 kg/an, CBO5-2,14

kg/an, N total-1,07kg/an, NH4-0,214kg/an, Valorile corespund limitelor NTPA 001/2002, HG352/2005


Pagina 38



-deseuri generate Pierderi naturale – 4000buc/an

Pat epuizat –1240t/an, 6,2kg/pasare/an Limita BAT *

Capitolul 3.3 Nivelul emisiilorSubcapitolul 3.3.1 Excretia de gunoi

3.3.1.1 Niveluri de excretie si caracteristici la gunoiul de pasare

* Cantitatea de dejectii generată in sistem de crestere alternativ tip voliera a fost asimilata cu cantitatea de dejectii generata prin sistemul de crestere la sol, respectiv 15,5kg/pasare/an, cu un continut de umiditate de 38,6%, rezultand 6,2kg /pasare/an dejectii uscate.

2.2. Activitati de dezafectare

La data întocmirii prezentei documentaţii, suprafaţa de teren aferentă dezvoltării noii investiţii de 4,607ha este încadrată ca regim economic în categoria de folosinţă curţi-construcţii si a avut ca functional ferma zootehnica de crestere bovine.

Activitatea ce se va desfasura in cadrul fermei de crestere si exploatare GOC in sistem alternativ tip voliera va fi corelata cu obiectivele functionale existente pe amplasament sursa de alimentare cu apa potabila, cladire pavilion administrativ, spatii de depozitare si platforma de deshidratare dejectii.

In ceea ce privesc masurile ce vor fi luate pentru protectia mediului, atat in timpul demolarii constructiilor existente- hale crestere bovine, cat si a reconsiderarii obiectivelor functionale existente pe amplasament in vederea executiei lucrarilor au constat din :

deseurile rezultate din activitatea de dezafectare a halelor de crestere bovine constau in deseuri din constructii si demolari inclusiv pamant excavat ce poate fi considerat ca pamant necontaminat

deseurile rezultate din activitatea de dezafectare a retelelor tehnico-edilitare constau in deseuri metalice, deseuri nemetalice, retele de canalizare din BA ce vor fi depozitate selectiv in spatii amenajate pana la eliminare/valorificare

imprejmuirea zonei de dezafectare si asigurarii operatiei de igienizare in cadrul santierului. Masinile cu deseuri rezultate din dezafectare la iesire din zona santierului vor fi curatate


Pagina 39



pentru a nu afecta atat zona de lucru cat si curatenia drumurilor publice din vecinatate

autocamioanele ce vor transporta deseurile din santier vor fi prevazute cu platforma de transport acoperita cu prelata de protectie

pamantul excavat este pamant necontaminat si va fi utilizat la sistematizarea pe verticala a terenului.

gestionarea selectiva a deseurilor de la producere pana la eliminare/valorificare conform HG856/2002, se realizeaza in baza contractelor incheiate cu societati abilitate in acest sens.

cladirile din dotarea fostei ferme de bovine ce au avut ca functional birouri, moara, presa de ulei, vor fi reconsiderate si adaptate functionalului fermei respectiv- filtru sanitar si spatii de depozitare.

In ceea ce privesc zonele învecinate noului obiectiv realizat, la data întocmirii prezentei documentatii, nu sunt prevazute dezvoltări de noi investiţii.

Investiţia este situată în vecinătatea zonei locuite a satului Furcenii Noi, a unei zone impadurite si terenuri agricole.

În imediata vecinătate a amplasamentului nu există un curs de apă pe care să il poata influenta, cursul raului Siret fiind situat la distanta de 1,1km.

Zona de amplasare a noii ferme în intravilanul localitatii Furcenii Noi, a fost aleasa ca varianta, terenul apartinand societăţii si menţinând profilul de activitate desfăşurat în arealul respectiv- ferma zootehnica.

La finalizarea lucrarilor de constructie si realizare a obiectivelor din cadrul fermei se vor efectua operatii de igienizari si realizarea unei perdele vegetale limitrofe amplasamentului.

Functionarea obiectivului este nedeterminata, aceasta fiind corelata cu rentabilitatea si cifra de afaceri a societatii. In cazul incetarii activitatii si dezvoltarii unei noi forme de activitate este necesara dezafectarea instalatiilor.

In cazul incetarii activitatii titularul de activitate are obligatia de a analiza calitatea factorilor de mediu pe amplasament- sol, subsol, freatic, pentru identificarea gradului de poluare a amplasamentului ca urmare a activitatii desfasurate.

Incetarea activitatii si aducerea amplasamentului in starea in care sa permita utilizarea in viitor va trebui sa nu genereze efecte negative in timpul actiunii de inchidere, potentialul impact rezidual fiind minimalizat dupa incetarea activitatii.


Pagina 40



In acest scop este necesara elaborarea Planului de inchidere a instalatiei cu redarea amplasamentului intr-o stare ce permite utilizarea sa in viitor, parcurgandu-se urmatoarele etape:

- evacuarea efectivului de pasari din hale;- evacuarea dejectiilor din halele de crestere cu transport la platforma

de depozitare dejectii;- evacuarea pierderilor naturale de pe incinta si a deseurilor de orice

natura depozitate pina la data incetarii activitatii;- igienizarea incintelor, halelor tehnologice in interior si exterior, a

filtrului sanitar, a spatiilor de depozitare cu dirijarea apelor catre bazinele betonate subterane cu V=18mc/buc- 2buc si V=20mc/buc- 3 buc aferente halelor de crestere;

- dezafectarea utilajelor din halele de creştere cu depozitare temporară a acestora în spaţii amenajate pe platforme betonate;

- evacuarea prin vidanjare a apelor stocate in bazine, cu dirijarea acestora prin societati abilitate functie de natura si destinatia lor;

- curatirea retelelor de canalizare si a bazinelor de stocare ape uzate tehnologice cu preluarea namolului si depozitarea acestuia pe platforma de esorare ;

- evacuarea prin vidanjare a apelor uzate menajere, curatirea retelelor de canalizare si a bazinelor de stocare ape uzate menajere, cu preluarea namolului de catre operatorul de salubritate;

- evacuarea dejectiilor depozitate pe platforma de esorare dupa parcurgea perioadei de cca 6 luni, cu transportarea pe terenurile agricole;

- in cazul demolarii cladirilor, se va prevedea depozitarea temporara a materialelor pe platforme betonate si eliminarea deseurilor rezultate de pe incinta cu ecologizarea suprafetei acesteia;

- demolarea cladirilor existente se va realiza cu respectarea prevederilor proiectului ce se va intocmi in acest scop.

3.Deseuri

3.1.Tipuri si cantitati de deseuri

Ca urmare a activitatii desfasurate in cadrul fermei avicole de crestere si exploatare Goc-uri in sistem alternativ tip voliera se estimeaza a rezulta urmatoarele tipuri si cantitati de deseuri ce sunt prezentate in Tab.3.1.


Pagina 41



Sistemul de colectare, stocare si transport va fi organizat pe tipuri de deseuri cu respectarea reglementarilor in vigoare pentru a nu conduce la o actiune de poluare a solului, subsolului si panzei freatice.

In cazul deseurilor, atat valorificabile, cat si nevalorificabile se va urmari gestionarea acestora de la producere pana la valorificare/eliminarea ritmica fara a crea stocuri ce ar putea conduce la un impact asupra factorilor de mediu, cu respectarea conditiilor impuse prin HG856/2002, L211/2011.

Deşeurile rezultate pe amplasament pot fi generate în perioada de realizare a investiţiei, din functionarea obiectivului analizat, respectiv din perioada de dezafectarea a acestuia, acestea fiind prezentate în tabelul următoare, cantităţile fiind informative funcţie de volumul activităţii desfăşurate:

Tabel 3.1.Denumire

deseuCantitatea prevazuta

a fi generat

Stare fizica

Cod deseu

Cod deseu p.p

Cod clasific

are statisti

ca

Managementul deseurilorCantitate t/anValorificat

Eliminat Ramas in stoc

Deseuri provenite din activitatea de realizare a investitiei1. Beton intarit, caramizi 5,5mc solid 17 01 07 Amestecuri

de beton, caramizi

--- 5,5mc---

2.Pamant excavat

5t solid 17 05 04 Pamant excavat cu pietre

5t --- ---

3.Resturi de balast si pietris

2t solid 17 05 08 Pietris de diverse sorturi

2t --- ---

4.Amestecuri bituminoase- asfalturi necorespun-zatoare

1,3t solid 17 03 02 Bitum si pietris

1,3t --- ---

5.Deseuri metalice

0,5t solid 17 04 05 Otel, fier 0,5t --- ---

6.Deseuri din ambalaje*

0,6t solid 15 01 0115 01 02

Hartie, cartonMase plastic

0,6t --- ---

7.Uleiuri si lubrefianti

0,2t lichid 13 01 1313 02 08

Uleiuri minerale, hidraulice

--- 0,2t ---

8.Menajer 6 t Solid 20.01.01 Hirtie si --- 6t -----


Pagina 42



20.01.02

20.01.39

cartonDeseuri din sticlaMateriale plastice

Deseuri provenite din activitatea desfasurataDeseuri valorificabile1.Pat epuizat* 1240mc solid 02 01 06 Dejectii

pasari, urme furaje, paie

1240mc --- ---

2.deseuri de ambalaje*

2,5t solid 20 01 01 Celuloza 2,5t ---

3.oua din perioada de acomodare utilizate in consumul industrial

2.400.000buc

solid 02 02 99 - proteine, albumine, minerale

2.400.000 buc

----

4. namol provenit de la curatirea retelelor de canalizare si bazinelor aferente halelor si platformei de esorare

300t/an Semisolid 02 01 99 Substante minerale,N, P, metale,

300t/an ---

Deseuri nevalorificabile1.pasari moarte

4000buc solid 02 01 02 -proteine, pene

---- 4000buc ----

2. oua sparte, coji de oua din procesul de colectare, sortare oua

1.200.000buc

solid 02 02 99 - proteine, albumine, minerale

-----

1.200.000buc

---

3.namol cu continut de produs petrolier de la curatirea separatorului

0,3t/an Semisolid 20 03 99 Substante minerale si

suspensii cu continut de

produs petrolier

--- 0,3t ---

4.cenusa rezultata din

0,8t/an Solid 10 01 17 Substante minerale

--- 0,8t ---


Pagina 43



procesul de incinerare cu caracter menajer5.deseuri menajere

6 t Solid 20.01.01

20.01.02

20.01.39

Hirtie si cartonDeseuri din sticlaMateriale plastice

--- 6t -----

Deseuri provenite din perioada de dezafectare- demolari constructii, dezafectare retele de utilitati1.Deseuri metalice

6t solid 17 04 05 Otel, fier 6t --- ---

2.Deseuri din beton, caramizi

21mc solid 17 01 07 Amestecuri de beton, caramizi

21mc --- ---

3.Deseuri de balast si pietris

6t solid 17 05 08 Pietris de diverse sorturi

6t --- ---

4.Deseuri din mase plastice

3t solid 15 01 02 PVC, PEHD 3t --- ---

5.Deseuri neferoase

1,4t solid 17 04 01 Cupru, aluminiu

1,4t --- ---

6.Deseu menajer

6t solid 20 01 08 Resturi menajere

--- 6t -----

*Conform L211/2011 privind regimul deseurilor, art.6, aliniatul 1) si 2), dejectiile provenite din colectarea patului epuizat, ambalajele si deseurile de ambalaje fiind valorificate si reciclate nu mai sunt incluse in categoria deseuri. Conform Anexei 3, patul epuizat cu continut de dejectii depozitat pe platforma de esorare, este inclus in categora R10 ca operatiune de valorificare, fiind utilizate la tratarea terenurilor cu beneficii pentru agricultura si imbunatatirea ecologica a solului.

3.2.Managementul deseurilor. Eliminarea si reciclarea deseurilor

In perioada de constructii si montaj a obiectivelor din cadrul fermei Furcenii Noi se apreciază a rezulta urmatoarele tipuri de deseuri :

-pamant provenit din excavatie necontaminat ce poate fi utilizat la ecologizarea suprafetei de teren din areal sau a suprafeţei de teren la finalizarea investiţiei

-deseuri din constructii - materiale de constructii, beton intarit, cabluri, caramida, deseuri bituminoase, deseuri metalice, ce vor fi


Pagina 44



colectate temporar pe suprafete betonate amenajate si preluate de pe amplasament.

-deseuri din ambalaje rezultate de la transportul diferitelor materiale utilizate in lucrarile de constructii si montaj

-uleiuri uzate si lubrefianti rezultate de la utilajele si echipamentele utilizate in timpul lucrarilor de constructii ce vor fi colectate in containere metalice amplasate pe suprafete amenajate, dupa care vor fi preluate de catre societati abilitate.

Deseurile generate din perioada de investitii vor fi depozitate pe tipuri pe platforme betonate pe durata limitata in vederea preluarii ritmice a acestora pentru a nu se crea stocuri si eliminarea unui potential de poluare a solului, subsolului si panzei freatice.

La finalizarea lucrarilor de constructii incinta obiectivului va fi curatita si igienizata, deseurile generate fiind ridicate de pe amplasament.

Pe durata funcţionării fermei, sistemul de colectare, stocare si transport va fi organizat pe tipuri de deseuri cu respectarea reglementarilor in vigoare pentru a nu conduce la o actiune de poluare a solului, subsolului si panzei freatice.

In incinta fermei avicole de crestere si exploatare gaini oua consum in sistem alternativ tip voliera va fi reconsiderata si amenajata platforma de depozitare dejectii in suprafata de 2450mp, betonata, prevazuta cu dig de protectie cu H=2,5m, volumul util de stocare de 4900mc asigurand capacitatea de preluare a dejectiilor generate din Fema avicola Furcenii Noi, precum si a excedentului de dejectii rezultat de pe Platforma avicola Bucesti.

Platforma este prevazuta cu 4 compartimente, impermeabilizata, hidroizolata, levigatul fiind dirijat prin pante si colectat in bazinul betonat, subteran, hidroizolat, situat pe latura nordica a platformei cu dimensiunile Lxlxh=50x6,8x3,5m, Vutil=950mc. Apele decantate din bazinul de colectare levigat sunt dirijate catre bazinele betonate cu dimensiunile Lxlxh=12x6,8x3,5m- 4 buc, Vtotal=285mc, Vutil=230mc, aferente fiecarui compartimentat. Apele decantate sunt preluate prin vidanjare din cele 4 bazine cu Vutil=230mc/buc si utilizate fie la umectarea patului depozitat in vederea unei bune mineralizari a acestuia, fie la fertilizarea terenurilor agricole conform prevederilor BAT, in baza contractelor incheiate.

Durata de depozitare a dejectiilor va fi limitata la cca 6luni, acestea urmand a fi preluate si transportate cu mijloace auto proprii acoperite cu prelata pe terenurile agricole ale societati sau catre terenuri detinute de alti proprietari in baza contractelor incheiate.


Pagina 45



Ouale necorespunzatoare rezultate din perioada de acomodare a efectivului de puicute tineret inlocuire vor fi colectate, depozitate in recipienti si valorificate in consumul industrial.

Namolul rezultat de la curatirea conductelor de transport ape uzate tehnologice, a bazinelor betonate aferente halelor de crestere pasari si a platformei de esorare dejectii, va fi preluat cu depozitare pe platforma de esorare dejectii.

Deseurile de ambalaje- hartie, carton- cofraje oua, polietilena, vor fi depozitate in spatii amenajate si valorificate prin societati abilitate in acest sens.

Pierderile naturale- pasari moarte in procent de 2%, vor fi colectate in saci din polietilena, depozitate temporar in spatiu frigorific in zona filtrului sanitar, pana la distrugerea prin incinerare pe amplasament in incineratorul propriu.

Ouale sparte, cojile de oua rezultate din procesul de colectare si sortare vor fi depozitate in recipienti, depozitate intr-un spatiu amenajat in cadrul statiei de sortare si eliminate prin societati abilitate in baza contractelor incheiate.

Cenusa rezultata de la incinerare va fi evacuata si colectata direct in saci cu depozitare temporara pe platforma betonata pana la eliminarea acesteia, constituind un deseu inert asimilata cu deseurile menajere.

Deseurile petroliere si rezidiile rezultate din separatorul de produs petrolier vor fi stocate in recipienti sub gestiune pana la eliminarea acestora si distrugere de catre societati abilitate cu care se vor incheia contracte.

Deseurile menajere se depoziteaza in containere metalice amplasate pe platforma betonata si preluate de pe amplasament in baza contractului incheiat cu operatorul de salubritate.

In cazul deseurilor atat valorificabile, cat si nevalorificabile se va urmari gestionarea acestora pana la valorificare/eliminarea ritmica fara a crea stocuri care ar putea conduce la un impact asupra factorilor de mediu cu respectarea conditiilor impuse prin HG856/2002 si L211/2011.

Conform managementului societatii privind modul de depozitare si valorificare a dejectiilor generate din procesele de crestere gaini oua consum in voliere si baterii, puicute tineret inlocuire si pui de carne la sol din cadrul Platformei avicole Bucesti si a Fermei avicole Furcenii Noi, se propune urmatoarea solutie:

-cantitatile de dejectii generate din procese vor fi depozitate pe platformele ce urmeaza a fi amenajate pe o durata de cca 6 luni timp necesar pentru esorare si biosterilizare


Pagina 46



-cantitatile de dejectii ce au fost luate in calcul corespund capacitatilor conform activitatii desfasurate la data intocmirii prezentei documentatii:

Tip fermaCapacitatea proiectata/durata seriei

Cantitate dejectii/ pasare/anprocent substanta uscata

Cantitate de dejectii anuala

Ferma avicola Furcenii Noi, com Cosmesti, jud Galati

Ferma de crestere GOC in sistem alternativ tip voliera

200.000capete/an-61saptamani/ciclu

15,5kg/pasare/an38,6%

1240mc

Total Ferma avicola Furcenii Noi 1240mc

Platforma avicola Bucesti, comuna Ivesti, jud Galati

Ferma de crestere puicute tineret inlocuire- populata

360.000capete/an – 18 saptamani/serie3 serii/an

13,5kg/pasare/an38% 1905mc

Ferma de gaini oua consum -populata

260.000capete /an 20kg/pasare/an43%

2305mc

Ferma de crestere pui carne la sol – investitie noua in curs de realizare

1.650.000capete/an42zile/serie6 serii/an 13,5kg/pasare/an

38%

8720mc

Total Platforma avicola Bucesti 12.930mcTOTAL 14.170mc

-in cadrul Fermei avicole Furcenii Noi, se va verifica starea tehnica si se vor efectua reparatii in ceea ce priveste hidroizolatia platformei de esorare dejectii cu dimensiunile LxlxH=50x49x2,5m, respectiv un volum de 6125mc, din care volumul util reprezinta 4900mc,

-in cadrul Platformei avicole Bucesti, platforma de esorare ce urmeaza a se amenaja are dimensiunile LxlxH=82x15x2,5m, cu un volum de stocare de 3100mc


Pagina 47



Cantitatea totala de dejectii generata din activitatea fermelor avicole Furcenii Noi si Bucesti este de 14.170mc/an, respectiv 7085mc /6 luni dejectii ce vor fi stocate in vederea esorarii pe o perioada de 6 luni pe cele doua platforme. Volumul total al celor doua platforme este de 8000mc, ceea ce asigura depozitarea pe o durata de 6 luni in vederea unei bune mineralizari si biosterilizari a dejectiilor.

Din datele prezentate mai sus rezulta ca platforma ce urmeaza a se amenaja in cadrul Fermei avicole Furcenii Noi asigura preluarea dejectiilor din cadrul fermei de crestere GOC-uri in voliera, respectiv un volum de 1240mc/an. Capacitatea neocupata a platformei reprezinta 3660mc, ceea ce asigura preluarea excedentului de dejectii din cadrul Platformei avicole Bucesti.

Dejectiile de pasare esorate pe o perioada de cca 6luni, sunt dirijate pe terenurile agricole, imprastierea acestora pe camp va respecta prevederile ORD 1182/2005 privind aprobarea codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.

In general dejectiile provenite din cresterea pasarilor dupa o perioada de esorare pe platforma betonata, pot fi imprastiate pe terenurile agricole functie de natura solului si de nevoia de substante nutritive a acestuia. Conform reglementarilor in vigoare terenurile ce urmeaza a fi fertilizate vor fi analizate din punct de vedere al compozitiei acestora precum si a cantitatii de fertilizant. Incorporarea acestor dejectii se va face doar in cazul in care pamantul este arabil si poate fi usor cultivat, cantitatile diferind functie de amplasament si utilizarea acestuia.

