RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI...

Raport la Studiul de Impact asupra Instalaţie producţie blocuri ceramice mediului înconjurător SC Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL

Centrul de Prevnire a Poluării Pag. 1/95

RAPORT

LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PENTRU INVESTIŢIA

“INSTALAŢIE PRODUCŢIE BLOCURI CERAMICE” SC Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL

1. INFORMATII GENERALE

1.1. Titularul proiectului: Numele companiei: SC Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL. Adresa: Şos. Bucureşti Ploieşti, nr. 42-44, Clădirea A1, et.1, Sector 1,

Bucureşti. Numărul de telefon, de fax şi adresa de e-mail, adresa paginii de internet: Tel. (021) 361 04 50, Fax. (021) 361 04 55, www.wienerberger.ro; Persoane de contact:

- director/manager/administrator: Mihaela Chelu - responsabil pentru protecţia mediului: George Gavrilov

([email protected]) 1.2. Autorul atestat al studiului de impact: CENTRUL DE PREVENIRE A POLUĂRII Bucureşti, Str. Theodor Speranţia

nr. 98, Bl. S 28, et.3, ap. 10. Persoana de contact: Ing. Vladimir Gheorghievici, tel./fax: 021.327.47.96;

0723/335828. 1.3. Denumirea proiectului “Instalaţie producţie blocuri ceramice” – Instalaţii pentru fabricarea produselor

ceramice prin ardere, în special a ţiglelor, a cărămizilor, a cărămizilor refractare, a dalelor, a plăcilor de gresie sau de faianţă cu o capacitate de producţie mai mare de 75 tone/zi, conform OUG 152/2005.

1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia 1.4.1. Amplasarea Instalaţiei pentru producerea blocurilor ceramice

Proiectul va fi amplasat în extravilanul comunei Ion Neculce, nr. cad. 714/1-714/2-717-723, CF 60184, judeţul Iaşi.

Terenul este identificat ca teren arabil, având o suprafaţă de S = 173400 m2, iar vecinătăţile sunt de asemenea terenuri arabile / păşuni.

Accesul se face dinspre DN 28 Târgu Frumos – Iaşi, la ieşirea din localitatea Războieni la stanga pe un drum comunal.



* distanţa până la graniţa de est a ţării este de aproximativ 45 km. Vecinătăţi: N – 1,5 km loc. Podisul, terenuri ADS; S – 1,6 km DN 28, drum de exploatare De 2395, terenuri private; E – 2,5 km loc. Valea Oilor, terenuri private; V – 5 km DN 28 B, drumuri de exploatare De 2384 si De 2395 şi terenuri

private; Terenul la stadiul initial are destinaţie agricolă.

1.4.2. Relaţia proiectului cu alte proiecte existente sau propuse în zonă, intersecţia cu drumuri, linii de transport, reţele de canalizare

Pentru comuna Ion Neculce s-a întocmit Planul urbanistic general, proiect întocmit de S.C. Habitat Proiect SA în anul 2004.

Amplasamentul propus pentru “Construire hale productie si depozitare”, se află în partea de nord a comunei.

Viitoarea prezenţă a acestei investiţii, împreună cu celelalte obiective agro-industriale din zonă, va constitui un pol de greutate în evoluţia localităţii Ion Neculce.

1.4.2.1. CIRCULAŢIA Principalele căi de comunicaţie din zonă sunt:

DN 28 (DE 583) Iaşi – Tg. Frumos – drum asfaltat cu 4 benzi de circulaţie, câte două pe sens şi aflat în stare foarte bună fiind de curând modernizat conform PATN, prin lărgirea carosabilului cu 2,50m pe fiecare sens. În zona amplasamentului acesta are o lăţime de 12,00m. Acest drum se află la sud de amplasamentul studiat.

Acest drum a fost modernizat, lărgit şi pus complet în funcţiune în anul 2002. Zona studiată este dezvoltată pe partea nordică a acestui drum. DC 117 Războieni – Podişu, drum pietruit, aflat în stare relativ bună, cu două

benzi de circulaţie, câte una pe fiecare sens şi având o lăţime de cca. 6,00m. Acest drum se află la vest de amplasamentul studiat.

De 2516, De 2384 şi De 2395 – drumuri de exploatare de pământ (peste care este depus constant un strat de balast / piatra concasata) aflate în stare functionala (drumurile sunt folosite si intretinute de operatorii fermelor zootehnice din zona).

Dotarea cu căi de comunicaţie a zonei este specific urbană tranzitorie, fiind echipată corespunzător din punct de vedere al circulaţiei auto principale, necesitând intretineri periodice ale suprafeţei carosabile.

Din punct de vedere al circulaţiei se constată următoarele disfuncţionalităţi: Poluarea sonoră şi a aerului cu noxe datorită traficului rutier din zonă;



Drumuri nemodernizate, aflate în stare precară; (drumurile nemodernizate sunt pozitionate intre parcelele agricole, fiind intretaiate de drumuri provizorii ce deservesc mobilizarea utilajelor agricole care isi desfasoara activitatea specifica domeniului agricol / tractoare cu plug, semanatoare, prasitoare, combine, bene de transport, etc)

Transportul si circulatia utilajelor se face pe DN 28 (DE 583) si ulterior pe drumurile de exploatare De 2516, De 2384 şi De 2395; In zona nu exista restrictii de tonaj pentru traficul auto si nu se folosesc drumurile interne comunale;

De asemenea absenţa iluminatului public (pe perioada noptii) poate duce la situatii scazute de vizibilitate în fluxurile auto;

De ambele parti ale drumurilor De 2516, De 2384 şi De 2395 nu exista perdele vegetative ci doar culturi agricole si vegetatie spontana pe margini.

1.4.2.2. OCUPAREA TERENURILOR Zona studiată are în componenţă doar terenuri agricole. În zonele învecinate întâlnim: La nord, est şi vest – terenuri agricole aparţinând persoanelor fizice sau

juridice. La sud – terenuri agricole aparţinând persoanelor fizice sau juridice, precum şi

terenuri şi construcţii având funcţiuni agro-industriale (ferme agro-zootehnice). Procentul de ocupare a terenului în cazurile terenurilor construite este în

general, maxim 30-40%, restul terenurilor fiind neocupate, existând posibilitatea organizării pe suprafeţe mai mari a unor spaţii verzi.

Din punct de vedere estetic, zona este afectată pozitiv de perspectivele pe sectorul sud-est – sud-vest.

În aceste spaţii ar fi oportună dezvoltarea unor activităţi ce pot da o dinamică a spaţiului vizual perceput de-a lungul DN28 (DE 583) Iaşi – Tg. Frumos.

1.4.2.3. ECHIPAREA EDILITARA Zona studiată are o situaţie destul de bună în ceea ce priveşte echiparea tehnico-

edilitară (alimentare cu apă, energie electrică şi gaz natural). ALIMENTAREA CU APĂ În zona studiată există reţele de alimentare cu apă. Pe partea sudică a DN28

(DE583), partea dreaptă în sensul de mers Tg. Frumos - Iaşi, există două magistrale de apă cu sursa TIMIŞEŞTI:

- Fp Dn 600mm Timişeşti – la 7,00m faţă de ax D.E. 583; - PREMO Dn 1000mm Timişeşti – la 17,00m faţă de ax D.E. 583;

Amplasamentul nu este afectat de reţele de apă.



CANALIZARE În vecinătatea zonei studiate există o reţea de canalizare de-a lungul şoselei

DN28 (DE583). De pe amplasamentul studiat, apele pluviale sunt preluate prin infiltrare direct

in pământ. Atat pentru alimentarea cu apa cat si pentru canalizare, operatorul SC Apavital

SA a emis un acord de principiu cu privire la posibilitatea de racordare la aceste utilitati.

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ In apropierea zonei studiate există o reţea electrică aeriană de medie tensiune

(20KV). TELEFONIE In zonă, paralel pe lângă D.E. 583 există două reţele telefonice şi anume: - reţea de telefonie subterană – cablu de telefonie; - reţea de telefonie subterană – fibră optică. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICĂ În zonă nu există reţele de termoficare. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE În zonă studiată există reţea de distribuţie a gazului natural, pozată pe partea

sud-estică a terenului studiat. 1.4.3. Lucrări executate în faza de construcţie şi amenajare

La acest moment nu există construcţii fizice pe amplasament, proeictul este de tip “green field”.

Pe amplasament, vor exista următoarele structuri destinate procesului de producţie:

1. Hala producţie

În cadrul halei se va găsi următoarea organizare funcţională :

Hol acces

Camera de control

Birouri administrative

Grupuri sanitare

Vestiare

Spaţii producţie



Spaţii depozitare

Caracteristici geometrice pentru hala producţie: • lungime 264,0m

• lăţime 122,0m

Regim de înălţime: parter / P+1

H max = 10,00 m;

Hala de producţie cuprinde echipamente specifice materialelor de construcţii, roboţi, benzi transportoare etc, pentru următoarele componente ale fluxului tehnologic:

Transfer materie primă;

Malaxare;

Preparare;

Fasonare;

Prelucrare;

Înfoliere produse finite;

Construcţia proiectată se încadrează la clasa IV de importanţă, categoria D, gradul IV de rezistenţă la foc.

2. Hala depozitare În cadrul halei se va găsi următoarea organizare funcţională:

Hol acces

Camera de control

Grupuri sanitare

Vestiare

Spaţii depozitare

Caracteristici geometrice pentru hala depozitare:

• lungime 210,0 m

• lăţime 120,0 m

Regim de înălţime: parter/ P+1



H max = 10,00 m;

Construcţia proiectată se încadrează la clasa IV de importanţă, categoria D, gradul IV de rezistenta la foc.

3. Clădire poartă Clădire de unde vor fi supravegheate intrările şi ieşirile din cadrul incintei.

• lungime 14,0 m

• lăţime 7,0 m

Regim de înălţime: parter

H max = 10,00 m;

Construcţia proiectată se încadrează la clasa IV de importanţă, categoria D, gradul IV de rezistenţă la foc.

4. Clădiri anexe Clădiri anexe ce susţin funcţionarea normală a ansamblului studiat:

- instalatie de pre-epurare;

- puncte transformare electrice;

- rezervor incendiu cu staţie de pompare pentru asigurarea debitului şi a presiunii necesare instalaţiilor de stingere a incendiilor (hidranţi exteriori, hidranţi interiori şi sprinklere);

- racorduri reţeaua de distribuţie gaze naturale, alte utilităţi.

5. Platforma prelucrare produse În fapt este vorba despre o suprafaţă de pământ compactat, ce ocupă o

suprafaţă de 24 850 mp, unde este depozitat nisipul şi materia primă principală – argilă, care sunt utilizate la prepararea produselor finite. Ambele materii prime sunt de provenienta naturala.

6. Platforma depozitare produse finite Platformă betonată este alcatuită din două suprafaţe de 22485 mp şi 15880

mp.

7. Parcare autocamioane Platformă betonată unde pot staţiona autocamioanele.



8. Parcare automobile Platformă betonată organizată pentru staţionarea autoturismelor.

9. Platforme carosabile

Suprafaţa alocată platformelor carosabile este de 17815,0 mp. Aceste platforme vor fi dimensionate corespunzător circulaţiei vehicolelor.

10. Spaţii verzi Suprafaţa alocată amenajării de spaţii verzi este de 25181,0 mp.

1.4.4. Situaţia normală de exploatare şi descrierea tehnologiei 1.4.4.1. Descrierea procesului tehnologic de obţinere a blocurilor

ceramice Activitatea de producţie este definită de linia tehnologică de producţie a

blocurilor ceramice de tip Porotherm. La acest moment capacitatea de producţie este proiectată la ~ 1000 to/zi, cu posibilitatea de a se modifica în funcţie de dimensionarea liniei tehnologice.

SC Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL este parte a Grupului Wienerberger Austria, unul dintre principalii producători mondiali de materiale de construcţie / blocuri ceramice reprezentate de brand-ul Porotherm©, cu o tradiţie îndelungată în domeniu. Grupul Wienerberger operează din anul 1819 în numeroase ţări din Europa şi de pe alte continente avand un numar de 263 instalatii de productie in 26 tari

În România grupul are o importantă experienţă în operarea instalaţiilor de producţie blocuri ceramice şi deţine următoarele instalaţii de producţie situate în:

- loc. Gura Ocniţei jud. Dâmboviţa (2004); - loc. Sibiu, jud. Sibiu (2006); - loc. Triteni, jud Cluj (2008); Pe amplasamentul punctului de lucru se vor desfasura următoarele procesele de

fabricaţie care pot fi impărţite în mai multe fluxuri astfel: a) Alimentare – pregătire – dozare materii prime; b) Mărunţire – omogenizare materii prime în mediu umed în scopul obţinerii pastei; c) Fasonare produse crude cu ajutorul preselor şi taiere la dimensiune; d) Uscarea produselor fasonate aşezate pe vagoneţi în uscătorul tunel; drept agent de uscare se utilizează aerul cald recuperat din zona de răcire a cuptorului tunel; e) Arderea produselor fasonate uscate se face în cuptorul tunel la 950-1050°C, utilizând drept combustibil gazul natural;

Societatea dispune de instalaţii tehnologice noi, comparabile cu BAT (Best Available Techniques) conform IPPC disponibile în UE. Fluxul tehnologic este asistat



de procese de primire – depozitare a materiilor prime şi de expediere a produselor finite.

Descrierea fluxului tehnologic Întregul proces de producţie se desfăşoară în interiorul halei de producţie, mai

puţin depozitarea produselor finite care se realizează pe platforma betonată din jurul halei. Din punct de vedere tehnic instalaţia de producţie blocuri ceramice este complet automatizată aceasta fiind deservită de un numar de aproximativ 45 de persoane împărţite în trei schimburi de producţie. Procesele tehnologice de producţie sunt bine definite de experienţa celorlalte 3 puncte de lucru similare în România.

Tab. 1. – Structura proceselor de producţie

Nr. crt.

Sectoare productive şi alte activitǎţi legate direct sub

aspect tehnic Descriere generalǎ/utilaje/caracteristici

1 Sector aprovizionare cu materie primǎ

-argila – depozitatǎ în halda de argilǎ, în vrac; -nisipul – depozitat în vrac in zona de depozitare a materiilor prime; -cocsul de petrol / cenuşa de termocentrală – în depozit închis şi betonat, cu suprafaţă de ~ 96 mp; - rumeguşul – vrac pe platformă betonată, acoperită şi îngrădită în suprafaţă de ~ 447mp ;

Sector producţie - zona de alimentare Alimentatoare – dozatoare, benzi transportoare

încǎrcǎtoare frontale; - zona de preparare materie primǎ

Kollergang, valţ grosier, valţ fin; Boxe longitudinale de depozitare a pastei de argilǎ pentru macerare 4buc x ~ 450 mc; Sitǎ şi moarǎ pentru prelucrarea rumeguşului; Benzi – transportoare;

- zona de fasonare Malaxor, presǎ, filiere; Instalaţie de abur, utilizat în procesul tehnologic; Utilaj pentru tǎiere automatǎ a produselor fasonate;

- zona de uscare Robot pentru aşezarea produselor fasonate pe paleţii de transport în uscǎtor; Uscǎtor tunel cu trei canale;

- zona de ardere Robot pentru transferarea produselor uscate pe vagoneţii cuptoarelor de ardere; Cuptor tunel;

2

- zona de sortare produs finit Robot pentru descǎrcarea produselor arse de pe vagonet pe o bandǎ de grupare;



Nr. crt.

Sectoare productive şi alte activitǎţi legate direct sub

aspect tehnic Descriere generalǎ/utilaje/caracteristici

-zona de ambalare Robot pentru aşezarea produselor pe paleţi; Maşinǎ de ambalat orizontal şi vertical;

3 Spaţii de depozitare produse finite

Suprafeţe betonate;

4 Spaţii de depozitare diverse materiale

Spaţii special amenajate pentru depozita diverse materiale şi piese de schimb; Spaţii special amenajate pentru depozitarea temporarǎ a deşeurilor; Staţia de distribuţie combustibil – un rezervor suprateran de motorină cu capacitate de stocare 9 t, prevăzut cu cuvă de retenţie, în zona de nord-est a amplasamentului, la 25m faţă de hala de producţie;

5 Spaţii pentru activitǎţi conexe

Clǎdire administrativǎ; Atelier mecanic pentru reparaţii şi întreţinere; Laborator de încercǎri; Centrala termicǎ; Staţie trafo; Staţie compresoare; Instalatie de pre-epurare;

a) Alimentarea şi dozarea materiei prime Materialul argilos este preluat din haldă cu încărcătorul frontal şi transportat la alimentatoarele cu sertar de dozare. Materialele auxiliare (rumeguş, nisip, cocs petrol, cenusa de termocentrala) vor fi, de asemenea, încărcate cu încărcătorul frontal în alimentatoarele cutie de dozare prevăzute pentru acestea. Acestea dozează corespunzător fiecare component realizând amestecul necesar, pe transportorul cu bandă, pentru a se asigura o masă cu compoziţia: argila 65-70%, nisip 16-18%, cenusa de termocentrala 3-5 % cocs de petrol 0,7-1%, rumegus 11-18% Rumeguşul este în prealabil mǎcinat în moara de rumeguş, conectatǎ la un ciclon cu gurǎ de evacuare a aerului epurat în hala de producţie. Amestecul de materii prime este dirijat de pe transportorul cu bandă spre malaxorul cu role (Kollergang). Corpurile străine metalice ce ajung accidental pe transportorul cu bandă vor fi identificate cu detectorul de metale şi îndepărtate.

În malaxorul cu role, materialul este mărunţit şi amestecat grosier. Aici este adăugată şi apa în amestec. Materia primă (argila) conţine o umiditate naturală în funcţie de condiţiile meteorologice din faza de exploatare. În faza de omogenizare se completează cu apă până la obţinerea vâscozităţii optime, umiditatea la ieşirea din malaxor este 24%. Materialul astfel tratat va fi dirijat prin transportoare cu bandă spre



sfărâmarea preliminară, care se realizează într-un concasor cu valţuri grosier de 2-4 mm.

Urmează o altă etapă de sfărâmare, ce se realizează într-un concasor cu valţuri fine. După etapele de măcinare materialul ajunge la granulaţia finală dată de fanta dintre valţuri.

Materialul astfel măcinat este dirijat cu transportorul cu bandă la malaxorul cu două axe unde va avea loc omogenizarea cu eventualele materiale de adaos, iar apoi cu ajutorul transportoarelor cu bandă ajunge la sistemul de depozitare longitudinal din depozitul de macerare, 4 boxe de 450 mc.

Scopul principal al sistemului de depozitare îl reprezintă macerarea materialului.

Instalaţia este dotatǎ cu sistem de desprăfuire, filtru cu saci Hellmich, tip jet-pulse, care serveşte la aspirarea şi recircularea prafului degajat la concasorul cu valţuri grosier şi concasorul cu valţuri fine.

b) Fasonarea produselor crude Din depozitul de macerare amestecul de materiale este scos din boxele de

macerare cu un descărcător longitudinal pe un transportor cu bandă cu care materialul ajunge la instalaţia de fasonare în alimentatorul rotativ cu sită, unde se adaugă materialul argilos cu ajutorul unei instalaţii de reglare a plasticităţii, abur şi eventual apă.

Cu ajutorul aburului produs de Cazanul Loos, materialul este trecut printr-un malaxor pentru o omogenizare finală, apoi prin presă, filieră şi în final la masa de tăiat unde se stabileşte tipul de cărămidă ce urmează a fi produsă. Presarea are loc prin aglomerarea materialului şi vidare. Calupul de argilă care iese din presă este preluat de sistemul de benzi de la instalaţia automată de tăiere. Calupul este preluat de masa de tăiat care asigură o tăiere automată la dimensiunile programate.

Deşeul de cărămidă crudă ce prezintă neconformităţi este repus pe bandă şi printr-un by-pass este trimis înapoi în malaxor. După tăierea la dimensiunile prestabilite a blocurilor ceramice fasonate la dimensiunile prestabilite, acestea sunt preluate de un sistem de benzi transportoare specifice şi roboţi care le aşează pe cărucioare. Cărucioarele sunt prevăzute cu roţi metalice şi sunt deplasate pe un circuit de şine până la intrarea în uscător de unde sunt preluate tot automatizat de instalaţia de introducere a cărucioarelor în uscător. Tot această instalaţie are un post, în care pe un circuit de căi de rulare vin cărucioarele de la uscător cu produse uscate unde sunt descărcate de pe grătare şi preluate de un sistem de benzi de transport speciale şi transportate la instalaţia automatizată de încărcare pe vagoneţii pentru cuptor. După descărcare produselor uscate, cărucioarele îşi continuă ciclul fiind deplasate automat la postul de încărcare produse crude.



c) Uscarea produselor fasonate Uscarea este procesul prin care blocurile ceramice fasonate pierd apa de

fasonare şi li se măreşte rezistenţa mecanică. Utilajul în care se realizează această etapă a procesului tehnologic este uscătorul tunel cu trei canale care este prevăzut cu ventilatoare şi coşuri de evacuare a vaporilor de apă rezultaţi în urma uscării cărămizilor.

Aerul cald folosit pentru uscarea produselor crude, este recuperat din zona de răcire a cuptorului tunel şi adus la uscător cu un ventilator. Uscarea are loc treptat, în intervalul de temperatură cuprins între 40-150 °C. Dacă aerul cald ce vine din cuptor are o temperatură prea mare, acesta se diluează cu o cantitate de aer atmosferic. Dacă aerul cald ce vine din cuptor are o temperatura mai micǎ de 150 °C, se încălzeşte cu un arzător suplimentar (sursǎ suplimentarǎ), în care caz diluţia gazelor de ardere este 6 pǎrţi aer recuperat + 1 parte gaze de ardere. Toate comenzile sunt automatizate.

d) Arderea produselor ceramice Arderea cărămizilor ceramice se realizează într-un cuptor tunel (model

construit) de lungime mare (~ 121,8m) la o temperatură de maxim 1200 ºC. In acest cuptor, masa de ardere stă pe loc, iar produsele înaintează în lungul cuptorului.

Funcţionarea cuptorului este continuă, produsele uscate fiind aşezate pe vagoneţi, care se introduc mecanic în cuptor la intervale de timp egale. Timpul de trecere a produselor (cărămizilor) prin cuptor este de 10-16 ore (in functie de tipul caramizilor).

Cuptorul are 3 zone fixe de temperatură: preîncălzire, ardere şi răcire. Trecând prin cuptorul tunel produsele uscate parcurg succesiv zona de

preîncălzire, când temperatură lor creşte treptat până la 300 0C, apoi zona de ardere, când ating temperatura maximă de ardere cerută de procesul tehnologic (1050 ºC) şi în zona de răcire în care temperatura produselor arse scade treptat, datorită schimbului de căldură dintre aerul care circulă in sens invers cu vagoneţi si produsele de pe aceştia, până la ieşirea din cuptor.

Volumul noxelor rezultate prin arderea gazului natural este minim, datorită faptului că arzătoarele folosite sunt de ultima generaţie, tip Eclipse EJ-ER-800, cu ardere controlată. Atât cuptorul cât şi uscătorul sunt complet automatizate şi asistate de calculator.

e) Ambalarea produselor finite: Produsele descărcate mecanizat din cuptor sunt sortate, paletizate şi înfoliate automat pe paleţi din lemn. Paleţii cu cărămidă sunt stivuiţi cu motostivuitoare pe platforma de depozitare produse finite, de unde sunt încărcaţi în mijloacele de transport auto ale beneficiarilor sau ale transportatatorilor subcontractanti.



1.5. Durata etapei de funcţionare SC Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL face parte din categoria companiilorr

care si-au propus dezvoltarea unei activităţi, care sa valorifice resursele naturale şi umane pentru realizarea blocurilor ceramice de tip Porotherm© cu deosebite proprietati termice.

Activitatea de producţie este definită de linia tehnologică de producţie blocuri ceramice de tip Porotherm©. La momentul finalizării proiectului de investiţii, capacitatea de producţie va fi de ~ 1000 t /zi cu posibilitatea creşterii acesteia în funcţie de cerinţele pieţei de desfacere şi dimensionarea liniei tehnologice.

Importanţa amenajării construcţiei derivă din obiectivele tehnice şi economice pe care investitorul le urmăreşte în cadrul politicii sale de modemizare şi eficientizare a capacităţilor sale de producţie, proiectul prezintând o importanţă deosebită mai ales pe plan local, prin crearea de noi locuri de muncă, ceea ce înseamnă un pas extrem de important făcut pe direcţia reducerii masive a somajului.

Această investiţie dezvoltă un antreprenoriat local bazat pe furnizarea de servicii necesare bunei desfăşurări a procesului de producţie, antrenând societăţi prestatoare de servicii.

1.6. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei

Activitatea de producţie ce se va realiza în această nouă instalaţie de producţie a SC Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL, va fi aceea de producţie blocuri ceramice de tip Porotherm©. Tabelul 1.1. Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice

Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

Denumire Producţia estimată Denumire Cantitatea anuală

estimată Furnizor

Gaze naturale 6 000 000 Nmc Reteaua SC Distrigaz Nord Iaşi Produse

Poprotherm© 365 000

t/an Energie electrică 6,55 MWh E-ON Moldova Distribuţie

1.7. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice.

Principala materie primă a procesului de producţie a blocurilor ceramice este argila, adiţional în procesul de producţie se folosesc următoarele materii prime secundare:

- rumeguş, - nisip, - în funcţie de anumite aspecte tehnice se pot folosi: cocs-petrolul, cenuşa de

termocentrală.



Materiile prime şi materialele, precum şi modul de depozitare al acestora este descris în tabelul de mai jos:

Tab. 2 – Materii prime şi materiale utilizate Nr. crt

Denumire materii prime şi materiale Cantitati / an Mod de depozitare sau alimentare

1 Argila ~ 100 000 m3

(177000 t) Se va depozita în halda de argilă de unde va fi alimentată cu un încărcător cu cupa pe un sistem de benzi de transport către instalaţia de preparare pasta şi transportat apoi în cele 4 boxe unde rămâne ~ 7 zile pentru macerare.

2 Nisip ~ 30 000 m3 (42000 t)

Depozitat în spaţiu special destinat, în vrac, şi transportat către instalaţia de preparare printr-un sistem de benzi.

