Raport de mediu PNDR 2014-2020 modificat dezbatere publica · 2015-04-27 · servicii de Aprile, n,...

PROIECCT COFINANŢAT

“E

T DIN FEADR PR

Evaluarea e

Cod

Evaluare

RAP

N

RIN MĂSURA 51

1

x-ante a PN

d CPV 79414

ea Strategică

PORT DE M

Noiembrie 20

11 DIN PROGRA

NDR 2014-20

4000-4

ă de Mediu

MEDIU

014

AMUL NAŢIONA

020”

AL DE DEZVOLTAARE RURALĂ 20007‐ 2013

PROIECT C

Progr LimitConți AutorAcestDezvocontriDorinmembcoord Datel SC Astr. Ștap. 12CraioTel/fae-maioffice

Datel Raporîn cal(nicoaElaboExper

“ECOFINANŢAT D

ramul Națio

tarea responinutul aceste

ri: t document oltare Ruraibuții tehnicn Nicoară. brilor Grupdonări cu M

le de contac

ACZ Consultefan Velov2 va, jud. Do

ax: 0351 44 il: e@aczconsu

le de contac

rtul a fost ellitate de Exara.pfa@gmoratorilor drt non-cheie

Evaluarea ex‐anIN FEADR PRIN

nal de Dezv

nsabilității: ei publicații

a fost elablă 2014-202ce privind De asemen

purilor de inisterul Ag

ct ale furni

lting SRL van, bl. 23A

lj 20 44

ulting.ro

ct ale autor

laborat de Dxpert cheie -mail.com, tede Studii dee în sectorul

nte a PNDR 201 MĂSURA 511 D

voltare Rura

i stă în respo

orat în cadr20” de SC aspecte SEnea, documlucru , fii

griculturii și

izorului de

A, t33 SRLvia XXVAnconaTel./FaxE-mail:

rilor:

Dl. JozefRic- Specialistel: +407664 Impact penl mediu.

14‐2020 ‐ RaporDIN PROGRAM

2

ală 2014-20

onsabilitate

rul evaluăriACZ Cons

EA aduse dmentul a foind totodati Dezvoltări

servicii de

L V Aprile, n

a, Italia x: +39 0718 [email protected]

chtarcik(jr@t în sectorul484713, înrentru Protec

rt de mediu, NoUL NAŢIONAL D

020

ea exclusivă

ii ex-ante pulting SRL

de Dl. Jozeost elaborattă rezultatuii Rurale.

consultanț

nr. 28/b

8 98093 it

@enviconsull mediu, și egistrat în ccţia Mediulu

oiembrie 2014DE DEZVOLTAR

ă a autorilor

entru „ProgL & t33 SRLefRichtarcikt având în

ul unei strâ

ță:

IRIS SRLvia G. VerPrato, ItaliTel.: +39.0Fax : +39 0E-mail : segreteria@

lting.sk, telDl. Alexan

cadrul Regiui, poziția 2

E RURALĂ 2007

.

gramul NațiL & IRIS S

k și Dl. Alen vedereconânse colabo

L rdi, nr. 40 ia 0574.607520574 49051

@irisricerch

: +4219054ndru Dorin Nistrului Naţ227), în cal

7‐ 2013

ional de SRL, cu exandru ntribuția orări și

2 1

he.it

478127), Nicoară ional al litate de

PROIECT C

CUPR

CUPR

GLOS

1. I

1.1 C

1.2 C

1.3 P

1.4 M

1.5 S

2. CRURA

2.1 D

2.2 O

2.3 P

2.4 I

3. APRO

3.1 S

3.1.1 B

3.1.2 A

3.1.3 S

3.1.4 A

3.1.5 A

3.1.6 E

3.1.7 S

“ECOFINANŢAT D

RINS

RINS ........

SAR DE A

INTRODUC

Cadrul legal .

Cadru institu

Prezentarea p

Metodologia

Surse de infor

CARACTEALĂ 2014

Date de bază

Obiectivele P

Prezentarea P

Identificarea

ASPECTEBABILĂ A

Starea actual

Biodiversitate

Apa ................

Sol ..................

Aer .................

Atenuarea și a

Energie ..........

Sănătatea pop


................

ABREVIER

CERE ......

.......................

uțional ...........

procedurii SE

de evaluare ..

rmații ...........

ERIZAREA4 - 2020 ....

și de fond .....

NDR 2014 - 2

Programului

altor planuri

RELEVANA ACESTE

lă a mediului

e, floră, faună

.......................

.......................

.......................

adaptarea la

.......................

pulației ..........


.................

RI...............

.................

.......................

.......................

EA ..................

.......................

.......................

A PROGR.................

.......................

2020 ..............

Național de D

i, programe,

NTE ALE EIA FĂRĂ

......................

ă .....................

.......................

.......................

.......................

schimbări cl

.......................

.......................


3

.................

.................

.................

......................

......................

......................

......................

......................

RAMULUI .................

......................

......................

Dezvoltare R

politici și str

STĂRII ACIMPLEME

......................

......................

......................

......................

......................

imatice .........

......................

......................


.................

.................

.................

......................

......................

......................

......................

......................

NAȚION.................

......................

......................

Rurală 2014-2

ategii ............

CTUALE ANTAREA

......................

......................

......................

......................

......................

......................

......................

......................


.................

.................

.................

......................

......................

......................

......................

......................

NAL DE .................

......................

......................

2020 ...............

......................

A MEDIULPROGRAM

......................

......................

......................

......................

......................

......................

......................

......................

E RURALĂ 2007

.................

.................

.................

.......................

.......................

.......................

.......................

.......................

DEZVOL.................

.......................

.......................

.......................

.......................

LUI ȘI EVOMULUI .....

.......................

.......................

.......................

.......................

.......................

.......................

.......................

.......................

7‐ 2013

......... 3

......... 6

......... 8

............. 8

........... 10

........... 11

........... 12

........... 14

LTARE ....... 15

........... 15

........... 17

........... 19

........... 22

OLUȚIA ....... 25

........... 25

........... 25

........... 31

........... 38

........... 40

........... 42

........... 44

........... 44

PROIECT C

3.1.8 P

3.1.9 U

3.2 E

4. CÎN MO

5. P

6. O

7 E

7.1 E

7.2 E

7.3 E

7.4 Co

7.5 E

7.5.1 Pzonele

7.5.2 Pîn toat

7.5.3 Pprodus

7.5.4 Psilvicu

7.5.5 Pemisii

7.5.6 Pzonele

7.6 C

7.4 E

7.7 E

7.8 C

“ECOFINANŢAT D

Peisaj şi patri

Utilizarea tere

Evoluția prob

CARACTEOD SEMN

PROBLEM

OBIECTIV

EFECTELE

Evaluarea ge

Evaluarea mă

Evaluarea ge

omentarii pe m

Evaluarea pr

Prioritatea 1: rurale...........

Prioritatea 2: te regiunile şi

Prioritatea 3: selor agricole,

Prioritatea 4: ultură ..............

Prioritatea 5. reduse de car

Prioritatea 6: Prurale...........

Comentarii a

Efecte cumul

Efecte transfr

Concluzii ......


imoniu ...........

enurilor agri

babilă a medi

ERISTICILENIFICATIV

ME DE ME

VELE DE P

E POTENȚ

nerală ...........

ăsurilor indiv

nerală a PND

marginea ma

riorităților și

Încurajarea t.......................

Creşterea viapromovarea

Promovarea e, bunăstării a

Refacerea, co.......................

Promovarea rbon și reziste

Promovarea i.......................

asupra evaluă

ative ..............

rontaliere asu

.......................


.......................

icole ...............

iului, fără im

E DE MEDPRIN IMP

DIU EXIST

PROTECȚI

ȚIALE SEM

.......................

viduale în rel

DR 2014-2020

atricei privind

domeniilor d

transferului d.......................

abilității explotehnologiilor

organizării laanimale şi ges

onservarea şi.......................

utilizării eficientă la schimb

incluziunii so.......................

ării prioritățil

.......................

upra mediulu

.......................


4

......................

......................

mplementarea

DIU ALE ZLEMENTA

TENTE RE

A MEDIUL

MINIFICAT

......................

aţie cu impac

0 ....................

d evaluarea g

de intervenţie

de cunoștințe ......................

oatațiilor şi a r agricole inov

anţului alimenstionării riscu

i consolidarea......................

iente a resursbările climatic

ociale, a reduc......................

lor PNDR 20

......................

ui ...................

......................


......................

......................

a programulu

ONELOR AREA PND

ELEVANTE

LUI (OBIEC

TIVE ASU

......................

ctul anticipat

......................

globală a PND

e .....................

şi a inovării î......................

competitivitățvatoare și a ge

ntar, inclusivurilor în agric

a ecosistemelo......................

selor și sprijince în sectoare

cerii sărăciei ......................

014-2020 ........

......................

......................

......................


......................

......................

ui (alternativa

CARE PODR 2014-2

E PENTRU

CTIVELE

UPRA MED

......................

t al acestora a

......................

DR 2014-2020

......................

în agricultură......................

ții tuturor tipuestionării dur

v procesarea șcultură ..........

or care sunt le......................

nirea tranzițieele agricol alim

şi a dezvoltăr......................

......................

......................

......................

......................

E RURALĂ 2007

.......................

.......................

a"zero") .......

OT FI AFEC020 ..........

U PNDR ....

SEA) ........

DIULUI ......

.......................

asupra mediu

.......................

0 ....................

.......................

ă, în silvicultu.......................

urilor de agrirabile a pădur

și comercializa.......................

egate de agric.......................

ei către o econmentar și silv

rii economice .......................

.......................

.......................

.......................

.......................

7‐ 2013

........... 47

........... 48

........... 49

CTATE ....... 52

....... 52

....... 56

....... 61

........... 61

ului .... 65

........... 77

........... 83

........... 86

ură şi în ........... 86

icultură rilor ... 89

area ........... 94

cultură şi ........... 98

nomie cu vic ..... 102

în ......... 104

......... 108

......... 110

......... 112

......... 113

PROIECT C

8 MEFECMED

9 D

10 MIMPL

10.1 S

10.2 P

10.3 I

11 R

Anexa

Anexa

Anexa

“ECOFINANŢAT D

MĂSURILECTELOR IULUI ......

DESCRIER

MONITORLEMENTĂ

Sistemul de m

Planul de mo

Indicatori .....

REZUMAT

aA – Încorpor

a B – Planuri,

a C – Compon


E DE NEGATIV................

REA MOTI

RIZAREA RII PROG

monitorizare

nitorizare al

.......................

T NON-TEH

rarea nevoile

, programe, p

nența Grupul


PREVENIRVE SEMN.................

IVELOR D

EFECTRAMULUI

și evaluare ....

Programului

.......................

HNIC ........

e în prioritățil

politici și stra

lui de Lucru .


5

RE, REDIFICATIVE.................

DE SELECT

TELOR I ................

......................

i ....................

......................

.................

le și zonele de

ategii legate d

......................


DUCERE E ALE P.................

TARE A A

ASUPRA.................

......................

......................

......................

.................

e interes ale P

de PNDR2014

......................


ȘI COPROGRAM.................

ALTERNAT

A ME.................

......................

......................

......................

.................

PNDR 2014 -

4 – 2020 .........

......................

E RURALĂ 2007

MPENSARMULUI AS.................

TIVELOR .

DIULUI .................

.......................

.......................

.......................

.................

- 2020 ............

.......................

.......................

7‐ 2013

RE A SUPRA ..... 115

..... 118

ALE ..... 119

......... 119

......... 120

......... 127

..... 136

......... 143

......... 145

......... 159

PROIECT C

GLOS

AbrevACP ACPEAECMAM AP APIAAPSAAPDRBAT-

BCAMBF C&D CE CSC DCA DG ADHIDEA EEA EIM EPERER ESIF FAO FEADFEDRFFN FSE GAL GES GL HG IBA INS IVN (

“ECOFINANŢAT D

SAR DE ABR

viere

E M

A A (SPA) RP -IPPC

M (GAEC)

(WFD) AGRI D

R

DR R

(HNV)


REVIERI

DescrierAutoritaAutoritaMăsura AutoritaAcord dAgenţia Arie de Agenția Cele mpentru aDirectiv(theIPPCBune CoBeneficiCercetarComisiaCadrul SDirectivDirectorDistrictuEvaluareEvaluareEvaluareRegistruEnergie Fonduri OrganizFondul EFondul EFondul FFondul SGrupul dGaze cuGrup deHotărâreArii de IInstitutuÎnaltă V


re atea Competatea Competde agro-me

atea de Mande Parteneria

de Plăţi și IProtecție Spde Plăți pen

mai bune teatingerea unva 2008/1/CC-Integratedondiţii de Aiar Final re și Dezvola EuropeanăStrategic Cova Cadru Apratul Generaul hidrografe Adecvată e ex-ante ea Impactulul PolunaţiloRegenerabiStructuraleaţia NațiuniEuropean AEuropean dForestier NaSocial Eurode Acțiune

u Efect de See Lucru e de GuvernImportanță ul Naţional d

Valoare Natu


6

tentă pentrutentă de Pro

ediuşi Climănagement peat Intervenţie pecială Avintru Dezvol

ehnici disponui nivel înaCEprivind prdPollutionP

Agricultură ş

ltare ă omunitar pă al pentru Agfic internațio(conform a

lui asupra Mor Emişi ilă

e şi de Invesilor Unite p

Agricol pente Dezvoltaraţional

opean Locală eră

n Avifaunistide Statisticăurală


u Planificareotecţia Medă etnru PNDR

pentru Agrifaunistică ltare Ruralăonibile (BAalt de proterevenirea și

Preventionanşi de Mediu

gricultură şional al Dunatr. 6. Direct

Mediului

stiţii Europepentru Alimetru Dezvoltare Regională

că ă


e diului

R

icultură

ă și PescuitAT-BestAvecţie a medi controlul nd Control D

u

i Dezvoltarenării tiva Habitat

ene entaţie şi Aare Rurală ă

E RURALĂ 2007

vailableTechdiului adoptintegrat al Directive)

e Rurală

te)

Agricultură

7‐ 2013

hniques) tate prin poluării

PROIECT C

Abrev

LEADMADMMSMSP ONG PAC PE PEI-A

PNDRPO P/P RAI RDC

RM RNARSAM SAU SEA SIC (SMISSTAUSWOTIC UE ZD (LZVN ZSC (

“ECOFINANŢAT D

viere

DER DR SC

AGRI

R

RR

SCI) S U T

LFA/ANC) (NVZ) (SAC)


DescrierLiaisonsîntre AcMinisterMinisterManageOrganizPolitica Plan de PartenerdurabilitProgramProgramPlan sauRaport ARegulamnr. 1303Raport dReţeauaSchemă SuprafațEvaluareSituri deSistem UStație deAnaliza TehnoloUniuneaZonă DeZonă VuZonă Sp


re sEntreActiocțiuni pentrurul Agricultrul Mediulument Sustenaţie Non-GAgricolă CEvaluare riatul Eurotatea agricu

mul Naţionalm Operaționu Program Anual de Immentul privi3/2013 de Mediu a Naţională d

de agro-meță Agricolă ea Strategice ImportanțăUnic de Mae Tratare a Apunctelor f

ogia Informaa Europeanăefavorizatăulnerabilă lapecială de C


7

ons de Deveu Dezvoltareturii și Dezvui și Schimbnabil al Păduvernamentomună

opean pentulturii l de Dezvolal

mplementareind dispozi

de Arii Protediu Utilizată

că de Mediuă Comunitanagement aApei Uzateforte, puncteației și Comă

a poluarea cConservare


elopment deea Economivoltării Rurabărilor Climdurilor tală

tru Inovare

ltare Rurală

e ţiile comun

tejate din R

u ară al Informație

elor slabe, omunicării

cu Nitrați


e l`Economiiei Rurale)ale

matice

e privind

ă

ne (RDC)-R

România

ei

oportunităţil

E RURALĂ 2007

ie Rurale (L

productivit

Regulamentu

lor şi ameni

7‐ 2013

Legături

tatea și

ul (UE)

inţărilor

PROIECT C

1. In

ScopuRuralăscopuldurabiefectuimplemproces

PNDR2014 caract

Prezenevaluăevaluaorganireflect

Acest nivel dlegătu

1.

RegulEurop1303/2FonduFondugeneracoeziu(CE) evaluaincludproceselabor

SEA ConsilHG nrGuverpentru

ObligaRurală

“ECOFINANŢAT D

ntroducere

ul principal aă 2014-2020l asigurării ilă aRomâni

uată pentru amentarea PNsul de elabor

R este concep– 2020. Aceerul, cât și g

ntul Raport dării ex-ante area ex-ante izate, PNDRtă rezultatul p

Raport de mde transpare

ură cu efectel

1 Cadrul leg

amentul (UEpean Agricol 2013de stabiul social euroul european ale privind Fune și Fondunr. 1083/20

are ex-ante de o evaluaresul de luare arare a program

a fost realizliului Europer. 1076/2004rnului (HG) u planuri și p

ația legală dă, acest aspe


al evaluării (PNDR 201unui grad riiei în perioaa confirma faNDR 2014-2rare și adopta

put pentru aesta va oferestionarea m

de mediu pra PNDR 20a Programul

R 2014-2020 procesului S

mediu este suență adecvat le asupra med

gal

E) nr. 1305/pentru Dez

ilire a unor opean, Fondpentru pesc

Fondul euroul european p006 al Consa Programul

e strategică da deciziilor șmului.

zată în confean privind

4. Directiva 2nr. 1076/20

rograme (pu

de a efectuaect fiind defi


strategice d14-2020) esteidicat de pr

ada de prograptul că pos2020 sunt idare a acestui

a sprijini dezri oportunităț

mediului în zo

egătit în cad014-2020. Prlui Național va fi analiza

SEA.

upus consultîn ceea ce p

diului genera

/2013 privinzvoltare Ruradispoziții co

dul de coeziucuit și aface

opean de dezpentru pescusiliuluiprevădlui Național

de mediu. SEi să facilitez

formitate cu evaluarea ef2001/42/CE 004 privind ublicată în M

a o evaluareinit în princi


8

de mediu (SEe de a integr

rotecție a meramare 2014ibilele efecte

dentificate, dprogram.

zvoltarea rurți considerabonele rurale d

drul procesulrocesul SEAde Dezvolta

at alături de R

tării cu autorprivește infoate de implem

nd sprijinul pală (FEADRomune privinune, Fondul eeri maritimezvoltare reguit și afacerd faptul că l de Dezvolt

EA urmăreștee implicarea

Directiva 2fectelor anuma fost transpstabilirea pronitorul Ofic

e de mediu ipal prin arti


EA) a Progrra aspectele ediului și pe4-2020. Evae semnificatdescrise, eva

rală din Rombile și va indin România

lui SEA a foA se realizeaare Rurală 20Raportul de M

ritățile și cu ormarea și comentarea PN

pentru dezvoR) și articolund Fondul eueuropean age, precum ș

gională, Foni maritime șautoritățile

tare Rurală e să integrezea părților inte

2001/42/CE mitor planuripusă în legisrocedurii decial nr. 707 d

se aplică peicolul 3 alin


ramului Națde mediu în entru a cont

aluarea stratetive asupra maluate și lua

mânia în perinfluența, prina.

ost elaborat cază în paral014-2020. ÎnMediu al SE

publicul asionsultarea fa

NDR.

oltare rurală ul 55 din Reguropean de dgricol pentruși de stabilirdul social eși de abrogar

de implem(PNDR) și

e considerațieresate pe par

a Parlameni și programslația românee realizare a din 05 august

entru Prograneatul (2) lite

E RURALĂ 2007

țional de DeconținutulPN

tribui la dezegică de memediului genate în consid

ioada de pron măsurile s

ca parte inteel cu dezvo

n cadrul consEA - documen

igurându-se aactorilor inte

acordat dingulamentul (

dezvoltare reu dezvoltare rre a unor d

european, Fore a Regulam

mentare efectcă această

iile privind mrcursul proce

ntului Europeme asupra me

ească prin Hevaluării d

t 2004).

amele de Deera (a) din D

7‐ 2013

ezvoltare NDR, în zvoltarea ediu este nerate de derare în

ogramare sale, atât

egrantă a oltarea și sultărilor ntul care

astfel un eresați în

n Fondul (UE) nr.

egională, rurală și dispoziții ondul de mentului tuează o evaluare

mediul în esului de

ean și a ediului și Hotărârea de mediu

ezvoltare Directiva

PROIECT C

SEA, care scomplpentruImpacpot avdin Dila "prode proindividatât, aîntreprdin Di

EvaluadomenDerulalegislaasuprascopul

Cadru

Alte d

Structu2 din H

1Directconformmod sea medi

“ECOFINANŢAT D

care prevedesunt elaboraletează domeu viitoarea dctului asupra vea efecte semirectiva 2011oiecte agricooiecte unice duale, în con

articolul 3 alrinsă pentru irectiva Habi

area strateginiului de aplarea procesuativă pentru aa mediului, el evitării sau

ul legal specifDirectiva 2Legislația RecomandProgramelDirectiva oricărui pl20001

documente no

Ordinul mHG nr. 10

Ordinul mspecial la n

Ordinul mprograme

ura și conținHG nr. 1076

tiva„Habitate”mitate cu aceemnificativ o iului care să ţi


e că o evaluate pentru aeniul de apldezvoltare a

Mediului) smnificative a1/92/UE (Diole". În acest să întreprindnformitate culineatul (2) lplanuri și pr

itate.

că de mediuicare a SEA,

ului SEA în ca se asigura

este supus unatenuării ori

fic pentru Ra2001/42//CEnațională, re

dările formullor de Dezvo92/43/EEC

lan sau proie

ormative, rel

ministrului m76/2004;

ministrului mnivel central

ministrului mcare intră su

nutul acestui R/2004.

” şi Directivaeste directive, Arie de Prote

ină seama de onte a PNDR 201 MĂSURA 511 D

uare de medigricultură, plicare al Dir

proiectelor sau în sectoaasupra mediurectiva "Evasens, trebui

dă anumite Eu legislația nlitera (b) dinrograme care

u a PNDR 2, în conformcadrul evalufaptul că pro

nei evaluări cicăror efecte

aportul de ME espectiv HG late de către oltare Rurală

(Directiva ect care ar p

levante pentr

ediului nr. 1

mediului nr. 4l implicat în

ediului nr. 9ub incidenţa H

Raport de m

a „Păsări” ale

legislaţia naţecţie Specială obiectivele de


9

u ar trebui rprintre alte rectivei cu p

care nu suarele menționului. În cazulaluarea Impae remarcat faEvaluări de națională carn Directiva Se necesită o

014-2020 a itate cu Dire

uării ex-ante ogramul, carcomplexe și adverse asu

Mediu este det

nr. 1076/200DG AGRI în2014-2020 Habitate), c

putea avea un

ru procedura

17/2006 pen

480/2006 privetapa de înca

985/2006 peHG nr. 1076/

mediu respectă

e CE au fostţională prevedsau o Arie Sp conservare di


realizată pensectoare. În

planurile și punt enumeratnate la articol Programeloactului asuprafaptul că StatImpact asupre transpuneSEA solicităevaluare în c

debutat prinectiva SEA 2a PNDR 20

re este de natcuprinzătoar

upra mediului

terminat de:

04 n cadrul Ghi

care solicităn impact sem

SEA la nive

ntru aprobare

vind constituadrare a proc

entru aprobar/2004.

ă Anexa 1 a

t transpuse înde că orice plpecială de Conin aria respect


ntru toate plan plus, articprogramele cte în Directiolul 3 alineator de Dezvolta Mediului" tele Membre pra Mediului e Directiva Eă o evaluare conformitate

n parcurgerea2001/42/CE ș14-2020 estetură să aibă ure în timpul pi.

dului privind

ă o evaluaremnificativ as

el național, su

ea manualulu

uirea şi funccedurii SEA;

rea listei orie

Directivei S

n legislaţia delan sau proiecnservare trebutivă.

E RURALĂ 2007

anurile și proolul 3 alinecare stabilesiva EIM (Etul (2) litera tare Rurală, A(EIM)) facepot cere iniț

la nivel de EIM. Mai mu

de mediu cae cu articolul

a etapei deteși HG nr. 107e o cerință dun efect sempregătirii ace

d evaluarea e

e corespunzupra siturilo

unt:

ui de implem

ţionarea Com

entative de p

EA, precum

e la nivel națct care poate uie supus une

7‐ 2013

ogramele eatul (4) sc cadrul Evaluarea

(a), care Anexa II e referire țiatorilor proiecte

ult decât are va fi l 6 sau 7

erminării 76/2004. de natură

mnificativ estuia, în

ex-ante a

ătoare a or Natura

mentare a

mitetului

planuri şi

și anexa

țional. În afecta în

i evaluări

PROIECT C

1.2

ProcesDezvoDezvo

În scoRaporPNDRîndeplprincipinclusprograplatforprelim

Grupuîn dompotențangaja

MinistmediuSEA.

Comp

“ECOFINANŢAT D

2 Cadru ins

sul SEA se roltare Ruralăoltare Rurală

opul parcurrtului de MRaconstituit, linirii prevedpal la stabilie în Raporamului. Gruprmă pentru

minare a docu

ul de lucru a meniul protecțialele efecteati. Astfel, co

Titularul pentru Dez

Reprezent

o MinistPoluărGestiu

o Depar

o Admin

o Minist

o Minist

o Minist

o Minist

o Minist

o Minist

o Minist

persoane f

terul Mediuului, fiind re

ponența grupu


stituțional

ealizează în ă 2014-2020ă din cadrul M

rgerii etapelMediu, în

conform prderilor cuprinrea domeniu

rtul de Medpul de lucru

analiza coumentelor ela

fost alcătuit cției mediulue ale programomponența g

programuluizvoltare Rur

tanți ai următ

terul Mediulrii, Direcția une Deșeuri,S

rtamentul pen

nistrația Nați

terul Sănătăț

terul Econom

terul Fondur

terul Dezvol

terul Transpo

terul Afaceri

terul Culturi

fizice autoriz

ului și Schisponsabilă p

ului de lucru


paralel cu de0. AutoritateMinisterului A

or necesareconformitate

revederilor lense în art. 16ului de aplicadiu, precumu convocat șonținutului Raborate în ca

din reprezenui, ai autoritămului asupragrupului de lu

i–Ministerul rală, Autorita

toarelor auto

lui și SchimbGenerală S

Situri Contam

ntru Ape, Pă

ională „Apel

ții

miei

rilor Europen

ltării Regiona

orturilor

ilor Interne

i

zate, precum

imbărilor Cpentru aprob

u poate fi con


10

ezvoltarea și ea de ManagAgriculturii

pentru fine cu art.14egale, în lun6-19 din HG are,nivelului

m și la analși prezidat dRaportului

adrul procesu

ntanți ai titulaăților în doma mediului, pucru a fost ur

Agriculturiatea de Mana

orități publice

bărilor ClimSchimbări Cminate și Sub

ăduri și Piscic

le Române”

ne

ale și Admin

și experți an

limatice estbarea Raportu

nsultată în An


evaluarea exgement a PNși Dezvoltăr

nalizarea pro4 alin. (3) na martie 20nr. 1076/20de detaliu a

liza efectelode către AMde Mediu

ului SEA.

arului de promeniul sănătăpersoane fizirmătoarea:

ii și Dezvolagement pent

e:

matice: DirecțClimatice, Dbstanțe Peric

cultură

nistrației Pub

ngajați

te autoritateului de Med

nexa C.


x-ante a ProgNDR este Drii Rurale din

ogramului șdin HG

014, grupul 004. Aceste pal informațiilor de mediu

M PNDR a fși pentru

ogram, ai autoății și ai autorice autorizat

ltării Ruraletru PNDR 20

ția Evaluare Direcția Bioculoase

blice

ea competendiu elaborat

E RURALĂ 2007

gramului NațDirecția Genn România.

i pentru elnr. 1076/2de lucru în

prevederi se or care trebuu semnifica

fost, de asemrevizuireave

orităților comrităților interte, precum ș

e, Direcția G014-2020;

Impact și Cdiversității,

ntă pentru pîn cadrul pr

7‐ 2013

țional de nerală de

aborarea 2004,AM

vederea referă în

uie să fie ative ale menea, o ersiunilor

mpetente resate de i experți

Generală

Controlul Direcția

protecția rocesului

PROIECT C

1.3

O prezse regă

1

2

3

4

5

6

7

“ECOFINANŢAT D

3 Prezentar

zentare geneăsește în cele

Etapă

Etapa de în

Determinadomeniulu

Evaluarea programul

Elaborareade Mediu Consultareautoritățilecu publicu

Decizia

Monitoriza


rea procedur

erală a celor e ce urmează

ncadrare

area ui de aplicar

lui

a Raportulu

ea ce relevante l

area


rii SEA

șapte etape aă:

Descrier

Scopul enecesarăunui pro

e Scopul ede detaliDomeniuproblemteritoriulpoate fi în ceea ccu autposibilesAceastă cu abordobicei in- Evaluprobabil- Evaluaprioritarinclusiv - Evaluidentificraportare

ui Raportulrezultate

cu și

Consultaface de trebui sRaportulrezultateAutoritarezultateconsultaEfecteleprogramideal, sitrebui simplemeefectelorMediu. semnificatenuare


11

ale procedur

re

etapei de încă parcurgereogram.etapei este diu al evaluăriul de aplica

me sau aspectl geografic mai largă d

ce privește prtoritățile resupuse analizetapă poate

darea metodonclude: uarea situațiele în cazul înarea de mediure propuse, evaluarea ef

uarea progracarea de indie). l de Mediele și concluz

area cu autorobicei de m

să fie planil de Mediuele consultăriatea care adoele evaluăriare publică. asupra

mului trebuiestemul și m

să fie integrentării progr asupra meÎn cazul

cative, trebue.


ii SEA în co

cadrare este a procesului

de a determinii efectuate.are al evalutede mediu asupus evaluecât amprenrocesul de plelevante șizei și cerințefi divizată î

ologică aleas

ei actuale an care programu a anumitormăsuri, ac

fectelor cumuamului de icatori de m

u este un ziile evaluări

ritățile relevmai multe ori

ificată pentru trebuie săilor.. optă programi și conclu

mediului, să fie mon

mecanismele rate în plan

gramului. Mediului trebuîn care suuie întreprin


onformitate c

de a determi SEA în et

na domeniul

uării defineșar trebui să fuării (deoare

nta planului),lanificare spei cu pub

ele privind mîn părți specsă pentru fiec

a mediului mul nu este ir părți ale protivități, proulative ale înmonitorizar

mediu relevan

document ii.

ante și partici în timpul pru întreaga ă fie actua

mul trebuie uziile obținu

generate nitorizate și de monitoriz

nul de monMecanismul uie să fie prount identificnse acțiuni

E RURALĂ 2007

cu HG nr. 10

mina dacă esttapa de elab

de aplicare ș

ște, de exemfie incluse înece zona de procedura decifică și con

blicul, altermonitorizarea

ifice în confcare program

și a evoluțimplementatogramului (oiecte, opțiun

ntregului prore propus (nți și modali

care cupri

ciparea publprocesului SE

periodăa ealizat în fun

să ia în conute în proc

de implemînregistrate. zare ale meditorizare gende monitor

opus în Rapcate efecte

corective

7‐ 2013

076/2004

e sau nu borarea a

și gradul

mplu, ce n analiză, e impact de urmat nsultarea rnativele . formitate m, dar de

ției sale t; obiective ni, etc), gram; (inclusiv itățile de

indetoate

icului se EA și ar evaluării. ncție de

nsiderare cesul de

mentarea În mod

diului ar nerală a rizare a

portul de adverse sau de

PROIECT C

La niv

- Planuarticol

- Plannecesi

Pentruasuprasupusedomenobiect

La daDezvoMinist90379Controîncadrde evaSEA,

Demar13.03.Liberă

1.

Evaluacare aEvaluaimplem

Analiz

A) Ev

Acest 2014 –în rapomediuetapă.

Identifidentifrealiza

Efectemediu

“ECOFINANŢAT D

velul HG nr.

uri/ programlul 5, alineatu

nuri/ programitatea pentru

u programelea mediului, pe unui proceniului. Prin tul etapei de

ata de 12 moltare Ruralăterul Mediul

9/11.03.2014olul Poluăriirează în dispoaluare de mefără a fi nece

rarea proced.2014,iar în ă.

4 Metodolog

area efecteloacestea pot aarea va idmentarea PN

za efectelor c

valuarea măsu

prim pas cu– 2020,care ort cu obiect

ului. Potenția

ficarea unuificate, luând area acestor o

eleprogramulu și acțiunile


1076/2004 s

me care sunt sul 2;

me care suntparcurgerea

e care, prin nprocedura SEes de încadraurmare, planîncadrare.

martie 2014, ă 2014-2020lui și Schimb, Ministerul a menționat,ozițiile art. 5ediu pentru esară-parcurg

durii SEA a fdatele de 14

gia de evalu

or și a intensafecta situațiadentifica po

NDR.

cuprinde trei

urilor planifi

uprinde evalusunt previziotivele de medaleefecte poz

i efect poteîn considera

obiective.

luiau fost an(domenii de


sunt determin

supuse proce

t supuse la oprocedurii S

natura lor, suEA este obliare, iar autornurile care s

notificarea 0, împreună bărilor ClimMediului ș

, prin adresa5, alin. (2), litplanuri și prgerea etapei

fost anunțată4 și 17 mart

are

sității acestora de referințotențialele

etape princi

icate în progr

uarea domenonate a avea diu, în scopuzitive, negati

ențial, a fosare dacă și c

nalizate în cae intervenție


12

nate două cat

edurii SEA în

o etapă obligSEA.

unt consideragatorie; în a

ritățile responsunt supuse

privind demcu prima ve

matice. În urmi Schimbăril

a numărul 11tera a) din Hrograme și, de încadrare

ă și prin postie 2014 a fo

ra asupra meță a mediuluefecte sem

ipale:

ram în raport

niilorde intervun efect sem

ul de a identiive sau ince

t realizată țcum o anumi

adrul unor mși măsuri)


tegorii de pla

n mod obliga

gatorie de în

ate susceptibiaceste cazuri,nsabile pot tîn mod obli

mararea pregersiune a proma analizei lor Climatic5043/OP/20

HG nr. 1076/2astfel, este s

e.

starea unui anost publicat

ediului se vaui sau împied

mnificative a

t cu obiectiv

venție și mămnificativ asuifica potenția

erte au fost a

ținându-se cită măsură in

matricide evalprogramului


anuri/program

atoriu, și anu

ncadrare, dup

ile de a avea, programeletrece direct ligatoriu proc

gătirii Progrogramului, anotificării an

ce - Direcția.03.2014, fap2004 privindsupus obliga

nunț pe site-un anunț în

a baza pe o adica atingereasupra med

vele de mediu

surilor selecupra mediuluala cauzalitatanalizate și e

cont de obnfluențează (

luare care cui. Astfel de m

E RURALĂ 2007

me:

ume cele prev

pă care se v

efecte semne nu au nevoa etapa de dcedurii SEA

ramului Nața fost înregintemenționat

a Evaluare Imptul că progr

d stabilirea pratoriu unei p

-ul MADRîncotidianul R

analiză a moea obiectiveldiului, asoc

u

tate în cadruui, prin evalute și influențexprimate în

biectivele de(pozitiv sau n

uprind obiectmatrici indic

7‐ 2013

văzute la

va stabili

nificative oie să fie definire a A, nu fac

ional de istrată la te cu nr. mpact și ramul se rocedurii proceduri

n data de România

odului în lor SEA. ciate cu

ul PNDR uarea lor ță asupra n această

e mediu negativ),

tivele de ă dacă o

PROIECT C

acțiunpentru

B) Estdetaliu(Capit

La nivanaliz

CaractefecteFiecarla"-2" potențefectede anpotenț

C) Eva

După intervemultor

Evaluaprin an

“ECOFINANŢAT D

ne are un impu un impact p

timarea intenu (măsuri, dtol 7.5)

vel global câtatășiprin pris

natura și in

probabilita

natura tran

riscurile p

valoarea cde impact.

teristicile înle înregistratre impact asu

la "2", undțialnegativ plor au fost assamblu asupțiale efecte se

aluarea efect

identificareaenție, au fosr acțiuni asup

area efectulunaliza critică


pact pozitiv spotențial poz

nsității efectdomenii de

t și de detaliusma criteriilo

ntensitatea in

atea, durata,

nsfrontalieră

entru sănătat

caracteristicil.

n ceea ce prte și semnifiupra mediulude "2" repreuternic, iar sociate cu dipra efecteloremnificative

Legen

++ (2

+ (1)

0

-(-1)

-- (-2)

+/-

?

telor cumula

a efectelor dst evaluate epra aspectelo

ui general ală a efectelor


sau negativ, czitiv și "-" pe

telor PNDR intervenție,

u, amploareaor enumerate

ntervențiilor

frecvența și

a efectelor;

tea populație

lorspeciale n

rivește pozificația (sau inui a primit unezintă un ef"0" un efectiferite culori.r măsurilor e sau negative

nda efectelor

) Efect p

Efect p

Neutru

Efect p

)_ Efect p

Efect m

Efect in

ative asupra m

de mediu seefectele cumor individual

l PNDR 201potențiale al


13

cu privire la ntru un impa

2014 – 2020priorități în

a impactului e mai jos, și a

planificate;

reversibilitat

eiși pentru m

naturale și/ sa

tivitatea, nentensitatea) n punctaj, în fect potențiat potențial ne. Acest lucruși să identife asupra med

r potențiale

potențial pozi

potențial pozi

/ nici un efe

potențial nega

potențial nega

mixt

ncert

mediului

emnificative mulative. Prilede mediu.

4-2020 asuple măsurilor


fiecare comact potențial

0 la nivel gln relație cu

asupra medianume:

tea efectelor

mediu;

au culturale

egativitatea sau fost specfuncție de se

alpozitiv pueutru / nici u

u ar trebui să fice combindiului.

itiv puternic

itiv

ect

ativ

ativ puternic

ale măsuriln cumul se

pra fiecărui aindividuale,


mponentă a mnegativ.

lobal (Capitoobiectivele

iului a PNDR

r scontate;

și vulnerabi

sau incertitucificate în memnificația sternic, "-2" un efect). Seajute cititoru

nația de acțiu

lor individuaînțelegeefec

aspect de mținându-se c

E RURALĂ 2007

mediului, folo

ol 7.2) și la de mediu a

R 2014 – 202

litatea zonei

udinea cu pmatricele de e

sa (adică o nreprezintă u

emnul și inteul să obțină uni care po

ale și domenctul simultan

mediu a fost fcont și de po

7‐ 2013

osind "+"

nivel de le SEA)

20 a fost

afectate

rivire la evaluare. notare de un efect ensitatea o privire t genera

niilor de n al mai

furnizată nderarea

PROIECT C

efectuIntervlua în structuProgra

1.

O anadisponintermau fos

De asecu AuInstiturapoar

Ca paidentifale SEmediu

“ECOFINANŢAT D

ului potențiaenție (implicconsiderare

urate/adaptatamul Naționa

5 Surse de i

aliză inițială nibile din su

mediul bazelot extrase din

emenea, infoutoritatea deutul Naționrte/programe

Programulsurse agricRaport anuClimatice;Sinteza cRomâne” Raport prProtecția MLegea nr. Hotărârea acţiune peAdministr2012 (extrPlanurile dhidrografiHotărârea alriscului Partea I, NOUG nr. 3pentru mo

arte a evaluficat / evalua

EA și sunt prului.


l estimat încit cu categomodul în ca

te pentru a al de Dezvol

informații

a datelor durse on-line. or de date și n analiza soci

ormațiile și d Manageme

nal de Stae/strategii prel de acțiunecole, Ministeual – Calitat; alităţii apelo- (extras);

rivind stareaMediului; 451/2002 peGuvernului

entru conservraţia Naţionaras); de amenajarce, AdministGuvernului

la inundații pNr. 626, din 634/2013 privodificarea și cuării analizeiat o grilă de iropuși pentru


n raport cu oriile de cheare măsurile

contribui lltare Rurală 2

de bază dispAnumite d

rapoartelor fio-economică

datele utilizatnt și alte auatistică, Agecum: e pentru proterul Mediulutea Aerului

or din Rom

a factorilor

entru ratificarnr. 1081/20

varea biodiveală -”Apele

e a bazinelotraţia Naţionnr. 846/201

pe termen m6 septembrievind organizacompletarea i SWOT și indicatori, diu a fi aplicaț


14

alocările finltuieli eligibselectate în a obținerea 2014 - 2020.

onibile a inate cu nivelfurnizate de ă și de mediu

te în procesuutorități relegenția Nați

tecția apelorui și Schimbă

în România

mânia în an

de mediu la

rea Convenţi13 privind apersităţii 2014Române” -

or hidrograficnală -”Apele10 pentru ap

mediu și lung 2010);

area, adminisLegii fondula nevoilor

intre care unți în monitor


nanciare alebile). Evaluarcadrul fiecărde benefic

clus setul dluri diferite autorități pu

u realizatăîn

l SEA au fosevante, de laională de

r împotriva ărilor Climatia, 2013, Min

nul 2012, A

a nivel nați

iei europene probarea Str

4-2020; Sinteza calit

ce şi Planuri Române”;

probarea Stra(publicată în

strarea și explui funciar nridentificate

nii sunt relevaizarea impac


e Prioritățilorea SEA oferui domeniu ii de mediu

e date existede detaliu s

ublice. De ascadrul PNDR

st obținute îna Agenția Eu

Mediu și

poluării cu ice;

nisterul Medi

Administraţia

onal, Agenț

a peisajului;rategiei naţio

tăţii apelor d

ile de Manag

ategiei naționn Monitorul

ploatarea pajr. 18/1991. , echipa de anți pentru octului PNDR

E RURALĂ 2007

or și Domeneră posibilita

de intervențu în Român

ente, cum asunt disponibemenea, infoR 2014 - 202

n timpul consuropeană de

Eurostat

nitrați prove

iului și Schi

a Naţională

ția Națională

; onale şi a Pla

din România

gement ale b

nale de manOficial al Ro

jiștilor perma

evaluare exobiectivele prR 2014 - 202

7‐ 2013

niilor de atea de a ție pot fi nia, prin

ar fi cele bile prin ormațiile 20.

sultărilor e Mediu,

și din

eniți din

mbărilor

-”Apele

ă pentru

anului de

a în anul

bazinelor

nagement omâniei,

anente și

x-ante a rincipale 0 asupra

PROIECT C

2. C

Anexaprincip

2.

Nume

Ministde Au

Titlul

Progra

Orizo2014 -

Zona

Întreg națion

Românanul 2populaîn pargeogra

Princi

Mediuresursdiverspresiu Romândeficiepopula

“ECOFINANŢAT D

aracterizare

a 2 a HG nr.palelor obiec

1 Date de b

ele autorităţ

terul Agricuutoritate de M

Programul

amul Naţiona

ontul de timp- 2020

vizată:

teritoriul Rnal.

nia are o sup2012, spaţiul aţia totală a Rrtea de est afice (munţi,

ipalele carac

ul natural dielor naturale

sitate biologiune, cu impac

nia are un ențe semnifiației din med

deficienţe nivel scăzaport inte(semi)subzorientare rinvestiţii sdezvoltarediscrepanțrurale în raadâncirea


ea Program

1076/2004 ctive ale PND

bază și de fo

ii responsab

ulturii şi DezManagement p

ui:

al de Dezvol

p:

României, de

prafaţă totalrural avea o României. Poa ţării, exis

, dealuri şi câ

cteristici ru

in România e de sol şi ică. Cu toatct asupra pot

potențial deficative în ddiul rural, acestructurale p

zut al activităensiv al fozistență; redusă către escăzute şi inse; țe accentuateaport cu zondiscrepanţel


ului Naționa

prevede ca RDR și al relaț

ond

bile:

zvoltării Rurapentru Progr

ltare Rurală (

eoarece prog

ă de 238.39suprafaţă deopulaţia rurastă zone rurâmpii) sunt r

rale și de m

este în geapă, prin v

te acestea, otențialului lor

e dezvoltare dezvoltarea sesta din urmăpersistente; ăţii antrepren

orţei de mu

export; suficient baz

e în ceea ceele urbane; or regionale;


15

al de Dezvol

Raportul de mțiilor sale cu

ale prin Direramul Națion

(PNDR) 201

gramul de de

1 km2 şi o pe 207.522 kmală nu este dirale mai purepartizate în

ediu

neral caractvarietatea peo parte din r productiv, c

semnificatisocio-economă fiind carac

noriale și al uncă, în sp

ate pe cerere

e privește ac

;


ltare Rurală

mediu să incalte planuri,

ecția Generanal de Dezvo

4 – 2020

ezvoltare ru

populaţie de m2 (87,1%), pistribuită uniuţin populaten proporţii re

terizat printreisajelor tradaceste resurcantitativ și c

iv. În ansammică și în cterizat de:

valorii adăuecial în ce

ea de piață ex

ccesul la ser


ă 2014 - 202

cludă un rezu, programe și

ală Dezvoltaroltare Rurală.

urală este un

21,356 milipe acest teritoiform pe terite (26,51 loclativ echilibr

r-o stare budiționale și rse sunt supcalitativ.

mblu, mediuceea ce priv

ugate, cu actieea ce priv

xistentă, în s

rvicii și infr

E RURALĂ 2007

0

umat al conți strategii.

re Rurală, în.

n document

oane de locuoriu locuind toriul ţării. Încuitori/km2).rate.

ună de conseprintr-o rem

puse unor fa

l rural înregveşte calitate

ivități ce necvește agricul

sectorul de ce

rastructură în

7‐ 2013

ținutului,

n calitate

strategic

uitori. În 45% din n special . Zonele

ervare a marcabilă actori de

gistrează ea vieții

cesită un ltura de

ercetare-

n zonele

PROIECT C

o po

Spriji

Românagro-ase oferavantaînregisbună ifermieeconom

PNDRdezvolabrogeconom2014 Acestao nouăFonduCoeziusunt îavânduunitar resursclimatcomunasigur

“ECOFINANŢAT D

pondere marserie de ris

manifestarreprezintă

in pentru de

nia se confralimentar. Prră o reală opajelor specifstrate îmbunintegrare a peri, aplicareamiceși dezvo

R se elaborealtare rurală

gare a Regumice, de me– 2020 va a face parte ă abordare p

ul European une (FC) și Fîn prezent du-se în veder

atingerea elor naturaletice, precumnităților rurarăaliniereafon


re a populațiescuri de merea tot mai o amenințar

ezvoltare agr

runtă cu provrin intermediportunitate pefice acestui nătăţiri semnproducătoriloa de practicoltarea infras

ază în confoacordat din

ulamentului ediu și sociafi finanțat ddin Fonduril

propusă de Cde Dezvolta

Fondul Europdistribuite sere creșterea gobiectivelor

e, reducerea em și de obale, inclusivnduriloreste


ei aflată în riediu, de ori

accentuată re pentru zon

ricolă și rur

vocări în vaiul Programuentru a combsector şi a

ificative în por şi procesatci şi realizastructurii loc

ormitate cu Rn Fondul eur(CE) nr. 16

ale, conceputdin Fondul Ele Structurale

Comisia Euroare Regionapean pentru Peparat.Pentrugradului de c

de creștereemisiilor de ținere a un

v crearea șistabilit prin A


16

isc de sărăcieigine antrop

a fenomennele rurale şi

rală

lorificarea pului Naţionabate punctele

progresuluiperioada 200torilor în lanarea de invale.

Regulamenturopean agric698/2005 al te pentru a European Ae și de Inves

opeană, ce vială (FEDR), Pescuit şi Af

u perioada 2complementae a competgaze cu efec

nei dezvoltăi menținereAcordul de P


e și excluziunică și natur

nelor asociapentru întrea

potenţialului al de Dezvole slabe ale aci realizat pr

07-2013, în snţul agro-alimestiţii ecolo

ul UE nr. 13col pentru d

Consiliuluidezvolta zon

Agricol pentrstiții Europenizează alinierFondul Soc

faceri Mariti2014-2020 Faritate, în actitivității, asct de seră și aări teritorialea de locuriParteneriat în


ne socială; rală, care pote schimbăraga ţară.

economic şiltare Rurală cestui sector,rin PNDR 2special în cementar, reînnogice, divers

05/2013 privdezvoltare ru

şi furnizeanele rurale dru Dezvoltarne (Fondurilrea a cinci focial Europeame (FEPAM

Fondurile ESest fel sprijin

sigurarea geadaptarea la ee echilibratei de muncăncheiat între

E RURALĂ 2007

ot fi amplifrilor climati

i social al se(PNDR) 201 pe baza con2007-2013.

eea ce priveşnoirea generasificarea act

vind sprijinuurală (FEADază un setdedin Româniare Rurală (Fe ESI), care

fonduri UE: Fan (FSE), FoM). Cele cinciSI vor fi genindu-se într

estionării duefectele schie a economă.Modul în România și

7‐ 2013

ficate de ce, care

ectorului 14-2020, nsolidării Au fost

şte o mai aţiilor de ivităților

ul pentru DR) și de e măsuri a. PNDR FEADR).

prezintă FEADR, ondul de i fonduri estionate r-un mod urabile a mbărilor

miilor și care se

CE.

PROIECT C

2.2

PrograPNDRstrateg

1.

2. 3.

AcesteAgricoconsidprivin

:

1.

2.

3.

4.

5.

6.

Având(globacă acțsunt eincluzintermtransvla aces

“ECOFINANŢAT D

2 Obiectivel

amul este coR 2014-2020gice:

Creşterea celor de sectorului GestionareDiversificinfrastruct

e obiectivesolă Comunăderarea urmăd sprijinul pe

Încurajarerurale;

Creşterea toate regiupădurilor;

Promovareproduselor

Refacereasilvicultur

Promovareemisii redalimentar

Promovarerurale.

d în vederealizarea, presțiunile inovalemente imp

ziunii. Sprijinmediul celor versale, respestea.


le PNDR 201

onceput pent0 va sprijin

viabilităţii, dimensiuni de procesare

ea durabilă aarea activitturii şi servic

sunt corelateă şi cu Strateătoarelor şasentru dezvol

ea transferulu

viabilității eunile şi prom

ea organizăr agricole, a

, conservareră;

ea utilizării duse de carşi silvic;

ea incluziun

e evoluția rsiunea asupraatoare, respeportante în canul acordat înșase priorită

ectiv inovare


14 - 2020

tru a sprijinini dezvoltare

modernizaremici şi m

e, consolidara resurselor ntăţilor econciilor pentru î

e cu obiectiegia Europa

se priorităţi atare rurală ac

ui de cunoşt

exploatațiilormovarea tehn

ării lanţuluibunăstării an

ea şi consoli

eficiente a rbon şi rezi

nii sociale, a

rapidă a soca resurselor, ctul pentru

adrul eforturin baza Regul

ăți de dezvoltea, protecția m


17

i dezvoltareaea zonelor

ea şi restrucmijlocii, întinrea poziţiei pnaturale și coomice, creaîmbunătățire

ivele stratega 2020. Atinale UE stabicordat din FE

inţe şi a ino

r şi a compnologiilor ag

i alimentar,nimalelor şi a

idarea ecosi

resurselor şistentă la sc

a reducerii să

cietății și ischimbările mediul încoilor de a avealamentului (Utare ruralămemediului și a


a rurală a Rrurale prin

cturarea explnerirea genepe piaţă a proombaterea scharea de locea calităţii vi

gice definitengerea acestoilite prin ReEADR:

ovării în agri

etitivității tugricole inova

, inclusiv a gestionării

istemelor ca

şi sprijinireachimbările c

ărăciei şi a

ntensificareaclimatice), S

onjurător și aa o creștere iUE) 1305/20enționate maatenuarea sch


omâniei în pabordareau

loataţiilor ageraţiei de feoducătorilor ahimbărilor ccuri de mueţii în zonele

e la nivel nor obiective egulamentul

icultură, silv

uturor tipurilatoare și a g

procesarea riscurilor în

re sunt lega

a tranziţiei cclimatice în

dezvoltării e

a provocărilStrategia Euratenuarea scinteligentă, d013 contribuiai sus,la atinhimbărilor c

E RURALĂ 2007

perioada 201rmătoareloro

gricole, în sfermieri, dezagricoli; limatice; uncă, îmbue rurale.

naţional, cu va fi asigur(UE) nr. 13

vicultură şi în

lor de agricugestionării du

şi comercagricultură;

ate de agricu

către o econn sectoarele

economice în

lor pe termropa2020 rechimbărilor cdurabilă și faie, de asemen

ngerea a treiolimatice și a

7‐ 2013

14-2020. obiective

special a zvoltarea

nătățirea

Politica rată prin 305/2013

n zonele

ultură în urabile a

cializarea

ultură şi

nomie cu agricol,

n zonele

men lung cunoaște climatice avorabilă nea, prin obiective adaptarea

PROIECT C

Nevoi2014-2

Nr.

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12 13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

Modalșase ptabelu

“ECOFINANŢAT D

ile specifice 2020 astfel:

Titlul nevo

Cunoștințe

Servicii de

Adaptarea procesatori

Nivel adecv

ModernizarUE

Reînnoirea

Restructura

Înființarea

Lanțuri scu

Manageme

Acces facidin zoneleMenținereaSusținerea

Creșterea s

Menținerea

Protecția și

Adaptarea

Nivel reduseconomie cReducerea

Infrastructu

Creșterea n

Patrimoniu

Dezvoltare

Rețea națio

Accesul la

Modernizar

litatea în carpriorități de ul din anexa A


au fost iden

oii

adecvate în

consiliere și

activitățilorilor

vat de capita

rea sectorulu

a generațiilor

area şi moder

de grupuri și

urte de aprov

entul riscului

il la instrume rurale adiversității bunui manage

suprafețelor

a și îmbunătă

i îmbunătățir

la efectele sc

s de emisii dcu emisii scăgradului de

ura de bază ş

numărului de

u local conser

e locală prin a

onală de dezv

infrastructur

rea infrastruc

re nevoile iddezvoltare r

A. nte a PNDR 201 MĂSURA 511 D

ntificate prin

rândul fermi

i consultanță

r de cerceta

al și tehnolog

ui de procesa

r de fermieri

rnizarea ferm

i organizații

vizionare fun

în agricultur

mente financi

biologice și aement durab

împădurite

ățirea resurse

rea resurselor

chimbărilor c

de gaze cu efăzute de carbsărăcie și a r

şi servicii ade

e locuri de m

rvat

abordarea LE

voltare rurală

ra modernă T

cturii de învă

dentificate vrurală și a d


18

n analiza SW

ierilor

ă agricolă ade

are și a re

gie pentrurea

are a produse

melor mici, în

de producăto

cționale

ră și silvicult

iare adecvate

a valorii de mbil al pădurilo

elor de apă

r de sol

climatice

fect de seră don

riscului de ex

ecvate în zon

muncă în zone

EADER

ă funcțională

TIC

ățământ agri

or fi satisfăcdomeniilorde


WOT şi sunt

ecvate și de c

ezultatelor

alizarea de ac

elor agricole

n ferme orien

ori

tură

e pentru ferm

mediu a tereor

din sectorul a

xcluziune soc

nele rurale

ele rurale

ă

col

cute prin inte intervenție


formulate în

calitate

cercetării l

ctivități agric

e și adaptarea

ntate către pi

mieri, proce

nurilor agric

agricol și sp

cială

termediul pro ale acestor

E RURALĂ 2007

n propunerea

a nevoile f

cole moderne

a acestuia la

iaţă

esatori, micia

cole și foresti

prijinirea trec

ogramului şira sunt preze

7‐ 2013

a PNDR

fermierilorși

e

standardele

antreprenori

iere

cerii către o

i a celor entate în

PROIECT C

2.