Conform Codului bunelor practici agricole si a legislatiei in vigoare privind reducerea poluarii cu nitrati se impune respectarea prevederilor :

ORD 242/2005 pentru aprobarea organizarii sistemului national de monitoring integrat al poluarii solului, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati. Conform Directivei 91/676/CE si a ORD 743/2008 privind poluarea cu nitrati a apelor din panza freatica, arealul comunei Cosmesti este inventariat ca zona cu nitrati datorita activitatilor agricole desfasurate anterior.

ORD 296/2005- Programul cadrul de actiune pentru elaborarea programelor de actiune in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole, stabileste criteriile pentru reducerea emisiilor in domeniul managementului dejectiilor


Pagina 48



Dejectiile uscate de pasare contin urmatorii nutrienti conform Document BREF- Tabelul 3.26 Intervalele raportata pentru productia de dejectii de la pasari, continut dm si analiza nutrientilor din dejectiile proaspete de pasari in diferite sisteme de crestere a pasarilor :

Sistemul de adapostire

Productia de dejectii kg/loc/an

Nutrienti ( % din greutatea uscata)N total

NH4-N

Acid uric

P K Mg S

Gaini oua consum

Voliera ---- 4,1-7,5

0,5-0,9

1,9-2,3

1,2-1,4

1,6-1,8

0,4-0,5

0,4-0,5

Sistemul de furajare si de crestere in hale in sistem alternativ tip voliera sunt factori importanti cu privire la nivelul de azot continut in dejectii. In conditiile in care continutul de substanta uscata este crescut in dejectiile colectate din hale, acesta conduce la o reducere a emisiilor de amoniac la cca jumatate din valoarea emisiilor pentru dejectiile cu continut ridicat de apa si scazut de azot.

Dejectiile de pasare esorate pe o perioada de cca 6luni, sunt dirijate pe terenurile agricole, imprastierea acestora pe camp va respecta prevederile ORD 1182/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.

Functie de procentul de azot din dejectiile esorate si de cantitatea de azot total de 170kg/ha, ce poate fi aplicata pe terenurile agricole, suprafata de teren pe care se pot imprastia dejectiile de pasari esorate este de 0,0023ha/pasare, rezultand o suprafata de teren ce urmeaza a fi fertilizata de cca 460ha/an.

Din perioada de dezafectare a obiectivelor din cadrul fermei Furcenii Noi se apreciază a rezulta urmatoarele tipuri de deseuri :

-deseuri din demolarea constructiilor - materiale de constructii, beton armat, caramizi,deseuri din mase plastice- conducte de alimentare apa si evacuare ape uzate, cabluri –retele electrice, deseurile metalice ce vor fi colectate temporar pe suprafete betonate amenajate si preluate de pe amplasament.

Deseurile generate din perioada de dezafectare vor fi depozitate pe tipuri pe platforme betonate pe durata limitata in vederea preluarii ritmice a acestora pentru a nu se crea stocuri.

Functie de gradul de uzura fizica si morala a instalatiilor specifice de crestere a pasarilor- hranire, adapare, microclimat, acestea pot fi


Pagina 49



refolosite in alte ferme de crestere gaini oua consum in sistem alternativ tip voliera sau vor fi considerate deseuri valorificabile.

La finalizarea lucrarilor de dezafectare incinta obiectivului va fi ecologizata prin transport de pamant vegetal, nivelarea terenului, cu incadrarea calitatii solului in categoria de folosinta curti constructii, categorie de folosinta anterioara dezvoltarii investitiei.

4.Impactul potential asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora

In perioada de organizare de santier, cat si in perioada de functionare a noii investitii, exista un potential impact asupra factorilor de mediu pentru care se impun luarea de masuri in vederea reducerii acestuia.

Impactul in perioada de organizare de santier – organizarea de santier se realizeaza se realizeaza pe o perioada scurta de timp, pe o suprafata limitata de teren, putand genera urmatorul impact :

Factorul de mediu aer : ca urmare a lucrarilor de santier efectuate, prin circulatia mijloacelor auto, se pot genera pulberi in suspensie, gaze arse, zgomot. Cazarea muncitorilor in baraci pe perioada sezonului rece genereaza emisii de gaze arse din arderea combustibilului utilizat la incalzire

Factorul de mediu apa : pe durata lucrarilor santierul va fi prevazut cu toalete ecologice pentru igiena personalului

Factorul de mediu sol : organizarea de santier presupune amenajarea de platforme betonate pe care vor fi amplasate locurile de cazare, europubelele in care vor fi colectate deseurile menajere si pentru depozitarea diverselor materiale utilizate in constructii. Se va urmari ridicarea ritmica a deseurilor de catre o firma autorizata. Parcarea mijloacelor auto se va face pe platforme betonate continui in vederea evitarii infiltrarii de uleiuri uzate in sol, subsol si panza freatica. Uleiurile uzate provenite de la diverse mijlaoce auto vor fi colectate in butoaie metalice amplasate pe platforme betonate.

Efectele asupra mediului din perioada de executie sunt cele caracteristice santierelor cu implicatii pe o arie redusa de manifestare de scurta durata si intensitate redusa asupra componentelor mediului in conditiile respectarii disciplinei de lucru.


Pagina 50



Avand in vedere cele prezentate se poate concluziona ca impactul generat de organizarea de santier va fi nesemnificativ in conditiile desfasurarii corespunzatoare a activitatilor de constructii si nu vor exista evacuari in apele de suprafata sau subterane, in sol sau emisii atmosferice.

Se vor lua masuri pentru minimizarea emisiilor de pulberi si a zgomotului astfel incat sa nu produca disconfort in afara amplasamentului fermei avicole.

Amplasamentul obiectivului se invecineaza pe latura estica cu Republica Moldova, situata la distanta de 58km, si nu prezinta un impact negativ asupra factorilor de mediu.

4.1.Apa

4.1.1.Conditii hidrogeologice de amplasament

Amplasamentul obiectivului este situat in localitatea Furcenii Noi, comuna Cosmesti, situata in partea nord-vestica a judetului Galati, in Campia Tecuciului, in marginea Campiei Romane, in partea de nord de unde incepe Podisul Moldovei.

Geografic, localitatea Furcenii Noi se afla situata aproape de limita sudică a Colinelor Tutovei, la contactul cu Piemontul Poiana-Nicoresti, ambele subunităii ale Podisului Moldovei, la cofluenta râului Bârlad cu pâraul Tecucel, aproape de valea Siretului situat la o distanta de 1,1km.

Terenul analizat este situat în partea de est a localităţii Furcenii Noi, la distanta de 12m de zona impadurita, situata in partea estica.

În perimetrul terenului nu sunt izvoare ale pânzelor de ape subterane, acesta nefiind influenţat de inundaţii şi alunecări de teren.

Apa subterana este înmagazinata în orizonturi de pietrisuri si nisipuri, prin infiltrarea apelor din precipitatii, topirea zapezii cât si din apele din reteaua hidrografica, formându-se straturi acvifere întinse sau locale situate la adâncimi de 10 - 30 m catre terasele Siretului, unde adâncimea acestora descreste treptat.

Apa subterana este cantonata in depozitele nisipoase, permeabile sub presiune, nivelul fiind ascensional, situatie determinata de structura depozitelor respective.

Din punct de vedere hidrologic nivelul hidrostatic al pinzei freatice se situeaza la cca 5m adincime cu caracter ascensional.

Avand in vedere natura straturilor geologice in cazul apelor din precipitatii, infiltrarea acestora in sol se realizeaza in timp fara a prezenta fenomene de baltire.


Pagina 51



Activitatea obiectivului nu poate influenta in mod direct calitatea raului Siret, evacuarea apelor uzate de pe amplasament realizandu-se prin retele interne de canalizare cu preluare in bazine betonate si evacuate prin vidanjare, fie catre Statia de epurare Tecuci, fie pe terenurile agricole.

Din analiza situatiei nu se semnaleaza pe amplasament accidente subterane materializate prin beciuri, hrube sau umpluturi.

Amplasamentul studiat prezinta stabilitate locala si generala si nu este supus inundatiilor sau viiturilor, acesta fiind sistematizat.

4.1.2.Alimentarea cu apa

Apa potabila utilizata in scopul adaparii efectivului de pasari si pentru folosinte tehnologice si menajere, aceasta va fi preluata din sursa subterana, prin intermediul unui put forat existent, amplasat in partea nordica a fermei.

Putul forat cu adancimea de 60m, situat in exteriorul amplasamentului, in partea de nord fiind echipat cu pompa submersibila cu un debit de 3,5mc/h si inmagazinata intr-un rezervorul existent, subteran, de forma cilindrica cu DnxH=6x2,7m din beton armat cu V=76mc.

Putul va fi prevazut la partea superioara cu o cabina de protectie in care vor fi montate echipamentele de exploatare, instituindu-se o zona de protectie sanitara cu regim sever, zona de protectie sanitara cu regim de restrictie si perimetru de protectie hidrogeologica.

Aductiunea apei din put la rezervorul de inmagazinare se realizeaza sub presiune printr-o conducta PEHD cu Dn=2" pe care se va monta un apometru in vederea contorizarii debitului de apa prelevat.

Rezervorul de inmagazinare a apei de forma cilindrica este amplasat subteran, existent in incinta obiectivului pe latura nordica si va asigura rezerva de apa pentru scopuri tehnologice, igienizari incinte si echipamente, consum menajer, distributia realizandu-se prin pompare pentru a asigura presiunea apei in reteaua de distributie.

Reteaua de distributie a apei potabile la consumatori din rezervorul de inmagazinare apa, este realizata prin pompare si consta printr-o retea de conducte din teava PEHD, alimentand liniile de adapare din halele de crestere.

Din aceeasi retea de alimentare cu apa potabila este asigurat si necesarul pentru consum menajer din cadrul filtrului sanitar, cat si pentru igienizarea spatiilor in perioada vidului sanitar, si statia de sortare oua.


Pagina 52



Alimentarea cu apa potabila a fermei va fi reglementata prin Avizul de gospodarire a apelor pentru faza de acord de mediu.

Debitul de apă înmagazinat în rezervor constituie şi rezerva intangibilă pentru situaţii de urgenţă.

Volumul de apa utilizat in scopuri tehnologice si anume adaparea efectivului de pasari va fi de 18.000mc/an, ceea ce revine un consum de 90,0l/pasăre/an.

Consumul de apă potabilă pentru igienizari incinte este de 107mc/an, respectiv 0,54l/pasăre/an.

Consumul de apa potabila corespunzator numarului de personal este estimat la 292mc/an, respectiv 1,4l/pasăre/an.

Consumul anual de apa potabila necesar desfăşurării activităţii în cadrul fermei de crestere GOC-uri in sistem voliera va fi de 18.399mc/an, respectiv 91,94l/pasăre/an, consum ce se incadreaza in limitele recomandate prin BAT/BREF respectiv 83-120l/pasăre/an.


Pagina 53

Tabelul4.1.1 Bilantul consumului de apa

Proces tehnologic

Sursa de apa

Apa prelevata din sursa Recirculare/reutilizare ComentariiConsum

total de apaTotal Consum

menajerConsum industrial Apa de la

propriul obiectiv

Apa de la alt

obiectivApa

subteranaApa de suprafa

ta

Pentru compensarea pierderilor in

sistem cu circuit inchis

Apa subtera

na

Apa de suprafa

taFerma

crestere gaini oua consum in

sistem alternativ tip voliera

Retea de alimentare

apă potabilă-

sursa subterana

50,40mc/zi18.399mc/an

18.399mc/an 0,80 mc/zi

292mc/an

18.107mc/an

4.1.3.Managementul apelor

Din functionalul obiectivului rezulta urmatoarele categorii de ape uzate:

-ape uzate tehnologice provenite de la igienizarea halelor de crestere si exploatare gaini oua consum din perioada de vid sanitar, la evacuarea efectivului de pasari, ce contin suspensii, detergenti biodegradabili, substante organice exprimate in CBO5 si CCOCR, ioni amoniu, Cu, Zn cu un debit de 107mc/an.

-ape uzate menajere provenite de la filtrul sanitar si statia de sortare oua ce contin suspensii, substante organice, detergenti, SET, ioni amoniu cu un debit de 292mc/an.

-ape meteorice impurificate cu continut de substante petroliere si uleiuri din zonele circulabile cu un debit de 18l/s

-ape meteorice neimpurificate provenite de pe constructii fara continut de substante petroliere cu un debit de 153l/s

Apele uzate tehnologice provenite de la cele 5 hale de crestere sunt dirijate prin pante si retele interne din cadrul halelor catre bazinele betonate, subterane, vidanjabile situate pe extremitatea nordica a acestora. Fiecare hala este prevazuta cu cate un bazin vidanjabil cu V=20mc/buc- pentru halele H1 si H2, respectiv cu V=18mc/buc pentru halele H3, H4 si H5. In cadrul halelor, apele uzate vor fi evacuate prin pante realizate pe pardoseala acestora catre conducta colectoare cu dirijare catre bazinele betonate vidanjabile aferente fiecarei hale. Bazinele betonate vidanjabile pentru colectarea apelor uzate tehnologice din halele de crestere din perioada de vid sanitar sunt constructii nou realizate din BA, hidroizolate.

Apele uzate provenite din esorarea dejectiilor pe platforma de depozitare dejectii- levigatul, este dirijat prin pante si colectate in bazinul betonat, subteran, hidroizolat, situat pe latura nordica a platformei cu dimensiunile Lxlxh=50x6,8x3,5m, Vutil=950mc. Apele decantate din bazinul de colectare levigat sunt dirijate catre bazinele betonate cu dimensiunile Lxlxh=12x6,8x3,5m- 4 buc, Vtotal=285mc, Vutil=230mc. Apele decantate sunt preluate prin vidanjare din cele 4 bazine cu Vutil=230mc/buc si utilizate fie la umectarea patului depozitat in vederea unei bune mineralizari a acestuia, fie la fertilizarea terenurilor agricole conform prevederilor BAT, in baza contractelor incheiate.

Apele uzate tehnologice stocate si decantate vor fi vidanjate cu evacuare pe terenurile agricole ca fertilizant. In ceea ce privesc concentraţiile de poluanţi din apele uzate utilizate la fertilizare, acestea vor trebui să se încadreze în limitrele NTPA 001/2002, HG 352/2005 şi STAS 9450/1988.

Apele uzate provenite de la igienizarea statiei de sortare oua, a depozitului de oua si a spatiilor de depozitare aferente sunt preluate prin



retele de canalizare independente si dirijate catre bazinul betonat subteran nou construit cu V=30mc, aferent statiei de sortare.

Apele uzate menajere din zona filtrului sanitar si a birourilor, vor fi dirijate prin retele de canalizare interne catre bazinul betonat vidanjabil cu V=27mc, bazin existent ce va fi verificat, hidroizolat functie de starea tehnica a acestuia.

Apele menajere provenite din zona filtrului sanitar si a birourilor, de la statia de sortare oua, vor fi preluate din bazinele betonate prin vidanjare cu dirijare către staţia de epurare a municipiului Tecuci în baza unui contract încheiat, cu respectarea concentratiilor maxime admise conform NTPA 002/2002, HG 352/2005.

Apele meteorice de pe incintele construite si betonate neimpurificate vor fi preluate prin rigole si pante cu dirijare prin sistematizarea pe verticala a terenului fie in rigolele colectoare situate pe extremitatea estica aferente DJ 252H, fie cu evacuare pe terenurile limitrofe cu infiltrare lenta in sol cu un debit de 153l/sec, cu respectarea conditiilor maxime admise conform NTPA 001/2002, HG 352/2005.

Apele uzate care provin de pe platformele circulabile cu continut de produse petroliere si uleiuri minerale sau alte hidrocarburi, inainte de evacuare pe terenurile invecinate este necesară îndepărtarea poluanţilor din aceste ape.

Apele meteorice impurificate cu continut de substante petroliere de pe platformele betonate circulabile, cu un debit maxim de 18l/sec, vor fi evacuate in aceeasi rigola colectoare cu trecere in prealabil printr-un separator de produs petrolier cu V=8mc, Lxlxh=4,5x1,5x1,2m, cu doua compartimente, cu respectarea concentratiei principalilor indicatori in limitele maxime admise conform NTPA 001/2002, HG 352/2005.

În primul compartiment, la intrarea în separator, apa poluată pătrunde în spaţiul destinat separării nămolului. În acest spaţiu, apa îşi reduce viteza de curgere şi materialele în suspensie se decantează. În al doilea compartiment, apa pătrunde în spaţiul destinat retinerii hidrocarburilor din apă unde, ca urmare a fenomenului de flotaţie, produsele petroliere si uleiurile conţinute in apă se ridică la suprafaţă.

În urma separarii substantelor petroliere antrenate de catre apele pluviale de pe platformele circulabile in separatorul-decantor de produs petrolier, conţinutul în poluanţi se va incadra in urmatoarele limite:

materiale solide în suspensie: sub 50 mg/l hidrocarburi sau alte uleiuri minerale: sub 5 mg/l

Prin managementul apelor societatea se obliga sa respecte urmatoarele conditii privind utilizarea apei potabile din surse subterane si


Pagina 56



de valorificare a apelor uzate tehnologice rezultate din proces conform celor mai bune practici agricole:

apele uzate tehnologice rezultate din perioada de vid sanitar vor putea fi utilizate pe terenurile agricole dupa efectuarea analizelor privind calitatea solului si natura apelor, analize efectuate de catre OJSPA

deseurile organice demineralizate vor putea fi utilizate la fertilizarea solurilor pe baza Planului de management al deseurilor si a Studiului agrochimic pe baza cartarii pedologice si agrochimice a terenurilor, a planului de cultura si a bilantului de azot la nivelul exploatatiei agricole, precum si a planului de fertilizare

in jurul constructiilor si a instalatiilor aferente sistemului de alimentare cu apa se vor institui zone de protectie sanitara conform HG 930/2005

beneficiarul va trebui sa intocmeasca fisa de inventariere a forajului conform ORD MMP 799/2012 urmand a fi transmis ABA Prut Barlad- SGA Galati

apele utilizate din sursa subterana vor trebui contorizate din punct de vedere a debitelor utilizate

apele uzate menajere vor trebui preluate si descarcate in Statia de epurare Tecuci in baza unui contract de prestari servicii

pe toata durata realizarii lucrarilor de investitii este interzisa efectuarea de deversari de ape uzate neepurate in apele de suprafata sau subterane, depozitarea necontrolata pe sol a diverselor substante sau deseuri ce ar putea polua panza freatica si apele de suprafata

la finalizarea lucrarilor zonele de lucru vor fi eliberate de deseurile rezultate din lucrarile de executie sau excavare.


Pagina 57

Tab 4.1.2.

Sursa apelor uzate, Proces

tehnologic

Totalul apelor uzate generate Ape uzate evacuatemc*

mc/an*

Menajere Tehnologice Pluviale mc/zi mc/an mc/ciclu mc/an mc/zi mc/an

-de la igienizari hale de crestere pasari

0,29mc/zi 107mc/an -- -- --- 107mc/an ------ -----

Consum igienico-sanitar

0,80mc/zi 292mc/an 0,80mc/zi 292mc/an

* - Valoarea nu cuprinde debitul de ape pluviale

4.1.4.Prognozarea impactului

Concentratiile si debitele de poluanti prezentate in tabelul de mai jos corespund volumului de activitate estimat a se desfasura in cadrul fermei avicole Furcenii Noi Punct de lucru SC VANBET SRL Gara Banca ca urmare a aplicarii tehnologiei de crestere si exploatare gaini oua conum in sistem alternativ tip voliera, conform celor mai bune tehnici disponibile.

Nr.crt.

Sursa generatoare

Natura apei si compusii acesteia

Debitul mc/an

Mod de evacuare

NTPA 001/2002 HG 352/2005,mg/l

Cantitateevacuata kg/an

1 Ape uzate de la igienizarea halelor de creştere si exploatare GOC

Ape uzate tehnologice

107mc/ an

Bazine betonatestocare ape uzate cu V=18mc/buc- 3buc si V=20mc/buc- 2buc

PH 6,5-8,5suspensii 60 6,420CCOCr 70 7,490CBO5 20 2,140P total 1 0,107Amoniu 2 0,214Cupru 0,1 0,0107Zinc 0,5 0,053Azotaţi 25 2,675Azotiţi 1 0,107N total 10 1,070

Apele uzate tehnologice decantate in bazinele betonate şi evacuate prin vidanjare vor fi utilizate ca fertilizant pe terenurile agricole sau la irigarea spatiilor verzi din incinta fermei cu incadrare in limitele STAS 9450/1988 si NTPA 001/2002, HG 352/2005, din punct de vedere al concentratiilor poluantilor emisi.

Datorita concentratiei de nutrienti, in cazul apelor uzate tehnologice colectate din perioada de vid sanitar cu stocare temporara pentru decantarea suspensiilor in bazine betonate, inainte de folosirea acestora pe terenurile agricole, solurile vor trebui analizate de catre OJSPA Galati.

