Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

download Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

of 137

Transcript of Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    1/137

    , /

    RESTRUCTURARE SI MODERNIZARE SATVACANTA GURA PORTITEI

    intravilan comuna Jurilovca, judet Tulcea

    Beneficiar: SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL Elaborator: SC ECO GREEN CONSULTING SRL

    PROPRIETATE INTELECTUALAAcest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    2/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    CUPRINS

    CUPRINS ............................................................................................................................................. 2

    1. DATE GENERALE ......................................................................................................................... 5

    1.1. Denumirea planului/programului: PLAN URBANISTIC ZONAL RESTRUCTURARE SIMODERNIZARE SAT VACANTA GURA PORTITEI, intravilan localitatea Jurilovca, judet Tulcea5

    1.2. Proiectantul lucrarii: SC ICTIONOS SRL ..................................................................................... 5

    1.3. Beneficiarul lucrarii: SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL Jurilovca ............................. 5

    1.4. Elaborator: SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea .......................................................... 5

    1.5. Evaluarea strategica de mediu ........................................................................................................ 6

    2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAUPROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE .............................................................................................................................................................. 7

    2.1. Continutul si obiectivele planului/programului .............................................................................. 7

    2.2. Echiparea tehnico-edilitara corespunzatoare dezvoltarii zonei ..................................................... 20

    2.3. Relatia cu alte planuri/programe ................................................................................................... 23

    2.4. Relationarea zonei cu localitatea .................................................................................................. 31

    3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALEPROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS

    ............................................................................................................................................................ 34 3.1. Introducere .................................................................................................................................... 34

    3.2. Starea actuala a mediului .............................................................................................................. 35

    Lista tipurilor de habitate de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de imporcomunitara ROSCI0065 Delta Dunarii conform Anexei 4 la Ordinul 1964/2007, modificcompletat de Ordinul 2387/2011 ........................................................................................................ 37

    Lista speciilor de flora de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de importancomunitara ROSCI0065 Delta Dunarii conform Anexei 4 la Ordinul 1964/2007, modificcompletat de Ordinul 2387/2011 ........................................................................................................ 38

    Lista speciilor de mamifere enumerate din Anexa 6 laOrdinul 1964/2007 , modificat sicompletat de Ordinul 2387/2011 ........................................................................................................ 38

    Lista speciilor de amfibieni si reptile din Anexa 6 laOrdinul 1964/2007, modificat sicompletat de Ordinul 2387/2011 ........................................................................................................ 39

    Lista speciilor de pesti din Anexa nr.6 la Ordinul 1964/2007 , modificat si completat de ....... 3Ordinul 2387/2011 .............................................................................................................................. 39Lista speciilor de nevertebrate din Anexa nr.6 la Ordinul 1964/2007, modificat si completa

    de Ordinul 2387/2011 .......................................................................................................................... 40

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    3/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    3.3. Starea mediului pe amplasamentul studiat ................................................................................... 80

    3.4. Starea mediului in cazul neimplementarii planului/programului (VARIANTA ZERO) ............. 864.CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV89

    4.1. MEDIUL ACVATIC ................................................................................................................... 89

    4.2. MEDIUL TERESTRU ................................................................................................................ 89

    Descrierea impactului: Prin realizarea proiectului, activitatile care pot fi considerate ca surse deimpurificare a solului se impart in doua categorii : ............................................................................. 89

    1. surse specifice perioadei de executie in zona studiata nu exista surse industriale deimpurificare a solului cu poluanti. Acestea pot aparea doar accidental, de exemplu prin pierderea decarburanti de la utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor de modernizare/constructie. Acestepierderi sunt nesemnificative cantitativ si pot fi inlaturate fara a avea efecte nedorite asupra solului; 89

    4.3 ATMOSFERA .............................................................................................................................. 90

    4.5. MEDIUL SOCIO-ECONOMIC ................................................................................................... 93

    5.PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM ..... 95

    6.OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVELNATIONAL,COMUNITAR SAU INTERNATIONAL , CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLANSAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICEALTE TIPURI DE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAUPROGRAMULUI ............................................................................................................................... 96

    6.1. Obiective de protectie a mediului ................................................................................................. 976.2. Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului ...................................................... 105

    7.POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRAASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA,SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIULCULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRARELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI .................................................................................. 107

    7.1. Matricea de impact ..................................................................................................................... 107

    Identificarea si evaluarea impactului asupra faunei ............................................................. 108

    Impact direct si indirect, singular, pe termen scurt, mediu si lung .................................. 110Impactul din faza de demolare, constructie, functionare .................................................... 1117.2. Efecte cumulate, sinergice .......................................................................................................... 112

    8.POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRASANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA ...................................................................... 114

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    4/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    9.MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA, CAT DE COMPLETPOSIBIL, ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI SAUPROGRAMULUI ............................................................................................................................. 114

    9.1. Masuri de diminuare a impactului asupra solului/subsolului ..................................................... 114

    9.2. Masuri de diminuare a impactului asupra apei de suprafata ...................................................... 115

    9.3. Masuri de diminuare a impactului asupra apei subterane ........................................................... 115

    9.4. Masuri de diminuare a impactului asupra aerului atmosferic ..................................................... 115

    9.5. Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii ........................................................... 116

    Masuri de reducere a impactului indirect pe termen scurt ................................................. 117Masuri de reducere a impactului direct pe termen mediu si lung .................................... 117

    Masuri de reducere a impactului indirect pe termen mediu si lung ................................. 118Masuri de reducere a impactului asupra habitatelor si speciilor de plante si fauna

    protejate .............................................................................................................................................. 1189.6. Masuri de diminuare a impactului produs de zgomot si vibratii ............................... 119

    10.EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE SIO DESCRIERE A MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA , INCLUSIV ORICEDIFICULTATI (CUM SUNT DEFICIENTELE TEHNICE SAU LIPSA DE KNOW-HOW)INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE .......................................... 121

    10.1. Introducere .................................................................................................................................. 121

    10.2. Prezentarea alternativelor ........................................................................................................... 12111.DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELORSEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI...................... 123

    Introducere .......................................................................................................................................... 123

    Monitorizare PUZ ............................................................................................................................... 124

    12.REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC AL INFORMATIEI FURNIZATE IN RAPORTUL DEMEDIU ............................................................................................................................................. 127

    BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................. 130

    ANEXE ............................................................................................................................................ 131

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    5/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    1. DATE GENERALE

    1.1. Denumirea planului/programului: PLAN URBANISTIC ZORESTRUCTURARE SI MODERNIZARE SAT VACANTA GURA PORTITEIlocalitatea Jurilovca, judet Tulcea

    1.2. Proiectantul lucrarii: SC ICTIONOS SRL

    1.3. Beneficiarul lucrarii: SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL Jurilovca

    1.4. Elaborator: SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea

    Colaboratori : BADEA GABRIELA elaborator de studii pentru protectia med

    inregistrata la numarul 293 in Registrul National ( RM , RIM , RS, RA

    BADEA GHEORGHE - elaborator de studii pentru protectia medinregistrata la numarul 35 in Registrul National ( RM , RIM , RS, RA )

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    6/137

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    7/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPAPLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CUPLANURI SI PROGRAME RELEVANTE

    2.1. Continutul si obiectivele planului/programului

    Obiectivele planului supus avizarii se incadreaza in Planul Strategic pentru dezvoturismului durabil in Delta Dunarii elaborat de Consiliul Judetean Tulcea, in cadrul proiDezvoltarea potentialului pentru un turism durabil intr-o zona umeda Natura 2000: Stucaz Delta Dunarii, in care se mentioneaza ca:

    Turismul, pentru judetul Tulcea, reprezinta domeniul de activitate cu cel mai impotential pentru crestere economica. Documentul strategic poate fi privit ca o AXAimpleteste in mod armonios principiile turismului durabil, respectul pentru om, inconjurator si cultura, proces in care rolul administratiei locale pentru realizarea unui turistic unic este substantial. Practic, planul basculeaza, in permanenta, intre dezvolturismului si unicitatea arealului protejat al Deltei Dunarii, astfel incat sa fie avuta in necesitatea asigurarii protectiei si conservarii naturii, avand suportul comunitatii localinstitutiilor cu responsabilitati in aceasta zona .

    Se creaz , astfel, premisele unei abordri integrate, prin intermediul creia obiectivul

    conservare a patrimoniului natural nu este in contradictie cu procesul de dezvoltare, ci dparte integrant a dezvoltrii. Turismul devine, astfel, elementul central care stimuleaz atprocesul de conservare si protectie a mediului ct si dezvoltarea socio-economic durabil comunitatilor.

    Continutul planului:

    Terenul in suprafata de 5 ha se afla in intravilanul comunei Jurilovca, fiind situamplasamentul fostului Punct Pescaresc Gura Portitei.

    Suprafata analizata de prezenta documentatie este un teren care, prin Planul UrbanGeneral al comunei Jurilovca, a fost delimitat ca trup separat de Intravilan, mai exact TR

    zona de institutii si servicii, subzona de sport-turism.Constructiile existente pe amplasament sunt urmatoarele: corp cherhana 796,50mp parter; vila Egreta 194,00mp P+1; foisor 43,00mp parter; grup social sud 48,00mp parter; magazin alimentar 110,00mp parter; discoteca si spatii cazare 410,00mp parter partial cu mansarda; depozit frigorific 210,00mp parter;

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    8/137

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    9/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    amplasare si numarul piscinelor, astfel incat sa fie respectata distanta de 150 m careinterdictie de construire.