CompTabelucombi

Priori Prioritsilvicu

Domen

1A

1B

1C

Prioritagricugestion

Domen

2A

2B

Prioritprodu

“ECOFINANŢAT D

3 Prezentar

ponentele cheul de mai joinațiilor de m

ități, domenii

tatea 1 Încurultură şi în zo

nii de interve

Încurajarea ina creării uneizonele rurale

Consolidarea agricultură, psilvicultură, cercetare şi parte, inclusgestionări maunei perforîmbunătățite

Încurajarea parcursul viprofesionale îforestier

tatea 2: Creştultură în toatenării durabile

nii de interve

Îmbunătățireaeconomice afacilitarea modernizării vederea creorientării cădiversificării

Facilitarea agricol a uncorespunzătorreînnoirii gen

tatea 3: Proselor agricole


rea Program

eie ale PNDRos oferă o i

măsuri selecta

i de intrvenți

rajarea transfnele rurale

enție

novării, a cooi baze de cun

legăturilorproducția alim

pe de o pinovare, pe

siv în scopai bune a medrmanțe de

învățării ieţii şi a în sectoarele

terea viabilite regiunile şi e a pădurilor

enție

a perfa tuturor fer

restructurărfermelor, în s

eşterii particiătre piață, cagricole

intrării în nor fermieri r şi, în sp

neraţiilor

omovarea ore, a bunăstăr


mului Națio

R 2014-2020imagine de aate pentru PN

ie și combina

ferului de cun

operării şi oștințe în

M1MM

r dintre mentară şi parte, şi

de altă pul unei iului şi al

mediu

M

pe tot formării

agricol şi

M1

tății exploatațpromovarea

r

formanței rmelor şi rii şi special în ipării şi cât şi a

M(AMMM(A

sectorul calificaţi

pecial, a

M

(AMM(A

rganizării laii animale şi


19

onal de Dez

0 sunt prioriansamblu a NDR 2014-2

ația de măsu

noștințe şi a i

Măsura 1. Tra4)

Măsura 2. SerMăsura 16. CoMăsura 16. Co

Măsura 1. Tra4)

țiilor şi a comtehnologiilor

Măsura 1. TraArt.14)

Măsura 2. SerMăsura 4. InvMăsura 6. DezArt. 19)

Măsura 1.Tra

Art.14) Măsura 2. SerMăsura 6. DezArt. 19)

anţului alimgestionării ri


zvoltare Ru

itățile, domepriorităților

2020.

uri ale PNDR

inovării în ag

ansfer de cun

rvicii de consiooperare (Arooperare (Ar

ansfer de cun

mpetitivității tr agricole ino

ansfer de cun

rvicii de consivestiții în activzvoltarea exp

ansfer de cu

rvicii de consizvoltarea exp

entar, incluiscurilor în ag


urală 2014-2

eniile de inte, domeniilor

R

gricultură, în

Măsuri noştinţe şi acţ

iliere (Art. 15rt. 35) rt. 35)

noştinţe şi acţ

tuturor tipurovatoare și a


iliere (Art.15ve fizice (Art

ploatațiilor și

unoştinţe şi

iliere (Art.15ploatațiilor și

siv procesargricultură

E RURALĂ 2007

2020

ervenție și mr de interven

ţiuni de inform

5)

ţiuni de inform

rilor de

ţiuni de inform

5) t. 17) a întreprind

acţiuni de

5) a întreprind

rea și come

7‐ 2013

măsurile. nție și a

mare (Art.

mare (Art.

mare

erilor

informare

erilor

rcializarea

PROIECT C

Domen

3A

3B

Prioritagricu

Domen

4A

4B

4C

Prioritde car

Domen

5A

5B

5C

“ECOFINANŢAT D

nii de interve

Îmbunătățireaproducătorilobună integraragroalimentarschemelor devalorii adăuagricole, al plocale şi în cade aprovizionorganizațiilororganizaţiilor

Sprijinirea geriscurilor la n

tatea 4: Refaultură şi silvic

nii de interve

Refacerea, dezvoltarea bîn zonele Nacare se confnaturale sau specifice şi agricole de mprecum şi europene

Ameliorarea inclusiv gestişi a pesticidel

Prevenirea ameliorarea g

tarea 5: Prombon și reziste

nii de interve

Eficientizareaagricultură

Eficientizareasectorul agro-

Facilitarea fusurselor rege


enție

a compeor primari prinre a acestora r prin inte calitate, al ugate a ppromovării padrul circuitelnare, al grup

r de producătr interprofesio

estionării și a pnivelul exploat

cerea, consercultură

enție

conservarebiodiversității,atura 2000, îfruntă cu con

cu alte conîn cadrul ac

mare valoare a stării p

gestionării onarea îngrășălor

eroziunii sogestionării solu

movarea eficientă la schimb

enție

a utilizării

a utilizării en-alimentar

urnizării şi a nerabile de e


etitivității ntr-o mai în lanţul

termediul creșterii

roduselor pe pieţele lor scurte purilor şi tori și al nale

M

1MMMMM

prevenirii tațiilor

M1M

rvarea şi cons

ea şi , inclusiv în zonele nstrângeri nstrângeri ctivităților

naturală, peisajelor

M1MMco

apelor, ămintelor

M1M

olului şi ului

M1MMco(AMco

iențeiresursebările climat

apei în MM

nergiei în -

utilizării energie, a

M(A


20

Măsura 1 Tra

4) Măsura 2. SerMăsura 4. InvMăsura 9. ÎnfiMăsura 14 BuMăsura 16. Co

Măsura 1. Tra4)

Măsura 17.Ge

solidarea eco

Măsura 1. Tra4)

Măsura 10.AgMăsura 15. Seonservarea p

Măsura 1. Tra4)

Măsura 11. Ag

Măsura 1. Tra4)

Măsura 10.AgMăsura 13. Plonstrângeri nArt.31)

Măsura 15. Seonservarea p

lor și sprijinitice în sectoru

Măsura 4. InvMăsura 10. Ag

-

Măsura 6. DezArt. 19)


ansfer de cun

rvicii de consivestiţii în actifiinţarea grupunăstarea aniooperare (Ar

ansfer de cun

estionarearisc

sistemelor ca

ansfer de cun

gro-mediu și cervicii de silvpădurilor(Art

ansfer de cun

gricultură ec

ansfer de cun

gro-mediu și clăți pentru zonaturale sau c

ervicii de silvpădurilor (Ar

irea tranzițieulagricol, alim

vestiţii în activgro-mediu și

zvoltarea exp


Măsuri

oștințe și acț

iliere (Art.15ive fizice (Ar

purilor de proimalelor (Artrt. 35)

noștințe și acț

curilor(Art. 3

are sunt legat


climă (Art. 28o-mediu, servt. 34)

noştinţe şi acţ

ologică (Art.

noştinţe şi acţ

climă (Art. 28one care se cocu alte constr

o-mediu, servt. 34)

ei către o ecomentar și fore

Măsuri ve fizice (Artclimă (Art. 2

ploatațiilor și

E RURALĂ 2007

iuni de inform

5) rt. 17) oducători (Art. 33)

țiuni de inform

36)

te de

ţiuni de inform

8) vicii climatice

ţiuni de inform

29)

ţiuni de inform

8) onfruntă cu rângeri speci

vicii climatice

onomie cu emestier

t.17) 28)

a întreprind

7‐ 2013

mare (Art.

rt.27)

mare (Art.

mare (Art.

e și

mare (Art.

mare (Art.

fice

e și

misii reduse

erilor

PROIECT C

5D

5E

Prioritîn zone

Domen

6A

6B

În tabe2014-2

Lista mMăsurMăsurMăsurMăsurMăsurMăsurMăsurMăsurMăsurMăsurspecifMăsurMăsurMăsurMasur

Măsurefectu

“ECOFINANŢAT D

subproduselorreziduurilor şnealimentare,bioeconomiei

Reducerea eefect de serăagricultură

Promovarea sechestrării agricultură şi

tatea 6: Promele rurale

nii de interve

Facilitarea înființării şiîntreprinderi locuri de mun

Încurajarea zonele rurale

elul următor2020.

măsurilor ra 1. Transfera 2. Serviciira 4. Investițira 6. Dezvoltra 7. Serviciira 8. Investiţira 9. Înfiinţara 10.Agro-mra 11. Agricura 13.Plăți pfice (Art.31) ra 15. Servicra 16. Coopera 17.Gestionra 19. Dezvo

rile au fost uul de ansambl


r, a deșeuşi a altor mate, în i

emisiilor de ă şi de amo

conservării carbonulu

silvicultură

movarea inclu

enție

diversificări a dezvolmici şi a c

ncă

dezvoltării l

r se realizeaz

r de cunoștini de consilierii în active fitarea exploati de bază și reii în dezvoltaarea grupurilomediu și climultură ecologpentru zone

ii de silvo-merare (Art. 35narea riscuril

oltarea locală

utilizate pentrlu al priorităț


urilor, a erii prime

scopul

gaze cu oniac din

M

şi a ui în

Ma

uziunii sociale

rii, a ltării de creării de

MMM(A

locale în MruM

ză o enumera

nțe şi acțiunire (Art.15) izice (Art. 17tațiilor și a îneînnoirea satarea zonelor or de produc

mă (Art. 28) gică (Art. 29)

care se con

mediu, servici5) lor (Art. 36)

ă a LEADER

ru a descrie eților respecti


21

Măsura 4. Inv

Măsura 8. Invmeliorarea v

e, a reducerii

Măsura 2. SerMăsura 4. InvMăsura 6. DezArt. 19)

Măsura 7. Serurale (Art. 20

Masura 19. De

are a tuturor

de informar

7) ntreprinderilotelor în zoneforestiere și

cători (Art.27

) nfruntă cu c

ii climatice ș

R (Art. 42-44)

efectele de mive.


vestiţii în activ

vestiţii în dezvviabilității păd

i sărăciei şi a

rvicii de consivestiţii în activzvoltarea exp

rvicii de bază0) ezvoltarea loc

măsurilor re

re (Art.14)

or (Art. 19)le rurale (Arameliorarea

7)

constrângeri

și conservare

)

mediu la nive


ve fizice (Art

voltarea zonedurilor (Art.

dezvoltării e

Măsuri iliere (Art.15ve fizice (Art

ploatațiilor și

ă și reînnoirea

cală a LEAD

elevante incl

rt. 20) a viabilității p

naturale sau

ea pădurilor (

elul domeniil

E RURALĂ 2007

t.17)

elor forestiere21)

economice

5) t.17) a întreprind

a satelor în zo

DER (Art. 42-

luse în cadru

pădurilor (Ar

u cu alte co

(Art. 34)

lor de interve

7‐ 2013

e și

erilor

onele

44)

ul PNDR

rt. 21)

onstrângeri

enție sau

PROIECT C

2.

Scopufaptul este af

PNDRdirect

Tabeluprocesdocumar putmajorisimilacare ac

Lista p

Secto

DomPND

Dezvdurab

AgricExplagric

“ECOFINANŢAT D

4 Identifica

ul analizei altcă relația cu

fectat de fact

R va avea coși indirect d

ul de mai josului de elab

mente au fosttea fi relevaitatea cazuri

are, fie nu vaceste obiecti

planurilor, p

or/Subiect

meniul cadru aDR

voltare bilă

cultura/ oatații

cole


area altor p

tor politici, pu altedocumetorii externi ș

onexiuni cu ae o serie de p

os prezintă unborare a SEt analizate obante pentru ilor, PNDR a avea nicio ive au conexi

programelor,

Titlul pl

al Prog

inter Reg

Reg Reg

rura(FEA1698Euro

RegdezvRura

Euroși fa

Poli Poli Aco

prog

Stra Stra

2013 Cad

Sect2030

Stra Stra

2020


planuri, pro

planuri și straente și cerințși pentru a co

alte planuri, planuri, prog

n rezumat alA, împărțit biectivele/cedezvoltarea

2014 – 2020legătură cu

iuni cu PND

politicilor ș

lanului, pro

gramul Națiormediară a aculamentul nulamentului ulamentul U

ală acordat dADR) și d8/2005 priviopean Agricoulamentul Cvoltare ruralăală (FEADRopa 2020 – Savorabilă incltica de Coeztica Agricolă

ordul de Partgramare 2014

ategia de dezvategia Naţion3–2020–203

drul Strategictorului Agro-0;

ategia de Dezategia pentru 0-2030 (în cu


22

ograme, pol

ategii și a obțele acestoraontribui la id

programe șigrame și strat

l planurilor în funcție d

erințele princa PNDR 200 fie va spracestea. Inf

R 2014 - 202

și strategiilor

ogramului, p

onal de Dezvcestuia; nr. 1974/200(CE) nr 169

UE nr. 130din Fondul Ede abrogare ind sprijinul ol pentru Dez

Consiliului (ă acordat din

R); Strategia euroluziunii;

ziune UE 201ă Comună (Pteneriat înch4-2020.

voltare durabnală pentru D0. Național de-alimentar și

zvoltare RuraDezvoltare aurs de elabor


litici și strat

biectivele lor a esteconsidedentificarea o

i strategii extegii național

și programelde sector saucipalele și mo14 - 2020.

rijini alte plaformații supl20 sunt preze

r

politicii și str

voltare Rural

06 de stabi8/2005; 5/2013 privEuropean Ag

a Regulampentru dezvzvoltare RurCE) nr. 169

n Fondul Eur

opeană pentr

14-2020; PAC); heiat între Ro

bilă CE (200Dezvoltare Du

e Referință pei a Spațiului R

ală a România Agriculturirare);


tegii

de mediu esrată, pentru

obiectivelor S

xistente și esle și internaț

lor incluse îu de subiectodul în care Analiza a

anuri și proglimentare cuentate în Ane

rategiei

lă PNDR 200

ilire a norm

vind sprijinugricol pentrumentului C

voltare ruralărală (FEADR98/2005 privropean Agric

ru o creștere

omânia și C

9); urabilă a Rom

entruDezvoltRural în peri

iei 2014-202ii pe termen m

E RURALĂ 2007

ste acela de aa stabili dacSEA.

ste influențationale.

în analiză, cat. La nivelulobiectivele/arătat faptu

grame prin ou privire la mexa B.

07-2013 și e

melor de ap

ul pentru deu Dezvoltareonsiliului (ă acordat dinR); vind sprijinucol pentru De

inteligentă,

Epentru peri

mâniei Orizo

tarea Durabiioada 2014-2

20; mediu și lun

7‐ 2013

a asigura ă PNDR

t în mod

a parte a l acestor cerințele

ul că, în obiective modul în

evaluarea

plicare a

ezvoltare e Rurală CE) nr. n Fondul

ul pentru ezvoltare

durabilă

ioada de

onturi

lă a 2020-

ng -

PROIECT C

Secto

Biodfloră

EconIndus

Apă

Aer

Clim

PopuSănă

Resu

“ECOFINANŢAT D

or/Subiect

diversitate, și faună

nomie/ strie

mă şi energie

ulație și ătate publică

urse şi deşeur


Titlul pl

Planelab

Stra Stra

2010 Euro

și fa Prog Rap

2013 Stra

Strafebr

Stra Stra Stra

Plan

Planapel

Progcu n

Stracomşi lu

PlanMan”Ap

Stramed

Plan Rap Rap Stra Stra

2020 Stra

pent Stra

Stra

Stra

Stra

Strari O E

iniţi

Stra870/


lanului, pro

nul Strategic borare). ategia UE penategia naţiona0 – 2020. opa 2020 – Savorabilă inclgramul Națioort privind im3 (martie 20

ategia Națion

ategia naționaruarie 2014;

ategia naționaategia naţionaategia Naţion

nurile de ame

nul de implemlor împotrivagramul de nitraţi din surategia naţionmbaterea degrung; nurile de anagement alpele Române”ategia naționdiu și lung; nuri de restricort anual asuort anual asu

ategia UE priategia Naţion0;

ategia Energetru perioada

ategia Națion

ategia Națion

ategia Națion

ategia Națion

ategia Națion

Europă eficiativă majoră

ategia Naţio/2013 privin


23

ogramului, p

Național Mu

ntru Biodiverală și planul

Strategia euroluziunii; onal de Reformplementare13);

nală privind A

ală de cercet

ală pentru coală pentru oc

nală de Mana

enajare ale ba

mentare penta poluării cau

acţiune penrse agricole;nală privind radării terenu

amenajare ale bazinelor”;

nală de man

cţii şi folosirupra calității upra calității vind adaptar

nală a Român

etică a Româ2011 – 2020

nală de Sănăt

nală pentru O

nală de Reduc

nală de Învăța

nală pentru D

ientă din puă a Strategiei

nală de Gend aprobare


politicii și str

ultianul privi

rsitate pentrude acţiune pe

opeană pentr

rmă (PNR) 2ea Programu

Agenda Digit

tare şi inovar

ompetitivitatecuparea forţeagement al R

azinelor hidr

tru Directivauzate de nitrantru protecţ

reducerea urilor şi deşe

a bazinelor r hidrografic

nagement al

re a apei în paerului 2012aerului 2013

rea la schimbniei privind s

âniei pentru p0 – în revizuiate 2014-202

Ocuparea Forț

cere a Sărăci

are pe tot Par

Dezvoltarea In

unctul de vEuropa 202

estionare a ea Strategie


rategiei

ind Acvacult

u 2011 - 202entru conserv

ru o creștere

2011-2013; lui Naţional

tală a Român

re 2014 - 20

e 2014 – 202i de muncă 2iscului de In

rografice;

91/676/CEEaţii proveniţiţia apelor

efectelor seertificării, pe

hidrograficce, Adminis

riscului la

erioade defic2; 3. bările climatichimbările c

perioada 200ire. 20;

ței de Muncă

iei 2014 – 20

rcursul Vieți

nfrastructurii

vedere al ut0;

Deşeurilor ei Naționale

E RURALĂ 2007

tura (în curs

0; varea biodiv

inteligentă,

de Reformă

niei (Iulie 20

020, versiune

20; 2013-2020 (dnundaţii;

E privind proi din surse ag

împotriva

ecetei, preve termen scur

ce şi Planustraţia Naţio

inundații pe

citare.

ice (2013); climatice 201

7 - 2020 actu

ă 2013-2020

020;

ii;

i Educaționa

tilizării resu

2014-2020/e de Gesti

7‐ 2013

de

versităţii

durabilă

2011-

013);

e tehnică

draft).

otecţia gricole;

poluării

enirea şi rt, mediu

urile de onală -

e termen

13 -

ualizată

;

ale.

urselor –

/HG nr. onare a

PROIECT C

Secto

Patrimcultu

“ECOFINANŢAT D

or/Subiect

moniu ural şi peisaj


Titlul plDeșe

Plan

Con


lanului, proeurilor 2014

nul Naţional

nvenţia europ


24

ogramului, p- 2020;

de Gestionar

peană a peisaj


politicii și str

re a Deşeuril

ajului 2004.


rategiei

lor 2003 – 20

E RURALĂ 2007

013.

7‐ 2013

PROIECT C

3. Asfă

Anexarelevafi imp

Stareapublicconcenprivire

De asprincipanaliz2020 șcătre A

Descrizero")

3.

Faună

DiversreprezprotejaNaturacare n

Descri

Pădur

Suprafforestianuluifunciapăduripersoarepreziar a cfragmcca. 8admin

“ECOFINANŢAT D

specte relevără impleme

a 2 a HG nrante ale stăriilementat.

a mediului încate într-un rntrează pe ee la starea me

semenea, acepalele subiea socio-econși în RaportuAgenția Naţi

ierea evoluț) reprezintă b

1 Starea ac

3.1.1 Bio

ă, floră, biod

sitatea biologzintă una dinate de interea 2000, rapo

necesită nu do

iere:

rile

fața totală aier național i 2012 aceasar național, sile proprietaanelor fizicezentând cca.1celor private entate. Mărim830.000 de

nistrarea FFN


vante ale stăentarea Prog

r. 1076/2004i actuale a m

n România raport specifevaluarea stăediului, din 2

eastă secțiunecte relevantnomică prezeul periodic pională pentru

iei probabilebaza pentru e

ctuală a me

diversitate,

diversitate–s

gică, atât în cntre cele ma

es naţional, rortată la suproar o abordar

a fondului fo(VFAFFN) s

sta era de 6.7sub media euate publică e și juridic17% .În UE de cca. 67%mea medie a

proprietari)N, indiferent


ării actuale gramului

4 subliniază mediului și ev

este monitofic privind sării actuale a2012.

ne oferă o ste de mediuentată în cad

privind stareau Protecția M

e a condițiievaluarea gen

ediului

floră, faun

stare şi tend

ceea ce priveai mari valoraportată la srafaţa ţării, ere naţională

orestier națios-a menținut746.906 ha, uropeană dea statului (5e (32,6%), 27, pondere

%. Pădurile pa exploataţiei). În confode natura pro


25

a mediului

faptul că rapvoluția sa pro

orizată și evastarea mediua mediului î

scurtă analizupentru PNDdrul Programa mediului în

Mediului.

lor de medinerală a prog

nă

dinţe (rezum

ește ecosistemori ale Romsuprafaţa ţărste de 22,68ci şi una inte

onal (FFN) t la un nivel reprezentând

e 37,6%. Pon50,4% din t

cele propra în total suproprietate pri forestiere eormitate cu oprietății, tre


și evoluția

portul de meobabilă în co

aluată în moului. Acest caînbaza celui

ză și sinteză DR. Rezultatmului Naționan România, e

iu, fără impgramului.

mat):

mele cât și smâniei. În pr

ii, este de 7%8%. Pierdereaernațională.

și a vegetațrelativ cons

d cca. 28,3%nderea cea mtotal) urmatietate a unprafață a pădrivată sunt caste de aproxi

prevederileebuie să se re


probabilă a

ediu trebuie ondiţiile în c

od constant,apitol al Rapmai recent

a situației tele se bazeal de Dezvoemis în 2012

plementarea

peciile, este rezent, supra%, iar supraa biodiversit

ției forestierestant în timp% din suprafmai mare în e de cele p

nităților admdurilor publiaracterizate dimativ 2,56 h

e legislației ealizeze prin

E RURALĂ 2007

a acesteia

să descrie acare program

, iar rezultatportului de Mraport dispo

actuale în rează în prinltare Rurală

2 şi furnizat

PNDR ("alt

extrem de riafaţa ariilor faţa totală a tății este un f

e din afara p, astfel că lafața totală a

cadrul FFNproprietate p

ministrativ tece este de ccde exploataţiha/proprietat

silvice în n ocoale silvi

7‐ 2013

aspectele mul nu va

tele sunt Mediuse onibil cu

aport cu ncipal pe

2014 – anual de

ternativa

idicată și naturale siturilor

fenomen

fondului a nivelul fondului

N o dețin privată a eritoriale ca. 33%, ii mici şi te (există

vigoare ice. Până

PROIECT C

la sfarcare 3păduri

Periodcă în miar cirfenom

Adminrând, rm/ha, (Austractiveslab d14,7%10.086

PăduriclasifiConsecu minII – PromânFFN, 10% ccontra

Pajișt

Din to17.486sistemdefinitzonelezonele

Ecosis

În Rom

a)

b)

c)

d)

“ECOFINANŢAT D

rşitul anului 326 ocoale dilor statului)

dic pădurile smedie în Romrca 130.000

mene de uscar

nistrarea efireţeaua de drfiind cu m

ria 36 m/ha, ază în indus

diversificată. % mai mică d6,7 euro/AW

ile, care au icate în anuervarea biodinimă interveProtecţia peinesc de clasifdin care: 43

cu funcţii ştia factorilor cl

tile

otalul de 106 km2 în Ro

mul naţional dte conform Ue de deal şi me de câmpie,

stemele de a

mânia au fos

râuri perm

) râuri nepe

lacuri natuîn Delta D

) lacuri de a


2011 au fosdin structuraşi 140 ocoal

sunt afectatemânia 1 milide ha de păre datorate d

icientă a serumuri forest

mult sub niveElveţia 40 mtria de exploÎn ceea ce

decât în UE WU, în UE 27

un rol impul 2005 în diversităţii (3

enţie -83.800isajelor şi aficare, pădur

3% pentru priinţifice de olimatici şi in

0.542.000 kmomânia (7,32de arii naturUNCCD rep

munte, 4% dicu predomin

apă dulce şi

st identificate

manente – 55.

rmanente – 2

urale – un nuDunării;

acumulare – u


st autorizate a Regiei Nale silvice priv

e de acţiuneaon de m3 de

ăduri din FFNeficitului de

ectorului fortiere este slaelul altor ţăr

m/ha şi Franţoatare și pre

priveşte pro27(media an

7).

portant în pdouă clase, 98.000 ha, c ha; 1.3 – cu

a elementelorile cu funcţirotecţia soluocrotire a gedustriali.

m2 de pajişti2% din teritrale protejateprezintă 30%in acestea fiinanţă în zona

salmastră

e următoarele

.535 km, rep

23.370 km, r

umăr de 117

un număr de


26

și reautorizaaţionale a Pvate.

a negativă a lemn este do

N, în principapă din sol.

restier întâmab dezvoltatări europene,a 26 m/ha). Dlucrare primoductivitatea

nilor 2008-20

protejarea şi în funcţie

u subclaseleu conservare or naturale sii speciale de

ului; 31% pnofondului ş

i la nivel motoriul naţione (11, 43%).

% din teritoriind în zonelea de stepă.

e categorii de

prezentând 70

reprezentând

cu suprafaţa

e 255 cu supr


ate 466 strucădurilor Rom

unor factori oborât anual pal zonele de

mpină o seră,densitatea m, care au, înDe asemenea

mară a lemnua muncii pen010 fost de 8

conservareade intervenţe: 1.1 – fărăprin managespecifice (14e protecţie dentru protecşi ecofondul

ondial, 715.nal). 2000 km Zonele ariiul naţional. e alpine şi sub

e sisteme acv

0 % din total

d 30 % din to

a mai mare d

rafaţa mai ma


cturi de admmsilva (adm

biotici şi abde acțiunea e câmpie, su

rie de impemedie a acestn linii mari,a, dotarea teh

ului este insuntru acest se8.608,4 euro

a diversităţiţia factoruluă intervenţieement activ –40.500 ha).

deţin 53,3% dţia apelor; 1ui forestier;

000 km2 se m2 de pajiştde, semiaridPeste 74% balpine. Res

vatice:

lul cursurilor

talul cursuril

de 0,5 km2, d

are de 0,5 km

E RURALĂ 2007

ministrare silvministratorul

biotici. Se esvântului și a

unt afectate a

edimente. Întora, respecti topografie hnică a firme

uficientă, învector, ea răm

o/AWU, în R

ii biologice, ui uman: Cle – 136.200 h– 178.400 haConform si

din suprafaţa11% pentru r

5% pentru p

găsesc în Eti au fost in

de şi uscat-sudin pajişti se

stul de 26% s

r de apă;

lor de apă;

dintre care 52

m2;

7‐ 2013

vică, din legal al

stimează a zăpezii, anual de

n primul iv de 6,4 similară

elor care vechită şi mâne cu

RO, şi de

au fost lasa I – ha; 1.2 – a); Clasa stemului

a totală a recreere; protecţie

Europa şi ncluse în ubumede e află în se află în

2 % sunt

PROIECT C

e)

Habit

Uniuncelor nr.92/zone tnaturaşi semAcestede pădhabita

În Romsistem783 tip

Sistem

Mediuresurspresiufondul0,79%anuluiprecaragricoetc.), aa pajinațion24%. biologUE, realpină

În 201funciadin SA

Siturilgăsirebiodiv

În conEuropasigurOpţiun

“ECOFINANŢAT D

ape tranzit

tatele natura

nea Europeandin Români

/43/CEE priterestre sau aale sau seminminaturale, îea sunt habitdure, de pajiate subterane

mânia sunt am unitar. Ca u

puri de habit

mul de arii n

ul natural dielor naturale

une cu efectelui funciar,

%) şi o creștei 2010, pestrităţii factoriole, a restricţa litigiilor diştilor în anu

nal). Față de România es

gică. De asemespectiv 5 dină (23%), step

11, siturile Nar (locul 7 laAU și 38,6 %

le Natura 20a unor soluţ

versităţii.

ntextul internpeană şi-a asreconservareanilor pentru


torii – 174 km

ale şi semina

nă a dezvoltaia. Noţiuneaivind conse

acvatice ce senaturale, fiindîntâlnite la tate acvaticeişti şi tufăriş– habitat de

acceptate maurmare a stutate în 261 de

naturale pro

in România e de sol şi a asupra poteîn perioada ere a suprafte 1,3 milioalor de produ

ţiilor determiintre proprietul 2010 era anul 2007, î

ste una dintrmenea, în Ron cele 9existică (17%), p

Natura 2000a nivelul UE-

% din suprafa

000 se adminţii care să pe

naţional de sumat rolul da speciilor o perspectiv


m (fluviale 4

aturale

at un sistem a de "habitatrvarea habite disting prind în mare panivel naţion – habitate m

şuri, habitat dpeşteră.

ai multe sistudiilor efectue zone de pe

otejate

se caracteriapă. Totuşi, nţialului lor2006 – 2012feţelor terenane ha din ucţie din expinate de factotari etc. Circutilizată în în anul 2010re cele mai omânia se retente, cu urm

panonică (6%

0 ocupau 5.4-27), din careaţa FFN se re

nistrează în bermită desfă

preocupare de lider în csălbatice şi

vă şi un obie


27

46 km si mar

de clasificart natural”, atatelor naturn caracteristicarte similară cnal caracterimarine, costide turbării ş

teme de clasuate prin Prog

întreg terito

izează, în geo parte din

r productiv, 2 se constată nurilor neprosuprafaţa de

ploataţiile miorii naturali a 55%, resperegim exten

0, suprafața importante ț

egăsesc cele mătoarea disp%) şi pontică.

406.718 ha, e SPA - 3.55egăseşte în si

baza principăşurarea activ

privind pierceea ce prive

a habitatelectiv post-201


rine 128 km)

re a habitateaşa cum esterale, a floreici geograficecu noţiunea dzează mediuere şi de apăi zone umed

ificare a tipugramul CORriul ţării.

eneral, printn aceste resu

cantitativ şo uşoară dim

ductive și de teren agricici, funcţionă(climă, formectiv 2,49 mnsiv (reprezede pajiști utițări din UE mai multe re

punere: contin

reprezentân54.250 ha şi Siturile Natura

iilor unei devităţilor econ

rderea acceleește definireor naturale 10 în materi


.

elor naturale e definită îni şi faunei săe, abiotice şi de ecosistemul acvatic, tă dulce,habitde, habitat de

urilor de habRINE Biotop

tr-o stare buurse sunt supi calitativ. Rminuare a su

degradate (cucol este neuării necoresp

mă de relief, milioane ha, d

entând 18,7%ilizată extenîn ceea ce

egiuni bio-genentală (53%

nd 22,7% dinSCI - 3.995.2a 2000.

ezvoltări durnomice simu

erată de bioa unor acțiude interes

e de biodive

E RURALĂ 2007

europene, inn Directiva Hălbatice, se biotice, în în

m. Habitatele terestru şi state terestre –e stepă şi sil

bitate, neexips au fost ide

ună de conspuse unor faReferitor la suprafeţei agriu 11,6%). Lautilizată ca upunzătoare acaracteristici

din suprafața % din SAU siv a crescutprivește div

eograficedela% din suprafa

n suprafața 251 ha.Astfe

abile, avândultan cu con

odiversitate, uni și măsuricomunitar,

ersitate la niv

7‐ 2013

nclusiv a Habitate referă la ntregime naturale

subteran. – habitat lvostepă;

stând un entificate

ervare a actori de suprafaţa icole (cu a nivelul urmare a a pieţelor i edafice utilizată la nivel

t cu cca. versitatea a nivelul aţa ţării),

fondului el, 12,5%

d ca scop nservarea

Uniunea i care să conform velul UE

PROIECT C

specifComitreducetransppresupnaturaviabiliactualsocio-

Scopuoricăreşi proregim pe stabcontra

Naturasunt care la Habitanatura

ObiectDirect„statut

Evaluaraportperiodindicapopulaasupraprin mprin se

Ca uBiodivNaturadateloexistauniveluputea selectaanumispeciil

Pentrunaturaexistă

“ECOFINANŢAT D

ficate în Comtetul Economerea ratei act

pus în mod copus și creareaale de intereitatea acestoe de fragme

-economice p

ul reţelei Natei activităţi umovarea ungeneral de pbilirea unor

actual.

a 2000 repreonservate spbază două

ate, directiveale protejate,

tivul principtivei Păsări tul de conser

area „statutuată la nivel

dic către Coator obiectiv aţiei, respecta acelor specmetode ştiinţielectarea aten

urmare a fiversitate), în a 2000 la niv

or furnizate u doar 2 Plan

ul țării. Prin fi realizat iaarea în bazaite categorii lor de import

u asigurarea al, pe lângă s

un sistem n


municarea Comic şi Sociatuale de distorespunzătora unei reţeles comunitar

ora pe termentare a habit

poate fi realiz

tura 2000 nuumane. Consor activităţi protejare a siplanuri de m

zintă o reţeapecii şi habita

Directive ale transpuse îconservarea

pal al reţeleirespectiv Dirvare favorab

ului de connațional est

omisiaEuropeşi cantitativ

tiv schimbarecii pentru caifice. În majntă şi implem

finalizării Prperioada urm

vel național, de Ministernuri de manaintrarea în v

ar impactul ina unorcriterii

de investițitanță comun

măsurilor spsistemul de gnațional de


omisieinr. 4 al European trugere a bior la nivelul s care include

r, în vedereaen lung. Acetatelor naturzată numai p

u este acela servarea biod

umane. Diniturilor Naturmanagement

a de zone desate vulnerabile Uniunii Eîn legislaţia a habitatelor n

i Europene directivei Habbilă” a specii

nservare favte încă în peană, situați

v cu privire lea mărimii p

are zona a fooritatea cazu

mentarea cor

rogramul Omătoare se vindicatorul d

rul Mediuluiagement aprovigoare a acenvestițiilor ai științifice ai sunt posib

nitară.

peciale de prgestionare insarii naturale


28

final/19.01.2şi Comitetu

odiversităţii lstatelor meme un eşantiona protejării ceastă reţea –rale şi are cape baza sistem

de a crea sadiversităţii înn acest motira 2000, consau a unor

semnate de pile la nivelul

Europene dennaţională prnaturale, a fl

de zone protbitate - esteilor pentru fi

vorabilă”a haroces de im

ia cu privirela statutul unpopulaţiilor. ost desemnaturilor impactrectă a metod

Operațional vor aproba plde axă fiind i și Schimbobate pentruestor planuriasupra obiecta acelor zon

bile fără a av

rotecţie şi costituit prin de

e protejate fu


2010 către Pul Regiunilola nivel glob

mbre. Acțiunin reprezentatcorespunzăto– numită Naa fundament melor ecolog

anctuare caren aceste zoneiv, statele mnstând din mă

acţiuni cu c

pe teritoriul Uîntregului co

numite generrin OUG nr. lorei şi faune

tejate NATUe ca aceste zecare sit des

abitatelor șimplementare, e la îndeplinnei specii înEste deci es

tă ca sit Natutul poate fi mdelor de dimi

Sectorial Manuri de mande 243 de p

bărilor Climau cele 383 zoi, managemetivelor de cone din interivea un impa

onservare „inesemnarea siuncțional, de


Parlamentul or. Planul Stal, regional ile implementiv din toate oare a acestoatura 2000 –

faptul că degice naturale

e să excludăe va necesita

membre trebuăsuri şi iniţiaaracterstatut

Uniunii Europontinent. Proric Directiva57/2007 pri

ei sălbatice.

URA 2000 -zone să asigemnat.

i speciilor dRomânia tr

nirea acestuntr-o anumităenţial ca impura 2000, să

minimalizat sinuare a impa

Mediu 2007nagement pe

planuri de maatice, la jum

one SCI și 14ntul activ al

onservare poaiorul situriloact negativ a

n situ” a buniturilor Natuezvoltat în t

E RURALĂ 2007

European, Ctrategic are şi naţional ş

ntate în acestspeciile şi h

ora, garantân– se opune tezvoltarea sişi semi-natu

ă sistematic a, de fapt, meuie să stabileative pozitivear, administr

pene în cadrogramul Natua Păsări şi Divind regimu

- desemnate gure pe term

de interes erebuind să r

ui obiectiv. ă zonă este mpactul unor i

ă fie evaluat sau sensibil actului.

7-2013 (axaentru mai muanagement. Cmătatea anul48 SPA desem

acestor suprate fi minimr Natura 20asupra habit

nurilor patrimura 2000, în Rimp, care ac

7‐ 2013

Consiliul, ca scop

şi trebuie t sens au

habitatele nd astfel tendinţei stemelor

urale.

prezenţa enţinerea ească un e, bazate rativ sau

rul căreia ura 2000 Directiva ul ariilor

pe baza men lung

european raporteze Singurul mărimea investiţii complet micşorat

a IV – ulte situri Conform lui 2013 mnate la rafețe va

mizat prin 000 unde tatelor și

moniului România coperă o

PROIECT C

supraf664.44monum804.49

La nivspecifagricoși zone

Românavând ridicatnaturaîncadrextensincluzbiodivConfoseminnecesaactivitÎn perfondur

De asremarcdeţin oFalco păsări fiind fspecii punct pentruÎn perconser

Confo2014-2

1.

2.

3.

4.

5.

6. “E

COFINANŢAT D

față semnific46 ha; parcumente ale na97 ha).

vel național fice pajiștilorole, 13 habitaelor stâncoas

nia deţine uo înaltă val

tă la menţinală (HNV) carate pajiştile sive (incluse zând pajişti, versitatea, inorm rezultateaturale din zare măsuri dtăţilor agricorioada 2008 ri din FEAD

semenea, dicabilă a speco pondere imvespertinus care sunt vu

foarte mic, de păsări spde vedere c

u calcularea irioada de prrvarea specii

orm Strategi2020, amenin

Conversia

Dezvoltare

Extinderea

Supraexpl

Exploatare

Speciile inEvaluarea ex‐anIN FEADR PRIN

cativă la niveuri naționale aturii, rezerva

a fost idenr, 206 habitate de coastăse.

una din resurloare naturalnerea biodivare, în 2010, naturale şi sîn zonele eliarbori, arbu

nclusiv faunalor studiilor

zona montande conservaole, de transf- 2012, pen

DR pentru o s

iversitatea eciilor. Astfelmportantă d(cca. 58%),

ulnerabile, pacestea fiind

pecifice terencantitativ, câindexului poogramare 20ilor.

iei Naţionalnțările direct

a terenurilor;

ea infrastruc

a şi dezvoltar

loatarea resur

ea neadecvat

nvazive; nte a PNDR 201 MĂSURA 511 D

el național (s – 316.782

ații naturale

ntificat un ntate forestier,143 habitate

rsele cele mlă (locul 5 în

versităţii în Racopereau o

emi-naturaleigibile HNVşti şi parcele

a sălbatică, ereferitoare la

nă s-a constatre. Ecosistemformarea lor

ntru conservauprafață de c

ecosistemelol, în Românidin populaţia, Crexcrex (

periclitate saud amenințatenurilor agricoât şi calitativopulațiilor de007-2013 au

le şi a Plante asupra bio

turii;

rea aşezărilo

rselor natura

tă a resurselo


29

suprafețe ocu2 ha; parcur– 387.387 ha

număr de 78re şi 135 hae specifice zo

mai bogate den UE-27 cu România o o suprafață de. O înaltă va

V în Româniae agricole deeste ridicată a valoarea cotat că pentrumele şi peisîn terenuri a

area biodivercca. 1.2 mil.

r/habitateloria, în zonele a la nivel U(cca. 28%) eu rare, număe de scădereole la nivel euv, 20 de spee păsări speciu fost, de ase

nului de Acodiversității î

or umane;Luc

ale;

or neregenera


upate în anulri naturale -a; zone umed

83 tipuri de abitate specifonelor umed

e terenuri ago suprafață au suprafeţ

de cca. 2,79 maloare naturaa începând cue dimensiunsau pajiştile

onservativă au cca. 50 % dsajele HNVarabile, de inrsității în zoha.

r naturale edesemnate c

UE – 27, cuetc., iar în unărul de exemea număruluiuropean, în R

ecii. În 2010ifice terenuriemenea, aloc

cţiune pentrîn România s

crările hidrot

abile;


l 2012: rezer772.810 ha;de de import

habitate, difice celorlal

de și 90 habit

gricole care de 5.221.25ele de pajişmil. ha. În ac

ală prezintă şu anul 2012)ni mici cultive aflate în va habitatelor din aceste tip sunt amenntervenţii cu

onele HNV a

este completca IBA sunt

um ar fi Laniunele dintre I

mplare din aci de exemplRomânia au 0, valoarea dilor agricole cate fonduri

ru Conservasunt:

tehnice

E RURALĂ 2007

rvații ale bio; rezervatiișttanță internaț

in care 196 te tipuri de

tate specifice

pot fi clasif51 ha). O coşti cu înaltă ceastă categoi livezile trad, peisajele mvate extensivvecinătatea p

de pajişti napuri de habiinţate de ab

u efecte negaau fost aloca

tată de divprezente pă

us minor (ccIBA sunt preceste specii dlare. Din celfost evaluate

de referință nera de 1,47 din FEADR

area Biodiv

7‐ 2013

seferei – tiințifice, țională –

habitate terenuri

e dunelor

ficate ca ontribuţie

valoare orie erau diţionale

mozaicate v în care ădurilor. aturale şi tate sunt

bandonul ative etc. ate anual

versitatea ăsări care ca. 97%), ezente şi de păsări le 54 de e atât din necesară = 100%. R pentru

versităţii

PROIECT C

7.

8.

Dintreatențieprinciphabita

În preurmăto

a)

b)

c)

d)

e)

Prin SRomâ

Direcţspecii,

Direcţsector

Direcţtehnoldurabi

Direcţ2020.

Obiect

A. De

B. Asi

C. Asi

D. Uti

E. Con

F. Con

“ECOFINANŢAT D

Schimbări

Poluarea.

e amenințărie crescută tpală a pier

atelor şi impl

ezent, converoarele cazuri

Drenarea p

) Regularizapentru me

Împădurirîn mod ex

) Distrugeredezvoltări

Abandonafi invadate

Strategia Naânia îşi prop

ţia de acţiun, ecosisteme

ţia de acţiuniale până în 2

ţia de acţiunelogiilor curatile până în 20

ţia de acţiun

tive strategic

zvoltarea cad

igurarea coer

igurarea unei

ilizarea durab

nservarea ex

ntrolul specii


ile climatice;

ile enunțate trebuie alocrderii de biicit la declin

rsia habitateli:

pajiştilor um

area râurilordiu;

ea pajiştilor agerat de căt

ea vegetaţieii turismului;

area pajiştilore de vegetaţia

aţională şi Ppune, pe term

e 1: Stopareşi peisaj şi r

ne 2: Integra2020;

e 3: Promovate ca măsuri020;

ne 4: Îmbun

ce:

drului legal ş

renţei şi a ma

i stări favora

bilă a compo

-situ;

ilor invazive


;

anterior,luâcată conversiodiversitate,

nul populaţiil

lor naturale s

mede şi conve

r şi distruge

cu productivtre autorităţi

i arbustive p

r şi păşunilora forestieră.

Planul de Amen mediu 2

ea declinului refacerea sist

area politicil

area cunoştini de sprijin p

nătăţirea com

şi instituţiona

anagementul

abile de cons

onentelor div

e;


30

ând în consisiei terenuri, ducând laor naturale.

se menţine c

ersia acestora

erea ecosiste

vitate scăzutăca fiind tere

pentru extin

r, în special î

Acţiune pent2014-2020, u

diversităţii temelor degr

lor privind c

nţelor, practipentru conser

municării şi e

al general şi

lui eficient a

ervare pentru

versităţii biol


iderare și obilor. Aceasta degradare

ca o ameninţ

a în terenuri

emelor aluvi

ă şi a habitatenuri „degrad

nderea supra

în zonele îna

tru Conservurmătoarele

biologice repadate până în

conservarea

icilor şi metorvarea biodiv

educării în d

asigurarea re

l reţelei naţio

u speciile săl

ogice;


biectivele Ptă amenințarea, distruger

ţare directă,

arabile;

iale, susţinu

telor de stepădate”;

afeţelor păşu

alte, mai greu

varea Biodive direcţii de

prezentată dn 2020;

biodiversităţ

odelor inovatversităţii ca

domeniul bi

esurselor fin

onale de arii

lbatice protej

E RURALĂ 2007

PNDR 2014-re reprezintrea şi fragm

vizibilă în sp

ută chiar cu

ă, considerat

unilor sau în

u accesibile,

versităţii 201acţiune gen

de resursele g

ţii în toate p

toare tradiţiosuport al de

odiversităţii

nanciare;

naturale pro

jate;

7‐ 2013

-2020, o tă cauza mentarea

pecial în

fonduri

te uneori

n scopul

care vor

14-2020, nerale:

genetice,

politicile

onale şi a ezvoltării

până în

otejate;

PROIECT C

G. Acacesto

H. Sus

I. Dez

J. Com

De asesă ia mperturbsunt sevaluaşi în aobiectGuvermodifde conprecumactivitşi habi

Apa- s

Gestioceea ccreșterprivin

Descri

ResursRomânvolumlocuitonivel ptotal ţcosturcalitatîncadr

O parrezervde deg

“ECOFINANŢAT D

ccesul la resora;

sţinerea şi pr

zvoltarea cer

municarea, ed

emenea, conmăsurile adebarea speciilusceptibile d

area impactuafară şi care tul desemnărrnului nr. ficările ulterinservare, sunm şi perturbătăţi au un efeitatelor.

3.1.2 Apa

stare şi tend

onarea durabce privește rea eficiențd„Apa”, va n

iere

sele de apă nia în catego

m de apă al or este de 2pentru Româţară), deoarerilor mari detea apelor, acrează în clase

rte semnificavelor de apă igradare al in


sursele gene

romovarea cu

rcetării ştiinţi

ducarea şi co

nform prevedecvate pentrulor pentru cade a avea un

ului activităţilpot afecta st

rii siturilor N57/2007, apoare, precizent interzise aări ale speciiect semnifica

a

dinţe (rezum

bilă și niveluresursele deei utilizării necesita un e

dulce ale Roria ţărilor crâurilor inte.100 m3 apă

ânia a fost staece acesta poe pompare şiceasta este bele I şi II).

ativă din suinsuficiente

nfrastructurii


tice şi împă

unoştinţelor,

ifice şi prom

onştientizarea

derilor art. 6 u a evita deare zonele an efect negalor/planurilotarea de cons

Natura 2000. probată cu ează că,în caactivităţile calor pentru caativ, având în

mat):

ul calitativ și e apă pentru

acesteia nefort susţinut

României sucu resurse săerioare de 4ă/loc/an, jumabilit fără a soate fi exploi a altor factbună şi foarte

uprafaţă agrişi ale sistemde irigaţii a


31

ărţirea echita

inovaţiilor ş

movarea trans

a publicului.

alin. (2) din eteriorarea hau fost desemativ semnificor/proiectelorservare a speDe altfel,prmodificări

adrulSiturilorare pot să geare au fost den vedere obi

cantitativ alu agriculturnecesită îmbt.

unt reduse şărace de apă.40 miliarde mmătate din mse lua în calcoatat economtori care înge bună (90,8

icolă a ţăriimelor de irigaa făcut ca, ap


abilă a bene

şi practicilor

sferului de te

Directiva „Habitatelor na

mnate, în măativ. Aceste

r situate atât eciilor sălbatrevederileart.şi completăr de importanenereze poluaesemnate ariectivele de p

l apeivorconră. Furnizarebunătățiri.Co

i distribuite Cu o reţea m3, cantitate

media europecul potenţialumic doar parreunează ge

8% din totalu

i resimte efaţii slab funcţproximativ 4


eficiilor ce d

tradiţionale;

ehnologie;

Habitate”, staaturale şi a hăsura în care

măsuri presîn perimetrutice şi habita. 28 din Ordri prin Legnţă comunitaarea sau deteiile respectivprotecţie şi c

ntinua să fie ea de apă ponformarea

neuniform, hidrograficăea medie denă (4.230 mul hidrologicrţial (20-30kstionarea sa.ul cursurilor

fectele negatţionale. Abse

48% din supr

E RURALĂ 2007

decurg din u

;

atele membrehabitatelor se astfel de psupun, printr

ul ariei respecatelor naturadonanţa de ugea nr. 49/2ară şi Ariilor eriorarea hab

ve, atunci cânonservare a

temele domipentru agricucu Directiv

ceea ce încă de 78.905 ke apă disponm3 apă/loc/anc al Dunării (km3/an), ca u. În ceea ce de apă codi

tive ale secenţa sau gradrafaţa agrico

7‐ 2013

utilizarea

e trebuie speciilor, erturbări re altele, ctive, cât le ce fac

urgenţă a 2011, cu

speciale bitatelor, nd aceste speciilor

inante în ultură și va-Cadru

cadrează km şi un nibilă pe n). Acest (62% din urmare a

priveşte ificate se

cetei, ale dul mare olă totală

PROIECT C

(7,1 mRomânde la 2depenrandam

RomânPlanuraferenteritorparte dsupraf

Parteaapă sucare d(14 coevaluacorpurdin cobună îindicâpriveșmoder

Una dcalitatatinge

- -

-

-

-

-

-

“ECOFINANŢAT D

mil ha, în 20nă, sudul Mo212.979 mii mdentă de facmentele scăz

nia a elaborari de manag

nt porțiunii driul Româniedin districtulfața acestuia.

a româneascăubterană monduc la neatinorpuri de apăate ca fiind rile de apă dorpurile de aîn ceea ce p

ând că nu auște calitatea arată și 8,9% s

dintre cerinţte pentru toerea acestor o

PrevenireaProtecţia, celor careprecum şi Protecţia atingerii “Reducereaprioritar pReducereasubterane;Atingerea comunitarAglomerărapelor uzacare au sisresursele punctiformsemnificatcapacitateintense;


006) să fie aoldovei şi Dom3 în 2010, l

ctorii climatizute înregistr

at în 2009 șigement ale bdin bazinul hei. Conform l hidrografic.

ă a DHID cunitorizate în

ngerea stării ă subterană).în stare eco

de suprafață apă de supraprivește poluu fost identifapelor subtescăzută.

ele esenţialeate corpuril

obiective, cum

a deteriorăriiîmbunătăţire

e fac obiectua corpurilor şi îmbunătăţpotenţialului

a progresivă ericuloase în

a tendinţelor;

standardeloră. rile umane (ate urbane - steme de colede apă, prec

me dacă au stive de polua de a colect


afectată de aobrogea). Vola 325.127 mci. Efectele ate la princip

implementeabazinelor / shidrografic informațiilo

internaționa

uprinde 11 suacest districchimice bun 64% din tologică bună evaluarea a

afață din Romuarea cu nitrficate corpurrane, 84,4%

e ale Directe de apă şim sunt:

i stării apelorea şi restaurul desemnărde apă subte

ţirea corpurii ecologic bua poluării cu

n apele de sur semnificat

or şi obiectiv

(identificate Directiva 9ectare a apelcum și aglomsistem de canuare, aglometa şi epura am


32

ceste fenomolumul de ap

mii m3 în 201negative alepalele culturi

azăPlanul Naspațiilor hidrinternațional

or cuprinse îal al Dunării

ub-bazine hict hidrograficne sunt azotaotalul corpuri

sau mai buindicat o stamânia au fosrați, circa 8,4ri de apă de

% au fost id

tivei Cadru i implicit d

r de suprafaţărarea tuturorrii corpuriloerană în vedeilor de apă pun” şi a “stăru substanţe puprafaţă prin tive şi susţi

velor stabilit

în conformi1/271/EEC),lor uzate cu smerările<20nalizare centrările umane

mestecul de a


mene (cele mpă utilizat pe2 însă agricu acestui fenoi (35-60% di

ațional de Mrografice și l al fluviuluîn plan, 97,4i (DHID), rep

idrografice. Dc, 19 sunt înații (17 corpuilor de apă d

ună. Numai îare ecologicăst evaluate î4% ca avânde suprafață cdentificate ca

privind Apadezvoltarea d

ă şi subteranr corpurilor

or de apă puerea atingeriiputernic moii chimice bu

prioritare şi înimplementarinute de cr

te pentru zon

itate cu cerin ce au pestesau fără staţi00 l.e. sunt tralizat; de ae cu sistem ape uzate şi a


mai afectate zentru irigaţii ultura românomen se reflin potenţial).