Apele uzate tehnologice vor trebui sa indeplineasca conditiile de calitate pentru irigarea culturilor agricole din punct de vedere al principalilor indicatori de calitate ce vor fi monitorizati cu incadrare in limitele de emisie:

-pH: neutru-6,5-7,2; slab acid:5,5-6,4; slab alcalin:7,3-8,6-cloruri: clasa C1 40mg/l; clasa C2 120mg/l; clasa C3 370mg/l;

clasa C4 810mg/l;



-sulfati: clasa C1 100mg/l; clasa C2 320mg/l; clasa C3 1000mg/l; clasa C4 2200mg/l;

-cupru: tip I 0,2mg/l; tip II 5mg/l;-zinc: tip I 2mg/l; tip II 10mg/l;-mangan: tip I 0,2mg/l; tip II 3mg/l;Conform naturii procesului de crestere si exploatarii GOC in voliera

debitul de ape uzate provenit din tehnologie este maxim in perioada de vid sanitar cand se efectueaza operatii de igienizari, spalari, clatiri.

Pentru reducerea consumului de apa potabila, conform celor mai bune tehnici de crestere pentru igienizarea incintelor se utilizeaza apa sub presiune si substante tensioactive cu grad de curatire ridicat.

Natura materialelor utilizate la pardoselile din halele de crestere asigura o buna igienizare si curatire a acestora prin utilizarea substantelor tensioactive si a jetului sub presiune.

Pentru igienizarea halelor este folosita o cantitate de detergenti biodegradabili care in solutii diluate asigura datorita caracterului tensioactiv o buna curatire a acestora ceea ce conduce la o scadere a volumului de apa utilizat la igienizare.

Cele mai bune tehnici disponibile, inseamna si reducerea consumului de apa ceea ce se poate realiza prin utilizarea jeturilor de inalta presiune la curatirea halelor si a utilajelor dupa fiecare ciclu de productie. Este foarte important sa se gaseasca un echilibru intre modul de spalare aplicat si reducerea consumului de apa pe cat posibil.

In ceea ce priveste consumul de apa pentru adaparea efectivului de pasari acesta variaza functie de dieta, incluzand strategii de eficientizare a cresterii si exloatarii efectivelor de GOC.

Intretinerea regulata conform programului, efectuarea reparatiilor curente, precum si efectuarea verificarilor in perioadele operationale conduc la reducerea consumurilor de utilitati, respectiv a consumului de apa.

Activitatea desfasurata in cadrul Fermei avicole Furcenii Noi respecta cele mai bune tehnici disponibile de crestere a efectivelor de animale, urmarind incadrarea concentratiei poluantilor emisi din activitate in limitele impuse prin legislatia in vigoare, ceea ce conduce la concluzia ca functionarea la capacitatea proiectata a fermei nu se constituie intr-un poluator major al zonei.

Pentru prevenirea poluarii apei subterane se vor intretine in stare corespunzatoare de functionare reteaua de canalizare ape uzate tehnologice si menajere, bazinele betonate, vidanjabile, cu respectarea instructiunilor de lucru pe perioada unui ciclu de productie si a vidului sanitar in cadrul Fermei Furcenii Noi.


Pagina 60



Apele uzate menajere provenite din zona filtrului sanitar si a statiei de sortare oua sunt dirijate prin retele interne de canalizare catre bazinele betonate, subterane vidanjabile cu V=27mc, respectiv V=30mc in vederea decantarii.

Apele cu caracter menajer stocate in bazinele betonate aferente filtrului sanitar si statiei de sortare oua sunt preluate prin vidanjare si evacuate in Statia de epurare a municipiului Tecuci cu incadrarea principalilor indicatori in limitele NTPA 002/2002, HG 352/2005, in baza contractului incheiat.

Nr. Crt.

Indicator de calitate Unitatea de masura

Valori limita admise pentru

evacuare1. Temperatura °C 402. pH unit pH 6,5-8,53. Materii in suspensie mg/l 3504. CBO5 mg/l 3005. CCOCr mg/l 5006. Amoniu mg/l 307. Fosfor total mg/l 5,08. Detergenti sintetici mg/l 259. Substante extractibile cu

solventi organicimg/l 30

10. Sulfuri si hidrogen sulfurat mg/l 1,0

4.2.Aerul

4.2.1.Date generale

Ferma de crestere si exploatare gaini oua consum in sistem alternativ tip voliera- Punct de lucru ce apartine SC VANBET SRL Gara BAnca este amplasata in intravilanul localitatii Furcenii Noi, comuna Cosmesti, judetul Galati in vecinatatea unor terenuri agricole, zona locuita si zona impadurita.


Din punct de vedere fizico-geografic localitatea Furcenii Noi se afla situata aproape de limita sudică a Colinelor Tutovei, la contactul cu Piemontul Poiana-Nicoresti, ambele subunităii ale Podisului Moldovei, la


Pagina 61



cofluenta râului Bârlad cu pâraul Tecucel, aproape de valea Siretului situat la o distanta de 1,1km.

Din punct de vedere climatic zona este supusa maselor de aer continental din nordul si estul Europei.

Datorită poziţiei geografice a judetului Galati situat în partea estică a României, acesta are o clima temperat continentală, specifică Europei răsăritene. Iarna sunt caracteristice masele de aer rece ale anticiclonului siberian, iar vara- aerul uscat continental sau tropical. În perioada caldǎ a anului, seceta este un fenomen accentuat şi frecvent; iarna sunt specifice inversiunile termice.

Din punct de vedere a temperaturii maxima absoluta este de 34,3°C, iar temperatura minima absoluta -19,1°C, cele doua maxime reflectand caracterul temperat continental excesiv cu o amplitudine relativ mare, temperatura medie anuala fiind de 10,3°C, temperature inregistrate la Statia meteorologica Tecuci.

Valoarea medie anuala in ceea ce privesc precipitatiile este de 407,7l/mp, valoare masurata la Statia meteorologica Tecuci

Circulatia generala a atmosferei are ca trasaturi principale frecventa relativ mare a advectiilor lente de aer temperat - oceanic din V si NV (mai ales în sezonul cald), frecventa de asemenea mare a advectiilor de aer temperat - continental din NE si E (mai ales în anotimpul rece), precum si advectiile mai putin frecvente de aer arctic din N si aer tropical maritim din SV si S.

4.2.2.Surse si poluanti

Sursele generatoare de noxe ale atmosferei provenite din activitatea desfasurata in cadrul fermei avicole Furcenii Noi sunt:

Surse punctiforme nedirijate-sistemul de ventilatie a halelor de crestere GOC-uri in voliere -ce

genereaza emisii de amoniac, hidrogen sulfurat, COV nemetanic si pulberi vegetale ;

-emisii fugitive de la bazinele de stocare ape uzate şi de la platforma de esorare dejecţii ce contin NH3, COVnemetanic, H2S

-mirosuri provenite din halele de crestere pasari, precum si in zona de depozitare dejectii datorate prezentei H2S, NH3, COV nemetanic

-circulatia auto din incinta fermei ce genereaza gaze de esapament ce contin CO2, Nox si CO.

Surse punctiforme dirijate-emisii –gaze arse provenite de la incinerator ce contin CO, NO2,

SO2, NH3, HCl, HF, substante organice, metale grele- Hg, Cd, Pb, Cr, Co,


Pagina 62



Cu, Mn, Ni, si compusii acestora, pulberi, dioxine si furani, carbon organic total

Prin functionarea Fermei avicole Furcenii Noi, posibilul impact produs asupra calitatii aerului in amplasamentul analizat este minim.

La data intocmirii documentatiei din datele tehnice si calculele teoretice concentratiile si debitele masice de poluanti ce urmeaza a fi evacuati in atmosfera au fost estimate pentru valorile concentratiilor maxime admise conform ORD 462/93 la emisii.

Sursele stationare nedirijate constau in emisiile de poluanti generate prin sistemele de ventilatie ale halelor, concentratiille si debitele masice ale poluantilor emisi vor fi calculate conform limitelor maxime admise prin ORD 462/93, fiind prezentate in tabelul de mai jos:

Tab 4.2.1 Surse stationare nedirijate

Denumirea sursei

Debit gaze Poluanti emisi

Concentratia

[mg/mc]

Debit masickg/h

ORD 462/93

[mg/mc]

Mod de evacuare

Sistemul de

ventilatie din halele

de crestere

549.660Nmc/h/hala Pulberi 5 2,75 5 Exhaustare prin

sistemul de ventilatie

CO 100 54,97 100NOx 350 192,4 350SO2 35 19,24 35NH3 30 16,49 30H2S 5 2,75 5

Concentratiile poluantilor analizati vor trebui sa se situeze ca valori spre limitele inferioare ale CMA ca urmare a dotarii halelor cu sisteme de ventilatie performante ce asigura un microclimat corespunzator in hale si o dilutie corespunzatoare a poluantilor specifici evacuate, cat si a amplasamentului intr-o zona deschisa.

Echipamentele din dotarea fermei conduc la reducerea cantitatilor de deseuri respectiv a debitelor de poluanti emisi.

La data intocmirii documentatiei din datele tehnice si calculele teoretice concentratiile si debitele masice de poluanti ce urmeaza a fi evacuati in atmosfera au fost estimate pentru valorile concentratiilor maxime admise conform ORD 462/93 la emisii.

Pentru realizarea microclimatului halele sunt prevazute cu un sistem de ventilatie constituit din guri de admisie aer pe fiecare hala, situate pe lateralul acesteia si ventilatoare amplasate pe frontonul opus spre latura nordica a amplasamentului orientate catre terenurile agricole :


Pagina 63



-admisia aerului proaspat se realizeaza prin depresiune prin pereti laterali prin intermediul a 80 ferestre laterale. Admisiile laterale de aer proaspăt se asigură prin intermediul a 18 jaluzele dotate cu motoare individuale de deschidere şi protecţie antilumină, fiind controlate de calculator.

-echipamentul de exhaustare a aerului viciat, cu care este dotată fiecare hală de crestere consta din:

-1 ventilator axial cu debit variabil cu Daer=23.130Nmc/h-1 ventilator axial cu Daer=23.370Nmc/h-12 ventilatoare axiale cu Daer=41.930Nmc/h/buc

Debitul total de aer este de 549.660Nmc/h/hala.In cazul Fermei Furcenii Noi nivelul de ventilaţie este situat la

valoarea de 6,58mc/h/pasare in cursul verii si 0,52mc/pasare/h in timpul iernii.

Ventilatorul axial cu debit variabil din dotarea fiecarei hale intra in functiune in mod automat in functie de concentratiile noxelor din hale si a temperaturii.

Microclimatul în hale este mentinut la valori minime ale concentratiilor de gaze: amoniac, dioxid de carbon, umiditate 60 % cu ajutorul ventilatiei naturale si mecanice.

Microclimatul din hale este supravegheat şi comandat de un calculator, care primeste informaţiile de la senzorii de temperatură şi umiditate, sistemul de monitorizare a microclimatului din halele de creştere GOC este prevăzut cu un dispozitiv de alarmare, care intră în funcţiune în cazul în care se depăşesc parametrii prevăzuţi în procesul tehnologic.

In conditiile temperaturilor ridicate din perioada de vara, intra in functiune ventilatoarele montate pe frontonul halei, cat si jaluzelele de admisie aer sunt prevazute cu o racire suplimentara a aerului tip Pad Cooling ce consta din sisteme tip fagure unde este recirculata apa prin intermediul unei pompe asigurandu-se astfel racirea avansata.

In cazul halelor H1-H2 cu Sc=2000mp, acestea sunt dotate cu 2 instalatii tip Pad Cooling/hala, iar halele H3-H5 cu Sc=2268mp, acestea sunt dotate cu 3 instalatii Pad Cooling/hala.

Sistemul de ventilaţie este computerizat, prevăzut cu panouri electrice pentru unităţile din dotarea ferestrelor, pentru funcţionarea ventilatoarelor şi a sistemului de răcire.

Hala nu necesită încălzire suplimentară, căldura biologica provenită de la efectivul de păsări este utilizata pentru uscarea dejectiilor, ventilaţia din dotare este suficientă pentru asigurarea unui microclimat corespunzător.


Pagina 64



Sistemul de iluminat din hale este prevazut cu 72, respectiv 80 linii de lumina prevazute cu neoane albe, reglarea intensitatii luminoase realizandu-se prin intermediul calculatorului si a tablourilor electrice.

Sistemul de comanda compus dintr-un computer regleaza atat furajarea, adaparea, ventilatia, iluminatul din interiorul halelor.

Nivelul de emisii in aer este determinat de mai multi factori in lant ce pot influenta calitatea aerului :

sistemul de realizare a halelor de crestere, inclusiv sistemul de colectare a dejectiilor

strategia de furajare si nivelul de proteine din furaje sistemul de adapare al efectivului efectivul de animale corespunzator capacitatii de cazare a

halelor.In ceea ce priveste amoniacul si COV nemetanic acestea rezulta

din reactia metabolica in animal, cat si din dejectiile generate din elementele de furajare.

Pentru sursele fixe nedirijate din halele de creştere şi exploatare gaini oua consum in sistem alternativ tip voliera, concentratiile poluanţilor emişi- pulberi, NH3, H2S, COV nemetanic, se vor încadra în limitele maxime admise conf ORD 462/93.

Concentratiile poluantilor evacuati vor trebui sa se situeze ca valori spre limitele inferioare ale CMA ca urmare a dotarii halelor cu instalatii performante de depoluare a aerului.

Nivelul emisiilor de compusi gazosi precum NH3, COV nemetanic, NO2 si pulberi, din halele de crestere si exploatare gaini oua consum in sistem alternativ tip voliera, conform recomandarilor celor mai bune tehnici disponibile se vor inscrie in valorile limita de emisie:

-NH3- 0,010-0,386kg/pasare/an-COV nemetanic- 0,021-0,043kg/pasare/an-N2O- 0,014-0,021kg/pasare/an-praf inspirat-0,03kg/pasare/an-praf expirat- 0,09kg/pasare/anReducerea emisiilor de amoniac prin controlul umiditatii in hale, cat

si prin dotarea acestora cu sisteme de ventilatie prevazute cu tubulaturi si ventilatoare de exhaustare, nu permit fermentarea dejectiilor in hala, concentratia noxelor evacuate situandu-se sub limitele impuse prin reglementarile in vigoare.

Mirosul poate constitui o problema locala de disconfort in conditiile cresterii si exploatarii gainilor oua consum in voliera in cadrul fermei Furcenii Noi. Mirosul generat de surse stationare, cum ar fi bazinele de stocare ape uzate, platforma de depozitare dejecţii, se datoreaza emisiilor fugitive de NH3, H2S si COV nemetanic.


Pagina 65



Incineratorul ecologic pentru distrugerea termica a deseurilor nepericuloase de origine animala, are o capacitate de incinerare de 50kg/h si nu este prevazut cu instalatii de monitorizare si detectare a emisiilor, ci numai cu afisaj al temperaturii din cele 2 camere de lucru.

Temperatura de 850°C va trebui mentinuta constanta in cele 2 incinte tehnologice, aceasta asigurand o buna distructie a deseurilor si o reducere a concentratiei de poluanti emisi in atmosfera.

Emisiile atmosferice dirijate ale poluatilor in aer, ca urmare a incinerarii deseurilor vor trebui sa se incadreze in valorile limita de emisie ale poluantilor, corespunzator legislatiei in vigoare ORD 462/1993, astfel:

Sursa de poluare Poluant

Punct de emisie Limita impusa

Valoare U.M.

Incinerator

pulberi

Cos de evacuare cu H=6m

5 mg/Nm3

substante organice gazoase sau in stare de vapori exprimate sub forma de carbon

organic total

5 mg/Nm3

CO 50 mg/Nm3

Nox 300 mg/Nm3

SO2 25 mg/Nm3

HCl 5 mg/Nm3

HF 1 mg/Nm3

Cd 0,05 mg/Nm3

TiHg 0,05 mg/Nm3

Sb

0,5mg/Nm3

ArPbCrCoCuMnNiSnVn

Dioxine si furani 0,5 mg/Nm3

Dupa punerea in functiune a instalatiei de incinerare se vor efectua

masuratori privind emisiile atmosferice ce vor determina si frecventa de monitorizare a acestora, emisiile masurate nu vor trebuie sa depaseasca valorile limita prevazute.


Pagina 66



Amplasamentul noii ferme in vecinatatea unei zone locuite poate conduce la un impact minor asupra habitatului, ca urmare a activitatii desfasurate. Echipamentele din dotarea fermei, precum si tehnologia de crestere aplicata conduc la reducerea cantitatilor de deseuri, respectiv a debitelor de poluanti emisi in concordanta cu Directiva 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii.

Tab4.2.2 Surse stationare de joasă înălţimeDenumirea sursei Poluant Debit masic

[g/h]Emisii fugitive provenite din zonele de stocare dejectii si ape uzate

tehnologice

AmoniacCOV nemetanic

H2S

4520730

nedecelabil

Emisiile de amoniac, hidrogen sulfurat si COV nemetanic sunt asociate cu modul de stocare al dejectiilor, precum si nivelul emisiilor in hale.

In conditiile in care cantitatea dejectiilor este scazuta, igienizarea halelor facandu-se conform programului, concentratiile de amoniac si H2S scad ca urmare a unei bune organizari a procesului de crestere.

Circulatia mijloacelor auto din incinta genereaza gaze arse ce contin CO, CO2 si Nox, în cazul estimarii unui trafic redus auto in incinta fermei, va conduce la debite masice reduse evacuate prin gazele de esapament acestea fiind dispersate in mod natural.

Denumirea sursei

Poluanti si debite masice[g/h]

CO CO2 Nox-gaze de

esapament de la mijloacele auto ce functioneaza pe

motorina (2,5 l/zi)

27,5 775 62,5

In cazul surselor mobile poluantii evacuati nu sunt dirijati prin sisteme controlate dispersia acestora in aer realizandu-se ca urmare a curentilor creati in zona.

Avand in vedere amplasamentul obiectivului intr-o zona adiacenta DN 252H cu trafic auto redus, concentratiile noxelor rezultate din circulatia auto din incinta sunt diminuate.

In ceea ce priveste calitatea aerului se impune respectarea dotarilor prevazute in proiect cu utilaje performante conform tehnologiei aplicate in vederea incadrarii emisiilor de poluanti in limitele impuse prin legislatia in vigoare.


Pagina 67



4.2.3.Prognozarea calitatii aerului

Aprecierea calitatii aerului in zona s-a efectuat functie de valorile concentratiilor de poluanti standardizate. Standardele de calitate a aerului cuprind valori ale CMA functie de aria de protectie, natura obiectivului protejat si timpul de mediere.

Amplasamentul noului obiectiv se situeaza in intravilanul localitatii Furcenii Noi, comuna Cosmesti ce apartine SC VANBET SRL Gara Banca.

Prin natura activitatii ce urmeaza a se desfasura in cadrul noii ferme se poate estima urmatoarele emisii generate pe amplasament :

Instalatia generatoare

Punct de emisie

Poluant Valoare limita de emiseimg/Nmc

Hale crestere gaini oua consum in sistem alternativ tip voliera- 5 hale

Sistem de ventilatie hale- surse nedirijate

COSO2NOxPulberiNH3H2S

100353505305

Bazine de stocare ape uzate tehnologice- emisii fugitive

NH3H2SCOV nemetanic

------

Platforma depozitare dejectii- ce va deservi si Platforma avicola Bucesti

NH3H2SCOV nemetanic

------

Incinerator Emisii din surse punctiforme-

SO2NOxTOCpulberi

504001010

Activitatea desfasurata in cadrul Fermei avicole Furcenii Noi respecta cele mai bune tehnici disponibile de crestere a efectivelor de pasari, urmarind incadrarea concentratiei poluantilor emisi din activitate in limitele impuse prin legislatia in vigoare, ceea ce conduce la concluzia ca


Pagina 68



functionarea la capacitatea proiectata a fermei nu se constituie intr-un poluator major al zonei, ca efect sinergic al activitatilor desfasurate.

Conform ORD 1144/2002 privind Registrul poluantilor emisi din activitati ce intra sub incindenta OUG 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, in cazul Fermei avicole Furcenii Noi, poluantii proveniti din instalatiile de crestere a pasarilor cu un efectiv mai mare de 40.000capete, vor trebui monitorizati si raportati in conditiile in care vor fi depasite valorile prag pentru poluantii mentionati.