3 Rumeguş ~ 40 000 t Depozit de rumeguş, suprafaţa betonată de ~ 400 mp de unde este transportat la sită cu ajutorul unui încărcător cu cupa.

4

Cenuşă termocentrală

~ 40 000 t

Depozit de rumeguş, suprafaţa betonata de 400 mp de unde este transportat la sită cu ajutorul unui încărcător cu cupa.

5 Cocs petrol ~ 1000 t Depozit de rumeguş, suprafaţa betonată de 100 mp de unde este transportat la instalaţia de preparare cu ajutorul unui încărcător cu cupa.

6 Uleiuri minerale ~100 l Butoaie, depozit (spatiu de mentenanta – atelier mecanic)

Materia primă utilizată în procesul de fabricaţie a blocurilor ceramice este reprezentată de argila comună. Aceasta resursa minerala se gaseste in abundenta in zona de investitie, existand varianta deschiderii unei cariere noi operate de catre beneficiar sau achizitionarea ei prin intermediul tertelor fime.

Caracterizare materie primă – argilă. 1. Substanţa minerală utilă

Substanţa minerală utilă ce urmează a fi pusă în evidenţă prin lucrările de explorare si prospectiune este mentionata in rapoartele ANRM (Agentia Nationala pentru Resurse Minerale) este argila comună. Forma de zăcământ a argilelor din Podisul Moldovenesc este de tip stratiform – lenticulară.

2. Caracteristici calitative Substanţa minerală utilă, care face subiectul programului de explorare, este reprezentată prin argilele comune din zonă, de vârstă bessarabiană. Pentru argilele utilizabile la fabricarea cărămizilor, definitorii sunt compoziţia granulometrică şi compoziţia mineralogică. Compoziţia chimică şi caracteristicile fizico-mecanice ale materiei prime, pentru noile tehnologii de fabricaţie, sunt indicatori neesenţiali. Pentru



determinarea caracteristicilor calitative au fost prelevate probe de laborator din deschideri naturale. Analizele s-au executat atât la propriul laborator al titularului permisului de prospecţiune din localitatea Hennersdorf, Austria, cât şi la laboratorul beneficiarului de la Gura Ocniţei, rezultatele determinărilor de laborator nefiind disponibile pentru întocmirea acestei lucrări.

3. Compoziţia granulometrică Distribuţia granulometrică are importanţă decisivă în comportarea tehnologică

a materialelor argiloase folosite la fabricarea cărămizilor, fracţia fină fiind cea mai importantă. Fracţia mai mică de 2 m (0,002 mm) este denumită fracţie argiloasă, cea cuprinsă între 2 şi 20 m fracţie argilo – silitică, iar fracţia mai mare de 63 m ca fracţie nisipoasă. Argilele, dacă sunt numite corect, conţin ca şi constituent principal fracţia sub 2 m.

În prezent se consideră că fiecare argilă are proprii parametri de uscare funcţie de distribuţia granulometrică şi asociaţia mineralogică, vârsta şi evoluţia geologică. Comportarea la uscare depinde şi de apa de constituţie necesară realizării plasticităţii dorite. Cărămida se contractă până când apa de constituţie este expulzată, iar particulele din argilă formează o reţea stabilă (scheletul granulometric). Adaosul de nisip nu rezolvă problema, în materia primă trebuie să se adăuge un complement la compoziţia granulometrică existentă. Dacă efectele nedorite ale uscării argilei sunt corectate în mare măsură prin adăugarea de nisip, lucrabilitatea argilei are de suferit. Ca şi în cazul sinterizării, distribuţia granulometrică influenţează rezistenţa finală a produselor şi comportarea acestora la îngheţ, în special în cazul ţiglelor şi cărămizilor de faţade. Cărămizile şi ţiglele produse din argile grase au rezistenţe scăzute la îngheţ şi rezistenţe finale scăzute.

4. Compoziţia mineralogică Compoziţia mineralogică influenţează uscarea, aspectul, culoarea, proprietăţile

produselor proaspete, comportarea la ardere şi calitatea cărămizilor şi ţiglelor. Proprietăţile de bază ale argilelor sunt limitate de conţinutul de minerale argiloase. Principalele minerale argiloase sunt:

caolinit Al4[(OH)8/SiO10]; muscovit KAl2[(OH)2/AlSi3O10]; montmorillonit (Al,Mg)2[(OH)2/Si4O10] (Na,Ca)x(H2O)n; clorit (Mg,Fe,Al)3[(OH)2/(SiAl)4O10] (Mg,Fe)3(OH)6.

Din punct de vedere chimic proportiile sunt urmatoarele:

SiO2 Al2O3 +TiO2

Fe2O3 CaO* MgO K2O Na2O SO3 CaCO3 Cl

63,68 20 5,9 2 2,008 3,2 0,73 0,49 1,9 0,006



5. Caracteristici fizico-ceramice Prin analizele fizico – ceramice se pun în evidenţă: contracţia totală, absorbţia

apei, culoarea de ardere, densitatea brută, rezistenţa la încovoiere şi rezistenţa la compresiune.

Având în vedere cele menţionate mai sus, precum şi dat fiind faptul se utilizează o materie primă extrasă din cadrul natural asupra căreia nu se mai intervine prin vreun proces tehnologic, argila nu prezintă nici un grad de periculozitate. Materii prime auxiliare

Ca şi materie primă auxiliară în procesul de fabricaţie al blocurilor ceramice se mai utilizează şi nisipul extras din cariere naturale, ceea ce îl face să fie un produs nepericulos;

Rumeguşul este un deşeu din industria lemnului, produs natural, care nu prezintă un grad de periculozitate.

Cenuşă de termocentrală este un deşeu generat în sectorul energetic prin arderea combustibililor solizi. Proprietăţile chimice şi mineralogice îl fac utilizabil în industria cărămizilor. Conform fişei de securitate, acest produs nu prezintă nici un grad de periculozitate pentru mediu.

Cocs petrol-ul conform fişei de securitate, nici acest produs nu prezintă nici un grad de periculozitate pentru mediu.

Substantele şi preparatele chimice utilizate în procesele de producţie ale viitoarei invesţii sunt:

- combustibili respectiv motorina, folosit ca sursă de alimentare a încărcătoarelor, maşinilor companiei. Conform fişei de securitate aceasta este un preparat periculos.

- uleiuri, folosite în operaţile de mentenanţă vor fi GEAR HST 150, Gear HST 460, Oil Gear HST 220, OMV GEAR HST 220, OMV GEAR HST 460, furnizate de OMV România. Conform fişelor de securitate, aceste produse sunt periculose.

- acid clorhidric (0,5 l/an) necesar identificarii continutului de carbonati din argila.



TABELUL Nr. 1.2: Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau a preparatelor chimice*)

Denumirea materiei prime, a substanţei sau a preparatului

chimic

Cantitatea anuală/ existentă

în stoc (tone) Categorie Periculozitate**) Fraze de risc*)

Argila 177 000 to N - Nisip 42 000 to N - -

Rumeguş 40 000 to N - - Cenuşă termocentrală 40 000 to N - -

Cocs petrol 1 000 to N - - Uleiuri tip GEAR HST

150, Gear HST 460, Oil Gear HST 220, OMV GEAR HST 220, OMV GEAR

HST 460

100 litri P N R53

Motorină 50 000 litri P Xn, N R40, R65, R51/53 Acid clorhidric 0,5 litri P C R34, R37

Etichetare: toate aceste produse vor fi etichetate de către producători potrivit prevederilor legale în vigoare.

Ambalarea: produsele vor fi ambalate în ambalajele originale sau în vrac. 1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul,

generaţi de activitatea propusă



TABELUL Nr. 1.3: INFORMAŢII despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri

de eliminare/reducere

Pe zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în

considerare a poluării de fond

Tipul poluării Su

rsa

de p

olua

re

Nr.

surs

e de

pol

uare

Polu

are

max

imă

perm

isă

(lim

ita m

axim

ă ad

misă

pen

tru o

m şi

med

iu)

Polu

are

de fo

nd

Pe z

ona

obie

ctiv

ului

Pe z

one

de p

rote

cţie

/ res

tricţ

ie a

fere

nte

obie

ctiv

ului

, con

form

legi

slaţie

i în

vigo

are

Fără măsuri

de eliminar/ reducere a poluării

Cu implement

area măsurilor

de eliminare/ reducere a poluării

Măsuri de eliminare/ reducere a poluării

SO2 20 g/Nmc

NOx 30 g/Nmc CO 10 mg/Nmc

PM10 50 g/Nmc HCl 100 g/Nmc HF 5g/Nmc

COT

Cuptor tunel ardere blocuri

ceramice

1

-

-

Investiţia este în fază de

proiect, nu s-au înregistrat

emisii de poluanţi

Nu este cazul

- Nu este cazul

Nu este cazul



1.9. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică; Nu este cazul 1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi

indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele; Scopul urmărit prin realizarea obiectivului de investiţii „Instalaţie producere

blocuri ceramice” constă în asigurarea unei capacităţi de aproximativ 1000 to/an de blocuri ceramice de tip Phoroterm .

Importanţa amenajării construcţiei derivă din obiectivele tehnice şi economice pe care investitorul le urmăreşte în cadrul politicii sale de modenizare şi eficientizare a capacităţilor sale de producţie.

Trebuie menţionat faptul că nu s-au analizat alte amplasamente din considerentele menţionate mai sus existând deja terenul necesar şi posibilitatea racordării la o reţea de utilităţi şi căi de transport.

Amplasamentul viitoarei instalaţii de productie blocuri ceramice se identifica în extravilanul com. Ion Neculce, sat Războieni, nr. cadastral 714/1-714/2-717-723, CF 60184, Judetul Iasi.

Terenul este identificat ca teren arabil, având o suprafaţă de S= 173 400 m2, iar vecinătăţile sunt de asemenea terenuri păşuni / arabile.

Conform PUZ, terenul pe care se va desfăşura activitatea de producţie este proprietatea companiei şi la momentul întocmirii acestei documentaţii se găseşte în curs de introducere în intravilanul comunei Ion Neculce.

1.11. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect

Aşa cum s-a menţionat la punctul 1.10 nu s-au analizat alte amplasamente pentru realizarea obiectivului de investiţii, titularul proiectului luând în calcul toate aspectele socio-economice pentru amplasamentul ales.

a) localitatea Ion Neculce – amplasamentul SC Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL;

- localizare geografică şi administrativă: extravilanul com. Ion Neculce, sat Războieni, nr. cadastral 714/1-714/2-717-723, CF 60184, Judeţul Iaşi;

folosirea actuală de teren: teren arabil; - infrastructura existentă: datorită faptului că în prezent nu se desfăşoară

activităţi de producţie, nu există o infrastructură formată din reţele de energie electrică, gaze naturale, apă, canalizare, drumuri de acces, etc. Aceasta va fi creată în momentul demarării proiectului de investiţie prin extinderea reţelelor existente în zonă.



Alimentarea cu gaze naturale se va asigura prin extinderea reţelei publice (Distrigaz Nord Iaşi) din localitate, cu o conductă având diametrul de min. 4” (Dn = 108x5 mm).

Alimentarea cu apa tehnologică şi menajeră se va realiza prin extinderea reţelei existente din localitatea Razboieni.

Alte variante opţionale sunt: - alimentarea cu apa din surse proprii – puţuri forate; - acumularea apei pluviale şi refolosirea ei in procesul tehnologic; - transportul şi stocarea apei tehnologice în bazine subterane; - folosirea apelor pluviale stocate;

- informaţii privind valori naturale: nu sunt astfel de valori în zona amplasamentului;

- informaţii privind valori istorice: nu sunt astfel de valori în zona amplasamentului;

- informaţii privind valori culturale: nu sunt astfel de valori în zona amplasamentului;

- informaţii privind valori arheologice: nu sunt astfel de valori în zona amplasamentului;

- informaţii privind arii naturale protejate/zone protejate: conform adresei 301 / 20.07.2011 APM Iasi primite de către beneficiar, zona de interes nu interactioneaza cu regimul ariilor naturale protejate

- informaţii privind zone de protecţie sanitară: nu sunt astfel de zone în proximitatea amplasamentului;

- informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea/amenajarea teritorială a zonei: Terenul este identificat ca teren arabil, având o suprafaţă de S= 173 400 m2, iar vecinătăţile sunt de asemenea terenuri arabile / pasuni. Conform PUZ, terenul pe care se va desfăşura activitatea de producţie este proprietatea companiei şi la momentul întocmirii acestei documentaţii se găseşte în curs de introducere în intravilanul comunei Ion Neculce.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

Pe amplasamentul punctului de lucru se vor desfasura următoarele procesele de fabricaţie care pot fi impărţite în mai multe fluxuri astfel:

a) Alimentare – pregătire – dozare materii prime; b) Mărunţire – omogenizare materii prime în mediu umed în scopul obţinerii pastei; c) Fasonare produse crude cu ajutorul preselor şi taiere la dimensiune;



d) Uscarea produselor fasonate aşezate pe vagoneţi în uscătorul tunel. Drept agent de uscare se utilizează aerul cald recuperat din zona de răcire a cuptorului tunel;

e) Arderea produselor fasonate uscate se face în cuptorul tunel la 950-1050°C, utilizând drept combustibil gazul natural;

Societatea dispune de instalaţii tehnologice noi, comparabile cu BAT (Best Available Techniques) disponibile în UE. Fluxul tehnologic este asistat de procese de primire – depozitare a materiilor prime şi de expediere a produselor finite.

2.1. Descrierea fluxului tehnologic Întregul proces de producţie se desfăşoară în interiorul halei de producţie, mai

puţin depozitarea produselor finite care se realizează pe platforma betonată din jurul halei. Din punct de vedere tehnic instalaţia de producţie blocuri ceramice este complet automatizată aceasta fiind deservită de un numar de aproximativ 45 de persoane împărţite în trei schimburi de producţie. Procesele tehnologice de producţie sunt bine definite de experienţa celorlalte 3 puncte de lucru similare în România.

a) Alimentarea şi dozarea materiei prime Materialul argilos este preluat din haldă cu încărcătorul frontal şi transportat la

alimentatoarele cu sertar de dozare. Materialele auxiliare (rumeguş, nisip, cenusa de termocentrala, cocs petrol) vor fi, de asemenea, încărcate cu încărcătorul frontal în alimentatoarele cutie de dozare prevăzute pentru acestea. Acestea dozează corespunzător fiecare component realizând amestecul necesar, pe transportorul cu bandă, pentru a se asigura o masă cu compoziţia: argila 65-70%, nisip 16-18%, cenusa de termocentrala 3-5 % cocs de petrol 0,7-1%, rumegus 11-18%. Rumeguşul este în prealabil mǎcinat în moara de rumeguş, conectatǎ la un ciclon cu gurǎ de evacuare a aerului epurat în hala de producţie. Amestecul de materii prime este dirijat de pe transportorul cu bandă spre malaxorul cu role (Kollergang). Corpurile străine metalice ce ajung accidental pe transportorul cu bandă vor fi identificate cu detectorul de metale şi îndepărtate.

În malaxorul cu role, materialul este mărunţit şi amestecat grosier. Aici este adăugată şi apa în amestec. Materia primă (argila) conţine o umiditate naturală în funcţie de condiţiile meteorologice din faza de exploatare. În faza de omogenizare se completează cu apă până la obţinerea vâscozităţii optime, umiditatea la ieşirea din malaxor este 24%. Materialul astfel tratat va fi dirijat prin transportoare cu bandă spre sfărâmarea preliminară, care se realizează într-un concasor cu valţuri grosier de 2-4 mm.

Urmează o altă etapă de sfărâmare, ce se realizează într-un concasor cu valţuri fine. După etapele de măcinare materialul ajunge la granulaţia finală dată de fanta dintre valţuri.

Materialul astfel măcinat este dirijat cu transportorul cu bandă la malaxorul cu două axe unde va avea loc omogenizarea cu eventualele materiale de adaos, iar apoi



cu ajutorul transportoarelor cu bandă ajunge la sistemul de depozitare longitudinal din depozitul de macerare, 4 boxe de 450 mc.

Scopul principal al sistemului de depozitare îl reprezintă macerarea materialului.

Instalaţia este dotatǎ cu sistem de desprăfuire, filtru cu saci Hellmich, tip jet-pulse, care serveşte la aspirarea şi recircularea prafului degajat la concasorul cu valţuri grosier şi concasorul cu valţuri fine.

b) Fasonarea produselor crude Din depozitul de macerare amestecul de materiale este scos din boxele de

macerare cu un descărcător longitudinal pe un transportor cu bandă cu care materialul ajunge la instalaţia de fasonare în alimentatorul rotativ cu sită, unde se adaugă materialul argilos cu ajutorul unei instalaţii de reglare a plasticităţii, abur şi eventual apă.

Cu ajutorul aburului produs de Cazanul Loos, materialul este trecut printr-un malaxor pentru o omogenizare finală, apoi prin presă, filieră şi în final la masa de tăiat unde se stabileşte tipul de cărămidă ce urmează a fi produsă. Presarea are loc prin aglomerarea materialului şi vidare. Calupul de argilă care iese din presă este preluat de sistemul de benzi de la instalaţia automată de tăiere. Calupul este preluat de masa de tăiat care asigură o tăiere automată la dimensiunile programate.

Deşeul de cărămidă crudă ce prezintă neconformităţi este repus pe bandă şi printr-un by-pass este trimis înapoi în malaxor.

După tăierea la dimensiunile prestabilite a blocurilor ceramice fasonate la dimensiunile prestabilite, acestea sunt preluate de un sistem de benzi transportoare specifice şi roboţi care le aşează pe cărucioare. Cărucioarele sunt prevăzute cu roţi metalice şi sunt deplasate pe un circuit de şine până la intrarea în uscător de unde sunt preluate tot automatizat de instalaţia de introducere a cărucioarelor în uscător. Tot această instalaţie are un post, în care pe un circuit de căi de rulare vin cărucioarele de la uscător cu produse uscate unde sunt descărcate de pe grătare şi preluate de un sistem de benzi de transport speciale şi transportate la instalaţia automatizată de încărcare pe vagoneţii pentru cuptor. După descărcare produselor uscate, cărucioarele îşi continuă ciclul fiind deplasate automat la postul de încărcare produse crude.

c) Uscarea produselor fasonate Uscarea este procesul prin care blocurile ceramice fasonate pierd apa de

fasonare şi li se măreşte rezistenţa mecanică. Utilajul în care se realizează această etapă a procesului tehnologic este uscătorul tunel cu trei canale care este prevăzut cu ventilatoare şi coşuri de evacuare a vaporilor de apă rezultaţi în urma uscării cărămizilor.

Aerul cald folosit pentru uscarea produselor crude, este recuperat din zona de răcire a cuptorului tunel şi adus la uscător cu un ventilator. Uscarea are loc treptat,



în intervalul de temperatură cuprins între 40-150 °C. Dacă aerul cald ce vine din cuptor are o temperatură prea mare, acesta se diluează cu o cantitate de aer atmosferic. Dacă aerul cald ce vine din cuptor are o temperatura mai micǎ de 150 °C, se încălzeşte cu un arzător suplimentar (sursǎ suplimentarǎ), în care caz diluţia gazelor de ardere este 6 pǎrţi aer recuperat + 1 parte gaze de ardere. Toate comenzile sunt automatizate.

d) Arderea produselor ceramice Arderea cărămizilor ceramice se realizează într-un cuptor tunel (model

construit) de lungime mare (~ 121,8m) la o temperatură de max. 1200 ºC. In acest cuptor, masa de ardere stă pe loc, iar produsele înaintează în lungul cuptorului.

Funcţionarea cuptorului este continuă, produsele uscate fiind aşezate pe vagoneţi, care se introduc mecanic în cuptor la intervale de timp egale. Timpul de trecere a produselor (cărămizilor) prin cuptor este de ~ 10-16 ore (in functie de produs).

Cuptorul are 3 zone fixe de temperatură: preîncălzire, ardere şi răcire. Trecând prin cuptorul tunel produsele uscate parcurg succesiv zona de

preîncălzire, când temperatură lor creşte treptat până la 300 0C, apoi zona de ardere, când ating temperatura maximă de ardere cerută de procesul tehnologic (1050 ºC) şi în zona de răcire în care temperatura produselor arse scade treptat, datorită schimbului de căldură dintre aerul care circulă in sens invers cu vagoneţi si produsele de pe aceştia, până la ieşirea din cuptor.

Volumul noxelor rezultate prin arderea gazului natural este minim, datorită faptului că arzătoarele folosite sunt de ultima generaţie, tip Eclipse EJ-ER-800, cu ardere controlată. Atât cuptorul cât şi uscătorul sunt complet automatizate şi asistate de calculator.

e) Ambalarea produselor finite: Produsele descărcate mecanizat din cuptor sunt sortate, paletizate şi înfoliate

automat pe paleţi din lemn. Paleţii cu cărămidă sunt stivuiţi cu motostivuitoare pe platforma de depozitare produse finite, de unde sunt încărcaţi în mijloacele de transport auto ale beneficiarilor sau ale transportatatorilor subcontractanti.

Schema flux a procesului tehnologic este prezentată în anexa nr. 16 Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune

tehnici disponibile Aceste valori limită de emisie se referă la procesul fabricare a blocurilor

ceramice, făcându-se menţiunea că, dat fiind faptul instalaţia va avea o capacitate mai mare de 75 tone/oră, aceasta va intra sub reglementările IPPC (OUG 152/2005 aprobată cu completări şi modificări prin Legea 84/2006).



TABELUL Nr. 2.1: VALORILE LIMITĂ ale parametrilor relevanţi Parametru (to/produs) Valori limită

Tehnici alternative propuse de titular

Prin cele mai bune tehnici disponibile **)

Conform celor mai bune practici

de mediu ***) 0 1 2 3

Energie electrică 0,11GJ/to 840 - 1050 KJ/kg conf. Pct 4.1.2 din BREF

-

Apă industrială 0,065 Nmc/to - Gaz natural 16,4 Nm3 - Argilă 0,48 to/to - Nisip 0,1 to/to - Cenuşă de termocentrală 0,1 to/to - Cocs petrol 0,002 to/to - Rumeguş 0,1 to/to - Deşeu de cărămidă uscată 0,04 to/to - Deşeu de cărămidă arsă 0,02 to/to - Emisii de COT 0,03 – 1,0 mg/mc

Nu sunt menţionate în BREF-ul „Documentul

de referinta asupra celor mai bune tehnici

disponibile in industria ceramică – August

2007” cap 4

Emisii de CO 175 – 820 mg/mc Emisii de SO2 0 – 35 mg/mc - Emisii de NOx 54 -120 mg/mc - Emisii de PM10 5 – 20 mg/mc - Emisii de HF 1,25 – 3 mg/mc - Emisii de HCl 0,1 – 1,0 mg/mc

Emisii conform BREF-ul „Documentul de

referinta asupra celor mai bune tehnici

disponibile in industria ceramică – August

2007” - tab. 3.3 / 3.4 -

*) consum de energie, în GJ, raportat la unitatea de produs sau de materie primă; *) consum de apă, în m3, raportat la unitatea de produs sau de materie primă; *) emisii de poluanţi atmosferici: concentraţii în mg/m3 şi cantităţi în g sau kg, raportate la unitatea de produs sau de materie primă; *) emisii de poluanţi în apă: concentraţii în mg/l şi cantităţi în g sau kg, raportate la unitatea de produs sau de materie primă; *) deşeuri generate: cantităţi în kg raportate la unitatea de produs sau de materie primă. **) Compararea şi evaluarea viabilităţii acestora în concordanţa, după caz, cu cele mai bune practici de mediu şi cu cele mai bune tehnici disponibile în Uniunea Europeană **) conform documentelor relevante privind cele mai bune tehnici disponibile şi bazelor de date privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, ca de exemplu bazele de date ale Biroului IPPC de la Sevilla. **) Compararea cu cele mai bune practici de mediu şi cu cele mai bune tehnici disponibile se face numai pentru proiectele unor activităţi propuse, prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării, aprobată şi modificată prin Legea nr. 645/2002; ***) conform recomandărilor Comisiei de la Helsinki (HELCOM) privind implementarea măsurilor tehnologice pentru tipuri de activităţi relevante.



2.2. Activităţi de dezafectare La încetarea activităţii, pentru refacerea / restaurarea amplasamentului se vor

lua măsuri pentru a evita orice risc de poluare şi readucerea zonei de funcţionare la o stare satisfăcătoare:

se vor efectua operaţii de evacuare completă a rezervoarelor şi conductelor subterane şi se vor curaţa vasele şi conductele înainte de demontare, acolo unde este adecvat;

se va depune la Autoritatea competentă de protecţia mediului planurile tuturor conductelor şi vaselor subterane şi a metodei prin care acestea vor fi menţinute actualizat;

metodele şi resursele prin care se vor închide depozitele de deşeuri tehnologice şi se vor valorifica eventualele deşeuri existente în depozit;

se vor efectua operaţii de asigurare a reţelelor de gaze, energie electrică, apă; se vor asigura resursele necesare pentru demontarea în condiţii de siguranţă şi

cu respectarea normelor de siguranţă din punct de vedere al protecţiei mediului a instalaţiilor şi utilajelor de producţie;

testarea solului pentru a constata gradul de poluare cauzat de activităţi şi necesitatea oricărei remedieri in vederea redării zonei într-o stare satisfăcătoare;

De mentionat faptul ca perimetrul pe care se va desfasura activitatea de productie este proprietatea companiei SC Wienerberger Sisteme de Caramizi SRL.

3. DEŞEURI – GENERAREA DESEURILOR, MANAGEMENTUL

DEŞEURILOR, ELIMINAREA ŞI RECICLAREA DEŞEURILOR. 3.1. Generarea deşeurilor în perioada de execuţie a lucrărilor de

amenajare a amplasamentului În această perioadă pot fi generate: - deşeuri metalice rezultate in urma activitatii de montaj – cantitatea estimată

fiind de cca. 10 000 kg; - deşeuri menajere; - deşeuri de ambalaje de lemn rezultate de la aprovizionarea diferitelor

materiale şi utilaje – cca 15 000 kg; - deşeuri de ambalaje de carton rezultate de la aprovizionarea diferitelor

materiale şi utilaje – cca 2 000 kg; - deşeuri de ambalaje de plastic rezultate de la aprovizionarea diferitelor

materiale şi utilaje – cca 500 kg; Cantitatea de deşeuri menajere rezultate se estimează luând în considerare:



cantitatea de deşeuri generată de un salariat – 0,25 – 0,5 kg/zi; numarul mediu de zile lucrătoare pe lună – 22; perioada de execuţie – max 9 luni (perioada estimată de realizare a

proiectului este de 6 până la 9 luni); nr. de salariaţi – aprox. 75

cantitate deşeuri menajere: 0,5 kg/om x 22 zile x 9 luni x 75 salariaţi = 7,425 tone

(din literatura de specialitate s-a luat densitatea deşeurilor menajere 0,4 t/mc) Cantitate deşeuri menajere estimată a se produce în timpul execuţiei: cca 18,56 mc.

