Raport extins de cercetare

Analiza datelor de marketing utilizand SPSS – RAPORT DE CERCETARE

Academia de Studii Economice București

Facultatea de Marketing

Raport extins de cercetare

Student: Ciocîrlan Valentina-Ioana

Grupa 1726, Seria A, Anul III

București 2014

1


CUPRINS

1.Rezumat cercetare........................................................................................................pag 3

2.Prezentare variabile selectate, obiectivele propuse, ipotezele formulate....pag 4 -5

3.Prezentarea rezultatelor cercetării

3.1.Analiza univariată.....................................................................................pag 6-22

3.2.Analiza bivariata......................................................................................pag 23-27

4.Concluziile cercetării ..................................................................................................pag28

5.Recomandări ..............................................................................................................pag29

6.Anexe

6.1. ……………………… . . . .pag30-47

6.2. ……………….…………………..……..pag 48-55

2


1.Rezumat cercetare

Cercetarea a avut loc pe un eșantion de 225 studenți din ASE, anul 3, Marketing. Obiectul cercetării

a fost chestionarul aplicat online. Obiectivele ce au putut fi urmate în acestă cercetare au fost cine-profilul

respondentului, cand- momentele în care respondentul economisește, cum- prin diferite metode de

economisire si de ce- care sunt motivele pentru care aceștia economisesc.

Obiectivul pe care l-am ales a fost de ce (care sunt morivele pentru care respondenții

econosmisesc). Pentru acest obiectiv am ales să analizez răspunsurile la întrebările 1, 2, 6, 8, 9, 10, 11, 12,

13 și 15, referitoare la ce urmaresc studenții atunci cand economisesc precum și la care sunt motivele

pentru care aceștia consideră că este un fapt necesar, având drept bază proveniența bugetului acestora,

pasiunile, petrecerea timpului liber, percepția acestora asupra economiilor vs. investițiilor precum și

percepția generală asupra cărei categorii de vârstă se pot realiza economiile.

Conform întrebării 10, am observat că studenții consideră cea mai importantă categorie de persoane

care economisesc ca fiind pensionarii urmați de către persoanele cu un salariu foarte mare, la rândul lor

motivele de economisire sunt diverse, însă printre cele mai importante motive de economisire sunt :

deschiderea unei afaceri, achiziția unei case sau cumpărarea unei excursii de vis. Conform întrebării 9 cea

mai mare influență asupra realizării economiilor de către studenți este dată de posibilitatea deținerii unui

salariu mare, urmată de un job într-o organizație mare și potențial ridicat de avansare în carieră.

Conform rezultatelor întrebării 15, bugetul studenților provine în mare parte de la părinți, a doua

sursă de venit a acestora este dată de câștiguri ocazionale precum și de burse primite de la facultate.

Studenții aleg să-și petreacă cel mai mult timp în fața pc-ului pentru social media și filme/emisiuni.

Lectura/documentarea fiind abia cel de-al treilea motiv pentru care aceștia utilizează o perioadă îndelungată

de timp acestei activități. Curios este faptul că deși în mare parte studenții sunt pasionați de lectură , în

cadrul utilizării pc-ului acestei pasiuni nu-i revine o poziție fruntașă, așa cum am menționat anterior.

Deoarece majoritatea sunt dornici de-a deschide o afacere în condițiile primirii unei mari sume de

bani, aceștia pot începe sa economisească precum și să caute sprijin sau finanțare pentru un posibil start-up

al unei afaceri. Pentru inițierea unui astfel de proiect, studenții pot fructifica pasiunile precum și

modalitățile preferate de petrecere ale timpului liber.

3


2.Prezentare variabile selectate, obiectivul/obiectivele propuse, ipotezele formulate

Obiectiv:Prin această cercetare am ales să studiez care sunt motivele pentru care studenții care au

completat chestionarul aleg sa economisească.

Ipoteze:

1. Studenții aleg să-și petreacă timpul liber la cumpărături, excursii sau cinematograf.

2. Pasiunile pentru shopping, gastronomie și electronică, sunt cele care predomină în rândul

studențiilor.

3. În medie, studenții alocă 4 ore cumpărăturilor pe săptămână.

4. Direcția prioritară a bugetului studențiilor este pentru alimente și utilități.

5. Dorința foarte mare de-a face o achiziție îi determină pe studenți să economisească.

6. Printre persoanele care aleg cel mai mult să economisească se află pensionarii și adulții fără copii.

7. Majoritatea studenților ar alege să utilizeze o sumă mare de bani câștigată pentru deschiderea unei

afaceri.

8. Experiența pe care studenții o capătă în timpul facultății le poate influența seminificativ nivelul

veniturilor.

9. Bugetul studenților este format în mare parte din burse sau salarii.

10. Majoritatea studenților folosesc pc-ul pentru lectură/documentare.

Variabile care vor ajuta la atingerea obiectivului: modalitatea de petrecere a timpului liber (q1. Care este

modalitatea preferată de petrecere a timpului liber?), pasiuni ale studențiilor (q2. Care sunt pasiunile

dvs.?), alocarea timpului pentru anumite activități (q3.Câte ore alocați în medie pe săptămână

pentru?), activități petrecute în fața calcultarului (q.4.Împărțiți 100 de puncte între următoarele activități

în funcție de ponderea acestora din timpul petrecut în fața calculatorului), direcția prioritară de alocare a

bugetului personal (q8. Din fiecare pereche de mai jos alegeți direcția prioritară în alocarea bugetului

personal. ), motivele realizării economiilor (q9. Pe o scară de la 1 la 10 cât de mult considerați că

influențează următoarele elemente realizarea de conomii?), percepția asupra categoriei de persoane care

economisește (q10. Care din următoarele categorii de persoane considerați că obișnuiesc să

economisească?), modalitatea de utilizare a unei mari sume de bani (q11. Dacă la un moment dat intrați

în posesia unei sume de 100.000 de euro, ce veți face cu aceasta?), elementele ce influențează venitul

4


unei persoane (q12. Din punctul dvs. de vedere în ce măsură considerați că următoarele elemente

influențează favorabil nivelul venitului unei persoane?), componența bugetului (q15. Bugetul dvs. este

compus din...).

Modalități de petrecere a timpului liber

1. Care este modalitatea preferată de petrecere a timpului liber?

nominală

Pasiuni ale studenților

2. Care sunt pasiunile dvs.? nominală

Alocarea timpului pentru anumite activități

3.Câte ore alocați în medie pe săptămână pentru?

interval

Actvități petrecute în fața calculatorului

4.Împărțiți 100 de puncte între următoarele activități în funcție de ponderea acestora din timpul petrecut în fața calculatorului.

interval

Direcția prioritară de alocare a bugetului personal

8. Din fiecare pereche de mai jos alegeți direcția prioritară în alocarea bugetului personal.

nominală

Motivele realizării economiilor

9. Pe o scară de la 1 la 10 cât de mult considerați că influențează următoarele elemente realizarea de conomii?

interval

Percepția asupra categoriei de persoane care economisește

10. Care din următoarele categorii de persoane considerați că obișnuiesc să economisească?

nominală

Modalitatea de utilizare a unei mari sume de bani

11. Dacă la un moment dat intrați în posesia unei sume de 100.000 de euro, ce veți face cu aceasta?

nominală

Elementele ce influențează venitul unei persoane

12. Din punctul dvs. de vedere în ce măsură considerați că următoarele elemente influențează favorabil nivelul venitului unei persoane?

ordinală

Componența bugetului

15..Bugetul dvs. este compus din? nominală

5


3.Prezentarea rezultatelor cercetării

3.1.Analiza univariată

Q1: Care este modalitatea preferată de petrecere a timpului liber?

Care este modalitatea preferată de petrecere a timpului liber?