Management, Planul națioi Dunărea c

4% din suprprezentând a

Din totalul dn stare chimiuri de apă su

de suprafață în cazul a mă slabă sau pîn anul 2010d o calitate cu o calitate a având o ca

a este stabilde programe

ne; de apă de s

uternic modi “stării bune

odificate şi aune” până în ncetarea evarea măsuriloreştere ale p

nele protejat

nţele Directie 2000 locuitii de epurareconsiderate

asemenea, sude canalizar

ape pluviale

E RURALĂ 2007

zone au fost a crescut cu

nească continlectă, în prin

împreună cuonal de mancare este cuprafața Românaproximativ

de 142 de cocă proastă. Pubterană) și din România

mai puțin de proastă. Circ0 ca având omoderată, evscăzută. În

alitate ridica

lirea obiective de măsuri

suprafaţă, indificate şi are” până în 20artificiale în 2015;

acuărilor de sr necesare; poluanţilor î

te de către l

ivei privind tori echivale şi care evacsurse semn

unt considerare unitar carîn perioadel

7‐ 2013

Câmpia 52,65%,

nuă să fie ncipal, în

u cele 11 nagement prinsă în niei face 29% din

orpuri de Poluanții amoniul

a au fost 2% din

ca 91,6% o calitate valuările ceea ce

ată, 6,7%

velor de i, pentru

nclusiv a rtificiale, 015;

vederea

substanţe

în apele

legislaţia

epurarea enţi (l.e.) cuează în nificative ate surse re nu au e cu ploi

PROIECT C

Sunt c

- în seintegraRegistsunt re

în

-

-

23 uniîn anubiodegcolectDirect

În ceede acfabrica

În ceeNaţion

-

-

-

În ceeNaţion

-

“ECOFINANŢAT D

considerate su

ectorul industat al poluărtrul Polunaţielevante pent

n sectorul agrprioritare 2006/11/Epericuloasferme zoopoluării – Poluanţiloalte unităţvigoare pr

ități industriaul 2004, cagradabilă maarea, epuraretivei 91/271/

ea ce priveștetivitate: indarea produse

ea ce priveştenal de Manag

AglomerărcorespunzlocalităţileFerme agrlocalităţileunităţi caunităţi/actDepozite neconform

ea ce priveştnal de Manag

aglomerărcorespunzlocalităţile


urse de polu

trial, instalaţrii – 96/61/Elor Emişi (Etru factorul dricol:Unităţilpeste limite

EC care înlocse evacuate întehnice ce in96/61/EC (D

or Emişi (EPEţi agricole crivind factoru

ale de tip agrare evacueazai mare de 40ea şi evacuar/CEE.

e profilul ddustrializareaelor pe bază d

e sursele difgement cu re

rile umane/lozătoare de coe care au deprozootehnicee identificateare utilizeazivităţi agricode materii

me, unităţi ce

te sursele dgement cu rerile umane/lozătoare de coe care au dep


are a apei:

ţiile care intrEC (DirectivPER) sau în de mediu - aple care evacuele legislaţiecuieşte Direcn mediul acvntră sub incidDirectiva IPPER) care suncu evacuare ul de mediu a

ro-alimentar ză ape uzate000 l.e. confrea apelor uz

e activitate, a cărnii și lde legume și

fuze de polueferire la mod

ocalităţile caolectare şi epozite de deşe care nu au

e ca fiind zoză pesticideole care pot c

prime, prode produc polu

difuze de poeferire la modocalităţile carolectare şi epozite de deşe


33

ră sub incideva IPPC) -Registrul Po

pă; uează substaei în vigoarctiva 76/464/vatic al Comudenţa DirectiPC) - inclusint relevanți p

punctiformapă.

au fost idente direct în form tabeluluzate urbane,

unitățile agrlaptelui, fabi fructe, fabri

uare semnifidul de utiliza

are nu au sisliminare a neuri municipsisteme core

one vulnerabe şi nu se conduce la emduse finiteuări accident

oluareprincidul de utilizare nu au sistliminare a neuri municip


enţa Directivinclusiv un

oluanţilor Em

anţe periculore (în confo/EEC privindunităţii ivei privind piv unităţile cpentru factoru

mă şi care nu

tificate în anuresursele d

ui 4 al Anextoate fiind fu

ro-industrialebricarea băuicarea zahăru

ficative, acesare al terenul

teme de colenămolului dipale neconforespunzătoarebile la poluar

conformeamisii difuze se, produse aale difuze, si

ipale, acesteare al terenulteme de colenămolului dipaleneconform


ei privind prnităţile care mişi şi Transf

ase (lista I şormitate cu d poluarea ca

prevenirea şiare sunt inveul de mediu -u se confor

ul 2012 față de apă. Acexei 1 dinHGnuncționale și

e aparțin urmuturilor alcooului.

stea au fost ilui și sunt:

ectare a apelin staţiile derme;

e de stocare/urea cu nitraţză legislaţiesemnificativauxiliare, stoituri industri

ea au fost idlui și sunt: ectare a apelin staţiile deme;

E RURALĂ 2007

revenirea şi csunt inventaferaţi (E-PRT

şi II) şi/sau scerinţele D

auzată de sub

i controlul inentariate în R- apă; rmează legis

de cele 31 pstea au o î

nr. 188/2002 i conforme c

mătoarelor doolice și răc

identificate î

lor uzate saue epurare, pr

utilizare a dejţi din surse ei în vigoae; ocare de ale abandona

dentificate în

lor uzate saue epurare, pr

7‐ 2013

controlul ariate în TR) care

substanţe Directivei bstanţele

ntegrat al Registrul

slaţiei în

prevăzute încărcare privind

cerințelor

omeniile coritoare,

în Planul

u sisteme recum şi

ejecţiilor, agricole, are, alte

deşeuri ate.

n Planul

u sisteme recum şi

PROIECT C

-

-

Nitraț

În mo(peştilorganirespecanimacel ma

La nivOrdinuagricupoluarrevizuși înto

Pentrumăsur

Apele

Cauzedouă s

“ECOFINANŢAT D

ferme agdejecţiiloragricole, uunităţi/actdepozite neconform

ții și fosfații

od natural nilor cu precăice specificectiv din dejealiere). Agricai adesea cum

velul întregiiul comun nr

ulturii şi dezrea cu nitraţuirea zonelorocmirea hărți

u reducerea ri:

utilizarea fertilizare pe terenurculturilor. îmbunătăţdin sectorîngrăşăminstării de fepe baza camai ales înmediului;

depozitareminimizărapă.

e subterane –

ele contaminăsurse majore


grozootehnicer, localităţile unităţi care uivităţi agricode materii

me, unităţi ce

în râuri și l

itraţii (NO3)ădere), din se acviferuluiecţii umane cultura şi cremulativă și p

i ţări, în anur.1552/743/2voltării rura

ţi, repartizater vulnerabile lor cu aceste

potenţialului

metodelor scu respectar

rile în pantă,Culturile

irea bilanţulurul zootehnntele mineraertilitate a soalculelor de n cazul azotu

ea reziduuririi poluării: d

– calitatea a

ării acviferulale contamin


e care nu identificate

utilizează peole care pot ci prime, pe produc polu

lacuri

) și fosfaţii (solul ce formi. Surplusul și din diversşterea animaersistentă în

ul 2008, exist2008 al Minale, publicate în cele 8 rla poluarea

e zone.

i de poluare

specifice sistrea normelor, terenurile sde leguminui azotului în

nic (de prefale pentru asiolului. Dozelbilanţ a elemului, atât pen

ilor zootehndepozitarea a

apelor subte

lui freatic cunării cu azot


34

au sistemca fiind zon

esticide şi nuconduce la emproduse finiuări accident

(PO4) din amează cuvet

de fosfaţi se surse ind

alelor antrenestraturile de

tă un număristrului medt în M.Of. nregiuni de dcu nitrați din

e cu nitraţi î

temelor de ar de aplicare saturate cu apnoase perenn sol, utilizarferinţă a ceigurarea cu nle de îngrăşămentelor nutntru reducere

nice trebuieacestora în af

rane la nive

u azotaţi suntaţi sunt:


me corespunne vulnerabilu se conformmisii difuze site, produsale difuze, si

ape provin dta lacustră sşi nitraţi pr

dustriale și aează o polua

e apă.

r de 1963 locdiului şi dezvnr.851/18.12.dezvoltare ecn surse agric

în zonele vu

agricultură dşi a condiţiipă, inundate

ne (dar şi rea de materelor solide cnutrienţi a cuăminte, ce urmtritive din soea cheltuielil

e să respecfara zonelor

el național

nt multiple


nzătoare de le la poluareamează legislasemnificative auxiliare,ituri industri

in dejecţiile sau din descrovine din aagricole (îngrare important

calităţi stabivoltării dura.2008) dreptconomică. Prcole, la nivel

ulnerabile se

durabilă și blor de utiliza sau acoperianuale) sun

riale organicecompostate)

ulturilor dar şmează a fi a

ol în scopul elor de produ

cte anumitesensibile și d

şi au un cara

E RURALĂ 2007

stocare/utila cu nitraţi daţiei în vigoe; , depozitedeale abandona

animalelor compunerea activităţile anrăşăminte șită în apele su

lite (şi aprobabile și alMit zone vulnerin ordin se l de cadastru

e impun urm

biologică: plare a îngrășăite cu zăpadănt preferatee reziduale p, în combinşi pentru conaplicate, sunt evitării supra

ucţie, cât și a

reguli, îndeparte de su

acter cumula

7‐ 2013

lizare a din surse oare, alte

e deşeuri ate.

acvatice materiei

ntropice, i dejecţii ubterane,

bate prin inistrului erabile la

prevede u agricol,

mătoarele

anuri de ămintelor ă; rotaţia e pentru provenite naţie cu

nservarea stabilite

adozării, a poluării

n scopul ursele de

ativ. Cele

PROIECT C

În anu

Factorchimicdeşeurpoluardezvoexploacolecturbane

Astfel(exprim2012, % pen12% puzate. apelorumane

Nitraț

Directsurse aPentru

“ECOFINANŢAT D

spălarea pîngrăşăminatmosferic

evacuarea

ul 2012 cele m

spaţiul hidROBA01,

spaţiul hidde apă RO

bazinul hid

bazinul hid

spaţiul hid

bazinul hid

bazinul hiROPR07;

spaţiul hid

rii poluatori ce periculoasri municipalrea produsă ltării urbaneatarea necorare, depozitae.

l, la nivel nmat în %) dvalorile nive

ntru colectarepentru colectŢintele de re

r uzate şi cce cu mai mul

ți

tiva 91/676/Eagricole, ameu fermele zoo

Construcţi


permanentă ntelor chimice şi apa de l

de ape uzate

mai mari con

drografic Ba ROBA02 şi

drograficDobODL01, 02, 0

drografic Jiu

drografic Olt

drografic Arg

drografic Sir

drografic Pru

drografic Buz

majori cu use (îngrășame și asimilabca urmare

e cu modernrespunzătoareare şi gestion

naţional, nivdin aglomerărelelor de coleea apeloruztarea apelor ealizat pentruca. 61% penlt de 10.000 l

EEC privindendată de Reotehnice se a

ia/reabilitare


a solului imice pe unella irigaţii,

e încărcate cu

ncentraţii de

anat, în foraji ROBA03;

brogea-Litora04,05, 09, 10

u, în forajele

t, în corpuril

geş-Vedea, în

ret, pe corpul

ut, pentru co

zău - Ialomiţ

un impact nminte chimicebile acestoraa necorelărinizarea lucrăe a staţiilornare a deşeu

velele de colrile umane cectare şi epuate, respectivuzate faţă deu termenul d

ntru epurareal.e. în ceea c

d protecţia apegulamentul aplică mai mu

ea sistemelor


35

mpregnat cule categorii

u azotaţi în a

azotaţi s-au

jele de contr

al, în forajele;

ce aparţin co

le de apă RO

n corpurile R

l de apă ROS

orpurile de ap

ţa, pentru cor

negativ asupe, pesticide, ma.De asemenei creşterii caărilor de canr de epurareurilor şi năm

lectare şi epcu mai mult urare a încărcv 48,32% pee anul 2007, de tranziţie -a apelor uzace priveşte co

pelor împotr(CE) nr. 188ulte tipuri de

de colectare


u compuşi cde terenuri

apele de supr

înregistrat în

rol a poluări

e de control

orpurilor de a

OOT02, 07 şi

ROAG03, 05

SI05;

pă subterană:

rpurile de ap

pra calitătii ametale greleea calitatea apacităţilor nalizare şi re existente,

molurilor rezu

purare a încde 2.000 l.e

cării organiceentru epurarerespectiv cu anul 2013 -

ate, cu asiguolectarea ape

riva poluării 82/2003. e măsuri din

e a apelor uza


cu azot proarabile, de

rafaţă.

n:

ii amplasate

a poluării am

apă ROJI05

08;

, 08 şi 09;

: ROPR02, R

pă ROIL12, R

apei subtera, ect.), deşeuapei subterade producţie

realizarea slipsa unui

ultate dinepu

cărcării orga. a crescut îne biodegradaea apelor uza

u cca. 11% pe sunt cca. 69

urarea confoelor uzate.

cauzate de

ntre care enum

ate;

E RURALĂ 2007

oveniţi din ae către prec

pe corpurile

mplasate pe c

şi 06;

ROPR03, RO

ROIL13 şi R

ane pot fi: suri agro - zooane este afece în agricultstaţiilor de sistem orga

urarea a apel

anice biodegn ultimii aniabile au fost ate, crescândentru epurare9% pentru cormării aglom

nitraţii prov

merăm,:

7‐ 2013

aplicarea cipitaţiile

e de apă

corpurile

OPR04 şi

OIL14.

substante otehnice, tată prin tură şi a epurare,

anizat de lor uzate

gradabile . În anul de 58,95 d cu cca. ea apelor olectarea merărilor

veniţi din

PROIECT C

Progrsurse

PrograaplicarpoluărPlanulaproba

Progra

“ECOFINANŢAT D

Construcţitreapta biosuprafaţă; Construcţiapă de spăConstrucţiapelor uzaConstrucţiperioadeleAplicarea zootehniceÎntocmireaAlte tipuri

ramul de acagricole

amul de acţiure măsurile rii cu nitraţi l de acțiuneat prin Hotăr

amul prevede

Periodele

Depozitare

Depozitare

Gestiunea

Utilizarea

Restrictii psau acoper

Aplicarea captărilor

Norme pri

Limita ma

Standarde

Optimizarapăsubtera

Aplicarea fâneţe).


ia/ modernizologică, eve

ia/ impermeaălare şi/sau iria/reabilitareate; ia platformee de interdic

BAT - IPPe cu creştere a Planurilor di de măsuri.

cțiune pentr

une pentru prprevăzute îndin surse agr

e pentru prorârea Guvern

e norme clar

de interdicție

ea gunoiului

ea gunoiului

efluenţilor d

îngrăşămint

privind aplicrite cu zăpad

îngrăşăminde apă potab

ivind aplicar

aximă pentru

privind cant

rea rotației anăsau de sup

îngrăşămint


zarea/extindeentual treapta

abilizarea barigare; ea platformel

elor de stocaţie a aplicăriC (cele maiintensivă a p

de fertilizare

ru protecția

rotecţia apeln Codul de bricole, în con

otecția apelornului nr. 964/

re cu privire l

e în aplicarea

de grajd şi a

de grajd în c

de siloz;

telor pe teren

carea îngrăşădă;

ntelor pe terbilă;

ea îngrăşămi

u aplicarea în

tităţile maxim

culturilor peprafață;

telor minera


36

erea/ reabilita terţiară, de

azinelor de s

lor de depoz

are a gunoiuii; i bune tehniporcilor şi păe;

a apelor îm

or împotrivabune practicnformitate cur împotrivap/2000, cu mo

la:

a îngrăşămin

a efluenţilor

câmp;

nuri în pantă;

ămintelor pe

renuri adiac

intelor pe ter

ngrăşămintelo

me de îngrăş

entru limita

ale și organic


tarea staţiei ezinfecţie) –

stocare ape u

zitare a năm

ului de graj

ci disponibiăsărilor;

mpotriva pol

a poluării cu ci agricole pu prevederilepoluăriicu niodificările şi

ntelor pe tere

de siloz;

e terenuri sat

ente cursuri

renul agricol

or organice d

aminte cu az

area pierderi

ce cu azot p


de epurare – în cazul ev

uzate/epurate

molului rezul

d (ferme cu

le existente)

luării cu ni

nitraţi din supentru protece art. 6 alin. (itrațiprovenițcompletările

enul agricol;

turate cu apă

ilor de apă

;

de origine an

zot care pot f

ilor de azot

pe pajiști pe

E RURALĂ 2007

(treapta mvacuării în a

e şi utilizare

ltat în urma

u pat uscat)

) la nivelul

itrați prove

urse agricolecția apelor îm(4) și anexa țidin surse ae ulterioare.

ă, inundate î

sau în vec

nimală;

fi aplicate;

t către corp

ermanente (p

7‐ 2013

mecanică, apele de

ea lor ca

epurării

pentru

fermelor

eniți din

, pune în mpotriva nr. 1 din agricole,

îngheţate

cinătatea

purile de

păşuni şi

PROIECT C

Planu

ImporPMBHArticoprotecsupraf

Planulpunctua apelîntr-unîn ecoechilibapelorpopuladulce,supraf

Planurhidrogobiect

În cadzooteh2015. zootehmăsurcele pl

“ECOFINANŢAT D

urile de man

rtanța PlanuluH reprezintăolul 13 şi ancţia ecosistemfaţă şi subter

l de managemul de plecarelor la nivel bn bazin hidroonomia apeibrată şi compr trebuie să aţiei şi econ precum şi

faţă şi subter

rile de amengrafic (PMBtivele de calit

o stare bun

modificate

o stare chipentru toa

realizarea tratamentu

drul planurilhnică identif Costul tot

hnice a fost erilor pentru flanificate pân


nagement ba

ui de manageă instrumentexa VII şi a

melor acvaticane.

ment bazinae pentru măsubazinal şi locografic. De ai şi pentru plexă a resuofere soluţi

nomiei, pornde la princ

ane, atât din

najare a baziBH). Schemtate şi cantita

nă a apelor d

e, un potentia

imică bună şate resursele d

obiectivelorul necesar pe

lor bazinale ficată ca fiintal al investevaluat la 84fermele zootenă în anul 20


azinal:

ement al baztul pentru imre drept scopce, având ca

l este în strâurile aferentcal şi evidenasemenea, prdezvoltarea

urselor de apii pentru asinind de la cacipiile gospopunct de ved

inului hidrogmele directoa

ate a apelor,

de suprafaţă s

al ecologic b

şi un echilibrde apă subter

r special deentru producţ

de managend presiune tiţiilor neces

4,45 milioaneehnice au fo015.


37

zinului hidrogmplementarep gospodărirobiectiv prin

ânsă corelaţiee activităţilo

nţiază factoririn Planul de

de obiectivă. Ca infrastgurarea în paracterul regodăririi unitadere cantitati

grafic (PABHare fixeazăurmărind să

sau, pentru c

bun şi o stare

ru între cantrană;

efinite pentruţia de apă de

ement, măsusemnificativ

sare pentru ie Euro. La sfst de 36,4 m


grafic este deea Directiverea echilibrancipal atinge

e cu dezvoltaor antropice, ii majori care managemeve pentru otructură de bprezent şi îngenerabil, daare pe baziniv, cât şi cali

H) şi Planur într-o ma

ă se asigure:

orpurile de a

e chimicăbun

titatea de apă

u zonele prstinată consu

urile de bazăvă, au termeimplementarfârșitul anulu

milioane Euro


eosebită pentei Cadru Apată a resurselerea unei „stă

area socio-ecinclusiv măs

re influenţeazent se stabileo gospodărirbază a econon viitor a near limitativ, ne hidrografitativ.

rile de Manaanieră gener

apă artificiale

nă a apelor de

ă prelevată ș

rotejate, cu umului uman

ă, stabilite pene de finalirea măsurilorui 2012 costo, ceea ce rep

E RURALĂ 2007

tru protejarepă reglemenlor de apă prări bune” a a

conomică şi surile de gosză gospodărisc deciziile re durabilă,

omiei, managecesarului deal resurselorfice a resur

agement al brală şi arm

e sau puterni

e suprafaţă;

și reîncărcare

scopul de an.

pentru fiecarzare perioadr la nivelul turile de inveprezintă 43%

7‐ 2013

a apelor. ntat prin recum şi apelor de

prezintă spodărire irea apei necesare unitară,

gementul e apă al r de apă rselor de

bazinului monioasă,

ic

ea apelor

a reduce

re fermă da 2007- fermelor estiţii ale % faţă de

PROIECT C

Sol- st

Eroziureprezniveluilegală

Descri

Terenudomenarabil păşunilivezil

RomânPotenţterenumai msolulu769.4095% 2,6 tonsuprafha.

În Romla o îngrășalocărefect a

Tot caRomântimp c

Cantits-a apîngrăşnecesastabile

Comp„saturscăzân/ha.

“ECOFINANŢAT D

3.1.3 Sol

tare şi tendi

unea, compazintă cel maiul solului estă a deșeurilor

iere

urile arabileniul claselor

intră 6,3% ilor şi al fânlor, clasele II

nia dispuneţialul de pro

urile agricolemare suprafaţui prin acţiun00 ha (5,6%au fost terenne/ha/an, cu faţa amenaja

mânia, utilizpresiune în

șăminte chimrilor reduse dapariţia unor

a efect al prania a înregis

ce bilanţul co

tatea de îngrăplicat cu 11%şăminte natuară o echilibe.

parativ cu ţărate” cu prodnd în perioad


inţe (rezuma

actarea,depozi important rte încă opțiur rămânând o

e ocupă 63,7de calitate adin totalul

neţelor majoII-IV.

de soluri oducţie al t

e în 5 clase dţă a terenurilnea apei a din supranuri arabile. 0,6% mai pu

ată pentru co

zarea input-ugeneral scă

mice și pestide input-uri a

zone de risc

acticilor agristrat un surponţinutului de

ăşăminte natu%. În anul urale, ceea cbrare a balan

rile membre aduse de uz fda 2000 - 20


at):

zitarea deșerisc asupra s

unea predomo practică co

77% din supa II-a (28,40terenurilor,

oritare sunt

de bună caterenurilor ade calitate, cllor arabile dfost una dfaţa agricolăÎn anul 200

uţin decât înmbaterea ero

urilor agro-chăzută asupraicide a scăzuagro-chimicec de poluare c

icole de utiliplus în bilanţe fosfor din s

urale a scăz 2012, nume, coroboratnţei nutritive

ale Uniunii Efitosanitar, c012, de la 1


38

urilor, precusolului și a inantă de eli

omună.

prafaţa carta0%) şi a III-

restul claseclasele III-V

alitate amenagricole stablasa I cuprinzdin Româniadintre cele ă a Românie6 eroziunea

n media UE2oziunii solul

himice repreza solului şiut față de ane este anulat cu nutrienţi.

zare a input-ţul azotului sol a fost def

ut cu 20% înmai 6,5% t şi cu datele a acestor t

Europene, soonsumul me1,18 kg sub


um și neîndcapacității siminare a de

ată, cele maa (38,83%).

elor prezentâV, în cel al

inţate însă bilit pe bazazând terenurse încadrea

mai mari pei, aproape d

solului prin 7 - 2,76 tonelui a crescut

zentate de fei apei. Astfnul 2005 cude utilizarea

-urilor agro-(ca sursa difficitar în Rom

n perioada din terenuri

le fertilizăriiterenuri pent

olurile din Roediu în ţara bstanţă activă


deplinirea obsale de absorșeurilor în R

i multe tere Practic în

ând diferite viilor, cla

de diferite a notelor derile de cea mază în claseleprobleme din

de media UEacţiunea ap

e/ha/an. În pde la 2.281.

ertilizanţi, pefel, în anul u 5%, respeca neuniformă

chimice, în pfuză de polumânia (-1,3k

1999-2012, ile cultivabili minerale, itru a se real

omânia nu sunoastră la h

ă/ha, la 0,70

E RURALĂ 2007

bligațiilor derbție. Depoz

România, dep

enuri se grupclasa I de carestricţii.

asele II-IV,

fenomene ne bonitare g

mai bună calite II şi III. En România,

E27 de 6%), pei avea o vaperioada 200.995 ha la 2

esticide, etc.,2012 canti

ctiv 15%. Aă a acestora, a

perioada 200uare) de 6,8kg/ha).

iar suprafaţale sunt fertilindică faptulliza recolte s

unt în situaţiectar de tere

0kg substanţ

7‐ 2013

e mediu zitarea la pozitarea

pează în alitate la În cazul iar al

negative. grupează tate. Cea roziunea afectând din care

aloare de 05 - 2012 .286.221

,conduce tatea de

Avantajul având ca

05-2010, kg/ha, în

a pe care lizate cu l că este sigure şi

ia de a fi en arabil ţă activă

PROIECT C

Poluarsolurilpoluanredus,pe supinventzooteh

Proces

Restri

“ECOFINANŢAT D

rea cu rezidulor afectate enţi zootehnic într-o anumprafeţe mai tarieri a terenhnice.

sele naturale

Compactaputernic ş(32,4%), N

Poluarea pjudeţe pe ha. Aprox

cții ale calită

Seceta carcelor 3,2 mînregistrat

Excesul pparte din scontată;

Eroziunea2,3 milioamare parte

Eroziuneacunoscândsoluri nisip

Conţinutumilioane h

Sărăturareîn perime

Deteriorarmilioane h

Poluarea f

Distrugereconstituindminiere la

Acoperireagricol a c


uuri zootehnera de circa ci, iar treceremită măsură,

întinse, danurilor polua

şi/sau antrop

area primarăi excesiv pe

Nord-Est (28

produsă prin13.299 ha, d

ximativ 85%

ății solurilor

re se poate mmilioane ha te ca fiind afe

eriodic de umperimetrele

a hidrică careane amenajate;

a eoliană card că, în ultimpoase, susce

l excesiv dha;

ea solului caretrele irigate

rea structuriiha;

fizico-chimic

ea solului prid forma cea

a zi;

a solului cucirca 18.000


ice - inventa5.000 ha. C

ea de la creşteconcentrarea

ar cu o încăate, a rezultat

pice care afe

ă şi/sau secue 214.081 ha8,5%), Sud-M

n sedimente din care putedin suprafaţ

sunt generat

manifesta pe amenajate a

ectate de sec

miditate în scu lucrări

e este prezente cu lucrări

e se manifesmii ani, s-au

ptibile acestu

e schelet în

re se resimtesau drenate ş

i şi compact

că şi chimică

in diverse lua mai gravă

u deşeuri şi ha de terenu


39

arele efectuata urmare a serea animalea reziduuriloărcare mai rt doar supraf

ectează calita

undară, invea. Cele mai mMuntenia (14

datorită eroernică pe 4.8ţa afectată es

te de:

circa 7,1 mianterior cu lcetă;

sol care afecde desecare

ntă în diferiteantieroziona

stă pe aproau defrişat uneui proces de

n partea sup

e pe circa 0,6şi iraţional ex

tarea secund

ă a solului car

ucrări de excade deteriora

reziduuri souri agricole.


te, în perioadscăderii şeptelor în complor în anumiteredusă. Din faţa de 4.973

atea solurilor

entariată pe mari suprafe

4,7%) şi Cent

oziunii (colm808 ha, foartste situată în

ilioane ha, dlucrări de iri

ctează circa 3e-drenaj, car

e grade pe 6ale, în prezen

ape 0,4 milioele păduri şi degradare;

perioară a s

6 milioane hxploatate;

dară a solulu

re afectează

avare care afare a solului

olide ce a de


da 1992-199telului, au sclexe, la creştee puncte şi d

datele prel3 ha ca fiind

r sunt:

1.553.276 eţe se regăsetru (12,2%);

matare) (cod te puternică regiunea No

din care pe cigaţie; în ani

3,8 milioanere nu funcţi

6,3 milioane nt degradate

oane ha, cu pperdele de p

solului care

ha, cu unele

ui care se ma

circa 0,9 mil

fectează circi, întâlnită în

eterminat sc

E RURALĂ 2007

98, arată că scăzut şi cantierea în gosp

disiparea reziliminare aleafectată de r

ha, din caresc în regiun

16), semnalşi excesivă p

ord-Est (11.2

cea mai mareii 2006-2007

e ha, din careionează cu

ha, dintre cae puternic în

pericol de exprotecţie din

afectează c

tendinţe de

anifestă pe c

lioane ha;

ca 24.000 han cazul expl

oaterea din

7‐ 2013

suprafața ităţile de podării, a iduurilor

e ultimei reziduuri

re foarte nile Vest

lată în 8 pe 2.014 93 ha).

e parte a 7 au fost

e o mare eficienţa

are circa cea mai

xtindere, n zone cu

circa 0,3

agravare

circa 6,5

, aceasta loatărilor

circuitul

PROIECT C

Aer-st

Creșteagrico

Descri

Emisiiagricu(20.23scăzutceea substadiminuproducfertilizGES p(47,9 cultiva

Confosecolucontintempeînregisde ani

Evolu

În urm2011 sgazeleNMVO

“ECOFINANŢAT D

3.1.4 Aer

tare şi tendi

erea concentrole și de dezv

iere

ile GES dinultură au înre36,9 Gg echit al emisiilorce privește e

anțială a emuarea efectivcție la ha pzanți pe bazăprovenite din% în 2010)

area orezului

orm scenariilului XXI să nentale unde eraturilor și strate în ult au fost înreg

uţia poluanţi

ma analizei es-a înregistrae cu efect de OC, cât și a

CO2 – în şi cu 20,18

CO – a faţă de 2puţin faţă

NOX – afaţă de 20faţă de 200


r

inţe (rezuma

rației emisiilvoltarea secto

n agriculturăegistrat o scăivalent CO2r de GES comemisiile GES

misiilor de Gvelor de animpentru princiă de azot.Sun agricultură), fermentari (0,1%) și m

lor climaticecrească cu cse așteaptă scădere a

timii ani. Prgistrate în ult

ilor emişi în

evoluției canat tendința dseră (CO2, Cemisiilor de

anul 2010 a 8% faţă de 2

înregistrat c2007, cu ap

ă de 2010, an

a înregistrat c07, cu aprox09, anul 201


at):

or anumitor oarelor econo

ă şi activităţădere de 6,4), și de 48,4mparativ cu S pe ha de S

GES în sectormale, scădeipalele cultu

ursele care auă sunt reprezrea enterică managementu

e, în Românicca. 4 – 4.5°o creștere mnivelului prrimele 5 celetimele 2 dec

aer în perio

ntităților de pdescrescătoarCO, NH3) și metale grele

înregistrat o008, anul 20

cea mai scăzproximativ 4nul 2011 repr

cea mai scăzximativ 36% 1 reprezentâ


40

poluanți atmomice precum

ile rurale, în4% în 2011 (4% față de acelelalte sta

SAU). Princirul agricultuerea suprafețuri de câmpu contribuit zentate de ap(41,6 %), a

ul gunoiului d

ia se așteaptă°C, spre deomedie de 3 –recipitațiilor e mai căldurenii.

oada 2007-2

poluanți emire a cantităția precursori

e.

o scădere ma011 reprezent

zută valoare 43% mai purezentând o e

zută valoare mai puţin fa

ând o evoluţie


mosferici estem producția

n România, (18.941,5 Ganul de referate membre (ipalele motivură față de ațelor cultivatp, precum șiîn anul 2011plicarea de farderea rezidde grajd (9,5

ă ca temperasebire de ma– 4°C. De se poate

roase și mai s

2011

şi în aer la nlor totale de ilor (SOX), a

aximă cu aprtând o uşoară

în anul 2009uţin faţă de 2evoluţie relat

în anul 2010aţă de 2008 şe relativ con


e strâns legatde energie ș

sunt reduseGg echivalentrință 1990, î(locul 24 lave care au duanul 1990 sute cu orez, si scăderea v1 la emisiilefertilizanţi pduurilor din

5%).

atura medie area majoritaltfel, tend observa desecetoase lun

nivel naționapoluanți la n

a emisiilor de

roximativ 32ă creştere faţ

9 cu aproxim2008 şi cu ativ constantă

0 cu aproximşi cu aproximstantă;

E RURALĂ 2007

tă de activităi transport.

e. Emisiile Gt CO2) faţă înregistrând a nivelul Uus la aceastăunt reprezenscăderea nivevolumului ute anuale cumpe terenurile

agricultură

anuală spre ate a zonei t

dința de creeja și din eni iulie din u

al, în perioadnivel naționae NOX, PM1

2% faţă de anţă de anul 20

mativ 60% maproximativ ;

mativ 41% mmativ 14% m

7‐ 2013

ăţile non-

GES din de 2007 un nivel

UE-27 în ă scădere ntate de elului de tlizat de

mulate de agricole (0,9%),

sfârșitul temperat eștere a

evoluțiile ultimii 61

da 2007-al pentru 10, CH4,

nul 2007 010;

mai puţin 3% mai

mai puţin mai puţin

PROIECT C

“ECOFINANŢAT D

SOX – înr43% mai31% mai m

CH4 – înr2008 (cu aevoluţie re

NH3 – înr40% mai mfață de 20

Ni – a înraproximat

Cr – a înrînregistrân

PFC – a aultim an uşoară cremică decâ

Zn – a înaproximatrespectiv 2

Pb – a înfaţă de 20cantitatea valoarea rcu 63% fa

Cd – a îfaţă de 20cantitatea valoarea rcu aproxim

Hg – a avuo scădere 2011 este faţă de 200

NMVOC înregistrânde 2008, c

PM10 – a scădere imfost sensifaţă de an2008, cu 4


registrează oi mic faţă dmic faţă de 2

registrează o aproximativ elativ constan

registrează omică faţă de10;

registrat o crtiv 32% mai

registrat o scnd în anul 20

avut un caracea mai m

eştere în aniiât valoare din

nregistrat o dtiv 95% mai 2011, valoare

nregistrat o sc007, aceasta totală anu

raportată înreaţă de 2009, 8

înregistrat o 007, aceasta

totală anuaportată a înmativ 62% m

ut o evoluţiecu 47% în 2cu 7% mai

08 şi cu 49%

– în perioadnd cea mai scu 57% faţă d

înregistrat înmportantă cu ibil constant

nul 2010, cu 42% mai mic


o continuă scde 2007, cu a2009 şi cu ap

continuă scă 45.29%) şi ntă;

o continuă sce 2007), anul

reştere în pemică) faţă de

cădere în pe011 o creşter

acter de descică valoare ci 2010 şi 20

n 2007;

descreştere îmică faţă de

e cu aproxim

cădere contina fiind cea muală raportategistrează o n89% faţă de 2

scădere con fiind cea

uală raportatnregistrat o nomai mică faţ

e generală de2009 faţă demare fată de

% mai mică fa

da 2007-201căzută valoade 2009 şi cu

n anul 2008 oaproximativă. Cantitatea7% mai mic

că faţă de 20014‐2020 ‐ RaporDIN PROGRAM

41

cădere, totaluaproximativ

proximativ 9%

ădere faţa d 2009 ( cu ap

cădere faţa dl 2011 reprez

rioada 2007-e 2010 ;

erioada 2007re cu aproxim

creştere în pcu aproximat011, păstrând

în perioada 2e valoarea d

mativ 92% m

nuă în intervmai mică vată are o micnouă scădere2008 şi 93%

ntinuă în intemai mică

tă are o micouă scădere ţă de 2009, c

escendentă, ce 2007 şi o me 2010 cu 5%aţă de 2007;

11 a avut o are raportată u 43% faţă de

o scădere uşov 42% în anua totală naţiocă faţă de ce08 şi cu 46%


ul naţional în42% mai m

% mai mic fa

e 2007, scădproximativ 4

de 2007 pânzentând o uş

-2010 urmat

7-2010, de lamativ 47% fa

perioada 200tiv 83% mai

d însă decala

2007-2009, din 2007 urm

mai mică decâ

valul 2007-2aloare rapo

că creştere fae cu aproxim

% faţă de 2007

ervalul 2007valoare rap

că creştere facu aproximau 89% faţă d

cu o uşoară cmică creşter% mai mică

evoluţie conmai mică cu

e 2010;

oară de 6% ul 2009. În inonală raportaea din anul 2

% mai mică faoiembrie 2014DE DEZVOLTAR

n anul 2011 mic faţă de 2aţă de 2010;

derea fiind m44% ), anii 2

nă în anul 20şoară creştere

tă de o scăde

a 937 Kg/an aţă de 2007;

07-2009, înri mică faţă dajul de aprox

cu valoarea mată de o uşoât valoarea di

2009, cu 81ortată din pfaţă de anul mativ 64% fa7;

-2009, cu 81portată din faţă de anul ativ 63% made 2008 şi cu

creştere de 2%re în 2010. V

faţă de 201

nstant descenu 75% faţă d

faţă de 2007ntervalul 20

ată în 2011 e2009, cu 42%aţă de 2007.

E RURALĂ 2007

fiind cu apro2008, cu apro

mai important2010 şi 2011

010 ( cu aproe cu aproxim

ere în anul 2

la 0 Kg/an

registrând îde 2007, urmximativ cu 7

minimă în oară creşterein 2007;

% mai micperioadă. Înanterior iar

aţă de 2010 r

1% mai mic perioadă. Îanterior iar ai mică faţă

u 93% faţă de

% în 2008 urValoarea rap0, cu 50% m

ndentă în ande 2007, cu 7

7 după care a009-2011, vaeste cu 3% m% mai mică

7‐ 2013

oximativ oximativ

tă în anii având o

oximativ mativ 5%

2011 (cu

în 2010

în acest mată de o 72% mai

2009 cu în 2010

în 2009 n 2010 în 2011

respectiv

în 2009 În 2010 în 2011

de 2010, e 2007;

rmată de ortată în

mai mică

nul 2011 75% faţă

a urmat o ariaţia a

mai mare ă faţă de

PROIECT C

Schim

Impacexistenspeciilde inu

Descri

Confosecolucontintempeevoluțultimi

Acțiun

Schemeste unde gainstrumtrade”activitde gazfie priinstala

Cantitfost dcertifiverificau scăfondul

Sub as2012, numărproducprodusprocesinstala(repreprodussectoru

“ECOFINANŢAT D

3.1.5 Aten

mbări climat

ctul schimbănte. Tendințelor și mai mu

undații și creş

iere

orm scenariilului XXI să nentale unde eraturilor și țiile înregistri 61 de ani au

ni pentru aten

ma europeanăn instrument

aze cu efect ment util pen

” (limitează ştăţi reglemenze cu efect din Planul Naţiile nou intr

tatea totală dde 47857376cate de emiscate generateăzut în anul 2l crizei econo

spectul pondsectorul ene

r de instalaţiicerea clinchselor petrolisarea metaleaţiilor pentruzentat prin oselor ceramiul de produc


nuarea și a

tice - stare şi

ărilor climatiele actuale sultă presiuneşterea număr

lor climaticecrească cu cse așteaptă

scădere a rate în ultimu fost înregis

nuarea și ada

ă de comerct creat pentru

de seră întntru atenuareşi comercializntate de HG de seră în situNaţional de A

rate în schem

de emisii de t CO2, comsii de gaze ce de instalaţi2012 cu 6,6%omice.

derii emisiiloergie reprezii care intră sherului de ciere au avut lor feroase (u fabricarea operatorul SCice şi produ

cere a celuloz


adaptarea la

i tendinţe (r

ice acționeazsunt caracterie asupra biodrului de even

e, în Românicca. 4 – 4.5°ă o creștere

nivelului prii ani. Primstrate în ultim

aptarea la sch

ializare a ceu a sprijini Str-un mod eea schimbărizează), astfelnr. 780/2006

uaţia în care Alocare, fie mă.

gaze cu efecmparativ cu u efect de seile participan

% faţă de anu

or sectoarelointă 74,5% dub incidenţaciment repre

o pondere (fontă, oţel) pvarului şi u

C Oltchim S.ucere a sticlzei şi hârtiei


42

a schimbări

rezumat):

ză cao constizate de veri

diversității, crnimente mete

ia se așteaptă°C, spre deomedie de 3

recipitațiilor mele 5 cele m

mele 2 decen

himbări clim

ertificatelor dStatele Membeficient din ilor climaticel încât opera6 au posibiliaceştia respca urmare

ct de seră gevaloarea de

eră alocate pnte la schemul precedent

or EU ETS îndin totalul ema schemei. Emezintă 10,2%de 4,7%, iaponderea est

un procent d.A.). Contriblei reprezintăeste de 0,2%


ile climatice

trângere asui uscate, schireșterea temp

eorologice ex

ă ca temperasebire de ma – 4°C. Dîn Români

mai călduroasnii.

matice

de emisii de bre în vederepunct de v

e.Mecanismuatorii care deţtatea de a traectă limitelea alocării c

nerată de inse 75172503t pentru acelaş

mă în anul 20, din cauza s

n totalul emmisiilor, acemisiile de CO%, în timp ar în cazul inte de 8,5%. de 0,2% revbuţiile emisiiă 0,4%, în

%.


e

upra tuturor imbări în moperaturii, prextreme.

atura medie area majorite altfel, tena se poate se și mai sec

gaze cu efecea promovăr

vedere econoul are la bazăţin instalaţii anzacţiona c

e pentru emisertificatelor

stalaţiile EUCO2, repre

şi an. Luând 011, se obserscăderii prod

misiilor verifiest sector avO2 generate ce instalaţi

nstalaţiilor pDoar un pro

vine sectorululor din sectotimp ce pon

E RURALĂ 2007

aspectelor dodelele de mecipitații, risc

anuală spre ate a zonei t

ndința de crobserva dej

cetoase luni

ct de seră (Erii reducerii eomic.Acesta ă principiul “în care se de

certificatele dsiile de CO2

din Rezerv

U ETS în anuezentând num

ca referinţă rvă faptul că ducţiei indust

icate, aferentvând şi cel m

de instalaţiiliile pentru rpentru produocent de 0,9%ui de energi

oarele de pronderea emis

7‐ 2013

de mediu migrație a

c crescut

sfârșitul temperat reștere a a și din iulie din

EU ETS) emisiilor este un

“cap and esfăşoară de emisii

stabilite a pentru

ul 2012 a mărul de

emisiile emisiile

triale, pe

te anului mai mare le pentru rafinarea ucerea şi % revine ie şi var

oducere a iilor din

PROIECT C

Din tode tipudin cainstala

Acțiunschimb

GospoStrategdebitepentruîn persituate

Pădurieroziuasemeasigurnaţionpăduri

Românzăpezidebitecrescuunele europe

Cele mmăsuracceside nuteroziuconsum

“ECOFINANŢAT D

otalul de 234ul „smallemi

are 93 instalaaţii au emis î

ni în agricubărilor clima

Realizareaseră. PăduSchimbărineagricol)tinere, cu cu păduril

Utilizarea

Agricultursol, conser

odărirea şi agiei naţional

elor cursurilou comunităţilrimetrele de e pe versanţii

ile au un runii, alunecărenea terenurrarea gospodnale forestierilor pentru cr

nia are o frii şi a blocăr

ele râurilor crut, fiind o cozone a infra

ean şi naţion

mai importanri sunt compibil fermieriltrienţi şi a er

une a solulumului de îng


instalaţii paitters”- instalaţii au avut emîn atmosferă

ulturăşisilvicatice, prin:

a împăduririlurile au o conile survenite afectează înviteză mai me îmbătrânite

biomasei ca

ră ecologică rvarea biodiv

amenajarea le de preven

or de apă, în le locale fărăprotecţie a ri aferenţi lac

rol importanrilor de tereile agricole

dăririi durabire, apare necreşterea valo

recvenţă ridirii râurilor curesc peste coonsecinţă a sastructurii denal, frecvenţa

nte măsuri pplementare, îor care deţinroziunii solui, inclusiv p

grăşăminte di


articipante la laţii ale căromisiile verifmai mult de

cultură– au

lor în vederentribuţie imp

în utilizarean mod direct mare de creşte;

a sursă de ene

care poate versităţii, dim

pădurilor trenire a inundasigurarea c

ă alte surse aresurselor de

curilor natura

nt în menţinen sau avalan

cu problemeile a pădurilocesitatea apl

orii economic

cată de aparu blocuri de ota normală. schimbărilore prevenire aa şi intensitat

pentru protecîn sensul că n terenuri araului, iar împăpe suprafeţe in agricultură


43

schema EU or emisii verificate mai m

500000 tone

o contribu

a absorbţiei portantă la rea terenului (balanţa carb

tere, care abs

ergie regener

contribui seminuarea efe

ebuie să deaţiilor. Pădu

calităţii apei lternative dee apă subterale şi de acum

nerea stabilnşelor. Împăe de eroziuneor, care estelicării măsurce, ecologice

riţie a inundgheaţă, precÎn ultimii 16

r climatice, aa inundaţiilotea acestora e

cţia resurselosprijinul aco

abile şi va coădurirea are

puternic deă, participând


ETS în anulificate sunt m

mici de 10000e CO2/an.

uție semnific

şi a sechestreducerea nive(incluzând îm

bonului – în sorb cantităţi

rabilă;

mnificativ laectelor schim

evină unul durile joacă uşi în protejar

e asigurare a rane sau de mulare.

ităţii terenuăduririle cu e şi pericol de unul din obrilor cu scopue şi multifunc

daţiilor, în spcum şi vara d6 ani, frecvea defrişărilor

or. Conform este în creşte

or de apă şi ordat pentru ntribui pe sccapacitatea d

egradate. Măd şi în acest


l 2012, un prmai mici de 20 tone CO2

cativă la c

rării emisiiloelului CO2 şmpădurirea tspecial, prini mai mari de

a protejarea mbărilor clima

dintre obiectun rol importrea unor sursapei. Este casuprafaţă, pr

urilor, inclusspecii indi

de alunecare.biectivele prul îmbunătăţcţionale a ace

pecial primădin cauza plonţa de produr ilegale darultimelor da

ere.

sol vizeazăînfiinţarea c

cară largă la rde a rezolvaăsura contribfel la protecţ

E RURALĂ 2007

rocent de 56,25 000 tone /an. Un num

ombaterea e

r de gaze cu şi purificareaterenului agr

n înfiinţarea pe CO2 în com

resurselor datice.

tivele princitant în reguse de apă imazul pădurilorecum şi a p

siv pentru cigene vor În concluzie

rincipale ale ţirii managemestora.

ăvara datoritoilor torenţiaucere a inundr şi datorită ate statistice

ă agromediulculturilor vereducerea pi

a probleme sbuie şi la reţia resurselor

7‐ 2013

,4% sunt CO2/an,

măr de 25

efectelor

efect de a aerului. ricol sau pădurilor mparaţie

de apă şi

ipale ale larizarea

mportante or situate pădurilor

controlul viza de e, pentru politicii

mentului

tă topirii ale, când daţiilor a lipsei în la nivel

l. Aceste erzi va fi erderilor evere de educerea r de apă.

PROIECT C

Energ

Consuperioaaproxi

Descri

Produdoar 2sectorunivel nÎn persilvicu

Românredusă

Sănăt

Mai matmos

Descri

Efecte

În perparticuprotecsuspenadverslimită

Grupapetrec

Principrespiraproces

Urmărmonitostării d

“ECOFINANŢAT D

3.1.6 Ene

gie - stare şi

umul total dada 2007 - imativ 22%.

iere:

cţia şi utiliza2,5% din proul agricol, cnațional în anrioada 2009 ultură a scăzu

nia dispune dă ca urmare a

3.1.7 Săn

tateapopulaț

multe boli sferici au fost

iere:

e ca urmare a

rioada 1997-ulelor în sucţia sănătăţii nsie, datorităse asupra sănde protecţia

a de vârstă cc mult timp în

palii indicatatorii și cards.

rind indicatoorizare indirde sănătate a


ergie

tendinţe (re

de energie în2011, în tim

area energieioducţia totalăcomparativ cnul 2011 a p- 2011, prod

ut cu 6,8% (d

de o varietata limitărilor t

nătatea popu

ției- stare şi

sunt legate t identificați

a poluării aer

-2008, 13-62uspensie (PMumane stab

ă acţiunii lornătăţii pot ssănătăţii um

ea mai vulnn aer liber.

tori de sănădiovasculare,

orii de sănrectă şi a acţa populaţiei.


ezumat):

n agriculturămp ce cons

din surse reă de energie ru 9,8% în U

provenit din sducţia de ende la 3.864 k

te de surse detehnologice,

ulației

tendinţe (re

direct sau ica factori im

rului:

2% din popuM10) din aebilite de legir diferite prină apară, de

mane.

erabilă sunt

ătate care po mortalitatea

ătate- mortaţiunii potenţa


44

ă și silviculsumul de en

generabile dregenerabilă

UE27. În schsectorul foresnergie din sukTOE la 3.60

e energie rega eficienţei e

ezumat):

indirect de mportanți care

ulaţia urbanerul înconjurislaţia europn compoziţieasemenea, ş

copii, pentru

ot fi influena fiind indica

alitate cardiatoare pe ca


tură a înregnergie în in

din sectorul aă la nivel națihimb, cca. 69stier, comparurse regenera01 kTOE) .

generabilă, daeconomice ş

problemele e influențeaz

nă a Europeirător care aeană. Se ştiee, dimensiunşi la valori m

u că organis

nțați de poluatorul cel ma

io-vasculară re poluarea


gistrat o tenndustria alim

agricol sunt înional a prove9,1% din enerativ cu 48,3abile proven

ar capacitateşi a restricţiil

de mediu. ză sănătatea u

i a fost expuau depăşit vae însăcă în

ne şi timpul dmedii zilnice

smul nu este

uarea aeruluiai fidel în ev

și respiratoatmosferică

E RURALĂ 2007

dință de crementară a sc

ncă scăzute, enit în anul 2ergia regene

3% la nivelulnită din agric

a de valorificor de mediu

În special pumană.

usă la concealorile limităcazul particude expunere

e situate sub

încă dezvol

i se referă lvaluarea unu

orie, putem o poate ave

7‐ 2013

eștere în căzut cu

astfel că 2011 din erabilă la l UE 27. cultură și

care este u.

poluanții

entraţiile ă pentru ulelor în efectele valorile

ltat și îşi

la bolile ui anumit

avea o ea asupra

PROIECT C

Mortageneramortalexplicsemni

În anucauzatnitriți,

În ace

a)

SubstaorganiDatoristabili

Relaţiexpun

a)

- advers

- cu lotu

Doza compa

-

b) factorisubsta

Ca indde risc

Transm

•

“ECOFINANŢAT D

alitatea prin aală. Astfel,litateagenera

cabil prin fapficativ polua

ul 2012 nu s-te de apa po,peste valoril

st caz, impac

Bolile cu tcale de trcontamina(leptospirocu transmi

anțele chimiismelor vii, dită multiplelit o serie de c

a doză-efecnere.În funcţi

Efectele cu

NOAEL, se. Acest niv

LOAEL, eul martor.

efectivă, esarativ cu lotu

NOEL, niv

Efecte fări în mediul n

anţei în mediu

dicator pentrc.

miterea hidri

apa asigur


afecţiuni res se obser

alăîn mediulptul că aerul area provenit

au înregistraotabilă sunt ile concentraţ

ctul asupra s

transmitere hransmitere eate prin apăoza, schistositere hidrică

ice toxice ddar și asupra lor riscuri pcriterii obliga

ct descrie cie de relaţia d

u prag pot fi

care reprezinvel se stabileș

este nivelul l

ste concentrul martor.

velul până la

ră prag, se rnostru de viațu crește și pr

ru caracteriza

ică a substan

ră un grad ma


spiratorii conrvă că pol urban estedin mediul u

tă din traficu

at epidemii hintoxicațiile ţiilor maxime

ănătății uma

hidrică sunt îeste cea dir. Calea secu

stomiaza, tulpot fi: boli b

dizolvate înomului.

pe care le reatorii pentru

corelaţia dindoză-efect, e

caracterizate

ntă nivelul pște experime

la care apar

raţia care d

a care nu se o

refera în speță indicăprobrobalitateaefe

area efectulu

nţelor toxice p

are de diluție


45

ntinuă să ocuonderea moe mai mareurban este ml rutier.

idrice în rândcu apă cons

e admise.

ne se manife

încă reprezenrectă - prin undarăde tralaremie) și pbacteriene, vi

n apă au ef

eprezintă appotabilitatea

ntre intensitafectele agenţ

e pe baza urm

pâăna la careental.

cele mai mi

determină o

observă nici u

ecial la efectbalitatea de afectului cance

ui fără prag s

prezintă une

e pentru subs


upe un proceortalității pre decât pon

mult mai polu

dul populațiesumată din f

estă în specia

ntative pentruingestia de

ansmitere poprin inhalare irale și paraz

fecte negati

pa poluată pa apei, dintre

atea efecteloţilor chimici

mătorilor ind

e nu se dece

ici efecte adv

creştere se

un efect (poz

tele cancerigapariţie a efeerigen.

se folosesc ri

le particulari

stanțele toxic


ent semnificrin afecţiun

nderea înregiuat, la aceasta

ei. Cele mai fântâni cont

al asupra nou

u sanatatea pe apă și conoate fi prin

(aerosoli cuzitare..

ive importan

entru sănătae care și param

or pentru sse clasificăî

dicatori:

eleaza prin t

verse, la loc

emnificativă

zitiv sau adv

gene. Simplaectului. Cu câ

iscul accepta

ități:

ce;

E RURALĂ 2007

cativ din morni respiratoistratălanivela contribuind

frecvente intaminate cu

u născuților.

populaţiei. Prnsumul de spălare și î

u Legionella

nte asupra

atea oamenilmetri chimic

sănătate și dîn:

testele actual

cul expus com

a efectului

vers).

a prezenta aât crește con

abil și doza s

7‐ 2013

rtalitatea orii din ldejudeţ, d în mod

ntoxicații nitrați și

rincipala alimente îmbăiere

a). Bolile

sănatății

lor, s-au ci.

doza de

le efecte

mparativ

advers,

a acestor centraţia

specifică

PROIECT C

• alimen

• substa

Cianur

Metaleapă satoxice

“ECOFINANŢAT D

substanțelntară de apor

solubilitatanțele insolub

rile și/sau nit

ele grele, ciaau în produsee sau chiar let


e toxice dinrt a toxicului

ea influențebile sedimen

trații devin t

anurile, nitrațele acvatice, tale.


n apă se coni în organism

ează toxicitantează, scăzân

oxici peste o

ții și alte subce servesc c


46

ncentrează înm;

atea prin trand astfel toxi

o anumită con

bstanțe chimica hrana pent


n organisme

ansportul la icitatea apei.

ncentraţie (c

ice, atunci câtru om (pește


acvatice, de

distanță al .

oncentraţie p

ând ating cone, scoici, etc

E RURALĂ 2007

eterminând ș

toxicului,

prag).

ncentraţii crec.) pot exerci

7‐ 2013

și o cale

pe când

escute în ita efecte

PROIECT C

Peisaj

DezvoPeisajunecesi

Descri

Legea

Evoluțamenaschimb

Obiectși orga

O atencompobiodivumane

Legisl18/07/

“ECOFINANŢAT D

3.1.8 Peis

j şi patrimon

oltarea zonelul cultural ităprotecție d

iere:

a nr. 451/200

țiile tehnicilajare a teritbările econo

tivul Convenanizarea coop

nţie specialăonente ale sversitatea, stre cu impact

DistrugereAcestea suarhitecturiașezărilort

Degradarecaracterul spaţiilor vfavoarea trderogări dplanificareorganismupoluarea a

Agresiuni sunt cauzaforestiere,cauzează ecosisteme

lația din Ro/2001 privind


saj şi patrim

niu - stare şi

lor rurale reși siturile

din punct de v

02pentru ra

or de productoriului, urbmice mondia

nției este properării europ

ă trebuie acosale: elementructura geomnegativ asup

e – pierderi unt cauzate îii locale, schtradiţionale (

e – transforunitar. Aces

verzi urbaneraficului rutide la legisle strategică, ul oraşului, aaerului, apelo

– acţiuni puate de activ pârtii de skmodificarea

elor, lipsa de

omânia asigud protejarea


moniu

i tendinţe (r

eprezintă un epatrimoniulvedere al asp

tificarea Co

cție agricolăbanism, tranale continuă

omovarea propene în acest

ordată impactele cultural

morfologică (pra peisajului

semificativeîn principal dhimbarea fu(îndesire, dem

rmări puternstea sunt caue cu specii ier), pierderiaţia în vigocartiere sub

abandonarea or şi terenuril

unctuale cu ităţile econoki și altele a formelor e continuitate

ură protecțiamonumentel


47

rezumat):

factor care lui naționalpectelor de m

onvenţiei eur

, silvică, indnsport, infraîn multe caz

otecției peisat domeniu.

ctului asuprle (aşezări, i(relief, caraci, în funcţie d

e la nivelul de dezvoltăriuncţiunii teremolări, schim

nice la niveuzate de: det

alohtone, ni culturale (troare, urbaniurbane lipsittradiţiilor),

lor);

impact majoomice şi turiasemenea -de relief,

e în politicil

a monumentlor istorice.


poate afectalfac parte

mediu.

ropene a pei

dustrială și mastructură, tuzuri să accele

ajelor, mana

a peisajului,infrastructurăteristici geolde gravitate,

tuturor celoi urbanistice enurilor, defmbări de func

elul componeriorări la nineglijarea şiransformări asm intensiv te de identitpoluare ( ca

or la nivelul istice, precucare se desdepozitarea

e de amenaj

elor istorice


a în mod didin identi

isajului

minieră și pourism și ag

ereze transfor

agementul și

, la nivelul ă, construcţilogice, hidrosunt următo

or 3 componintensive in

frişări, transcţiuni);

nentelor, carivelul biodiv abandonul ale elemente

de factură ate, infrastruauzată de de

tuturor comum cariere, bsfăşoară în a deşeurilojare a teritori

e prin Lege

E RURALĂ 2007

irect/indirect tatea Româ

oliticile în magrement, prermarea peisa

amenajarea

fiecăruia dinii, activităţi

ologice). Inteoarele:

nente ale penadecvate mesformarea ra

re însă nu versităţii (am

spaţiului pelor de constr

nesustenabuctură şi inteepozitarea de

mponentelor. balastiere, exmod nesuster, dezechiliiului.

ea nr. 422/2

7‐ 2013

mediul. âniei şi

aterie de ecum și ajelor.

acestora

n cele 3 umane),

ervenţiile

eisajului. ediului şi adicală a

schimbă menajarea public în rucţie cu

bilă, fără egrare în eşeurilor,

Acestea xploatări enabil şi ibre ale

2001 din

PROIECT C

Utiliza

În ceeușoarăobservagricu

Descri

O marpiețeloterenuprevalcu me2010. sistem

În RomUE-27utilizaambelprezin

Distribeconomcreșter

“ECOFINANŢAT D

3.1.9 Util

area terenur

ea ce priveșteă creștere a vată în periulturii extensi

iere

re parte dinor de produsuri, etc. De lențasistemulediul (38,9%)

În conformim extensiv (cl

mânia, supra7. În perioadare, terenul ale categorii ntă o tendință

buția regionmice. Suprafre.


lizarea teren

rilor agricol

e suprafața fzonelor de poada 2006 iveprietenoa

n terenul agrse agricole, r

asemenea, lui intensiv (). În ceea ceitate cu sistelasic).

afața agricolda 2005 - 20arabil are ponmanifestă o

ă pozitivă.

nală a SAU fața cultivată


nurilor agr

le - stare şi t

fondului funpăduri și ve- 2011. Se

ase cu mediul

ricol rămânerisc generat în conform

(61,1% din Se privește pășemul de cult

lă utilizată (010, SAU anderea cea m tendință de

variază în ă în agricultu


48

ricole

tendinţe (rez

ciar, a existagetație foresremarcăpra

l. O mare par

e neutilizatăde acțiunea

mitate cu meSAU în 2010)șunile, explotură, mai mu

SAU) este îa scăzut cu 4

mai mare (62,e scădere. C

funcție de ura ecologică


zumat):

at o ușoară sstieră din afaacticarea agrrte a terenuri

din cauza ffactorilor naetoda de ut) în defavoaroatarea extenult de jumăt

în scădere, te4,5%. Din p,4%), urmat

Culturile perm

varietatea reă este încă re


scădere a supfara Fonduluriculturii intilor agricole

funcționării aturali, litigitilizare a terea sistemulunsivă a cresctate din livez

endinţă manpunct de vedde pășuni și manente și

eliefului și dusă, dar ma

E RURALĂ 2007

prafeței agrici Forestier Ntensiveîn derămâne neut

necorespunzi între propr

erenului, se ui extensiv, pcut în perioadzi sunt explo

nifestată şi ladere al categfânețe (33,9grădinile de

de condițiilanifestă o ten

7‐ 2013

cole și o Național, favoarea tilizată.

zătoare a rietari de

observă prietenos da 2005-oatate în

a nivelul goriei de 9%), însă e familie

le socio-ndință de

PROIECT C

3.