Poluanti/substante - fermentatia enterica

Praguri pentru aerkg/an

CO 500.000CO2 100.000.000NH3 10.000

COV nonometanici 100.000NOx 100.000

Calitatea atmosferei in zona, in cazul concentratiilor de CO, pulberi, NOx, SO2, acestea vor trebui sa se incadreze in limitele impuse de ORD 592/2002 a valorilor de prag si a valorilor limita asa cum reiese din tabelul de mai jos:

Poluant Protectia sanatatii Protectia vegetatieiValoare

limita oraraMarja de toleranta

Valoare limita orara

Marja de toleranta

NOx 200µg/m3 100µg/m3 30µg/m3 NuSO2 350µg/m3 150µg/m3 20µg/m3 Nu

Pulberi 50µg/m3 25µg/m3 --------- -------CO Maxima

zilnica10 mg/m3

6 mg/m3 ---------- ---------

Ca surse generatoare de zgomot si vibratii se pot constitui utilajele care prezinta organe in miscare – pompe, ventilatoare, benzi transportoare, precum si circulatia mijloacelor auto in incinta.

Avand in vedere ca procesul tehnologic din cadrul fermei se desfasoara in proportie de cca 80% in incinte inchise, iar utilajele generatoare de zgomot si vibratii sunt montate pe fundatii elastice sau cu elemente elastice de preluare a vibratiilor nivelul intensitatii zgomotului este diminuat.

Intensitatea nivelului de zgomot la imisii va trebui sa se incadreze in limitele STAS 10009/88, STAS 6161.3/82 cu valori de 50-60dB(A)- pe durata zilei, 45dB(A) in timpul noptii.


Pagina 69



Conform HG1756/2006, echipamentele cu functionare in spatii deschise, vor trebui sa aiba agrementul din punct de vedere al nivelului de zgomot cu respectarea conditiilor impuse.

Circulatia auto in incinta se realizeaza pe alei betonate continui conducand la diminuarea nivelului de zgomot.

Din masuratorile efectuate la unitati similare nivelul de zgomot la limita incintei se situeaza la valori de 50-55 db (A) cu unele varfuri de 60-65 db (A) fiind influentat si de traficul rutier din zona.

Utilajele prevazute in dotarea noii investitii vor fi utilaje performante in ceea ce priveste protectia calitatii aerului, acestea fiind dotate cu echipamente de depoluare ce vor conduce la incadrarea poluantilor in limitele impuse prin normativele UE.

Din datele prezentate se poate concluziona ca impactul investitiei nou realizate asupra factorului de mediu aer este redus, in conditiile respectarii masurilor impuse in proiect, precum si a realizarii acestora in executie. Dotarea obiectivului cu echipamente performante, ecologice si respectarea regimului tehnologic de creştere si exploatare a gainilor oua consum in sistem alternativ tip voliera conform celor mai bune tehnici disponibile, diminueaza riscul aparitiei unui impact cu efecte negative asupra calitatii aerului.

4.2.4.Masuri de diminuare a impactului

În ceea ce priveste impactul produs asupra factorului de mediu- aer, emisiile generate in aer, inclusiv mirosul, este determinat de mai multi factori cu efect sinergic:

-efectivul de pasari cazat in incinta fermei.-modul de amenajare a halelor de crestere-sistemul de ventilare si debitul de aer necesar asigurarii unei

ventilatii corespunzatoare-strategia de furajare, inclusiv continutul furajelor – nivelul de

proteine-sistemul de adapare si cantitatea de apa utilizata-cantitatea de dejectii generata, precum si modul de evacuarea a

acestoraEmisiile de mirosuri generate din activitatea de crestere si

exploatare gaini oua consum, contribuie ca surse individuale la totalul emisiilor odorizante din ferma, acesta putand fi diminuat printr-un sistem organizat de functionare a echipamentelor - elementelor de hranire, adapare, microclimat, precum si prin modul de evacuare si depozitare a deseurilor.


Pagina 70



Echipamentele conform celor mai bune tehnici disponibile din dotarea fermei, precum si amplasamentul fermei intr-o zona deschisa, conduc la reducerea debitelor de poluanti emisi.

Prin tehnologia aplicata de crestere si exploatare GOC in sistem alternativ tip voliera, prin ratiile de hranire si adapare, acestea conduc la reducerea cantitatii de deseuri generate din procesul de crestere, respectiv a dejectiilor uscate.

Emisiile din halele de crestere si in special emisiile de amoniac sunt influentate de modul de evacuare a patului epuizat cu continut de dejectii si resturi de furaje. In conditiile in care acesta este indepartat regulat la finalul ciclului de crestere, cu depozitare pe platforma de esorare situata in exteriorul halelor de crestere, concentratiile de COV nemetanic, H2S si NH3 sunt reduse.

In cazul bazinelor de stocare ape uzate tehnologice si a platformei de depozitare temporara dejectii, ca urmare a proceselor biochimice de descompunere se creeaza un disconfort datorita prezentei amoniacului, si a diverselor substante organice ce pot crea un miros neplacut.

Pentru reducerea concentratiei emisiilor de amoniac in aer de la halele de crestere conform BAT-urilor se recomanda respectarea programului de igienizare a halelor dupa evacuarea dejectiilor uscate.

Din punct de vedere al protectiei mediului, este importanta eficienta cu care pasarile transforma hrana. Nevoile acestora variaza functie de procesul de exploatare a gainilor ouatoare, emisiile de azot in mediu pot genera un dezechilibru in ceea ce priveste concentratiile de amoniac si oxizi de azot. Emisiile de gaze sunt difuze si foarte greu de masurat.

Referitor la diminuarea mirosurilor prin tehnologia aplicata se propune utilizarea de aditivi cu pondere in sezonul cald pentru reducerea emisiilor de compusi gazosi –amoniac si hidrogen sulfurat.

Ca urmare a analizei efectuate rezulta ca investitia se constituie intr-un poluator cu impact redus in ceea ce priveste calitatea aerului, nivelul de afectare fiind diminuat ca urmare a dotarilor prevazute in proiect si realizate in executie, cu respectarea tehnologiilor aplicate pe fluxurile operationale din cadrul fermei.

Ferma de crestere si exploatare gaini oua consum se caracterizeaza printr-un grad avansat de organizare si specializare in ceea ce priveste adapostirea efectivului, indepartarea si stocarea interna a dejectiilor produse, echipamentul folosit pentru controlul si mentinerea climatului in interiorul halelor, precum si cel pentru hranirea si adaparea GOC-urilor. Din acest punct de vedere conform celor mai bune tehnici disponibile, obiectivul ce urmeaza a fi realizat va trebui sa atinga un nivel ridicat de utilizare a hranei, astfel ca prin tehnologia aplicata sa nu genereze emisii daunatoare mediului si populatiei.


Pagina 71



Cresterea si exploatarea gainilor oua consum poate genera alte emisii cum ar fi zgomotul si emisii de bioaerosoli.

Amplasamentul obiectivului de investitii intr-o zona deschisa cu specific rural, amenajarea de platforme betonate continui de circulatie auto in incinta, dotarea cu utilajelor generatoare de zgomot in incinte inchise pe platforme betonate cu preluare a vibratiilor conduc la diminuarea nivelului de zgomot generat din activitate cu incadrarea in STAS 10009/1988 privind acustica urbana- limita admisibila a nivelului de zgomot fiind de 65dB(A) pe timpul zilei, pentru zona de activitate.

Ca urmare a analizei efectuate precum si a dotarilor cu care va fi prevazuta Ferma de crestere si exploatare GOC Furcenii Noi, rezulta ca investitia nu se consituie intr-un poluator cu impact semnificativ in ceea ce priveste calitatea aerului.

4.3.Sol

4.3.1.Tipuri de sol si modul de folosire


Geografic, localitatea Furcenii Noi se afla situata aproape de limita sudică a Colinelor Tutovei, la contactul cu Piemontul Poiana-Nicoresti, ambele subunităii ale Podisului Moldovei, la cofluenta râului Bârlad cu pâraul Tecucel, aproape de valea Siretului situat la o distanta de 1,1km.

Terenul analizat este situat în partea de est a localităţii Furcenii Noi, la distanta de 12m de zona impadurita, situata in partea estica.

În perimetrul terenului nu sunt izvoare ale pânzelor de ape subterane, acesta nefiind influenţat de inundaţii şi alunecări de teren.

Din analiza structurii terenului se constata urmatoarea stratificaţie a terenului :

-strat de pamant vegetal cu urme de vegetatie -strat de praf argilos format din alternanţă de straturi din prafuri

argiloase loessoide, galbene, compresibile si maronii - roscate la baza, plastic consistente.

-strat argilos- cu intercalatii de argila prafoasa, argila nisipoasa si nisip argilos, maroniu-cenusiu, cu interclatii de oxizi de fier si mangan, plastic consistent la plastic vârtos, la bază de culoare cenusie cu intecalatii cochlifere -melci si scoici.


Pagina 72



-strat de argila prafoasa si praf argilos la baza negru-cenusiu, plastic consistent.

Apa subterana este înmagazinata în orizonturi de pietrisuri si nisipuri, prin infiltrarea apelor din precipitatii, topirea zapezii cât si din apele din reteaua hidrografica, formându-se straturi acvifere întinse sau locale situate la adâncimi de 10 - 30 m catre terasele Siretului, unde adâncimea acestora descreste treptat.

Apa subterana este cantonata in depozitele nisipoase, permeabile sub presiune, nivelul fiind ascensional, situatie determinata de structura depozitelor respective.

Din punct de vedere hidrologic nivelul hidrostatic al pinzei freatice se situeaza la cca 5m adincime cu caracter ascensional.

Avand in vedere natura straturilor geologice in cazul apelor din precipitatii, infiltrarea acestora in sol se realizeaza in timp fara a prezenta fenomene de baltire.

4.3.2.Sursele de poluare a solului

Surse de poluare a solului si lucrari necesare organizării de şantierZona aferentă organizării de şantier va fi amplasată în incinta

suprafeţei de teren aferent obiectivului cu acces prin intermediul drumului judetean DJ 252H cu racordare la DJ 252.

Pentru delimitarea zonei ce va deservi perioada de montaj, aceasta va trebui nivelată, asigurată, prevăzută cu construcţii uşoare ce vor fi ridicate de pe amplasament la finalizarea lucrărilor.

La realizarea constructiilor si a obiectivelor din cadrul noii investitii, lucrarile pe santier vor fi executate cu respectarea proiectelor de catre echipe specializate.

Inainte de inceperea lucrarilor de executie se vor efectua urmatoarele activitati:

indepartarea vegetatiei de pe suprafata de teren ce urmeaza a fi construita

amenajarea cailor de acces pentru mijloace auto, mijloace de ridicat, a cailor de rulare pentru utilaje speciale

amenajarea platformelor pentru depozitarea deseurilor generate din activitatea de constructie, ce urmeaza a fi preluate si eliberat amplasamentul

amenajarea platformelor pentru depozitarea elementelor de constructii utilizate la executarea si modernizarea cladirilor.


Pagina 73



pamantul excavat prin sistematizarea verticala va fi incadrat ca pamant necontaminat, fiind utilizat ulterior la nivelarea suprafetei de teren din incinta obiectivului

materialele utilizate în realizarea obiectivului vor fi materiale de construcţii omologate, cu respectarea prescripţiilor privind natura, dimensiunile şi calitatea acestora din documentaţiile tehnice întocmite

operaţiile necesare montajului echipametelor se vor efectua cu personal specializat instruit din punct de vedere al respectării normelor de securitate a muncii sub supravegherea şi controlul atent al specialiştilor

Având în vedere modul de generare a poluanţilor, precum şi amplasamentul într-o zonă deschisă, emisiile de poluanţi generate în perioada de realizare a investiţiei vor fi dispersate în mod natural ca urmare a curenţilor creaţi în zonă.

Nu se impun dotări cu instalaţii pentru reţinerea şi evacuarea poluanţilor.

Pentru diminuarea nivelului de pulberi sedimentabile emise, se vor efectua stropiri periodice ale zonei de lucru.

Surse de poluare a solului in perioada functionarii obiectivuluiPoluantii ce pot afecta calitatea solului, subsolului si panzei

freatice din zona amplasamentului sunt constituiti din substantele poluante continute in apele uzate tehnologice si menajere colectate, stocate si transportate, deseurile rezultate din activitate depozitate necorespunzator.

Din analiza amplasamentului obiectivului si a proiectului prezentat de construire si modernizare fermă de pasari in voliera, suprafata totala de teren va fi utilizata pentru executarea investitiei ce urmeaza a fi realizata conform proiectului, ferma va fi constituita din 5 hale si anexele tehnico-edilitare aferente.

Din analiza amplasamentului obiectivului si a proiectului prezentat de modernizare rezulta ca circa 52% din suprafata totala este construita si betonata activitatea defasurandu-se in incinte inchise.

Zonele cu posibil potential de poluare a solului si subsolului sunt:-reteaua de canalizare interna cu dirijare catre bazinele colectoare

de ape uzate tehnologice cu V=20mc/buc-2 buc si respectiv V=18mc/buc-3 buc, aferente fiecarei hale tehnologice pentru stocarea temporară a apelor uzate tehnologice provenite din halele de creştere din perioada vidului sanitar datorita nerespectării programului de vidanjare şi verificare a stării tehnice a acestora.

Eventualele defectiuni ce pot apărea pe tronsoanele de canalizare de pe reţeaua de colectare ape uzate tehnologice, precum si degradarea


Pagina 74



hidroizolatiei bazinelor, pot conduce la infiltraţii de ape uzate cu afectarea calitaţii solului, subsolului si panzei freatice.

-reteaua de canalizare si bazinele de colectare ape uzate menajere din zona filtrului sanitar cu V=27mc si statiei de sortare oua cu V=30mc, in conditiile aparitiei unor defectiuni pe tronsoanele de canalizare, precum si a degradarii hidroizolatiei si nerespectarii programului de vidanjare, pot afecta calitatea solului, subsolului si panzei freatice datorita infiltratiilor.

-colectarea si depozitarea deseurilor in conditii necorespunzatoare, provenite din activitatea viitoare, pot conduce la o actiune de poluare a solului, subsolului si panzei freatice. Aceste deseuri vor trebui gestionate de la producere si pina la valorificare/eliminare de pe incinta conform reglementarilor in vigoare HG 856/2002 si L211/2011.

Din activitatea obiectivului vor rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:-dejectii depozitate pe platforma de esorare-pierderi naturale cca 2% din efectivul de gaini oua consum-oua necorespunzatoare din perioada de acomodare-oua sparte, -deşeuri de ambalaje-namol de la curatirea bazinelor si a retelor de canalizare-namol de la curatirea separatorului de produs petrolier-cenusa rezultata din procesul de incinerare -deseuri menajere -platformele betonate carosabile pentru accesul auto vor fi

amenajate cu pante pentru colectarea apelor pluviale cu dirijare catre rigolele betonate de colectare ape meteorice.

In vederea diminuarii riscului de poluare a solului si subsolului caile de acces vor fi betonate, continui si mentinute corespunzator.

4.3.3.Prognozarea impactului si masuri de diminuare a impactului

Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantierLucrările de execuţie a montajului echipamentelor în cadrul noii

ferme vor fi începute în momentul în care vor fi obţinute avizele şi acordurile prevăzute, inclusiv a autorizaţiei de construire sub stricta coordonare a dirigintelui de şantier, cu respectarea prevederilor privind disciplina în construcţii.

Pentru perioada de realizare a investitiei, in care fluxul circulatiei auto in zona va fi crescut, vor fi utilizate caile de acces existente, ce vor trebui amenajate corespunzator.


Pagina 75



Ca urmare a circulaţiei auto, cât şi a lucrărilor efectuate în perioada de realizare a montajului, vor rezulta emisii de pulberi în suspensii şi pulberi sedimentabile, precum şi gaze arse, din arderea carburanţilor în motoarele cu ardere internă a mijloacelor auto. Nivelul de intensitate fonica va fi crescut in perioada circulatiei mijloacelor auto si a efectuarii operatiilor de constructii.

Descrierea impactului asupra mediului in timpul functionarii In conditiile realizarii investitiei si a masurilor impuse prin proiecte

sursele de poluare a solului, subsolului si panzei freatice se pot diminua conducand la un impact redus prin urmatoarele dotari:

-spatiu de depozitare a pierderilor naturale amenajat in cadrul filtrului sanitar, dotat corespunzator conform normelor sanitar veterinare, pentru depozitarea temporara in saci a efectivului de pasari moarte cu incinerarea acestora pe amplasament in incineratorul ecologic

-bazinele betonate subterane ce colecteaza ape uzate :-in cazul bazinelor pentru colectarea apelor tehnologice se

va respecta programul de vidanjare, dupa care se va verifica starea tehnica a acestora, continuitatea hidroizolatiei, efectuarea de reparatii in conditiile in care este necesar

-bazinele pentru colectarea apelor menajere din zona filtrului sanitar si a statiei de sortare oua, vor trebui impermeabilizate şi hidroizolate-platforma de depozitare temporară şi esorare dejecţii, cu

S=2450mp, Vutil=4.900mc situata pe latura nord-estica la limita fermei. Platforma va fi betonata, impermeabilizată, cu 4 compartimente de depozitare, prevăzută cu pereti laterali cu H=2,5m, bazin betonat subteran, vidanjabil, hidroizolat cu LxlxH=50x6,8x3,5m, Vutil=950mc, si 4 bazine betonate vidanjabile cu Vutil=230mc/buc pentru colectare levigat.

Capacitatea de depozitare a dejectiilor in vederea biosterilizarii si mineralizarii acestora asigura o perioada de stationare de cca 6luni dupa care acestea pot fi imprastiate pe terenurile agricole.

-spatiu de depozitare motorina necesara procesului de ardere a pierderilor naturale in incineratorul ecologic va fi o platforma betonata, impermeabilizata, prevazuta cu rebord si basa colectoare fara legatura cu reteaua de canalizare, securizata pe care va fi amplasat rezervorul de stocare motorina cu V=5mc.

-platformele carosabile pentru accesul auto in incinta vor trebui mentinute continui si vor fi amenajate cu pante pentru colectarea apelor pluviale cu dirijare catre rigolele aferente şi evacuare pe terenurile învecinate.


Pagina 76



-in ceea ce priveste amenajarea halelor , acestea vor fi dotate astfel :

-pardoselile vor fi betonate si realizate continui cu usoare pante spre reteaua de canalizare ce preia apele de la igienizari cu dirijare catre bazinele betonate aferente halelor

-halele vor fi prevazute cu buncare de alimentare furaje, sistem de transport furaje, linii de furajare si linii de adapare corespunzator efectivului de populare. -amenajarea corespunzatoare a spatiilor de depozitare materiale, a

filtrului sanitar, aferent activitatii desfasurate ;-spatiile de colectare si depozitare a deseurilor

valorificabile/nevalorificabile vor fi amenajate corespunzator cu respectarea legislatiei in vigoare privind gestionarea deseurilor conform HG856/2002.

In ceea ce privesc deseurile generate pe amplasament valorificabile si nevalorificabile, acestea vor fi gestionate selectiv de la producere pina la valorificare/eliminare cu respectarea conditiilor impuse prin HG856/2002 ceea ce va conduce la un impact redus asupra calitatii solului, subsolului si pinzei freatice din zona amplasamentului.

Conform ORD 743/2008, arealul comunei Cosmesti, in care este inclusa si localitatea Furcenii Noi este declarata zona afectata cu nitrati din activitati agricole.

In cazul dejectiilor esorate, acestea vor fi valorificate ca ingrasamânt pe terenurile agricole, cantitatea aplicata urmand a fi stabilita in baza studiilor OJSPA Galati.

Societatea are contracte de preluare si transport a dejectiilor esorate cu detinatorii de terenuri arabile in vederea utilizarii ca fertilizant a solurilor.

Prin amenajare şi functionarea fermei, aceasta nu va influenta calitatea solului, subsolului si a panzei freatice ca urmare a dotarilor si echipamentelor prevazute.

Tehnologiile de crestere si exploatare gaini oua consum in sistem alternativ tip voliera, respecta cele mai bune tehnici disponibile privind cresterea pasarilor astfel incat poluantii emisi nu afecteaza calitatea solului, subsolului si panzei freatice prin dotarile existente.


Pagina 77



4.4.Geologia subsolului

In ceea ce priveste stratigrafia zonei, aceasta pune in evident urmatoarele:

-varsta soclului cristalin este de natura podolica, precambriana-depozitele cuverturii din perioada jurasicului mediu au identificat

prezenta gresiilor calcaroase, marnocalcarelor si marnelor, calcare cu intercalatii de anhidrite

-depuneri aluvionare reprezentate prin pietrisuri, nisipuri, argile nisipoase din perioada holocenului superior

Microregiunea geomorfologica a sesului Siret-Barlad apare sub forma albiei majore comune Siret-Barlad sau interfluviul Siret-Barlad. Zona reprezinta partea cea mai joasa a reliefului cu o inaltime ce nu depaseste 20 de metri si o inaltime maxima de 22,7m pe grinduri. In cadrul sesului se individualizeaza sectorul noii lunci a Siretului care se continua pana la cursul vechi al Siretului intersectandu-se cu acesta.