Nr. de răspunsuri

Procente (%)

sport/sala de forta 21 9,3cercuri tematice 5 2,2cu familia 28 12,4cumparaturi 11 4,9plimbari in aer liber 88 39, 1cinematograf 14 6,2jocuri PC/consola 5 2,2iesiri in club 8 3,6excursii 28 12,4navigare web 9 4,0alta 8 3,6 TOTAL 225 100,0

La această întrebare , cei mai mulți (88) dintre cei 225 care au răspuns chestionarului au bifat

opțiunea „plimbări în aer liber”, astfel 39,1% dintre studenți preferă să-și petreacă timpul liber în cadrul

naturii. A doua modalitate de petrecere a timpului liber este împreună cu familia sau în cadrul unor

excursii, mai exact 12,4% (28 de studenți) dintre respondenți. A treia modalitate de petrecere a timpului

liber este ”sport/sală de forță” (9,3% sau 21 de respondenți). Alte două modalități de petrecere a timpului

liber fiind sunt „cinematograful” (6,2% sau 14 respondenti) și „ cumpărăturile”(4,9% sau 11 respondenți).

Alte motive mai puțin importante în rândul studenților care au raspuns interviului au fost:”

navigarea web” (4,0% sau 9 respondenți), „ieșiri în club” sau „alte motive” (3,6% sau 8 respondenți), și

„cercuri tematice” sau jocuri PC/consolă (6,2% sau 5 respondenți). Pintre alte motive enumerate de

studenți se află dansul și pictura.

Pentru output vezi capitolul 1 din secțiunea Anexe.

6


Care este modalitatea preferată de petrecere a timpului liber?

5%1%

6% 2%

20%

3%1%

2%

6%

2%2%

50%

FrequencyValid sport/sala de fortaValid cercuri tematiceValid cu familiaValid cumparaturiValid plimbari in aer liberValid cinematografValid jocuri PC/consolaValid iesiri in clubValid excursiiValid navigare webValid altaValid Total

Q2. Care sunt pasiunile dvs?

$Q2Atr Frequencies

Responses Percent of Cases

N Percent

Pasiunia

Pasiuni - activitati sportive 86 20.7% 38.6%

Pasiuni – shopping 86 20.7% 38.6%

Pasiuni – lectura 91 21.9% 40.8%

Pasiuni – gastronomie 44 10.6% 19.7%

Pasiuni -

electronica/hardware20 4.8% 9.0%

Pasiuni - vehicule motorizate 16 3.8% 7.2%

Pasiuni – arta 59 14.2% 26.5%

Pasiuni – altele 14 3.4% 6.3%

Total 416 100.0% 186.5%

a. Dichotomy group tabulated at value 1.La această întrebare 40,8% sau 91 din răspunsuri ale respondenților sunt “lectura”. O a doua

pasiune a acestora este dată de activitățile sportive și de shopping (38,6% sau 86 de răspunsuri). A treia

pasiune este arta cu 26,5% sau 59 de răspunsuri, urmată de către gastronomie (19,7% sau 44 de

răspunsuri). Cele mai putin preferate pasiuni ale respondenților sunt electronica/hardware, vehicule

7


motorizate și altele, cum ar fi: călătoriile, filmele, meciurile de fotbal, benzi desenate, aviația, muzica,

pariuirle sportive și dezvoltarea personală.

Q3. Câte ore alocați în medie pe săptămână pentru următoarele activități?Ore pe

saptamana -

servicu/munca

Ore pe saptaman

a - activitati sportive

Ore pe saptamana - lectura

Ore pe saptaman

a - cumparatu

ri

Ore pe saptamana - iesiri

cu prietenii

Ore pe saptamana - timp cu

familia

Ore pe saptamana - somn

Ore pe saptaman

a - activitati casnice

Valid 206 221 221 220 220 215 218 218

Missing 19 4 4 5 5 10 7 7

17.20 4.49 6.96 3.43 9.80 12.44 42.13 7.01

18.00 3.00 5.00 3.00 8.00 10.00 46.00 5.00

0 2 5 2 10 10 50 5

N

Mean

Median

Mode

În urma rezultatelor obținute din întrebare, putem constata că timpul cel mai mare alocat în medie

pe săptămână de către studenți este pentru “ore pe săptămână de somn”, urmat de către timpul alocat

“serviciulu/munca”. Alte activități pe săptămână ale acestora fiind: “timp cu familia”, “ieșiri cu prietenii”,

“activități casnice”,”cumpărături”, “lectură” și “activități sportive.

8


Ore alocate pe săptămână pentru serviciu

Media: în medie respondenții alocă 17, 20 ore pentru serviciu pe săptămână.

Mediana: 50% din respondenți petrec mai puțin de 18 ore pe săptămână la serviciu ân timp

ce 50% dintre aceștia petrec mai mult de 18 ore.

Modul: majoritatea respondeților nu lucrează, valoarea modală fiind 0.

Valori minime și maxime: cea mai mică valoare este 0 fiind reprezentată de studenții care

nu lucrează, mai exact 54 de studenți nu lucrează iar cea mai mare valoare este de 56 de ore

a cărei frecvență este 1, ceea ce înseamnă ca doar un student lucrează 56 de ore.

Ore alocate pe săptămână pentru activități sportive

Media: în medie respondenții alocă 4,49 ore pe săptămână pentru activități sportive.

Mediana: 50% dintre stundenți petrec mai puțin de 3 ore pe săptămână pentru activități sportive iar 50%

alocă mai mult de 3 ore.

Modul: 2 ore a fost perioadă de timp alocată cel mai frecvent de către respondenți.

Valori minime și maxime: cea mai mică valoare este 0 iar cea mai mare este 30, rezultând faptul că

studenții care nu practică sport sunt în număr de 24 iar cei care practică 30 de ore sunt doi.

Ore alocate pe săptămână lecturii

Media: în medie respondenții alocă 6,96 ore pe săptămână pentru a lectura.

Mediana: 50% dintre studenți petrec mai puțin de 5 ore pe săptămână lecturând pe când 50% dintre aceștia

petrec mai mult de 5 ore .

Modul: 5 ore a fost perioada de timp alocată cel mai frecvent de către respondenți activitățiilor sportive.

Valori minime și maxime: cea mai mică valoare este 0 iar cea mai mare este 30, rezultând că din totalul

de studenți,4 studenți nu citesc deloc în schimb 2 studenți citesc 30 de ore pe săptămână.

Ore alocate pe săptămână cumpărăturilor

9


Media: în medie respondenții alocă 3, 43 ore pe săptămână cumpărăturilor.

Mediana: 50% dintre studenți alocă mai puțin de 3 ore cumpărăturilor pe săptămână în timp ce 50% dintre

aceștia alocă mai mult de 3 ore.

Modul: 2 ore este perioada de timp petrecută de cei mai mulți respondenți la cumpărături.

Valori minime și maxime: cea mai mică valoare este 0 iar cea mai mare este 20. Frecvențele fiind 4 și 1

rezultă faptul că 4 studenți nu petrec timp la cumpărături în timp ce un student petrece 20 de ore la

cumpărături.

Ore alocate pe săptămână ieșirii cu prietenii

Media: studenții petrec cu prietenii pe săptămână în medie 9,80 ore.

Mediana: 50% dintre studenți alocă mai puțin de 8 ore ieșiriilor cu prietenii în timp ce 50% dintre aceștia

alocă mai mult de 8 ore.

Modul: cel mai adesea studenții petrec 8 ore pe săptămână împreună cu prietenii.

Valori minime și maxime: valoarea minimă este de 1 iar maximă de 72, cu frecvențe de 7 și 1 studenți,

rezultând că 7 studenți din total petrec o oră pe săptămână cu prieteni în timp ce un student petrece 72 de

ore.

Ore alocate pe săptămână timpului petrecut cu familiaMedia: în medie studenții alocă 12,44 ore pe săptămână cu familia.

Mediana: 50% dintre studenți petrec mai puțin de 10 ore cu familia iar 50% dintre aceștia alocă mai mult

de 10 ore.

Modul: cel mai adesea studenții petrec 8 ore pe săptămână cu familia.Valori minime și maxime: valoarea minimă este 0 iar valoarea maximă este 96, cu frecvențe de 19 și 1

răspunsuri, rezulând că 19 studenți nu petrec timp cu familia deloc iar un student petrece 96 de ore cu

familia pe săptămână.

Ore alocate pentru somn

10


Media: în medie studenții petrec 42, 13 ore/ săptămână dormind.

Mediana: 50% dintre studenți petrec mai puțin de 46 de ore dormind, în timp ce 50% dintre aceștia petrec

mai mult de 46 de ore.

Modul: cei mai mulți studenți petrec 50 de ore de somn pe săptămână.