În cazse voraerulunaturaPNDR

Biodiv

Apă

“ECOFINANŢAT D

2 Evoluția (alternati

zul în care Prr manifesta îui, schimbăriale, peisajuluR 2014-2020

versitate:

Scăderea condiționaextensive economice

Scăderea bsălbatice agriculturăspecii și h

Amenințărspecial înpedologici

Dispariţia productivi

Amenințărcrescute dde creșterneluării un

Cunoștințeconservare

Scăderea bsilvotehnic

Utilizarea de planifGenerale,

Eficiență învechite ș

Reducereanecorespu

Sisteme de


probabilăiva"zero")

rogramul Naîn principal lor climaticeui și a patrinu este impl

biodiversităalitate, a pra

tradiționale,e și cererii di

biodiversitățsau asociateă și silvicultabitate;

ri la adresa n zonele afi, pierderi în

speciilor şității reduse î

ri la adresa de dispariție, e a plantelornor măsuri de

ele reduse ea biodiversi

biodiversitățce, în contex

ineficientă aficare spațiaPlanuri de am

redusă în foși a nereabili

a capacitățiiunzătoare a te

e apă și cana


ă a mediu

ațional de Deîn domeniu

e, sănătăţii șimoniului culementat:

ățiiîn zoneleacticilor spec, în urma inin ce în ce m

ții în zonelepe cu înalta tură, fapt ce

biodiversităfectate de c

suprafața ag

i raselor loîn raport cu a

biodiversităschimbări înr, etc.), ca ue adaptare a

ale fermieriității;

ii ca urmare xtul intensific

a serviciilor eală a unitățmenajare ter

folosirea apeitării rețelei d

i de retențierenurilor;

alizare inadec


49

ului, fără

ezvoltare Rurul conservării calităţii vie

ultural. Urmă

e agricole,cacifice agricuntensificăriia

mai mari de pr

protejate NAvaloare na

e conduce la

ății, ca urmconstrângeri gricolă;

ocale de anialte rase ame

ății (de exemn timpii de reurmare a maagriculturii.

ilor în ceea

a continuăricăriiexploată

ecosistemiceților teritoriritorial zonal

ei în agriculdecanale de i

ie a apei

cvate în zone


implemen

rală 2014-20i biodiversiteții locuitorilătoarele efec

a urmare a ulturii ecologactivităților roduse agro-

ATURA 2000aturală, din a persistența

mare a abandnaturale și

imale în peeliorate,mai c

mplu, schimbeproducere, sanifestării efe

a ce priveș

ii aplicării deării resurselor

e, aplicarea dial administe).

ltură ca urmirigații;

la nivel na

ele rurale, cu


ntarea prog

020 nu este imtății, calitățiilor din medicte ar putea

neaplicării gice sau a alagricole ca

-alimentare;

0 importantecauza prac

a amenințăril

donului activi factori lim

ricol de abcompetitive;

bări în distrischimbări în fectelor schim

ște protecția

eintervenții fr forestiere;

deficitară a ptrative (ex.:

mare a utiliz

ațional cauz

u impact asup

E RURALĂ 2007

gramului

mplementat,i apei, a soluiul rural, a rea fi de aștep

normelor ltor practici rezultat al

e pentru unecticilorneglijelor la adresa

vităților agrimitativi clim

andon ca u

ibuția speciilungimea se

mbărilor clim

a mediului,

frecvente pri

oliticilor de Planuri Urb

zării unor te

zată de ges

pra calității a

7‐ 2013

efectele ului și a esurselor ptat dacă

de eco-agricole creșterii

ele specii ente din a multor

icole, în matici și

urmare a

ilor, rate zoanelor

matice și

inclusiv

in lucrări

mediu și banistice

ehnologii

stionarea

apelor;

PROIECT C

Sol

Aer

Schim

Calitat

“ECOFINANŢAT D

Riscul de gunoiului

Riscul de putea aplic

Degradarehumus și ainadecvatesolului feririgare și compactar

Continuar

Reducereareducerea

Amenințărobturarea apei solulu

Poluarea a

Creșterea gunoiului

Menținerecarbonului

mbări climatic

Creșterea

Tehnologi

Accentuarsistem de

Menținere

Nivelredu

tea vieții și s

Menținererata ridicamediul rur


expunere a ade grajd;

poluare a apca practici sp

ea progresivăactivității mie de managertil, reducere

fertilizare re a solului;

ea degradări

a conținutulufertilității so

ri asupra chidrică a so

ui și eroziuni

aerului (de ex

nivelului emde grajd, uti

ea unui niveli pe suprafeț

ce şi energie

nivelului em

ii învechite c

rea efecteloririgațiinefun

ea unuiconsu

s de exploata

sănătății publ

ea unei econată a șomajural;


apelor în zon

pei în zonelepecifice agric

ă a solului (icrobiene, coment al terenea randamenpentru a o

i chimice a s

ui de carbon olului;

alitățiisoluluolului care duii eoliane, leș

xemplu, PM

misiilor de Glizării de teh

l actual alemțele împăduri

misiilor de GE

care produc c

r negative ancțional;

um ridicat de

are a surselor

lice

nomii rurale sului, care, la


50

nele vulnerab

e afectate deculturii ecolo

(eroziune, contaminare, anurilor. Daunntelor, colmaobține cultur

solurilor din

organic și c

uicaurmare auce la deterișierea stratul

2.5 și PM 10

GES urmarehnologii înve

misiilor de Gite a căror su

ES care cond

cantități exce

ale schimbăr

energie în pr

r de energie

slab dezvoltarândul său r


bile din cauza

e intensificarogice.

ompactare, dacidifiere, etnele provocaatarea fluxurri adecvate,

cauza acidifi

apacității de

a inundațiiloiorare (pierdlui de humus

0) ca urmare

e a aplicării chite, utiliză

GES ca urmuprafață nu e

duce la manif

esive de polu

rilor climatic

rocesele de p

regenerabilă

ate, lipsa locreflectă calit


a gestionării

rea agricultur

deficit de nutc) datorită aate de degradrilor, o mai , etc), creșt

fierii solului;

captare a ca

or - excesuderi ale cultus, etc).

e a activitățilo

unui managării de practic

mare a ratei dste în creșter

festarea schim

uanți și de ga

ce ca urmar

producție;

ă.

curilor de mutatearedusăa

E RURALĂ 2007

necorespunz

rii, zone în c

utrienți, reduaplicării unordare sunt piemare nevoi

terea proces

arbonului în

ul de umidiurilor, daune

or agricole;

gement inadci agricole in

de captare sre.

mbărilor clim

ze cu efect d

re a menține

uncă în zonelvieții popul

7‐ 2013

zătoare a

care s-ar

ucere de r sisteme erderi ale e pentru selor de

soluri și

itate sau e cauzate

decvat al ntensive;

căzută a

matice;

de seră;

erii unui

le rurale, lației din

PROIECT C

Resurs

“ECOFINANŢAT D

Menținerescăzute perural;

Menținereschimbare

Valoarea a

Atenuareaactivitățilodiversifica

Ferme denecompeti

Pondere sstrăinătatenaționale ș

Menținerepun în per

Menținerede sprijincompetitivpregătirea înființarea

Amenințărclimatice zonele pol

Lipsa transpecifice, slabe;

Lipsa serva așezărildezvoltare

Disparitățiales subde

Conștientiviațăcare n

se naturale ș

Lipsa invedepășite, c

Efecte neg

Pondereridgestionare


ea unui gradentru fermier

eagradului deea generațiilo

adăugată scă

a producției or non-agricoate, dependen

pășite din pitive pe piață

scăzută a pre, de multe și europene p

eaunor tehnoricol sănătate

ea ponderii fen existente vității, inova

și managema de organiza

ri pentru sec- secetă exceluate;

nsferului decooperarea

viciilor de baor, ceea ce

e a funcțiilor

i regionale sezvoltarea aș

izarea redusănu corespund

i deșeuri

estițiilor în cu impact ne

gative asupra

dicată a canea acestor deș


d redus deocri, ceea ce du

e ocupare alor se realizea

ăzută a produ

agricole asoole din zonența economie

punct de veă, de multe o

roduselor auori de slabă

pentru sigura

logii învechiea umană, un

ermierilor ne(de exempl

ație și orienmentul impleații și grupuri

curitatea alimesivă, inunda

e cunoștințe slabă între c

ază în comunduce la re

lor fie de rec

semnificativeezărilor rura

ă a problemede cu princip

modernizaregativ asupra

a resurselor d

ntității de deșeuri și de el


51

cuparea forțuce la un niv

l fermierilorază într-un rit

uselor agricol

ciată cu crizele rurale și,ei locale de a

edere tehnoloori de slabă c

utohtone peă calitate șianța alimente

ite și poluantn procent ridi

einstruiți carelu, modernintare către pementării afai de producat

mentară ca uații, chiar și

științifice cercetare și p

nitățile ruraleeducerea atracreere fie de

e între nivelale în regiunil

lor de mediupiile și criteri

ea unitățilorpeisajului și

de apă;

eșeuri proveliminare a im


ței de muncvel de trai ma

în vârstă și tm lent și red

le și forestier

ze ale vânzăr, prin urmaragricultură;

ogic care cocalitate și nea

e piață, impi care nu coelor;

te, cu impacicat de mecan

e nu aplică pizarea explopiață, promoacerilor pentrtori, etc.);

urmare a efeca rezultat a

în practică practică, con

, lipsa investactivității locazare / locu

lurile de dezle marginale

u de către popiile dezvoltăr

de procesai a elementel

nite din surmpactului neg


că în agriculai scăzut al p

cu un niveldus;

re;

rilor pe piațare, un nivel

onducla proatractive;

porturi de porespund cer

t negativ asunisme și tehn

pentru accesaoatațiilor agovarea spiriru fermele m

ectelor negatal cultivării d

pentru rezonsultanță și a

tițiilor în instocalităților ruuire;

zvoltare a așe;

pulație, preferii durabile;

re și menținlor sale și a r

rse agricole, gativ asupra m

E RURALĂ 2007

ltură, venitupopulației din

l redus de ca

a internă, diredus al act

oducerea de

roduse agricrințelor stan

upra mediulunologii depăș

area diferitelogricole, consitului antrepmici, tinerii

tive ale schide culturi ag

olvarea probactivități de

talații de conurale în term

șezărilor rur

ferințe ale unu

nereaunor teresurselor nat

grad insufimediului;

7‐ 2013

uri medii n mediul

alificare,

izolvarea ivităților

produse

cole din ndardelor

ui și care șite;

or forme solidarea

prenorial, fermieri,

mbărilor gricole în

blemelor formare

nsolidare meni de

rale, mai

ui stil de

ehnologii turale;

icient de

PROIECT C

Patrim

4. Cpr

PNDRconcre

PrincipPNDRcadrul

Detaliproiecimplem

5. Pr

BiodivAmen

“ECOFINANŢAT D

Nivel scăz

Sănătate pdin cauzad

Scăderea urmare dim

Persistențaperformanprotecția rprotecție p

moniu cultura

Valorificaacestora;

Menținere

Lipsa invimpact neg

Lipsa de szonelor ru

Disparități

aracteristicirin impleme

R 2014-2020 ete ale activit

palele caractR 2014-2020l Capitolului

ii ale caractelesusţinutementare a Pr

robleme de

versitatea nințări directe

ConversiaDezvoltare


zut de valorif

precară a ecodăunătorilor

potențialuluiminuarea fun

a conflictelonța funcțiilorresurselor depreferându-se

al, peisajul și

area redusă a

ea unui nivel

estițiilor în gativ asupra

servicii de baurale;

i semnificati

ile de mediuentarea PND

se adreaseaztăţilor planif

teristicile de0 sunt reprez

3 și au fost e

acteristicilor e de Programrogramului.

mediu existe

e asupra bioda terenurilor ;ea infrastruc


ficarea deșeu

osistemelor și aefectelor

i de absorbțncțiilor princ

or de intereser lor de pre apă, lipsa de doar funcți

i utilizarea te

a obiectivelor

ridicat de fra

modernizarepeisajului și

ază în comun

ve de dezvol

u ale zoneloDR 2014-202

ză întreguluificate (nivelu

e mediu,care zentate de: bevaluate în c

de medium vor fi desc

ente relevan

diversității în; turii;


52

urilor biodeg

forestiere cor schimbărilo

ție și retențiecipale ale păd

e între utilizaoducție, în de forme speia lor de prot

erenurilor

r culturale di

agmentarea s

ea unitățilori a elementel

nitățile rural

ltare între zo

or care pot 20

i teritoriu națul strategic al

pot fi afectbiodiversitatcadrul prezen

u din zonecrise în cadru

nte pentru P

n Romania în


radabile;

ontinuă, deteor climatice;

e a apei de durilor;

area economspecial într

ecifice adecvtecție.

in zonele rur

suprafețelor

r și persistenor sale și a re

le, ceea ce co

onele rurale ș

fi afectate

țional, nefiinl PNDR 2014

tate în mod tea, apa, soluntului raport

ele unde ul proceduril

PNDR

n relație cu ob


eriorarea eco

către solul

mică a ecosisre conservarvate de gesti

rale și promo

agricole;

nța unor tehesurselor nat

onduce la re

și cele urbane

în mod sem

nd cunoscute4-2020 este l

semnificativul. Acesteaala nivel gene

vor fi imor EIA/EA a

biectivele PN

E RURALĂ 2007

osistemelor f

de pădure c

stemelor forerea biodiverionare a pădu

ovarea insuf

hnologii depturale;

educerea atra

e;

mnificativ

e localizări tela scara între

v prin implemau fost prezeeral.

mplementate aferente peri

NDR

7‐ 2013

forestiere

ce are ca

estiere și sității și urilor de

ficientă a

pășite cu

activității

eritoriale egii ţări).

mentarea entate în

concret oadei de

PROIECT C

ConveDintretrebuiebiodivpopulaÎn preurmăto

Dezvo

Conseordin obiectconsec

“ECOFINANŢAT D

ExtindereaSupraexplSpeciile inPoluarea.

ersia terenue amenințările alocată con

versitate, ducaţiilor natura

ezent, converoarele cazuri

Drenarea pRegularizaÎmpădurirîn mod exDistrugeredezvoltăriAbandonafi invadat

oltarea infraPierdere dFragmentahabitatelorizolate, dafără respenejudicioacelor natur

ecinţele majocalitativ şi cativelor de ccinţe relevan

Manifestardispariţia uFragmentabararea curestrângerpotrivite pModificarhidrografisistemelorbazinului hdepind de Simplificaecologice gradului loDestructursectorul ag


a şi dezvoltarloatarea resurnvazive ;

urilor le enunțate anversiei terencând la degraale. rsia habitateli: pajiştilor umarea râurilor ea pajiştilor agerat de cătea vegetaţieii turismului;

area pajiştilorte de vegetaţi

astructurii șdefinitivă de area habitater apare şi atatorită constrectarea unei asă a zonelorale.

ore asupra biantitativ în sconservare şnte sunt: rea unui prounor specii; area habitateursurilor de ea drastică a

pentru reprodea amplă, unce şi a curr acvatice dhidrografic şacestea;

area excesivdominate s

or de dependrarea şi redgricol.


rea aşezărilorselor natura

anterior ca urnurilor. Aceaadarea, distr

lor naturale s

mede şi conveşi distrugerecu productivtre autorităţi i arbustive p r şi păşuniloria forestieră.

i extindereaspecii și habelor și bloctunci când erucţiei suplimstategii de u

or destinate

iodiversităţiitructura şi fuşi utilizare

oces activ d

elor multor apă) şi late

a rutelor de ducere şi hrănneori dincolorsurilor de ade a absorbişi cu creştere

vă a structuau formate

denţă faţă de ducerea capa


53

or umane; ale;

rmare a obieastă amenințrugerea şi fra

se menţine c

ersia acestoraea ecosistemevitate scăzutăca fiind terepentru extin

r, în special î

a şi dezvoltaritate de interarea căilor

există aglommentare de curbanism copentru const

se regăsesc uncţionarea edurabilă a

de erodare a

specii şi înerale (prin î

migraţie a nire); o de pragul capă, asociati presiunea ea vulnerabili

urii şi capexclusiv dininput-urile m

acităţii prod


ectivelor PNDțare reprezintagmentarea h

ca o ameninţ

a în terenuri elor aluvialeă şi a habitat

enuri „degradnderea supra

în zonele îna

rea aşezărilres conservatde migrațieerări mari dcăi de acces

oerentă şi cotrucţii și ext

într-o seamecosistemelocomponente

diversităţii

ntreruperea cîndiguirea zospeciilor de

critic, a conftă cu reducefactorilor anităţii lor şi a

acităţii muln ecosistememateriale şi eductive a co


DR 2014-20tă cauza prinhabitatelor ş

ţare directă,

arabile; ; telor de stepădate”; afeţelor păşu

alte, mai greu

or umane tiv național/ce a organismde locuinţe, ds şi utilităţi. onsecventă ctinderea ace

mă de modificor. Din perspelor biodive

biologice c

conectivităţiionelor inund

e peşti şi a

figuraţiei strerea semnifintropici caresistemelor s

ltifuncţionalee agricole inenergetice coomponentelor

E RURALĂ 2007

20 o atenție ncipală a piei implicit la

vizibilă în sp

ă, considerat

unilor sau în

u accesibile,

comunitar; melor. Fragmdar şi în cazConstruirea

conduce la uestora în det

cări semnificpectiva princersităţii, prin

are se expri

i longitudinadabile, blocaaccesului la

ructurale a bficativă a cae operează ocio-econom

e ale formntensive şi comerciale; r biodiversi

7‐ 2013

crescută erderii de

declinul

pecial în

te uneori

n scopul

care vor

mentarea zul celor haotică,

utilizarea trimentul

cative de cipiilor şi ncipalele

imă prin

ale (prin area sau locurile

bazinelor apacităţii la scara

mice care

maţiunilor creşterea

tăţii din

PROIECT C

Apa PoluaÎn mo(peştilorganirespecanimacel ma La nivpoluarpotenţ

Cauzedouă s

Pentrupoluăr

“ECOFINANŢAT D

area apelor cod natural nilor cu precăice specificectiv din dejealiere). Agricai adesea cum

velul întregirea cu nitraţialului de po

utilizarea fertilizare pe terenurculturilor. îmbunătăţdin sectorîngrăşăminstării de fepe baza camai ales înmediului; depozitareminimizărapă.

ele contaminsurse majore

Spălarea pîngrăşăminatmosfericEvacuarea

u fermele zorii cu nitraţi:

ConstrucţiConstrucţitreapta biosuprafaţă; Construcţiapă de spăConstrucţiapelor uzaConstrucţiperioadeleAplicarea zootehniceÎntocmireaAlte tipuri


cu nitrați itraţii (NO3)ădere), din se acviferuluiecţii umane cultura şi cremulativă și p

ii ţări, existaţi, repartizaoluare cu nitrmetodelor scu respectar

rile în pantă,Culturile

irea bilanţulurul zootehnntele chimicertilitate a soalculelor de n cazul azotu

ea reziduuririi poluării: d

ării acviferuale contamin

permanentă ntelor chimice şi apa de la de ape uzatootehnice tre

ia/reabilitareia/ modernizologică, obli

ia/ impermeaălare şi/sau iria/reabilitareate; ia platformee de interdic

BAT - IPPe cu creştere a Planurilor di de măsuri.


) și fosfaţii (solul ce formi. Surplusul și din diversşterea animaersistentă în

tă un numărate în cele raţi în zonelespecifice sistrea normelor, terenurile sde leguminui azotului în

nic (de prefe pentru asi

olului. Dozelbilanţ a elemului, atât pen

ilor zootehndepozitarea a

ului freatic cunării cu azota solului im

ice pe unella irigaţii; te încărcate cbuie să se a

ea sistemelor zarea/extindegatoriu trea

abilizarea barigare; ea platformel

elor de stocaţie a aplicăriC (cele maiintensivă a p

de fertilizare


54

(PO4) din amează cuvet

de fosfaţi se surse ind

alelor antrenestraturile de

r de 1963 l8 regiuni

e vulnerabiletemelor de ar de aplicare saturate cu apnoase perenn sol, utilizarferinţă a cegurarea cu nle de îngrăşămentelor nutntru reducere

nice trebuieacestora în af

u azotaţi suntaţi sunt: mpregnat cule categorii

cu azotaţi în aaplice următo

de colectareerea/ reabiliapta terţiară,

azinelor de s

lor de depoz

are a gunoiii; i bune tehniporcilor şi păe;


ape provin dta lacustră sşi nitraţi pr

dustriale și aează o polua

e apă.

ocalităţi stabde dezvolta se impun uragricultură dşi a condiţiipă, inundate

ne (dar şi rea de materelor solide cnutrienţi a cuăminte, ce urmtritive din soea cheltuielil

e să respecfara zonelor

nt multiple ş

u compuşi cde terenuri

apele de suproarele tipuri

e a apelor uzatarea staţieidezinfecţie)

stocare ape u

zitare a năm

iului de graj

ci disponibiăsărilor;


in dejecţiile sau din descrovine din aagricole (îngrare important

bilite drept are economirmătoarele mdurabilă și blor de utiliza sau acoperianuale) sun

riale organicecompostate)

ulturilor dar şmează a fi a

ol în scopul elor de produ

cte anumitesensibile și d

şi au un cara

cu azot proi arabile de

rafaţă. de măsuri,

ate; de epurare – în cazul e

uzate/epurate

molului rezul

jd (ferme c

le existente)

E RURALĂ 2007

animalelor compunerea activităţile anrăşăminte șită în apele su

zone vulnerică.Pentru re

măsuri: biologică: plare a îngrășăite cu zăpadănt preferatee reziduale p, în combinşi pentru conaplicate, sunt evitării supra

ucţie, cât și a

reguli, îndeparte de su

acter cumulat

oveniţi din ae către prec

în vederea r

e (treapta mevacuării în

e şi utilizare

ltat în urma

cu pat uscat

) la nivelul

7‐ 2013

acvatice materiei

ntropice, i dejecţii ubterane,

rabile la educerea

anuri de ămintelor ă; rotaţia e pentru provenite naţie cu

nservarea stabilite

adozării, a poluării

n scopul ursele de

tiv. Cele

aplicarea cipitaţiile

reducerii

mecanică, apele de

ea lor ca

epurării

t) pentru

fermelor

PROIECT C

Peisaj

Interv

“ECOFINANŢAT D

j

enţiile cu im

Distrugerecauzate înlocale, sctradiţional

Degradarespecii autpierderi cuvigoare, urtradiţiilor)terenurilor

Agresiuni sunt cauzaforestiere,cauzează ecosisteme


mpact negativ

e – pierderi n principal dchimbarea fle a localităţi

e – deteriorătohtone, negulturale (tranrbanism inte), poluare (r);

– acţiuni puate de activ pârtii de skmodificarea

elor, lipsa de


v asupra peisa

semificativede dezvoltări funcţiunii teilor (îndesire

ări la niveluglijarea şi abnsformări aleensiv de factu(cauzată de

unctuale cu ităţile econoki și altele a formelor e continuitate


55

ajului, în fun

e la nivelul urbanistice

erenurilor, de, demolări, s

ul biodiversibandonul spae elementelorură nesustenae depozitare

impact majoomice şi turiasemenea -de relief,

e în politicil


ncţie de gravi

componenteintensive in

defrişări, trschimbări de

ităţii (amenaaţiului publir de construcabilă, fără pl

ea deşeurilo

or la nivelul istice, precucare se desacumularea

e de amenaj


itate, sunt ur

elor ale peisnadecvate meansformareafuncţiuni);

ajarea spaţiiic în favoarcţie cu deroglanificare straor, poluarea

tuturor comum cariere, bsfăşoară în

a de deşeurjare a teritori

E RURALĂ 2007

rmătoarele:

sajului. Acesediului şi arha radicală s

ilor verzi urrea traficuluigări de la legategică, aban

aerului, ap

mponentelor. balastiere, exmod nesusteri, dezechiliiului.

7‐ 2013

stea sunt hitecturii structurii

rbane cu i rutier), islaţia în ndonarea pelor şi

Acestea xploatări enabil şi ibre ale

PROIECT C

6. O

Obiectsuprapprogramediu

Obiectraport obiectale UE

În urmmai m(deriv

În etapserie d

Setul p

Obiectevaluaobiectobiectîn modprograce impindica

“ECOFINANŢAT D

biectivele de

tivele SEA spune. Nu exiam trebuie sului și evoluți

tivele SEA acu care vor

tivele SEA seE, Strategia d

ma examinărmulte detalii

ate din probl

biodiversit

apă;

sol;

aer;

factori clim

sănătatea p

active mat

patrimoniu

pa următoarede sub-obiect

propus de ob

obiectivelonivel comu

problemelmediu, avevaluării;

comentariDezvoltări

tivele de mearea prioritățtivele pentrutivele SEA. Ad corespunzăamului propupune nevoia

atorilor poten


e protecția m

sunt separateistă un set unsă fie identifia probabilă

arată intențiafi evaluate pe bazează pede la Lisabon

rii politicilora se vedeaAlemele cheie

tate, flora, fa

matici (inclu

populației;

teriale (deşeu

ul cultural şi

e, a fost elabtive asociate

biective de m

or de mediuunitar, națion

lor de mediuvând în ved

ilor furnizatii Rurale, rez

ediu sunt gruților, domeniu mediul încoAcest lucru vător în compus se va reala de indicatonțiali este pre


mediului (O

e de obiectivnic de obiectificate obiecta acestuia.

a generală, îperformanțele strategii temna și Strategi

, planurilor șAnexa B), au

de mediu și

auna;

usiv energia);

uri şi resurse

peisajul (inc

borată o listă .

mediu relevan

u deja inclusnal, regional

u relevante dere importa

te de membzultate ca urm

upate pe temiilor de intervonjurător aleva asigura căparaţie cu obliza, de asemori relevanţiezentată mai j


56

Obiectivele SE

vele PNDR, ive de mediutivele specifi

în timp ce ine Programulmatice care sia de dezvolt

și strategiilou fost identif

obiectivele

;

e naturale); şi

clusiv amena

inițială cu o

nte a fost stab

se în politici sau local;

și tendințelanța acordat

brii Grupulumare a prime

me de mediu. venție și măse României, ă performanțbiectivele genmenea, pe bai pentru obiejos.


EA)

deși se pot iu universal afice de medi

ndicatorii repui Național dsunt integratetare durabilă.

or relevante şficate o seriede protecție

i,

ajarea teritori

obiective “pr

bilit pe baza:

ile, strategiil

lor estimate tă în cadrul

ui de Lucru ei întâlniri de

Aceste obiesurilor PNDRrelevante pe

ța probabilă nerale pentru

aza informațiectivele gen


influența recaplicabile. Peiu, care refle

prezintă un pde Dezvoltare în politicile.

şi a obiective de teme dea mediului):

iului).

rincipale” pre

:

le și reglem

pentru fiecl programul

ai Ministerelucru din 03

ective vor coR. Prin urmaentru PNDRa măsurilor

u mediul înciilor privind

nerale ale SE

E RURALĂ 2007

ciproc și chiaentru fiecare ectă starea a

punct de refre Rurală. În e sectoriale e

elor asociatee interes pen

eliminare a S

mentările elab

care componui ce face

rului Agricu3.04.2014.

onstitui cadruare, este impoR, să fie refle

PNDR este conjurător. E

situaţia inițiEA. Lista af

7‐ 2013

ar se pot plan sau

actuală a

ferință în general,

existente

e (pentru ntru SEA

SEA şi o

borate la

nentă de obiectul

ulturii și

ul pentru ortant ca ectate în evaluată

Evaluarea ială, fapt ferentă a

PROIECT C

Tabelu

Obiec

TEMA

BIODI

FLOR

APĂ

SOL

“ECOFINANŢAT D

ul de mai jos

ctivele SEA

A SEA

IVERSITAT

RĂ FAUNĂ


s prezintă o l

grupate pe

OBIE

TE, Menți

Menți

Protente a PNDR 201 MĂSURA 511 D

istă a obiecti

teme de me

ECTIV PRIN

inerea și cons

inerea și îmb

ejareacalității14‐2020 ‐ RaporDIN PROGRAM

57

ivelor genera

ediu

CIPAL

solidarea bio

bunătățireastă

i, rt de mediu, NoUL NAŢIONAL D

ale prelimina

diversității

ăriiapei

cantitățoiembrie 2014DE DEZVOLTAR

are a SEA și

SUB-OB Men

de pfores

Îmbuconsprotetotalcele comuîn pe

Protecalităhabitsemi

Reduhabitconenivel

Reduhabitindiginvaz

Menîmbuaapesubtevedecalitapentr(râurcoastecolobiolohidro

Dimde subte„pun

Creșeficipierd

Protepolu

Proteefectnatur(inunaccid

ții Cons

E RURALĂ 2007

a sub-obiect

BIECTIV nținerea biode terenurile astiere; unătăţirea servare a ejate și a pe a acestora [î

de imunitarăși a ceericol]; ejarea și îmbuății și tatelor natui-naturale; ucerea fragtatelor și îmbu

ectivității habilul peisajului;ucerea amtatelor și gene de cătrezive non-indig

nținerea unătățirea "stelor;. Pentrerane, din pere cantitaativ (chimiru ape de ri, lacuri și tă) din punct dogic (ogice, fizico-comorfologice)inuarea polusuprafață și

erane din nctiforme” și dterea ente a apei, rderilor de apă;ecţia apelor îării (de ex. cuejarea îtelor dărale şi ndaţii, secetă, dentală). servarea te

7‐ 2013

tivelor.

diversităţii agricole și

tării de speciilor

populației în special mportanță elor aflate

unătățirea întinderii

urale și

gmentării unătățirea itatului la

menințării speciilor

e speciile gene.

și tăriibune" ru ape punct de ativ și ic), iar suprafață

ape de de vedere (elemente chimice și );

uării apei i apelor

surse difuze;

utilizării reducerea ; împotriva

u nitraţi); împotriva ăunătoare antropice poluarea

erenurilor

PROIECT C

TEMA

AER

-

“ECOFINANŢAT D

A SEA

FACTORICLIMATI(INCLUSIENERGIA


OBIE

șifunc

Îmbu

I ICI IV A)

Atenu


ECTIV PRIN

cțiuniisolului

unătățirea cal

uarea efectelo


58

CIPAL

lității aerului

or schimbăril


lor climatice


SUB-OBagricsupefizic

Protepermabanși a s

Reduprotecompsolul

Redusolul

Redupoluactivcreşt(zoot

Redugazeprovagric

Creșutilizenergcarbo

Creșrețin

Prommanafavorcarbo

E RURALĂ 2007

BIECTIV cole de erioară (calite, versatilitateejarea

manente (prinndonului acessuprapășunatuucerea contamejarea poziției și lui; ucerea lui. ucerea emisanți atmosfe

vități de agrictere a antehnice). ucerea emise cu efect venite din acole și zootehnterea graduzare a sursgie cu emisii ron ; terea capaci

nere a carbonumovarea agement rabil coonului.

7‐ 2013

calitate tăți bio-e, etc.); pășunilor

n evitarea stora, dar ului); minării și

calității, funcțiilor

eroziunii

siilor de erici din cole și de nimalelor

siilor de de seră

activitățile nice; ului de selor de reduse de

ității de ului;

unui forestier

onservării

PROIECT C

TEMA

SĂNĂPOPU

“ECOFINANŢAT D

A SEA

ĂTATEA ULAȚIEI


OBIE

Adap

Prote

îmbun


ECTIV PRIN

tarea eficient

ejarea

nătățireasănă


59

CIPAL

tă la schimbă

ătățiișibunăst


ările climatice

tăriipopulați


SUB-OB

e Răsp

climacestutilizresurdezvrezis

Redula s(inunterenextre

Facilspecprin habit

Prombuneeficiexemenergcapaconsmedicomueficireduenergsistemcultuetc.;

Promde gdesticarbo(pierorganîncălconsmajoreprerezer

și

ei

Promviațăinegaadresmedi

Protepopuîmbofactoși îvieți

Creș

E RURALĂ 2007

BIECTIV pundere la schatice prin adatea (de ex. zare mai rațrselor limitate

voltarea de stente la secetăucerea vulneschimbările ndații, alunen, evenimenteme); litarea iilor și a h

mtatelor;

movarea cele practici în enței energe

mplu prin ecogie, econom

acitate,luarea iderare a beiului încounicarea enței energecerea factugie și a costm,dezvoltarea

uri rezistente

movarea unorgestionare a inate să onul rderea netă denică în conlzire a tituie o pr

oră, dat fiind ezintă cea mrvă terestră de

movarea unui ă sănătos și ralităților sabilitatea la icale; ejarea ulației față dolnăvirilor georii din mediuîmbunătățirea i; terea acces

7‐ 2013

himbările aptarea la

printr-o țională a e de apă,

culturi ă, etc.); erabilității climatice

ecări de te meteo

adaptării habitatelor menținerea

lor mai domeniul

etice, de onomii la mii de

în eneficiilor onjurător,

rolului etice în

urilor la turilor de a de la secetă,

r măsuri solurilor conserve

organic e materie ndiţii de

climei, reocupare

că solul mai mare e carbon).

mod de reducerea

privind serviciile

sănătății de riscul enerate de ul ambiant

calității

sului la

PROIECT C

TEMA

ACTIVMATE(DEȘERESUNATU

PATRCULTPEISA(INCLAMENTERIT

“E

COFINANŢAT D

A SEA

VE ERIALE EURI ȘI

URSE URALE)

RIMONIUL TURAL ȘI AJUL LUSIV NAJAREA TORIULUI)


OBIE

Maxim

resur

Consepatrim

Prom

utiliză


ECTIV PRIN

mizarea

selor

ervarea și conmoniului rur

movarea pla

ării durabile


60

CIPAL

eficientizării

nsolidarea peal din Român

anificării și

a terenurilor


i utilizăr

eisajelor și nia

i dezvoltăr

r


SUB-OBprodcalitaacce

Îmbucunoprote

rii Mini

acologene

Folonatureficiacelaimpamedi

Îmbuutiliz

Gosparesusupra

Limiresur

Consîmbunatur

Consîmbupromcultu

Menidentpeisadin R

rii Prom

terendezv(foloalți u

Recuprominfraspațimultplaniutiliz

Apliagricmediecolo

E RURALĂ 2007

BIECTIV duse alimenate la sibile; unătățirea nivoștințe ecţia mediuluiimizarea și pro unde este perării de deșeuosirea rrale într-unent, cât mai dași timp minactului iului; unătățirea zării apei și enpodărirea urselor de afață și subteritarea rselor alimentservarea unătățirea pral al Româniservarea, unătățirea movarea paural; nținerea și tității culturaajuluidin medRomânia. movarea renurilor și voltate osite anterior utilizatori); unoașterea movarea astructuri ecoliilor tifuncționale ificarea și dezării terenurilocarea de cole speciiu-ului și agogice.

7‐ 2013

ntare de prețuri

velului de privind

i. revenirea, posibil, a

uri; resurselor n mod des, și în nimizarea

asupra

eficienței nergiei;

durabilă apă de

rane; irosirii

tare.și

peisajului ei;

și atrimoniul

întărirea ale și a diul rural

eutilizării clădirilor

anterior de către

și unei

ogice și a verzi

în ezvoltarea or;

practici ificeagro-griculturii

PROIECT C

7 Ef

Obiectechilibacceptimpacevaluaecolog

7.1 E

Avânddezvo2014-2inițialăpotențpozitivmediuînconj

Aer și

Sol

“ECOFINANŢAT D

fectele poten

tivul de probrat de armotabilă a acti

ctului potențare strategicăgică a Român

Evaluarea ge

d în vedere ltarea durabi2020 să aibă a evaluărțialele efecteve asupra m

ului ca urmarjurător și a să

Climă Punerea înschimbărilreducerea asprijiniriigunoiului din agricuasemenea,(rata mai s

Măsurile îmbunătățschimbăril

Introducerde metan p

Investiții pimpactulu

Măsurile pși la protprotejarea

Sprijin în alunecărilo


nțiale semni

otecție a meonizare a meivităților antțial al Progră de mediu niei.

enerală

că accentulilă a zonelor

bă efecte dirrii este că e negative ide

mediului genere a implemeănătății uman

n aplicare a lor climaticeemisiilor de

iinvestițiilorcde grajd de

ultură și ind, la reducerescazută de ut

legate de îireacapacitățlor climatice

rea de procesprovenit din

pentru îmbuni schimbărilo

propuse vor cejarea caracfertilității so

proiectarea or de teren


ificative asu

ediului și a ediului și a tropice, caliramului Națreprezintă un

l principal Pr rurale din Rrecte și indirponderea e

entificate nu erate de PNDentării PNDRne pot fi rezu

PNDR 201e asupra mee GES prin care vizeazăla animale

dustriile conea emisiilor dtilizare a îngr

împădurire ții de reține

e;

se tehnologicagricultură;

nătățirea infror climatice

contribui la ucteristicilor colului;

și implemenn și a eroz


61

upra mediul

sănătății popactivităților ității mediulțional de Dn mijloc de

PNDR 2014România, estrecte, în prifectelor potsunt în măsu

DR 2014-202R 2014-2020umate după c

4-2020 va cediului și adreducerea em

ă eliminareade fermă, re

nexe,excremede metan și rășămintelor

și crearea ere a carbo

ce inovatoare

rastructurii foși adaptarea

utilizarea eficalitative și

ntareade măziuniisolului


lui

pulațieiesteumane, care

lui și calitățDezvoltare R

direcționare

4-2020 este te de așteptatincipal pozittențial negatură să modif20. Impactel0, pe compocum urmează

contribui la daptarea la misiilor prov

a decalajeloreutilizareși vente animalN2O ca urm

r, erbicidelor

de suprafețonului, precu

e vor contrib

orestiere (drula efectele ac

cientă și rațicantitative

ăsuri anti-ero(un bun e


acela de a e să aibă ca ții vieții și

Rurală asupre spre o dezv

de a promot ca punereative asupra tive este scfice principale potențiale onentele indiă:

reducerea efefectele ace

venite din agr în manipuvalorificare ae etc. Aces

mare a schemși alte subst

țe împăduritum și la ad

bui la reducer

umuri), pot ccestora.

ională a resurale acestora

oziune contrexemplu est

E RURALĂ 2007

identifica unrezultat dezsănătății. E

ra mediului voltare echil

ova și de aa în aplicare mediului. Ccăzută, prin lele efecte psemnificativ

viduale ale m

fectelor negaestora, în spgricultură ca

ularea și depa biomasei psta va contrmelor de agrtanțe chimice

te vor contdaptarea la

rea de oxid d

contribui la re

rselor de sol,a și, prin urm

ribuind la prte sprijinul

7‐ 2013

n sistem zvoltarea

Evaluarea printr-o

librată și

a asigura a PNDR

Concluzia urmare

otențiale veasupra mediului

ative ale pecial la a urmare pozitarea provenite ribui, de ro-mediu e);

tribui la efectele

de azot și

educerea

, precum mare, la

revenirea acordat

PROIECT C

Apa

Biodiv

“ECOFINANŢAT D

împăduririla protejar

Metodele agriculturaAceste mcaptarea c

Menținerealte constr

Utilizarea asupra sol

Conservarintroducer

Reducereasubstanțelapei incluagro-medigunoiului

Modernizala schimbă

Asigurareaalunecărilo

Asigurareaefectele neeroziunii alunecărileprotecție î

Agriculturîntreținere

versitatea și P

Măsurile pconservareprotecţia s

Măsurile zone prote

De asemehabitatelorzonele sen


ilor). O amerea zonelor d

de gestionaa ecologică,

metode contriarbonului din

ea activitățilorângeri speci

de atelaje laului prin red

rea resurselorii de noi tehn

a poluării or chimice d

ud sistemele iu-climatice, de grajd;

area sistemelările climatic

a regimului oor de teren d

a protecției egative ale in

(amenajareeaccelerate dîmpotriva inu

ra ecologicăea unor condi

Peisajul

propuse vor eaagro-ecosispeciilor de f

vor contribuejateprinmăsu

enea, implemr și pajiștilonsibile din pu


enajare şi utide inundaţii;

are a terenuvor duce la

ibuie, de asn sol;

or agricole înifice contribu

a lucrările deducerea erozi

or de apă prinologii;

resurselor dde protecție aagricole extprecum și i

lor de irigațice;

optim al apeide pe suprafe

terenurilor anundațiilor șiea teritoriude teren, deundațiilor;

ă ajută la riții şi o calita

contribui la istemelor, prfloră și faună

ui la conservura de agro-m

mentarea mor semi-natuunct de veder


62

lizare adecv

urilor, cum areducereapo

semenea, la

n zonele careuie, de aseme

e exploatare iunii acestuia

in utilizarea

de apă pria plantelor. Ptensiveaplicainvestițiile în

i,prin eficien

i din sol prințele agricole

agricole și ri ale seceteiului, măsușertificarea

reducerea cate a resursel

menţinerea recum şi la mă sălbatică;

varea biodivmediucare ac

măsuriideagrourale și laprre al biodive


ată a terenur

ar fi aplicaroluăriisolului

acumularea

e se confruntenea, la menț

a pădurilor a.

eficientă a

in limitareaPrincipalele ate prin agricn echipamen

ntizarea utiliz

n retenția efice;

rurale adiace– măsuri pro

uri de agși prezintă o

ontaminării lor de apă ac

diversității smenţinerea d

versității în coperă o part

o-mediuva cromovarea aersității,aflate


rilor vor con

rea de măsui și menținer

materiei or

tă cu constrâținerea calită

(rărituri) va

apei în agri

a utilizăriiînmetode de mcultura ecolonte și tehnol

zării apei, co

cientă a acest

ente (inclusioiectate de mgromediu șo serie de m

componentceptabile.

speciilor terediversității ha

rețeaua națite semnificat

contribui efiactivităților e atât în inter

E RURALĂ 2007

ntribui, de as

uri de agromrea calității arganice în s

ângeri naturaății solului;

avea impac

icultură ca u

ngrășămintelominimizare aogică și măslogii de gest

ontribuie la a

teia și prin re

iv municipalmanagement ași climă) măsuri impor

elorde medi

enurilor agricabitatelor na

onală/comuntivă a acestei

cient la meagricole extritoriul cât și

7‐ 2013

semenea,

mediu și acerstuia. sol și la

alesau cu

ct pozitiv

urmare a

or și a a poluării surile de tionare a

adaptarea

educerea

lități) de al apei şi

previne rtante de

iu și la

cole și la aturale şi

nitară de i rețele;

enținerea tensiveîn i în afara

PROIECT C

Energ

Sănăta

“ECOFINANŢAT D

rețelei de conservareforestierep

PNDR 20agricole îspecifice pși caracter

ie regenerab

PNDR 20energie înprecum șiagriculturăaltor sursagriculturăprotecția a

Creșterea la reducera biomasereducerea

Implemensau provenautonomie

atea populați

Modernizade asemenîmbunătăț

Noile tehnîn calitatea

Reutilizareindustriilesurselor inagricole, d

Investițiileasemenea,riscurilor d

Reducereaagricole, îconsolidar


arii naturaea prinlimitarea

014-2020 va în zonele caprin menținerul peisajului

ilă şi eficien

14-2020 va cn agricultură i la creștereă și industriise regenerabă, prin urmaerului;

eficienței deea emisiilor i în scopuri ecosturilor de

ntarea proiectnită din deșeei energetice

iei și a bunăs

area exploatanea, la elimiirea calității

nologii, atât îa produselor

ea eficientă e conexe nu dnfecțioase (bdar se va refl

e în modern, la îmbunătde îmbolnăv

a încărcării în special, larea securități


aleprotejate. biodiversită

alucrărilorsilv

contribui laare se confrerea și promoi.

nță energetică

contribui ind(o mai bun

ea gradului ile conexe, pbile de prod

mare, contrib

e utilizare a ede dioxid deenergetice coe energie, pre

telor axate peurile din pra fermelor.

stării animale

ațiilor agriconarea efectegenerale a v

în agriculturăagricole;

și reutilizaredoar vor redacterii, virusecta pozitiv

nizarea fermetățirea sănătire a populaț

componentea sporirea calii alimentare.


63

În mod simățiivotehniceefe

a conservareruntă cu coovarea sistem

ă

direct la creștă utilizare a de reutiliza

precum a rezducere a en

buie la îmb

energiei în age carbon și amontribuie la recum și utiliz

pe emisii reduroducția agri

elor

ole va duce nelor negativevieții și stării

ă, cât și în pr

ea și valorifiduce riscul desuri, fung, ciasupra calită

elor și introtății animaleției;

lor de medilităţii produs.


milar, măsurîn

ectuate;

eabiodiversitănstrângeri nmelor agrico

terea eficiențtehnologiei

are și valoriziduurilor planergiei. Utiunătățirea c

gricultură și îmoniac. Emireducerea cozarea energie

use şi utilizacolă sau fore

nu numai la c ale funcționde sănătate a

roducția de a

icarea deșeue încărcare aiuperci) din zății terenului;

ducerea de elor de ferm

iu vor contrselor aliment


ra de silvo-cadrul

ăţiiși la connaturalesau cole durabile c

ței energeticeși a capacit

ificare abiomantelor, a gulizarea efici

calității med

în industria aisiile reduse sturilor propei din surse r

area durabilăestieră, contr

creșterea comnării acestora populației;

alimente pot

urilor provena mediului dizonele de de;

noi tehnologmă, care con

ribui la îmbutare și, prin u

E RURALĂ 2007

mediu vacoecosi

ntinuarea actcu alte conscare respectă

e și a economtății de stocamasei prove

unoiului de gientă a ene

diului, în sp

alimentară coși utilizarea

prii de producregenerabile;

ă a biomasei ribuie la dez

mpetitivităţii a asupra me

să se reflecte

ite din agricin cauza mir

epozitare a de

gii vor contrntribuie la re

unătățirea prurmare, cont

7‐ 2013

ontribuila stemelor

ivităților strângeri ă mediul

miilor de are, etc), enite din grajd și a ergiei în pecial la

ontribuie durabilă

cție, prin ;

produsă zvoltarea

lor, dar, ediului și

e pozitiv

cultură și rosurilor, eșeurilor

ribui, de educerea

roducției tribuie la

PROIECT C

Calitat

Implemaferenmăsurevaluaefecteclar puasupra

NOTĂasemăîntreg

“ECOFINANŢAT D

tea vieții

Pe lângă iașteptat asvieții va in

Plățile deterenurilorcalității vi

Mențineremuncă a pgeneral de

Consolidamici în zon

Diversificpotențialusociale, da

Educația protecțieim

Promovarepotențialu

Consolidacunoaștericrearea deoperaţionapromovare

Sprijinireape conserv

Utilizare dezvoltare

mentarea PNnte impactulurilor ce vizeaarea cu atenților asupra muse în evidea mediului.

Ă: Întrucât, pănătoare Progul Program,


impactul pozsupra calităţinfluența nu n

e agro-medir agricole poeții;

ea și crearea populației tine viață;

area stabilităţnele rurale ș

area econolui de dezvoar, de asemen

și consultamediului de c

ea dezvoltărlui uman ca

area capacităii", educație e grupuri deale în cadruea activitățilo

a dezvoltării varea caracte

optimă și eea economică

NDR 2014-2ui negativ aază diverseleie a impactul

mediului. Risnță dacă mă

prin Subproogramului apot fi atribu


zitiv asupra mii generale a numai factori

iuși climă pot contribui la

de noi locurnere se va r

ţii/viabilităţii consolidare

miei ruraleoltare a turismnea, pentru p

anța vor cocătre benefic

rii profesionurmare a con

ății de inova- cercetare –e cercetare,dul Partenerior de investiț

comunităţiierului cultura

eficientă a pă locală baza

2020 poate iasupra mediue investiții splui lor asupracurile unui p

ăsurile indivi

ogramul Temanalizat, rezuite și Subpro


64

mediului un vieții popul

ii de mediu, d

prin care ea îmbunătățir

ri de muncă reflecta în cr

i economiceea performan

e concentramului, furnizproducția ind

ontribui, deciarii Program

naleși dezvolnsolidării cun

are și de co– consultanţădezvoltarea iatului Euroții;

locale/ partal, local și ist

potențialuluiată pe utilizar

implica manului. Acesteprijinite prina mediului șiposibil impaciduale sunt e

matic Pomicoultatele prezogramului Po


impact pozilației din medar şi o varie

este promovrea sănătății

în zonele rureșterea ven

e a microîntrnței economi

ate în zonezarea de servdustrială;

e asemenea,mului;

ltării spiritulnoștințelor și

ooperare a aă, prin disemde clustere

opean pentru

teneriatelor îtoric al zonei

i cultural-istrea eficientă

nifestarea anea pot fi ason Program. Ei prin implemct negativ a evaluate în r

ol, se propuzentei evaluomicol.


itiv al PNDRdiul rural. Îmetate de facto

vat un manpopulației și

urale, creșterniturilor și cr

reprinderilor ce a zonelor

ele vizate vicii locale, f

, la conştie

lui antrepreni competențe

actorilor în minarea debu

și crearea u Inovare (

în comunități;

toric și natua resurselor

numitor riscuociate cu puEfectele lor mentarea de PNDR 2014elaţie cu imp

une implemeuări de med

E RURALĂ 2007

R 2014-2020mbunătățireaori socio-eco

nagement exi implicit la c

rea ocupării reșterea stan

și a întreprrurale;

pentru expfurnizarea de

entizarea ne

norial, îmbuelor;

cadrul "triuunepractici în

unor grupur(PEI), inclu

țile rurale, c

ural, care vendogene.

uri, în princiunerea în appot fi eliminmăsuri de re

4-2020 sunt mpactul lor pr

entarea unordiu, efectuată

7‐ 2013

poate fi a calității onomici;

xtensival creșterea

forței de ndardului

inderilor

ploatarea e servicii

ecesității

nătățirea

unghiului n afaceri, ri locale siv prin

u accent

vasprijini

ipal cele plicare a nate prin educere a mult mai reconizat

r măsuri ă pentru

PROIECT C

7.2 Ea

Prioritsunt elcu imMăsur"avea sunt „p

Măsurperspepropu

Măsurlegislaevalua

Măsu

Este o

Aceasși pergeneraîmbuncare aacțiunvor fi

Evalua

Aceaspracticîncuraasemedacă n

Măsu

Aceasîn celeși Straproduccomundin pu

“ECOFINANŢAT D

Evaluarea macestora asu

tățile, domenlemente imp

mpactul poterile și activitefecte semn

purtătorii” im

rilecuprinse îectiva impactuse în PNDR

rile prezentaația EIM și/ area impactu

ra 1: Transf

o măsură tran

sta susține acrfectionare înale (managenătăţirea comactivează în sni pe termen

promovate a

area impactu

stă măsură, pcilor agricolajează soluțiienea la formanu direct, este

ra 2: Servic

sta este o măe mai importategia Europacţiei, pentru nitare dar şi unct de veder


măsurilor inupra mediu

niile de interportante ale pnțial asupratățile lor fizinificative asumpactului str

în PNDR201tului asupra

Restedeosebi

ate în PrograsauEA. Eval

uluide mediu

fer de cunoș

nsversală.

cțiuni de formn domenii s

ement, markmpetenţelor şsectorul agroscurt, cum a

alte tehnici de

ului general p

precum și sule și pentrule noi și inovarea conștiine evaluat ca

cii de consilie

ăsură transvetante domenia 2020. Măsaplicarea ppentru dobâ

re economic.


ndividuale îului

rvenție și neprogramului pa mediuluigeice sunt acelupra mediulurategic efecti

14 - 2020 și factorilor deit de import

am vor sprijiluarea efecte(EIM/EA) a

ștințe și acţi

mare profesispecifice (ag

keting, etc). şi cunoştinţeoalimentar par fi activitățe dobândire

potențial:

ub-măsurile su dezvoltarevatoare în do

nţei asupra mfiind cu sigu

ere

rsală, principii ale agriculura are ca sc

practicilor deândirea cons


65

în relaţie cu

evoile identifprivit ca un denerat de dele rezultate aui". Prin urmiv al program

acțiunileproe mediu. Printantă pentru

ini activități elor documena activităților

uni de infor

ională pe pagricol, agroaDe asemen

lor de bază prin extinderețile demonsta cunoștințel

sale, sunt ima rurală în

omeniul agricmediului. Prinuranţă pozitiv

palul obiectilturii, în concop consiliere producţie cilierii necesa


u impactul

ficate prevăzdocument strezvoltarea aale programmare, măsur

mului asupra

puse în cadrn urmare, e

u procesulSE

care necesitntului strategr propuse în e

rmare:

arcursul întrealimentar și nea, în cadruîn rândul feea domeniultrative și acțlor în afară d

mportante petermeni de

culturii și siln urmare, impv.

v al acesteiaformitate cu

rea fermierilocompetitive, are pentru a


anticipat al

zute în cadrurategic, dar nagriculturii șului a căror ile incluse îmediului.

rul acestora valuarea de

EA.

tă o evaluaregic asupra metapa de imp

egii vieți, de protecţia m

ul acestei mrmierilor, pr

lui de aplicariunile de inf

de cursurile t

entru dezvolte dezvoltarelviculturii. Apactul său as

afiind acela du Politica Agor pentru reo

pentru respadministra

E RURALĂ 2007

l

ul PNDR 20nu au o relațiși a mediuluimplementa

în PNDR 20

au fost analie mediu a m

e în conformmediului nu suplementare.

inițiere, spemediului) și măsuri se urrecum şi perre şi sprijiniformare. În atradiționale.

tarea în conte durabilă, dAceasta contrsupra mediul

de a furniza ricolă Comu

orientarea calpectarea stano exploataţie

7‐ 2013

014-2020 e directă ui rural.

are poate 014-2020

izate din măsurilor

mitate cu ubstituie

ecializare domenii rmărește

rsoanelor irea altor acest fel,

tinuare a deoarece ibuie, de lui, chiar

asistenţă ună a UE litativă a

ndardelor e viabilă

PROIECT C

În moelaborexploacontex

De asmicro-constit

Prin aconsermanagplanteeficienîmbunemisiiagricumediu

Evalua

Aceasumaneprecumfaţă de

Măsu

În cadexploaagricomedii

Scopuale exproducexploacreştercomercosturcadrul

Sprijinnecorpprocescomeraplicarinvestlocuri

“ECOFINANŢAT D

od specific sreze planul atației agricoxtul respectă

emenea, serv- întreprindetuirea grupur

această măsurvarea biodgementului elor, prevenntă a resursnătățirea eficilor de gaze ultură și silvul și care pot

area impactu

stă măsură, pe, la îmbunătm și la creștee mediu. Prin

ra 4: Invest

drul acestei ataţiilor agriolă actuală, p

și îmbunătaț

ul sprijinului xploataţiilor cţiei agricoleatații comercrea valorii arcializarea dirilor de prodl fermei.

nul prin aceaporale pentrusează materrcializare, inrea măsuriloiţiilor pentrude muncă pe


serviciile dede afaceri

ole pentru aării standard

viciile de coerilor și întrerilor de prod

ura se acorddiversității, aapei, depozirea eroziunselor, sprijincienței în uticu efect de sicultură. Toafi evaluate c

ului general p

precum și stățirea proceerea graduluin urmare, im

ițiiîn active

măsuri voicole prin doprecum şi ințirea calității

acordat prinagricole p

e şi a calităţiciale; respecadăugate a pirectă a aces

ducţie prin p

astă măsură u procesarea

rii prime pentroducerea or de protecu producereaermanente.


e consiliere și să-și ges

a se orienta delor comun

onsiliere voreprinderilor mducători.

dă consiliereaplicarea buitarea și apnii solului, nirea tranzițilizarea enerseră și de amate acestea

ca punct de p

potențial:

sub-măsurileeselor de proi de conștien

mpactul lor as

fizice

or fi sprijiniotarea cu uti

nvestiţiile pen activelor fix

n măsură, estprin creşterei produselor

ctarea standarproduselor atora în vede

promovarea p

se acordă, da şi marketinentru înfiinţde noi tehn

cţia mediulua şi utilizarea


66

vor permitetioneze impspre piață

itare.

r viza elabormici din me

e în ceea ceunelor pracplicarea de

îmbunătățirției către orgiei în agricmoniac din asunt subiect

plecare foarte

e sale, vor coducție și a mtizare asupra

supra mediulu

ite investiţiiilaje şi echintru modernxe.

te de acontriea competiti

obţinute; rerdelor comun

agricole prinerea creării șproducerii şi

de asemeneangul produsţarea și/ saunologii pentrui, inclusiv ma energiei di


e micilor ferplementarea și pentru a-

rarea planuridiul rural în

e privește prtici agricoleîngrășăminte

rea manageo economie cultură și îngricultură, st

te extrem dee important a

contribui la îmanagementua mediului șiui, în genera

ile orientatepamente per

nizarea ferme

bui la îmbunivităţii activstructurarea nitare aplicab

n procesarea și promovării utilizării en

a, pentru reaselor agricoleu modernizaru dezvoltarmăsuri de ein surse rege


rmieri și tinacestuia în

-și îmbunătă

ilor de afacen activităţi no

rotecția mede și de me și a prodmentului tecu emisii

n industria atimularea cae importanteal dezvoltării

îmbunătățireului în agricu, prin urmare

al, este evalua

e spre creşterformante înei, în special

nătăţirea perfvităţii agricoexploatațiilobile tuturor tproduselor

ii lanțurilor snergiei din s

alizarea de ine în cadrul area unităţilrea de noi eficienţă eneenerabile, cre

E RURALĂ 2007

nerilor fermivederea de

ăți managem

eri pentru înon-agricole ș

diului în legmediu, îmbuduselor de perenurilor, uscăzute de limentară, re

aptării carbon în ceea ce durabile în p

ea calității reultură și silve, la protecțiat în mod po

erea compen raport cu sl cele de dim

formanţelor ole, a diveor și transformtipurilor de inla nivelul fscurte; eficiesurse regener

nvestiţii corpîntreprinderi

lor de procproduse și

ergetică, proeşterea numă

7‐ 2013

ieri să-şi ezvoltării

mentul în

nființarea și pentru

ătură cu nătățirea protecția utilizarea

carbon, educerea nului din privește

practică.

esurselor vicultură, a și grija

ozitiv.

titivităţii structura mensiuni

generale ersificării marea în nvestiţii; fermei şi entizarea rabile în

porale şi ilor care

cesare şi procese, movarea ărului de

PROIECT C

De aseacces avea uzoneledrumuposibidrumuposibide altăşi un ipoate biodiv

Evalua

AceasImpacvigoarși a referitparte celigibi

Măsu

În cadşefi/comanagmoderanimaafacer

De asepiaţă aadapta

Totodşi întredurabipentruactivit

Scopucreşteractivitrurale

De asdiversvenitu

“ECOFINANŢAT D

emenea, măsla fermă, a c

un impact nee inaccesibiluri neamenajilitatea utilizurilor forestiilitatea intervă parte, pe lâimpact negatcontribui la

versității.

area impactu

stă măsură arctul negativ are referitoareprevederilor

toare la invece urmează ilitate și de s

ra 6: Dezvo

drul acestei onducători ugementului, rnizare şi calelor, sigurari pentru dezv

emenea, măsa acestora şiarea producţi

ată se urmăreprinderi miile, creării du microîntreptăţi în zonele

ul sprijinuluirea numărulutăţilor non-ași diminuare

semenea sunsifice activităurilor și creăr


sura vizeazăcăilor de accegativ asuprae, astfel con

ajate, necesazării de tehnere, nu pot

vențiilor rapiângă impactutiv asupra ma apariția s

ului general p

r putea avea al activitățiloe la construcr regulamenestițiile în sia fi sprijinitelecție care s

ltarea explo

sub-măsuri unici ai unei

la creştereaconformitateanţa la loculvoltarea expl

sura sprijină i creşterea caiei la cerinţel

rește facilitarci în sectorue locuri de mprinderi şi îne rurale.

i acordat priui de activită

agricole exisea disparităţi

nt vizați ferățile economrii de alternat


ă și înființareces în cadrula mediului. Cntribuind la are în lucrărnologii cu ifi utilizate.

ide în cazul iul pozitiv pe mediului, de e

curgerilor a

potențial:

un impact por de investițția obiective

ntelor comunstemele de ită prin aceasse referă la r

oataţiilor şi a

se va sprijexploataţii

a competitivea cu cerinţl de muncă. loatației pe c

fermele micapacităţii de le pieţei.

rea diversificul non-agricomuncă și redntreprinderi

in măsură, văţi non-agricstente; creareilor dintre rur

rmierii sau mice prin prtive ocupațio


67

ea, extinderel fondului foConstrucția d

reducerea erile de explimpact reduTotodată, crincendiilor dcare îl au asuexemplu:o c

accelerate al

potențial pozții va trebui

elor de investnitare privinirigații). Estestă măsură săespectarea m

a întreprind

inistabilirea agricole.Sprvităţii sectoţele pentru Sprijinul fin

care are o va

ci și vizează ta identifica

cării prin înfol din zonele ducerii sărăcmici din me

va stimula mole desfăşurea de locuriral şi urban.

membrii goracticarea deonale.


ea și modernorestier și a ide drumuri feroziunii soluloatare a pă

us asupra sorearea accesude pădure sauupra mediuluonstrucție in

le apei, eroz

zitiv și negatredusprinaptiții, a legisland dezvoltae recomandaă se acorde

mediului înco

derilor

pentru primrijinul acordorului agrico

protecţia mnanciar va fconduce.

transformarenoi oportun

fiinţarea şi drurale, în veiei în spațiu

ediul rural, c

mediul de aate în zonelei de muncă,

ospodăriilor e activități n


nizarea infrasinfrastructuriforestiere asiului prin scăădurilor, ofeolului (funicului în zoneu al unor atacui, acest tip dnadecvată a dziunea văilo

tiv semnificalicarea corecației de medrea rurală at ca pentru o atenţie de

onjurător.

ma dată a tdat va contribol şi sprijinmediului, igfi acordat pe

ea structuralănităţi de valo

dezvoltarea dederea unei dl rural. Astfe

care îşi creea

afaceri din re rurale, prec creşterea v

lor agricolnon-agricole

E RURALĂ 2007

structurii agrii de irigații igură accesulăderea număerind, de asulare) care

ele inaccesibcuri de dăunde investiţii drumurilor for și impact

ativ asupra mctă a normat

diu relevante,(de ex. prefiecare acti

eosebită crite

inerilor fermbui la îmbunirea procesgienă şi bue baza unui

ă şi deschiderificare a pro

de microîntredezvoltări ecfel, se acordază sau dezv

rural, contribcum şi la dezveniturilor po

e care doreîn vederea

7‐ 2013

ricole de care pot l facil în ărului de semenea, în lipsa ile oferă

nători. Pe vor avea

forestiere t asupra

mediului. tivelor în , precum evederile ivitate în eriilor de

mieri, ca nătăţirea sului de unăstarea

plan de

rea către oducţiei,

eprinderi onomice

dă sprijin voltă noi

buind la zvoltarea opulaţiei

esc să-și creșterii

PROIECT C

Evalua

Măsuractivitnu numrisc demăsurcreșterbiodiv

Prin upunct

Măsu

În cadscară m

Astfeldrumuextindextindcreșeloînvățămoder

De aslocal, și vor

Sprijinactivitmoșteninvestinteres

Evalua

Din pudezvoși duravedereprezinecosisa fiecăNaturadezvoturismsă incl

“E

COFINANŢAT D

area impactu

ra are utățilesusținutmai a întrepre a afecta nerii (de ex. dre a animale

versitatea).

urmare, va fide vedere al

ra 7: Servic

drul acestei smică în vede

l, vor fi susțuri de interesderea și îmbuderea infrastor, înființar

ământ secundrnizarea disp

emenea,se vinclusiv așezajuta la stim

nirea conservtăţilor de tunirii spirituaițiilor pentrus local, restau

area impactu

unct de vedltării economabilă a zonele al mediuluntă un risc pstemice. Totuărei activităța 2000), ce ltarea turism

mului și armoludă, de asem


ului general p

un impact tecontribuindrinderilor, ciegativ mediudezvoltarea lor care pot

i necesară o impactululu

cii de bază şi

ubmăsuri voerea unei dez

ținute invests local, înfiinunătățirea retructurii edure și modedar cu profilpensarelor me

va oferi sprijzăminte mon

mularea dezvo

vării patrimourism rural, ale contribuinu restaurareurarea, conse

ului general p

ere al caractmice locale plor rurale preui, investițiilpentru mediuşi, aceste risți sau proiecva avea ca

mului, va fi onizarea dezvmenea, şi asp


potențial:

pozitiv d la creșterea, de asemeneul prin impnecontrolatăfi o sursă de

evaluare conui lor asupra

i reînnoirea

or fi sprijinitezvoltări econo

tițiile care vințarea, extinețelei publicucaționale/ îrnizare aftel agricol) și edicale rurale

jin pentru pnahale. Invesoltării mediu

oniului local dezvoltarea

nd astfel la aa, conservarervarea și ac

potențial:

terului socioprin crearea ecum și pentle în infrastiu, în speciascuri, pot fi dct în parteși

rezultat mănecesar să s

voltării turismpecte privind


68

din punca numărului ea, a spațiululementarea n

ă a turismule poluare a a

nstantă a difmediului.

satelor în zo

e investiții pomice durab

izează înfiinderea și îmb

ce de apă uzîngrijire (înfer-school, exinvestiții afee).

protejarea obstițiile vor av

ului de afacer

şi a tradiţiilomărcilor lo

atractivitatea rea și accescesibilizarea

o – economicde condiții a

tru creșterea tructura de bal pentru biodiminuate prprintr-o eva

ăsuri de reduse evalueze mului cu potd mediul înco


ct de vede locuri de

ui rural în geneadecvată alui, dezvoltaaerului, a resu

feritelor plan

onele rurale

pentru îmbunile și a reduc

nțarea, extindbunătățirea rezată, investițființarea și xtinderea șierente servic

biectivelor dvea un impacri local.

or în cadrul mocale, precum

zonelor rurasibilizarea pa așezăminte

c, măsura vaadecvate pencalității viețbază la scarodiversitate, rintr-o evalu

aluare adecvaucere a impcapacitatea

enţialul zoneonjurător.


edere econe muncă, dezeneral. Pe dea unor acțiunarea neadecvurselor de ap

nuri de aface

e

nătățirea infracerii sărăciei

derea și îmbețelei publiceții în creareamodernizare

i modernizaciilor medica

e patrimoniuct pozitiv asu

măsurii are dm și menținale. Astfel, s

patrimoniuluielor monahal

a avea un imntru afaceri, dii populației ră mică, pri

ecosisteme are a impactată a acestor

pactului asupzonei dedez

ei. Criteriile

E RURALĂ 2007

nomic și zvoltarea ec

e altă parte, eni eligibile îvată a sectopă și sol și p

eri și obiectiv

astructurii deîn spațiul ru

bunătățirea ree de apă, înfa, modernizea grădinițearea instituțale (înființare

u cultural deupra turismu

drept scop stinerea tradițiiprijinul va fii cultural imle.

mpact pozitivdezvoltarea rurale. Din pn acțiunile și pentru s

tului asupra mra (în cazul pra mediuluizvoltare potede selecție a

7‐ 2013

social, onomică există un în cadrul orului de ot afecta

ve şi din

e bază la ural.

ețelei de ființarea, area sau lor și a țiilor de ea și/sau

e interes ului local

imularea ilor și a

fi acordat mobil de

v asupra eficientă punct de propuse,

serviciile mediului Siturilor

i. Pentru enţială a

ar trebuie

PROIECT C

Măsu

Scopuse refela înfii

Sprijinplantacosturagrico

Măsurpromoeroziubiodivplantamasivstării dsupraf

Evalua

Avândpozitiv2000 ese vordeclar

Măsu

Prin aacordamai bcomerstanda

Bunelpentrumediuplanur

Măsurpiața iprimarbirourrând în

Evalua

Măsurcompe

“ECOFINANŢAT D

ra 8: Invest

ul acestei măeră, în speciaințarea de pe

nul prin aceaațiilor forestirilor de întrețol ca urmare a

ra are ca obiovarea sechunii solului, îversității locaației, a celor , a costurilorde masiv, prfața împăduri

area impactu

d în vedereave asupra meeste necesarăr aduce modirate siturile.

ra 9: Înfiinţ

ceastămăsurat prin măsubună integrarrcializarea înardelor comu

e practici deu dezvoltareau și acțiunilorile de afacer

ra îşi propuninternă prin ri, procesatori de vânzărintreprinderil

area impactu

ra va avea uetitivității pro


iții în dezvo

suri vizează,al, la creareaerdele foresti

astă măsură eiere și primaținere și îngra împăduriri

iectiv creşterestrării carbîmbunătățireale. Sprijinulde întreţine

r determinateecum și acopită.

ului general p

a scopul acediului. În că parcurgereificări asupra

ţarea grupu

ă se va sprijiură va viza îre pe piață n comun a

unitare de me

e mediu și ma sustenabilă or specifice ri, tehnologii

ne să promovdiferite inst

ori și organizi, a activităţior mici și mi

ului general:

un beneficiu oducătorilor


oltarea zonel

, în principala de suprafețeiere pe aceste

este reprezena anuală pe rijire a plantai.

rea suprafeţebonului, adaea capacitățiil acordat are

ere a plantaţie de efectuarperirea pierd

potențial:

tivităţilor prazul în care

ea proceduriia statutului d

rilor de pro

ini înființareîmbunătăţirea

a producatoproducției,

ediu si climă

managementua exploatațiva depinde

ile ce vor fi u

veze canaleletrumente, în

zațiile de comilor de markijlocii, care c

socio-econoprimari din


69

lor forestier

l, împăduriree împăduritee terenuri.

ntat de costurhectar pent

aţiei forestie

ei ocupate deaptarea la de retenție

e în vedere aiilor pe o peea a douăluc

derilor de ven

revăzute priacțiunile se de EA pentde conservar

ducători

a grupurilor a performanorilor prima crearea și , siguranță al

ul eficient aliilor pomicolde factori p

utilizate etc.

e de vânzare n special prinmercializare, keting și de cooperează p

omic semnifisectorulpom


re și amelior

ea și crearea e pe terenuri

ri standard, ctru o perioadre și pentru

e păduri la niefectele scha apei, precu

acoperirea coerioadă de 6 crări de îngrijnit agricol pe

n această mimplemente

tru a stabili dre al habitat

de producătnţelor generaari, creşterea

promovarelimentară etc

resurselor sle. Nivelul dprecum zona

și de comercn promovareprecum și inpromovare.

pentru a-și pr

ficativ; aceasmicolprintr-o


rarea viabilit

de suprafețeagricole și n

care vizează da de 12 ancompensarea

ivel naționalhimbărilor cum și la refaosturilor lucr

ani până lajire a arboretentru o perio

măsură se pează în interidacă prin acțtelor/speciilo

tori în sectorule ale explo

a veniturilor a lanțurilor c.

sunt, de asemde abordare aa în care se

cializare a prea cooperărinvestiții în dAjutorul est

romova prod

sta va contrimai bună in

E RURALĂ 2007

tății păduril

e împădurite. neagricole, pr

prima de înfni, pentru aca pierderilor

l care va conclimatice, reacerea și conrărilor de înfa închiderea telor după în

oadă de 12 an

ot presupunorul Situriloțiunea de îm

or pentru care

ul pomicol. Sataţiilor pomproducătoriscurte, res

menea, fundaa aspectelor l

află exploa

roduselor agri dintre prod

dezvoltarea pte destinat în

dusele.

ibui la îmbuntegrare a ac

7‐ 2013

lor

Aceasta recum și

ființare a coperirea de venit

ntribui la educerea

nservarea ființare a stării de

nchiderea ni pentru

ne efecte or Natura mpădurire

e au fost

Sprijinul micole, o ilor prin spectarea

amentale legate de atația, de

ricole pe ducătorii

propriilor n primul

nătățirea estora în

PROIECT C

lanţul produsal grupde aștpromopomicacestealimen

Măsu

Plăţileagro-mcompesuprafsuport

Măsurvaloriiprotejaterenucontinzoneledevafopractic

Evalua

Plățilerăspunextenssunt cresursagromPunereresurs

Măsu

Măsurterenucadrulvolunt

Agricureduceanimapoate

“ECOFINANŢAT D

agroalimenselor agricolpurilor şi orgteptat să aibovarea acestocol poate fi rei măsuri, nentare, precum

ra 10: Agro

e de agro-memediu.Sprijinensatorie de faţă (hectar) tate de fermi

ra are un impi de mediu aarea unor sp

urilor agricolnuarea aplicăe cele mai orizate, adapcilor noi de m

areaimpactul

e de agromednde creșteriisive care concompatibile celor naturale

mediu şi climea în aplicarelor naturale

ra 11: Agric

ra are drepturilor printr-l acestei măstar să adopte

ultura ecoloerea poluăriialelor şi dezvfi caracteriza


ntar prin inle, al promovganizaţiilor dbă o contribuora pe piața eflectată poz

e putem aştem și la efecte

o-mediu şi cl

ediu vor fi anul acordat

agro-mediuşi reprezintă

erii care înch

pact pozitiv aa suprafețeloecii prioritarle reprezentaării culturilor

vulnerabile ptarea la emanagement

lui generalpo

diu şi climă ji cererii socntribuie la atecu protecția e, a solului

mă trebuie cre a acestei me.

cultură ecolo

t scop spriji-un sistem dsuri se acordăe sau să menț

ogică furnize, reducerea e

voltarea activată ca standa


ntermediul svării pe pieţede producătoruție la îmbuinternă și ex

zitiv asupra septa şi la un e pozitive ind

limă

acordate fermîn cadrul

u şi climă esă o compensheie angajam

asupra mediuor agricole cure prin aplicaative pentru r verzi pentru

la eroziuneefectele schit la nivelul fe

otențial:

oacă un rol-ietății pentruenuarea efecși îmbunătăși a diversi

considerate cmăsuri va av

ogică

inirea mențide agricultură pe hectar dțină practici ș

ează serviciemisiilor de vităţilor econard de bază p


70

chemelor dele locale şi ri si al organ

unătățirea caxternă. Calitastării de sănăimpact indi

directe asupra

mierilor care acestei m

ste plătită ansaţie pentru

mente volunta

ului, aceastau înaltă valoarea unor con

păsări sau u terenul arae și la alte imbărilor clermelor.

cheie în spriju servicii d

ctelor schimbățirea mediuității geneticca fiind crucvea un impac

inerii și conră ecologică de suprafață ași metode sp

ii de mediudioxid de canomice la nipentru asigura


de calitate, în cadrul cir

nizaţiilor intelității produatea și accesătate a populirect asupra a mediului.

îşi asumă, îmăsuri este

nual, ca sumpierderile d

are.

contribuind oare naturalăndiţii specialpentru flutu

abil pe întregprocese de

limatice pri

jinirea dezvode mediu. Abărilor climatlui, a peisaj

ce. Din acesciale pentru ct pozitiv asu

nversiei în eînregistrat ș

agricolă fermecifice agric

u, prin asiguarbon, asigurvel local. Înarea unei alim


al creşterii rcuitelor scurerprofesionalselor din seibilitatea prolației. Astfel,sănătății pop

n mod volunde tip com

mă fixă, acore venit şi co

la menținere (HNV) și ale de manageuri, protecţia g teritoriul ne degradare,n promovar

oltării durabiAcestea susțin

tice și adaptaului și a car

st punct de asigurarea

upra climei ș

exploatații ași controlat. Smierilor care culturii ecolo

urarea protearea unor co

n linii mari, amentaţii dura

E RURALĂ 2007

valorii adărte de aprovile. De asemectorul pomicoduselor din , prin implempulației și se

ntar, angajammpensatoriurdată pe uniosturile supli

ea biodiversia sistemelor aement a pajiş

solului şi anaţional, în sp inclusiv înrea tehnolog

ile a zonelor n practicile area la acesteracteristicilovedere, măsdezvoltării dși asupra con

agricole ecoSprijinul prese angajeazăgice.

ecţiei biodivondiţii de bunagricultura eabile.

7‐ 2013

ăugate a izionare, nea, este col și la sectorul

mentarea ecurității

mente de . Prima itatea de imentare

ității și a agricole, ştilor sau apei prin pecial în n zonele giilor și

rurale și agricole

eași care r sale, a surile de durabile. nservării

logice a evăzut în ă în mod

versităţii, năstare a

ecologică

PROIECT C

Prin udezvoecolog

-

-

-

-

Mai mecologcaptacresturilegumproduc

-

Evalua

Măsurresursfolositun imanumeasupra

“ECOFINANŢAT D

urmare, sprijltare rurală agică pot fi rez

Fertilitatemai bine materie orcontrol al agriculturapracticilorface faţă inundaţii ş

Biodiversisunt maiPrincipaleconferite sintetic, dbiologic aterenurilorsolului materenurilor

Calitatea grajd, pra(cursurilor

Reducereaseră şi ciclstudiile cotona de pr

mult, în pozigică contribucarbonul în ilor vegetale

minoaselor dectivitatea şi f

Vitalitateacerințele docupare a

area impactu

ra susține nelor naturalete în general,

mpact pozitiv e promovarea mediului și


inul pentru a UE. Bunurizumate după

ea și funcționdecât agricurganică a so

eroziunii. Da ecologică.r specifice agproblemelor

şi efecte ale s

itate- în prez favorabile

ele avantaje ade neutiliza

densităţile scal dăunătorilor agricole şi ai aproape dr;

apei - prin acticarea agrr şi corpurilo

a gazelor cu lurile acestor

omparative aoduse alimen

iţia sa scrisăuie la atenuasol. Multe p

e în sol, utile fixare a azfavorizează s

a rurală – cde forță de mforței de mu

ului general p

necesitatea de, cu precăde, de protecțiesemnificativ

ea biodiversii promovarea


agricultura eile publice ş

ă cum urmeaz

nalitatea solultura convenolului, activiDe asemene. O mai bugriculturii ecr legate de secetei;

zent este unae conservăriale agricultu

area îngrăşămcăzute ale eor (de exemalte zone ne

de regimul n

evitarea utiriculturii ecoor de apă de s

efect de serra în atmosfe

au demonstrantare în cazu

ă cu privire area efectulupractici utilizlizarea culturzotului în solstocarea carb

cerințele maimuncă din aguncă în zonel

potențial:

de menținerere a calității e a mediului v asupra meității terenura producției


71

ecologică a i serviciile dză:

lului– agricunțională datoitate biologia, nu există

ună structurcologice, con

apă care d

anim acceptaii biodiversurii ecologicemintelor chiefectivelor d

mplu, întreţinecultivate), mnatural, utili

lizării pesticologice condsuprafaţă dar

ră - din puţineră, care au fat reducerea ul agriculturii

la agriculturui de seră şzate în agricrilor verzi şl), cresc randbonului".

i mari de fogricultura conle rurale.

re a biodiveresurselor dprin utilizare

ediului și sănrilor agricolde alimente


devenit un ede mediu care

ultura ecologorită unor niică mai înală poluare a ă a solului nducând impdecurg din s

at faptul că msităţii faţă e din punct imice, a erbde animale, nerea gardurimenţinerea aizarea cultur

cidelor şi geduce la scădr şi a apelor s

nele evaluărifost făcute cuemisiilor de i ecologice f

ra ecologică,şi a încălziricultura ecoloi rotaţia culdamentul înt

orță de munnvențională

ersităţii, prode apă. Acestea durabilă anătății. Prince, reducereasănătoase re


element impe sunt livrate

gică conserviveluri mai îltă și un potsolului cu peste întreţi

plicit la creştschimbările

metodele de ade agriculde vedere a

bicidelor şi putilizarea milor vii, a zo

activităţii biorilor mixte ş

estionarea stderea poluărsubterane);

i referitoare u privire la agaze cu efe

faţă de agricu

, FAO evideii globale, pogică (de exlturilor, capatoarcerii carb

ncă la fermecreează opor

otecției și ut lucru se jusa apei și a tercipalele obiea impactuluieprezintă un

E RURALĂ 2007

portant al poe de către ag

vă fertilitateaînalte de contențial mai pesticide sininută prin aterea capacitclimatice, r

agricultură eltura convenal biodiversitpesticidelor

metodelor deonelor margiologice mai işi utilizarea

trictă a gunorii resurselor

la gazele cu agricultura ecct de seră ra

ultura conven

ențiază: "Agprin capacitatxemplu încoacitatea legubonului în s

le ecologicertunități mai

utilizării rațitifică prin prrenurilor. Măective ale măi producției pas esențial

7‐ 2013

liticii de gricultura

a solului nținut de mare de

ntetice în aplicarea tăţii de a riscul de

ecologică nţională. tăţii sunt produse

e control inale ale intense a mixtă a

oiului de r de apă

efect de cologică, aportat la nţională.

gricultura tea de a

orporarea umelor şi ol, cresc

e față de bune de

ionale a rincipiile ăsura are ăsurii, și agricole pentru o

PROIECT C

schimbRomân

MăsuconstrSprijinplătităpentruvoluntmontaconstrfermieagricu

Măsuragricuvegetazonelemai macestecontribresurscu conagricu

Evalua

Măsuragricomenținpozitivaceste

Măsu

Obiecthabitacare lu

Obiectmenținpădurieroziu

Sprijinmediucompecare în

“ECOFINANŢAT D

bare pozitivnia.

ra 13: Plățrângeri specnul acordat ă anual, ca suu pierderile dtare anuale pană, zone carrângeri naturerilor să îșiulturii prezint

ra are ca scultură. Condiație scurte, o e cu handica

mari, comparae zone, fără buind astfel elor de sol șnstrângeri naulturii în aces

area impactu

ra este esențole în zonelecnerea și promv asupra biod

ei măsuri va a

ra 15. Servi

tivul este coatele forestierucrările silvic

tivele secunnerea unei dii și reduce

unii.

nul acordat îu este plătităensaţie pentrncheie angaja


ă la nivel na

ți pentru zcifice în cadrul acumă fixă, ac

de venit şi copentru continre se confrunrale specifici continue ată dificultăți

cop susţineriții naturale proporţie m

apuri specificativ cu zonel

sprijin publa apariția ui apă. Acord

aturale sau custe zone este

ului general p

țială pentru care se confrmovarea sistdiversității, cavea, de asem

cii de silvo-m

onservarea bire, prin creace vor fi limi

ndare sunt îmdesimi ridicatrea intensită

în cadrul aceă anual, ca sru pierderile amente volun


aţional și pe

zone care s

cestei măsurcordată pe unosturile suplinuarea activntă cu constrce). Prin spractivitatea ași unde exist

rea agricultunefavorabile

mare a soluriloc, au ca rezule care nu au blic, în condunor efecte ndarea de spriju alte constrâvitală pentru

potențial:

menținerea fruntă cu contemelor agriccalității medmenea,un im

mediu, servi

iodiversitățiiarea pe perioitate.

mbunătățireate a pădurii)ății și frecv

estei măsuri eumă fixă, acde venit şi

ntare.


72

entru promov

se confrunt

ri este de tipnitatea de suimentare sup

vităţilor agricrângeri naturrijinul acordagricolă pe tă un grad rid

urii într-un e, cum ar fi or mai puțin ultat o profitastfel de dez

dițiile econonegative asujin specific pângeri specifu protecția m

activităților nstrângeri natcole durabileiului, în spec

mpact social ș

icii climatic

, protecția reoada angajam

a condițiilor, prelungirea

venței viituri

este de tip cocordată pe ucosturile sup


varea unei p

tă cu const

p compensatuprafaţă (hecportate de fercole în zonerale semnificdat în cadru

terenuri sitdicat al riscu

mediu care altitudinea șproductive ș

tabilitate mazavantaje. Mmice actual

upra peisajulupentru agricufice este, prinmediului și a p

agricoleşi eturale sau cue, prietenoascial a resurseși economic.

e și conserv

esurselor de mentului a un

r de micro-ca perioadei dilor de prim

ompensatoriuunitatea de splimentare su


populații cu

trângeri na

toriu. Primactar) şi reprermierii care

ele desemnatcative, zone ul măsurii, îtuate în zonului de aband

nu este prși panta terși aflate sub ai scăzută și

Menținerea ace ar fi dificui, a biodiveultură în zonn urmare, juspeisajului.

evitarea abanu alte constrâse cu mediulelor de sol și

area păduri

sol și sechenor zone com

climat în zode topire a zămăvară, prot

u. Prima comsuprafaţă (heuportate de

E RURALĂ 2007

o viață sănă

turale sau

a compensatoezintă o comîncheie angate (plăți pencare se confîn sensul înne unde pradon.

rea favorabirenurilor, sezdiverse conscosturi de p

ctivităților agcilă pentru fersității, precele care se c

stificată. Con

ndonului actângeri specif,cu un efect i apă. Implem

ilor

strarea carbompacte de li

onele angajaăpezilor în intecția solulu

mpensatorie dectar) şi reprdeținătorii d

7‐ 2013

ătosă din

cu alte

orie este mpensaţie ajamente

ntru zona fruntă cu ncurajării acticarea

il pentru zoane de strângeri, producție gricole în fermieri, cum și a

confruntă nservarea

ivităților fice, prin

sinergic mentarea

onului în iniște, în

ate (prin nteriorul

ui contra

de silvo-rezintă o de păduri

PROIECT C

Măsurdiversbiodivriscul poate forțăritentațireveniridicat

Evalua

În zonperioadatora

În ceeexecutprima secund

Măsu

Scopuinteracrural.

Obiect(GO) adrese

Măsurînființpresupși tehnpajiști

AcțiunNaţionfaciliteun anu

MăsurprovocobiectSprijindezvospecifscop a

“ECOFINANŢAT D

ra vizează csități inter șversității, măpierderii unfi valorifica

ii situațiilor i să marchezirii la o startă, ceea ce as

area impactu

na forestieră adeiîn care sate încălzirii b

ea ce priveștărărituri, red

condiție pedar și asupra

ra 16 Coope

ul general alcțiunilor dint

tivul specificcu scopul sp

eze anumite p

ra vizează sțarea și funcpun "proiectenologii vor i, zootehnic,

nile desfășurnal de Dezvează dezvoltumit sistem d

ra de cooperacărilor econtivelor Partennul în cadrul ltării rurale,

fice legate deabordarea pr


creșterea rolși intraspec

ăsura este benor specii de at lemnul reîn care, date arborii respe bună de vsigură, în fin

ului general p

montană, psolul este acbruște.

te folosirea ducerea frecentru a asig

a conservării

erare

l acestei mătre cercetător

c al măsurii pecific de a îprobleme și s

sprijinirea imcționarea GOe pilot".Astfeviza printre silvicultură,

rate prin acevoltare Ruraltarea, folosirede producție,

are este concnomice, socneriatului Euacestei măsucu scopul d

e dezvoltarearoiectelor int


lului păduriiifice ridicatneficămai alamestec val

ezultat din torită unor upectivica pro

vegetație a enal, conservar

potențial:

păstrarea unecoperit cu ză

atelajelor încvenței și gragura vitalitatin situ a dive

ăsuri este dri, fermieri, p

este de a spîntreprinde, îsă se valorifi

mplementăriiO și pentru cel, proiectelaltele, urmăprocesare.

eastă măsurălă pentru peea şi transfer, produs, serv

cepută pentruiale și de

uropean penturi se acordă

de a-i ajuta săa afacerilor ștegrate, prior


73

i la păstrarete a păduries în pădurilloroase este igienizarea

uscări parțialoduse de igiexemplarelor rea ”in situ”

ei consistențeăpadă, reduc

n fazele de avității rănirtea arborilorersității gene

de a sprijini proprietarii d

prijini înființîn comun, unice oportunit

i PEI-AGRI costurile diree pilot sau dătoarele sect

ă au un rol rioada 2014rul de idei, prviciu.

u a sprijini dimediu. Ace

tru Inovare îă pentru inveă depășeascăi de furnizar

ritare strateg


ea echilibrulilor. Din pule de amesteridicat, și dapădurilor. Ale a frunzișuenă. Adoptân

afectate de a resurselor

e crescute a pcând astfel r

scos-apropiarii arborilor rr la exploatetice.

implementade păduri, pr

area și funcțn proiect de tățile existent

prin acordaecte aferentee dezvoltare toare genera

extrem de i4-2020 deoarroduse sau te

iferite tipuri esta este lăn productivi

estiții pentru ă și să atenurea de serviciice, care imp


lui ecologic unct de ve

ec și în șleauatorită prețurAdoptarea mului, adminisnd această m

uscări în cogenetice fore

pădurilorare riscul inunda

at, în arborerămași – arbtabilitate, av

area PEI-AGrocesatori și a

ționarea Grucercetare apte în sectoru

area de sprie derulării de

de noi produle: vegetal i

important în rece acestea ehnologii no

de activități ărgită de diitatea și durafacilitarea coeze problemii în zonele rplică mai mu

E RURALĂ 2007

și mențineredere al conurile de câmprilor atractive

măsurii reducstratorii pădu

măsură, probaoronament eestiere.

ca efect preațiilor de pri

ete tinere înborii de viitovând astfel u

GRI prin stialți actori din

upurilor Operlicată prin cal agro-alimen

ijin financiae acțiuni comuse, practici,inclusiv hort

cadrul Progsprijină ino

i pentru a îm

comune în cimensiunea abilitatea agrooperării într

mele socio-ecrurale. Măsuulte entități.

7‐ 2013

rea unei nservării pie, unde e la care ce riscul urii sunt abilitatea este mult

elungirea imăvară,

n care se or – este un efect

imularea n mediul

raționale are să se ntar.

ar pentru mune ce , procese ticultură,

gramului ovarea şi mbunătăţi

condiţiile atingerii

riculturii. re actorii onomice ra are ca Aceasta

PROIECT C

susțineîmpreuoperaţzoneleaproviprecum

Evalua

Avândastfel cazuri

Măsu

Aceasde conefavoCadruagricufenom

Prin iintermîn urmmutua

Riscude fersectoruanimanaturaparte d

Măsurfinanccomermanagdomeneconomîi va aj

Evalua

Aceasfermie

“ECOFINANŢAT D

e înființareaună un proieţionale, prin e rurale. Proiizionare penm pentru acti

area impactu

d în vedere cde cazuri, es

i, se recoman

ra 17: Gesti

stă măsură armpensații fiorabile, bolil

ul care va peultură la caremenele nefavo

intermediul mediul fondurma unor eveale pentru agr

urile catastrorme(ex: evenul agricol

alelor și ale a lor catastrodin riscurile

ra se axează ciară pentru rcială, deoagementul risniului de aplmic semnific

ajuta să facă f

area impactu

stă măsură neri să acopere


a și funcționect integrat urmare, pe

iectele din catru crearea șivitățile spec

ului general p

că această măste foarte impndă utilizarea

ionarea riscu

re rolul de a sinanciare pele animalelorermite compee fermierii vorabile menț

măsurii vorrilor mutualeenimente nericultură.

fale au o frenimente cumsunt dezasplantelor, in

ofală este difcatastrofale î

pe contribuțriscurile ag

rece pachetscului agriclicare a riscucativ deoarecfață situațiilo

ului general p

nu are nici oe daunele pro


narea grupuaplicat, carentru economadrul acesteiși dezvoltarecifice de prom

potențial:

ăsură poate sportant să seaunorcriterii

urilor

sprijini fermentru pierderr și ale planteensarea ferm

vor adera, fonionate.

r fi sprijinite pentru agrfavorabile ș

ecvență redusm ar fi fenomstrele naturanfestările cu ficil a le gestîn agricultur

ții financiaregricole, care tul financiaol va deve

urilor financice va contribor adverse.

potențial:

o influență dovocate.


74

urilor operație va genera mia locală șii măsuri vor ea de lanțuri movare într-u

sprijini şi pune evalueze imde selecție c

ierii să-și starile economelor, infestăr

mierilor se banduri care îi

e activități icultură, peni sprijin fin

să, dar pot pmene meteo ale precumf

dăunători știona la niveră nu suntasig

e la fonduri mpoate fi o

ar va includni mai atraiare și crește

bui la reducer

directă asupra


ionale cu scbeneficii di

i/ sau a consprijini coopscurte de ap

un context lo

nerea în aplimpactul acestcarevizeazăpr

abilizeze actimice cauzate rile cu dăunătazează pe cri vor compe

care vizeazntru pierderilnanciar acord

provoca daunextreme sau

fenomenelei alte incidel individualgurabile din

mutuale, carealternativă

de riscurileactiv pentru erii sprijinul rea pierderilo

a mediului,


copul specifrecte pentru

ndițiilor sociperarea întreprovizionareocal.

care a proiectora asupra mrotecția med

ivitatea și prode către fe

tori și pentrurearea de fonensa pentru p

ă compensale economicedat pentru în

ne imense peu focare de

climatice ente de medisau prin instpunct de ved

e este un noula sistemul

e neasigurabagricultori,

public. Măsor economic

dar prin fina

E RURALĂ 2007

fic de a întu membrii grale și de m

e actorii din l și de piețel

ctelor de invemediului. În iului.

oducția prin enomenele cu incidente dnduri mutualpierderile ca

area fermierie suportatedenființarea fo

entru un numboli). Tipicnefavorabileiu. Având întrumente de dere comerci

u sistem de aactual de a

bile. De as, datorită esura are un be ale agricul

anțare îi va

7‐ 2013

treprinde rupurilor ediu din lanțul de e locale,

estiții, în astfel de

primirea climatice e mediu. le pentru uzate de

ilor prin e aceștia ondurilor

măr mare e pentru

e, bolile n vedere piață. O

ial.

acoperire asigurare semenea, extinderii beneficiu torilor și

ajuta pe

PROIECT C

Măsu

Aceastinerilproduspatrimasemecătre agricodezvosociale

Prin avizeazoferă psus.

Compși dive

În cadobținesprijinfurniz

Grupu

Prin macțiunsilvicucât și schimb

Evalua

Se aşteîmbunasemecomunsusten

Cu toaavea ucalitatse evavizeaz

Tipuridiferen

“ECOFINANŢAT D

ra 19: Dezv

stă măsură reor fermieri șselor agricol

moniului matenea, utilizaro economie

ol, alimentar ltarea infraste și la protec

acțiunile saleză consolidarposibilitatea

petența tranveersificarea ec

drul LEADEe acces la inni inovarea, aate.

ul de Acțiune

măsurile de nile de atenuaultură, generintensificarebarea destina

area impactu

eaptă camăsunătățirea situenea, aceastanităților ruranabilităţii: eco

ate acestea, un impact ntea strategieialuează calitză protecția m

ile de activințiate în func


oltarea loca

eprezintă un și a exploataţle, activitățiterial și imrea surselor

cu emisii sr și forestiertructurii locacția patrimon

e, abordarea rea coerențeide a acoper

ersală a LEAconomiei rur

ER, cooperarenformații și ia dobândi ap

e Locală este

interes localare a schimbrate de activiea activității ației terenuri

ului general p

ura să aibă uuației economa va contribuale. Astfel, onomică, soc

în ceea ce pegativ din p, ar fi necesaatea partene

mediului în z

ități așteptatcție de efectu


ală a LEADE

instrument ţiilor agricolle non-agric

material, grupregenerabilescăzute de cr. Investiţiileale de bază (dniului cultura

LEADER vi teritoriale. Sri nevoile loc

ADER îmbunrale, precum

ea este un midei noi, a îptitudini și a

e responsabil

l ce ar putebărilor climatități-cheie, pr

de captareailor și silvicu

potențial:

un impact pozmice și a cui la îmbunămăsura va ccială și de m

privește măspunct de vedar să se aibă eriatului ar fizona acoperit

te a fi finanul asupra me


75

ER

transversal ple de mici dicole, precumpuri de proe de energie,carbon rezise susţinute îdrumuri, apă

al.

va îmbunătățSprijinirea imcale printr-o

nătățește comși combatere

mod de a îmînvăța din exa obține mijlo

de reușita de

ea fi finanțattice care vizerecum produ

a carbonului,ultura.

zitiv asupra îcondițiilor soătățirea infracontribui la

mediu.

surile de invdere al mediîn vedere cri

fi oportun sătă de partene

nțate în cadrdiului, după


pentru măsumensiuni, fo

m şi pentru moducători, TI, utilizarea etente la schîn cadrul mă / apă uzată)

ți dezvoltaremplementăriabordare int

mpetitivitateaea sărăciei și

mbunătăți perxperiența altoace pentru

ezvoltării ter

te prin LEAează atât limucția animali, în ceea ce

îmbunătățiriiociale ale pastructurii de

toate cele

estiții din caului. Prin uriteriile de me

ă se evaluezeeriat.

rul măsurilocum urmeaz


rile clasice,ormarea profmăsurilede iIC. Acestă eficientă a re

himbările climăsurilor LEA), a infrastruc

ea și potențiai activitățilortegrată, mult

a și mediul na excluderii s

rspectivele șitor regiuni s îmbunătățir

ritoriului aco

ADER 2014-mitarea emisii

ieră și utilizaprivește exp

i calității viepopulației die bază și atrei dimensi

adrul acesteirmare, atuncediu. În mode activitățile

or din PNDRză:

E RURALĂ 2007

cum ar fi sufesională, preinovare, conmăsură sus

esurselor și matice în seADER contrcturii educaț

alul local. Lr în cadrul Ltisectorială, d

atural, calitatociale.

i strategiile sau țări, a strea calitățiise

operit.

2020, sunt vilor din agricarea îngrășămploatarea ter

eții în zonele in mediul ruserviciilor îiuni ale prin

i măsuri, aceci când se evd similar, atue parteneriatu

R 2014-202

7‐ 2013

usținerea elucrarea nservarea sține, de tranziția

ectoarele ribuie la ționale și

LEADER LEADER de jos în

tea vieții

locale, a timula și erviciilor

vizate și cultură și mintelor, renurilor,

rurale și ural. De în cadrul ncipiului

estea pot valuează

unci când ului care

0 pot fi

PROIECT C

“ECOFINANŢAT D

Dezvoltaremodificăriasupra ternivel ridicfost considcategioria

Furnizareaagricole, mpotențial folosite/cotermen mede mediu utilizarea efectele as

Cursurile activitățilecomunitățacestea au


ea infrastrui operate asurenurilor vor cat de ireverderate a aveade utilizare

a de echipammenținerea

negativ aonstruite pe ediu, în func

aceste tipuunor echipa

supra mediul

de formare, e economiceilor, sunt acț

u asupra med


ucturii ( apăupra terenurr avea un efesibilitate – îna un efect pea terenului);

mente pentru efectivelor dasupra mesupfarețe recție de modu

uri de activitamente de trlui sunt limit

consilierea, ce sau a acțiuni fără sc

diului efecte s


76

, apă uzată, rilor în zoneect puternic, n cadrul evaermanent (ex

prelucrare, de animale diului. Invstrânse pot aul în care vatăți au fost ransport se ftate în timp);

crearea de rectivităților dcară spațialăslabe sau neu


drumuri etcle rurale și direct și pe

aluării de mex:construcția

ambalare și și a terenur

vestițiile înavea efecte

a fi utilizat ecconsiderate

face în func

ețele care facde afaceri aă (nu se desutre, de foart


c),construcțiaalte investiț

ermanent asuediu aceste t

unei ferme

transport prorilor agricoln echipamenegative prechipamentul a avea un

ție de ciclul

cilitează coopale persoansfășoară pe ote multe ori i

E RURALĂ 2007

a de clădiri ții conexe cuupra mediulutipuri de activa schimba

oduse din acle, etc., au uente și iecum și pozi

- în cadrul eefect tempo

l de producț

perarea, schielor fizice

o anumită sundirecte și i

7‐ 2013

sau alte u impact ui, cu un ivități au definitiv

ctivitățile un efect instalații, itive pe evaluării orar (ex: ție astfel

imbări în sau ale

uprafață), incerte.

Ad

M

P

P

P

r1

1

1

7.3 Evaluarea g

Această matrice dde obiectivele SE

Matricea de eval

PNDR 2014 - 20

Priorităţi şi dom

Prioritatea 1 a UE

rurale 1A Încurajarea in

de cunoștințe

1B Consolidarea

producția alim

cercetare și i

scopul unei g

unei performa

1C Încurajarea î

formării pro

forestier

PROIEC

generală a PNDR

de evaluare a fosEA (receptori de m

luare globalăaalt

020

menii de interven

E: Încurajarea tra

novării, a cooperării

în zonele rurale

legăturilor din

mentară și silvicultur

inovare, pe de altă

gestionări mai bune

anțe de mediu îmbun

învățării pe tot par

ofesionale în secto

“EvaCT COFINANŢAT DIN

R 2014-2020

st efectuată pentrmediu) sunt prez

ternativeiPNDR 2

nţie

ansferului de cuno

și creării uneibaze

ntre agricultură,

ră, pe de o parte, și

parte, inclusiv în

e a mediului și al

nătățite;

rcursul vieţii şi a

oarele agricol şi

luarea ex‐ante a PNFEADR PRIN MĂSUR

ru alternativa PNzentate în tabelul

2014-2020

Obiective SEA

1

Biodiversitate flora faună

oștințe şi a inovă

0

0

0

DR 2014‐2020 ‐ RapoRA 511 DIN PROGRAM

77

NDR 2014 – 2020de mai jos şi apo

A

2 3

Apă So

ării în agricultură

0 0

0 0

0 0

ort de mediu, NoiemMUL NAŢIONAL DE D

0. Posibilele efecoi comentate în te

4

ol Aer

, în silvicultură ş

0

0

0

mbrie 2014 DEZVOLTARE RURALĂ

cte ale prioritățiloext.

5

Climă,energie

i în zonele

+?

0

+?

Ă 2007‐ 2013

or PNDR asupra

6

, e

Sănătate publică

+?

+?

+?

mediului și teme

7

Active materiale, deşeuri

0

0

+?

elor vizate

8

Patrimoniu cultural, peisaj

0

+?

0

P

P

Pi2

2

Pr3

PNDR 2014 - 20


Prioritatea 2 a Uinovatoare și a ge2A Îmbunătățirea

fermelor şi fa

fermelor, în s

şi orientării

agricole

2B Facilitarea in

fermieri califi

reînnoirii gen

Prioritatea 3 a Uriscurilor în agric3A Îmbunătățirea

primari printr

lanţul agroali

calitate, al cr

agricole, al pr

circuitelor scu

organizațiilor

interprofesion

PROIEC

020

menii de interven

UE: Creşterea viabestionării durabila performanței eco

acilitarea restructură

special în vederea cr

către piață, cât ş

ntrării în sectorul

ficaţi corespunzător ş

neraţiilor

UE: Promovarea cultură a competitivității

r-o mai bună integr

imentar prin interme

reșterii valorii adău

romovării pe pieţele

urte de aprovizionar

r de producători și

nale


nţie

bilității exploatae a pădurilor nomice a tuturor

ării şi modernizării

reşterii participării

şi a diversificării

agricol a unor

şi, în special, a

organizării lanţu

producătorilor

rare a acestora în

ediul schemelor de

ugate a produselor

locale şi în cadrul

re, al grupurilor şi

i al organizaţiilor


Obiective SEA

1


ațiilor şi a compe

?

+?

ului alimentar, i

+/-


78

A

2 3

Apă So

etitivității tuturor

+? ?

? ?

nclusiv procesar

? +/


4

ol Aer

r tipurilor de agri

+

?

rea și comerciali

- +


5

Climă,energie

icultură în toate

+

?

izarea produselor

+

Ă 2007‐ 2013

6

, e

Sănătate publică

regiunile şi prom

+

+

r agricole, a bun

+

7


movarea tehnolog

+

?

năstării animale

?

8


giilor agricole

?

?

şi gestionării

+?

P

P

3

P

a4

4

4

Pî5

5

PNDR 2014 - 20


3B Sprijinirea ge

nivelul exploa

Prioritatea 4 a UE

agricultură şi silv4A Refacerea,

biodiversității

zonele care s

sau cu alte

activităților

precum şi a st

4B Ameliorarea

îngrășămintel

4C Prevenirea

gestionării so

Prioritatea 5 a UEîn sectoarele agri5A Eficientizarea

5B Eficientizarea

alimentar

PROIEC

020

menii de interven

estionării și a preve

atațiilor

E: Refacerea, con

vicultură conservarea

i, inclusiv în zonele N

se confruntă cu con

constrângeri speci

agricole de mare

tării peisajelor europ

gestionării apelor, in

lor şi a pesticidelor

eroziunii solului

lului

E: Promovarea eicol, alimentar și a utilizării apei în agr

a utilizării energiei


nţie

enirii riscurilor la

nservarea şi cons

şi dezvoltarea

Natura 2000, în

nstrângeri naturale

fice şi în cadrul

valoare naturală,

pene

nclusiv gestionarea

şi ameliorarea

eficienței resurseforestier ricultură

în sectorul agro-


Obiective SEA

1


+?

olidarea ecosiste

++

++

++

elor și sprijinirea

+

+/-


79

A

2 3

Apă So

0 0

melor care sunt l

++ ++

++ +

+ ++

tranziției către o

++ +?

+ +/


4

ol Aer

0

legate de

+ +

+

+ +?

o economie cu em

? +

- +


5

Climă,energie

0

++

++

++

misii reduse de c

++

++

Ă 2007‐ 2013

6

, e

Sănătate publică

?

+

++

+

arbon și mai rezi

+

+

7

Active materiale, deşeuri 0

+

+

++

istentela schimbă

++?

?

8

Patrimoniu cultural, peisaj 0

++

?

++

ările climatice

+?

+/-

P

P

5

5

5

P6

6

PNDR 2014 - 20


5C Facilitarea f

regenerabile

deșeurilor, a

nealimentare,

5D Reducerea em

amoniac din a

5E Promovarea c

în agricultură

Prioritatea 6 a UE6A Facilitarea div

de întreprinde

6B Încurajarea de

PROIEC

020

menii de interven

furnizării şi a u

de energie, a

reziduurilor şi a al

, în scopul bioeconom

misiilor de gaze cu e

agricultură

conservării şi a sech

ă şi silvicultură

E: Promovarea inversificării, a înființă

eri mici şi a creării d

ezvoltării locale în z


nţie

utilizării surselor

subproduselor, a

ltor materii prime

miei

efect de seră şi de

hestrării carbonului

ncluziunii socialeării şi a dezvoltării

e locuri de muncă

onele rurale


Obiective SEA

1


+/-

+/-

++

e, a reducerii sără+/-

+/-?


80

A

2 3

Apă So

+ +/

+ +

+ +

ăciei şi a dezvolt+ ?

+ ?


4

ol Aer

- +

++

++

ării economice în+?

?


5

Climă,energie

++

++

++

n zonele rurale +

+?

Ă 2007‐ 2013

6

, e

Sănătate publică

+

+

+

++

++

7


++

++

++

0

+?

8


+/-

0

+

+/-

+

L

+

+

0

-

-

Legenda efectelo

+2 Efect pote

O anumităscară largă

+1 Efect pote

O anumităpermanent

0 Neutru/ fa

O măsură este foartesigur dacăcât și nega

-1 Efect pote

Atunci cânmodificăriindirect. Preducere înlimitată) pmodificări

-2 Efect pote

Atunci cânasupra obisunt foarte

PROIEC

or potențiale

nțial pozitivputer

ă măsură are capă precum și benef

nțial pozitiv

ă măsură are capte pe o scară temp

ară efect

care nu are potene probabil ca efeă efectul este posiativ.

nțial negativ

nd o măsură poi majore dar tempPentru o astfel den conformitate cu

pot avea efecte imile aduse celor tra

nțial negativ pute

nd o măsură are uiectivelor de mede greu de înlătura


rnic

acitatea de a conficii permanente

pacitatea de a coporară largă sau

nțial de a induce ctul sănufienici pibil pozitiv sau n

ate induce un eporaresau la o sce măsură, efectelu legislația în do

mediate pe termenadiționale cauzea

ernic

un potențial efectdiu analizate. O aat prin aplicarea d


nduce la îmbunătasupra obiective

onduce la o îmbmedie asupra obi

un efect/impact ppozitiv nici nega

negativ sau este u

fect moderat negară medie,însă cule pot fi minimizmeniu. Investițiiln mediu însă, sunază efecte de cele

t sau serie de efecastfel de măsură de măsuri de min


81

tățirea aspectelorlor de mediu sele

bunătățire a mediectivelor de med

potențial pozitiv ativ. Scorul neutrunul “mixt”,caz î

gativ asupra obiu caracter permanzate pentru a cole în echipamentnt condiționate dee mai multe ori in

cte negative semare de asemenea

nimizare a impact


r de mediu pe terectate în cadrul ev

diului moderată pdiu selectate în ca

sau negativ pe teru nu este identiîn care evaluator

iectivelor de menent. O astfel de nduce la un impși facilități cu un

e felul în care echndirecte și reversi

mnificative pe o sca și un impact cumtului conform leg


rmen mediu sau valuării SEA

pe termen mediuadrul evaluării SE

ermen scurt sau luc cu cel “incert”rul consideră că e

diu atât pe termmăsură poate av

pact de o amploan caracter spațialhipamentele vor ibile.

cară spațială mai mulativ și indiregislației în domen

Ă 2007‐ 2013

lung fapt ce va

u și lung,fapt ceEA.

ung. Scorul neutr”, caz în care evaefectele pot fiîn a

men scurt cât și vea de asemenea are mai mică pril limitat (suprafațfi utilizate. Activ

largă. Caracterulct puternic. Efecniu sau prin măsu

conduce la benef

e va conduce la

ru este folosit atualuatorul nu poatacelași timp atât

lung, fapt ce co un impact cumu

in aplicarea de mța ocupată de acevitățile economic

l efectului este pectele unei astfel duri de minimizare

ficii pe o

beneficii

unci când te evalua pozitive,

onduce la ulativ sau măsuri de estea este ce noi sau

ermanent de măsuri e la nivel

+

?

de proiect

+/- Efect mixt

Este o com

? Efect incer

Impactul d

PROIEC

individual.

t

mbinație de efecte

rt

de mediu nu este


e/impacturipoten

cunoscut sau est


nțialepozitive și n

te imposibil de es


82

negative. Efectele

stimat, pentru ace


e mixte pot fi sem

est tip de efecte n


mnificative pe term

nu se pot atribui s

Ă 2007‐ 2013

men lung, dacă s

scoruri.

unt cumulate cu altele.

PROIECT CO

7.4 Com

Potenția

Se aşteasă sprijieficientăacestea.SEA ce avea efeimplempozitiv compon

Evaluarpotenția

LFA arurmare Evaluaravute în

Evaluarcontinua

Biodive

Măsura de măsuprotecțiterenurilucrărilo

Apa

Îmbunătspecificagricultuasemene

OFINANŢAT DIN

mentarii pe m

alele domeni

aptă ca măsuine în mod să a deșeurilo Împădurireavizează pop

ecte pozitiveentării adecvminor pent

nenta de med

rea evidențiaal pentru efec

Sprijinirea activități deasupra calitspațiul rural

Sprijinirea aar putea avepatrimoniulusurse de evprezenței ficlădiri / con

r putea aveaa sprijinulu

rea nu sugeren vedere în el

rea a PNDRare:

ersitatea

de agromedură, cât și în ei biodiversile agricole or silvotehnic

tățirea manae agriculturură ecologicea, la îmbun

FEADR PRIN M

marginea ma

i cu cele mai

urile de Agrosemnificativ orși resurseloa și crearea

pulația și sănăe indirecte divate ale acestru obiective

diu.

ză, de asemecte negative

afacerilor noe artizanat și tăţii aerului, l.

afacerilor noea un efect neui cultural ş

vacuare, a crzice în peisa

nstrucții.

a, de asemenui continuu pează că aceslaborarea mă

R 2014-2020

diu va contribafara acestoității. Vor eși non-agricce pe suprafe

agementului rii ecologicecă. Măsura dnătățirea calit

MĂSURA 511 DIN

atricei privin

i multe efect

omediu şi cliobiectivele

ornaturaleși ade suprafeţeătatea umanăin punctul destora. Sprijinele SEA, a

enea, unele dasupra mediu

on-agricole servicii și adatorită pot

on-agricole pegativ asupraşi peisajului,eșterii emisiaj (reducerea

nea, un efecpentru efectiste efecte seăsurilor de at

din punct d

bui la conseora, în zoneleexista beneficole, prin crețe importan

și calității e și a celorde împădurirtății apei.Ges

N PROGRAMUL

83

nd evaluarea

te pozitive as

imă și de ÎmSEA referito

atenuarea efee împădurite ă. Transferule vedere al mnul prin măsuvând în ve

domenii în caului, în speci

(producția șagro-turism) tențialului de

rin îmbunătăa calității aer, ca urmare iilor ca urmaa terenurilor

t negativ asivele de anim vor manifetenuare.

de vedere al

rvarea biodie identificateicii suplimenrearea de pe

nte din fondu

apei va fi sr extensive re și creareastionarea ade

L NAŢIONAL DE

a globală a P

supra mediu

mpădurire și coare la biodiectelor schim

și LEADERl de cunoștinmai multor ura de coopedere că pro

are există o iial pentru:

și comercialiar putea avee creştere a

ățirea lanțulurului, apei, ata diversifică

are a creşterr, zgomotul,

supra Atenuămale, care csta, ci că ele

l obiectivelo

versității atâe ca fiind impntare prin cerdele forestl forestier na

sprijinită ca susținute pr

a de suprafeecvată a guno

E DEZVOLTARE R

PNDR 2014-2

ale PNDR su

crearea de suiversitate, ap

mbărilor climR vin în sprijnțe și serviciiobiective aleerare are potoiectele imp

incertitudine

izare de proea efecte neg

traficului au

ui de aproviztenuării schiării, a posibrii producției

impactul vi

ării Schimbăcontribuie lae sunt posib

or de mediu

ât în zonele Nportante din

crearea de zotiere precumațional.

urmare a aprin măsurileețe împăduritoiului de gra

RURALĂ 2007‐

2020

unt:

uprafeţe împpă, sol, gestiatice și adapjinirea obiecle de consiliee SEA, sub rtenţialul unu

plementate v

e considerabi

oduse non-aggative la niveuto pedrumu

zionare cu alimbărilor climbilei apariții i și prelucrărizual, etc) a

ărilor Climata emisiile debile și că ar t

este prezen

Natura 2000punct de ve

one împădum și prin lim

plicării de pe de agromete va contribajd și îmbună

2013

ădurite ionarea ptareala ctivelor ere vor rezerva ui efect vizează

ilăși un

gricole, el local uriledin

limente matice, de noi rii şi a noilor

tice ca e GES. trebuie

ntată în

0 vizate dere al rite pe mitarea

practici ediu și bui, de ătățirea

PROIECT CO

manageapa proistoric catingere

Sol

Măsura solului alnutrienafectateechipamși forest

Aer

Sunt progunoiuluurmare capacita

Schimb

Măsurilîn sectoeficiențevor conmăsura perdele asemeneîn Planuschimbăadaptare

Sănătate

Efecte niveluluaccesuluproduse

Active m

Sunt evfacilitățde grajdlanțului ceea, ceteme și

“EvaOFINANŢAT DIN

ementului nutovenită de pecalitatea ecoea obiectivele

de împădurși la reducernților, mana

e de constrâmente cu imptiere, vor ave

ognozate efeui de grajd/ aa creării de

atea de a elim

ările climatic

le ce sprijinăorul de creșei energetice

nduce la redude agromedforestiere p

ea, investițiilurile de Manările climaticea la schimb

ea populației

pozitive indui de educaţiui la serviciie alimentare d

materiale

idenţiate efeilor și servicd, pentru ene

de aprovizie va duce prinaccesul la se

aluarea ex‐ante FEADR PRIN M

trienților va e terenurile ologică a râue DCA.

rire și crearerea eroziuniiagementul îmângeri naturapact redus asea efecte poz

ecte pozitive a nutrienților zone împăd

mina poluanț

ce

ă investițiile ctere a anim

e și a producucerea emisi

diu și climă pe suprafețelele în eficient

nagement alece. Totodată,ările climatic

i

directe pentrie a fermierili, la apă potde calitate.

ectele pozitivciilor conexeergia din surionare va avn urmare la mervicii vor co

e a PNDR 2014‐MĂSURA 511 DIN

avea efecte pagricole, conurilor prin e

ea de supra. Sprijinul ce

mbunătăţit alale sau de upra solului

zitive suplime

asupra calităr, a reduceriidurite avânii din aer.

care contribumalelor, utilizcerii și utiliziilor de GESprintr-un pace agricole aftizarea utiliz

e Bazinelor H, transferul dce vor sprijin

ru sănătateșilor, a creștertabilă de cal

ve ca urmare e. În plus, sprse regenerabvea ca rezultminimizarea onduce la con

‐2020 ‐ Raport dN PROGRAMUL

84

pozitive direntaminată cu

eutrofizare. A

fețe împădue va fi acordl riscurilor, calte constrâși utilizarea

entare asupra

ății aerului i emisiilor ded în vedere

uie la îmbunăzarea pe scazării deenergS.Adaptarea chet special fectate de fenării resurselo

Hidrografice,de cunoștințe ni fermierii s

i calitatea vrii oportunitălitate, a îmb

a măsurilor prijinul acordbile, pentru ptat o utilizardeșeurilor. T

nsolidarea ef

de mediu, NoieL NAŢIONAL DE

ecte asupra cu îngrășăminAceste măsu

urite va contdat pentru gecontinuarea

ângeri specifde practici e

a solului.

ca urmare a e amoniac. Afaptul că ar

ătățirea manaară redusă a

gie regenerabla schimbăridedicat acesnomenele deor de apă, în, vor contribuîn ceea ce p

să aplice prac

vieții sunt păților de înfi

bunătățirii ca

de îmbunătădat pentru geprodusele forre mai eficieTransferul deficienței utiliz

embrie 2014 E DEZVOLTARE R

alităţii apei, nte și gunoi uri vor ajuta

tribui la îmbestionarea guactivităților fice, precumextensive pe

îmbunătățiriAlte avantajerborii, în fun

agementuluia îngrășăminbilă,crearea dile climaticestui obiectiv,e secetă și er contextul limui, de aseme

privește măsuctici și tehno

posibile ca iințare denoialității aerulu

ățire a infrasestionarea efrestiere și coentă și re-utie cunoștințe zării materia

RURALĂ 2007‐

având în vedde grajd a

a, de asemen

bunătățirea cunoiului de g

agricole în m și investiț

terenurile a

ii managem ar putea rezncție de spe

gunoiului dntelor, promde zone împe se va realiz, prin realizaroziune eoliamitărilor pre

enea la adapturile care conlogii durabil

urmare a crlocuri de mu

ui și a acces

structurii ruraficientă a gunooperarea în ilizare a resucu privire la

alelor și deșe

2013

dere că afectat nea, la

calității grajd și zonele

țiile în gricole

entului zulta ca cie, au

de grajd movarea

ădurite za prin area de ană.De

evăzute tarea la nduc la le.

reșterii uncă, a sului la

ale și a noiului cadrul

urselor a aceste urilor.

PROIECT CO

Patrimo

Investițiinteres rurale șpromov

InvestițiSchemeconstrânspecificcontribu

Concluz

La niveevidentmențineechilibrînconjude majotuturor

În cazullegate dpeisajulsemnificaibă potprevedesau EA,de reduc

“EvaOFINANŢAT DIN

oniu cultural

iile asociate local (clasa

și a tradițiilovării patrimon

iile care vizele de agro-mngeri natural agricol. Îm

ui, de asemen

zie:

el de evaluat că Programerea unui rată iar, prurător, confooritatea evar domeniilor

l acțiunilor cde diversificlui este suscecativ va fi actențiale efecterilor legislat, oferă cele mcere a impac

aluarea ex‐ante FEADR PRIN M

și peisajul

cu restaurarB) precum

or locale. Tniului cultura

zează reînnomediuși măsle și alte co

mpădurirea dnea, la îmbun

re globală dmul Naționamediu favoin implemeorm efecteloluărilor poz

r de interven

care conduc lcarea fermeloeptibil a fi ncesta. Este pte negative ltive și a procmai eficiente

ctului asupra

e a PNDR 2014‐MĂSURA 511 DIN

rea, conservașia așezămi

Totodată, spral local.

oirea satelorsurile de genstrângeri sp

durabilă a tenătăţirea cali

din prezentaal de Dezvolorabil pent

entarea sanuor potențialezitive din rânnţie asupra s

la dezvoltareor, impactulnegativ, dar losibil ca la iocalizate asu

ceselor conexe mijloace dmediului.

‐2020 ‐ Raport dN PROGRAMUL

85

area și accesintelor monarijinul în do

vor generaestionare a tpecifice vor

erenurilor agităţii și aspec

area generalltare Ruralătru generațu se va afece semnificatndurile și cosetului de ob

ea de energiel asupra biola acest momimplementarupra mediuluxe (procedurie determinar

de mediu, NoieL NAŢIONAL DE

sibilizarea paahale contribmeniul turis

a un efect perenurilor încontribui la

gricole în zoctului peisaju

lă a matriceă 2014 – 202țiile viitoarecta în mod tive analizatoloanele ce ebiective de m

e regenerabildiversității, ment nu esteea PNDR 20ui. În astfel di de reglemere a sustenab

embrie 2014 E DEZVOLTARE R

atrimoniului buie la conssmului va av

pozitiv asuprn zonele cara menținereaonele cu defului.

ei de evalua20, în ansame într-o mnegativ sem

te. Acest lucexprimă impmediu defini

ă, infrastructapei, patrim

e sigur în ce 014 - 2020, ade cazuri, puntare de medbilităţii propu

RURALĂ 2007‐

cultural imoservarea movea impact

ra peisajuluire se confrua peisajului nficit de pădu

are rezultă îmblul său, p

manieră destmnificativ mcru este conpactul potenite în cadrul

tură nouă și cmoniului cult

măsură sau anumite proiunerea în pradiu), cum ar unerilor, pre

2013

obil de ștenirii asupra

i rural. untă cu natural uri vor

în mod ermite tul de mediul

nfirmat nțial al l SEA.

clădiri, tural și

cât de ecte să

actică a fi EIM

ecum și

Eds

O

B

7.5 Evaluarea p

Efectele așteptatedescrise mai jos. semnificative pot

7.5.1 P

Obiectiv SEA

Biodiversitate, f Menținerea bi

Protejarea și îm

Reducerea am

PROIEC

priorităților și do

e ale ProgramuluEvaluarea a fosttențiale asupra m

Prioritatea 1: În

flora, fauna iodiversităţii de pe

mbunătățirea calită

menințării habitatelo

CT COFINANŢAT DIN

omeniilor de inte

ui Național de Det realizată avându

mediului.

ncurajarea tran

terenurile agricole

ății și întinderii hab

or și speciilor indig

FEADR PRIN MĂSUR

ervenţie

ezvoltare Rurală 2u-se în vederemăs

nsferului de cun

e și forestiere

bitatelor naturale ș

gene de către speci

RA 511 DIN PROGRAM

86

2014 – 2020 asupsurile specifice fi

noștințe şi a ino

și semi-naturale

iile invazive non-in

MUL NAŢIONAL DE D

pra mediului au ffiecărui Domeniu

ovării în agricu

ndigene

DEZVOLTARE RURALĂ

fost evaluate pentde Intervenție ca

ltură, în silvicu

Domeniil

M1

+1

+1

+1

Ă 2007‐ 2013

tru fiecare prioritare sunt consider

ultură şi în zone

le de intervenţie A

A

M2 M16

0 0

0 0

0 0

tate separat și sunrate a genera efec

ele rurale

A-C şi măsurile M

B

M16 M

0 +

0 +

0 +

nt cte

M

C

M1

+1

+1

+1

O

A

S

A

F

Obiectiv SEA

Apă

Menținerea și calitativ (chim(elemente biol

Diminuarea po

Creșterea utili

Sol

Conservarea t

Reducerea con

Reducerea ero

Aer Reducerea em

Reducerea em

Reducerea em

Factorii climatic

PROIEC

îmbunătățirea "stămic), iar pentru apelogice, fizico-chimoluării apelor de su

izării eficiente a ap

erenurilor agricole

ntaminării și protej

oziunii solului

misiilor de poluanți

misiilor de CO2

misiilor de particule

ci, inclusiv energ


ării bune" a apelor.e de suprafață (râurmice și hidromorfoluprafaţă şia apelor

pei, reducerea pierd

e de calitate superio

jarea calității, com

atmosferici din ac

e și de miros

gia


. Pentru ape subterri, lacuri și ape de clogice) (Directiva-subterane din surs

derilor de apă

oară (calități bio-fi

mpoziției și funcțiilo

ctivități de agricole


87

rane, din punct de vcoastă) din punct d-cadru privind apa)se „punctiforme” ș

izice, versatilitate,

or solului

e și de creştere a an


vedere cantitativ șide vedere ecologic ) ; i difuze;

etc.)

nimalelor


Domeniil

M1

i +1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

Ă 2007‐ 2013


A

M2 M16

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

A-C şi măsurile M

B

M16 M

0 +

0 +

0 +

0 +

0 +

0 +

0 +

0 +

0 +

M

C

M1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

O

P

A

P

Obiectiv SEA

Creșterea capa

Reducerea vul

Promovarea climitate de apă

Populația și săn Promovarea u

Creșterea acce

Îmbunătățirea

Active materiale Folosirea resu

asupra mediul

Îmbunătățirea

Gospodărirea

Patrimoniulcult

PROIEC

acității de reținere

lnerabilității la sch

elor mai bune pracă, dezvoltarea de c

nătatea umană unui mod de viață s

esului la produse a

a nivelului de cuno

e (deşeuri şi resuurselor naturale înlui

a eficienței consum

durabilă a resursel

tural şi piesajul


a carbonului

himbările climatice

ctici în domeniul efculturi rezistente la

sănătos și reducere

alimentare de calita

ștințe privindpro

urse) ntr-un mod eficien

mului de apă și de e

lor de apă de supra

(inclusiv amena


e (inundații, alunec

ficienței energeticea secetă, etc.

a inegalităților priv

ate la prețuri accesi

otecția mediului în

nt, cât mai des, și

energie

afaţă şi subterane

ajarea teritoriulu


88

cări de teren, evenim

e, prin: utilizarea m

vind adresabilitate

ibile

nconjurător

i în același timp

ui)


mente meteo extre

mai rațională a resu

a la serviciile med

minimizarea impa


Domeniil

M1

+1 eme)

+1 urselor

+1

dicale +1

+1

+1

actului +1

+1

+1

Ă 2007‐ 2013


A

M2 M16

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

A-C şi măsurile M

B

M16 M

0 +

0 +

0 +

0 +

0

0 +

0 +

0 +

0 +

M

C

M1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

O

P

P

P

O

B

Obiectiv SEA

Conservarea ș

Menținerea și

Aplicarea de p

PUNCTAJ TOTA

PUNCTAJ TOTA

PUNCTAJ TOTA

7.5.2 Pşi

Obiectiv SEA

Biodiversitate, f

PROIEC

și îmbunătățirea pe

întărirea identități

practici agricole sp

AL măsuri

AL domenii de int

AL prioritate

Prioritatea 2: Cri promovarea te

flora, fauna


eisajului natural al

ii culturale și a peis

pecifice agro-mediu

tervenţie

Creşterea viabiliehnologiilor ag


României

sajului din mediul

u-ului și agricultur

ității exploatațiigricole inovatoa


89

rural din România

rii ecologice

ilor şi a competare și a gestionă


a

titivității tuturoării durabile a p

Domeniile

M1 M2


Domeniil

M1

0

0

+1

22

or tipurilor de apădurilor

e de intervenţie A-

A 2 M4

Ă 2007‐ 2013


A

M2 M16

0 0

0 0

0 0

0 0

22

44

agricultură în t

-C şi măsurile M

M6 M1

A-C şi măsurile M

B

M16 M

0 0

0 0

0 +

0 2

0

4

toate regiunile

B 1 M2

M

C

M1

0

0

+1

22

22

M6

O

A

S

A

Obiectiv SEA

Menținerea bi

Protejarea și îm

Reducerea amindigene

Apă

Menținerea și vedere cantitacoastă) din puhidromorfolog

Diminuarea podifuze;

Creșterea utili

Sol

Conservarea t

Reducerea con

Reducerea ero

Aer

PROIEC

iodiversităţii de pe


menințării habitate

îmbunătățirea "stăativ și calitativ (chiunct de vedere ecolgice) (Directiva-caoluării apelor de su


erenurilor agricole


oziunii solului


terenurile agricole


elor și speciilor in

ării bune" a apelor.mic), iar pentru ap

logic (elemente bioadru privind apa) ;uprafaţă şia apelor





e și forestiere


ndigene de către

. Pentru ape subterpe de suprafață (râuologice, fizico-chim

subterane din surs

derilor de apă




90

și semi-naturale

speciile invazive

rane, din punct de uri, lacuri și ape demice și

se „punctiforme” ș


or solului


Domeniile

M1 M2

0 0

0 0

non- 0 0

e 0 0

i 0 0

0 0

etc.) 0 0

0 0

0 0



A 2 M4

-1

-0

-1

-1

-1

0

-1

-1

0 0

Ă 2007‐ 2013

-C şi măsurile M

M6 M1

-1 0

-1 0

-1 0

-1 0

0 0

0 0

+1 0

0 0

0 0

B 1 M2

0

0

0

0

0

0

0

0

0

M6 0

0

0

0

0

0

+1

0

0

O

F

P

Obiectiv SEA

Reducerea emanimalelor

Reducerea em

Reducerea em

Factorii climatic Creșterea capa

Reducerea vulevenimente m

Promovarea crațională a res

Populația și săn Promovarea u

serviciile med Protejarea săn

dinmediulamb Creșterea acce

Îmbunătățirea

PROIEC

misiilor de poluan

misiilor de CO2


ci, inclusiv energacității de reținere

lnerabilității la schmeteo extreme)

elor mai bune pracsurselor limitate de

nătatea umană unui mod de viață sdicale nătății populației fabiant în vederea îmesului la produse a

a nivelului de cuno


nți atmosferici din

e și de miros

gia a carbonului


ctici în domeniul efe apă, dezvoltarea d


ață de riscul îmbolnmbunătățirii calitățiialimentare de calita

ștințe privindpro


n activități de agr


ficienței energeticede culturi rezistente


năvirilor generate di vieții


otecția mediului în


91

ricole și de creşte

cări de teren,

e, prin: utilizarea me la secetă, etc.

vind adresabilitate

de factorii

ibile

nconjurător


Domeniile

M1 M2ere a 0 0

0 0

0 0

0 0 0 0

mai 0 0

a la 0 0

0 0 0 0



A 2 M4

+1

0

0

0

0

0

0

+1

0

Ă 2007‐ 2013

-C şi măsurile M

M6 M1

+1 0

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

1 0

0 0

B 1 M2

0

0

0

0 0

0

0

0 0

M6 0

0

0

0

0

0

0

+1

0

O

A

P

P

P

P

Obiectiv SEA

Active materiale Folosirea resu

minimizarea im

Îmbunătățirea

Gospodărirea

Patrimoniulcult Conservarea ș

Menținerea și

Aplicarea de p

PUNCTAJ TOTA

PUNCTAJ TOTA

PUNCTAJ TOTA

PROIEC

e (deşeuri şi resuurselor naturale mpactului asupra m



tural şi peisajul și îmbunătățirea pe



AL măsuri

AL domenii de int

AL prioritate


urse) într-un mod eficmediului

mului de apă și de e


(inclusiv amenaeisajului natural al


pecifice agro-mediu

tervenţie


ient, cât mai de

energie


ajarea teritoriuluRomâniei

sajului din mediul



92

es, și în același

ui)

rural din România

rii ecologice


Domeniile

M1 M2

timp 0 0

0 0

0 0

0 0 a 0 0

0 0

0 0



A 2 M4

0

0

0

-1

0

0

-5 -6

Ă 2007‐ 2013

-C şi măsurile M

M6 M1

+1 0

+1 0

0 0

-1/+1 0 0 0

0 0

-1 0 4

-2

B 1 M2

0

0

0

0 0

0

0

M6

+1

0

0

0

+1

0

4

N(p

NOTĂ: la nivel(incluzând submpunctat cu -1.

PROIEC

lul Priorității 2masurile aferent


2 efectele potențte), au fost consi


țial puternic neiderate a avea u


93

egative asupra uun efect la o scar


unor factori preră redusă, motiv


ecum biodiversiv pentru care sc

Ă 2007‐ 2013

itatea, apa și socorul acordat -2

olul datorate Ma fost reconside

Măsurii 4, erat fiind

O

B

A

7.5.3 Pb

Obiectiv SEA

Biodiversitate, flo Menținerea bi

Protejarea și naturale

Reducerea amnon-indigene

Apa

Menținerea șipunct de vedelacuri și ape dchimice și hid

Diminuarea p„punctiforme”

Creșterea utili

PROIEC

Prioritatea 3: Prunăstării anim

ora, fauna iodiversităţii de pe

îmbunătățirea cal

menințării habitatel

i îmbunătățirea "sere cantitativ și calde coastă) din puncdromorfologice) (D

poluării apelor d” și difuze;



romovarea orgale şi gestionăr

terenurile agricole

lității și întinderii

lor și speciilor indi

stării bune" a apelitativ (chimic), iarct de vedere ecoloDirectiva-cadru pri

de suprafaţă şia



ganizării lanţulurii riscurilor în

e și forestiere

i habitatelor natur

igene de către spe

elor. Pentru ape sur pentru ape de supgic (elemente biol

ivind apa) ;

apelor subteran

derilor de apă


94

ui alimentar, inagricultură

Do

M

rale și semi-

ciile invazive

ubterane, din prafață (râuri, logice, fizico-

ne din surse


nclusiv procesa

omeniile de interv

M1 M2

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0


area și comercia

venţie A-C şimăsu

A

M4 M9

0 ?

0 ?

0 ?

0 ?

0 ?

0 ?

Ă 2007‐ 2013

alizarea produs

urile M

M14 M1

?

?

?

?

?

?

selor agricole,

B

6 M1

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

M17

0

0

0

0

0

0

O

S

A

F

Obiectiv SEA

Sol

Conservarea versatilitate, e

Reducerea con

Reducerea ero

Aer

Reducerea emcreştere a anim

Reducerea em

Reducerea em

Factorii climatici, Creșterea capa

Reducerea vuevenimente m

PROIEC

terenurilor agricoetc.)


oziunii solului

misiilor de poluanmalelor

misiilor de CO2


, inclusiv energia acității de reținere

ulnerabilității la schmeteo extreme)


ole de calitate s


nți atmosferici di

e și de miros

a carbonului



superioară (calită


in activități de ag

e (inundații, alune


95

Do

M

ăți bio-fizice,

or solului

gricole și de

ecări de teren,


omeniile de interv

M1 M2

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0



A

M4 M9

0 ?

0 ?

0 ?

+1 ?

0 ?

0 ?

0 ?

0 ?

Ă 2007‐ 2013

urile M

M14 M1

?

?

?

?

?

?

?

?

B

6 M1

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

M17

0

0

0

0

0

0

0

0

O

P

A

P

Obiectiv SEA

Promovarea cutilizarea marezistente la se

Populația și sănăt

Promovarea uadresabilitatea

Protejarea săndin mediulamb

Creșterea acce

Îmbunătățirea

Active materiale ( Folosirea resu

minimizarea im

Îmbunătățirea

Gospodărirea

Patrimoniul cultu

PROIEC

celor mai bune pi rațională a resuecetă, etc.

tatea umană

unui mod de viață sa la serviciile medinătății populației fabiant în vederea îm

esului la produse a

a nivelului de cunoș

(deşeuri şi resurseurselor naturale întmpactului asupra m



ural şi peisajul (in


practici în domenurselor limitate d

sănătos și reducereicale ață de riscul îmbolnmbunătățirii calități


ștințe privind prote

e) tr-un mod eficient,mediului

mului de apă și de en


nclusiv amenajare


niul eficienței enerde apă, dezvoltare


năvirilor generate dii vieții


ecția mediului înco

, cât mai des, și în

nergie


ea teritoriului)


96

Do

Mrgetice, prin: ea de culturi

vind

de factorii

ibile

onjurător

n același timp


omeniile de interv

M1 M2

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0



A

M4 M9

+1 ?

0 ?

0 ?

0 ?

0 ?

+1 ?

0 ?

Ă 2007‐ 2013

urile M

M14 M1

?

?

?

?

?

?

?

B

6 M1

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

M17

0

0

0

0

0

0

0

O

P

P

P

Obiectiv SEA

Conservarea ș

Menținerea șiRomânia

Aplicarea de p

PUNCTAJ TOTA

PUNCTAJ TOTA

PUNCTAJ TOTA

PROIEC

și îmbunătățirea pe

i întărirea identită


AL măsuri

AL domenii de int

AL prioritate


eisajului natural al

ății culturale și a p

pecifice agro-mediu

tervenţie


României

peisajului din med



97

Do

M

diul rural din

rii ecologice


omeniile de interv

M1 M2

0 0

0 0

0 0

0 0



A

M4 M9

0 ?

0 ?

0 ?

3 ?

3

Ă 2007‐ 2013

urile M

M14 M1

?

?

?

?

3

B

6 M1

0 0

0 0

0 0

0 0

0

M17

0

0

0

0

O

B

A

7.5.4 P

Obiectiv SEA


Protejarea și semi-naturale

Reducerea aminvazive non-i

Apă

Menținerea și din punct de vsuprafață (râur(elemente biolcadru privind

Diminuarea po„punctiforme”

Creșterea utili

PROIEC

Prioritatea 4: Re


îmbunătățirea cal

menințării habitatelindigene

îmbunătățirea "stăvedere cantitativ și ri, lacuri și ape de logice, fizico-chimapa) ; oluării apelor de su” și difuze; izării eficiente a ap

CT COFINANŢAT DIN

efacerea, conse

terenurile agricole

lității și întinderii

lor și speciilor ind

ării bune" a apelor.calitativ (chimic),coastă) din punct d

mice și hidromorfol

uprafaţă şia apelor


FEADR PRIN MĂSUR

ervarea şi conso

e și forestiere

habitatelor natura

digene de către sp

. Pentru ape subter iar pentru ape de de vedere ecologiclogice) (Directiva-

subterane din surs

derilor de apă

RA 511 DIN PROGRAM

98

olidarea ecosist

Domeniile

M1

0

ale și 0

peciile 0

rane,

c -

0

se 0

0

MUL NAŢIONAL DE D

temelor care su

e de intervenţie A

A

M10 M15

+2 +2

+2 +2

+2 +2

+2 +1

+2 0

+2 0

DEZVOLTARE RURALĂ

unt legate de ag

A-C şi măsurile M

B

5 M1 M

0 +2

0 +2

0 +2

0 -1/

0 -1/

0 0

Ă 2007‐ 2013

gricultură şi silv

M

11 M1 M

2 0 +

2 0 +

2 0 +

/+1 0 +

/+1 0 +

0 +

vicultură

C

M10 M13

+2 +1

+2 +1

+1 +1

+1 0

+1 0

+1 0

M15

+2

+2

+2

+1

0

0

O

S

A

F

Obiectiv SEA

Sol Conservarea t

versatilitate, e

Reducerea consolului

Reducerea ero

Aer Reducerea em

creştere a anim

Reducerea em

Reducerea em


Reducerea vulde teren, even

PROIEC

terenurilor agricoleetc.)


oziunii solului

misiilor de poluanți malelor

misiilor de CO2



lnerabilității la schnimentemeteo extre


e de calitate superi


atmosferici din ac

e și de miros

a carbonului

himbările climaticeeme


ioară (calități bio-f





99

Domeniile

M1

fizice, 0

or 0

0

e și de 0

0

0

0 cări

0


e de intervenţie A

A

M10 M15

+1 0

+1 0

+1 +1

+1 0

+1 0

0 0

? +2

? +1


A-C şi măsurile M

B

5 M1 M

0 +1

0 +1

0 +1

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

Ă 2007‐ 2013

M

11 M1 M

1 0 +

1 0 +

1 0 +

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

C

M10 M13

+2 0

+2 0

+1 0

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

M15

0

0

+1

0

0

0

+2

+1

O

P

A

P

Obiectiv SEA

Promovarea cprin: utilizareaculturi rezisten


Promovarea uadresabilitatea

Protejarea sănfactorii din me

Creșterea acce

Îmbunătățireaînconjurător


același timp m

Îmbunătățirea

Gospodărirea

Patrimoniulcultu Conservarea ș

PROIEC

elor mai bune praca mai rațională a rente la secetă, etc.

tatea umană

unui mod de viață sa la serviciile medinătății populației faediulambiant în veesului la produse a

a nivelului de c

(deşeuri şi resurseurselor naturale în

minimizarea impact



ral şi piesajul (incși îmbunătățirea pe


ctici în domeniul efesurselor limitate d

sănătos și reducereicale ață de riscul îmbolnederea îmbunătățirialimentare de calita

cunoștințe privind

e) ntr-un mod eficietului asupra mediu



clusiv amenajareaeisajului natural al


ficienței energeticede apă, dezvoltarea


năvirilor generate dii calității vieții ate la prețuri accesi

d protecția med

ent, cât mai des, ului

nergie


a teritoriului) României


100

Domeniile

M1 e, a de 0

vind

de

0

ibile 0

diului 0

și în 0

0

0

0


e de intervenţie A

A

M10 M15

? 0

+1 0

0 0

0 0

+1 0

0 0

+1 0

+2 +1


A-C şi măsurile M

B

5 M1 M

0 0

0 +1

0 +2

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

Ă 2007‐ 2013

M

11 M1 M

0 0

1 0 +

2 0 0

0 0

0 +

0 0

0 +

0 +

C

M10 M13

0 0

+1 0

0 0

0 0

+1 0

0 0

+1 0

+2 0

M15

0

0

0

0

0

0

0

+1

O

P

P

P

Obiectiv SEA

Menținerea și din România

Aplicarea de ecologice

PUNCTAJ TOTA

PUNCTAJ TOTA

PUNCTAJ TOTA

PROIEC


practici agricole

AL măsuri

AL domenii de int

AL prioritate

“Eva

CT COFINANŢAT DIN

ii culturale și a pei

specifice agro-me

tervenţie


isajului din mediul

ediu-ului și agricu


101

Domeniile

M1 l rural

0

ulturii 0

0


e de intervenţie A

A

M10 M15

+1 0

+2 0

25 12

37


A-C şi măsurile M

B

5 M1 M

0 0

0 0

0 12

12

85

Ă 2007‐ 2013

M

11 M1 M

0 +

0 +

2 0 2

5

C

M10 M13

+1 0

+2 0

21 3

36

M15

0

0

12

O

B

A

S

7.5.5 Pre

Obiectiv SEA

Biodiversitate, flo

Menținerea bi

Protejarea și îm

Reducerea am

Apă

Menținerea și cantitativ și cavedere ecologapa) ;

Diminuarea po

Creșterea utili

Sol

Conservarea t

Reducerea con

PROIEC

Prioritatea 5. Prezistente la sch

ora, fauna

iodiversităţii de pe



îmbunătățirea "stăalitativ (chimic), iagic (elemente biolo

oluării apelor de su


erenurilor agricole



romovarea eficimbările climat

terenurile agricole



ării bune" a apelor.ar pentru ape de supgice, fizico-chimic

uprafaţă şia apelor





cienței resurselotice în sectorula

e și forestiere



. Pentru ape subterprafață (râuri, lacuce și hidromorfolog

subterane din surs

derilor de apă




102

or și sprijinireaagricol, alimen

și semi-naturale


rane, din punct de vuri și ape de coastă)gice) (Directiva-ca



or solului


a tranziției cătrentar și forestier

ndigene

vedere ) din punct de adru privind

i difuze;

etc.)


e o economie c

Domeniile de inte

A

M4 M16

-1 0

- 2 0

-1 0

-1 0

-1 0

-1/+1 0

-1 0

-1 0

Ă 2007‐ 2013

cu emisii reduse

ervenţie A-C şi mă

B

M6 M

-1 -1

-1 -1

-1 -1

0 0

0 0

0 0

-1 -1

0 0

e de carbon și

ăsurile M

C D

M6 M4

1 -1

1 -1

1 -1

0

0

0

1 0

0

E

M8

0

+1

+1

0

0

0

+1

0

O

A

F

P

Obiectiv SEA

Reducerea ero

Aer

Reducerea em

Reducerea em

Reducerea em

Factorii climatici,

Creșterea capa

Reducerea vulextreme

Promovarea cresurselor lim


Promovarea umedicale

Protejarea sănvederea îmbun

Creșterea acce

Îmbunătățirea

PROIEC

oziunii solului


misiilor de CO2


, inclusiv energia

acității de reținere


elor mai bune pracitate de apă, dezvo

tatea umană

unui mod de viață s

nătății populației fanătățirii calității viesului la produse a



atmosferici din ac

e și de miros

a carbonului


ctici în domeniul efoltarea de culturi re


ață de riscul îmbolneții






ficienței energeticeezistente la secetă,


năvirilor generate d




103



e, prin: utilizarea metc.

vind adresabilitate

de factorii din med

ibile

onjurător


nimalelor

mente meteo

mai rațională a

a la serviciile

diulambiant în


Domeniile de inte

A

M4 M16

0 0

-1/+1 0

-1/+1 0

+1 0

0 0

0 0

+1 0

+1 0

+1 0

0 0

Ă 2007‐ 2013


B

M6 M

0 0

0 0

0 +

0 0

+1 +

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

ăsurile M

C D

M6 M4

0

+2

1 +1

+2

1 0

0

0

+1

+1

0

E

M8

+1

0

0

0

+1

+1

0

0

0

0

O

A

P

P

P

P

N(rsî

Obiectiv SEA

Active materiale (

Folosirea resuimpactului asu

Îmbunătățirea

Gospodărirea

Patrimoniul cultu Conservarea ș

Menținerea și

Aplicarea de p

PUNCTAJ TOTA

PUNCTAJ TOTA

PUNCTAJ TOTA

NOTĂ: la nivel(incluzând submreconsiderat fiinsemi-naturale” întinderii habita

7.

PROIEC

(deşeuri şi resurse

urselor naturale înupra mediului



ural şi piesajul (inși îmbunătățirea pe



AL măsuri

AL domenii de int

AL prioritate

lul Priorității 5masurile aferentnd punctat cu -intrucât indiferatelor naturale ș

7.5.6 Prioritatea


e)

ntr-un mod eficie



nclusiv amenajareeisajului natural al


pecifice agro-mediu

tervenţie

, efectele potente), au fost consi1. Scorul de -2

rent de scară, fiși semi-naturale

a 6: Promovarea


ent, cât mai des,

nergie


ea teritoriului) României

sajului din mediul


țial puternic neiderate a avea use menține la su

ie aceasta redus.

a incluziunii so


104

și în același tim

rural din România

rii ecologice

egative asupra un efect la o scarub-obiectivul“Pă, efectele imple

ociale, a reduce


mp minimizarea

a

unor factori prră redusă (supraProtejarea și îmbementării măsur

erii sărăciei şi a


Domeniile de inte

A

M4 M16

0 0

+1 0

0 0

-1 0

-1 0

-1/+1 0

-5 0

-5

recum biodiversafață redusă), mbunătățirea calirii nu vor avea

a dezvoltării eco

Ă 2007‐ 2013


B

M6 M

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

-3 -2

-3

+1

sitatea, apa și somotiv pentru care

ității și întinderica rezultantă pr

onomice în zon

ăsurile M

C D

M6 M4

0

0

0

0

0

0

2 4

-2

olul datorate Me scorul acordatii habitatelor narotecția și îmbu

ele rurale

E

M8

0

0

0

+1

0

0

7

7

Măsurii 4, t -2 a fost aturale și nătățirea

O

B

A

S

A

Obiectiv SEA


Protejarea și îm

Reducerea am

Apă Menținerea și

(chimic), iar pfizico-chimice

Diminuarea po

Creșterea utili

Sol Conservarea t

Reducerea con

Reducerea ero

Aer

PROIEC




îmbunătățirea "stăpentru ape de suprae și hidromorfologioluării apelor de su


erenurilor agricole


oziunii solului


terenurile agricole



ării bune" a apelor.afață (râuri, lacuri șice) (Directiva-caduprafaţă şia apelor





e și forestiere



. Pentru ape subterși ape de coastă) didru privind apa) ;subterane din surs

derilor de apă




105

și semi-naturale


rane, din punct de vin punct de vedere



or solului


ndigene

vedere cantitativ șie ecologic (element

i difuze;

etc.)


i calitativ te biologice,

Ă 2007‐ 2013

Domeniile de int

M

A

M2 M4

0 0

0 0

0 0

0 +1

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

tervenţie A-C şi m

M6 M7

0 -1

0 -1

0 -1

0 +1

+1 +1

0 +1

0 0

0 0

0 0

măsurile

B

LEAD

0

0

0

+1

+1

+1

0

0

0

O

F

P

A

Obiectiv SEA

Reducerea em

Reducerea em

Reducerea em


Reducerea vul

Promovarea cde apă, dezvol

Populația și sănăt Promovarea u Protejarea săn

îmbunătățirii c Creșterea acce

Îmbunătățirea


PROIEC


misiilor de CO2




elor mai bune pracltarea de culturi rez

tatea umană unui mod de viață snătății populației facalității vieții esului la produse a


(deşeuri şi resurseurselor naturale într


atmosferici din ac

e și de miros

a carbonului


ctici în domeniul efzistente la secetă, e

sănătos și reducereață de riscul îmboln



e) r-un mod eficient,




ficienței energeticeetc.

a inegalităților privnăvirilor generate d



cât mai des, și în a


106



e, prin: utilizarea m

vind adresabilitatede factorii din med

ibile

onjurător

același timp minim


nimalelor

mente meteo extre

mai rațională a resu

a la serviciile meddiul ambiant în ved

mizarea impactului


eme

urselor limitate

dicale derea

asupra mediului

Ă 2007‐ 2013

Domeniile de int

M

A

M2 M4

0 0

0 +1

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

0 +1

0 0

0 +2


M6 M7

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

0 0

+1 +2

0 +1

0 +1

+1 +1

măsurile

B

LEAD

+1

0

0

0

0

0

+2

+2

+1

+1

O

P

P

P

P

Obiectiv SEA

Îmbunătățirea

Gospodărirea

Patrimoniulcultu Conservarea ș

Menținerea și

Aplicarea de p

PUNCTAJ TOTA

PUNCTAJ TOTA

PUNCTAJ TOTA

PROIEC



ral şi piesajul (incși îmbunătățirea pe



AL măsuri

AL domenii de int

AL prioritate




clusiv amenajareaeisajului natural al


pecifice agro-mediu

tervenţie


nergie


a teritoriului) României

sajului din mediul



107

rural din România

rii ecologice


a

mbrie 2014 DEZVOLTARE RURALĂĂ 2007‐ 2013

Domeniile de int

M

A

M2 M4

0 +1

0 0

0 0

0 0

0 0

0 6

11


M6 M7

+1 0

0 0

-1/+1 +2

+1 +2

0 0

5 9

34

măsurile

B

LEAD

+1

0

+1

+2

0

14

23

PROIECT C

7.6 C

Pe papozitivdin PNmăsurdomen

Prezenprezen

Prio

1

2

3

4

COFINANŢAT D

Comentarii a

arcursul evalve sau negatNDR.Explicară, evaluareaniilor de inte

ntarea genentată mai jos

oritate Dointe

A

B

C

A

B

A

B

A

B

C

IN FEADR PRIN

asupra evalu

luării prioritătive însă doaația este urma impactuluiervenție afere

erală a evas:

meniu de ervenție

MĂSURA 511 D

uării priorităț

ăților PNDRar încontextu

mătoarea: în ci asupra meente Program

aluării prior

Măsuri M 1

M 2

M 16

M 16

M 1

M 1

M 2

M 4

M 6

M 1

M 2

M 6

M 1

M 2

M 4

M 9

M 14

M 16

M 1

M 17

M 1

M 10

M 15

M 1

M 11

M 1

M 10

M 13

DIN PROGRAM

108

ților PNDR

R 2014 - 20ulevaluăriiaccazul în care ediului a fo

mului.

rităților, do

Scor total - măsură22

0

0

0

22

0

0

-7

1

0

0

4

0

0

3

?

?

0

0

0

0

25

12

0

12

0

21

3

UL NAŢIONAL D

2014-2020

020, au fost cestora până domeniul dest efectuată

meniilor de

Scor totdomeniuinterven

22

0

0

22

-6

4

3

0

37

12

36

DE DEZVOLTAR

identificate la nivelul m

e intervenţie pentru toat

e intervenţie

al - u de nție

E RURALĂ 2007

şi potențialmăsurilor inda avut mai mte măsurile

e și măsuri

Scor totaprioritate

44

-2

3

85

7‐ 2013

le efecte dividuale mult de o

aferente

ilor este

al - e

PROIECT C

Prio

5

6

Prioritsilvicumediu

Prioritnivel dnegatimediuși peis În contranziţsectorasupraEvaluaefectepsolulufaptul tuturor

Prioritavând tuturor

Selectar trebinfrast

“ECOFINANŢAT D

oritate Dointe

A

B

C

D

E

A

B

tatea 4: Refaulturăcontribului. Acest fa

tatea2 aprezede măsuri,a ive asupra mu biodiversitasajul.

nformitate cuţiei către o e

rul agricol, aa mediului, area realizapotențialene

ui, patrimonică ar fi adec

r domeniilor

tatea6, cu scun scor de

r domeniilor

tarea unor mbui să fie retructuri. Imp


meniu de ervenție

acerea, consebuie cel maiapt este confi

entat, la evalfost indicat

mediului.Impate. Mai puți

u evaluarea geconomie cu alimentar şi f

fără a excată la nivelugative asupriului culturacvată o atenur de intervenţ

corul de 34, 44,va avea

r sale de inter

măsuri de dimealizată pentplementarea


Măsuri

M 15

M 4

M 16

M 6

M 6

M 4

M 8

M 2

M 4

M 6

M 7

LEAD

ervarea şi coni mult la prirmat de obţi

luarea generafaptul că anuactulsensibiln afectate vo

generală, Priemisii redusforestier-vaa

clude însă pul măsurilora anumitor rl şi peisajuluare a efecteţie (A, B, C)

va afecta în a efecte comrvenţie.

minuare a imptru priorităţimăsurilor pl


109

Scor total - măsură

12

-5

0

-3

- 2

4

7

0

6

5

9

14

nsolidarea ecrotejarea și înerea celui m

ală, un caracumite măsurl negativ a for fi apa, solu

ioritatea5-Prse de carbonavea, în prinpotențialele r a doveditreceptori de mlui.Scorul toelor asupra mdin cadrul a

mod pozitivmparabile şi p

pactului, penle 2 și 5, înlanificate în


Scor totdomeniuinterven

-5

-3

- 2

4

7

11

23

cosistemelor îmbunătățiremai mare sco

cter sensibil ri, în special fost evaluat îul și într-o m

romovarea efn şi mai rezisncipal, efecte

efecte negat că în spemediu, în spe

otal de + 1,amediului, în acestei priorit

v moderat mpractic indir

ntru a contran special în

cadrul Priooiembrie 2014DE DEZVOLTAR

al - u de nție

care sunt legea componenor de evaluar

negativ.În m4 şi 6, preziîn special ra

mică măsură,

ficienței resustente la schie potențiale pative ale mecial măsuriecial asupra acordat acesvederea îmbtăţi.

mediul, în vrerecte asupra

cara potențiaceea ce pri

rităţilor 2 și

E RURALĂ 2007

Scor totaprioritate

+ 1

34

gate de agricntelorindividre: 85.

momentul evaintă efecte paportat la fac patrimoniul

urselor şi spimbările climpozitive şi/sa

măsurilor parile 4 şi 6 biodoversită

stei priorităţbunătăţirii im

eme ce Priormediului, î

alele efecte nivește constri 5 ar putea

7‐ 2013

al - e

cultură şi duale ale

aluării la otențiale ctorul de l cultural

prijinirea matice în au mixte rticulare. prezintă

ăţii, apei, i, indică

mpactului

ritatea 1, n cadrul

negative, rucția de necesita

PROIECT C

nevoialocale ar ave

EfecteminimRomânmediuNațion

Cuantprecummomevor fi

O privcele șbenefi

7.4 E

După domensimultpriorittabelu

Evaluafurniz

PrincipPNDRprecum

Evalua

Aspec

BIODFLOR

“ECOFINANŢAT D

a dediminuaaferente. M

a nevoie de n

ele potențialmizate, în ve

niei, prin prului și dezvonal de Dezvo

ificarea ar nm și mai muentul în care disponibile.

vire de ansașase priorităfice sau nesig

Efecte cumul

identificareaniilor de intetan al mai mtăților și a d

ul de mai jos.

area efecteloată prin anal

palele efecteR 2014-2020m şi de infra

area efectelo

ct de mediu

DIVERSITARĂ, FAUNĂ


are a impactMăsurileaferen

niciomăsură

l negative derea asigur

rezentul Progoltarea duraboltare Rurală

necesita maiulte detalii rghidurile pr

amblu asuprăți ale UE gure.

lative

a efectelor pervenţie, efecmultor acțiundomeniilor d

or generale liza critică a

e potențiale propus este structurăși in

or cumulative

u Efect

ATE, Ă

Cele m2, măimpacmăsururmarpoate de invImpac(extinmanif


tului asupra nte Priorităţide diminuar

preconizate răriiunor congram. Minimbilă sunt pe

ă.

i multe studreferitoare larivind elabo

ra scorurilorpot avea p

potențiale semctele cumulatni asupra facde intervenţie

ale PNDR efectelor mă

negative idimplementa

nstalații.

e

te semnifica

mai negativeăsurile 4 şi 6ctnegativ redra 7. Un potere a dezvoltăfi legat de d

vestiții în actctul construndere, moderfesta, de exe


110

mediului înii 1 și majorre a impactul

ale implemndiții acceptamizarea impa

deplin refle

ii și informaa măsurile Parea cererilo

r globale, copotențiale e

mnificative ative au fost e

ctorilor de me aferente as

2014-2020 ăsurilor indiv

dentificate prat, sunt legate

ative poten

eefecte au fo6, și de cătredus a fost cenţial efect n

ării infrastrucdezvoltarea tivităţi non-aucțiilor ca urnizare, incluemplu, prin


n special în ritatea măsurlui.

mentării măabile și duraactului va asectate în co

ații cu priviPNDR, dar aor de finațare

onduce la coefecte aproa

asupra medievaluate. A f

mediu. Efectesupraobiectiv

asupra fiecviduale.

rin evaluaree de constru

nţiale deter

st identificate Prioritatea constatat în negativ cumucturii și a actfermelor agrgricole din zurmare a nuzândclădiridisturbarea


timpul consrilor din cadr

ăsurilor indabile pentru igura, de asenținutul gen

ire la starea acestea vor e, respectiv

oncluzia că aape neutre,

ului ale măsfost evaluat, ele cumulativvelor SEA,

cărui obiecti

a strategică cția și explo

minate de m

te ca fiind ge5, măsurile ceea ce pr

ulativ, exerctivității econricole și a fazonele ruraleoilor dezvo, structuri, iunor specii

E RURALĂ 2007

struirii infrasrul altor prio

ividuale vodezvoltarea emenea, că p

neral al Prog

actuală a mfi accesibilecererile de f

acțiunile probenefice, p

surilor indivicu precădereve ale implepot fi vizua

iv de mediu

de mediu, atarea de no

măsuri spe

enerate de Pr4 şi 6. Un p

riveşte Priorcitat la nivel nomice în agracilităților, pr.

oltării în aginfrastructuride faună, p

7‐ 2013

structurii orități nu

or trebui rurală a

protecția gramului

mediului, e doar la finanțare

opuse pe puternic

iduale și e, efectul ementării alizate în

u a fost

în cazul oi clădiri,

ecifice

rioritatea potențial

ritatea 6, local, ca

ricultură, recum și

gricultură i), se va pierderea

PROIECT C

Aspec

APĂ

SOL

AER

FACTCLIM(INCLENER

POPUSĂNĂUMAN

ACTIMATE(DEŞERESUNATU

“ECOFINANŢAT D

ct de mediu

TORI MATICI LUSIV RGIE)

ULAŢIE ĂTATE NĂ

IVE ERIALE EURI

URSE URALE)


u Efect

habitaEfecteunoraEfecteputea măsurImpacşi infpoluaaccideEfecterenovasemeImpacmăsurmăsurEste exempreziduEroziunegatimetodEmisiurmarputea Impacși PrieficiePotendimenactivi

ŞI Potenîmbunagroa4. Dconșticontri

ŞI

Nu au


te semnifica

atului, fragme operaționa

a dintre specie negative c

fi observatra 4. ctul construcfrastructurii rea apelor entale. e operaționa

vări asupra penea, impactctul potențialra 4, Prioritara LEADERprevizionat plu, prin comuri. unea solului iv la nivel dele de produiile atmosferre a sporirii aavea potenți

ctul cumulat orităţii 5, mnte de reduc

nţialul impacnsiuni la emtăților econo

nțialele efecnătățirea sănlimentare su

De asemeneientizare amibuie la sănătu fost identifi


111

ative poten

mentarea habiale ar putea ii sau prin răscumulative pte la Priorita

cțiilor caurmase va manifde suprafa

ale: posibilepoluării apelul turismuluil negativ asu

atea 5, măsur. un impact

mpactarea so

și proceselelocal, din c

ucție agricolărice localeactivităților iale efecte nepozitiv al Pr

măsurile 4,6,8ere a poluări

ct negativ cumisiile de

omice, transpte cumulati

nătății ca urub Prioritateaea, îmbună

mediului, cu itatea și bună

ficate efecte c


nţiale deter

tatului. fi observatespândirea sp

potențiale asuatea 2, măsu

are a dezvoltfesta asupra ață, a apelo

e efecte minlor de suprai necontrolat

upra solului prile 4 şi 6, și

minor şi loolului sau po

e legate de acauza combiă și sporirea generate deeconomice îegative cumuriorităţii 3, m

8, va fi datorii. umulativ detdioxid de

port, turism, șive pozitivemare a dezv

a 4, măsurile ătățirea manimpact cumu

ăstarea populcumulative s


minate de m

e în ceea ce eciilor invazupra calităţiiurile 4 şi 6,

tării agricultcalităţii ape

or subterane

nore generaafață, a apet asupra calitpoate fi cumi un impact m

ocal generatoluarea aces

absorbţiacarbinației dintreactivităților

e intensificaîn sectorul agulative. măsura 4, Prirat sprijinirii

erminat de ccarbon esteși menținerea

e minore suvoltării prod 10 şi 11 și

nagementuluulativ indireclației. emnificative

E RURALĂ 2007

măsuri spe

priveşte diszive. i și cantităţii, și la Prior

turii, afacerilei, de exempe şi prin d

ate de constelor subterantății apei.

mulatdin Priorminor al Prio

t de construtuia prin scu

bonuluipot fie pășunatul de turism. rea transporgricol și în tu

iorităţii 4, mi tehnologiil

contribuțiile e legat de a animalelorunt reprezenducției și disPrioritatea 5

ui și graduct,este de aș

e.

7‐ 2013

ecifice

sturbarea

i apei ar ritatea 5,

lor rurale plu, prin deversări

trucții și ne, şi de

ritatea 2, orităţii 6,

ucții, de urgeri de

i afectate excesiv,

rtului ca urism, ar

măsura 10 or noi și

de mici sporirea

r. ntate de stribuției

5, măsura ului de

șteptat să

PROIECT C

Aspec

PATRCULTPEISAPLANUTILTERE

Evalupotenuman

Impacpeisajucompe

7.7 E

Avândnegatiasupracompo

“ECOFINANŢAT D

ct de mediu

RIMONIULTURAL ŞI AJ (INCLUNIFICAREALIZĂRII ENURILOR

uarea realizațial sinergic

ne și asupra

ctul cumulatiului, apei, etitivității.

Efecte transf

d în vedere iv transfronta mediului onentelor ind


u Efect

L

SIV A

R)

EfecteterenuasupradetermMăsuinvestagricoImpac(inclumanifEfectedezvodin mmediu

ată permitec pozitiv deschimbărilo

iv potențial aerului, (în

frontaliere as

orientarea stalier direct în regiunile

dividuale de


te semnifica

e potențiale urilor și se a peisajuluiminate de corile care cotițiile în actole prin interctul construusiv clădiri,festaasupra vele operațiooltarea energmediul rural,ul rural şi po

e formularee ansamblu

or climatice,

negativ al Pn ordine de

supra mediu

strategică a pasupra med

e de frontimediu după


112

ative poten

negative cpot manifesși moștenir

nstrucţia de ontribuie celtive fizice şrmediul Priorucțiilor gene, structuri

vestigiilor arhnale genera

giei din surse, se vor masibil asupra a

ea concluzieu asupra po datorat spr

PNDR poateescrescătoare

ului

programului diului. Dimpieră, ca urmimplementar


nţiale deter

cumulative psta asupra mrii culturale. noi clădiri șil mai mult şi sprijinirearităţii 5, măsu

erate prin dși infrastr

heologice și ate de dezvoe regenerabianifesta asupariilor protej

ei potrivit copulației, prijinirii de te

e fi observate) din cauz

nu se anticpotrivă, poatmare a redurea PNDR.


minate de m

pot fi determmediului înco

În special, i desfăşurare

la apariţia a de activităura 4 și Prior

dezvoltarea aructură) estmonumenteloltarea activile și de intepra peisagistate.

ăreia PNDRrin impactuehnologii și

t mai ales asza dezvoltăr

cipează nici te fi așteptaucerii poluă

E RURALĂ 2007

măsuri spe

minate de oonjurător, praceste efecta de noi actiacestor efe

ăţi agricole rităţii 3, măsactivităţilor te prevăzutlor istorice. vităţilor agriensificarea aticii tradițio

R va avea uul asupra spractici mo

supra biodivrii infrastruc

un impact pat un impactării și îmbu

7‐ 2013

ecifice

ocuparea recum şi te pot fi vități.

ecte sunt şi non-

sura 4. agricole

t a se

icole, de afacerilor nale din

un efect sănătății derne.

versității, cturii și

potențial t pozitiv unătățirii

PROIECT C

7.8 C

Prstropm

Pr

Prca

Prec

Pramde

Prco

Prtra

Prsuindilu

Coîmaf

Efcoclies

Efsere

Idnecoagorbu

“ECOFINANŢAT D

Concluzii

rogramul prrategice la nptimizarea p

mediu ce cond

rogramul se b

rin domeniilalității vieții a

rogramul crcologice, prec

rogramul incmintit investie trai al cetăț

rogramul va ompetitivități

rogramul va ansferul de c

rotecția medunt reflectatentervențieprop

ferențiat, priucru este anal

oncluzia genmbunătățirea fecta în mod

fectul cumuoncluziona cimatici, prin

ste unul poten

fecte cumulae poate obserducere a ace

dentificarea degative este ompetitivitățigricole inovarganizării lanunăstării ani


ropune priornivel europee termen me

duc spre o de

bazează pe o

e de interveatât pentru g

ează condițcum și o dez

clude măsuri iții pentru apenilor din ac

contribui la ii, ceea ce va

sprijinii concunoștințe și

diului și adape la nivelul ppuse. Măsuin impactul lizat în cadru

nerală a capitmediului în

negativ med

ulat al priorcă noul PND

sprijinirea unțial pozitiv,

ate potențial rva că acesteestora;

de măsuri denecesară p

ii tuturor tipatoare și a gnţului alimemale şi gesti


rități și domean și naționediu și lung ezvoltare dur

o analiză deta

enție și măsuenerația actu

țiile favorabzvoltare a spa

ce vizează împă potabilă șiceste zone;

menținerea șa asigura sust

nsiderarea atehnologii pr

ptarea la și priorităților inurile propuse

de mediu pul Capitolulu

tolelor 7.6. șntr-o manierdiul;

rităților și DR va aveautilizării de n, fapt ce va a

negative poteefecte pot fi

e reducere apentru Prio

purilor de aggestionării duntar, inclusiionării riscur


113

menii de innal, documea efectelor

rabilă;

aliată a situaț

urile selectatuală, cât și pe

bile pentru ațiului rural î

mbunătățireai apă menaje

și creșterea ntenabilitatea

aspectelor derietenoase cu

atenuareascndividuale ae în cadrul

prognozat, asui 7.6.;

și 7.7. este cără echilibrată

măsurilor ea efecte potnoi tehnologiatrage după si

t fi observatei eliminate/m

a impactului ritatea 2 -

gricultură în urabile a păiv procesarearilor în agric


ntervenție înente a cărorsocio-econo

ției din Rom

te, Programuentru cea viit

practicarea în conformita

a infrastructură), fapt ce v

nivelului caliutilizării dur

e mediu la nu mediul;

himbărilorclle PNDR, pr

fiecărei prsupra atinger

ă PNDR 201ă, și că imp

este prezentatențiale sineii curate. Impine și o îmbu

e la nivelul bminimizate, p

pentru a miCreşterea toate regiun

ădurilor și pea și comerccultură;


n conformitar obiective pomice precum

mânia;

ul va contribtoare;

și dezvoltarate cu politic

urii de mediuva contribui l

itativ al medrabile a resur

nivelul produ

limatice, ca recum și în criorități vor rii obiective

14 – 2020, pplementarea

at în capitorgice pozitivpactul asuprunătățire a m

biodiversitățiprin impleme

inimiza/anulviabilității

nile şi promentru Prioritacializarea pro

E RURALĂ 2007

ate cu docupropuse se rm și a aspec

bui la îmbu

rea unei agcile de mediu

u în zonele rula creșterea n

diului prin stirselor;

ucătorilor pr

priorități orcadrul dome

contribui, lor de mediu

permite mențProgramulu

olul 7.7.. Sve asupra fa sănătății po

mediului;

ii și a peisajuentarea de m

la potențialelexploatațiilo

ovarea tehnoatea 3 – Prooduselor agr

7‐ 2013

umentele referă la ctelor de

nătățirea

griculturi u;

urale (de nivelului

imularea

recum și

rizontale, niilor de în mod u. Acest

ținerea și ui nu va

Se poate factorilor opulației

ului, însă măsuri de

le efecte or şi a ologiilor movarea ricole, a

PROIECT C

Imremimin

Pr

Prat

“ECOFINANŢAT D

mplementareaducere a im

mediului și prmpactului, înnfrastructură;

rioritatea 6.-n

rioritatea 1.-tenuarea imp


a măsurilor mpactului,deorotecției lui. Pn special în

nu necesită m

are efecte ppactului.


propuse peoarece obiecPentru Prior

n perioada d

măsuri de ate

potențiale dir


114

ntru Prioritativul princip

ritatea 5vor fde construcț

enuare a imp

recte pozitiv


atea 4 nu npal al prioritfi, probabil, nție a obiect

pactului;

e asupra me


ecesită selectății se adrenecesare mătivelor inves

ediului și nu

E RURALĂ 2007

ctarea de msează în mosuri de minimstiționale ce

u necesită m

7‐ 2013

măsuri de od direct mizare a e țin de

ăsuri de

PROIECT C

8 Mse

Procesprelimpotențmai vazoneleprotejaparcurprocedpentruguvernacesteproced

Avândsistemsemniactivitputea progra

“ECOFINANŢAT D

Măsurile deemnificative

sul SEA a idminară a PNDțialnegativ asariate decât ce sensibile (ate), introdurgerea proceduri incluse u implemennamentale și

ea vor fi abdurii EIM.

d în vedere cm de măsur

ficative asuptăților individfi extinse și

amului se va

Asigurareaproiectelorconformitaselectarea precum șipropuse. Oevaluare aasupra menegative p

AsigurareaeconomicepotențialelSprijinul peconomicămediului,

Acordareaimplementnaturale pnaturale corespunzobiectivele


e prevenireale program

dentificat anuDR, efecte casupra mediucele de la niv(precum supcerea de conedurii EIM

în legislațiantarea măsui agențiilordbordate prin

caracterul strri de prevenpra mediuluiduale, în rapefecte potenconcentra pe

a unei impler individualeate cu legisla

tehnologiiloi un echilibO parte intea alternativelediului și (2)previzionate.

a unei aborde adăugate șle efecte negpentru infrasă și, prin urmîn special cu

a unei atențiitate în interi

protejate. Oriprotejate (i

zătoare în ce de conserv


e, reducermului asupr

umite efecte pare necesită eului, la nivel vel de proiecprafețele incnstrângeri sau

sau a Evala națională

urilor de dde protecție an intermediu

ategic al Pronire, elimini și sănătății port cu obiecnțiale negative următoarel

ementări coee (în ceea ceația, în așa for de mediuru între asp

egrantă a evor, cu prefer) o propuner

dări preciseși a dezvoltăgative asuprastructură si cmare, au potumulative, în

i deosebite iiorul sau în iice proiect cinclusiv a ceea ce privvare ale situlu


115

e și compra mediului

potențiale neeliminare/ dimde program

ct. Măsurile dculsiv în rețu parcurgereluării adecvîn domeniul

diminuare a a mediuluiulul sistemulu

ogramului Nanare, minimi

este necesartivele dezvove reduse sale aspecte:

erente a evae priveşte in

fel încât să seu, succesiun

pectele de mvaluării imparință pentru are de măsuri

pentru impleării de noi pa mediului și constructii, chtențialul de a

n ceea ce priv

impactului aimediata veccare ar puteasiturilor Na

veşte impactui.


pensare a

egative asuprminuare. Mă

m, sunt în gende atenuare ițeaua naționea unor evalate a impacl reglementă

impactuluilterior aprob

ui de planif

ațional de Deizare și cor pentru a asltării durabil

au diminuate

aluării impacnvestițiile în e optimizezenea de etapemediu, socialactului asupralternativa cu

eficiente de

ementarea mproduse și se

de a maximhiar și la scaa avea efectevește peisajul

asupra mediucinătate a sita avea un efatura 2000)tul asupra m


efectelor

ra mediului,găsurile de dimneral mai strinclud planif

nală/comunitluări lanivel ctului asuprării de medii poate fi bării PNDR ficare, de ex

ezvoltare Rumpensare a

sigura optimle. Efectele p

e, în cazul în

ctului asuprainfrastructu

e soluțiile alee individualle și economra mediului u impact pote eliminare a

măsurilor de ervicii, în sc

miza potențialară mică, repe potențiale l, biodiversit

ului pentru ptemului națiofect semnific), va fi sumediului, lu

E RURALĂ 2007

negative

generate devminuare a imrategice, proficarea pentruară de arii inferior (de

ra mediului, iu).Responsa

a departamsau,în multexemplu par

urală 2014 - 2a efectelor izarea implepotențiale pon care implem

a mediului laură și construese și localizle de implemmice ale protrebuie să fențial negatia efectelor p

promovare copul de a mlele aspecte pprezintă o desemnificativtatea și polua

proiectele caronal/europeacativ asupra upus unei uând în con

7‐ 2013

versiunea mpactului oactive și ru a evita

naturale exemplu

ambele abilitatea mentelor e cazuri, curgerea

2020, un negative

ementării ozitive ar mentarea

a nivelul ucții), în zarea lor, mentare, oiectelor fie (1) o iv minim otențiale

a valorii minimiza pozitive. ezvoltare ve asupra area.

re vor fi n de arii siturilor evaluări

nsiderare

PROIECT C

“ECOFINANŢAT D

Prevenireaterenuri șide aplicarpoluării pnecorespu

Prevenireaasupra me

Sprijin pecunoaștereși a surselnegativ mi

Asigurareaîn timpul apei și a consecințăimplementsistarea lupentru păevitarea coconstrucţiereciclate;aclădiri.

Asigurareainvestițiilebenefice suprapășun

Eliminareaefectelorlaobţinerii udurabile șPotențialucantităţii terenurilortrebuie să și de către

Investigartimpul proechilibrulu

Sprijin peneconomică


a deteriorării sol), supraerea necoresp

prin intermedunzătoare a st

a riscurilor dediului și a să

entru aplicaea și aplicarelor regenerabinim asupra

a asupra faplucrărilor desolului, deraă a activitătate măsuri

ucrărilor în aăsări sau perompactării soeaclădirilor ș

ar trebui să f

a unui echilie în zonele dmediului, şnatul și eroz

a potențialea scară micăunor rezultati a proiectel

ul de a geneapei, solulur, care ar pufie recunosc

e GAL-uri.

ea amănunţiocesului de iuiîntreefectel

ntru implemeă și de mediu


ii mediului exploatării acpunzătoare adiul apelor utațiilor de tra

de mediu și aănătății uman

area celor mea inovațiilobile de energmediului.

tului că va ee construcțieanjarea animății şantierel

de reducereanumite periorioada de molului, a erozși infrastructfie de prefera

bru între madefavorizate şi de a nuiunea solului

elor efecte ă, prin intermte benefice lor de mediuera efecte poui, calităţii autea fi nesecut și luat în

ită în timpul mplementarele pe termen

entarea proieu.


116

și a resursecestora, polua îngrășăminuzate evacuaatare a apelor

a riscurilor tene.

mai bune şr care reflec

gie, cu accen

exista un imp și reconstru

malelor și afelor de conse a impactuloade importa

migrație/deplziunii și a poturii ar trebuiat renovarea

anagementul să aibă pote

u conduce li.

negative almediul măsupentru medi

u și prin încuozitive, la scaerului, schi

emnificative n considerare

procesului de a proiectulscurt și efec

ectelor care p


elor naturaleuării apelor dntelor și pesate, generatăr reziduale.

ehnologice c

şi moderne ctă exploatarent pe eficienţ

pact potențiaucție - zgomectarea stăriistrucții și alui, de exemante pentru slasare în amoluării apei șii să se foloseclădirilor ex

intensiv și exențialul de a la potențial

le creșterii urilor LEADiu prin susțiurajarea impcară mică, aimbărilor clindividual,

e în strategiil

de aprobare lui, a sustenactele pe terme

prezintă cea m


e (inclusiv ade suprafață șsticidelor, pră de constru

cu potențial i

tehnologii ea eficientă ţa energetică

alnegativ minmot, emisii at

i de sănătatea transportumplu, evitarespecii (ex: p

monte pentrui a aerului. Înească materiaxistenteîn loc

xtensiv al tercontribui la

e efecte ne

activităților DER, care po

inerea activilicării comu

asupra biodivlimatice și pdar semnific

le de dezvolt

a proiectelorabilităţii activen lung.

mai bună ren

E RURALĂ 2007

a resurselor și subterane,recum şi prucția și func

impact negat

disponibile,a resurselor

ă cu impact p

nim asupra mtmosferice, pe a locuitorilului aferent. ea zonelor sperioada de iu speciile dn cadrul lucrale locale, ducul construir

renurilor, asta o serie de regative, cum

locale, incot ajuta la faității economunității la nivversității, caplanificării cative cumutare locală L

r și monitorivităților prop

ntabilitate fin

7‐ 2013

de apă, generate

revenirea cționarea

tiv direct

, pentru naturale

potențial

mediului poluare a lor, ca o

Vor fi sensibile, incubație e pești),

rărilor de urabile și rii de noi

tfel încât rezultate m ar fi

clusiv a acilitarea mice mai vel local. alităţii și utilizării

ulativ, ar LEADER

izarea în puse și a

nanciară,

PROIECT C

Evaluacumuloportu

Măsur

Supraf(1.66322,68%protecrespecconforunor pproced

Prin tr

s-a anconserface la

“ECOFINANŢAT D

Respectarelocale, regși sinergic

Acordareapopulației

Asigurareaelaborare/precum și programul

Monitorizmediului ș

Furnizareamediu ce mediului,

area prioritlative), nu unităților de c

Împădurirceea ce pasemenea,

Investițiileasigurareainteresate maximiza

ri specifice-B

faţa ariilor n3.360 ha), ia% (5.406.00cției mediuluctiv, evaluarrmitate cu arproiecte viitdurilor de reg

ranspunerea î

ngajat sădezvrvare favoraa nivelul într


ea, pe parcugionale și națce pozitive.

a unei atenți.

a transparenevaluare a cmonitorizar

lui în ansamb

area și evași sănătății po

a de informatrebuie res

a proiectelor

tăților aratăsunt neces

consolidare a

ea are potenprivește bio, potențial pe

e în serviciia de beneficiilocale (autorbeneficiile a

Biodiversitate

naturale proar suprafaţa 00 ha). Pentrui prevede pea adecvată rticolul 6. altoare finanțglementare d

în legislația n

volteșisă meabilă speciiloregii suprafa


ursul procesuționale ale p

ii deosebite

nței și accecererilor de rea și evaluablu, în condi

aluarea sisteopulației.

ații relevante spectate și er depuse.

ă că, pentrusare doar ma efectelor po

nțialul de a fdiversitatea

entru îmbună

sociale şiîni pentru medrități locale, asupra mediu

e

otejate de intotală a situ

ru ambele caproceduri cla

a impactulul Directivei “ate prin PN

de mediu.

națională a D

enținărețeauaor și habitateațe naționale,


117

ului de evaluroiectelor, cu

evaluării im

esului la inffinanțare, se

area proiectelțiilerespectăr

ematică a im

pentru solicevaluarea co

u ameliorarmăsuri de otențiale poz

furniza o îmși contribu

ătăţirea peisa

n infrastructudiul înconjură

comunități, ului.

nteres naţionurilor Naturaategorii de aare referitoaui asupra sp“Habitate”),

NDR pot fi

Directivelor “

aNatura 200elor de impo, inclusiv în


uare a proiecu preferință

mpactului as

formație de-electarea prolor, măsuriloriiprincipiulu

mpactului p

citanți și benorespunzătoa

rea efecteloatenuare, c

zitive. Aceste

mbunătățire auția sa la abagisticii.

ura din medător. Coordofurnizorii de

nal, raportatăa 2000, rapoarii naturale

are la evaluapeciilor/habitprin urmarediminuate

“Habitate” și

00 și , de aortanță comuinteriorul sit


ctului,a echila efectelor p

supra sănătă

-a lungul înoiectelor și or, domeniiloui competitiv

potențial al

eficiari cu prare a efecte

or negative ci, de asemea sunt urmă

a calității mebsorbţia car

diul rural ofonarea partene afaceri) va

ă la suprafaţortată la supprotejate le

area impactutatelor de ine efectele posau înlătura

i, respectiv „

asemenea, săunitară. Rapturilor Natur

E RURALĂ 2007

ibrului între potențiale cum

ății și calită

ntregului pralocarea de or de intervevităţii.

programului

rivire la aspeelor potenția

potențiale menea, valoătoarele:

ediului, în sprbonului. Ex

feră potențianeriatului într fi esențială

ţa ţării, esteprafaţa ţării,egislația în dului asupra mnteres comuotențiale negate prin par

„Păsări”, Rom

ă raportezestportarea statura 2000, în b

7‐ 2013

efectele mulative

ății vieții

roces de fonduri,

enţie și a

i asupra

ectele de aleasupra

(uneori orificarea

pecial în xistă, de

al pentru re părțile pentru a

e de 7% este de

domeniul mediului

unitar (în ative ale curgerea

mânia

tatutulde utului se

baza unei

PROIECT C

metodNaturapentrubiodivîn rela

Prin uspeciaacestooportu2020.

9 De

Avândpărțileprogravedere

AlternRaporalterna

Este dîntr-o consulPNDR

“ECOFINANŢAT D

dologii aproba 2000 să seu habitatele/versității, fie ație cu divers

urmare pentrual cele ce viora datorită ună includere

Ghidurile astfel concîn domenposibilitatunde este regimul asălbatice, completărnaturale phabitatelorrespectivevedere obi

escrierea m

d în vedere ce care particamul este pre ale partener

nativele obligrt de mediu ativa PNDR

de așteptat casingură alte

ltărilor cu pR.


bate de cătree facă în baz/speciile penelepotențial

sitatea specif

u a evita uneizează infrasduratei lungea unei recom

privind elabcepute încât iul conservăea ca proiecaplicabil ar

ariilor naturaaprobată cu ile ulterioar

protejate de r, precum ş

e, atunci câniectivele de p

otivelor de s

aracterul stracipă la progrrezentat într-rilor de prog

gatorii, adicîn conformiîn capitolul

a versiunea fernativă finalpărțile intere


e Comisia Eza unor planntru care acpozitive sau

fică “in situ”

ele efecte postructura, pregi a procedumandări care

borarea cereriaplicațiile b

ării biodiverctul propus srt. 28 din Oale protejatemodificări

re, ce preveinteres com

şi perturbărnd aceste aprotecţie şi c

selectare a a

ategic al prezramarea Pro-o singură a

gramare din c

ă zero și alitate cu HG 6.

finală a Proglă, după anasate și cu p


118

Europeană. Rnuri de manacestea au fou negative, in

cât și „ex sit

otențiale negaecum și penurilor de eve să vizeze e

ilor de finanbeneficiarilorrsității. În aă fie amplas

Ordonanţa dee, conservarși completărde interzice

munitar care i ale specii

activităţi au conservare a

alternativelo

zentului docuogramului Naalternativă prcadrul PNDR

lternative 1 nr. 1076/20

gramului Naaliza și evalupublicul și d


România și-aagement și/sost declaratenduse de imptu”.

ative ale impntru a evita valuare a imetapaimediatu

țare aferenter să respectecest sens, bsat în interioe urgenţă a rea habitatelri prinLegea rea acelor apot să gen

ilor pentru un efect p

speciilor şi h

or

ument, precuațional de Drinîncorporar

R.

(actualul PN004 - alterna

ațional de Deuarea tuturordupă încorpo


a asumat ca sau a unor me. Prin urm

plementarea P

plementării aîntârzierea p

mpactului de următoareap

e PNDR 2014,încă din sta

beneficiarii torul siturilor Guvernului lor naturale,nr. 49 /201

activităţi dinnereze polua

care au fopotențial semhabitatelor.

um și ca urmDezvoltare Rreacomentar

NDR), sunt ativa zero în

ezvoltare Rur comentariilorarea comen

E RURALĂ 2007

gestionarea măsuri de comare efectele

PNDR au fo

anumitor propunerii în pr

mediu, conprobării PND

4-2020 trebuadiul inițial, trebuie inforrețelei Natunr. 57/2007

, a florei ş1, cu modifin perimetrelrea sau dete

ost desemnamnificativ, a

mare a acorduRurală 2014 iilor și punc

încorporate sub-capitolu

urală să fie trlor primite pntariilor rele

7‐ 2013

siturilor onservare e asupra st tratate

oiecte, în ractică a nsiderăm

DR 2014-

uie să fie cerințele rmați de

ura 2000, 7 privind şi faunei icările și e ariilor eriorarea

ate ariile având în

uluidintre – 2020,

ctelor de

în acest ul 3.2 și

ransmisă pe durata evante în

PROIECT C

10 M

10.1 S

În conAutorirealiza

Identifcompotrebuieindică

Roluri

Monit

“ECOFINANŢAT D

Monitorizare

Sistemul de

nformitate cuitatea de Maarea monitor

ficarea și eonentele salee să permită

ă efecte adver

ile monitoriz

De asesizdintr-un st

De a măsuevitarea ef

torizarea și ev

Aprobareaproiectelorsemnificatefect potcorespunzpotențial aaspectelor

Criterii depe parcurssinergice rând, în co

Evaluarea ansamblu

Monitoriz

În baza rprogramulgestionării

Prelucrareanuale și informare Europeană


a efectelor a

monitorizare

u articolul 27anagement - rizării Progra

valuarea efee, ar trebui să autoritățilorse neprevăz

zării sunt urm

zaefectelepottadiu timpuri

ura eficiența fectelor poten

valuarea treb

a de criteriir va fi esetive asupra ptențial semnzătoare a efasupra aspecr de mediu pe

e evaluare / isul implemenasupra medi

onformitate c

periodică a și defalcarea

area impactu

rezultatelor lui care ar i sale, inclus

ea și publicraportul ex-p

pentru Coă și, de asem


asupra medi

e și evaluare

7 alineatul (3Ministerul A

amului.

ectelor implsă fie unul dr de program

zute asupra m

mătoarele:

tenațialenegaiu;

procedurilornțialenegativ

buie să se rea

i de selecțieențială incluproblemelor nificativ asufectelor saletelor de medentru proiect

ndicatori dentării programiului ca urmcu principiul

progreselor pape priorități

ului asupra m

evaluării sepermite re

iv gestionare

area rapoartpost), având

omitetul de menea, pentru


119

iului ale imp

e

3) din HG nAgriculturii ș

lementării pdintre obiectm să ia măsu

mediului.

ative semnif

r de selecție ve semnificat

alizeze prin:

e a proiecteuderea de crelevante deupra mediu. Se recomdiu în cazul îtele propuse;

progres și gmului în așa

mare a implemeficienței;

pentru atinge, domenii de

mediului la ni

e pot formuealizarea obea financiară

telor de mod în vedere f

Monitorizau public.


plementării

nr. 1076/2004și Dezvoltări

rogramului,tivele sistemuri de remed

ficative asup

a proiectelortive asupra a

elor. În precerințe pente mediu. Oriului trebuie

mandă o evaîn care solic

gradul de reala fel încât, pementăriiproi

erea obiective interes și m

ivelul priorit

ula propunebiectivelor pă;

onitorizare (faptul că rap

are, Autorita


programulu

4 titularulProii Rurale, est

în ceea cemului de evadiere, în caz

pra mediului

r, în ceea ce aspectelor de

gătirea critetru a evita ice proiect c

să fie sualuare prelimitanții pot fa

lizare a obiee termen lungectului să fi

velor specificmăsuri;

tăților și dom

eri de revizprogramului

(rapoarte intpoartele suntatea de Ma

E RURALĂ 2007

ui

ogramului, ște responsab

priveşte maluare. Monitzul în care e

i, neprevăzu

privește aten mediu.

eriilor de seefectele p

are ar putea upus unei minară a imace o auto-ev

ectivelor progg, efectele pi evaluate, în

ce ale progra

meniilor de in

zuire sau re sau îmbun

termediare, t principala anagement,

7‐ 2013

și anume il pentru

mediul și torizarea

evaluarea

ute, încă

nuarea și

elecție a otențiale avea un evaluări

mpactului valuare a

gramului otențiale n primul

amului în

nteres;

evizuirea nătățirea

rapoarte sursă de Comisia

PROIECT C

Monitparte cerinţesuplimmonitomonitofinanceste uutiliza

În procorectgenera

10.2 P

Efecteevaluaamoni

În conprograefectescopul

ConfoprivinelaborevaluăplanulinclusevaluaPlanul

PNDRorganiacestu

“ECOFINANŢAT D

torizarea efeintegrantă a ele de raport

mentare și orizarea efecorizare TIC,

ciar şi controutilizat şi penat cu scopul d

asigurarea

monitorizapriorități a

ogramul de mtive în cazul ate de implem

Planul de m

ele asupra mate. În mod itorizării gen

nformitate cuamului, în balor semnificl de a putea î

orm prevederd fondurile rează un planărilor, incluslui de evaluiv a evaluărare. PNDR pl de Evaluare

R, la subcaismelor inclu

ui sistem incl

Autoritatepentru funcalitatea Psistem ele


ectelor potenprocesului

tare existentespecifice. Actelor asupra, care serveolului proiectntru monitorde a monitori

a colectării de

area indicatoale programu

monitorizareîn care sistemmentarea pro

onitorizare a

mediului, geideal, sistem

nerale a imple

u articolul 2aza programcative ale acîntreprindeac

rilor art. 56 deuropene strn de evaluar

siv a evaluăruare. În timprilorprivind eprezintă o pre.

apitolul 9.1, use în sistemlud următoar

ea de Managncționarea și PE, pregătireectronic de


nțiale semnifSEA,caredepe la nivel na

Aranjamentela mediului. Mște lasprijinitelor co-finarizarea impaiza impactul

e date statist

orilor efecteului.

e ar trebui sămul de moniogramului.

al Programu

enerate de mul și mecanementării PN

27 alineatul (mului propusd

cesteiaasupracțiunile de re

din Regulamructurale și re (PE). În trilor privind pul perioadeeficacitatea, ropunere pen

determină mul de monrele:

gement (AMguvernanța

ea la timp șiinformații p


120

ficative asuppinde mai deațional și eurle de moniMonitorizareireamanagem

anțate din fonactului asuprasupra medi

ice și financi

elor asupra m

ă fie inclusăitorizare arat

ului

implementarnismele de mNDR.

(1) din HG de titular, area mediului, emediere cor

mentul nr. 130de investițiitimpul perioeficacitatea,

ei de programeficiența și

ntru organiza

și stabileștnitorizare și

M), ca elemesistemului dei comunicarpentru înreg


pra mediuluegrabă de prropean, decâtitorizare exea fondurilormentulului, mnduri UE, şira mediului.iului, poate f

iare privind i

mediului la

ă o cerință eă efectenega

rea PNDR, monitorizare

nr. 1076/200e în vedere iprecum și e

respunzătoare

03/2013 de si (RDC), Auoadei de prog, eficiența șimare, AM aimpactul pr

area monitor

te în detalievaluare. C

ent cheie a e monitorizaea rezultatel

gistarea, stoc


i ale implemrogramele dt de necesita

xistente pot r UE se facemonitorizăriii care oferă Sistemul dfi deosebit de

implementar

nivel de m

xplicită de pative neaștept

trebuie să a mediului a

04 ”monitoriidentificarea efectele advee”.

stabilire a unutoritatea de gramare, AMi impactul pasigură perfrogramului, rizării și eval

iu rolurile ele mai imp

sistemului, aare și de evallor. AM se carea, gestio

E RURALĂ 2007

mentării PNe monitoriza

ateaunei monfi utilizate

e printr-un sii, managemesinergii, atun

de monitorizae util pentru:

rea proiectulu

măsuri indivi

propunere detate asupra m

fie monitorar trebui să

izarea impleîncă de la î

erse neprevă

nor dispoziții Managemen

M asigură efprogramului, formanța evape baza plaluării în Cap

și responsaportante subi

are responsaluare, inclusiasigură că eonarea și ra

7‐ 2013

DR este are și de nitorizări e pentru istem de entulului nci când are TIC,

ui;

iduale și

e măsuri mediului,

rizate și fie parte

ementării început a ăzute, în

comune nt (AM) fectuarea pe baza

aluărilor, anului de pitolul 9,

abilitățile iecte ale

abilitatea iv pentru există un aportarea

PROIECT C

Sub-caprogra

1)

2)

3)

“ECOFINANŢAT D

datelor relcu acest si

Organismeși Pescuit organisme

Comitetul Monitorizresponsabimplementcantitativ implementprincipal p

Comitetul monitorizaaferente, evaluatori

Grupurile care oferă

BeneficiarMonitoriz

Grupurile monitoriza

Rețeaua NAM și al p

Evaluatoriprogramul

Furnizorii care se num

apitolul 9.3 amelor și act

) Activități efectuate î

) Activitățilsă fie efec

) Activități activitățileAutoritățiiversiuni s


levante priviistem.

ele intermed(APDRP) ș

ele executive

de Monitorarea trebuiilitățile printării Programcât și calitattarea programprin intermed

de Coordonare și de evinclusiv dis, precum și i

de lucru tehsprijin pe as

rii – aplicaare prin orga

de Acțiunearea Strategi

Națională Rurpărților intere

ii - sunt inlui.

de date și almără Institut

din PNDR ivitățile cone

privind pregîn faza de pre

le privind evatuate de cătr

legate de de de raportai de Managesintetizate s


nd programu

diare și agențși Agenția de principale a

rizare – come sa fie

ncipale ale mului și montiv și a eficacmului și prodiul indicator

nare a Evaluăvaluare și de

ponibilitateainteracțiunea

hnice - sunt specte de nat

anțipentru fanizațiile lor

e Locală -ilor de Dezv

rală –contribesate.

ndependenți

lte instituții ștul Național

stabilește teexe sunt cara

gătirea evaluegătire;

aluarea prorire evaluatori;

diseminarea iare și comunement. Prin uau extrase


121

ul și implem

țiile de plăți de Plăți și Inale sistemulu

mpus din mecoordonată Comitetului

nitorizarea pecității econogresul înregirilor.

ării- constitu a asigura r

a datelor, ina cu parteneri

sub-grupuritură tehnică p

finanțare prrepresentativ

realizarea avoltare Local

buțiela monit

față de a

și organizațiide Statistică

emele și actacterizate în d

uărilor - cara

iu-zisă - ofe;

informațiilornicare a rezurmare, Autdin rapoarte


entarea aces

– Agenția dntervenție peui și de gestio

embri selectde Comitede Monito

eriodică a proomice.Comiteistrat în înde

uit de AM curelevanța și nformațiilor i și alte părți

i ale Comitepentru evalua

rin PNDR ve.

autoevaluăriloă.

torizare și ev

autoritățile r

i relevante –p, Eurostat, et

tivitățileevaludetaliu și îm

acterizează o

eră lista activ

r - Planul dzultatelor evtoritatea de Mele de eval


tuia și că PE

de Plăți pentrentru Agricuonare a datelo

ați din cadruetul de Morizare se nogresuluiatâtetul de Monieplinirea obie

u scopul de arealizarea lași contactelinteresate.

etului de Cooare.

și partener

or a GAL-u

valuare, în c

responsabile

principalele tc..

uării. Activimpărțite în:

o serie de a

vităților de ev

e evaluare aaluării sunt Managementluare, pentru

E RURALĂ 2007

E este în con

ru Dezvoltarultură (APIAor.

ul întreguluiMonitorizare. numără supet din punct ditorizare exaectivelor ace

a sprijini proa timp a actlor relevante

ordonare a E

i în Comit

urilor indivi

alitate de pa

de implem

surse de date

itățile de ev

ctivități care

valuare care

a PNDR preîn responsa

t trebuie să u a informa

7‐ 2013

cordanță

re Rurală A) – sunt

i sistem. Printre

ervizarea de vedere aminează estuia, în

ocesul de ivităților e pentru

Evaluării

tetul de

iduale și

artener al

mentarea

e, printre

valuare a

e trebuie

urmează

evede că abilitatea utilizeze a părțile

PROIECT C

4)

Sub-ca

Cruciaaplicaragențimonitoevalua

Calendrepereacestocursiv

“ECOFINANŢAT D

interesate mass-med

) Activitățil

apitolul 9.4 a

ală pentru sre a PNDR.iile de plățiorizare ale are.

darul de moe ale rezultatora. Se sugerve):


și factorii dedia, inclusiv p

le de raportar

a PNDR se c

sistemul de . Sisteme elei APIA și programului

onitorizare ptelor procesurează că cale


e decizie. Aprin intermed

re și acțiunile

concentrează

monitorizarectronice derespectiv A

i și impleme

prezentat în ului de moniendarul să se


122

ceste rapoartdiul publicați

e întreprinse

pe date și in

re este mone informare APDRP. Aceentării sale,

sub-capitoluitorizare, de e completeze


te pot fi diseiilor și eveni

în urma acti

nformații.

nitorizarea inSPCDR și Iestea înregi

care sunt n

ul 9.5 din PNexemplu, ra

e după cum e


eminate prinimentelor PN

ivității de ev

nformațiilor IACS sunt astrează și snecesare pen

NDR oferă apoarte și tereste indicat m

E RURALĂ 2007

n diferite mijNDR;

aluare.

privind punadministrate stochează dntru monitor

cele mai imrmene de depmai jos (cu c

7‐ 2013

loace de

nerea în de către atele de rizare și

mportante punere a caractere

PROIECT C

Sub-capentru

Stadiu

Guver

Rezul

RapoaNaționcalendacoperComis

În co1303/2priviresale, indicacuantimodifîncepâ2017, perforindicași, deasemepentruaspectmăsurva fi pentrudescriprogra

În conprezincătre aadică

Rapor

“ECOFINANŢAT D

apitolul 9.5 u a asigura fin

u

rnanță

ltate majore

artele anualenal de Dezdaristic anteri anii calensie.

onformitate 2013, rapoae la impleminclusiv dat

atori specificificate, incluficările valorând cu rapo

ale obiectivrmanță. Dateatorilor pentre asemenea,enea, acesteau a îndeplinte care aferile de rectifidepus în 20

uîndeplinireaerea implemam.

nformitate cuntă anual rezautoritatea cMinisterul M

rt de evalua


oferă, de asnalizarea act

Activități

Stabilirea

Planificareconsolidar

e

e privind imzvoltare Rurerior (Raporndaristici 20

cu art. 50rtele anuale

mentarea progte financiareci ai progrusiv, dacă erice ale ind

ortul anual cvelor de etaele transmiseru operațiuni, pentru opa vor prezeni condiționactează perficare întrepri017, va preza obiectivelomentării sub

u Art 27 (3) zultatele progcompetentă pMediului și S

are ex post


semenea, contivităților și r

i

Comitetului

ea resureacapacități

mplementarearală (RAI)rtul depus 014 și 2015

0 din Regue vor oferi gramului și e, indicator

ramului și veste cazul, dicatorilor dcare trebuie apă definite e se vor refeile implemenperațiunile senta acțiunilalitățile ex-a

formanța proinse. RAI co

zenta și progor programub-programelo

a HG nr. 10gramului depentru protec

Schimbările C


123

nturul indicarezultatelor,

de Coordon

urselor ii

a Programulupentru anuîn 2016 v

5) depuse l

ulamentul ninformații ca prioritățiloii comuni șvalorile țintcu privire le rezultat ș

prezentat îîn cadrul d

eri la valorilntate compleselectate. Dle întreprinsante și oricogramului ș

onsolidat, cargresul realizaului, inclusior incluse î

076/ 2004 AM monitorizarcția mediulu

Climatice.


ativ de sincrdupă cum ur

nare a Evaluă

pentru

Termen

CE

ui ul va la

nr. cu or și tă la și, în de le et

De se ce și re at iv în

30 iunie

până în ale RAI

M re ui,

Înainte d(sfert) apentru rezultate

Cel târzi


ronizare a acrmează:

ării

evaluare

n limită pent

2016 și 30 i

2024 (versprezentate în

de sfârșitul pal anului, ce

care au ele monitoriz

iu 31.12.2024

E RURALĂ 2007

ctivităților pr

Data(stab

2014

și 2014

tru depuner

unie în fieca

siunile consn 2017 și 201

primului trime urmează

fost rapzării

4

7‐ 2013

rincipale

a bilită)

ea la

are an

olidate 19

mestru anului

portate

PROIECT C

Pregă

Implem

“ECOFINANŢAT D

ătire

mentarea


Schema or

Pregătirea

Pregătirearealizarea 2017

Pregătirearealizarea 2019

Prezentare

Monitoriz

Pregătirearealizarea

Revizuireaevaluarea

Revizuirea

RevizuireaIdentificarnivelelor d

Pregătirea

Pregătirea

RAI stand

Evaluareadomeniilerăspunsuricu privirevaluarea implemenconsolidat

Evaluareaîn cadrul pde DR; contribuțiela realizarinclusiv oa asigura fonduri USDL; răsp


rganizaționa

a strategiei de

a caietului dunei proce

a caietului dunei proce

ea/discutarea

zarea strategi

a caietului dunei procedu

a abordărirezultatelor

a întrebărilor

a surselor rea datelor nde referință

a sistemului d

a metodologi

dard (2016, 2

a rezultateloe de intervei la întrebărilre la elabo

folosirii fntării sub-prt prezentat în

a: rezultatelopriorităților Dla eficacita

e la cele treirea țintelor pobiectivele te

o abordare UE pentru a

punsuri la


124

ală a sistemul

e comunicare

e sarcini și eduri de lici

e sarcini și eduri de lici

a RAI în Com

ei de comun

e sarcini și uri de licitați

lor metodoși impactulu

r & criteriilo

potențiale ecesare și a s

de colectare

ei

2018, 2020, 2

or intervențienție (DI) le de evaluar

orarea & ifondurilor drogramelor n 2017)

r intervențiilDR; contribuatea, eficieni obiective g

principale UEematice CSC

integrată a sprijini dez

întrebările d


lui de M&E

e

a proceduriltație pentru

a proceduriltație pentru

mitetul de Mo

nicare

a procedurilie pentru eva

ologice poui

or de evaluare

de colectsurselor pote

a datelor

2021, 2022, 2

ilor PDR șîn cadrul pre, concluzii mplementare

de AT, incincluse în

lor PDR și cuții la obiectința și impagenerale ale PE2020 și a st

C; la progresuutilizării FE

zvoltarea terde evaluare


lor de licitațRAI conso

lor de licitațRAI conso

onitorizare

lor de licitațaluarea ex po

otențiale pe

e

tare a datențiale, inclu

2023, 2024)

și contribuțipriorităților și recomand

ea programclusiv descr

program (

contribuție livele transveactul PNDRPAC; contribtrategiei Uniul realizat peEADR și a ritorială, inc

și concluz

E RURALĂ 2007

2014

2014

ție și olidat

2015

ție și olidat

2017

2016

2018

ție și ost

2021

entru 2016

2015

telor; usiv a

2014

2014

2016

ia la DR,

dările mului,

ierea (RAI

2017

la DI ersale R, și buție iunii, entru altor lusiv

zii și

2019

7‐ 2013

-2015

-2024

-2024

-2022

-2015

-2015

PROIECT C

Disem

Pregătun prorevizu

Sub-cadispon(ce), r(cum) Planul

“ECOFINANŢAT D

minarea

tirea și efectuoces continu

uirea acestora

apitolul 9.6 nibile pentruresponsabilii

și planifical general este


recomandprogramul

Evaluareaîn cadrul pde DR, la la cele treițintelor pobiectivelo abordarepentru a sfondurilorconcluzii implemen

Revizuirea

uarea monitouu pe termea să se realiz

Comunicareu diferiți des

cu diseminaarea (când) pe prezentat în


ări cu privlui (RAI con

a: rezultatelopriorităților Deficacitatea,i obiective grincipale UEe tematice Ce integrată aprijini dezvo

r de AT; răși recom

ntarea program

a și disemina

orizării în caden lung, deoeze în interv

eprezintă motinatari țintă

area acestor rpentru a mon tabelul de m


125

vire la elansolidat preze

r intervențiilDR; contribu, eficiența și

generale ale PE2020 și a

CSC; la progra utilizării FEoltarea teritorăspunsuri laandări cu mului (ex po

area constată

drul planuluioarece se aștvalul 2014-20

odul în careă (pentru cinrezultate (cinonitoriza folomai jos:


aborarea și entat în 2019

lor PDR și cuții la obiectiimpactul PD

PAC; contribstrategiei U

resul realizatEADR și a rială, inclusia întrebările

privire la ost 2024)

ărilor de la ev

i de monitoriteaptă ca re024 după cum

e rezultatele ne) pentru a ne), canalele osirea rezult


implement9)

contribuție livele transveDR, și contribbuție la realizUniunii, inct pentru a asialtor fonduriiv SDL; folo de evaluar

elaborarea

valuare

izare este coealizarea unom este indica

activitățilorle acoperi nde informar

tatelor din p

E RURALĂ 2007

tarea

la DI ersale buție zarea lusiv igura i UE

osirea re și a și

2024

2017

onsiderat în Por activități at mai sus.

r de evaluarnevoile de ine care vor fi rocesul de e

7‐ 2013

-2024

PNDR ca și / sau

re vor fi nformații

utilizate evaluare.

PROIECT C

CE

ConsPNDRnevoiimpleprogr

ConsprivirrealizimpaintervPNDR

RezuefecteimpaintervsprijiMoniși revplanucomu

SubcacompemonitoCele mPNDR

S-astamai seasupraindividmonito

“ECOFINANŢAT D

statările evaluR cu privire ia de a îmbuementarea ramului

statări cu re la zările și ctul vențiilor R

ultatele, ele și ctul vențiilor inite itorizarea vizuirea ului de unicare

apitolul 9.7 fetențelor. În orizare, în timai multe diR.

abilitun set stemnificativ aa mediului șiduali. Din orizare existe


PEN

CIN

uării la

unătăți

AMCE, tehnCCEbenepubl

AMCM,gruplucruCCEbenepublgene

Factdecipolit

AM

face referirecadrul AM

mp ce respointre activită

trict de indicasupra mediui stabilește orpunct de vente și alinia


NTRU

NE , AP, CM

grupurinice de lucrE, RNReficiari, licul general

, AP, , CE, purile de u tehnice, E, RNR, eficiari, licul eral

torii de izie tică

e la resurseleși în agenți

onsabilitatea ățile de evalu

catori pentruului (pozitiv rganizații res

vedere finanate unele cu a


126

CINE

M, ile ru, R,

AM (inclusivsecțiunecomunic

AM (inclusivsecțiunecomunic

AM

AM

e materiale,iile de plăți evaluării apauare pot fi c

u măsurile sasau negativ)

sponsabile pciar ar trebaltele.


CÂN

v ea de care)

În confocu RD76(3)

v ea de care)

MoniRAI conso2017și evaex po

În confocu RD76(3)

Anua2016depunRAI)

umane, finaexistă structarține unei sco-finanțate

au operațiuni), care urmărentru monito

bui utilizate


ND

ormitate DR (Art. ))

itorizarea olidate

7 & 2019 aluarea ost

ormitate DR (Art. ))

al, din 6 (în urma nerii )

anciare, precturi care destructuri distiprin asistenț

ile care au imrește impactuorizarea și ev

în mod ef

E RURALĂ 2007

CUM

Rapoarte evaluare rezumate); prezentările evaluatoruluwebsite; evenimente;Rapoarte evaluare (increzumate); prezentările evaluatoruluevenimente;de lucru/ graspecte specifice groups); webRezumatele rapoartelor devaluare; interne

Întâlniri interne/atelielucru

cum la conssfășoară actiincte din cadța tehnică di

mpactul poteul PNDR 20valuarea indificient sistem

7‐ 2013

de (inclusiv

ui;

; de

clusiv

ui; ; ateliere rupuri pe

(focus bsite

de întâlniri

ere de

solidarea ivități de drul AM. in cadrul

ențial cel 014-2020 icatorilor mele de

PROIECT C

10.3 I

Indicamonito2020. potențcompa

Indicaurmăto

Majorcomunînconjadiţion

Prezen

TEMA

BIODIFLOR

“ECOFINANŢAT D

Indicatori

atorii enumerorizării impaAceştiavorp

țial semnificartimentelor

atorii propușoarelor criter

Indicatoriiintervenţie

Indicatoriipe baza (Institutul

ritatea indican de monitojurător. Ei vnali.

ntarea gener

ATICA SEA

IVERSITATRĂ, FAUNĂ


rați în tabeluactului asuppermite moncativ asupraindividuale d

și pentru morii:

i trebuie să e);

i sunt dispondatelor statNaţional de

atorilor propuorizare și dvor trebui să

ralăa indicat

A OBIECPRINC

TE, Menținconsolibiodive


ul de mai jos pra mediului nitorizarea ima mediului de mediu.

onitorizarea

aibă legătu

nibili și/ sau ptistice și deStatistică și

uși sunt indde evaluare ă fie raporta

torilor propu

CTIV CIPAL

P

nerea și idarea ersității


127

sunt propuşia Programu

mplementăriși/ sau de

impactului

ură directă c

pot fi puşi lae monitorizaAgenția Naţ

dicatori de coal UE, în

aţi la satisfa

uşi pentru mo

Propus în ca

zonele Naaflat sub(ha,%% d(% din terteritoriu), de păduriNatura 20agricolă Natura 200Gradul dagriculturiSAU); Zone defavSAU); Suprafaţa din suprafaIndicele pspecifice tValoarea habitatelorpermanent


icafiindadecvului Naționaii măsuriloreterminarea

asupra med

cu PNDR ș

a dispoziție /are asigurateţională pentru

ontext comucare aceştia

acereacerințe

onitorizarea

IND

drul PNDR

atura 2000 (teb Natura din teritoriu),ritoriu), SCI (suprafață aco

i în cadrul 000 (%), supîn cadrul

00 (% din SAUde intensivizaii (% din

vorizate(% di

fondului funcfața totală); populației de erenurilor agr

estimată r de te din zon


vaţi pentru aal de Dezvo

care ar putendințelor

diului au fo

și măsurileac

/ calculaţi (lae de instituțu Protecția M

uni stabiliţi îa sunt relev

elorUE și, p

PNDR 2014

DICATOR

Prop

eritoriu 2000

, SPA (% din operită rețelei

prafața reţelei U); are al

total

n total

ciar (%

păsări ricole;

a pajiști

na de

E RURALĂ 2007

a fi aplicaţiînltare Rurală

utea avea unde îmbună

st selectaţi

cestuia (dom

a nivelul fiecțiile corespuMediului).

în contextul vanţi pentrurin urmare,

– 2020

pus de către

Zone cvaloare (Pajiști HNV)(%suprafațăutilizată

Suprafaţa agcare se agricultura ec

7‐ 2013

n vederea ă 2014 – n impact ătăţire a

pe baza

menii de

cărui an), unzătoare

cadrului u mediul

nu sunt

e SEA

u înaltă naturală

- % din total ă agricolă SAU);

ricolă pe practică

cologică.

PROIECT C

TEMA

APĂ

SOL

“ECOFINANŢAT D

ATICA SEA


A OBIECPRINC

Menținîmbunăcalități

Protejacantităfuncțiucalități


CTIV CIPAL

P

nerea și ătățirea ii apei

area ții,

unii și ii solului

E


128

Propus în ca

munte (nvaloare estZone denaturală (mPăduri proterenuri împentru conelemente (mii ha));Categorii pădurilor Naţional (FSurplus poterenurile ha / an); Surplus poterenurile fosfor/ha/aCalitatea apele subteCaptarea (1000 m3);Infrastructuzată în zde distribuși rețea de

Materia (Mtde casolurile de0-30 cm);

Eroziunea soluSuprafața expusă lasever de produsă dsuprafața aEroziunea apă (tone/hCantitatea chimice împrăştiatăagricole (activă).


IND

drul PNDR

nr de habitatimată); e mare vmilioane ha);otejate(Păduri mpădurite pronservare, peisnaturale spe

de protecțFondului FoFFN). otenţial de azagricole ((kg

otenţial de fosagric

an); apei (Nitra

erane (%)); apei în agric; tura de apă onele rurale -uție a apei pocanalizare (km

organică dinarbon organie suprafață st

ului: agricolă

a risc modeeroziune a s

de apă (ha și%agricolă totală

solului cauzha/an);

de îngrășăși pes

ă pe tere(tone de sub


DICATOR

Prop

ate cu

valoare

și alte otejate saje și ecifice

ție a orestier

zot pe azot /

sfor pe ole(kg

aţi în

cultură

/ apă - rețea otabile m).

n sol c din trat de

totală erat și solului % din ă); ată de

ăminte sticide enurile bstanță

E RURALĂ 2007

pus de către

Calitatea apei/ ha / an, kg fo/ an);

Volumele de captate pentruagricultură (m

Infrastructuraalimentare potabilă canalizareîn rurale(lungimkm,EchivalenPopulației acoperite)tere(terenul efecprin impleproiectelor prin PNDR). Zonele de agextensivă hectare de agricole utiSAU);

Eroziunea sodin suprafațatotală și % din

7‐ 2013

e SEA

i (kg azot fosfor / ha

apă u m3);

a de cu apă

şi zonele

meîn ntul

en irigat ctiv irigat ementarea

finanțate

gricultură (% si terenuri

ilizate -

olului (ha a agricolă n total).

PROIECT C

TEMA

AER

FACTCLIMENER

SĂNĂPOPU

“ECOFINANŢAT D

ATICA SEA

TORI MATICI RGIE

ĂTATEA ULAȚIEI


A OBIECPRINC

Îmbunăcalități

ŞI

Atenuaefecteloschimbclimatiadaptaacestea

Adaptaeficientschimbclimati

Protejaîmbunăsănătățbunăstăpopula


CTIV CIPAL

P

ătățirea ii aerului

E(G

area or bărilor ice şi rea la

a

area tă la

bările ice

Uagin

area și ătățirea ții și ării ției


129

Propus în ca

Emisiile de gaGES) din agri

Emisiile agriculturăechivalentSursele cemisiile aCH4 și N2

Utilizarea dgricultură, ndustria alime

utilizarea în agricul(ktoe); utilizarea dindustria aProducția regenerabiagricultură(ktoeși% dde enerregenerabi

Populaţia urilor (milSuprafaţa uri (km2);Educație cparticipareeducaționapersoaneloși rural (%Acces la s(Nr.); Infrastruct


IND

drul PNDR

aze cu efect dcultură totale nete

ă (inclusiv sot CO2); care contribuanuale cumula2O din agricul

de energiesilvicultură

entară: directă de e

ltură / silvic

directă a eneralimentară (kto

de eilă provenităă și silvicdin producția rgie din ile);

din teritoriile lioane persoanacoperită de

continuă - grae la pral sau de formor la nivel na

%); erviciile de să

tura de toiembrie 2014DE DEZVOLTAR

DICATOR

Prop

de seră

e din l) (Gg

uie la ate de ltură.

e în și

energie cultură

giei în oe);

energie ă din cultură

totală surse

GAL-ne); GAL-

adul de ocesul

mare a ațional

ănătate

turism

E RURALĂ 2007

pus de către

Nivelurile concentrațiilepoluanți prinaerului pentrruraleParticulprezente îcomparativ poluanți (%). Emisiile deechivalente îde utilizatoruutilizatorul fexemplu, agricultură (CO2 echivaleemisiile toGES);

Producția deregenerabilă agricultură silvicultură (tdin producțiaenergie dinregenerabile)

Consumul deîn agsilvicultură industria a(total de tone echivalent p(ha) din SAU

Modificări îndemografică;

Populația dinunde se valorile limpoluare a aeru

Procentul pconectate alimentarea papă și sistem

7‐ 2013

e SEA

/ e de ncipali ai ru zonele le în aer,

cu alți

carbon în funcție ul sursă / final, de

din (tone de ent,% din tale de

e energie din

și tone și %

a totală de n surse ;

e energie gricultură,

și alimentară

de petrol pe hectar

U). n structura

n zonele depășesc

mită de ului;

populației la

publică cu mul public

PROIECT C

TEMA

ACTIVMATEURI NATU

PATRCULTPEISAAMENTERIT

Nota B

“ECOFINANŢAT D

ATICA SEA

VE ERIALE(DEȘȘI RESUR

URALE)

RIMONIUL TURAL, AJUL NAJAREA TORIULUI

Bene:


A OBIECPRINC

ȘERSE

Maximeficientutilizărresurse

ŞI

Conserconsolipeisajepatrimrural Român

Promovplanificdezvoltutilizărdurabilterenur


CTIV CIPAL

P

mizarea tizării rii elor

Spr

rvarea și idarea lor și a oniului

din nia

varea cării și tării rii le a rilor


130

Propus în ca

naţional turism).

uprafaţa agrractică agricu

Suprafața la scară larSuprafața (ha); Dinamica funciar (%


IND

drul PNDR

şi rural

ricolă pe caultura ecologic

de pășuni utrgă (milioane

totală de

structurii fon%).


DICATOR

Prop

(agro-

are se că

tilizate ha); livezi

ndului

E RURALĂ 2007

pus de către

de canalizsistem de tapelor uzate.

Cantitatea de provenite din suprafața nămolul de este reciclat șpe terenuri ag

Procentul derezultate în fsector: a) utprocesul de b) utilizate înde compost, cpentru recuperareateenergetică depozitate;

Suprafața pe parcticatăagriecologică presupune rconsumului îngrășăminte anorganice).

Întinderea șzonelor desemnate, exemplu Naționale, PatrimoniuluiMondial, etc.

Zone defavordin suprafaţautilizată); Zona curpicadrul schemagro-mediu.

7‐ 2013

e SEA

zare cu tratare a

nămoluri epurare /

unde epurare

și utilizat gricole;

e deșeuri funcție de tilizate în reciclare,

n procesul c) folosite

ermică și și d)

care este icultura

(ce reducerea

de

și starea statutare

de Parcurile

Zonele i ;

rizate (% a agricolă

insă în melor de

PROIECT C

Instituidentif

În conindicamonitoactualrezulaprezencu surreferit

“ECOFINANŢAT D

uțiile responsficate și textu

nformitate cuatorilor propuorizarea efecizată și dezv

atele discuțiilntată în contirsa de date (intoare la evolu


sabile de furnul va fi comp

u precizările uşi pentru mctelor asupr

voltată în conlor purtate îninuare, permnstituția ce puția fiecărui


nizarea datepletat în cons

cuprinse în nmonitorizarea

a mediuluidnformitate cun cadrul dez

mite o corelarpoate furnizaindicator.


131

elor necesaresecință.

nota de subsoa PNDR 201determinate du noi inform

zbaterii publirea facilă a ina aceste infor


e monitorizăr

ol a tabelulu4 – 2020”, lde implemen

mații relevantice. Astfel, vndicatorului rmații), indic


rii indicatori

ui privind „Prlista indicatontarea PNDRte colectate șversiunea acmonitorizat pând în acelaș

E RURALĂ 2007

ilor individua

rezentarea georilor propușR 2014-202și în conformtualizată a tpropus de căși timp și o p

7‐ 2013

ali vor fi

enerală a și pentru 0 a fost

mitate cu abelului, ătre SEA prognoză

PROIECT C

Obiect

BIODITE, FAUN

APĂ

“ECOFINANŢAT D

tiv principal

IVERSITAFLORĂ,

NĂ


Obiective relevante mediu

Menținereaconsolidarebiodiversit

Menținereaîmbunătățircalității ape


de IndicaSEA

a și ea ății

Suprafazonelorînaltă natural(pajiștia conservhabitatagricol(pajiștiSuprafaagricolcare practicagriculecologiIndicelpopulade pspecifiterenuragricol

a și rea ei

Calitate(de suși subte

Volumapă pentru agriculprovensistemuirigațiiInfrastrde alimcu potabilcanalizzonele realizatPNDR

Suprafaterenulirigat (efectivprin implem


132

tor Cua(unmă

fața r cu valoare lă i)/stare

de vare a telor le i)

% supagriutilHa/evahab

faţa lă pe

se ă ltura ică

Hec

le ației păsări ice rilor le

Spepăstereagri

ea apei uprafață erane)

kg kg f

mele de captate

ltură nite din ul de

m3

ructură mentare

apă lă şi zare în

rurale tă prin

Echpopdes

fața lui (terenul irigat

mentare

Hec


antificare nitate de sură)

din total prafață icolă izată /% din aluări de bitate

ctare

ecii de ări pe

enurile icole

azot/ha/an, fosfor/ha/an

hivalentul pulației ervite

ctare


Evaluare (tendințe)

Menținerea valorilor actuale

Creșterea suprafeței

Menținere nivelului actual

Menținerea unui nivescăzut aconcentrațiede azot/fosforCreșterea cantității

Creștere

Creștere suprafață

E RURALĂ 2007

Instituțiaresponsaraportare de inforMADR/dobținute structurilesubordineetc.)

MADR/dobținute structurilesubordineetc.)

MADR

el al ei

MADR/dobținute structurilesubordineMMSC (ANPM,AMADR/dobținute structurilesubordineMMSC (ANPM,AINS MADR/dobținute structurilesubordineobținute structurilesubordineMMSC (ANPM,AMADR/dobținute structurilesubordine

7‐ 2013

a abilă cu ea/surselrmații

date de la

e în e (APIA

date de la

e în e (APIA

date de la

e în ea

ANAR) date

de la e în ea

ANAR),

date de la

e în e/ date

de la e în ea

ANAR) date

de la e în e

PROIECT C

Obiect

SOL

AER

FACTCLIMENER

SĂNĂPOPU

“ECOFINANŢAT D

tiv principal

TORI MATICI ŞIRGIE

ĂTATEA ULAȚIEI



Protejarea cantității, funcțiilor calității solului

Îmbunătățicalității aerului

Atenuarea efectelor schimbăriloclimatice adaptarea acestea Adaptarea eficientă schimbărileclimatice

Protejarea îmbunătățirsănătății bunăstării populației


de IndicaSEA

a proifinanțaPNDR)

și

Suprafapajiști utilizatextensiSuprafaagricolafectatăeroziunsoluluiprodusapă

irea Particuprezentaer

or şi la

la e

EmisiilGES agricul

Producenergieregenerdin agriculsilviculConsumenergieagriculsilviculindustralimen

și rea

și

Populazonele se devalorilede polaeruluiPopulaconectaalimenpublicăapă sistemupublic canaliz


133

tor Cua(unmă

iectelor ate prin )

fața de

te iv

hec

fața lă ă de nea ă de

Hecsupagriși %

ule te în

% PM

le de din

ltură

Gg CO% tota

cția de e rabilă

ltură și ltură

Ktoprode sursrege

mul de e în ltură, ltură și ria ntară

Kto

ația din unde

epășesc e limită luare a i

Num

ație ată la

ntarea ă cu

și ul

de zare cu

%



ctare

ctare din prafața icolă totală

% din total

(PM2,5 și M10)

echivalent O2,

din emisiile ale de GES

oe și % din ducția totală energie din

se enerabile

oe

măr



Menținere/Creștere

Descreștere suprafață

Descreștere

Menținerea unui niveredus

Creștere

Creștere

Descreștere

Creștere

E RURALĂ 2007

Instituțiaresponsaraportare de infor

C MADR/dobținute structurilesubordineMADR/INEurostat,

MADR/dobținute structurilesubordineMMSC (A

el MADR/dobținute structurilesubordineMMSC (AMADR/dobținute structurilesubordineMinisteruEconomieMADR/dobținute structurilesubordineMinisteruEconomieMADR/dobținute structurilesubordine(INSP), IN


7‐ 2013


date de la

e în e, INS, NS, ICPA

date de la

e în ea ANPM)

date de la

e în ea ANPM)

date de la

e în ea ului ei, INS

date de la

e în ea ului ei, INS

date de la

e în ea MS NS

date de la

e în ea ANPM)

PROIECT C

Obiect

ACTIVMATE

(DEȘERESUNATU

PATRCULTPEISAAMENTERIT

Compactualcadrul

-

-

-

“ECOFINANŢAT D

tiv principal

VE ERIALE

EURI ȘIURSE URALE)

RIMONIUL TURAL, AJUL ŞINAJAREA TORIULUI

parativ cu verizate a tabell obiectivului

indicatorupopulațieiindicatoruPopulațieidatorită peva putea fbaza unor



Maximizareficientizărutilizării resurselor

Conservareși consolidarepeisajelor patrimoniurural România Promovareplanificăriidezvoltării utilizării durabile terenurilor

rsiunea inițialului nu a fi inițial „Săn

ului demogra”;

ul este foartei (o dată la 10eriodicității rfi raportat anmetodologii


de IndicaSEA

sistem tratare apelor

rea rii

CantitanămoluprovenepurarecantitatutilizatterenuragricolSuprafacare parcticagriculecologi

ea

ea și a

ului din

ea i și

și

a

Obiecticulturasprijini

Suprafazonelordefavo

Suprafazonelore în schemeagro-m

ală a tabelulufost considernătatea populafic este unu

e greu cuanti0 ani); realizării Recnual în cadrui diferite este


134

tor Cua(unmă

de a

uzate. atea de uri nite din e și tea tă pe ri le

tone

fața pe este

ată ltura ică

Hec

ive al ite

Numobiecult

fața r rizate

% dagriutil

fața rcupins

cadrul elor de

mediu

Hec

ui de indicatorat indicatorulației” datoritul indirect î

ificabil, dato

censăminteloul planului de foarte difici



e/hectar

ctare

măr ective turale

din suprafaţa icolă izată

ctare

ori propuși înul „Modificătă mai multoîn raport cu

orită periodic

or Populației de monitorizilă;



Creștere

Creștere

Menținerea valorilor actuale șîmbunătățirea condițiilor

Descreștere

Menținere/ Creștere

n cadrul SEAări în structu

or motive: obiectivul

cității realiză

(o dată la 10zare, iar cuan

E RURALĂ 2007

Instituțiaresponsaraportare de infor


MADR/dobținute structurilesubordineetc.)

și er

MADR/dobținute structurilesubordineMMSC și MCulturii MADR/dobținute structurilesubordineetc.) MADR/dobținute structurilesubordineetc.)

A, la nivelul vura demogra

principal „S

ării Recensă

0 ani), indicantificarea ace

7‐ 2013


date de la

e în ea ANPM)

date de la

e în e (APIA

date de la

e în ea (ANPM)

Ministerul

date de la

e în e (APIA

date de la

e în e (APIA

versiunii afică” în

Sănătatea

ămintelor

atorul nu estuia în

PROIECT C

Astfelcondițacestu

“ECOFINANŢAT D

l, se propunțiile în care ui indicator.


ne excludereAM PNDR


ea acestui inpoate identi


135

ndicator, cu ifica din surs


mențiunea se valide de


că acesta p informații p

E RURALĂ 2007

poate fi reinpentru monit

7‐ 2013

nserat în torizarea

PROIECT C

11 R

ScopuRuralăaspectmediueste efde impproces

PNDR2014 caract

Lista m

Măs

Măs

Măs

Măs

Măs

Măs21)

Măs

Măs

Măs

Măsspec

Măs

Măs

Măs

Măs

Măs

Prezenante a

“ECOFINANŢAT D

Rezumat non

ul principal aă 2014-2020telor de medului și pentrufectuată pentplementarea sul de elabor

R este concep– 2020. Aceerul cât și ge

Prezentar

măsurilor

sura 1. Trans

sura 2. Servi

sura 4. Inves

sura 6. Dezv

sura 7. Servi

sura 8. Inves

sura 9. Înfiin

sura 10.Agro

sura 11. Agri

sura 13. Plățicifice (Art.31

sura 14. Bun

sura 15. Serv

sura 16. Coo

sura 17.Gesti

sura 19. LEA

ntul Raport d PNDR 2014


n-tehnic

al evaluării 0 (PNDR 20diu în pregă

u a contribui tru a confirmPNDR 2014

rare și adopta

put pentru aesta va oferestionarea me

rea tuturor m

sfer de cunoș

cii de consili

tiții în active

oltarea explo

cii de bază ș

stiţii în dezv

nţarea grupur

o-mediu și cl

icultură ecol

i pentru zone1)

năstarea anim

vicii de silvo

perare (Art.

ionarea riscu

ADER (Art. 4

de mediu pre4-2020. Proc


strategice d014-2020), vătirea PNDRla dezvoltar

ma faptul că 4-2020 sunt are a unui ast

a sprijini dezri oportunitățediului în zo

măsurilor P

ștințe şi acțiu

iere (Art.15)

e fizice (Art.

oatațiilor și a

i reînnoirea s

voltarea zone

rilor de produ

imă (Art. 28

ogică (Art. 2

e care se con

malelor (Art.3

-mediu, serv

35)

urilor (Art. 36

42-44)

egătit în cadrcesul SEA se


136

de mediu (SEversiunea m

R, în scopul rea durabilă îposibilele efidentificate,

tfel de progra

zvoltarea rurți considerab

onele rurale d

PNDR

uni de inform

17)

a întreprinder

satelor în zon

elor forestier

ucători (Art.2

)

29)

nfruntă cu co

33)

vicii climatice

6)

rul SEA a foe realizează î


EA) a Progrmartie 2014,

asigurării uîn a Românifecte semnif, descrise, evam.

rală din Rombile și va indin România.

mare (Art.14)

rilor (Art. 19

nele rurale

e și ameliora

27)

nstrângeri na

e și conserva

ost elaborat cîn paralel cu


ramului Națeste de a

unui grad rie. Evaluarea

ficative asuprvaluate și lua

mânia în perinfluența, prin.

9)

area viabilită

aturale sau c

area pădurilo

ca parte integu dezvoltarea

E RURALĂ 2007

țional de Deconsolida inidicat de proa strategică dra mediului ate în consid

ioada de pron măsurile s

ății pădurilor

u alte constr

or (Art. 34)

grantă a evala și evaluarea

7‐ 2013

ezvoltare ntegrarea otecție a de mediu generate derare în

ogramare sale, atât

r (Art.

rângeri

luării ex-a ex-ante

PROIECT C

a Prog2014-2proces

Acest consulasupra

Metod

Evaluaacesteasocia

Analiz

A) Ev

Efectemediuindicămediu

B) Est

Caractefecteevalua(adicăpotențsemnifost as

Legen

++ (2)

+ (1)

0

?

C) Eva

Au foindivid

“ECOFINANŢAT D

gramului Naț2020 va anasului SEA.

Raport de mltarea autoria mediului.

dologia de ev

area efecteloea pot afecta ate cu implem

za efectelor

valuarea măsu

ele programuu și acțiunileă dacă o acțului, folosind

timarea inten

teristicile înle înregistraare. Fiecare pă o notțialpozitivputficativ, iar "sociate cu dif

nda efectelor

) Efect pot

Efect pot

Neutru /

Efect inc

aluarea efect

st evaluate eduale asupra


țional de Dezaliza, alături

mediu este suităților și a a

valuare

or asupra medmediul. Eva

mentarea PND

cuprinde tr

urilor planifi

ului au fost ae (însemnândțiune are un

d "+" pentru u

nsității efecte

n ceea ce prte și semnifpotențial imptare de laternicsemnif

"0" un efect ferite culori.

potențiale

tențial pozitiv

tențial pozitiv

nici un efect

cert

telor cumula

efectele cumua factorilor de


zvoltare Rurde Raportu

upus consultaltor factori

diului și a intaluarea a idenDR.

rei etape pri

icate de prog

analizate în cd domenii dn impact poun impact po

elor

rivește pozificația (sau ipact asupra ma "0-2" laficativ, "1-2"potențial ne

v puternic

v

t

ative asupra a

ulative. Prin e mediu.