Din punct de vedere geomorfologic, această regiune s-a format în urma unor procese erozionale la care a fost supusă terasa Siretului de-a lungul timpului de către apele de suprafaţă şi cele din precipitaţii căzute pe versanţi.

Terasa Siretului din punct de vedere geologic este constituită din depozite cuaternare recente, loessuri de culoare galben cafeniu, plastic consistent la plastic moale cu compresibilitate mare în stare saturată, cu intercalaţii fin nisipoase, urmate de o alternanţă de depozite aluvionare formate din argile prăfoase şi argile roşcate maronii, la bază negre cenuşii cu intercalaţii nisipoase.

Zona amplasamentului este stabilă şi nu se semnalează în perimetrul analizat, cât şi în vecinătăţi, fenomene de instabilitate sau accidente subterane.

Din punct de vedere al seismicităţii amplasamentului, ca urmare a faptului că in arealul judetul Galaţi exista linia de fractură tectonică majoră- Focşani- Nămoloasa-Galaţi, cutremurele de pământ cu epicentru în Vrancea se resimt puternic.

Conform indicativului P100-1/2006, zona cu valoare de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare este ag=0,24g, perioada de colţ Tc =1sec, valori caracteristice amplasamentului de care se va ţine seama la proiectarea obiectivului.

Avind in vedere natura straturilor geologice in cazul apelor din precipitatii infiltrarea acestora in sol se realizeaza in timp fara a prezenta fenomenul de baltire.


Pagina 78



La realizarea constructiilor s-a tinut seama de natura solului si de stabilitatea terenului in zona cu respectarea prevederilor conform STAS 11100/1/77 si P100/1/2006.

In ceea ce priveste impactul asupra solului si subsolului prin solutiile tehnice adoptate la realizarea investitiei acesta este minim.

La realizarea constructiilor si la amenajarile prevazute se va tine seama de solutiile propuse prin expertiza tehnică ce a avut in vedere natura solului si subsolului, utilizandu-se materiale corespunzatoare.

4.5.Biodiversitatea

4.5.1.Flora si fauna

Prin amplasamentul obiectivului, cât şi prin modul de realizare a acestuia cu respectarea echipamentelor prevăzute în proiecte, acesta nu va influenta calitatea apelor de suprafata si subterane si nici ecosistemele acvatice şi terestre.


Amplasamentul investitiei se afla situat in vecinatatea-cca 800 m a Ariilor protejate Lunca Siretului Inferior – ROSPA0071/ROSCI0162, cu statut special de protectie sub Directiva “Pasari” 2009/147/EC, inclusa in Reteaua Europeana Natura 2000, conform HG 971/2011 ce modifica si completeaza Hotararea de Guvern nr. 1284/2007, si sub Directiva “Habitate” 92/43/1992 EEC, inclusa de asemenea in Reteaua NATURA 2000 prin Ordinul Ministrului Mediului 2387/2011 ce modifica Ordinul Ministrului nr. 1964/2007.


Pagina 79



Siturile NATURA 2000 ROSPA0071 SI ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior


Pagina 80



ROSPA0071 Lunca Sirectului Inferior

Suprafata totala a ariei protejate este de 36.492 ha, avand coordonatele geografice: Latitudine N 45°52’42’’, Longitudine E 27°17’6’’, altitudinea medie este de 33 m, cu maxima de 302 m. Aria protejata se intinde pe teritoriul administrativ a trei judete: Galati (66% din suprafata totala), Vrancea (29% din suprafata totala) si Braila (5% din suprafata totala).

Din punct de vedere biogeografic, suprafata ariei protejate se incadreaza in arealul regiunii Continentale si cea Stepice.

Descrierea situluiCod % CLC Clase de habitateN04 2 331 Plaje de nisipN06 17 511, 512 Rauri, lacuriN07 4 411, 412 Mlastini, turbariiN09 4 321 Pajisti naturale, stepeN12 36 211 - 213 Culturi (teren arabil)N14 7 231 PasuniN16 22 311 Paduri de foioaseN26 8 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)

Zona analizata este o zona de subsidenta cu altitudini reduse de cca 5m, unde se intalnesc paduri de lunca. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Thypha, Nimphoides,Scirpus si altele. Este o zona aflata in calea migratieinumeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), threskiornithide (Plegadisfalcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide(Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringatotanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundorustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

Calitate si importantaAriile naturale protejate de interes national, din judetul Galati, incluse in

Lunca Siretului Inferior, sunt: Balta Potcoava si Balta Talabasca.Genetic, Balta Potcoava este un lac de curs parasit al Siretului (sau de

meandru), neputand fi desecat in urma actiunii de îndiguirea luncii Siretului inferior, datorita suprafetei si adancimii mai mare si datorita legaturii stranse cu stratul de apa freatica.


Pagina 81



Intre balta Potcoava si raul Siret se afla paduri de lunca. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile Pragmites, Thypha, Nimphoides, Scirpus si altele.

Balta Talabasca este o zona de o deosebita importanta avifaunistica pe cursul Siretului Inferior, aflat in calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalealeucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus,Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringaochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide(Acrocephalus sp.) s.a.

Din punct de vedere al vulnerabilitatii sitului se pot constata activitatile antropice cu impact negativ asupra biodiversitatii:

pasunat; pescuit; vanatoare; extragere de nisip si pietris; poluarea apei.

Speciile pentru care este desemnat situl, enumerate in Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC sunt:

Cod Specie Populatie Importanta situluiRezidenta Cuibarit Iernat Pasaj Populatie Conservare Izolare Global

A229 Alcedo atthis 15-25 p DA029 Ardea

purpurea5-12 p C C C C

A024 Ardeola ralloides

5-10 p C C C C

A060 Aythya nyroca

20-25p 100-150 i

C B C C

A196 Chlidonias hybridus

80-100 p 380-450 i

C B C C

A197 Chlidonias niger

5-10 p B B C C

A031 Ciconia ciconia

300-500 i

D

A081 Circus aeruginosus

6-12 p C B C B

A038 Cygnus cygnus

4-10 i C B C C

A027 Egretta alba 15-30 p 50-160i C B C CA026 Egretta

garzetta20-45 p 80-180i C B C C

A189 Gelochelidon nilotica

5-10 i C B C C

A135 Glareola pratincola

10-14 i C B C C


Pagina 82



A022 Ixobrychus minutus

10-15 p C B C C

A338 Lanius collurio

15-25 p D

A339 Lanius minor 20-35 p DA177 Larus

minutus20-35 i D

A023 Nycticorax nycticorax

20-30 p C B C C

A019 Pelecanus onocrotalus

60-75 i C B B C

A034 Platalea leucorodia

5-20 p C B C C

A132 Recurvirostra avosetta

5-12 p 25-30 i C B C C

A193 Sterna hirundo

3-5 p 30-50 i D

Speciile cu migratie regulata, nementionate in Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC sunt:

Cod Specie Populatie Importanta sitRezidenta

Cuibarit

Iernat Pasaj Populatie

Conservare

Izolare Global

A054 Anas acuta 20-35 i

D

A056 Anas clypeata

30-60 i

D

A052 Anas crecca 50-80 i

D

A050 Anas penelope

170-230 i

D

A053 Anas platyrhynchos

10-20 p 350-500 i

D

A055 Anas querquedula

1-3 p D

A051 Anas strepera 3-5 p 50-80 i

D

A043 Anser anser 350-500 i

D

A059 Aythya ferina 10-20 p 100-150 i

D

A061 Aythya fuligula

6-12 p B B C C

A087 Buteo buteo 20-35 i DA198 Chlidonias

leucopterus5-12 p B B C B

A036 Cygnus olor 10-15 p C B C CA096 Falco

tinnunculus10-15 p D

A125 Fulica atra 30-45 p 2500-3000 i

C B C B

A459 Larus cachinnans

18-25 p 200-250 i

D

A156 Limosa 600- D


Pagina 83



limosa 1000 i

A230 Merops apiaster

30-50 p D

A017 Phalacrocorax carbo

50-120 i

D

A005 Podiceps cristatus

30-45 p D

A048 Tadorna tadorna

2 p D

A161 Tringa erythropus

150-200 i

D

A162 Tringa totanus

300-500 i

D

A142 Vanellus vanellus

30-45 p 500-700 i

D

A179 Larus ridibundus

25-35 p 80-180 i

D

Legenda: p = perechi; i = indiviziPentru populatie, B = intre 2,1 – 15% din dimensiunea speciei in sit fata de cea nationalaC = intre 0 – 2% din dimensiunea speciei in sit fata de cea nationalaD = prezenta nesemnificativaPentru Conservare,B = Conservare bunaC = Conservare medie sau partial degradataPentru izolare,B = populatie neizolata, dar la limita ariei de raspandireC = populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsaPentru global,B = valoare buna pentru specieC = valoare nesemnificativa

Relatiile sitului cu alte situri desemnate la nivel national sau regional:Rezervatia naturala Padurea si dunele de nisip, este inclusa complet in Situl

Lunca Siretului Inferior si reprezinta 0,60 % din suprafata acestuia.Rezervatia naturala Balta Potcoava, este inclusa complet in Situl Lunca

Siretului Inferior si reprezinta 0,11 % din suprafata acestuia.Rezervatia naturala Balta Talabasca, este inclusa complet in Situl Lunca

Siretului Inferior si reprezinta 0,52 % din suprafata acestuia.Rezervatia naturala Padurea Neagra, este inclusa complet in Situl Lunca

Siretului Inferior si reprezinta 0,60 % din suprafata acestuia.

Activitatile din sit sau din imediata vecinatate pot genera urmatoarele consecinte asupra starii de conservare a acestuia:


Pagina 84



a.Pasunatul, prezinta o intensitate scazuta, ce exercita o influenta negativa.b.Poluarea apei, are o intensitate medie, si exercita o influenta negativa.c. Pescuitul sportiv, are o intensitate medie, si nu are influenta asupra sitului.d.Depozitarea deseurilor menajere, are o intensitate medie, si exercita o influenta

negativa.e.Linii de cale ferata, au o intensitate scazuta, si nu au influenta asupra sitului.f. Inundatiile, au o intensitate medie, si exercita o influenta pozitiva.g.Extragere de nisip si pietris, au o intensitate semnificativa, si exercita o influenta

negativa.h.Curatarea padurilor, au o intensitate scazuta, si exercita o influenta pozitiva.i. Vanatoare, are o intensitate scazuta, si exercita o influenta negativa.j. Drumuri, drumuri auto, au o intensitate scazuta, si exercita o influenta negativa.k. Eutrofizarea, are o intensitate medie, si exercita o influenta negativa.

Situl se afla in administrarea Asociatiei pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani, si in prezent nu are un Plan de management, dar are Regulament de functionare.

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior

Suprafata totala a ariei protejate este de 25.081 ha, avand coordonatele geografice: Latitudine N 45°46’22’’, Longitudine E 27°20’33’’, altitudinea medie este de 47 m, cu maxima de 302 m. Aria protejata se intinde pe administrativul a patru judete: Galati (49% din suprafata totala), Vrancea (42% din suprafata totala), Braila (7% din suprafata totala) si Bacau (2%din suprafata totala).

Din punct de vedere biogeografic, suprafata ariei protejate se incadreaza regiunile Continentala si cea Stepica.

Descrierea situluiCod % CLC Clase de habitateN04 4 331 Plaje de nisipN06 25 511, 512 Rauri, lacuriN07 5 411, 412 Mlastini, turbariiN09 5 321 Pajisti naturale, stepeN12 8 211 - 213 Culturi (teren arabil)N14 8 231 PasuniN16 34 311 Paduri de foioaseN26 11 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)

Situl Lunca Siretului Inferior cuprinde albia majora a raului in aval de Adjudul Vechi si Homocea, pana in amonte de Municipiul Galati, la care se


Pagina 85



adauga mici portiuni de terasa (de ex. trupul de padure Hanu Concachi), precum si partea inferioara a luncii unor afluenti ai Siretului (ex.Raul Trotus, in aval de Urechesti, Ramnicu Sarat, Suha, Barladel, Buzau). Situl se intinde pe teritoriul judetelor Bacau (portiunea superioara asitului situata pe Raul Trotus), Vrancea, Buzau, Braila si Galati. Principalele clase de habitate identificate in sit sunt: Ape dulci continentale(statatoare, curgatoare) - 45 %; Pajisti seminaturale umede, preerii mezofile - 18%; Culturi cerealiere extensive - 5%; Alte terenuri arabile – 5%; Paduri caducifoliate - 25 %; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, cai de comunicatie, rampe de depozitare, mine, zone industriale)-2%. Situl este localizat preponderent in lunca inundabila a Siretului, o lunca joasa, cu relief predominant plan, tanar, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri, depresiuni.

Altitudinea variaza de la 5 m, in partea inferioara a sitului, la cca.300 m in partea superioara a sitului, pe Raul Trotus. Substratul geologic este reprezentat de argile, nisipuri si chiar pietrisuri in partea superioara, de varsta cuaternara, care se prezinta sub forma de straturi suprapuse orizontal. Reteaua hidrologica este reprezentata de Raul Siret si de afluentii acestuia.

Regimul hidrologic al raului se caracterizeaza prin revarsari perioadice, in principal in lunile februarie-martie, aprilie-iunie si noiembrie. Aceste revarsari au influenta directa asupra vegetatiei forestiere. In zona de terasa, regimul hidrologic al raului nu influenteaza vegetatia forestiera. Climatul variaza dinspre amonte inspre aval, fiind caracteristic etajului colinar in partea superioara a sitului si stepei, in partea mijlocie si inferioara a sitului. Solurile sunt preponderent soluri aluviale (aluviosol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri).

Calitate si importantaSitul este important pentru speciile de pesti reofili, reprezentand o portiune

de rau relativ putin afectata de activitati antropice.Vulnerabilitatea sitului-activitatile antropice cu impact negativ asupra

biodiversitatii sunt: -fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este prezent din ce in

ce mai frecvent, ca urmare a scaderii nivelului apelor freatice dinalbia majora. -apropierea localitatilor, accesibilitatea usoara a padurilor pe intreg

perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea si promovarea arboretelor din salcam, plopi euramericani si alte specii forestiere alohtone. Pasunatul în padure, constituie principalul punct sensibil al agresiunii antropice.

-extinderea domeniului construibil al localitatilor limitrofe sitului in zona de lunca,diversificarea proprietatii asupra terenurilor din sit, constituie alte elemente de vulnerabilitate a sitului.

Tipul de proprietari


Pagina 86



In situl Lunca Siretului Inferior padurile ocupa cca.7500 ha, respectiv cca. 20 % din suprafata sitului. Peste 6 500 ha sunt paduri proprietate a statului, iar diferenta sunt paduri private. Padurile private apar pe raza OS Adjud, OS Focsani si OS Tecuci.

Situl a fost creat pentru a conserva si a proteja urmatoarele tipuri de habitate si specii, nominalizate in Directiva 92/42/CEE:Tip habitate

Cod Denumire habitate % Reprez. Supr.rel. Conserv. Global

3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantissi Callitricho-Batrachion

20 B C C B

6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus

robur, Ulmus laevius, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri

0,5 B C B B

3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention

0,5 B C B B

92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba

9 A C B B

91I0* Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.

0,2 C C B C

91E0* Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

0,3 B C B B

Legenda:Reprezentativitatea esteA – reprezentativitate excelentaB – reprezentativitate bunaC – reprezentativitate semnificativaD – prezenta nesemnificativaSuprafata relativa esteA-intre15,01 – 100% B-intre 2,01 – 15% C-intre 0 – 2%Gradul de conservareA – conservare excelenta B – conservare buna C – conservare medie sau redusaEvaluare globala


Pagina 87



A –valoare excelentaB –valoare bunaC –valoare semnificativa*- Habitate prioritare

Situl adaposteste specii de animale incluse in Anexa II a Directivei Consiului 92/43/CEE:

Cod Specie Populatie Calitate sitRezidenta

Reproducere

Iernat Pasaj Sit. Pop.

Conserv. Izolare Global

MAMIFERE1355 Lutra lutra P C B C B1335 Spermophilus

citellusP

AMFIBIENI SI REPTILE1220 Emys orbicularis P C B C B1166 Triturus cristatus P C B C B1188 Bombina bombina P C B C B

PESTI1130 Aspius aspius P C B C B1149 Cobitis taenia P C B C B2511 Gobio kessleri P B B C B1124 Gobio albipinnatus P C B C B1157 Gymnocephalus

schraetzerP C B B B

1145 Misgurnus fossilis P C B C B2522 Pelecus cultratus P C B C B1134 Rhodeus sericeus

amarusP C B C B

1146 Sabanejewia aurata P C B C B1160 Zingel streber P C B C B1159 Zingel zingel P C B C B

NEVERTEBRATE1083 Lucanus cervus P C B C C1014 Vertigo angustior P?

Alte specii importante de flora si faunaFelis silvestris, mamifer.Legenda: Pentru populatie, A = intre 15,01 – 100% din dimensiunea speciei in sit fata de cea nationalaB = intre 2,01 – 15% din dimensiunea speciei in sit fata de cea nationalaC = intre 0 – 2% din dimensiunea speciei in sit fata de cea nationalaD = prezenta nesemnificativaPentru Conservare,B = Conservare bunaC = Conservare medie sau partial degradataPentru izolare,B = populatie neizolata, dar la limita ariei de raspandire


Pagina 88



C = populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsaPentru global,B = valoare buna pentru specieC = valoare nesemnificativa

Relatiile sitului cu alte situri desemnate la nivel national sau regional:Rezervatia naturala Balta Talabasca, se suprapune partial cu Situl Lunca

Siretului Inferior pe o suprafata de 0,52 % din suprafata totala a Sitului Lunca Siretului Inferior.

Rezervatia naturala Padurea Neagra, se suprapune partial cu Situl Lunca Siretului Inferior pe o suprafata de 1,42 % din suprafata totala a Sitului Lunca Siretului Inferior.

Activitatile din sit si consecintele asupra starii lui de conservare:a. Pasunatul, are o intensitate scazuta, exercita o influenta negativa pe o suprafata de 2% din aria protejata.b. Managementul forestier general, are o intensitate mare, exercita o influenta pozitiva pe intreaga suprafata a sitului.c. Drumuri, drumuri auto, au o intensitate scazuta, nu are influenta asupra sitului.d. Extragerea de nisip si pietris, are o intensitate semnificativa, exercita o influenta negativa pe o suprafata de 15% din aria protejata.e. Plantarea padurii, are o intensitate scazuta, cu o influenta pozitiva asupra a 3% din suprafata sitului.f. Indepartarea arborilor uscati sau in curs de uscare, prezinta o intensitate medie, si nu are nici o influenta, se manifesta pe 40% din suprafata sitului.g. Inundatiile prezinta o intensitate medie, si nu au influenta, se manifesta pe 25 % din suprafata sitului.h. Pescuitul sportiv, are o intensitate scazuta, exercita o influenta negativa pe o suprafata de 1-% din aria protejata.

Activitatile din imediata vecinatate si consecintele asupra starii lui de conservare:a. Cultivarea terenurilor, prezinta o intensitate mare, nu are nici o influenta, se manifesta pe 40% din suprafata sitului.b. Pescuitul sportiv, prezinta o intensitate medie, si exercita o influenta negativa pe 1% din suprafata a sitului.c. Drumuri, drumuri auto, prezinta o intensitate scazuta, ce nu au influenta asupra sitului.d. Depozitarea deseurilor menajere, are o intensitate medie, si exercita o influenta negativa.e. Inundatiile au o intensitate scazuta, nu are influenta asupra sitului.f. Vanatoarea, are o intensitate scazuta, si exercita o influenta negativa.


Pagina 89



g. Liniile electrice, au o intensitate scazuta, si nu au nici o influenta asupra sitului.

Situl este in administrarea Regiei Nationale a Padurilor – Directia Silvica Focsani.

4.5.2.Impactul prognozat si masurile de diminuare

Suprafata aferenta proiectului situata in vecinatatea sitului, la cca. 800 metri, se afla in intravilanul localitatii pe amplasamentul unei fostei ferme si nu va exercita un impact semnificativ asupra starii de conservare a sitului.

AMPLASAMENT INVESTITIE FATA DE ROSCI0162 SI ROSPA0071Activitatile cu potential negativ asupra starii de conservare a sitului sunt in

faza de executie si implementare a proiectului, cat si in faza de operare a investitiei.


Pagina 90



ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior

Statutul de protectie este atribuit sitului datorita prezentei populatiilor de pasari inscrise in Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC. Din acest punct de vedere se urmareste impactul investitiei asupra habitatelor acestor specii, respectiv zonele de adapost, imperechere, hrana si culoarul de zbor.