    In tabelul nr.1 sunt prezentate constructiile care vor fi demolate si pe amplasamentul carovor amplasa noile corpuri de cazare:

    De asemenea se propune amplasarea unui numar de 890 panouri fotovoltaice (l,2 x l,7avand o putere totala instalata de 0,2 MW. Suprafata totala pe care vor fi amplasate panouva fi de cca 3200 mp, iar modul de amplasare va fi pe traverse din beton asezate pe (pamant),cu structura metalica galvanizata. Racordul electric la Sistemul Energetic Natiova realiza in reteaua existenta pe amplasament . Delimitarea zonei de amplasare a panoufotovoltaice se va realiza printr-un gard imprejmuitor ( structura metalica ) .

    Pentru climatizare se vor utiliza pompe de caldura APA-AER (4 bucati fig. 1). Sistemele centralizate tip VRF (debit variabil de agent frigorific) sunt pom

    caldura apa-aer, sisteme de incalzire/racire, ce utilizeaza drept agent frigorific R410A, acesta fiind distribuit spre punctele de utilizare prin conducte de cupru iprin retele ramificate. Unitatile terminale folosesc evaporarea freonului pentru precaldurii degajate la interior si conducerea acesteia catre unitatile exterioare caelimina in atmosfera.

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    10/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    In aceste unitati o valva de expansiune electronica regleaza continuu debituagent frigorific pentru a raspunde cererilor de frig sau cald ale incaperilor, mentemperatura interioara la un nivel confortabil si constant. Capacitatea unitatii intepoate varia intre 25 i 100% din capacitatea nominala, pentru a asigura o temperaconstanta in incapere, la un debit de aer constant.

    Freonul R410A este un agent frigorific ecologic, al carui principal avantaprotejarea stratului de ozon.

    La sistem pot fi racordate unitati interioare cu o capacitate de pana la 120-1fata de capacitatea unitatii exterioare, iar numarul maxim de unitati interioarecuprins in functie de capacitatea de incalzire si racire a sistemului intre 6 i 40Posibilitatea de a controla fiecare zona climatizata pastreaz costurile sistemului VRFnivel minim. Se pot conditiona numai incaperile in care exista cerere de frig, in incneocupate sistemul de climatizare putand fi ntrerupt.

    Sistemul VRF are posibilitatea de autoverificare a erorilor cauzate de eventuprobleme ce pot aparea pe partea de agent frigorific, instalatie electrica sau circucomanda.

    Unitatile exterioare au condensatorul racit cu apa si vor fi amplasate pe platfspecial amenajata, in functie de recomandarile producatorului. Unitatile exterioarspecial concepute si protejate pentru a face fata actiunii factorilor externi, aschimbatorul de caldura tratat anticoroziv.

    Unitatile interioare sunt necarcasate sau carcasate, putand fi amplasate aparsau in pardoseala/tavan, in fiecare incapere care trebuie climatizata. Posibilitatireglare a directiei jetului de aer permit distributia aerului in toata incaperea, asigastfel confortul pe toata suprafata acestuia, in timp ce ventilatorul , de constrspeciala , permite functionarea unitatilor la un nivel cu unu nivel de zgomot foarte r Unitatile sunt prevzute cu filtre sita lavabile tratate impotriva mucegaiuribacteriilor, realizand astfel o filtrare foarte buna a aerului interior, curatarea loextrem de usoara.

    Legatura dintre unitatile interioare si cele exterioare se va face in circuit inchintermediul unui traseu frigorific alcatuit din tevi de cupru lichid-gaz, izolate cu tuizolatie cu grosime minima 13 mm, speciale pentru sisteme de climatizare, preccablul electric de comanda al sistemelor de climatizare.

    Repartizarea agentului frigorific pe ramuri se va face in functie de configsistemului prin intermediul unor teuri de distributie de constructie spedimensionarea acestora si a fiecarui tronson de traseu realizandu-se n functieprescriptiile si recomandarile producatorului echipamentelor. Dupa incheierea lucrarilor de montaj toata instalatia va fi probata la presiuneperioad de minim 24 ore, urmand ca apoi sa fie incarcata cu agent frigorific si faca toate setarile si reglajele necesare functionarii optime a instalatiei.

    Conductele pentru preluarea condensului se vor executa din teava de PP-R svor monta cu o panta descendenta de minim 0,2 % spre punctul de evacuare.

    La alegerea traseelor si amplasarea conductelor de condens se va tina seamaurmatoarele aspecte:

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    11/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    sa fie asigurata o panta minima de 0,2 %; traseele sa fie cat mai drepte evitandu-se desele schimbari de directie; reteaua sa fie accesibila pentru curatire; sa fie asigurata ventilarea permanenta a instalatiei de canalizare; amplasarea conductelor sa se faca astfel incat sa se evite locurile de circu

    intensa, si se vor feri de lovituri. amplasarea conductelor se va face coordonat cu celelalte tipuri de instalatii.

    Pentru asigurarea climatizarii in Satul de vacanta Gura Portitei s-a efectuat urmatorul bde calcul:

    Restaurant, P+M: Sc =461.00mp, Sd =497.75mp:

    Parter Sc =461.00mp: Zona restaurant: doua accese, doua saloane, sala autoservire, grupuri sanita

    terasa acoperita; Zona de preparare: bucatarie,oficiu, spalator, 4 camere de preparare legu

    carne, peste, oua, fiecare avand acces separat din exterior; Zona personal: doua accese din exterior, vestiare, grupuri sanitare; Camera centrala termica cu acces separat din exterior; Terasa acoperita.

    Etaj mansarda partial Sc =36.75mp: Coridor, doua camere locuit, scara acces exterior;

    NECESAR FRIG: 40 kW

    Discoteca, sala de expozitie si grup administrativ, P+1 ( alcatuit din doua corpuri alaturdiscoteca P si grupul administrativ P+1E):

    Sc =601.40mp, Sd =836.70mp:Corpul discoteca Sc =373.00mp, Sd =373.00mp:

    Sala discoteca cu acces direct din exterior; Spatiu social , grupuri sanitare cu acces direct din exterior; Receptie si doua birouri cu accese directe din exterior.

    Corpul administrativ Sc =228.40mp, Sd =463.70mp:Parter Sc=228.40mp

    Hol acces, spalator,doua depozitari; Cabinet medical 6 birouri, camera statie radio.

    Etaj Sc=235.30mp( cu acces direct din exterior printr-o scara din lemn descoperita) Vestibul, hol scara, hol distributie, 6 camere locuit pentru personal cu baie inc

    NECESAR FRIG: 70 kW

    Vila Egreta, P+1(unitate de cazare) Sc =198.42mp, Sd =396.84mp:

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    12/137

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    13/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    camera cazare cu baie proprie; terasa.

    NECESAR FRIG: 3 kW

    C2,4,9 Sc =224.35mp, Sd =224.35mp: 6 camere cazare cu baie proprie si acces direct din exterior; Terase individuale, separate cu paravane din papura impletita.

    NECESAR FRIG: 54 kW

    C3 Sc =75.95mp, Sd =75.95mp: 2 camere cazare cu baie proprie si acces direct din exterior; Terase individuale, separate cu paravane din papura impletita.NECESAR FRIG: 6 kW

    C5,6,7 Sc =113.00mp, Sd =113.00mp: 3 camere cazare cu baie proprie si acces direct din exterior; Terase individuale, separate cu paravane din papura impletita.

    NECESAR FRIG: 27 kW

    C8,10 Sc =150.00mp, Sd =150.00mp:

    4 camere cazare cu baie proprie si acces direct din exterior; Terase individuale, separate cu paravane din papura impletita.NECESAR FRIG: 24 kW

    C11 - Sc =515.20mp, Sd =515.20mp:

    12 camere cazare cu baie proprie si acces direct din exterior; Terase individuale, separate cu paravane din papura impletita; Camera centrala termica cu acces direct din exterior.

    NECESAR FRIG: 36 kW

    TOTAL NECESAR FRIG INSULA: 150 kWTOTAL NECESAR FRIG ( fara insula): 186 kW

    TOTAL NECESAR FRIG GURA PORTITEI: 336 kW

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    14/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    Fig. 1 amplasarea puturilor de mare adancime si a pompelor de caldura

    Racordarea panourilor fotovoltaice la Sistemul Energetic National , asa cum am menanterior se va face la reteaua electrica existenta in zona.

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    15/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    Fig.2 - Retea electrica existenta

    ORGANIZAREA DE SANTIER se propune a fi amplasata in zona de Vest a complexulanga Vila Egreta , intr-un perimetru care se situeaza la distanta de zona protejata integAlegerea amplasamentului organizarii de santier a tinut cont de masurile care se impun pprotejarea apei , solului , biodiversitatii zona este construita si nu exista pericolul papelor si zonelor invecinate .

    Amplasamentul se situeaza in intravilanul comunei Jurilovca, identificat prinintravilanT83, N565, Cc564, Cc560, Cc561, 562, 563 . Societatea a preluat contractul inchiriere incheiat intre Agentia Domeniilor Statului si SC Piscicola SA Jurilovca ( prezanexa prezentului Raport de mediu ) , referitor la utilizarea suprafetei de 42000 mp afeactivelor societatii .

    Fig. 3- Amplasament Gura Portitei fata de comuna Jurilovca ( sursa Google Earth )

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    16/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    Conform Planului Urbanistic General al Comunei Jurilovca, aprobat prin Hotararea ConLocal nr. 17/28.06.2002, amplasamentul se afla in intravilanul comunei Jurilovca, foactuala fiind cea de institutii si servicii, subzona sport-turism. Destinatia propusa este acee

    In figura urmatoare (Fig.4) este reprezentata zonarea functionala a terenului. Dupa cupoate observa terenul pe care se vor realiza lucrarile de restructurare si modernizare savacanta face parte din terenurile ce apartin domeniului public de interes national concesion

    Fig. 4 zonarea functionala a terenului

    Imobilul se afla in folosinta SC SAT VACANTA GURA PORTITEI SRL, conform:- actului aditional nr.1 la contractul de concesiune nr.2845/15.10.2002 (15.6teren apartinand domeniului public de interes local al comunei Jurilovca)- contractului de inchiriere nr.3/13.05.2004 (34.488mp teren domeniu publinteres national administrat de Agentia Domeniilor Statului).

    Vecinatatile planului studiat prin prezentul studiu de evaluare adecvata sunt:

    la Nord si Sud Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, la Est Zona Litoral Plaja Marea Neagra, la Vest Canalul de Centura al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

    Are acces atat la mare, cat si la lacul Razelm prin intermediul canalului Golovita.

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    17/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    Fig.5 localizare amplasament pe ortofoplan ( sursa Google-Earth)

    Coordonatele Stereo 1970 ale amplasamentului sunt prezentate in tabelul nr.2:

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    18/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    Conform Certificatului de Urbanism nr. 77/12.09.2012, folosinta actuala a terenulunisipuri si curti constructii, conform incadrarii cadastrale, iar destinatia propusa conform PUrbanistic General este zona IS subzona sport-turism.

    Fig.6- Imagini de pe amplasament foto original Badea Gh.

    Fig. 7- Imagini de pe amplasament foto original Badea Gh.

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    19/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    Tabel nr.3. Bilantul teritorial existent si propus

    Procentul de ocupare a terenului nu va depasi 15% (ceea ce inseamna o suprafata constrde maxim 7.510 mp).

    Coeficientul de utilizare a terenului nu va depasi 0,4 (ceea ce inseamna o supradesfasurata maxima de 20.000 mp).Sapaturile fundatiilor cladirilor se vor realiza cu utilaje specifice (excavatoare). In v

    stabilirii stratificatiei terenului de fundare si a principalelor caracteristici fizice ale formdin care acesta este alcatuit, pe amplasamentul cercetat se vor executa semimecanic forpana la adancimi variabile pentru a se stabili la faza DTAC caracteristicile tehnicfundatiilor.

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    20/137

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    21/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    Gestiunea deseurilor

    In etapa de realizare a investitiei se poate meniona ca pentru obiectivul propus plaprevede variante de constructie moderna, la care generarea de deseuri de constructie minima.

    Aceasta presupune un numar redus de operatii tehnologice, cantitati mai mici de materiaconstruc ie clasice i implicit cantitati mult mai mici de deseuri care rezulta din aceste activi.

    In acela i timp, perioada de realizare a construciei se reduce considerabil, ca i personalexecutant necesar.

    Intreaga execuie a lucrarilor pentru realizarea planului propus implica activitatea unudivers de utilaje, organizarea deantier, depozite temporare de materiale, precum i concentrare mica de efective umane.

    Toate aceste activitai constituie surse de poluare pentru apa, aer i sol, in cazul in care nu exista o supraveghere stricta pentru ca lucrarile sa se desfasoare doar in perimetrul autoriz

    Vecinatatea organizarii de santier poate genera surse punctiforme de poluare a apelosuprafa a, solului i aerului cu ape uzate, deeuri menajere, hidrocarburi sau diverse asubstan e toxice i periculoase. Deasemnea prinH.G. nr. 856/2002pentru Evidenta gestiunideseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurilepericuloase se stabileste obligativitatea pentru agentii economici si pentru orice alti genede deseuri, persoane fizice sau juridice de a tine evidenta gestiunii deseurilor. Evigestiunii deseurilor se tine pe baza listei nationale de deseuri acceptate in fiecare clasdepozit de deseuri prezentata inH.G. nr. 856/2002.

    Cantitatile de deseuri pot fi apreciate, global, dupa listele cantitatilor de lucrari. Cea maparte a acestor deseuri vor fi reciclate in lucrarile de terasamente, pentru constructiile definEste dificil de facut o evaluare cantitativa a acestor deseuri, tehnologiile adoptatantreprenor fiind prioritare in evaluarea naturii si cantitatii de deseuri.

    Activitatile din bazele de utilaje si statiile de betoane vor fi monitorizate din punct de veprotectiei mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor.

    In aceasta faza deseurile preconizate pot fi clasificate astfel :- menajere si/sau asimilabile acestora;- deseuri din materiale de constructie (daca se rebuteaza sarje de betoane)- plastic (din ambalaje, cabluri etc.)- metalice rezultate din activitatile de executie a structurilor metalice de rezistenta

    activitatea de intretinere a utilejelor;- hartie, carton (din activitatile desfasurate in cadrul organizarii de santier).Deseurile generate in faza de constructie, in functie de categorie, vor fi eliminate prin u

    ca umplutura, pentru sistematizarea terenului (cele inerte fara continut de subspericuloase), la amenajarea drumurilor sau in alte locuri stabilite de Primarie. Materialelnu se pot valorifica sau recupera, in urma executarii lucrarilor de constructii se vor transpun depozit de deseuri autorizat.

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    22/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    Dupa finalizarea investitiei, se va efectua o colectare selectiva a deseurilor in europuamplasate intr-o zona special amenajata pe o platforma betonata si ingradita.

    Eliminarea deseurilor recuperabile (hartie, PET, sticla , eventuale deseuri metalice) se vaprin societati de profil autorizate.

    Deseurile rezultate in timpul constructiei si in timpul functionarii obiectivului, conf856/2002, sunt evidentiate in tabelul nr. 4:

    Tabelul nr.4: tipurile de deseuri

    Nr.crt.

    Tipul deseului Codul deseului conformHG 856/2002

    1 Pamant si material stancos, pietre, fara

    continut de substante periculoase

    17 05 03

    2 Deseuri de tesuturi vegetale 02 01 03 3 Deseuri menajere, biodegradabile 20 01 08 4 Deseuri material plastic 20 01 39 5 Namoluri de la epurarea apelor uzate 19.08.05

    Dupa modernizare capacitatea Satului de vacanta va fi de 440 persoane, la care se adaaproximativ 100 de angajati, timp de cinci luni/an (respectiv perioada sezoniera, din mai pseptembrie inclusiv, in medie 150 de zile per an). Conform datelor statistice privind indicproducere a deseurilor menajere din Romania (Manualul privind activitatile specifidomeniul gestiunii deseurilor municipale), cantitatea de deseuri menajere produse dlocuitor este de 310 350 kg/locuitor/an. Astfel pentru o perioada de 150 zile pe an, rescinci luni, pentru fiecare persoana cazata la pensiune va rezulta o cantitate de 127 kg deseu

    Rezulta:540 persoane x 127 kg/locuitor/5 luni = 13716 kg/an : 150 zile = 91,44 kg/zi

    Conform datelor din literatura de specialitate (PNGD, PRGD, PJGD), structura desmenajere, provenite din functionarea obiectivului este urmatoarea:

    Tabelul 5 : cantitatile de deseuri generate pe anNr.

    Crt. Deseu Procent,

    % Cantitatedeseu

    (kg/an)

    Coddeseu

    1 Hartie si carton 16 2194.56 20 01 01,15 01 01

    2 Sticla 7 960.12 20 01 02 3 Metal 5 685.8 20 01 40 4 Plastic 12 1645.92 20 01 39,

    15 01 02 5 Alte deseuri 60 8229.6 20 01 99

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    23/137

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    24/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    n care:COP capacitatea optim de primire turistic ,S - suprafa a spa iului n hectare sau m2,Kv coeficient de corec ie a gradului de utilizare a spa iului sau sta iunii, poate lua valori de

    0,75 la 0,80N norma de utilizare a spa iului n hectare sau m2. Daca satul de vacanta este asimilat un

    complex de case de vacanta , norma de utilizare a spatiului este de 0,0067 ha/persoana .Astfel , pentru satul de vacanta Gura Portitei , capacitatea optima de primire turistica estCop = ( 5 x 0,8 )/0,0067 = 597 persoane

    Din punctul de vedere al categoriilor capacit ii optime de primire turistic , profesorul Glvan identificat mai multe categorii.

    a) Capacitatea optim de primire ecologic , care vizeaz nivelul de dezvoltare de la camediul devine degradat sau compromis. La orice nivel al utilizrii trebuie puse dou problemmodul n care turismul afecteaz ecosistemul (sol, ap , aer, relief, plante i animale) i costrefacerii ecosistemului.

    b) Capacitatea optim de primire fizic , care vizeaz nivelul dezvolt rii turistice la cafacilit ile oferite de teritoriu sunt saturate sau ncep s manifeste deterior ri asupra mediuldatorit suprautiliz rii.

    c) Capacitatea optim de primire social perceptiv , care vizeaz principiul interdependen ere elelor dintr-o sta iune. Aceasta implic dou componente: nivelul de saturare al localniccare conduce la respingerea vizitatorilor i reac ia turi tilor atunci cnd nivelul tolera epopula iei locale privind prezen a i comportamentul lor n zonele de destina ie este diminuat.

    d) Capacitatea economic optim de primire , care exprima capacitatea unei loca ii de absorbi func iile turistice, fr urm ri negative asupra mediului.

    e) Capacitatea psihologic optim de primire , care exprim nivelul de confort pe carepercep turi tii n zona de destina ie, raportat la atitudinea negativ pe care o percep din partelocalnicilor, la aglomerarea sau deteriorarea mediului.

    f) Capacitatea de schimb turistic , care reprezint un nivel de exploatare turistic a unedestina ii, pn la care satisfac ia oferit turi tilor este maxim , fr a avea urmri asuprresurselor turistice sau mediului. Exist mai multe posibilit i de calcul:

    Capacitatea de schimb turistic (C S) care se calculeaz astfel:

    unde:S suprafe ele utilizate pentru turism, exprimate in m2 sau ha

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    25/137

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    26/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    Fig.8 situarea Satului turistic fata de zonele tampon si zonele cu protectie integrala

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    27/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    Fig. 9 harta traseelor turistice in RBDD

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    28/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    Autorizarea executarii constructiilor pe terenuri situate in extravilan se va face cu respeconditiilor impuse de Legea nr. 18/1991, corelata cu prevederile Legii nr. 50/1991, repubcu modificarile si completarile ulterioare.

    Nu se recomanda realizarea unor trupuri izolate, distantate fata de localitate, asiguutilitatilor facandu-se in acest caz prin surse proprii. Autorizarea executarii constructamenajarilor pe terenuri agricole din extravilan este permisa pentru functiunile stabililege. Sunt interzise constructii pe terenuri agricole avand clasa de calitate I si II, pe teamenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare. Se interzic constructii pe terenuri inundabile

    Conform prevederilor art.32 din Legea nr.350/2001, cu modificarile si completarile ultprivind amenajarea teritoriului si urbanismului, in cazul in care se solicita o derogareprevederile documentatiei de urbanism aprobate se poate elabora o alta documentatieurbanism (Plan Urbanistic Zonal), prin care sa se justifice si sa se demonstreze posibilinterventiei urbanistice solicitate. Intocmirea documentatiei este conditionata de obtavizului favorabil de la Sistemul de Gospodarire a Apelor, legat de inundabiamplasamentului si de posibilitatea executarii unor masuri tehnice care sa elimine inundabilitatii, conform prevederilor acestui aviz. Planul Urbanistic Zonal intocmit pe rtopografica a amplasamentului si a vecinatatilor, va fi receptionat de Oficiul de CadaPublicitate Imobiliara Tulcea si va contine material fotografic. Planul Urbanistic Zonal vaproblema inundabilitatii terenului si a masurilor de contracarare a riscului, conditamplasare, regimul de inaltime, accesul, modul de asigurare cu utilitati, incadrarea in arhitdeltaica. Avand in vedere ca amplasamentul este situat intr-o zona cu risc la inundatii, lusunt posibile doar in cazul in care, prin Planul Urbanistic Zonal si proiectul pentru autoexecutarii lucrarilor de construire se va demonstra ca se elimina orice risc.

    Conform HG nr. 1516/2008 privind aprobarea Regulamentului-cadru de urbanism pentruRezervatia Biosferei Delta Dunarii ,la Capitolul III Utilizari functionale:Art. 7 Pe teritoriul pe care se aplica prezentul regulament sunt admise urmatoarele

    functiuni:a) locuirea, cu variantele locuire permanenta, locuire sezoniera, case de vacanta, cazaturistica in locuinte traditionale, cu suprafata construita la sol de maximum 200 m2;b) institutii, servicii, dotari publice;c) spatii verzi pentru agrement, sport;d) gospodarie comunala;e) amenajari piscicole;f) unitati agricole, mestesugaresti, industriale, de prestari de servicii si de transport;g) circulatii rutiere si navale, cu dotarile aferente;h) edificii de cult, cu constructii anexe.Art. 8 Sunt admise, cu conditionari, urmatoarele functiuni:a) camparea, inclusiv in zonele de locuit, conditionata de dotarea cu instalatii tehnicosanitare, cu respectarea prevederilor legale specifice pentru structurile de primire turib) functiunile comerciale si serviciile profesionale, daca se inscriu in conditiile deconfigurare a parcelelor si cladirilor, precum si cu conditionari care se refera la formamateriale de constructie si finisaj;c) sunt permise constructii izolate pentru alimentatie publica, cu conditionari referitoaforma, materiale de constructie si finisaj, in conformitate cu legislatia specifica, cu

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    29/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    prevederile prezentului regulament si cu respectarea legislatiei privind protectia medid) in extravilanul localitatilor se autorizeaza numai lucrari de infrastructura si anexe aexploatatiilor agricole, piscicole sau zootehnice;e) structurile de agrement care nu includ serviciul de alimentatie publica sunt admise conditia limitarii impactului vizual si sonor asupra vecinatatilor, precum si cu respectnormelor privitoare la forma, materiale de constructie si finisaj din prezentul regulamf) locuinte cu suprafata construita la sol pana la 300 m2, cu conditia incadrarii in indicatourbanistici aprobati si a respectarii prevederilor Codului civil;g) case de vacanta cu suprafata construita la sol pana la 350 m2, cu conditia incadrarii iindicatorii urbanistici aprobati si a respectarii prevederilor Codului civil;h) depozitari de materiale refolosibile, cu conditia respectarii legislatiei specifice;i) platforme de precolectare a deseurilor menajere, cu respectarea legislatiei privindprotectia mediului; j) activitati care utilizeaza pentru depozitare sau productie terenul vizibil din circulatipublice sau de pe parcelele adiacente, cu conditia respectarii normelor sanitare sineproducerii de noxe sau zgomote care deranjeaza vecinatatile;k) spatii comerciale cu suprafata utila peste 300 m2, cu conditia asigurarii locurilor deparcare pentru aprovizionare si cu respectarea legislatiei privind protectia mediului.

    Art. 9 Pe teritoriul pe care se aplica prezentul regulament sunt interzise urmatoareleutilizari:a) structuri de cazare de mari dimensiuni: hoteluri cu mai mult de 20 de camere, penssi moteluri cu mai mult de 10 camere; ansamblurile hoteliere cu mai mult de 20 de case vor dispune in sistem pavilionar;b) in intravilan: structuri si anexe pentru cresterea si folosirea animalelor domestice pagrement (herghelii, hipodrom); depozitare angro, cu suprafata construita mai mare d100 m2 si depozitare in aer liber cu suprafata mai mare de 150 m2;c) activitati productive poluante de orice fel, cu risc tehnologic sau incomode prin tragenerat;d) depozitarea substantelor inflamabile sau toxice.

    In Planul Strategic pentru Turismul Durabil in Delta Dunarii se mentioneaza cadezvoltarea activitatilor de turism pe raza Deltei Dunarii si judetului Tulcea trebuie seama de principiile durabilitatii turismului, printre care:

    Minimizarea impactului activitatilor turistice asupra mediului natural, in vedereaobtinerii durabilitatii ecologice, contribuind astfel la conservarea si pastrareaelementelor naturale, cu intoarcerea unei parti a veniturilor obtinute prin turism in ariaprotejata ;

    Minimizarea impactului negativ al activitatilor turistice necontrolate asupracomunitatilor locale si membrilor ei, in vederea obtinerii durabilitatii sociale; dezvoltareaacelor forme de turism care nu perturba viata de zi cu zi a populatiei destinatiei turistice;evitarea aparitiei situatiilor conflictuale in relatia cu comunitatea locala;

    Minimizarea impactului negativ al activitatii turistice asupra culturiitraditiilor,obiceiurilor locale, in vederea obtinerii durabilitatii culturale; dezvoltarea unui

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    30/137

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    31/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    In ultimii ani se constata o crestere substantiala a numarului de locatii turistice construmediul rural, multe dintre ele aparute si datorita derularii unor proiecte cu finantare euroin cadrul programelor PHARE si SAPARD.

    Se manifesta, in continuare, o calitate scazuta a serviciilor turistice, datorita, in special,pregatiri profesionale a personalului angajat in cadrul sectorului. De asemenea, nu se pvorbi despre o campanie de promovare turistica unitara si profesionista si nici despre creunui brand recunoscut la nivel european. Inexistenta in zona a marilor tour-operatori deteca piata turistica locala sa reprezinte doar o destinatie intmplatoare pentru turistii individmai putin pentru grupuri organizate.

    Prin Planul Local de Actiune pentru Mediu judetul Tulcea se stabilesc responsabilitatautoritatilor locale pentru rezolvarea problemelor de mediu din judet in vederea asigurarmediu adecvat dezvoltarii durabile.

    Conform HG nr. 1076/2004 este necesar ca, in evaluarea efectelor asupra mediului daimplementarea planului, sa fie luate in considerare si efectele cumulative si sinergice amediului. Astfel, efectele cumulative pot aparea in situatii in care mai multe activitati auindividuale nesemnificative, dar impreuna pot genera un impact semnificativ sau, atuncmai multe efecte individuale ale planului genereaza un efect combinat.

    2.4. Relationarea zonei cu localitatea

    Accesul in zona se poate face din DN 22 (E87) Constanta-Tulcea. Pe directia nordcomuna Jurilovca este traversata de drumul judeteanDJ 222 care leaga localitatile Ceamurde Jos si Jurilovca de drumul national, precum si strazile din interiorul comunei JurilovcaMai si str. Portului).

    Distantele fata de cele mai apropiate localitati sunt: 90 Km fata de Constanta, 69 km faTulcea si 32 km fata de Babadag.

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    32/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    Fig. 10 accesul pe amplasament

    Din Jurilovca pana la Gura Portitei accesul se poate face pe apa cu ajutorul mijloaceltransport navale (salupe, cabare, vaporase), traversand lacul Golovita.

    La Gura Portitei se poate ajunge si pe uscat prin judetul Constanta (localitatile Corbu, Vaapoi spre Canalul 2 Periboina Gura Portitei, un traseu estimat la 30 km (de la Vadu)trebuie traversata zona cu protectie integrala Grindu Lupilor si nu este recomandat.

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    33/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    Fig. 11-12 traseu spre Gura Portitei ( via Vadu )

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    34/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI S

    EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLSAU PROGRAMULUI PROPUS

    3.1. IntroducereJudetul Tulcea ocupa jumatatea nordica a provinciei istorice Dobrogea, a c

    insemnatate vine din asezarea ei la gurile Dunarii si iesirea la mare. Paralela 45 latitunordica taie judeul Tulcea in partea centrala, iar meridianul 29 41 si 24 longitudine strabate orasul Sulina, extremitatea estica a Romniei. Municipiul judetului este orasul Tport la Dunare, poarta a Deltei Dunarii, aflat la altitudinea medie de 30 m.

    Inconjurat din trei pari de ape, se invecineaza la vest cu judeele Braila si Galai, la nord cUcraina prin granie naturale Dunarea, la est cu Marea Neagra, avind limita de judet terela sud, judeul Constanta.

    Suprafata judetului este de 8499 kmp si reprezinta 3,6 % din suprafata tarii , procent csitueaza pe primele locuri din tara ca marime.

    Relieful judetului Tulcea se caracterizeaza prin existenta a doua unitati fizico-geogdistincte : una mai inalta, in partea central -vestica, in cadrul careia se intalnesc elemecelui mai vechi relief de pe teritoriul Romniei si alta mai joasa si cea mai noua in N respectiv lunca si Delta Dunarii.

    Unitatile vechi, mai inalte sunt dispuse in 3 mari fasii paralele, ocupnd circa 32totalitatea jud. Tulcea: fasia de N este constituita din muntii Macinului cu altitudinea m467 m (vf.Tutuiatu sau Greci),Podisul Niculitel si Dealurile Tulcei; fasia centralreprezentata prin Podisul Babadag,iar fasia sudica, corespunde compartimentului nordPodisului Casimcea, parte integranta din Podisul Dobrogei Centale.

    Delta Dunarii este declarata rezervatie a biosferei, constituita in anul 1990. Reprezintdintre cele mai mari zone umede din lume ca habitat al pasarilor de apa ,cea mai intinsa compacta de stufarisuri de pe planeta, un muzeu viu al biodiversitaii si o valoare inestimabpentru patrimoniul natural universal. Formata pe locul unui vechi golf al marii are altitudi0m(nivelul marii)la +13 m .

    Partea de est a judetului este scaldata de lacurile Complexului lagunar Razim Sinoie, vest de ghirlanda de balti sau terenuri colmatate ce insotesc albia Dunarii.

    Comuna Jurilovca este situat n zona de centru - sud a jude ului Tulcea, pe malul lacuRazelm, delimitat de urm toarele teritorii comunale: la nord teritoriul administrativ al coSarichioi, la vest teritoriul administrativ al comunei Ceamurlia de Jos, la sud jude ul Constaniar la est teritoriul administrativ al comunei Murighiol (lacul Razelm). Satele componecomunei sunt: Jurilovca - reedin a de comun , Vi ina i Salcioara. O situa ie aparte o prezinaezrile marginale, de la contactul cu podiul dobrogean (Sarichioi, Jurilovca, Baia), uprevaleaz culturile agricole. Satul de reedin al comunei omonime, este situat n norlacului Golovi a, la circa 5-6 km V de capul Doloman, ntr-o regiune n care dealurile estice Podiului Babadag coboar n trepte spre lacurile Razim i Golovi a, formnd promontostncoase. La N este dominat de dealul Cerdac (50-100 m), iar la S este delimitat de c ngust din jurul lacului. Este accesibil dinspre Babadag (prin Enisala) sau Dou Cantoane.

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    35/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    3.2. Starea actuala a mediului

    Terenul in suprafata de 5 ha se afla in intravilanul comunei Jurilovca, fiind situamplasamentul fostului Punct Pescaresc Gura Portitei.

    Conform Certificatului de Urbanism nr. 77/12.09.2012, folosinta actuala a terenulunisipuri si curti constructii, conform incadrarii cadastrale, iar destinatia propusa conform PUrbanistic General este zona IS subzona sport-turism .

    Amplasamentul Satului Turistic Gura Portitei este inclus in ROSCI 0065 Delta Dunimediata vecinatate a ROSCI 0066 Delta Dunarii-zona marina si ROSPA0031 Delta DuComplexul Razim-Sinoe, fiind situat in zona economica a Rezervatiei Biosferei Delta Du

    Factorul de mediu: apa

    Apele de suprafata in vecinatatea amplasamentului sunt reprezentate de Marea Neagra, DDunarii si lacul Golovita.

    Analiza indicatorilor chimici determinati pentru incadrarea apelor de suprafata din RBclase de calitate in conformitate cu recomandarile Ordinului nr. 161/2006 releva incadralimitele clasei a II-a de calitate, deci ape de o calitate buna. Aceasta calitate a apei specifica tuturor lacurilor si apelor fluviale si deltaice.

    In zona localitatii Jurilovca cat si a amplasamentului studiat, nu sunt surse fixe cdeterminant in poluarea apelor.

    Alimentarea cu apa este rezolvata de statia de potabilizare existenta, conform Autorizatmediu nr. 885/07.08.2008 revizuita, emisa de ARBDD Tulcea, pe amplasamentul Satuvacanta Gura Portitei existand alimentare cu apa (put forat cu adancimea de 4 m carelegatura cu canalul de centura, prin intermediul statiei de pompare SP1 (constrsupraterana) amplasata langa statia meteo. Se va pastra acest mod de alimentare cu apacladirile restructurate/modernizate se vor racorda la reteaua existenta.

    Referitor la evacuarea apelor uzate, mentionam ca pe amplasament exista retea canalizare, conform Autorizatiei de Gospodarire a Apelor nr.21/mai 2012 si a adresei Sistede Gospodarire a Apelor nr.4662/03.12.2012. Exista o statie de epurare ape uzate mecbiologica tip AS MONOCOMP 300 in suprafata de 149,38 mp si trei statii de epurare cuactive tip FAST 50/60/80.

    Factorul de mediu: aer

    Clima judetului Tulcea este continental excesiva, cu precipitatii reduse (sub 400 mm/aumiditate atmosferica ridicata in zona deltei, veri calduroase, ierni reci, marcate adeseviscole, amplitudini mari de temperatura (66,30C). Apropierea de zona continentala a Rusaduce aer rece care vine de la nord-est spre sud-vest, rezultnd un vnt numit Crivat, aduce ierni foarte reci, cteodata inghetnd chiar Dunarea si Delta pe o perioade scurte. Invnturile puternice aduc aer cald si uscat care usuca pamntul si transforma solul in

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    36/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    Temperaturile sunt mai scazute in vest, in zona de deal, in timp ce pe tarm (Sulina), brizaaduce aer cald si umed, inregistrndu-se cele mai ridicate temperaturi pe timp de iarna din

    In zona amplasamentului, respectiv a localitatii Jurilovca, sub raport climatic predominacontinentala de stepa, veri mai putin calduroase si ierni nu prea reci sub influenta compllagunar Razim-Sinoe; temperatura medie anuala 10,8C; cantitatea medie de precipitatimm/mp anual.

    Factorul de mediu: sol

    Teritoriul judetului Tulcea cuprinde formatiuni geologice foarte diferite ca varsta si mformare. Sudul judetului corespunde Podisului Casimcei, cea mai veche formatiune teritoriul romnesc si este constituit predominant din sisturi verzi paleozoice peste care sdiscontinuu depozite jurastice si cretacice.

    Orogenul Nord-Dobrogean este unitatea ce se desfasoara intre falia Peceneaga CamenS si falia Sftul Gheorghe in Nord. Fundamentul este format din: roci cristaline prehercinic, roci magmatice (granite si bazalte) si roci sedimentare. Aceasta unitaturmatoarele subdiviziuni:

    1.Macin situata in vest intre Dunare si Taita2.Niculitel intre Taita si depresiunea Nalbant3.Tulcea4. Babadag intre Dunare si Marea Neagra

    Depozitele loesoide apar cu grosimi variate peste aceste formatiuni. Evolutia geologicontinua actual cu depozitele deltaice.

    In structura geologica a Orogenului Nord-Dobrogean se disting trei unitati tectonice, intexista relatii de incalecare: Unitatea de Macin, Unitatea Consul-Niculitel si Unitatea de TSandulescu (1984) le atribuie valoare de pnze, cu vergenta nord-estica; cea inferiUnitatea Tulcea fiind sariata peste Depresiunea Pre-dobrogeana.

    Incepnd de la V la E, unitatile tectonice majore ale Dobrogei de Nord sunt delimiturmatoarele linii tectonice majore (Seghedi et al, 2001): linia Luncavita-Consul (intre Ude Macin la V si Unitatea Consul-Niculitel la E) respectiv, linia Vest Isaccea-Telita-Trestenic-Izvoarele-Mihai Bravu-Babadag-Enisala (intre Unitatea Consul-Niculitel la Unitatea de Tulcea la est). Gradinaru in 1989 apreciaza ca aceste linii tectonice convergSE spre Falia Peceneaga Camena devenind mai mult sau mai putin paralele cu acestea.

    Teritoriul administrativ al com. Jurilovca este impartit intre platforma continentala slagunara. In zona Complexului lagunar Razim-Sinoie predomina psamosolurile definitextura lor nisipoasa si de un profil de sol slab dezvoltat. Sunt folosite in special pentru paplantatii de plop. Numai pe portiuni de teren foarte mici, in curtile caselor si pe lnga satcultivate cu porumb, cartofi, secara, orz.

    Pe teritoriul comunei, prezentand resurse imense si acoperind in cea mai mare parte celeroci, se gasesc depozitele loessoide, galbui, cu grosimi de pna la 15 m. Sub aceste depose ivesc sporadic calcare marnoase de vrsta coniaciana.

    Pe raza acestei comune, in afara de loess, extras sporadic de catre localnici, nu ssemnalate resurse minerale care sa fi facut obiectul unor exploatari sistematice.

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    37/137

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    38/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    6410 - Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel

    si alpin6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara1150 * - Lagune costiere92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba40C0 * - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice91AA - Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos

    Lista speciilor de flora de interes comunitar pentru care a fost declarat situl de importacomunitara ROSCI0065 Delta Dunarii conform Anexei 4 la Ordinul 1964/2007, modifi

    completat de Ordinul 2387/20111516 - Aldrovanda vesiculosa (Otratel)2253 - Centaurea jankae (Vinetele, Dioc, Zglavoc)2255 - Centaurea pontica (Vinetele, Dioc, Zglavoc)4067 - Echium russicum ( Capul sarpelui )1428- Marsilea quadrifolia (Trifoias de balta)Aceste specii re regasesc si in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE :

    Lista speciilor de mamifere enumerate din Anexa 6 laOrdinul 1964/2007 , modificat sicompletat de Ordinul 2387/2011

    Speciile de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE mentionaFisa Standard Natura 2000 pentru care a fost desemnat ROSCI0065 Delta Dunarii sunt :

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    39/137

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    40/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    Lista speciilor de nevertebrate din Anexa nr.6 la Ordinul 1964/2007, modificat si completat Ordinul 2387/2011

    Speciile de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE mentin Fisa Standard Natura 2000 pentru care a fost desemnat ROSCI 0065 Delta Dunarii sunt

    Alte specii importante de flora si fauna

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    41/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    42/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    43/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    Nota : explicarea termenilor din tabelele anterioare

    REPREZENTATIVITATEA: gradul de reprezentativitate a tipului de habitat in cadrulGradul de reprezentativitate exprima masura pentru cat de tipic este un habitat. Sistemierarhizare folosit este urmatorul:

    A: reprezentativitate excelenta,B: reprezentativitate buna,

    C: reprezentativitate semnificativa.D: prezenta nesemnificativa.

    SUPRAFATA RELATIVA: suprafata sitului acoperit de habitatul natural raportat la sutotala acoperita de acel tip de habitat natural in cadrul teritoriului national. Acest criterexprimat ca un procentaj p:

    A: 100 p > 15%B: 15 p > 2%C: 2 p > 0%

    STADIUL DE CONSERVARE: Gradul de conservare al structurilor si functiile tipului d

    natural in cauza, precum si posibilitatile de refacere/reconstructie. Acest criteriu cuurmatoarele trei sub-criterii:i) gradul de conservare a structurii,I: structura excelentaII: structura bine conservataIII: structura medie sau partial degradata.ii) gradul de conservare a functiilorI: perspective excelenteII: perspective bune

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    44/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    III: perspective moderate sau nefavorabileiii) posibilitatile de refacere.I: refacere usoaraII: refacere posibila cu efort mediuIII: refacere dificila sau imposibila.Clasificarea globala dupa cele trei sub-criterii este urmatoarea:A: conservare excelenta = structura excelenta (i I), indiferent de clasificarea dupa ce

    doua criterii, = structura bine conservata (i II) si perspective excelente (ii I), indiferclasificarea dupa al treilea criteriu.

    B: conservare buna = structura bine conservata (i II) si perspective bune(ii II), indiferclasificarea dupa al treilea criteriu, = structura bine conservata(i II) si perspective meventual nefavorabile(ii III) si refacere usoara (iii I) sau posibila cu efort mediu(iii II), = mediu/partial degradata(i III), perspective excelente(ii I) si refacere usoara (iii I) sau posiefort mediu (iii II),= structura mediu/partial degradata(i III), perspective bune(ii II) si reusoara(iii I).

    C: conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii

    EVALUARE GLOBALA: Evaluarea globala a valorii sitului din punct de vedere al cotipului da habitat natural respectiv.

    A: valoare excelenta,B: valoare bunaC: valoare considerabila.

    Criterii de evaluare a sitului pentru o anumita specie din anexa II (in conformitate cu SecB din anexa III a Directivei Habitate)

    POPULATIE: marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu popuprezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau derelative a populatiei in sit cu cea la nivel national. Se foloseste un model progresiv ca cel d jos:

    A: 100 p > 15%B: 15 p > 2%C: 2 p > 0%D: populatie nesemnificativa.

    CONSERVARE: gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pspeciile respective si posibilitatile de refacere. Acest criteriu cuprinde doua sub-criterii:

    i) gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru specie;I: elemente in stare excelenta,II: elemente bine conservate,III: elemente in stare medie sau partial degradataii) posibilitatile de refacere.I: refacere usoara

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    45/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    II: refacere posibila cu efort mediu,III: refacere dificila sau imposibila.

    Sinteza aplicata la clasificarea dupa cele doua sub-criteriiA: conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasifi

    posibilitatii de refacere,B: conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilit

    refacere, = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I),C: conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii.IZOLARE: gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire norm

    speciei:A: populatie (aproape) izolata,B: populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie,C: populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa.

    GLOBAL: evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective.A: valoare excelentaB: valoare buna

    In urma investigatiilor din teren, a evaluarii absolute a speciilor de plante si a habienumerate in anexa II si anexa I a Directivei Consiliului 92/43/ CEE (enumerate in Formstandard), pe amplasamentul Satului de vacanta Gura Portiteinu au fost identificate speciilede plante, habitatele, speciile de nevertebrate, pesti, amfibieni, reptile, mamifere pentrcare a fost desemnata aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI 0065 Delta DuDin aceasta cauza, in acest capitol se vor prezenta informatii despre ROSCI0065 DeltaDunarii cu mentiunea ca aceasta arie de importanta comunitara NU VA FI AFECTATA DIMPLEMENTAREA PLANULUI.

    Obiectivul analizat este amplasat inintravilanul localitatii Jurilovca, jud.Tulcea, pe un tercurti constructii dat in concesiune beneficiarului investitiei. Acest perimetru se afla in RezBiosferei Delta Dunarii, este inclus in aria naturala protejata de interes comunitar ROSCDelta Dunarii, in imediata vecinatate a ROSCI 0066 Delta Dunarii-zona marina si aimportanta avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe.

    ROSCI 0065 Delta Dunarii are o suprafata de 454.037 ha.

    Habitate prezente in situl ROSCI 0065 Delta Dunarii si relatia acestora cu planulRaportnd planul propus la distributia habitatelor de interes conservativ la nivel eur

    pentru care a fost declarata aria protejata de interes comunitar ROSCI 0065 Delta Dufacem mentiunea ca acesta va fi amplasatin incinta SC SAT VACANTA GURA PORTISRL, care detine Autorizatia de mediu nr. 885/07.08.2008 revizuita la data de 16.06.2009 15.02.2012 pentru activitatea alte servicii de cazare (cod CAEN 5590) si restaurante (codCAEN 5610) si pe care nu s-a identificat nici unul din habitatele mentionate mai sus.

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    46/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    Referitor la speciile de plante enumerate in Anexa II a Directivei Habitate mentionamconformitate cu Fisa standard, aprobata ca anexa la Ordinul MMDD nr. 1964/2007, complmodificat prin Ordinul 2387/2011 pentru ROSCI 0065 Delta Dunarii in zona planului prau fost identificate specii de interes conservativ la nivel european.

    Fig.13 pozitionarea amplasamentului fata de ROSCI 0065 Delta Dunarii, ROSCI 0066 Delta Dunarimarina si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe

    Habitatele naturale de interes comunitar pentru a caror conservare a fost necedesemnarea sitului de importanta comunitara ROSCI 0065 Delta Dunarii, coformularului standard NATURA 2000 sunt:

    3160 - Lacuri distrofice si iazuriRaspandire: Bazine acvatice cu ape statatoare sau lin curgatoare din sud-vestul tarii, Lun

    Delta Dunarii, Moldova, in luncile Siretului si Prutului. Statiuni: In bazine acvatice permanenta.

    Structura: Stratul natant este alcatuit dinNymphaea alba, Trapa natans, Nymphoides peltaPotamogeton natans . Se dezvolta in ape putin profunde (0,52 m), cu continut redus dsubstante nutritive si reactie neutra sau adesea alcalina (pH = 7,58). Ocupau suprafete inin baltile Dunarii, inainte de desecare. In prezent, cele mai reprezentative fitocenoze se gasein Delta Dunarii, unde ocupa suprafete relativ mari.

    Stratul natant este insotit frecvent de speciile alianteiLemnion minoris . Stratul submers esformat din:Myriophyllum verticillatum, Ceratophyllum demersum, Potamogeton crispus, Ppectinatus .

    Compozitie floristica: Specii edificatoare:Potamogeton natans, Nuphar luteum, Nymphalba, Nymphoides peltata, Trapa natans. Specii caracteristice: Nymphaea alba, Nuphar lut

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    47/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    Nymphoides peltata . Alte specii importante:Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicaPotamogeton crispus, P. pectinatus, Hippuris vulgaris, Elodea canadensis . La suprafata applutesc speciile caracteristice aliantei Lemnion , cum sunt: Lemna minor, Wolffia arrhSpirodela polyrhizaprecum si pteridofitele:Azolla caroliniana, Salvinia natans, Marsquadrifolia . Prin indiguirea Dunarii si asanarea baltilor din lunca fluviului, vegetatia acvaticzona s-a diminuat foarte mult, iar unele specii au disparut aproape complet.

    Pe amplasamentul studiat nu a fost identificat acest tip de habitat .

    6260* - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuriRaspandire: Pe toate nisipurile continentale: Oltenia (Dabuleni, Calafat), Moldova (Hanu

    Conachi) si Dobrogea (Delta Dunarii).Statiuni: teren plan cu dune nisipoase. Substrat: nisipuri continentale. Solul: nisipuri n

    sau in curs de fixare, neutre pana la slab acide.Compozitie floristica: Formatiuni dominate de graminee perene cespitoase, inalte sa

    inaltime medie, sau plante sufrutescente ce acopera lacunar terenul, impreuna cu comunitaterofite asociate, dezvoltate pe nisipuri mobile sau fixe (nisipuri aluvionare, sisteme desubfosile) in cadrul arealului stepelor panonice, astfel limitate la bazinul panonic si la dominate de comunitatile acestora. De asemenea, include comunitati similare din vbazinului pontic.

    Plante: Festuca vaginata, Helichrysum arenarium, Dianthus serotinus, Gypsophila panicKoeleria glauca, Alyssum montanumsubsp. gmelinii, Bassia laniflora, Centaurea scabisubsp. sadleriana, C. jacea subsp. angustifolia, Erysimum diffusum, Stipa capillatapulcherrima, Cynodon dactylon, Festuca pseudovina .

    Pe amplasamentul studiat nu a fost identificat acest tip de habitat, fiint prezent ladistante mari de zona studiata.

    7210 * - Mlastini calcaroase cu Cladium mariscusRaspandire: Comunitati dense deCladium mariscusdin zone lacustre colonizate de plan

    din terenuri abandonate (necultivate) sau pajisti umede aflate in stadii succesionale ulterexploatarii lor extensive, aflate in contact cu tipuri de vegetatie dinCaricion davallianaesau calte specii dePhragmition[Cladietum marisci(Allorge 922) Zobrist 1935].

    Plante: Cladium mariscus .In contact cu mlastini alkaline,dar si cu mlastini acide, pajisti umede exploatate extensiv

    stufarisuri si rogozisuri inalte.Pe amplasamentul studiat nu a fost identificat acest tip de habitat.

    91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sauFraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)

    Paduri din specii cu lemn de esenta tare situate in albia majora a raurilor, expuse reinundatiilor in perioda cresterii nivelului apei, sau in zone joase, expuse inundatiilor prode inaltarea apei freatice. Aceste paduri se dezvolta pe depozite aluviale recente. Solul pobine drenat intre inundatii sau poate ramane ud. Ca urmare a regimului hidric specific, splemnoase dominante apartin genurilorFraxinus, Ulmussau Quercus . Subarboretul este bindezvoltat.

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    48/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F. angustPopulus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus, Humulus lupulus, vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea, Corysolida, Gagea lutea, Ribes rubrum .

    Aceste paduri formeaza mozaicuri cu paduri pioniere sau climax din specii cu lemn de emoale, in zonele joase ale luncilor raurilor; ele se pot dezvolta si din paduri aluviale de splemn de esenta tare. Acest tip de habitat apare adesea in conjunctie cu paduri de anin si fra

    Acest tip de habitat nu a fost identificat pe amplasamentul studiat.

    92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae)Galerii arborescente si tufarisuri de catina rosie, oleandru si mielarea, precum si form

    lemnoase mai scunde, situate de-a lungul apelor curgatoare permanente sau temporare sizonele umede ale etajului termo-mediteranean si din sud-vestul Peninsulei Iberice, precdin statiunile cele mai higromorfe ale zonelor saharomediteraneana si saharo-sindiana. Iformatiuni deTamarix smyrnensis(T.ramossissima ) de pe malurile apelor curgatoare si statiunile de coasta ale regiunilor pontice si stepice din vestul Eurasiei.

    Formatiunile cuTamarix africananu vor fi luate in considerare.Acest tip de habitat nu a fost identificat pe amplasamentul studiat.

    1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mareBancurile de nisip sunt forme topografice inaltate, alungite, rotunjite sau nereg

    permanent submerse si predominant inconjurate de ape mai adanci.Acestea constau in principal din sedimente nisipoase, insa depozite cu granulometr

    mare, incluzand prundis si galeti, sau cu granulometrie mai mica, incluzand mal, potasemenea prezente pe un banc de nisip. Bancurile, pe care sedimentele nisipoase sdispuse intr-un strat deasupra substratului dur, sunt clasificate drept bancuri de nisip, bioturile asociate depind mai curand de nisip decat de substratul dur de dedesubt.Permasubmerse la mica adancime inseamna ca deasupra unui banc de nisip adancimea adepaseste rareori 20 m sub nivelul hidrografic zero.

    Bancurile de nisip se pot insa extinde mai jos de 20 m sub nivelul hidrografic zero. De apoate fi adecvata includerea unor astfel de zone mai adanci, care fac parte din formaticaracteristica a bancului si care gazduiesc biocenozele sale specifice.

    Plante: Zostera sp., Potamogeton spp., Ruppia spp., Zannichelliaspp., carofite. Pe mulbancuri de nisip nu cresc macrofite.

    Bancurile de nisip pot fi intalnite in asociere cusuprafete de mal si nisip neacoperite dmarii la maree joasa si recife.In sectorul romanesc al Marii Negre, acest habitat se intalneste sub urmatoarele foNisipuri fine, curate sau usor maloase, cu pajisti deZostera , ce constituie prelungirsubmarina a plajei de nisip fin, fiind in contact direct cu zona mediolitorala de sparvalurilor. Zostera marina , Z. noltii si Zannichellia pedicellata formeaza pajisti submarimonospecifice sau mixte in golfuri adapostite, acolo unde stabilitatea sedimentara ducedepunere slaba de mal. Nisipuri medii sub forma de dune submarine, cu granulatie medie,sub actiunea curentilor puternici si a valurilor, formeaza bancuri submerse (dune hidraparalele cu tarmul. Prin acumularea in timp a nisipului, aceste bancuri pot deveni em

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    49/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    constituind insule miscatoare sau bare de nisip permanente (de exemplu, insula Sacalin dingurii Sf. Gheorghe). Nisipuri fine de mica adancime, amestecate cu resturi de cochpietricele, dispuse de la tarm pana la izobata de 3-4 m. Acest facies este prezent de la gDunarii si pana la Constanta, adapostind biocenoze de nisipuri fine cuLentidiumediterraneum . Nisipuri bine calibrate, dispuse de la 3-4 m pana la 20 m adancime.

    Acestea sunt mai slab reprezentate sau chiar lipsesc la nord de Capul Midia, deoarecefundurile maloase se instaleaza de la adancimi foarte mici (5-6 m). Speciile caracteristicbivalveleChamelea gallina , Donax trunculus , Cerastoderma glaucum , Tellina tenuis , Anadarinaequivalvis, Lentidium mediterraneumsi Mya arenaria, crustaceiiCrangon crangon, Polybivernalis, Diogenes pugilator, Upogebia pusilla si pestii Gymnammodytes cicerelus, Trachindraco, Uranoscopus scaber, Callionymussp., Pomatoschistus sp., Pegusa lascaris . Nisipugrosiere si pietrisuri marunte batute de valuri se intalnesc in micile golfuri ale costancoase natural expuse si nu depasesc cateva zeci de centimetri adancime. Se prezinta forma unor plaje submerse foarte inguste, formate din nisip grosier si pietris provendegradarea rocii, remaniate in continuu de valuri. Galeti infralitorali se intalnesc pe aloculungul coastelor stancoase naturale expuse, intre adancimile de 0,5 si 2,5 m. Astfel de submerse sunt partial acoperite cu pietre rotunde si aplatizate (galeti), de obicei calcaroalbe, modelate de valuri. Apar numai in zonele cu un hidrodinamism puternic si sunt popucrustacee izopode, amfipode si de crabulXantho poressa . Camca de la gurile Dunariiintalneste in zonele adapostite, demica adancime, pe tarmul Deltei Dunarii. Camcaua esuspensie densa de detritus vegetal de origine continentala, formata mai ales din resturi de(Phragmites ) maruntite.

    Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat.

    1210 - Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmuluiFormatiuni de plante anuale sau anuale si perene, ocupand depozite de material grosier ade curentii marini si pietrisuri bogate in materie organica azotata (Cakiletea maritimaep.p.Plante: Cakile maritima , Salsola kali , Atriplexspp., Polygonumspp., Euphorbia peplis , Elymurepens, Potentilla anserina si, in special in formatiunile mediteraneene,Glaucium flavuEuphorbia paralias, Eryngium maritimum . La Marea Neagra acest habitat include comunitatCakile maritimasi Argusia (Tournefortia) sibirica .

    Siturile propuse pentru acest habitat pot include comunitati deCakiletea maritimaedezvoltape pietris sau pe substrate mixte de pietris si nisip (aceste amestecuri fiind adesea foartdinamice si variabile), insa astfel de tipuri de vegetatie, dezvoltate pe plaje pur nisipoase, trebui considerate, dupa caz, ca parte a habitatului 2110 (dune mobile embrionare).

    Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat.1310 - Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile umede

    si nisipoaseFormatiuni compuse mai ales sau predominant din specii anuale, in specialChenopodiacea

    din genulSalicorniasau graminee, care colonizeaza portiunile maloase sau nisipoase, periinundate, ale mlastinilor saraturate marine sau interioare.Thero-Salicornietea , Frankenietepulverulentae , Saginetea maritimae .

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    50/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    Subtipuri: Pajisti de branca (Thero-Salicornietalia ): specii anuale (Salicornia spp.), ghir(Suaeda maritima ), sau uneori saricica (Salsola spp.). Formatiuni ce colonizeaza zonmaloase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate costiere si bazinele saratucontinentale. Comunitati central eurasiatice deCrypsis : formatiuni deschise de graminanuale din genul Crypsis (Heleochloa ), pe soluri de tip solonchak, ce colonizeaza zonmaloase in curs de uscare ale depresiunilor umede ale stepelor si mlastinilor saraturateEurasia, din regiunea Panonica pana in Extremul Orient.

    Plante: Salicorniaspp., Suaeda maritime , Crypsisspp., Cyperus pannonicus,Spergularia media, S. marina, Salicorniaspp., Lepidium latifolium, Chenopodiumspp.,Atriplexspp., Dianthus guttatus, Artemisia santonicum.Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat.

    1410 - Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)Diverse comunitati mediteraneene si vest-pontice (Marea Neagra) deJuncetalia maritimi . Subtipuri: mlastini saraturate de pipirig inalt, dominate deJuncus maritimussi/sau J. acutus

    mlastini saraturate de pipirig scund, rogoz si trifoi (Juncion maritimi ) si pajisti umede dspatele litoralului, bogate in specii de plante anuale si inleguminoase (Trifolion squamosi ); pajisti mediteraneene halo-psamofile(Plantaginion crassifoliae).

    Plante: Juncus maritimus , J. acutus, Carex extensa , Aster tripolium , Plantago cornuScorzonera parviflora, Merendera sobolifera, Taraxacum bessarabicum, Samolus valerHordeum nodosum , H. maritimum, Trifolium squamosum , T. michelianum , Carex divisRanunculus ophioglossifolius, Plantago crassifolia , Blackstonia imperfoliata , Orchis coriophosubsp. Fragrans.

    Acest tip de habitat este prezent in vecinatatea amplasamentului in zona de protectieintegrala Periteasca-Leahova. Lucrarile de restructurare si modernizare care se vorexecuta in incinta Satului de vacanta Gura Portitei NU vor afecta acet habitat.

    1530 * - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmaticeStepe, depresiuni, lacuri superficiale si mlastini saraturate panonice si pontosarmatice,

    sunt influentate in mare masura de un climat panonic cu temperaturi extreme si ariestivala. Imbogatirea in saruri a solului se datoreaza evaporarii intense a apei freatice in tverii. Aceste tipuri de habitate au origine partial naturala si partial determinata de infdistincta a pasunatului bovinelor.

    Vegetatia halofitica consta in comunitati de plante din depresiuni si stepe saraturate uspajisti saraturate umede, si comunitati de plante anuale din lacurile sarate, periodic inundazonare tipica.Plante: Artemisia santonicum , Lepidium crassifolium , Puccinellia peisonis , Aster tripoliuSalicornia prostrata , Camphorosma annua , Plantago tenuiflora , Juncus gerardii , Plantagmaritima, Cyperus pannonicus , Pholiurus pannonicus , Festuca pseudovina, Achillea colliArtemisia pontica, Puccinellia limosa, Scorzonera cana, Petrosimonia triandra, Peucedofficinale, Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta, Aeluropus littoralis, LimoniumL. gmelini, Nitraria schoberi, Carex distans, C. divisa, Taraxacum bessarabicum, Beckmeruciformis, Zingeria pisidica, Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon, Ranunculus sAgropyron elongatum, Halimione verrucifera(syn. Obione verrucifera ), Lepidium latifoliu

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    51/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    Leuzea altaica (syn. L. salina ), Iris halophila, Triglochin maritima, Hordeum hystrix, sedifolius, Scorzonera austriacavar. mucronata, Festuca arundinaceasubsp. orientalis .

    Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat.

    2110 - Dune mobile embrionare (in formare)Formatiuni costiere reprezentand primele stadii ale formarii dunelor, constituite de on

    sau suprafete de nisip inaltate ale plajei superioare, sau de o bordura situate inspre marbaza dunelor inalte.

    Plante: Elymus farctus (Agropyron junceum ), Leymus sabulosus , Sporobolus pungenEuphorbia peplis, Medicago marina, Eryngium maritimum .

    Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat.

    2130 * - Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri)Dune fixate, stabilizate si colonizate de pajisti mai mult sau mai putin inchise, forma

    specii perene, si de tapete de licheni si muschi, de pe coastele Atlanticului (si Canalul Maintre Stramtoarea Gibraltar si Capul Blanc Nez, si tarmul Marii Nordului si al Marii Balticsimilare apar si de-a lungul coastelor Marii Negre.

    Subtipuri: Dune fixate pontice dune fixate de pe coastele Marii Negre.Vegetatia poate fi reprezentata de pajisti inchise, de pajisti deschise formate din specii an

    sau poate fi dominata de muschi si licheni; continutul de calcar (Ca2+) poate varia foarte multin general se reduce odata cu varsta si desfasurarea succesiunii spre sistemele de dune bru(dune cu lande).

    Plante: Bromus hordeaceus, Carex colchica, Cerastiumspp., Galium verum, Gentiacruciata, Koeleriaspp., Myosotis ramosissima, Ononis repens, Silene conica, S. otites, Trifoscabrum ; Muschi -Tortula ruraliformis ; Licheni -Cladoniaspp. Tufarisurile de dune si depresiunile umede interdunale cu vegetatie distinct formcomplexe strans legate cu dunele gri lipsite de vegetatie lemnoasa.

    Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat.

    2160 - Dune cu Hippophae rhamnoidesFormatiuni de catina alba ce constituie un stadiu premergator colonizarii forestie

    depresiuni interdunale, atat uscate cat si umede.Plante: Hippopha rhamnoides .Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea

    acestuia.

    2190 - Depresiuni umede intradunaleDepresiuni umede ale sistemelor dunale. Depresiunile umede interdunale sunt hab

    specializate si bogate in specii, fiind amenintate de scaderea nivelului panzei freatice.Subtipuri: Balti interdunale (Charetum tomentosae, Elodeetum canadensis, Hippuride

    vulgaris, Hottonietum palustris, Potametum pectinati ): comunitati acvatice ale ochiurilor de adulce interdunale permanente. Pajisti pioniere interdunale (Juncenion bufoniip.p.: GentianoErythraeetum littoralis, Hydrocotylo- Baldellion ): formatiuni pioniere de nisipuri umede si made balti interdunale, pe soluri cu salinitate scazuta. Mlastini interdunale: forma

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    52/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /

    mlastinoase calcifile si, ocazional, acidofile, adesea invadate de salcia taratoare, ocupapartile cele mai umede ale depresiunilor interdunale. Pajisti interdunale: pajisti umedesisuri de pipirig ale depresiunilor interdunale, adesea cu salcii taratoare (Salix rosmarinifol Stufarisuri si rogozisuri de depresiuni interdunale: stufarisuri si comunitati de rogozuriale depresiunilor interdunale.

    Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat .

    3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelleteauniflorae si/sau Isoto-Nanojuncetea

    - vegetatie scunda perena, acvatica pana la amfibie, oligotrofa pana la mezotrofa, a mallacurilor, iazurilor si baltilor, si a zonei ecotonale apa uscat apartinand ordinuluiLittorelletauniflorae .

    - vegetatie scunda anuala, amfibie, pioniera, a zonei ecotonale cu uscatul de la marglacurilor, baltilor si iazurilor, cu soluri sarace in nutrienti, sau care creste in timpul periodice a acestor ape statatoare: clasaIsoto- Nanojuncetea .

    Aceste doua unitati pot creste impreuna in stransa asociere sau separat. Speccaracteristice de plante sunt in general efemerofite pitice.

    Plante: Littorella uniflora , Luronium natans , Juncus bulbosus subsp. bulbosus , Eleocharacicularis , Sparganium minimum , Lindernia procumbens , Elatine spp., Eleocharis ovatCyperus fuscus , C. flavescens , C. michelianus , Limosella aquatica , Schoenoplectus supinuScirpus setaceus , Juncus bufonius , Centaurium pulchellum , Centunculus minimus .

    Acest tip de habitat s-ar putea dezvolta, de asemenea, in depresiuni umede interdunAcest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat. In urma investigatiilor dinteren nu au fost identificate specii edificatoare si caracteristice acestui tip de habitat.

    3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau HydrocharitionLacuri si iazuri cu ape de culoare gri inchis catre albastru-verzui, mai mult sau mai

    tulburi, in mod special bogate in baze dizolvate (pH de obicei > 7), cu comunitaHydrocharitionce plutesc liber la suprafata sau, in ape adanci, deschise, cu asociatiibroscarita (Magnopotamion ).

    Plante: Hydrocharition - Lemnaspp., Spirodelaspp., Wolffiaspp., Hydrocharis morsus-ranaStratiotes aloides, Utricularia australis, U. vulgaris, Aldrovanda vesiculosa,ferigi (AzollaHepaticae (Riccia spp., Ricciocarpus spp.), Magnopotamion - Potamogeton lucens, perfoliatus .

    Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat.

    3260 - Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie dinRanunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion

    Cursuri de apa din zona de campie pana in etajul montan, cu vegetatie submerse sau natdin Ranunculion fluitantissi Callitricho-Batrachion(nivel scazut al apei in timpul verii) muschi acvatici.

    Plante: Ranunculus trichophyllus , R. fluitans , R. peltatus , R. penicillatussubsp. penicillatus , Raquatilis , Myriophyllumspp., Callitriche spp., Sium erectum , Zannichellia palustriPotamogetonspp, Fontinalis antipyretica .

  • 8/13/2019 Raport de Mediu_Restructurare Si Modernizare Sat Vacanta Gura Portitei_2013

    53/137

    , . , . 1 36/436/200 22244 4

    / 0340 104.06 . , . .

    , /