Valori minime și maxime: cea mai mică valoare este una aberantă, un student dormind o oră pe

săptămână în timp ce un student doarme 85 de ore pe săptămână, aceasta fiind valoarea maximă.

Ore alocate pe săptămână activităților casnice

Media: în medie studenții petrec 7,01 ore pe săptămână cu activități casnice.

Mediana: 50% dintre studenți petrec mai puțin de 5 ore pe săptămână cu activități casnice în timp ce 50%

dintre aceștia petrec mai mult de 5 ore.

Modul: 5 ore/săptămână reprezintă cel mai utilizat interval de timp pentru activitățile casnice.

Valori minime și maxime: cea mai mică valoare este 0 iar cea mai mică este 30. Frecvența

corespunzătoare acestor valori este 5 și 4. Rezultând că 5 studenți nu petrec timp cu acitivități casnice iar 4

studenți petrec 30 de ore pe săptămână cu activitățile casnice.

Q4. Împărțiți 100 de puncte între următoarele activități în funcție de ponderea acestora

din timpul petrecut în fața calculatorului:citire știri

utilizare aplicații specifice pachetului office

jocuri

accesare pagini social media

lectura materiale digitale/documentare

vizionat filme/emisiuni

Pentru inceput vom valida răspunsurile studenților astfel că voi șterge răspunsurile greșite și voi adapta

răspunsurile care pot fi adaptate astfel încat suma punctajelor acordate să fie egala cu 100.

validare ssc

Frequency Percent Valid PercentCumulative Percent

Valid corect 225 100,0 100,0 100,0

11


Tabele cu frecvențe și grafice de tip histogramă în Anexe.

Pondere utilizare PC -

citire stiri


office


jocuri


social media

Pondere utilizare PC - lecturã/docu

mentare

Pondere utilizare PC - filme/emisi

uni

N Valid 225 223 223 225 223 225

Missing 0 2 2 0 2 0

Mean 12.33 16.14 7.78 26.75 17.61 22.01

Median 10.00 15.00 5.00 25.00 15.00 20.00

Mode 10 10 0 30 10 20

Std. Deviation

8.538 10.543 9.743 13.536 11.347 13.059

Minimum 0 0 0 0 0 0

Maximum 70 70 60 70 80 80

Sum 2775 3599 1736 6019 3928 4953

Percentiles 25 9.00 10.00 0.00 20.00 10.00 10.00

50 10.00 15.00 5.00 25.00 15.00 20.00

75 15.00 20.00 10.00 31.50 20.00 30.00

Cu 6019 puncte, “social media” este cea mai utilizată pe pc de către respondenți, urmată de către

“filme și emisiuni” cu un punctaj de 4953 de puncte, “lectura/documentare” are un punctaj de 3928 de

puncte, ponderea utilizării “office” cu 3599 puncte și pentru “citire știri” cu 2775 puncte. Cel mai mic

punctaj îl însumează utilizarea pc-ului pentru “jocuri”,, mai exact 1736 de puncte.

Ponderea utilizării pc-ului citire știriMedia: în medie respondenții au acordat 12, 33 puncte pentru citirea știrilor.

Mediana: 50% dintre studenți au acordat mai puțin de 10 puncte pentru citirea știrilor iar 50% dintre

aceștia au acordat mai mult de 10 ore.

Mod: cel mai acordat punctaj pentru citirea știrilor a fost de 10 puncte.

Nivelul minim și maxim: cel mai mic punctaj a fost de 0 puncte iar cel mai acordat de 70 puncte.

Percentiles: 25% dintre studenți au acordat un punctaj mai mic de 10 iar 75% dintre aceștia au acordat un

punctaj mai mic de 20 de puncte.

12


Ponderea utilizării pc-ului office

Media: în medie studenții au acordat 16,14 puncte pentru utilizarea pc-ului office.

Mediana: 50% dintre studenți au acordat mai puțin de 15 puncte pentru utilizarea pc-ului office în schimb

50% dintre aceștia au acordat mai mult de 15 puncte.

Modul: cele mai acordate puncte office au fost 10.

Nivelul minim și maxim : cel mai mic punctaj a fost 0 puncte iar cel mai mare de 70.

Percentiles: 25% dintre studenți au acordat punctaj mai mic de 10 puncte, 50% dintre studenși au acordat

punctaj mai mic de 15 puncte iar 75 de studenți mai mic de 20 de puncte.

Ponderea utilizării pc-ului jocuri

Media: în medie studenții au acordat 7,78 puncte pentru jocuri

Mediana: 50% dintre studenți au acordat mai puțin de 5 puncte pentru jocuri iar 50% au acordat mai mult

de 5 puncte.

Modul: cele mai acordat punctaj jocurilor a fost 0.

Nivelul minim și maxim: cel mai mic punctaj a fost de 0 puncte iar cel mai mare de 70.

Percentiles: 50% dintre studenți au acordat un punctaj mai mic de 5 puncte iar 75% dintre studenți mai

mic de 10 puncte.

Ponderea utilizării pc-ului social-media

Media: în medie studenții au acordat 26,75 puncte pentru social-media.

Mediana: 50% dintre respondenți au acordat mai puțin de 25 de puncte iar 50% au acordat mai mult de 25

de puncte.

Modul: cel mai acordat punctaj social-media a fost de 30 de puncte.

Nivel minim și maxim: nivelul minim este 0 iar nivelul maxim este 70.

Percentiles: 25% dintre studenți au acordat punctaj mai mic de 20 puncte, 50% dintre aceștia

au acordat punctaj mai mic de 25 puncte iar 75% au acordat punctaj mai mic de 31,50 puncte.

13


Ponderea utilizării pc-ului lectură/documentareMedia: în medie studenții au acordat 17,61 puncte pentru lectură/documentare.

Mediana: 50% dintre studenți au acordat un punctaj mai mic de 15 puncte iar 50% acordă un punctaj mai

mare de 15 puncte.

Modul: cel mai acordat punctaj a fost de 10 puncte.

Nivelul minim și maxim: 0 punctajul minim iar 80 punctajul maxim.

Percentiles: 25% dintre studenți au acordat mai puțin de 10 puncte, 50% dintre studenți au acordat mai

puțin de 15 puncte, 75% au acordat mai puțin de 20 puncte.

Ponderea utilizării pc-ului filme/emisiuni

Media: în medie respondenții au acordat 22,01 puncte pentru filme/emisiuni.

Mediana: 50% dintre respondenți au acordat un punctaj mai mic de 20 puncte iar 50% au acordat un

punctaj mai mare de 20 puncte.

Modul: cel mai acordat punctaj a fost de 20 puncte.

Percentiles: 25% dintre studenți au acordat mai puțin de 10 puncte, 50% dintre aceștia au acordat mai

puțin de 20 de puncte iar 75% dintre ei au acordat mai puțin de 30 puncte.

Q8. Din fiecare pereche de mai jos alegeți direcția prioritară bugetului personal:

alimente-îmbrăcăminte

utilități-economii

distracții-alimente

alimente-utilități

îmbrăcăminte-distracții

economii-alimente

distracție-utilități

îmbrăcăminte-economii

economii-distracție

14


Responses Percent of Cases

N Percent

Bugeta

Alocare buget - Alimente –

Îmbrãcãminte158 14.2% 70.9%

Alocare buget - Utilitati –

Economii154 13.9% 69.1%

Alocare buget - Distractii –

Alimente91 8.2% 40.8%

Alocare buget - Alimente –

Utilitati123 11.1% 55.2%

Alocare buget - Imbracaminte

– Distractii130 11.7% 58.3%

Alocare buget - Economii –

Alimente76 6.9% 34.1%

Alocare buget - Distractii –

Utilitati68 6.1% 30.5%


- Economii138 12.4% 61.9%

Alocare buget - Economii –

Distractii93 8.4% 41.7%


– Utilitati78 7.0% 35.0%

Total 1109 100.0% 497.3%

a. Dichotomy group tabulated at value 1.Majoritatea studenților aleg ca și direcție prioritară a bugetului perechea “ alimente-îmbrăcăminte”,

mai exact 158 de studenți sau 70,9% din numărul total de răspunsuri, pe lângă această pereche, prioritar

bugetului este și perechea formată din “alimente-utilități” fiind bifată de către 154 de studenți sau 69,1%.