Potential impact:A - impact semnificativB – impact mediuC – impact nesemnificativD – fara impact

Activitatea Potential impact asupra zonelor: Explicare potential impact

Masuri de diminuare / inlaturare impact

Adapost Imperechere Hrana Culoar de

zborPeriada de executie

C c D C Traficul greu al utilajelor si materialelor de constructii poate afecta locurile de cuibarit si imperechere prin zgomotul generat.Eventualele accidente pot afecta sursele de apa, contaminandu-le cu hidrocarburi.Utilajele grele pot constitui obstacole in zbor.

Se va reduce la minim perioada de executie a investitiei, se va monitoriza permanent starea utilajelor si a echipamentelor, iar viteza de circulatie va fi adaptata pentru zone locuite, maxim 50 Km/h.

Hale productie

D D D C Inaltimea halelor de 5 metri poate afecta culoarul de zbor al pasarilor.

Construirea pe amplasament al unei vechi ferme face ca vechile culoare de zbor sa nu fie afectate.

Construire statie sortare depozitare oua

D D D D - -

Incinerator ecologic

D D D B Prin inaltimea cosului de evacuare (6m), acesta poate constitui

Cosul de evacuare este construit in imediata vecinatate a


Pagina 91



un obstacol in zbor. Temperatura mare de 850 grade a gazelor evacuate poate rani pasarile aflate in zbor.

platformei de depozitare dejectii, realizandu-se astfel o unitate compacta.

Platforma dejectii

D D C D Cantitatea de dejectii va atrage prin biocenoza specifica creata un numar mare de indivizi. Se creaza o sursa de hrana antropica.

Se va monitoriza platforma pentru a cuantifica numarul de indivizi prezenti in perioadele de primavara si vara.

Filtru sanitar

D D D D - -

Spatii de depozitare

D D D D - -

Utilitati D D D C Retelele electrice si postul de transformare poate electrocuta sau constitui obstacole in zbor.

Prin executarea corespunzatoare a lucrarilor se va elimina riscul de electrocutare, iar ca obstacol in zbor, se va monitoriza permanent zona strabatuta de retea in eventualitatea unui accident.

Cai de acces betonate

D D D D - -

Spatii verzi D D D D - -

ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior

Statutul de protectie este atribuit sitului datorita prezentei habitatelor enumerate in Anexa I a Directivei 92/43/CEE si a speciilor de animale enumerate in Anexa II a aceleiasi Directive. Potentialul impact este nesemnificativ, si acest lucru se datoreaza distantei relativ mari fata de limitele ariei naturale protejate.


Pagina 92



Pina in prezent nu s-au semnalat in zona dereglari ale echilibrului ecologic, din estimarea valorilor concentratiilor de poluanti emisi in mediu acestia se vor situa sub CMA conform normativelor in vigoare ceea ce va conduce la debite masice reduse de poluanti fara un impact major asupra biodiversitatii.

In ceea ce privesc ariile de raspandire a poluantilor emisi, acestia nu vor afecta flora si fauna din vecinatatea amplasamentului analizat ca urmare a dotarilor si echipamentele aferente noii investitii, cat si prin respectarea tehnologiei de creştere, impactul prognozat fiind diminuat prin respectarea masurilor impuse.

Măsurile care se preconizează a fi luate în perioada de realizare a fermei avicole, cat si în timpul funcţionării acestuia, în conformitate cu normele tehnologice si a legislaţiei de mediu în vigoare, si în mod special respectarea cu stricteţe a acestora, ne determină să consideram că factorii de mediu din vecinatate, vor fi afectaţi negativ într-o măsură destul de mică astfel încât impactul să nu aibă un caracter semnificativ. Se poate afirma că dacă impactul asupra florei si faunei nu se va manifesta semnificativ, astfel încât să afecteze biodiversitatea, investitia realizata va constitui un beneficiu pentru mediu înconjurător, cel social şi economic.

Masurile de reducere a impactului pentru ecosistemul terestru ce se propun a fi luate in considerare la realizarea investitiei conduc la diminuarea potentialelor efecte atât în perioada de functionare cât si de constructii- montaj:

Factor de mediu

Măsuri de reducere a impactului

Resp.implementare

Supraveghere

Pulberi -excavaţii supravegheate, -acoperirea camioanelor care

transportă material de umplutură,

-efectuarea de stropiri de apa ce vor impiedica antrenarea de pulberi de catre curentii de aer

Constructor Titular

Vegetaţie -se va proceda la refacerea vegetaţiei prin plantare de plante specifice zonei

Constructor Titular

Faună -supravegherea zonei şi asigurarea identificării si protejării exemplarelor din fauna specifica zonei, atat in perioada de investitii, cat si in perioada de functionare

Constructor Titular

Apă -colectarea corespunzătoare a apelor uzate, transport prin

Constructor Titular


Pagina 93



vidanjare, asigurarea de servicii specializate, pentru respectarea HG 352/2005 -interzicerea descărcării oricăror materiale în apele de suprafată sau subterane.-utilizarea unor tehnologii moderne de depoluare în cazul poluării accidentale cu hidrocarburi

Gestionarea materialuluiexcavat

-refolosirea pe şantier, pe cât posibil, a materialului inert excavat, in aceeaşi zona pentru refacerea habitatelor la finalizarea lucrarilor

Constructor Titular

Sănătatea populaţiei şi apersonalului

-managementul tehnic şi al resurselor corect executat. -elaborarea planului de intervenţie în caz de poluări accidentale.

Constructor Titular

Mediu ambiant

-monitorizarea lucrărilor şi a calităţii mediului, atat in perioada de investitii cat si in perioada de functionare

Constructor Titular

4.6.Peisajul

Investitia – Construire si modernizare hale pentru cresterea de pasari in voliera se va amplasa in intravilanul localitatii Furcenii Noi, comuna Cosmesti, judetul Galati, intr-o zona rurala.

Din punct de vedere urbanistic obiectivul se incadreaza in arhitectura zonala cu respectarea conditiilor impuse prin certificatul de urbanism.

Amenajarile si dotarile, in ceea ce privesc constructiile existente ce vor fi modernizate, cat si noile constructii realizate in cadrul obiectivului, acestea se vor integra in caracterul general al zonei, armonizandu-se cu cladirile invecinate ca arhitectura si finisare.

Ferma avicola Furcenii Noi este situata la distanta de cca 40-120m fata de zona locuita a satului, investitia fiind realizata pe amplasamentul unei foste ferme de crestere bovine din localitate si care se supune reglementarilor impuse prin L204/2008 in ceea ce priveste protejarea exploatatiilor agricole ce au functionat anterior si au avut ca destinatie - ferme zootehnice.


Pagina 94



Prin amenajarile ce au fost prevazute, constructiile ce urmeaza a fi modernizate, cat si cele noi realizate, vor fi dotate cu echipamente ce vor realiza un functional corespunzator activitatii de crestere si exploatare GOC-uri, conform celor mai bune tehnici disponibile.

Obiectivul se va racorda la retelele cu utilitati din zona-energie electrica, apa potabila. Apele uzate tehnologice si menajere rezultate de pe incinta vor fi colectate prin retelele interioare si dirijate catre bazine betonate subterane vidanjabile.

Apele pluviale prin sistematizarea pe verticala vor fi dirijate prin pante si rigole catre terenurile agricole din vecinatate cu infiltrare lentă in sol.

Tab. 4.6.1 Utilizarea terenului pentru amplasamentul ales

Utilizarea terenului

Suprafata (mp)Inainte de punerea in aplicare a proiectului

Dupa punerea in aplicare a proiectului

Recultivata

Zone construite:-constructii

inchise, amenajari tehnico-edilitare

-cai de acces si platforme betonate,

rigole

-spatii verzi

-suprafata construita, inclusiv amenajari tehnico-edilitare

16.785 mp

-cai de acces betonate si platforme 5.901mp

-spatii verzi23.384mp

-suprafata construita, inclusiv amenajari tehnico-

edilitare16.271,5 mp

-cai de acces betonate si platforme 7.500mp

-spatii verzi22.298,5mp

Total 46.070mp 46.070mp

Prin realizarea obiectivului va fi influentat cadrul natural peisagistic conducand la cresterea valorii estetice a acestuia fara a avea un impact negativ asupra arealului analizat.

4.7.Mediul social si economic

Amplasarea acestui obiectiv in judetul Galati este benefica si oportuna, avand la baza dezvoltarea intensiva si pe orizontala a


Pagina 95



capacitatilor de productie a societatii, obiectiv impus si din nevoia crescanda a solicitarilor pe piata a oualor.

Investitia ce urmeaza a se realiza constituie un raspuns in sensul asigurarii cererii de oua, dar si un etalon in ceea ce priveste dotarea cu echipamente moderne, eficiente, privind cresterea si exploatarea gainilor oua consum conform noilor standarde sanitar-veterinare.

Prin proiectul de realizare a noii investitii, se vor aplica tehnologii de crestere, hranire, valorificare a deseurilor, reducerea consumurilor de utilitati, ceea ce conduce la o eficienta economica satisfacatoare incluzandu-se in categoria obiectivelor ecologice.

Prin realizarea acestui obiectiv se creaza un sistem de reducere a deseurilor generate si valorificare superioara a acestora ca ingrasamant natural pe terenurile agricole, cu diminuarea impactului produs asupra factorilor de mediu.

Dotarile prevazute in proiect, precum si instalatiile de depoluare conduc la scaderea concentratiilor emisiilor evacuate in mediu, gestionarea corespunzatoare a acestora cu un impact redus asupra starii de sanatate a populatiei.

Prin cresterea indicelui de valorificare a potentialului zootehnic apreciem ca impactul produs asupra mediului social si economic va fi unul pozitiv.

Proiectul propus va avea un impact pozitiv asupra mediului social si economic din zona prin atragerea fortei de munca, dezvoltarea sectorului agro-zootehnic, cresterea gradului de valorificare a culturilor cerealiere realizate in zona.

Impactul potential al proiectului, asupra conditiilor de viata ar putea fi unul negativ pentru populatia din vecinatatea fermei, zona locuita situandu-se la distanta de cca 40-120m.

4.8.Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural

Obiectivul de investitie nu se afla in vecinatatea unor obiective ce fac parte din patrimoniul cultural.

Nu se impune necesitatea luarii de masuri speciale in acest sens.

5.Analiza alternativelor


Pagina 96



Amenajarea fermei de crestere si exploatare gaini oua consum in sistem alternativ tip voliera prin construirea celor 5 hale de crestere si anexele tehnice aferente se vor realiza pe un teren proprietate a SC VANBET SRL Gara Banca- Punct de lucru Furcenii Noi, comuna Cosmesti, judetul Galati.

La alegerea amplasamentului s-a avut in vedere existenta functionalului unei foste ferme zootehnice de crestere bovine ce a fost modernizata, precum si realizarea de noi hale de crestere, statie sortare oua, spatii de depozitare, ce vor respecta cele mai bune tehnici disponibile privind cresterea si exploatarea GOC-urilor.

La realizarea acestei investitii se va tine seama de recomandarile din certificatul de urbanism si din avizele solicitate, solutiile tehnice propuse prin proiectul de modernizare.

Evaluarea potenţialului impact asupra factorilor de mediu prin realizarea investiţiei a fost efectuată pe baza criteriilor de mediu pentru a determina sistemul de punctaj utilizat ce completează matricea. Notaţia folosită pentru a completa matricea

Notaţia Explicaţie

++ Punerea în aplicare a proiectului ar conduce la efecte pozitive importante, constând în protecţia

mediului şi oportunităţi de îmbunătăţire.

+ Punerea în aplicare a proiectului ar conduce la efecte pozitive ce nu ar afecta în mod negativ

resursele de mediu.

0 Nu are nici un efect asupra criteriilor, ca urmare a punerii în aplicare a opţiunii.

- Punerea în aplicare a proiectului ar conduce la efecte negative asupra mediului

- - Punerea în aplicare a proiectului ar conduce la efecte negative majore pe termen lung, la efecte

adverse asupra mediului, susceptibile de a fi permanente.

+/- Punerea în aplicare a proiectului ar afecta atât în mod pozitiv, cât şi negativ în raport cu criteriile

? Efectele sunt incerte deoarece nu există suficiente


Pagina 97



informaţii disponibile pentru a anticipa efectele probabile.

În ceea ce priveşte evaluarea impactului proiectului asupra factorilor de mediu şi a bunurilor protejate, acesta este redat pe baza matricei prezentate:

Populaţia şi sănătatea umană

Fauna şi flora

Sol Bunuri materiale

Calitatea apei

Calitatea aerului, climă

Zgomot, vibraţii

Peisaj, mediu vizual

Patrimoniu cultural şi istoric

Fermă creştere si exploatarea gaini oua consum in sistem alternativ tip voliera Furcenii Noi

+/- +/- + + + +/- + ++ 0

Din datele prezentate privind evaluarea impactului asupra factorilor de mediu, se poate concluziona că prin modul de realizare a investiţiei, prin dotările acesteia, cât şi prin amplasamentul fermei, din evaluările făcute rezultă că prezintă un impact direct, cumulativ şi pozitiv pentru zona respectivă.

Din punct de vedere al impactului, acesta nu afectează arealele geografice învecinate.

Respectarea condiţiilor tehnice privind dotările, cât şi exploatarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor în sistem monitorizat, conduc la diminuarea impactului asupra mediului.

Incineratorul ecologic ce deserveste Ferma avicola Furcenii Noi asigura distrugerea deseurilor animaliere nepericuloase fara risc sanitar, astfel incat se elimina posibilitatea poluarii solului prin depozitari necontrolate. Functionarea incineratorului ecologic cu o capacitate de maxim 50kg/h, este discontinua pe sarje, numai in timpul zilei, durata unei sarje fiind de 3h/sarja, 2 sarje/zi.

Totodată au fost prevăzute măsuri de protecţie privind reducerea impactului, atât în perioada de execuţie, în perioada de funcţionare şi de încetare a activităţii.

Alegerea variantei de amplasament a fost dictata de crearea unor locuri de munca, precum si de realizarea unui climat concurential in domeniul de activitate.

In ceea ce priveste protectia mediului inconjurator prin prevederile impuse in proiect, cit si prin dotarile propuse la realizarea investitiei, s-a avut in vedere respectarea conditiilor legislatiei de mediu in vigoare, legislatie ce a fost aliniata la prevederile Comunitatii Europene.


Pagina 98



Consideram ca prin alegerea amplasamentului propus, acesta se inscrie pe linia celor mai bune tehnici agricole disponibile, comparativ cu un alt amplasament, obiectivul fiind situat intr-o zona dotata cu utilitati, cu cai de acces rutiere.

În vederea identificării tuturor efectelor posibile a fi exercitate de către noua investitie asupra mediului au fost identificate toate activitatile specifice desfasurate pe amplasamentul analizat, în funcţie de relaţia activitate – efect potenţial exercitat. Acestea s-au realizat prin evaluarea cumulată a tuturor categoriilor de impact, conform următorului tabel:

Impact Termen scurt Termen mediu Termen lungDirect Indirect Direct Indirect Direct Indirect

Investitia – ferma crestere si exploatare GOC

Activităţi deamenajare,construcţie,Dezafectareferma

Activităţi detransportmateriale,utilaje,personal

Activitatea decrestere GOC

Activităţi detransportmateriale,personal

Activitatea decrestere GOC

Activităţitransportmateriale,personal

Impactul rezidual- in cazul in care SC VANBET SRL Gara Banca va inchide ferma de pasari Furcenii Noi, impactul activitatii desfasurate pe amplasament se va elimina. In conditiile respectarii prevederilor si a masurilor impuse prin Planul de inchidere si a proiectelor intocmite in vederea dezafectarii fermei si refacerii amplasamentului, nu va exista un impact rezidual in zona.

6.Monitorizarea

Din analiza naturii emisiilor generate in mediu prin activitatile ce se vor desfasura in cadrul fermei de crestere si exploatare GOC ce apartine SC VANBET SRL Gara Banca- Punct de lucru Furcenii Noi, comuna Cosmesti, judetul Galati se impune monitorizarea calitatii factorilor de mediu si a deseurilor generate:

Sol -calitatea solului in vecinatatea platformei de depozitare dejectii din

hale in vederea evaluarii calitatii acestuia inainte de punerea in functiune si periodic la anumite intervale stabilite prin Autorizatia de mediu

Apa-calitatea apei potabile utilizata la adapatul efectivului de pasari in

cadrul fermei in ceea ce privesc indicatorii de potabilitate stabiliti prin Autorizatia de gospodarire a apelor vor fi analizati periodic


Pagina 99



-ape uzate tehnologice utilizate pentru irigarea terenurilor agricole vor fi depozitate temporar in bazinele betonate vidanjabile, analizate din punct de vedere a concentratiei de nutrienti inainte de a fi evacuate pe terenurile agricole

-ape uzate menajere colectate in bazinele vidanjabile inainte de evacuare spre Statia de epurare

Aer-emisii generate din sistemul de crestere a pasarilor din halele de

crestere evacuate prin sistemul de ventilatie din dotarea acestora si emisii fugitive din zona platformei de depozitare dejectii.

-emisii de zgomot ca urmare a activitatii desfasurate.Se vor efectua masuratori in conditiile aparitiei unor sesizari a

locuitorilor din zona ca urmare a disconfortului creat. Deseuri-dejectii evacuate din ferma in vederea esorarii cu depozitare

temporara pe platforma amenajata situata pe latura nord-estica a fermei cu Vutil=4900mc, inainte de utilizare la fertilizarea terenurilor agricole pe anumite categorii de soluri in baza studiilor efectuate de catre OJSPA

-pierderile naturale rezultate sunt depozitate pe durata limitata in spatii frigorifice si incinerate pe amplasament, cenusa rezultata avand caracter menajer; pe durata incinerarii se va urmari mentinerea parametrilor de temperatura in cele doua camere de ardere

Deseurile generate din activitatea desfasurata in cadrul fermei vor fi gestionate de la producere pana la eliminare/valorificare cu respectarea prevederilor HG 856/2002.

Factorii de mediu, frecventa, indicatorii ce urmeaza a fi monitorizati sunt prezentati in tabelul urmator:

Factor de mediu Periodicitatea propusa

Indicatorii analizati Valori limita de emisie

Punct de prelevare

APA apa potabila Periodic conform Autorizatiei de mediu

pH, substante organice CCOCr, CBO5, azotati, azotiti, N total, P total

L 411/2004 Rezervor de inmagazinare apa potabila cu V=76mc

apa uzata tehnologica

la fiecare vidanjare, inainte de aplicare pe terenuri

pH, suspensii, CCOCr, CBO5, azot amoniacal, substante extractibile, fosfor total, cupru, zinc, cloruri, sulfati

NTPA 001/2002, HG 352/2005STAS 9450/1988

Bazine stocare ape uzate tehnologice V=18mc/buc- 2buc si V=20mc/3buc aferente halelor de crestereBazine stocare levigat aferente platformei cu V=930mc- 1buc si V=230mc/buc- 4buc


Pagina 100



apa uzate menajere

la fiecare vidanjare, inainte de evacuare catre Statia de epurare

pH, CCOCr, CBO5, materii in suspensii, substante extractibile, detergent, sulfuri si H2S,

NTPA 002/2002, HG 352/2005

Bazine stocare ape uzate menajere cu V=27mc, respective V=30mc

AER Emisii de la halele de crestere si emisii fugitive

Nu este cazul --- --- ---

Imisii anual zgomot STAS 10009/1988

La limita amplasamentului spre latura vestica si sudica

SOL anual pH, Cupru, zinc sulfati

ORD 756/1997

Limitrof platformei de deshidratare dejectii cu V=4900mc

Prin sistemul de monitorizare al factorilor de mediu, cat si a modului de eliminare/valorificare a deseurilor generate, creste siguranta in exploatare cu diminuarea riscului aparitiei unor poluari accidentale cu impact asupra calitatii factorilor de mediu.

Pentru aplicarea celor mai bune tehnici disponibile si incadrarea in limitele recomandate prin BAT privind sistemul de crestere si exploatare GOC-uri in sistem alternativ tip voliera, in cadrul noului obiectiv se va urmări :

-funcţionarea la parametri tehnologici a sistemelor de ventilatie din dotare, conform programelor instituite prin calculator cu urmărirea şi remedierea abaterilor de la parametrii de proces

-respectarea diagramelor energetice de pe fluxul tehnologic in vederea incadrarii obiectivului în limitele impuse prin consumurile specifice preconizate

-urmărirea gestionării substantelor chimice utilizate in procesul de igienizare in cazul vidului sanitar, a conditiilor de depozitare, manipulare si consumurile specifice.