Măsuri pentru protecţia mediului pe perioada execuţiei lucrărilor: - colectarea deşeurilor se va face în containere special amenajate, evacuarea,

transportul şi valorificarea acestora se va face selectiv şi fără să aglomereze spaţiile de trecere şi de acces;

- deşeurile metalice precum şi deşeurile de ambalaje de carton şi plastic rezultate în urma activităţii de montaj se vor recupera prin firme specializate;

- deşeurile de ambalaje de lemn se vor valorifica fie intern fie prin comercializare către firme şi persoane fizice interesate;

- cantitatea de deşeuri menajere rezultate va fi preluată de o firmă specializată;

- pe perioada de desfăşurare a lucrărilor de fundaţii şi montaj nu sunt rezultate ape uzate;

- evacuarea şi transportul materialelor rezultate în urma turnării fundaţiilor şi a realizării montajului se va face cu grija, evitându-se degajările de praf; întreaga suprafaţă a halelor se va betona pentru prevenirea poluării solului şi a apelor.

3.2. În perioada de exploatare a liniilor tehnologice În cadrul activităţilor ce se vor desfăşura vor fi generate diverse tipuri de

deşeuri solide. Conform legislaţiei în vigoare, deşeurile generate se vor colecta selectiv, codificate conf. HG 856/2002 şi gestionate corespunzător.

Deşeurile menajere vor fi predate periodic pe baza unui contract cu un operator autorizat la un depozit de deşeuri menajere;

Deşeurile care pot fi generate în faza de operare a obiectivului de investiţii sunt conform tabelului de mai jos:


Centrul de Prevenire a Poluării Pag. 26/95

Nr. Crt.

Cod deşeu conf. HG 856/2002

Denumire deşeu

Starea fizică

Cantitate estimată a fi generată/an

Mod de depozitare şi valorificare / eliminare

1 10 12 01 Deşeuri uscate de cărămizi solida min. 24 to Aceste deşeuri vor fi reintroduse în procesul de fabricaţie

2 10 12 08 Deşeuri arse de cărămizi solida min. 48 to

Vor fi depozitate într-un spaţiu special amenajat până la valorificare prin diferite uitilizări: utilizare pentru căi de acces, material de umplutură, etc)

3 10 12 03 Pulberi şi praf solida 0,01 – 0,1 to Aceste deşeuri vor fi reintroduse în procesul de fabricaţie

4 15 01 03 Deşeuri de lemn solidă 1 200 to Deşeu de ambalaj depozitat temporar într-un spaţiu amenajat de unde va fi refolosit sau valorificat cu recuperare de energie ptr utilizatorii casnici sau societatilor de reciclare.

5 15 01 01 Deşeu hârtie (ambalaj) solida 0,5 to Depozitat temporar într-un spaţiu amenajat până la valorificare prin societăţi autorizate

6 15 01 02 Deşeu de ambalaje din plastic solida 1,0 – 5,0 to Colectare în europubere de 3 mc, într-un spaţiu amenajat până

la valorificare prin societăţi autorizate

7 16 01 17 Deşeuri metalice solida max. 50 to Depozitat temporar într-un spaţiu amenajat până la valorificare prin societăţi autorizate

8 13 02 05* Deşeuri ulei solida max. 1 to Depozitat temporar într-un spaţiu amenajat până la valorificare prin societăţi autorizate

9 19 09 02 Nămol de la bazinul de decantare (pre-

epurare) lichid max. 5 to

Vidanjare, servicii de salubritate;

10 20 03 01

Deşeuri menajere solida 20 to

Colectare în containere speciale după care vor fi predate spre eliminare unei societăţi autorizate.



Masuri pentru protectia mediului pe perioada desfăşurării proceselor tehnologice

Toate deşeurile menţionate în tabelul de mai sus, fie că sunt generate în procesul de producţie, fie că sunt generate din activităţile administrative vor fi colectate selectiv şi depozitate în containere amplasate în spaţii amenajate de unde se vor valorifica prin societăţi autorizate.

Deşeurile de cărămizi uscate rezultate din procesul de uscare a calupurilor de cărămidă în uscătorul tunel precum şi pulberile şi praful reţinut de filtrele cu saci ale concasorului cu valţuri grosier şi cel ale concasorului cu valţuri fine, sunt colectate şi reintroduse în procesul de fabricaţie a blocurilor ceramice.

Deşeul de ambalaj de lemn, va fi colectat şi depozitat temporar într-un spaţiu amenajat de unde va fi refolosit sau valorificat cu recuperare de energie pentru utilizatorii casnici, sau societatilor de reciclare.

Deşeurile metalice rezultate din activităţile de mentenanţă şi/sau casarea/dezmembrarea unor utilaje vor fi colectate şi depozitate temporar într-un spaţiu amenajat până la valorificare prin societăţi autorizate.

Deşeurile de uleiuri uzate rezultate din activităţile de mentenanţăvor fi ridicate de către operatorul de mentenanţă / sau predat societăţilor autorizate în executarea acestor servicii. Butoaiele de uleiuri vor fi depozitate într-o zona sigură (depozit tehnic) şi închisă, prevăzută cu cuva de retenţie. Cantitatea de deşeuri menajere rezultate va fi preluata de firmă specializată pentru eliminare prin depozitare definitivă; TABELUL Nr. 3.1: Managementul deşeurilor

Managementul deşeurilor - cantitatea prevăzută a fi generată -

(t/an) Denumirea deşeului *)

Cantitatea prevăzută a fi generată

Starea fizică

(Solid-S, Lichid-L,

Semisolid-SS)

Codul deşeului *)

Codul privind

principala proprietate periculoasă

**)

Codul clasificării statistice

***) valorificată eliminată rămasă în

stoc

Deşeuri uscate de cărămizi

min. 24 to Solidă 10 12 01 - - 24 - -

Deşeuri arse de

cărămizi min. 48 to Solidă 10 12 08 - - 48 - -

Pulberi şi praf

0,01 – 0,1 to Solidă 10 12 03 - - 0,01 – 0,1 - -

Deşeuri de lemn 1 200 to Solidă 15 01 03 - - 1200 - -

Deşeu hârtie 0,5 to Solidă 15 01 01 - - 0,5 - -



(ambalaj) Deşeu de ambalaje

din plastic 1,0 - 5,0 to Solidă 15 01 02 - - 1,0 – 5,0 - -

Deşeuri metalice max. 50 to Solidă 16 01 17 - - 50,0 - -

Deşeuri ulei max. 1 to Solidă 13 02 05* P - 1,0 - -

Nămol de la bazinul

de decantare (instalatie

pre-epurare)

max. 5 to Lichidă 19 09 02 - - 5,0 -

Deşeuri menajere 20 to Solidă 20 03 01 - - - 20,0 -

*) În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase prevăzută în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase. **) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001. ***) La data apariţiei legislaţiei care reglementează clasificarea statistică.

4. APLICAREA CELOR MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE PENTRU

ACTIVITATEA DE PRODUCERE A BLOCURILOR CERAMICE Comparaţia tehnicii şi tehnicilor propuse prin prezentul proiect s-a facut cu

BAT-urile din domeniu prezentate în BREF-ul „Documentul de referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile in industria ceramică – August 2007” cap 4 (document obţinut de pe site-ul Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului www.anpm.ro)

Conform acestui BREF tehnicile de luat în considerare în determinarea BAT sunt conform tabelului de mai jos:



Secţiune BAT/BREF S.C WIENERBERGER SISTEME DE CĂRĂMIZI S.A 4.1 Reducerea consumului de energie (eficienţă energetică)

4.1.1.

Descriere şi avantaje de mediu obţinute Sunt prezentate aici câteva măsuri, care pot fi aplicate la sisteme de cuptoare/uscătoare, în mod individual sau combinat: - controlul automat al circuitelor uscătorului; - controlul automat al umidităţii şi temperaturii în uscător;

- în uscătoare, instalarea de ventilatoare de impuls distribuite în zone cu distribuţie termică independentă (ajustabile pe zone) pentru obţinerea temperaturii necesare; - o mai buna etanşare a cuptoarelor, de ex. carcasarea metalică şi etanşări cu nisip sau apă pentru cuptoarele tunel şi cuptoarele discontinui, conduce la pierderi de căldură mai reduse; - zidărie refractară a cuptorului şi punte de vagoneţi de cuptor îmbunătăţite, reduc perioadele de răcire şi în acest mod pierderile de căldură („pierderile de ieşire”) asociate; - utilizarea de arzătoare cu viteză ridicată îmbunătăţesc eficienţa combustiei şi transferul de căldură; - înlocuirea cuptoarelor vechi cu cuptoare tunel noi, cu lungime şi lăţime mărite sau cu aceeaşi capacitate sau - dacă este posibil în procesul de fabricaţie - cu cuptoare cu ardere rapidă (de ex. cuptoare cu vatră cu role), poate conduce la consumuri specifice de energie reduse; - control interactiv asistat de calculator a regimurilor de ardere a cuptorului conduce la consum redus de energie şi de asemenea la o scădere a emisiilor poluante în aer,

Atât uscătorul tunel cât şi cuptorul de ardere vor avea un grad foarte mare de automatizare (vezi şi descrierea de la cap. 5.2.4.2.); Aerul cald folosit pentru uscarea produselor crude este recuperat din zona de racire a cuptorului tunel si adus la uscator cu un ventilator. Uscarea are loc treptat, în intervalul de temperatura cuprins între 40-150 °C. Daca aerul cald ce vine din cuptor are o temperatura prea mare, acesta se dilueaza cu o cantitate de aer atmosferic. Daca aerul cald ce vine din cuptor are o temperatura mai mica de 150 °C, se încalzeste cu un arzator suplimentar (sursa suplimentara), în care caz diluţia gazelor de ardere este 6 parţi aer recuperat + 1 parte gaze de ardere.Toate comenzile sunt automatizate. Nu sunt prevăzute astfel de tipuri de ventilatoare; Izolatia termica a cuptorului va fi realizata din caramizi Porotherm cu un strat de 10 cm de polistiren comercial / vata minerala in functie de metoda de zidarie aplicata la constructia cuptorului; Arzătoarele folosite sunt de ultima generaţie, tip Eclipse EJ-ER-800, cu ardere controlată asistata de un calculator care monitorizeaza senzorii arzatoarelor Cuptorul ce va fi utilizat de de investiţia propusă va fi un cuptor nou, cu un înalt grad de automatizare, dimensiunile acestuia fiind L = 121,8m şi secţiune transversală l=4 m, h=4 m, 16 m2 ; Aşa cum s-a menţionat mai sus, atât cuptorul cât şi uscătorul sunt complet automatizate şi asistate de calculator;



-utilizarea redusă a suporţilor de ardere şi/sau utilizarea suporţilor de ardere executaţi din SiC/superaliaje conduce la input de energie mai mic pentru încălzirea ansamblului cuptorului; suporţii de ardere din SiC pot fi utilizaţi şi la cuptoarele cu tehnologie de ardere rapidă pe role;

-optimizarea (minimizarea) trecerii dintre uscător şi cuptor şi utilizarea zonei de preîncălzirea cuptorului pentru finalizarea procesului de uscare – dacă este posibil acest lucru în procesul de fabricaţie – evită răcirea inutilă a produselor uscate înainte de procesul de ardere; Majoritatea măsurilor menţionate mai sus pot fi aplicate de asemenea şi la uscătoare, de ex. referitor la izolaţia termică, suporţii de ardere şi controlul procesului, în particular pentru că uscătoarele şi cuptoarele sunt foarte adesea conectate cu un sistem de recuperare a căldurii (vezi secţiunea 4.1.2)

Materialul din care se realizeaza aceste carucioare este un aliaj de titan-otel carbon 50 (OL-50). Intucat caruciarele reprezinta ¼ din inaltimea unitatii (carucior + 4 randuri de produse uscate) si a principiului densitatii, aerul cald se va ridica la partea superioara actionand la nivel de produse uscate si nu va reactiona cu partea metalica de la baza produselor asezate pentru intrare in cuptor (la acest nivel temperatura este de 50-70 C, in plus produsele uscate se vor aseza pe caramizi silico-aluminoase care stau ca interfata intre rama metalica a carucioarului si caramizile uscate ce vor intra in cuptor; caramizile silico-aluminoase sunt izolatoare termice si rezista pana la o temperatura de 1300 C) favorizand astfel schimbarea ramelor caruciarelor la 5-10 ani; La ieşirea din uscător temperatura produselor este cuprinsă între 40-150 0C (ultima treaptă) în funcţie de timpul pe care îl parcurge vagonul până la cuptor temperatura medie este aprox. 40 0C La intrare în cuptor temperatura produselor uscate este de aproximativ: 50-70 0C. Se realizează recuperarea aerului cald de la cuptorul tunel pentru uscarea produselor crude.



4.1.2

Recuperarea căldurii reziduale de la cuptoare Descriere: Unele uscătoare de ceramică utilizează în prezent aer cald recuperat din zonele de răcire ale cuptoarelor tunel, suplimentat în mod uzual cu aer cald de la arzătoare pe gaz. Unele procese utilizează schimbătoare de căldură pentru recuperarea căldurii din gazele de combustie cu scopul de a încălzi aerul de combustie. În acest mod s-au obţinut economii de energie foarte însemnate. Unele procese utilizează şi schimbătoare de căldură pentru a recupera căldura gazelor arse de la cuptor pentru a preîncălzi aerul de combustiei, dar această utilizare este limitată, datorită problemelor de coroziune posibile generate de gazele de combustie acide şi deseori temperaturile gazelor arse nu sunt prea scăzute. Căldura în exces de la precombustie poate fi de asemenea utilizată, fie în cuptor şie în uscător. O fabrică din Germania utilizează ulei diatermic pentru a transfera căldura în exces de la instalaţia de precombustie la uscător, în combinaţie cu aerul cald de la zona de răcire a cuptorului. Date operaţionale În cazul sistemului combinat de recuperare a căldurii prezentat mai sus, necesarul specific de energie sub formă de gaz natural pentru uscare şi ardere este de doar 840...1050 kJ/kg de produse arse

Recuperarea căldurii din cuptorul tunel şi utilizarea ei la agregatul de uscare a cărămizilor crude este o soluţie de recuperare a căldurii şi reducerea consumului de gaz ce rezultă din închiderea arzătorului secundar din uscător; Aerul cald folosit pentru uscarea produselor crude este recuperat din zona de racire a cuptorului tunel si adus la uscator cu un ventilator. Uscarea are loc treptat, în intervalul de temperatura cuprins între 40-150 °C. Daca aerul cald ce vine din cuptor are o temperatura prea mare, acesta se dilueaza cu o cantitate de aer atmosferic. Daca aerul cald ce vine din cuptor are o temperatura mai mica de 150 °C, se încalzeste cu un arzator suplimentar (sursa suplimentara), în care caz diluţia gazelor de ardere este 6 parţi aer recuperat + 1 parte gaze de ardere. Pentru o eficienta bună, respectiv pentru obţinerea de economii de energie semnificative este necesară o izolare bună a traseului. În cazul sistemului combinat de recirculare (recuperare) a căldurii, necesarul de energie pentru procesul de uscare-ardere se va situa în jurul valorii de ~0,11 GJ/t de cărămidă arsă. Efectele recuperării căldurii din zona de răcire a cuptorului sunt urmate de efecte pozitive: reducerea consumului de energie, respectiv reducerea costurilor pe unitatea de produs precum şi reducerea emisiilor;



4.1.3

Centrale termoelectrice de cogenerare/combustie Descriere: Utilizarea centralelor de cogenerare pentru abur şi energie electrică sau a centralelor combinate pentru agent termic şi energie electrică este utilă în industria ceramică datorită cererii simultane de căldură şi energie electrică. Caracteristica esenţială a centralei de cogenerare este motorul de acţionare. Sunt adecvate motoare tio Otto cu funcţionare cu gaz, motorul diesel şi turbine cu gaz cu utilizarea căldurii reziduale.

Proiectul propus nu are în vedere utilizarea unei centrale de cogenerare pentru abur şi energie electrică.

4.1.4

Înlocuirea cu combustibili curaţi (gaze naturale şi GPL) a păcurii şi combustibililor solizi Descriere: Schimbarea procesului de ardere bazat pe păcură şi combustibili solizi la proces de ardere bazat pe combustibili gazoşi (gaz natural, gaz petrolier lichefiat GPL precum şi gaz natural lichefiat GNL) conduce la o eficienţă îmnubătăţită a arderii şi la o virtuală eliminare a emisiilor de funingine în multe procese. Combustibilii solizi produc în mod uzual cenuşă fină, astfel că reducerea emisiilor de particule la arderea de gaz poate, în unele cazuri, să elimine necesitatea unor procese de îndepărtare a prafului costisitoare şi consumatoare de energie. Arzătoarele pe gaze naturale se pretează ele însele la sisteme sofisticate de control automat, conducând la economii de combustibili şi la pierderi reduse de produse arseşi implicit la consum specific de energie redus. Utilizarea de combustibil lichid uşor în loc de păcură sau combustibili solizi poate de asemenea să reducă emisiile de funingine din procesele de ardere. Utilizarea de gaze naturale sau GPL în loc de combustibili solizi conduce de asemenea la o reducere a emisiilor de SO2 legate de energie datorate unui conţinut de S mai scăzut (vezi tab. 3-1: datele operaţionale privind gazele reziduale neepurate în cazul utilizării diferitelor tipuri de combustibili). De asemenea gazele naturale sau GPL au raportul H/C mai ridicat decât combustibilii lichizi sau solizi, astfel că produc mai puţin CO2 pentru o căldură produsă echivalentă.

Alimentarea cuptorului tunel şi uscătorului se realizează cu gaze naturale achiziţionate din sistemul public şi,aşa cum s-a menţionat anterior, cuptorul şi uscătorul au un înalt grad de automatizare, fapt ce va conduce implicit şi la emisii de SO2 şi CO2, care se vor încadra în reglementările legislative în vigoare.



Utilizarea de gaze naturale, GPL, GNL sau CLU în loc de păcură sau combustibili solizi conduce la o reducere a emisiilor de SO2 aferente consumului de energie datorită unui conţinut de sulf mai scăzut (vezi tab. 3.3). de asemenea, gazul natural, GPL şi GNL au un raport hidrogen / carbon mai ridicat decât combustibilii lichizi sau solizi, astfel că aceştia produc mai puţin dioxid de carbon (aproximativ 25% mai puţin CO2 în cazul gazului natural) pentru o energie termică eliberată echivalentă. Combustibilii alternativi / secundari de origine organică, ca făina de carne şi oase sau biocombustibilii, sau de origine anorganică, ex. uleiuri uzate, solvenţi, utilizaţi de ex la fabricaţia agregatelor expandate din argilă (vezi secţiunea 2.3.4.2. reduc cantitatea de combustibili fosili primari şi emisiile de CO2 aferente. În plus, utilizarea de combustibili cu emisii reduse poate implica tehnologii eficiente energetic – de ex. cogenerarea cu turbine de gaz – în procesul de fabricaţie. Alte economii de energie (electrică) se pot realiza şi datorită faptului că unii combustibili lichizi (în special păcura) trebuie să fie încălziţi pentru a putea fi pompaţi.



4.1.5

Modificarea masei ceramice Descriere: O reţetă sofisticată pentru compoziţia mase poate reduce duratele de uscare şi ardere şi stimulează astfel utilizarea de cuptoare cu ardere rapidă, cu volum redus cum ar fi tipurile cu vatră cu role şi cu paletă mobilă. De aceea, modificări ale compoziţiei masei pot sprijini uscarea şi arderea, de ex. în sectoarele de plăci pentru pereţi şi pardoseli şi conducte din argilă vitrificată. Utilizarea de aditivi de calcinare pentru formarea de pori reduce masa termică a cărămizilor şi blocurilor, reducând astfel energia necesară pentru ardere. Aditivii de formare a porilor sunt în primul rând folosiţi pentru a descreşte conductivitatea termală a blocurilor de argilă prin crearea microporilor. Astfel, masa termală a acestora este redusă şi ca un al doilea avantaj, este necesară mai puţină energie pentru ardere. Reproiectarea obiectelor ceramice poate să reducă de asemenea masa – de ex. plăci mai subţiri, cărămizi cu goluri, blocuri sau tuburi cu pereţi mai subţiri. Acolo unde tehnic este posibil, aceste schimbări pot reduce consumul de energie şi emisiile. O reducere a conţinutului de apă de amestecare necesar ajută la economii de energie pentru uscare. Cantitatea de apă de amestecare necesară pentru plasticitatea necesară a materiilor prime depinde în principal de compoziţia mineralogică a argilei şi de asemenea de granulozitatea sa.

În urma experienţei dobândite în cadrul celorlalte fabrici de profil din SC Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL, s-a realizat optimizarea reţetelor de preparare a masei ceramice ajungându-se şi la optimizarea nu numai a consumului de materii prime ci şi la consumul de utilităţi şi la timpii necesari arderii şi uscării produselor de fabricaţie, astfel încât la omogenizarea materiilor prime aportul de apă va fi reglat automat funcţie de conţinutul de apă al argile pentru ca umiditatea pastei sa ajungă la 24% la ieşirea din malaxor. Astfel pentru proiectul de investiţie se propune următoarea reţetă de fabricaţie: argila 65-70%, nisip 16-18%, cenusa de termocentrala 3-5 % cocs de petrol 0,7-1%, rumegus 11-18%. Procentele sunt orientative si depind de tipul produsului, compozitia mineralogica a materiei prime, umiditatea naturala, etc Aditivii utilizaţi pentru formarea porilor în cărămizile produse la SC Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL vor fi rumeguşul, cenuşa de termocentrală – adăugate pentru obţinerea porilor ce creează o bună izolare termică a produsului finit precum şi petrol de cocs: ( maximum 1% utilizat pentru menţinerea temperaturii de palier, crearea unei porozităţi la produsul finit, scăderea consumului de gaze naturale. Nu se folosesc aditivi pentru plasticitate în procesul de amestecare a materiilor prime pentru obţinerea cărămizilor la SC Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL, soluţia menţinerii unei temperaturi de palier constante este oferită de introducerea



Aditivii pentru economisire de apă constau în produşi umezi cu chelatizare anorganică sau agenţi pentru formarea complecşilor. Aceştia permit o reducere a tensiunii superficiale de interfaţă a apei de amestecare şi o imobilizare a cationilor liberi. Necesarul de apă pentru amestecare în procesul de preparare a materiilor prime se reduce şi se obţine o plasticitate egală sau chiar mai bună. În plus, se minimizează necesarul de energie pentru procesul de uscare. Reglarea automată a apei de umectare în conformitate cu plasticitatea cerută pentru material şi utilizarea vaporilor de apă într-o anumită măsură în loc de apă pentru amestecare, conduce la reducerea apei (aprox. 3%), anergia termică (aprox. 1,5 kWh/t produs). În orice caz, adaosul de abur în faza de extruziune uşurează ieşirea argilei extrudate şi în acest fel conţinutul de umiditate exact necesar poate fi obţinut. O reducere semnificativă a temperaturii de ardere şi a timpului de menţinere se realizează prin adăugarea în amestec de aditivi de sinterizare extrem de eficienţi, cum ar fi aditivi alcalino-pământoşi, sau aditivi cu alcalinitate ridicată, şi agenţi de formare a masei vitroase. Experimentele au arătat că sunt posibile reduceri ale temperaturii finale de ardere cu până la 50K. Cu scopul de a evita întreruperi de producţie şi scăderi ale calităţii, trebuie mai întâi efectuate, în mod normal, încercări preliminare înainte de utilizarea acestora la scară mare industrială.

petrol-cocs-ului în compoziţia de amestec a materiei prime acesta reuşind să menţină temperatura în cuptorul de ardere economisind consumul de gaze naturale cu aprox. 10-12 %/an; Pentru porozitate şi stabilitate vacuolara se foloseşte cenuşa de termocentrală şi rumeguşul. În faza de omogenizare se completează cu apă până la obţinerea vâscozităţii optime, umiditatea la ieşirea din malaxor este 24%. Se realizează adaosul de abur şi eventual apă în faza de extrudare. Nu se folosesc aditivi de reducere a temperaturii de ardere deoarece temperatura este deja redusă cu 50oC faţă de media temperaturilor de ardere în industria ceramici brute – 1000oC prin optimizările făcute pe reţeta de fabricaţie şi conducere a curbei de ardere.

4.2

Emisiile de praf (particule) În această secţiune, sunt descrise tehnici şi măsuri de prevenire a emsiilor fugitive (în principal secţiunea 4.2.1 şi 4.2.2.) şi dirijate (în special secţiunea 4.2.3). în acest context, se pot găsi informaţii utile şi în BREF privind Emisiile de la depozitări şi în BREF privind Sisteme comune de tratare/gestionare a apelor uzate şi gazelor reziduale din sectorul chimic.

4.2.1

Carcasarea instalaţiilor cu filtrarea aerului captat şi cu procese de circulare Descriere:

- carcasarea operaţiilor generatoare de praf, cum ar fi măcinarea, sitarea şi amestecarea;

Pentru reducerea emisiilor de praf la sistemele generatoare de



- utilizarea de amestecătoare cu jgheab sau taler acoperite şi

ventilate; - filtrarea aerului dislocat în timpul încărcării amestecătoarelor sau

echipamentelor de dozare; - silozurile de depozitare trebuie să aibă capacitatea adecvată,

indicatoare de nivel cu întrerupătoare pentru nivel maxim/minim şi trebuie să fie echipate cu filtre pentru a face faţă aerului cu praf dislocat în timpul operaţiilor de umplere;

- manipularea materialelor în sisteme închise ţinute sub presiune negativă şi desprăfuirea aerului aspirat;

- reducerea punctelor de scăpări şi scurgeri de aer, completarea instalaţiei;

praf, vor fi montate instalaţii de desprăfuire (filtru cu saci Hellmich, tip jet-pulse) la concasorul cu valţuri grosier şi concasorul cu valţuri fine; Nu exista proces de concasare/sfaramare in procesul tehnologic, celalalte operatii de amaestecare se executa in faze semi-umede Aerul epurat este eliminat dirijat cu ventilator şi tubulatură de evacuare. Spaţiile de depozitare a materiilor prime au capacitate suficientă pentru a asigura depozitarea, procesul de extragere şi aprovizionare cu materii prime este planificat astfel încât să nu se fie posibilă supraîncărcarea depozitelor; materiile prime principale (argila, nisip) sunt de provenienta naturala.