A treia direcție de alocare a bugetului este către “îmbrăcăminte-economii” aleasă de către 138 de studenți,

mai exact 61,9%. Alte direcții în care respondenții aleg să-și cheltuiască bugetul sunt: “îmbrăcăminte-

distracții” (130 studenți sau 58,3%),“alimente-utilități” (123 studenți sau 55,2%), “economii-distracții”(93

respondenți sau 41,7%) și “distracții-alimente” (91 studenți sau 40,8%).

Perechile pe care respondenții le-au ales cel mai puțin pentru cheltuielile considerate prioritare sunt:

“îmbrăcăminte-utilități” (78 de studenți sau 35%), “economii-alimente” (76 sau 34,1%) și “distracții-

utilități”(68 de studenți sau 38,5% din totalul răspunsurilor).

15


Alocare buget - Alimente - Îmbrãcãminte

Alocare buget - Utilitati - Economii

Alocare buget - Distractii - Alimente

Alocare buget - Alimente - Utilitati

Alocare buget - Imbracaminte - Distractii

Alocare buget - Economii - Alimente

Alocare buget - Distractii - Utilitati

Alocare buget - Imbracaminte - Economii

Alocare buget - Economii - Distractii

Alocare buget - Imbracaminte - Utilitati

Buge

taTo

tal

0 200 400 600 800 1000 1200

Responses NResponses PercentPercent of Cases

Q9. Pe o scară de la 1 la 10 cât de mult considerați că influențează următoarele elemente

realizarea de economii?

Influenta realizare

economii - Salariu mare

Influenta realizare

economii - Job bun intr-

o organizatie

mare

Influenta realizare

economii - Potentialul ridicat de

avansare in cariera

Influenta realizare

economii - Primirea

unei mosteniri

Influenta realizare

economii - Realizarea de venituri ocazionale

Influenta realizare

economii - Cheltuieli mai mici

decat veniturile

Influenta realizare

economii - Lipsa

timpului pentru a cheltuii banii

Influenta realizare

economii - Dorinta foarte

mare de a face o

achizitie

Influenta realizare

economii - Aversiunea

fata de contractarea unui credit

N Valid 223 224 224 224 224 224 224 224 224

Missing 2 1 1 1 1 1 1 1 1

Mean 8.86 8.04 7.21 7.15 5.67 7.00 5.09 7.02 6.01

Median 10.00 8.00 8.00 8.00 6.00 7.00 5.00 7.00 6.00

Mode 10 10 9 10 5 8 5 10 5

Minimum 1 1 0 1 1 1 0 0 0

Maximum 19 10 10 10 10 10 10 10 10

Tabele cu frecvențe și grafice de tip histogramă în Anexe.

Influență realizare economii printr-un salariu mare

Media: pe o scală de la 1 la 10, respondenții au acordat în medie o notă de 8,86 pentru realizarea de

economii printr-un salariu mare.

16


Mediana: 50% dintre respondenți au acordat note mai mici de 10 în condițiile în care 50% dintre studenți

au acordat note mai mari de 10.

Modul: cea mai des întâlnită valoare este 9.

Valoarea minimă și maximă: cea mai mică valoare este 1 iar cea mai mare 19.

Influență realizare economii printr-un job într-o organizație mare

Media: pe o scală de la 1 la 10, în medie respondenții au acordat nota 8,04 pentru realizarea economiilor

dintr-o organizație mare.

Mediana: 50% dintre studenți au acordat note mai mici de 8 și 50% dintre respondenți au acordat note

mai mari de 8.

Modul: valoarea întâlnită cel mai des este 10.

Valoarea minimă și maximă: cea mai mică valoare este 1 iar cea mai mare este 10.

Influență realizare economii prin potențial ridicat de avnasare în carieră

Media: pe o scală de la 1 la 10, respondenții au acordat în medie o notă de 7,21 pentru realizarea

economiilor prin potențialul ridicat de avansare în carieră.

Mediana: 50% dintre studenți au acordat note mai mici de 8 și 50% dintre respondenți au acordat note

mai mari de 8.

Modul: cea mai des întâlnită valoare este 9.

Valoarea minimă și maximă: valoarea minimă este 0 iar valoarea maximă este 10.

Influență realizare economii printr-o moștenire

Media: pe o scală de la 1 la 1, studenții au acordat în medie 7, 15.

Mediana: 50% dintre studenți au acordat note mai mici de 8 și 50% dintre studenți au acordat note mai

mari de 8.

Modul: valoare cea mai des întâlnită este 10.


Influență realizare economii prin venituri ocazionale

Media: pe o scală de la 1 la 10, respondenții au acordat în medie nota 5,67.

17


Mediana: 50% dintre studenți au acordat o notă mai mică de 6 și 50% dintre aceștia au acordat o notă mai

mare de 6.

Modul: valoarea cea mai des întâlnită este 8.


Influență realizare economii prin cheltuieli mai mici decât veniturile

Media: pe o scală de la 1 la 10, respondenții au acordat în medie nota 7.

Mediana: 50% dintre studenți au acordat note mai mici de 7 în timp ce 50% dintre studenți au acordat

note mai mari de 7.

Modul: nota oferită cel mai mult de către respondenți este 8.


Influență realizare economii prin lipsa timpului de-a cheltui banii

Media: pe o scală de la 1 la 10, respondenții au acordat în medie nota 5.

Mediana: 50% dintre studenți au acordat note mai mici de 5 în timp ce 50% dintre aceștia au acordat note

mai mari de 5.



Influență realizare economii prin dorința foarte mare de-a face o achiziție

Media: pe o scală de la 1 la 10, studenții au acordat în medie nota 7.

Mediana: 50% dintre studenți au acordat note mai mici de 7 în timp ce 50% dintre acești au acordat note

mai mari de 7.


Valoarea minimă și maximă: valoarea minimă este 0 și valoarea maximă este 10.

Influență realizare economii prin aversiunea față de contractarea unui credit

Media: pe o scală de la 1 la 10, studenții au acordat în medie nota 6.

Mediana: 50% dintre respondenți au acordat note mai mici de 6 în timp ce 50% dintre aceștia au acordat

note mai mari de 6.

Modul:valoarea cea mai des întâlnită este 5.

18



Salariu mare

Job bun intr-o organizatie mare

Potentialul ridicat de avansare in cariera

Primirea unei mosteniri

Realizarea de venituri ocazionale

Cheltuieli mai mici decat veniturile

Lipsa timpului pentru a cheltuii banii

Dorinta foarte mare de a face o achizitie

Aversiunea fata de contractarea unui credit

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Influența realizării economiilor

RaspunsuriMeanMedianModeMinimumMaximum

În medie cea mai importantă influență asupra realizării economiilor este dată de către un salariu

mare conform notelor acordate de către studenți, mai exact 8.86, urmată de către un job bun într-o

organizație. A treia variantă considerată importantă pentru economisire este potențialul ridicat de avansare

în carieră, a cărei notă acordată în medie de studenți a fost de 7,21.

Q10. Care din următoarele categorii de persoane considerați că obișnuiesc să

economisească?□ pensionarii;

□ deținătorii de afaceri;

□ angajații cu salarii mari;

□ studenții;

□ cei care încasează banIi din chirii;

□ tinerii profesioniști;

□ adulții fără copii;

19


Respondenții sunt de părere că cele mai multe dintre persoanele care economisesc sunt

“pensionarii”, mai exact 158 dintre studenți sau

70,5% din totalul răspunsurilor, 108 studenți sau

40,8% din totalul răspunsurilor concluzionează

faptul că a doua categorie de persoane care

economisesc sunt “angajații cu salarii mari”. Cea

de-a treia categorie care economisește este văzută

de studenți ca fiind “adulții fără copii”, cu 79 de

răspunsuri sau 35,3% din totalul răspunsurilor,

urmată de către “cei care încasează bani din chirii”,

67 răspunsuri sau 29,9%. Alte categorii de

persoane care economisesc sunt considerate

“deținătorii de afaceri” și “tinerii profesioniști”.