-respectarea modului de gestionare selectiva a deseurilor de la producere pana la eliminare/valorificare conform legislatiei in vigoare – OUG 78/2000, privind regimul deseurilor aprobat cu L 426/2001 cu modificarile ci completarile ulterioare si a HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor, inclusiv deseurile periculoase

Planul de monitorizare a factorilor de mediu pe perioada realizarii investitiei:

Factor de mediu

Impact potential

Conditii existente

Impact prognozat (marime,

Sisteme de diminuare

Impact rezidual


Pagina 101



extindere, tip) Aer Pulberi in

suspensii si sedimentabile

Lucrarile de executie a constructiilor si a cailor circulabile

Pe o durata limitata de timp cu o buna dispersie a pulberilor

Stropiri cu apa in timpul executarii lucrarilor, curatirea rotilor mijloacelor auto

Negativ nesemnificativ

Sol Suspensii pamantoase, produse petroliere,

Deseuri

Ca urmare a unor pierderi accidentale de produse petroliere si uleiuri minerale, posibile infiltratii in sol-subsol

Depozitarea controlata a deseurilor

Pe o durata limitata de timp cu afectarea unei suprafete reduse

Depozitarea deseurilor se va realiza selectiv in spatii amenajate

Materiale absorbante, recuperare in recipienti, mijloacele auto trebuie sa corespunda normelor tehnice.

Evacuarea ritmica a deseurilor si igienizarea spatiilor de depozitare



In cadrul organizarii de santier se va urmari derularea lucrarilor conform proiectelor intocmite cu respectarea prevederilor acestora, in vederea evitarii poluarii factorilor de mediu.

Planul de monitorizare a factorilor de mediu pe perioada dezafectarii fermei de crestere si exploatare GOC:

Factor de mediu

Impact potential

Conditii existente

Impact prognozat (marime, extindere, tip)

Sisteme de diminuare

Impact rezidual

Aer Pulberi in suspensii si sedimentabile

Lucrarile de demolare a constructiilor si a inlaturarii cailor circulabile

Pe o durata limitata de timp cu o buna dispersie a pulberilor

Stropiri cu apa in timpul efectuarii lucrarilor, curatirea rotilor mijloacelor auto


Ape uzate Ape uzate tehnologice- pH, suspensii, CCOCr, CBO5, azot amoniacal, substante extractibile, fosfor total, cupru, zinc,

Curatarea retelelor de canalizare ape uzate tehnologice si a bazinelor de stocareEvacuarea prin vidanjare a apelor uzate

Utilizarea acestora la irigarea terenurilor agricole

Transport cu vidanja pe terenurile agricole



Pagina 102



cloruri, sulfati,

Ape uzate menajere- pH, CCOCr, CBO5, materii in suspensii, substante extractibile, detergent, sulfuri si H2S,

tehnologice cu incadrarea poluantilor specifici in limitele admise conform NTPA 001/2002, HG 352/2005, STAS 9450/1988

Curatarea retelelor de canalizare ape uzate menajere si a bazinelor de stocareEvacuarea prin vidanjare a apelor uzate menajere cu incadrarea poluantilor specifici in limitele admise conform NTPA 002/2002, HG 352/2005,

Transportul acestora cu vidanja la Statia de epurare Tecuci

Epurarea acestora in Statia oraseneasca


Sol, subsol, panza freatica

Suspensii pamantoase, produse petroliere,

Deseuri –dejectii, pierderi naturale, namol de la curatirea retelelor de canalizare si a bazinelor betonate vidanjabile

Deseuri -din demolari

Ca urmare a unor pierderi accidentale de produse petroliere si uleiuri minerale, posibile infiltratii in sol-subsol

Depozitarea selectiva a deseurilor pentru a se evita infiltratii in sol, subsol si panza freatica

Depozitarea selectiva a

Pe o durata limitata de timp cu afectarea unei suprafete reduse

Depozitarea deseurilor se va realiza selectiv in spatii amenajate pe durata limitata

Depozitarea deseurilor se

Materiale absorbante, recuperare in recipienti, mijloacele auto trebuie sa corespunda normelor tehnice.

Evacuarea ritmica a deseurilor pe tipuri si igienizarea spatiilor de depozitare

Evacuarea ritmica a



Negativ nesemnficiativ


Pagina 103



constructii, retele de utilitati

deseurilor pentru a se evita infiltratii in sol, subsol si panza freatica

va realiza selectiv in spatii amenajate

deseurilor pe tipuri si igienizarea spatiilor de depozitare

In ceea ce privesc deseurile provenite din perioada realizarii investitiei, cat si a dezafectarii acesteia, se vor monitoriza cantitatile si tipurile de deseuri rezultate, cat si evacuarea ritmica de pe amplasament sub gestiune conform HG 856/2002 prin societati abilitate.

7.Situatii de risc

Ferma este situata intr-o zona in care pana in prezent nu s-au inregistrat incidente legate de inundatii si nu este supus alunecarilor de teren.

Conform indicativului P100-1/2006, zona cu valoare de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare este ag=0,24g, perioada de colţ Tc =1sec, valori caracteristice amplasamentului de care se va ţine seama la proiectarea obiectivului.

In cazul aparitiei unui cutremur, acesta poate avea consecinte grave, provocand fisurarea unor rezervoare, a conductelor cu posibilitate de poluare a solului, subsolului si panzei freatice.

Utilizand materiale de buna calitate, cat si prin solutiile tehnice adoptate in realizarea investitiei se diminueaza posibilitatea aparitiei de fisuri in conducte, instalatii si utilaje.

La punerea in functiune in baza proiectului intocmit se va obtine avizul de functionare din punct de vedere al protectiei si sigurantei in functionare, ceea ce impune ca prin instructaje periodice, personalul sa fie initiat in cazul aparitiei unor situatii de urgenta.

Inainte de punerea in functiune a obiectivului societatea va elabora planurile de prevenire si actiune privind :

prevenirea si controlul poluarilor accidentale regulamente de intretinere si operare a instalatiilor de

depoluare planuri de prevenire si combatere a incendiilor regulamentele si instructiunile de protectie a muncii

specifice pe locuri de muncaPe amplasamentul fermei se utilizeaza substante dezinfectante in

realizarea vidului sanitar, in cantitati reduse la dilutii ce nu determina incadrarea activitatii in categoriile de risc conform prevederilor HG 804/2007 care transpune Directiva SEVESO.


Pagina 104



Tipurile de accidente potentiale, marimea riscului estimat si tehnicile de prevenire instituite sunt prezentate in tabelul urmator :

Nr. Tip de accident

Cauze potentiale

Impact potential

Probabilitate de

producere

Risc estimat Tehnici preventive

1 Incendii Scurtcircuit electric; neglijenta; intretinere necores punzatoare a echipamente lor

Poluare atmosferica; Impact vizual;

mica mic Se vor respecta instructiunile de prevenire si interventie in caz de incendii.

Pagube materiale

La acestea se adauga masurile de prevenire adoptate in faza de proiectare si descrise mai jos.

Situatiile de risc sunt generate de nerespectarea de către personalul angajat a regulilor si normativelor de protectia muncii, PSI, a legislatiei in vigoare privind protectia mediului:

respectarea prevederilor protectiei muncii in ceea ce priveste exploatarea utilajelor ce prezinta organe in miscare si a mijloacelor de transport;

aparitia de incendii in cazul unor situatii de avarii; accidente de munca - electrocutări, arsuri, orbiri de la

aparatele de sudură, inhalatii de praf sau de gaze, striviri de elemente in cădere.

Aceste tipuri de accidente de munca nu au efecte asupra mediului inconjurător, avand caracter limitat in timp si spatiu, dar pot produce pierderi de vieti omenesti sau pot conduce la invaliditate temporară sau definitivă. De asemenea, ele pot avea si efecte economice negative prin pierderi materiale si intarzierea finalizării lucrărilor.

Este necesară securizarea locatiei pe toată perioada de functionare a obiectivului, cat si pe perioada lucrărilor de executie.

Se va institui un registru pentru evidenta tuturor accidentelor/ incidentelor, schimbarilor de procedura, evenimentelor anormale si constatarilor ca urmare a verificarilor tehnice periodice a instalatiilor.

Măsuri de reducere a riscului : instructajul periodic al personalului privind protectia muncii,

PSI si protectia mediului verificarea starii tehnice a tuturor utilajelor si echipamentelor

la intrarea in schimb pentru a constata integritatea si buna lor functionare;


Pagina 105



verificarea periodica conform programului a instalatiilor electrice;

stabilirea unor zone de interzicere a accesului prin aplicare de placute indicatoare cu insemne de pericol ;

securitatea fermei prin imprejmuire, semnalizări si alte avertizări ce delimiteaza zonele de lucru;

restrictionarea accesului persoanelor straine in ferma; intocmirea unui plan de interventii in caz de situatii de

urgenta- calamitati naturale, cutremure. Planul va prevedea măsurile de alertare, informare, punere la adăpost a bunurilor degradabile, solutii pentru minimizarea efectelor, asigurarea mijloacelor materiale pentru interventia in astfel de cazuri.

Planul de urgenta stabileste competentele specifice si procedurile de urmat in caz de accidente. Urgenta apare ori de cate ori exista o situatie diferita de cea normala, de natura sa creeze o conditie de pericol, imediat sau potential, pentru persoane, mediu sau bunuri.

Planul de urgenta va trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu: sarcinile echipei de interventie pentru urgente; procedurile operative de tratare a diferitelor situatii; colaborarea cu echipele de interventie externe.

De respectarea Planului de urgenta raspunde responsabilul pentru siguranta activitatii, precum si personalul cu atributii specifice acestuia.

In conditiile respectarii tehnologiei de crestere GOC-uri, a parametrilor tehnologici de microclimat din hale, a regimului de gestionare a deseurilor pe durata functionarii obiectivului se elimina riscul aparitiei unui impact cu afectarea calitatii factorilor de mediu.

In cazul aparitiei unor situatii accidentale, conducerea societatii va anunta telefonic APM Galati, ARPM Galati, GNM Galati.

8.Descrierea dificultatilor

In procesul efectuării evaluării impactului asupra mediului nu s-au pus probleme deosebite de culegere de informatii, consultare documente si documentatii, vizite pe teren, SC VANBET SRL Gara Banca asigurand conditiile necesare realizarii lucrarii.

Datele tehnice furnizate de beneficiar sunt considerate reale, raspunderea pentru aceste date revenindu-le acestuia.

9.Rezumat fara date tehnice


Pagina 106



Societatea SC VANBET SRL Gara Banca este inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului Vaslui sub nr J37/41/2001, CUI RO13728104, avand sediul social in localitatea Gara Banca, comuna Banca, jud Vaslui, desfasoara activitate de crestere si exploatare gaini oua consum in sistem alternativ tip voliera in localitatea Furcenii Noi, comuna Cosmesti, judetul Galati constituind Punct de lucru.

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului se refera la activitatea desfasurata de catre SC VANBET SRL Gara Banca, comuna Banca, judetul Vaslui-Punct de lucru Furcenii Noi, comuna Cosmesti, judetul Galati, avand in vedere cerintele legislative actuale privind necesitatea evaluarii impactului asupra mediului, pentru stabilirea zonei de protectie sanitara a fermei ca forma si marime si obtinerea acordului de mediu pentru proiectul ce poate avea impact semnificativ asupra calitatii mediului.

Proiectul propus de catre SC VANBET SRL se incadreaza in Lista proiectelor supuse evaluarii impactului asupra mediului-Anexa 1, HG 445/2009, punctul 17, lit.a)Instalatii pentru cresterea intensiva a pasarilor de curte, avand cel putin 60.000locuri pentru cresterea pasarilor ouatoare.

Conform OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin L 84/2006, activitatea ce se va desfasura in cadrul fermei Furcenii Noi, se incadreaza la punctul 6.6.a) Instalatii pentru cresterea intensiva a pasarilor avand o capacitate mai mare de 40.000locuri pentru pasari.

La realizarea investitiei CONSTRUIRE SI MODERNIZARE HALE PENTRU CRESTEREA DE PASARI IN VOLIERA s-a avut in vedere dotarea cu instalatii tehnologice cu respectarea cerintelor BAT privind sistemul de crestere si exploatare gaini oua consum.

Terenul pe care se va realiza investitia in suprafata de 46.070mp, este proprietate a societatii VANBET SRL Gara Banca in baza CVC incheiat sub nr. 2537/30.05.2012, intabulat la OCPI Galaţi, fiind situat in intravilanul extins al localitatii Furcenii Noi, comuna Cosmesti, teren incadrat la categoria de folosinţă curţi-construcţii conform PUG-ului comunei, păstrându-şi destinaţia.


-nord : teren arabil Consiliul Local Cosmesti, proprietate privata -sud : DJ 252H cu racordare la DJ 252, locuinta proprietate -est : zona impadurita la distanta de cca 12m de limita fermei,-vest : locuinte, terenuri proprietati particulare.Distanţa faţă de zona locuită- localitatea Furcenii Noi situata pe

latura vestica a amplasamentului este de cca 120m. Pe latura sudica la cca 40m limitrof drumului judetean DJ 252H se afla situata o locuinta.


Pagina 107



Distanta fata de zona impadurita situata pe latura estica este de 12m, iar fata de cursul de apa-raul Siret, este de 1,1km.

Distanta locuintei fata de hala de crestere GOC cea mai apropiata este de cca 50m, iar fata de platforma de depozitare dejectii este de cca 200m.

In arealul analizat, conform proiectului de realizare a fermei nu au fost identificate activitati ce ar putea sa se desfasoare in viitor, fata de functionalul pentru care a fost intocmit proiectul.

Functionalul noii investitii de crestere si exploatare GOC-uri, va fi realizat pe amplasamentul unei foste ferme de crestere bovine din localitate si care se supune reglementarilor impuse prin L204/2008 in ceea ce priveste protejarea exploatatiilor agricole ce au functionat anterior si au avut ca destinatie - ferme zootehnice.

Capacitatea proiectată a fermei de creştere GOC in voliera corespunzător celor 5 hale este de 200.000locuri/serie/fermă, respectiv 170.960oua/zi, 62.400.400oua/an.

Lucrarile ce urmeaza a se executa privind infiintarea fermei de crestere si exploatare GOC, constau din:

-amenajarea a 5 hale de crestere pasari gaini oua consum in sistem alternativ tip voliera, cu Sc total=10.804mp, dotate cu echipamente de hranire, adapare, microclimat

-amenajarea unui spatiu pentru preluare, sortare si depozitare oua cu Sc=1350mp.

-incineratorul ecologic ce va deservi ferma va avea o capacitate de incinerare de 50kg/h, fiind amplasat pe o platforma betonata cu Sc=50mp, acoperita cu copertina situat pe latura nordica in vecinatatea platformei de depozitare dejectii

-platforma de depozitare dejectii cu dimensiunile in plan Lxl=50x49m, prevazuta cu parapeti laterali pe 3 laturi cu H=2,5m, compartimentata in 4 zone de depozitare.

-foraje hidrologice de observatie- 2buc situate aval si amonte de platforma de deshidratare dejectii in vederea urmaririi calitatii acviferului subteran

-amenajarea filtrului sanitar, cu Sc=407mp, -realizarea de alei si platforme betonate de acces in fermă, între

halele de creştere si anexele tehnice ale acesteia-împrejmuire fermă ce asigura securitatea in functionarea acesteia-asigurarea cu utilităţi se va realiza astfel:

apă potabilă din sursă subterană, captare din subteran, inclusiv retele de alimentare cu apă potabilă în incintă, rezervor de stocare apă potabilă cu V=76mc, zonă de protecţie sanitară


Pagina 108



retele de canalizare ape uzate tehnologice- apele uzate tehnologice provenite din perioada de vid sanitar vor fi colectate prin retelele interne noi realizate in cadrul fiecarei hale cu dirijare catre bazinele betonate colectoare nou construite, subterane, impermeabilizate, hidroizolate cu V=18mc-halele H3, H4, H5, respectiv cu V=20mc –halele H1, H2, situate pe latura nordica a acestora. Prin vidanjare apele stocate vor fi transportate cu vidanja proprie si utilizate la umectarea dejectiilor solide supuse procesului de esorare in vederea unei bune mineralizari si biosterilizari

retea de canalizare ape uzate tehnologice rezultate de la statia de sortare si depozitare oua, cu stocare temporara intr-un bazin betonat, subteran impermeabilizat cu V=30mc, vidanjabil periodic, bazin nou realizat

retea de canalizare ape uzate menajere din zona filtrului sanitar cu dirijare catre bazinul betonat, subteran, vidanjabil cu V=27mc, bazin existent si preluare cu dirijare catre Statia de epurare Tecuci

separator de produs petrolier in vederea retinerii acestora din apele meteorice impurificate, de pe platformele circulabile, cu V=8mc, Lxlxh=4,5x1,5x1,2m, cu doua compartimente

energie electrică pentru forţă şi iluminat din reţeaua existentă in zonă printr-un post de transformare existent pe amplasament ce apartine societatii

Accesul în fermă se va realiza din drumul judetean DJ 252H cu legătură la drumul judetean DJ 252.

Regimul de lucru al obiectivului de investitii va fi de 7 zile/saptamana, 24ore/zi, 365 zile/an, un ciclu fiind de 406 zile, dupa care urmeaza vidul sanitar 15-21 zile.

Durata de functionare a investitiei va fi corelata cu rentabilitatea si evolutia cererii si ofertei.

Activitatea principală a SC VANBET SRL Gara Banca, judetul Vaslui conform Certificatului de inregistrare la ORC Vaslui constă în activităţi veterinare- cod CAEN 7500.

Conform Certificatului constator activităţile secundare declarate in cadrul Punctului de lucru- Ferma de pasari Furcenii Noi, sunt:

-cresterea pasarilor- cod CAEN 0147-comert cu ridicata a cerealelor, semintelor, furajelor si tutunului

neprelucrat- cod CAEN 4621-comert cu ridicata a animalelor vii- cod CAEN 4623


Pagina 109



-comert cu ridicata al produselor lactate, oualor, uleiurilor si grasimilor comestibile- cod CAEN 4633

Materii prime utilizate in ferma:-puicute tineret inlocuire de 16 saptamani-204.000 capete/an-furaje- 8.760t/an-apa potabila- 18.399mc/an-vitamine, medicamente- 1.150l/an-dezinfectanti- 8.000l/an-detergenti- 800kg/anPrin adaptarea procesului de igienizare la finalul ciclului de crestere

asigurat prin sistemul „totul plin, totul gol” se asigura o buna dezinfectie utilizandu-se materiale dezinfectante omologate.

Conform normelor sanitar-veterinare in vederea evitarii transmiterii bolilor animalelor se impune izolarea animalelor bolnave sau suspecte de boala, pastrarea pierderilor naturale in conditii speciale pana la incinerarea pe amplasament.

Totodata nu se va permite circulatia animalelor si persoanelor in locurile presupuse a fi contaminate, evitandu-se totodata contactul dintre pasarile bolnave sau suspecte de contaminare sau a furajelor.

Ferma trebuie sa aiba intocmit Planul de biosecuritate aprobat de DSVSA in conformitate cu prevederile HG 515/2008, pentru siguranta in functionare a acestora.

Ferma avicola Furcenii Noi este dotata cu retele de utilitati corespunzatoare procesului de crestere si exploatare GOC-uri.

Folosinta actuala a terenului- curti-constructii este conforma cu prevederile documentatiei de urbanism nr. 111/1996 faza PUG aprobată cu Hotărârea Consiliului Judetean Galati nr.27/30.11.1999 si Hotararea Consiliului Local Cosmesti nr.46/20.11.2009 pastrandu-si destinatia propusa.

Terenul pe care se va dezvolta obiectivul de investitii in suprafata de 46.070mp, este proprietate a societatii VANBET SRL Gara Banca.

Prin localizarea obiectivului acesta nu afecteaza valorile naturale, istorice, culturale, arheologice.


Amplasamentul investitiei se afla situat in vecinatatea-cca 800 m a Ariilor protejate Lunca Siretului Inferior – ROSPA0071/ROSCI0162, cu statut special de protectie sub Directiva “Pasari” 2009/147/EC, inclusa in Reteaua Europeana Natura 2000, conform HG 971/2011 ce modifica si completeaza Hotararea de Guvern nr. 1284/2007, si sub Directiva


Pagina 110



“Habitate” 92/43/1992 EEC, inclusa de asemenea in Reteaua NATURA 2000 prin Ordinul Ministrului Mediului 2387/2011 ce modifica Ordinul Ministrului nr. 1964/2007.

Statutul de protectie este atribuit sitului - ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior datorita prezentei populatiilor de pasari inscrise in Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC. Din acest punct de vedere se va urmari impactul investitiei asupra habitatelor acestor specii, respectiv zonele de adapost, imperechere, hrana si culoarul de zbor.