4.2.2

Măsuri pentru zonele de depozitare în vrac Descriere: Cu scopul de a reduce emisiile de praf în locaţiile de depozitare în vrac a materiilor prime minerale prăfoase în aer liber, astfel de locaţii de depozitare pot fi împrejmuite cu ecrane, pereţi sau închideri constând din plante verticale. Dacă emisiile de praf din punctele de descărcare şi zonele de depozitare nu pot fi evitate, acestea pot fi reduse prin ajustarea înălţimii de descărcare la înălţimea variabilă a stivei, dacă este posibil în mod automat, sau prin reducerea vitezei de descărcare. În plus, locaţia poate fi menţinută umedă – în special în zonele uscate – prin utilizarea de dispozitive de pulverizare (dacă sursa punctiformă de praf este limitată local, se poate instala un sistem de pulverizare a apei prin injecţie) şi poate fi curăţat cu ajutorul unor vagoneţi de curăţire

Argila după exploatare se depune la macerare (imbatranire fizica) in zona de prelucrare a materie prime; In-situ, argila este plastică compactă; zona va fi împrejmuită cu santuri de garda cu posibilitatatea decolmatarii lor si recuperarea argilei; - nisipul se aseaza de asemenea in zona de prelucrare a materiilor prime; cenuşa de termocentrală, petrol-cocs-ul sunt depozitate pe platforme betonate acoperite, fiind părţi ale halei de producţie. Rumeguşul este depozitat pe suprafaţă betonată acoperită. Toată suprafaţa destinată halei de producţie şi a platformei va fi betonată şi înconjurată de o reţea de rigole betonate acoperite cu dale care vor conduce spre un bazin de decantare prevăzut cu separator de hidrocarburi. Astfel apele



Pentru a preveni formarea de emisii fugitive de praf în timpul operaţiunilor de îndepărtare se pot utiliza sisteme cu vacuum. Clădirile mai pot fi echipate uşor cu sisteme staţionare de curăţire cu vacuum, în timp ce clădirile existente se pot dota mai bine în mod normal cu sisteme mobile şi conexiuni flexibile.

pluviale vor fi colectate şi decantate în bazinul de decantare iar apoi vor fi refolosite în procesul de producţie sau alte utilităţi (stropirea spaţiilor verzi, utilizarea în procesul de stropire a căilor de rulare, etc), iar surplusul va fi dirijat prin scurgere naturală în rigolele stradale.

4.2.3

Această secţiune descrie câteva tehnici care sunt utilizate exclisiv în îndepărtarea prafului. Dintre tehnicile care sunt descrise (separatoare cenrifigale, filtre cu saci, filtre lamelare sinterizate, separatoare umede, precipitare electrostatică), tehnica care se va aplica la noua investiţie va fi cea care va utiliza filtre cu saci.

Pentru reducerea emisiilor de praf la sistemele generatoare de praf, vor fi montate instalaţii de desprăfuire (filtru cu saci Hellmich, tip jet-pulse) la concasorul cu valţuri grosier şi concasorul cu valţuri fine; Nu exista proces de concasare/sfaramare in procesul tehnologic, celalalte operatii de omogenizare se executa in faze semi-umede. Instalatia de captare a prafului este foarte simpla si eficienta si este alcatuita din:2-3 pompe de aer inverse (motor electric la 220 V, 2-3 brate de 3-5m alcatuite din burlane din otel cauciucat flexibile care se dirijeaza in punctele de captare, si recipienti de colectare saci tip Helmich sau recipienti de tip butoi pentru sparturi). Aceasta instalatie se foloseste la curatarea bazei caramizilor ce ies din cuptor si se manipuleaza manual cu deversare in saci de tip Helmich sau recipienti metalici, materialul recuperat 0,5 kg/zi se reintroduce in procesul tehnologic.

4.3 Compuşi gazoşi



4.3.1

Reducerea intrărilor de precursori poluanţi Descriere şi avantaje de mediu obţinute Oxizi ai sulfului

- folosirea materiilor prime cu conţinut mic de sulf acolo unde este posibil, poate reduce semnificativ emisiile de SOx;

- în cazul materiilor prime cu conţinut ridicat de sulf adăugarea de aditivi de masă cu conţinut redus de sulf (ex. nisip) sau argile cu conţinut redus de sulf reduc emisiile de NOx printr-un efect de diluţie;

- folosirea combustibilului cu conţinut scăzut de sulf cum ar fi gaz

natural sau GPL, conduce la reducerea semnificativă a emisiilor de SOx

Oxizi ai azotului - minimizarea compuşilor cu azot în materiile prime şi aditivi

poate reduce emisiile de NOx; Compuşi anorganici ai fluorului

- folosirea materiilor prime cu conţinut scăzut de fluor acolo unde este posibil, poate reduce semnificativ emisiile de fluoruri;

- în unele cazuri, înlocuirea unei părţi din argilă cu aditivi cu conţinut scăzut de fluoruri (cum ar fi nisipul) reduce emisiile de fluoruri printr-un efect de diluţie;

Compuşi organici volatili (VOCs) Minimizarea compuşilor organici în materia primă, inclusiv aditivii, lianţi, etc, acolo unde este posibil, poate reduce emisiile de VOCs. De exemplu, aditivii organici cum ar fi praful de rumeguş şi polistirenul sunt adăugaţi la materia primă în principal la fabricarea produselor poroase.

Nu se evidenţiază în compoziţia materiilor prime ce se vor utiliza în procesele de fabricaţie a cărămizilor de la SC Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL. Combustibilul ce va fi utilizat de societatea SC Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL este constituit de gazele naturale achiziţionate din reţeaua naţională; În materia primă ce se va utiliza în procesele de fabricaţie a cărămizilor de la SC Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL va fi argila nu s-au evidenţiat compuşi cu azot sau Fluor. Reţeta de fabricaţie presupune utilizarea argilei în proporţie de 65-70%, nisipului în proporţie de 16-18%, cenuşii de termocentrala 3-5 % cocs de petrol-ului 0,7-1%, rumeguşului 11-18%. Procentele sunt orientative si depind de tipul produsului, compozitia mineralogica a materiei prime, umiditatea naturala, etc. În urma determinărilor de laborator realizate pe argila extrasă din zona de probare ce va furniza materia primă noii fabrici de



Totuşi, aceşti aditivi organici cresc emisiile de VOCs (în acest context vezi tab. 3-2 referitor la valorile de gaz brut din procesele de fabricare a cărămizilor, folosind diferiţi agenţi de formare a porilor). Generarea emisiilor de VOCs poate, în principal, fi evitată prin trecerea la folosirea aditivilor anorganici pentru formarea porilor, de ex. perlita (un material vulcanic sticlos conţinând 3 la 4% apă. La încălzire – 800/1100ºC – materialul se dilată, datorită bulelor de vapori formaţi în interior, ajungând la 15 până la 20 de ori volumul iniţial)

realizare a blocurilor ceramice s-a constatat un conţinut mic de compuşi organici, argila fiind „curat”din punct de vedere al resturilor organice, astfel că emisiile de compuşi organici volatili (exprimata în COT mgC/Nm3) estimate în gazele arse de la cuptorul tunel vor fi situate în intervalul 0,03 – 1 mg/mc. De mentionat ca argila provenita din orice cariera situata in Podisul Moldovei este omogena din punct de verede mineralogic datoritat conditiilor geologice similare de formare.

4.3.2

Adăugarea de aditivi bogaţi în calciu Descriere: Adăugarea de calcar, cretă sau carbonat de calciu în structurile ceramice are un efect de diluţie, dar aditivii bogaţi în calciu, reacţionează de asemenea cu materia primă care conţine fluoruri, şi cu oxizii sulfului formaţi în timpul trecerii prin cuptor a materiei prime care conţin sulf, şi duc la reţinerea de fluor şi sulf în materialul ceramic. Această reacţie chimică duce la fixarea fluorurilor prin formarea unei fluoruri de ca stabile şi poate reduce semnificativ emisiile de HF. CaCO3 CaO + CO2

CaO + 2HF CaF2 + H2 O reacţie similară duce la fixarea SOx în interiorul materialului ceramic, aşa cum este menţionat mai sus, şi poate reduce semnificativ emisiile de SOx. Totuşi concentraţiile de HF, HCl şi SOx în gazele reziduale nu este în mod necesar legată de nivelul de CaO în materia primă, deoarece experienţa arată că şi atunci când sunt prezente în produsele argiloase carbonaţi fini sau CaO în timpul procesului de ardere efectul poate fi redus sau absent asupra nivelurilor de emisie de HF, HCl şi SO2/SO3. acest lucru se întâmplă în principal datorită temperaturilor ridicate de ardere din cuptor, care determină descompunerea CaSO4, CaCl2 şi CaF2. la temperaturi peste 850ºC CaF2 începe să se descompună. La temperaturi ridicate (peste 900ºC) CaO va reacţiona de asemenea cu

În procesul tehnologic de fabricare a cărămizilor ce se va realiza la SC Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL nu se va utiliza adăugarea de astfel de aditivi, nivelul emisiilor de compuşi cu fluor estimat la coşul cuptorului tunel vor fi cuprinse în intervalul 1,25 – 3 mg/mc iar nivelul emisiilor oxizilor de sulf rezultaţi în urma arderii produselor crude estimat va fi cuprins în intervalul 0 – 35 mg/mc. Prezenta CaCO3 in argila duce la fixarea florurilor si scaderea emisiilor de HF.



silicaţii pentru a forma silicaţi de calciu, reducând cantitatea de CaO disponibil.

4.3.3 Optimizarea procesului

4.3.3.1

Optimizarea curbei de încălzire Descriere şi date operaţionale: Rata încălzirii, ca şi nivelul temperaturii de ardere pot afecta emisiile de SOx şi HF:

- reducerea ratei de încălzire în domeniul inferior de temperatură (până la 400C) determină resorbţia HF cu formarea de CaF2, rezultând într-o diminuare a emisiilor de HF. Un efect similar se poate aplica emisiilor de SOx. ele sunt în mod normal rezultate din oxidarea piritei şi/sau disocierea sulfatului de calciu prezent în materialul ceramic;

- prin creşterea ratei de încălzire în domeniul de temperatură între 400C şi temperatura de ardere, temperatura de sinterizare este atinsă mai rapid având ca rezultat eliberarea limitată a emisiilor datorită difuziei, şi deci diminuarea emisiilor;

- valoarea temperaturii de ardere afectează descompunerea sulfaţilor. Cu cât temperatura de ardere este mai joasă, cu atât descompunerea este mai redusă, de aici rezultând emisii mai mici de SOx. reducerea temperaturii de ardere se obţine prin adăugarea de fondanţi la materia primă;

- ciclurile mai rapide de ardere determină în general reducerea emisiilor de fluoruri. Caracteristicile materiei prime influenţează eliberarea fluorului, dar pentru orice produs ceramic dat, timpul de ardere la temperaturi peste 800C este crucial;

- controlul nivelului de oxigen în procesul de ardere maximizează eficienţa combustiei.

Reglarea in permanenta a procesului de ardere. In acest sens se poate specifica faptul că, în afara compoziţiei chimice a argilei, atât cantitatea de căldură, cât şi nivelul temperaturii de ardere pot afecta emisiile de SOX şi de HF astfel: Reducerea vitezei de încălzire la cel mai scăzut domeniu al temperaturii (până la 400 0C) contribuie la resorbţia HF cu formare de CaF2, ceea ce implică reducerea emisiilor de HF. Un efect asemănător poate fi aplicat şi în cazul emisiilor de SOX. Acestea sunt, de obicei, formate prin oxidarea piritei şi/sau disocierea sulfatului de calciu ce se găseşte în compoziţia ceramicii. Prin creşterea vitezei de încălzire în domeniul de temperatură cu o valoare între 400 0C şi temperatura de ardere, temperatura de sinterizare este atinsă mai repede şi ca rezultat, eliberarea de emisii este limitată la difuzii, iar emisiile sunt reduse. Nivelul temperaturii de ardere are o influenţă asupra descompunerii sulfaţilor. Cu cât temperatura de ardere este mai joasă, cu atât gradul de descompunere este mai mic, în consecinţă, emisiile de SOX sunt mai scăzute. Reducerea temperaturii de ardere poate fi dobândită prin adăugarea de flux (curent) în amestecul materiei prime. În general, ciclurile de ardere mai rapide implica emisii reduse de fluoruri. Caracteristicile materiei prime influenţează eliberările de fluor, însă pentru orice produs ceramic dat, timpul de ardere de peste 400 0C devine foarte important. Introducerea petrol-cocs-ului în procesul tehnologic nu duce la



o creştere semnificativă a emisiilor/imisiilor atmosferice datorită faptului că acest produs este deja calcinat la 1200 0C iar eficienţa sa energetică duce la reducerea consumului de gaz natural. Buletinele de analiza şi experienţa fabricilor din UE ale companiei evidenţiază o constanţă în emisiile de gaze în introducerea petrol-cocs-ului în procesul tehnologic. Prezenţa lui se realizează prin introducerea în materia primă în faza de amestec (argila+nisip+rumeguş+cenuşa termocentrala) în proporţie de max. 1%.

4.3.3.2

Reducerea nivelului de vapori de apă în gazul din cuptor Descriere: Reducerea nivelului de vapori de apă în gazul din cuptor determină în mod normal o rată scăzută a emisiilor de fluoruri, deoarece mecanismul de bază pentru eliberarea fluorului din mineralele argiloase este pirohidroliza. Reacţia are loc la temperaturi de 800C şi mai mari.

După uscare cărămizile crude (nearse), au o umiditate remanentă cuprinsă între 1 şi 5% cu care intră în cuptor, arderea produselor pentru a le conferi caracteristicile mecanice cerute de beneficieri se va realiza la temperatura de max. 1200 C, nivelul estimat al emisiilor de fluoruri este, aşa cum s-a menţionat mai sus, va fi mai mic decât limita admisă .

4.3.3.3

Combustia internă a gazului de ardere Descriere: Emisiile de VOC care rezultă în aria de încălzire a cuptorului ca urmare a descompunerii şi a combustiei incomplete a componentelor organice din amestecul de materie primă (cunoscute ca gaze de ardere) pot fi arse ulterior în cuptor, dacă cuptorul a fost special modificat pentru aceasta. Combustia internă se poate obţine prin direcţionarea gazelor de ardere din zona de încălzire a cuptorului, înapoi din zona de ardere, unde ele sunt arse ca urmare a temperaturii ridicate din această zonă. Pentru a obţine acest lucru, zona cuptorului, unde rezultă emisii VOC (cunoscută ca zona de ardere) trebuie să fie separată de restul cuptorului. Acest lucru se poate realiza prin montarea uneia sau mai multor uşi glisante în cuptor, sau cu ajutorul unui sistem special de extracţie pentru gazele de ardere. Cu această tehnică se reduc nu numai emisiile VOC, dar şi emisiile de CO, în mod semnificativ.

Uscarea produselor fasonate aşezate pe vagoneţi în uscătorul tunel. Drept agent de uscare se utilizează aerul cald recuperat din zona de răcire a cuptorului tunel. Efectele pozitive ale recuperării căldurii din zona de răcire a cuptorului sunt următoarele: -reducera consumului de energie, respectiv reducerea costurilor pe unitatea de produs; -reducerea emisiilor; Tehnologiile corespunzătoare operaţiilor de uscare, ardere a produselor ceramice vor fi implementate in cadrul proceselor care vor avea loc în societate: design îmbunătăţit al cuptoarelor şi uscătoarelor care cuprinde: o etanşarea mai bună a cuptorului, izolarea termică îmbunătăţită a cuptorului,



căptuşeală îmbunătăţită a cuptorului şi vagoneţi platformă, arzătoare performante, controlul computerizat interactiv al regimului de ardere al cuptorului, optimizarea pasajului dintre uscător şi cuptor, precum şi folosirea zonei de preîncălzire a cuptorului pentru terminarea procesului de uscare. Cuptorul este prevăzut cu o instalaţie automată de control şi reglare a parametrilor arderii, astfel încât să implice utilizarea eficientă a energiei, prin recuperarea şi recircularea aerului cald din zona de răcire a cuptorului tunel la uscător:

4.3.3.4

Arzătoare cu nivel scăzut de NOx Descriere şi date operaţionale: Emisiile de oxizi de azot apar de la cuptoarele cu funcţionare periodică când se utilizează agenţi de liere (lianţi) care conţin azot, sau de la arderea produselor ceramice, de ex a produselor refractare la temperaturi de peste 1300C. Aceste emisii de NOx pot fi minimizate prin utilizarea arzătoarelor speciale cu nivele scăzute de NOx. Reducerea NOx este obţinută prin alimentarea cu aer de spălare pentru a reduce temperatura flăcării sau prin utilizarea intermitentă (în pulberi) a arzătoarelor.

Funcţionarea cuptorului tunel ce va fi utilizat de noua investiţie a grupului SC Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL va fi una continuă, reţetele de fabricaţie a cărămizilor nepresupunând utilizarea agenţilor de liere cu conţinut de azot, temperatura de ardere a produselor fiind de max. 1200 C astfel nivelul estimat al emisiilor de NOx în gazele de reziduale evacuate la coşurile cuptorului tunel, va fi situiat în intervalul 54-120mg/Nmc, valori care se vor încada în limitele reglementărilor naţionale. Arzătoarele ce vor fi folosite sunt de ultimă generaţie, tip Eclipse EJ-ER-800, cu ardere controlată asistată de un calculator care monitorizează senzorii arzătoarelor.

4.3.4 – 4.3.5.

Aceste secţiuni nu au fost comentate deoarece prezintă sisteme de captare şi epurare a gazelor arse, sisteme care nu sunt prevăzute la noua investiţie dat fiind faptul că prin celelalte tehnici şi tehnologii adoptate (controlul materiei prime, automatizarea procesului

de ardere, etc) se estimează că emisiile vor fi sub nivelurile reglementate 4.4 Apele uzate de proces



4.4.1

Apa utilizată ca apă de proces Apa constituie o materie primă foarte importantă în industria produselor ceramice, dar cantitatea utilizată variază foarte mult între sectoare şi procese. Apa adăugată direct în masa ceramică nu conduce la probleme de ape uzate, întrucât aceasta se evaporează ulterior în aer în timpul fazelor de uscare şi ardere. Ape uzate de proces sunt generate în principal atunci când materialele argiloase sunt spălate şi menţionate în curent de apă în timpul fazelor din procesul de fabricaţie.

Apa utilizată în scop tehnologic variază în funcţie de umiditatea argilei extrase volumul estimat fiind de aprox. 109,5 mii mc/an, iar datorită faptului că apa tehnologică utilizată este integrată în produs şi nu se realizează glazurarea şi angobarea produselor fabricate nu este necesară spălarea şi curăţirea utilajelor după aceste activităţi, deci nu vor fi emişi efluenţi de ape uzate provenite din procesele tehnologice.

4.4.2

Apa utilizată ca agent schimbător de căldură Apa îndeplineşte această funcţie la răcirea sistemelor hidraulice şi a compresoarelor, etc. apa utilizată în acest scop trebuie să fie curată şi să prezinte duritate scăzută pentru a evita depunerile de crustă în schimbătoarele de căldură. Apa utilizată poate circula în circuite închise după operaţii simple de răcire şi/sau curăţire şi astfel consumul de apă corespunde cantităţii de apă evaporată. Deoarece apa din circuitele închise pentru operaţii de răcire este în majoritatea cazurilor, condiţionată chimic pentru a evita coroziunea sau fermentarea materiei organice, tratarea cu apă uzată de proces nu este în mod uzual posibilă (în acest context, vezi şi BREF privind Sisteme industriale de răcire)

Nu se va utiliza apa ca schimbător de căldură.

4.4.4

Apa utilizată ca agent de curăţire Apa este utilizată pentru curăţirea instalaţiilor, în special unităţile de preparare a materiilor prime, liniile de glazură, unităţile de angobare şi alte unităţi de decorare. Curăţirea este operaţia în care este utilizată majoritatea apei şi care necesită o gestiune adecvată pentru a realiza economii şi pentru a evita apa uzată de proces. Consumul de apă poate fi redus dacă apa este tratată şi reutilizată de mai multe ori la curăţire.

Produsele realizate la SC Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL – cărămizile Porotherm – nu vor fi glazurate drept pentru care nu se va utiliza apa în scopul curăţirii şi spălării instalaţiilor de glazurare. Operaţiile de curătare a valţurilor / utilajelor de producţie se face prin dezmembrare şi sunt operaţii planificate 1/an. Nu există o spălare fizică cu apă mai precis se curaţă părţile ce se lipesc de paletele rotative ale malaxorului sau ale valţurilor. Operaţia de finalizare a curăţării valţurilor / utilajelor de producţie se face prin introducerea materiei prime cu o cantitatea suplimentară de apă pentru a crea o curgere continuă şi reintroducerea ei ulterior în procesul de producţie.



4.4.5

Obiective şi soluţii Obiectivele pentru tratarea apei în cadrul proceselor de fabricarea ceramicii implică scăderea consumului de apă şi obţinerea emisiilor minime de apă reziduală. Pentru a îndeplini aceste obiective, sunt utilizate sisteme de tratare a apei reziduale şi sunt luate măsuri pentru optimizarea procesului.

Din considerentele enumerate mai sus (nu se realizează tratamente de suprafaţă produselor realizate, respectiv glazurarea şi angobarea acestora) şi dat fiind faptul că nu vor rezulta ape uzate de proces nu s-au comentat secţiunile 4.4.5.1 – 4.4.5.2

4.5 Pierderi de proces / Deşeuri

4.5.1.1 – 4.5.1.2

În aceste subsecţiuni sunt prezentate sisteme de reciclare a nămolului (4.5.1.1) precum şi refolosirea nămolului ca aditiv (material de adaos) în alte produse (4.5.1.2).

Având în vedere că în urma proceselor de fabricaţie a cărămizilor ce se vor realiza la SC Wienerberger Sisteme de Cărămizi SRL nu se produce nămol în procesul tehnologic, nu s-au comentat aceste subsecţiuni.

4.6

Consideraţii generale privind aspectele de zgomot Această secţiune tratează posibilităţile de reducere a zgomotului produs în diferite faze în timpul proceselor de fabricaţie a produselor ceramice. Câteva instalaţii / tehnici aplicate, generatoare de zgomot au fost deja tratate în acest document pe de o parte, iar pe de altă parte multe din aspectele privind ugomotul nu sunt în mod real specifice acestui sector Vibraţiile şi zgomotul de la o serie de instalaţii (de ex. prese, echipamente de concasare şi amestecare) nu pot fi reduse în mod eficient prin măsurile menţionate mai sus, astfel că transferul vibraţiilor şi al zgomotului trebuie evitat prin izolarea contra vibraţiilor. Suspensiile metalice, conexiunile cauciuc-metal şi componentele făcute din pâslă, cauciuc, plută, ca şi o izolare împotriva vibraţiilor a întregii baze cu un strat de bitum sau un batiu de utilaj propriu sunt măsuri eficiente pentru reducerea vibraţiilor şi a zgomotului. Alte măsuri pentru reducerea zgomotului sunt folosirea în cadrul unităţilor a amortizoarelor de zgomot la sursa de zgomot şi înlocuirea ventilatoarelor cu rotaţie rapidă cu ventilatoare mai mari, cu rotaţie mai lentă. Dacă măsurile de protecţie împotriva zgomotului descrise mai sus nu se pot aplica şi dacă un transfer la unităţile care produs zgomot în interiorul construcţiei nu este posibil, se iau măsuri secundare de protecţie – adesea

Sursele de zgomot şi vibraţii sunt utilajele tehnologice, cum este malaxorul cu role, concasorul cu valţuri, benzile transportoare, staţia de compresoare precum şi utilajele de încărcare şi mijloacele de transport. Toate aceste utilaje sunt însă de ultimă generaţie în concordanţă cu normele europene şi corespund normelor naţionale şi internaţionale de protecţie fonică. Intensitatea zgomotului în funcţionarea simultană a cestor utilaje în hală nu va depăşi 65 dB la 30m distanţă. Nivelul de zgomot va fi atenuat de perdele de vegetaţie arborescentă care va fi amplasată pe conturul amplasamentului.



efectiv la locul construcţiei. Acest lucru poate fi realizat prin pereţi mai groşi şi izolare fonică a ferestrelor (ferestre multi-geam care ajută şi la economisirea costurilor de încălzire), care trebuie ţinute închise în timpul operaţiilor cu zgomot. În acest context, trebuie menţionat totuşi, că, ţinerea ferestrelor închise duce adesea la instalarea sistemelor de ventilaţie (scumpe şi consumatoare de energie) din cauza condiţiilor locului de muncă. De asemenea, un transfer al instalării ferestrelor, uşilor şi a instalaţiilor zgomotoase pe o direcţie în afara ariilor învecinate populate poate fi posibil. Modul de operare al angajaţilor are de ademenea un efect asupra emisiilor de zgomot. Uşile trebuie închise dacă traficul nu este necesar şi conducerea cu precauţie a camioanelor şi elevatoarelor la locul de muncă reduce de asemenea emisiile sonore. Pe lângă acestea, limitarea în timp muncii care generează zgomot intensiv, de ex. bascularea produselor sparte sau traficul elevatoarelor în aer deschis seara sau noaptea trebuie evitate. De asemenea o întreţinere regulată a instalaţiilor, prin ungere, ca şi prin înlocuirea la timp a tobelor de eşapament duce la reducerea zgomotului. Deoarece forţa motoare a unei măsuri de protecţie fonică este în mod normal o cerinţă legală (protecţia fonică a zonei învecinate şi a locului de muncă), din punct de vedere economic este în principal o problemă de costuri, în special dacă sunt implicate măsuri de construcţie



4 IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1 Apa 4.1.1 Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului Privit în ansamblu, relieful are un caracter depresionar suprapus văii largi a

Bahluiului, cu înalţimi ce descresc treptat spre stânga de la 200 m la 38÷42 m, iar spre dreapta mai brusc de la 350÷400 m.