137

rală 2014-202l de Mediu

tării cu autorinteresați în

tensității acentificat poten

incipale

gram (evaluar

cadrul unor mde intervențieozitiv sau neotențial pozit

tivitatea, neintensitatea) mediului a pra ,"1" la," reprezintă eutru / nici u

- (1)

- - (2

+/-

aspectelor de

cumul se în


20. În cadrulal SEA, doc

ritățile și cun legătură c

estora s-a baznțialele efect

re globală) în

matrici de eve și măsuri)egativ, cu ptiv și "-" pent

egativitatea sacestora au

rimit un punc "2", undun efect pot

un efect). Se

) Efect p

2) Efect p

Efect m

e mediu

ntelege efectu


l consultărilocumentul car

publicul. Înu efectele im

zat pe o analite semnificat

n raport cu o

valuare care a) programuluprivire la fietru un impac

sau incertitufost specifi

ctaj, în funcțde "2" retențial negatemnul și inte

potențial nega

potențial nega

mixt

ul simultan a

E RURALĂ 2007

or organizatere reflectă r

n acest fel semplementări

iză a modulutive asupra m

obiectivele de

afișează obieui. Astfel deecare compoct potențial n

udinea cu picate în matrție de semnifeprezintă univ puternicm

ensitatea efec

ativ

ativ puternic

al mai multo

7‐ 2013

e, PNDR ezultatul

e asigură ii PNDR

ui în care mediului,

e mediu

ective de e matrici onentă a egativ.

rivire la ricele de ficația sa n efect

mai puțin ctelor au

c

or acțiuni

PROIECT C

Concl

Prstropm

“ECOFINANŢAT D

luzii privind

rogramul prrategice la nptimizarea p

mediu ce cond

Programul

Programulcalității vi

Programulecologice,

Programul(de amintinivelului d

Programulstimularearesurselor;

Programultransfer de

Protecția mprioritățilopropuse înprognozatCapitolulu

Concluziași îmbunăafecta în m

Efectul popoate confactorilor asupra sănmediului;

Efecte cumînsă se pomăsuri de

Identificarefecte negcompetitivtehnologii


d evaluarea

ropune priornivel Europee termen me

duc spre o de

l se bazează

l,prin domeneții, atât pen

l crează con, precum și o

l include măit investiții pde trai al cetă

l va contriba competitiv;

l va sprijinie cunoștințe

mediului și sor individuan cadrul fiecă, asupra ati

ui 7.6.;

a general a caătățirea medimod negativ m

otențial cumncluziona că

climatici prnătății popul

mulate potenate observa reducere a a

rea de măsugative, este nvității tuturoilor agricole


globală a PN

rități și domean și Națioediu și lung ezvoltare dur

pe o analiză

niile de interntru generația

ndițiile favoro dezvoltare a

suri ce vizeapentru apă poățenilor din a

bui la mențivității, ceea

ii considerarși tehnologii

schimbările cale ale PNDărei prioritățingerii obiec

apitolelor 7.6iului într-o mediul;

mulat al prioră noul PNDrin sprijinireației este un

nțial negativecă acesta efe

acestora;

uri de reducnecesară pentor tipurilor

e inovatoare


138

NDR 2014-2

menii de inonal, docume

a efectelor rabilă;

detaliată a s

rvenție și măa actuală, cât

rabile pentrua spațiului ru

ază îmbunătăotabilă și apăaceste zone;

inerea și crece va asi

rea aspecteloi prietenoase

climatice, ca DR, precum

i vor contribctivelor de m

6. și 7.7. estemanieră ech

rităților și mR va avea a utilizării d

nul pozitiv fa

e pot fi obserectele pot fi

ere a impactru Prioritater de agricuși a gestion


2020

ntervenție înente a cărorsocio-econo

ituației din R

ăsurile selectt și pentru ce

u practicareaural în confor

ățirea infrastră menajeră),

eșterea niveigura susten

or de mediucu mediul;

priorități orim și în cadr

ui în mod dimediu. Aces

e că PNDR 2hilibrată; imp

măsurilor esteefecte poten

de noi tehnoapt ce va atra

rvate la niveeliminate/mi

ctului, pentruea 2 - Creşterultură în tnării durabil


n conformitar obiective pomice precum

România;

tate,va contria viitoare;

a și dezvoltarmitate cu po

ructurii de m fapt ce va c

elului calitatnabilitatea u

u la nivelul

izontale, sunrul măsurilorferențiat, prist lucru este

2014 – 2020plementarea

e prezentat nțiale sinergologii curateage după sin

elul biodiversinimizate, pr

u a minimizrea viabilitățoate regiunle a păduril

E RURALĂ 2007

ate cu docupropuse se rm și a aspec

ibui la îmbu

area unei agoliticile de m

mediu în zonecontribui la c

tiv al mediuutilizării dur

producători

nt reflectate lar propuse. Min impactul de analizat în

, permite meProgramulu

în capitolul gice pozitivee. Impactul pne și o îmbu

sității și a perin implemen

za/anula potții exploataț

nile şi promlor și Priorit

7‐ 2013

umentele referă la ctelor de

nătățirea

griculturi mediu;

ele rurale creșterea

ului prin rabile a

ilor prin

a nivelul Măsurile de mediu n cadrul

enținerea ui nu va

7.7.. Se e asupra potențial nătățirea

eisajului, ntarea de

tențialele iilor şi a movarea tatea 3 –

PROIECT C

Concl

Evaluapozitivclimat

Impacpeisajucompe

Măsu

Procesprelimasupracele arealuprotejaparcurproced

Respodepartîn muparcur

Avândmăsurmediuindivid

Efectecare im

Măsu

“ECOFINANŢAT D

Promovarproduselo

Implemenreducere smediului minimizarce țin de in

Prioritatea

Prioritateadiminuare

luzii - efecte

area realizatv de ansambtice, datorat s

ctul cumulatiului, apei, etitivității.

ri de diminu

sul SEA a minară a PNDa mediului, lde la niv

ulzonelorsensate), introducrgerea proceduri incluse î

onsabilitatea tamentelor gulte cazuri, argerea proced

d în vedere cri de prevenirului și sănăduale, în rap

ele pozitive amplementare

ri generale:

Asigurareaproiectelor


rea organizăr agricole, b

ntarea măsurisuplimentareși protejării

re a impactunfrastructură

a 6. - nu nece

a 1.- are efe a impactulu

e cumulative

tă permite foblu asupra posprijinirii de

iv potențial aerului, (în

uare a efecte

identificat DR, efecte cla nivel de prvel de prosibile (precumcerea de conedurii EIM în legislația n

pentru imuvernamentaacestea vor durii EIM.

caracterul strre, eliminareătății este nort cu obiect

ar putea fi exea programul

a unei impler individuale


ării lanţulubunăstării an

ilor propuse , deoarece obacestuia.. P

ului,în speciaă;

esită măsuri d

fecte directeui.

e

ormularea coopulației, printehnologii ș

negativ al Pn ordine de

elor negativ

anumite efecare necesitărogram, sunt

oiect. Măsum suprafețel

nstrângeri sausau a Eval

națională în d

mplementareaale și agențiifi abordate

rategic al Pre, minimizarenecesar pentivele dezvol

xtinse și poslui se va conc

ementări coee (în ceea ce


139

ui alimentarnimale şi gest

pentru Priorbiectivul prinPentru Priorial în perioada

de minimizar

e pozitive a

oncluziei potn impactul ai practici mo

PNDR poateescrescătoare

ve

ecte negativă eliminare. Mt în general m

urile de atle inculse în u parcurgereuării Adecvdomeniul reg

a măsurilor ilor de proteprin interme

rogramului Ne și compens

ntru a asigultării durabile

sibilele efectcentra pe urm

erente a evae priveşte in


r, inclusiv ptionării riscu

ritatea 4 nu ncipal al prioitatea 5,vor a de constru

re;

asupra medi

trivit căreia Pasupra sănătăoderne.

e fi observate) din cauz

ve asupra mMăsurile de mai strategictenuare increțeaua nați

a unor evaluvate a impacglementării d

de diminucție a mediuediul sistemu

Național de Dsare a efectelura optimizae.

te negative rmătoarele asp

aluării impacnvestițiile în


procesarea urilor în agri

necesită seleorității se adr

fi probabil ucție a obiect

iului și nu

PNDR va avății umane și

t mai ales asza dezvoltăr

mediului, gendiminuare a

ce, proactiveclud planifiională/comun

uări de nivel ctului asuprde mediu).

uare a impului ulterior aului de plan

Dezvoltare Rlor negative area implem

reduse sau dipecte:

ctului asuprainfrastructu

E RURALĂ 2007

și comerciicultură;

ectarea de mresează în monecesare m

tivelor inves

necesită mă

vea un efect i asupra schi

supra biodivrii infrastruc

nerate de va impactului

e și mai variaicarea adecnitară de ariinferior (de

ra mediului,

pactului poaaprobării PNnificare, de

Rurală, un sisemnificativ

mentării act

iminuate, în

a mediului laură și constru

7‐ 2013

ializarea

măsuri de od direct

măsuri de stiționale

ăsuri de

sinergic mbărilor

versității, cturii și

versiunea i negativ ate decât

cvată în ii natural exemplu

ambele

ate fi a NDR sau,

exemplu

istem de ve asupra ivităților

cazul în

a nivelul ucții), în

PROIECT C

“ECOFINANŢAT D

conformitaselectarea precum șipropuse. Oevaluare aasupra mepreviziona

Asigurareaeconomiceminim potpozitive. Sdezvoltaremediului,

Acordareaimplementnaturale pnaturale corespunzobiectivele

Prevenireaterenuri șide aplicarpoluării pnecorespu

Prevenireaasupra me

Sprijin pecunoaștereși a surselnegativ mi

Asigurarealucrărilor solului, deactivității reducere aperioade imigrație/deroziunii șinfrastructclădirilor e

Asigurareainvestițiile


ate cu legislatehnologiilo

i un echilibO parte intea alternativelediului și (2)ate;

a unei aborde adăugate ștențialele efeSprijinul pene economică în special cu

a unei atențiitate în interi

protejate. Oriprotejate (i

zătoare în ce de conserv

a deteriorări sol), supraerea necoresp

prin intermedunzătoare a st

a riscurilor dediului și a să

entru aplicaea și aplicarelor regenerabinim asupra

a asupra faptde construcț

eranjarea anişantierelor d

a impactului,mportante p

deplasare în și a poluăriiturii ar trebuexistente ar t

a unui echilie în zonele d


ația, în așa for de mediuru între asp

egrantă a evor, cu prefer) o propuner

dări precise și a dezvoltăecte negativentru infrastruși, prin urm

umulative, în

i deosebite iiorul sau în iice proiect cinclusiv a ceea ce privvare ale situlu

ii mediului exploatării acpunzătoare adiul apelor utațiilor de tra

de mediu și aănătății uman

area celor mea inovațiilobile de energmediului;

tului că va eție și reconstmalelor și af

de construcții, de exempluentru specii amonte pen

i apei și a aui să folosetrebui să fie d

bru între madefavorizate


140

fel încât să seu, succesiun

pectele de mvaluării imparință pentru are de măsur

pentru impleării de noi pe asupra meuctură si con

mare, au poten ceea ce priv

impactului aimediata veccare ar puteasiturilor Na

veşte impactui;

și a resursecestora, poluăa îngrășăminuzate evacuaatare a apelor

a riscurilor tene;

mai bune şr care reflec

gie, cu accen

xista un imptrucție - zgofectarea stării și a transpou, evitarea zo

(ex: perioadntru speciile aerului. În caească materide preferat în

anagementul să aibă pote


e optimizezenea de etapemediu, socialactului asupralternativa cui eficiente d

ementarea mproduse și sediului și de nstructii, chințialul de a

vește peisajul

asupra mediucinătate a sitea avea un efatura 2000)tul asupra m

elor naturaleării apelor dentelor și pesate, generatăr reziduale;

ehnologice c

şi moderne ctă exploatarent pe eficienţ

pact negativ momot, emisii ii de sănătate

ortului aferenonelor sensibda de incubaț

de pești) , adrul lucrăriiale locale, n locul const

intensiv și exențialul de a


e soluțiile alee individualle și economra mediului u impact potde eliminare

măsurilor de ervicii, în sca maximiza ar și la scaravea efecte l, biodiversit

ului pentru pemului națiofect semnific), va fi sumediului, lu

e (inclusiv ae suprafață șsticidelor, pră de constru

cu potențial i

tehnologii ea eficientă ţa energetică

minim asupratmosferice

e a locuitorilnt. Vor fi impbile, sistarea ție pentru pă

evitarea color de constdurabile și

truirii de noi

xtensiv al tercontribui la

E RURALĂ 2007

ese și localizle de implemmice ale protrebuie să fențial negatia efectelor

promovare copul de a r

potențialeleră mică, reprsemnificativtatea și polua

proiectele caronal/Europeacativ asupra upus unei uând în con

a resurselor și subterane, recum şi prucția și func

impact negat

disponibile,a resurselor

ă cu impact p

ra mediului î, poluare a a

lor, ca o consplementate mlucrărilor în

ăsări sau perompactării sotrucţie clădirreciclate; reclădiri;

renurilor, asta o serie de r

7‐ 2013

zarea lor, mentare, oiectelor fie (1) o iv minim negative

a valorii educe la

e aspecte rezintă o

ve asupra area;

re vor fi an de arii

siturilor evaluări

nsiderare

de apă, generate

revenirea cționarea

tiv direct

, pentru naturale

potențial

în timpul apei și a secință a

măsuri de anumite

rioada de olului, a rilor și a enovarea

tfel încât rezultate

PROIECT C

“ECOFINANŢAT D

benefice mpășunatul

Eliminareala scară munor rezulproiectelora genera solului, caputea fi recunoscuGAL-uri;

Investigartimpul pro

Sprijin peneconomică

Acordareapopulației

Asigurareaelaborare/precum și programul

Monitorizpopulației

Furnizareamediu ce proiectelor

Evaluarea cumulativpentru con

o Împădceea caseme

o Investasigurpărțileesenția


mediului, şi și eroziunea

a potențialelmică, prin intltate beneficer de mediu șefecte pozitialităţii aerulunesemnifica

ut și luat în c

ea amănunţiocesului de im

ntru implemeă și de mediu

a unei atenți;

a transparenevaluare a cmonitorizar

lui în ansamb

area și evalu;

a de informatrebuiesc resr depuse;

prioritățilore), nu sunt nnsolidarea ef

durirea are poce privește benea, potenția

tițiile în servrarea de bene interesate ală pentru a m


de a nu cosolului;

or efecte negtermediul me pentru medși prin încuraive, la scarăui, schimbărative individconsiderare

tă în timpul mplementare

entarea proieu;

ii deosebite

nței și accecererilor de rea și evaluablu, în ceea c

uarea sistema

ații relevante spectate și e

r arată că, pnecesare doarfectelor pozit

otențialul de biodiversitatal pentru îmb

vicii sociale şneficii pentru

locale (automaximiza be


141

onduce la p

gative ale cremăsurilor LEAdiu prin susțiajarea implică mică, asupilor climaticdual, dar seîn strategiile

procesului de a proiectulu

ectelor care p

evaluării im

esului la inffinanțare, se

area proiectelce priveşte re

atică a impac

pentru solicevaluarea cor

pentru amelir măsuri de ative. Acestea

a furniza o îtea și contribbunătăţirea p

şi în infrastruu mediul încorități localeneficiile asu


potențiale efe

eșterii activitADER, care inerea activicării comunitpra biodiversce și planificemnificativee de dezvolt

de aprobare aui, a sustenab

prezintă cea m

mpactului as

formație de-electarea prolor, măsuriloespectarea pr

ctul program

citanți și benrespunzătoar

iorarea efectatenuare, ci,

a sunt următo

îmbunătățirebuția sa la

peisagisticii.

uctura din mconjurător. Ce, comunită

upra mediulu


ecte negativ

tăților localepot ajuta la

tății economtății la nivel sității, calităcării utilizări cumulativ,tare locală L

a proiectelorbilităţii activ

mai bună ren

supra sănătă

-a lungul înoiectelor și or, domeniilorincipiului co

mului asupra

eficiari cu prre a efectelor

telor negativde asemene

oarele:

e a calității mabsorbţia ca

mediul rural oCoordonarea ăți, furnizoriui.

E RURALĂ 2007

ve, cum ar f

e, inclusiv a ea facilitarea

mice mai duralocal. Poten

ăţii și cantităi terenurilor, ar trebuieLEADER și

r și monitoriităților.

ntabilitate fin

ății și calită

ntregului pralocarea de or de interveompetitivităţ

mediului și

rivire la asper asupra me

ve potențialeea, există opo

mediului, în sarbonului. Ex

oferă potențiaparteneriatu

ii de afacer

7‐ 2013

fi supra-

efectelor obţinerii abile și a nțialul de ăţii apei, r, care ar e să fie de către

izarea în

nanciară,

ății vieții

roces de fonduri,

enţie și a ţii;

sănătății

ectele de ediului a

e (uneori ortunități

pecial în xistă, de

al pentru ului între ri) va fi

PROIECT C

Măsur

Supraf(1.66322,68%reglemevaluaspeciilprin uînlătur

Prin trasumafavoranivelumetodNaturapentrubiodivrelație

Prin ucele cdatoritincluddupă c

“ECOFINANŢAT D

ri specifice -

faţa ariilor n3.360 ha), ia% (5.406.00mentării din area impactlor/habitatelo

urmare efecterate, prin par

ranspunerea at creearea șabilă al specul întregii sudologii aproba 2000 să seu habitatele/versității, fiee cu diversita

urmare, pentrce vizează intă duratei lu

derea unei recum urmează

Ghidurile astfel concîn domenprivire la Natura 20Guvernulunaturale, a49/2011, cariilor nadeteriorareariile respobiectivele


- Biodiversita

naturale proar suprafaţa 00 ha). Pentr

punct de vtului asupraor de interesele negative rcurgerea pro

în legislațiai menținerea

ciilor și habuprafațe națbate de către facă în baz/speciile, pen ele pozitiv

atea specifică

ru a evita unnfrastructura,ungi a proceecomandări ă:

privind elabcepute încât iul conservăposibilitatea

000, unde eui nr. 57/20a florei şi facu modificăraturale proteea habitateloective, atune de protecţi


ate

otejate de intotală a situ

ru ambele caedere al pro

a mediului s comunitar (ale unor vii

ocedurilor de

a națională aa rețelei Natitatelor de iționale, inclure Comisia Eza unor planntru care ace sau negati

ă “in situ” câ

nele efecte n, precum șiedurilor de care să viz

borarea cereriaplicațiile b

ării biodivera ca proiecteste aplicabi007privind reaunei sălbatirile ulterioareejate de intor, precum şnci când acee şi conserva


142

nteres naţionurilor Naturaategorii de aotecției med

respectiv, (în conformitoare proiect

e reglementar

a Directivelotura 2000, primportanță cusiv în inteEuropeană. nuri de manacestea au foive, induse

ât și „ex situ”

negative ale pentru a evevaluare a

zeze etapaim

ilor de finanbeneficiarilorrsității. În atul propus sil articolul 2egimul ariiloice, aprobatăe, ce prevedeteres comunşi perturbări ste activităţare a speciilo


nal, raportatăa 2000, rapoarii naturale

diului prevedevaluarea

itate cu articte finanțate pre de mediu.

or “Habitate”recum și rap

comunitară. eriorul situriRomânia a agement și/s

fost declaratde impleme

”.

implementăita întârziereimpactului d

mediaturmăto

țare aferenter să respectecest sens, bă fie ampla28 alin. (1)or naturale pă cu modifice interzicereanitar, care ale speciilo

ţi au un efecor şi habitate


ă la suprafaţortată la supprotejate le

de proceduriadecvată a olul 6. al Diprin PNDR

” respectiv „portarea statuRaportarea lor Natura asumat ca

sau a unor me. Prin urm

entarea PND

ării anumitorea punerii înde mediu, c

oareaprobării

e PNDR 2014,încă din sta

beneficiarii tasat în interi din Ordo

protejate, concări şi compla acelor activpot să genr pentru carct semnificalor.

E RURALĂ 2007

ţa ţării, esteprafaţa ţării,egislația în di clare referi

impactuluiirectivei “Hapot fi dimin

„Păsări”, Routului de costatutului se2000, în bagestionarea

măsuri de comare efecteleDR au fost tr

r proiecte, înn practică a considerăm oi PNDR 201

4-2020 trebuadiul inițial, trebuie inforiorul situriloonanţa de urnservarea haletări prin Lvităţi din per

nereze poluare au fost deativ, având în

7‐ 2013

e de 7% este de

domeniul itoare la asupra

abitate”), nuate sau

omânia a onservare e face la aza unei siturilor

onservare e asupra ratate în

n special acestora

oportună 14-2020,

uie să fie cerințele rmați cu or rețelei rgenţă a

abitatelor Legea nr. rimetrele area sau esemnate n vedere

PROIECT C

An20

Încorp

Nr.

1

2

3

4

5

6 7

8

9

10 11

12

13

14

15

16

17

“ECOFINANŢAT D

nexaA – În014 - 2020

porarea nevo

Cunoștințe a

Servicii deadecvate și producători

Adaptarea acercetării lpăduri și proNivel adecrealizarea d

Modernizaragricole și a

Reînnoirea Restructurarferme orienÎnființarea d

Lanțuri scur

ManagemenAcces facipentru fermdin zonele r

Menținereadmediu a tere

Susținerea u

Creșterea su

Menţinerea

Protecția res

Adaptarea l


ncorporarea

oilor în prior

Titlul

adecvate în râ

e consiliere de calitate pși noi afaceri

activităților dea nevoile ferocesatorilor cvat de capie activități ag

rea sectorului adaptarea aces

generațiilor drea şi modertate către piaţde grupuri și o

rte de aproviz

ntul riscului înil la instrummieri, procesarurale

diversității bienurilor agrico

unui managem

uprafețelor îm

calității resur

surselor de so

a efectele sch


a nevoile în

ritățile și dom

l nevoii

ândul fermieri

și consultanpentru fermier în domeniul n

e cercetare și rmierilor, deț

ital și tehnoricole modern

de procesarestuia la standa

e fermieri rnizarea fermţă organizații de

ionare funcțio

n agricultură șmente financiatori, amicilor

iologice și ole și forestier

ment durabil al

mpădurite

rselor de apă

ol

imbărilor clim


143

prioritățile

meniile de in

lor

nță agricolă,ri, grupuri denon-agricol

a rezultatelorținătorilor de

ologie pentrune

a produselorardele UE

melor mici, în

producători

onale

și silviculturăiare adecvater antreprenori

a valorii dere

l pădurilor

matice


e și zonele d

tervenţie alePriorit

dezvoltaPrioriPrioriPrioriPriori

, e

PrioriPrioriPrioriPriori

r e

PrioriPriori

u PrioriPriori

r PrioriPrioriPriori

n Priori

PrioriPrioriPrioriPrioriPriori

e i

PrioriPrioriPriori

e PrioriPrioriPrioriPrioriPriori

Priori

Priori

Priori


de interes a

e PNDR 2014tatea de

are rurală itatea 1 itatea 2 itatea 3 itatea 4 itatea 1 itatea 2 itatea 3 itatea 6 itatea 1 itatea 3

itatea 2 itatea 5 itatea 3 itatea 6 itatea 2 itatea 2

itatea 3 itatea 6 itatea 1 itatea 3 itatea 3 itatea 2 itatea 3 itatea 6 itatea 4 itatea 5 itatea2 itatea4 itatea 5

itatea 4

itatea 4

itatea 5

E RURALĂ 2007

ale PNDR

4 - 2020 Domeniinterve

1A, 12A, 23A, 3

4A, 4B,1A

2A, 23A 6A

1A,1B3A

2A 5D 3A 6A 2B 2A

3A 6B

1A, 13A 3B 2A 3A 6A

4A, 45A 2A,4C

5E

4B

4C

5A, 5

7‐ 2013

iu de nţie C

2B B , 4C

2B

B

B

4C

5E

PROIECT C

Nr.

18

19

20

21

22 23 24

25

26

“ECOFINANŢAT D

Nivel redussectorul ageconomie cu

Reducerea excluziune s

Infrastructururale Creșterea nrurale Patrimoniu Dezvoltare Rețea națiinterconecteși facilitareaexperiențe Accesul la iModernizar


Titlul

s de emisii degricol și spru emisii scăzu

gradului de socială

ura de bază şi

numărului de

local conservlocală prin abonală de deeze actorii impa schimbului

infrastructura rea infrastructu


l nevoii

e gaze cu efecrijinirea treceute de carbon

sărăcie și a

servicii adecv

locuri de mun

at bordarea LEADezvoltare rurplicaţi în dezvde informații,

modernă TICurii de învățăm


144

ct de seră dinerii către o

a riscului de

vate în zonele

ncă în zonele

DER rală care săvoltarea rurală, cunoștințe și

C mânt agricol


Prioritdezvolta

n o

Priori

Priori

e Priori

e Priori

e Priori

PrioriPriori

ă ă i

Priorităţile

Priori

Priori


tatea de are rurală itatea 4

itatea 5

itatea 6

itatea 6 itatea 6

itatea 6 itatea 6 e 1,2,3,4,5,6

itatea 6

itatea 6

E RURALĂ 2007

Domeniinterve

4C

5C, 5D,

6A, 6

6B

6A, 6

6B 6B -

6B

6B

7‐ 2013

iu de nţie

, 5E

6B

6B

PROIECT C

An20

Planupoliticreleva

Nivel I

Europeuropeinteligfavora

Politic2014-2

“ECOFINANŢAT D

nexa B – P020

uri, pci și ante

Internaţiona

pa 2020: O eană pentru gentă, ecolabilă incluziu

ca de coeziu2020


Planuri, pr

programe, strategii

al

strategie o creștere ogică și

unii

une a UE


rograme, po

Descriere, o

Europa 202creștere a U2020. Urmpentru o durabilă și Strategia ambițioase pmaterie de e/ mediu, ocuincluziune îmbunătățiregeneral.

În ceea mediului se promova o resurselor, ecologică șispecial, își pobiectivele tip 20/20emisiilor decel puțin 201990 sau cucondițiile creșterea la din surse refinal de eneeficienței procent. Obiective -RealizareaEuropa 20inteligentă, incluziunii; - Concentrar-Maximizare


145

olitici și str

obiective/axe

0 reprezintăUE pentru pemărind obiec

creștere favorabilă stabilește

pentru stateleducație, inouparea forței

socială ea compet

ce priveștreferă la necutilizaremai

o econi mai competpropune să îclimatice/de

0/20, prin gaze cu efe

0% față de nu 30%, în csunt prie20% a pond

egenerabile ergie, precumenergetice

obiectivelo020 pentru

durabilă ș rea pe rezultea impactul


rategii lega

e prioritare

ă strategia deerioada 2010ctivele 2020

inteligentăincluziunii

obiectivele membre învare, energie

i de muncă șși pentru

titivității în

te protecțiacesitatea de ai eficientă a

nomie matitivă.În modîndeplineascăe energie de

reducereaect de seră cunivelurile dincazul în careelnice, prinderii energieîn consumu

m și creștereacu acelaș

or Strategieo creștere

și favorabilă

ate; lui finanțări


ate de PND

Cum vaceste oba mediul

e -0 ă, i, e n e și u n

a a a

ai d ă e a u n e n ei ul a și

PNDR obiectiveStrategieUE, prresurseloagriculturreducereaseră (Greferitoarregenerabcătre o reduse de

PNDR economicaccent pede carbpracticiloprietenoa

ei e ă

ii

PNDR propune dezvoltareconomicdin Româ

E RURALĂ 2007

DR2014 –

va sprijinbiective de plui

sprijină ele de mei Economice

romovând or prin încrii de a cona gazelor cu ES) și obre la bilă prin

economiee carbon.

sprijină o că durabie reducerea ebon și suor ase mediului;

2014-202să sprij

re durabilă, scă a zoneloânia.

7‐ 2013

niPNDR protecție

parțial diu ale e pentru eficiența curajarea ntribui la

efect de biectivele

energia tranziția

ecuemisii

creștere lă, cu emisiilor usținerea agricole

;

0 își jine o

socială și or rurale

PROIECT C

Planupoliticreleva

Politic(PAC)

“ECOFINANŢAT D

uri, pci și ante

ca Agricolă )


programe, strategii

Comună


Descriere, o

UE. Lista obiecti-Cercetare ş-TehnologiaComunicaţii-Competitivmici și mijlo-Trecerea lascăzute de d-Adaptarea prevenirea riscurilor ; -Protecția eficientă a re-Transport blocajelor infrastructur-Ocuparea sprijinirea muncă ; -Incluziuneasărăciei : -Educație, ctot parcursu-Consolidareinstituționaladministrați

Politica Ageste una diComunității a asigura ceComunitățiide reguli reglementeași comeragricole în care acordă dezvoltării r

PAC în pers

Obiective:

1) producţie


146

obiective/axe

ivelor tematii Ionovare;

a Informilor (TIC);

vității întocii (IMM-ura o economdioxid de carbla schimbări

și m

mediului șesurselor; durabil și

din reri:

forței de mobilității

a socială și

competențe șl vieții; ea e și a ei publice;

gricolă Comntre primeleEuropene, c

rințele de hr. PAC repre

și mecanază producțiarcializarea

Uniunea Eo atenție to

rurale.

spectiva 2020

e alimentară v


e prioritare

ice:

maţiei ş

treprinderilori) ;

mie cu emisibon; ile climatice

managementu

și utilizarea

eliminareaeţeaua de

muncă șforței de

combaterea

și învățare pe

capacitățieficiențe

mună (PACe politici alecreată pentru

rană în cadruezintă un senisme carea, prelucrarea

produseloEuropeană, ş

t mai sporită

0–

viabilă;



şi

r

ii

e, ul

a

a e

și e

a

e

ii ei

) e u

ul et e a r

şi ă

PNDR instrumenagriculturpoliticile vor fi Româniacontinuarrealizate Româniasusținute 2013;

PNDR 2să sprgenerale Agricole

E RURALĂ 2007


2014-2020ntul prin ra comunide dezvolta

implementa, precum re a pro

de la a la UE în

de PNDR

2014-2020 urrijine ob

ale Comune le

7‐ 2013

niPNDR protecție

0 este care

itară și are rurală tate în

și de ogreselor aderarea n 2007,

R 2007-

rmărește biectivele

Politicii egate de

PROIECT C

Planupoliticreleva

Strategadaptaclimat

StrategBiodiv

“ECOFINANŢAT D

uri, pci și ante

gia UE area la sctice (2013)

gia versitatea CE


programe, strategii

privind chimbările

privind E (2011)


Descriere, o

2) managemnaturaleşi pschimbărilor

3) dezvoltar

Obiectivul spori gradcapacitatea impactul scnivel local, dezvoltând îmbunătăținexemplu, înadaptare șimanagemanacorda prioradaptare cacheie trans-și/sau tranîncurajate pdemonstrațiefel ca și abordările pentru adapavând catehnologiilo

Strategia esstopa pierestabili ecocare este eforturile deglobale a fuîn UE pânăare scopul dspre o econdin punct dAceste ținteserie de obieabordări bazatenuarea sadaptarea la


147

obiective/axe

ment durabil politici de r climatice;

re teritorială

general estedul de p

de a rchimbărilor regional, nao abordare d coordo

ntre strategii i planuri n

nt al riscuritate proiectare abordeazsectoriale, trnsfrontaliereproiecte cu e și transfeinfrastructurbazate pe

ptare, precuma scop or inovative d

ste concepuerderea biosistemele î

posibil, șie prevenire uncțiunilor eă în 2020. Dde a acceleranomie verdede vedere ae pot fi atiective strategzate pe ecoschimbărilor a acestea, c


e prioritare

al resurselogestionare a

echilibrată.

e acela de apregătire șrăspunde laclimatice la

ațional și UEcoerentă ș

onarea, denaționale de

naționale deului. Se vatelor pilot deză problemeransregionalee. Vor f

potențial deerabilitate, lara verde ș

e ecosistemm și proiecte

promovareade adaptare.

ută pentru aiodiversitățiin măsura îni intensificaa degradări

ecosistemuluDe asemeneaa tranziția UEe și eficientăal resurselorinse printr-ogice, inclusivsistem pentru

climatice șconservare ș



r a

securitategestionarresurselodezvoltarechilibratsă contrirurală.

a și a a

E, și e e e a e e e fi e a și m e a

PNDR vgeneral infrastruca aschimbăr

a i, n a ii ui a, E ă r. o v u și și

PNDR vastabilite biodiversmediu terenuriloHNV, specii sagricole, împăduriagricole în păduri

E RURALĂ 2007


ea alimrea durabor naturarea tetă și, de asibuie la dez

va sprijini obde adap

cturii agricolatenua rilor climatic

a sprijini obprin me

sității și a vaa sisteme

or agricole conservarea

specifice terprecum

irea terîn zonele d.

7‐ 2013

niPNDR protecție

mentară, bilă a ale și eritorială semenea, zvoltarea

biectivul ptare a le pentru efectele

ce.

biectivele enținerea alorii de elor și

de tip a unor renurilor

m și renurilor

deficitare

PROIECT C

Planupoliticreleva

StrategDurab

Acordpentruprogra

“ECOFINANŢAT D

uri, pci și ante

gia de Dbilă CE (2009

dul de Pu perioadamare 2014-2


programe, strategii

Dezvoltare 9)

Parteneriat da de 2020


Descriere, o

sporire a folosindu-leinovație barefacerea conservarea

Un cadru pelung a screșterea socială și prîn sinergie Obiectivele mediului incutilizare a resurselor combaterea reducerea poprin promdurabil, pregestionarea și aer.

Acordul dalinierea cucreștere infavorabilă specific aconformitateacordului, economică,

În vederearcreștere reflectatedeoAcordului dRomâniei trîntr-o ecocompetitivă,următoarelodezvoltare:

I. Competiti

II. Oameni ş

III. Infrastru


148

obiective/axe

resurseloe într-un moazată pe na

ecosistembiodiversită

entru o viziunustenabilitățeconomică, rotecția medși se sprijispecifice de

clud creștereenergiei c

naturaleschimbărilo

oluării fonicmovarea ecum și coconsumul ge

de parteneru strategia Unteligentă, incluziunii,

al fiecărui e cu

inclusiv socială și ter

realizării as

obiectivul de Parteneriarebuie să fie onomie m, prin

or cinci pr

ivitate

şi societate

uctură


e prioritare

or naturaleod durabil, șatură pentrumelor șății.

ne pe termenții în care

coeziuneadiului se aflăină reciproce protecție aa gradului decurate și a

e pentruor climaticee și a aerulutransportulu

onservarea șeneral de apă

riat asigurăUE pentru odurabilă ș

cu scopufond, înobiectivelecoeziunea

ritorială.

spirațiilor deeconomică

general aat, economiatransformată

modernă șabordarea

rovocări de



e și u și

n e a ă c. a e a u e, ui ui și ă

PNDR spmediu sStrategie Durabilă contribuțprincipalcalității a

ă o și ul n e a

e ă, al a ă și a e

PNDR număr danume Oameni Resurse. şi Administ

E RURALĂ 2007


prijină obiectstabilite în

de Dea UE

ția adusă, la îmbu

apei.

se adreseazdetrei provo

Competși socie

Sunt adresat

trareașiguver

7‐ 2013

niPNDR protecție

tivele de această

ezvoltare E prin ă, în nătățirea

ză unui ocări, și titivitate, tate și te parţial

rnarea.

PROIECT C

Planupoliticreleva

Nivel N

StrategDezvoRomân2020-2

PrograReformal Rom

“ECOFINANŢAT D

uri, pci și ante

Naţional

gia Naționaoltare Durniei Orizont2030

amul Națimă 2011-20mâniei


programe, strategii

ală pentru rabilă a turi 2013-

onal de 13 (PNR)


Descriere, o

IV. Resurse

V. Administ

Obiectivele și acțiunile cconformitateale Uniunii E

1.Schimbăricurată 2.Transportu3.Consumul4.Conservarresurselor na5.Sănătatea 6.Incluziunemigrația 7.Sărăcia gdezvoltării d8.Educație ș9.Cercetare

PNR este inaplicare a Snivel naționmăsurile șiîntreprinse obiectivele aa eliminastructurale,


149

obiective/axe

trare şi guver

pentru 2013care trebuie îe cu orientărEuropene su

ile climatice

ul durabil l și producțiarea și aturale publică

ea socială, d

globală și durabile și formare și dezvoltare

nstrumentul Strategiei Eurnal și se coni acțiunile

pentru acestei stratea blocaje

în ceea


e prioritare

rnare

3, 2020, 2030întreprinse înrile strategiceunt:

e și energia

a durabilă gestionarea

demografia ș

provocările

e, inovare

de punere înropa 2020 la

ncentrează pecare trebuie

a atingeegii și pentrule macroce priveşte



0 n e

a

a

și

e

PNDR următoarmediu ale- Schimb

energia- Consum

durabil- Conser

resurse- Sănătat- Incluzi

demog- Sărăcia

provocdurabil

- Educaț- Cerceta

inovare

prin următoarstrategice -Schimbăsectorulcompeti

-Managemnaturale

-Dezvoltaechilibr

n a e e e u -e

PNDR principal și, indirobiectiv n

Prioritatedomeniil1B) și 1C

E RURALĂ 2007


2014-2020 rele obiecte strategiei: bările climaa curată mul și plă rvarea și geselor naturale teapublică iunea

grafia și migra globalcările dele ție și formareare și deze

intervenţiilerele e:

ările structul agro-alimeitivitatea; mentul re

e; area teată.

va contrila primul

rect, la alnațional al PN

ea 1 a PNDe de intervenC), va oferi

7‐ 2013

niPNDR protecție

sprijină tive de

atice și

producția

stionarea

socială, rația lă și ezvoltării

e zvoltare,

e în domenii

urale din entar și

esurselor

eritorială

ibui în obiectiv

l doilea NR.

DR prin nţie 1A), instruire

PROIECT C

Planupoliticreleva

StrategRurală

Cadrudezvosectoru

“ECOFINANŢAT D

uri, pci și ante

gia de Dă 2014-2020

ul național stltare duraului agro-ali


programe, strategii

Dezvoltare

trategic de abilă a imentar și


Descriere, o

creștere econde muncă.

Priorităţile s- Ocuparea - Cercetare,

(CDI); - Schimbări

curată; - Educaţie;- Incluziune

sărăciei;

Obiectivele sunt: Ţinta naţ

emisiilor (GES) cu de referinț

Ţinta naţenergiei (SRE) în energie - 2

Ţinta naţi10 Mtoe energie pr

Obiectivul strategii estedurabilă și faccent pe resurselor na

Nevoile, ideaceastă strbiodiversitatvaloare naaccesibilitatextinderea calitatea și cde gaze cu solului și aclimatice.

Obiectivul Strategic Rprincipal de


150

obiective/axe

nomică și oc

strategice aleforţei de mu

, Dezvoltare

ile climatice

e socială/

naţioanale

ţională 2020de gaze cu e20% compa

ță 1990; ţională 202din surse consumul f

24%; ională 2020:(19%) din c

rimară.

strategic e o economifavorabilă ingestionarea

aturale.

entificate carategie, se te și zoneaturală, gee durabile p

zonelor cantitatea apefect de ser

adaptarea la

Cadrului Rural este de necesitatea


e prioritare

cuparea forțe

e PNR sunt:uncă; e şi Inovare

e și energia

reducerea

de mediu

0: reducereaefect de seră

arativ cu anu

0: ponderearegenerabile

final brut de

reducere deconsumul de

al acestee inteligentă

ncluziunii, cudurabilă a

a priorități înreferă la

e de înaltăestionare șentru păduri

forestierepei și emisiileră (GES) ale

schimbările

Naționadeterminat îna de a stabil



ei

e

a

a

u

a ă

ul

a e e

e e

de bazăconsultanîmbunătătehnice, ași capacgestionarprivire acțiunile schimbăr

ei ă, u a

n a ă și i, e, e e e

Intervențla limitacarbon dpromovarschimbăragriculturrurale.

De asemsusține o accent pede carbopracticiloprietenoa

al n li

PNDR vcadru strinvestiții

E RURALĂ 2007


ă și servnță pentrăți cunaptitudinile, citatea globre a fermiela mediu

legate rile climatice

țiile PNDR varea ampredin agriculturea adaptările climatră și în

menea, PNcreștere dur

e reducerea eon și prin suor ase cu mediu

va contribui rategic gene

în agr

7‐ 2013

niPNDR protecție

vicii de ru a

noștințele inovarea bală de erilor cu

și la de

e.

vor ajuta entei de ură și la ării la tice în

zonele

NDR va rabilă, cu emisiilor usținerea agricole

ul.

la acest eral prin ricultură,

PROIECT C

Planupoliticreleva

a zon2014-2

Strategperioaversiuperioa

“ECOFINANŢAT D

uri, pci și ante

nelor rurale 2020-2030

gia Energetiada 2007 une consolidaada 2011 – 20


programe, strategii

între anii

ică pentru – 2020,

ată pentru 020


Descriere, o

linii directodurabilă a sromânesc șidin componcontinuarea României.

Cadrul Națideterminat ddezvoltare a

- Cerința dalimentară nsiguranța aliRomânia;

- Resurseleumane ale a

- Adecvareaagricole difurniza peinternaționaînaltă calitat

Obiectivul sectorului satisface neprezent, câtlung, pentruun standardceea ce privalimentară principiile d

Obiective de

• creșterea e

• promovarepe bază de

• promovareelectrică școgenerarde cogene

• sprijinireadiseminărcercetare a


151

obiective/axe

oare pentru sistemului ai a spațiului nentele de

creșterii e

ional Strategde trei facto

a agriculturii:

de a asiguranațională și imentară a p

e materiale, griculturii na

a ecologică in Româniae piața nlă, produse ate.

general aenergetic voile de enet și pe termu o economid de viață vește calitate

în confodezvoltării du

e dezvoltare

eficienței ene

ea producțiee resurse reg

ea produceriși termică în e și în specia

erare de înaltă

a cercetării, dii rezultaaplicativă


e prioritare

o dezvoltareagroalimentarural, ca unabază pentru

economice a

gic Ruralesteori majori de:

a securitateade a garanta

populației din

naturale, şaţionale;

a resurseloa pentru anațională șalimentare de

al strategieeste de a

ergie atât în men mediu șie de piață șmoderne, înea, siguranța

ormitate cuurabile.

durabilă:

ergetice

ei de energieenerabile

ii de energiecentralele deal în centraleă eficiență

dezvoltării șatelor de



e r a u a

e e

a a n

şi

r a și e

întreprindzonele implemenmediu și

ei a

și și n a u

e

e e e

și e

E RURALĂ 2007


derile rurrurale,

ntarea măsuclimă.

7‐ 2013

niPNDR protecție

rale și prin

urilor de

PROIECT C

Planupoliticreleva

StrategSănăta2020

“ECOFINANŢAT D

uri, pci și ante

gia Naţionate Publică


programe, strategii

nală de 2014 -


Descriere, o

• reducerea sectorului mediului

• utilizarea resurselor

Strategia Enrevizuire.Acprincipale energetice -UE asumate

Obiective ge

• Oprirea tcrearea îmbunătățpopulației

• Adoptareaîn domeexistente l

• Continuarde sănătaperformanprealabilă stării de să

Pe baza prsănătate, scurt și me

• Reducereainfecțioase

• Creșterea bolilor inf

• Îmbunătățpopulației

• Asigurarecalității vietapele cic

• Controlul risc com


152

obiective/axe

impactuluienergeti

rațională șienergetice p

nergetică estceastava urm

ale noiobiectivele

e de România

enerale:

tendințelor de cond

țirea stării d

a principiiloreniul sănătăla nivelul UE

rea reformeate pentru anțele sale ca

pentru îănătate

roblemelor pobiectivele

ediu sunt:

a poverii be

capacității fecțioase

țirea sănătăț

a sănătății ieții în Romclului de viaț

eficient al mportamenta


e prioritare

i negativ aic asupra

i eficientă aprimare

te în curs dema obiectivele

ii politicide mediu alea.

negative șdiții pentrude sănătate a

r și politiciloății publice

E

i sistemulua îmbunătăța o condițieîmbunătățirea

prioritare depe termen

bolilor non

de control a

ții mintale a

optime și amânia în toate

ță

factorilor deali și a



al a

a

e e ii e

și u a

r e

ui ți e a

e n

-

a

a

a e

e al

Contribuțobiectiveîmbunătăîn spațipromovarprotecție

E RURALĂ 2007


ția PNDR le este indireățirea calitățiul rural rea măsuria mediului.

7‐ 2013

niPNDR protecție

la aceste ctă, prin ții vieții și prin ilor de

PROIECT C

Planupoliticreleva

StrategSchim2013-2 (Revizobiectrecomprima 2015 2020)

“ECOFINANŢAT D

uri, pci și ante

gia Naționalmbările

2020

zuirea și activelor strate

mandate a se jumătate

și pe parcur.


programe, strategii

lă privind Climatice

ctualizarea egiei sunt efectua în a anului sul anului


Descriere, o

mediului bolilor

• Îmbunătățsistemului

Este politreducerea emde seră abordarea eu

Strategia Schimbărilevizează, obiectivelordistincte:

• reducerea efect de obiectivel

• adaptarea având înprivind scdocumenteuropeanpcunoștințecolaborareinstituții prestigiu;

Sectoarele emisii de GE 1 Energie; 2 Procese in3 Solvenți și4.Agricultur5 Utilizarea destinației te6. Gestionar


153

obiective/axe

și depistare

țirea mani de sănătate

ica naționamisiilor de g(GES), caruropeană.

Naționalăe Climatice

prin r sale, d

emisiilor seră în scoor naționale;

la schimbărn vedere pchimbările cației elabor

precum și eele obținute e cu partener

internațio

economice ES se referă

ndustriale; i utilizarea ară; terenurilor ș

erenurilor și rea deșeurilo


e prioritare

ea precoce a

nagementulu

ală privindgaze cu efecre urmează

ă privind2013-2020

intermediudouă părț

de gaze cuopul atingeri;

rile climaticepolitica UElimatice și aate la niveexperiența șîn acțiuni de

ri străini și cuonale de

vizate dela:

ltor produse;

și schimbareasilvicultură; r.



a

ui

d ct ă

d 0

ul ți

u ii

e, E a

el și e u e

e

;

a

PNDR strategie mai excschimbăradaptareaschimbăr

ProgramuDezvoltava contemisiilor din secintermed5/Domende 5A laorientat eficienței(apă, enacțiuni emisiile amoniac Investițiimodernizfizice, uregenerabinvestiții tehnologieconomiedioxid de

Activitățiconsultancadrul conduce de conșpromova economieemisii rerezistentăclimatice

E RURALĂ 2007


sprijină în ambele

cact în arilor climatica eficienrile climatice

ul Naționare Rurală 20tribui la re

de GES ptorul agriciul P

niile de inta 5E. Sprijin

spre proi utilizării re

nergie, etc) menite să

de GES din agr

le vor zarea infrasutilizarea enbile, precu

inovativii specifice pe cu emisii ree carbon.

ile de ință și cercePriorităţii la sporirea nștientizare

tranziția e şi agriculeduse de caă la sche, inclusiv

7‐ 2013

niPNDR protecție

această aspecte,

atenuarea ce și în

ntă la e.

nal de 014-2020 educerea provenite ol prin

Priorităţii tervenţie nul va fi movarea esurselor

și spre reducă și de

ricultură. asigura

structurii nergiilor um și ve și pentru o eduse de

instruire, etare din

1 vor nivelului și vor către o ltură cu arbon și

himbările v prin

PROIECT C

Planupoliticreleva

StrategBiodivşi Plan2020

“ECOFINANŢAT D

uri, pci și ante

gia Naţionaversitate nul de Acţiu


programe, strategii

ală pentru

une 2010 -


Descriere, o

Această stimportant inpoliticilor axate pe con

Cele trei obi

conservare

utilizarea componenbiologice;

partajarea beneficiiloresurselor

Pentru puStrategiei Biodiversitaau fost staobiective pri

1.Menţinereecosistemelobiomurilor protejate

2.Menținere

3. Menținere

4.Reducereapierderea schimbarea

5.Limitarea speciilor inv

6.Limitarea invazive

7.Reducereaschimbăriloreroziunii sol


154

obiective/axe

trategie estnstrument în și strategii

nservarea bio

iective princi

ea diversități

durabntelor

echitabilă șior rezultate dgenetice.

unerea în Naţională

ate şi Planuluabilite următioritare:

ea or, habit

în interio

ea diversității

ea diversități

a presiunilhabitatel

destinaţiei te

impactuluivazive

impactulu

a presiunilr climatice,lului.


e prioritare

te cel macoordonarea

ilor globaleodiversității.

ipale sunt:

ii biologice;

bilă adiversități

i justificată adin utilizarea

aplicare aă pentruui de Acţiunetoarele nouă

diversităţitatelor ş

orul zonelo

i specifice

ii genetice

lor privindor, prinerenurilor

negativ a

ui speciilo

or datorate poluării ş



adoptareaagricole inovatoarfermierilo

ai a e

a ii

a a

a u e ă

ii şi r

d n

al

r

e şi

PNDR principal diversitățstrategieiobiectiveAcțiune p

realizareaTematiceconservarecosistemagricultur

E RURALĂ 2007


a unor și te

re în or. va contri

la conții biologice i și la maelor Planuprin:

a Pe 4: "Restrea și cons

melor dependră și silvicult

7‐ 2013

niPNDR protecție

practici ehnologii

rândul

ibui în nservarea conform

ajoritatea ului de

Priorităţii taurarea, solidarea dente de tură".

PROIECT C

Planupoliticreleva

StrategGestio2014-2870/20Strateggestion2014-2

PlanulGestio2003 – (PlanuGestio

“ECOFINANŢAT D

uri, pci și ante

gia Naţiononare a D2020 /H013 pentru giei naționnare a 2020

l Naționonare a D– 2013

ul Naționonare a Deșe


programe, strategii

nală de Deşeurilor

HG nr. aprobarea nale de deșeurilor

nal de Deșeurilor

nal de eurilor va


Descriere, o

8.Menţinereecosistemeloservicii ecoca sistem su

9. Asigurareşi echitabiledin utilizare

Principiile dmediu din Rconformitateeuropene și protecția șibiodiversitățcomponente

Strategia NaDeșeurilor pasigurarea tmodel de producție șbazat pe deșeurilor reutilizarea abordare țin

Eforturi gestionăriierarhiei d(prevenirereutilizarede exempenergetică

Dezvoltarîncuraja preutilizareutilizării d

Obiectivul Gestionare stabili cadezvoltarea sistem de mgestionare a


155

obiective/axe

ea or de a furnlogice şi de

uport al vieţii

ea unei împe a beneficiia resurselor

de bază aleRomânia sune cu internaționa

i conservareții și utilizar

elor sale.

ațională de propune mătranziției de

dezvoltareși consum

prevenireași pe re

acestorantește către:

prioritare îi deșeurilo

de gestionaree, pregătie, reciclare, lu recuperar

ă)

ea de măsuprevenirea pea deșeurilor,durabile a res

Planului Na Deșeurilor

adrul neceși impleme

managementa deșeurilor,


e prioritare

capacităţiniza bunuri şe a funcţionai

ărţiri corecteilor rezultategenetice

e politicii dent stabilite în

prevederileale, asigurândea naturii, area durabilă a

Gestionare asurile pentru

e la actualue bazat pe

la modelua generărieciclarea ș. Această

în domeniuor conforme a deșeuriloire pentru

recuperareea termică ș

uri pentru aproducerii ș, promovareasurselor

Național der a fost de a

esar pentruentarea unut integrat de eficient din



ii şi a

e e

e n e d a a

a u

ul e

ul ii și ă

ul m r u e, și

a și a

PNDR sutilizarearesurseloprotecția îmbunătădeșeurilo

e a u

ui e n

E RURALĂ 2007


sprijină prota durabior naturale

soluluățirea geor.

7‐ 2013

niPNDR protecție

tecția și ilă a e prin i și

estionării

PROIECT C

Planupoliticreleva

fi reviconsidtehnicprotec5 ani).

StrategOcupa2013-2

StrategReduc2020

“ECOFINANŢAT D

uri, pci și ante

izuit periodicderare c și dispozițicția mediului.

gia Naționarea Forței d2020

gia Naționcere a Sărăci


programe, strategii

c luând în progresul

iile pentru i, o dată la

nală de de Muncă

nală de iei 2014 -


Descriere, o

punct de vmediu.

Acest Plan NDeșeurilor cuprinde însîndepărtate, 2020este îCercetarea cva continua

Obiectiv gnivel sustende muncă sueconomică, dezvoltare d

Obiective sacţiune:

O1. Creștetinerilor și ppersoanelor

O2.Îmbunătocupaționalemuncii în persoanelor vulnerabile.

O3.Dezvoltacu un nivecompetenţe pieței munci

O4.Îmbunătfundamentarmonitorizarecu impact pe

Strategia arsărăciei prinpiața mumarginalizatprincipalul


156

obiective/axe

vedere econ

Național de 2003 –

să acţiuni cu ca de ex

în curs decu o versiunîn cursul SE

eneral: Atinnabil de ocuusţinut de co

coeziune durabilă.

specifice şi

rea ocupăriprelungirea vîn vârstă.

tățirea e și particip

rândul aparținând

area unei reel înalt de

adaptate ii.

tățirea mecare, ime și evaluaree piața munc

re drept scon incluziune

uncii a te. Această scadru strat


e prioritare

nomic și de

Gestionare a2015, caretermene ma

xemplu anue revizuire

ne actualizatăEA.

ngerea unuupare a forțeompetitivitate

socială ș

direcţii de

ii în rânduvieții active a

structuripării pe piațafemeilor ș

d grupurilo

esurse umanecalificare șla cerințele

anismului demplementaree a politicilocii.

op reducereaea activă pe

persoanelostrategie va ftegic pentru



e

a e

ai ul e. ă

ui ei e și

e

ul a

ii a și r

e și e

e e, r

Niciun ob

a e r

fi u

Niciun ob

E RURALĂ 2007


biectiv de me

biectiv de me

7‐ 2013

niPNDR protecție

ediu

ediu

PROIECT C

Planupoliticreleva

StrategÎnvățavieții

StrategDezvoEduca

StrategAgend

Strategagricumediu

“ECOFINANŢAT D

uri, pci și ante

gia Naționaare pe tot

gia Naţionaoltarea Infraaţionele

gia Naționada digitală a

gie pentru deulturii pe u și lung 2020


programe, strategii

ală pentru parcursul

ală pentru astructurii

ală pentru României

ezvoltarea termen

0-2030


Descriere, o

Incluziunea Sărăciei, deprincipalele 2020.

Planuri de dezvoltate îsociale și coce priveștprotecțiabătractivă, protepersoanelor

Strategia acadrului straa creștere a tot parcursu

Strategia DezvoltareaEducaţionelunei hărțiinfrastructur

Strategia NDigitală vaorizontală pdin Românstrategică nrezuma toatplanurile naprioritățile s Strategia vdomenii: E-guverna

cloudcomp TIC pentr

cultură, E-commer

Dezvoltarde bandă l

Cu această sși viziunea PAC vor fi s


157

obiective/axe

Socială șiezvoltând oacțiuni prior

acțiune sepîn domeniuombaterii sărte serviciirânilor și ecția copilulucu handicap

are ca scategic de încparticipării ll vieții.

Naţionalăa Iepresupune i corespunrii de educați

Națională pena asigura pentru creștenia, oferindnațională unte strategiile aționale specsectorului.

va acoperi

are, interputing, sociaru educație,

rce, TIC șe-Inovare: Ilargă și servi

strategie linipentru amb

stabilite.


e prioritare

i Reducereabiectivele șritare până în

parate vor ful incluziunirăciei în ceeaile socialeîmbătrânirea

ui și protecțiap.

cop creareacurajare și dela învățare pe

ă pentrunfrastructuri

elaborareanzătoare aie și formare

ntru Agendao abordare

erea digitalăd o viziunenică, care va

sectoriale șcifice pentru

următoarele

operabilitateal media, , sănătate ș

i CercetareInfrastructuraicii digitale.

iile strategicebii piloni a



a și n

fi ii a

e, a a

a e e

Niciun ob

u ii a a

e

Niciun ob

a e ă e a și u

e

e,

și

-a

Niciun ob

e ai

E RURALĂ 2007


biectiv de me

biectiv de me

biectiv de me

7‐ 2013

niPNDR protecție

ediu

ediu

ediu

PROIECT C

Planupoliticreleva

Planulmultiaacvacu

“ECOFINANŢAT D

uri, pci și ante

l strategic anual ultură


programe, strategii

național pentru


Descriere, o

Planul stratedin cercetarprecum și relevantă. Planul Națiose concenturmătoarele Simplifica

special peimpactulu

Securitatedin sectoruprivește ac

•Stabilireasustenabileconomică

•Evaluareatransnațion


158

obiective/axe

egic va fi brea de piață pe legislați

onal Strategitrează în aspecte:

area adminentru evaluă

ui și acordarea juridică aul acvacultuccesul la apea unor inlitate ă și socială; a unor nale posibile


e prioritare

bazat pe datea sectorului

ia europeană

ic multianuaspecial pe

istrativă, înări, evaluareaa licențelor;

a operatorilourii în ceea cee și spațiu; ndicatori de

ecologică

alte efectee.



e i, ă

al e

n a r e

e ă,

e

E RURALĂ 2007


7‐ 2013

niPNDR protecție

2

34567

8

9

Anexa C –

Nr.

1. MinisterulRurale

2. Ministerulde Sănătat

3. MinisterulAdministr

4. 5. 6.

Ministerul7.

8. Ministerul

9. MinisterulInspectoraUrgenţă

10. Ministerul11. Ministerul

12.

MinisterulClimatice

13.

14.

15.

16. DepartamPiscicultur

17.

18. Administr

PROIEC

Componența G

Instituție

l Agriculturii şi

l Sănătăţii – Institute Publică

l Dezvoltării Rraţiei Publice

l Economiei

l Transporturilor

l Afacerilor atul General pentr

l Culturii l Fondurilor Europ

l Mediului şi

entul pentru Apră

raţia Naţională Ape

CT COFINANŢAT DIN

Grupului de Luc

i Dezvoltării RMstr

utul Naţional D

Regionale şi AMŞtSoCRşi şi

Interne -ru Situaţii de

Fr

Mpene A

Schimbărilor

GClAPrMSuLu

e, Păduri şi IoPrMR

ele Române CScFEADR PRIN MĂSUR

cru

eprezentanți AM PMonica STAICU, co

rategii r. Mihaela FULGA

Adina FLOREA, coMădălina ISTRATE

tefan OACHEŞU, orin Mihai GĂMAonstantin CLECIUodica Rizescu – cmultimodal, din cAfaceri Externe

rancisc SENZACO

Mircea ANGELESCAneta STOICA Gabriela POPESC

limatice Anca CRĂCIUNA

rotecţia Naturii Mihaela FRĂSINEA

ubstanţe Periculoasucia TRIF, consilie

on SCURTELI, coroiecte şi Control p

Mihai COSTACHesurselor de Apă şorina BOSCORNcheme Bazinale

RA 511 DIN PROGRAM

159

Persoană nominPNDR onsilier Direcţia ge

A

onsilier E, consilier consilier

AN, dir. gen. adj. U, consilier consilier superior, cadrul Direcţiei Ge

ONI, Şef Serviciu P

CU, consilier

CU, consilier Di

Ş, consilier Dire

ANU, consilier Dirse er Direcția Impact

onsilier Directia Gpentru Ape, Silvicu

HE, consilier Dirşi Piscicole

NEA, Şef Serviciu

MUL NAŢIONAL DE D

nalizată

enerală politici agr

Serviciul de transpenerale Strategie M

Prevenirea Dezastr

irecţia Generală

ecţia Dezvoltare D

recţia Gestiunea D

și Controlul PoluăGenerala de Politicultură şi Pisciculturrecţia de Mana

u Planuri de Man

DEZVOLTARE RURALĂ

ricole și

Tel.

0372mad0372021021

port durabil Management

Tel.

relor senz

072anet

Schimbări 0754

Durabilă şi 075

Deşeurilor şi mih

ării lucici, Strategii, ră

ion_

agement al mih

nagement şi cori

Ă 2007‐ 2013

Date

021.318.36.20; m

2.11.16.61; [email protected]; stefan..202.51.23; sorin_.202.53.05; consta 021/3196144, e-m

[email protected]

0.072.023; [email protected]; gabriel

7.576.561; anca.cr

haela.frasineanu@m

[email protected]

[email protected]

hai.costache@mme

ina.boscornea@row

de contact

mihaela.fulga@insp

[email protected]

[email protected]@minind.ro

antincleciu@yahoomail:[email protected]

[email protected]

a.popescu@mmed

raciunas@mmediu

mmediu.ro

om

ediu.ro

water.ro

p.gov.ro

ro o o.com o .

l.com

diu.ro

u.ro

PROIEC“Eva

CT COFINANŢAT DIN luarea ex‐ante a PNFEADR PRIN MĂSUR


160


mbrie 2014 DEZVOLTARE RURALĂĂ 2007‐ 2013

Raport de mediu PNDR 2014-2020 modificat dezbatere publica · 2015-04-27 · servicii de Aprile, n,...

Documents

Transcript of Raport de mediu PNDR 2014-2020 modificat dezbatere publica · 2015-04-27 · servicii de Aprile, n,...