Statutul de protectie este atribuit sitului- ROSCI0162 Lunca Sirectului Inferior datorita prezentei habitatelor enumerate in Anexa I a Directivei 92/43/CEE si a speciilor de animale enumerate in Anexa II a aceleiasi Directive. Potentialul impact este nesemnificativ, si acest lucru se datoreaza distantei relativ mari fata de limitele ariei naturale protejate.

Activitatea obiectivului se incadreaza in domeniul agriculturii respectiv cresterea si exploatarea gainilor oua consum in voliera si consta in urmatoarele etape:

pregatirea celor 5 hale in vederea popularii - consta in igienizarea incintelor la finalul ciclului de crestere si anume indepartarea patului anterior uscat, cu continut de paie, dejectii, evacuarea facandu-se manual cu transportul acestuia la platforma de esorare dejectii, amplasata in incinta fermei, pe latura nord-estica. Dupa evacuarea patului epuizat are loc suflarea cu aer sub presiune, repararea si intretinerea utilajelor, spalarea cu jet de apa sub presiune, urmata de dezinfectia cu solutii preparate conform fisei tehnice de securitate a produsului. Toate aceste operatiuni trebuie sa dureze maxim 15-21 zile.

popularea halelor halele igienizate vor fi populate cu puicute tineret inlocuire cu varsta de 16 saptamani, dupa care urmeaza o perioada de 3 saptamani de acomodare. Puicutele tineret inlocuire de 16 saptamani vor fi pregatite cu tratamente si vaccinuri necesare, iar dupa o perioada de cca 3 saptamani cand se considera gaini adulte, incepe ouatul, ajungandu-se la maturitate la o greutate de cca 1,8-2kg si un procent de ouat de 85%.

hranirea si adaparea gainilor ouatoare - se realizeaza prin aplicarea unui sistem alternativ de crestere la sol tip voliera din cadrul celor 5 hale, acest concept creind avantajele unui control permanent al efectivului de pasari. Prin modul de organizare a incintei halei se asigura alternarea perioadei de crestere la sol cu perioada de ouare in cuibar, existenta unui control automatizat al furajului si a cantitatii de apa necesara, colectarea si evacuarea permanenta a dejectiilor generate pe durata ciclului de crestere, precum si colectarea automata, sortarea si depozitarea oualor.

asigurarea microclimatului- se controleaza in mod automat prin sistem de ventilatie cu ventilatoare axiale montate pe un capat al halelor. Pentru


Pagina 111



racirea aerului in perioada calda a anului, halele sunt prevazute cu sistemul Pad cooling ce consta dintr-un sistem de faguri situat in fata jaluzelelor, cat si pe frontonul halei montate. Sistemul asigura un efect maxim de racire a aerului pe timpul verii. Hala nu necesită încălzire suplimentară, căldura biologica provenită de la efectivul de păsări este utilizata pentru uscarea dejectiilor, ventilaţia din dotare este suficientă pentru asigurarea unui microclimat corespunzător.

colectare oua, sortare - se realizeaza prin intermediul benzilor colectoare transportatoare ce dirijeaza ouale colectate la statia de sortare si apoi in depozitul de oua, comanda acestora realizandu-se in mod automat.

depopularea halelor - g ainile ouatoare din cele 5 hale dupa ciclul de 61 saptamani, sunt livrate spre abatorizare prin unitati specializate, halele urmand a fi igienizate in vederea repopularii.

evacuarea şi depozitarea dejectiilor - dejectiile din halele de crestere, dupa evacuarea efectivului de pasari, sunt supuse unui tratament de dezinsectie dupa care urmeaza o curatenie mecanica cu indepartarea acestuia si transportul in exteriorul halelor la platforma de depozitare dejectii amenajata. Dejectiile prezinta un grad de umiditate scazut, ca urmare a aerului cald generat de efectivul de pasari, preluat si dirijat prin tubulaturi.

Pasarile ce constituie pierderi naturale in proportie de cca 2% vor fi colectate in saci din polietilena, depozitati intr-un spatiu special amenajat conform normelor sanitar-veterinare in cadrul filtrului sanitar, pana la distrugerea prin incinerare in incineratorul ecologic, amplasat in incinta fermei.

Incineratorul are o capacitate de ardere redusa de 50kg/h si va procesa numai deseurile animaliere nepericuloase, respectiv pierderile naturale (pasari moarte), provenite din ferma, durata unei sarje fiind de 3h, functionand pe motorina.

Incineratorul este prevazut cu 2 camere din care in prima are loc arderea la temperature de 850°C a deseurilor, iar in cea de a doua, gazele arse sunt trecute la temperature de 850°C in vederea reducerii concentratiilor de emisii periculoase.

Amplasamentul incineratorului, intr-o zona deschisa, conduce la o ventilatie libera a aerului in mod natural in jurul acestuia ceea ce asigura oxigenul necesar arderii, precum si racirea externa a ansamblului incluzand arzatoarele si alte componente exterioare. Incineratorul este prevazut cu un cos de dispersie a gazelor de ardere cu inaltimea de 6m, inaltime ce asigura incadrarea factorului de mediu aer in limitele impuse prin legislatie.

Incinta fermei de pasari va fi prevazuta cu cai de acces si platforme betonate, iar pe latura nord-estica este amplasata platforma de depozitare


Pagina 112



dejectii ce urmeaza a fi reconsiderata, impermeabilizata prevazuta cu rigole si bazine colectoare de levigat.

Platforma de depozitare dejectii cu Vutil=4900mc, ce urmeaza a fi reconsiderata in cadrul Fermei avicole Furcenii Noi asigura preluarea dejectiilor din cadrul fermei de crestere GOC-uri in voliera, respectiv un volum de 1240mc/an. Capacitatea neocupata a platformei ce reprezinta 3660mc, asigura preluarea excedentului de dejectii din cadrul Platformei avicole Bucesti.

Avand in vedere durata de depozitare pe o perioada de 6 luni a dejectiilor evacuate din halele de crestere, in vederea mineralizarii, conform Codului de bune practice agricole si BAT/BREF, platforma de esorare amenajata asigura capacitatea de preluare a cantitatilor de dejectii generate din ferma cat si excedentul de pe Platforma avicola Bucesti.

Dejectiile de pasare esorate pe o perioada de cca 6uni, sunt dirijate pe terenurile agricole, imprastierea acestora pe camp va respecta prevederile ORD 1182/2005 privind aprobarea codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.

Cantitatea de dejectii esorate, ce urmeaza a fi utilizate ca fertilizant natural pe terenurile agricole va respecta studiile OJSPA privind cantitatile de nutrienti ce urmeaza a fi aplicate.

Din punct de vedere a consumurilor de utilitati, a emisiilor generate din functionarea obiectivului, obiectivul se inscrie pe linia celor mai bune tehnici disponibile cu respectarea prevederilor BAT/BREF :

Parametrul Valori limita cu indicarea capitolului/subcapitolului BAT /BREF-energie electrica

-apa potabila

9,9 Kwh/pasare/anLimita BAT 8,49-11,3kWh/pasăre/an


Subcapitolul 3.2.3.Consum de energie3.2.3.1.Ferme de pasari

91,99l/pasare/anLimita BAT 83-120l/pasare/an


Pagina 113



-emisii atmosferice

-emisii in ape

-deseuri generate


Subcapitolul 3.2.2.1.Necesar consum apa in fermele de pasari 3.2.2.1.1.Consum animalier

3.2.2.1.2.Utilizarea apei de curatenie

Limita BAT Pulberi-0,09kg/pasare/an

NH3-0,010-0,386kg/pasare/anCOV-0,021-0,043kg/pasare/an


Subcapitolul 3.3.2 Emisiile de la sistemele de hale (adaposturi)3.3.2.1 Emisiile din halele de pasari

Apa uzata tehnologica: Cu -0,0107 kg/an, Zn -0,0053kg/an, suspensii-6,420kg/an, CCOCr-7,49 kg/an, CBO5-2,14

kg/an, N total-1,07kg/an, NH4-0,214kg/an, Valorile corespund limitelor NTPA 001/2002, HG352/2005

Pierderi naturale – 4000buc/an

Pat epuizat –1240t/an, 6,2kg/pasare/an Limita BAT *

Capitolul 3.3 Nivelul emisiilorSubcapitolul 3.3.1 Excretia de gunoi

3.3.1.1 Niveluri de excretie si caracteristici la gunoiul de pasare

Ca urmare a activitatii desfasurate in cadrul fermei avicole se estimeaza a rezulta urmatoarele tipuri si cantitati de deseuri :

Deseuri provenite din activitatea de realizare a investitiei-beton intarit, caramizi-5,5mc-pamant excavat -5t-resturi de balast si pietris- 2t-deseuri metalice-0,5t-deseuri de ambalaje- 0,6t-deseu menajer- 6tDeseuri provenite din activitatea desfasurata-pat epuizat cu continut de dejectii*- 1240mc/an-deseuri de ambalaje*- 2,5t/an


Pagina 114



-oua din perioada de acomodare utilizate in consum industrial- 2.400.000oua/an

-namol provenit de la curatirea retelelor de canalizare si bazinele si bazinelor aferente halelor si platformei de esorare -300t/an

-oua sparte- 1.200.000buc/an-pierderi naturale-4000buc/an- namol cu continut de produs petrolier de la curatirea

separatorului- 0,3t/an-cenusa de la incinerare- 0,8t/an-deseu menajer- 6t/anDeseuri provenite din perioada de dezafectare-deseuri metalice-6t-beton, caramizi-21mc-resturi de balast si pietris- 6t-deseuri de mase plastice- 3t-deseuri neferoase-1,4t-deseu menajer- 6tConform L211/2011 privind regimul deseurilor, art.6, aliniatul 1) si

2), dejectiile provenite din colectarea patului epuizat, ambalajele si deseurile de ambalaje fiind valorificate si reciclate nu mai sunt incluse in categoria deseuri. Conform Anexei 3, patul epuizat cu continut de dejectii depozitat pe platforma de esorare, este inclus in categora R10 ca operatiune de valorificare, fiind utilizate la tratarea terenurilor cu beneficii pentru agricultura si imbunatatirea ecologica a solului.

Sistemul de colectare, stocare si transport va fi organizat pe tipuri de deseuri cu respectarea reglementarilor in vigoare pentru a nu conduce la o actiune de poluare a solului, subsolului si panzei freatice.

In cazul deseurilor, atat valorificabile, cat si nevalorificabile se va urmari gestionarea acestora de la producere pana la valorificare/eliminarea ritmica fara a crea stocuri ce ar putea conduce la un impact asupra factorilor de mediu, cu respectarea conditiilor impuse prin HG856/2002, L211/2011.

In perioada de organizare de santier, cat si in perioada de functionare a noii investitii, exista un potential impact asupra factorilor de mediu pentru care se impun luarea de masuri in vederea reducerii acestuia.

Factor de mediu apaCategoriile de ape uzate evacuate din activitatea desfasurata sunt:-ape uzate tehnologice provenite de la igienizarea halelor de

crestere din perioada de vid sanitar, la evacuarea efectivului de pasari, ce


Pagina 115



contin suspensii, detergenti biodegradabili, substante organice exprimate in CBO5 si CCOCR, ioni amoniu, Cu, Zn .

-ape uzate menajere provenite de la filtrele sanitare ce contin suspensii, substante organice, detergenti, SET, ioni amoniu.

-ape meteorice impurificate cu continut de substante petroliere si uleiuri din zonele circulabile

-ape meteorice neimpurificate provenite de pe constructii fara continut de substante petroliere

Masurile ce au fost luate prin proiect in vederea diminuarii impactului asupra factorului de mediu apa si a reducerii efectelor adverse sunt:

-realizarea de noi retele de canalizare in sistem divizor pentru preluarea apelor uzate cu dirijare catre bazine colectoare betonate, subterane, hidroizolate

-volumul bazinelor aferente halelor de crestere si celor doua filtre sanitare asigura preluarea debitelor de ape uzate evacuate pe durata depozitarii temporare a acestora

-evacuarea apelor uzate din bazine se realizeaza prin vidanjare cu dirijare pe terenurile agricole in cazul apelor uzate tehnologice si catre Statia de epurare in cazul apelor uzate menajere

-apele meteorice neimpurificate colectate de pe constructiile existente pe amplasament, vor fi dirijate prin pante şi rigole spre terenurile agricole din vecinătate,

-apele meteorice impurificate cu continut de substante petroliere de pe platformele betonate circulabile, vor fi evacuate in aceeasi rigola colectoare cu trecere in prealabil printr-un separator de produs petrolier.

Factor de mediu- aerSursele generatoare de noxe ale atmosferei din cadrul fermei de

crestere GOC sunt:-sistemul de ventilatie a halelor de crestere GOC-uri in voliere -ce

genereaza emisii de amoniac, hidrogen sulfurat, COV nemetanic si pulberi vegetale ;

-emisii –gaze arse provenite de la incinerator ce contin CO, NO2, SO2, NH3, HCl, HF, substante organice, metale grele- Hg, Cd, Pb, Cr, Co, Cu, Mn, Ni, si compusii acestora, pulberi, dioxine si furani, carbon organic total


Pagina 116



-emisii fugitive de la bazinele de stocare ape uzate şi de la platforma de esorare dejecţii ce contin NH3, COVnemetanic, H2S

-mirosuri provenite din halele de crestere pasari, precum si in zona de depozitare dejectii datorate prezentei H2S, NH3, COV nemetanic

-circulatia auto din incinta fermei ce genereaza gaze de esapament ce contin CO2, Nox si CO.

Masurile ce au fost luate prin proiect in vederea diminuarii impactului asupra factorului de mediu aer si a reducerii efectelor adverse sunt:

-emisiile de poluanti din halele de crestere ce contin amoniac, hidrogen sulfurat, compusi organici volatili si pulberi vegetale sunt evacuate prin intermediul ventilatoarelor din dotarea fiecarei hale

-prin sistemul automatizat de asigurare a microclimatului si de mentinere a parametrilor de temperatura si umiditate, se reduc cantitatile de noxe evacuate in aer.

-nivelul emisiilor de compusi gazosi precum NH3, COV nemetanic, NO2 si pulberi, din halele de crestere, conform recomandarilor celor mai bune tehnici disponibile se vor inscribe in valorile limita de emisie

-reducerea emisiilor de amoniac prin controlul umiditatii in hale, cat si prin dotarea acestora cu sisteme de ventilatie prevazute cu tubulaturi si ventilatoare de exhaustare, nu permit fermentarea dejectiilor in hala, cu degajare de mirosuri

-mirosul poate fi diminuat ca urmare a respectarii programului de vidanjare a bazinelor de stocare ape uzate, precum si de evacuare a dejectiilor esorate

-circulatia auto in incinta se realizeaza pe alei betonate continui conducand la diminuarea nivelului de zgomot.

Factor de mediu- solZonele cu posibil potential de poluare a solului si subsolului sunt:-reteaua de canalizare interna cu dirijare catre bazine betonate

hidroizolate pentru ape uzate tehnologice si menajere-colectarea si depozitarea necorespunzatoare a deseurilor. -platforme betonate carosabile discontinui pentru accesul auto in

incinta fermei-platforma de depozitare dejectii cu bazinele aferente in conditiile

aparitiei unor discontinuitati in structura de impermeabilizareMasurile ce au fost luate prin proiect in vederea diminuarii

impactului asupra factorului de mediu sol si a reducerii efectelor adverse sunt:

-respectarea programului de verificare periodica a starii tehnice a retelelor de canalizare si a bazinelor betonate hidroizolate cu efectuarea de reparatii in conditiile aparitiei unor discontinuitati


Pagina 117



-respectarea programului de vidanjare a apelor uzate si evacuarii namolului din cadrul acestora

-amenajarea de platforme betonate si spatii amenajate betonate pentru depozitarea selectiva temporara a deseurilor

-verificarea periodica a starii tehnice a platformei de depozitare dejectii

-mentinerea in stare continua a cailor de acces auto din incinta-evacuarea namolului din separatorul decantor de produs petrolier

si verificarea starii tehnice a acestuiaDin datele prezentate privind evaluarea impactului asupra factorilor

de mediu, se poate concluziona că prin modul de realizare a investiţiei, prin dotările acesteia, cât şi prin amplasamentul fermei, din evaluările făcute rezultă că prezintă un impact direct, cumulativ şi pozitiv pentru zona respectivă.

Respectarea condiţiilor tehnice privind dotările, cât şi exploatarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor în sistem monitorizat, conduc la diminuarea impactului asupra mediului.

Totodată au fost prevăzute măsuri de protecţie privind reducerea impactului, atât în perioada de execuţie, în perioada de funcţionare şi de încetare a activităţii.

Consideram ca prin alegerea amplasamentului propus, acesta se inscrie pe linia celor mai bune tehnici agricole disponibile, comparativ cu un alt amplasament, obiectivul fiind situat intr-o zona dotata cu utilitati, cu cai de acces rutiere.

Din analiza naturii emisiilor generate in mediu prin activitatile ce se vor desfasura in cadrul fermei de crestere si exploatare gaini oua consum, ce apartine SC VANBET SRL Gara Banca- Punct de lucru Furcenii Noi, comuna Cosmesti, judetul Galati se impune monitorizarea calitatii factorilor de mediu si a deseurilor generate:

Sol -calitatea solului in vecinatatea platformei de depozitare dejectii din

hale in vederea evaluarii calitatii acestuia inainte de punerea in functiune si periodic la anumite intervale stabilite prin Autorizatia de mediu

Apa-calitatea apei potabile utilizata la adapatul efectivului de pasari in

cadrul fermei in ceea ce privesc indicatorii de potabilitate stabiliti prin Autorizatia de gospodarire a apelor vor fi analizati periodic

-ape uzate tehnologice utilizate pentru irigarea terenurilor agricole vor fi depozitate temporar in bazinele betonate vidanjabile, analizate din


Pagina 118



punct de vedere a concentratiei de nutrienti inainte de a fi evacuate pe terenurile agricole

-ape uzate menajere colectate in bazinele vidanjabile inainte de evacuare spre Statia de epurare

Aer-emisii generate din sistemul de crestere a pasarilor din halele de

crestere evacuate prin sistemul de ventilatie din dotarea acestora si emisii fugitive din zona platformei de depozitare dejectii.

-emisii de zgomot ca urmare a activitatii desfasurate.Se vor efectua masuratori in conditiile aparitiei unor sesizari a

locuitorilor din zona ca urmare a disconfortului creat. Deseuri-dejectii evacuate din ferma in vederea esorarii cu depozitare

temporara pe platforma amenajata situata pe latura nord-estica a fermei cu Vutil=4900mc, inainte de utilizare la fertilizarea terenurilor agricole pe anumite categorii de soluri in baza studiilor efectuate de catre OJSPA

-pierderile naturale rezultate sunt depozitate pe durata limitata in spatii frigorifice si incinerate pe amplasament, cenusa rezultata avand caracter menajer; pe durata incinerarii se va urmari mentinerea parametrilor de temperatura in cele doua camere de ardere

Deseurile generate din activitatea desfasurata in cadrul fermei vor fi gestionate de la producere pana la eliminare/valorificare cu respectarea prevederilor HG 856/2002.

Inainte de punerea in functiune a obiectivului societatea va elabora planurile de prevenire si actiune privind :

prevenirea si controlul poluarilor accidentale regulamente de intretinere si operare a instalatiilor de

depoluare planuri de prevenire si combatere a incendiilor regulamentele si instructiunile de protectie a muncii

specifice pe locuri de muncaCa urmare a analizei efectuate au fost identificate efectele posibile

a fi exercitate de către noua investitie asupra mediului. In acest sens au fost analizate toate activitatile specifiec desfasurate pe amplasament si relatia activitate – efect potenţial exercitat.

Din analiza efectuata se poate concluziona ca impactul rezidual generat in cazul in care SC VANBET SRL Gara Banca va inchide ferma de pasari Furcenii Noi, ca urmare a activitatii desfasurate pe amplasament este minim. In conditiile respectarii prevederilor si a masurilor impuse prin Planul de inchidere si a proiectelor intocmite in vederea dezafectarii fermei si refacerii amplasamentului, nu va exista un impact rezidual in zona.


Pagina 119



Functionarea obiectivului – Ferma de crestere si exploatare gaini oua consum in sistem alternativ tip voliera Furcenii Noi, comuna Cosmesti, judetul Galati ce apartine SC VANBET SRL Gara Banca, judetul Vaslui poate fi considerata o investitie ecologica, avand o influenta redusa asupra factorilor de mediu in conditiile respectarii proiectului si a masurilor ce s-au impus in exploatare.

Anexe- piese desenate

-Anexa 1- Plan de amplasament-Anexa 2- Planul de încadrare în zonă-Anexa 3- Planul de situaţie


Pagina 120




Pagina 121

RAPORT LA STUDIU DE EVALUAREapmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/ARPM... · Web...

Documents

Transcript of RAPORT LA STUDIU DE EVALUAREapmgl.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/files/ARPM... · Web...