Substratul geologic imediat al reliefului este format dintr-un complex de marne şi argile cu intercalaţii de nisipuri fine ce aparţin ca vârsta sarmaşianului mediu, peste care se dispun depozite cuaternare reprezentate prin nisipuri, pietrişuri, argile şi luturi loessoide.

Principalele unitaţi geomorfologice ale teritoriului comunei Ion Neculce sunt reprezentate prin lunci, terase şi versanţi, fiecare cu caracteristici distincte.

Starea apelor subterane Orizontul apelor subterane: Din studiile geologice, forajele de 15m executate nu

au interceptat prima pânză de apă freatică. 4.1.2 Apele de suprafaţă

În general luncile, versanţii şi terasa inferioară Palat conţin ape subterane ridicate şi agresive, care au influentat negativ activitatea de construcţii.

Apele de suprafaţa sunt reprezentate de cursurile inferioare ale râului Bahlui şi ale afluienţilor acestuia. Regiumul lor hidrologic se caracterizeaza prin variaţii mari de debite şi nivele atât anual cât şi lunar.

4.1.3 Alimentarea cu apă Alimentarea cu apă a clădirilor din amplasamentul studiat se va realiza prin

extinderea de reţea existentă din localitate. Reţeaua principală de distribuţie care va alimenta clădirile se va realiza din ţeavă din polietilenă PEID, cu Dn 110 mm şi va asigura debitele necesare pentru consum menajer, tehnologic şi alimentarea rezervorului pentru incendiu. Branşamentul propus pentru alimentare va fi echipat cu contor pentru înregistrarea consumului. Reţeaua exterioară s-a prevăzut din conducte de polietilenă de înaltă densitate, PEID – montate în şanţ prevăzut cu sprijiniri. De la reţeaua de distribuţie, la fiecare clădire, vor fi executate branşamente din ţeavă PEID cu Dn = 50 – 75mm funcţie de mărimea clădirii.



Conform Normativ NP086/2005, cap. 4, se va prevedea instalaţie de stingere a incendiilor cu hidranţi de incendiu interior, pentru construcţii de producţie sau depozitare, categoria “C” de pericol de incendiu şi aria construită de minimum 750m2. Timp teoretic de funcţionare a hidranţilor interiori = 10min. Hidranţii interiori se vor alimenta la o conductă cu Dn 2”. Pentru stingerea din exterior a unui eventual incendiu (pentru un volum construit de 476.000mc şi categoria de incendiu «C», gradul de rezistenţă la foc III la debitul exterior Qie = 40 l/sec s-a prevăzut o reţea ramificata de incintă cu Dn 160mm echipată cu hidranţi de incendiu exteriori având Dn 100 mm. Hidranţii exteriori se montează la distanţe care să satisfacă condiţiile impuse de normativul NP086/2005, de maxim 100m, semnalizaţi corespunzător.

Calculul volumului rezervorului de apă În ipoteza stingerii incendiului din rezervor independent. Debitul pentru incendiu exterior Qie = 40 l/s Debitul pentru incendiu interior Vinc. int. = 5,66 l/sec. ; T= 10 minute; Vinc. ext. = 1 x 40 = 40 l/sec. ; T = 3 ore; V inc. = Vinc. int. + Vinc. ext. = 5,66 x 10 x 60 + 40 x 3 x 60 x 60 = 435.396l V inc. = 450 m3 Se adoptă rezervor cu V util = 450 m3 Timpul de refacere a rezervei de incendiu T = 48 ore

Q = TV

= 48450

= 9,375mc/h = 2,60 l/s Debitele de apă necesare, determinate conform SR 1478 – 90 şi 1343/1 – 95,

distinct pe categorii de consum, au următoarele valori : pentru consum menajer consumatori: 45 persoane qs = 25 litri/om.zi necesarul de apa Qi = 45 pers x 25 litri/om.zi = 1125 litri pentru consum tehnologic qs=300mc/zi = 5,2l/s Debitul zilnic mediu Qzimed



Qzimed = 10001

n

K 1

n

KixqsiN

1

)()( (m3/zi)

Debitul zilnic maxim Qzimax

Qzimax = 10001

n

K 1

n

KxKziixqsiN

1

)()( (m3/zi)

Debitul orar maxim Qomax

Qomax = 10001

x 241

x

n

K 1

n

KxKzixKoixqsiN

1

)()( (m3/h)

Kzi – valoarea maximă a abaterii consumului zilnic, conform SR 1343/1/91, tabel 1 = 1,30÷1,40 Ko – valoarea maximă a valorii consumului orar, conform Sr 1343/1/91, tabel 2 pentru cladiri de locuit = 2,0÷3,0 D – durata de timp pentru care a fost calculat necesarul de apă = 24 h/zi Debitul zilnic mediu Qzimed

Qzimed = 10001

x (45x25+300.000) = 301,125 m3/zi

Qzimax = 10001

x [(45x25+300.000) x 1,3] = 391,46 m3/zi

Qomax = 10001

x 241

x [(45x25+300.000) x 1,3 x 2,0] = 32,62 m3/h Pentru stingerea unui eventual incendiu se vor utiliza hidranţii proiectaţi în zona amplasamentului în acest scop. pentru stins incendiu, conform SR 1343/1-2006,tabel 4, Qie = 40,0 l/sec (avem cladiri cu 1÷4 niveluri); nuăar locuitori ≤ 5000 număr incendii simultane = 1 Necesarul de apă cuprinde apa utilizată în scop menajer şi cea de adaos ca apă utilizată în scop tehnologic (consum de apă pentru omogenizarea materialului). Apa tehnologică se consumă în cadrul procesului tehnologic.



TABELUL Nr. 4.1.1: BILANŢUL consumului de apă (m3/zi)

Apa prelevată din sursă Recirculată/ reutilizată

Consum industrial

Pentru compensarea pierderilor în

sistemele cu circuit închis

Proces tehnologic

Sursa de apă (furnizor)

Con-sum total

de apă (coloanele

4,10,11)

Total Consum

menajer

Apa subter

ană

Apa de suprafaţ

ă

Apa subterană

Apa de suprafaţ

ă

Apa de la propriul obiectiv

Apa de la alte

obiec-tive

Comen-tarii

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Fabricare blocuri

ceramice

Reţea orăşenească

301 301 1,125 - 300 - - - - -

4.1.4 Consumuri de apă Activitatea desfăşurată de instalatie necesită următoarele cantităţi estimate de

apă, pe categorii: - consumul de apă de proces, necesar omogenizării şi

umectării materiilor prime 109 500 mc/an

- consumul de apă potabilă pentru personalul de deservire (băut, menajer); De mentionat faptul ca pentru consumul de apa potabila se vor asigura si dozatoare comerciale cu recipienti returnabili de plastic.

410,625 mc/an

4.1.5 Managementul apelor uzate Sursele de poluanţi pentru ape, concentraţii şi debite masice Din activitatea desfăşurată pe amplasament rezultă următoarele categorii de ape

uzate: - ape uzate menajere; - ape pluviale; Principalele surse de poluanţi în situaţia analizată sunt:

În faza de execuţie a obiectivului: - activitatea utilajelor terasiere şi de transport de pe amplasament; - activitatea umană;

În faza de exploatare a instalaţiilor tehnologice - activitatea umană

Apele uzate tehnologic – Utilizarea apei în procesul tehnologic nu are un impact semnificativ asupra mediului deoarece se consumă o cantitate relativ mică de



apă care este inglobată în produs, şi că aceasta nu se mai utilizează în alte faze ale procesului tehnologic; Datorita temperaturilor inalte la care se desfasoara faza de productie, nu va exista apa uzata de tip tehnologic.

Din cele prezentate mai sus rezultă că noul obiectiv nu va genera ape uzate tehnologice.

Apele meteorice – Apele pluviale colectate de pe platformele betonate amenajate pentru parcări vor fi dirijate prin pante spre guri de scurgere cu sifon şi depozit pentru preluarea apelor pluviale cu preluare gravitaţională la cămine exterioare spre rigolele perimetrale incintei studiate. Reţeaua de canalizare se va realiza din tuburi PVC Dn 300mm cu mufa şi îmbinare cu inel de cauciuc.

Apele pluviale meteorice colectate de pe acoperişurile hale şi a ale altor utilităţi sunt considerate convenţional curate şi pot fi stocate în bazine de stocare / decantoare şi refolosite în procesul de producţie sau alte utilităţi (stropirea spaţiilor verzi, utilizarea în procesul de stropire a căilor de rulare, etc), iar surplusul va fi dirijat prin scurgere naturală în rigolele stradale. Înaintea stocării în bazinele de decantare, aceste ape vor fi dirijate catre un separator de hidrocarburi (model construit bazat pe principiul densităţii). Separatorul va fi un model construit bazat pe 2 principii: imiscibilitate şi densitate; eficienta 100%. Astfel datorită densităţii, hidrocarburile se vor menţine la suprafaţa apei cu posibilitatea de a fi colectate prin absorbţie cu o pompă-vidanjă (operaţie realizată de firma de salubritate) sau prin neutralizare cu Peat sorb (bacterii active ce neutralizează hidrocarburile). Supraplinul va fi evacuat printr-un cot invers (tehnic denumit cot călugăr) montat pe latura din aval la ½ bazinului.

Debitele de ape uzate, determinate conform SR 1846-90, au următoarele valori :

Qpluvial = m x Sc x ø x I , unde : m = 0,80 Suprafaţa construită acoperiş = 5,60 ha; Suprafaţa construită platforme betonate = 6,51 ha; Suprafaţa spaţii înerbate = 2,46 ha ø acoperiş = 0,90 – 0,95 ; ø platforme betonate = 0,85 – 0,90; ø spaţii înerbate = 0,10 – 0,15 I = 140 – 170 l/sec ha

Q pluvial = 0,80 x [(5,60 x 0,95) + (6,51 x 0,90) + (2,46 x 0,15)] x 170 = 1570,0 l/sec Apele uzate menajere

Ţinând seamă de gradul de dotare cu reţele de canalizare al zonei, de capacitatea de transport şi de cota de montaj a acestora, se propune varianta cu



transport gravitaţional, în sistem unitar, în care apele uzate şi cele pluviale sunt colectate prin rigole şi din zona viitoarelor alei pentru circulaţie auto din incinta studiată prin guri de scurgere, împreună cu apele uzate menajere, colectate de la dotările sanitare aferente fiecarei clădiri, vor fi preluate de un colector principal şi transportate gravitaţional la staţia de pre-epurare proiectată pentru zona studiată. Debitele de ape uzate: Ape uzate menajere : Qu med. zi = Q zi mediu = 1,125 m3/zi Qu max. zi = Q zi max = 1,46 m3/zi Qu orar max = Q orar max = 0,06 m3/h = 1,0 l/sec

Volumul zilnic mediu al apelor uzate menajere rezultate de la personalul muncitor sunt estimate la 1,125 m3.

Staţii de epurare sau preepurare Aşa cum a fost menţionat mai sus, apele uzate menajere înainte de a fi preluate

de reţeaua de canalizare din zonă vor fi decantate într-o instalatie de pre-epurare locală. (alcatuita din pompe de apa, bazin decantor-vidanjabil pentru linistire si sedimentarea materiilor in suspensie). TABELUL Nr. 4.1.2: BILANŢUL apelor uzate

Ape uzate evacuate Ape direcţionate spre reutilizare/recirculare

Comentarii Totalul

apelor uzate generate Menajere industriale pluviale în acest

obiectiv către alte obiective

Sursa apelor uzate, Proces

tehnologic m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Fabricare blocuri ceranice

5,125 1870,62 1,125 410,62 - - 4 1460 - - - - -

4.1.6 Evaluarea cantitativă şi calitativă a impactului asupra apelor Evaluarea cantitativă a impactului asupra apelor.

Singura problemă care se pune sub acest aspect având în vedere că apele tehnologice sunt utilizate numai în procesul de fabricaţie fiind înglobate în produs (eliminarea acestora realizându-se sub formă de abur la faza de uscare) este evacuarea eficientă a apelor menajere în reţeaua de canalizare a localităţii după ce în prealabil au fost pre-epurate în propria instalatie de pre-epurare.

o cantitatea medie de apa menajera generată va fi de ~ 410,62 mc anual; o cantitatea medie de apa industriala de adaos utilizata va fi de ~ 109 500

mc anual;



Evaluarea calitativă a impactului

Pentru apele uzate menajere, dat fiind faptul că aceste ape uzate menajere ajung în propria instalatie de pre-epurare după care vor fi evacuate în reţeaua de canalizare a localităţii se va analiza încadrarea valorilor concentraţiilor poluanţilor din apele uzate comparativ cu condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţeaua de canalizare a localităţii conform HG 188/2002 – NTPA 002 – cu modificările şi completările ulterioare.

Apele uzate menajer evacuate la instalatie de pre-epurare vor respecta indicatorii de calitate mentionani în normativul NTPA 002/2002 modificat si completat de HG 352/2005:

pH 6,5 – 8,5

Materii în suspensie < 350mg/dmc

CBO5 < 300mg/dmc

CCO-Cr < 500mg/dmc

Substanţe extractibile < 30mg/dmc

Detergenţi sintetici < 25mg/dmc

Poluanţii care pot caracteriza aceste tipuri de ape, pot fi (considerând că pot avea încărcarea maximă cel mult jumătatea limitelor din NTPA 002):

pH 6,5 – 8,5 Materii în suspensie < 175mg/dmc CBO5 < 150 mg/dmc CCO-Cr < 250 mg/dmc Substanţe extractibile < 15 mg/dmc Detergenţi sintetici < 125 mg/dmc

Comparativ cu CMA prevăzute în reglementarea mai sus menţionată se constată că nu prevede a se înregista depăşiri ale poluanţilor analizaţi în apa uzată menajeră

Calculul impactului asupra mediului pentru apele uzate menajere: Pentru parametrul indicator materii totale în suspensie

Ip = 5,0350175

- care corespunde notei de bonitate 8

Ip (0,25 – 0,50) – din scara de bonitate, acestui indice îi corespunde un mediu fără efecte decelabile cazuistic, mediul fiind afectat în limitele admise – nivel 1;



Pentru parametrul indicator CBO5

Ip = 5,0300150



Pentru parametrul indicator CCO-Cr

Ip = 5,0500250



Pentru parametrul indicator substanţe extractibile cu solvenţi organici

Ip = 5,03015



Pentru parametrul indicator detergenţi sintetici

Ip = 5,025

125 - care corespunde notei de bonitate 8


Apa pluviala (meteorica), colectata de pe amplasament, este trecută printr-un separator de hidrocarburi care are o eficienţă a epurării de 100%, astfel încăt apele epurate vor respecta indicatorii de calitate mentionani in normativul NTPA 002/2002 modificat si completat de HG 352/2005.

Poluanţii care pot caracteriza aceste tipuri de ape, pot fi (considerând că pot avea încărcarea maximă cel mult jumătatea limitelor din NTPA 001):

pH = 6,5 – 8,5 materii în suspensie = max. 17,5 mg/dm3 CBO5 = max. 12,5 mg/dm3; CCO-Cr = max. 62,5 mg/dm3

Substanţe extractibile cu solvenţi organici = max. 10 mg/dm3 Detergenţi sintetici = max. 0,25 mg/dm3 Produs petrolier = max. 1,0 mg/dm3

Comparativ cu CMA prevăzute în NTPA 001 (avănd în vedere că aceste ape pot fi utilizate şi pentru stropirea spaţiilor verzi) se constată că nu prevede a se înregista depăşiri ale poluanţilor analizaţi în apa pluviale şi meteorice evacuate.



Calculul impactului asupra mediului pentru apele pluviale şi meteorice evacuate:

Pentru parametrul indicator suspensii

Ip = 5,035

5,17 - care corespunde notei de bonitate 8


Pentru parametrul indicator CBO5

Ip = 5,025



Pentru parametrul indicator CCO-Cr

Ip = 5,0125



Pentru parametrul indicator substanţe extractibile cu solvenţi organici

Ip = 5,02010



Pentru parametrul indicator detergenţi sintetici

Ip = 5,05,025,0



Pentru parametrul indicator produs petrolier

Ip = 2,00,50,1 - care corespunde notei de bonitate 9

Ip (0,00 – 0,25) – din scara de bonitate, acestui indice îi corespunde un mediu fără efecte;

Nu există nici un risc de poluare a receptorului natural din zonă, un curs de apă necodificat, afluent de stânga al pârâului Bahluieţ, dat fiind faptul acest râu este situat la cca 2,5 km de amplasament.

Conform studiului geotehnic depus la faza de PUZ, amplasamentul studiat nu este supus inundatiilor, viiturilor de apa din precipitatii sau alunecarilor de teren.



4.1.7 Impactul asupra apelor de adâncime Nu există evacuări de ape uzate din procesul tehnologic şi la o gestionare corectă,

nu pot să apară poluări ale apei de adâncime. Apele uzate menajere precum şi cele pluviale nu vor avea un impact asupra

apelor de adâncime. 4.1.8 Măsuri pentru micşorarea cantităţii de ape uzate şi de poluanţi

În funcţie de sursa de poluare şi poluantul produs se impun următoarele măsuri: a) La operaţiile de execuţie/amplasare a liniilor tehnologice şi a reţelelor de apă

pentru fabrica de producere a blocurilor ceramice. Operaţii tehnologice de execuţie a liniilor tehnologice şi a reţelelor de

apă - depozitele temporare de pământ se vor amplasa în afara zonelor de

concentrare a scurgerilor de suprafaţă; - locurile de depozitare temporare vor fi prevăzute cu şanţuri de gardă pentru

protecţia deponiei şi evacuarea rapidă a apelor fluviale; - colectorul principal şi colectoarele secundare, din incintă, pot fi executate cu

tuburi din ţevi PEHD, ţevi PVC rigid cu mufe şi garnituri; - căminele de vizitare şi gurile de scurgere vor fi executate din beton armat

monolit sau cu elemente prefabricate din polietilenă; - se vor adopta soluţii care sa satisfacă conditiile impuse: se adoptă materiale cu îmbinări care să împiedice pierderile pe la îmbinări; se vor adopta soluţii cară să aibă un grad mare de elasticitate pentru a putea

prelua modificările rezultate din posibilele tasări; în jurul conductelor se umple cu un strat drenant de pietriş; traseul colectoarelor va urma pe cât posibil un traseu perpendicular pe

curbele de nivel; - Reţeaua de canalizare se va realiza cu săpătură în tranşee verticală cu sprijinirea

malurilor cu dulapi metalici de inventar, compactarea terenului realizîndu-se cu maiul de mînă în straturi de 20 cm grosime, cu udarea fiecărui strat. Tuburile se vor aşeza pe un strat de balast şi nisip de 10 cm grosime.

- Pe traseul retelei s-au prevăzut cămine de vizitare din beton simplu cu secţiune circulară, Dn 1000 mm, cu capace şi ramă tip IV carosabil conform STAS 2448/82 şi STAS 2308/81.

- Pămîntul rezultat din săpătură va fi depozitat în lateral de tranşee, iar cel excedentar va fi transportat în afara localităţii / sau poate fi asezat / haldat si lasat la macerat in vederea pregatirii lui in viitorul proces tehnologic.



- Se vor utiliza grătare carosabile tip A1 conform STAS 6701/83. Grătarele vor spijini pe gura de scurgere, iar în jurul acestora se va turna un beton de monolitizare;

- Racordurile de la gurile de scurgere la cămine se vor realiza din tuburi PVC Dn 200mm. Folosirea utilajelor de transport şi terasiere în timpul lucrărilor de

amenajare - utilajele de transport şi terasiere utilizate la execuţia/amplasarea liniilor

tehnologice vor fi verificate în ceea ce priveşte starea lor tehnică; - repararea utilajelor care vor fi utilizate la organizarea de şantier se va

efectua în spaţii amenajate corespunzător; - schimbul de ulei şi alimentarea cu carburanţi se va face luând măsuri de

precauţie, pe platformă special amenajată în acest scop sau la unităţi autorizate în acest scop;

- se va interzice spălarea maşinilor sau utilajelor terasiere în zona de lucru. Activitatea umană - deşeurile menajere se vor colecta şi depozita în recipienţi special amenajaţi

în incinta şantierului de lucru; - se interzice cu desăvârşire arderea deşeurilor de orice natură, rezultate în

timpul realizării lucrărilor de către constructor, întrucât cenuşa şi emisiile rezultate pot contamina solul.

b) La fazele de exploatare a instalaţiilor tehnologice 1. Ape tehnologice

Apele tehnologice sunt utilizate în procesul tehnologic pentru omogenizarea materiilor prime, aceste ape sunt înglobate în pasta crudă astfel încât la ieşirea din malaxor umiditatea amestecului de materii prime este de aproximativ. 24%. Apa este adăugată în amestecul de materii prime pentru a atinge plasticitatea cerută de tehnologia de fabricaţie.

Produsele fasonate sunt apoi uscate în uscătorul tunel, uscarea fiind procesul prin care blocurile ceramice fasonate pierd apa de fasonare, căpătând rezistenţa mecanică. În pastele plastice de argilă moleculele de apă absorbita de particulele lamelare de argilă formează mai multe straturi suprapuse: primul strat de apă de hidroscopicitate, al – II – lea strat apă peliculară. Dacă în pastă mai există apă, aceea nu se mai găseşte sub acţiunea forţelor atractive de absorbţie şi formează apa liberă. Într-o masă de argilă supusă uscării se formează un strat superficial uscat în interiorul căruia există în fiecare punct tensiuni datorită contracţiei. Uscarea se face în straturi progresive de la suprafata spre centru realizându-se treptat, în intervalul de temperatura cuprins între 40-150 °C, astfel că la ieşirea din uscător produsele vor avea o umiditate cuprinsă



între 1 – 5 % aceasta depinzând de tipul de produs. Timpul de uscare al blocurilor ceramice umede în uscător variază de la un tip de produs la altul în funcţie de umiditatea naturală a agilei şi de gradul de omogenizare al pastei ceramice; timpul minim este de 6 ore, maximum 8 ore;

După uscare, produsele sunt arse, umiditatea cu care produsele ies din cuptorul de ardere trebuie sa fie zero.

2. Ape menajere Având în vedere cele menţionate mai sus, precum şi faptul că nu vor rezulta

decât ape uzate menajere, s-a prevăzut o instalatie de pre-epurare a acestora. Calitatea apei evacuate va îndeplini cerinţele cele mai stricte posibile impuse atât de autorităţile sanitare, cât şi de autorităţile din domeniul gospodăririi apelor.

3. Ape pluviale şi meteorice Apele pluviale şi meteorice colectate de pe acoperişurile hale şi a ale altor

utilităţi sunt considerate convenţional curate şi pot fi stocate în bazine de stocare / decantoare şi refolosite în procesul de producţie sau alte utilităţi (stropirea spaţiilor verzi, utilizarea în procesul de stropire a căilor de rulare, etc), iar surplusul va fi dirijat prin scurgere naturală în rigolele stradale. Înaintea stocării în bazinele de decantare, aceste ape vor fi dirijate catre un separator de hidrocarburi (model construit bazat pe principiul densităţii). Separatorul va fi un model construit bazat pe 2 principii: imiscibilitate şi densitate; eficienta 100%. Astfel datorită densităţii, hidrocarburile se vor menţine la suprafaţa apei cu posibilitatea de a fi colectate prin absorbţie cu o pompă-vidanjă (operaţie realizată de firma de salubritate) sau prin neutralizare cu Peat sorb (bacterii active ce neutralizează hidrocarburile). Supraplinul va fi evacuat printr-un cot invers (tehnic denumit cot călugăr) montat pe latura din aval la ½ bazinului.

4.1.9 Posibile descărcări accidentale de substanţe poluante în corpurile de apă (descrierea pagubelor potenţiale)

Nu sunt previzibile astfel de situaţii 4.1.10 Măsuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor

cantitative ale corpurilor de apă Nu este cazul 4.1.11 Impactul transfrontieră Nu este cazul. Hărţi şi desene la capitolul "Apă": Nu este cazul

4.2 Aerul 4.2.1 Date generale – condiţii de climă şi meteorologice pe

amplasament/zonă; Zona oraului Târgu Frumos se încadreaza într-un climat de tip temperat –



continental de nuanţă excesivă, evidenţiat în mare prin urmatoarele elemente climatice:

a. Temperatura medie anuală este de +9,3° cu un maxim mediu în iulie de + 21°C şi un minim mediu în ianuarie de – 4 °C. Valorile extreme ale temperaturii au fost de +40 °C vara şi -35 °C iarna. O caracteristică a regimului termic este inversiunea termică, mai frecventă iarna, care are ca efect stagnarea şi concentrarea aerului rece pe valea Bahluiului şi ca urmare şi a impuritaţilor în apropierea solului. Diferenţele de temperatura dintre oraşul "cald" şi zona înconjuratoare mai rece, determină mişcari ale aerului sub formă de briză.

b. Umezeala aerului variaza invers proporţional cu temperatura şi are în zona oraşului o valoare anuală relativ mai redusa (74%). Deficitul de umezeală din sezonul cald al anului afectează negativ nu numai vegetaţia, dar şi starea atmosferei printr-o poluare mai mare cu praf.

c. Nebulozitatea medie anuală are la Târgu Frumos o valoare de 6,5 zecimi, un rol important în producerea norilor avându-l activitatea social – economică, care prin evacuările de impurităţi în aer, formează nuclee de condensare.

d. Ca urmare şi precipitaţiile atmosferice sunt în oraş mai mari decât în exterior, unde media pluviometrică atinge 534 mm. Caracteristic pentru regimul ploilor sunt aversele torenţiale, dar şi fenomenele de secetă, ambele cu influenţe nefavorabile asupra terenurilor şi vegetaţiei.