Q11. Dacă la un moment dat intrați în

posesia unei sume de 100.000 de euro, ce

veți face cu aceasta?□ achiziție mașină;

□ achiziția excursiei vieții;

□ organizarea unei petreceri cu prietenii;

□ achiziție casă;

□ depune într-un cont bancar la termen;

□ deschiderea unei afaceri;

□ investire la bursă (acțiuni, comodități, curs de schimb)

20

ResponsesPercent of

CasesN Percent

Premiua Utilizare premiu - Achizitie masinã

53 11.1% 23.7%

Utilizare premiu - Achizitia excursiei vietii

44 9.2% 19.6%

Utilizare premiu - Organizarea unei petreceri cu prietenii

20 4.2% 8.9%

Utilizare premiu - Achizitie casa

122 25.5% 54.5%

Utilizare premiu - Depunere cont bancar la termen

77 16.1% 34.4%

Utilizare premiu - Deschidere afacere

135 28.2% 60.3%

Utilizare premiu - Investire la bursa (actiuni, comoditati, curs de schimb)

21 4.4% 9.4%

Utilizare premiu - Altceva

7 1.5% 3.1%

Total 479 100.0% 213.8%


Dacă ar intra în posesia unei sume mari de bani, majoritatea dintre cei care au răspuns, 135 de

persoane sau 60,3% dintre răspunsuri sunt de părere că ar deschide o afacere, urmată de ideea de-a și

achiziționa o casă, 122 sau 54,5% dintre răspunsuri.

Pentru realizarea de economii dau 77 de răspunsuri sunt bifate sau 34,4% prin depunerea unui cont

bancar la termen. Cel de-a patra utilizarea a unui premiu în bani de către studenți a fost direcționată către

achiziția unei mașini, 53 sau 23,7 % dintre răspunsuri.

Alte utilizări ale unui premiu în bani ar fi pentru achiziționarea excursiei vieții, 44 sau 19,6% dintre

răspunsuri, investirea la bursă/acțiuni 21 sau 9,4% răspunsuri și organizarea unei petreceri cu prieenii doar

20 de răspunsuri sau 8,9%.Din totalul studențiilor doar 7 respondenți au răspuns altceva, mai exact 3,1 %

Q15.Bugetul dvs. este compus din?

În cea mai mare măsură, veniturile respondenților

se realizează cu sprijinul părinților, fiind bifate 204

răspunsri sau 90,7% dintre acestea. A doua sursă de venit a

studenților este dată de “câștigurile ocazionale” cu un

număr de 89 de răspunsuri sau 39,6%. Bursa primită la

facultate este răspunsul oferit de 58 de studenți mai exact

25,8% urmată de către “propriul salariu” cu un procentaj

23,1% din totalul răspunsurilor.

21

N Percent

Componenta buget - Bursa primita de la facultate

58 13.4% 25.8%

Componenta buget - Propriul salariu

52 12.0% 23.1%

Componenta buget - Sprijinul parintilor

204 47.0% 90.7%

Componenta buget - Burse private

4 .9% 1.8%

Componenta buget - Castiguri ocazionale

89 20.5% 39.6%

Componenta buget - Alte surse

27 6.2% 12.0%

434 100.0% 192.9%


Alte surse de venit ale studenților sunt bursele private, mai exact1,8% din studenți beneficiază de

acest regim precum și alte surse menționate de 27 de respondenți mai exact 12% din totalul răspunsurilor.

3.2 Analiza bivariată

3.2.1 Corelație între influența realizării economiilor prin intermediul unui salariu mare (q9_0) și

modalități de petrecere a timpului liber cu familia(q3_5).

H0 : Realizarea economiilor prin intermediul unui salariu mare influențează modalitatea de petrecere a

timpului liber cu familia.

H1: Realizarea economiilor prin intermediul unui salariu mare nu influențează modalitatea de petrecere a

timpului liber cu familia.

Am verificat dacă între aceste două variabile metrice există o legătură.

Correlations

Influenta

realizare

economii

- Salariu

mare

Ore pe

saptaman

a - timp

cu familia

Influenta realizare

economii - Salariu

mare

Pearson

Correlation

1 .028

Sig. (2-tailed) .688

N 223 213

Ore pe saptamana

- timp cu familia

Pearson

Correlation

.028 1


N 213 215

22


Coeficientul de corelație Pearson este egal cu 0,028 ceea ce indică o relație pozitivă și foarte slabă

între cele două variabile. Valoarea legăturii este 0,688 > 0,05 nivel de semnificație ceea ce înseamnă că

ipoteza nulă nu se acceptă și anume nivelul economiilor datorate unui salariu mare nu este afectat de faptul

că respondenții aleg să-și petreacă timpul liber alături de familie iar coeficientul de corelație nu este

semnificativ statistic.

3.2.2 Corelație între orele pe săptămână petrecute la serviciu/muncă (q3_0) și influența realizării

economiilor pentru persoanele carea au un potențial ridicat de avansare în carieră(q9_2).

H0: Orele petrecute la serviciu/muncă pe săptămână influențează persoanele care au un potențial ridicat de

avansare în carieră să economisească.

H1: Orele petrecute la serviciu/muncă pe săptămână nu influențează persoanele care au un potențial ridicat

de avansare în carieră să economisească.


Correlations

23


Ore pe

saptamana -

servicu/munca

Influenta

realizare

economii -

Potentialul

ridicat de

avansare in

cariera

Ore pe saptamana -

servicu/munca

Pearson Correlation 1 -.073


N 206 205

Influenta realizare economii -

Potentialul ridicat de

avansare in cariera

Pearson Correlation -.073 1


N 205 224

Coeficientul de corelație Pearson este egal cu -0,73 ceea ce indică o relație negativă între cele două

variabile, inexistentă. Probabilitatea legăturii este 0,299 > 0,05 nivel de semnificație, ceea ce înseamnă că

ipoteza nulă nu se acceptă, orele petrecute la serviciu/muncă pe săptămână nu influențează persoanele care

au un potențial ridicat de avansare în carieră să economisească.

3.2.3 Corelație între orele pe săptămână petrecute pentru lectură (q3_1) și ponderea utilizării pc-ului

pentru lectură/documentare (q4_4).

H0: Orele petrecute pe săptămână pentru lectură influențează ponderea utilizării pc-ului pentru

lectură/documentare.

H1: Orele petrecute pe săptămână pentru lectură nu influențează ponderea utilizării pc-ului pentru

lectură/documentare.


Correlations

Ore pe saptamana

- lectura

Pondere utilizare

PC -

lecturã/document

are

Ore pe saptamana – lectura Pearson Correlation 1 .276**


24


N 221 219


lecturã/documentare

Pearson Correlation .276** 1


N 219 223

**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Coeficientul de corelație Pearson are valoarea 0,276 ceea ce indică o relație pozitivă între cele două

legături și relație slabă. Probabilitatea legăturii este 0,00 < 0,05 nivel de semnificație, ceea ce înseamnă că

legătura este semnificativă statistic iar ipoteza nulă este acceptată, orele petrecute pe săptămână pentru

lectură influențează ponderea utilizării pc-ului pentru lectură/documentare.

3.2.4 Corelație între influența realizării economiilor prin dorința foarte mare de-a face o achiziție (q9_7)

și influența realizării economiilor printr-un salariu mare (q9_0).

H0: Între realizarea de economii prin dorința de-a face o achiziție și realizarea de economii printr-un salariu

mare există legătură.

H1: Între realizarea de economii prin dorința de-a face o achiziție și realizarea de economii printr-un salariu

mare nu există legătură.

Correlations

Influenta

realizare

economii -

Dorinta foarte

mare de a face

o achizitie

Influenta

realizare

economii -

Salariu mare


Dorinta foarte mare de a

face o achizitie

Pearson Correlation 1 .026


N 224 223


Salariu mare

Pearson Correlation .026 1


N 223 223

25


Coeficientul de corelație Pearson are valoarea 0,026 ceea ce indică o relație pozitivă între cele două

variabile și slabă în același timp. Probabilitatea legăturii este de 0,697 > 0,05 nivel de seminificație,

coeficientul statistic fiind seminificativ, ipoteza nulă se acceptă, mai exact între realizarea de economii prin

dorința de-a face o achiziție și realizarea de economii printr-un salariu mare există legătură.

3.2.5 Corelație între variabila influență realizare economiilor prin realizarea veniturilor

ocazionale(q9_4) și variabila ore pe săptămână petrecute pentru activitățile casnice(q3_7).

Ho: Între economiile realizate din venituri ocazionale și activitățile casnice există legătură.

H1: Între economiile realizate din venituri ocazionale și activitățile casnice nu există legătură.

Am verificat dacă între cele două variabile există legătură, care este direcția și intensitatea acesteia.

Correlations

Influenta

realizare

economii -

Realizarea de

venituri

ocazionale

Ore pe

saptamana -

activitati casnice


Realizarea de venituri

ocazionale

Pearson Correlation 1 .046


N 224 217

Ore pe saptamana - activitati

casnice

Pearson Correlation .046 1


26


N 217 218

Coeficientul de corelație Pearson este 0,046 ceea ce indică o relație slabă și pozitivă. Semnificația legăturii

este de 0,501 > 0,050 nivel de semnificație, coeficientul fiind nesemnificativ statistic, ipoteza nulă se

respinge iar între economiile realizate din venituri ocazionale și activitățile casnice nu există legătură.

4.Concluziile cercetării Ipotezele cercetării au fost:

1.Studenții aleg să-și petreacă timpul liber la cumpărături, excursii sau cinematograf.

2.Pasiunile pentru shopping, gastronomie și electronică, sunt cele care predomină în rândul studențiilor.

3.În medie, studenții alocă pe săptămână cel mai mult timp cumpărăturilor.

4.Direcția prioritară a bugetului studențiilor este pentru alimente și utilități.

5.Dorința foarte mare de-a face o achiziție îi determină pe studenți să economisească.

6.Printre persoanele care aleg cel mai mult să economisească se află pensionarii și adulții fără copii.

7.Majoritatea studenților ar alege să utilizeze o sumă mare de bani câștigată pentru deschiderea unei

afaceri.

8.Experiența pe care studenții o capătă în timpul facultății le poate influența seminificativ nivelul

veniturilor.

9.Bugetul studenților este format în mare parte din burse sau salarii.

10.Majoritatea studenților folosesc pc-ul pentru lectură/documentare.

În urma rezultatelor cercetării, conform întrebarii 1, studenții aleg să-și petreacă timpul liber în

natură, cu familia sau în excursii, fiind pasionați în mare măsură de lectură, activități sportive și shopping.

27


În medie studenții alocă cel mai mult timp pe săptămână somnului precum și serviciului, având ca și drecție

prioritară de alocare a bugetului pentru alimente-îmbrăcăminte.

Conform întrebării 10, am observat că studenții consideră cea mai importantă categorie de persoane

care economisesc ca fiind pensionarii urmați de către persoanele cu un salariu foarte mare, la rândul lor

motivele de economisire sunt diverse, însă printre cele mai importante motive de economisire sunt :

deschiderea unei afaceri, achiziția unei case sau cumpărarea unei excursii de vis. Conform întrebării 9 cea

mai mare influență asupra realizării economiilor de către studenți este dată de posibilitatea deținerii unui

salariu mare, urmată de un job într-o organizație mare și potențial ridicat de avansare în carieră.

Conform rezultatelor întrebării 15, bugetul studenților provine în mare parte de la părinți, a doua

sursă de venit a acestora este dată de câștiguri ocazionale precum și de burse primite de la facultate.

Studenții aleg să-și petreacă cel mai mult timp în fața pc-ului pentru social media și filme/emisiuni.

Lectura/documentarea fiind abia cel de-al treilea motiv pentru care aceștia utilizează o perioadă îndelungată

de timp acestei activități. Curios este faptul că deși în mare parte studenții sunt pasionați de lectură , în

cadrul utilizării pc-ului acestei pasiuni nu-i revine o poziție fruntașă, așa cum am menționat anterior.

5.Recomandări

Din concluzii, am observat că cele mai importante elemente de care țin cont studenții în momentul

în care vor să economisească sunt date de stabilitatea financiară prezentă, mai exact aceștia țin cont de

lipsa salariului, mare parte din bugetul actual al acestora fiind furnizat de către părinți. Având in vedere

aceste considerente aceștia țin cont însă de posibilitate unui job bun și avansarea în carieră. Mai multe

programe plătite de internship îi pot ajuta pe aceștia ca pe lângă venitul realizat din partea părinților să

economisească o parte din salariu.

Deoarece majoritatea sunt dornici de-a deschide o afacere în condițiile primirii unei mari sume de

bani, aceștia pot începe sa economisească precum și să caute sprijin sau finanțare pentru un posibil

start-up al unei afaceri. Pentru inițierea unui astfel de proiect, studenții pot fructifica pasiunile precum

și modalitățile preferate de petrecere ale timpului liber.

28


6.AnexeCapitolul 1 Frecvențe

Q1 .Modalitate preferată de petrecere a timpului liber

Modalitatea preferata de petrecere a timpului liber

Frequency Percent Valid Percent Cumulative

Percent

Valid sport/sala de forta 21 9.3 9.3 9.3

cercuri tematice 5 2.2 2.2 11.6

cu familia 28 12.4 12.4 24.0

cumparaturi 11 4.9 4.9 28.9

plimbari in aer liber 88 39.1 39.1 68.0

cinematograf 14 6.2 6.2 74.2

jocuri PC/consola 5 2.2 2.2 76.4

iesiri in club 8 3.6 3.6 80.0

29


excursii 28 12.4 12.4 92.4

navigare web 9 4.0 4.0 96.4

alta 8 3.6 3.6 100.0

Total 225 100.0 100.0

Q3. Alocarea timpului pentru anumite activităț

Ore pe saptamana - servicu/munca


Percent

Valid 0 45 20.0 21.8 21.8

2 1 .4 .5 22.3

3 2 .9 1.0 23.3

4 8 3.6 3.9 27.2

5 6 2.7 2.9 30.1

6 4 1.8 1.9 32.0

7 2 .9 1.0 33.0

8 5 2.2 2.4 35.4

10 10 4.4 4.9 40.3

12 5 2.2 2.4 42.7

14 2 .9 1.0 43.7

15 11 4.9 5.3 49.0

16 1 .4 .5 49.5

18 2 .9 1.0 50.5

20 39 17.3 18.9 69.4

23 1 .4 .5 69.9

24 2 .9 1.0 70.9

25 9 4.0 4.4 75.2

30 18 8.0 8.7 84.0

35 7 3.1 3.4 87.4

36 1 .4 .5 87.9

40 14 6.2 6.8 94.7

43 1 .4 .5 95.1

45 2 .9 1.0 96.1

47 1 .4 .5 96.6

48 1 .4 .5 97.1

30


50 5 2.2 2.4 99.5

56 1 .4 .5 100.0

Total 206 91.6 100.0

Missing System 19 8.4

Total 225 100.0

Ore pe saptamana - activitati sportive


Percent

Valid

0 24 10.7 10.9 10.9

1 32 14.2 14.5 25.3

2 36 16.0 16.3 41.6

3 20 8.9 9.0 50.7

4 14 6.2 6.3 57.0

5 32 14.2 14.5 71.5

6 16 7.1 7.2 78.7

7 11 4.9 5.0 83.7

8 5 2.2 2.3 86.0

9 2 .9 .9 86.9

10 18 8.0 8.1 95.0

11 1 .4 .5 95.5

12 1 .4 .5 95.9

14 2 .9 .9 96.8

15 2 .9 .9 97.7

20 3 1.3 1.4 99.1

30 2 .9 .9 100.0

Total 221 98.2 100.0


Total 225 100.0

Ore pe saptamana – lectura


Percent

Valid

0 4 1.8 1.8 1.8

1 14 6.2 6.3 8.1

2 30 13.3 13.6 21.7

31


3 13 5.8 5.9 27.6

4 24 10.7 10.9 38.5

5 43 19.1 19.5 57.9

6 5 2.2 2.3 60.2

7 16 7.1 7.2 67.4

8 5 2.2 2.3 69.7

10 32 14.2 14.5 84.2

11 2 .9 .9 85.1

12 4 1.8 1.8 86.9

14 8 3.6 3.6 90.5

15 3 1.3 1.4 91.9

16 1 .4 .5 92.3

17 1 .4 .5 92.8

18 1 .4 .5 93.2

20 9 4.0 4.1 97.3

21 2 .9 .9 98.2

24 1 .4 .5 98.6

28 1 .4 .5 99.1

30 2 .9 .9 100.0

Total 221 98.2 100.0


Total 225 100.0

Ore pe saptamana – cumparaturi


Percent

Valid 0 4 1.8 1.8 1.8

1 38 16.9 17.3 19.1

2 56 24.9 25.5 44.5

3 40 17.8 18.2 62.7

4 23 10.2 10.5 73.2

5 36 16.0 16.4 89.5

6 4 1.8 1.8 91.4

7 5 2.2 2.3 93.6

8 5 2.2 2.3 95.9

32


10 5 2.2 2.3 98.2

14 1 .4 .5 98.6

15 2 .9 .9 99.5

20 1 .4 .5 100.0

Total 220 97.8 100.0


Total 225 100.0

Ore pe saptamana - iesiri cu prietenii


Percent

Valid 1 7 3.1 3.2 3.2

2 12 5.3 5.5 8.6

3 17 7.6 7.7 16.4

4 18 8.0 8.2 24.5

5 34 15.1 15.5 40.0

6 11 4.9 5.0 45.0

7 10 4.4 4.5 49.5

8 16 7.1 7.3 56.8

9 1 .4 .5 57.3

10 42 18.7 19.1 76.4

12 5 2.2 2.3 78.6

14 1 .4 .5 79.1

15 12 5.3 5.5 84.5

16 2 .9 .9 85.5

18 1 .4 .5 85.9

20 13 5.8 5.9 91.8

21 1 .4 .5 92.3

23 1 .4 .5 92.7

25 3 1.3 1.4 94.1

30 8 3.6 3.6 97.7

34 1 .4 .5 98.2

35 2 .9 .9 99.1

40 1 .4 .5 99.5

33


72 1 .4 .5 100.0

Total 220 97.8 100.0


Total 225 100.0

Ore pe saptamana - timp cu familia


Percent

Valid 0 19 8.4 8.8 8.8

1 9 4.0 4.2 13.0

2 17 7.6 7.9 20.9

3 5 2.2 2.3 23.3

4 13 5.8 6.0 29.3

5 12 5.3 5.6 34.9

6 10 4.4 4.7 39.5

7 8 3.6 3.7 43.3

8 10 4.4 4.7 47.9

9 3 1.3 1.4 49.3

10 33 14.7 15.3 64.7

12 2 .9 .9 65.6

14 5 2.2 2.3 67.9

15 10 4.4 4.7 72.6

17 1 .4 .5 73.0

18 2 .9 .9 74.0

20 21 9.3 9.8 83.7

21 1 .4 .5 84.2

24 8 3.6 3.7 87.9

25 3 1.3 1.4 89.3

28 1 .4 .5 89.8

29 1 .4 .5 90.2

30 8 3.6 3.7 94.0

35 2 .9 .9 94.9

40 1 .4 .5 95.3

42 2 .9 .9 96.3

45 1 .4 .5 96.7

34


48 4 1.8 1.9 98.6

52 1 .4 .5 99.1

70 1 .4 .5 99.5

96 1 .4 .5 100.0

Total 215 95.6 100.0


Total 225 100.0

Ore pe saptamana – somn


Percent

Valid 1 1 .4 .5 .5

2 2 .9 .9 1.4

5 1 .4 .5 1.8

6 3 1.3 1.4 3.2

7 4 1.8 1.8 5.0

8 12 5.3 5.5 10.6

9 1 .4 .5 11.0

10 4 1.8 1.8 12.8

11 1 .4 .5 13.3

20 2 .9 .9 14.2

24 2 .9 .9 15.1

25 3 1.3 1.4 16.5

28 1 .4 .5 17.0

30 3 1.3 1.4 18.3

35 12 5.3 5.5 23.9

37 2 .9 .9 24.8

40 28 12.4 12.8 37.6

42 14 6.2 6.4 44.0

45 12 5.3 5.5 49.5

46 2 .9 .9 50.5

47 1 .4 .5 50.9

48 2 .9 .9 51.8

49 16 7.1 7.3 59.2

50 41 18.2 18.8 78.0

54 3 1.3 1.4 79.4

35


55 2 .9 .9 80.3

56 17 7.6 7.8 88.1

60 12 5.3 5.5 93.6

62 1 .4 .5 94.0

63 4 1.8 1.8 95.9

64 2 .9 .9 96.8

65 2 .9 .9 97.7

70 4 1.8 1.8 99.5

85 1 .4 .5 100.0

Total 218 96.9 100.0


Total 225 100.0

Ore pe saptamana - activitati casnice


Percent

Valid 0 5 2.2 2.3 2.3

1 11 4.9 5.0 7.3

2 20 8.9 9.2 16.5

3 27 12.0 12.4 28.9

4 20 8.9 9.2 38.1

5 40 17.8 18.3 56.4

6 13 5.8 6.0 62.4

7 13 5.8 6.0 68.3

8 7 3.1 3.2 71.6

9 3 1.3 1.4 72.9

10 26 11.6 11.9 84.9

12 3 1.3 1.4 86.2

14 8 3.6 3.7 89.9

15 4 1.8 1.8 91.7

16 3 1.3 1.4 93.1

18 1 .4 .5 93.6

20 6 2.7 2.8 96.3

21 2 .9 .9 97.2

24 1 .4 .5 97.7

36


25 1 .4 .5 98.2

30 4 1.8 1.8 100.0

Total 218 96.9 100.0


Total 225 100.0

Q4. Ponderea utilizării pc-uluiFrequency tabel

Pondere utilizare PC – office


Percent

Valid

0 5 2.2 2.2 2.2

2 1 .4 .4 2.7

5 28 12.4 12.6 15.2

7 3 1.3 1.3 16.6

10 67 29.8 30.0 46.6

12 1 .4 .4 47.1

14 1 .4 .4 47.5

15 28 12.4 12.6 60.1

17 1 .4 .4 60.5

20 50 22.2 22.4 83.0

23 1 .4 .4 83.4

25 7 3.1 3.1 86.5

30 16 7.1 7.2 93.7

35 2 .9 .9 94.6

40 6 2.7 2.7 97.3

45 1 .4 .4 97.8

50 4 1.8 1.8 99.6

70 1 .4 .4 100.0

Total 223 99.1 100.0

Missing System 2 .9

Total 225 100.0

Pondere utilizare PC – jocuri


Percent

37


Valid

0 66 29.3 29.6 29.6

1 5 2.2 2.2 31.8

2 6 2.7 2.7 34.5

4 2 .9 .9 35.4

5 52 23.1 23.3 58.7

6 1 .4 .4 59.2

10 53 23.6 23.8 83.0

12 1 .4 .4 83.4

15 11 4.9 4.9 88.3

18 1 .4 .4 88.8

20 15 6.7 6.7 95.5

30 3 1.3 1.3 96.9

35 2 .9 .9 97.8

40 1 .4 .4 98.2

50 2 .9 .9 99.1

60 2 .9 .9 100.0

Total 223 99.1 100.0

Missing System 2 .9

Total 225 100.0

Pondere utilizare PC - lecturã/documentare


Percent

Valid 0 4 1.8 1.8 1.8

2 1 .4 .4 2.2

3 1 .4 .4 2.7

5 11 4.9 4.9 7.6

6 1 .4 .4 8.1

8 1 .4 .4 8.5

10 73 32.4 32.7 41.3

13 2 .9 .9 42.2

15 28 12.4 12.6 54.7

20 54 24.0 24.2 78.9

21 3 1.3 1.3 80.3

25 10 4.4 4.5 84.8

38


30 21 9.3 9.4 94.2

35 2 .9 .9 95.1

40 4 1.8 1.8 96.9

50 2 .9 .9 97.8

55 1 .4 .4 98.2

60 2 .9 .9 99.1

70 1 .4 .4 99.6

80 1 .4 .4 100.0

Total 223 99.1 100.0

Missing System 2 .9

Total 225 100.0

Pondere utilizare PC - filme/emisiuni


Percent

Valid 0 2 .9 .9 .9

4 1 .4 .4 1.3

5 7 3.1 3.1 4.4

10 49 21.8 21.8 26.2

15 22 9.8 9.8 36.0

16 1 .4 .4 36.4

19 1 .4 .4 36.9

20 60 26.7 26.7 63.6

21 1 .4 .4 64.0

24 1 .4 .4 64.4

25 18 8.0 8.0 72.4

26 1 .4 .4 72.9

28 1 .4 .4 73.3

30 33 14.7 14.7 88.0

35 2 .9 .9 88.9

40 13 5.8 5.8 94.7

50 5 2.2 2.2 96.9

60 3 1.3 1.3 98.2

70 2 .9 .9 99.1

80 2 .9 .9 100.0

39


Total 225 100.0 100.0

Pondere utilizare PC - social media


Percent

Valid

0 3 1.3 1.3 1.3

5 8 3.6 3.6 4.9

8 1 .4 .4 5.3

10 25 11.1 11.1 16.4

15 13 5.8 5.8 22.2

17 1 .4 .4 22.7

18 1 .4 .4 23.1

20 46 20.4 20.4 43.6

25 19 8.4 8.4 52.0

30 51 22.7 22.7 74.7

31 1 .4 .4 75.1

32 1 .4 .4 75.6

35 5 2.2 2.2 77.8

40 25 11.1 11.1 88.9

45 2 .9 .9 89.8

50 15 6.7 6.7 96.4

54 1 .4 .4 96.9

59 1 .4 .4 97.3

60 4 1.8 1.8 99.1

65 1 .4 .4 99.6

70 1 .4 .4 100.0

Total 225 100.0 100.0

Q9. Influență realizare economii

Frequency Table

Influenta realizare economii - Salariu mare

40



Percent

Valid

1 2 .9 .9 .9

2 1 .4 .4 1.3

3 2 .9 .9 2.2

4 4 1.8 1.8 4.0

5 10 4.4 4.5 8.5

6 4 1.8 1.8 10.3

7 13 5.8 5.8 16.1

8 27 12.0 12.1 28.3

9 40 17.8 17.9 46.2

10 119 52.9 53.4 99.6

19 1 .4 .4 100.0

Total 223 99.1 100.0

Missing System 2 .9

Total 225 100.0

Influenta realizare economii - Job bun intr-o organizatie mare


Percent

Valid

1 2 .9 .9 .9

2 4 1.8 1.8 2.7

3 2 .9 .9 3.6

4 5 2.2 2.2 5.8

5 18 8.0 8.0 13.8

6 13 5.8 5.8 19.6

7 18 8.0 8.0 27.7

8 51 22.7 22.8 50.4

9 48 21.3 21.4 71.9

10 63 28.0 28.1 100.0

Total 224 99.6 100.0

Missing System 1 .4

Total 225 100.0

41


Influenta realizare economii - Potentialul ridicat de avansare in cariera


Percent

Valid

0 1 .4 .4 .4

1 5 2.2 2.2 2.7

2 4 1.8 1.8 4.5

3 7 3.1 3.1 7.6

4 15 6.7 6.7 14.3

5 21 9.3 9.4 23.7

6 16 7.1 7.1 30.8

7 33 14.7 14.7 45.5

8 42 18.7 18.8 64.3

9 47 20.9 21.0 85.3

10 33 14.7 14.7 100.0

Total 224 99.6 100.0

Missing System 1 .4

Total 225 100.0

Influenta realizare economii - Primirea unei mosteniri


Percent

Valid

1 9 4.0 4.0 4.0

2 3 1.3 1.3 5.4

3 13 5.8 5.8 11.2

4 12 5.3 5.4 16.5

5 29 12.9 12.9 29.5

6 14 6.2 6.3 35.7

7 27 12.0 12.1 47.8

8 33 14.7 14.7 62.5

9 23 10.2 10.3 72.8

10 61 27.1 27.2 100.0

Total 224 99.6 100.0

Missing System 1 .4

Total 225 100.0

42


Influenta realizare economii - Realizarea de venituri ocazionale


Percent

Valid

1 8 3.6 3.6 3.6

2 16 7.1 7.1 10.7

3 18 8.0 8.0 18.8

4 25 11.1 11.2 29.9

5 43 19.1 19.2 49.1

6 24 10.7 10.7 59.8

7 40 17.8 17.9 77.7

8 27 12.0 12.1 89.7

9 9 4.0 4.0 93.8

10 14 6.2 6.3 100.0

Total 224 99.6 100.0

Missing System 1 .4

Total 225 100.0

Influenta realizare economii - Cheltuieli mai mici decat veniturile


Percent

Valid

1 3 1.3 1.3 1.3

2 9 4.0 4.0 5.4

3 6 2.7 2.7 8.0

4 11 4.9 4.9 12.9

5 26 11.6 11.6 24.6

6 29 12.9 12.9 37.5

7 36 16.0 16.1 53.6

8 39 17.3 17.4 71.0

9 33 14.7 14.7 85.7

10 32 14.2 14.3 100.0

Total 224 99.6 100.0

Missing System 1 .4

Total 225 100.0

43


Influenta realizare economii - Lipsa timpului pentru a cheltuii banii


Percent

Valid

0 1 .4 .4 .4

1 24 10.7 10.7 11.2

2 24 10.7 10.7 21.9

3 18 8.0 8.0 29.9

4 19 8.4 8.5 38.4

5 39 17.3 17.4 55.8

6 29 12.9 12.9 68.8

7 22 9.8 9.8 78.6

8 23 10.2 10.3 88.8

9 19 8.4 8.5 97.3

10 6 2.7 2.7 100.0

Total 224 99.6 100.0

Missing System 1 .4

Total 225 100.0

Influenta realizare economii - Dorinta foarte mare de a face o achizitie


Percent

Valid

0 2 .9 .9 .9

1 12 5.3 5.4 6.3

2 7 3.1 3.1 9.4

3 7 3.1 3.1 12.5

4 7 3.1 3.1 15.6

5 24 10.7 10.7 26.3

6 17 7.6 7.6 33.9

7 37 16.4 16.5 50.4

8 29 12.9 12.9 63.4

9 36 16.0 16.1 79.5

10 46 20.4 20.5 100.0

Total 224 99.6 100.0

Missing System 1 .4

44


Total 225 100.0

Influenta realizare economii - Aversiunea fata de contractarea unui credit


Percent

Valid

0 1 .4 .4 .4

1 13 5.8 5.8 6.3

2 12 5.3 5.4 11.6

3 10 4.4 4.5 16.1

4 16 7.1 7.1 23.2

5 42 18.7 18.8 42.0

6 29 12.9 12.9 54.9

7 26 11.6 11.6 66.5

8 41 18.2 18.3 84.8

9 18 8.0 8.0 92.9

10 16 7.1 7.1 100.0

Total 224 99.6 100.0

Missing System 1 .4

Total 225 100.0

Q10. Categorii de persoane care economisesc

Case Summary

Cases

Valid Missing Total

N Percent N Percent N Percent

$q10atra 224 99.6% 1 0.4% 225 100.0%

a. Dichotomy group tabulated at value 1.

$q10atr Frequencies

Responses Percent of

CasesN Percent

categoriia Persoane care economisesc

- Pensionari

158 28.5% 70.5%

45


Persoane care economisesc

- Detinãtorii de afaceri60 10.8% 26.8%


- Angajatii cu salarii mari108 19.5% 48.2%


- Studentii44 7.9% 19.6%


- Cei care incaseaza bani din

chirii

67 12.1% 29.9%


- Tinerii profesionisti38 6.9% 17.0%


- Adultii fara copii79 14.3% 35.3%

Total 554 100.0% 247.3%

Q15.Componența bugetului

Case Summary

Cases

Valid Missing Total

N Percent N Percent N Percent

$Q15Bugeta 225 100.0% 0 0.0% 225 100.0%


$Q15Buget Frequencies

Responses Percent of

CasesN Percent

Bugeta Componenta buget - Bursa

primita de la facultate58 13.4% 25.8%

Componenta buget - Propriul

salariu52 12.0% 23.1%

Componenta buget -

Sprijinul parintilor204 47.0% 90.7%

Componenta buget - Burse

private4 0.9% 1.8%

Componenta buget -

Castiguri ocazionale

89 20.5% 39.6%

46


Componenta buget - Alte

surse27 6.2% 12.0%

Total 434 100.0% 192.9%


Capitolul 2 Histograme

47


48


49


50


51


52


53


54

Raport extins de cercetare

Documents

Transcript of Raport extins de cercetare