Dintre fenomenele hidrometeorologice menţionam ceaţa, cu un numar mediu de zile de 39,5 , cu o durată mai mare în luncile Bahluiului şi afluienţilor săi. În zonele industriale şi feroviare datorită pulberilor în suspensie şi fumului, ceaţa naturală se combina, generând aşa zisa ceaţă urbană.

e. Vânturile care bat în zona oraşului Târgu Frumos sunt cele din nord-vest (23,3%) şi est (14,2%), primele, care sunt dominante, având o importanţă deosebită în dispersarea şi îndepărtarea impurităţilor. La aceasta contribuie şi viteza vânturilor, care pe direcţia dominantă ating 5,9 m/s.

Datorită condiţiilor de relief şi complexitaţii structurii funcţionale a oraşului, în zona studiată se manifesta şi o circulaţie locală a aerului sub forma de briză deal-vale şi briză urbană, cu influenţe pozitive asupra purităţii atmosferei.

4.2.2 Informaţii privind nivelul de poluare a aerului ambiental din zona amplasamentului obiectivului.

Calitatea aerului din zonă Cea mai mare parte a noxelor şi pulberilor provin din traficul auto, ce se

desfaşoara pe drumul naţional DN 28.



4.2.3 Surse şi poluanţi generaţi - identificarea şi caracterizarea surselor de poluanţi atmosferici aferente obiectivului

4.2.3.1 Faza de execuţie Sursele care vor conduce la emisii de poluanţi în atmosferă sunt reprezentate de

utilajele terasiere şi de transport intern. Pentru execuţia lucrărilor vor fi utilizate: macara auto – mobilă, buldo-excavator,

încărcătoare frontale, autocamioane. Poluanţii atmosferici caracteristici execuţiei lucrărilor rezultaţi din arderea

combustibililor utilizaţi de mijloacele de transport şi terasiere sunt: NOx, SO2, plumb, cadmiu, poluanţi organici persistenţi, pulberi.

Sursele de emisie se încadrează în categoria surselor libere la sol, discontinue. Se meţionează că emisiile aferente acestora vor apărea în aceste perioade cu un regim maxim de 8 ore pe zi.

Debitele de poluanţi s-au determinat cu metodologia conform ORD 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu, secţiunea I, art 16.

Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tip sursă mobilă Combustibil utilizat Poluant Factor de

emisie

Consum combustibil

(litri)

Debit masic

poluant (kg)

Debit masic orar (g/h)

NOx 0,0182 1179,36 819 SO2 0,0006 38,88 27

Pulberi 0,0008 51,84 36

Cadmiu 0,000000008 0,0005184 0,00036

-Macara auto-mobila (1 buc), -Buldo – excavator (2 buc), - încărcător frontal (2 buc) -Autocamion (4 buc) 3,5 to, EURO

Motorină

Poluanţi organici

persistenţi 0,0000028

64800 ( 5 l/h/utilaj)

0,18144 0,126

Evaluarea acestor surse de emisie nu poate fi făcută în raport cu prevederile ORD 462/1993 (sursele nu sunt dirijate), ci pe baza rezultatelor privind impactul asupra calităţii aerului.

Se menţionează faptul că emisiile prezentate şi estimate, sunt reprezentative, ca valori maxime, pentru perioada de execuţie care este de cca. 6 – 9 luni (s-a considerat perioada maximă de 9 luni), timp în care se va lucra 8 ore/zi, 5 zile/săptămână, de asemenea menţionându-se faptul că, debitele masice orare s-au calculat ţinând cont de situaţia cea mai defavorabilă din punct de vedere al impactului asupra calităţii atmosferei, şi anume cel mai mare volum de terasament executat în unitatea de timp şi funcţionarea simultană a tuturor utilajelor, situaţie în care se emit cele mai mari debite masice orare de poluanţi. Toate utilaje angrenate in procesul de executie vor avea inspectiile tehnice periodice realizate.



În situaţiile în care perioada de execuţie a lucrărilor va fi mai mare decât cea prevăzută iniţial, debitele masice de poluanţi vor fi mai mari decât cele calculate dat fiind faptul că se apreciază un consum mai mare de combustibil. Faza de exploatare

Surse specifice pentru impurificarea aerului sunt: pentru emisii nedirijate:

1. pulberi totale în suspensie în zona depozitului descoperit de argilă; Datele de intrare pentru calculul emisie al pulberilor totale în suspensie în zona

depozitului descoperit de argilă: - emisia unei surse de suprafaţă este exprimată în g/s/unitate de suprafaţă; - înălţimea unei surse virtuale va fi înălţimea depozitului faţă de suprafaţa

solului; - factorul de emisie;

Factorii de emisie pentru acest tip particular de sursă (suprafaţa de depozitare, reprezentată de lungimea şi lăţimea luate la coronamentul digurilor) pot fi calculaţi conform metodologiei AP 42/1998, cap. 13.2.4 cu formula:

4.1

3.1

2

2,20016,0

M

U

xkxE kg /tonă

Unde: E = factorul de emisie; k = factor legat de dimensiunea particulelor; U = viteza medie a vântului, m/s; M = conţinutul mediu de umiditate al materiei prime – argila %. Conform metodologiei AP 42/1998, cap. 13.2.4, valoarea coeficientului k este: Tab. 4.2.3.2

Factorul k legat de dimensiunea particulelor ≤ 30 µm ≤ 15 µm ≤ 10 µm ≤ 5,0 µm ≤ 2,5 µm

0,74 0,48 0,35 0,20 0,11 Se va alege factorul K = 0,11 având în vedere că argilele conţin ca şi constituent

principal fracţia sub 2 m Astfel factorul de emisie E va fi:



000066,0

2,132,29,5

0016,011,0 4.1

3.1

xxE kg/tonă

Ţinând cont de cantităţile de materiale depuse şi manipulate în depozit (cca. 177000 tone 8760 la nr de ore de functionare intr-un an = 20,205 tone/oră) rezultă o emisie de particule în suspensie în cazul unui nivel maxim de activitate de:

Q = 0,000066 x 20,205 = 0,00133 kg/h = 0,000369 g/s 2. emisii de pulberi provenite din operaţiile de măcinare, sitare şi omogenizare

a materiilor prime; Aceste emisii sunt colectate de sistemul de desprăfuire cu filtru cu saci Hellmich,

tip jet-pulse, care serveşte la aspirarea şi recircularea prafului degajat la concasorul cu valţuri grosier şi concasorul cu valţuri fine. Pulberile rezultate sunt reintegrate în procesul de producţie.

Instalaţia de captare a prafului este foarte simplă şi eficienta şi este alcătuită din: 2-3 pompe de aer inverse (motor electric la 220 V, 2-3 braţe de 3-5m alcătuite din burlane din oţel cauciucat flexibile care se dirijează în punctele de captare, şi recipienţi de colectare saci tip Helmich sau recipienţi de tip butoi pentru spărturi).

Această instalaţie se foloseşte la curaţarea bazei cărămizilor ce ies din cuptor şi se manipulează manual cu deversare în saci de tip Helmich, materialul recuperat 0,5 kg/zi se reintroduce în procesul tehnologic.

3. emisii de gaze arse provenite de la utilajele de transport intern a materiilor prime şi produselor;

Pentru operaţiile de transport intern vor fi utilizate 1 – 2 încărcătoare frontale care vor consuma aprox. 15 000 l motorină.

Poluanţii atmosferici caracteristici rezultaţi din arderea carburanţilor utilizaţi de mijloacele de transport intern sunt: NOx, SO2, plumb, cadmiu, poluanţi organici persistenţi, pulberi.

Aceste surse de emisie se încadrează în categoria surselor libere la sol, discontinue. Se meţionează că emisiile aferente acestora vor apărea în perioade cu un regim maxim de 9 ore pe zi considerând că acestea vor funcţiona aprox. 3 ore/schimb (regimul de lucru al instalaţiei fiind estimat la 365 zile/an, 8 ore/schimb, 3 schimburi/zi).

Debitele de poluanţi au fost determinate pe baza metodologiei stabilite de O.578/2006 (privind calculul contribuţiilor la Fondul de mediu pe baza consumurilor de carburanţi la autovehicule şi utilaje cu motor cu ardere internă).

Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos:



Tip sursă mobilă Combustibil utilizat Poluant Factor de

emisie

Consum combustibil

(litri)

Debit masic

poluant (kg)

Debit masic orar (g/h)

NOx 0,0182 273,0 0,083 SO2 0,0006 9,0 0,0027

Pulberi 0,0008 12,0 0,00036

Cadmiu 0,000000008 0,00012 0,00000004

- 2 motortivuitoare 3,5 to, EURO

Motorină

Poluanţi organici

persistenţi 0,0000028

15 000 ( 3,42

l/h/utilaj)

0,042 0,000013

Evaluarea acestor surse de emisie nu poate fi făcută în raport cu prevederile ORD 462/1993 (sursele nu sunt dirijate), ci pe baza rezultatelor privind impactul asupra calităţii aerului, iar aşa cum se observă din tabelul de mai sus, se poate spune că în perioada de funcţionare aceste surse vor putea fi considerate neglijabile, impactul pe care acestea îl vor avea asupra mediului putând fi considerat nesemnificativ.

- pentru emisii dirijate: 1. emisii gaze de ardere provenite din cuptorul tunel emise de procesul

tehnologic se va realiza printr-un coş de h = 20 m cu un diametru de 2 m printr-o evacuare forţată cu sistem de dispersie;

2. emisii gaze de ardere provenite de la instalaţia de preparare a aburului tehnologic ce se realizează într-un cazan de tip LOOS, care asigură aburul tehnologic pentru prepararea produselor ceramice. Puterea termica a instalaţei este de sub 1 MW. Evacuarea gazelor arse se face printr-un coş de dispersie, cu tiraj normal, cu un coş de h = 5m, diametru de 0,3 m;

3. emisii gaze de arderere provenite de la centrala termică (model comercial) utilizată pentru prepararea agentului termic pentru încalzirea spaţiilor administrative. Centrala termică are un cazan de abur de tip Buderus GB 112-24 cu Pn = 8 bari, Q = 1500 kg/h, debit gaz natural = 118 Nmc. Puterea termică a centralei este de sub 1 MW. Evacuarea gazelor se face în sistem turbo, printr-un coş de dispersie cu h = 3 m, diametrul de 0,2 m

În faza de exploatare emisiile dirijate în atmosferă provin de la procesele de ardere a gazelor naturale utilizate în cuptorul tunel de ardere a blocurilor ceranice uscate, de ardere a gazelor naturale utilizate pentru producerea aburului tehnologic în cazanul LOOS şi arderea gazelor naturale utilizate în centrala termică care va furniza apa menajeră şi agentul termic necesar încălzirii spaţiilor administrative.

Emisiile estimate a fi generate în faza de exploatare a liniilor tehnologice, emisii având la bază experienţa de la unităţi similare ale beneficiarului, sunt următoarele:



pentru cuptorul tunel de ardere a blocurilor ceramice: - pulberi = 5 – 20 mg/mc - SOx = 0 – 35 mg/mc - NOx = 54 – 12 mg/mc - F (HF) = 1,25 – 3 mg/mc - Cl (HCl) = 0,1 – 1 mg/mc - COVNM (COT) = 0,03 – 1 mg/mc - CO = 175 – 820 mg/mc

Pentru cazanul LOOS de producere a aburului tehnologic - pulberi = 2,05 – 5,78 mg/mc - SOx = 0 – 10 mg/mc - NOx = 0 – 50 mg/mc - CO = 0,5 – 20 mg/mc

Pentru centrala termică de furnizare a agentului termic pentru spaţiile administrative şi a apei calde menajere

- pulberi = 1,05 – 1,98 mg/mc - SOx = 0 – 10 mg/mc - NOx = 0 – 14 mg/mc - CO = 0,5 – 5 mg/mc

TABELUL Nr. 4.2.1: Surse staţionare dirijate

Denumirea sursei Poluant

Debit masic (g/h)

Debit gaze/aer

impurificat (Nm3/h) (m3/h)

Concentraţia în emisie (mg/Nm3) (mg/m3)

Prag de alertă

(mg/Nm3) (mg/m3)

Limita la emisie* = prag de intervenţie

(mg/Nm3) (mg/m3)

1 2 3 4 5 6 7 SOx 0 – 2,275 65 000 0 – 35 350 500 NOx 3,51 – 7,8 65 000 54 – 120 350 500 CO 11,375 – 53,3 65 000 175 – 820 - -

PM10 0,325 – 1,3 65 000 5 – 20 35 50 HCl 0,0065 – 0,065 65 000 0,1 – 1 22,5 30 HF 0,08 – 0,195 65 000 1,25 – 3 3,75 5

Cuptor tunel de ardere a blocurilor ceramice

COT 0,002 – 0,065 65 000 0,03 - 1 - - SOx 0 – 0,0105 1050 0 – 10 24,5 35 NOx 0 – 0,0525 1050 0 – 50 245 350

Cazan LOOS de

producere a CO 0,00525 – 0,02 1050 0,5 – 20 70 100



aburului tehnologic

PM10 0,002 – 0,0061 1050 2,05 – 5,78 3,75 5

SOx 0 – 0,0002 200 0 – 10 24,5 35 NOx 0 – 0,0028 200 0 – 14 345 350 CO 0,0001 – 0,001 200 0,5 – 5 70 100

Centrala termică de furnizare apă

menajeră şi agent termic

spaţii administrativ PM10 0,0002 – 0,0004 200 1,05 – 1,98 3,75 5

*Limitele menţionate în acestă rubrică sunt conform ORD 462/1993 TABELUL Nr. 4.2.2: Surse staţionare nedirijate

Denumirea sursei Poluant Debit masic (g/h) 1 2 3

Depozitul de materie primă - argilă Pulberi în suspensie 1,33

TABELUL Nr. 4.2.3: Surse mobile – nu este cazul aşa cum s-a menţionat mai sus

Poluanţi şi debite masice (g/h) Denumirea sursei

1 2 3 4 5 SO2 NOX Particule Cadmiu PAH

- - - - - -



TABELUL Nr. 4.2.4 (partea 1): SURSE STAŢIONARE de poluare a aerului, poluanţi generaţi şi emişi Denumirea

activităţii, sectorului, procesului

tehnologic, codul activităţii *

Surse generatoare de poluanţi atmosferici Caracteristicile fizice ale surselor Parametrii gazelor evacuate

Denumire Consum/ producţie

Timp de lucru anual,

(h)

Poluanţi generaţi

Poluanţi, coduri,

după caz

Cantităţi de polu-anţi generaţi

(t/an)

Denumire Înălţime (m)

Diametru interior la

vârf al coşului

(m)

Viteza, (m/s)

Temperatura, (°C)

Debit volumic/ debit masic (m3/s g/s)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 SO2 - 0-0,0199 0-0.00063

NOx - 0,03-0,068 0.001-0.0022

CO - 0,1-0,0467 0.003-0.015

PM10 - 0,003-0,011 0.00009-0.00036

HCl - 0,000057-0,00056 0.0000016-0.0000018

HF - 0,0007-0,0017 0.0000022-0.0000054

Cuptor pentru arderea blocurilor

ceramice Cod SNAP 2

03 03

Instalaţie producţie blocuri

ceramice

365000 to/an

COT 0,000018-0,00057

Coş cuptor tunel de ardere

20 2 - 90-110

0.0000006-0.0000018

SO2 - 0-0,000092 0-0,000003

NOx - 0-0,00046 0-0,000014

CO - 0,000046-0,000175

0,00000145-0,0000055

Cazan LOOS pentru producere abur tehnologic Cod SNAP 2

02 01 03

Centrală producere

abur tehnologic

-

PM10 - 0,0000175-0,000053

Coş cazan LOOS

5 0,3 - 50-80

0,00000055-0,0000017

SO2 - 0-0,0000017 0-5,5*10-8

NOx - 0-0,0000245 0-7,77*10-7

CO - 0,0000009-0,000009

2,77*10-8-2,77*10-7

Cetrală termică producere apă caldă menajeră şi agent

termic spaţii administrative

Centrală termică

-

8760 h/an

PM10 - 0,0000017-0,0000035

Coş centrală termică

3 0,2 - 40-70

5,55*10-8-1,11*10-7



TABELUL Nr. 4.2.4 (partea a 2-a): SURSE STAŢIONARE de poluare a aerului, poluanţi generaţi şi emişi

Dimensiuni şi coordonate X, Y ale sursei de poluare (sistem de coordonate local) Sursa de suprafaţă

Cantităţi de poluanţi emişi Sursa punctuală sau

începutul sursei liniare, m

Sfârşitul sursei liniare, m Centru de

simetrie, m Poluanţi/ debite

masice X Y X Y X Y

Lungime, m

Lăţime, m

Suprafaţa sursei,

m2 g/s

Anual t/an

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 - - - - - - 20-20m 5-10m 100-200 0,000369 0,0116



4.2.4 Prognozarea impactului

Imisia poluanţilor s-a obţinut cu utilizând modelul de calcul SCREEN MODEL, version dated 96043, datele de intrare în model fiind:

- rata de emisie a sursei de suprafaţă în g/s.unitate de suprafaţă - latura mare şi latura mică a depozitului de argilă, în m - înălţimea sursei de emisie, în m; - înălţimea sursei de recepţie, în m; - utilizarea parametrilor meteorologici (tripletul: direcţia vântului, clasa de

stabilitate, viteza vântului) Rezultatul calculelor este prezentat în tabelul de mai jos:



Concentraţia poluanţilor în atmosferă - imisia Concentraţia (g / m3)

Perioada de realizare a investiţiei Perioada de funcţionare a investiţiei

Distanţa faţă de

sursă (m)

NOx (gaze de

eşapament mijl.

terasiere)

SOx (gaze de

eşapament mijl.

terasiere)

Pulberi (gaze de eşapament mijl.

terasiere)

Cd (gaze de

eşapament mijl.

terasier)

PAH (gaze de

eşapament mijl.

terasiere)

Pulberi (de la

manipulare /

depozi-tare)

NOx (instalaţii

de ardere)

SOx (instalaţii

de ardere)

Pulberi (instalaţi

i de ardere)

CO (instalaţii

de ardere)

HF (instalaţii de

ardere)

HCl (instalaţii de ardere

COT (instalaţii de ardere)

100 5148 163,5 233,1 0,0023 0,792 1551 0,702 0,2 0,1159 4,726 0,0172 0,0057 0,0057 200 1984 63,57 89,83 0,00087 0305 699,3 0,25 0,072 0,042 1,703 0,0062 0,0021 0,0021 300 1061 34,37 48,02 0,00047 0,163 422,9 0,156 0,045 0,0258 1,055 0,0038 0,00128 0,00128 400 667,8 21,76 30,23 0,00029 0,103 284 0,112 0,032 0,0185 0,754 0,0028 0,0009 0,0009 500 463,4 15,15 20,98 0,0002 0,071 204,6 0,0879 0,025 0,0145 0,592 0,0021 0,0007 0,0007

1000 151,2 4,969 6,85 0,000066 0,023 70,92 0,0496 0,014 0,0082 0,33 0,0012 0,0004 0,0004 2000 52,3 1,722 2,368 0,000023 0,008 25,05 0,043 0,012 0,0071 0,289 0,001 0,00035 0,00035

CMA1 g / m3 125 - 50 - 50 125 - 50 102 - - -

CMA3 g / m3 - 40 40 - 40 - 40 40 - - - -

CMA4 g / m3 350 200 -

Este reglementat în conţinutul

total din fracţia PM 10

pe un an calemdaristic

conform Anexei nr. 3, tab. C a Legii

104/2011

- - 350 200 - - - - -

CMA5 g / m3 - - - - - - - - - 30 100 -

1 Legea 104/2011 – Lege privind calitatea aerului înconjurător – medii de lungă durată – 24 ore 2 Legea 104/2011 – Lege privind calitatea aerului înconjurător – valoarea reprezintă valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore exprimată în mg/mc conform anexe 3 tab. B..2 3 Legea 104/2011 – Lege privind calitatea aerului înconjurător – medii de lungă durată – 1 an. 4 Legea 104/2011 – Lege privind calitatea aerului înconjurător – medii de scurtă durată – 1 oră. 5 STAS 12574/88 – Calitatea aerului în zonele protejate – medii de lungă durată – 24 ore.



Studiul dispersiei atmosferice cuprinde poluanţii consideraţi reprezentativi, specificaţi în Legea 104/2011 – Lege privind calitatea aerului înconjurător, şi anume: monoxid de carbon, pulberi totale, oxizi de azot exprimaţi ca dioxoid de azot (NO2), oxizi de sulf exprimaţi ca dioxid de sulf (SO2), cloruri exprimate în acid clorhidric (HCl), fluor exprimat în acid fluorhidric (HF) şi COV exprimat în carbon total (COT) – ultimii 3 poluanţi nefiind menţionaţi în reglementarea mai sus amintită.

Valorile maxime ale concentraţiilor de poluanţi estimate (imisia), se prezintă astfel:

- pentru perioada de execuţie a investiţiilor analizate: emisii de la echipamente terasiere şi manipulare materiale excavate la distanţa de : 100 m Cmax NOx 5148 g / m3; Depăşirea CMA până la cca.1000 m de

sursă;

pentru SOx CMA de lungă durată – 24 ore nu este reglementată în Legea 104/2011

100 m Cmax pulberi (din gazele de eşapament) 233,1 g/m3; Depăşirea CMA până la 200 m de sursă;

Cd – este reglementat în conţinutul total din fracţia PM 10 pe un an calemdaristic conform Anexei nr. 3, tab. C a Legii 104/2011 - pentru perioada de exploatare: emisii de pulberi din depozitul de materii

prime: la distanţa de: 100 m Cmax 11201551 g / m3; Depăşirea CMA până la cca. 1000 m de sursă;

Se fac următoarele menţiuni: 1. pentru perioada de realizare a investţiei propuse s-au analizat valorile

maxime estimate ale poluanţilor emişi faţă de distanţa de la sursă în raport cu concentraţiile maxime admise pentru o medie de lungă durată – zilnice – ale Legii 104/2011 – Legea privind calitatea aerului înconjurător, dat fiind faptul că se poate presupune avand în vedere perioada relativ scurtă de timp de execuţie (6-9 luni în care se va lucra intens) şi complexitatea lucrărilor, că aceste surse de emisie (utilajele terasiere) vor genera emisii atmosferice mai mult de 1 oră.

2. pentru perioada de exploatare a noii fabrici de producţie a blocurilor ceramice s-au analizat valorile maxime estimate ale poluanţilor emişi faţă de distanţa de la sursă în raport cu concentraţiile maxime admise pentru o medie de lungă durată – 1 oră, respectiv 1 an – cu Legea 104/2011 – Lege privind calitatea aerului înconjurător pentru poluanţii pulberi, Nox, Sox, CO,



şi în raport cu media de lungă durată – 24 ore – reglementată de STAS 12574/88 – Calitatea aerului în zonele protejate pentru poluanţii HF şi HCl deoarece funcţionarea instalaţiei va fi continuă.

3. pentru realizarea dispersiei poluanţilor în faza de exploatare a liniilor tehnologice, concentraţia fiecărui poluant posibil a fi emis a fost considerată ca suma tuturor concentraţiilor de la cele 3 surse de ardere (cuptorul tunel de ardere a produselor, cazanul LOOS de producere a aburului tehnologic, centrala termică de furnizare a agentului termic pentru spaţiile administrative şi a apei cald menajere) fiind faptul că ponderea concentraţiilor poluanţilor generaţi de cazanul LOOS de producere a aburului tehnologic şi de centrala termică de furnizare a agentului termic în spaţiile administrative şi a apei calde menajere este >1% din concentraţia poluanţilor emişi de cuptorul tunel de ardere a blocurilor ceramice. S-a ales ca metodă de realizare a dispersiei modelul de calcul SCREEN MODEL, version dated 96043 datorită faptului că cea mai apropiată staţie meteorologică care ar putea furniza datele necesare este situată la aprox. 45 km. Analiza rezultatelor prezentate evidenţiază următoarele:

- pentru perioada de execuţie a depozitului concentraţiile maxime de pulberi din gazele de eşapament, SOx, NOx, Cd,

pot depăşi limitele stabilite prin Legea 104/2011 până la distanţa de max. 1000 m de sursă (NOx) şi de max. 200 m de sursă pentru pulberi din gazele de eşapament; la distanţe mai mari concentraţiile sunt inferioare valorii limite admise.

ţinând seama de faptul că evaluarea s-a realizat pentru situaţia cea mai defavorabilă, se apreciază că impactul activităţii asupra calităţii atmosferei va fi local şi limitat la aria pe care se lucrează într-o anumită perioadă de timp (6-9 luni, timpul de execuţie pentru realizarea investiţiei).

- perioada de exploatare a liniilor tehnologice în afara ariei de influenţă a amplasamentului, valorile sunt mai mici decât

valorile concentraţiilor maxime admisibile prevăzute de Legea 104/2011 – Lege privind calitatea aerului înconjurător şi STAS 12574-88 – Aer din zone protejate, excepţie fac pulberile care pot proveni din depozitul de materii prime care la distanţe mai mici de 1000 m poate depăşi caloarea maximă impusă.

Din datele de mai sus şi din anexele de calcul cu modelul SCREEN 3 versiunea 96043, rezultă că prevederile Legii 104/2011 – Lege părivind calitatea aerului înconjurător şi ale STAS 12574/88 privind calitatea aerului pentru zone protejate sunt respectate pentru faza de exploatare a fabricii de producere a blocurilor ceramice.



Pe baza datelor mai sus menţionate se poate calcula indicele de impact pentru fiecare indicator cu menţiunea că se va avea în vedere comparaţia cu reglementările mai sus amintite alegând pentru valorile maxime admise pentru o perioadă de mediere de 24 ore la distanţa de 2000 m (valori luate din tabelul de mai sus):

Pentru pulberi provenite de la depozitarea materiilor prime:

Ip = 5,050



Pentru SOx:

Ip = 003,040012,0


Ip (0,00 – 0,25) – din scara de bonitate rezultă că activitatea desfăşurată din

punct de vedere al acestui parametru nu va avea efecte asupra mediului; Se face menţiunea că pentru acest parametru, dat fiind faptul că Legea

104/2011 nu prevede limită maximă pentru o perioadă de 24 ore s-a calculat indicele de impact în raport cu limita maximă pentru o perioadă de mediere de 1 an.

Pentru NOx:

Ip = 0003,0125043,0


Ip (0,00 – 0,25) – din scara de bonitate rezultă că activitatea desfăşurată din punct de vedere al acestui parametru nu va avea efecte asupra mediului;

Pentru CO:

Ip = 000029,010000


Ip (0,00 – 0,25) – din scara de bonitate rezultă că activitatea desfăşurată din punct de vedere al acestui parametru nu va avea efecte asupra mediului;

Pentru Pulberi provenite de la instalaţiile de ardere:

Ip = 00014,0500071,0


Ip (0,0 – 0,25) – din scara de bonitate acestui indice îi corespunde un mediu fără efecte.

Pentru HF (calculul indicelui de impact se va face în raport cu media de lungă durată – 24 ore – prevăzută de STAS 12574/88:

Ip = 000033,030001,0





Pentru HCl (calculul indicelui de impact se va face în raport cu media de lungă durată – 24 ore – prevăzută de STAS 12574/88:

Ip = 0000035,010000035,0



TABELUL Nr. 4.2.5: Concentraţii maxime pe diferite intervale de mediere

Concentraţia maximă

Poluant Cmax [µg/m3]

Prag de alertă [µg/m3]

Valoare-limită = prag de intervenţie

[µg/m3]

Observaţii

1 2 3 4 5 Pulberi în suspensie

(PM10) 70,92 - 506 -

TABELUL Nr. 4.2.6: Comparaţie între concentraţiile maxime şi valorile-limită

Distanţa faţă de sursa/limita perimetrului platformei şi

sectorul studiat(m)

Concentraţia/ plaja de

concentraţii (µg/m3)

Pragul de alertă pentru sănătate

(PA) (µg/m3)

Valoarea-limită= prag de intervenţie

pentru sănătate (VL / P I) (µg/m3)

Valoarea-limită de protecţie a

vegetaţiei/ ecosistemelor

(µg/m3)

Observaţii

1 2 3 4 5 6 100/2000 1551/25,05 - - - Nu sunt

reglementate de Legea 104/2011

4.2.5 Măsuri de diminuare a impactului

4.2.5.1 În faza de execuţie Măsurile care se pot lua în această fază sunt următoarele:

- respectarea căilor de acces pentru utilaje; - respectarea locului de parcare şi de reparaţii curente pentru utilajele terasiere

şi de transport, utilizate; - respectarea planurilor de execuţie;

6 Legea 104/2011 – Lege privind calitatea aerului înconjurător – medii de lungă durată – 24 ore – Anexa 3 – Tab. B.2



- manipularea cantităţilor de deşeuri generate în această fază, numai în spaţiul special destinat şi amenajat.

4.2.5.2 În faza de exploatare Principalele surse de emisie în faza de exploatare a instalaţiei tehnologice sunt

cele staţionare dirijate: cuptorul de ardere a blocurilor ceramice uscate şi cazanul LOOS de producere a aburului tehnologic. Ca şi măsuri aplicate în această fază sunt cele de ordin tehnic şi tehnologic, măsurile de ordin tehnic fiind considerată completa automatizare a cuptorului tunel şi uscătorului.

Automatizarea procesului de uscare şi ardere este controlată de inginerul de produs care, în funcţie de produs, programează procesul de producţie.

Pentru uscător: Procesul de uscare este controlat de umiditatea produsului umed introdus în uscător, iar la atingerea parametrilor optimi, senzorul declanşează deschiderea ecluzei şi mişcarea produselor, sau solicita introducerea suplimentară a sursei de căldura recuperate din cuptor.

Pentru cuptor: Senzorul de la ieşirea produselor din uscător declanşează deschiderea ecluzei pentru intrarea produselor în cuptor şi închiderea ecluzei pentru iniţierea în prima zonă. Din acest moment senzorii de temperatură monitorizează omogenitatea temperaturii din celelalte 2 zone şi pornesc / opresc automat arzătoarele în funcţie de temperatură. La parcurgerea temperaturii din procesul tehnologic, senzorul final înregistrează timpul şi temperatura primului calup de produse iar în funcţie de necesităţile prodului se ajustează pentru următorul calup în aşa fel încât să se realizeze un raport calitate consum cât mai optim.

În plus arzătoarele folosite sunt de ultimă generaţie, tip Eclipse EJ-ER-800, cu ardere controlată asistată de un calculator care monitorizeaza senzorii arzătoarelor. Nr. lor este de [100-120] bucati.

- tipul arzătorului; Eclipse EJ-ER-800 - arzătoarele sunt controlate electronic în funcţie de necesitatea măririi sau

micşorării temperaturii (debit tehnic 1 Nm3/h). Mărirea / micşorarea temperaturii nu se face prin mărirea / micşorarea debitului de gaz natural ci prin pornirea / oprirea unui nr. de arzatoare.

- capacitatea calorică Nmc/h; ~0.00003586 TJ/Nm3; - raportul aer / gaz natural atunci raportul este de 4:1; - presiunea gazului şi a aerului în faşa arzătorului mm H2O; 20 - 40 mm

H2O Emisiile de pulberi provenite din operaţiile de sitare şi omogenizare a materiilor

prime sunt colectate de sistemul de desprăfuire cu filtru cu saci Hellmich, tip jet-pulse, care serveşte la aspirarea şi recircularea prafului degajat la concasorul cu valţuri grosier şi concasorul cu valţuri fine. Pulberile rezultate sunt reintegrate în procesul de producţie.



Conform tehnologiei adoptate şi dat fiind faptul că materiile prime vor avea o granulaţie optimă astfel încât să nu fie necesară operaţia de concasare, iar celalalte operatii se vor executa in faze semi-umede.

Mijloacele transport intern vor fi de ultimă generaţie, emisiile de noxe vor fi minime, aceste mijloace de transport vor fi echipate cu sisteme de prefiltrare a noxelor. Hărţi şi desene la capitolul "Aer": Anexele 1 - 13

4.3 Terenuri şi soluri 4.3.1 Caracterizarea solurilor

În zona studiată predomină cernoziomurile în diferite stadii de evolutie: - stadiul incipient; - stadiul mijlociu (argila migrează în profunzime); - stadiul evoluat (argila este mai abundentă)

În zona comunei Ion Neculce, complexitatea condiţiilor litologice, geomorfologice, biochimice şi hidrologice au condiţionat o diversificare a solurilor, pe platouri în general plane, sau uşor înclinate, în condiţii de silvostepa şi existenţă a unui substrat litologic constituit. Şesurile sunt alcătuite din aluviuni argilo-nisipoase.

Datorită faptului că până în prezent terenul pe care va fi amplasată noua investiţie a fost teren arabil, nu se înregistreaza poluari ale solului. Nu au fost depistate depozitări necontrolate de deşeuri care să producă un impact negativ asupra factorilor de mediu (apa, aer şi sol) datorită efectului lor conjugat ecologic şi economic.

4.3.2 Principalii factori care pot afecta solul şi subsolul sunt În faza de execuţie poluarea solului în zona de amplasament a instalaţiei de

fabricare a blocurilor ceramice poate fi generată de: - un management defectuos al deşeurilor; - scurgeri accidentale de ulei de la utilajele terasiere şi de transport;

În faza de exploatare poluarea solului în zona de amplasament a instalaţiei de fabricare a blocurilor ceramice poate fi generată de:

- un management defectuos al deşeurilor; - depuneri de poluanţi de la emisiile în atmosferă a surselor fixe şi mobile,

respectiv pulberi cu conţinut de metale, compuşi ai azotului şi sulfului; - scurgeri accidentale de produse petroliere în timpul manipulării şi

transportului intern al carburanţilor şi lubrefianţilor, precum şi de la colectarea şi depozitarea uleiurilor uzate;



4.3.3 Prognozarea impactului Realizarea liniei tehnologice de fabricare a blocurilor ceramice, va putea avea

un impact indirect asupra solului şi subsolului, impact legat de posibilitatea antrenării prin vânt a diverselor substanţe poluante conţinute în gazele arse. Acesta poate fi estimat prin asimilarea indicelui de impact asupra aerului şi anume:

Ip = 0,5 Din scara de bonitate, se constată că mediul va fi afectat în limitele admise –

nivel 1 4.3.4 Măsuri de diminuare a impactului În scopul evitării accidentelor de poluare a solului sau subsolului s-au prevăzut

următoarele măsuri: În faza de execuţie - respectarea căilor de acces pentru utilaje; - respectarea locului de parcare şi de reparaţii curente pentru utilajele terasiere

şi de transport, utilizate; - respectarea planurilor de execuţie; - manipularea cantităţilor de deşeuri generate în această fază, numai în spaţiul

special destinat şi amenajat În faza de exploatare

Materiile prime şi produsele finite obţinute, nu sunt periculoase din punct de vedere al mediului, nu sunt levigabile şi nu reprezintă surse evidente de poluare a solului.

Prezintă pericol pentru calitatea acestui factor de mediu carburanţii, lubrefianţii şi uleiurile uzate, pentru care sunt prevăzute o serie de măsuri de minimizare a pierderilor (folosirea de recipienţi şi spaţii adecvate de depozitare), colectarea cu atenţie a uleiurilor uzate reţinute de separator şi altele.

În scopul evitării accidentelor de poluare a solului sau subsolului s-au prevăzut următoarele măsuri:

În afară de materia primă – argila care va fi depozitată într-un depozit decoperit, depozitarea celorlalte materii prime şi a produselor finite se va realiza în spaţii de depozitare special amenajate şi acoperite.

In interiorul constructiei se afla buncarele metalice pentru materialele de adaos si feroaliaje, cu platforme de acces si sustineri de echipamente si instalatii.

Toate deşeurile menţionate fie că sunt generate în procesul de producţie, fie că sunt generate din activităţile administrative vor fi colectate selectiv şi depozitate în containere amplasate în spaţii amenajate de unde se vor valorifica prin societăţi autorizate.



Deşeurile de cărămizi uscate rezultate din procesul de uscare a calupurilor de cărămidă în uscătorul tunel precum şi pulberile şi praful reţinut de filtrele cu saci ale concasorului cu valţuri grosier şi cel ale concasorului cu valţuri fine, sunt colectate şi reintroduse în procesul de fabricaţie a blocurilor ceramice.

Deşeul de ambalaj de lemn, va fi colectat şi depozitat temporar într-un spaţiu amenajat de unde va fi refolosit sau valorificat cu recuperare de energie pentru utilizatorii casnici sau societatilor de reciclare.

Deşeurile metalice rezultate din activităţile de mentenanţă şi/sau casarea/dezmembrarea unor utilaje vor fi colectate şi depozitate temporar într-un spaţiu amenajat până la valorificare prin societăţi autorizate.

Deşeurile de uleiuri uzate rezultate din activităţile de mentenanţăvor fi ridicate de către operatorul de mentenanţă / sau predat societăţilor autorizate în executarea acestor servicii. Butoaiele de uleiuri vor fi depozitate într-o zona sigură (depozit tehnic) şi închisă, prevăzută cu cuva de retenţie.

Cantitatea de deşeuri menajere rezultate va fi preluata de firmă specializată pentru eliminare prin depozitare definitivă;

4.4 Geologia subsolului: 4.4.1 Caracterizare

Substratul geologic al zonei studiate este constituit din formaţiuni recente cuaternare care trec spre partea inferioară în formaţiuni sarmatiene (argile şi argile marnoase compacte de culoare verzuie). Peste acestea se aştern depozitele cuaternare constituite din luturi loessoide şi pietrişuri.

4.4.2 Potenţialul seismic al zonei Potrivit Normativului românesc pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor

civile şi industriale, P – 100/1992, amplasamentul se înscrie în zona "C" de seismicitate.

4.4.3 Procese geologice – alunecări de teren, eroziuni, zone carstice, zone predispuse alunecărilor de teren: - nu sunt;

4.4.4 Obiective geologice valoroase protejate: - conform adresei 301/ 20.07.2011 APM Iaşi zona de interes nu interacţionează cu regimul ariilor naturale protejate.

4.4.5 Impactul prognozat: Impactul direct asupra componentelor subterane – geologice: lucrări de

excavaţii la adâncime pentru realizarea fundaţiilor clădirilor şi utilajelor tehnologice; 4.4.6 Impactul schimbărilor în mediul geologic asupra elementelor mediului - condiţii hidro, reţeaua hidrologică, zone umede, biotopuri etc., produse de

proiectul propus: - nu este cazul;



4.4.7 Măsuri de diminuare a impactului: Diminuarea impactului asupra subsolului: - betonarea zonelor cu risc de a fi poluate (depozite, alei de circulaţie a

mijloacelor de transport); - întreţinerea spaţiilor verzi; - realizarea conductelor reţelelor de canalizare menajeră din materiale

performante care să asigure o bună etanşare a reţelei, astfel încât să se evite scurgerea apelelor menajere cu posibilitatea poluării subsolului.

5.4.8. Localizarea obiectivelor geologice protejate: - nu este cazul în zona amplasamentului.

4.5 Biodiversitatea: 4.5.1 Vegetaţia specifică zonei

Teritoriul comunei este reprezentat, din punct de vedere fitogeografic, prin zona stepei, silvo-stepei şi primului etaj al pădurii.

Forma de vegetatie cu cea mai mare arie este reprezentată de culturile anuale agricole vegetale: porumb, grâu, floarea-soarelui, sfecla de zahăr, soia, orz.

Culturile perene de lucernă au început să cunoască o extindere de la an la an, dată fiind preocuparea locuitorilor în creşterea animalelor.

O importantă arie este reprezentată de păşunile comunale pentru vite şi pentru ovine. Vegetaţia ierboasă este compusă din asociaţii de paiuş (festuca valenssiaca), colilia (stipa ioannis) şi alte graminee şi ierburi mezoxerofile şi xerofile. Pe pantele abrupte ale dealurilor, păşunile sunt mai degradate, stepice, cu predominarea firuţei de bulbi şi a peliniţei de stepă.

Plante medicinale: iarba mare, arnica, izma, feriga, mătrăguna, măselariţa, degeţelul roşu, laurul, măcesul, coada şoricelului, spânzul, pătlagina, muşeţelul, sunătoarea, cucuta de apă, roiniţa, nalba, sînziana.

Comuna are păduri în vecinatatea satului Ganesti şi a comunei Strunga, precedate de arbuşti răspândiţi pe mai toţi versanţii abrubţi ai dealurilor.

Sunt păduri de salcâm plantate în zonele periclitate de alunecari de teren, în satele Buznea şi Ganesti şi păduri de foioase, care se conţinuă pe teritoriile comunelor Strunga, la apus şi Oţeleni, la miazazi.

4.5.2 Fauna Fauna salbatică:

popândăul, şoarecul de câmp, hârciogul, cârtiţa, nevăstuica, iepurele, cerbul, porcul mistreţ, vulpea, carasul (carassius carassius) si crapul (cyprinus carpio).



bufniţa (bubo bubo), rândunica (hirundo rustica), cucul (cuculus canorus), privighetoarea (luscinia megarhynhos), ciocănitoarea (dendrocopos major), raţa sălbatică (anas platyrhynchos), sticletele (carduelis carduelis), porumbelul (columba oenas), ciocârlia (galerida cristata), nagâţul (vanellus vanellus), barza, vrabia, sturzul (turdus fhilomelos) s.a.

Fauna domestică Oaia, capra, vaca, calul, porcul, găina, gâsca, raţa, curca;. 4.5.3 Ecosistemul acvatic

Reţeaua hidrografică din apropierea amplasamentului analizat, este reprezentată de un curs de apă temporar (torent – în functie de precipitatii) necodificat, afluent de stânga al pârâului Bahluieţ, situat la cca 2,5 km de amplasament.

4.5.4 Ecosistemul apelor subterane Apa subterană umple crăpăturile subpământene, imbibă straturile sedimentare

permeabile, formând pânze freatice. Datorită întunericului veşnic, flora este reprezentată doar de ciuperci şi câteva specii de alge albastre, alge verzi şi diatomee care au trecut de la nutriţia autotrofă la cea heterotrofă. Zone umede în perimetrul şi în jurul amplasamentului

În perimetrul amplasamentului nu sunt zone umede reprezentate de lacuri sau bălţi, cursului de apă menţionat la punctul anterior, aflat la o distanţă de cca. 2,5 km de amplasament este o zonă umedă (salba de lacuri) care nu poate influenţa factorii de mediu din zona amplasamentului obiectivului analizat.

4.5.5 Măsuri de diminuare a impactului Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de construcţie

trebuie luate din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor, astfel: suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de construcţie trebuie

limitată judicios la strictul necesar; pentru evitarea accidentelor în care, pe lîngă oameni pot fi implicate şi

animale, constructorul va prevedea bariere fizice care să oprească accesul în locuri periculoase sau expuse;

traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se vor limita la traseele şi programul de lucru specificat.

pe parcursul desfăşurării lucrărilor de şantier se vor folosi doar utilaje şi echipamente ce au normele de zgomot şi poluare minimum Euro 4, iar perioada zilnică de lucru în şantier nu va depăşeşte niciodată 12 ore.

se va evita depozitarea necontrolată a excedentului de pamant ce rezultă în urma lucrărilor de sapatura, respectîndu-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile locale pentru protecţia mediului, în spaţii puse la dispoziţie de Administraţia Publică Locală.



În perioada de operare/funcţionare

prin sistemele tehnologice alese, în incintă, în zone amenajate pentru spaţii verzi, vegetaţia va fi lăsată să crească liber.

pentru protecţia florei şi faunei din zona, în perioada de exploatare, o atenţie deosebită se va acorda lucrărilor de întreţinere, respectiv curăţenia în zona amplasamentului, pentru a nu genera vectori de boală pentru animale sau a stânjeni dezvoltarea normală a vegetaţiei.

În concluzie, prin prezentarea stării actuale a zonei s-a scos în evidenţă faptul că realizarea acestui obiectiv nu va avea decât un posibil impact direct negativ pe termen scurt, doar pe perioada existenţei şantierului. Prin măsurile impuse la faza de proiect şi organizare de şantier, prezentate mai sus, acest impact este eliminat.

Luând în considerare sursele de poluare şi emisiile de poluanţi care pot să apară în perioada de funcţionare, adică prin punerea în funcţiune a acestei investitii, se poate observa că fauna şi vegetaţia din zonă a fost şi va fi mai afectată de existenţa în sine a activităţilor economice a locuitorilor din comună, decât de exploatarea acestei investiţii.

4.6 Peisajul 4.6.1 Topografia zonei Proiectul va fi amplasat în extravilanul comunei Ion Neculce, nr. cad. 714/1-

714/2-717-723, CF 60184, judeţul Iasi. Terenul este identificat ca păşune / teren arabil, având o suprafaţă de S =

173400 m2, iar vecinătăţile sunt de asemenea terenuri păşuni / arabile. Conform Ordinului comun al M.L.P.A.T. nr. 62/N, MAPPM nr. 1955 şi DAPL

nr. 190/288 din 31 iulie 1998, zonele expuse la riscuri naturale sunt reprezentate cu prioritate de alunecările de teren şi inundaţii.

Amplasamentul studiat are stabilitate generală şi locală asigurată, nefiind semnalate fenomene de instabilitate, alunecări active sau stabilizate. De asemenea amplasamentul nu este supus inundaţiilor sau viiturilor.

- caracteristicile reţelei hidrologice: principalul curs de apă din zona amplasamentului este un curs de apă necodificat (torent- in functie de precipitatii), afluent de stânga al pârâului Bahluieţ, situat la cca 2,5 km de amplasament;

- zone împădurite în arealul amplasamentului: nu sunt. 4.6.2 Impactul prognozat: - tipuri de peisaj: teren agricol de deal/câmpie; - utilizarea terenului: terenul pe care se va amplasa noul obiectiv este

identificat ca teren arabil, având o suprafaţă de S= 173 400 m2, iar vecinătăţile sunt de asemenea terenuri păşuni / arabile. Conform PUZ, terenul pe care se va desfăşura activitatea de producţie este proprietatea



companiei şi la momentul întocmirii acestei documentaţii se găseşte în curs de introducere în intravilanul comunei Ion Neculce.;

- modificări în utilizarea terenului: da, se transformă pentru utilizare industrială;

4.6.3 Evaluarea impactului asupra vegetaţiei şi faunei terestre. Efectele directe ale operaţiunilor de excavare, nivelare, a solului în vederea

construirii noilor hale de producţie vor fi: înlăturarea totală a plantelor din perimetrul corespunzător obiectivului şi

amenajărilor anexe. Aspectul cantitativ al acestei pierderi de biomasă. Înlăturarea totală a efectivelor de nevertebrate din perimetrul analizat şi

limitarea dispersiei poluanţilor din zonele învecinate (o fragmentare a habitatelor naturale).

Modificarea bilanţului hidric poate duce după caz la îndepărtarea unor specii de plante şi / sau la modificarea productivităţii acestora.

Efectele indirecte se corelează în principal cu activităţile de exploatare şi au ca rezultat:

un stres ridicat asupra vegetaţiei din vecinătatea investiţiei tehnologice prin emisiile de gaze arse caracteristice proceselor tehnologice şi utilajelor de transport.

creşterea gradului de antropizare a zonei va duce totodată la apariţia speciilor vegetale sinantrope, la o pauperizare a florei, aşadar la o modificare structurală vizibilă a fitocenozei locale.

Efectele indirecte se corelează în principal cu activităţile de exploatare a instalaţiilor tehnologice şi pot avea ca rezultat un stres suplimentar asupra vegetaţiei din vecinătatea amplasamentului prin emisiile atmosferice caracteristice.

Pe ansamblu, se poate spune că funcţionarea obiectivului analizat poate produce modificările structurale şi funcţionale în cadrul biocenozei locale, poate accentua scăderea biodiversităţii, a productivităţii ecosistemului local natural dacă nu vor fi respectate recomandările din regulamentele de exploatare.

Acest impact poate fi evaluat prin asimilare luând în considerare indicele de impact maxim asupra factorilor de mediu amintiţi. Acesta este indicele de impact pentru aer/sol având valoarea:

Ip = 0,5

Din scara de bonitate, se constată că activitatea ce se va desfăşura nu va avea efecte asupra vegetaţiei şi faunei terestre.



TABELUL Nr. 4.6.1: Utilizarea terenului pe amplasamentul ales Suprafaţa (ha)

Utilizarea terenului Înainte de punerea în aplicare a proiectului

După punerea în aplicare a proiectului Recultivată

În agricultură: - teren arabil

- grădini - păşuni

17,34

- -

- - -

- - -

Păduri - - - Drumuri - 0,16 -

Zone construite (curţi, suprafaţă construită) - 14,6619 -

Ape - - - Alte terenuri:

- vegetaţie plantată - zone umede

- teren deteriorat - teren nefolosit

- - - -

2,5181

- - -

- - - -

TOTAL: 17,34 17,34 -

- raportul dintre teritoriul natural şi cel din zonele urbanizate (construite): 1/1; - vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite locuri de observare: va

fi vizibil. 4.6.4 Măsuri de diminuare a impactului: Pentru reducerea impactului determinat de elementele mentionate ca negative

asupra peisajului, proiectul a prevăzut ca şi măsură: clădirile vor fi prevăzute cu finisaje exterioare adecvate unei încadrări fireşti în peisaj.

4.7 .Mediul social şi economic: Aşezările umane şi alte obiective de interes public 4.7.1 Distanţa faţă de aşezările umane Distanţele faţă de cele mai apropiate construcţii, conform planului de încadrare

în teritoriu, sunt: Distanţa faţă de cea mai apropiată locuinţă 1760 metri spre sud-vest Distanţa faţă de cea mai apropiată fermă dezafectată 270 metri spre sud Tot spre sud distanţa faţă de prima fermă 530 metri Distanţa faţă de cea mai apropiată unitate economică (SC Suinprod SA) 270

metri spre sud;



Distantele sunt calculate in line dreapta fara a se tine cont de diferenta de relief existenta intre puncte.

4.7.2 Demografie, preocupări, starea de sănătate a populaţiei În perioada comunistă s-a dezvoltat în zonă, alături de agricultura cooperatistă, o

puternică agricultură de stat, prin I.A.S.-ul Tg-Frumos şi "Avicola", Războieni. În prezent zona este în continuă dezvoltare edilitară şi cu mari perspective

economice, date fiind infrastructura existentă şi proiectele de dezvoltare aflate în derulare.

Localitatea are un drum european, sistem de alimentare cu apă potabilă, reţea de distribuţie a gazului natural, electrificare, proiect de finanţare aprobat pentru canalizare, ferme şi abatoare avicole, asociaţii agricole puternice şi un mare potenţial agricol al solului.

4.7.3 Alte construcţii existente în zonă În jurul amplasamentului nu sunt zone locuite singurele construcţii existente în

zonă fiind căile de transport prezentate mai jos. 4.7.4 Căi de transport şi alte facilităţi de care poate dispune obiectivul Principalele căi de comunicaţie din zonă sunt:

DN 28 (DE 583) Iaşi – Tg. Frumos – drum asfaltat cu 4 benzi de circulaţie, câte două pe sens şi aflat în stare foarte bună fiind de curând modernizat conform PATN, prin lărgirea carosabilului cu 2,50m pe fiecare sens. În zona amplasamentului acesta are o lăţime de 12,00m. Acest drum se află la sud de amplasamentul studiat.

Acest drum a fost modernizat, lărgit şi pus complet în funcţiune în anul 2002. Zona studiată este dezvoltată pe partea nordică a acestui drum. DC 117 Războieni – Podişu, drum pietruit, aflat în stare relativ bună, cu două

benzi de circulaţie, câte una pe fiecare sens şi având o lăţime de cca. 6,00m. Acest drum se află la vest de amplasamentul studiat.

De 2516, De 2384 şi De 2395 – drumuri de exploatare de pământ aflate în stare practicabila ce necesita intretinere frecventa (intretinute prin balastare de catre proprietarii fermelor din zona).

Dotarea cu căi de comunicaţie a zonei este specific urbană tranzitorie, fiind echipată corespunzător din punct de vedere al circulaţiei auto principale, necesitând reparaţii periodice ale suprafeţei carosabile, realizarea trotuarelor şi a unor eventuale spaţii de parcare.

Din punct de vedere al circulaţiei se constată următoarele disfuncţionalităţi: Poluarea sonoră şi a aerului cu noxe datorită traficului rutier din zonă; Drumuri nemodernizate, aflate în stare precară;



Lipsa de treceri pietonale; Nu vor avea loc deplasari ale utilajelor pe drumurile comunale interne. De asemenea absenţa iluminatului public poate conduce la ingreunarea

circulatiei in perioada nocturna în fluxurile auto ce se intersectează ca direcţii;

Ca efect secundar negativ, cu impact în protecţia mediului este de remarcat şi dispariţia perdelelor vegetale de aliniament de pe ambele laturi ale drumurilor. Din ramificatia DN 28 nu exista perdele vegetale pe marginea drumurilor (zona de contact este realizata de culturi agricole si vegetatie spontana).

4.7.5 Zone şi obiective de interes tradiţional Nu este cazul.

4.7.6 Populaţia afectată Promovarea investiţiei se va dovedi eficientă, printre altele, în măsura în care

factorii de mediu în general şi aspectul peisagistic al zonei în special nu vor fi afectate în mod negativ.

Având în vedere că cele mai apropiate construcţii cu caracter rezidenţial se află (in linie dreapta) la aprox 1,76 km faţă de amplasament, se poate spune că populaţia nu va fi afectată din cauza lucrărilor de amenajare şi de exploatare a noii societăţi dacă se iau măsurile de protecţie necesare.

La limita amplasamentului nivelul echivalent de zgomot nu va fi mai mare de 65 dB(A), situaţie în care rezultă pentru indicele de impact:

Ip = 16565

Ip = 1,0 – căreia îi corespunde notei de bonitate 7 Ip (0,50 – 1,0) – din scara de bonitate rezultă că mediul este afectat în limite

admise – nivel 2, efectele nu sunt nocive;. De asemenea se are în vedere şi impactul social ca urmare a unor facilităţi de

interes public care se creează datorită realizării investiţiei: - crearea unor noi locuri de muncă; - asigurarea de venituri suplimentare la bugetul local prin taxe şi impozite.

4.8 Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural: - impactul potenţial al proiectului asupra condiţiilor etnice şi culturale: nu este

cazul; - impactul potenţial al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural,

arheologic sau asupra monumentelor istorice: nu este cazul.



5 ANALIZA ALTERNATIVELOR Aşa cum s-a menţionat la punctul 1.10 nu s-au analizat alte amplasamente

pentru realizarea obiectivului de investiţii, titularul proiectului luând în calcul toate aspectele socio-economice pentru amplasamentul ales.

a) localitatea Ion Neculce – amplasamentul SC Wienerberger Sisteme de Cărămizi SA

- localizare geografică şi administrativă: extravilanul com. Ion Neculce, sat Războieni, nr. cadastral 714/1-714/2-717-723, CF 60184, Judeţul Iaşi

folosirea actuală de teren: teren arabil - infrastructura existentă: datorită faptului că în prezent nu se desfăşoară

activităţi de producţie, nu există o infrastructură formată din reţele de energie electrică, gaze naturale, apă, canalizare, drumuri de acces şi uzinale. Aceasta va fi creată în momentul demarării proiectului de investiţie prin extinderea reţelelor existente în zonă.

Alimentarea cu gaze naturale se va asigura prin extinderea reţelei publice (Distrigaz Nord Iaşi) din localitate, cu o conductă având diametrul de min. 4” (Dn=108x5 mm).

Alimentarea cu apa tehnologică şi menajeră se va realiza prin extinderea reţelei existente din localitatea Razboieni. Alte variante opţionale sunt:

- alimentarea cu apa din surse proprii – puţuri forate; - acumularea apei pluviale şi refolosirea ei in procesul tehnologic; - transportul şi stocarea apei tehnologice în bazine subterane; - folosirea apelor pluviale stocate;

- informaţii privind valori naturale: nu sunt astfel de valori în zona amplasamentului;

- informaţii privind valori istorice: nu sunt astfel de valori în zona amplasamentului;

- informaţii privind valori culturale: nu sunt astfel de valori în zona amplasamentului;

- informaţii privind valori arheologice: nu sunt astfel de valori în zona amplasamentului;

- informaţii privind arii naturale protejate/zone protejate: conform adresei 301 / 20.07.2011 APM Iasi primite de către beneficiar, zona de interes nu interactioneaza cu regimul ariilor naturale protejate

- informaţii privind zone de protecţie sanitară: nu sunt astfel de zone în proximitatea amplasamentului;



- informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea/amenajarea teritorială a zonei: Terenul este identificat ca teren arabil, având o suprafaţă de S= 173 400 m2, iar vecinătăţile sunt de asemenea terenuri păşuni / arabile. Conform PUZ, terenul pe care se va desfăşura activitatea de producţie este proprietatea companiei şi la momentul întocmirii acestei documentaţii se găseşte în curs de introducere în intravilanul comunei Ion Neculce.

6 MONITORIZAREA 6.1 Monitorizarea factorilor de mediu în perioada de execuţie a

instalaţiilor tehnologice În această perioadă se va acorda o atenţie deosebită:

- tipurilor şi cantităţilor de deşeuri generate precum şi modului de colectare şi valorificare/eliminare a acestora;

- stării de funcţionalitate a utilajelor folosite; 6.2 Monitorizarea factorilor de mediu în perioada de funcţionare a

instalaţiei datorită faptului că nu sunt generate ape uzate tehnologice, acestea nu se vor

monitoriza, datorită faptului că apele meteorice şi pluviale colectate de pe suprafaţa

amplasamentului pot fi stocate în bazine de stocare / decantoare şi refolosite în procesul de producţie sau alte utilităţi (stropirea spaţiilor verzi, utilizarea în procesul de stropire a căilor de rulare, etc), surplusul find dirijat prin scurgere naturală în rigolele stradale iar înaintea stocării în bazinele de decantare, aceste ape vor fi dirijate catre un separator de hidrocarburi se poate prevedea monitorizarea acestora în raport cu NTPA 001.

de asemenea este necesar a fi monitorizate şi apele uzate menajere pentru cel puţin indicatorii prezentaţi în cap. 4.1.6; Parametrii de monitorizare se vor discuta cu compania care administreaza statia de epurare din zona.

societatea va monitoriza emisiile la coşurile de dispersie a gazelor arse ale cuptorului de ardere a blocurilor ceramice şi al cazanului LOOS, indicatorii vor fi impuşi de autorizaţia de funcţionare ce va fi emisă;

se vor monitoriza imisiile provenite din activitatea instalaţiei; societatea va monitoriza nivelul de zgomot la limita amplasamentului la punerea în

funcţiune a tuturor utilajelor; se va monitoriza calitatea solului în zona de influenţă a instalaţiei asupra acestui

factor de mediu;



Frecvenţa monitorizării va fi efectuată în funcţie de cerinţele Agenţiei de Mediu sau de câte ori este necesar (potrivit autorizaţiei);

7 SITUAŢII DE RISC 7.1 Faza de execuţie

În această fază, unul dintre cei mai importanţi factori de risc este cel de natura economico – financiară, care poate conduce la neasigurarea unui flux continuu de fonduri la întârzierea sau întreruperea lucrărilor.

Inflaţia face ca valoarea de execuţie pentru acest obiectiv să poată deveni inacceptabilă pentru investitor, în această situaţie trebuind să fie găsite din timp resurse financiare (management strategic pe termen scurt).

Pentru reducerea la minimum a riscurilor este necesară respectarea perioadei de execuţie.

7.2 Faza de exploatare a liniilor tehnologice Evaluarea riscului se poate realiza cu relaţia:

Risc = probabilitate de apariţie x gravitatea evenimentului În cadrul fazei de exploatare, un potenţial risc îl reprezintă: - disfuncţionalităţi în funcţionarea normală a cuptorului ardere a blocurilor

ceramice cu efecte negative asupra emisiilor de gaze arse, avănd în vedere că acest utilaj este complet automatizat.

- disfuncţionalităţi în funcţionarea normală a instalaţiei de captare a prafului din zona proceselor de măcinare, sitare şi omogenizare, disfuncţionalităţi ce ar putea apărea sub forma colmatării filtrelor cu saci, a deteriorării acestora ceea ce ar putea scădea eficienţa captării acestora;

Ca măsuri ce se impun pentru a nu se produce astfel de accidente se pot enumera următoarele:

1. Planificarea şi realizarea la timp a tuturor lucrărilor de revizii şi reparaţii la instalaţiile tehnologice;

2. Instruirea periodică a personalului muncitor referitor la instrucţiunile de lucru şi cele de intervenţie în caz de accidente;

Se precizează că, indiferent de nivelul pe care l-ar putea avea o defecţiune tehnică la instalaţiile preconizate în acest proiect, sau de nivelul unor eventuale erori umane, nu pot să apară emisii accidentale majore care să pună în pericol sănătatea şi viaţa personalului, întrucât sunt prevăzute măsurile şi dotările de monitorizare şi control specifice, prezentate anterior.

Datorita automatizarii procesului de productie orice defectiune tehnica produsa in timpul procesului de productie duce la oprirea automata a instalatiei.



8 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI 8.1 Măsuri pentru diminuarea impactului produs asupra mediului

La faza de execuţie a investiţiei Lucrările de execuţie vor avea loc cu respectarea condiţiilor de protecţie a mediului înconjurător. Se vor urmări în principal următoarele aspecte:



special destinat şi amenajat. La faza de exploatare a liniilor tehnologice de topire - turnare a deşeurilor de

aluminiu . În faza de exploatare a liniilor tehnologice încă din faza premergătoare

activităţii de producţie este necesar elaborarea unor procesuri şi instrucţiuni care să reglementeze:

- minimizarea cantităţilor de deşeuri care se poate realiza ţinând cont de următoarele elemente: utilizarea eficienţă a resurselor / produselor; creşterea vieţii produselor; refolosirea şi recondiţionarea produselor; respectarea tehnologiilor de producţie

- monitorizarea atât a parametrilor tehnologici stabiliţi prin tehnologiile de fabricaţie cât şi a factorilor de mediu, în acest caz monitorizarea va fi impusă de autorizaţia de mediu ce va fi emisă;

- monitorizarea sub aspectul bunei funcţionări a instalaţiilor de captare şi reţinere a emisiilor atmosferice rezultate din activităţile tehnologice.

- depozitarea deşeurilor tehnologice şi a celor rezultate din alte activităţi ale societăţii numai în spaţiile special amenajate şi valorificarea / eliminarea acestora numai cu societăţi autorizate în acest sens..

8.2 EVALUAREA GLOBALĂ A IMPACTULUI 8.2.1 Evaluarea impactului

Metodele utilizate pentru evaluarea globală a impactului asupra mediului se numesc metode de interpretare şi sunt de tip multicriterial.

O metodă de abordare de tip calitativ a evoluţiei stării de mediu o reprezintă metoda matriceală.



Un prim pas în analiza unui sistem în vederea evaluării stării de mediu îl constituie identificarea indicatorilor care caracterizează sistemul.

Indicatorii pot fi grupaţi astfel: - indicatori de mediu; - mediu geo-fizic; - mediu biologic; - sănătate; - indicatori socio-economici,

Indicatorii prezentaţi mai sus sunt indicatori de nivel 3. Indicatorii de mediu sunt: - sol; - aer; - ape de suprafaţă; - ape subterane; - flora; - fauna. Indicatorii de sănătate sunt: - Sănătatea angajaţilor; - Sănătatea populaţiei Indicatorii socie-economici se grupează în subsisteme de nivel 2: - Indicatori cu valenţă socială; - Indicatori cu valenţă economică.

Factorii de mediu de sănătate şi cei socio-economici reprezintă indicatori de nivel 2.

În cadrul indicatorilor de nivel 2 se definesc indicatorii de bază (sau indicatori de nivel 1), adică acele componente care joacă rol cheie în funcţionarea sistemului.

Metoda ilustrativă de apreciere globală a stării de calitate a mediului – metoda Rojanschi

Pentru eprecierea impactului unor activităţi umane asupra mediului, cât şi pentru urmărirea evoluţiei în timp a fenomenului de poluare a mediului este necesar utilizarea unei metode de evaluare globală a stării de sănătate sau de poluare a mediului la un moment dat.

Condiţia de bază ce se cere unei asemenea metode este aceea de a permite compararea stării mediului la un moment dat cu starea inregistrată într-un moment anterior sau cu starea posibilă într-un viitor oarecare, în diferite condiţii de dezvoltare.



Pe această bază, în cadrul studiului de impact, se poate fundamenta deciziile privind acceptarea sau nu a introducerii unei noi activităţi umane, precum şi acţiunile necesare pentru reducerea impactului generat asupra mediului în zona afectată.

În cele ce urmează se prezintă aprecierea stării de poluare a mediului şi de exprimare cantitativă a acestei stări pe baza unui indicator rezultat dintr-un raport între valoarea ideală şi valoarea la un moment dat a unor indicatori de calitate, consideraţi specifici pentru factorii de mediu analizaţi. Metoda presupune parcurgerea a mai multor etape de aprecieri sintetice bazate pe indicatori de calitate posibili să reflecte o stare generală a unuia din factorii de mediu analizaţi şi apoi corelarea acestora printr-o metodă grafică.

În acest sens se propune încadrarea calităţii la un moment dat a fiecărui factor de mediu într-o scară de bonitate, cu acordarea unor note care să exprime apropierea, respectiv depărtarea de starea ideală.

În general se consideră că este posibilă aprecierea mediului dintr-o anumită zonă şi laun moment dat prin:

- calitatea aerului; - calitatea solului; - calitatea apei; - starea de sănătate a populaţiei; - deficitul de specii de plante şi animale înregistrate (indice de biodiversitate).

Fiecare dintre aceşti factori se poate caracteriza prin câţiva indicatori de calitate respectivi pentru aprecierea gradului de poluare şi pentru care există stabilite limite admisibile. În funcţie de înscrierea în limite normale se acordă nota de bonitate.

Astfel, pentru aprecierea calităţii apelor uzate menajere ce urmează a fi evacuate după o prealabilă pre-epurare în instalatia locală de epurare în reţeaua de canalizare a localităţii se apelează la reglementările în vigoare respectiv NTPA 002.

La acordarea notelor de bonitate factorului de mediu aer se apelează la mai multe elemente. Diferite concentraţii ale indicatorilor au efecte nefavorabile asupra omului, vegetaţiei, vizibilităţii şi materialelor expuse.

Notele de bonitate pentru fiecare factor de mediu în zona analizată serveşte la realizarea grafică a unei diagrame, ca o metodă de simulare a afectului sinergic. Figura geometrică este un pătrat având date pentru patru factori de mediu.

În situaţia analizată starea ideală este reprezentată grafic printr-o formă geometrică regulată – pătrat – cu laturile având valoarea a 10 unităţi de bonitate pentru factorii de mediu aer, apă, sol şi aşezările umane.

Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor exprimând starea reală s-a obţinut o figură geometrică neregulată, cu o suprafaţă mai mică, înscrisă în figura geometrică a stării iniţiale.



Indicele stării de poluare globală a unui ecosistem, rezultă din raportul între suprafaţa reprezentâns starea ideală – S0 – şi suprafaţa reprezentând starea reală – Si.

IPG = S0 / Si

Când există modificări în calea factorilor de mediu, Indicele IPG va căpăta valori supraunitare din ce în ce mai mari pe măsura reducerii suprafeţei figurii geometrice (a pătratului în cazul prezentei analize).

Pentru indicele global de degradare s-a întocmit o scară cu valori de la 1 la 6: IPG = 1 mediu natural neafectat de activitatea umană; 1<IPG<2 mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile; 2<IPG<3 mediu supus efectului activităţii umane, provocând stare de disconfort formelor de viaţă; 3<IPG<4 mediu afectat de activitatea umană, provocând tulburări formelor

de viaţă; 4<IPG<6 mediu grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de

viaţă; IPG>6 mediu degradat, impopriu formelor de viaţă Impactul global asupra mediului înconjurător s-a stabilit pe baza indicilor de

poluare Ip calculaţi în cap. 5 – Impactul produs asupra mediului înconjurător – pentru fiecare factor de mediu în parte, utilizând relaţia propusă de Rojanschi:

IPG = S0 / Si

în care: S0 şi Si sunt suprafeţele unor poligoane al căror număr de laturi este egal cu

numărul factorilor de mediu caracterizaţi; fiecare factor de mediu primeşte câte o notă stabilită din scara de bonitate prezentată mai sus, funcţie de valoarea indicelui de poluare Ip; notele de bonitate sunt cuprinse între 1 şi 10; nota 10 indică un factor de mediu neafectat, iar nota 1 un factor de mediu impropriu formelor de viaţă;

S0 = suprafaţa poligonului reprezentând mediul neafectat; Si = suprafaţa poligonului reprezentând mediul afectat în varianta studiată;

Notele corespunzătoare indicilor de impact calculaţi pentru fiecare factor de mediu în parte sunt:

- factorul de mediu apă Ip = 0,50 corespunde nota = 8



- factorul de mediu aer Ip = 0,50 corespunde nota = 8 - factorul de mediu sol Ip = 0,50 corespunde nota = 8 - factorul de mediu zgomot Ip = 1,00 corespunde nota = 7

Cu aceste valori s-a calculat indiele de poluare globală (anexa nr 14), care pentru investiţia analizată este

IPG = 1,67

Se constată că indicele de poluare globală pentru investiţia analizată are o

valoare 1,59 ce indică un mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile. 8.2.2 Recomandări

Lucrările de execuţie vor avea loc cu respectarea condiţiilor de protecţie a mediului înconjurător. Se vor urmări în principal următoarele aspecte:



special destinat şi amenajat. În faza de exploatare a liniilor tehnologice încă din faza premergătoare activităţii

de producţie este necesar elaborarea unor procesuri şi instrucţiuni care să reglementeze:

- minimizarea cantităţilor de deşeuri care se poate realiza ţinând cont de următoarele elemente: utilizarea eficienţă a resurselor / produselor; creşterea vieţii produselor; refolosirea şi recondiţionarea produselor; respectarea tehnologiilor de producţie

- monitorizarea atât a parametrilor tehnologici stabiliţi prin tehnologiile de fabricaţie cât şi a factorilor de mediu, în acest caz monitorizarea va fi impusă de autorizaţia de mediu ce va fi emisă;

9 Rezumat cu caracter netehnic 1. Obiectivul analizei este investiţia “Instalaţie producţie blocuri ceramice”,

activitatea urmeaza să se desfăşoare în judeţul Iaşi, pe un teren care este



identificat în prezent ca teren arabil, având o suprafaţă de S= 173 400 m2, iar vecinătăţile sunt de asemenea terenuri arabile / pasuni. Conform PUZ, terenul pe care se va desfăşura activitatea de producţie este proprietatea companiei şi la momentul întocmirii acestei documentaţii se găseşte în curs de introducere în intravilanul comunei Ion Neculce;

2. Alimentarea cu utilităţi (energie electrică, gaze naturale, alimentarea cu apă potabilă şi industrială, evacuarea apelor uzate menajere) a noului obiectiv de investiţii se vor realiza prin racordare la branşamentele existente în zonă;

3. Investiţia va avea ca domeniu de activitate producerea blocurilor ceramice de tip Porotherm;

4. Impactul global asupra mediului înconjurător s-a stabilit pe baza indicilor de poluare pentru fiecare factor de mediu în parte. Pentru evaluarea impactului produs de realizarea obiectivului asupra factorilor de mediu s-au utilizat valorile parametrilor care caracterizează diverşi poluanţi precum şi valorile aceloraşi parametri, impuse prin actele normative existente;

5. Societatea va utiliza apa în scop tehnologic doar ca adaos în amestecul de materii prime, consumul estimându-se 69-70 m3/zi, în scop menajer estimându-se un consum de cca. 1,125 mc/zi. Aceste consumuri reduse face ca aceste tipuri de ape să nu aibă un impact asupra mediului, realizându-se totodată şi o minimizare a consumurilor de resurse;

6. Impactul asupra apelor subterane, este un impact nesemnificativ, apele uzate menajere din incinta societăţii vor fi pre-epurate într-o instalatie după care vor fi evacuate în reţeaua de canalizare a localităţii;

7. Impactul activităţii asupra atmosferei va fi local şi în limitele admise efectele asupra aerului nu vor fi nocive.

8. Pentru a preveni apariţia unui impact semnificativ asupra aerului s-au prevăzut o serie de măsuri de tip organizatoric şi tehnologic la nivelul instalaţiei;



Bibliografie

1. Memoriu tehnic – Obiectiv: ,,Instalaţie producţie blocuri ceramice - pusă la dispoziţie de beneficiar;

2. Enciclopedia geografică a României – Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1982;

3. Râurile României, I.M.N, Bucureşti 1981; 4. Elemente de Impact asupra mediului, Editura MatrixRom, Bucureşti, 2000; 5. Evaluarea impactului ecologic şi auditul de mediu, Editura MatrixRom,

Bucureşti, 2006; 6. ORD 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi

taxelor datorate la Fondul pentru mediu, secţiunea I, art 16; 7. Hotărârea de Guvern nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind

condiţiile de descărcare în mediu acvatic a apelor uzate; 8. ORD 462/1993, pentru aprobarea „Condiţii tehnice Privind protecţia

atmosferei” şi „Norma metodologică privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare”;

9. Legea 104/2011 – Legea privind calitatea aerului înconjurător; 10. STAS 12574/88 – Calitatea aerului în zonele protejate



CUPRINS 1. INFORMATII GENERALE........................................................................................................1 1.1. Titularul proiectului: ..............................................................................................................1 1.2. Autorul atestat al studiului de impact: ................................................................................1 1.3. Denumirea proiectului ............................................................................................................1 1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia......................................................1 1.4.1. Amplasarea Instalaţiei pentru producerea blocurilor ceramice ............................................1 4.2. Relaţia proiectului cu alte proiecte existente sau propuse în zonă, intersecţia cu drumuri,linii de transport, reţele de canalizare ..................................................................................2 1.4.3. Lucrări executate în faza de construcţie şi amenajare .............................................................4 1.4.4. Situaţia normală de exploatare şi descrierea tehnologiei.........................................................7 1.5. Durata etapei de funcţionare ...............................................................................................12 1.7. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice.....................12 1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă.................................................................................................................................16 1.9. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică;........................................................................18 1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele;......................................................................................................18 1.11. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect………………………………………….. …………………………………………………..18 2. PROCESE TEHNOLOGICE ....................................................................................................19 2.1. Descrierea fluxului tehnologic .............................................................................................20 2.2. Activităţi de dezafectare .......................................................................................................24 3. DEŞEURI – GENERAREA DESEURILOR, MANAGEMENTUL DEŞEURILOR, ELIMINAREA ŞI RECICLAREA DEŞEURILOR.........................................................................24 3.1. Generarea deşeurilor în perioada de execuţie a lucrărilor de amenajare a amplasamentului ....................................................................................................................................24 3.2. În perioada de exploatare a liniilor tehnologice ...............................................................25 4. APLICAREA CELOR MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE PENTRU ACTIVITATEA DE PRODUCERE A BLOCURILOR CERAMICE..........................................28 Secţiune ....................................................................................................................................................29 4 IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA.........................................................................................................46 4.1 Apa...........................................................................................................................................46 4.1.1 Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului.......................................................................46 4.1.2 Apele de suprafaţă........................................................................................................................46 4.1.3 Alimentarea cu apă ......................................................................................................................46 Alimentarea cu apă a clădirilor din amplasamentul studiat se va realiza prin extinderea de reţea existentă din localitate. ................................................................................................................46 4.1.4 Consumuri de apă ........................................................................................................................49 4.1.5 Managementul apelor uzate .......................................................................................................49 4.1.6 Evaluarea cantitativă şi calitativă a impactului asupra apelor ...........................................51 4.1.7 Impactul asupra apelor de adâncime........................................................................................55 4.2 Aerul ........................................................................................................................................57 4.2.1 Date generale – condiţii de climă şi meteorologice pe amplasament/zonă;.........................57 4.2.2 Informaţii privind nivelul de poluare a aerului ambiental din zona amplasamentului obiectivului. .............................................................................................................................................58



4.2.3 Surse şi poluanţi generaţi - identificarea şi caracterizarea surselor de poluanţi atmosferici aferente obiectivului..........................................................................................................59 4.2.4 Prognozarea impactului ..............................................................................................................67 4.2.5 Măsuri de diminuare a impactului ............................................................................................72 4.3 Terenuri şi soluri ...................................................................................................................74 4.4 Geologia subsolului: ..............................................................................................................76 4.4.1 Caracterizare ................................................................................................................................76 4.4.3 Procese geologice – alunecări de teren, eroziuni, zone carstice, zone predispuse alunecărilor de teren: - nu sunt; ........................................................................................................76 4.4.5 Impactul prognozat: ....................................................................................................................76 4.4.6 Impactul schimbărilor în mediul geologic asupra elementelor mediului ............................76 4.4.7 Măsuri de diminuare a impactului:...........................................................................................77 4.5 Biodiversitatea: ......................................................................................................................77 4.5.1 Vegetaţia specifică zonei..............................................................................................................77 4.5.2 Fauna..............................................................................................................................................77 4.5.3 Ecosistemul acvatic ......................................................................................................................78 4.5.4 Ecosistemul apelor subterane.....................................................................................................78 4.5.5 Măsuri de diminuare a impactului ............................................................................................78 4.6 Peisajul ....................................................................................................................................79 4.6.1 Topografia zonei...........................................................................................................................79 4.6.2 Impactul prognozat: ....................................................................................................................79 4.6.3 Evaluarea impactului asupra vegetaţiei şi faunei terestre.....................................................80 4.6.4 Măsuri de diminuare a impactului:...........................................................................................81 4.7 Mediul social şi economic:....................................................................................................81 4.7.1 Distanţa faţă de aşezările umane ...............................................................................................81 4.7.2 Demografie, preocupări, starea de sănătate a populaţiei.......................................................82 4.7.3 Alte construcţii existente în zonă ...............................................................................................82 4.7.4 Căi de transport şi alte facilităţi de care poate dispune obiectivul.......................................82 4.7.5 Zone şi obiective de interes tradiţional .....................................................................................83 4.7.6 Populaţia afectată .........................................................................................................................83 4.8 Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural: ...........................................................83 5 ANALIZA ALTERNATIVELOR.............................................................................................84 6 MONITORIZAREA....................................................................................................................85 7 SITUAŢII DE RISC ....................................................................................................................86 8 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI..........................................................................................87 8.2.1 Evaluarea impactului...................................................................................................................87 8.2.2 Recomandări .................................................................................................................................91

RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI...

Documents

Transcript of RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI...