Raport de Inceput - Revizuire/Actualizare Studiu de fezabilitate pentru

CNADNR S. A.

Mobilitate în România. Conexiuni cu Europa. www.ampost.ro

Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană prin Fondul de Coeziune. 1

RAPORT DE INCEPUT

Revizuire/Actualizare Studiu de fezabilitate pentru

„AUTOSTRADA SIBIU PITESTI”

Contract : 92/40064 din 16.06.2015

Autoritatea Contractanta: COMPANIA NAŢIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ŞI DRUMURI

NAŢIONALE DIN ROMÂNIA

Prestator: Asocierea SPEA ENGINEERING SA ROMA ITALIA SUCURSALA BUCURESTI - TECNIC CONSULTING ENGINEERING ROMÂNIA SRL

Bucureşti, 14 Aug 2015

CNADNR S. A.





Contract : 92/40064 din 16.06.2015

Pagina de aprobare a documentului

Numele documentului: RAPORT DE INCEPUT

Emis cu nr.: 01

Data emiterii: 16 septembrie 2015

JV SPEA - TECNIC

Poziţia Reprezentant legal

Nume Ferdinando Passi

Semnatura

Data

CNADNR S. A.



Contents

1. PREAMBUL 7

1.1. INTRODUCERE 7

1.2. TARA BENEFICIARĂ 7

1.3. AUTORITATEA CONTRACTANTĂ 7

1.3.1. CADRUL NAŢIONAL RELEVANT 7

1.3.2. Reglementari privind Fondurile Structurale 9

1.4. STADIUL ACTUAL ÎN SECTORUL DE REFERINŢĂ 9

1.4.1. Întreţinerea Reţelei de Drumuri 10

1.4.2. Organizare Legală si Instituţională după Aderare 10

1.5. PROGRAME COMPLEMENTARE SI ALTE ACTIVITATI CONEXE 11

1.6. SURSA DE FINANŢARE 11

2. OBIECTIV, SCOP ŞI REZULTATE AŞTEPTATE 12

2.1. OBIECTIVE GENERALE 12

2.2. OBIECTIVE SPECIFICE 12

2.3. SCOPUL PROIECTULUI 12

2.4. REZULTATELE AŞTEPTATE DIN PARTEA PRESTATORULUI 12

3. IPOTEZE SI RISCURI 13

3.1. IPOTEZE PRIVIND PRESTAREA SERVICIILOR 13

3.2. RISCURI 13

4. PLAN GENERAL DE ACTIVITATE 19

5. PLAN DETALIAT PE FIECARE ACTIVITATE / SARCINA / SERVICIU 20

5.1. SCOPUL SI DESCRIEREA CERINTELOR PRIVIND SERVICIILE NECESARE PENTRU REVIZUIREA/ACTUALIZAREA STUDIULUI DE FEZABILITATE 20

5.1.1. Descriere generala a serviciilor 20

5.2. DESCRIEREA SERVICIILOR 21

5.2.1. Analiza legislaţiei si a reglementarilor in vigoare 21

5.3. STUDII DE TEREN 22

5.3.1. Studiul de trafic 22

5.3.2. Studiul hidraulic si hidrologic 53

5.3.3. . Studiul geotehnic 53

5.3.4. Studii topografice 82

5.3.5. Studiul arheologic 94

CNADNR S. A.



5.3.6. Alte investigatii de Sol si Materiale 99

5.3.7. Studii privind ocuparea terenurilor, studiu pedologie 99

5.3.8. Identificarea Utilitătilor Publice 102

5.4. ACTIVITATI DE PROIECTARE 102

5.4.1. Lucrari de drum 102

5.4.2. Noduri rutiere si intersectii cu drumurile publice clasificate 105

5.4.3. Reintegrarea retelei de drumuri locale 106

5.4.4. Interactiunea cu caile ferate 107

5.4.5. Sistemul propus de scurgere a apelor 107

5.4.6. Sistemul de scurgere a apelor va include: 107

5.4.7. Proiectare structura rutiera 111

5.4.8. Modelarea3D a Proiectului 112

5.4.9. Sisteme de protectie împotriva înzăpezirilor (avalanselor in zona de munte) 112

5.4.10. Poduri/pasaje/viaducte, podete 113

5.4.11. Lucrari de consolidari si terasamente 126

5.4.12. Lucrari hidrotehnice 144

5.4.13. PROIECTARE TUNELURI INCLUSIV MĂSURI DE SIGURANTĂ ÎMPOTRIVA INCENDIILOR SI ECHIPAMENTE DE VENTILATIE 147

5.4.14. Dotările autostrăzii 200

5.4.15. Siguranta Circulatiei Rutiere 204

5.5. IMPACT ASUPRA MEDIULUI 206

5.5.1. Metodologia de Realizare a Evaluării Impactului asupra Mediului 206

5.5.2. Resurse tehnico-materiale si de personal 210

5.5.3. Livrabile: 212

5.5.4. Termene si activitati conform Graficului de activităţi 212

5.5.5. Rezultate aşteptate: 213

5.6. ANALIZA COST BENEFICIU SI MODEL FINANCIAR 214

5.6.1. Analiza Cost-Beneficiu 214

5.6.2. Analiza si estimarea costurilor de investitie, devize si graficul de realizare al investitiei 215

5.6.3. Obiectivele Proiectului si Identificarea Proiectului 217

5.6.4. Analiza Optiunilor 218

5.6.5. Analiza Financiara 218

5.6.6. Analiza economica 220

CNADNR S. A.



5.6.7. Analiza de senzitivitate 221

5.6.8. Analiza de risc 222

5.6.9. Modelul financiar 225

5.7. AUTORIZATII AVIZE SI ACORDURI 229

5.8. SCOPUL SERVICIILOR PENTRU SUSŢINEREA APLICAŢIEI DE FINANŢARE 233

5.9. SCOPUL SERVICIILOR PENTRU PREGATIREA DOCUMENTATIEI DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI PENTRU PROIECT SI ASISTENTA ACORDATA BENEFICIARULUI PE DURATA DESFASURARII PROCEDURII DE ACHIZITIE PUBLICA 233

6. PROBLEME DE ORICE NATURA IDENTIFICATE SI CLARIFICATE CU BENEFICIARUL DE LA PRIMA SEDINTA DE INCEPUT PANA LA PREDAREA RAPORTULUI DE INCEPUT 234

7. ALOCARE RESURSE SI PROGRAMUL SERVICIILOR 238

7.1 ALOCARE RESURSE 239

7.2. PROGRAMUL SERVICIILOR 252

PLANUL DE CALITATE 260

1. DETALIERE SI RAPORTARE PROGRES IN DESFASURAREA SERVICIILOR CONFORM PLANURILOR DETALIATE 303

1. PREAMBUL 303

1. Introducere 303

2. Ţara beneficiară 303

3. Autoritatea Contractantă 303

4. Cadrul Naţional Relevant 303

5. Programe Complementare si alte activitati conexe 303

2. DETALIERE / PROGRES ACTIVITATI DE PROIECTARE SI STUDII DE TEREN 303

1. Analiza legislatiei si a reglementarilor in vigoare 303

2. Rapoarte, Garantii, Asigurari Transmise de prestator la Beneficiar in conformitate cu contractul de prestari servicii 303

3. Studiul de traffic 303

4. Studiul privind alternative de traseu 303

5. Investigatii de teren 303

6. Activitati de proiectare 303

7. Evaluarea impactului asupra mediului 304

8. Analiza de risc 304

9. Analiza cost-beneficiu si modelul financiar 304

10. ITS 304

11. Iluminat 304

CNADNR S. A.



12. Autorizatii avize si acorduri 304

13. Audit de siguranta circulatiei 304

14. Plan de intretinere si operare 304

2. PROGRES, RAPORTARE DIFICULTATI SI PROPUNERI DE SOLUTIONARE 304

1. RAPORTARE PROGRESS 304

2. DIFICULTATI 304

3. PROPUNERI DE SOLUTIONARE 304

3. ANEXE CU PROCESELE VERBALE ALE INTALNIRILOR LUNARE CU OCAZIA PREZENTARILOR SI A DISCUTIILOR CU BENEFICIARUL 305

4. MODIFICARILE PLANURILE DE ACTIVITATE (DACA SUNT APROBATE DE BENEFICIAR) CU PREDAREA SI PREZENTAREA NOILOR PLANURI 305

5. ANEXA - MINUTELE INTALNIRILOR 305

CNADNR S. A.



RAPORT DE INCEPUT

1. PREAMBUL

1.1. INTRODUCERE

Compania Naţionala de Autostrăzi si Drumuri Naţionale din Romania a semnat contractul pentru REVIZUIRE / ACTUALIZARE STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU „ AUTOSTRADA SIBIU - PITEŞTI" cu Asocierea SPEA INGEGNERIA EUROPEA SA MILANO (ITALIA) SUCURSALA BUCURESTI – TECNIC CONSULTING ENGINEERING ROMANIA SRL.

Acest Raport de Inceput a fost elaborat si emis după 1 (una) luna de la Data de Incepere, in conformitate cu cerintele Caietului de Sarcini.

Obiectivul acestui Raport de Inceput il constituie furnizarea unei prezentari generale

1.2. TARA BENEFICIARĂ

România

1.3. AUTORITATEA CONTRACTANTĂ

CNADNR SA („Beneficiarul sau Autoritatea Contractanta”) este persoana juridica romana de interes strategic national cat statul este actionar majoritar, este organizata si functioneaza sub autoritatea Ministerului Transporturilor

CNADNR are in structura sa sapte subunitati denumite Directii Regionale de Drumuri si Poduri (DRDP) si Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatică (CESTRIN), fara personalitate juridica.

CNADNR desfasoara in principal activitati de interes public national, in domeniul administrarii drumurilor nationale si autostrazilor, in conformitate cu prevederile OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicata cu modificarile si completarile ulterioare.

CNADNR este Beneficiarul final al acestui Proiect.

1.3.1. CADRUL NAŢIONAL RELEVANT

Romania a devenit stat membru al Uniunii Europene la data de 01. ianuarie 2007 potrivit prevederilor tratatului Consiliului Europei.

Strategia din Romania pentru infrastructura de transport rutier urmeaza liniile directoare stabilite de Uniunea Europeana.

Acordul de parteneriat dintre Romania si UE care se refera la perioada 2014-2020 prevede politicile fundamentale care vor fi utilizate pentru a reduce decalajul socio-

CNADNR S. A.



economic intre Romania si alte tari ale UE, stabilind modul in care investitiile finantate din fondurile europene vor fi concentrate pentru a promova competitivitatea, convergenta si cooperarea si sa incurajeze o crestere inteligenta, durabila si favorabila prin stabilirea unor prioritati nationale de investitii specifice.

Romania, ca stat membru al UE trebuie sa dezvolte si sa actioneze astfel incat sa duca la consolidarea coeziunii sale economice si sociale, administrandu-si in acest sens politicile si dirijandu-le spre atingerea obiectivelor.

Romania, in scopul de a se asigura ca asistenta primita este corelata cu regulamentele strategice comunitare, pentru atingerea obiectivelor, poate utiliza Fondul de coeziune, Fondurile structurale si alte surse de finantare in scopul de a se asigura ca asistenta primita este corelata cu regulamentele strategice comunitare.

1.4.1. Strategia de Dezvoltare în Sectorul Rutier

Strategia privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport de interes national si european a fost aprobata cu Legea nr. 203/16.05.2003, Legea nr. 569/2003 si Legea nr. 451/2003 si republicata in MOF nr. 89/2005.

Reteaua de cai rutiere cuprinde autostrazi, drumuri expres si drumuri nationale existente sau care urmeaza a fi realizate si care ocolosc principalele centre urbane pe rutele identificate pe retea.

Caracteristicile tehnice minime pentru reteaua de cai rutiere trebuie sa asigure utilizatorilor un nivel ridicat, uniform si continuu al serviciilor, confortului si sigurantei rutiere.

Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene a aprobat la data de 28.03.2012 „Regulament privind orientarile Uniunii pentru dezvoltarea Retelei Transeuropene de Transport”. Orientarile privind infrastructura de transport rutier prevad, in sectiunea 3. articolul 22., ca la promovarea proiectelor de interes comun, legate de infrastructura rutiera, este necesara:

• acordarea prioritatii aspectelor privind imbunatatirea sau mentinerea calitatii infrastructurii din punct de vedere al sigurantei, securitatii si eficientei, al rezistentei in fata dezastrelor, al performantelor de mediu, al accesibilitatii pentru toti utilizatorii, al calitatii serviciilor si al continuitatii fluxurilor de trafic;

• promovarea dezvoltarii tehnologiilor inovatoare, promovarea sigurantei rutiere, utilizarea informarii multimodale si gestionarea traficului pentru a permite functionarea sistemelor integrate de comunicare;

• asigurarea unui spatiu de parcare adecvat pentru conducatorii vehiculelor comerciale, in conditii de siguranta si securitate.

Programul Operational Sectorial de Transport (POS-T) a identificat prioritatile privind reteaua rutiera, pentru:

CNADNR S. A.



• asigurarea unei capacitati suplimentare acolo unde este necesar si in special de-a lungul axelor prioritare prin constructia unor sectoare de drum, de autostrazi si a variantelor de ocolire a oraselor, pe axele retelei transeuropene de transport;

• sporirea sigurantei rutiere prin dezvoltarea, reabilitarea, imbunatatirea serviciilor de intretinere ale retelei rutiere;

• continuarea lucrarilor de reabilitare si de modernizare a retelei rutiere avand ca scop:

o accesul camioanelor grele (cu 11,5 to/osie ) pe intreaga retea transeuropeana de transport;

o deschiderea intregii retele rutiere de transport.

1.3.2. Reglementari privind Fondurile Structurale

Pentru atingerea obiectivelor, la finantarea proiectelor pot utiliza instrumente structurale, respectiv Fondul de coeziune, Fondurile structurale si alte surse de finantare. Acestea sunt implementate in cadrul Programului Operational Sectorial de Transport (POS-T), potrivit metodelor de planificare multianuala in completare cu angajamente de la bugetul anual.

Programul prevede reguli cu privire la eligibilitatea cheltuelilor necesare implementarii proiectelor si sunt prevazute in Ordinul 962/10.07.2013 pentru modificarea Anexelor 1 si 2 la Ordinul Ministerului Transporturilor si al Ministerului Economiei si Finantelor nr. 28/75/2008 privind aprobarea listelor de cheltuieli eligibile in cadrul operatiunilor finantate din POST 2007-2013.

1.4. STADIUL ACTUAL ÎN SECTORUL DE REFERINŢĂ

Reţeaua rutieră din România constă dintr-o combinaţie de Autostrăzi, Drumuri Europene, Drumuri Naţionale principale şi secundare cu o lungime totală de 16,887 km care se află în administrarea SC CNADNR SA. Există deasemenea drumuri judeţene, drumuri rurale şi drumuri de exploatare, administrate de autorităţile locale.

Din punct de vedere economic şi din perspectiva traficului de tranzit, cea mai importantă reţea este reţeaua drumurilor internaţionale, care traversează România şi care reprezintă rutele integrate în Reţeaua Trans- Europenă de Transport (TENT), pe care se axează parţial şi acest proiect.

Principala reţea de drumuri este fomată în mod predominant din drumuri cu doua benzi de circulaţie (aproximativ 92%) şi din 1993 aceasta a fost supusă unui efort considerabil de reabilitare în şase etape. Efortul de reabilitare a pus accent în principal pe facilitarea intreţinerii acesteia prin reconstrucţia şi consolidarea Drumurilor Europene pentru a permite o sarcină de 11.5 tone/osie potrivit Directivelor UE. Astfel, până în acest moment, a avut loc doar o dezvoltare limitată a reţelei rutiere de drumuri iar recenta creştere a traficului, susţinută de viitoarea cerere a traficului estimat ca urmare a aderariii României

CNADNR S. A.



la UE pune o presiune semnificativă şi accelerată asupra reţelei. Situaţia este înrăutăţită de următoarele deficienţe:

• Aproape toate drumurile principale au acces direct, fapt ce conduce la conflicte între diferitele tipuri de trafic şi de asemenea între trafic şi nevoile comunităţilor locale;

• Situarea unor sectoare importante de drum, cu trafic internaţional şi inter-regional puternic, în zone urbane şi rurale locuite;

• In general, calitatea slabă a sistemului rutier şi lipsa unei capacităţi portante corespunzătoare; doar drumurile recent rehabilitate ( 15,645 Km de Drumuri naţionale modernizate) au o capacitate portantă de 11.5 tone/osie care corespunde standardelor UE;

• Există peste 400 de treceri la nivel cu calea ferată în cadrul reţelei de drumuri naţionale;

• Probleme legate de capacitatea de trafic, întâlnite în aproprierea celor mai importante oraşe precum şi lipsa variantelor de ocolire.

1.4.1. Întreţinerea Reţelei de Drumuri

Actualmente, responsabilitatea pentru întreţinerea drumurilor aparţine celor şapte direcţii regionale de Drumuri (DRDP), asistate de Centrul pentru Studii Tehnice Rutiere şi Informatică (CESTRIN) pentru colectarea şi procesarea datelor privind starea drumurilor si implementarea/aplicarea unui sistem simplu de management al structurii rutiere.

Finanţarea activităţilor de întreţinere provine în principal de la bugetul de stat. Deşi, încă din anii ’90 au fost efectuate lucrări de modernizare, ori de cate ori a avut loc o deteriorare serioasă a infrastructurii, bugetul alocat pentru întreţinerea drumului a fost insuficient. In plus, bugetul anual de întreţinere, aşa cum este stabilit la nivel central, în practică nu este alocat în multe din cazuri, ceea ce face ca planificarea şi prioritizarea activităţilor de întreţinere să fie şi mai complicată.

Pe măsura ce reţeaua principală de drumuri este în mod progresiv reabilitată şi dezvoltată, finanţarea/cererea de finanţare pentru întreţinere va creşte în consecinţă.

Acest aspect legat de întreţinerea drumurilor, este de interes pentru toate instituţiile internaţionale de finanţare care acţionează în sectorul drumurilor. Deşi metoda de organizare a activităţilor de întreţinere a drumurilor şi mijloacele de finanţare se află în discuţie fără a se fi agreat încă nici o soluţie clară.

1.4.2. Organizare Legală si Instituţională după Aderare

De la 01 ianuarie 2007, cand Romania a devenit stat membru al UE, avand in vedere ca la aceasta data nu au fost finalizate politicile structurale de pre-aderare, Fondul de Coeziune se va implementa pana la finalizarea proiectelor.

CNADNR S. A.



Romania, devenind stat membru al UE, pentru procedurile privind atribuirea contractelor de lucrari, produse si servicii lansate dupa data de 01 ianuarie 2007, respecta normele privind achizitiile publice din Romania.

Ordonanţa de Urgenţă nr 34/2006, realizează armonizarea între legislaţia achiziţiilor publice din România şi legislaţia UE relevantă, prevede documentele ce urmeaza a fi folosite în diverse faze ale procedurii de atribuire şi prezintă cadrul financiar şi fiscal de aplicat.

Contractarea lucrarilor publice in Romania are la baza Hotărârea Guvernului nr. 1405/2010 privind aprobarea utilizării unor conditii contractuale ale Federatiei Internationale a Inginerilor Consultanti în Domeniul Constructiilor (FIDIC) pentru obiective de investitii din domeniul infrastructurii de transport de interes national, finantate din fonduri publice.

1.5. PROGRAME COMPLEMENTARE SI ALTE ACTIVITATI CONEXE

In cadrul programelor de investitii viitoare, Beneficiarul are in vedere realizarea urmatoarelor proiecte:

• Construcţia autostrăzii Nădlac-Arad - finalizat iulie 2015 • Construcţia autostrăzii Arad-Timişoara şi a variantei de ocolire Arad- finalizat • Construcţia autostrăzii Timişoara-Lugoj - Lotul 1 finalizat (deschis traficului din

Octombrie 2012), Lot 2 în executie • Construcţia autostrăzii Lugoj - Deva - Lot 1 receptionat, Loturile 2, 3 şi 4, în

executie • Construcţia autostrăzii Deva-Orăştie - finalizat • Construcţia autostrăzii Orăştie-Sibiu - Lot 1,2 si 4 finalizate iar Lot 3 deschis

traficului • Construcţia autostrăzii Cernavodă-Constanţa - finalizat • Construcţia variantei de ocolire Sibiu - finalizat • Construcţia variantei de ocolire Piteşti - finalizat • Construcţia variantei de ocolire Constanţa - dat in trafic • Construcţia drumului expres Sibiu - Făgăraş - studiu de fezabilitate in curs de

elaborare.

1.6. SURSA DE FINANŢARE

Contractul de prestare a serviciilor de Revizuire / Actualizare a Studiului de Fezabilitate, asistentei acordate beneficiarului pentru sustinerea aplicatiei de finantare si pentru pregatirea documentatiei de atribuire pentru „Autostrada Sibiu - Pitesti” va fi finantat din POS-T 2007-2013, Axa prioritara 2 „Modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T’’ in scopul dezvoltarii unui sistem durabil de transport si integrarii acestuia in retelele de transport ale UE, domeniul de interventie 2.1., Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii rutiere nationale’’.

CNADNR S. A.



2. OBIECTIV, SCOP ŞI REZULTATE AŞTEPTATE

2.1. Obiective generale

Obiectivul general al proiectului este acela de a îmbunătăţi competitivitatea economică a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport care facilitează integrarea economică în UE, contribuie la actuala dezvoltare a pieţei interne şi permite dezvoltarea economiei româneşti. Scopul este acela de a crea condiţii pentru creşterea investiţiilor, promovarea transportului durabil şi a coeziunii în spaţiu.

Pe langa importanta sa nationala Autostrada Sibiu - Pitesti va deservi in conditii bune, traficul de tranzit international, de marfuri si persoane de pe teritoriul Romaniei.

In functie de stadiul reabilitarii drumurilor nationale sau in curs de reabilitare, prin intermediul acestor drumuri reabilitate, Proiectul de autostrada poate primi si distribui trafic rutier prin nodurile sale.

2.2. Obiective specifice

Obiectivele specifice ale acestui contract sunt acelea de a reduce timpul de călătorie între oraşele Sibiu şi Piteşti şi de îmbunătăţire a condiţiilor privind siguranţa traficului, gestionând în acelaşi timp impactul asupra mediului.

2.3. Scopul Proiectului

In acest moment distanta intre localitatile Sibiu - Pitesti se realizeaza in special pe DN 7, E 81 si este de aproximativ 160 km, timpul minim de parcurs fiind de 2 ore si 30 minute.

Proiectul are ca scop realizarea unui sector de autostrada intre localitatile Sibiu si Pitesti, in vederea asigurarii infrastructurii de baza necesara cererii de transport in crestere, asigurand un grad ridicat de siguranta a traficului rutier cu urmatoarele rezultate si efecte pozitive asteptate:

• reducerea timpului de calatorie si cresterea vitezei medii de deplasare între localitatile Sibiu si Pitesti;

• imbunatatirea conditiilor de siguranta a traficului rutier; • reducerea numarului de accidente precum si imbunatatirea confortului in timpul

calatoriei; gestionând în acelasi timp reducerea emisiilor de poluanti si impactului negativ asupra mediului, prin cresterea fluentei atat a traficului de tranzit, deviat pe autostrazi, cat si a traficului ramas in zona urbana, de a reduce poluarea sonora in zona localitatiilor urbane Sibiu si Pitesti.

2.4. Rezultatele aşteptate din partea Prestatorului

Prestatorul se va angaja să presteze serviciile, de o manieră rezonabilă şi prin competenţa şi profesionalismul aşteptate din partea unei organizaţii cu statut profesional ridicat, în conformitate cu standardele stabilite în acest Caiet de Sarcini. Prestatorul va fi

CNADNR S. A.



responsabil pentru identificarea şi minimizarea riscurilor de implementare şi finalizare a proiectului pentru autostrada Sibiu - Piteşti.

3. IPOTEZE SI RISCURI

3.1. Ipoteze privind prestarea serviciilor

Documentele tehnice solicitate potrivit prezentului caiet de sarcini vor fi finalizate in 17 luni din care in termen de 5 luni (Sectiunea 1 Sibiu-Boita si Sectiuna 5 Curtea de Arges-Pitesti) si 12 luni (Sectiunea 2 Boita-Racovita, Sectiunea 3 Racovita-Valeni, Sectiunea 4 Valeni-Curtea de Arges si Sectiunea 6 DN73C Tigveni-Ramnicu Valcea), se va realiza Studiul de Fezabilitate final, si vor permite Beneficiarului si altor Autorităţi Romane să le folosească ca documente suport in procesele decizionale, de autorizare, avizare etc., pentru sustinerea aplicatiei de finantare catre Autoritatea de Management (AMPOST) si catre Comisia Europeana (dupa caz) si pentru pregatirea documentatiei de atribuire a contractului de executie lucrari.

3.2. Riscuri

Experienta Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA in derularea proiectelor de elaborare a studiilor de fezabilitate a demonstrat ca la nivel de Studiu de Fezabilitate, Prestatorii trateaza uneori cu superficialitate realizarea de studii si investigatii de teren (topografice, geotehnice, etc), identificarea proprietarilor terenurilor afectate, identificarea utilitatilor, identificarea siturilor arheologice, a ariilor protejate, dimensionarea lucrarilor, identificarea zonelor de alunecare a terenului si propunerea de solutii tehnice adecvate, etc., astfel incat la elaborarea proiectului tehnic si apoi la executia lucrarilor s-au constatat diferente majore fata de prevederile studiului de fezabilitate.

Aceste diferente au generat in timp costuri suplimentare majore in cadrul proiectelor, iar responsabilitatea proiectantului a fost aproape inexistenta.

Ne asumam riscurile generale identificate de Beneficiar prin semnarea contractului si nu vom avea nicio pretentie in cazul aparitiei acestora.

Am facut o analiza a riscurilor ce pot interveni in derularea proiectului, acestea impreuna cu modalitatea de rezolvare sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Riscuri identificate Solutionarea reducerii riscurilor

Riscul si consecintele aferente unor solutii tehnice gresite sau neadaptate, definite de Prestator si rezultate ca urmare a unor investigatii/studii geotehnice, hidrologice, topografice, etc. defectuoase sau de slaba calitate sau rezultate in urma unor activitati de proiectare defectuoase

La elaborarea Studiului de Fezabilitate , Prestatorul va folosi echipe experimentate si tehnologii de varf astfel in cat acest risc sa fie diminuat la maxim

Tipul rezolvarii : Reducere

CNADNR S. A.



In cazul in care apar conditii geotehnice, hidrologice, de mediu, etc. diferite, la momentul elaborarii Proiectul Tehnic si/sau la executia Proiectului, in comparatie cu studiile geotehnice, etc.,efectuate in cadrul Studiului de Fezabilitate si/sau traseul recomandat sau solutiile tehnice definite de Prestator se dovedesc a fi neviabile, Prestatorul isi va asuma consecintele aferente cu privire la costurile suplimentare rezultate ale Proiectului.

La elaborarea studiilor geotehnice, hidrologice, de mediu,etc, prestatorul va folosii experti cu experienta pentru a reduce riscul livrarii unei documentatii neviabile catre Beneficiar.


Riscul de intarziere intre data efectiva de atribuire a contractului si de incepere a prestarii serviciilor si investigatiilor care poate influenta planificarea globala a proiectului (ex. investigatiile de teren solicitate sa fie realizate in timpul iernii);

Planificarea studiilor facute de prestator, a avut invedere acest aspect si va mobiliza echipele de teren astfel ca aceste studii sa fie realizate pana la instalarea iernii. Tipul rezolvarii : Eliminare

Riscul identificarii si caracterizarii incorecte sau incomplete a tuturor conditiilor particulare ale terenului si ale naturii solului precum si interpretarea inadecvata a rezultatelor investigatiilor specifice.

Prestatorul va acorda o mare atentie investigatiilor de teren si a conditiilor particulare ale terenului. Se mentine riscul unor accidente geologice care nu pot fi detectate. Tipul rezolvarii : Reducere

Riscul de a intampina dificultati in efectuarea masuratorilor, studiilor, analizelor, investigatiilor, etc., necesare a fi efectuate pe amplasamentul proiectului (relief, acces dificil, etc.) si care pot conduce la intarzieri in procesul de proiectare si la costuri suplimentare. Nu intra in responsabilitatea Beneficiarului crearea pentru Prestator a accesului pentru efectuarea masuratorilor/lucrarilor geotehnice sau de alta natura/studiilor, etc.

Prestatorul va folosi echipe experimentate si tehnologii de varf astfel in cat acest risc sa fie diminuat la maxim Tipul rezolvarii : Reducere

CNADNR S. A.



Risc de intarziere in prestarea serviciilor, in baza observatiilor sau cerintelor speciale formulate de catre autoritatile competente de mediu, de catre administratorii/custozii ariilor naturale protejate (Situri Natura 2000), de catre ONG-uri si/sau alte organizatii similare, de catre publicul participant la dezbaterile publice sau alti factori implicati in derularea procedurilor de mediu.

Prestatorul va folosi experti in domeniul mediului, cu experienta in relatia cu autoritatile de mediu si va face tot posibilul ca procedurile sa se deruleze fluent si cu durata minima normata. Tipul rezolvarii : Reducere

Riscul ca anumite ONG-uri si/sau alte organizatii similare sa reclame si/sau sa conteste la CE studiile si/sau documentatiile elaborate, fapt ce ar putea determina intarzieri majore in implementarea Proiectului si costurile suplimentare care vor fi suportate de catre Prestator.

Prestatorul, prin expertii de mediu are o baza de date actualizata privind constrangerile exsistente. Este intr-adevar riscul de a fi formulate pe parcursul derularii proiectului noi constrangeri. Asa cum s-a mentionat, proiectantul va utiliza experti de mediu cu experienta si capacitate de preintampinare a unor incoveniente de acest gen. Tipul rezolvarii : Reducere

Riscul de intarziere in cazul in care traseul propus poate fi afectat de arii naturale protejate (situri Natura 2000) si alte asemenea, din cauza cerintelor si a oricaror studii de specialitate, inclusiv studii de evaluare adecvata impuse de autoritatile competente de mediu sau de catre administratorii/custozii ariilor naturale protejate,etc. In astfel de situatii elaborarea studiilor este obligatia Prestatorului care va elabora studiile suplimentare.

Prestatorul, prin expertii de mediu are o baza de date actualizata privind constrangerile exsistente. Este intr-adevar riscul de a fi formulate pe parcursul derularii proiectului noi constrangeri. La alegerea variante Optime de traseu se va evita pe cat posibil traversarea siturilor Natura 2000. Tipul rezolvarii : Reducere

Riscul ca pe parcursul derularii serviciilor solicitate in cadrul acestui caiet de sarcini sa apara modificari in legislatia si reglementarile tehnice aplicabile in domeniul mediului, eventual pot aparea noi arii protejate Natura 2000 sau anumite arii Natura 2000 sa fie extinse, iar pentru schimbarile aparute pe parcurs, Prestatorul trebuie sa tina cont de acestea si va face toate demersurile in vederea obtinerii documentelor de reglementare in domeniul protectiei mediului.

Prestatorul, va tina cont de modificarile legislative , reglementari si norme tehnice noi aparute,astfel face toate demersurile in vederea obtinerii documentelor de reglementare in domeniul protectiei mediului conform legislatiei in vigoare. Tipul rezolvarii : Reducere

CNADNR S. A.



Riscul ca pe parcursul derularii serviciilor solicitate in cadrul acestui caiet de sarcini sa apara modificari in legislatia si reglementarile tehnice aplicabile in desfasurarea activitatilor de proiectare, investigatiilor, studiilor, analizelor, etc., necesare elaborarii studiului de fezabilitate. Prestatorul va face toate demersurile pentru completarea/ ajustarea/ refacerea serviciilor si lucrarilor desfasurate pana la momentul aparitiei acestor schimbari si prestarea restului serviciilor si lucrarilor neefectuate in baza noilor cerinte legislative

Prestatorul va face toate demersurile pentru completarea/ajustarea/refacerea serviciilor si lucrarilor desfasurate pana la momentul aparitiei acestor schimbari si prestarea restului serviciilor si lucrarilor neefectuate in baza noilor cerinte legislative. Prestatorul va lua toate masurile necesare pentru reducerea impactului care aceste schimbari l-ar avea asupra termenelor contractuale. Tipul rezolvarii : Reducere

Riscul de intarzieri in obtinerea avizelor din partea Autoritatilor Romane, ori plangerile aparute in perioada consultatiilor publice (ex. probleme de mediu, probleme de patrimoniu cultural, etc) cu impact asupra termenului de finalizare si livrare a studiului de fezabilitate sau a altor servicii si lucrari solicitate conform caietului de sarcini.

Prestatorul va folosii personal cu experienta in relatia cu autoritatile publice pentru a preintampina eventualele intarzieri datorate obtinerii avizelor. Plangerile aparute in perioada consultatiilor publice vor fi analizate cu celeritate apoi vor fi solutionate iar daca este cazul vor fi introduse in documentatie. Tipul rezolvarii : Reducere

Riscul ca planurile de urbanism in aria de desfasurare a traseului proiectului sa nu existe sau sa fie incomplete. Prestatorul este responsabil de elaborarea acestora in cazul in care nu exista sau sunt incomplete. Costurile suplimentare care vor fi suportate de catre Prestator.

Prestatorul va tine seama de aceasta situatie la intocmirea ofertei financiare si va face toate demersurile pentru reducerea acestui risc.


Riscul sa apara intarzieri si/sau alte dificultati in obtinerea de catre Prestator a tuturor avizelor, acordurilor, permiselor si a autorizatiilor necesare, avand in vedere implicarea mai multor autoritati si institutii in emiterea acestora, care pot impune diverse conditii si/sau constrangeri. Imposibilitatea de obtinere de catre Prestator la timp sau chiar deloc a unuia sau mai multor avize/acorduri poate genera riscuri care pot conduce la imposibilitatea de obtinere a Acordului de Mediu sau a altor autorizatii necesare, fapt ce ar determina blocarea realizarii proiectului.

Prestatorul, va face tot posibilul, prin expertii care-i are la dispozitie pentru obtinerea tuturor avizelor necesare, va face diligente la forurile in drept si va informa tot timpul Clientul asupra progresului acestei activitati. Proiectantul va analiza, daca este cazul, fiecare aspect neprevazut aparut, si in cazul unei probleme majore, va consulta si Clientul in vederea adoptarii unei strategii comune in vederea promovarii proiectului


CNADNR S. A.



Riscul ca in cazul in care Prestatorul ar putea obtine unul sau mai multe avize favorabile care contin anumite conditii, unele dintre conditii/constrangeri sa se suprapuna si sa nu poata fi corelate / realizate concomitent.

Prestatorul, prin intermediul expertilor cu experienta care ii are la dispozitie pentru obtinerea avizelor si a altor experti din cadrul contractului va analiza constrangerile/conditile impuse in avize si va cauta o modalitate de rezolvare a eventualelor intarzieri in derularea contractului generate de acestea. Se va incerca pe cat posibil stabilirea prioritatilor, corelarea si realizarea concomitenta a acestor conditionari.


Risc de intarziere din cauza cerintelor speciale formulate de catre autoritatea competenta de mediu sau Ministerul Culturii si Patrimoniului National, in cazul in care traseul propus va afecta situri arheologice cunoscute, identificate sau descoperite in cadrul investigatiilor specifice de teren.

Prin folosirea unor Arheologi cu experienta in investigatii specifice de teren care au si experienta in relatia cu Ministerul Culturii si Patrimoniului National, pentru intocmirea Studiului Arheologic se va diminua riscul aparitiei de intarzieri datorate acestor cerinte speciale.


Riscul nerespectarii termenelor stabilite de autoritatile pentru protectia mediului privind depunerea documentatiei pentru informarea publicului.

Prestatorul va folosi experti in domeniul mediului, cu experienta in relatia cu autoritatile de mediu si va face tot posibilul ca procedurile sa se deruleze fluent si cu durata minima normata.


Riscul de intarziere in elaborarea studiilor de evaluare a proprietatilor afectate si a studiilor pedologice, etc., datorita lipsei cadastrului general la nivel national, sau dificultatilor in identificarea proprietarilor terenurilor aferente coridorului autostrazii, etc

Prestatorul va folosi experti cu experienta in domeniu care vor face tot posibilul ca predarea documentatiei pentru emiterea Hotararii de Guvern sa se faca in timpul preconizat.


Riscul identificarii incompleta a retelelor de utilitati, care poate conduce la intarzieri si costuri suplimentare in realizarea proiectului de autostrada.

Inspectorul utilitati folosit de catre Prestator precum si personalul implicat in identificarea retelelor de utilitati au o vasta experienta in domenniu. Ei vor folosi tehnologie moderna si vor face toate demersurile necesare pentru identificarea retelelor de utilitati existente.


CNADNR S. A.



Riscul de intarziere in implementarea activitatilor conform caietului de sarcini datorita observatiilor/cerintelor din partea AMPOST/JASPERS, asupra calitatii /nivelului investigatiilor de teren, studiul de trafic, analiza cost- beneficiu, studiul de traseu, etc. Modificarile generate de observatiile transmise de AMPOST/JASPERS vor fi efectuate de Prestator fara a beneficia de costuri suplimentare

Expertii folositi de catre Prestator au o vasta experienta in proiecte finantate din fonduri europene si in intocmirea documentatiilor de finantare.


Riscul neavizarii de catre beneficiar a rapoartelor si livrabilelor datorita continutului necorespunzator al acestora si care poate conduce la intarzieri in desfasurarea activitatilor specifice de elaborare a Studiului de Fezabilitate.

Prestatorul va folosi cei mai buni experti si va lua toate masurile pentru a intocmi continutul corespunzator pentru rapoarte si livrabilele prevazute in contractul de servicii.


Riscul privind intarzierea in mobilizarea personalului Prestatorului.

Prestatorul va lua toate masurile necesare pentru a elimina intarzierea, generata de mobilizarea personalului sau la data inceperii contractului cat si pe parcursul derularii acestuia.

Tipul rezolvarii : Eliminare

Pe parcursul derularii proiectului pot apare si alte riscuri cu caracter specific care pot conduce la intarzieri in desfasurarea activitatii Prestatorului si care vor fi solutionate de catre parti, potrivit prevederilor legale.

CNADNR S. A.



4. PLAN GENERAL DE ACTIVITATE

Sumarul activităţilor, investigatiilor, serviciilor de proiectare, analizelor, evaluarilor, studiilor, etc pe care Prestatorul le va presta si realiza, in vederea elaborarii studiului de fezabilitate, vor include, dar nu se vor rezuma la urmatoarele servicii prezentate in cuprinsul de mai jos si care sunt descrise in cele ce urmeaza.

• ANALIZA LEGISLAŢIEI SI A REGLEMENTARILOR IN VIGOARE • STUDIUL DE TRAFIC • STUDIUL PRIVIND ALTERNATIVE DE TRASEU • INVESTIGATIIDE TEREN

o Studii hidrologice şi hidraulice detaliate o Studii geotehnice detaliate - Anexa 1 o Studii topografice detaliate o Studiul arheologic - Anexa 2 o Alte investigatii de sol si materiale o Identificarea proprietarilor, a suprafetelor de teren afectate si raportul de

evaluare a acestora. o Identificarea utilitatilor publice o Studiul pedologic

• ACTIVITATI DE PROIECTARE o Lucrări de drum, noduri rutiere, o Lucrări de poduri/pasaje, podete si ziduri de sprijin o Consolidări, terasamente si lucrari hidrotehnice o Lucrari de tuneluri o Conectarea reţelei locale de drumuri o Dotări autostradă o Siguranta circulatiei rutiere o Planul de operare si întretinere

• EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI o Raportul privind impactul asupra mediului(RIM) o Studiul de Evaluare Adecvata (SEA) o Alte studii de specialitate (S.Sp.M) o Planul de management de mediu (PMM)

• ANALIZA COST-BENEFICIU SI MODELUL FINANCIAR • AUTORIZATII AVIZE SIACORDURI • ASISTENTA BENEFICIARULUI IN SUSTINEREA APLICATIEI DE FINANTARE • PREGATIREA DOCUMENTATIEI DE ATRIBUIRE

CNADNR S. A.



5. PLAN DETALIAT PE FIECARE ACTIVITATE / SARCINA / SERVICIU

In cadrul acestui capitol, sunt detaliate cerintele minimale ale Beneficiarului cu privire la: activitatile, serviciile care trebuie sa fie realizate de catre Prestator in vederea elaborarii Studiului de Fezabilitate, asistenta solicitata pentru intocmirea, depunerea si sustinerea aplicatiei de finantare si pregatirea documentatiei de atribuire a contractului pentru Proiectul REVIZUIRE / ACTUALIZARE STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU „ AUTOSTRADA SIBIU - PITEŞTI", denumit in continuare „Proiectul”.

Scopul general al activitatilor si serviciilor este de a defini, a descrie si prezenta Proiectul, de a analiza fezabilitatea si riscurile specifice ale Proiectului, de a estima costurile si beneficile acestuia, in vederea planificarii si obtinerii finantarii necesare si a implementarii constructiei cu succes a Proiectului, cu incadrarea in bugetul de costuri estimat si in graficul planificat de realizare.

5.1. Scopul si descrierea cerintelor privind serviciile necesare pentru revizuirea/actualizarea Studiului de Fezabilitate

5.1.1. Descriere generala a serviciilor

Serviciile pe care Prestatorul le va presta si realiza, in vederea elaborarii studiului de fezabilitate, vor include, dar nu se vor limita la acestea: activităţi, investigatii, servicii de proiectare, analize, evaluari, studii, etc. si car e sunt descrise in cele ce urmeaza.

Natura complexă a Proiectului rezulta din conditiile impuse de cadrul geomorfologic, hidrografic si hidrogeologic al amplasamentului pe care se va construi viitoarea autostrada.

Beneficiarul se asteapta ca in urma executarii acestor servicii necesare elaborarii studiului de fezabilitate, sa se defineasca un Proiect robust, temeinic analizat si pregatit din punct tehnic, juridic, financiar, social, economic, din punct de vedere al cerintelor de mediu, etc.

Prin Studiul de Fezabilitate trebuie sa se dovedeasca necesitatea si oportunitatea Proiectului si trebuie sa asigure definirea, descrierea si prezentarea unui Proiect ”matur” in vederea asigurarii finantarii.

Prestatorul va presta, va descrie si va prezenta serviciile descrise in capitolele de mai jos, în conformitate cu prevederile HG 28/2008, cerintelor din prezentul caiet de sarcini, cu respectarea legislatiei si reglementarilor tehnice curente in vigoare si in baza aplicarii unor metodologii relevante, bazate pe cele mai bune practici nationale si internationale de elaborare a studiilor de fezabilitate, in domeniul transporturilor, respectiv al autostrazilor.

Prestatorul va realiza serviciile solicitate la un nivel cantitativ si calitativ care sa asigure atingerea unui grad de incredere ridicat cu privire la: traseul optim recomandat,

CNADNR S. A.



viabilitatea si calitatea solutiilor tehnice si a structurilor definite, nivelul costurilor de investitie estimate ale Proiectului, etc. in vederea maximizarii sanselor Beneficiarului pentru implementarea constructiei Proiectului , astfel incat acesta sa se incadreze in costurile estimate, in graficul de realizare preconizat si in parametrii optimi de calitate specificati.

Prestatorul va fi responsabil pentru identificarea, analiza, ierarhizarea, cuantificarea si propunerea masurilor pentru eliminarea/minimizarea/controlul/alocarea riscurilor Proiectului in baza principiilor, standardelor, metodologiilor si procedurilor specifice si recunoscute ale managementului riscurilor proiectelor in sectorul autostrazilor.

Desfasurarea serviciilor si lucrarilor in vederea elaborarii studiului de fezabilitate vor avea la baza legislatia si toate reglementarile tehnice in vigoare romane si europene (standardele nationale si europene, normativele specifice, eurocodurile, etc.).

Prestatorul va realiza orice alte sarcini necesare asa cum sunt ele instructate de Beneficiar sau de alte autoritati centrale sau locale, afectate sau implicate in realizarea serviciilor solicitate pentru revizuirea/actualizarea studiului de fezabilitate, si a serviciilor de asistenta solicitate in acest caiet de sarcini.

Prestatorul va purta intreaga responsabilitate pentru indeplinirea corecta si de calitate a cerintelor descrise in prezentul caiet de sarcini.

Prestatorul va fi responsabil pentru asigurarea resurselor aditionale (daca sunt necesare in vederea indeplinirii scopului Proiectului), fara a solicita alte costuri suplimentare, Beneficiarului.

Prestatorul va fi responsabil de tratarea necorespunzatoare a riscurilor descrise in capitolul „Ipoteze si riscuri” si va suporta consecintele ce decurg din aceasta.

Studiul de Fezabilitate elaborat de Prestator va sta la baza elaborarii Documentatiei de atribuire pentru contractul de executie lucrari.

5.2. Descrierea serviciilor

5.2.1. Analiza legislaţiei si a reglementarilor in vigoare

Principalul obiectiv al Asocierii in cadrul acestei activitati il reprezinta analizarea si evaluarea studiilor si datelor existente, in scopul stabilirii actiunilor de intreprins pentru elaborarea, completarea, actualizarea si aducerea acestora la standardele impuse de Beneficiar prin Caietul de Sarcini.

Sub-activitatile identificate in cadrul acestei activitati sunt urmatoarele:

• Analizarea studiilor si datelor existente; • Analiza standardelor de respectat.

CNADNR S. A.



In cazul in care exista neclaritati cu privire la aplicarea legislatiei si a reglementarilor tehnice relevante, Prestatorul va cere clarificari si instructiuni de la Beneficiar, in timp util pentru realizarea cu succes a serviciilor si lucrarilor solicitate si in termenul prevazut.

5.3. Studii de teren

5.3.1. Studiul de trafic

5.3.1.1. Introducere. Scop si obiective

Studiul de trafic are drept scop estimarea efectului reabilitării drumurilor, a implementării infrastructurii noi (autostrăzi, drumuri expres, drumuri naţionale, variante ocolitoare, poduri etc.), a măsurilor de politică de transport şi a oricăror intervenţii care modifică structura şi capacitatea de circulaţie a reţelei de drumuri. Studiul de trafic se va realiza la un anumit nivel de detaliere, pentru a permite dimensionarea intersecţiilor prevăzute, care urmează să asigure legătura cu reţeaua existentă de drumuri. In primul rând se va estima efectul asupra cererii de mobilitate şi a fluxurilor de trafic aferente, diferentiaţe pe tipuri de vehicule şi combinaţii ale acestora, pe o perioadă de 30 de ani de la implementarea proiectului.

Studiul de trafic reprezintă una din cele mai importante componente ale Studiului de Fezabilitate, pe baza acestuia fundamentându-se următoarele aspecte:

• Evaluarea preliminară a atractivităţii variantelor de traseu studiate, din punctul de vedere al traficului atras. In acest scop, studiul de trafic preliminar va furniza date de intrare pentru Analiza Multicriteriala a alternativelor de traseu

• Stabilirea profilului transversal a sectoarelor noi sau existente de drumuri, pe baza evaluării cererii de trafic (dimensionarea capacităţii de circulaţie) – similar cu recomandarea tipului de infrastructură

• Stabilirea traficului de calcul pentru dimensionarea capacităţii portante a drumurilor • Furnizarea de date de intrare pentru analiza cost-beneficiu, din punctul de vedere al

valorilor de trafic generat: indus, atras si de dezvoltare, pentru variantele de Proiect studiate, referindu-se, în principal, la analiza duală a situaţiilor Cu şi Fără Proiect

5.3.1.1.a. Date de trafic si rutiere disponibile

Studiul de trafic se va baza pe ipoteze realiste, pe metodologiile şi normativele aflate în vigoare, precum şi pe studii anterioare de referinţă şi practici internaţionale agreate de către IFI (Instituţiile Internaţionale de Finanţare).

Ca principiu general de realizare, se vor folosi ca date de intrare cele mai recente date oficiale, privind valorile de trafic înregistrate în zona de influenţă a Proiectului. CESTRIN operează un număr de staţii de cântărire automată, strategic localizate şi posturi de numărare a traficului din care pot fi extrase date statistice. La fiecare 5 ani se întreprinde un studiu complet de trafic şi de matrici origine-destinaţie pe reţeaua principală

CNADNR S. A.



de drumuri din Romania. Ultimul astfel de recensământ a fost efectuat in 2010, iar următorul este planificat a fi demarat în cursul anului curent.

Aceste date, vor fi actualizate prin efecturarea de către Proiectant a investigaţiilor de trafic, conform condiţiilor stipulate în Caietul de Sarcini.

Se va proceda la inspecţiile preliminare pe reţeaua de drumuri de pe care se evaluează traficul ce urmează a fi atras de proiect. Scopul este identificarea si evaluarea curenţilor de trafic care utilizează infrastructura.

Vor fi identificate următoarele date:

• circulaţia vehiculelor (schimbări de prioritate, obstacole adiacente, modificări locale ale elementelor geometrice);

• traseele impuse vehiculelor de marfă

Proiectantul va efectua de asemenea, studii cu privire la timpii de călătorie în minute. Va estima viteza de deplasare (pe tipuri de vehicule), înainte şi după implementarea proiectului. Se va identifica intensitatea traficului la ora de vârf pe reţeaua existentă pentru principalele perechi OD (origine-destinaţie).

Proiectantul va utiliza datele disponibile din cadrul Master Planului General de Transport, in masura in care acestea vor fi disponibile si accesibile.

5.3.1.1.b. Reţea şi zonificare

Sistemul de zonificare definit, va contine zonele detaliate la nivel de localitate pentru aria studiului. Astfel aria de studiu va fi constituită la nivelul celor circa 3200 zone detaliate CNADNR, şi aria de influenţă la minim nivelul de 190 zone pentru România. Se va identifica şi stabili reţeaua de transport relevantă pentru proiectul în studiu, astfel se vor introduce atât drumurile judeţene cât şi locale în aria de studiu, se vor introduce conectorii la reţea aferenţi zonificării detaliate în aria de studiu a proiectului.

Avand in vedere natura strategica a Modelului de Transport ce va utilizat, zonele urbane ale localitatilor relevante pentru proiect vor fi detaliate doar la nivelul tramei stradale majore, pe care de desfasoara traficului de traversare.

5.3.1.1.c. Situaţia actuală

Se vor lua în considerare în primul rând valorile de trafic corespunzătoare ultimului recensământ CESTRIN la nivelul întregii reţele de drumuri. Datele prezentate se vor defalca între traficul naţional, internaţional şi de tranzit, şi tipuri de vehicule conform clasificării CNADNR/CESTRIN. De asemenea Proiectantul va efectua o analiză a stadiului actual al infrastructurii rutiere existente, atât asupra reţelei de drumuri din zona studiată cât şi a traseului din mediul urban studiat, prezentând informaţii cu privire la: planeitate, rugozitate si permeabilitate, capacitate portantă şi indice de degradare.

CNADNR S. A.



Suplimentar se vor efectua recensăminte de trafic şi anchete origine-destinaţie pe tipuri de categorii de autovehicule conform clasificării CNADNR/CESTRIN, cu scopul de a permite colectarea de date detaliate exprimate în vehicule etalon si fizice, cu privire la cererea de mobilitate şi traficul pe reţeaua de drumuri naţionale şi judeţene care se regăsesc pe coridorul de transport definit de către proiectul aflat în studiu, în scopul actualizării anului de bază a matricilor origine-destinaţie (pentru sistemul de zonificare stabilit anterior pentru proiect).

Recensămintele de trafic vor avea la bază contorizări ale traficului pe o perioadă de câte o săptămână, inclusiv zilele nelucrătoare, în secţiuni relevante, nu numai pe drumuri naţionale/autostrăzi ci şi pe drumurile judeţene/locale, pentru evaluarea nivelelor de trafic pe secţiuni importante (pe ambele direcţii de circulaţie a traficului), cum ar fi în apropierea intersecţiilor.

5.3.1.1.d. Generare şi distribuţie a deplasărilor de persoane şi marfă

Se va actualiza si detalia modelul de trafic pentru anul de baza si pentru coridorul de transport aflat in studiu : matricele OD pe tipuri de vehicule, zonificarea si reteaua de transport. Se va prezenta o comparatie intre matricea OD, cea mai recenta realizata de CESTRIN, si cea realizata in urma actualizarilor efectuate cu ajutorul noilor recensaminte si anchete OD. Matricele OD finale pentru anul de baza vor fi realizate si prezentate la nivelul sistemului de zonificare detaliat la nivelul ariei de influenta de proiectului.

Prognozele de trafic se vor efectua pe baza prognozelor factorilor de generare si atragere a deplasarilor de persoane si marfa, la nivel de zona de trafic (unitate teritoriala care genereaza/atrage trafic). Va fi dezvoltata o prognoza detaliata a cererii de mobilitate-matrice OD pentru persoane si marfa pe tipuri de autovehicule pentru trei scenarii de dezvoltare socio-economica (ridicata, medie si joasa) pentru o perioada de 30 de ani. In cadrul prognozelor de trafic se va include compozitia traficului generat: indus, atras si de dezvoltare si se va analiza senzitivitatea fluxurilor de trafic prognozate.

In cadrul concluziilor Studiului de Trafic se va recomanda scenariul cel mai probabil de prognoza a traficului, in baza caruia se va realiza Analiza Cost-Beneficiu.

Se vor utiliza cele mai recente date si procedee metodologice stabilite in cadrul Master Planului General de Transport al Romaniei, in masura in care acestea sunt disponibile.

Proiectantul se va conforma metodologiei precizată în următoarele documente:

Legea nr. 413/2002 privind aprobarea OG nr/.79/2001 pentru modificarea si completarea OG nr. 43/ 1997 privind regimul drumurilor

Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice. M O 138/1998

Norme privind protectia mediului ca urmare a impactului drum-mediu

CNADNR S. A.



înconjurător M O 138/1998

Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor. M O 138/1998

Hotărârea nr.28/2008 privind continutul cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice

Normativ pentru determinarea capacitatii de circulatie a drumurilor publice, indicativ PD-189/2012

Normativ pentru determinarea traficului de calcul pentru proiectarea drumurilor

din punctul de vedere al capacitații portante si al capacitatii de circulație, indicativ AND 584/2012

Normativ privind organizarea si efectuarea anchetelor de circulație, origine-destinatie. Pregătirea datelor de ancheta in vederea prelucrării. DD 506/2001

Normativ privind determinarea stării tehnice a drumurilor moderne. CD 155/2001

Normativ privind stabilirea cerintelor tehnice de calitate a drumurilor, legate de cerințele utilizatorilor NE 021/2003

Tehnica traficului rutier. Terminologie. STAS 4032/2-1992

Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide (metoda analitica). PD 177-2001

Normativ de dimensionare a structurilor rutiere rigide. NP 08/2002

Normativul privind întretinerea si repararea drumurilor publice – indicativ AND

554-2004

5.3.1.1.e. Personal şi dotări

Echipa de proiectare va utiliza următoarele instrumente software:

• Un pachet software specializat de afectare a traficului şi simulare a circulaţiei. Sistemul conţine proceduri de calcul pentru modelarea cererii, bazate pe modelele matematice specifice ingineriei de trafic. Se vor folosi două aplicaţii software dedicate modelării transporturilor: PTV VISUM, respectiv PTV VISSIM, aplicaţii care permit elaborarea modelelor de trafic la standarde înalte.

• Un soft Server Baze de Date de performanţă, din categoria licenţelor cu surse publice, cu extensie pentru operarea cu date spaţiale (geografice), va administra masivele de date din spatele reţelelor modelate pe calculator (date de trafic, matrice O-D, date sectoriale etc.).

CNADNR S. A.



• Un pachet de editoare de text şi aplicaţii de calcul tabelar pentru analiza şi prelucrarea datelor, precum şi pentru realizarea rapoartelor scrise.

• Un software de tip GIS pentru editarea hărţilor şi planşelor.

Structura Studiului de Trafic

Elaborarea Studiul de Trafic va urmări atingerea următoarelor obiective : • Etapa 1. Modelarea anului de bază 2010 • Etapa 2. Modelarea anului de bază 2015 • Etapa 3. Prognoza detaliată a traficului pentru trei scenarii (ridicată, medie şi

joasă). Determinarea traficului atras de proiect • Etapa 4. Stabilirea traficului de calcul pentru proiectarea şi verificarea drumurilor

din punct de vedere al capacităţii de circulaţie • Etapa 5. Stabilirea traficului de calcul pentru dimensionarea sistemelor rutiere • Etapa 6. Furnizarea datelor de intrare în Analiza Cost-Beneficiu. Recomandari

privind amenajarea intersecţiilor. În continuare, se va detalia fiecare etapă de realizare a Studiului de Trafic.

5.3.1.1.e.1. Etapa 1. Modelarea anului de bază 2010

Va fi construit un model de afectare a traficului pe reţeaua de transport, pe baza rezultatelor ultimului Recensămînt Naţional de Circulaţie (2010).

Modulul de calibrare compară volumele de trafic generate de matricele O-D globale initiale cu valorile reale de trafic rezultate din Recensamantul de trafic, din anul 2010. Deoarece matricele globale au fost generate printr-o metodă maximă, matricele iniţiale prezinta, de obicei, valori de trafic mai ridicate decât cele reale, recenzate. Procedura de calibrare reduce matricele globale la un nivel care să permită reproducerea unor valori de trafic reale, observate.

Calibrarea modelului de trafic se realizează prin comparare între traficul afectat şi traficul recenzat în secţiune, excluzînd valorile traficului intrazonal. Traficul intrazonal, adică deplasările pe distanţe scurte în cadrul unei zone date care prezinta, de obicei, volume de trafic relativ ridicate în vecinătatea aglomerărilor urbane, nu este considerat în matricea O-D.

Pentru afectarea traficului numai traficul interzonal, adică traficul între doua zone, este relevant.

Traficul intrazonal (în interiorul unei zone) nu este considerat la afectare, dar trebuie analizat pentru calculele de capacitate.

Software-ul pentru planificare în transporturi utilizat, VISUM, oferă diverse metodologii de corecţie a matricilor pentru procedura de calibrare. Procedurile de corecţie a matricilor corectează relaţiile matriciale (adică deplasarea autovehiculelor între zona de origine şi cea de destinaţie) în aşa fel încat valorile de trafic înregistrate în diferite locaţii, în

CNADNR S. A.



secţiune de drum indică diferenţe minime faţă de valorile de trafic bazate pe matricele O-D afectate printr-un model de trafic reţelei de drumuri. Principalele dezavantaje ale acestor proceduri clasice de corectare este acela ca exista mai mult de o singura soluţie matricială posibilă care se potriveşte valorilor înregistrate şi aceste valori înregistrate sunt considerate ca “valori fixe” fără nici un dubiu. Procedurile moderne compenseaza aceste dezavantaje prin introducerea unor improbabiliăţi în cadrul valorilor înregistrate. Se pune în aplicare aşa numita teorie Fuzzy Set. Metodologia atribuie funcţii specifice de probabilitate valorilor înregistrate. Această metoda permite estimarea “celei mai probabile” matrici origine-destinaţie. S-a dovedit ca această metodă furnizează rezultate calitativ mai bune decît metodele clasice. În cadrul programului utilizat această procedură este denumită “VFLOWFUZZY”.

Procedura de calibrare se va concentra pe segmentele de drum adiacente proiectului, de aceea unele valori nule vor fi ignorate, considerate a fi nesemnificative, pentru scopul analizei.

5.3.1.1.e.2. Etapa 2. Modelarea anului de bază 2015

Modelul de trafic, construit la nivel naţional, pe baza Recensamîntului Naţional din 2010, de care Proiectantul dispune, trebuie să fie actualizat/calibrat/rafinat pe baza datelor de trafic ce vor fi decelate în cursul anului 2015, prin efectuarea de recensăminte în secţiune şi anchete de tip Origine-Destinaţie, în condiţiie stipulate în Caietul de Sarcini. Locatiile si programul de desfasurare vor fi stabilite la o etapa ulterioara.

Numaratorile de trafic şi anchetele origine–destinaţie pe tipuri de categorii de autovehicule au scopul de a permite colectarea de date detaliate exprimate în vehicul etalon şi fizic cu privire la trafic pentru determinarea MZA, la nivelul anului 2015. Studiile respective vor avea la bază contorizari ale traficului pe o perioadă de cîte o săptamîna, inclusiv zilele nelucrătoare, în puncte relevante pentru evaluarea nivelelor de trafic pe secţiuni importante, cum ar fi in jurul intersecţiilor.

Studiile vor viza identificarea tipului şi a combinaţiei de vehicule şi vor fi întocmite la un nivel de detaliere suficient pentru a permite dimensionarea intersecţiilor prevazute, care ar urma să asigure legătura cu reţeaua existentă de drumuri. Prestatorul va efectua, de asemenea, studii cu privire la timpii de calatorie în minute, intensitatea de trafic şi ora de vîrf pentru principalele perechi origine – destinaţie de pe reţeaua existentă. În urma numaratorilor de trafic, Prestatorul va recomanda tipul de infrastructură în conformitate Prevederi Ordinul 45 şi 46/1998.

Metodologia de desfasurare a recensamintelor de circulatie si a anchetelor origine-destinatie va respecta prevederile urmatoarelor acte normative:

• AND 602-2012 – Metode de investigare a traficului rutier • AND 557-2015 – Instructiuni pentru efectuarea inregistratii circulatiei rutiere pe

drumurile publice

CNADNR S. A.



• DD 506-2015 – Instructiunile tehnice privind organizarea si efectuarea anchetelor de circulatie origine-destinatie. Pregatirea datelor din ancheta in vederea prelucrarii.

Colectarea datelor va fi efectuata cu scopul de a asigura compatabilitatea cu datele de trafic existente la nivelul Cestrin, cu privire la cele mai importante aspecte si conditionalitati, si anume:

• Clasificarea vehiculelor, conform AND 557-2015, Anexa 1; • Calendarul de timp pentru inregistrarea circulatiei rutiere, conform AND 602-2012,

art. 22 (4), Tabelul 1b • Amenajarea postului de ancheta OD si formularul de ancheta utilizat, conform DD

506-2015, Cap. 1 Sectiunea 4, respectiv Anexa 2 • Masuri de siguranta si securitatea muncii, conform DD 506-2015, Cap. 5 • Clasificarea tipurilor de marfuri transportate, conform DD 506-2015 Anexa 3. Proiectantul propune urmatoarele etape de realizare a anchetelor de trafic (numaratori

de vehicule în secţiune şi anchete de tip origine-destinaţie): • Anchetele de tip O-D vor fi desfasurate in locatii relevante. În paralel, se vor

desfăsura recensăminte de circulaţie (numărători) • Intervalele orare de ancheta vor fi 08:00 – 12:00 şi 14:00 - 18:00, conform

metodologiei agreate şi aplicate de către CNADNR • Pentru fiecare anchetă va fi alocată o zi • Pentru buna desfăsurare a anchetelor sprijinul Politiei Rutiere este de o importanta

semnificativa. In Anexele 1 si 2 au fost incluse formularele de recensamant si ancheta OD. După obţinerea valorilor de trafic la nivel de MZA, modelul de trafic va fi recalibrat la

nivelul anului de bază 2015.

5.3.1.1.e.3. Etapa 3. Prognoza detaliată a traficului pentru trei scenarii (ridicată, medie şi joasă). Determinarea traficului atras de proiect

Modelul de afectare a traficului va fi re-rulat pentru anii: 2018, 2020, 2025, 2030, 2035, 2040, 2045, în ipoteza în care anul 2018 va fi anul de dare în exploatare a lucrărilor proiectate.

Modelul de trafic va studia, pentru fiecare din anii de prognoză, cazurile Cu şi Fără Proiect, în cele 3 ipoteze de creştere: pesimistă, medie şi optimista. Ratele de creştere vor avea la bază datele de referinţă existente la acel moment, respectiv Prognozele de creştere economica furnizate de Institutul Naţional de Prognoza, precum şi scenariul oficial de creştere a traficului furnizat de către CESTRIN-CNADNR, pentru intervalul 2010-2035.

Prognozele de trafic vor fi realizate în baza indicatorilor statistici. În acest sens se vor considera factori de echivalenţă modelaţi pe baza indicatorilor de dezvoltare (de ex”

CNADNR S. A.



rata inflaţiei, PIB-ul), pentru perioade de timp neacoperite de normativul CNADNR în vigoare la data elaborarii prognozelor. Va fi dezvoltată o prognoză detaliată de trafic pentru trei scenarii (ridicată, medie şi joasă) pentru o perioadă de 30 de ani, indicând mixul posibil viitor de vehicule. Prognoza de trafic va fi efectuata pe aceeaşi perioadă pentru care se va elabora şi Analiza Cost Beneficiu, respectiv perioada de perspectivă 2015-2045.

Pentru a realiza obiectivele stipulate în Tema de proiectare, va fi elaborat un model de trafic ce consideră o reţea de drumuri suficient de detaliată şi respectiva cerere de trafic.

Modelul de trafic consideră toate drumurile naţionale existente în zona de interes definită. Vor fi fost considerate drumurile judeţene şi comunale relevante pentru a permite o analiză mai detaliată a fluxurilor de trafic. Reţeaua de drumuri va fi modelată cu ajutorul unui instrument software de planificare pentru modelarea transporturilor terestre / rutiere.

Pe baza volumelor de trafic prognozate se va realiza o analiză a restricţiilor de capacitate de circulaţie pentru reţeaua de drumuri existentă.

Studiul de trafic se va concentra pe analizarea a două situaţii:

• Cazul 1 - Fără proiect (proiectul nu este implementat); • Cazul 2 - Cu proiect (proiectul este implementat).

Se vor explicita detaliat ipotezele luate în modelare, valoarea timpului pe categorii de trafic, vehicule şi scop de călătorie. Mărimile cuantificabile precum şi estimările (procentuale) ale ipotezelor calitative ale scenariilor vor fi centralizate în tabele.

În cadrul elaborarii prognozelor de trafic se va analiza cererea de trafic prin care se va estima cererea de calatorie prezentă şi viitoare (marfuri şi / sau pasageri) şi va include compoziţia traficului (atras, generat, deviat de la alte moduri, etc.), senzitivitatea fluxurilor de trafic asteptate la deviaţia anumitor variabile critice: elasticitatea cererii de calatorie corespunzatoare variaţiei timpilor şi costurilor de transport, nivelurilor de congestionare ale modurilor concurente, strategiilor modurilor concurente.

În cadrul studiului de trafic vor fi incluse ipoteze de trafic privind deschiderea /reabilitarea unor drumuri din zona de influenţă a proiectului, în funcţie de informaţiile oferite de CNADNR la momentul elaborarii studiului. Sursa probabila de informatii in acest caz va fi Master Planul National de Transport al Romaniei.

5.3.1.1.e.4. Etapa 4. Stabilirea traficului de calcul pentru proiectarea şi verificarea drumurilor din punct de vedere al capacităţii de circulaţie

Succesiunea operaţiunilor pentru determinarea debitului orar de calcul este următoarea:

CNADNR S. A.



• stabilirea anului sau anilor pentru care se determină debitul orar de calcul • stabilirea intensităţii medii zilnice anuale a traficului pe grupe de vehicule pentru

anul de bază • stabilirea coeficienţilor de evoluţie a traficului pe grupe de vehicule, pentru anii de

perspectivă pentru care este necesară determinarea debitelor orare de calcul, dacă este cazul

• stabilirea coeficienţilor de echivalare a traficului în vehicule etalon, pe grupe de vehicule în funcţie de condiţiile de relief pe sectorul de drum analizat

• determinarea intensităţii traficului mediu zilnic anual în vehicul etalon / 24 ore • determinarea pe bază de măsurători directe sau din tabele a coeficienţilor K, D şi

Fv • determinarea debitului/debitelor de calcul.

5.3.1.1.e.5. Etapa 5. Stabilirea traficului de calcul pentru dimensionarea sistemelor rutiere

Succesiunea operaţiunilor pentru determinarea traficului de calcul este următoarea: • stabilirea elementelor temporare, respectiv anul de bază, anul de dare în exploatare

a lucrării, perioada de perspectiva Pp • determinarea intensităţii traficului mediu; zilnic anual pe grupe de vehicule pentru

anul de bază sau direct pentru anul de dare în exploatare a lucrării • stabilirea coeficienţilor fK de echivalare în osii de 115 kN • determinarea intensităţii traficului mediu zilnic anual în osii de 115 kN, pe grupe de

vehicule • stabilirea coeficienţilor de evoluţie a traficului în perspectivă pe grupe de vehicule • determinarea volumului total de trafic exprimat în osii de 115 kN pe perioada de

perspectivă • stabilirea coeficientului crt de repartiţie transversală pe banda de circulaţie cea mai

solicitată • determinarea traficului de calcul

5.3.1.1.e.6. Etapa 6. Furnizarea datelor de intrare în Analiza Cost-Beneficiu. Concluzii şi recomandari privind amenajarea intersecţiilor

Studiul de Trafic se va finaliza prin recomandarea scenariului cel mai probabil de prognoza a traficului în baza căruia se va realiza Analiza Cost-Beneficiu. De asemenea, concluziile studiului de trafic vor fi prezentate atît în forma tabelară, cît şi sub formă de grafice şi vor fi incluse în raportul Prestatorului.

Pentru elaborarea Analizei Cost-Beneficiu, se vor extrage fluxurile de trafic pe perioada de prognoza, pentru situaţiile Cu şi Fără Proiect. Din modul cum se va descarca

CNADNR S. A.



reţeaua de drumuri ca urmare a apariţiei autostrazii vor rezulta beneficiile din reducerea costurilor generalizate ale utilizatorilor.

Propunere continut Studiu de Trafic:

1. Introducere si definirea obiectivelor 2. Studii existente 3. Reglementări tehnice relevante 4. Reţeaua de drumuri din zona de influenţă a proiectului 5. Construirea modelului de trafic pentru anul de bază

5.1 Date de trafic de bază 5.2 Informaţii suplimentare rezultate din analiza datelor de bază si din

desfăşurarea de masuratori de circulaţie 5.2.1 Ponderea tipurilor de vehicule 5.2.2 Durata de parcurs 5.2.3 Ponderea traficului internaţional 5.2.4 Starea tehnică a drumurilor existente 5.2.5 Rezultatul anchetelor de circulaţie OD 5.2.6 Rezultatul măsurătorilor privind timpul de parcurs

5.3 Zonificarea teritoriului 5.4 Calibrarea modelului de trafic

6. Evoluţia cererii de transport rutier 6.1 La nivel naţional

6.1.1 Evoluţia Produsului Intern Brut 6.1.2 Evoluţia parcului de autovehicule 6.1.3 Evoluţia traficului pe reţeaua de drumuri publice

6.2 La nivelul local 6.3 Prognoza de evoluţie a traficului în varianta „fără proiect"

6.3.1 Factorii de creştere a traficului în perspectivă 6.3.2 Matricele O-D de prognoză 6.3.3 Prognoza traficului pe reţeaua existentă de drumuri 6.3.4 Influenţa dării în exploatare a proiectelor de perspectiva din

zona de influenţă a proiectului 7. Capacitatea de circulaţie a drumurilor

7.1 Determinarea condiţiilor de relief 7.2 Capacitatea de circulaţie a drumurilor existente 7.3 Capacitatea de circulaţie a sectoarelor care fac obiectul proiectului

8. Necesităţile de sporire a capacităţii de circulaţie a drumurilor existente 8.1 Evoluţia cererii de trafic rutier 8.2 Necesităţile de sporire a capacităţii de circulaţie

9. Modelarea traficului in varianta „cu proiect" 9.1 Matrice O-D de perspectivă

CNADNR S. A.



9.2 Afectarea traficului 9.3 Traficul generat 9.4 Traficul pe drumurile existente în varianta „cu proiect" 9.5 Efectele implementării proiectului

9.5.1 Reducerea consumului de combustibil şi a emisiilor poluante 9.5.2 Elemente privind siguranţa circulaţiei rutiere 9.5.3 Reducerea timpului de parcurs

10. Traficul de calcul şi nivelul de serviciu pe sectoarele de drum care fac obiectul proiectului 10.1 Evoluţia nivelului de serviciu 10.2 Traficul de calcul pentru dimensionarea structurilor rutiere 10.3 Intersecţii şi noduri rutiere

11. Sinteza datelor 12. Anexe

CNADNR S. A.



Anexa 1. Formular recensaminte de circulatie clasificate

Nr

loca

tie__

____

____

____

___

Nu

me

rece

nzor

___

____

____

____

____

_P

AG__

____

___

Loca

tie _

____

____

____

____

_Se

ns _

____

____

____

____

_Da

ta _

____

____

__

de la

la

FORM

ULA

R pe

ntru

REC

ENSA

MAN

T de

CIR

CULA

TIE

Furg

onet

eA

utot

uris

me

Mic

robu

zeA

utoc

amio

ane

si d

eriva

te c

u 2

osi

i

Aut

ocam

ioan

e cu

2,

3 s

au 4

osi

i cu

rem

orca

(tre

nuri

rutie

re)

Veh

icul

e cu

tra

ctiu

ne a

nim

ala

Inte

rval

ora

rB

icic

lete

,M

otoc

icle

te

Aut

oveh

icul

e ar

ticul

ate

(cu

5 sa

u m

ai m

ulte

os

ii)

Aut

obuz

eA

utoc

amio

ane

si d

eriva

te c

u 3

sau

4 os

ii

Trac

toar

e cu

/fara

re

mor

ca, v

ehic

ule

spec

iale

CNADNR S. A.



Anexa 2. Formular anchete origine-destinatieconform Anexa 4, DD 506/2015

FORM

ULAR

ANCH

ETA O

-DAn

cheta

tor:

Nr. p

ag:

Loca

litata:

Nr. p

ost:

Sens

:Da

ta:

SCOP

CAL

ATOR

IE

Vehic

ule C

ALAT

ORI:

1) Tu

rism

2) Afa

ceri s

i serv

iciu

3) Na

veta

4) Alt

e sco

puri

12

34

56

78

910

Autov

ehicu

le ca

latori

Autov

ehicu

le de

marf

a

Autocamioente, autospeciale cu MTMA3.5 T

Autocamioane si derivate cu 2 axe

Autocamioane si derivate cu 3 sau 4 axeVehicule articulate (TIR), remorchere cu trailer, vehicule cu peste 4 axeTractoare cu/fara remorca, vehicule specialeAutocamioane cu 2, 3 sau 4 axe cu remorca (tren rutier)

Numar pasageri (fara sofer)

ORIG

INEA C

URSE

IDE

STINA

TIA C

URSE

IRU

TA

Vehic

ule M

ARFA

:

5-2

0

Denu

mire

marfa

/ grad

de

incarc

are

Ora

Motociclete, motorete

Autoturisme

Microbuze cu max. 8+1 locuri

Autobuze, autocare, microbuze cu peste (8+1) locuri

CNADNR S. A.



5.3.1.2. Studiul privind alternativele de traseu

5.3.1.2.a. Date generale

Studiul privind variantele de traseu, pregătit ca parte a Studiului de Fezabilitate existent, a fost în principal fundamentat în baza a două studii de pre-fezabilitate, elaborate pentru sectorul Piteşti - Curtea de Argeş - Cornetu în anul 1994 şi Cornetu - Sibiu din 1997. Aceste studii au fost preluate şi dezvoltate în cadrul Studiului de Fezabilitate existent finalizat în anul 2008. Studiul existent al variantelor de traseu prezentat ca parte a Studiului de Fezabilitate din anul 2008, nu include:

• Studierea posibilităţii îmbunătăţirii legăturilor cu Râmnicu Vâlcea ; • Legătura între varianta de ocolire recent construită a oraşului Sibiu şi traseul

autostrăzii propuse Sibiu - Piteşti.

Etapa de studiu a variantelor de traseu, va trebui concentrată pe cel puţin două alternative de traseu pentru întregul traseu al autostrăzii Sibiu-Piteşti, pentru a identifica opţiunea cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic.

Investigarea detaliată a diferitelor variante de traseu (coridoare) pentru viitoarea autostradă Sibiu - Piteşti a fost realizată în cadrul Studiului de Fezabilitate existent. Se ştie că topografia existentă reprezintă o constrângere importantă de-a lungul traseului studiat, aspect care a determinat în mare masură selecţia coridorului preferat, ce a fost aprobat, prin decizia nr.2968 din 18.12.2007, de către CTE CNADNR.

Prestatorul va efectua un studiu pentru identificarea variantelor de traseu posibile si va recomanda varianta de traseu optima.

Prestatorul va verifica cu Autoritatile locale si va elabora documentele si va obtine avizele necesare, astfel incat sa nu existe nici un impediment in implementarea Proiectului in baza variantei optime selectate.

Prestatorul va prezenta si va analiza cel putin doua alternative de traseu posibile, care vor fi insotite de harti si fotografii ale terenului si vor fi caracterizate din punct de vedere al impactului tehnic, economico-social, trafic, mediu, etc.

Pentru variantele de traseu studiate si analizate se vor prezenta criteriile care au stat la baza alegerii acestora si a variantei de traseu optim (in cadrul analizei multicriteriale).

Prestatorul va prezenta si Autoritatilor Locale alternativele de traseu analizate, in scopul evitarii obstructionarii dezvoltarii programelor locale, cu precadere a acelora care sunt incluse in Planurile de Amenajare teritoriale aprobate, precum si corelarea cu aceste programe.

Prestatorul va justifica acceptarea sau respingerea unor alternative in baza urmatoarelor aspecte principale, fara a se limita la acestea:

CNADNR S. A.



• lista cuprinzătoare si clară a restrictiilor (teren, geologie, mediu inclusiv situri Natura 2000, habitate, arheologie, infrastructură, utilităţi publice sau alte construcţii existente, impact socio- economic, schimbări climatice, siguranta inclusiv operare si întretinere);

• evaluarea traficului rutier pentru fiecare varianta propusa si lista cuprinzand datele tehnice, de trafic, economice, actualizate.

• analiza cost/beneficiu robusta si analiza multicriterială care vor furniza o bază solidă pentru selectarea variantei recomandabila de traseu. Cerintele pentru analiza cost/beneficiu si evaluarea multicriterială sunt prezentate in prezentul Caiet de Sarcini.

Variantele de traseu identificate, impreuna cu recomandarea Prestatorului in ceea ce priveste varianta de traseu optima, vor fi comunicate Beneficiarului pentru aprobarea in sedinta CTE al Beneficiarului.

Analiză multicriterială (AMC) va fi pusa la dispozitia Beneficiarului si JASPERS pentru revizie si comentarii.

Prestatorul va avea obligatia de a actualiza toate documentele relevante pentru a include observatiile primite.

Analiza multicriteriala a alternativelor de traseu studiate se va realiza pe baza recomandarilor din „Guide to Cost-Benefit Analysis of Investment Projects” elaborat de Directorate General Regional Policy.

Analiza multicriteriala initiala va fi elaborata pentru o serie de optiuni considerand criteriile tehnice, de mediu, economice, financiare , sociale si politice, criterii ce trebuie agreate cu Beneficiarul.

Aceasta analiza va conduce la selectarea optiunilor de traseu alternative preferate, optiuni ce vor fi ulterior aprofundate in cadrul studiului de fezabilitate.

Prestatorul va realiza o evaluare calitativă a fiecărui criteriu avut în vedere în analiza multi-criterială initială, bazându-se pe evaluări si analize realizate ca parte a studiului.

O analiză multicriterială detaliată va fi realizată pentru optiunile de traseu selectate anterior, aceasta conducând în final la selectarea unei singure optiuni. Prestatorul va agrea cu Clientul criteriile utilizate pentru analiza multicriterială detaliată.

Prestatorul va realiza o evaluare calitativă si cantitativă (daca este posibil) pentru fiecare dintre criteriile avute în vedere în cadrul analizei multicriteriale detaliate, bazându-se pe evaluări si analize realizate ca parte a studiului.

Importanta atribuită fiecărui factor si criteriu avut în vedere în analiza multicriterială va fi agreată cu Beneficiarul.

CNADNR S. A.



În cadrul analizei multicriteriale, Prestatorul va descrie în ce măsură fiecare optiune de investitie va atinge obiectivele Proiectului si va tine cont si comenta în conformitate cu aceasta, fezabilitatea implementării optiunilor de investitie, acordând importantă următoarelor aspecte, fara a se limita la:

• Simplitatea implementari optiunilor • Dacă există tehnici inovative implicate si care sunt riscurile asociate acestora • Dacă există orice alti factori care ar putea duce la costuri operationale majore peste

durata de viata a optiunii • Dacă costul de investitie al optiunii poate fi fundamentat si dacă costurile de

operare sau întretinere actuale pot fi acoperite • Cât de acceptabilă este optiunea pentru public si părtile interesate.

5.3.1.2.b. Analiza multicriteriala (AMC)

In urma elaborarii tuturor studiilor din cadrul Raportului Preliminar al Studiului de Fezabilitate, se va realiza o Analiza Multicriteriala a alternativelor de traseu studiate pentru viitorul proiect de Autostrada Sibiu-Pitesti. Aceasta analiza se va realiza pe baza recomandarilor din „Guide to Cost-Benefit Analysis of Investment Projects” si altor studii de specialitate ( ex. Master Planul General de transport aprobat de catre Comisia Europeana).

Conform „Guide to Cost-Benefit Analysis of Investment Projects”.analiza multicriteriala trebuie organizata dupa cum urmeaza:

• Obiectivele trebuie sa fie exprimate in variabile masurabile; ele nu trebuie sa fie redundante, dar pot fi alternative.

• Odata ce este construit “vectorul obiectivelor” trebuie gasita o tehnica pentru agregarea informatiei si pentru a face o alegere; obiectivele trebuie sa aiba o pondere atribuita reflectand importanta lor relativa desemnata.

• Definirea criteriilor de evaluare - aceste criterii ar trebui sa se refere la prioritatile urmarite de catre diferiti subiecti implicati sau ar trebui sa se refere la aspectele particulare ale evaluarii.

• Analiza impactului- consta in analizarea, pentru fiecare din criteriile alese, a efectelor pe care el le produce.Rezultatele pot fi cantitative sau calitative.

• Estimarea efectelor interventiei exprimate in criteriile selectate; la rezultatele care vin din stadiul anterior este atribuit un anumit scor.

• Identificarea tipologiei subiectilor implicati in interventie si colectarea preferintelor respective (pondere) acordata diferitelor criterii.

Analiza multicriteriala se va realiza pe baza stabilirii unor criterii clare si obiective. Fiecaruia din aceste criterii i se va aloca o pondere in functie de importanta acestuia in atingerea obiectivelor proiectului. In final se va realiza agregarea scorurilor diferitelor

CNADNR S. A.



criterii pe baza preferintelor relevate si se va recomanda varianta de traseu care avea scorul cel mai ridicat pentru fiecare varianta ocolitoare.

Propunerea noastra preliminara in ceea ce priveşte criteriile stabilite si a ponderile acestora, stabilita in vederea analizarii si aprobarii de catre beneficiar, se regaseste in documentul de mai jos:

CNADNR S. A.



5.3.1.3. Investigatii de teren

La baza analizei si fundamentarii selectiei alternativelor/optiunilor de traseu potentiale vor sta si investigatiile de teren preliminare si/sau detaliate acolo unde este necesar.

Prestatorul va fundamenta, documenta si prezenta Beneficiarului, metodologiile utilizate si selectate in efectuarea investigatiilor de teren precum si a nivelului acestor investigatii (preliminar sau detaliat).

Pentru varianta optima recomandata de catre Prestator si avizata de Beneficiar se vor realiza investigatii de teren detaliate, care sa asigure un grad de incredere ridicat asupra viabilitatii traseului optim recomandat, solutiilor tehnice si structurilor definite in cadrul Studiului de Fezabilitate, in vederea minimizarii si/sau eliminarii riscurilor de teren aferente (geotehnice, arheologice, hidrologice, topografice, utilitati, etc).

Prestatorul isi va indeplini cu seriozitate si profesionalism sarcinile privind aceste investigatii de teren, ce ii revin asa cum sunt ele descrise in prezentul caiet de sarcini cat si in legislatia si reglementarile tehnice relevante, in vigoare.

In ceea ce priveste calitatea si disponibilitatea materialelor de constructie, pentru activitatile in care nu s-au elaborat studii anterioare de fezabilitate, Prestatorul va intreprinde o investigatie completa a solurilor, materialelor, incluzand esantionarea, testarea in laborator si estimarea cantitatilor disponibile in conformitate cu practica internationala, pentru a stabili surse potentiale de materiale de constructie.

Prestatorul va identifica gropi de imprumut si cariere potentiale care pot fi achizitionate ca parte din achizitiile de teren necesare sau care pot face subiectul unui acord intre constructor si proprietarul de teren in cauza sau in mod posibil o combinatie din acestea. Modalitatile precise vor fi destul de clare in Documentatia de Atribuire pentru lucrari.

In baza practicii nationale identificate, se vor indica surse de materiale potentiale si adecvate pentru care guvernul roman detine deja drept de exploatare. Recomandarile pentru surse de materiale de constructie optime se vor propune si discuta impreuna cu CNADNR, iar abordarea agreata se va reflecta clar in Documentatia de Atribuire pentru lucrari.

Pentru identificare litologiei, precum şi pentru stabilirea parametrilor geomecanici ai rocilor din amplasament, se vor executa foraje cu caracter geotehnic si penetrari dinamice usoare, pe fiecare locatie in parte, in conformitate cu prevederile temei pentru intocmirea "Avizului Geotehnic Preliminar".

Forajele geotehnice vor fi executate conform STAS 1242/4-85 si cu prevederile SR EN 1997-1:2006 Eurocod 7 Partea 1: Proiectarea geotehnica - reguli generale si SR EN 1997 - 2:2008 Eurocod 7 Partea 2: Proiectarea geotehnica - investigarea si incercarea

CNADNR S. A.



terenului, cu recoltare de probe tulburate şi netulburate. In STAS 1242/4-85 sunt descrise metodele de lucru aplicabile pentru forajul geotehnic. Se vor respecta si prescriptiile EN ISO 22475-1:2006 - "Investigatii si incercari geotehnice. Metode de prelevare a probelor metode de masurare a apei subterane".

DOCUMENTE DE REFERINTA UTILIZATE

Indicativ Denumire

NP074-2014 Normativ privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice a terenului de fundare

GE044-2001 Ghid privind sistematizarea, stocarea si reutilizarea informatiilor privind parametrii geotehnici

SR EN ISO 22475-1

Cercetari si incercari geotehnice. Prelevari si masurari piezometrice. Partea 1: Principii de executie

STAS 1242/2-83

Teren de fundare. Cercetari geologico-tehnice si geotehnice specifice traseelor de cai ferate, drumuri si autostrazi

SR EN1197-1 Eurocod 7: Proiectare goetehnica. Partea 1: Reguli generale

Eurocode 7, part 1

Geotechnical design. General rules

Eurocode 7, part 2

Geotechnical design. Design assisted by fieldtesting

Eurocode 7, part 3

Geotechnical design. Design assistef by laboratory testing

NP112-04 Normativ privind proiectarea structurilor de fundare directa

P7-2000 Fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire

NE0001-96 Cod de proiecatre si executie pentru constructii fundate pe pamanturi cu umflari si contractii mari (PUCM)

STAS 2561/3-90

Teren de fundare. Piloti. Prescriptii generale de proiectare

CNADNR S. A.



5.3.2. Studiul hidraulic si hidrologic

Studiul hidraulic va contine calculele hidraulice, iar rezultatele acestora vor determina dimensionarea hidraulica a podurilor si lucrarilor hidrotehnice, de aparare, stabilizare a albiilor etc.

Studiul hidrologic are ca scop determinarea regimurilor de scurgere a cursurilor de apa intersectate de autostrada si sau de-a lungul autostrazii.

Prestatorul va prezenta documentatia si rezultatele studiului hidraulic si hidrologic la Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor si Apelor Romane pentru obtinerea avizului de Gospodarire a Apelor

Determinarea debitelor maxime de pe suprafete sub 10km2 se poate face de catre prestator, cu respectarea instructiunilor de calcul si legislatiei in vigoare.

Pentru cursurile de apa cadastrate determinarea debitelor maxime cu asigurarile conforme legislatiei in vigoare se face sau se verifica de Apele Romane - Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor.

Prestatorul va realiza un studiu al datelor disponibile cu privire la bazinele hidrografice din zona, statistici de ploi astfel incat sa evalueze zonele de captare si parametrii hidraulici pentru toate prevederile existente si propuse de scurgere.

Prestatorul va colecta informatii cu privire la nivelul inalt de inundatii, nivelul scazut al apei, viteza de scurgere, etc., din inregistrarile disponibile anterioare, cercetarile locale si semnele vizibile, daca exista, cu privire la componentele structurale si terasamente.

5.3.3. . Studiul geotehnic

5.3.3.1. Informaţii cu caracter general

Faza de proiectare presupune întocmirea documentaţiei geotehnice pentru obiectivul „Revizuire/ Actualizare Studiu de fezabilitate pentru Autostrada Sibiu-Piteşti”.

Proiectul general urmăreşte realizarea unui sector de autostradă între localităţile Sibiu şi Piteşti în vederea asigurării infrastructurii de bază necesară cererii de transport în creştere, asigurând un grad ridicat de siguranţă a traficului rutier.

Investigatiile geotehnice vor fi realizate în vederea stabilirii exigenţelor proiectării pentru structurile majore şi a parametrilor de dimensionare a soluţiilor tehnice şi structurilor, avându-se în vedere o caracterizare geologică a solului cu un grad de încredere ridicat asupra viabilităţii traseului optim recomandat, soluţiilor tehnice şi structurilor definite în cadrul Studiului de Fezabilitate, în vederea minimizării riscurilor geotehnice aferente.

Investigaţiile geotehnice vor include: foraje, sondaje, gropi de probă şi eşantionare conform standardelor în vigoare şi cerinţelor din Anexa 1 la Caietul de Sarcini.

CNADNR S. A.



Laboratorul, investigatiile şi testele in situ, necesare pentru caracterizarea geotehnică şi geo-mecanică, vor fi efectuate pentru determinarea:

• caracteristicilor fizice şi mecanice ale pământului sau rocii; (rezistenţă la forfecare, compresibilitate etc.)

• caracteristicilor hidrogeologice ale pământului sau rocii (nivelul piezometric, permeabilitatea, presiunea apei etc).

La realizarea investigatiilor geotehnice, se vor respecta normele din Romania: Standarde, Normative, Eurocoduri, conform Listei de reglementari din Anexa 1 la Caietul de Sarcini.

Studiul geotehnic va fi verificat de un verificator atestat pentru domeniul Af („Rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare al construcţiilor şi al masivelor de pământ”) care va fi agreat de Beneficiar şi va avea conţinutul minim cadru conform Anexei 1 la Caietul de Sarcini pus la dispoziţie de către Beneficiar.

5.3.3.2. Studiul geotehnic

Studiul geotehnic va avea minim următorul conţinut:

A. PĂRŢI SCRISE (cuprinsul Studiului Geotehnic):

1. Date generale

1.1. Denumirea lucrării

1.2. Investitor/Beneficiar

1.3. Proiectant general

1.4. Proiectant de specialitate Studii geotehnice

1.5. Numele, adresa şi calitatea tuturor unităţilor care au participat la lucrările de investigare geotehnică

1.6. Amplasament (denumire tronson/lot, poziţie în coordonate WGS84 şi STEREO70)

1.7. Documente tehnice furnizate de beneficiar şi/sau proiectant

2. Date despre amplasament

2.1. Consideraţii geologice şi geomorfologice generale

2.2. Consideraţii hidrogeologice şi meteoclimatice generale

2.3. Zonarea seismică a amplasamentului lucrării

2.4. Adâncime de îngheţ de referinţă pentru lucrare

2.5. Istoricul amplasamentului şi situaţia actuală

CNADNR S. A.



2.6. Condiţii referitoare la vecinătăţile lucrării (construcţii învecinate, trafic, diverse reţele, vegetaţie, produse chimice periculoase etc.)

2.7. Încadrarea preliminară a lucrării în categoria geotehnică

2.8. Încadrarea obiectivului în „Zone de risc” conform Legii nr. 575/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural

3. Cercetarea geologico tehnică a amplasamentului analizat

3.1. Prezentarea lucrărilor de teren efectuate (amplasarea punctelor de investigare, adâncimea investigaţiilor, diametrele forajelor, categoria metodei de prelevare, numărul, dimensiunile şi calitatea eşantioanelor obţinute)

Datele calendaristice între care s-au efectuat lucrările de teren şi cele de laborator

3.2. Utilajele şi echipamentele utilizate la investigarea terenului (caracteristicile esenţiale ale utilajelor de forat sau ale altor echipamente, adâncimea maximă de investigaţie)

3.3. Denumirea laboratorului autorizat/acreditat care a efectuat încercările/analizele pământurilor şi apei în cazul investigaţiilor prin foraje, cu prezentarea în copie a autorizaţiei de funcţionare a laboratorului şi a anexei cu încercările de laborator autorizate/acreditate

4. Date geotehnice

4.1. Sintetizarea datelor existente din Studiile Geotehnice anterioare sau în alte documentaţii tehnice de interes pentru lucrare

4.2. Prezentarea încercărilor în situ şi analizelor de laborator efectuate şi a standardelor de referinţă

4.3. Rezultatele încercărilor de teren şi de laborator (prezentarea tabelară şi grafică a rezultatelor încercărilor de teren şi de laborator, anexate memoriului tehnic, respectiv grafice de variaţie a proprietăţilor fizico-mecanice ale pământurilor întâlnite în amplasament; în cadrul acestora vor fi clar evidenţiate limitele straturilor litologice).

4.4. Prezentarea stratificaţiei în amplasamentul analizat (descrierea de detaliu a tuturor straturilor de referinţă pentru lucrarea analizată şi a secţiunilor litologice).

4.5. Realizarea prelucrări statistice a parametrilor fizico-mecanici ai fiecărui strat identificat şi furnizarea valorilor caracteristice cu grad de acoperire de 95% (conform NP 122/2010 privind determinarea valorilor caracteristice şi de calcul ale parametrilor geotehnici).

CNADNR S. A.



4.6. Informaţii cu privire la nivelurile apei subterane (caracterul stratului acvifer, date asupra fluctuaţiilor în timpul efectuării lucrărilor de teren şi pe perioada de realizare a lucrărilor de terasamente pe traseul analizat)

4.7. Informaţii cu privire la agresivitatea apei subterane asupra materialelor de construcţii (caracteristicile de agresivitate ale apei subterane asupra betonului şi metalelor).

5. Evaluarea condiţiilor de capacitate portantă a terenului de fundare

5.1. Prezentarea parametrilor geotehnici pentru evaluarea capacităţii portante a terenului de fundare şi a condiţiilor de stabilitate locală şi generală

5.2. Prezentarea de calcule de stabilitate în cazul în care, în incidenţă cu traseul analizat, sunt semnalate zone cu potenţial de producere a alunecărilor de teren.

6. Concluzii şi recomandări

A. Parti scrise

6.1. Concluzii cu privire la stabilitatea generală şi locală a terenului

6.2. Recomandări de proiectare pentru infrastructuri şi lucrările de terasamente

.3. Recomandări privind soluţiile tehnice necesare pentru asigurarea stabilităţii terenului

6.4. Recomandări privind soluţiile tehnice necesare în cazul fundării pe pământuri cu caracteristici speciale (pământuri sensibile la umezire, pământuri susceptibile la lichefiere, pământuri cu umflări şi contracţii mari, pământuri gelive, pământuri cu conţinut de materii organice, pământuri eluviale, pământuri sensibile la înghet, pământuri agresive fată de construcţii).

6.5. Recomandări privind lucrările de excavaţii şi terasamente.

6.6. Recomandări privind măsuri pentru prevenirea efectelor negative asupra vecinătăţilor (degradărilor la construcţiile existente, învecinate celei proiectate sau în versanţii naturali).

6.7. Recomandări cu privire la necesitatea aplicării acţiunii de monitorizare geotehnică şi structurală (recomandări privind întocmirea unui plan de monitorizare a vecinătăţilor sau a pantelor versanţilor şi taluzurilor adiacente obiectivului, pe parcursul şi după încheierea execuţiei acestuia).

6.8. Încadrarea terenurilor în categoriile prevăzute de reglementările tehnice referitoare la lucrările de terasamente (conform STAS 7582-91 Lucrări de căi ferate. Terasamente. Prescripţii de proiectare şi de verificare a calităţii şi STAS 2914-84 - Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiţii tehnice generale de calitate).

6.9. Indicarea amplasamentelor gropilor de împrumut şi volumele disponibile.

CNADNR S. A.



6.10. Recomandări privind tehnologiile de execuţie a structurilor de realizat.

6.11. Măsuri privind protejarea construcţiei împotriva infiltraţilor (recomandări privind măsuri pentru protejarea construcţiei împotriva infiltraţiilor apei subterane şi a ascensiunii capilare, precum şi pentru prevenirea antrenării hidrodinamice).

6.12. Recomandări privind măsuri pentru protecţia primară a materialelor din structuri (cazul identificării unor terenuri de fundare cu agresivitate chimică).

6.13. Reevaluarea încadrării în Clasa de Risc Geotehnic şi Categoria Geotehnică a traseului şi respectiv a sectoarelor / zonelor.

6.14. Reglementări tehnice care au stat la baza întocmirii documentaţiei geotehnice.

B. Părţi desenate

1. Plan de încadrare în zonă a amplasamentului

2. Plan de situaţie cu indicarea punctelor de investigare geotehnică

3. Profiluri geologice cu indicarea limitelor diferitelor formaţiuni şi nivelul de apă subterană (pentru amplasamentele cu potenţial ridicat de instabilitate se vor prezenta profiluri geologice transversale realizate pe direcţia pantei maxime (celei mai abrupte), cu evidenţierea suprafeţelor de alunecare considerate pe baza calculului realizat în cadrul studiului geotehnic).

4. Fişe de foraj complexe conform NP-074 (se vor prezenta datele cu privire la identificarea şi descrierea straturilor, precum şi parametrii fizico-mecanici determinaţi pe baza încercărilor de laborator sau de teren efectuate).

Anexe

1. Breviare de calcul (evaluarea capacităţii portante, evaluarea condiţiilor de stabilitate, estimarea tasărilor, etc.)

2. Documentaţie fotografică din amplasament în timpul realizării investigaţiilor în situ (detalii amplasament, detalii echipamente, fotografiile probelor prelevate, fotografii de detaliu pentru probele prelevate cu caracteristici particulare (ştuţ, prelevare continuă, carote, monolit, etc.); fotografiile vor fi identificate cu data realizării acestora); pentru fiecare lucrare de prospectare in situ se va prezenta şi detaliu de identificare coordonate geografice în corelare cu planul de situaţie cu indicarea punctelor de investigare geotehnică.

3. Rapoartele Încercărilor fizice şi mecanice de Laborator (geotehnic, materiale de construcţii) ştampilate şi semnate în original cu identificarea laboratorului întocmitor, pentru care anterior s-a prezentat autorizaţia.

CNADNR S. A.



4. Rapoartele cu rezultatele Analizelor Chimice de Laborator (mediu) pe probe de pământ şi apă, semnate şi ştampilate în original, cu identificarea laboratorului întocmitor, pentru care anterior s-a prezentat autorizaţia.

5. Prezentarea Rapoartelor de Investigaţii în Situ realizate (echipamente, proceduri, rezultate, interpretare, etc.)

5.3.3.3. Documentaţia de referinţă

Documentele de referinţă ce vor fi luate în considerare pentru investigarea şi încercarea terenului de fundare şi elaborarea Studiului Geotehnic, vor fi după cum urmează (lista nu este limitativă):

• SR EN 1997-1:2004 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale • SR EN 1997-2:2007 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Investigarea şi

încercarea terenului • NP 074-2014 - Normativ privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii • SR EN ISO 14688-1:2004 - Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi

clasificarea pământurilor. Partea 1: Identificare şi descriere • SR EN ISO 14688-2:2005 - Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi

clasificarea pământurilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare • NP 125-2010 - Normativ privind fundarea construcţiilor pe pământuri sensibile la

umezire • NP 126-2010 - Normativ privind fundarea construcţiilor pe pământuri cu umflări şi

contracţii mari • NP 112-2004 - Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă • NP 123-2010 - Normativ privind proiectarea geotehnică a fundaţiilor pe piloţi • NE 008-1997 - Normativ privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin

procedee mecanice • C 159-1989 - Instrucţiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin

metoda penetrării cu con, penetrare statică, penetrare dinamică, vibro-penetrare • C 196-1986 - Instrucţiuni tehnice pentru folosirea pământurilor stabilizate la lucrări

de fundaţii • C 241-1992 - Metodologia de determinare a caracteristicilor dinamice ale terenului

de fundare la solicitări seismice • C 251-1994 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea, executarea, recepţionarea

lucrărilor de îmbunătăţire a terenurilor slabe de fundare prin metoda îmbunătăţirii cu materiale locale de aport pe cale dinamică

• NP 075-2002 - Normativ pentru utilizarea materialelor geo sintetice la lucrările de construcţii

• GE 044-2001 - Ghid pentru sistematizarea, stocarea şi reutilizarea informaţiilor privind parametrii geotehnici

CNADNR S. A.



• GT 001-1996 - Ghid privind criterii de alegere a încercărilor şi metodelor de determinare a caracteristicilor fizice şi mecanice ale pământurilor

• NP 122-2010 - Normativ privind determinarea valorilor caracteristice şi de calcul ale parametrilor geotehnici

• SR 3414-1994 - Geologie, geologie tehnică şi geotehnică. Hărţi, secţiuni şi coloane. Indici, culori, semne convenţionale

• STAS 6054-1977 - Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului Republicii Socialiste România

• STAS 3950-1981 - Geotehnică. Terminologie, simboluri şi unităţi de măsură • STAS 11156-1978 - Teren de fundare. Geofizică inginerească. Terminologie • STAS 7731-1988 - Geologie. Terminologie • STAS 1242/2-1983 - Teren de fundare. Cercetări geologico-tehnice şi geotehnice

specifice traseelor de căi ferate, drumuri şi autostrăzi • STAS 1242/3-1987 - Teren de fundare. Cercetări prin sondaje deschise • STAS 1242/4-1985 - Teren de fundare. Cercetări geotehnice prin foraje executate

în pământuri • STAS 1242/7-1984 - Teren de fundare. Cercetarea geofizică a terenului prin

metode seismice • STAS 1242/8-1975 - Teren de fundare. Principii de cercetare geofizică a terenului

prin metode electrometrice în curent continuu • STAS 1913/1-1982 - Teren de fundare. Determinarea umidităţii • STAS 1913/2-1976 - Teren de fundare. Determinarea densităţii scheletului

pământurilor • STAS 1913/3-1976 - Teren de fundare. Determinarea densităţii pământurilor • STAS 1913/4-1986 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate • STAS 1913/5-1985 - Teren de fundare. Determinarea granulozităţii • STAS 1913/6-76 - Teren de fundare. Determinarea permeabilităţii în laborator. • STAS 1913/12-1988 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice şi

mecanice ale pământurilor cu umflări şi contracţii mari • STAS 1913/13-1983 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de

compactare • STAS 1913/15-1975 - Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren • STAS 1913/16-75 - Teren de fundare. Determinarea gradientului hidraulic critic. • STAS 13006-91 - Teren de fundare. Determinarea densităţii maxime

corespunzătoare stării uscate a pământurilor necoezive • STAS 13021-91 - Teren de fundare. Determinarea densităţii minime

corespunzătoare stării uscate a pământurilor necoezive • STAS 8942/1-1989 - Teren de fundare. Determinarea compresibilităţii pământurilor

prin încercarea în edometru

CNADNR S. A.



• STAS 8942/2 - 82 - Teren de fundare. Determinarea rezistenţei pământurilor la forfecare prin încercarea de forfecare directă

• STAS 8942/6-76 - Teren de fundare. Încercarea pământurilor la compresiune monoaxială

• STAS 9180-73 - Teren de fundare. Determinarea capacităţii de reţinere a apei de către pământuri la diferite sucţiuni

• STAS 3300/1-1985 - Teren de fundare. Principii generale de calcul • STAS 3300/2-1985 - Teren de fundare. Calculul terenului de fundare în cazul

fundării directe • Legea 575-2001 - Planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a:

Zone de risc natural • SR EN ISO 22475/1-2007 - Investigaţii şi încercări geotehnice. Metode de prelevare

şi măsurări ale apei subterane. Partea 1: Principii tehnice pentru execuţie • SR EN ISO 22475/2-2009 - Investigaţii şi încercări geotehnice. Metode de prelevare

şi măsurări ale apei subterane. Partea 2: Criterii de calificare pentru firme şi personal

• SR EN ISO 22476/2-2006 - Cercetări şi încercări geotehnice. Încercări pe teren. Partea 2: Încercare de penetrare dinamică

• SR EN ISO 22476/3-2006 - Cercetări şi încercări geotehnice. Încercări pe teren. Partea 3: Încercare de penetrare standard

• SR EN 15237:2007 - Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Drenaj vertical • SR EN 14731:2006 - Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Îmbunătăţirea

pământurilor prin vibrare de adâncime • SR EN ISO 14689-1:2004 - Cercetări şi încercări geotehnice. Denumire şi

clasificarea rocilor. Partea 1: Denumire şi descriere • STAS 8942/3-90 - Teren de fundare. Determinarea modului de deformaţie liniară

prin încercări pe teren cu placa • STAS 7107/1-76 - Teren de fundare. Determinarea materiilor organice • STAS 7107/3-74 - Teren de fundare. Determinarea conţinutului de carbonaţi • STAS 2745-90 - Teren de fundare. Urmărirea tasărilor construcţiilor prin metode

topografice • STAS 7582-91 Lucrări de căi ferate. Terasamente. Prescripţii de proiectare şi de

verificare a calităţii • STAS 2914-84 - Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiţii tehnice generale de

calitate In plus, in cazul in care prevederile de mai sus nu vor acoperi aria de interes, se vor lua in considerare urmatoarele standarde si normative internationale (lista nu este limitativa):

• BS 1377-1:1990 – Metode de Testare a terenurilor pentru constructii civile . Partea 1 : Cerinte generale si prepararea probelor.

CNADNR S. A.



• BS 1377-2:1990 - Metode de Testare a terenurilor pentru constructii civile. Partea 2: Clasificarea testelor.

• BS 1377-3:1990 - Metode de Testare a terenurilor pentru constructii civile. Partea 3: Testari chimice si electro-chimice

• BS 1377-4:1990 - Metode de Testare a terenurilor pentru constructii civile. Partea 4: Teste de compactare.

• BS 1377-5:1990 - Metode de Testare a terenurilor pentru constructii civile. Partea 5: Teste de compresibilitate, permeabilitate si durabilitate.

• BS 1377-7:1990 - Metode de Testare a terenurilor pentru constructii civile. Partea 7: Teste de rezistenta la forfecare ( efort total )

• BS 1377-8:1990 - Metode de Testare a terenurilor pentru constructii civile. Partea 8: Teste de rezistenta la forfecare ( effort efectiv

• BS 1377-9:1990 - Metode de Testare a terenurilor pentru constructii civile. Partea 9: Teste in santier

• ASTM 422-63 (2007) – Metode standard de testare pentru analiza dimensiunii particolelor din teren

• ASTM D2216-98 - Metode standard de testare pentru determinarea in laborator a continutului de apa ( umiditate ) in teren si in masivele de roca.

• ASTM 854-10 - Metode standard de testare pentru determinarea gravitatiei specific in terenuri solide cu Picnometru de Apa.

• ASTM D4318-10 - Metode standard de testare pentru limita lichidului, limita plastica si indexul de plasticitate al terenurilor.

• ASTM D2850-03a (2007) - Metode standard de testare pentru Testarea compresiei triaxiale pe terenuri de coeziune - terenuri fara consolidari si drenuri

• ASTM D3080-11 - Metode standard de testare pentru teste directe la forfecare a terenurilor cu consolidari si drenuri

• ASTM D698-12 - Metode standard de testare pentru Caracteristici de compactare in laborator a pamantului folosing eforturi standard.

• ASTM D1557-91(1998) - Metode standard de testare pentru Caracteristici de compactare in laborator a pamantului folosind eforturi modificate.

• ASTM D421-85(1998) – Practica standard pentru prepararea de teste de teren uscate pentru analiza dimensiunilor particulelor de pamant si determinarea constantelor din teren.

• ASTM D2217-85(1998) - Practica standard pentru prepararea de teste de teren umede pentru analiza dimensiunilor particulelor de pamant si determinarea constantelor din teren.

• ASTM D653-97 – Terminologia standard referitoare la pamanturi, roci si continutul de fluide

• ASTM D1452-80(1995) - Practica standard pentru investigatii de teren si probe de Auger Borings

• ASTM D1586-99 - Metode standard de testare pentru teste de penetrare si dispozitive de sfertuire a probelor de pamant

CNADNR S. A.



• ASTM D1587-94 - Practica standard pentru prelevare de probe de pamant utilizand tubul cu pereti subtiri

• ASTM D2435-96 - Metode standard de testare pentru terenuri cu proprietati de consolidare uni-dimnesionale

• ASTM D2487-98 - Clasificarea standard a terenurilor pentru constructii ( system de clasificare a terenurilor )

• ASTM D2488-93e1 - Practica standard pentru descrierea si identificarea terenurilor ( Manual de Proceduri Vizuale )

• ASTM D2850-95e1 - Metode standard de testare pamanturi nedrenante si neconsolidate cu compresie triaxiala

• ASTM D3080-98 - Metode standard de testare pentru teste de forfecare directa a terenurilor consolidate

• ASTM D3999-91(1996) - Metode standard de testare pentru a determina modulul si proprietatile de amortizare a pamanturilor folosind echipamentul triaxail cyclic

• ASTM D4015-92(1995) - Metode standard de testare pentru a determina modulul si proprietatile de amortizare a pamanturilor folosing metoda colonei de rezonanta

• ASTM D4220-95 - Practica standard pentru for Preserving and Transporting Soil Samples

• ASTM D4318-98 - Metode standard de testare pentru a determina limita lichidului, limita plastica si indexul de plasticitate al terenurilor.

• ASTM D4546-96 - Metode standard de testare pentru potentialul de umflare uni-dimensionala a terenurilor.

• ASTM D4643-00 - Metode standard de testare pentru determinarea continutului de apa ( Umiditate ) din sol prin metoda cuptorului cu microunde

• ASTM D4767-95 - Metode standard de testare pentru teste de compresie triaxiale pentru pamanturi

• ASTM D5311-92(1996) - Metode standard de testare pentru a determina rezistenta terenului la incarcarea controlata ciclic.

• ASTM D5333-92(1996) - Metode standard de testare pentru masurarea terenurilor cu potential de surpare

• ASTM D5434-97 – Ghid standard pentru for explorari in subsolul pamantului si a rocilor

• ASTM D6151-97 - Practica standard in utilizarea probelor geotehnice folosing burghie de diamtru mare si prelevarea de probe

• ASTM D6528-00 - Metode standard de testare pentru forfecarea simpla a pamanturilor consolidate nedrenante

• ASTM G57-95a - Metode standard de testare pentru masuratori in teren a rezistivitatii terenurilor utilizand metoda Wenner cu 4 eletrozi .

CNADNR S. A.



5.3.3.4. Investigaţii de teren

Investigarea terenului de fundare se va realiza în strictă conformitate cu prevederile SR EN 1997 - 2:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică Partea 2: Investigarea şi încercarea terenului; SR EN 1997 - 1 Eurocod 7 : Proiectarea geotehnică: Partea 1: Reguli generale, NP074 -2014 Normativ privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii, SR EN 22475 - 1: 2007 Investigaţii şi încercări geotehnice. Metode de prelevare şi măsurări ale apei subterane. Partea 1: Principii tehnice pentru execuţie, SR CEN ISO/TS 22475 - 2 : 2009 Investigaţii şi încercări geotehnice. Metode de prelevare şi măsurări ale apei subterane. Partea 2: Criterii de calificare pentru firme şi personal, SR CEN ISO/TS 22475 - 3:2009 Investigaţii şi încercări geotehnice. Metode de prelevare şi măsurări ale apei subterane. Partea 3: Evaluarea conformităţii firmelor şi personalului de către o terţă parte.

Investigaţiile de teren vor începe în prealabil prin sintetizarea datelor existente în documentaţiile geotehnice anterioare, dacă acestea există pentru amplasamentul investigat sau în zonele din vecinătatea acestuia.

Documentaţiile geotehnice anterioare pot fi:

• Studii geotehnice realizate pentru fazele anterioare de proiectare a traseului (studii de prefezabilitate, fezabilitate etc.) puse la dispoziţie de către Beneficiar;

• Studii geotehnice realizate pentru lucrări de infrastructură învecinate obiectivului (modernizarea sau reabilitarea drumurilor existente apropiate de traseul viitoarei autostrăzi, intervenţii cauzate de alunecări de teren în vecinătatea obiectivului etc.) puse la dispoziţie de către Beneficiar;

• Studiile geotehnice existente realizate pentru construcţiile existente sau în curs de execuţie aflate în vecinătatea obiectivului, furnizate de Beneficiar cu acordul prealabil al Beneficiarilor acelor lucrări;

• Documentaţii cu privire la seismicitatea zonei, hazardul şi riscul cu privire la alunecările de teren şi inundaţii, conform normativelor şi legislaţiei în vigoare.

• Baza de date geotehnice proprie a Beneficiarului pentru lucrările existente în zonă. Investigaţiile geotehnice din studiile anterioare luate în considerare în cadrul studiului

geotehnic curent, vor fi menţionate în documentaţie, evidenţiind informaţiile obţinute pe baza acestora (similar informaţiilor obţinute din lucrările de investigare curente); acestea vor fi marcate pe planul de situaţie şi pe profilele transversale în mod distinct, utilizând un cod format din numărul forajului, adâncimea şi anul realizării acestuia (de exemplu F7-12/2008 unde F7 reprezintă numărul forajului, 12 reprezintă adâncimea de investigare a forajului şi 2008 este anul executării).

Proiectantul de specialitate va solicita Beneficiarului în scris, pentru fiecare secţiune în parte, informaţii existente cu privire la documentaţiile geotehnice anterioare ce cuprind amplasamentul investigat şi zonele din vecinătatea acestuia.

CNADNR S. A.



Această etapă va fi realizată imediat după aprobarea traseului final de către Beneficiar şi înştiinţarea Proiectantului de specialitate cu privire la acest fapt.

5.3.3.5. Încadrarea preliminară în categoria geotehnică

Încadrarea preliminară a unei lucrări într-una dintre categoriile geotehnice se va realiza înainte de investigarea terenului de fundare, pe baza informaţiilor deţinute la momentul respectiv: hărţi geologice şi geo-morfologice, hidrogeologice, de zonare a diverşilor factori de risc, ortofotoplanuri, studii geotehnice realizate în fazele anterioare ale proiectului sau ale unor lucrări aflate în imediata vecinătate. Această încadrare poate fi ulterior schimbată, pe baza informaţiilor obţinute în urma lucrărilor de investigare geotehnică.

În vederea stabilirii exigenţelor proiectării geotehnice se vor folosi cele trei categorii geotehnice specificate în cadrul NP 074-2014 privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii, şi anume:

• categoria geotehnică 1, cu risc geotehnic redus; • categoria geotehnică 2, cu risc geotehnic moderat; • categoria geotehnică 3, cu risc geotehnic major. Categoria geotehnică 1 include doar lucrari mici şi relativ simple pentru care este

posibil să se admită că exigenţele fundamentale vor fi satisfacute folosind experienţa dobândită şi investigaţiile geotehnice calitative sau pentru care riscurile pentru bunuri şi persoane sunt neglijabile.

Categoria geotehnică 2 include tipuri uzuale de lucrări şi fundaţii, fără riscuri anormale sau condiţii de teren şi de solicitare neobişnuite sau excepţional de mare. Lucrările geotehnice din categoria geotehnica 2 impun obţinerea de date cantitative şi efectuarea de calcule geotehnice pentru a asigura satisfacerea cerinţelor fundamentale; în schimb pot fi utilizate metode de rutină pentru încercări de laborator, de teren şi pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor.

Categoria geotehnica 3 include obiecte şi lucrări foarte mari sau iesite din comun şi prin structuri implicând riscuri anormale sau încărcări excepţional de severe, amplasate în condiţii de teren dificile. Datele geotehnice se obţin prin încercări de laborator şi de teren, realizate prin metodologii de rutină şi speciale şi pe metode perfecţionate de calcul geotehnic.

Factorii avuţi în vedere pentru stabilirea categoriei geotehnice sunt următorii:

• condiţiile de teren, care se grupează în categoriile: terenuri bune, terenuri medii şi terenuri dificile;

• apa subterană: din punct de vedere al prezenţei apei subterane pe amplasament, în corelare cu soluţia de fundare, se vor distinge trei situaţii: excavaţia nu coboară sub nivelul apei subterane, nefiind necesare epuismente; excavaţia coboară sub nivelul

CNADNR S. A.



apei subterane şi se prevad lucrări normale de epuismente directe sau de drenare, fără riscuri de degradare a unor structuri alăturate; excavaţia coboară sub nivelul apei subterane, în condiţii geologice excepţionale, impunând lucrări de epuismente cu caracter excepţional;

• clasificarea construcţiilor după importanţă: există patru categorii de importanţă: exceptională, deosebită, normală, redusă;

• vecinătăţile: modul în care realizarea excavaţiilor, a epuismentelor şi a lucrărilor de infrastructură aferente construcţiei care se proiectează poate afecta construcţiile şi reţelele subterane aflate în vecinatate; se vor putea distinge trei situatii: risc inexistent sau neglijabil al unor degradîri ale construcţiilor sau reţelelor învecinate; risc moderat al unor degradări ale construcţiilor sau reţelelor învecinate; risc major de degradări ale construcţiilor sau reţelelor învecinate;

• zona seismică de calcul. Categoria poate fi verificată şi, eventual, schimbată în fiecare fază a procesului de

proiectare şi de execuţie.

Categoria geotehnică va fi individualizată pentru următoarele categorii de lucrări, în corelaţie cu amplasamentul şi caracteristicile acestuia:

• sectoare de drum realizate în zone cu declivităţi foarte mici; • sectoare de drum realizate în zone cu potenţial ridicat de instabilitate; • sectoare de drum realizate pe terenuri dificile de fundare, în afara celor menţionate

anterior; • structuri: poduri, viaducte, tuneluri. Încadrarea unor sectoare de drum în categorii geotehnice cu risc geotehnic ridicat

impune utilizarea unor metode de investigare complexe, atât in-situ cât şi în laborator, conform normativelor în vigoare.

Ţinând cont de importanţa obiectivului şi a potenţialului impact a infrastructurii asupra mediului natural şi construit se recomandă încadrarea minimă a sectoarelor de drum în Categoria Geotehnică 2.

5.3.3.6. Amplasarea şi geometria lucrărilor de investigare Aliniamente şi curbe

În cazul aliniamentelor şi curbelor se va considera un interval orientativ de 200.0m între foraje. În cazul în care se vor constata schimbări majore în litologia raportată pentru două foraje succesive, se va realiza un foraj suplimentar aflat în intervalul delimitat de cele două.

Pentru debleuri

Se va respecta următorul tabel conform Caietului de Sarcini:

CNADNR S. A.



Tip construcţie Debleu

Inclinare teren natural

β <20° β> 20°

înălţime Hd <6.0m 6.0m<Hd<12.0m Hd > 12.0m Hd<6.0m 5.0m< Hd<12.0m Hd>12.0m

Investigaţii

Geotehnice

Minime

obligatorii

1F/400.0m

1Inv/200.0 m

za =minim 6.0m

1P/300.0m 1Inv/100.0m

za =minim Hd

1P/200.0m 1Inv/100.0m za

=minim Hd

1F*+1PI/400.0m.

1Inv/100.0m

1PrGT/400.0 m

za=minim 6.0m

1F*+1PI/400.0m 1F/200.0m

1Inv/100.0m 1PrGT/400.0m

za =minim Hd

2PI*/200.0m 1F/100.0m 1Inv/50.0m 1PrGT/200.0m

za =minim Hd

Legendă:

β - înclinarea terenului natural faţă de orizontală pe direcţie transversală autostrăzii;

Hd - înălţimea maximă a debleului măsurată pe verticală la marginea platformei proiectate (stânga sau dreapta) în funcţie de înclinarea terenului natural;

F - foraj geotehnic cu prelevare probe netulburate;

F* - foraj geotehnic cu prelevare de probe netulburate executat în acelaşi profil transversal (amonte sau aval faţă de axul autostrazii) cu forajul geotehnic echipat piezometric (P) sau cu forajul geotehnic echipat piezo - inclinometric (PI);

za - adâncimea de investigare, măsurată sub nivelul liniei roşii, pentru forajele geotehnice cu prelevare probe netulburate;

Inv - investigatii geotehnice (altele decât forajele geotehnice cu prelevare de probe netulburate) cum ar fi: foraje cu prelevare de probe tulburate, penetrări dinamice, sondaje electrice verticale, etc.;

P - foraj geotehnic cu recoltare de probe netulburate echipat piezometric pentru măsurarea variaţiei nivelului apei subterane;

PI - foraj geotehnic cu recoltare de probe netulburate echipat piezo-inclinometric pentru măsurarea nivelului apei subterane şi a deplasărilor orizontale a masivului de pământ;

PrGT - profil geologic transversal autostrăzii cu identificarea stratelor geologice;

Pe toată lungimea traseului autostrăzii se va realiza profilul geologic cu identificarea formaţiunilor şi/ sau straturilor geologice. La interdistanţa de maxim 200.0 m se vor efectua profile geologice transversale pe baza a minim 2 foraje geotehnice executate în acelaşi profil (de tipul F*) care se vor echipa cu tubulatură piezo - inclinometrică.

CNADNR S. A.



Intermediar profilurilor geologice transversale se va efectua minim 1 foraj geotehnic (de tipul F), amplasat cât mai aproape de axul autostrăzii aproximativ la mijlocul distanţei dintre profilurile geologice transversale. Între forajele geotehnice se vor efectua investigaţii geotehnice (de tip Inv.) la interdistanţa de maxim 50.0m.

Excepţie faţă de cele prezentate în tabelul anterior:

• În cazul în care declivitatea terenului natural este mai mare de 15% în profil transversal, investigarea în secţiune va conţine minimum trei foraje şi încercări de penetrare la distanţă de maxim 20.0m între punctele de investigare, pe toată suprafaţa versantului. Adâncimea forajelor va fi cel puţin egală cu cea a forajului din ax, iar penetrările se vor realiza până la îndeplinirea condiţiei de „refuz” conform procedurilor de realizare şi interpretarea determinare. În cazul în care se constată că refuzul a fost atins la adâncimi mult mai mari (mai mult de 5.0m) faţă de baza forajului de referinţă, forajele vor fi extinse până la atingerea cotei refuzului penetrării. De asemenea, toate forajele secţiunii vor fi dotate cu echipament de monitorizare a nivelului piezometric şi a deformaţiilor în plan (inclinometre).

• În cazul debleurilor, se vor efectua investigaţii până la o adâncime de cel puţin 6.0m sub cota estimată a excavaţiei (determinată prin diferenţa de cotă între linia terenului natural şi cea proiectată a sistemului rutier, la care se va adauga grosimea estimată a structurii rutiere).

Pentru rambleuri


Tip construcţie Rambleu

Inclinare teren natural

β<20° β >20°

înălţime hr<4.0m 4.0m< hr<10.0m hr>10.0m hr<4.0m 4.0m<hr<10.0m hr>10.0m

Investigaţii

Geotehnice

Minime obligatorii

1F/600.0m 1Inv/200.0m HF =minim

6.0m

1F/300.0m 1Inv/100.0m HF =(0.8-1.2)hr

1F/200.0m 1Inv/100.0m HF = (1.2-1.5)hr

2F*/400.0m 1Inv/100.0m

HF =minim 6.0m

1F*+1P/400.0m 1F/200.0m 1Inv/100.0m

1PrGT/400.0m

HF = (0.8-1.2)hr

1F*+1PI/200.0m 1F/100.0m 1Inv/50.0m

1PrGT/200.0m

HF = (1.2-1.5)hr

Legendă:

β - înclinarea terenului natural faţă de orizontală pe direcţie transversală autostrăzii;

hr - înălţimea maximă a rambleului masurată pe verticala la marginea platformei proiectate

CNADNR S. A.



(stânga sau dreapta) în funcţie de înclinarea terenului natural;


F*- foraj geotehnice cu prelevare de probe netulburate executat în acelaşi profil transversal (amonte şi aval faţă de axul autostrazii) cu forajul geotehnic echipat piezometric (P) sau cu forajul geotehnic echipat piezo - inclinometric (PI);

HF - adâncimea de investigare, măsurată de la nivelul terenului natural, pentru forajele geotehnice cu prelevare de probe netulburate;

Inv - investigatii geotehnice (altele decât forajele geotehnice cu prelevare de probe netulburate) cum ar fi foraje cu prelevare de probe tulburate, penetrări dinamice, sondaje electrice verticale, etc.;

P- foraj geotehnic cu recoltare de probe netulburate echipat piezometric pentru măsurarea variaţiei nivelului apei subterane;

PI - foraj geotehnic cu recoltare de probe netulburate echipat piezo - inclinometric pentru măsurarea nivelului apei subterane şi a deplasarilor orizontale a masivului de pământ;

PrGT - profil geologic transversal autostrăzii cu identificarea stratelor geologice.

Pe toată lungimea traseului autostrăzii se va realiza profilul geologic cu identificarea formaţiunilor şi/sau straturilor geologice.

La interdistanţa de maxim 200.0m se vor efectua profile geologice transversale pe baza a minim 2 foraje geotehnice executate în acelasi profil (de tipul F*). Cel puţin foraj ele din aval se vor echipa cu tubulatura piezo - inclinometrică.

Intermediar profilurilor geologice transversale se va efectua minim 1 foraj geotehnic (de tipul F), aplasat cât mai aproape de axul autostrăzii aproximativ la mijlocul distanţei dintre profilurile geologice transversale.

Între forajele goetehnice se vor efectua investigaţii geotehnice (de tip Inv.) la interdistanţa de maxim 50.0m.

Excepţie faţă de cele prezentate în tabelul anterior:

• În cazul în care declivitatea terenului natural este mai mare de 15% în profil transversal, investigarea în secţiune va conţine minimum trei foraje şi încercări de penetrare la distanţă de maximum 20.0m între punctele de investigare, pe toată suprafaţa versantului. Adâncimea forajelor va fi cel puţin egală cu cea a forajului din ax, iar penetrările se vor realiza până la îndeplinirea condiţiei de „refuz” conform procedurilor de realizare şi interpretarea determinare. În cazul în care se constată că refuzul a fost atins la adâncimi mult mai mari (mai mult de 5.0m) faţă de baza forajului, forajele vor fi extinse până la atingerea cotei refuzului penetrării. De

CNADNR S. A.



asemenea, toate forajele secţiunii vor fi dotate cu echipament de monitorizare a nivelului piezometric şi a deformaţiilor laterale.

• În cazul rambleurilor, se vor efectua investigaţii pe o adâncime cel puţin egală cu diferenţa de cotă între linia terenului natural şi cea proiectată a sistemului rutier, dar nu mai puţin de 6.0m de la nivelul terenului natural.

• Pentru podeţe se va realiza câte un foraj cu adâncimea de 4.0 +/- 6.0m, sau până la roca de bază, continuat cu 1.0m în aceasta, dacă roca de bază se află la o adâncime mai mică de 3.0m. Investigaţiile pentru podeţe vor fi realizate în corelare cu cota inferioară a sistemului de drenaj de proiect at astfel încât adâncimile de investigare recomandate anterior să fie utile fazei de proiectare.

Pentru poduri, pasaje sau viaducte


Tip construcţie

Lucrări de Artă

Tip Lucrare de Artă

Poduri Viaducte Pasaje

Lungime Ls Ls<30.0m 30m<Ls <100.0m

100m<Ls <250.0m

Ls>250.0m - Ls<100.0m Ls>100.0m

Investigaţii

Geotehnice

Minime

Obligatorii

1F/1 mal lInv/mal

opus

lF/mal stang 1F/mal drept

1F/mal AMst 1F/mal AMdr 1F/mal Am 1Inv/50.0m

1F/mal AMst 1F/mal AMdr 1F/mal Amst 1F/mal Amdr 1F/200.0m 1Inv/50.0m

1F/200.0m (dar nu mai puţin de două/ culee şi cel puţin l/pila) 1Inv/50.0m

1F/ampla

sament

1Inv

1F/200.0m (dar nu mai puţin de

două)

1Inv/50.0m

Legendă:

Ls - Lungimea podului/ pasajului / viaductului măsurată între cele două rosturi de pe culei;

F - Foraj geotehnic cu prelevare de probe netulburate;

Inv - investigaţii geotehnice (altele decât forajele geotehnice cu prelevare de probe netulburate) cum ar fi: foraje cu prelevare de probe tulburate, penetrări dinamice, sondaje electrice verticale, etc.

AM - Albie majoră;

AMst - Albie majora stânga;

AMdr - Albie majora dreapta;

Am - Albie minoră;

Amst - Albie minoră stânga;

CNADNR S. A.



Amdr - Albie minoră dreapta;

Pentru lucrările descrise anterior investigatiile geotehnice minime obligatori se vor efectua după cum urmează:

• Se va efectua câte un foraj geotehnic pe fiecare mal, atât al albiei minore cât şi al albiei majore. (1F/mal AM st, 1F/mal AMdr , 1F/ mal Amst , 1F/mal Amdr).

• Acolo unde distanţa între două foraje consecutive este mai mare de 200.0m, se vor mai efectua foraje geotehnice intermediare la intervale de cel mult 200.0m.(1F/200.0m)

• Între două foraje consecutive se vor efectua investigaţii (Inv), la intervale de cel mult 50.0m, acceptând zona acoperită de oglinda apei (1Inv/50.0m)

Notă (în completarea celor indicate anterior):

Pe toată lungimea traseului autostrăzii se va realiza profilul geologic cu identificarea formaţiunilor şi/sau stratelor geologice.

La podurile la care este obligatorie efectuarea de investigaţii (Inv.) la intervale de 50.0m, sunt exceptate investigatiile ce se suprapun pe oglinda apei.

În cazul podurilor şi viaductelor, se vor realiza minimum două foraje pentru fiecare fundaţie de culee si cel putin 1 foraj pentru fiecare fundatie de pila;

În cazul podurilor sau viaductelor, adâncimea minimă de investigare va fi de 35.0m / în corelare cu natura formaţiunii geologice definită ca teren de fundare; în avans, se va realiza o încercare de penetrare statică cu con sau a unei penetrări dinamice continue de tip SPT (până la adâncimea maximă de 35.0m sau până la îndeplinirea condiţiei de refuz), din care să reiasă poziţia unui strat practic incompresibil, în cazul în care acesta există; astfel, adâncimea forajelor de investigare poate fi limitată la 5.0m sub nivelul superior al stratului definit ca incompresibil.

Pentru tuneluri

Se va respecta următorul tabel conform Caietului de Sarcini

Tip construcţie Tuneluri

înclinare teren natural -

Lungime LT<100.0m 100.0m<LT< 400.0m LT>400.0m

Investigaţii geotehnice minime 2F */amplasament 1Inv/100.0m

lPrGT/amplasament bAb<za<2. 0xbAb

3F*/300.0m 2PI/amplasament 1Inv/50.0m

1PrGT/200.0m bAb<za<2. 0xbAb

2F*/400.0m 2PI */amplasament 1Inv/50.0m 1PrGT/400.0m bAb<za<2.

0xbAb

Legendă:


CNADNR S. A.



F* - foraj geotehnic cu prelevare de probe netulburate executat în acelaşi profil transversal (amonte şi aval faţă de axul autostrăzii) cu forajul geotehnic echipat piezo - inclinometric (PI);

za - adâncimea de investigare, măsurată sub nivelul liniei roşii, pentru forajele geotehnice cu prelevare probe netulburate;

bAb - lăţimea maximă a tunelului;

Inv - investigaţii geotehnice (altele decât forajele geotehnice cu prelevare de probe netulburate) cum ar fi: foraje cu prelevare de probe tulburate, penetrări dinamice, sondaje electrice verticale, etc.;

PI - foraj geotehnic cu recoltare de probe netulburate echipat piezo-inclinometric pentru măsurarea nivelului apei subterane şi a deplasărilor orizontale a masivului de pământ;

PI* - foraje geotehnice cu recoltare de probe netulburate echipate piezo-inclinometric pentru masurarea nivelului panzei freatice subterane şi a deplasărilor orizontale a masivului de pământ executate în acelaşi profil transversal (amonte şi aval fata de axul autostrazii);

PrGT - profil geologic transversal autostrazii cu identificarea straturilor geologice.

Notă (în completarea tabelului anterior):

Pe toată lungimea traseului autostrăzii (porţiunea de tunel în analiză) se va realiza profilul geologic cu identificarea formaţiunilor şi / sau straturilor geologice. În cazul tunelurilor, se va considera un interval de maximum 100.0m între foraje, efectuând în mod obligatoriu foraje în zona de intrare, cea de ieşire, respectiv în zona centrală.

Pentru zonele cu alunecări de teren active, partial stabilizate sau potential instabile, se vor respecta prevederile conform Caietului de Sarcini

Alunecările de teren sunt caracterizate de următoarele particularităţi cum ar fi treapta de rupere a masivului alunecat, conturul suprafeţei de alunecare, ebulment, înclinarea vegetatiei, apariţia izvoarelor de coastă etc.

Se vor investiga, alunecările de teren existente în amplasamentul amprizei autostrăzii, identificate în urma consultarii hărţilor de hazard la alunecare existente în Baza de Date şi completate cu rezultatul cartării geomorfologice a amplasamentului.

Alunecările de teren, se vor investiga prin efectuarea de profile geologice pe directia principală de alunecare, alcătuite pe baza a cel puţin trei foraje geotehnice cu prelevare de probe netulburate (un foraj amonte alunecare, 1 foraj în zona alunecată şi 1 foraj în aval de alunecare).

CNADNR S. A.



Cel puţin o treime din forajele geotehnice vor fi echipate cu tubulatură piezo- inclinometrică. Decizia cu privire la amplasarea forajelor se face în baza informaţiile precizate la aliniatul anterior.

Se vor executa penetrări dinamice pe întreaga suprafaţă alunecată, în profile longitudinale cu distanţa de 50.0m între ele până la adâncimea de interceptare a rocii de bază (fundament identificat la realizarea forajelor de prospectare geotehnică) sau până la înregistrarea condiţiei de refuz, cu rolul de a evidenţia prezenţa posibilelor suprafeţe de cedare sau alte investigatii geotehnice similare, pentru identificarea cât mai exactă a planului de alunecare. În cazul în care acestea există, investigaţiile geotehnice prin foraj se vor efectua până la o adâncime de 5.0^10.0m sub cea a suprafeţei de cedare, sau 5.0m sub cota superioară a stratului în care a fost înregistrat refuz la încercarea de penetrare dinamică (se va realiza o penetrare continuă).

Probele netulburate de pământ vor fi prelevate la fiecare 2.0m adâncime, sau la fiecare schimbare de strat geologic. În cazul imposibilităţii prelevării probelor netulburate, vor fi realizate cel puţin încercări de penetrare standard (SPT sau SPTc adiacent forajului), pentru caracterizarea proprietăţilor mecanice ale stratului respectiv, iar materialul recuperat va fi considerat probă tulburată.

Probele netulburate vor fi prelevate în ştuţuri şi tuburi cu un diametru interior minim de 80mm, iar probele de rocă vor avea un diametru minim de 45mm.

În cazul interceptării unor straturi macroporice (în special depozite loessoide), utilizarea fluidului de foraj este strict interzisă (cu excepţia suspensiei de polimeri) iar prelevarea probelor netulburate va fi realizată utilizând tuburi polimerice. În cazul utilizării ştuţurilor de tip Shelby, acestea nu vor fi introduse pe o adâncime mai mare de 25cm.

Tuburile şi ştuţurile (Shelby sau tuburile polimerice) vor fi utilizate în condiţiile tehnice de referinţă pentru prelevarea probelor (categorii de probe conform Eurocod 7, Partea 2, A şi B).

Condiţiile de prelevare, conservare şi transport şi depozitare ale probelor sunt cele indicate de normele de referinţă în domeniu.

5.3.3.7. Modalitatea de realizarea a investigaţiilor de teren

Investigarea terenului de fundare se efectuează ţinând seama de Categoria Geotehnică a lucrării.

Punctele de investigare pe teren vor fi marcate pe amplasament înainte ca procesul de investigare să înceapă, folosindu-se jaloane. Amplasarea lor şi cotele de nivel vor fi ridicate topografic şi raportate pe un plan la finalizarea investigaţiilor. Pe fiecare jalon se va înscrie poziţia X,Y în plan, cota terenului (Măsurători topografice - Sistem de proiecţie STEREO 70) şi codul de identificare aferent forajului. Codul de identificare a forajului va fi sub forma Sx-Fx-1, unde:

CNADNR S. A.



• Sx - reprezintă denumirea secţiunii (S1, S2, S3, S4, S5, eventual S6) • Fx - reprezintă denumirea obiectivului pentru care se realizează foraje, astfel:

o FD - foraje pentru lucrări de drum; o FP - foraje pentru lucrări de poduri, pasaje sau viaducte; o Fp - foraje pentru podeţe; o FC - foraje pentru zonele cu potenţial de alunecare; o FT - foraje pentru tuneluri;

• 1 - reprezintă numărul forajului în cadrul obiectivului. Pentru forajele ce vor fi echipate piezo - înclinometric codul de indentificare va fi sub

forma Sx-Fx-PI-1.

Amplasarea punctelor şi adâncimile de investigare vor fi alese pe baza informaţiilor preliminare şi în funcţie de condiţiile litologice cunoscute, de tipul şi dimensiunile lucrării şi de problemele inginereşti implicate, conform specificaţiilor prezentate în SR EN 1997-2:2007.

La alegerea locaţiilor punctelor de investigare, experţii geotehnici vor ţine cont de următoarele aspecte:

• punctele de investigare trebuie dispuse astfel încât să poată fi identificată stratificaţia în amplasament;

• punctele de investigare trebuie dispuse la distanţe adecvate în raport cu axa longitudinală a lucrării, tinând seama de geometria lucrării, cum ar fi ampriza unui rambleu sau a unui debleu;

• pentru structuri amplasate sau aflate în apropierea unui versant sau taluz (inclusiv excavaţii) punctele de investigare sunt necesare să fie dispuse astfel încât să se poată evalua stabilitatea taluzului sau excavaţiei precum şi proiectarea de soluţii de consolidare;

• punctele de investigare vor fi dispuse astfel încât să nu prezinte riscuri pentru lucrare sau pentru vecinătăţile acesteia;

• investigaţiile vor fi realizate în zona de influenţă prognozată a lucrării; • pentru lucrările de investigare in situ de tipul forajelor se va evalua posibilitatea

instrumentării acestora pentru acţiunea de monitorizare pe perioada de execuţie a lucrărilor şi postexecuţie.

5.3.3.7.a. Accesul pe amplasament

În imediata perioadă după acceptarea traseului final de către Beneficiar, Proiectantul de Specialitate - Studiu geotehnic împreună cu Proiectantul general şi ceilalţi Proiectanţi de specialitate (topografie, arheologie, mediu, etc) va identifica principalele zone de acces pe traseul viitoarei autostrăzi. În situaţiile în care se va impune obţinerea de avize pentru accesul pe amplasament (din partea unor instituţii publice/private sau persoane private),

CNADNR S. A.



se va înştiinţa Beneficiarul cu privire la acest fapt, obţinerea avizului făcând parte din atribuţiile Prestatorului.

Proiectantul de specialitate va prezenta Beneficiarului propunerea privind accesul pe amplasamentele care necesită obţinerea de avize, urmând ca acestea să fie analizate şi aprobate sau menţionate observaţii cu privire la metodologia prezentată din partea unor instituţii publice/private sau persoane private.

5.3.3.7.b. Realizare foraje geotehnice

Lucrările pregătitoare vor cuprinde toate operaţiunile necesare pentru transportul utilajelor la şantier, lucrări de pregătire a terenului şi obţinerea tuturor informaţiilor referitoare la existenţa reţelelor de utilităţi subterane sau alte restricţii privind zona ce urmează a fi investigată.

Resursele tehnologice ce se vor utiliza sunt compuse din utilaje mecanice şi seminecanice. Se vor utiliza instalaţii care prin forare vor permite prelevarea de probe de pământ (tulburate şi netulburate) şi probe de roci.

În funcţie de condiţiile din teren, factorii geologici şi hidrogeologici, forajele se vor realiza netubat sau tubat.

Utilajele ce vor fi mobilizate pe amplasament, graficul de execuţie pentru cele 5 secţiuni aşa cum sunt ele menţionate în Caietul de Sarcini, numărul de echipe ce vor deservi atât activitatea de forare cât şi activităţi conexe, sunt prezentate în graficul de timp anexat.

O echipă mobilizată pe teren pentru realizarea forajelor geotehnice va fi alcătuită din minim 3 persoane (muncitori calificaţi şi necalificaţi), având responsabilitatea de a respecta toate cerinţele prevăzute în normativele aflate în vigoare ce reglementează astfel de tipuri de lucrări. Echipele de muncitori vor fi instruite de expertul cheie desemnat şi se vor subordona acestuia.

Fiecare echipă va întocmi rapoarte zilnice de activitate în care se vor menţiona informaţii cu privire la:

• Secţiunea de autostradă pe care realizează foraje geotehnice; • Obiectivul pentru care se fac foraje geotehnice; • Numărul de foraje şi identificarea acestora conform codurilor; • Fişele preliminare cu descrierea litologiei întâlnite, nivel apă subterană, etc.; • Condiţiile meteorologice; • Evenimente imprevizibile; La momentul începerii efective a realizării forajelor geotehnice, în cazul în care sunt

întâmpinate dificultăţi cu accesul pe unele zone din amplasament (zone ce necesită obţinerea de avize), utilajele mobilizate se vor reloca pe zone unde accesul este permis.

CNADNR S. A.



Pe amplasamentul proiectului, pentru fiecare foraj, va fi completat un raport de prelevare şi de măsurări ale nivelului apei subterane, având anexate fotografii reprezentative cu amplasamentul în care s-a realizat lucrarea, fotografii cu probele prelevate, fotografii de detaliu ale probelor prelevate în situaţia în care acestea sunt de referinţă pentru informaţia geologică - geotehnică. Toate investigaţiile de teren vor fi înregistrate şi raportate astfel încât o terţă persoană să fie în măsură a verifica şi înţelege rezultatele.

În afara lucrărilor de foraje sau de sondaje deschise, cu prelevare de eşantioane, care sunt obligatorii pentru orice investigare a terenului de fundare, se va analiza utilitatea de a realiza şi încercări pe teren altele decât cele aferente forajelor geotehnice (penetrare dinamică, penetrare statică, forfecare în situ, presiometrie, etc.).

Pe amplasamentele situate în zonele seismice având valoarea de vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare (pentru componenta orizontală a mişcării terenului), ag, mai mare sau egală cu 0.16g, conform Codului P100-1/2013 se va realiza pentru Categoria Geotehnică 2 şi obligatoriu pentru Categoria Geotehnică 3, determinarea vitezei de propagare a undelor seismice de forfecare vs prin sondaje seismice (down-hole, up-hole, cross-hole sau SCPTu) până la adâncimi de cel puţin 30.0m sau atingerea rocii de bază (conform P100-1/2013) şi determinarea parametrilor geotehnici dinamici Ed şi Gd.

5.3.3.8. Incercări de penetrare dimanică

5.3.3.8.a. Penetrare dinamică standard în foraj (SPT)

Încercarea va executa in conformitate cu SR EN ISO 22476-3/2006 Cercetari si incercari geotehnice. Incercarea de penetrare standard.

Incercarea de penetrare dinamica standard în foraj constă în determinarea numărului necesar de lovituri N, aplicate de la 760 mm înălţime cu un berbec metalic având masa de 63.5 kg, pentru ca tubul carotier să pătrundă în teren pe 300 mm adâncime. Încercările de penetrare dinamică standard în foraj se vor face la intervale de 2 m adâncime şi după fiecare schimbare a naturii şi stării fizice a pământului. În situaţia atingerii unui numar de 50 lovituri la o încercare, determinarea la nivelul respective se va considera încheiată.

5.3.3.8.b. Penetrare dinamică pe con (DP)

Încercarea va executa în conformitate cu prevederile C 159-1989 - Instrucţiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda penetrării cu con, penetrare statică, penetrare dinamică, vibro-penetrare si SR EN ISO 22476/2-2006 - Cercetări şi încercări geotehnice. încercări pe teren. Partea 2: încercare de penetrare dinamică.

Punctele de investigare şi adâncimea acestora vor fi stabilite pentru fiecare obiectiv în parte în funcţie de condiţiile reale din amplasament şi conform specificaţiilor din Caietul de Sarcini.

CNADNR S. A.



Rezultatele vor fi utilizate pentru determinarea preliminară a stratificaţiei terenului. Eficienţa şi reprezentativitatea încercării se obţine în situaţia în care se execută cel puţin un foraj de investigaţie geotehnică în vecinătatea unui sondaj de penetrare dinamică.

Apropierea va fi de min. 2.0m şi va permite corelarea rezultatelor penetrării cu stratificaţia pusă în evidenţă de foraj şi, uneori, chiar cu rezultatele determinărilor de laborator pe probele prelevate din foraje. Diagrama penetrării interpretată devine diagramă etalon pentru întreaga zonă unde se vor realiza penetrări dinamice.

Rezultatele penetrării dinamice pe con se materializează în diagrame de varaţie a valorilor N10 şi N20 , precum şi a rezistenţei la penetrare, aceasta fiind rezistenţa pe care o opune stratificaţia terenului la înaintarea conului, sub acţiunea lucrului mecanic reprezentat de căderea berbecului.

Pentru încercările de penetrare se vor folosi utilaje standardizate, de tip penetrometre dinamice, iar fiecare echipă va fi alcătuită din minim 2 persoane.

5.3.3.8.c. Incercări geofizice si seismice

Investigaţiile vor presupune utilizarea unor tehnici şi metode prin care se vor pune în evidenţă informaţii cu privire la caracteristicile subsolului.

Datele achiziţionate prin investigarea subsolului folosind metode geofizice se vor interpreta şi se vor concreiza în hărţi, secţiuni, modele 2D pentru fiecare zonă analizată. Astfel, se vor obţine informaţii suplimentare referitoare la variabilitatea proprietăţilor subsolului pe suprafeţe relativ extinse, care se vor corela cu forajele geotehnice existente în zona respectivă.

Investigaţiile se vor realiza conform STAS 1242/8-75: Teren de fundare. Principii de cercetare geofizică a terenului prin metode electrometrice în curent continuu.

Metoda de investigaţie geo-fizică aleasă va fi una care să asigure rezoluţia şi adâncimea necesară pentru realizarea unei imagini cât mai concludente asupra situaţiei masivului de pământ (geometrie, adâncimea rocii de bază, suprafeţe de cedare, straturi litologice de consistenţă redusă, grosimea straturilor, determinarea golurilor şi a cavităţilor, rocile fisurate, detectarea utilităţilor îngropate - reţele de cabluri, conducte, rezervoare, etc.).

Punctele de investigare şi adâncimea acestora vor fi stabilite pentru fiecare obiectiv în parte în funcţie de condiţiile reale din amplasament şi conform specificaţiilor din Caietul de Sarcini.

Pentru încercările geo-fizice şi seismice se vor folosi echipamente specifice unor astfel de investigaţii, iar fiecare echipă va fi alcătuită din minim 2 persoane, special instruite pentru aceste tipuri de activităţi.

CNADNR S. A.



5.3.3.8.d. Foraje geotehnice echipate piezo-inclinometric

Forajele geotehnice echipate piezo-inclinometric vor fi stabilite conform cerinţelor din Caietul de Sarcini. Pentru fiecare foraj echipat se va întocmi o fişă tehnologică în care se vor indica informaţii cu privire la poziţia şi adâncimea forajului, obiectivul investigat, adâncimea nivelului hidrostatic interceptat şi stabilizat, grosimea filtrului şi poziţia acestuia faţă de gura forajului.

Montarea tuburilor inclinometrice se va realiza în forajele geotehnice realizate în cadrul lucrărilor de investigare sau se pot executa foraje special în acest sens. Burarea tuburilor inclinometrice se va realiza prin dispunerea unei suspensii de cimentare (mortar de ciment). Tubulatura inclinometrica poate fi realizată din aluminiu (protejat printr-o peliculă anticorozivă), sau ABS, fibră de sticlă sau materiale stabile.

Se vor monta tuburi inclinometrice în forajele geotehnice care se găsesc în zonele cu alunecări, în dreptul rambleelor înalte (peste 4.0m), precum şi în dreptul culeelor podurilor şi viaductelor. Lungimea sistemelor inclinometrice va fi executată astfel încât să depăşească cu minim 5.0m adâncimea planului de alunecare sau a zonei active a construcţiei lângă care au fost amplasate, în vederea încastrării acestora într-un strat nedeformabil sau neinfluenţat de starea de eforturi şi deplasări ce urmează a fi monitorizată.

Echiparea piezo-inclinometrică se va realiza de către aceleaşi echipe care execută forajele geotehnice.

5.3.3.8.e. Prelevare probe de pământ

Modul de recoltare a probelor şi frecvenţa acestora vor corespunde, după caz, STAS 1242/4-85- Teren de fundare. Cercetări geotehnice prin foraje executate în pământuri şi SR EN ISO 22475-1/2007 - Investigaţii şi încercări geotehnice. Metode de prelevare şi măsurări ale apei subterane sau oricăror alte standarde relevante aplicabile, potrivite scopurilor şi nivelului de detaliu solicitat pentru proiectare. În situaţiile în care se va dori sau va fi necesară o altă frecvenţă de probare, aceasta va fi descrisă pentru fiecare obiectiv în parte.

Se vor recolta probe tulburate şi netulburate pe întreaga lungime a forajului. Probele recoltate vor fi aşezate în cutii de probe ce vor fi etichetate conform STAS 1242/4-85. Se vor respecta prevederile SR EN ISO 22475-1/2007: “Cercetări şi încercări geotehnice. Prelevări şi măsurări piezometrice. Partea 1: Principii de executie”. Se vor realiza fotografii pentru întreaga suita de probe a coloanei stratigrafice identificate.

Prelevarea probelor de pământ se va realiza de către aceleaşi echipe care execută forajele geotehnice.

CNADNR S. A.



5.3.3.8.f. Prelevare probe de apă

Probele de apă vor fi prelevate la o frecvenţă de una la fiecare cinci (5) foraje, mai puţin în cazul lucrărilor de artă, unde se vor preleva probe pentru fiecare foraj executat la care se interceptează nivelul pânzei freatice. Aceste probe sunt considerate relevante în cazul în care fluidul de foraj nu este utilizat.

Dacă în cazul în care, la un moment dat, forajul în uscat devine imposibil şi urmează să se folosească fluid de foraj, probele de apă vor fi prelevate înainte de contaminarea apei.

Probele vor fi prelevate şi înmagazinate în recipiente de plastic sau de sticlă (sticlă maronie), cu o capacitate minimă de un litru şi vor fi testate la agresivitate împotriva betonului. Probele vor conţine un volum cât mai redus de parte solidă. Condiţiile de realizare a determinărilor sunt cele indicate de normele de referinţă în domeniu.

Prelevarea probelor de apă se va realiza de către aceleaşi echipe care execută forajele geotehnice.

5.3.3.8.g. Analize de laborator

Seturile de analizele de laborator vor fi efectuate pe probele de pământ prelevate din forajele şi/sau sondajele executate pe teren.

Toate determinările de laborator vor fi efectuate de echipe de specialişti agreaţi şi aprobaţi de căter ISC în cadrul autorizării laboratorului, în laboratoare dotate cu echipamente specifice şi autorizate de Inspectoratul de Stat în Construcţii. Analizele de laborator se vor efectua conform procedurilor de lucru standarlizate şi autorizate de ISC.

Rapoartele finale se vor centraliza în fişe de foraj realizate conform NP 074 - 2014 şi SR EN 1997 - 2: 2007 şi vor conţine datele necesare proiectării obiectivelor avute în vedere.

Încercările de laborator care vor fi efectuate sunt specificate în NP 074 - 2014, SR EN 1997 - 2 şi normele în vigoare pentru pământurile cu caracteristici speciale. Încercările se vor realiza pe un număr suficient de probe din fiecare strat al fiecărui foraj pentru obţinerea unor valori caracteristice statistic valabile.

Analiza chimică a apei subterane supra betoanelor se va realiza conform SR EN 206:1 - 2002. Rapoartele de încercări vor conţine datele de identificare ale probelor - identificare amplasament, numărul forajului sau al lucrării de prospectare realizate, numărul probei, adâncimea de prelevare - şi toate informaţiile obţinute din realizarea încercărilor de laborator. Se vor respecta cerinţele prevăzute în SR EN 17025:2005. Rapoartele vor conţine datele încercărilor, reprezentările grafice reprezentative, rezultatele finale şi clasificările, acolo unde este cazul. Clasificările se vor realiza pe baza standardelor SR EN 14688-1:2004 şi SR EN 14688-2:2005.

CNADNR S. A.



5.3.3.9. Activitate de birou

5.3.3.9.a. Calculul terenului de fundare

Calculul terenului de fundare se va realiza pe baza STAS 3300/1-85 - Teren de fundare Principii generale de calcul, STAS 3300/2 - 85 - Teren de fundare. Calculul terenului de fundare în cazul fundarii directe şi SR EN 1997 - 1 Eurocod 7 : Proiectarea geotehnică: Partea 1: Reguli generale, NP 123:2010 - Normativ privind proiectarea geotehnică a fundaţiilor pe piloţi, SR EN 1536 Execuţia lucrărilor geotehnice speciale. Piloţi foraţi.

Prin calculele terenului de fundare se vor obţine rezultate privind:

Pentru fundaţiile directe:

• presiunea acceptabilă a terenului de fundare (pconv, pacc) • presiunea plastică a terenului de fundare (ppl) • presiunea critică a terenului de fundare (pcr) • deformări sau deformaţii posibile aşe construcţiei/ fundaţiei ( �s / �t) Pentru fundaţiile indirecte:

• Capacitatea portantă a fundaţiei la forţe verticale, orizontale şi la momente încovoietoare Pentru taluzuri şi versanti:

• estimarea coeficientului de siguranţă (Fs), înălţimea şi panta stabilă. Calculul terenului de fundare se va realiza:

Pe baza presiunitor convenţionale / acceptabile dacă se îndeplinesc simultan următoarele patru condiţii:

• terenul de fundare este bun (cf. STAS 3300/2-85); • construcţia este obişnuită (clasele de importanţă III, IV şi V); • construcţia nu este sensibilă la tasări; • construcţia nu are restricţii în exploatare. La starea limită de deformaţie (starea limită ultimă - S.L.D.U. sau starea limită a

exploatării normale -S.L.D.E.N.) dacă una singură din condiţiile următoare este îndeplinită:

• în cazul tuturor construcţiilor fundate pe terenuri dificile; • în cazul tuturor construcţiilor sensibile la tasări; • în cazul construcţiilor speciale (c1asele de importanţă I şi II) nesensibile la tasari

fundate pe orice tip de teren, cu excepţia rocilor stâncoase; • când se pot obţine soluţii mai economice prin depăşirea presiunilor conventionale /

acceptabile, cu respectarea condiţiilor specifice stării limită de deformaţie. Valorile de calcul ale parametrilor geotehnici ai terenului de fundare (φ, c, γ) se

determină pentru o asigurare α=0.85(conform STAS 3300/1-85).

La starea limită de capacitate portantă - S.L.C.P. pentru:

CNADNR S. A.



• construcţii fundate direct pe pământuri foarte compresibile; • construcţii fundate direct pe pământuri coezive foarte umede şi saturate, supuse

unei solicitari aplicate rapid; • construcţii fundate direct pe terenuri stâncoase; • construcţii cu fundatii indirecte; • lucrări de susţinere; • fundaţii care transmit încărcări orizontale importante (H>0.1V, unde H şi V sunt

componentele orizontală şi respectiv verticală ale încărcării transmise terenului); • fundaţii aşezate pe taluzuri şi versanti sau în apropierea acestora, dacă distanţa

măsurată în planul talpii fundaţiei până la partea superioară a taluzului este mai mică de 10.0m sau de 6 ori înălţimea fundaţiei;

• fundarea pe terenuri dificile prin îmbunătăţirea calităţii acestora (compactare de suprafaţă, de adâncime, injectare, perne de pământ compactat etc.).

Valorile de calcul ale parametnlor geotehnici ai terenului de fundare (φ, c, γ) se detenmină pentru o asigurare �=0.95(conform STAS 3300/1-85)

5.3.3.9.b. Calcule de stabilitate

Calculele de stabilitate se vor efectua conform prevederilor din SR EN 1997 - 1 Eurocod 7 : Proiectarea geotehnică: Partea 1: Reguli generale şi cele prevăzute în Caietul de Sarcini.

Pe baza forajelor realizate pe amplasament, se vor trasa profile litologice transversale pe baza cărora se vor efectua calculele de stabilitate. Se vor analiza un număr suficient de suprafeţe potenţial alunecătoare circulare sau oarecare, locale şi generale, care să cuprindă cele mai defavorabile situaţii.

Rezultatele calculelor, pentru toate ipotezele prevăzute în Caietul de Sarcini, se vor centraliza tabelar, apoi fiecare ipoteză va fi comentată individual. Stabilitatea locală şi generală a zonelor investigate se va verifica la stările limită ultime (GEO şi STR), cu luarea în considerarea acţiunilor, rezistenţelor şi parametrilor de rezistenţă ai materialelor şi coeficienţii parţiali pentru fiecare abordare în parte.

Calculele vor fi efectuate cu ajutorul programelor de calcul Geostru si Geo 5, prin modulele de verificare a stabilităţii pantelor şi versanţilor. Aceste programe ţin cont de normativele şi stasurile aflate în vigoare în România.

Conform Caietului de Sarcini, calculul de stabilitate se va efectua cel puţin, în următoarele situaţii:

• zone de instabilitate existente sau potenţial instabile rezultate în urma cartării; • zone cu debleuri mai mari de 4.0m; • zone cu rambleuri mai mari de 4.0m, inclusiv rampele podurilor, pasajelor şi

viaductelor.

CNADNR S. A.



Se vor respecta şi urma ipotezele de calcul prevăzute în Caietul de Sarcini, Îndrumătorul de întocmire a documentaţiilor geotehnice pentru drumuri naţionale, drumuri expres şi autostrăzi şi SR EN 1997-1:2004, astfel:

• versant aflat în stare naturală; • versant încărcat cu sarcini transmise de echipamente şi utilaje; • versant încărcat cu sarcini transmise de constructii; • versant cu teren saturat în urma infiltratiilor apei pluviale; • versant cu sarcini transmise de un eventual seism; • versant încărcat cu sarcini transmise de constructii şi cu teren saturat în urma

infiltratiilor apei pluviale; • versant încărcat cu sarcini transmise de constructii şi cu sarcini transmise de un

eventual seism; • versant încărcat cu sarcini transmise de constructii, cu sarcini transmise de un

eventual seism şi cu teren saturat în urma infiltratiilor apei pluviale; • versant stabilizat cu lucrări de consolidare; • versant stabilizat cu lucrări de consolidare, încărcat cu sarcini transmise de

constructii, cu sarcini transmise de un eventual seism şi cu teren saturat în urma infiltratiilor apei pluviale.

Calculul stabilităţii la tasare pentru obiectivele prevăzute în Caietul de Sarcini se va realiza atât manual cât şi automat prin intermediul programelor de calcul, cu utilizarea parametrilor geotehnici de referinţă (compresibilitate, rezistentţă la forfecare, caracteristici fizice) pentru fiecare situaţie analizată (eforturi totale şi efective, considerarea fenomenului de consolidare, sensibilitatea la variaţii de umiditate)

Calculul stabilităţii la tasare se va realiza în următoarele situatii:

• Rambleuri cu înălţimea mai mare de 2.0m, fundate pe terenuri dificile (mâluri, pământuri sensibile la umezire, loesuri etc.);

• Rampele podurilor, pasajelor şi viaductelor cu înălţimea acestora la culee mai mare de 4.0m.

Pentru fiecare calcul de stabilitate se va întocmi un breviar de calcul şi raport de verificare apoi toate zonele verificate şi datele obţinute vor fi centralizate sub formă tabelară. De asemenea toate breviarele şi rapoartele de verificare vor fi semnate şi ştampilate de un verificator de proiecte astestat pentru domeniul Af „Rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare al construcţiilor şi masivelor de pământ”.

5.3.3.9.c. Verificarea documentaţiilor geotehnice

Documentaţiile geotehnice emise vor fi verificate de un Verificator de Proiecte atestat pentru Domeniul Af „Rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare al construcţiilor şi masivelor de pământ”.

CNADNR S. A.



5.3.4. Studii topografice

5.3.4.1. Prezentare

Prestatorul va intreprinde investigatiile necesare pentru determinarea alternativelor de traseu si va face investigatii detaliate ale traseului recomandat ca fiind optim pe baza planurilor ortofotogrametrice.

Alternativele de traseu propuse pentru Proiect, vor fi identificate prin intermediul investigatiilor in teren si hartilor existente, iar fotografierea aeriana va fi planificata in concordanta cu acestea.

Specificatiile pentru pregatirea fotogramelor vor fi elaborate de catre Prestator, si vor avea in vedere urmatoarele cerinte minime:

• Scara imaginii 1:25 000 cu pixelii imaginii de ^m; • Precizia verticala de 85 cm pe puncte bine definite; • Pregatirea Modelului Digital de Teren (MDT) care cuprinde o combinatie de puncte

si linii care va permite generarea liniilor de contur de 1-2 m nivel de precizie in functie de tipul de teren si vegetatie.

Se solicita realizarea fotogrametriei, iar fotogramele rezultate si MDT sa fie folosite ca suport pentru investigatiile preliminare ale traseului orizontal si vertical, incluzand evaluarea cantitatii de terasamente, intrun sistem CAD potrivit. Fotogramele vor fi folosite in continuare folosite ca suport pentru consultatiile publice pentru a prezenta solutia preferata.

Prestatorul va realiza studiile topografice detaliate in baza sistemului STEREO 70 pentru planimetrie si in Sistem MAREA NEAGRA 75 pentru altimetrie vizate de OCPI, doar pentru varianta de traseu optima recomandata. In urma analizei, Beneficiarul va aviza solutia recomandata.

5.3.4.2. Abordarea generală a proiectului

Deoarece zonele de interes pentru realizarea lucrărilor de topografie, sunt caractereizate prin suprafeţe mari de executare a ridicărilor topografice, noi propunem procedeul aerofotografierii întregului traseu cu camera digitală DMC Z/I, integrat cu un procedeu de ridicare topografică in teren utilizând staţiile totale şi alte echipamente, prin echipe de topografi. Aerofotografierea terestră poate fi inlocuita cu imagini satelitare actuale de înaltă rezolutie, solutie ce reprezintă o alternativă pentru realizarea cartografiei terestre prin digitizarea elementelor planimetrice şi construirea MDT.ului.

Acest procedeu de cartografie constituie o variantă optimă in vederea realizări specificaţiilor tehnice şi cerinţelor proiectantului în vederea îndepliniri obiectivelor din varianta prezentată cu procedeul de aerofotogrametrie dar şi la cerinţele proiectantului în vederea obţineri unor ridicări topografice de mare detaliu acolo unde situaţia o cere În cazul în care exista întârzieri de utilizare a procedeului de aerofotogrametrie acestea

CNADNR S. A.



insumând un cumul de factori care pot aparea din cauze meteorologice, prezenţa vegetatie abundentă in plin sezon de infrunzire, de căderi abundente de zăpadă sau producerea de inundatii masive, fapt ce ar conduce la o prelucrare neadecvată a datelor şi apariţia erorilor de masurare, acestea se pot inlătura foarte bine cu ridicările topografice direct pe teren şi cu procedeul alternativ de achiziţionare şi prelucrare a imaginilor satelitare.

Prima cerinţă importantă a Caietului de Sarcini este legată de determinarea alternativelor de traseu pentru alegerea traseului optim.

Studiul traseelor se va face pe baza datelor deja existente la OCPI/ANCPI sau din alte surse precum şi din investigaţiile de pe teren.

Una din soluţii o constituie Modelul Digital al Terenului (MDT) existent la ANCPI şi care poate fi suprapus pe ortofotoplanul existent (zbor 2005, 2009 sau mai noi). Pe baza acestor date se pot calcula trasee, ţinând cont de cerinţele obligatorii (pantă, curbe, etc). Specialiştii în proiectare pot astfel alege un traseu care să corespundă din punct de vedere tehnic-economic.

În cazul în care se folosesc ca sursă de modelare a terenului planurile topografice existente la OCPI/ANCPI (scara 1:2000 sau 1:5000), acestea vor fi aduse în scară şi vectorizate curbele de nivel. În acest mod se va obţine un model digital, care va fi suprapus, ca şi în cazul precedent, pe ortofotoplanul existent.

În cazul în care metodele mai sus enumerate nu îndeplinesc în totalitate cerintele de alegere a traseelor, vom achiziţiona şi prelucra imagini satelitare de ultimă generaţie din care se obţin imagini ortorectificate si MDT actualizat.

Poate fi utilizată şi o metodă combinată a celor trei variante, sau combinarea cu alte date existente la alte instituţii din care să rezulte un MDT care să asigure o precizie cât mai bună pentru viitorul traseu.

Pentru verificarea acurateţii MDT-ului se vor efectua măsurători în teren cu staţiile totale sau receptoare GPS care dau poziţia altimetrică şi planimetrică a punctelor. Aceste puncte de control dau încredere rezultatelor studiului topografic în zonele respective.

Din MDT se pot genera curbe de nivel cu echidistanţa de 1 metru.

Sistemul de proiecţie pentru altitudini va fi Marea Neagră 1975, iar precizia pe verticală va fi sub 85 centimetri.

După alegerea variantelor de traseu optime şi avizarea soluţiei de către beneficiar, se va realiza cartografia terenului.

CNADNR S. A.



5.3.4.3. Faza de detaliu pentru cartografierea variantelor de traseu. Studii topografice de detaliu (cartografie).

După alegerea variantelor optime şi avizarea soluţiei de către beneficiar, se va realiza cartografia traseelor prin procedura de Aerofotogrametrie suplinit de ridicările topografice din teren.

In vederea cartării terenului se va realiza o ridicare topografică (cartografie), continuă în lungul traseului drumului, acoperind vecinătăţile acestuia, conform indicaţiilor de mai jos:

• toate informaţiile culese pe o zona prestabilită, stânga-dreapta fata de axul existent sau viitor al traseului, vor fi transpuse pe planul de situaţie (băltiri, vegetaţie de baltă, copaci înclinaţi, ravene, alunecări de teren, trepte de desprindere şi de reful, utilităţi supraterane şi subterane posibil de identificat, intersecţii cu căi de comunicaţii, descrierea aflorimentelor existente §i a fenomenelor geologice interceptate (falii, fisuri, discontinuităţi, fenomene carstice, etc.) şi vor fi ataşate fotografii de detaliu, pe direcţia crescătoare a kilometrajului, cu detalierea fenomenelor din zona.

• in vederea stabilirii densităţii şi poziţiei punctelor de interes se vor respecta prescripţiile minime stabilite de STAS 9824/3-74 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice proiectate.

• lăţimea zonei de ridicare topografica, măsurată faţă de axul traseului analizat (în ambele direcţii, atât în stânga, cât şi în dreapta) pe care se vor culege informaţii, va fi de:

• cate 25.0 m pentru trasee existente ce urmează a fi reabilitate sau modernizate; pe zonele cu potenţial de alunecare, se va carta întreaga zonă identificată, extinsă cu aproximativ 50.0 m fata de limita acesteia;

• cate 100.0 m pentru trasee noi, la care a fost definitivat axul acestora; pe zonele cu potenţial de instabilitate, se va carta întreaga zonă afectată, extinsă cu aproximativ 50.0 m faţă de limita acesteia;

• cate minimum 500.0 m pentru definirea culoarului unui viitor traseu; pe zonele cu potenţial de instabilitate, se va carta întreaga zonă afectată, extinsă cu aproximativ 100.0 m faţă de limita acesteia.

Înainte de a trece la realizarea lucrărilor, se va lua avizul de începere a lucrărilor de la OCPI/ANCPI.

Pentru a realiza ridicarea topografică (cartografie), este nevoie de determinarea coordonatelor fiecărui punct de detaliu. Punctele de detaliu se determină prin trei metode:

• Ridicare topografică utilizând staţii totale; • Ridicare topografică utilizând receptoare GNSS (GPS). • Aerofotografie

CNADNR S. A.



5.3.4.4. Ridicare topografică utilizând staţii totale

5.3.4.4.a. Proiectul de determinare a punctelor geodezice de sprijin.

Orice ridicare topografică are la bază o reţea geodezică de sprijin. La proiectarea reţelelor geodezice de sprijin se va avea în vedere atât normele tehnice în vigoare cât şi contribuţiile anterioare privind optimizarea construcţiei reţelelor de sprijin.

Trebuie ţinut cont de faptul că fiecare punct nou trebuie să aibă patru vectori de determinare. Prin vector de determinare se înţelege fiecare din: direcţie, distanţă, bază GPS separat sau toate trei luate în combinaţie. În acest mod se respectă cerinţele Normelor ANCI de realizare a reţelelor geodezice de sprijin.

Se va ţine cont de faptul că reţeaua geodezică are două componente: reţeaua de sprijin care aduce în zonă puncte cu coordonate în sistem stereografic 1970 şi reţeaua de îndesire, din care se vor determina punctele de detaliu. Cele două reţele se compensează în bloc.

5.3.4.4.b. Recunoaşterea punctelor geodezice.

Având în vedere că trebuie realizată câte o reţea geodezică de sprijin pentru fiecare Unitate Teritorial Administrativă în parte, trebuie recunoscute toate punctele geodezice existente în zonă pentru încadrarea lucrării în sistemul naţional Stereografic 1970. În cazul în care în zonă nu sunt suficiente puncte geodezice cu coordonate cunoscute se va proiecta o reţea care va fi măsurată cu aparatură GNSS (GPS), reţea care se poate determina şi din puncte mai îndepărtate sau din staţiile permanente ANCPI.

5.3.4.4.c. Stabilirea zonei de măsurat. Marcarea punctelor geodezice.

Stabilirea zonei de măsurat se face pe baza coordonatelor date de proiectant în urma soluţiei aprobată de beneficiar.

Marcarea punctelor geodezice din reţeaua principală se va face cu borne din beton armat sau cu borne de tip FENO.

5.3.4.4.d. Echipamente

Echipamentele sunt cele prezentate la secţiunea eligibilitate. Constau în receptoare GPS cu dublă frecvenţă, clasă geodezică. Se pot utiliza sateliţii GPS, GLONASS şi cei europeni din constelaţia Galilei. De asemenea dispunem de staţii totale care pot fi utilizate atât pentru reţeaua geodezică cât şi pentru punctele de detaliu (radiate). Alte echipamente: computere, camere fotografice, mijloace de transport auto, servere de fişiere, scannere cartografice color A0,plottere cartografice color A0, licenţe. Echipamentele sunt pregătite înainte de efectuarea măsurătorilor, respectiv în perioada premergătoare semnării contractului. Prin echipament se înţelege în primul rând staţiile totale, receptoarele GPS şi autovehicolele.

CNADNR S. A.



5.3.4.4.e. Măsurători pentru determinarea reţelei geodezice de sprijin.

Reţeaua geodezică de stat nu poate asigura necesarul de puncte geodezice în sistem Stereografic 1970 pentru realizarea lucrării. Din acest motiv se va utiliza tehnologia GNSS (GPS) la determinarea coordonatelor. Scopul măsurătorilor GNSS (GPS) îl constituie determinarea coordonatelor în sistem Stereografic 1970 pentru punctele reţelei geodezice de sprijin necesare lucrării. Conform temei lucrării prezentate în caietul de sarcini şi în Memoriul Tehnic al lucrării, pentru o localitate se va determina o reţea geodezică, cu coordonate în sistem Stereografic 1970.

La măsurători se vor folosi receptoarele GNSS (GPS) din dotare. De asemenea se vor folosi staţiile permanente ale ANCPI.

Măsurătorile clasice se vor executa cu staţiile totale din dotarea Societăţii noastre. Au rolul de a îndesi reţeaua geodezică pentru determinarea punctelor de detaliu. Reducerea distanţelor se va face la planul de proiecţie Stereografic 1970.

5.3.4.4.e.1. Calculul coordonatelor punctelor reţelei geodezice de sprijin

Calculul coordonatelor în sistem WGS84 în urma utilizării tehnologiei GNSS (GPS). Se realizează cu programele de prelucrarea achiziţionate cu echipamentele. Programe de prelucrare dau în prima etapă coordonate radiate din punctele cu coordonate cunoscute, apoi fac o prelucrare prin metoda celor mai mici pătrate pentru a obţine valorile cele mai probabile pentru fiecare punct nou determinat. Punctele utilizate ca puncte vechi vor fi staţiile permanente ale ANCPI. Aceste coordonate sunt oficiale şi au garanţia determinării în sistem absolut.

Transformarea coordonatelor WGS84 în proiecţie Stereografică 1970 având la bază elipsoidul Krasovski prin utilizarea programului TRANSDAT al ANCPI este cel mai facil mod de rezolvare. Practic se introduc coordonatele WGS84 determinate pentru fiecare punct în parte şi automat programul calculează coordonatele în sistem Stereografic 1970. De asemenea programul furnizează altitudini pentru punctele respective.

Compensarea reţelei geodezice. Compensarea se va efectua prin metoda celor mai mici pătrate, măsurători indirecte. Valorile corectate sunt măsurătorile, respectiv direcţiile, distanţele şi Ax, Ay obţinute din datele GPS. Mărimile indirecte, compensate, sunt coordonatele punctelor noi în sistem Stereografic 1970.

Coordonatele în sistem Stereografic 1970 obţinute cu programul TRANSDAT sau prin transcalcul pe baza a minim 4 puncte comune devin coordonate provizorii pentru intrarea în compensare. Puncte cu coordonate cunoscute vor fi doar punctele geodezice din zonă recunoscute la teren. Se vor scrie astfel trei tipuri de ecuaţii: pe direcţii, pe distanţe şi Ax, Ay obţinute din datele GPS. Aceste mărimi vor primi corecţii.

În ambele cazuri se vor respecta condiţiile compensării: numărul de ecuaţii va fi egal cu numărul măsurătorilor, numărul de necunoscute egal cu dublul numărului de puncte

CNADNR S. A.



noi. De asemenea se vor calcula preciziile de determinare a reţelei geodezice care trebuie să fie mai mici sau egale cu cele prevăzute în normele tehnice şi Caietul de Sarcini.

5.3.4.4.f. Ridicare topografică utilizând receptoare GNSS (GPS)

Utilizarea receptoarelor GNSS (GPS) nu este posibilă în orice condiţii. Din acest motiv este nevoie şi de utilizarea staţiilor totale.

5.3.4.4.f.1. Realizarea reţelei geodezice de sprijin.

Se face la fel ca în cazul descris in sectiune precedenta. Reţeaua geodezică este strict necesară pentru realizarea lucrărilor, dar şi pentru lucrările ulterioare.

5.3.4.4.f.2. Măsurarea punctelor de detaliu.

Sunt două posibilităţi:

• utilizarea sistemului ROMPOS; • utilizarea sistemului GNSS diferenţial - RTK (LRK), respectiv măsurători în timp

real.

Ambele posibilităţi dau direct coordonatele în sistem de coordonate Stereografic 1970.

5.3.4.4.f.3. ROMPOS

Aceasta tehnologia utilizează staţiile permanente pentru a determina poziţia unui receptor. Tehnologia cuprinde staţiile fixe suplinite de staţiile permanente. Acestea au poziţia cunoscută permanent şi pot transmite corecţii receptoarelor echipate cu decodificarea semnalului primit de la staţia de bază. Corecţiile transmise de receptorul de bază pot fi corecţii de pseudodistanţe şi corecţii de variaţie a pseudodistanţelor. Aceste corecţii se pot determina utilizând pseudodistanţele pe baza codurilor transmise de sateliţi sau pe baza măsurătorilor folosind faza undei purtătoare În plus, un serviciu specializat bazat pe o reţea de staţii GNSS poate transmite şi alte corecţii suplimentare, în special cele datorate propagării semnalelor prin ionosferă şi troposferă.

Transferul corecţiilor diferenţiale DGNSS/RTK de la reţeaua se staţii de referinţă la utilizator se poate face prin diverse mijloace, cele mai întâlnite fiind: transferul prin unde radio, prin sisteme de comunicaţii mobile GSM/GPRS sau prin Internet.

Serviciile DGNSS/RTK ale ROMPOS se bazează pe transferul datelor prin intermediul Internetului. Aceste date sunt transmise în format standardizat RTCM (Radio Technical Comission for Maritime Services) cu ajutorul tehnologiei NTRIP (Networked Transport of RTCM via Internet Protocol). NTRIP include un protocol de sine stătător pe HTTP (Hypertext Transfer Protocol) şi adaptat la cerinţele de transfer ale datelor GNSS. El permite difuzarea corecţiilor diferenţiale (în format RTCM) sau a altor tipuri de date GNSS spre utilizatori staţionari sau în mişcare prin intermediul Internetului. NTRIP permite accesul la Internet prin reţele mobile bazate pe IP (Internet Protocol), cum sunt reţelele GSM, GPRS, EDGE sau UMTS. Utilizarea acestor tehnologii se realizează prin

CNADNR S. A.



intermediul unor module incluzând: NTRIP Server (pentru transferul datelor de la staţiile permanente la serverul central), NTRIP Caster pentru administrarea şi transferul datelor de la serverul central (cum ar fi serverul ROMPOS) şi NTRIP Client pentru preluarea datelor (corecţiilor diferenţiale) de la serverul central de către utilizatori. Modulele de tip NTRIP Server şi NTRIP Client sunt disponibile în mod gratuit de la diverşi producători software, în special de la Agenţia Federală de Cartografie şi Geodezie (BKG) din Germania care a fost promotorul acestei tehnologii. Aceste module pot fi instalate pe diverse echipamente ca: receptoare GNSS, calculatoare de tip desktop, laptop, PDA, telefoane mobile, etc. varianta cea mai practică este cea în care utilizatorul are instalat un NTRIP Client direct pe receptorul GNSS, iar apoi odată configurat acest soft, cu ajutorul unui modem GSM/GPRS se poate realiza conectarea şi transferul datelor de la serverul de date unde rulează un software de tipul NTRIP caster la receptorul GNSS. [Situl ANCPI-ROMPOS]

5.3.4.4.f.4. Principiul sistemului GNSS diferenţial

Constă în observarea erorilor de măsurare a pseudodistanţelor privind fiecare satelit observabil într-un punct de referinţă a cărui poziţie este cunoscută cu precizie în sistemul WGS84. Observarea acestor erori permite stabilirea corecţiilor care sunt radio-difuzate, aşa încât de ele să beneficieze utilizatorii (staţiile mobile) care evoluează în zona de interes din jurul staţiei de referinţă. Cele mai performante sisteme de transmitere a corecţiilor prin radio, la ora actuală, permit ca aceste corecţii să fie transmise până la distanţe de 45-50 km faţă de staţia de referinţă, în condiţii bune de propagare a undelor radio. Această distanţă poate fi depăşită cu ajutorul utilizării sistemului de telefonie mobilă pe post de transmisie a corecţiilor (în prezent ROMPOS). Problema care apare este legată de faptul că atât staţia fixă, care transmite corecţiile cât şi staţia mobilă, trebuie să vadă aceeaşi minim patru sateliţi. Din acest motiv, distanţa între cele două receptoare nu poate fi mărită foarte mult.

Cauzele principale ale erorilor de măsurătoare în sistemul GNSS sunt:

• erorile privind estimarea intervalelor de timp pentru propagarea datelor GNSS; • erorile legate de informaţiile transmise prin satelit privind:

• ceasul satelitului; • datele orbitale;

• erorile voluntare provocate prin degradarea voluntară a sistemului GNSS, urmărind să diminueze performanţele sistemului pentru utilizatorii care nu au acces la serviciul de poziţionare precisă;

• metodele diferenţiale (staţie de referinţă + staţie mobilă) asigură şi corectarea acestor erori voluntare.

CNADNR S. A.



5.3.4.4.f.5. Transmiterea datelor prin unde radio UHF

Transmiterea corecţiilor către utilizatori trebuie să se facă, în cazul unui sistem „timp real”, printr-o asemenea modalitate încât:

• să acopere întreaga zonă de interes; • să asigure o fiabilitate a transmisiei compatibilă cu calitatea necesară.

Frecvenţele utilizate la transmitere corecţiilor sunt diferite funcţie de tipul receptoarelor.

Calculul corecţiilor la staţia de referinţă şi recepţia acestora la staţia mobilă. Calculul corecţiilor se face printr-un modul receptor, echipat cu un anumit număr (24/120) canale paralele de recepţie, permiţând să se calculeze simultan corecţiile de la 24/120 sateliţi .

Modulul receptor calculează pentru fiecare satelit:

• diferenţa dintre distanţa măsurată şi distanţa teoretică obţinută pornind de la datele efemeridelor şi de la poziţia cunoscută a antenei GNSS de la staţia de referinţă;

• viteza evoluţiei corecţiei.

Corecţiile sunt calculate la fiecare 0,6 secunde pentru toţi sateliţii şi sunt transmise la unitatea centrală care gestionează emisia pe suportul UHF.

Un mesaj de corecţie transmis la unitatea centrală de către modulul receptorului GNSS cuprinde:

• numărul săptămânii; • contorul Z, care permite să se dateze cu precizie fiecare corecţie în scara de timp

GNSS.

Pentru fiecare satelit:

• indicarea schimbării efemeridelor; • corecţia observată (maxim ±9.999.999 milimetri); • viteza evoluţiei corecţiei (maxim ±999 mm/s); • numărul satelitului (SV. 0-31); • corecţia ionosferică calculată la staţia de referinţă (centimetri); • corecţia troposferică calculată la staţia de referinţă (centimetri).

Frecvenţa de emisie poate fi programată prin paşi de 12,5 kHz, într-o bandă de ±4MHz în raport cu frecvenţa nominală a staţiei.

Mesajul de corecţie, care poate conţine corecţii pentru maxim 24/120 sateliţi, este primit printr-un receptor UHF, care transmite corecţiile receptorului GNSS al mobilului unde ele sunt decodate printr-un modem. Receptorul GNSS al mobilului aplică corecţiile diferenţiale măsurătorilor sale proprii de pseudo- distanţe, pentru fiecare satelit astfel:

PRt = PRMt - PRCt (8.3)

CNADNR S. A.



unde:

PRt = pseudodistanţa corijată la timpul t;

PRMt = pseudodistanţa măsurată de receptorul mobilului;

PRCt = corecţia pseudodistanţei transmisă de staţia de referinţă;

Erorile ionosferică şi troposferică, calculate de staţia de referinţă, sunt incluse în termenul PRCt.

5.3.4.4.f.6. Producţia modelului digital de elevatie

Pentru a se obtine date de achiziţii brute pentru modele digitale de elevatie, post-procesarea datelor este împărţita în următoarele faze:

• Reconstrucţia aşa-numitul "nor de puncte", care se obţine în urma calculului traiectoriile obţinute, cu ajutorul software-ului special, prelucrarea simultană în date GPS diferenţiale înregistrate de platforma inerţială de la bord şi datele de la sol GPS.

• Clasificarea şi filtrarea datelor pentru a elimina punctele de eronate. • Formarea şi editarea de DTM / DSM.

5.3.4.4.f.7. Tipul de cameră şi obiectivul pentru relizarea zborului fotogrametric

Aerofotografierea se va executa exclusiv cu camera digitală color DMC Z/I.

Camera fotogrametrică digitală utilizată este prevăzută cu toate anexele moderne necesare obţinerii unor fotogramme cu o calitate foarte bună:

• Sistem de compensare a trenării liniare FMC (Forward Motion Compensation) încorporat - care permite eliminarea fenomenului de trenare, înlătură neclaritatea detaliilor pe fotograme, datorată deplasării avionului în intervalul cât obturatorul este deschis;

• Unitate Inerţială de Măsurare - IMU pentru înregistrarea valorilor reziduale ale (9, ro, k) pentru fiecare fotogramă;

• Receptor DGPS aeropurtat pentru determinarea cu precizie a coordonatelor centrelor de proiecţie ale fotogramelor.

Obiectivul va fi calibrat pentru domeniul spectral vizibil.

Rezoluţia radiometrică este setată la 8 biţi.

Fiecare obiectiv de cameră utilizat pe durata contractului este calibrat, testat şi certificat de către producătorul camerei. Certificatul de calibrare demonstrează că tipul de camere DMC se calibrează automat prin intermediul softului de control a acesteia iar procedura de transformare a imaginii rezolvă toate problemele de distorsie.

CNADNR S. A.



Camera este instalată pe o platformă giro-stabilizatoare, care amortizează vibraţiile şi asigură giro-stabilizarea corpului camerei pe cele trei axe (9, ro, k) asigurând preluarea nadirală a fotogramelor (interesecţia dintre verticala care trece prin centrul de proiecţie şi planul fotogramei).

5.3.4.4.f.8. Reperaj şi aerotriangulaţie

Pentru calibrarea fotogramelor în sistemul naţional de proiecţie stereo70 pe imagini trebuie identificate puncte de reperaj care vor fi determinate cu precizie şi verificare în teren prin tehnologie GPS.

Prin aerotriangulaţie are practic loc o îndesire automată a punctelor de reperaj iniţiale corespondente în teren - imagine astfel încăt fiecare model stereoscopic să conţină puncte cu coordonate în sistemul fotogramei şi în sistemul teren.

În urma procesului de aerotriangulaţie pentru fiecare fotogramă se vor determina parametri de orientare exterioară care vor asigura extragerea de informaţii în sistemul de coordonate stereo70.

5.3.4.4.f.9. Executarea Aerotriangulatiei

Prestatorul va executa masuratori asupra punctelor de legatura in mod automat sau manual. Cand punctele masurate automat nu sunt suficiente pentru orientarea relativa a stereomodelelor, prestatorul este obligat sa execute masuratori ale punctelor de legatura manual. Detaliile referitoare la acest lucru vor fi incluse in propunerea tehnica la capitolul unde se descrie abordarea, soft-ul si hardul (plotterul analitic sau statia de lucru fotogrametrica digitala) care urmeaza sa fie folosit si modul de respectare a tolerantelor impuse, Prestatorul va decide asupra numarului optim de puncte de legatura pentru asigurarea unei bune orientari relative a stereomodelelor.

Daca blocul de Aerotriangulatie este impartit in sub-blocuri, vor fi folosite cel putin doua imagini adiacente la calcularea celui de-al doilea bloc. Punctele de legatura sau centrul de proiectie cel mai apropiat de noul bloc trebuie sa fie considerat ca liber si sa fie compensat din nou. Pentru racordarea blocurilor adiacente se va folosi metoda clasica, adica: masurarea la capatul flecarei benzi a trei puncte de legatura care sa fie aceleasi si in blocul vecin. Evaluarea calitatii racordarii se face prin compararea valorilor coordonatelor X, Z, Y, obtinute din compensarea celor doua blocuri vecine.

Compensarea aerotriangulatiei trebuie executata prin metode riguroase cu evidentierea preciziei obtinute

Imaginile aditionale trebuie incluse in Aerotriangulatie pentru a asigura consistenta geometrica intre zonele adiacente de proiect.

Scopul Aerotriangulatiei este de a furniza punctele de sprijin necesare pentru orientarea absoluta a modelelor fotogrametrice si de asemenea sa asigure indesirea retelei de sprijin, ceea ce diminueaza volumul masuratorilor de teren. Din acest motiv,

CNADNR S. A.



punctele de legatura masurate manual trebuie sa reprezinte detalii punctiforme vizibile pe fotograma, identificabile in teren, ca si reperii permanenti de la sol sau ca reperii noi, stabiliti cu acest scop.

Trebuie sa se puna accent pe masurarea punctelor de legatura identificate in cat mai mulle imagini posibile (puncte de suprapunere), minim patru in cadrul blocului.

Punctele masurate in doar doua fotograme trebuie sa apara numai la capetele benzilor.

Punctele masurate in trei fotograme trebuie sa apara obligatoriu pe linia centrelor de proiectie si la marginile de nord si sud ale blocului.

Compensarea aerotriangulatiei trebuie astfel realizata incat erorile grosolane sa fie eliminate complet.

Erorile reziduale cele mai mari in Aerotriangulatie nu trebuie sa fie mai mari de 1.5 din marimea pixelului.

Erorile medii patratice/Abaterea standard Sigma pentru compensarea finala nu trebuie sa fie mai mari de 0.8 din marimea pixelului.

5.3.4.4.f.10. Restituţia fotogrametrică şi editarea planurilor

Pentru extragerea informaţiilor topografice necesare întocmirii planului topografic de situaţie la scara 1:2000 se vor utiliza metodele clasificării norilor de puncte şi a stereorestituţiei fotogrammetrice.

Detaliile topografice vor fi extrase în straturi separate în modul 3D şi vor fi apoi editate pentru adăugarea de semne convenţionale în mod 2D.

Se vor extrage drumurile, hidrografia, construcţiile, limite de categorii de folosinţă ale terenului, păduri, rupturi de teren, curbe de nivel, puncte de cotă şi orice alt detaliu reprezentativ pentru scara 1:2000. La realizarea stereorestituţiei o atenţie deosebită se va da la ridicarea limitelor de proprietate, identificarea proprietarilor şi a categoriei de folosinţă a terenului. Toate aceste date sunt necesare pentru a uşura întocmirea planului de expropriere şi identificarea suprafetelor.

Planul topografic va fi apoi editat utilizând atlasul de semne convenţionale în vigoare pentru scara1:2000.

După editarea planului, se vor face verificări în teren pentru identificarea anumitor detalii care nu au fost vizibile pe fotograme cum ar fi bornele kilometrice pe drumurile alaturate.

Prin aceste metode propuse, noi garantăm execuţia unei topografii a terenului de mare precizie şi actualizate la zi, prin combinaţia restituţiei fotogrametrice obţinandu-se toate produsele necesare etapelor viitoare ale proiectului.

CNADNR S. A.



5.3.4.4.f.11. Hărţi Ortofoto

Fiecare ortofoto va fi georeferenţiat cu un fişier (.tfw).

Fişierul raster pentru fiecare imagine va fi stocat în format (.tiff).

Culorile vor fi naturale şi vor reflecta topografia.

Racordarea şi liniile de contact ale imaginilor vor fi astfel făcute încât să nu existe diferenţe radiometrice în ortofotoplanurile color digitale.

În ceea ce priveşte calitatea ortofotografiilor, acestea vor face posibilă distingerea în mod clar şi exact a diferitelor detalii.

Hărţile ortofoto vor fi realizate astfel încât toate deplasările de relief, obiectele de infrastructură cum ar fi poduri, drumuri să fie eliminate. Acoperişurilor caselor, construcţiilor. etc nu li se corecteaza poziţia lor geometrică.

În cazul existenţei golurilor fără informaţii de imagine, se vor achiziţiona şi insera ortofotoplanuri de altă generaţie sau imagini satelitare actuale.

5.3.4.4.f.12. Evaluarea terasamentelor

Se poate realiza cu ajutorul programelor de tip CAD (Societăţile noastre deţin licenţe pentru asemenea tip de programe). Precizia evaluărilor depinde de precizia cu care s-au efectuat măsurătorile. Aceste se vor încadra în cerinţele Caietului de Sarcini.

5.3.4.4.f.13. Livrabile

Produsele care se vor livra vor fi următoarele:

• mozaicul zonei aerofotografiate • model digital de elevaţie (DEM) • modelul digital de suprafaţă (DSM) • inventar de coordonate pentru punctele de control • planul topografic digital scara 1:2000 pe toată lungimea traseului propus • ortofoto digital • raportul tehnic

Pentru pregătirea Reactualizare Studiului de fezabilitate se va aplica fotogrammetria digitală pentru studiile şi pentru reconstrucţia modelelor 3D. În ele vor fi prezentate starea de fapt teritorială, a polarizatoarelor, a parcursurilor, a artefactelor şi a eventualelor obiecte arheologice de orice dimensiune.

Această metodă de studiu va permite reconstruirea şi realizarea sistemului geodezic de referinţă, oferind imagini tridimensionale, de înaltă rezoluţie, cu o cromatică fidelă a obiectelor şi a locurilor fotografiate, pe care se vor putea efectua analize aprofundate de cercetare şi identifica acţiunile ulterioare de programare.

CNADNR S. A.



5.3.5. Studiul arheologic

5.3.5.1. Etapa 1 - Realizarea evaluării preliminare:

Prima etapă construieşte premisele absolut necesare implementării celei de-a doua etape şi, mai mult, conduce implicit la o foarte bună cunoaştere a terenului înainte de contactul direct.

Prima etapă se referă strict la documentarea privind siturile şi/sau descoperirilor arheologice dintr-o zonă dată. Evident, aceasta presupune corecţii sau revizuiri ale informaţiilor existente. Cu alte cuvinte, dacă doi autori publică informaţii diferite sau contrare despre un sit, trebuie decelată informaţia corectă. De regulă, acest lucru se poate realiza prin verificarea în teren, inclusă primei etape.

Este, în primul rând, o cercetare de birou (bibliotecă, arhivă etc.). Pe lângă multitudinea de cărţi, articole sau studii publicate în periodicele ştiinţifice româneşti şi străine, se va consulta o serie de hărţi istorice (de exemplu, Harta Specht - cca. 1793, Harta Szatmary - 1864 sau hărţile celei dea treia ridicări topografice austrice - sfârşitul secolului al XlX-lea, pentru a le aminti pe cele mai cunoscute), dar şi planuri de 1:25000 şi 1:5000, ortofotoplanuri şi fotografii satelitare. În ceea ce priveşte documentele - ele se referă numai la perioada medievală (menţionări de sate, de ex.) şi sunt în mare parte accesibile.

Aceste analize combinate vor creea o primă imagine de ansamblu asupra potenţialului arheologic al spaţiului traversat de viitorul traseu. În legătură directă cu acesta, se va proceda la poziţionarea cartografică cât mai exactă a siturilor arheologice cunoscute. Acest lucru derivă, firesc din prima fază, cea bibliografică. Existenţa unei zone largi prin care va trece traseul permite un lucru esenţial. În momentul în care există toată informaţia arheologică se poate indica cu un grad mare de precizie un traseu preferat care să fie cât mai puţin costisitor şi care să afecteze cât mai puţine situri arheologice cunoscute (să nu uităm că multe dintre ele sunt monumente istorice şi unele dintre ele sunt situri pluristratificate care necesită un timp îndelungat de cercetare preventivă). O primă etapă de teren vizează strict evaluarea gradului de verificare a informaţiile bibliografice în teren - identificarea fizică a siturilor doar menţionate bibliografic şi, firesc, compararea informaţiilor (de exemplu, de natură dimensională şi geomorfologică) cu situaţia efectivă. Scurtă şi inclusă în etapa evaluării preliminare, această activitate de teren este menită la a evalua amplasamentele probabile şi de a le transforma în amplasamente sigure. Mai mult, elementele de analiză de topografie arheologică, vor asigura o desfăşurare coerentă a tuturor activităţilor viitoare de teren, din cea de-a doua etapă.

În momentul evaluării, trebuie să existe un suport topografic şi/sau cartografic suficient de cuprinzător încât să permită posibilitatea precizărilor de natură să indice ca fiind de preferat un traseu sau altul. Utilizarea modelelor predictive pentru diferite epoci istorice poate completa cumulul de date existent până în acest moment.

CNADNR S. A.



Firesc, permanent, informaţia arheologică se completează în cea de-a doua etapă, a diagnosticului intruziv. De aceea, două elemente principale se vor reţine la sfârşitul acestei prime etape:

• faptul că nu există precizări bibliografice sau documente despre prezenţa vreunui sit într-o zonă dată, nu înseamnă că acolo nu există nimic.

• existenţa unor precizări bibliografice nu presupune neapărat şi existenţa vreunui sit. Poate fi vorba de o eroare, din cauze multiple, sau de exagerări din partea unor arheologi.

Raportul de evaluare preliminară va conţine informaţii arheologice despre fiecare variantă de traseu, putându-se prezenta în mod preliminar opţiuni tehnice, logistice şi financiare, precum şi eventuale riscuri privind alegerea unuia sau a altuia dintre trasee. Ca parte a unei evaluări multicriteriale, rezultatele interpretate ale unei cercetări arheologice pot modifica traseul sau, în condiţii geotehnice similare, pot impune unul sau altul dintre trasee. Certitudinea va fi oferită în cea de-a doua etapă - a diagnosticului arheologic.

5.3.5.2. Etapa 2 - Realizarea evaluării de teren

O etapă care face legătura cu cercetarea arheologică o reprezintă analiza aerofotogrametrică. Utilizarea capturilor Google Earth sau a ortofotoplanurilor nu presupune o analiză aerofotogrametrică. Detaliile oferite de acestea nu sunt esenţiale în identificarea de staţiuni şi, cu atât mai puţin, de elemente ale structurii lor interne. Analiza fotografiilor aeriene oblice, realizate de la nu mai mult de 500 m înălţime, georeferenţiate în cazul necesităţii precizării amplasamentului exact, este o primă etapă metodologică în analiza siturilor arheologice.

Investigaţia aeriană se poate realiza cu o aeronavă Cessna SkyHawk 172H, coordonatele geografice ale siturilor şi traseul de zbor putând fiind înregistrate cu un GPS. Modul de realizare al fotografiilor este în plan oblic, prin descrierea unui cerc în jurul sitului, pentru a surprinde atât structura, peisajul, cât şi punctele de control de la sol care să facă posibilă georeferenţierea fotografiilor.

Analiza aerofotogrametrică poate conduce la identificarea de situri noi, dar şi la precizări de ordin dimensional sau, mai important, la identificarea unor elemente de structură internă a siturilor care nu sunt vizibile la nivelul solului - şanţuri de delimitare, gropi de morminte sau resturi de locuinţe incendiate.

Fotografia aeriană oblică nu exclude însă cercetarea la sol în parametri clasici. Cercetarea de suprafaţă (periegheza) trebuie să reprezinte o a doua etapă obligatorie în acest proces.

Periegheza presupune caroierea virtuală a unei zone date şi recoltarea coerentă a materialului arheologic şi înregistrarea sa minuţioasă. Cu ajutorul unui GPS suficient de exact (o eroare de 2 m este acceptabilă), având un suport topografic corect, într-o aplicaţie

CNADNR S. A.



GIS, utilizând şi informaţiile oferite de metodele geofizice şi investigaţiile aerofotogrametrice, se obţine o imagine clară a tuturor siturilor dintr-o zonă dată.

Trebuie menţionat, pe scurt, că periegheza este o traversare repetată, la sol, în lanţ de trăgători, a unui spaţiu şi recoltarea întregului material arheologic. Din acest moment există posibilitatea de a face precizări asupra dimensiunilor unor situri (din punct de vedere al distribuţiei la sol a materialelor arheologice) care nu s-au putut realiza anterior, dar şi obţinerea unor elemente clare privin datarea aşezărilor (sau necropolelor) - prin recuperarea de material arheologic caracteristic.

O porţiune minimă care se poate acoperi într-o zi lucrătoare este de cca. 5 km, dar maximul variază întotdeauna atât din considerente topografice, cât şi în măsura în care sunt identificate resturi antropice.

Efectuarea unor investigaţii geofizice pentru zonele în care a fost reperat potenţial arheologic se inserează firesc între periegheze şi realizarea diagnosticului intruziv, deşi, uneori, se utilizează şi în timpul diagnosticului (cf. Grafic Gantt).

Investigaţiile geofizice - în cazul de faţă, din punct de vedere al rezultatelor coroborate cu timpul de prelucrare şi costurile, cea mai fiabilă metodă este cea magnetometrică - sunt menite nu numai la a preciza dimensiunile unui sit arheolog, ci, mai ales, la a evidenţia structura internă a sitului - prezenţa de clădiri, gropi de provizii sau de morminte, amenajări defensive sau casnice. Acest lucru este esenţial pentru a treia etapă. De multe ori nu dimensiunea spaţială a unei aşezări este esenţială ci complexitatea sitului şi acumularea stratigrafică. Se utilizează un magnetometru cu vapori de cesiu, model G858, instrumentul fiind instalat în diferite module (unul sau doi senzori, instalaţi orizontal sau vertical pe suportul de aluminiu portabil sau mobil). Procesarea datelor este făcută în mediu GIS şi prin intermediul softurilor specifice echipamentului, înlăturându-se, acolo unde este posibil, eventualele perturbaţii create de variaţiile diurne ale câmpului magnetic total şi zgomotul magnetic de fond.

Toate acestea conduc la o estimare exactă a costurilor şi timpului necesar realizării săpăturii arheologice preventive. Magnetometria indică şi dimensiunile complexelor care vor urma a fi cercetate.

În final, metodele intruzive - incluzând aici şi carotajele stratigrafice, vor definitiva ansamblul datelor privind structura internă a siturilor, tipul de locuire, stratigrafia. Important de menţionat aici este faptul că în zona sudică a României există staţiuni care deşi au numai 80 m diametru, pot avea cel puţin 4 m de stratigrafie - dezvoltarea pe verticală a siturilor poate pune ulterior probleme deosebite financiare şi de timp.

Carotajele stratigrafice manuale, amplasate rectiliniu, acoperă cu succes spaţiile libere dintre sondaje, acolo unde s-a relevat potenţial arheologic. Dispunerea lor va avea în vedere atât scanarea magnetometrică, cât şi, mai cu seamă, evitarea zonelor afectate sau cele topografic imposibil de locuit - ravene, văi, escarpări de pante etc. Şi în acest caz,

CNADNR S. A.



carotiera - cu un diametru al sondei de 7,5 cm - va fi utilizată în paşi altimetrici succesivi de câte 10 cm. Sedimentele recuperate vor fi descrise, materialele arheologice separate, iar elementele de identificare pentru fiecare în parte fiind prelevate, în măsura necesităţii identificării.

Dimensiunile sondajelor şi densitatea lor va respecta minimul impus de cerinţele, maximul fiind impus de fiecare situaţie în parte. Evident, vor fi respectate standardele şi procedurile oricărei cerectări arheologice. Se va proceda cel puţin la decaparea mecanică a solului, utilajele fiind utilizate şi pentru eventuale casete de cercetare, necesare în momentul identificării vreunui complex arheologic.

Înregistrarea arheologică a complexelor îmbracă mai multe aspecte.

Cel descriptiv are în vedere în principal apartenenţa chrono-culturală, natura, consistenţa şi cromatica generală a sedimentului, elemente dimensionale, constituenţi antropici asociaţi, precum şi o obligatorie încadrare interpretativă. În acest sens, se va utiliza o fişă de înregistrare. Evident, este vorba de o compilaţie adaptată unei situaţii date. Acelaşi tip de fişă va fi utilizat şi în cazul unităţilor stratigrafice, dacă va fi necesar. În cazul siturilor, se va utiliza fişa-tip recomandată.

Înregistrarea grafică a complexelor este o altă componentă esenţială a înregistrării arheologice. După cum se ştie, un desen arheologic reprezintă, înainte de toate, o interpretare a unei situaţii arheologice. Simple contururi sau delimitări creionate pe o hârtie milimetrică nu exprimă nimic. Nu cuantifică nimic. Nu reflectă nimic. Un desen arheologic poate avea valoare în momentul în care situaţia arheologică a fost înţeleasă. Nicicum altfel sau în nici un caz invers. Scara preferată este cea de 1:10, nu datorită facilităţii oferite de reducere ci pentru surprinderea a cât mai multor detalii. În acelaşi sens, paşii măsurătorilor se situează în intervalul 5-10 cm. În cazul sondajelor/secţiunilor care nu impun această scară, se va utiliza şi reducerea 1/50 sau 1/20.

Înregistrarea fotografică va urmări documentarea vizuală suplimentară a siturilor, complexelor şi situaţiilor arheologice, prin consemnarea ansamblului şi a detaliilor sugestive. Organizarea în fişiere coerente va permite renunţarea la tăbliţa fotografică de identificare, precum şi accesul facil la informaţie.

În fine, înregistrarea materialului arheologic se va realiza progresiv, pe tipuri de material. De asemenea, precizez că tot ceea ce se va recupera - fără existenţa vreunei selecţii intenţionate - va fi spălat înaintea redactării raportului final. Planuri, profile, desene şi/sau fotografii de material arheologic vor însoţi, de altfel, raportul ştiinţific.

Revenind la sondaje, amplasamentul acestora va ţine cont de detaliile topografice evidenţiate în fazele anterioare, dar şi de rezultatelor analizelor aerofotogrametrice şi magnetometrice, precum şi, mai cu seamă de rezultatele obţinute în urma perieghezelor. Complementaritatea acestor metode de investigaţie va asigura un cumul de informaţie suficient de important pentru precizarea absenţei/prezenţei unui sit arheologic, structura

CNADNR S. A.



internă a acestuia, dimensiunea spaţială a locuirii, amplitudinea stratigrafică a sitului - un întreg pe care baza căruia se va realiza analiza finală a cercetărilor arheologice. Mai mult, va oferi certitudini în ceea ce priveşte cea de-a treia etapă, putând fi posibilă estimarea de costuri, logistică şi personal ştiinţific necesar cercetării arheologice preventive. Se vor stabili inclusiv zonele de risc pentru lucrări adiacente lucrărilor de construcţie (drumuri tehnologice, gropi de împrumut).

Fiind vorba de o cercetare complexă, aceste faze (cerinţe) deşi se desfăşoară într-o succesiune strictă, ele se pot suprapune temporal pe măsură ce cercetarea avansează în teren (graficul Gantt). Cu alte cuvinte, de exemplu, deşi perieghezele nu au fost finalizate pe întregul tronson, în zona iniţială pot începe investigaţiile geofizice.

Raportul final de evaluare, ca sumă a întregii cercetări arheologice anterioare şi, realizat corect, va fi, aşadar, în măsură să contribuie esenţial la estimările viitoare şi protejarea patrimoniului cultural naţional imobil. Prin structura sa, raportul va evidenţia atât respectarea cerinţelor impuse Prestatorului, cât şi deontologia profesională a colectivului ştiinţific, dar va include şi elementele vizate de Anexa 2 - Cerinţe privind studiul arheologic.

Personalul specializat prezent în cercetarea arheologică este cel care va fi coordonat de către expertul arheolog din lista personalului cheie. Acest segment este reprezentat de arheologi specialişti şi/sau debutanţi sau doar absolvenţi (nu are importanţă poziţia în Registrul Arheologilor) al unei facultăţi de istorie de cel puţin patru ani (cei din sistemul Bologna trebuie să fii absolvit şi masterul), cu excepţia acelor specialişti care au specializări conexe (geologie, geografie etc.).

S-a avut în vedere multitudinea de epoci istorice ale căror urme există pe cuprinsul teritoriului românesc. De aceea, din cadrul echipei trebuie să facă parte specialişti pe una sau alta dintre aceste perioade istorice (neo-eneolitic, epoca bronzului, daci, perioadă medievală, de exemplu). De asemenea, studiile conexe care trebuie să însoţească documentaţia arheologică necesară obţinerii avizelor specifice, pentru a elimina orice fel de dubii asupra corectitudinii şi exhaustivităţii rapoartelor noastre, implică şi specialişti de genul unui sedimentolog, de exemplu. Lor li se adaugă cei care realizează fotografiile aeriene şi măsurătorile geofizice (magnetometrice), precum şi cei care vor realiza implementarea fazei topografice. Ceea ce se uită adesea în cercetarea arheologică din România este faptul că oricine poate, de exemplu să facă fotografii din avion, dar sunt extrem de puţini cei care ştiu şi pot face georeferenţierea şi interpretarea corectă a acestora. La fel, sunt mulţi cei care pot plimba un magnetometru pe câmp pentru a culege date, dar sunt şi mai puţini cei care ştiu şi pot interpreta hărţile magnetometrice. De aceea, costurile legate de acest gen de intervenţii nu se referă în primul rând la obţinerea unor materiale brute - de cele mai multe ori, neutilizabile ştiinţific - ci la materialele finite, creative ştiinţific.

Acestora li se adaugă, în cadrul echipei, personal auxiliar, dar nu necalificat - recrutat tot din zona cercetărilor arheologice, absolvent de studii superioare, dar nu obligatoriu

CNADNR S. A.



istorie şi fără condiţia să fie înscris în Registrul Arheologilor. Ei vor contribui la realizarea întregii documentaţii ştiinţifice. În plus, acestora li se adaugă un restaurator şi un contabil.

În sfârşit, a treia categorie de personal este reprezentată de personalul angajat temporar, muncitorii necalificaţi.

5.3.6. Alte investigatii de Sol si Materiale

Prestatorul va efectua o investigatie completă a naturii terenului si a materialelor, inclusiv probe si teste de laborator, va estima cantitătile de materiale disponibile, în conformitate cu practica internatională. Prestatorul va stabili sursele potentiale de materiale de constructie, distanta de transport fată de amplasamentul organizării de santier şi de asemenea posibilele trasee pentru transportul acestora.

Activitătile care vor fi efectuate de către Prestator, vor include dar nu se vor limita la:

• Identificarea surselor de materiale, inclusiv gropi de împrumut, distante de transport si includerea a cât mai multor informatii privind calitatea si cantitatea materialelor care pot fi oferite de fiecare sursă de furnizare. In baza practicii nationale se vor indica surse de materiale potentiale si adecvate pentru care guvernul roman detine deja drept de exploatare. Recomandarile pentru sursele de materiale de constructie optime se vor propune si discuta impreuna cu CNADNR si abordarea agreata.

• Identificarea si evitarea oricărei surse de materiale care ar putea fi afectată de orice restricţiile impuse de autorităţile competente (de exemplu Agenţia de Mediu, Agenţia Naţională pentru Resursele Minerale, etc.);

• Identificarea potentialei necesităti de a înlătura posibile contaminari cu materialele necorespunzătoare si/sau periculoase precum si estimarea cantitătilor pentru fiecare categorie. Identificarea locatiilor potrivite pentru depozitarea materialelor necorespunzătoare sau periculoase şi a măsurilor pentru restabilirea condiţiilor iniţiale ale acestor locaţii si dacă este cazul includerea unor astfel de zone în terenul care urmează să fie achizitionat pentru proiect;

• Identificarea posibilelor locatii, pentru organizările de santier viitoare, spaţiile de producţie, etc., acordand o atentie sporită pentru aspectele de mediu;

• Identificarea aspectelor de sănătate si securitate legate de activitatea de proiectare, prin indicarea specifică a riscurilor. Aceste riscuri, pot include excavările la adâncime, impactul asupra retelei existente de utilităti publice, manevrarea materialelor periculoase sau contaminate rezultate din excavări, etc. Activitătile vor include întocmirea unei evaluări de risc si a unui plan de management al riscurilor care va avea ca scop identificarea riscurilor cheie de proiectare si de executie.

5.3.7. Studii privind ocuparea terenurilor, studiu pedologie

Prestatorul va realiza urmatoarele activitati dar care nu se vor limita la acestea:

CNADNR S. A.



• Obtinerea de informatii/date (achizitia coordonatelor STEREO 1970) şi planuri cadastrale de la O.C.P.I/A.N.C.P.I.;

• Intocmirea planului cu amplasamentul lucrării prin suprapunerea ridicarii topografice, a solutiei tehnice si a planurilor parcelare avizate de catre O.C.P.I. sau, dupa caz, aflate in evidentele acestuia si marcarea pe plan a imobilelor expropriabile;

• Avizarea coridorului de expropriere al lucrării de către O.C.P.I./A.N.C.P.I.; • Intocmirea listelor cu titularii dreptului de proprietate sau a altor titulari de

drepturi reale, ai imobilelor care constituie coridorul de expropriere, identificati pe baza evidentelor de la A.N.C.P.I. si/sau ale unitatilor administrativ teritoriale, care vor constitui anexa la raportul de evaluare si implicit la proiectul de Hotarare de Guvern;

• Listele cu imobilele afectate de traseul lucrarii, vor contine in mod obligatoriu urmatoarele date: judetul, unitatea administrativ - teritoriala, nume si prenume proprietar/detinator teren, date de identificare proprietar/detinator teren (CNP, adresa domiciliu/resedinta), tarla, parcela, numar cadastral/numar topo/numar carte funciara, suprafata totala, suprafata de expropriat, valoare despagubire in lei. Acestea vor fi insusite de catre unitatea administrativ - teritoriala sau ANCPI/OCPI prin stampila si semnatura;

• Evaluarea proprietătilor imobiliare, de catre un expert evaluator specializat.

• Rapoartele de evaluare vor stabili valoarea despagubirii pentru fiecare imobil in parte conform prevederilor Legii nr. 255 din 14 decembrie 2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, necesara realizarii unor obiective de interes national, judetean si local, publicata in Monitorul Oficial nr. 853 din 20 decembrie 2010, art. 5 si art. 11 alin. 7, 8 si 9 pentru imobilele afectate de realizarea lucrarilor de utilitate publica cu modificarile si completarile ulterioare si art. 8 din HG nr. 53/2011 de aprobare a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010.

• Realizarea studiilor pedologice pentru toate suprafetele de teren afectata de Proiect in vederea scoaterii din circuitul agricol.

Prestatorul va realiza si va prezenta:

• Memoriul tehnic • Inventarul de coordonate realizat in sistemul STEREOGRAFIC 1970 • Plan de situatie cu identificarea parcelelor pe categorii de folosinta si

incadrare in intravilan/extravilan • Situatia ocuparilor de terenuri in functie de regimul juridic al acestuia

(public/privat)

CNADNR S. A.



• Situatia in coridorul de expropriere a zonei de siguranta conform OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

• Situatia includeri in coridorul de expropriere a lucrărilor propuse, inclusiv parcelele de teren afectate de lucrarile de mutare si protejare a utilitatilor publice si parcelele pentru realizarea perdelelor forestiere de protectie imobile afectate de lucrarile de amenajare peisagistică, refacerea conexiunilor la drumurile locale si accesele la proprietăti, drumuri de întretinere si exploatare respectiv furnizarea de planuri detaliate cu informatii privind proprietarii.

• Studiile pedologice • Raportul de evaluare • Raportul de evaluare va fi utilizat pentru aprobarea Hotararii de Guvern

privind expropierea pentru cauza de utilitate publica necesara realizarii Proiectului.

In raportul de evaluare se va specifica ca evaluarea se face in baza Legea 255/2010, Capitolul III, art.5 si art.11.

Tabelele cu imobilele afectate de traseul lucrarii se vor prezenta distinct: proprietate privata si proprietate publica, pentru fiecare unitate administrativteritoriala, intravilan si extravilan.

Raportul de evaluare se va intocmi avanduse in vedere expertizele intocmite si actualizate de camerele notarilor publici, potrivit art. 771 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

Se mentioneaza ca potrivit Normelor metodologice din 19 ianuarie 2011 de aplicare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, necesara realizarii unor obiective de interes national, judetean si local, Art.8:

(1) Expertul evaluator specializat in evaluarea proprietatilor imobiliare, membru al Asociatiei Nationale a Evaluatorilor din Romania, care va intocmi raportul de evaluare prevazut la art. 11 alin. (7) din lege, este obligat sa se raporteze la expertizele intocmite si actualizate de camerele notarilor publici, potrivit art. 771 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) Camerele notarilor publici vor pune la dispozitia expropriatorului expertizele prevazute la alin.(1).

(3) In aplicarea dispozitiilor art. 11 alin. (9) din lege, Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania va pune la dispozitia evaluatorului, la cerere, expertizele intocmite de camerele notarilor publici.

Ofertantul va efectua, in conformitate cu legile specifice din Romania mai sus citate si actiuni de investigare a tinuturilor interesate de interventii prin sistemul de reperare

CNADNR S. A.



aeriana cu drone in scopul analizarii si estimarii detaliate a situatiei solurilor si a starii existente pentru determinarea valorii lor intrinsece si extrinsece in scopul ocuparii temporare/permanente si procedurilor de expropriere.

5.3.8. Identificarea Utilitătilor Publice

Prestatorul va realiza verificarea amanuntita a retelelor de utilitati publice care vor fi afectate de lucrarile de realizare a proiectului atat pentru cele prevazute in Certificatul de Urbanism, cat si pentru celelalte utilitati identificate ulterior, identificand titularii/detinatorii de utilitati care au retele amplasate in zona unde se vor desfasura lucrarile de executie ale obiectivului si va transmite beneficiarului datele pentru a se realiza notificarea detinatorilor de Utilitati pentru eliberarea amplasamentului conform Legii 255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica.

Prestatorul va obtine avizele de principiu de la detinatorii de utilitati, pentru care va intocmi documentatiile aferente, respectiv studii de solutie (coexistenta), avizul de principiu fiind emis pentru solutia de relocare/protejare cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnicoeconomic. Documentatia va contine si suprafetele de teren afectate de catre mutarea/protejarea retelelor de utilitati, care vor fi incluse in coridorul de expropriere pentru lucrarile de infrastructura rutiera .

Prestatorul va identifica toate suprafetele de teren afectate de utilitati si le va trece in coridorul de expropriere astfel incat in executie sa se diminueze sansele aparitiei unor suprafete de teren suplimentare. Acolo unde proprietarii de utilitati vor solicita un proiect de specialitate sau un studiu de coexistenta

Prestatorul va efectua aceste studii si este obligatoriu sa le estimeze si sa le prevada in oferta sa financiara, rambursarea acestor cheltuieli nu cade in sarcina Beneficiarului daca se doveste ca nu au fost realizate, orice cheltuiala legata de utilitati sau de obtinerea avizelor pentru utilitati cade in sarcina Prestatorului.

5.4. Activitati de proiectare

5.4.1. Lucrari de drum

Viteza de proiectare pentru Proiect, va fi de 120 km/h, iar platforma va fi de 26,00 m lătime, conform Normativului PD 162/2002. Pe sectoarele pe care conditiile de relief permit, se vor adopta elemente geometrice corespunzatoare vitezei de proiectare de 140 km/h.

Neasigurarea pe anumite tronsoane a vitezei de proiectare de 120 km /h si a platformei de 26 m va fi fundamentata tehnico-economic pe baza unei analize rationale a factorilor relevanti - de exemplu, constrângerile identificate, problemele de constructie, impactul asupra mediului, costurile de investitie, timpul de călătorie, sigurantă, precum si cerintele normelor si standardelor adoptate în cadrul Proiectului.

CNADNR S. A.



Profilele transversale tip pentru alte categorii de drumuri vor fi corelate cu clasa tehnica a drumului respectiv si vor fi prezentate de Prestator în cadrul Raportului de Început.

Amenajarea si calculul lungimii sectoarelor cu benzi pentru vehicule lente vor fi în concordantă cu cerintele normativului PD 162-2002.

Prestatorul va realiza un studiu de trafic ce va clarifica necesitatea prevederii de benzi suplimentare. Pe baza rezultatelor furnizate în cadrul Studiul de Trafic, proiectantul va considera si analiza următoarele optiuni posibile:

• Achizitia de teren necesar lărgirii ulterioare a platformei autostrăzii; • Prevederea unei benzi suplimentare (bandă a treia) la poduri, viaducte si pasaje, in

cazul in care benda a treia ar deveni necesara intr-o perioada de timp mai mica de 10 ani de la anul intrarii in exploatare a autostrazii;

• Lucrări de terasamente pentru a permite posibilitatea introducerii unei benzi suplimentare fie în exterior, fie în interior prin lărgirea zonei mediane.

• Pentru aceste optiuni, Prestatorul va pregăti o analiză ce va include costuri pentru operare si întretinere, sigurantă, impact asupra mediului si socio-economic, pentru a justifica solutia cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnic si economic.

La proiectarea traseului autostrazii se vor adopta, de regula, elemente geometrice cat mai largi, elementele limita fiind, pe cat posibil, evitate. In acest sens, se recomanda ca razele curbelor circulare ale traseului in plan sa fie astfel alese incat deverul maxim corespunzator acestora sa nu depaseasca 5% (in special pe poduri, viaducte si pasaje). Se recomanda, de asemea, ca declivitatea maxima sa nu depaseasca 4%, pentru a se evita scaderea semnificativa a vitezei de circulatie a vehiculelor grele.

Pentru reducerea riscului de acvaplanare, declivitatea minima nu va cobora sub 0,3%.

Regulile privind proiectarea complexa in spatiu a traseului autostrazii vor fi in concordanta cu cerintele normativului PD 162-2002. Distanta minima de vizibilitate a suprafetei caii unidirectionale, pentru viteza de proiectare de 120 km/h, va fi cea corespunzatoare asigurarii confortului optic, respectiv 375 m.

Inaltimea minima a rambleelor va fi de 1,50 m. Se vor stabilii solutii constructive pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale si pentru drenarea si evacuarea apelor subterane ce pot afecta corpul autostrazii (in special in zone cu relief plat).

La stabilirea cotelor liniei roşii pentru platforma autostrăzii, in studiul de fezabilitate revizuit, se va tine seama de:

• cotele şinelor şi gabaritelor impuse pasajelor superioare pentru traversarea CF; • cotele platformelor existente şi gabaritele impuse pasajelor superioare la

traversarea drumurilor naţionale şi locale;

CNADNR S. A.



• cotele pentru asigurarea de 2%, inclusiv înălţimea de gardă pentru poduri la traversarea cursurilor de apă.

Raza minimă adoptată în cazul racordării verticale convexe, in cadrul studiului de fezabilitate existent, este de 12.000 m şi de 10.000 m în cazul racordării concave, în conformitate cu normele TEM şi al normativului de autostrăzi PD 162-2002.

Profilul transversal al autostrăzii are lăţimea platformei de 26,00 m, din care:

• partea carosabilă cu două benzi de circulaţie pe sens - 2 x 7,50 m = 15,00 m; • benzile de ghidaj, câte două la fiecare sens de circulaţie - 4 x 0,50 m = 2,00 m; • banda mediană - 3,00 m; • banda de staţionare de urgenţă pe fiecare sens - 2 x 2,50 m = 5,00 m; • acostamente - 2 x 0,50 m = 1,00 m.

Pe sectoarele unde este propus parapet marginal, acesta se va monta în afara platformei de 26,00 m, aceasta lărgindu-se cu 2 x 0,75 m = 1,50 m, deci va avea o lăţime totală de 27,50 m.

În zona nodurilor, lăţimea platformei autostrăzii este de 29,50 m, prin adăugarea unui metru la lăţimea fiecărei benzi de staţionare de urgenţă (2,50 + 1,00 = 3,50 m) care se transformă în benzi de accelerare-decelerare.

Profilul transversal al bretelelor şi buclelor nodurilor rutiere:

• în cazul când bretelele vor avea două benzi de circulaţie, lăţimea platformei este de 9,00 m şi are următoarea alcătuire:

• parte carosabilă de 7,00 m • acostamente de 2 x 1,00 = 2,00 m • în cazul buclelor cu o singură bandă de circulaţie, lăţimea platformei este de 7,50m,

cu următoarea alcătuire: • parte carosabilă de 4,50 m • acostamente de 2 x 1,50 = 3,00 m.

Pe zonele cu parapete sau supralărgiri platformele buclelor şi bretelelor au fost mărite corespunzător.

Pe drumurile naţionale şi judeţene s-au adoptat următoarele caracteristici ale profilului transversal:

• drumuri naţionale cu patru benzi de circulaţie: • lăţime platformă 17,00 m • lăţime parte carosabilă 14,00 m • acostamente 2 x 1,50 = 3,00 m

• drumuri naţionale cu două benzi de circulaţie şi drumuri judeţene: • lăţime platformă 10,00 m

CNADNR S. A.



• lăţime parte carosabilă 7,00 m • acostamente 2 x 1,50 = 3,00 m.

• Pe drumurile comunale profilul transversal va avea următoarele caracteristici: • lăţime platformă 8,00 m • lăţime parte carosabilă 6,00 m • acostamente 2 x 1,00 = 2,00 m.

• Pe drumurile agricole şi de exploatare profilul transversal va avea următoarele caracteristici:

• lăţime platformă 5,00-7,00 m • lăţime parte carosabilă 4,00-5,50m • acostamente 2 x 0,75 = 1,50 m.

Se vor proiecta si perdele forestiere de protectie impotriva inzapezirii.

5.4.2. Noduri rutiere si intersectii cu drumurile publice clasificate

Proiectele privind amenajarea intersectiilor cu alte autostrazi si a nodurilor rutiere vor fi prezentate, analizate si avizate in CTE – CNADNR de siguranta rutiera in prezenta elaboratorului studiului de fezabilitate, reprezentantilor DRDP si a Directiei Rutiere din cadrul IGPR, inaintea finalizarii celorlalte etape aferente studiului de fezabilitate.

Se vor elabora studii de circulatie necesare justificarii tipurilor de amenajari proiectate in scopul identificarii eventualelor probleme legate de capacitatea de circulatie a nodurilor si a intersectiilor, modul de reglementare si dirijare a traficului rutier;

Planurile de situatie care se vor prezenta cu amenajarea nodurilor rutiere si intersectiilor, vor contine obligatoriu coordonatele ridicarii topo, precum si obstacolele existente in zonele respective;

Proiectele cu amenajare a nodurilor si intersectiilor vor contine profile longitudinale in lungul autostrazii, bretelelor si intersectiilor, precum si profile transversale in puncte caracteristice;

Prevederile Normativului PD 162-2002 privind amenajarea nodurilor rutiere nu vor fi interpretate ca limitative. Prestatorul va analiza si solutii altenative optimizate aplicate frecvent in tarile europene. Proiectarea nodurilor rutiere va evita sectiunile de triere, punctele de iesire de pe autostrada trebuind sa preceada pe cele de intrare. In cazuri exceptionale, bine fundamentate, cand sectiunile de triere nu pot fi evitate, lungimile acestora se vor calcula conform normativului PD 162-2002 pe baza coeficientilor de influenta K=1..2,2 (curbele I).

Viteza de proiectare pentru elementele geometrice ale nodurilor de tip A (dintre autostrazi) va fi de cel putin 80 km/h, iar cea pentru elementele geometrice ale nodurilor de tip B de cel putin 40 km/h.

CNADNR S. A.



La toate nodurile rutiere se va analiza posibilitatea largirii de perspectiva a autostrazii cu a treia banda. Deschiderile pasajelor denivelate proiectate se vor corela cu platforma largita a autostrazii.

In cazul intersectiilor fara accese dintre autostrada si drumuri din alte clase, se va urmari ca, ori de cate ori topografia locala permite, autostrada sa supratraverseze aceste drumuri cu pasaje cu o singura deschidere, pentru reducerea suprafetelor de teren ocupate de aceste intersectii.

Se va urmari, pe cat posibil, reducerea numarului de astfel de intersectii prin gruparea traseelor mai multor drumuri de clasa tehnica inferioara intr-o singura intersectie denivelata.

La amplasarea sensurilor giratorii se va avea in vedere sa se asigure o distanta fata de rampele pasajelor de cel putin 100 m, masurata de la intrarea in sensul giratoriu.

Nodurile rutiere si intersectiile vor fi prevazute cu sistem de iluminat public, care se va realiza in conformitate cu normativele si standardele in vigoare.

Se vor prezenta solutii alternative pentru iluminatul public, avand in vedere ca in prezent cheltuielile de alimentare cu energie electrica sunt foarte mari .

Proiectele de amenajare a intersectiilor si a nodurilor se vor analiza si aviza in cadrul C.T.E.–ului de siguranta al C.N.A.D.N.R. S.A.

Se va asigura lătimea corespunzătoare a acostamentului astfel încât să permită amplasarea stâlpilor de iluminat si a parapetilor. Stâlpii de iluminat vor fi proiectati în spatele sistemelor de protectie pentru siguranta circulatiei. Distanta între lisa parapetului de sigurantă si stâlpii de iluminat va respecta lătimea de lucru specificată pentru parapetele de protectie.

Prestatorul va evalua posibilitatea de Proiectare a stâlpilor de iluminat, fie în zona mediană fie în cadrul acostamentelor. Prestatorul va face recomandări care să tină cont de costuri, sănătate si securitate, întretinere etc.

Solutia aleasă, pentru toate nodurile rutiere, va lua în considerare aspecte privind volumul de trafic, siguranta traficului, vizibilitatea în intersectii, etc.

Toate nodurile rutiere precum si toate intersectiile vor include proiectul de semnalizare, marcaje si indicatoare rutiere. Planurile vor fi însotite de o copie a rapoartelor de analiză privind capacitatea de circulatie a intersectiilor si vor fi predate către CNADNR si Politie, spre aprobare de către departamentul de sigurantă rutieră.

5.4.3. Reintegrarea retelei de drumuri locale

In afara de drumurile clasificate, DN, DJ si DC, se va avea de asemenea invedere drumurile vicinale, forestiere sau agricole intalnite, ca si accesele la proprietatile adiacente coridorului care vor fi sectionate de traseul autostrazii. Se va avea in vedere ca

CNADNR S. A.



supratraversarile sau subtraversarile sa fie dimensionate astfel incat sa nu existe ocoliri mai mari de doi kilometrii pentru a nu perturba activitatile agro-zootehnice, forestiere sau umane din zona.

Se va evalua impactul Proiectului asupra căilor existente de acces (drumuri, drumuri de acces, căi de comunicatie pietonale, parcele de teren străbătute de traseul propus) si va propune drumuri de acces, structuri (pasaje inferioare, pasaje superioare, pasarele pietonale sau podete) pentru reintegrarea cailor de comunicatie existente. Aceasta poate include, dar nu se limitează la proiectarea de noi drumuri de acces de- a lungul autostrăzii care vor avea ca scop să restabilească accesul la proprietătile afectate si terenuri.

5.4.4. Interactiunea cu caile ferate

In cadrul Studiului de Fezabilitate va evalua impactul Proiectului asupra retelei existente de căi ferate si va solicita aprobări de la proprietarul/administatorul infrastructurii feroviare, pentru lucrările care vor fi situate în vecinătatea activelor feroviare. În plus, Prestatorul va corela Proiectul cu orice proiecte viitoare de investitii în domeniul infrastructurii feroviare.

5.4.5. Sistemul propus de scurgere a apelor

Sistemul de scurgere a apelor reprezintă una din caracteristicile cele mai importante pentru durata de viată a autostrazii si pentru asigurarea unei exploatări corespunzătoare a acesteia în conditii de sigurantă. Prin urmare, Prestatorul Studiului de Fezabilitate va acorda importanta cuvenită proiectului privind sistemul de colectare şi scurgere a apelor.

5.4.6. Sistemul de scurgere a apelor va include:

5.4.6.1. Calcule hidraulice;

• Analiza a două optiuni de sisteme de scurgere a apelor: santuri/rigole respectiv canalizare. analiză a celei mai bune optiuni va fi prezentată de către Prestator si aceasta va include observatii privind siguranta, costul de constructie, accesibilitatea şi costurile de întretinere si de exploatare precum si observatii privind aspectele de mediu. O atenţie specială va fi acordată sistemului de colectare şi evacuare a apelor în zona tunelurilor;

• Includerea unei tolerante pentru schimbarea globală de climă prin cresterea intensitătii precipitatiilor de dimensionare cu 10%, dacă această crestere nu este deja prinsă ca parte a debitelor care vor fi puse la dispozitie de către Autoritătile de Gospodărire a Apelor competente;

• Analiza altor măsuri care să aibă ca scop reducerea volumului debitului apelor de suprafată care ajung în sistemul de scurgere al autostrăzii. Aceste măsuri ar putea include santuri de gardă sau lucrari similare pentru deblee;

• Propuneri pentru sistemul de scurgere a apelor în zona mediană a autostrăzii, acolo unde se impune, precum şi pentru sistemul de scurgere a apelor în zona

CNADNR S. A.



Spaţiilor de Servicii, Centrelor de Întreţinere şi Operare sau a altor facilităţi ale autostrăzii;

• Proiectul de scurgere a apelor va prevede toate lucrările şi măsurile necesare în acest scop, inclusiv cele de evacuare a apelor către emisari, sau de colectare a acestora în bazine de retenţie şi evaporare, etc., ţinând cont de aspectele de mediu sau de alte constrângeri existente.

5.4.6.2. Lucrarile de colectare si drenare a apelor pluviale va avea la baza urmatoarele concepte:

• Colectarea apelor pluviale de pe platforma drumului • Se considera ca platforma este integral impermeabilizata, inclusiv zona

mediana. • Apele pluviale se colecteaza in santuri amplasate la piciorul taluzului in rambleu

sau la marginea acostamentului in debleu.

Apele pluviale se scurg de pe platforma pe taluzele rambleelor pana la santul de la baza acestuia. Cand rambleele sunt mai mari de doi metrii, la marginea acostamentelor se prevad rigole de acostament care colecteaza apele de pe platforma si prin intermediul casiurilor de pe taluze apele sunt debusate in santurile de la nivelul terenului. La baza casiului, in lungul santului, se prevad difuzoare de preintampinarea saltului hidraulic.

Pentru taluze mici si medii, se considera ca protejarea taluzelor impotriva ravinarilor este suficienta. La taluzele mari, pe langa protectiile care se fac impotriva ravinarilor, se iau masuri de siguranta prin prevederea de rigole de acostament si descarcarea lor prin casiuri.

De asemenea, in deblee, ca masura de siguranta a ravinarilor posibile, se face protejarea pantelor debleelor si se adopta pante pe cat posibil mai mici.

In situatia in care autostrada este in rambleu mediu si panta generala a terenului este descrescatoare catre exterior, se poate lasa apele sa se scurga liber pe terenul inconjurator. Acest lucru se poate face pe distante nu prea mari. Din punct de vedere al protectiei solului si al vegetatiei este indicat ca apele pluviale de pe platforma autostrazii sa fie colectate si dirijate catre zone de decantarea grasimilor si a uleiurilor.

5.4.6.3. Colectarea apelor pluviale de pe taluzele naturale

Apele pluviale care se scurg pe suprafetele naturale avand pante catre piciorul rambleelor autostrazii se vor colecta prin intermediul santurilor amplasate la piciorul taluzului pentru preintampinarea infiltratiilor la baza rambleelor si destabilizarea terasamentelor.

Aceste ape pluviale sunt dirijate prin intermediul santurilor catre zonele de epurare a apei si apoi descarcate in emisari. Ansamblul de colectare dirijare si epurare a apelor de suprafata este cu functiuni multiple. Apele de pe suprafetele terenului inconjurator nu

CNADNR S. A.



necesita epurare, dar, in ansamblul de colectare se amesteca cu apele provenite de pe platforma autostrazii si care se presupun a fi contaminate de produsele de esapare, uzura pneurilor vehiculelor, sau contaminari accidentale prin scurgeri de produse provenite de la autovehicule cu defectiuni sau de la accidente.

In cazul debleelor, apele pluviale care se scurg pe suprafata debleelor se colecteaza prin intermediul santurilor prevazute la marginea acostamentelor. Suplimentar, la marginea superioara a debleelor, in vederea impiedicarii apelor de a se scurge in surplus pe acestea ravinandu-le, se prevad valuri de pamant insotite de rigole de scurgere.

5.4.6.4. Descarcarea apelor de suprafata

Apele de suprafata, colectate prin intermediul santurilor sunt epurate prin decantoare-deznisipatoare, separatoare de grasimi si sunt apoi debusate in emisari.

Descarcarea apelor de suprafata catre emisari se face prin intermediul unor santuri de diferite pante longitudinale, functie de configuratia morfologica a zonei, si amenajari la capete in vederea unei debusari fara producerea de eroziuni ale solului.

In cazul inexistentei unui emisar, apele pot fi debusate in zone depresionare ale vailor naturale prin intermediul unor bazine de dispersie lamelara a apei, impiedicand in acest fel erodarea solului prin emisi de debit concentrat.

In zonele depresionare cu colectare si transmitere catre aval a apelor pluviale sau posibilitati de formare de torent, apele de suprafata sunt tranzitate dintr-o parte in alta autostrazii prin intermediul podetelor prevazute in aceste zone. Podetele prevazute, au sistemul amonte de captare a apelor functie de natura morfologica a terenului. Aceste amenajari amonte pot fi de tip radier din beton racordat la terenul inconjurator sau de tip camera de cadere, sistem folosit in special in zonele de profil de debleu sau mixt. In aval sistemul de racordare la terenul inconhurator este prin radier de beton racordat la teren sau te tip difuzor de dispersie a apelor.

In zone cu terenuri plate, cu o morfologie generala depresionara, in apropierea unor ape curgatoare si cu posibilitati de inundare a zonelor intinse de teren la debite de viitura, se prevad podete de descarcare, podete care au rolul de impiedicare a formarii unui baraj in calea apelor revarsate constand din rambleul autostrazii, cu formare de presiuni hidrostatice pe taluze si infiltratii in corpul drumului. Ca masuri suplimentare, in aceste zone, pentru protectia rambleelor, se prevad la piciorul taluzelor pereeri pana la cote stabilite prin proiect.

5.4.6.5. Drenarea apelor de infiltratie in taluzele rambleelor

In principiu, taluzele rambleelor sunt protejate de apele de infiltratie, platforma autostrazii fiind integral impermeabilizata.

CNADNR S. A.



Infiltratiile in corpul rambleelor pot aparea accidental, pe perioada exploatarii, prin degradarea suprafetei de rulare, aparitia fisurilor sau a crapaturilor. Aceste cauze pot aparea din lipsa de intretinere a drumului.

De asemenea infiltratii minore pot aparea din apele pluviale care se scurg pe suprafetele taluzurilor.

Apele de infiltratie in corpul rambleelor, se dreneaza catre exterior prin intermediul stratului de baza granular prevazut in cadrul structurii rutiere.

Acest strat de baza din materiale granulare are suprafat superioara inclinata catre exterior, cu acceasi panta ca a suprafetei de rulare a vehiculelor care in general este de 2.50%, dar suprafata de baza are o inclinare catre exterior de 4.0% tocmai pentru o evacuare rapida. La baza stratului granular se afla stratul de forma prevazut a fi executat din material coeziv tratat cu var.

In profil longitudinal, linia bazei stratului granular de drenare, la capatul de intersectie cu suprafata taluzului, trebuie in general sa fie deasupra bermei santului aflat la baza taluzului sau in cel mai rau caz la minim 15 cm superior fundului santului. In cazul in care aceasta linie este la minim, adica sub nivelul superior al santului, se vor prevedea barbacane de descarcare in peretele santului pereat cu dale de beton, umplute cu material granular la distante maxime de 2.0 m.

Ca regula generala, straturile drenante trebuiesc scoase pana la exteriorul taluzelor rambleelor, sau in cazul in care, din motive economice, nu sunt scoase la suprafata taluzelor, din 3.0 m in 3.0 m se prevad drenuri transversale de cate 1.0 m latime care sa preia apele de infiltratie si sa le scoata in afara. Este recomandat impiedicarea migrarii apelor, in lungul drumului, pe zone lungi, in stratele drenante.

Acoperirea cu pamant vegetal inierbat a taluzelor, in grosimi de 15 – 20 cm nu constituie un obstacol in scoaterea apelor de infiltratie in afara taluzelor.

In cazul rambleelor inalte, executate din materiale coezive, se prevad, in afara de stratul granular de la baza sistemului rutier, straturi intermediare din material granular de minim 25 cm grosime cu rol de drenare a corpului rambleului.

5.4.6.6. Drenarea apelor freatice

Apele freatice, in zonele unde terenurile au pante generale medii si mari, si nivelul acestora se afla la o adancime relativ mica de terenul natural, se intercepteaza prin intermediul drenurilor longitudinale amplasate in partea amonte a versantilor, sub santul de colectare a apelor de suprafata. Drenurile longitudinale sunt descarcate in general in zone depresionare si zone unde au fost prevazute podete. In cazul imposibilitatii descarcarii in apropierea unui podet si zona depresionara, drenurile longitudinale pot fi descarcate tranversal autostrazii prin intermediul unor tuburi PVC care subtraverseaza rambleul si se descarca in aval. Capetele de descarcare a drenurilor longitudinale trebuie

CNADNR S. A.



sa fie protejate. In vederea intretinerii drenurilor longitudinale, din cincizeci in cincizeci de metri se prevad camere de vizitare si rupere de panta. In cazul descarcarii drenului transversal prin subtraversarea rambleului, acest lucru se va face obligatoriu dintr-un camin de vizitare.

Scopul amplasarii drenurilor longitudinale este de interceptarea apelor subterane, aflate la adancime mica de nivelul solului natural, ape care se pot infiltra in corpul sau patul drumului producand degradari ale acestuia.

In zonele relativ plate, cu pante ale terenului natural mici, care confera totusi o scurgere lenta a apelor subterane, se prevad drenuri longitudinale adat pe o parte, cat si pe cealalta a drumului, sub santurile de preluare a apelor de suprafata, in vederea interceptarii apelor subterane si coborarea curbei nivelului acestora.

Pe zonele plate, fara posibilitati de curgere, cu nivelul apelor subterane aproape de nivelul terenului natural, se prevad ca modalitati de drenare sisteme de tipul drenurilor fitil si masuri suplimentare de consolidare a patului drumului.

Ruperea capilaritatii terenurilor de fundare a terasamentelor

Ruperea capilaritatii terenului de fundare a terasamentelor se face prin intermediul stratului de material coeziv tratat cu var care are dublu rol si anume de ruperea capilaritatii si de marire a capacitatii portante a terenului de baza prin distribuirea uniforma a presiunilor.

Evacuarea apelor pluviale din santurile sau rigolele autostrazii s-a prevazut a se face in emisarii existenti (vai, parauri, rauri,etc.), canalele de desecare, sau in cazul in care nu exista emisari, apele se vor descarca in mediu prin intermediul unor bazine de dispersie.

Tipurile de lucrari prevazute inainte de descarcare, pentru epurarea apelor pluviale care spala poluantii depusi pe platforma autostrazii sunt:

• bazine decantoare si separatoare de grasimi • in cazul in care nu exista emisari, apele se vor descarca dupa epurarea lor, in

mediu inconjurator prin intermediul unor bazine de dispersie

In vederea drenarii si evacuarii apelor din sistemul rutier s-a prevazut prelungirea stratului de balast pana la marginea platformei pentru a permite apelor infiltrate in fundatie descarcarea pe taluzuri sau in dispozitivele de scurgere din lungul autostrazii.

Pentru trecerea apelor pe sub autostrada se vor proiecta podete cu lumina de 2.00 m -5.00 m. Acestea au prevazute amenajari amonte si aval.

5.4.7. Proiectare structura rutiera

Structura rutieră a drumului va fi proiectată conform HG 2139/2004- pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe si

CNADNR S. A.



conform Normativului AND 584/2012.Sarcina pe osia standard va fi de 11.5 tone. Proiectarea structurii rutiere se va face in conformitate cu normele in vigoare

Prestatorul va evalua si prezenta cel putin doua optiuni de structură rutieră.

5.4.8. Modelarea3D a Proiectului

Se va întocmi modelarea 3D a Proiectului pentru autostradă precum si a drumurilor de acces, a spatiilor de servicii, de odihnă si a oricăror alte elemente cuprinse în cadrul Proiectului cu ajutorul anui soft specializat pentru proiectare drumuri.

Modelarea 3D are ca scop asigurarea unui nivel ridicat al preciziei privind suprafata de teren necesară a fi achizitionată, lucrările de artă precum si zidurile de sprijin necesare. În unele cazuri modelarea 3D poate conduce la clarificarea constructibilitătii solutiilor propuse. Modelul de proiectare 3D va fi pus la dispozitia CNADNR într-un format electronic editabil si agreat cu acesta.

5.4.9. Sisteme de protectie împotriva înzăpezirilor (avalanselor in zona de munte)

Un aspect important care trebuie luat în considerare se referă la asigurarea unor sisteme pentru protectia autostrăzii contra înzăpezirilor si a avalanselor. La stabilirea prevederilor generale, Prestatorul va lua în considerare orice date istorice privind regiunea, cu referire specială la sectoarele actualei retele de drumuri care este posibil sa fi fost supusă blocajelor sau închiderii datorate înzăpezirilor sau avalanselor. Se recomandă pe cât posibil proiectarea unor taluze cu pantă mică (în special pentru deblee), asigurându-se astfel un spatiu deschis pentru întretinerea mai usoară, reducând în acelasi timp riscul de înzăpeziri.

Sisteme de protecţie cu parazăpezi, perdele forestiere sau soluţii echivalente de protecţie vor fi studiate si propusa cea mai buna solutie de protectie pentru zona respectiva.

Prestatorul are obligatia de a stabili suprafetele pe care trebuie realizate perdele forestiere de protectie si de a intocmi documentatiile de expropriere.

Prestatorul va prevedea lucrarile de amenajare peisagistica intr-un capitol distinct, conform prevederilor legale

CNADNR S. A.



5.4.10. Poduri/pasaje/viaducte, podete

5.4.10.1. Introducere

Podurile si viaductele, impreuna cu alte structuri minore ale autostrazii, cum ar fi : pasajele, pasajele subterane, podetele, etc prevad accesul peste obstacole: rauri, vai, linii de cale ferata, trotuare, etc. Necesitatea localizarii podurilor precum si geometria zonei au in general o influenta importanta in alegerea traseului de autostrada. De fapt , podurile reprezinta intotdeauna o componenta importanta si costisitoare din punctul de vedere al intretinerii initiale si de lunga durata, avand de obicei un aport important din totalul investitie din cadrul unui nou proiect de infrastructura. Asadar , este foarte important proiectarea corecta a podurilor pentru a atinge nivele maxime de eficienta , siguranta, costuri scazute de intretinere si control, devenind astfel constructii avantajoase din punct de vedere economic.

Pornind de la aceste consideratii, sectiunea denumita ‘ Volumul 2.2 – Lucrari de Poduri, Pasaje si Viaducte ‘ din Studiul de Fezabilitate ( elaborat de IPTANA in anul 2008 ) trebuie revizuit pentru ca, solutiile structurale propuse, sa fie in conformitate cu comentariile continute in Raportul de Analiza Gap ( elaborat de JASPERS in anul 2013 ) si in stransa legatura cu alte consideratii suplimentare capabile sa vizeze cresterea gradului de eficienta, estetica si sa devina avantajoase din punct de vedere economic.

5.4.10.2. Actualizarea Documentatiei de Proiectare

Actualizarea/ Revizuirea Studiului de Fezabilitate va include documentatia de proiectare elaborata in conformitate cu cerintele din Caietul de Sarcini. In aceasta documentatie se vor prevedea toate informatiile necesare pentru a putea lua o decizie in sensul in care proiectul este viabil si fezabil, si va include, dar nu se va limita la, urmatoarele caracterististi cheie :

• Raport General : acesta va prevedea descrierea structurilor de pod propuse, Standardele tehnice adoptate pentru dimensionarea structurilor, specificatiile materialelor ce vor fi puse in opera si propunerile cu privire la metodede de executie.

• Conceptul de Proiectare : acesta va indica localizarea podurilor, deschiderea acestora, dimensiuni generale ale suprastructurii si elementelor de suport, inclusiv fundatiile si schemele structurale. De asemenea, va include o vedere in plan a profilului longitudinal si cele mai importante sectiuni transversale. Vor fi incluse si detaliile sistemului de drenare precum si cele ale sistemului de siguranta.

5.4.10.3. Standarde tehnice: Eurocod

Actualizarea Studiului de Fezabilitate cu privire la proiectarea podurilor si structurilor, se va efectua in conformitate cu Standardele Tehnice Europene in vigoare, care se compune din EUROCODURI.

CNADNR S. A.



Setul de referinta EUROCOD pentru constructii se compune din 8 documente. Fiecare EUROCOD, exceptie facand EN 1990, este impartit intr-un numar de capitiole care acopera diferite aspecte specifice. EUROCODUL pentru structuri din beton, fier, compoziti si sprijiniri si cel pentru proiectarea seismica sunt cuprinse in Partea a 2-a care acopera in mod explicit priectarea drumurilor si podurilor de cale ferata. Se intentioneaza ca aceste parti sa fie incluse in proiectul de poduri noi, inclusiv pile, culei, borduri mari, ziduri de garda, aripi si fundatiile aferente.

Procesul de revizuire a proiectului va fi executat utilizand EN 1990 pentru elaborarea proiectului, impreuna cu EN 1991 aferent activitatilor ce vor fi desfasurate, EN 1992 si EN 1995 pentr proiectarea structurilor si detaliilor cu privire la materialele folosite, EN 1997 pentru aspectele geotehnice si EN 1998 pentru proiectarea impotriva cutremurelor.

Tabelul de mai jos rezuma partile cele mai importante din EUROCOD pentru a putea fi utilizatw la proiectarea structurilor din beton, fier si compoziti.

In general, pentru poduri, se pot considera urmatoarele incarcari cu scopul de a fi evaluate in calculul fortelor de tensionare, daca sunt aplicabile :

CNADNR S. A.



• Incarcare Moarta : Aceasta incarcare este greutatea structurii si orice incarcare permanenta fixa

• Incarcare Activa : In Standardele de proiectare pentru poduri se specifica incarcarile de proiectare, care sunt menite sa evidentieze cea mai mare incarcare care poate fi cauzata de traficul de pe pod, permisa si provizionata pentru a putea trece peste acesta.

• Incarcare dinamica : Efectul dinamic cauzat de oscilatia verticala si modificarea periodica a Incarcarii Active de la o roata la cealalta, cand trenul de incarcare se pune in miscare se numeste incarcare dinamica.

• Forta longitudinala : Fortele longitudinale sunt stabilite intre vehicule si calea pe pod atunci cand se accelereaza sau se franeaza.

• Forte in curbe : In cazul in care podul este in curba apare actiuni ale fortei centrifuge de deplasre a incarcarii care se vor considera in faza de proiectare pentru dimensionarea elementelor podului.

• Forte termice : Deplasarea libera a unei structuri datorata modificarilor de temperatura poate fi restrictionata de forma constructiei. In cazul in care o portiune a structurii nu este libera la deplasare ( dilatatie / contractie ) datorita variatiilor de temperatura , vor aparea eforturi interne datorate acestor blocari.

• Incarcare din vant : Efectul incarcarii din vant nu este, in general important in cazul podurilor cu deschidere mica; pentru podurile cu deschidere medie proiectarea sub-structurilor sunt afectate de incarcarea din vant; proiectarea structurilor cu deschiderei mari este afectata de incarcarea din vant.

• Incarcare seismica : Daca un pod este situat intr-o regiune predispusa la miscari tectonice, in cadrul proiectarii structurilor, se vor lua in considerare fortele seismice. Cutremurele cauzeaza in structuri, forte verticale si orizontale care vor fi proportionale cu greutatea structurii. Se vor lua in considerare la proiectarea structurilor ambele compenente, verticale si orizontale.

• Forte de tensionare : Acestea depind de tehnologia adoptata pentru tensionarea elementelor structurii podului si sunt variabile. Aceste forte de tensionare trebuie avute in vedere la faza de proiectare. Pot avea efecte critice in special , in cazurile tehnologiei de tensionare utilizata pentru podurile cu deschideri mari.

5.4.10.4. Considerente generale de proiectare

Structurile podurilor sunt o componenta costisitoare si vulnerabila a retelei de drumuri, trebuind sa fie rezistente la incarcarile din trafic, cutremure, inundatii si alte incarcari din mediul incojurator. Trebuie obtinute suficiente informatii pentru a garanta intelegerea pe deplin a structurii podurilor.

Este important a se determina starea podurilor din santier, prin efectuarea de investigatii topografice, geotehnice si hidrologice amanuntite. De fapt, fara aceste

CNADNR S. A.



informatii, nu se poate face nicio estimare rezonabila de cost a proiectului in cauza si nici de a propune posibile alternative.

In baza noilor informatii mentionate mai sus, se va executa o evaluare generala a proiectului podului. Se va verifica in detaliu, localizarea structurii podului , tinandu-se cont de urmatoarele considerente :

• Localizarea podului trebuie sa tina cont de o geologie stabila si corespunzatoare a terenului, fiind considerat ideal cazul in care este prezenta roca sau straturi rezistente la eroziune la un nivel rezonavil in fundatie.

• Lungimea podului ar trebui sa fie cat mai scurta posibil din considerente economice • In general podul trebuie sa traverseze un obstacol in unghi drept ( nu oblic ) , pentru

a evita problemele la proiectare si executie. • Din considerente economice, sub-structurile podurilor trebuie localizate astfel incat

sa se evite executia in apa, avand in vedere ca pilele vor fi amplasate in apa, trebuie minimizat pe cat posibil perturbarea debitului de apa.

• Cand inaltimea obstacolului este foarte mica, se va evalua solutia de realizare a terasamentului, daca aceasta este posibila.

• Va fi evaluata disponibilitatea materialelor de constructie si a drumurilor de acces.

In al doilea rand, va fi revizuit planul general al podului in baza dimensiunilor obstacolului ce trebuie traversat, suprafetele ce trebuie indepartate, locatiile disponibile pentru executia culeelor si a pilelor intermediare, si din punct de vedere estetic. In cele mai multe cazuri, podurile cu o deschidere pot fi cea mai buna solutie, dar pot deveni neprofitabile din punct de vedere economic in cazul in care lungimea deschiderii creste. In general, ar trebui evitata situatia podurilor cu doua deschideri deoarece aceasta nu este eficienta datorita momentelor de incarcare negativa. In cazul a trei sau mai multe deschideri continue, se va alege cea mai potrivita situatie avand in vedere ca cu cat deschiderea este mai mare cu atat devine structura mai costisitoare si mai dificil de construit, facandu-se totusi economie la executia pilelor si fundatiilor.

In general, ar trebui preferate, podurile cu mai multe deschideri continue fata de podurile cu deschideri multiple simplu sprijinite, pentru a minimiza numarul total de rosturi si aparate de reazem care au o contributie importanta in costurile de intretinere initiala si de lunga durata.

In procesul de revizuire a proiectului, standardizarea tipurilor de obstacole pentru tot proiectul se va efectua tinand cont de considerentele economice. Va fi revizuit tipul, localizarea si dispunerea pilelor in conformitate cu urmatoarele criterii :

• Standardizarea pe cat posibil a tamplariei in elevatie si a capetelor de grinzi • Limitarea inaltimii obstacolelor pentru a reduce problemele de executie • Evitarea, daca este posibil, de a prevedea pile in cursuri de apa sau in zone

inaccesibile

CNADNR S. A.



• Alinierea pilelor perpendicular pe tangenta aliniamentului podului • Alinierea pilelor pe cele ambele sensuri de mers din motive estetice si functionale • In cazul podurilor care traverseaza cursuri de apa – pilelele se vor alinia in directia

cursurilor de apa si se va tine cont de avantajele hidraulice din jurul pilelor, in special acolo unde exista prevederi de debite pe parcusul inundatiilor

• In cazul podurilor care traverseaza cursuri de apa pilele din amonte pentru a minimiza potentialul de afuiere datorat debitului de apa, trebuie sa fie coborata talpa inferioara a fundatiei. In jurul fundatiilor pilelor, vor fi utilizate stabilopozi.

Pentru fundatiile obstacolelor, se vor actualiza solutiile de fundare directa sau indirecta, in baza magnitudinii de incarcare a structurii, conditiile straturilor de fundare, potetialului de scurgere a apelor, conditiilor din santier tinand cont de asemenea si de costurile de executie.

Selectarea si planul grinzilor se va face in conformitate cu functionarea corespunzatoare a podului. In general, grinzile pot fi fixe sau mobile asa cum este descris in specificatii : grinzile mobile pot include ghidari de control al directiei de deplasare; grinzile fixe cele ghidate trebuie proiectate astfel incat sa reziste la toate incarcarile si restrictionarea deplasarilor nedorite.

Se vor prevedea facilitati pentru colectarea si descarcarea apelor de suprafata de pe structuri prin guri de scurgere, jgheaburi in conformitate cu specificatiile de drenaj.

In ceea ce priveste structurile cu traffic , trebuie luate in considerare si podurile de cale ferata. Ele pot fi de tipul unui parapet solid de beton sau un system feroviar deschis dupa cum este cazul, in functie de volumul de trafic si servicii de pe autostrada.

Toate podurile mai lungi de 300 m trebuie iluminate.

Se vor descrie in continuare consideratii specifice pentru fiecare tip de structura de pod propusa in Studiul de Fezabilitate. Inafara cerintelor obligatorii a fi implementate in procesul de revizuire, se vor avea in vedere solutii de optimizare a structurilor.

5.4.10.5. Poduri si Viaducte

Procesul de proiectare a podurilor are ca scop realizarea unei structuri care sa satisfaca cerintele proiectului in conformitate cu limitele impuse, la costuri minime. Pe scurt, exista o problema de proiectare multidimensionala acolo unde proiectantul trebuie sa isi concentreze atentia pe toate aspectele care influenteaza calitatea finala a solutiei alese luand in considerare atat cerintele tehnice impuse de standardele in vigoare, cat si limitele de proiectare de natura diferita.

In general, structurile de poduri propuse in Studiul de Fezabilitate, constau in poduri cu grinzi multiple, care pot fi impartite, in principal, in urmatoarele doua categorii:

• Grinzi din beton precomprimat: sunt folosite mai ales la grinzi simplu sprijinite mai mici de 40 m;

CNADNR S. A.



• Grinzi din otel-beton: acestea sunt folosite mai ales pentru deschideri continue de pana la 150 m.

In ambele cazuri, latimea tablierului este de 12.50 m si este compusa dintr-o parte carosabila cu o latime de 12.0 m si doua borduri cu o latime de 0.75 m. In procesul de actualizare a proiectului, va fi luata in considerare si introducerea ulterioara a celei de-a treia benzi de circulatie. In orice caz, vor fi adopte prevederile normativului PD 162-2002.

In continuare, sunt prezentate principiile directoare generale in vederea actualizarii proiectului cu privire la tipologiile structurale mai sus amintite.

5.4.10.5.a. Structuri de pod din beton precomprimat

In Studiul de Fezabilitate (IPTANA 2008), pentru deschideri de pana la 40 m, solutia preferata a constat in grinzi din beton precomprimat cu dale turnate in-situ. Acestea sunt folosite totdeauna in scheme simplu sprijinite si adoptate atat pentru poduri scurte si lungi, cat si pentru viaducte.

In procesul de actualizare a proiectarii, se va efectua o evaluare generala a acestei tipologii structurale, pentru a standardiza lungimile deschiderilor, care in prezent sunt de 30, 33, 36 si 40 m, si pentru a optimiza amenajarea podului.

Intr-o faza dezvoltata ulterioar, vor trebui, de aemnea, furnizate informatii privind modalitatea de constructie ce va include aspect legate de procurarea si transportul materialelor, rute temporare de acces, modul de transportare a grinzilor prefabricate.

5.4.10.5.b. Structuri de pod din otel-beton

In Studiul de Fezabilitate (IPTANA 2008), pentru deschideri mai mari de 45 m, solutia adoptata a constat in grinzi din otel-beton. Acestea sunt folosite totdeauna in scheme hiperstatice pentru poduri cu mai multe deschideri si viaducte.

In procesul de actualizare a proiectarii, se va efectua o evaluare generala a acestei tipologii structurale, pentru a standardiza lungimile deschiderilor si pentru a optimiza amenajarea podului conform urmatoarelor considerente.

In cazul podurilor continue cu mai multe deschideri, deschiderile de capat trebuie sa fie in mod normal proportionate la 0.70-0.80 din lungimea deschiderii interioare adiacente pentru a evita inaltarea la suportii de capat si pentru a uniformiza gradul momentului de incovoiere la deschiderile de capat si in cele interioare. In cazul podurilor care traverseaza o zona topopgrafica destul de dreapta care prezinta obstacole majore (cursuri de apa, cai ferate, drumuri sau autostrazi), raportul dintre lungimea deschiderii de capat si lungimea deschiderii standard poate scadea la 0.5-0.6, prin urmare permitand limitarea lungimii totale la o minima absoluta, asa cum este prezentat in figurile de mai jos.

CNADNR S. A.



Configurare optima pentru deschideri continue multiple

Configurare lungime minima pentru deschideri continue

Chiar daca cele mai uzuale solutii pentru tablierele podurilor constau in adancimi constante pentru grinzile principale pe toata lungimea lor, in cazul deschiderilor de capat scurte, va fi luata in considerare, atunci cand se va considera necesar, reducerea lineara a adancimii grinzii principale cu aproximativ o treime fata de capete, asa cum este prezentat in figurile de mai jos.

Adancime constanta pentru grinda tablierului

Adancime variabila liniara pentru grinda tablierului cu deschidere de capat

CNADNR S. A.



In cazuri speciale, cum ar fi deschideri lungi sau limite de spatii mari care necesita cel mai mic profil longitudinal, va fi adoptata adancimea variabila a grinzii chiar si pentru deschiderile interioare, pentru a imbunanati estetica podului, conform figurii de mai jos.

Adancime variabila pentru grinda tablierului

In procesul de actualizare a proiectarii, se va realize si o revizuire generala a schemei statice. In particular, pentru structurile lungi de pod, numarul rosturilor poate fi redus pentru a minimiza incovoierile si fundatiile, precum si aparatele de reazem si pentru a reduce costurile de intretinere.

Intr-o faza dezvoltata ulterioar, vor trebui, de aemnea, furnizate informatii privind modalitatea de constructie ce va include aspect legate de procurarea si transportul materialelor, rute temporare de acces, modul de transportare a segmentelor preasamblate din otel.

5.4.10.6. Pasaje

Cea mai mare parte a podurilor de legatura junction overpropuse în Studiul de Fezabilitate (IPTANA 2008) sunt formate din format din grinzi din beton precomprimat compuse din deschideri simplu rezemate în intervalul 15-24 m.

În procesul de actualizare a proiectului, o evaluare generală a acestei tipologii structurale va fi efectuată şi evaluata o soluţie alternativă, cu grinzi compozite din oţel beton cu deschideri mai lungi pentru a se evita prevederea unei pile intermediara ce interferează cu partea carosabilă care va fi traversata.

În orice caz, configuraţie pasajelor trebuie să asigure respectarea distanţa minimă conform cu cerinţele impuse de OMT Nr 45/1998.

5.4.10.7. Podete

Cea mai mare parte a soluţiilor structurale propuse pentru podete in Studiul de Fezabilitate (IPTANA 2008) constă în cutii prefabricate din beton.

În procesul de proiectare de actualizare, o evaluare generală a acestei tipologii structurale va fi efectuată prin verificarea respectării cerinţelor hidraulice.

Contributii ulterioare se vor aduce, de asemenea, pentru pasaje catre ferme de animale sau alte tipuri în funcţie de rezultatele studiului biodiversităţii.

PROIECT ROMANIA: AUTOSTRADA SIBIU‐PITESTI CORIDOR IV PANEUROPEAN DE TRANSPORT Poduri peste 100 m

Lungime

START STOP L (m) Nr. deschideri Lungime tip Material Nr. Grinzi H (m) pile fundatie pile culei fundatii culei Profil Vedere in planSectiune

transversalaActiuni obligatorii Recomandari

1 Lot 1 1+043 1+568 525 13 40 c.a.p. 5 2,10 zid de beton fundare directa zid de beton fundare directa X X X2 Lot 1 5+242 6+128 886 23 33/40/60 c.a.p. + compozit 5 / 6 1.8 / 1.5 zid de beton fundare directa zid de beton fundare directa X X X adoptarea unei tipologii unice de tablier si uniformizarea deschiderilor 3 Lot 1 7+060 7+270 210 3 60/90 compozit 3 ‐ zid de beton fundare directa zid de beton fundare directa X X X adoptarea de grinzi cu intrados variabil 4 Lot 1 8+126 8+975 849 21 40 c.a.p. 5 2,10 zid de beton fundare directa zid de beton fundare directa X X X imbunatatirea pilelor pentru cele doua cai 5 Lot 1 9+600 9+990 390 9 40 c.a.p. 5 2,10 zid de beton fundare directa zid de beton fundare directa X X X6 Lot 1 10+295 10+475 180 3 50/80 compozit 3 ‐ zid de beton piloti zid de beton fundare directa X X X adoptarea de grinzi cu intrados variabil 7 Lot 1 11081 11640 559 6 50/70/100/150 compozit 3 ‐ zid de beton piloti zid de beton fundare directa X X X uniformizarea si reducerea deschiderilor; pilele din albie de modelat in mod adecvat 8 Lot 2 12+276 12+546 270 3 85/100 compozit 3 ‐ zid de beton fundare directa zid de beton fundare directa X X X reducerea deschiderii din apa adoptarea de grinzi cu intrados variabil 9 Lot 2 13+289 13+609 320 3 100/120 compozit 3 ‐ zid de beton fundare directa zid de beton fundare directa X X X de revizuit nivelul deschiderii din apa adoptarea de grinzi cu intrados variabil 10 Lot 2 13+992 14+232 240 4 40/80 compozit 3 ‐ zid de beton fundare directa zid de beton fundare directa X X X adoptarea de grinzi cu intrados variabil 11 Lot 2 14+625 14+725 100 3 33 c.a.p. 5 1,80 zid de beton fundare directa zid de beton fundare directa X X X12 Lot 2 14+917 15+049 132 4 33 c.a.p. 5 1,80 zid de beton fundare directa zid de beton fundare directa X X X

13 Lot 2 15+932 16+332 400 6 40/80 compozit 3 ‐ zid de beton fundare directa zid de beton fundare directa X X Xreducerea deschiderii din apa (≈ 0.70 deschidere centrala) si de revizuit pozitia si

lungimea deschideriloradoptarea de grinzi cu intrados variabil; reducerea inaltimii pilelor P1 si P5

14 Lot 2 16+809 16+959 150 3 50 compozit 3 ‐ zid de beton fundare directa zid de beton fundare directa X X X de revizuit nivelul deschiderii din apa si pozitia si lungimea deschiderilor adoptarea de grinzi cu intrados variabil 15 Lot 2 17+447 17+862 415 6 48/58/70/100 compozit 3 / 6 ‐ zid de beton piloti zid de beton fundare directa X X X adoptarea unei tipologii unice de tablier uniformizand si reducand deschiderile dintre pile; pilele din albie de modelat in mod adecvat 16 Lot 2 18+493 18+818 325 7 30/40/43/60 compozit 3 / 6 ‐ zid de beton piloti zid de beton fundare directa X X X adoptarea unei tipologii unice de tablier uniformizand si reducand deschiderile dintre pile; pilele din albie de modelat in mod adecvat 17 Lot 2 20+730 20+970 240 7 30/33/43 c.a.p. + compozit 5 / 6 1.8 / 1.5 zid de beton fundare directa zid de beton fundare directa X X X adoptarea unei tipologii unice de tablier uniformizand deschiderile dintre pile18 Lot 2 21+875 22+125 250 7 36 c.a.p. 5 2,10 zid de beton fundare directa zid de beton fundare directa X X X standardizarea deschiderilor la alte valori c.a.p. (unicul caz de pod cu deschideri de 36 m!)19 Lot 2 22+768 22+888 120 3 40 c.a.p. 5 2,10 zid de beton fundare directa zid de beton fundare directa X X X20 Lot 2 23+738 23+963 225 3 70 compozit 3 ‐ zid de beton fundare directa zid de beton fundare directa X X X de revizuit nivelul deschiderii din apa pozitia si lungimea deschiderilor adoptarea de grinzi cu intrados variabil 21 Lot 2 24+176 24+275 99 3 33 c.a.p. 5 1,80 zid de beton fundare directa zid de beton fundare directa X X X22 Lot 2 24+996 25+196 200 5 40 c.a.p. 5 2,10 zid de beton fundare directa zid de beton fundare directa X X X de revizuit orientarea pilelor 23 Lot 2 26+027 26+394 367 6 30/43/80/100 compozit 3 / 6 ‐ zid de beton piloti zid de beton fundare directa X X X uniformizarea si reducerea deschiderilor; adoptarea de grinzi cu intrados variabil; pilele din albie de modelat in mod adecvat 24 Lot 2 27+997 28+567 570 7 60/90 compozit 3 4,00 zid de beton piloti zid de beton fundare directa X X X adoptarea de grinzi cu intrados variabil; de revizuit orientarea pilelor25 Lot 2 28+810 29+561 751 25 33 c.a.p. 5 1,80 zid de beton fundare directa zid de beton fundare directa X X X posibila optimizare a deschiderilor; modificarea orientarii pilelor 26 Lot 2 32+045 32+255 210 3 70 compozit 3 ‐ zid de beton fundare directa zid de beton fundare directa X X X de revizuit nivelul deschiderii din apa adoptarea de grinzi cu intrados variabil;27 Lot 2 32+388 32+538 150 3 50 compozit 3 ‐ zid de beton fundare directa zid de beton fundare directa X X X de revizuit nivelul deschiderii din apa adoptarea de grinzi cu intrados variabil; de revizuit orientarea pilelor28 Lot 2 33+440 33+560 120 3 40 c.a.p. 5 2,10 zid de beton fundare directa zid de beton fundare directa X X X29 Lot 2 34+245 34+455 210 3 70 compozit 3 ‐ zid de beton fundare directa zid de beton fundare directa X X X de revizuit nivelul deschiderii din apa adoptarea de grinzi cu intrados variabil; de revizuit orientarea pilelor30 Lot 2 35+353 35+653 300 4 60/90 compozit 3 ‐ zid de beton fundare directa zid de beton fundare directa X X X de revizuit pozitia si lungimea deschiderilor si pozitia pilelor adoptarea de grinzi cu intrados variabil31 Lot 2 36+249 36+899 650 15 40/50/70 c.a.p. + compozit 3 / 5 ‐ zid de beton fundare directa zid de beton fundare directa X X X adoptarea unei tipologii unice de tablier uniformizand si reducand deschiderile dintre pile; pilele din albie de modelat in mod adecvat 32 Lot 3 37+733 38+363 630 17 30/70 c.a.p. + compozit 3 / 5 ‐ zid de beton fundare directa zid de beton fundare directa X X X de revizuit nivelul luciului de apa din zona cu tablier metalic adoptarea unei tipologii unice de tablier si uniformizarea deschiderilor 33 Lot 3 38+412 38+592 180 3 50/80 compozit 3 ‐ zid de beton fundare directa zid de beton fundare directa X X X adoptarea de grinzi cu intrados variabil;34 Lot 3 40+629 40+742 11335 Lot 3 41+602 41+711 109,236 Lot 3 43+920 44+392 47237 Lot 3 44+637 44+815 177,838 Lot 3 44+956 45+163 207,239 Lot 3 45+860 46+280 420 6 70 compozit 3 ‐ zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X de revizuit nivelul luciului de apa adoptarea de grinzi cu intrados variabil

40 Lot 3 47+300 47+750 450 9 45/60 compozit 3 ‐ zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X eliminarea rosturilor intermediare si de revizuit pozitia si lungimea deschiderilor adoptarea de grinzi cu intrados variabil

41 Lot 3 47+850 48+990 1140 20 50/60/70 compozit 3 ‐ zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ Xreducerea rosturilor intermediare (este suficient 1) si de revizuit pozitia si lungimea

deschideriloradoptarea de grinzi cu intrados variabil

42 Lot 3 48+650 48+990 340 6 50/70 compozit 3 ‐ zid de beton in consola piloti zid de beton piloti X ‐ X eliminarea rosturilor intermediare si de revizuit pozitia si lungimea deschiderilor adoptarea de grinzi cu intrados variabil; pare inutila nealinierea pilelor datorita inaltimii lor scazute

43 Lot 3 49+170 49+290 120 3 33 c.a.p. 5 1,80 zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X44 Lot 3 49+430 49+530 100 3 33 c.a.p. 5 1,80 zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X45 Lot 3 49+870 50+290 420 6 70 compozit 3 ‐ zid de beton in consola piloti zid de beton piloti X ‐ X de revizuit nivelul deschiderii din apa adoptarea de grinzi cu intrados variabil

46 Lot 3 51+170 51+536 366 9 36/50 compozit 3 ‐ zid de beton in consola piloti zid de beton piloti X ‐ X eliminarea rosturilor intermediare si de revizuit pozitia si lungimea deschiderilor posibila reducere a lungimii

47 Lot 3 53+350 53+510 160 4 40 c.a.p. 5 2,10 zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X posibila inlocuire a unei deschideri cu terasament 48 Lot 3 57+820 58+240 420 6 70 compozit 3 ‐ zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X de revizuit nivelul deschiderii din apa si pozitia pilelor adoptarea de grinzi cu intrados variabil; optimizarea cofrajelor pentru pilele de inaltime foarte mare49 Lot 3 58+330 58+480 150 3 45/60 compozit 3 ‐ zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X adoptarea de grinzi cu intrados variabil; evaluarea de alternative pentru culeea A care este foarte inalta 50 Lot 3 58+715 58+885 170 3 50/70 compozit 3 ‐ zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X adoptarea de grinzi cu intrados variabile; optimizarea cofrajelor pentru pilele de inaltime foarte mare (inaltime variabila)51 Lot 3 58+970 59+120 150 3 45/60 compozit 3 ‐ zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X adoptarea de grinzi cu intrados variabil ; evaluarea de alternative pentru pilele foarte inalte52 Lot 3 59+215 59+425 210 3 70 compozit 3 ‐ zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X de revizuit nivelul deschiderii din apa adoptarea de grinzi cu intrados variabil; evaluarea de alternative pentru pilele foarte inalte


54 Lot 3 60+240 60+660 420 6 70 compozit 3 ‐ zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X de revizuit nivelul deschiderii din apa si pozitia pilelor adoptarea de grinzi cu intrados variabil; posibila reducerea a lungimii55 Lot 3 60+790 60+940 150 3 45/60 compozit 3 ‐ zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X adoptarea de grinzi cu intrados variabil

56 Lot 3 61+780 62+100 320 6 45/50/60/70 compozit 3 ‐ zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X eliminarea rosturilor intermediare si de revizuit pozitia si lungimea deschiderilor adoptarea de grinzi cu intrados variabil

57 Lot 3 64+420 64+740 320 6 45/50/60/70 compozit 3 ‐ zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X eliminarea rosturilor intermediare si de revizuit pozitia si lungimea deschiderilor adoptarea de grinzi cu intrados variabil

58 Lot 3 65+350 65+980 630 9 70 compozit 3 ‐ zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X de revizuit nivelul deschiderii din apa adoptarea de grinzi cu intrados variabil; posibila inlocuire a primei parti cu rambleu (pile foarte reduse ca inaltime) 59 Lot 4 66+570 66+720 15060 Lot 4 68+900 69+070 170 3 50/70 compozit 3 ‐ zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X adoptarea de grinzi cu intrados variabil; evaluarea posibilitatii de inlocuire cu pod a unei parti din terasament 61 Lot 4 69+770 69+940 170 3 50/70 compozit 3 ‐ zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X adoptarea de grinzi cu intrados variabil; optimizarea cofrajelor pentru pilele de inaltime redusa (de ex piloti‐pile) 62 Lot 4 70+710 70+920 210 3 70 compozit 3 ‐ zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X de revizuit nivelul deschiderii din apa adoptarea de grinzi cu intrados variabil63 Lot 4 71+530 72+370 840 12 70 compozit 3 ‐ zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X de revizuit nivelul deschiderii din apa; prevederea unui rost intermediar adoptarea de grinzi cu intrados variabil64 Lot 4 74+120 74+320 200 5 40 c.a.p. 5 2,10 zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X optimizarea cofrajelor pentru pilele de inaltime redusa (de ex piloti‐pile) 65 Lot 4 75+470 75+620 150 3 45/60 compozit 3 ‐ zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X adoptarea de grinzi cu intrados variabil; optimizarea cofrajelor pentru pilele de inaltime redusa (de ex piloti‐pile)


67 Lot 4 76+820 76+920 100 3 33 c.a.p. 5 1,80 zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X verificare pozitie pile


69 Lot 4 78+860 78+980 120 3 40 c.a.p. 5 2,10 zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X70 Lot 4 79+120 79+750 630 9 70 compozit 3 ‐ zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X de revizuit nivelul deschiderii din apa si pozitia pilelor adoptarea de grinzi cu intrados variabil71 Lot 4 82+820 83+240 420 6 70 compozit 3 ‐ zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X de revizuit nivelul deschiderii din apa adoptarea de grinzi cu intrados variabil72 Lot 4 83+950 84+070 120 3 40 c.a.p. 5 2,10 zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X

73 Lot 4 85+850 86+570 720 12 45/60/70 compozit 3 ‐ zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ Xreducerea rosturilor intermediare (este suficient 1) si de revizuit pozitia si lungimea


74 Lot 4 86+745 87+255 510




78 Lot 5 105+740 106+880 1140 22 30/50/70 compozit 3/5 ‐ zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ Xreducerea rosturilor intermediare (este suficient 1) si de revizuit pozitia si lungimea


79 Lot 5 108+190 108+290 100 3 33 c.a.p. 5 1,80 zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X


EXTRA:81 2 47+910 48+250 340 6 50/70 compozit 3 ‐ zid de beton in consola piloti zid de beton piloti X ‐ X eliminarea rosturilor intermediare adoptarea de grinzi cu intrados variabil; pare inutila nealinierea pilelor datorita inaltimii lor scazute 82 2 54+790 54+910 160 4 40 c.a.p. 5 2,10 zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X posibila inclouire a unei deschideri cu terasament83 ? 62+160 62+260 100 3 33 c.a.p. 5 1,80 zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X84 ? 62+160 62+330 170 3 50/70 compozit 3 ‐ zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X de revizuit nivelul deschiderii din apa si pozitia pilelor adoptarea de grinzi cu intrados variabil85 ? 63+800 64+010 210 3 70 compozit 3 ‐ zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X de revizuit nivelul deschiderii din apa adoptarea de grinzi cu intrados variabil86 ? 67+570 67+720 150 3 45/60 compozit 3 ‐ zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X adoptarea de grinzi cu intrados variabil87 ? 84+120 84+270 150 3 45/60 compozit 3 ‐ zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X adoptarea de grinzi cu intrados variabil

88 ? 87+010 87+580 570 9 45/60/70 compozit 4 ‐ zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ Xrde revizuit nivelul deschiderii din apa si lungimea generala; eliminarea rosturilor

intermediareadoptarea de grinzi cu intrados variabil

89 ? 91+140 91+590 450 9 45/60 compozit 3 ‐ zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X de revizuit pozitia Pilei P3 adoptarea de grinzi cu intrados variabil

Nr. LotCOMENTARIIPozitie Deschideri Tablier Obstacole Detalii

PROIECT ROMANIA: AUTOSTRADA SIBIU‐PITESTI CORIDOR IV PANEUROPEAN DE TRANSPORT Poduri sub 100 m

Lungime

L (m) Nr. Deschider Lungime tip Material Nr. Grinzi H (m) pile fundatie pile culei fundatii culei ProfilVedere in

planSectiune


1 Lot 1 2+254 21 1 21 c.a.p. 11 0,93 zid de beton de suprafata zid de beton fundare directa X X X2 Lot 1 6+276 63 3 21 c.a.p. 11 0,93 zid de beton de suprafata zid de beton fundare directa X X X de revizuit pozitia pilei P23 Lot 1 12+013 21 1 21 c.a.p. 11 0,93 ‐ ‐ zid de beton fundare directa X X X4 Lot 2 12+786 21 1 21 c.a.p. 11 0,93 ‐ ‐ zid de beton fundare directa X X X

5 Lot 2 15+272 90 3 30 c.a.p. 5 1,80 zid de beton de suprafata zid de beton fundare directa X X Xpile avand inaltimea destul de

mare

6 Lot 2 15+641 66 2 33 c.a.p. 5 1,80 zid de beton de suprafata zid de beton fundare directa X X X alternativa la deschidere unica

7 Lot 2 17+030 30 1 30 c.a.p. 5 1,80 ‐ ‐ zid de beton fundare directa X X X8 Lot 2 19+110 90 4 30 c.a.p. 5 1,80 zid de beton de suprafata zid de beton fundare directa X X X

9 Lot 2 20+305 90 3 30 c.a.p. 5 1,80 zid de beton de suprafata zid de beton fundare directa X X Xpile avand inaltimea destul de

mare10 Lot 2 21+165 33 1 33 c.a.p. 5 1,80 ‐ ‐ zid de beton fundare directa X X X11 Lot 2 21+315 33 1 33 c.a.p. 5 1,80 ‐ ‐ zid de beton fundare directa X X X12 Lot 2 23+316 60 2 30 c.a.p. 5 1,80 zid de beton de suprafata zid de beton fundare directa X X X13 Lot 2 24+461 21 1 21 c.a.p. 11 0,93 ‐ ‐ zid de beton fundare directa X X X14 Lot 2 24+559 30 1 30 c.a.p. 5 1,80 ‐ ‐ zid de beton fundare directa X X X15 Lot 2 24+770 66 2 33 c.a.p. 5 1,80 ‐ ‐ zid de beton fundare directa X X X16 Lot 2 31+653 21 1 21 c.a.p. 11 0,93 ‐ ‐ zid de beton fundare directa X X X17 Lot 2 34+865 12 1 12 c.a.p. 11 0,53 ‐ ‐ zid de beton fundare directa X X X18 Lot 2 35+208 33 1 33 c.a.p. 5 1,80 ‐ ‐ zid de beton fundare directa X X X19 Lot 3 41+853 8520 Lot 3 42+227 4021 Lot 3 44+526 6422 Lot 3 45+375 90 3 30 c.a.p. 5 1,80 zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X

23 Lot 3 50+525 90 3 30 c.a.p. 5 1,80 zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X alternativa la deschidere unica

24 Lot 3 61+295 90 3 30 c.a.p. 5 1,80 zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X25 Lot 5 88+145 90 3 30 c.a.p. 5 1,80 zid de beton piloti zid de beton piloti X ‐ X26 Lot 5 92+815 30 1 30 c.a.p. 5 1,80 ‐ piloti zid de beton piloti X ‐ X27 Lot 5 94+695 30 1 30 c.a.p. 5 1,80 ‐ piloti zid de beton piloti X ‐ X28 Lot 5 104+695 30 1 30 c.a.p. 5 1,80 ‐ piloti zid de beton piloti X ‐ X

EXTRA:29 0+776 33 1 33 c.a.p. 5 1,80 ‐ fundare directa zid de beton fundare directa X X X30 62+310 40 1 40 c.a.p. 5 2,10 ‐ piloti zid de beton piloti X ‐ X

Nr. Lot PozitieCOMENTARIIDeschideri Tablier Obstacole Detalii

PROIECT ROMANIA: AUTOSTRADA SIBIU‐PITESTI CORIDOR IV PANEUROPEAN DE TRANSPORT Intersectii

Lungime

L (m) Nr. Deschider Lungime tip Material Nr. Grinzi H (m) pile fundatie pile culei fundatii culei ProfilVedere in

planSectiune


1 Lot 1 2+900 72 4 15/21 c.a.p. 9 ‐ cadru cu 2 coloane de suprafata zid de beton de suprafata X X X eliminare pila din axul autostrazii2 Lot 1 4+540 72,25 4 15/21 c.a.p. 9 ‐ cadru cu 2 coloane de suprafata zid de beton de suprafata X X X eliminare pila din axul autostrazii3 Lot 1 4+920 72,25 4 15/21 c.a.p. 9 ‐ cadru cu 2 coloane de suprafata zid de beton de suprafata X X X eliminare pila din axul autostrazii4 Lot 1 6+150 725 Lot 3 39+974 72,25 4 15/21 c.a.p. 9 ‐ cadru cu 2 coloane de suprafata zid de beton de suprafata X X X eliminare pila din axul autostrazii6 Lot 4 68+020 120 8 21/24 c.a.p. 10 ‐ cadru cu 2 coloane piloti zid de beton piloti X ‐ X eliminare pila din axul autostrazii7 Lot 4 69+324 3638 Lot 4 73+703 174 8 21/24 c.a.p. 10 ‐ cadru cu 2 coloane piloti zid de beton piloti X ‐ X eliminare pila din axul autostrazii9 Lot 4 77+732 7210 Lot 4 78+042 24011 Lot 4 83+030 12012 Lot 4 86+621 20013 Lot 5 101+271 9014 Lot 5 101+555 7215 Lot 5 114+271 72 4 15/21 c.a.p. 10 ‐ cadru cu 2 coloane piloti zid de beton piloti X ‐ X eliminare pila din axul autostrazii16 Lot 5 115+910 9017 Lot 5 116+212 72 8 21/24 c.a.p. 10 ‐ cadru cu 2 coloane piloti zid de beton piloti X ‐ X

EXTRA:18 103+375 72 4 15/21 c.a.p. 10 ‐ cadru cu 2 coloane piloti zid de beton piloti X ‐ X eliminare pila din carosabil19 PASAJ PE BRETEALLA 1 PESTE DRUM 78,25 4 15/24 c.a.p. 10 ‐ cadru cu 2 coloane piloti zid de beton piloti X X X eliminare pila din axul autostrazii

20 PASAJ PE BRETEALLA 3 PESTE DRUM 78,25 4 15/24 c.a.p. 10 ‐ cadru cu 2 coloane piloti zid de beton piloti X X X eliminare pila din axul autostrazii; orientarea pilelor si a culeilor ortogonale pe traseu

Nr. Lot PozitieCOMENTARIIDeschideri Tablier Obstacole Detalii

PROIECT ROMANIA: AUTOSTRADA SIBIU‐PITESTI CORIDOR IV PANEUROPEAN DE TRANSPORT Podete

Lungime L (m)

1 Lot 1 0+250 52 Lot 1 1+700 53 Lot 1 2+010 24 Lot 1 3+741 25 Lot 1 6+420 26 Lot 1 6+950 27 Lot 1 13+120 28 Lot 2 13+750 29 Lot 2 14+400 210 Lot 2 18+270 211 Lot 2 21+520 212 Lot 2 22+380 213 Lot 2 25+415 214 Lot 2 29+960 215 Lot 2 30+156 516 Lot 2 30+230 217 Lot 2 30+525 218 Lot 2 31+830 219 Lot 2 32+625 220 Lot 2 32+950 221 Lot 2 34+560 522 Lot 2 35+100 223 Lot 3 39+000 224 Lot 3 39+126 525 Lot 3 39+330 226 Lot 3 39+650 227 Lot 3 40+780 228 Lot 3 40+920 229 Lot 3 42+740 230 Lot 3 43+000 231 Lot 3 45+503 232 Lot 3 46+410 233 Lot 3 47+000 234 Lot 3 50+925 235 Lot 3 52+190 236 Lot 3 52+825 237 Lot 3 53+142 238 Lot 3 54+048 239 Lot 3 54+236 240 Lot 3 57+000 541 Lot 3 57+370 242 Lot 3 62+450 543 Lot 3 62+565 244 Lot 3 62+810 245 Lot 3 63+400 546 Lot 4 66+530 2

Nr. Lot Pozitie

47 Lot 4 68+350 248 Lot 4 69+427 249 Lot 4 70+150 250 Lot 4 70+500 551 Lot 4 71+090 252 Lot 4 72+785 553 Lot 4 73+350 254 Lot 4 73+560 255 Lot 4 75+020 256 Lot 4 78+382 257 Lot 4 78+700 258 Lot 4 80+520 259 Lot 4 80+725 260 Lot 4 82+425 561 Lot 4 84+880 562 Lot 4 85+170 263 Lot 5 88+875 264 Lot 5 89+348 365 Lot 5 100+286 366 Lot 5 100+716 567 Lot 5 101+050 268 Lot 5 103+080 569 Lot 5 107+386 370 Lot 5 107+662 271 Lot 5 107+939 372 Lot 5 108+117 473 Lot 5 108+647 274 Lot 5 109+412 275 Lot 5 109+718 276 Lot 5 109+772 377 Lot 5 109+828 278 Lot 5 110+198 479 Lot 5 110+710 280 Lot 5 110+846 481 Lot 5 111+634 382 Lot 5 112+534 383 Lot 5 112+815 584 Lot 5 113+068 285 Lot 5 113+455 286 Lot 5 113+770 287 Lot 5 114+271 388 Lot 5 115+731 489 Lot 5 116+010 4

CNADNR S. A.



5.4.11. Lucrari de consolidari si terasamente

5.4.11.1. Consolidari si terasamente

Proiectul va fi intocmit astfel încât să asigure măsuri corespunzătoare pentru stabilitatea taluzelor si pentru consolidarea terenului existent acolo unde este cazul. Proiectarea lucrărilor de terasamente va tine cont de informatiile si recomandările incluse în raportul privind investigatiile geotehnice.

Proiectarea lucrărilor de terasamente se va efectua în conformitate cu prevederile Eurocodurilor 7 si 8 si acolo unde este cazul acestea vor fi completate de standardele relevante române. Abordarea privind proiectarea lucrărilor de terasamente inclusiv standardele aplicabile vor fi evidentiate de către Prestator în cadrul Raportului de Început.

Interactiunea traseului proiectat cu morfologia zonei lucrarilor prevede necesitatea studiului tuturor posibilelor actiuni necesare mentinerii cerintelor de siguranta pe timpul exploatarii lucrarilor. Parcurgerea morfologiei existente, in special, impune necesitatea unor analize adecvate si studii geotehnice care vizeaza:

• realizarea lucrarilor de sprijin, definitive si provizorii, utile pentru realizarea traseului rutier in conditii de siguranta;

• verificarea eventualelor riscuri de instabilitate locala sau, la scara mare, eventuale conditii de necesitate a modificarii traseului.

Lucrarile de sprijin sunt utile pentru a sustine terenul si/au apa atat pentru realizarea lucrarilor temporare cat si pentru lucrarile permanente. Lucrarile de sprijin cele mai utilizate vor fi zidurile de sprijin (de greutate sau in consola) si peretii mulati. Acestea difera prin felul in care transmit impingerea terenului la terenul de fundare. In primul caz se transmite prin fundatia lucrarii de sprijin, in al doilea prin prelungirea peretelui in terenul de fundare, si de sistemul echilibrat de impingeri si contraimpingeri care se va determina.

Zidurile de sprijin vor fi utile pentru a preveni alunecarile de teren la taluzurile naturale abrupte sau pentru a asigura stabilitatea taluzurilor artificiale amenajate cu pante superioare celei de echilibru natural. Din acest motiv se pot intalni doua cazuri:

• ziduri de sprijin in versant (a), care permit formarea platformei rutiere; • ziduri de sprijin in rambleu (b), care permit formarea platformei rutiere

amonte.

CNADNR S. A.



In ambele cazuri, se va proceda mai intai la decapari, pentru a elibera spatiul necesar construirii zidului, apoi la constructia zidului propriu-zis si in fine realizarea umpluturii si eventualele lucrari de drenaj.

Pe langa verificarile de stabilitate generala a versantului in care se afla zidul, pentru proiectarea unui zid de sprijin se vor efectua verificari:

• la rasturnare (raportul intre momentul de stabilizare si cel destabilizator, fata de n punct anume, trebuie sa fie superior coeficientului de siguranta prevazut);

• la alunecare (raportul intre fortele rezistente si solicitari in aceeasi directie trebuie sa fie superior coeficientului de siguranta prevazut);

• de capacitate portanta (incarcarea limita a ansamblului fundatie-teren trebuie sa fie superior efectului produs de actiunile externe).

Zidurile de sprijin implicate pot fi de doua tipuri: de greutate (a) si in consola (b); primul rezista la impingere exclusiv datorita greutatii proprii, nerecomandate pentru inaltimi mai mari de 3,5m. Cel de-al doilea pune in valoare greutatea proprie a terenului care se afla pentru stabilitatea la rasturnare si translatie orizontala.

Pentru a limita influenta asupra impingerii terenului in spatele zidului si umpluturii, taluzul realizat prin decapare trebuie sa aiba panta mica.

CNADNR S. A.



Pentru a reduce, si eventual elimina, impingerea exercitata de apa, se va prevede un sistem de drenare eficace in spatele lucrarii de sustinere. De exemplu:

• foraje de drenare, de 10÷15 cm de diametru si interaxe 2÷4 m, cu dotate cu filtre drenante;

• materiale drenante montate in spatele zidului, atat vertical in contact direct cu peretele pentru a devia suprafata acviferului.

Pereţii mulati vor avea functia de reazem teren şi vor fi pereţi verticali incastrati în pământ, cu cote diferite la cele două laturi ale peretelui. Aceasta diferenta de inaltime poate fi generata de o săpătură sau o umplutura. În primul caz, structura este în întregime în contact cu solul natural, în al doilea caz, terenul de fundare este natural şi cel sustinut este umplutura. În conformitate cu cerinţele tehnico-funcţionale, pereţii vor fi liberi (a) sau ancorati (cu unul sau mai multe straturi), cu ajutorul unor dispozitive adecvate (b).

Pereti se vor realiza cu palplanse sau diafragme: structuri care difera mult intre ele atat ca material constituent (otel sau beton ) cat si ca tehnologie de montare; palpanse:percutie, vibroinfigere, batere; diafragme: piloti sau panouri rectangulare) cat si ca geometria, dar au in comun mecanismul de functionare. In ambele cazuri deplasarile si deformatia peretelui, si prin urmare tensiunile orizontale depind de rigiditatea relativa a structurii, si vor fi determinate printr-o analiza de interactiune teren-structura. Totodata, asa cum se intampla de obicei in proiectare, se folosesc metode la echilibrul limita, considerand cunoscute distributiile presiunii.

Infine, alta parte a studiilor va fi dedicata realizarii de verificari de stabilitate ante si post operam, realizate prin metode clasice atat prin suprafete circulare cat si de forma generica (acestea se pot realiza pentru conditii stratigrafice deosebite sau in caz de conditii de instabilitate). Prin analiza instabilitatii va fi posibila compararea coeficientilor de siguranta minimi ale sectiunilor proiectate fara si cu interventii de consolidare, permitand asadar si o analiza cost-beneficiu necesara pentru alegerea de solutii compatibile cu disponibilitatea de resurse. Printre aspectele cercetate, evident, vor fi luate in considerare si folosirea de resurse pentru intretinerea lucrarilor si durabilitatea caestora.

CNADNR S. A.



Pe langa lucrarile de sprijin clasice, exista si altele cu aspect ambiental redus:

Gabioanele si crib-walls sunt ziduri de sprijin de gravitatie. Gabioanele sunt alcatuite din elemente independente (gabioane), alaturate si rezemate unul de celalalt. Gabioanele sunt paralelipipede de plasa metalica, cu dimensiuni de 1x1x2 m, umplute cu piatra din sit. Constructia si montarea gabioanelor este simpla si rapida. O lucrare de sprijin cu gabioane are avantajul ca este foarte flexibila, adaptandu se la miscarile verticale si orizontale, si foarte permeabile. Aceste caracteristici fac foarte utile pentru stabilizarea pantelor in alunecare si pentru lucrarile impotriva eroziunii malurilor albiilor. Economia structurii depinde de costul de aprovizionare cu materiale de umplutura.

Crib-walls sunt ziduri casetate obtinute prin asmblarea elementelor prefabricate din beton armat. Casetele sunt umplute cu teren incoerent si drenant (din rauri sau excavatii), compactat in straturi succesive. Elementele prefabricate pot avea diverse forme.

CNADNR S. A.



Pamantul armat este un material compozit care deriva din asocierea terenului cu armaturile. Frecarea intre teren si armaturi limiteaza deformatiile oriontale ale masei si confera terenului un fel de “coeziune”. Un parament vertical pe fata externa a masei sustine terenul , care altfel ar aluneca printre armaturi. Are doar rol de sustinere local a terenului, dar nu intervine in stabilitatea generala a zonei.

Materialele constituente ale pamantului armat sunt:

• terenul, care e caracterizat de un coeficient de frecare cu armaturile nu mai mic de 0,35. In acest scop se vor exclude terenurile argiloase (cu procent de parti fine pana la 15%) si cele organice, si trebuie sa se verifice ca nu contin agenti agrseivi pntru armaturi si/sau pereti. Terenul este pus in opera in straturi orizontale succesive compactate cu grosimi de ordinul a 30 cm;

• armaturile, care trebuie sa fie flexibile, rezistente la intindere, cu coeficient ridicat de frecare si incorodabile. De obicei sunt bare de otel galvanizat si inoxidabil, sau din aluminiu, cu latimea intre 4 si 12 cm. Sunt utilizate, ca armaturi, si geogrilele extrudate din HDPE. Armaturile sunt pozate perpendicular si agatate de parament, si dispuse orizontal pe stratul de teren compactat;

• paramentul vertical, care constituie partea vazuta a zidului, si trebuie sa se adpteze la deformatiile masei. In acest scop sunt utilizate profile metalice din

CNADNR S. A.



otel galvanizat, cu sectiune subtire de forma semi eliptica, sau cu buloane si cu armaturile, sau chiar panouri prefabricate de beton de dimensiuni 1,5 x 1,5 m, intercalate unul cu celalalt, pentru a putea suporta fara daune diverse deplasari. Sau si cofraje din plasa sudata si geogrile, cu inierbare a paramentului, pentru a reduce impactul ambiental.

Lungimea armaturilor trebuie sa fie a.i. suprafata de alunecare potentiala sa fie suficienta pentru a asigura ancorarea cu un coeficient adecvat de de siguranta, sectiunea armaturilor trebuie sa fie dimensionata in baza rezistentei la tractiune a materialului constituent. In genere lungimea armaturilor este de ordinul a 0,8 ori inaltimea lucrarii.

Pentru stabilitatea ansamblului se vor urma aceleasi verificari ca si pentru zidurile de sprijin. Pamantul armat e folosit nu doar ca lucrare de sprijin dar si pentru stabilizarea alunecarilor, pentru realizarea rambleurilor, etc. Lucrarile de pamant armat, care pot atinge si inaltimi ridicate, sunt caracterizate de o deformabilitate mare si pot suporta cedari absolute si diferentiale.

CNADNR S. A.



Tinand cont de faptul ca alunecarea reprezinta o miscare rapida a unei mase stancoase sau pamant, al carui centru de greutate se muta in jos catre exterior, se vor studia principalii factori care influenteaza activitatea de alunecare, adica: geologici, morfologici, hidrogeologici, climatici si vegetatia, si antropici. Metodele de analiza a stabilitatii taluzurilor cele mai raspandite si utilizate in practica profesionala sunt metode cu echilibrul limita, care considera pentru teren un comportament rigid-perfect plastic. In aceasta ipoteza se considera ca terenul nuu se deformeaza pana la atingerea conditiei de rupere, si ca, in conditii de rupere, rezistenta la forfecare se mentine constanta si independenta de deformatiile acumulate. Cea mai mare parte a metodelor de verificare a stabilitatii taluzurilor considera problema plana (deci considera ca suprafata de alunecare este de forma cilindrica cu directoare ortogonale la planul considerat), analizand de obicei una sau mai mule sectiuni longitudinale ale versantului. Rezultatul analizelor este dat ca suprafete de alunecare critice (suprafete pentru care raportul intre rezistenta disponibila si cea mobilizata are valoare minima) si coeficient de siguranta (raportul intre rezistenta disponibila si cea mobilizata).

Printre tipologiile clasice de lucrari pot fi luate in considerare lucrari structurale (barete, ancore, soil-nailing, jet-grouting de exemplu) si solutii de impact mai mici (drenuri, amenajari superficiale, pamant armat, geogrile, gabioane doar pentru pentru diverse zone). Toate tipologiile de lucrari vor fi analizate prin programe numerice, cu elemente si diferente finite.

CNADNR S. A.



In optica generala acolo unde va fi necesar, se va apela la tehnici de consolidare, care pot fi clasificate in functie de tipul lor:

modificari mecanice: aplicare temporara de incarcari (statice sau dinamice, superficiale sau de adancime) care modifica indesarea terenului, pentru care e posibila:

5.4.11.2. Analiza deformabilitatii terenului de fundare

Terenurile slabe de fundare sunt caracterizate prin rezistente mecanice scazute si grad de umflare-contractie mare. De asemenea, sunt puternic compresibile si sensibile la umezire.

Din aceasta categorie fac parte argilele, prafurile slab consolidate, malurile, nisipurile fine in stare afanata, loessurile, terenurile contractile etc.

Constructia corpului drumului, a rambleelor inalte si a rampelor podurilor si pasajelor pe aceste terenuri necesita luarea unor masuri speciale de imbunatatire a capacitatii portante a acestora atunci cand terenul natural slab nu poate fi inlocuit din considerente economice sau tehnologice.

Se vor face verificari ale deformatiilor rambleelor inalte si ale rambleelor ce traverseaza terenuri de fundare cu portanta scazuta.

Prin deformatia terenului din baza rambleelor inalte se intelege deplasarea pe verticala produsa ca urmare a incarcarilor provenite din umplutura rambleului la baza acestuia.

Pentru efectuarea calculului deformatiilor este necesar sa se cunoasca stratificatia terenului reprezentata prin foraje care sa precizeze succesiunea si grosimea straturilor, caracteristicile fizice si mecanice ale pamanturilor.

CNADNR S. A.



Distributia tensiunilor verticale din suprasarcina data de rambleu si distributia sarcinii geologice pe adancime este:

Daca in urma efectuarii calculelor de deformabilitate a terenului de fundare rezultatele acestora arata ca terenul de fundare nu are capacitatea de preluare a incarcarilor date de rambleu trebuie sa se examineze oportunitatea imbunatatirii proprietatilor pamantului din stratul respectiv, astfel incat sa indeplineasca conditiile unui teren bun de fundare.

Solutiile de imbunatatire a terenului de fundare se alege in functie de natura pamantului si de modificarea urmarita a acestuia, de grosimea stratului de pamant supus imbunatatirii, de materialele si utilajele disponibile.

Solutiile de consolidare a terenului de fundare sunt de mai multe tipuri:

5.4.11.3. Compactare terenului de fundare

Prin compactare se intelege indesarea pe cale mecanica, avand ca rezultat micsorarea volumului de goluri. In pamanturi necoezive aceasta indesare se realizeaza prin reorientarea particulelor, care se produce prin invingerea frecarii intre ele si in mai mica masura prin striviri locale la punctele de contact.

In pamanturile coezive, indesarea se produce prin ruperea legaturilor dintre particule, urmata de reorientarea precum si de incovoierea si distorsiunea particulelor si a stratelor de apa legata care le inconjoara.

Volumul de goluri se reduce pe seama porilor neocupati de apa. Daca pamantul ar fi saturat si ar lucra ca un sistem inchis, fara posibilitatea de indepartare a apei, compactarea nu ar fi posibila. Starea de saturare reprezinta deci limita teoretica pentru compactarea unui pamant, indifferent de umiditatea lui naturala.

• Compactarea terenului de fundare se poate face prin: • Compactarea de suprafata cu cilindru compactor • Compactarea de adancime cu maiul greu sau supergreu • Compactarea de adancime cu coloane de indesare

CNADNR S. A.



Strat din material granular protejat cu geotextil

Sub incarcarea data de constructia drumului, apa existenta in terenul de fundare, prin efectul de capilaritate patrunde in corpul rambleelor conducand la diminuarea caracteristicilor mecanice ale acestora. Pentru a intrerupe ascensiunea capilara a apei din terenul de fundare la baza ramblelor se va executa un strat din material granular cu grosimea de 30 - 60 cm.

Pentru a impiedica colmatarea stratului din material granular cu material fin antrenat de apele din infiltratii precum si pentru a impiedica dispersarea materialului granular al acestui strat in terenul de fundare acesta va fi protejat cu geotextil cu rol de filtrare si separare.

5.4.11.4. Perna din material local compactat

Prin acest tip de lucrare se urmareste indepartarea pe o grosime limitata de cel mult 3–4 m a stratului foarte compresibil sau a stratului sensibil la urmezire si inlocuirea acestuia cu o perna de pamant compactat, avand caracteristici compactate.

Grosimea pernei se stabileste in mod obligatoriu pe baza verificarii la starea limita de deformatie astfel incat tasarea terenului de fundare sa fie mai mica decat cea admisibila.

CNADNR S. A.



Conditiile de executie a pernelor din material local se pun la punct printr-un polygon de experimental, iar calitatea pernei obtinute se verifica printr-o incarcare de proba cu placa.

5.4.11.5. Blocaj din piatra

Daca grosimea stratului foarte compresibil si cu umiditate crescuta este mai mare de 3 – 4 metri, imbunatatirea terenului de fundare se face blocaj din piatra de dimensiuni mari care prin compactare se inglobeaza si impaneaza in materialul compresibil pana se ajunge la refuz.

5.4.11.6. Imbunatatirea de adancime a terenurilor de fundare

Se aplica in zonele de rambleuri inalte, rampe de poduri si pasaje. Imbunatatirea in adancime a terenurilor slabe se realizeaza prin executia unor coloane ce au rolul de a transmite incarcarile verticale de la baza terasamentului drumului la terenul bun de fundare.

Aceste coloane pot fi:

• coloane de var sau de pamant stabilizat cu var; • coloane de nisip - ciment; • drenuri verticale din materiale granulare (nisip, balast, pietris) executate prin

forare cu rol de a cobori nivelul panzei freatice intr-un orizont de pamant granular aflat la adancime si/sau cu rol de drenaj radial;

Alegerea metodei de imbunatatire a terenurilor slabe si dimensionarea uneia din solutii se face in functie de:

• grosimea terenului slab; • natura si caracteristicile geotehnice ale acestuia (coeziune, unghi de frecare

interna, umiditate, porozitate, greutate volumica, etc.); • suprasarcina data de corpul drumului si de trafic.

Coloane din var nehidratat, se vor executa in terenurile argiloase cu umiditate crescuta.

In timpul hidratarii varului, umiditatea terenului scade cu cca 10 %, iar caracteristicile fizico-mecanice cresc cu cca 20 – 25 %.

CNADNR S. A.



Modificari hidraulice: inserarea de coloane preferentiale de drenaj, modificari de

permeabilitate, preincarcari. Acviferul prezent in straturile de teren intalnite de traseul lucrarii poate compromite stabilitatea globala a terenului si a lucrarilor de consolidare.

Pentru a remedia problematici de acest tip e posibil sa se intervina in mai multe moduri:

5.4.11.7. Drenuri in sapatura deschisa

Pentru interceptia, colectarea si evacuarea apelor subterane sunt prevazute drenuri in sapatura deschisa pentru reducerea umiditatii terenului natural si imbunatatirea caracteristicilor fizico-mecanice ale acestuia.

Drenurile in sapatura deschisa au inaltimea cuprinsa intre 1.0m ÷ 3.00m si latimea 0.60m ÷ 1.20 m.

CNADNR S. A.



Umplutura drenanta se poate realiza din balast sortul 0÷63 mm sau piatra sparta sortul 0÷71. Indiferent de tipul materialului drenant utilizat, acesta se va proteja cu geotextil cu rol anticontaminant, iar la partea superioara capacul drenului este realizat prin sistemul impermeabil de scurgere al apelor de suprafata (rigola, santuri, casiu) sau dop de argila in grosime de 30 cm.

La baza drenului este amplasat tubul riflat perforat d=110 mm-150 mm, pentru captarea si dirijarea apelor catre emisari sau punctele de colectare.

Pentru revizia si intretinerea drenurilor in sapatura deschisa sunt prevazute camine de vizitare dispuse la interdistanta de aprox. 50 m pe toata lungimea drenului si in punctele obligate (intersectii de drenuri).

Pentru asigurarea ventilatieii permanente a materialului drenant sunt prevazute puturi de aerisire din teava lisa de PVC d=110 mm.

5.4.11.8. Drenuri forate orizontal

Pentru evitarea executiei unor santuri adanci care conduc la probleme tehnologice, de sprijinire, de manopera si consum de material drenant se folosesc drenuri forate orizontal. Procedeul consta in realizarea unor foraje orizontale care au o panta spre gura de evacuare de 5 – 10%, pe lungime de 10.00 – 20.00m cu ajutorul instalatiilor speciale. Aceste foraje sunt tubate cu tuburi reflate perforate (cu exceptia treimii inferioare care are rolul de a evacua apa colectata) cu diametrul de 8 – 15 cm. Tuburile sunt invelite cu geotectil cu rol de filtru invers. Forajele se realizeaza de obicei in forma de spic format din cate trei conducte.

Pentru proiectarea sistemului de drenaj se va tine cont de gradul de saturare a terenului si provenienta apei, nivelul panzei freatice in zona, permeabilitatea materialelor din zona, etc.

Perforatiile tuburulir colectoare se dimensioneaza in functie de granulometria pamantului si a geotextilului, iar suprafata activa a acestora pe metru linear se stabileste in functie de debitul colectat calculat.

5.4.11.9. Drenuri sifon

Acest sistem de drenaj functioneaza pe principiul vaselor comunicante, este un system de drenaj de adancime pana la aproximativ 8.50 m adancime, functioneaza fara consum de energie (gravitational). Sistemul este compus din:

• Foraje ferticale echipate cu tuburi perforate diametrul 100 – 140 mm, imbracate la exterior cu filtru din pietris sort 2 – 4 mm, forajele trebuie sa aibe adancime suficienta astfel incat sa se strapunga straturile acvifere.

• Forajele la partea superioara sunt prevazute cu camine de vizitare, inerdistanta dintre camine (foraje sunt de aproximativ 3.00 – 5.00 m);

CNADNR S. A.



• Forajele la partea inferioara sunt prevazute cu rezervoare permanent pline cu apa pentru a nu se dezamorsa sistemul de drenaj;

• Camine de vizitare aval cu sasuri automatice ce au rolul de a opri sifonarea cand debitul scade sub o anumita valoare, sau cand creste putin peste nivelul critic;

• Tuburi de sifonare ce face legatura intre rezervorul permanent plin cu apa al fiecarui foraj si sasul automatic;

Schema de distributie a drenurilor sifon si a sasurilor:

Schema de functionare a drenurilor sifon:

5.4.11.10. Drenuri electro-pneumatice

Zonele ce prezinta instabilitate pronuntata si nivelul apei subterane este la adancime mai mare de 8.00 m sunt prevazute drenuri electropneumatice pentru coborarea nivelului

CNADNR S. A.



apei subterane, imbunatatirea caracteristicilor fizico-mecanice ale pamanturilor si implicit inlaturarea cauzei care produce alunecarle de teren. Elementele principale componente ale acestui sistem sunt:

• Camine de vizitare prevazute cu un tub de servciu si o teava de descarcare a apei.

• Tevi de foraj din PVC de diametru 112/125 mm dispuse la o adancime de 22 m de la baza incintei din beton armat.

• Pompe electro-pneumatice situate iîn fiecare foraj puse iîn functiune de aerul comprimat si de cablul de control alimentat de la camera compresorului sau de la camera de control, vezi figura si detaliile de functionare de mai jos.

• Camera compresorului subterana adaposteste tabloul electric, compresoarele, rezervoarele si panoul de control care opereaza pompele electro-pneumatice din fiecare incinta si sistemul de monitorizare.

Pompa este instalata in foraj la cota calculata. Atunci cand nivelul apei creste, aceasta intra in camera pompei (1) prin filtrul (2) şi prin valva cu un singur sens (3). Cand apa atinge nivelul senzorului de mare inaltime (4), un semnal este transmis prin cablul submersibil (5) la un releu aflat în panoul de control (6). Releul declanseaza o valva-solenoid din panoul de control care introduce aer in pompa prin tubul intrare aer (7). Aerul comprimat intra prin partea superioara a pompei prin conexiune pneumatica (8), iar valva (3) de la baza camerei pompei se inchide, impingand apa din interior prin tubul de evacuare apa (9) ,prin valva cu un singur sens (10), iar apoi la suprafata. Nivelul apei in camera pompei scade, iar cand apa atinge nivelul senzorului de la baza pompei (11), un releu din panoul din control este actionat prin cablul submersibil (5). Astfel valva-solenoid nu va mai introduce aer comprimat, permitand apei sa intre si ciclului sa se repete.

CNADNR S. A.



Modificari fizico-chimice: adaugare de materiale (fluide, solide si suspensii) pentru modificarea structurii terenului prin amestecare (de diverse tipuri) sau injectare, tratament termic.

Injectiile constau in introducerea unui fluid, pasta sau praf in teren prin amestecare mecanica a unui fluid, in special se impart in:

• Injectii prin permeabilizare(chimica sau permeation grouting): un amestec consolidant este injectat in pori la presiune joasa.

• Injectii cu reasezare: jet grouting: fluidul cimentant este amestecat in teren dupa ce acesta a fost erodat de actiunea fluidului. Deep mixing: unul sau mai multi agenti cementanti (calciu, ciment sau gips) sunt amestecati in teren fara a transfera volume de pamant).

• rost de compactare: o pasta viscoasa e injectata in teren cu scopul de creea o incluziune ce compacteaza si deformeaza terenul la interior. Hidrofracturare: se realizeaza in teren o retea de fracturi umplute cu material rezistent.

Injectand un fluid cu proprietati legante la interiorul forajelor efectuate in masele de roca sau in terenuri friabile, se umplu porii terenului sau fisurile din piatra. Astfel un flui cimentos va reduce permeabilitatea si va imbunatati proprietatile mecanice ale terenurilor. Cu aceste tehnici se va putea: creste rezistenta la compresiune si intindere, reduce deformabilitatea si compresibilitatea, omogeniza caracteristicile terenului, umple cavitatile si fisurile din roca, reduce tendinta de lichefiere.

CNADNR S. A.



Congelarea artificiala este un tratament care opereaza modificari fizice in terenuri, cu caracter provizoriu (Van Impe, 1989). Reducerea de temperatura permite obtinerea in timp scurt (zile) a unei imbunatatiri semnificative a proprietatilor mecanice ca permeabilitatea si rezistenta. Tratamentul se va putea aplica pentru un continut de apa (w=Pw/Ps) > 10%. Apa congelata creaza o legatura intre particule, si deci modifica structura terenului.

Modificari prin incluziuni sau ranforsari: inserare de fibre, bare, panze si plase

CNADNR S. A.



5.4.11.11. Protectie taluz cu georetele spatiale/geocelule

Acest tip de protectie a taluzurilor si versantilor se foloseste pentru terenuri alcatuite din prafuri argiloase, argile prafoase, argile nisipoase ce prezinta risc ridicat de ravinare la suprafata a taluzurilor. Protectia cu georetele spatiale sau geocelule este recomandabil a se executa pentru pante ale taluzurilor mai mici de 1:1, recomandabil 2:3 sau 1:2.

Sistemul constructiv consta in asternerea pe suprafata finisata in prealabil a taluzului, materialul geosintetic (georetele spatiale sau geocelule) ce se fixeaza de taluz cu ajutorul ancorelor metalice. Peste materialul geosintetic se asterne pamant vegetal suprainsamantat in grosime de 5 – 6 cm dupa compactare peste grosimea georetelelor spatiale sau geocelulelor. Pe perioada germinarii semintelor de iarba, taluzurile trebuie stropite cu apa pentru grabirea procesului de insamantare.

CNADNR S. A.



5.4.12. Lucrari hidrotehnice

Ca urmare a întocmirii studiului hidraulic si hidrologic, se vor propune măsuri privind protectia terasamentelor autostrăzii în vecinătatea râurilor existente si a torentilor. Aceste lucrări pot include dar nu se vor limita la:

• Pereere taluze; • Adoptarea de diverse tipuri de structuri de sprijin; • Lucrări de amenajare a albiei; • Amenajarea în trepte a torentilor; • Lucrări speciale la podete.

O atentie deosebită se va acorda minimizării, în măsura în care este posibil, a lucrărilor de reamenajare si deviere a albiei râurilor. În acest sens Prestatorul va prezenta optiunile studiate în cadrul Proiectului.

Dimensionarea hidraulica generala a structurilor ce traverseaza proiectul

Evaluarea vitezei apei

Din punct de vedere hidrotehnic, incadrarea lucrarii se va realiza conform STAS 4273-83 – luand in considerare:

• caracterul definitiv sau provizoriu al lucrarii – definitiv • si de tipul si importanta caii de transport – principala

Conform celor de mai sus, lucrarea se incadreaza in “clasa a III a de importanta”.

Fuctie de aceasta incadrare, conform STAS 4068/87, calculele hidraulice se fac pentru debitul maxim cu probabilitatea de depasire Q2%.

Calculul hidraulic are drept scop determinarea nivelurilor maxime pentru debitele de calcul si a vitezelor curentului in albie.

Determinarea nivelurilor maxime de asigurare ale cursurilor este obligatorie pentru fixarea cotei rosii ale autostrazii si a podurilor de traversare a cursurilor de apa.

Determinarea vitezelor cursului de apa in zona podurilor este necesara pentru determinarea adancimii de afuiere si a fortei de antrenare a materialelor ce constituie patul albiei si in final la stabilirea sistemului de fundare a constructiilor din albie.

Datele hidraulice de baza sunt:

• debitul de calcul, • coeficientii de rugozitate si • panta suprafetei libere.

Coeficientii de rugozitate «n » sunt determinati separat pentru albiile majore si cele minore.

CNADNR S. A.



Pentru fiecare traversare de albie sunt necesare minim trei profile transversale prin albie. Pentru fiecare dintre cele trei profile se calculeaza nivelul apei si viteza medie in albia minora si majora in regim natural corespunzatoare debitului de calcul precum si repartitia debitului de calcul intre albia minora si albia majora.

Calculul incepe din profilul aval. Se determina prin incercari nivelul apei care asigura scurgerea debitului de calcul considerand corecta panta hidraulica inregistrata la data ridicarii topografice

Viteza medie si debitul se determina cu relatiile:

iRCv ⋅⋅=

iRAAvQ ⋅⋅=⋅=

Unde:

Lhhi 21 −= = panta hidraulica a apei (panta suprafetei libere)

=L distanta dintre profile (m)

PAR = = raza hidraulica (m)

=A suprafata sectiunii de scurgere (m2)

=P perimetrul udat (m)

yRn

C 1= coeficientul lui Chèzy unde:

61

=y

=n coeficientul de rugozitate

Criterii de dimensionare

In aceasta faza avem in vedere urmatoarele criterii:

o Pentru poduri: • (deschideri diferite); • Q>20 m3/s; • Calculul zonei teoretice si al adancimii medii pe baza velocitatii maxime,

in relatie cu podul, de 3 m/s, o Pentru podete dalate:

• Doar 1 deschidere; • Dimensiuni:

Baza 2 m – 4m ;

Inaltimea = 2m – 3m;

CNADNR S. A.



Qmax < 9 m3/s – 20 m3/s, (cu o umplere de 80%) o Pentru carosabil:

• Reteaua de drenaj cu scurgere in bazinele de decantare si in separatoarele de grasimi (eventual fito-depuratoare);

• Q cu o probabilitate de 5% pentru autostrada si de 10% pentru drumurile de legatura.

Proiectul hidraulic va consta in:

• Stabilirea lucrarilor hidraulice in plan si in spatiu (altitudine, unghi, nivelul apei in amonte si aval);

• Evaluarea sectorului hidraulic (latime, inaltime etc); • Recomandari pentru realizarea altor constructii (protectie etc)

Verificarea scurgerii apelor in sectiunea podetelor se va face tinand cont de clasa de importanta hidrotehnica a constructiei (conform STAS 4273/83), precum si de prevederile Normativului privind proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor, indicativ PD 95-2002. Pe baza informatiilor furnizate de Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA), respectiv valorile debitelor cu diverse probabilitati de depasire, se vor face verificarile impuse de normativele in vigoare in ceea ce priveste capacitatea podurilor existente de a asigura scurgerea apelor in conditiile specificate de aceste reglementari.

Totodata se va realiza un studiu de seismicitate a unei zone largi inconjuratoare.

CNADNR S. A.



5.4.13. PROIECTARE TUNELURI INCLUSIV MĂSURI DE SIGURANTĂ ÎMPOTRIVA INCENDIILOR SI ECHIPAMENTE DE VENTILATIE

5.4.13.1. OBIECTIVELE ACTUALIZARII PROIECTULUI

In prezentul raport vor fi individualizate si indicate ca metodologie de proiectare, a revizuirei precedentului Studiuui de fezabilitate ce vor conduce la implementarea unui sistem de proiectare a tunelurilor. Va fi de asemenea descris cadrul conceptual pentru care a fost prevazuta updatarea proiectului, impreuna cu modalitatea de obtinere a datelor, interpretarea, definirea modelelor de referinta si a modelelor de calcul, in legatura cu proiectarea tunelurilor.

Actualizarea proiectului preliminar ceruta, are ca obiectiv perfectionarea si completarea solutiilor precedente pentru fiecare opera prevazuta, in asa fel incat sa poata fi definite urmatoarele:

• proiectul este sustenabil si la nivel conceptual satisface standardele iar la nivel de servicii corespunde masurilor de siguranta si de exigenta.

• proiectul furnizeaza date suficiente pentru a defini nivelele ulterioare de dezvoltare a elaborarilor de proiecte;

• proiectul include suficiente informatii si detalii astfel incat sa se poate face o evaluare a gradului de precizie si a costurilor.

In paragrafele urmatoare vor fi indicate principiile de baza si normele in baza carora se va dezvolta proiectarea tunelurilor. De asemnea, vor fi avute in considerare urmatoarele aspecte:

1. studiul geologic, geomorfologic, geotehnic, geomecanic si hidrologia masivelor traversate de tuneluri;

2. interventii de preconsolidare si de presustinere a masivelor pentru a regulariza deformatia terenului datorat excavatiei in asa fel incat sa fie garantata caracterizarea fluxului de tensiuni in jurul tunelului, cu referire particulara la zona de rezistenta minima.

3. determinarea interactiunii structura-teren in relatie cu fazele de avansare a excavatiei cum rezulta necesar din dimensionarea si verificarea structurala a camasuielii structurii in prima faza si in faza definitiva;

4. analiza efectului tunelului in santier cu referire particulara la conditiile hidrologice; 5. analiza riscurilor potentiale pentru constructia galeriei; 6. gestiunea excavatiei ce va fi realizata prin utilizare de exploziv; 7. dimensionarea si verificarea (statica si seismica) a portalelor; 8. desene tip pentru drenarea apelor din masiv si de pe platforma.

5.4.13.2. PROIECTUL DE SISTEM AL UNEI GALERII: CONSIDERATII DE BAZA

Recomandarile prezentate in prezentul proiect au ca scop reprezentarea unei linii ghid ce permit in consecinta o proiectare ce raspunde criteriilor calitative cerute:

CNADNR S. A.



• garantarea calitatii proiectului galeriei; • garantarea achizitionarii, elaborarii si interpretarii datelor necesare in functie de

metodele de analiza de proiectare ce vor fi adoptate; • garantarea, la nivel de proiect, a unei satisfactii continue pentru datele ce vor fi

transmise persoanelor implicate.

5.4.13.3. DEFINIEREA CERINTELOR FUNCTIONALE SI GEOMETRICE

In proiectarea operelor in subteran, referitor la sectorul stradal, normele in baza carora se executa proiectarea sunt urmatoarele:

1. PD 162-2002 - Privind Proiectarea Autostrazilor Extraurbane 2. Legea 277/2007 privind cerintele minime de siguranta pentru tunelurile situate pe

sectiunile nationale ale Retelei rutiere transeuropene 3. NP105-2004 - Normativ pentru proiectarea si executia captuselilor prefabricate la

tuneluri executate cu scutul.

La NP105-2004, se refera la camasuiala definitiva a tunelurilor si va fi descrisa dupa cum urmeaza:

Normativul PD 162-2002, in particular, se refera la caracteristicile biometrice ale platformei stradale. Referitor la sectiunile de tunel (Figura 1), este prevazuta una dintre sectiunile caracteristice:

a) cu doua benzi pentru sensul de circulatie, fara banda de urgenta b) cu doua benzi pentru sensul de circulatie, si cu banda de urgenta c) cu trei benzi pentru sensul de circulatie, fara banda de urgenta

In toate cazurile, inaltimea libera a tunelului, masurata pe verticala de la orice punct al platformei drumului, nu trebuie sa fie inferioara la 5.00 m. (Figura.2 si Figura 53).

In cazul proiectului de fata, va fi adoptata o platforma de drumfara banda de urgenta. tip a) din Figura 1.

CNADNR S. A.



Figura 1 - Sectiuni de tunel pentru lucrari de drum

Figura.2 - Sectiune tip pentru Tunelul Lazaret

CNADNR S. A.



Figura 53 - Sectiune tip pentru Tunelul Cuerta de Arges

Asa cum este prevazut in Legea 277/2007, fiind similara Directivei Europene 2004/54/CE referitor la cerintele minime pentru tuneluri din Reteaua stradala Transeuropeana, trebuie prevazute spatii de urgenta, iesiri de urgenta si accese pentru servicii pentru situatii de urgenta pentru toate galeriile cu banda dubla, adica:

• by-pass de legatura pietonala pentru fiecare 500 m; • by-pass de legatura auto (pentru vehiculele de interventie si de intretinere).

Considerand ca doua galerii, Caineni si Poiana, au lungimi superioara a 1500 m (care pot fi reduce, avand in vedere cei 2000 m prevazuti de normativul PD 162-2002), rezulta ca neceasare urmatoarele:

• Zona de stationare (in pozitie centrala); • By-Pass auto (in pozitie centrala si daca conditiile geometrice ale masivului permit

in corespondenta cu banda de stationare)

CNADNR S. A.



Figura 54 - Sectiune tip in zona de largire pentru zona de stationare

CNADNR S. A.



Figura 5 - Sectiune tip cu buzunar de SOS si By-Pass pietonal

CNADNR S. A.



Figura 6 - Plan pentru zona cu buzunar de SOS si By-Pass pietonal

CNADNR S. A.



Figura7 - Profil pentru zona buzunarului de SOS

CNADNR S. A.



Figura 5.8 - Profil longitudinal in zona By-pass-ului pietonal

CNADNR S. A.



CNADNR S. A.



Figura9 - Profil longitudinal si sectiune transversala pentru zona de By-Pass auto

5.4.13.4. CARACTERIZAREA GEOLOGICA PENTRU UN PROIECT DE TUNELURI

Scopul studiului geologic inaintea investigatiilor geotehnice e acela de a furniza elementele necesare pentru:

• definirea plana si altimetrica a aliniamentului tunelului (cuprinzand zonele de intrare, eventualele accese secundare, organizarea de santier si prefabricatele necesare;

• individualizarea tuturor problematicilor de tip geologic ce pot avea efecte semnificative pentru executia si pentru timpul de realizare a tunelului, elaborarea si definirea eventualelor interventii de ameliorare a conditiilor din teren sau a minimizarii interferentelor cu tunelul.

Investigatiile si studiile ce vor fi dezvoltate in faza de proiect preliminar trebuie sa individualizeze si sa verifice aliniamentul tunelului din punct de vedere geologic, avand in vedere si releveele geologice si structurale pentru orice posibilitate. In aceasta faza trebuie sa se treaca la o aproximare succesiva avand ca baza releveele si investigatiile la reconstruirea profilului geologic longitudinal si a sectiunilor transversale pentru traseul ales care va trebui sa corespunda modelului geologic structural individualizat.

In acelasi timp, trebuie aprofundate temele mineralogice, petrografice si stratigrafice ale diferitelor formatiuni de roci; conditiile tectonice; situatia geomorfologica; conditiile hidrologice si hidrogeologice cu particularitati referitoare la raporturile intre avifere si surse, chimia apelor, si nu in ultimul rand la interferenta intre acviferele mentionate anterior si operele proiectate; problemele conexe referitoare la eventualele prezente de gaz.

Investigatiile finalizate odata cu caracterizarea geologica, trebuie sa corespunda la exigentele de realizare a unui proiect de calitate. In termeni de repetitivitate a rezultatelor, de precizie si de afitabilitate. Pentru diversele activitati (cu caracter geologic, geomorfologic, hidrologic si geostructural) vor trebui prevazuti suporti magnetici unde vor fi inregistrate, in format prestabilit informatii relevante in decursul efectuarii investigatiilor.

Studiul geologic si investigatiile aferente trebuie sa fie ilustrate in stransa relatie cu geologia, care este parte integranta din documentatia pentru proiectare. Aceste relatii trebuie sa cuprinda si sa ilustreze urmatoarele:

1. situatia litografica locala cu definirea naturii si a originii de litotipuri, stradiul lor de fisurare si de alterare si degradabilitatea acestora;

2. liniile morforlogice a zonei de interes, si nu in ultimul rand eventuale procese morfologice de tulburari ale zonei existente sau potentiale;

CNADNR S. A.



3. caracterul geostructural general, geometria si caracteristicile suprafetelor de discontinuitate;

4. schema de circulare hidraulica superficiala a apelor subterane.

Sudiul, finalizat la final de caracterizare geologica, cuprinde dezvoltarea urmatoarelor activitati:

o cercetare bibliografica; o cercetare, acumulare, analiza si sinteza ale studiilor si investigatiilor

anterioare; o analiza fotointerpretativa; o releveu geologic; o releveu geomorfologic, o releveu hidrologic.

In concluzie, la toate studiile indicate anterior vor trebui elaborate urmatoarele documente ce vor deveni parte integranta a studiului geologic si vor fi disponibile si anexate la proiectul definitiv:

• harta geologica scara 1:5000, referitoare la descrierea aforimentelor si zonele unde acestea au fost observate si releveele geostructurale ale suprafetelor si ale perforatiilor pentru sondaje; pentru zone particulare (portalul de intrare in galerie, etc), releveele trebuie realizate la scara 1:1000.

• harta geomorfologica de detaliu la scara 1:5000, va indica toate evidentele geomorfologice referitoare la morforgeneza versantului, a raului, a zonei de mal a raului, schematizate si cartografiate la o scara reprezentativa;

• sectiuni geologice longitudinale si transversale la o scara utila pentru ilustrarea raporturilor stratigrafice si a conditiilor tectonice, ce vor fi definite in concordanta cu complexitatea situatiei din teren;

• harta hidrogeologica scara 1:5000, cu indicatii grafice numerice relative la permeabilitate, la conditiile si modalitatea de drenaj superficiala, la schema de circulatie subterana a apelor, la zonele de izvor (izvor si acumulare) precum si reprezentarea caracteristicilor hidrogeologice ale zonelor de aforimente, zonelor de apa subterana, cu referire la straturile izofreatice la perioada de efectuare a releveului si la orice alta informatie cu caracter hidrogeologic util.

5.4.13.5. IVESTIGATII GEOTEHNICE CORELATE CU PROIECTUL DE TUNELURI

Investigatiile geotehnice trebuie programate in baza informatiilor initiale si din literatura de specialitate pe durata studiului desfasurat pentru caracterizarea geologica preliminara. La final, va fi elaborat un program detaliat de investigatii si probe, corectat din punct de vedere tehnic si ilustrativ, continand de asemeni o descriere a modalitatii si a normativelor ce au fost adoptate.

CNADNR S. A.



Programul de investigatii va fi definit tinand cont de faptul ca lunile de investigatii, care conduc la aprofundarea studiilor geologice, la reconstructia modelului geologic-structural, sunt utilizate pentru achizitia de date necesare pentru caracterizarea geotehnica si geomecanica. Este absolut indispensabil ca programarea investigatiilor geotehnice si geologice sa se faca in mod reciproc corect, tinand cont de eventualele interventii.

5.4.13.6. CARACTERIZAREA GEOTEHNICA/GEOMECANICA PENTRU PROIECUL DE TUNELURI

O masa de roca este o structura compusa dintr-o matrice de roci intacte separate de zone de discontinuitate, ceea ce presupune zone de minima rezistenta, avand doua dimensiuni ce prevaleaza asupra celei de-a treia.

Pentru masele de roci, se face in general referire distincta a modelelor continue, continue echivalente si discontinue, bazandu-se in esenta pe structura masei de roca si pe caracteristicile litotipice ce o alcatuiesc. Alegerea unui model sau a altuia (continuu sau discontinuu) depinde in mare masura de doi factori interconectati care sunt:

• intensitatea fractionarii si stadiul de alterare a masivului de roca; • scara la care este tratata problema sau volumul de roca ce prezinta interes datorita

efectului de disturbare externa.

Figura 10 – Conditiile masivului de roca in relatie cu scala.

Conceptul expus anterior este clarificat mai bine in Figura 6.1.

CNADNR S. A.



Scopul caracterizarii geotehnice este acela de:

• a individualiza in lungul aliniamentului ipoteze pentru tunele in concordanta cu modelul geologic structural reconstruit;

• a identifica zonele omogene din punct de vedere geotehnic care intereseaza excavatia si parametrii geotehnici ce sunt prevazuti a fi utilizati in proiect si pentru controlul modelului geotehnic al terenului (continuu, continuu echivalent sau discontinuu) ce va fi utilizat in calculele de proiectare, eventuala prezenta de straturi acvifere.

5.4.13.7. DEZVOLTAREA PROCESULUI DE PROIECTARE

In urtma fazelor de caracterizare geotehnica/geomecanica a masivuluui de roca procesului de proiectare si alegerea sectiunii tiop va avea urmatoarele faze enumerate mai jos:

1. individualizarea zonelor de tunel 2. individualizarea preliminara a zonelor cu situatii de risc potential; 3. individualizarea comportamentului masivului de roca la excavare; 4. individualizarea, dimnesionarea si verificarea sectiunilor tip ce vor fi utilizate; 5. definirea unui sistem adecvat de monitorizare si control ce va fi utilizat; 6. elaborarea grafica a sectiunilor cu principalele elemente individualizate.

Dezvoltarea si verificarea solutiilor individualizate vor trebui sa faca referire si la caracteristica economica (compatibilitatea sectiunilor cu costurile minore ale proiectului), interventii minore in profilul longitudinal, pentru dezvoltarea sectorului, eficacitatea cea mai buna, productivitatea cea mai buna si fezabilitate maxima in cazuri imprevizibile. Solutia de proiectare nu trebuie sa fie de fapt o dimensionare corecta, ci si realizabila din punct de vedere al conditiilor de teren, din punct de vedere economic si din punct de vedere al organizarii de santier pentru tunel.

Metodologia DE CALCUL PREVAZUTA

In practica, proiectarea curenta utilizeaza metode simplificate ce conduc la aspectul tridimensional, intr-un mod mai mult sau mai putin rafinat, intotdeauna departandu-se de comportamentul galeriei in zona frontului.

CONDITII REZULTAT NOTAT DEFINITIE

INTRINSECE

(FAZA 1)

nota 1

1. INSTABILITATE

2. DEFORMATII INCOMPATIBILE CU ECHILIBRUL ZONEI DE EXCAVATIE

3. DEFORMATII INCOMPATIBILE CU CONDITIILE DE SUPRAFATA SAU CU EVENTUALELE INTERFERENTE

CNADNR S. A.



CU INTERVENTII

(FAZA 2)

nota 2

1. STABILITATE

2. DEFORMATII COMPATIBILE CU ECHILIBRUL ZONEI DE EXCAVATIE

3. DEFORMATII COMPATIBILE CU TOATE CONSTRANGERILE IMPUSE

INTERVENTII DE PRECONSOLIDARE (nota 3) (suprafata de tratat, geometria interventiilor numarul si caracteristicile tuburilor, diametrul de perforatie, caracteristicile injectiei, lungimea suprapunerii)

FAZE EXECUTIVE

Tabel 1 - Analiza de stabilitate in frontul excavatiei

CONDITII REZULTAT NOTAT DEFINITIE

NATURALE (FAZA 1) nota 1

1. INSTABILITATE 2. DEFORMATII INCOMPATIBILE CU

ECHILIBRUL TUNELULUI 3. DEFORMATII INCOMPATIBILE CU

TOATE CONSTRANGERILE IMPUSE

CON INTERVENTI

(FASE 2) nota 2

1. STABILITATE 4. DEFORMATII COMPATIBILE CU

ECHILIBRUL TUNELULUI 2. DEFORMATII COMPATIBILE CU

TOATE CONSTRANGERILE IMPUSE

(INTERVENTII DE PRECONSOLIDARE) PREVENIREA

(dinstanta intre nervurile, suspensori, caracteristici geomecanice si geometrice, dimensiunea placii de baza, nervurile )

CAMASUIALA DEFINITIVA FAZE DE EXECUTIE

Tabel.2 - Analiza de stabilitate in frontul excavatiei

nota 1: verificarea unui singur rezultat si considerand ca este suficient pentru a lasa neverificata conditia de stabilitate in frontul galeriei

nota 2: pentru verificarea dimensionarii corecte a interventiilor de stabilizare si prevenire e necesar sa se faca verificarea respectarii celor trei rezultate asteptate

nota 3: se urmareste in general ca termenul de interventie de prevenire si ameliorare, ranforsarea, stabilizarea boltii inainte de faza de excavatie, in avans fata de frontul de excavatie

In general, analizele statice ale sectiunilor tip de examinat, conduc la abordarea

problemei in urmatoarele ipoteze de aproximare:

• empiric – bazat pe “clasificarile” prezentate in literatura de specialitate si propuse de diversi autori

• analitic – solutie in forma inchisa, analize limitate • numeric – modelata cu programe de calcul ca model continuu (FEM, FDM) sau ca

model discontinuu (DEM)

VERIFICARE / ANALIZA APROXIMARE PENTRU NIVELUL DE PROIECTARE

FEZABILITATE

PROIECT TEHNIC DDE

CNADNR S. A.



CO

MP

OR

TAM

EN

TU

L M

AS

IVU

LUI

IN FRONT EMPIRIC

(EMPIRIC)

ANALITIC

(NUMERIC)

ANALITIC

NUMERIC

IN GALERIE EMPIRIC

(EMPIRIC)

ANALITIC

(NUMERIC)

ANALITIC

NUMERIC

DD

IME

NS

ION

AR

E

SI

VE

RIF

IC

PRECONSOLIDARE EMPIRIC ANALITIC

(NUMERIC) NUMERIC

INAINTE DE CAMASUIALA EMPIRIC ANALITIC

(NUMERIC) NUMERIC

CAMASUIALA EMPIRIC ANALITIC

(NUMERIC)

ANALITIC

NUMERIC

Tabel 3- Tipologia si metodologia analizei de proiectare prevazuta

5.4.13.8. FORMULAREA PROBLEMEI STATICE PENTRU GALERIA SUBTERANA

Definitii si note, pentru faza initiala de proiectare:

• configurarea initiala a masivului (in particular starea de eforturi si tensiuni inainte de excavatie);

• proprietatea geomecanica a masivului (structura, discontinuitate, anizotropie, rezistenta si deformabilitate...)

• geometrica galeriei de realizat; • sistemul in care se lucreaza (secventa de timpi pentru toate lucrarile prevazute); • carcateristicile mecanice ale materialelor si ale structurii camasuielii.

Caracteristicile esentialele ale problemelor mai sus mentionate sunt urmatoarele:

• problema tridimensionala, pentru ceea ce priveste deformatiile si pentru cea ce priveste tensiunile;

• problema referitoare la elementele static nedeterminate; • solutiile problemelor depind, in maniera determinanta, de factorul timp.

5.4.13.9. EVALUAREA PRELIMINARA A CATEGORIEI DE COMPORTAMENT

Comportamentul frontului excavatiei la care se adauga problema galeriei, poate fi in substanta de trei tipuri: stabil, stabil pe perioada determinata sau instabil (Figura 11). In aceasta optica, cele trei situatii fundamentale, tensio-deformative ale sistemului de front al excavatiei/nucleu de avansare, individualizeaza inca trei tipuri de comportament a galeriei.

Categoria A: galeria stabila in frontul excavatiei.

CNADNR S. A.



Categoria A este identificabila cand coeziunea in terenul din frontul excavatiei si de jur imprejurul galeriei nu depasesc rezistenta la ruperea materialului.

Categoria B: galeria stabila in frontul excavatiei pe perioada determinata.

Categoria B este identificabila cand coeziunea terenurilor din frontul excavatiei si de jur imprejurul galeriei pe durata sapaturii de inaintare depaseste rezistenta la rupere a materialului in timp elastic.

Categoria C: galeria instabila in frontul excavatiei.

Categoria C este identificabila cand coeziunea terenului depaseste capacitatea de rezistenta a materialului in zonele de front ale excavatiei.

Figura 11 – Definirea categoriilor de comportment cu referire la nucleul de avansare (Lunardi, 2001).

In faza de proiectare initiala, intre metodele definite de calcul disponibile, metoda curbelor caracteristice apare utila si simplu de aplicat pentru a defini categoria de comportament a galeriei (Figura 12).

In ceea ce priveste metodele experimentale, in anumite tipuri de teren, probele de deformare triaxiala simuleaza in laborator, pe probe netulburate de materiale prelevate din santier, stadiul de avansare a galeriei sub anumite straturi de acoperire si modificarea tensiunilor induse de actiunea de excavatie in sistemul de front al excavatiei-nucleu de avansare, evidentiaza tipul de comportament (Figura 12).

CNADNR S. A.



Figura 12 – Determinarea categoriei de comportament in baza metodei curbelori caracteristice si a rezultatelor pe probe in aparatul triaxial.

In principiu, Proiectantul:

• poate sa se limiteze la verificarea actiunilor de verificare simpla in cazul galeriilor cu comportament deformativ in frontul excavatiei (categoria A);

• poate de asemnea sa opteze intre presustinerea galeriei sau o sustinere simpla a acesteia in functie de viteza si catenta de avansare pe care o estimeaza ca se va realiza, in cazul galeriei cu deformarea frontului pe termen limitat (categoria B);

• sau poate sa se orienteze sa intreprionda actiuni energice de presustinere - sau de camasuiala, in cazul in care galeria are un comportament deformativ in frontul excavatiei (categoria C).

Trebuie amintit ca interventiile de stabilizare sunt de urmatoareel tipuri:

• conservativa, cand efectul lor primar si care conduce la diminuarea tensiunilor principale minore pentru a evita ajungerea la stadiul ultim de rezistenta a terenului;

• imbunatatire, cand face imbunatatirea caracteristicilor de rezistenta la stadiul ultim de fisurare.

In baza definitiilor categoriilor de comportament A, B si C, proiectantul este in masura sa stabileasca sectiunile tip longitudinale si transversale ce vor fi adoptate.

CNADNR S. A.



Figura 13 – Interventii de stabilizare disponibile pentru compozitia sectiunilor

transversale tip de excavatie si avansarea in galerie (Lunardi, 2001).

5.4.13.10. DEFORMATII SI SOLICITARI INDUSE IN TEREN SI IN STRUCTURI

Analiza numerica

Modelarea tridimensionala cu elemente finite (FEM) sau cu metoda diferentelor finite (FDM) in baza regulilor de calcul in camp non-liniar ste absoluti indispensabila in studiul

CNADNR S. A.



unui tunel. Urmatoarea Figura14 demonstreaza, de exemplu, cateva rezultate, obtinute prin modelare tridimensionala.

Figura14 – Analiza numerica 3D pentru verificarea interventiilor de ranforsare a nucleului de avans.

In cazurile foarte complexe, nu pot fi prevazute alte metode de calcul decat cele numerice deoarece celelalte metodologii de analiza introduc, in general, aproximari foarte mari, in particular cand trebuie sa se tina cont de cel putin unul din urmatorii factori:

• interventii de imbunatatire, randorsare si stabilizare pentur zonele cu geometrie complexa;

• fazele executive (excavatii, executia preventiva sau in acelasi timp de interventie sau punerea in opera a camasuielii);

• neomogenitatea litostratigrafica a materialului; • stadiul initial de tensiuni sensibil non axial.

In cazul in care terenul este reprezentat ca un mediu continu/continu echivalent, analizele pot fi dezvoltate in metoda elementului finit (FEM) sau in metoda diferentelor finite (FDM); in cazul unei mase de roca schematizate ca mediu discontinu, este de preferat sa se utilizeze metoda de echilibru limita utilizand de exemplu programul Unwedge (Rocscience) care consta in determinarea in trei dimensiuni a volumului unui bloc instabil pornind de la datele de dispunere a straturilor. Cu acelasi cod de calcul este posibila evaluarea efectelor instalatiilor pentru o interventie de sustinere.

CNADNR S. A.



Figura 15 - Volum de roca instabil fara interventii de consolidare (FS<1)

CNADNR S. A.



Figura 16 - Volum de roca instabil cu interventii de consolidare (FS>1.5)

In cazul proiectarilor galeriilor in argila, in terenuri particulare de consistenta fina, asa cum sunt cele ale tunelelor de la Poiana si Curtea de Arges, analizele vor fi efectuate tinand cont de urmatoarele faze:

1. Conditia de termen limita (nedrenata), in care: (a) se vor verifica stabilitatea frontului si a zonei posterioare; (b) va fi studiata interactiunea dintre teren si interventiile de imbunatatire,

ranforsarea si stabilizarea, precum si camasuiala; (c) vor fi calculate delasarile in jurul galeriei si a suprafetei terenului

compatibile cu deformariile induse. 2. O conditie tranzitorie, in care regimul presiunilor neutre ale terenului, modificat de

variatiile tensionale produse de excavatie, evolueaza catre o noua conditie de echilibru: in atare situatie va fi analizata evolutia conditiilor de stabilitate si eventualele variatii ale cedarilor induse ca si consecinta a procesului hidrodinamic.

3. O conditie de termen lung (drenata), in care se va pune accentul pe interventiile de camasuire a terenului, tinand cont de eventualele interventii de imbunatatire ranforsare si stabilitate care au fost adoptate. In aceasta faza este inca posibil ca galeria sa dreneze ape subterane si sa ajunga la o conditie de echilibru diferita de

CNADNR S. A.



cea initiala: sunt in continuare posibile mutatii ale regimului deformativ, si de asemeni ale interactiunii dintre teren si camasuiala, legate de efectul reologic al terenului.

Relatiile de calcul

In relatiile de calcul vor fi descrise toate fazele de analiza, evidentiind pentru fiecare dintre acestea:

• corespondenta la faza executiva pentru care se dezvolta simularea; • modalitatea de simulare a excavatiei galeriei si in particular, modalitatea de

avansare a frontului excavatiei; • suprafata pentru eventuale forte aplicate in mod explicit sau implicit la model; • partile de model sau de elemente “activate” sau “dezactivate” sau la care sunt

impuse variatii cu caracter de deformabilitate si rezistenta.

Rezultatele analizele vor fi selectionate si ilustrate in acord cu obiectivele. In general vor fi evidentiate urmatoarele.

• stadiul tensional in terenul natural in interiorul galeriei; • nivelul de mobilizare a rezistentei terenului natural in interiorul galeriei, cu indicarea

zonelor elastice; • stadiul tensional in elementele ce reprezinta interventii de imbunatatire sau in

structurile de camasuiala; • deplasarile in zona excavatiei sau pe suprafata.

Detalii grafice - Sectiuni tip de consolidare si de avans

In urma analizelor si a verificarilor efectuate, vor fi produse detalii grafice referitoare la fiecare sectiune tip de excavatie si de avans cu sectiuni transversale, profil longitudinal (drenajul boltii si a platformei etc.).

Se propun anumite sectiuni tip si consolidari, avans de excavatie in general adoptate pentru categoriile A, B si C.

CNADNR S. A.



Figura 17 - Sectiune Tip A (fara arcul invertit)

Figura 18 Sectiune Tip A (cu arcul invertit)

CNADNR S. A.



Figura 19 - Sectiune Tip B

CNADNR S. A.



Figura 20 - Sectiune Tip C

5.4.13.11. ANALIZA POTENTIALELOR RISCURI IN FAZA DE CONSTRUCTIE A UNEI GALERII

In profilul geomecanic prevazut pentru orice tip de galerie, ca si indicatie caracterizata de diversele zone de aplicabilitate si analogic comportamentul geomecanic, vor fi incluse informatii referitoare la Situatia de Risc Potential (SRP).

Mai jos, se pot gasi principalele tipologii de sectiuni de risc potential pentru problemele legate de realizarea de opere in subteran. Elementele nu trebuie considerate ca acoperind toate riscurile, dar in principal, urmatorii factori pot fi semnalati.

• S1 Instabilitatea frontului excavatiei • S2 Instabilitatea galeriei, deformatii mari • S3 Instabilitatea parametrilor • S4 Stadiul de deformabilitate foarte asimetric • S5 Sectiuni de litotipuri mixte • S6 Umflarea terenului cu comportament de impingere • S7 Formarea de canivouri • S8 Desprindere da materiale sau surpare • S9 Falii si impingere

CNADNR S. A.



• S10 Infiltrari si presiune interstitiala • S11Disolvarea sau transport • S12 Interferente • S13 Cedari in pereti • S14 Prezenta de gaz

CONSIDERATII PENTRU EFECTELE DIN SEISM IN PROIECTUL DE GALERIE NATURALA

Daca se exclud situatiile de discontinuitate litologica si structurala a masivelor interesate din punct de vedere al lucrarii, structurile subterane demonstreaza o rezistenta la eventualele seisme superioara structurilor in elevatie (pentru care eventualele seisme pot sa cauzeze colaps imediat cu cedare de tip fragil).

Verificarile seismice sunt in general omise pentru operele in subteran si literatura relativa la metodologia de analiza este destul de saraca.

In cazul operelor nu foarte profunde sau in cazul celor executate in zone de discontinuitate importanta a terenurilor este oricum oportuna efectuarea unei verificari seismice.

Undele transversale, ca si mod de propagare a unui eventual seism, pot fi clasificate pentru determinarea actiunilor ce vor fi induse in opera din subteran, in:

• Unde P (unde de compresiune) pentru care deplasarile particulelor sunt paralele cu directia de propagare

• Unde S (unde verticale) pentru care deplasarile particulelor sunt perpendiculare pe directia de propagare a undei.

Studiul comportamentului operelor in subteran, subiect al unei deplasari seismice este efectuat pe baza deformatiilor impuse, cauzat de efectul acestor unde.

In particular, aceste unde induc in structura doua tipuri de actiuni:

1. Inflexiuni longitudinale si deformatii axiale ce se dezvolta in lungul galeriei, in axa orizontala si partial orizontala. cand undele seismice se propaga paralel sau oblic in raport cu axa longitudinala a galeriei.

2. Ovalizarea sau distorsiunea sectiunilor transversale: se verifica cand undele seismice se propaga in directie peopendiculara sau aproape perpendiculara pe axa longitudinala a galeriei.

In cazul particulare cu periculozitate seismica de notat este necesara efectuarea de analize numerice sau de simulari pe model.

In general, metodele de analiza ce pot fi adoptate alternativ sunt urmatoarele:

o Analiza pseudo-statica. o Analiza dinamica simplificata.

CNADNR S. A.



o Analiza dinamica completa.

Cele trei tipologii de analiza, in sens crescator al nivelului de complexitate, vor fi efectuate in sectiune transversala si in directie longitudinala.

5.4.13.12. MASURI DE CONTROL HIDRAULIC PENTRU REALIZAREA UNEI GALERII

Situatia hidraulica prezenta in zona masivelor de interes din punct de vedere al excavatiei pentru o galerie influenteaza alegerile la nivel de proiectare., pornind de la metoda de avansare si sustinere provizorie si pana la camasuiala definitiva. Asadar, este necesar ca investigatiile geotehnice sa includa evaluari ale conditiilor hidro-geologice si sa fie efectuate probe in santier.

Pe baza studiului hidro-geologic si a criteriilor bazate pe interactiunea galerie/masiv de roca, ce prezinta interes din punct de vedere al prezentei unui acvifer, proiectarea galeriei trebuie sa cuprinda urmatoarele puncte fundamentale:

• prevederea de infiltratii de apa in galerie si evaluarea influentei asupra ambientului; • definirea criteriilor pentru reducerea drenajului efectuat de galerie • definirea sistemelor de impermeabilizare si de drenaj in cazul in care se

intersecteaza un acvifer; • definirea criteriilor pentru dimensionare si camasuiala in prezenta unui acvifer.

In cele ce urmeaza vor fi prezentate cateva sectiuni transversale tip cu referire la impermeabilizarea boltei sau a drenajului apelor din zona boltii sau a arcului arc invertit.

Sunt prezentate desene particulare ale sistemului de drenaj a platformei, separat de cazul precedent cu diferenta ca apele de pe platforma vor fi colectate si evacuate in exteriorul galeriei.

CNADNR S. A.



Figura21 - Detaliu tip de drenaj a apei pentru zona de bolta si arc invertit

Figura 22 - Detali tip impermeabilizare si tub de drenaj in corespondenta cu zona

betonata

CNADNR S. A.



Figura23 - TDetaliu tip pentru drenajul apelor de pe platforma

5.4.13.13. GALERII ARTIFICIALE SI PORTALE DE INTRARE.

5.4.13.13.a. DIMENSIONARE SI VERIFICARE

Informatii generale

Portalul are ca scop sustinerea impingerilor de teren acolo unde inaltimea este inferioara sau datorita configuratiei terenului este permisa o inserare in ambient a zonei portalului.

Incarcari si combinatii de incarcari

Definirea incarcarilor si a modalitatii de aplicare a acestora, fac referire la o schematizare a comportamentului structurii intr-o secventa progresiva dupa cum urmeaza:

CNADNR S. A.



Figura 24 Secventa comportarii structurii

Sunt definite urmatoarele tipologii de analize si de actiuni corespondente (EC2+EC8):

• statica: cuprinde incarcarile gravitationale derivate din greutatea proprie a structurii, incarcarile la nivelul calotei derivate din stratul de acoperire (valorile pot fi variabile in functie de inclinatia transversala a terenului) si eventuale supraincarcari stradale (sau accidentale) prevazute la suprafata si incarcari laterale datorate impingerii terenului si a presiunii hidraulice. Verificarea se face la stadiul ultim de lucru.

• seismica: pentru analizele in conditii seismice, in conditii normale vine aplicata o schema de incarcare pentru care aportul incarcarilor seismice vor fi amplificate cu un coeficient de importanta �I. Verificarile se efectueaza la stadiul ultim limita pe baza solicitatilor rezultate din aplicarea schemelor de incarcare fara ulterioare cresteri.

5.4.13.13.b. UTILIZAREA EXPLOZIVULUI SI EVALUAREA POSIBILELOR EFECTE ASUPRA MEDIULUI

Avand in vedere natura delicata si periculoasa a materialului, se face referire la "Legea 126 din 27 decembrie 1995" ( si in orice caz la Directiva Europeana 93/15/CEE din 5 aprilie 1993) emisa pentru reglementarea in detaliu a tuturor aspectelor relative la produsele explozive utilizate si comercializate sub orice forma pe teritoriul Romaniei.

5.4.13.13.c. MONITORIZAREA SI CONTROLUL

Premize

Scopul monitorizarii si controlului este acela de:

• verificarea validitatii previziunilor de proiectare, avand in vedere o confruntare sistematica cu opera in exploatare, pentru aceleasi previzionari si comportare a terenului in interiorul galeriei sau a structurilor de sustinere;

• asigurarea ca opera raspunde functionalitatii, ca rezultat adecvat al proiectarii, este rezistenta si stabila fara reducerea semnificativa a integritatii cu ulterioare masuri de intretinere neprevazute.

In faza de proiectare a detaliilor de executie va fi de asemenea prevazut un Plan de Monitorizare pentru controlul comportamentului terenurilor si a structurilor pe durata lucrarilor dar si pe durata exploatarii.

Aspectele ce conditioneaza planul de monitorizare sunt urmatoarele:

• definirea obiectivelor; • definirea configuratiei sistemului (masuri manuale/automatizari);

CNADNR S. A.



• definirea sectiunilor sectiuni instrumentate/statii de masura (cantitatea si tipologia instrumentelor);

• definirea preciziei instrumentelor; • definirea timpilor de citire; • definirea organizarii si a calificarilor persoanelor; • definirea procesului relativ la restituirea datelor (timpilor); • definirea continuitatii functionarii instrumentelor; • definirea costurilor.

Odata stabilite prioritatile si pasii necesari de identificare in cel mai bun raport/obiectiv, vor fi individuate doua faze de control si masura:

• monitorizare in cursul executiei; • monitorizare in cursul exploatarii.

Monitorizarea operelor executate in subteran

Proiectul unei excavatii in subteran, in mod normal necesita alegerea unei metode de excavatii si de sustinere, legat de posibile probleme statice ambientale si de economisire.

Primul obiectiv cand se executa un proiect este sustinerea unei galerii si acela de controlare a deplasarii maselor de pamant rezultate din excavatii pentru garantarea unei excavatii in conditii de siguranta maxima. Deplasarile terenului si tensiunile in consolidari sunt evident interdependente si sunt ambele dependente de metoda si de faza de executie a excavatiei si de punerea in opera a consolidarilor.

CNADNR S. A.



5.4.13.14. CONDITII DE SIGURANTA IN TUNEL

Prezentul document ilustreaza principiile metodologice si normativele pentru instalatiile electrice relative la sectiunea de autostrada Sibiu-Pitesti. Aceste obiecte necesita, din punct de vedere al instalatiilor, o serie de masuri ce trebuie luate in considerare pentru utilizarea obiectivului in conditii de siguranta. Aceste instalatii vor fi sub-divizate in doua categori: instalatii pentru partea de galerii si instalatii in afara galeriei.

Proiectul de instalatii electromecanice si masurile de siguranta pentru utilizarea tunelului vor fi proiectate considerand normele locale de siguranta in concordanta cu normele internationale de referinta. In particular pentru siguranta galeriei, se face referire la Legea 277 din 10 octombrie 2007 referitoare la solicitarile minime de siguranta pentru tuneluri situate pe sectiunile de drum national a retelei transeuropene si tine cont de Directiva Comunitara Europeana DE 2004/51/8CE.

In acelasi mod, proiectul pentru instalatii in afara galeriei trebuie sa aiba in vedere toata partea de sisteme de serviciu pentru a fi utilizata, asa cum are toata infrastructura gestionata de CNADNR in sectorul autostradal.

In vederea elaborarii unei analize specifice pentru orice tunel, sunt luate in considerare sisteme de siguranta derivate din legislatia in vigoare. Urmatoarea analiza de risc poate sa confirme acest sistem de aproximare sau sa introduca eventuale dotari integrative pentru ameliorare.

Aceste instalatii electromecanice sunt considerate necesare pentru utilizarea curenta in conditii de siguranta a traficului de vehicule in tunel si pentru asigurarea unui nivel de confort si de ghidare a utilizatorilor in concordanta cu normativele in materie de siguranta:

o alimentarea electrica; o iluminarea; o ventilatia; o instalatii de incendiu; o supraveghere video; o transmisie radio; o cabine SOS; o comunciare telefonica; o difuzoare audio; o comanda de trafic; o semnale luminoase; o protejari ale iesirilor de urgenta; o monitorizare si supraveghere; o retele de transmisie date; o retele antiincendiu.

CNADNR S. A.



Vor fi de asemenea tratate aspectele legate de constructiile civile, in stransa colaborare cu partea de retelistica, ce alcatuiesc un tot unitar pentru sistemele de siguranta prevazute.

In ceea ce priveste sistemele de siguranta in afara galeriei vor fi considerate urmatoarele masuri:

o Instalatii de iluminare pentru zonele de interconectare si rampe; o Instalatii de iluminare pentru poduri cu lumine superioara la 100m; o Infrastructura de conectare a instalatiilor la centrul de control; o Retea de date; o Statie meteo; o Panouri informative de trafic cu mesaje variabile; o SOS-uri; o Instalatii de supraveghere video; o Protectia echipamentului.

5.4.13.15. INSTALATIILE IN SUBTERAN

Tuneluri din proiect vor fi echipate cu instalatii si dotari in asa fel incat sa satisfaca cele mai inalte standarde de siguranta.

Printre obiectivele considerate pentru proiectarea instalatiilor si tehnologiilor, cele care au importanta majora sunt urmatoarele:

• garantarea unui bun nivel de confort si de ghidare a participantilor la trafic; • respectarea prescriptiilor din normativele in vigoare; • asigurarea unui grad de afitabilitate ridicat in ceea ce priveste instalatiile de

siguranta, cu referire directa la aparatele electrice, electrotehnice si tehnologia de ultima generatie;

• prevederea sistemelor de supraveghere si de monitorizarea a traficului in asa fel incat sa fie semnalat in timp util orice situatie de risc (incendiu, accidente, etc);

• sa fie tinute ca sigure si de incredere comunicatiile intre utilizatorii in trafic sau din zonele punctelor de evacuare cu Punctele de Control si Monitorizare a Infrastructurii;

• asigurarea unui nivel important de disponibilitate pentru distributia de energie electrica, garantand functionarea instalatiilor esentiale, inclusiv in cazul intreruperilor de curent din reteaua nationala;

• garantarea unei ventilatii corecte in tunel in diverse situatii de trafic si indepartarea fumului in caz de incendiu;

• standardizarea, pe cat posibil, a tipologiei de aparate prevazute si in final optimizarea acestora luaind in considerare intretinerea acestora;

• limitarea, pe cat posibil, a costurilor mari de instalare, de intretinere si de functionare.

CNADNR S. A.



5.4.13.16. NORMATIVELE DE REFERINTA

Autostrada SIBIU - PITESTI este o noua artera ce reintra in reteaua stradala transeuropeana. Normativul principal de referinta pentru proiectarea instalatiilor de siguranta ce va fi adoptat a Parlamentului european si Consiliului din 29 aprilie 2004, referitoare la solicitarile minime de siguranta pentru tunelurile aflate in reteaua stradala transeuropeana.

urmatoarea referire la situatii de siguranta este facuta in documentul PD 162-02 “NORMATIV PENTRU PROIECTAREA DE AUTOSTRAZI EXTRA-URBANE

Vor fi considerate si normele si recomandarile specifice pentru dimensionarea instalatiilor de siguranta prevazute, dintre care:

o Normele CEI, UNI si UNEL sau normative locale in vigoare pentru dimensionarea retelelor de distributie de medie si joasa tensiune sau pentru instalatii speciale;

o Normativa CIE 88: 2004 Ghid pentru iluminarea tunelurilor stradale; o Recomandarile internationale PIARC pentru bazele de calcul de emisii

si pentru dimensionarea ventilatiei in tunel; o Normativul UNI 10779, sau normativele internationale NFPA, pentru

definirea parametrilor de dimensionare a unei retele anti-incendiu.

5.4.13.17. Sisteme de siguranta

Geometria tunelului si iesirea de urgenta

Tunelurile sunt toate cu doua benzi de trafic avand trafic monodirectional.

Asa cum este prevazut in anexa 1 din Legea Nr. 277 din 10 ottobre 2007, vor fi prevazute urmatoarele constructii pentru siguranta:

o Buzunar de SOS o Accesul la servicii de urgenta o Iesire de urgenta o Puncte de urgenta

Urmatorul tabel sumarizeaza pentru tunelurile prezentate in acest proiect sistemele ce vor fi prevazute:

CNADNR S. A.



5.4.13.17.a. Punct SOS

Pentru galeria cu lungime mai mare de 1500m, vor fi prevazute buzunare aditionale la fiecare 1000 m cu dimensiunile confirmate in Normativul de proiectare stradala PD 162 -02.

Accesul la serviciile de urgenta

In tunelurile cu doua galerii in care galeriile se gasesc la acelasi nivel sau aproximativ la acelasi nivel, sunt prevazute cel putin la 1500 m puncte de trecere adecvate intre cele doua galerii pentru a putea fi utilizate de catre serviciile de urgenta.

5.4.13.17.b. Iesiri de urgenta

Iesirile de urgenta garanteaza utilizatorilor iesirea din tunel fara vehicul si ajungerea intr-un post sigur in cazul unui incendiu sau al unui accident. In galeriile cu dublu arc, aceste iesiri sunt constituite din galeriile de legatura intre cele doua arce, by-pass, distanta intre iesirile de urgenta nu trebuie sa depaseasca 500 m.

La fiecare extremitate a iesirilor de urgenta, in punctul terminal, acestea trebuie echipate cu usi rezistente la foc, de dimensiuni adecvate, completate cu manere anti-panica pentru permiterea traversarii a utilizatorilor in fuga de la o galerie la cealalta galerie ori de cate ori apare o situatie de pericol.

5.4.13.17.c. Puncte de urgenta

Punctele de serviciu sunt destinate sa furnizeze diverse aparate de siguranta. In particular, telefoane de urgenta si instinctoare. Acestea trebuie sa aiba cel putin un telefon de urgenta si doua instinctoare.

Vor fi pozitionate la intervale ce nu pot depasi 150 m.

Lungime By pass pietonalAccesul vehiculelor

de salvare Buzunar de SOS

Lzaret Nord 1060,0 2 NA 1 piazzola

Lazaret Sud 330,0 NA NA NA

Caineni 1590,0 3 1 by pass 1 SOS

Robesti 900,0 NA NA NA

Balota 455,0 NA NA NA

Poiana 1700,0 3 1 by pass carosabil

1 SOS

Curtea de Arges 1350,0 2 NA NA

CNADNR S. A.



5.4.13.17.d. Instalatie de alimentare cu energie electrica

Proiectul instalatiei de alimentare cu energie electrica se va baza pe urmatoarle obiective:

• asigurarea unui nivel elevat de disponibilitate pentru distributia de energie electrica pentru toate sistemele si instalatiile montate in tunel;

• garantarea serviciului de alimentare cu energie electrica, a sistemelor esentiale in cazuri de intrerupere a energiei din reteaua nationala;

• pozitionarea centralelor electrice in lungul traseului vor avea puncte de acces facil si pe cat posibil situate in zonele in care pot fi incarcate;

• realizarea unui acces sigur in caz de incendiu la cablurile electrice destinate alimentarii instalatiilor singulare;

• asigurarea functionarii instalatiilor in cazul anomaliilor de sistem aparute in echipamentele de monitorizare;

Vor fi compatibile cu proiectele de constructii civile si se vor incadra in ambientul local:

• toate galeriile cu lungime mai mica de 1000 m vor fi dfotate cu o singura cabina MT/BT,

• toate galeriil cu lungime mai mare de 1000 m vor fi dotate cu cabine MT/BT la fiecare intrare.

Tinand cont de nivele de siguranta necesare pentru estimarea de trafic de vehicule intr-un tunel, sistemul de alimentare cu energie electrica trebuie sa aiba caracteristici de inalta afiabilitate.

CNADNR S. A.



Aprovizionarea cu energie electrica va fi facuta prin puncte distincte de funizarea a energie electrica de medie tensiune separate si independente unele de celelalte, la fiecare cabina, fie cele de la intrari, fie cele intermediare, dar in exteriorul tunelului deoarece in interiorul galeriei nu sunt prevazute cabine MT/BT.

5.4.13.17.e. Cabine electrice

Proiectul prevede realizarea de diverse cabine electrice, de puncte de transformare si de alimentare a sistemelor, fiecare dintre ele destinate sa serveasca sistemul cel mai apropiat de ele.

Fiecare cabina electrica va fi realizata in zona fiecarui punct de furnizare de servicii; dimensiunile cabinelor vor fi optimizate in faza de proiectare. Cabinele electrice vor fi, pe cat posibil, situate in aler liber.

Cabinele vor fi conectate pe cat posibil in zona deschisa.

Avand in vedere criteriile de mai sus se obtin 11 cabine electrice doar pentru deservirea tunelurilor.

Retele de alimentare a zonelor de siguranta si de urgenta

Reteaua de siguranta va fi sustinuta de grupuri de continuitate absoluta tip UPS cu iesire la 690 V, prevazuta cu o autonomie de 30 minute.

In cazul de inrerupere a energiei in reteaua nationala, (chiar si pentru microintreruperi), reteaua de siguranta garanteraza alimentarea fara intrerupere a sistemelor de urgenta ce au o importanta fundamentala pentru tunel cum ar fi:

• iluminarea permanenta zonelor de urgenta; • iluminarea iesirilor de urgenta; • instalatiile din zonele de urgenta protejate; • cabinelor SOS; • sistemelor de supraveghere video si sistemelor anti-incendiu; • semnalizare luminoasa; • semaforizare, panouri de mesaje variabile si barierele pentru inchiderea galeriei; • sistemul de telecontrol al instalatiilor; • sistemele de serviciu pentru cabinele electrice; • sistemul de transmisie radio.; • sistemul de difuzare sonora.

Reteaua de urgenta va fi sustinuta de grupuri electrogene si va ramane disponibila inclusiv in absenta energiei electrice din reteaua nationala. Grupurile electrogene vor garanta alimentarea cu energie in situatii de urgenta pentru urmatoarele sisteme:

• toate sistemele referitoare la retelele de siguranta, vezi cele alimentate de UPS;

CNADNR S. A.



• si 100% sistemele de accelerare a ventilatiei.

5.4.13.17.f. Cablurile electrice si canalizare

Cablurile electrice de alimentare si distribuitie a energiei electrice de joasa tensiune pentru diversele sisteme au diferite caracteristici de izolare si de comportament la foc, in functie de amplasarea si de utilizarea lor.

De principiu, in tunel vor fi prevazute urmatoarele tipuri de cabluri electrice:

• FG7(O)R pozitionat sub trotuar sau sub partea carosabila; • FG7(O)M1 pozitionat in pasarele sau cu tuburi la vedere; • FTG10(O)M1 pozitionat la partea superioara, dar pentru utilizarea de siguranta

(alimentarea ventilatoarelor in galerie, iluminarea semnalelor de evacuare) permanenta, iluminarea iesirilor de urgenta protejate, comunicare telefonica, supraveghere video, sistemul anti-incendiu etc);

• N07VC4VK pentru transmiterea de semnale.

Ca si avantaj la siguranta in utilizare, tuburile situate in zona trotuarelor tunelului, trebuie sa fie utilizate cu prioritate pentru pozarea cablurilor electrice a tuturor instalatiilor utilizate in tunel.

Sunt de asemenea prevazute canalizari in lungul aliniamentului, suspendate sau incastrate in piloni, pentru pozitionarea cablurilor sistemului de iluminare, pentru fixarea aparatelor de iluminat, pentru legaturile auxiliare a sistemulului TVcc si pentru senzorii semnalelor luminoase.

5.4.13.17.g. Instalatia de iluminare

Pentru categoria de trafic, proiectul prevede trei tipuri de iluminare:

• iluminarea ordinara necesara sa asigure o vizibilitatea adecvata a participantilor la trafic in zonele de intrare/iesire sau in interiorul tunelului, atat ziua cat si noaptea; va fi alcatuita din iluminarea de baza in lungul aliniamentului in interior si din iluminarea de sustinere, limitata la zona intrare/iesire;

• iluminarea de urgenta, prevazuta pentru a furniza un minim de vizibilitate participantilor la trafic si pentru a permite parasirea tunelului cu autovehiculele lor in cazul intreruperii alimentarii cu energie electrica;

• iluminarea de evacuare, ce permite ghidarea participantilor la trafic ce vor parasi tunelul pe jos in caz de urgenta.

Alimentarea sistemelor de iluminare va fi sub-divizata in cat mai multe circuite, distribuite in lungul tunelului. Aceasta solutie permite obtinerea unei reduceri a sectiunii cablurilor electrice si nu in ultimul rand de incrementare a sigurantei in functionare in cazul incendiilor.

CNADNR S. A.



Urmatoarele sisteme, separate si independente de cele prevazute pentru categoriile de trafic vor fi prevazute pentru:

• iluminarea zonelor de iesire protejate; • iluminarea zonelor de alimentare cu aer proaspat si a zonelor de eliminare a aerului

poluat.

5.4.13.17.h. Calculul tehnic al iluminatului

Calculul tehnic al iluminatului pentru sistemele in galerie va fi dezvoltat aplicand norma CIE 88:2004, “Iluminarea galeriilor stradale”.

Iluminarea de baza

Iluminarea de baza va fi prevazuta cu corpuri de iluminat avand tehnologie Led de inalta eficienta. Dispunerea corpurilor de iluminat, numarul si pozitia lor va fi definita in urma calculelor.

5.4.13.17.i. Iluminarea de urgenta

Iluminarea de urgenta va fi substantial construita din aparate de iluminat permanente. Circuitul de urgenta va fi alimentat din reteaua de siguranta UPS si in cazuri de urgenta de grupuri electrogen, pentru a garanta functionalitatea si in cazurile in care tensiunea din reteaua nationala lipseste.

5.4.13.17.j. Iluminarea de sustinere

Pentru a asigura in orele de noapte un bun confort vizual al participantilor la trafic, la intrarile/iesirile din tunel, sistemul de iluminare de sustinere va prevedea o zona de intrare cu valori superioare de iluminare, descrescand in functie de caracteristica drumului si de viteza de proiectare pentru a garanta adaptabilitatea ochiului de la valori maxime de iluminat in partea externa a tunelului, la valorile de iluminat din partea interna a tunelului.

Conceptul de iluminare de sustinere se bazeaza pe adoptarea de aparate de iluminat compuse din lampi de randament adecvat, dispuse la intrarea in galerie.

Pozitionarea acestor lampi va fi prevazuta in mod analog celor folosite in iluminatul de baza sau in situatii de urgenta dar cu interdistante variabile in functie de departarea fata de punctul de intrare.

Reglementare

Circuitele de baza de urgenta si de sustinere vor fi sustinute de regulatori ce vor interveni pentru fiecare lampa prin intermediul unui cablu sau un sistem de unde, ce vor mari sensibil durata de viata a lampilor si vor reduce in consecinta costurile de intretinere, de schimb si demontare.

Regularizarea sistemului de iluminare de sustinere corelat la lumina externa permite obtinerea de nivele adecvate de luminozitate la intrarea in galerie si de evitare a fenomenelor de orbire.

CNADNR S. A.



Sistemul de iluminarea iesirilor

Sistemul de iluminare a iesirilor va fi realizat prin intermediul aparatelor de semnalizare cu Led (dispuse sub forma de linie directionala in zona iesirilor cele mai apropiate sau in intrarile/iesirile din galerie.

Lampile Led vor fi pozitionate pe peretele din vecinatatea benzii folosite in mod normal pentru depasire la interdistante de 15 m si la o inlatime de cca. 80 cm fata de platforma stradala. Lampile Led vor fi pozitionate pe perete in vecinatatea benzii folosite in mod normal pentru depasire pentru ghidarea participantilor la trafic in zonele de by-pass in cazurile de urgenta.

In proximitatea oricarei iesiri de urgenta protejate, astfel incat sa asigure o mai buna vizibilitate a acesteia si la iesirea de urgenta protejata va fi marit numarul de lampi Led.

Iluminarea de evacuare va fi furnizata in doua configuratii diferite:

• ca schema: ascensional constituita din leduri ce vor fi dispuse in jurul sagetii ce indica directia;

• in evacuare: din leduri ce alcatuiesc sageata cu scopul de furnizare a unei ghidari luminoase a participantilor in caz de incendiu, vizibilitate optima, in cazul in care iluminatul principal esueaza.

Pe marginea troturului vor fi prevazuti delimitatori optici cu Led pentru a ameliora conditiile de directionare.

5.4.13.17.k. Sistemele de ventilatie a galeriilor

Pentru galeriile mai mari de 1000 m, in anexa Nr. 1 la Legea Nr 277 din 10 octombrie 2007, sunt prevazute a fi utilizate sisteme de ventilatie mecanica. Normativul romanesc, PD 162-02, cre pare un pic mai restrictiv, cere ca ventialtia sa se faca inclusiv pentru galerii cu lungime superioara la 500 m.

Pentru a satisface solicitarile normativului in favoarea sigurantei, se opteaza pentru mentionerea solicitarii mai restrictive si prin urmare, de ventilare toate galeriile care au o lungime mai mare de 500 m. Prin urmare vor fi ventilarte urmatoarele galerii:

• Lazaret Nord • Caineni • Robesti • Balota • Poiana • Curtea de Arges

In conditii normale de functionare, sistemul de ventilatie va satisface urmatoarele obiective:

CNADNR S. A.



• garantarea conditiilor suficiente de vizibilitate, astfel incat sa permita un flux normal de trafic in conditii adecvate de siguranta si confort;

• garantarea unei concentratii suficient de scazute a tuturor poluantilor prezenti in galerie sau de evitare a efectelor negative acute sau cronice asupra persoanelor care utilizeaza galeria sau a celor care o intretin. In practica normal utilizata se evalueaaza concentratia de CO, care joaca rol de "linie directoare" pentru ceilalti poluanti sau pentru opacitatea zonei;

• limitarea pe cat posibil a impactului asupra mediului a galeriei.

Scopurile ventilatiei in cazurile de incendiu, sunt in principal urmatoarele:

• garantarea conditiilor cele mai bune pentru autovehiculele de interventie, pentru salvarea utilizatorilor;

• garantarea conditiilor cele mai bune pentru interventia echipaje de salvare (evacuarea asistata si inchiderea);

• limitarea pe cat posibil a pagubelor produse structurii in asa fel incat sa reduca costurile de reparatie si pericolul de indisponibilitate a infrastructurii stradale.

Tunelurile, subiect al acestui studiu sunt toate monodirectionale, pentru a caror tipologie normativele internationale prevad a fi utilizata urmatoarea tipologie de ventilatie.

In Franta:

• Pentru galeria unidirectionala in afara zonelor ubane, ventilatia longitudinala este prevazuta pana la o lungime a galeriei de 5.000 m.

In Germania:

• Pentru tunelurile cu trafic unidirectiona, norma RABT 2006 autorizeaza ventilari longitudinale pana la o lungime de 3.000 m.

In Elvetia:

• In cazul in traficului unidirectional, ventilarea unidirectionala poate fi autorizata pana la o lungime de 2.000-3.000 m.

Ventilatiile de tip longitudinal sunt foarte eficace, economice si sigure in cazul traficului unidirectional fluid. In acest caz, vehiculele pot fi blocate doar inainte de incendiu si nu vor mai fi utilizate dupa zona de incendiu. Ventiland cu o viteza superioara, la viteza critica este posibila prevederea propagarii fumului inainte de incendiu si de protejare a participantilor la trafic pe durata fazei de evacuare.

Dimensionarea sistemului de ventilatie va fi facuta in concordanta cu normativele internationale atat pentru determinarea de indepartare a poluantilor cat si pentru dimensionarea in caz de incendiu. In aceasta faza, retinem ca necesar ca la nivel de proiectare vor fi efectuate verificari ale fluido-dinamicii prin simulari tridimensionale pentru a vedea in mod corect deplasarea fumurilor in caz de incendiu.

CNADNR S. A.



Ventilatoarele

In tunel vor fi utilizate ventilatoare reversibile, confectionate din otel-inox cu caracteristici de rezistenta la temp de 400°C pentru 90 min.

Fiecare ventilator va fi echipat cu:

• sistem de control al vibratiilor pe orizontala si a temperaturii; • sistem de protectie la dislocare; • caseta de alimentare din otel-inox cu caracteristici de garantare a functionalitatii in

cazuri de urgenta la incendiu cu temperaturi de 400°C pentru 90 min, fiind echipata cu un sistem adecvat de tip aspiratie-refulare.

Un sistem auxiliar de garantare a functionalitatii ventilatoarelor in lipsa energiei electrice din reteaua nationala va garanta functionalitatea lor prin intermediul grupurilor electrogen, capabile sa asigure alimentarea electrica a 100% din ventilatoarele instalate. Aceasta solutie permite sa faca fata la solicitarile de ventilatie pentru orice verificare la un incendiu, chiar si in lipsa energiei electrice din reteaua nationala.

Detectarea CO, opacitatea velocitatea si directia aerului

Proiectul prevede instalatii de:

• masuratori ale concentratiei de CO si a opacitatii; • masuratori ale vitezei si ale directiei aerului in tunel;

Aceste instrumente vor fi pozitionate in galerie pe peretele din vecinatatea benzii de deplasare la o inaltime de cca. 3 m si la intervale de cca. 600 m sau in toate punctele de conflict, sau dupa cum este prevazut in specificatii.

Din unitatea de control se va garanta actiuni de masurare si de prevedere a statusului de transmitere a informatiilor necesari aparatelor din sistemul de telecontrol care gestioneaza automatizarea de duntionare a sistemului de ventilatie.

Modalitatea de gestionare

CNADNR S. A.



Sistemul si dimensionarea pentru mentinerea concentratiei de monoxid de carbon (CO) si de fum/opacitate, in limitele prezentate in tabela de mai jos.

Trafic CO

[ppm]

Opacitate K

[10-3m-1]

Fluid 70 5

Congestionare 70 7

Intretinere 20 3

Inchidere galerie 200 12

Sistemul va fi gestionat de un software prevazut cu un program de calcul in masura sa analizeze continuu datele transmise de senzori si de a le confrunta cu parametrii impusi pentru diverse nivele.

Daca aceste valori referitoare la nivelurile impuse sunt depasite, programul va stabili cresterea nivelului de ventilatie in conformitate cu o procedura predefinita.

Sistemul prevede de asemenea inchiderea automata a ventilatiei daca valorile de CO si OP sunt mai mici decat nivelurile prevazute, pana cand acestea reintra in normal.

Sisteme de ventilare secundara

Sistemele de evacuare protejate pentru galeriile principale, by-pass-urile, vor fi ventilate si presurizate cu aer din sistemul de ventilatie, care nu este afectat de incendiu. Obiectivul prioritar al acestor sisteme este acela de a garanta suprapresiunea in raport cu sistemul de ventilatie din galerie si a preveni intrarea de fum in cazul in care vor fi deschise portile pentru iesirea de urgenta a utilizatorilor prin zonele de urgenta protejata.

5.4.13.17.l. Sistemul de supraveghere video si detectare a incendiilor

Sistemul de supraveghere video constituie unul dintre punctele de referinta prioritare pentru supravegherea si monitorizarea circulatiei in galerie si a iesirilor de urgenta protejate. Detectarea vehiculelor oprite sau avariate va permite o analiza acurata a traficului intervenind cu semnalizari oportune in cazul formarii de ambuteiaje. Sistemuld e supraveghere video va fi de asemenea prevazut cu un sistem de detectare de fum pentru localizarea prematura a eventualelor pericole de incendiu in lungul aliniamentului.

CNADNR S. A.



Si in final, pentru a garanta o detectare sigura si eficace a incendiilor, este prevazuta realizarea unui sistem specific pentru detectarea incendiilor cu senzori termosensibili si detectori de fum in toate punctele considerate oportune si de asemenea in toate punctele de conflict.

Sistemul de supraveghere video va permite detectarea in galerie a urmatoarelor evenimente:

• fum (opac); • incendiu; • ambuteiaj; • vehicule oprite; • banda de circulatie blocata; • volumul traficului; • pietoni

si sa transmita imaginile in Centrul de Control si Intretinere al infrastructurii.

Sistemul de supraveghere video va fi construit din telecamere fixe color dispuse la fiecare 100 m in lungul benzii de depasire sau acolo unde se considera ca oportun in toate punctele de conflict. Directia de inregistrare va fi in sensul de inaintare al vehiculelor pentur a facilita interpretarile in Centrul de Control si Intretinere.

Viitoarele telecamere vor fi pozitionatate si la interiorul iesirilor de urgenta protejate pentru a permite vizualizarea in timp real a comportamentului utilizatorilor sau pentru eventuale accesari inadecvate in absenta eventualelor pericole.

5.4.13.17.m. Senzori liniari termosensibili

Sistemul de detectare a incendiilor prevazut impreuna cu cel de supraveghere video va fi de tip liniar si va garanta detectarea in lungul aliniamentului galeriei.

Amplasarea este prevazuta la partea superioara a boltii si sistemul de fixare va fi asigurat de etrieri adecvati fixati pe plafonul intermediar.

Semnalul generat va fi de tip laser incorporat in unitatea de control si software-ul de evaluare al semnalului va fi inm masura sa masoare atat valoarea de caldura radiata cat si caldura degajata.

Sistemul de detectare permite urmatoarele:

• semnalizarea cu valoare de temperatura in lungul aliniamentului in functie de pozitia senzorilor si de ambient;

• actionarea in cazul unei variatii minore de temperatura; • semnalizarea statusului unei anumite zone;

CNADNR S. A.



• referinta la un set de parametrii de alarmare diversi pentru fiecare zona a galeriei; in general, tendinta este de a avea un sistem foarte sensibil in zona centrala, fata de zonele din apropierea poralelor de intrare/iesire, in asa fel incat sa fie redus riscul de alarme false.

• modificarea parametrilor de alarma; • semnalizarea rupturilor de cablu de transmisie sau a defectelor aparute pe acesta; • definirea unui numar superior de zone de monitorizare (circa 1 la fiecare 100 m).

Sistemul va fi in masura sa furnizeze importante informatii dintre care:

• lcoalizarea precisa a incendiului • marimea incendiului; • directia incendiului;

Semnalizarea unei alarme de incendiu va fi semnalata prin atingerea unuia dintre urmatorii parametriii;

• valoara maxima de temperatura intr-o zona; • gradiente de temperatura (cresterea temperaturii pe unitatea de timp) intr-o zona; • variatii de temperatura in anumite zone: cresterea temperatruii pentru o anumita

zona in raport cu valoarea medie a acelei zone;

Alimentarea la sistemul electric va fi facuta din reteaua de siguranta UPS, modulata la 300 m.

Detectarea incendiilor in zonele de intretinere

In afara detectarii incendiilor in galerie, este de notat importanta detectarii incendiilor rapid in zonele de intretinere ale cabinelor electrice si a centralelor anti-incendii.

In acest caz, este prevazut dispunerea de detectoare standard de incendiu de tip optic, termic si multi-criterial, in masura sa analizeze intr-un mod inteligent si sa compare fie semnalele provenite de la fumul din incapere, sau cresterea de temperatura in zona protejata. Scopul acestei alegeri este garantarea ratei scazute a alarmelor posibile coroborate cu tipul de mediu proiectat (lipsa supravegherii, locatii inccesibile, etc.).

5.4.13.17.n. Zone de urgenta

La fiecare 150m, in laterala partii carosabile vor fi prevazute zone ce vor prevedea cabine SOS, extinctoare si hidranti anti-incendiu.

Cabinele SOS vor fi destinate sa:

o constituie un punct de referinta pentru utilizatori in caz de urgenta; o gazduiasca sisteme inteligente pentru transmiterea si receptia de date

si semnale.

CNADNR S. A.



Cabinele vor fi construite din trei parti distincte:

o parte este destinata sa cuprinda aparatura telefonica pentru comunicatii de urgenta cu Centrul de intretinere si control, completat de impulsuri SOS;

o parte va avea depozitata doua extinctoare; o parte va cuprinde hidrantul si dispozitivele aferente.

In figura urmatoare este reprezentata o vedere a spatiului de urgenta.

5.4.13.17.o. Sistem de comanda a traficului si asemnalelor luminoase

Sistemul de comanda a traficului va avea urmatoarele scopuri:

• comunicarea participantilor la trafic de informatii utile pentru a-i ghida; • avertizarea din timp a participantilor la trafic de situatii de risc; • oprirea traficului in caz de probleme in tunel;

Semnalele luminoase sunt destinate sa indice utilizatorilor locatia serviciilor in caz de urgenta cum ar fi posturile SOS, iesirile de urgenta protejate, distantele relative, pozitiile hidrantilor anti-incendiu, pozitiile extinctoarelor, ecc.

CNADNR S. A.



Sistemul de comanda a traficului permite indicatii precise pentru benzile de inaintare (urgenta, banda de depasire) in oricare tunel si sa informeze participantii la trafic de conditiile de trafic (ambuteiaje, intreruperi, accidente, incendiu sau orice alt pericol).

Panourile cu mesaje variabile vor fi instalate pe portale la partea de intrados a tunelului, si vor fi sustinute de structuri adecvate rezistente la incendiu, fixate in partea de bolta la intrados.

Transmiterea mesajelor catre panourile de vizualizare este realizata prin cablu de autobuz, care asigura care asigura legatura intre panouri si teminalele inteligente situate in cabinele SOS si apoi la echipamentele sistemului de telecontrol situat in unitatile de control electrice

Orice cabina electrica dispune de o centrala in masura sa comande automat mesageria referitoare la zona respectiva. Din punctul de control, sistemul de supervizare permite comandarea mesajelor din Centrul de Intretinere si coordonare.

Semnalizare luminoasa

Semnalele luminoase, prevazute pentru instalatiile de pe perete, vor fi construite din cutii dotate cu capac din policarbonat cu pelicule reflectorizante si de iluminare interna de tip Led in conformitate cu Anexa 2 din Legea Nr. 277 din 10 octombrie 2007.

Conform acestui principiu, vor fi semnalizate:

o intrarea/iesirea din galerie; o zonele de parcare o spatiile de urgenta (SOS si extinctoare) o iesirile de urgenta.

5.4.13.17.p. Statiile de transmisie radio

Aceste sisteme trebuie sa permita transmisia de servicii de intretinere pentru salvare, pompieri, politie etc. In sistemul de transmisie radio se va da intaietate la siguranta precum si increderea in sistemul de comunicatii in oricare dintre cazurile de operare, mai ales in caz de urgenta.

5.4.13.17.q. Sistem anti-incendiu

Sistemul anti-incendiu trebuie sa asigure hidranti in lungul galeriei, astfel incat sa creasca gradul de siguranta in situatii de maxima urgenta cum ar fi cazurile de incendiu.

Pentru optimizarea sigurantei de functionare a sistemului de apa, sistemul de distributie al conductelor vor fi introduse intr-un inel, avand avantajul unui aport eficient de apa pentru orice punct al galeriei, chiar si in cazurile in care o sectiune din conducta este intrerupta.

CNADNR S. A.



5.4.13.17.r. vase de acumulare pentru apa

Reteaua sistemului anti-incendiu se alimenteaza din zone de acumulare a apei, dimensionata pentru rezerva de apa oportuna. Se prevede realizarea unui grup de presurizare pentru orice galerie, in corespondenta cu vasul de acumulare.

O conducta de alimentare in zona inferioara este prevazuta pentru orice galerie, fiind dispusa intr-o zona protejata, sub trotuar, daca este cu putinta, zona va fi inspectabila. O pre-dimensionare am acestei conducte duce la adoptarea unui diamentru DN 200.

Un flux continuu de cca. 0.1 l/s va evita situatiile de apa stagnanta pe conducta si in consecinta va diminua riscul de inghetare. Oricum, in corespondenta cu portalele galeriilor si in zona de racordare la vasul de acumulare va fi realizata o protectie a conductei anti-inghetare, asa cum etse ilustrata in figura de mai jos.

Protectie anti-inghet a conductei

Sisteme de control, automatizare si supervizare

Sistemele de telecomunicatie vor fi conectate la automatizari ale statiilor tehnologice prevazute pentru galeria proiectata, garantand transmisia sigura a informatiilor generate de zonele de gestiune a comenzilor catre sistemul de supervizare.

Sistemul va fi structurat in asa fel incat sa permita ca sistemele singulare de telecomunicatie sa fie gestionate in mod automat si autonom chiar si in absenta sistemului de supervizare. Sistemul de control va fi alcatuit din:

o controalere lcoale periferice pozitionate in cabinele electrice (PLC); o interfata de comunicare.

Controalerele locale (PLC) vor fi dispuse petnru gestiunea urmatoarelor sisteme:

o distributie electrica; o ventilatia galeriei si ventilatia secundara; o iluminarea de baza, de urgenta si de sustinere si de evacuare; o detectare incendii;

CONDOTTA PE PN 16

CAVO RISCALDANTE

COIBENTAZIONE

CNADNR S. A.



o semaforizare si mesaje variabile; o transmisie de date; o retele anti-incendiu; o descarcarea apei de pe platforma;

pentru orice tunel va fi creat o retea locala de fibra optica in masura sa transmita din teren catre cabina si invers urmatoarele semnale date audio-video:

• masuratori ale concentratiilor de poluanti (CO e opacità); • masuratori ale directiei si vitezei aerului; • masuratori ale vibratiilor pe orizontala si a temperaturii ventilatoarelor; • masuratori ale luminozitatii; • imagini si alarme de la telecamere; • gradul de inchidere/deschidere a portilor din zonele de siguranta; • comunicatii pe panourile cu mesaje variabile; • comunicatii pentru posturile SOS; • gradul de inchidere/deschidere a dizjunctoarelor si contactoarelor in cabinele

SOS; • semnale pulsatii pentru alarmele accidente/incendiu de la cabinele SOS; • semnalele de deschidere a usilor pentru extinctoarele depozitate in cabinele

SOS; • semnalele de scoatere a extinctoarelor din cabinele SOS; • semnalele de scoatere a furtunelor din cutiile de hidranti; • stadiul de inchidere/deschidere pentru electrovalvele retelei de incendiu; • statusul si masurarea presiunii in grupurile de apa ale hidrantilor anti-

incendiu; • statusul si masurarea presiunii in grupurile de descarcare a apei de pe

platforma;

CNADNR S. A.



O serie de date transmise de la PLC in sistem, situate in cabinele electrice, catre periferice, permit punerea in functie si comenzile necesare pentru o corecta gestionarea sistemelor.

Functiile sunt urmatoarele:

o comanda de deschidere/inchidere a iluminatului de evacuare; o comanda de deschidere/inchidere a iluminatului pentru iesirile de

urgenta; o comanda de deschidere/inchidere a iluminatului in zonele de aer

proaspat si de vizitare; o comanda de actionare a electovalvelor din reteaua anti-incendiu; o comanda de activarea a panourilor cu mesaje variabile; o comandarea obloanelor de oprire a incendiului in zonele iesirilor de

urgenta; o comanda obloanelor de oprire a incendiului in centralele de ventilatie; o comanda obloanelor in galeriile de imersie si evacuare. o comanda obloanelor din zona canalelor de extragere;

Reteaua locala formeaza un inel inchis pentru a asigura comunicarea chiar si in cazul unei intreruperi sau a unei anomalii a unei zone a acestei retele, va fi prevazuta cu interfata WAN de Gestionare.

Arhitectura generala

Pentru a asigura atat comunicarea cat si automatizarea subsistemelor, arhitectura sistemului de control, automatizarea si supervizarea se bazeaza pe trei nivele:

• supervizare; • automatizare; • camp;

unde nivelul de automatizare rezulta ca fiind functional independent de la nivelul de supervizare.

In cazul unei anomalii a sistemului de supervizare va fi garantata completa fucntionalitate de catre nivelul de automatizare si in consecinta, siguranta participantilor la trafic din tunel.

Nivelul de gestiune local va avea rolul de elaborare si de interfatare in mod eficace catreoperatori a informatiilor receptionate din campul de transmitere a comunicatiilor.

Principala functionalitate a sistemului de supervizare in esenta va fi urmatoarea:

• management la distanta a defectelor si alarmelor; • monitorizare si gestiune la distanta a tuturor sistemelor;

CNADNR S. A.



• modificarea parametrilor operativi.

5.4.13.17.s. SISTEMUL IN AFARA GALERIEI

Proiectul de sisteme in afara galeriei va trebui sa tina cont de toate sistemele de supervizare in functiune, asa cum tine cont toata infrastructura de suport pentru autostrada aflata in administratia CNADNR.

In ceea ce priveste sistemele in afara galeriei, vor fi considerate urmatoarele recomandari:

• Instalatii de iluminare pentru zonele de interconectare si rampe; • Instalatii de iluminare pentru poduri cu lungime mai mare de 100m; • Infrastructura de conectare a instalatiilor la centrul de control; • Retea de date; • Statie meteo; • Panouri informative de trafic cu mesaje variabile; • SOS-uri; • Protectie pentru instalatii.

Printre altele, trebuie dimensionate centrele de intretinere dispuse in lungul arterei autostradale care permit efectuarea de intretinere curenta sau intretinere cu caracter extraordinar precum si operatiuni de interventie pe perioada de iarna.

Printre altele, va trebui prevazut un centru de control global pentru toata autostrada care va asigura coordonarea pentru toata zona, la care sosesc toate semnalele de la instalatiile dispuse in lungul aliniamentului si care este si interfata cu entitati externe de salvare.

Sistem de iluminare pentru zonele de interconectare si rampe

Zonele de acces la autostrada vor fi iluminate adecvat pentru a asigura utilizatorilor accesul in conditii de siguranta la infrastructrura. Vor fi de asemenea iluminate rampele de accelerare si cele de decelerare.

Instalatii de iluminare pentru poduri cu lungime mai mare de 100m

Normativul prevede ca viaductele trebuie iluminate. In faza de proiectare va fi studiata tipologia de iluminare optima din punct de vedere intensitate luminoasa, cat si din punct de vedere energetic.

5.4.13.17.t. Infrastructura de conectare a instalatiilor la centrul de control

Centrul de control va trebui sa gestioneze la distanta toate instalatiile pozitionate in lungul aliniamentului de la sistemele de iluminare pana la tuneluri. Si in final vor fi prevazute o serie de canivouri ce trebuie sa asigure trecerea retelelor de fibra si eventualele automatizari ale instalatiilor dispuse in lungul aliniamentului.

CNADNR S. A.



5.4.13.17.u. Retea de date

De o importanta fundamentala rezulta retelele de date pentru intreaga infrastructura. Acestea trebuie sa lege centrul de control cu toate instalatiile ce deservesc autostrada situate in lungul aliniamentului. Tipologia de fibra si redundanta comunicatiilor pentru increderea in retea va trebui definita in timpul proiectarii.

5.4.13.17.v. Statie meteo

In lungul autostrazii vor fi instalate centrale meteorologice care vor monitoriza evenimentele meteo in totalitatea lor. Aceasta monitorizare consta nu doar in a avea o viziune in orice moment dar si in a verifica necesitatea unei interventii ca de exemplu serviciile de interventie pe timp de iarna.

5.4.13.17.w. Panouri informative de trafic cu mesaje variabile

In lungul aliniamentului sunt instalate panouri cu mesaje variabile, dispuse pe portale de sustinere adecvate, de a asigura informatii pentru utilizatori ale eventualelor evenimente in curs. Pe portalele sustinatoare de panouri cu mesaje variabile vor fi instalate telecamere de supervizare a traficului.

5.4.13.17.x. SOS-uri

Cabinele de SOS vor fi pozate in lungul traseului de autostrada dispuse pentru utilizarea lor de catre participantii la trafic.

Protectie pentru instalatii.

Pentru functionarea instalatiilor montate in lungul aliniamentului autostrazii trebuie prevazute spatii sau cabine care vor asigura, pe de o parte alimentarea instalatiilor si pe de alta parte vor avea acces la reteaua de date.

CNADNR S. A.



5.4.14. Dotările autostrăzii

Amplasarea spatiilor de servicii, a parcarilor, spatiilor de odihnă si a centrelor de întretinere si coordonare ale autostrăzii, vor fi analizate de către Prestator în vederea optimizării. Se va avea în vedere în mod special interfata cu celelalte lucrări (interactiunea cu tunelurile, podurile/pasajele si zidurile de sprijin) precum si corespondenta cu locatiile facilitătilor existente situate pe tronsoanele de autostradă adiacente. Distanta dintre spatiile de odihnă si/sau de servicii, precum si nivelul minim al facilitătilor ce urmează a fi prevazute în aceste spatii, este prezentată in Normativul privind proiectarea autostrazilor extraurbane PD 162-2002.

In functie de topografia terenului, parcarile si spatiile pentru servicii se vor amplasa perechi (stanga – dreapta) astfel incat sa nu fie necesara traversarea la nivel a cailor de circulatie. In mod exceptional se poate admite o decalare a amplasamentelor de pe o parte fata de alta, cu o distanta ce nu poate fi mai mare de 2 km.

Centrele de intretinere vor fi amplasate astfel incat sa administreze maxim 30 km de autostrada.

Toate spatiile de parcare, de odihnă, spatiile de servicii si centrele de întretinere vor fi prevăzute cu sistem de iluminat public/panouri fotovoltaice. Sistemul de iluminat public se va asigura conform standardelor si normativelor in vigoare.

Se vor analiza si prevederile propunerii de Directivă a Parlamentului si a Consiliului European privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, cu termen final de negociere si aprobare in cadrul Comisiei estimat in luna aprilie 2014, respectiv termen de transpunere la nivel national de 24 luni de la data aprobarii acesteia.

Conform abordarii generale a Consiliului European, Documentul de Lucru nr. 17004/13, art. 11a), „Statele Membre trebuie sa asigure o infrastructura accesibila si disponibila pentru reincarcarea vehiculelor care utilizeaza combustibili alternativi. Definirea unui numar de puncte de reincarcare accesibile se va face in conformitate cu prevederile politicii de dezvoltare nationala. Se vor lua in considerare punctele de reincarcare existente si accesibile utilizatorilor infrastructurii si vor decide identificarea si concentrarea eforturilor de implementare a 1 sau 2 tipuri de surse de alimentare.

Pentru la spatiile de servicii,pentru parcarile de scurta durata si CIC-uri se va prevedea majorarea unghiului si razei de acces pe breteaua de legatura.

Pentru amenajarea accesului la parcarile de scurta durata, spatiile de serviciii si CIC-uri, planurile de situatie vor contine obligatoriu coordonatele ridicarii topo si eventualele obstacolele existente in zonele respective.

Proiectele privind amenajarea accesului la parcari, spatii de servicii si CIC-uri vor contine profilele longitudinale in lungul autostrazii si profilele transversale in punctele caracteristice.

CNADNR S. A.



Sistemul de iluminat public se va realiza in conformitate cu normativele si standardele in vigoare.

5.4.14.1. Spatii de servicii – geometrie, amplasare

Poziţionarea parcărilor şi a spaţiilor pentru servicii a fost aleasă pentru a nu depăşi o distanţă mai mare de 20 km între ele. Ele vor fi amplasate perechi de o parte şi de alta a autostrăzii.

Aceste dotari ale autostrazii se vor realiza în concordanta cu prevederile din Normativul Privind Proiectarea Autostrazilor Extraurbane-PD 162-2002, corelat cu documentul TEM 2001 –Standardele TEM si Practici Recomandate , Editia a III-a, 4-6 decembrie 2001.

De asemenea parcarile corespund si Reglementarii tehnice privind proiectarea si dotarea locurilor de parcare,oprire si stationare, aferente drumurilor publice, situate in extravilanul localitatilor stabilita prin ORDIN Nr.2264/9dec.2004 si modificarilor aduse prin ORDIN Nr.1506/9sept.2005 ale Ministerului Transporturilor,Constructiilor si Turismului.

Distanta medie intre doua spatii pentru servicii(inclusiv parcari de scurta durata) este de cca.15 km.

Fiecare platforma de parcare va fi amenajata atât pentru vehicule grele cât si pentru automobile si autobuze. Accesul înspre si dinspre platforma de parcare se va face numai pe bretele speciale de intrare si iesire, astfel încât vehiculele sa reintre în trafic în deplina siguranta.

Autostrada va fi dotata cu sistem propriu de monitorizare a traficului, sistem de comunicatii de urgenta, sistem de avertizare meteo.

5.4.14.2. Centre de intretinere

Distributia pe autostrada si amplasamentul centrelor de intretinere si coordonare trebuie facuta in concordanta cu planurile dezvoltare a retelei rutiere din zona. Organizarea functionala a acestor centre “CIC” si a punctelor de sprijin se va stabili impreuna cu beneficiarul si va trebui sa serveasca in principal asigurarii sigurantei circulatiei pe autostrada, in orice situatie.

Se va avea in vedere ca viitoarele centre de intretinere si coordonare sa poata desfasura urmatoarele functii utile:

a) Coordonarea activitatii de exploatare a autostrazii; b) Toate activitatile de curatare de pe autostrada si din zona autostrazii inclusiv

curatarea periodica a santurilor, curatarea podurilor, cladilor, parcarilor si spatiilor de serviciu, statiilor de taxare, etc.;

CNADNR S. A.



c) Toate operatiunile de curatire si inlocuire a marcajelor, dispozitivelor de siguranta (garduri, parapeti, etc), a sistemelor de iluminat, telecomunicatii, etc.;

d) Toate reparatiile si inlocuirile ca urmare a deteriorarilor cauzate de accidente; e) Reparatii locale a imbracamintii rutiere; f) Operatiuni de taiere si si curatire a pomilor, precum si ingrijirea spatiilor verzi; g) Toate operatiunile specifice de iarna de indepartare a zapezii si a ghetii. Centrele de intretinere si reparatii vor fi organizate in principiu astfel:

a) Sectorul pentru reparatii – ateliere intretinere, garaje, statie spalare cu rampa, remiza utilaje, centrala termica, parcaje.

b) Sectorul pentru depozitare – magazie de depozitare materiale antiderapante, depozit sare si fondanti chimici, rezervor substante chimice lichide, statie de alimentare cu carburanti si lubrefianti (cabine, pompe de distributie, rezervoare de carburanti)

c) Sectorul administrativ – cladire operationala, dispecerat, laborator rutier d) Sectorul de locuinte al bazei – cladire pentru locuit, cladire pentru gospodarie, loc

de odihna. e) Utilitati si constructii aferente acestora – put forat, rezervor cu apa + statie de

pompare, separator de grasimi, rampa spalare, platforma namol, decantor separator namol si ulei + statie de poampare spalare, post de transformare aerian, statie de epurare mecano-biologica, statie de pompare ape uzate, rezervoare carburant pentru centrala termica, imprejmuire si porti.

Centru de Intretinere si Coordonare (CIC)

La unele din aceste centre se vor prevede si posturi medicale de prim ajutor cu caracter de functionare permanenta si pentru situatii de urgenta si/sau posturi de politie.

CNADNR S. A.



Acestea au legatura cu instalatiile de semnalizare si avertizare si telefonie de pe autostrada.

Pentru a avea acces la ambele sensuri de circulatie ale autostrazii se va dispune amplasare acestora in noduri rutiere sau in apropierea lor.

Pentru operatiunile de iarna, in punctele critice sau in zonele autostrazii unde se considera necesar cum ar fi zonele montane se vor prevede puncte de sprijin separate dotate cu personal si cu utilaje de dezapezire dar si cu rezerve de material antiderapant. Cantitatea minima de material antiderapant din depozit se va calcula studiind conditiile meteorologice medii anuale din literatura de specialitate.

Punct Sprijin CI

CNADNR S. A.



5.4.15. Siguranta Circulatiei Rutiere

5.4.15.1. Proiecte de reglementare a circulatiei prin marcaje si indicatoare rutiere

Marcajul rutier se va realiza in conformitate cu prevederile SR 1848-4/2004 si se vor utiliza materiale avand la baza vopsea in doi componenti sau termoplastic, cu grosime de 3000 microni, care au o durata de viata de minimum 2 ani.

Indicatoarele rutiere se vor realiza in conformitate cu prevederile SR 1848-1,2,3/2011.

La achizitia parapetului se vor avea in vedere prevederile “Normativului pentru sisteme de protectie pentru siguranta circulatiei pe drumuri, poduri si autostrazi - AND 593”, precum si a standardelor SR EN 1317/1-

Se va amplasa parapet pe toata lungimea autostrazii, atat pe zona mediana cat si pentru delimitarea partii carosabile.

Pentru zona de urgenta a carei lungime este de 162 m, aflata in zona mediana, se va prevedea un tip de parapet demontabil care sa asigure atat montarea cat si demontarea, in timp redus si in conditii de siguranta rutiera, respectandu-se normele de siguranta la crash test.

In unghiurile generate intre bretele si partea carosabila se vor amplasa atenuatori de soc conform prevederilor SR EN 1317-3/2011, care vor asigura amortizarea eventualelor socurilor provocate de impactul vehiculului cu parapetele de protectie aflate in in zona de separare a fluxurilor de circulatie.

Semnalizarea rutiera de orientare in zona nodurilor rutiere se va amplasa pe console si portale.

Semnalizarea rutiera de orientare in zona nodurilor rutiere la intersectia dintre doua autostrazi se va amplasa pe cate 3 portale pe fiecare sens de circulatie;

Proiectul de reglementare a circulatiei prin marcaje si indicatoare rutiere se va aproba in CTE restrans al CNADNR..

5.4.15.2. Evaluarea de impact asupra sigurantei rutiere – auditul de siguranta rutiera.

Evaluarea de impact asupra siguranţei rutiere este parte integrantă a studiului de fezabilitate al unui proiect de infrastructură rutieră, care se construieşte sau se modifică substanţial, se realizează potrivit prevederilor Legii 265/2008, privind auditul de siguranta rutiera, cu completarile si modificarile ulterioare.

Evaluarea de impact asupra siguranţei rutiere presupune o analiză comparativă strategică a impactului asupra gradului de siguranţă a reţelei rutiere în cazul unui proiect al unei noi căi rutiere.

CNADNR S. A.



Auditul de siguranţă rutieră presupune o verificare detaliată, tehnică şi sistematică, independentă, din punctul de vedere al siguranţei, a caracteristicilor de proiectare proprii unui proiect de infrastructură rutieră în toate etapele, de la planificare până la începutul exploatării.

Evaluarea de impact asupra siguranţei rutiere sau auditul de siguranţă rutieră se realizează de un auditor sau de o echipă de auditori, după caz, în funcţie de complexitatea lucrării.

Generalităţi

Verificarea siguranţei structurii rutiere reprezintă verificarea sistematică a aspectelor legate de siguranţă ale noii autostrazi şi a schemelor de gestionarea a traficului, inclusiv modificarea planurilor existente. Scopul principal este acela de a identifica problemele de siguranţă de la bun început şi de a reduce problemele viitoare. Prestatorul se va ocupa de RSA (Road safety audit) în etapele de proiectare ale Contractului

Prestatorul va transmite Beneficiarului spre aprobare propuneri pentru RSA. Documentele depuse de Prestator vor include informaţii referitoare la numele persoanelor care vor efectua verificarea, independent de Prestator. Persoanele propuse ca auditori trebuie să deţină calificarea şi experienţa adecvată. RSA propuse vor corespunde Standardelor aplicabile.

Proiectarea detaliată a Verificării siguranţei structurii rutiere

Se va respecta Ordonanta 6 din 29 ianuarie 2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 265/2008 privind auditul de siguranta rutiera Publicata in Monitorul Oficial 70 din 30 ianuarie 2010 (M. Of. 70/2010).

Scopul RSA care trebuie efectuată anterior depunerii pachetului DTAC va fi acela de a:

o identifica şi soluţiona orice probleme de proiectare anterior etapei de construcţie; o evalua dacă deviaţiile de la standarde vor avea un impact relevant asupra

siguranţei; evalua alinierile orizontale şi verticale (secţiunile transversale de-a lungul şi lângă structura rutieră), amplasarea intersecţiilor şi accesul la locaţie;

o evalua caracteristicile de siguranţă ale structurii rutiere (cum ar fi semnalizarea, marcajele de pe carosabil şi protecţia părţii laterale a carosabilului);

o stabilirea măsurii în care au fost îndeplinite în mod adecvat şi sigur toate necesităţile utilizatorilor carosabilului;

o analizarea interacţiunii dintre diferitele elemente de proiectare între ele şi cu reţeaua de drumuri din preajmă. Această RSA va reprezenta o ultimă oportunitate de modificare a proiectului înainte de iniţierea construcţiei efective a drumului.

CNADNR S. A.



5.5. IMPACT ASUPRA MEDIULUI

5.5.1. Metodologia de Realizare a Evaluării Impactului asupra Mediului

În cadrul serviciilor ofertate de Consortium la licitarea Contractului sunt prevazute serviciile de Evaluare a Impactului asupra Mediului, sub acest titlu fiind incluse:

1. Parcurgerea procedurii de Evaluare a Impactului asupra Mediului, finalizată cu Raportul privind Impactul asupra Mediului (EIM)

2. Evaluarea Adecvată (EA) 3. Planul de management de mediu (PMM)

5.5.1.1. Metodologia de Realizare a Evaluării Impactului asupra Mediului

În vederea declanşării procedurii EIM, Contractorul depune notificarea la autoritatea de mediu competentă, după încărcarea prealabilă a documentelor în sistemul integrat de mediu (SIM).

Termenul de depunere al Notificării este determinat de Certificatul de Urbanism, de informatiile din studiul de prefezabilitate şi planurile anexe al C.U.

Procedura de reglementare condusă de autoritatea competentă de mediu, declanşată ca urmare a depunerii notificării şi evaluării iniţiale a acesteia, include urmatoarele etape pe care se construieste activitatea propriu-zisă de realizare a evaluării impactului asupra mediului coroborat cu evaluarea adecvata:

I. Etapa de încadrare a proiectului – pentru EIM si pentru EA

II.a). Etapa de definire a domeniului evaluării şi de realizare a raportului privind impactul asupra mediului

II.b) Etapa studiului de evaluare adecvata.

III. Etapa de analiză a calităţii raportului privind impactul asupra mediului.

Metodologia de realizarea a Evaluării Impactului asupra Mediului este fundamentată pe cerinţele legislaţiei naţionale şi a legislaţiei europene în domeniu, pe recomandările Ghidului sectorial pentru Evaluarea Impactului asupra Mediului – Proiecte de construcţie de autostrăzi şi drumuri elaborat sub egida JASPERS, şi pe informaţiile privind contextul particular al proiectului.

N.B.: Faţă de prevederile Caietului de sarcini referitoare la activitatea ”Investigaţii de teren” este necesar să se includă evaluarea de teren pentru fundamentarea EIM, în mod particular a investigaţiilor privind starea iniţială a calităţii apelor, apelor subterane şi solului prin prelevări de probe şi analize fizico-chimice şi a celor privind biodiversitatea si siturile din Reteaua Natura 2000.

Punerea în aplicare a ceriţelor metodologice presupune un şir de acţiuni dedicate investigării prealabile a zonei proiectului, respectiv:

CNADNR S. A.



1. Investigarea teoretică a condiţiilor de mediu existente. Documentarea condiţiilor de mediu ale zonei proiectului, ale condiţiilor socio-economice, identificarea altor proiecte propuse în zonă, analiza legislaţiei aplicabile (calitate aer/protecţia atmosferei, managementul apelor, managementul deşeurilor, substanţe chimice).

2. Investigarea în teren a condiţiilor de mediu existente. Identificarea oportunităţilor şi

restricţiilor de amplasare a obiectivului de investiţii, din punct de vedere al protectiei mediului; identificarea preliminară a impactelor potenţiale asupra mediului. De asemenea, conform cerinţelor Caietului de sarcini, investigarea condiţiilor iniţiale din zona viitoarei autostrăzi va include analize chimice privind calitatea apelor de suprafaţă şi a apelor subterane şi a condiţiilor de sol, după caz investigaţii pentru evaluarea completă a calităţii aerului şi nivelului de zgomot. Acţiunile de investigare sunt derulate de echipa de experţi a Contractorului şi au ca rezultat pregătirea etapei de încadrare din procedura de reglementare, pe de o parte, şi demararea evaluării generale a posibilelor alternative ale proiectului din punct de vedere al protecţiei mediului pe de altă parte. Este important ca evaluările de teren (a) să demareze cel târziu în luna a II-a a proiectului, pentru a permite echipei de specialişti să stabilească de comun acord cu echipa de proiectare preleverarea probelor în cadrul lucrărilor de teren. Conform cerinţelor Caietului de sarcini, inventarele se vor realiza pe perioada a cel puţin patru anotimpuri.

3. Ulterior investigării prealabile a zonei proiectului se procedează la prelucrarea

informaţiilor obţinute şi interpretarea acestora şi utilizarea rezultatelor la elaborarea Memoriului de prezentare, document necesar;

4. Colectarea şi interpretarea informaţiilor din proiectul de prefezabilitate. Această

activitate implică schimbul de informaţii şi luarea unor decizii comune de ordin tehnic în cadrul unor şedinţe comună cu echipa/ reprezentantul echipei de proiectare pentru clarificare propunerilor proiectului.

5. Elaborarea Memoriului de prezentare şi transmiterea acestuia către autoritatea

competentă pentru mediu, după încărcarea prelalabila în SIM. Transmiterea Memoriului catre APM se va face în numele şi după aprobarea preleabilă a Beneficiarului. Termenul de predare al Memoriului de prezentare este corelat cu primirea studiului de prefezabilitate şi al avizelor solicitate prin Certificatul de Urbanism.

6. Interpretarea şi integrarea informaţiilor din Rapoartele celorlalte specialităţi din

proiect. Această activitate implică coordonarea cu celelalte echipe ale proiectului şi participarea la şedinţele comune în care se realizează informarea reciprocă asupra riscurilor, limitărilor şi condiţiilor de optimizare conform particularităţilor proiectului.

CNADNR S. A.



7. Susţinerea proiectului la autoritatea competentă de mediu în cadrul Comisiei de

analiză tehnică (C.A.T.). La această şedinţă a C.A.T.se stabileste îndrumarul cu definirea domeniului pentru realizarea EIM.

8. Elaborarea Raportului privind Impactul asupra Mediului (RIM) şi a Planului de

Management de Mediu şi transmiterea către autoritatea competentă pentru mediu. RIM va include, după cum sunt reiterate şi de-a lungul Caietului de sarcini, cerinţele de conţinut recomandate prin Ghidul metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluării şi de realizare a raportului la studiul de evaluare PARTEA II. Structura raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului (Ordin MAPPM 863/2002) şi cele recomandate prin Ghidului sectorial JASPERS - Proiecte de construcţie de autostrăzi şi drumuri.

5.5.1.2. Metodologia de realizare a EVALUARII ADECVATE

Metodologia pentru intocmirea Studiului de evaluare adecvata:

• va respecta cerintele Ordinului nr. 19/2010 emis de MMP – respectiv Ghidul Metodologic

• va tine cont de cerintele Directivei Habitate – art. 6 (3 si 4) • va tine cont de aspectele prezentate in Raportul Analizei Deficientelor intocmit in

2013 (JASPERS).

In procesul de elaborare a studiului vor exista consultari directe si prin corespondenta atat cu reprezentantii ANPM cat si ai APM-urilor judetene. De asemenea vor fi consultati custozii sit-urilor Natura 200 afectate direct sau indirect.

Etapele cheie care trebuiesc parcurse:

• Etapa de Incadrare – aceasta etapa se deruleaza in simultaneitate cu etapa de incadrare din procedura de evaluare a impactului asupra mediului.

• Etapa studiului de evaluare adecvata. Informatii / Documentatii care se vor consulta la elaborarea studiului de evaluare adecvata:

o formulare standard Natura 2000; o planurile de management / masurile de conservare a ariei naturale

protejate de interes comunitar; o informatii / studii de la institutii ( de cercetare, universitare, s.a.) si

organizatii relevante pentru conservarea naturii; o planuri, harti, bibliografie privind caracteristicile fizico – geografice ale

zonei; o rapoarte privind starea mediului; o rapoartele administratorilor / custozilor ariilor naturale protejate;

CNADNR S. A.



o studiile: hidrologice, pedologice, geotehnice, topografice, ocuparea terenurilor intocmite pentru proiect.

In aceasta etapa se va realiza si colectarea datelor / observatiilor de teren atat pentru ariile naturale protejate cat si pentru zonele care nu sunt incluse in reteaua Natura 2000 (biodiversitate).

Conditia impusa prin caietul de sarcini este ca studiul asupra biodiversitatii si ariilor naturale protejate sa fie elaborat pentru cel putin o perioada de un an ( sa acopere cele patru anotimpuri) si sa fie elaborat in simultaneitate cu Evaluarea de Impact, conditie ce va fi respectata.

Informatiile colectate privind biodiversitatea si ariile protejate vor fi prinse in rapoarte intermediare si transmise / incluse si in EIM.

Structura studiului de evaluare adecvata va fi conforma cu cea stipulata in Ghid si va trata aspectele principale ale impactului ata in fazele de constructie, operare si dezafectare a obiectivului/lor.

Studiul de evaluare adecvata va prevede masuri de reducere a efecteleor impactului si un plan de monitorizare. Acestea vor avea ca tinta habitatele care au fost desemnate de interes si speciile pentru care s-au identificat efecte negative. Efectele reziduale rezulktate dupa aplicarea masurilor de reducere vor fi evaluate pentru a se determina daca pot exercita un impact cumulat asupra intergitatii sitului/lor.

• Etapa solutiilor alternative. Solutiile alternative se vor evalua distinct, bazandu-se pe analiza multicriteriala; din aceasta analiza trebuie sa rezulte:

o ca alternativa propusa pentru aprobare afecteaza cel mai putin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar.

o ca in decizia privind alegerea alternativei nu au fost luate in considerare aspectele economice si ca nu exista o alta alternativa fezabila care sa afecteze intr-o masura mai mica aria naturala protejata de interes comunitar.

o exista motive imperative de interes public major, inclusiv cele de natura sociala si economica.

• Etapa masurilor compensatorii. Reprezinta ultima solutie si poate sa apara daca nu se gasesc prin proiect si analize solutii alternative si cand impactul negativ persista si pericliteaza integritatea ariei naturale protejate.

5.5.1.3. Elaborarea PMM

Elaborarea PMM se va realiza conform recomandărilor Ghidului sectorial JASPERS - Proiecte de construcţie de autostrăzi şi drumuri.

CNADNR S. A.



Între obiectivele unui PMM trebuie să figureze: asigurarea conformării cu prevederile şi ghidurile formulate de autorităţile de reglementare, care pot fi la nivel local, regional, naţional şi/sau internaţional; verificarea performanţelor de mediu prin informaţii privind impactul pe măsura producerii acestuia; răspuns la modificările aduse în implementarea proiectului care nu au fost analizate în EIM; răspuns la evenimente neprevăzute; asigurare de feedback pentru o îmbunătăţire continuă a performanţei de mediu.

PMM va fi fundamentat pe concluziile RIM şi va include:

• Privire generală asupra activităţii propuse şi a contextului local • Sumarul formelor de impact asociate cu activitatea propusă • Politicile şi angajamentele de mediu asumate de dezvoltatorul proiectului si/sau

impuse prin actul de reglementare • Mecanisme instituţionale: roluri şi responsabilităţi • Prevederi juridice • Programul de implementare care stabileşte aspectele de mediu: pe factor de

mediu (aer, apa, sol/subsol, asezari umane, biodiversitate); măsuri de ameliorare: termene/ (iniţierea măsurii), durata, responsabilitate,

• Monitorizarea implementării măsurii

Transmiterea RIM, EA si PMM catre ANPM se va face în numele şi după aprobarea preleabilă a Beneficiarului.

Termenul de predare al RIM si PMM este in corelare cu termenul de predare al studiului de fezabilitate, si actiuni care urmeaza sunt urmatoarele:

1. Susţinerea RIM la autoritatea competentă de mediu în cadrul C.A.T. şi integrarea în RIM a recomandărilor/ observaţiilor mutual agreate.

2. Pregatirea materialelor prntru si participarea la dezbaterile publice, analiza şi integrarea în RIM a observaţiilor/ recomandărilor obiective.

3. Finalizare R.I.M. /PMM conform propuneri/observaţii.

5.5.2. Resurse tehnico-materiale si de personal

• Masini de teren • Echipamente specifice investigatiilor de teren

o BINOCLU NIKON o CAMERA FOTO – NIKON D90 cu accesorii o CAMERA VIDEO o GPS EXPLORIST 510 S/N

• Determinatoare o DETERMINATOR BIRD GUIDE (COLLINS) o DETERMINATOR FLORA

• Retea IT (calculatoare, laptop, periferice)

CNADNR S. A.



• Software: o ArcGIS 10.2 o extensie - Corridor Designer Evaluation o QGis Pisa 2.10.1 o Google Earth Pro 7.1.2.2041 o Vantage Point 2.43 o Meti-Lis 2.03 o Aloha Version 5.4.5 o TransDatRo 4.04 o Microsoft Office 2007 o ZW Cad 2010 – v. 2009.12.31 (14211) o Abby Fine Reader 11 Profesional Edition o Info Natura 2000 1.0 o Noise Explorer 7815, v. 4.17.5 o GantProject 2.7.1 Ostrava o Lex Navigator 3F.XXpro- V.3F.2.0.0

Pentru realizarea contractului sunt doua echipe coordonate de un expert cheie:

• Echipa pe domeniul RIM compusa din: o ingineri cu domeniul de expertiza EIM, RM, BM, RA, RS o chimisti cu domeniul de expertiza EIM, RM, BM, RA o fizicieni ( zgomot si vibratii) cu domeniul de expertiza EIM, RM, BM o geografi cu domeniul de expertiza EIM, EA, RM, BM, RA, RS

Numarul componenetilor echipei poate fi mărit în funcţie de constatările din teren cu resurse umane de specialitate corespunzătoare derulării activităţilor.

Colectivul EIM va fi implicat in realizarea investigaţiilor, prelucrării informaţiilor privind aspectele de mediu aer, apă, sol, deşeuri, chimicale, schimbări climatice, zgomot, riscuri de mediu, etc. şi agregarea informaţiilor rezultatelor, elaborarea EIM şi PMM integral. De asemenea colectivul EIM va fi implicat în comunicarea cu autoritatea competentă de mediu şi va participa la toate C.AT.-urile cat si la dezbaterea publică.

• Echipa pe domeniul EA – biodiversitate

Membrii colectivului vor fi implicati in realizarea investigaţiilor şi prelucrării informaţiilor în vederea elaborării EA, ale cărei concluzii vor fundamenta segmentele EIM şi PMM referitoare la ariile protejate si biodiversitate.

Echipa va fi condusa de un lider si va cuprinde experti in:

o Experţi habitate terestre acvatice

o Experţi plante

CNADNR S. A.



o Experţi nevertebrate (insecte, gasteropode, bivalve) o Experţi peşti (ihtiologi) o Experţi amfibieni şi reptile (herpetologi) o Experţi păsări (ornitologi) o Experţi mamifere

rozătoare carnivore

o Expert factori abiotici o Experţi GIS o Expert măsuri de conservare o Expert elaborare plan management

5.5.3. Livrabile:

• Notificare • Memoriul de prezentare şi documentaţia anexă (planuri, contracte, avize) • Raportul privind Impactul asupra Mediului • Evaluare adecvata • Planul de Management de Mediu

Perioadele de predare a livrabilelor sunt marcate pe graficul de activitati.

5.5.4. Termene si activitati conform Graficului de activităţi

Anexa 1.

5.5.4.1. Evenimente/ Momente cheie/ critice:

a) Posibile întârzieri în procedură şi în elaborarea livrabilelor generate de obţinerea avizelor şi a rapoartelor de specialitate

b) Posibile întârzieri cauzate de derularea procedurii conduse de autoritatea competentă de mediu

c) Decalaje intre data efectivă de atribuire a contractului si inceperea prestarii serviciilor si investigatiilor cu influenţe asupra planificării globale a proiectului (ex. investigatiile de teren solicitate sa fie realizate in timpul iernii);

d) Dificultati in efectuarea masuratorilor, studiilor, analizelor, investigatiilor de teren , etc., necesare a fi efectuate pe amplasamentul proiectului (relief, acces dificil, etc.) si care pot conduce la intarzieri atat in procesul de proiectare cat si asupra Evaluării de mediu.

e) Întarziere in prestarea serviciilor, in baza observatiilor sau cerintelor speciale formulate de catre autoritatile competente de mediu, de catre administratorii/custozii ariilor naturale protejate (Situri Natura 2000), de catre ONG-uri si/sau alte organizatii similare, de catre publicul participant la dezbaterile publice sau alti factori implicati in derularea procedurilor de mediu.

CNADNR S. A.



f) Întarzieri in obtinerea avizelor din partea Autoritatilor Romane, ori plangerile aparute in perioada consultatiilor publice (ex. probleme de mediu, probleme de patrimoniu cultural, etc) cu impact asupra termenului de finalizare si livrare a studiului de fezabilitate sau a altor servicii si lucrari solicitate conform caietului de sarcini.

g) Posibile întârzieri sau alte dificultati in obtinerea de catre Prestator a tuturor avizelor, acordurilor, permiselor si a autorizatiilor necesare, avand in vedere implicarea mai multor autoritati si institutii in emiterea acestora, care pot impune diverse conditii si/sau constrangeri. Imposibilitatea de obtinere de catre Prestator la timp sau chiar deloc a unuia sau mai multor avize/acorduri.

h) Posibile intarzieri din cauza cerintelor speciale formulate de catre autoritatea competenta de mediu sau Ministerul Culturii si Patrimoniului National, in cazul in care traseul propus va afecta situri arheologice cunoscute, identificate sau descoperite in cadrul investigatiilor specifice de teren.

i) Posibilă intarziere in implementarea activitatilor conform caietului de sarcini datorita observatiilor/cerintelor din partea AMPOST/JASPERS, asupra calitatii/nivelului investigatiilor de teren, studiul de trafic, analiza cost– beneficiu, studiul de traseu, etc.

Acestea sunt marcate si pe Graficul de activitati, Anexa 1.

5.5.5. Rezultate aşteptate:

• Obtinerea Avizului Natura 2000 • Obtinerea Acordului de mediu

CNADNR S. A.



5.6. Analiza cost beneficiu si Model financiar

5.6.1. Analiza Cost-Beneficiu

Pe baza investigatiilor, studiului de trafic, studiilor diverse, activitatilor de proiectare, evaluarilor etc. Prestatorul va realiza analiza multicriteriala si analiza cost-beneficiu a Proiectului in vederea determinarii traseului optim, a indicatorilor tehnico-economici de cost, etc. precum si a indicatorilor de eficienta financiara si economica specifici Proiectului.

Rezultatele analizei cost beneficiu vor sta la baza deciziilor de investitie si de finantare a Proiectului.

Metodologia utilizata pentru realizarea Analizei Cost-Beneficiu va fi in conformitate cu ultimele variante ale:

• „Guide to Cost-Benefit Analysis of Investment Projects” - elaborat de CE in iunie 2008;

• „Guidelines for Cost Benefit Analysis of Transport Projects” - elaborat de Jaspers • „General Guidelines for Cost Benefit Analysis of Projects to be supported by the

Structural Instruments” - elaborat de ACIS in 2008. • Alte ghiduri, lucrari clarificatoare relevante analizei cost-beneficiu conform legislatiei

romane

Daca la momentul elaborarii analizei cost-beneficiu vor fi disponibile date din Masterplanul General de Transport al Romaniei (validat de catre Ministerul Transporturilor), se vor folosi date din cadrul acestui document programatic.

In cazul in care exista informatii contradictorii intre informatiile acestor documente, se va solicita opinia si clarificarile Beneficiarului inaintea transmiterii raportului de inceput.

Analiza cost-beneficiu va include analiza de fezabilitate financiara, socio-economica si de risc in conformitate cu prevederile in vigoare pentru elaborarea Analizei Cost-Beneficiu si in baza celor mai bune practice de elaborare a analizelor cost-beneficiu in domeniul transporturilor

Pentru toate ipotezele de intrare, factorii de influenta (driveri), precum si pentru parametrii pe baza carora se va realiza ACB (si Modelul Financiar), se va face o documentare si prezentare in detaliu, cu specificarea surselor de informatii si a referintelor (benchmark-urilor) privind datele, informatiile si a parametrilor utilizati.

Analiza cost - beneficiu va include dar nu se va limita la urmatoarele analize principale:

1. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinta.

2. Analiza optiunilor (cu precizarea variantei selectate).

CNADNR S. A.



3. Analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de eficienta financiara: fluxul cumulat, valoarea actualizata neta financiara, rata interna de rentabilitate financiara si raportul cost - beneficiu financiar.

4. Analiza economica, inclusiv calcularea indicatorilor de eficienta economica: valoarea actualizata neta economica, rata interna de rentabilitate economica si raportul cost - beneficiu economic. In vederea realizarii analizei financiare si economice se va elabora modelul finanicar al Proiectului. De asemenea se va realiza si prezenta analiza de piata, precum si analiza detaliata a costurilor si metodologiilor de estimare a costurilor cu prezentarea surselor de informatii utilizate si documentarea acestor surse de informatii

5. Analiza de senzitivitate 6. Analiza de risc si impactul riscurilor particulare ale Proiectului asupra

indicatorilor tehnico- economici (definiti mai jos), precum si asupra indicatorilor de eficienta financiara si economica, (specificati mai sus) si care va inlcude si identificarea, analiza (calitativa si cantitativa), ierarhizarea, cuantificarea (estimarea impactului si a probabilitatilor de realizare) si propunerea masurilor pentru eliminarea / minimizarea / controlul riscurilor de implementare şi finalizare a Proiectului, in baza principiilor, standardelor, metodologiilor si procedurilor specifice managementului riscurilor proiectelor in sectorul transporturilor.

Previziunile aferente Analizei Cost - Beneficiu se vor realiza pentru un orizont de previziune explicit de 30 de ani corelat cu perioada studiului de trafic. Datele prognozelor de trafic vor constitui informatii pentru calculul beneficiilor economice.

Se vor corela obiectivele Proiectului cu obiectivele POS-T, cum a fost agreat cu Comisia Europeana.

De asemenea se vor identifica principalele caracteristici ale Proiectului si rezultatele analizei cererii de trafic pe baza carora s-au analizat costurile si veniturile Proiectului.

5.6.2. Analiza si estimarea costurilor de investitie, devize si graficul de realizare al investitiei

Estimarea costurilor de investitie se va face pe baza investigatiilor si studiilor efectuate, analiza de piata a resurselor tehnico-materiale si umane, preturile curente de piata si de asemenea se va baza pe solutiile tehnice si structurile definite in cadrul activitatilor de proiectare.

Obiectivul activitatilor de estimare a costurilor de investitie este de a determina un cost de realizare al investitiei realist, cat mai apropiat de costul efectiv viitor de realizare al investitiei, care sa fie corelat cu nivelul cantitativ si calitativ al resurselor (tehnico-materiale, umane, organizationale, etc.) preconizate a fi necesare pentru constructia Proiectului.

CNADNR S. A.



Beneficiarul acorda o importanta deosebita obtineriii unor estimari de cost realiste, cu un grad de incredere ridicat si care sa nu conduca la posibile dificultati in implementarea altor proiecte din cadrul programelor sale de investitii (din cauza unui nivel al costurilor prea mic) sau la pierderea unor oportunitati de investitii (din cauza unui nivel al costurilor prea mare). Beneficiarul va monitoriza cu atentie si aceasta activitate, pe care Prestatorul va trebui sa o realizeze cu maxima atentie si pe care o va documenta in vederea reviziei de catre Beneficar.

Prestatorul va pregăti note justificative în care sunt explicate metodologiile de estimare a costurilor si fundamentarea acestor metodologii.

Prestatorul va prezenta metodologia de determinare a cantitatilor si a altor resurse necesare, prezentarea preturilor utilizate, precum si sursele de informatii utilizate pentru obtinerea preturilor curente, de piata,in vederea auditarii acestora, de catre Beneficiar, in cadrul procedurilor sale de management si control al costurilor.

Prestatorul va prezenta, documenta si fundamenta ipotezele si riscurile luate in calcul in estimarea costurilor de investitie precum si cele de operare si intretinere, reabilitare, cu documentarea si prezentarea surselor de informatii si a referintelor utilizate in determinarea listelor de cantitati,preturilor, listelor de cantitati pe articole de deviz comasate, categoriilor principale de lucrari, devizelor pe obiect, devizului general.

Pentru asigurarea transparentei devizelor de costuri , nu se va accepta ca, in cadrul costurilor de baza sa fie incluse elemente de natura cheltuielilor imprevizible sau includerea unor „rezerve” in baza riscurilor identificate. Elementele de cheltuieli imprevizibile sau aferente riscurilor vor fi cuantificate si prezentate separat de costurile de baza, in cadrul analizelor de risc.

Prestatorul se va asigura ca estimarile de cost se vor face pentru toate activitatile si lucrarile previzionate ca fiind necesare pentru realizarea Proiectului.

Prestatorul va intocmi graficul de realizare a investitiei, detaliat pe activitati si lucrari, aferente Proiectului pe perioada previzionata de realizare a investitiei, cu alocarea costurilor estimate.

Prestatorul va face dovada si se va sigura ca are implementate propriile proceduri privind managementul calitatii cu privire la metodologiile si procesele interne privind estimarile de cost.

In cadrul analizei cost-beneficiu se va realiza analiza de piata care va include o descriere detaliata a furnizorilor de resurse tehnico-materiale si umane de realizare a Proiectului, inclusiv o analiza a pietei materialelor de constructii si a agentilor economici (furnizori) din acesta piata.

In cadrul Analizei Cost-Beneficiu, in vederea estimarilor privind costurile de constructie a drumului se va prezenta si analiza de piata. Analiza de piata va include o descriere

CNADNR S. A.



detaliata a pietei materialelor de constructii si a agentilor economici (furnizori) din acesta piata, modului de estimare a costurilor materialelor de constructie, prezentarea si analiza preturilor considerate, sursele de informatii si datele de referinta privind aceste preturi folosite in estimarea costurilor (ex. preturi de lista furnizori, discount-uri potentiale a fi aplicate acestor preturi tinand cont de economiile de scara aferente magnitudinii Proiectului, etc.) analiza disponibilitatii resurselor materiale si umane de realizare a Proiectului, impactul potential asupra preturilor materialelor de constructii, in urma implementarii Proiectului, etc.

In cadrul acestei analize se va fundamenta si se va include o descriere a modului si metodologiilor de estimare a costurilor de baza cu privire la materiale de constructie si a celorlalte componente de cost (manopera, indirecte, transport, taxe, profit , etc) precum si a costurilor pentru proiectare si inginerie, consultanta, asistenta tehnica, organizare de santier, etc.

Se va fundamenta, documenta si prezenta: analiza cantitatilor si preturilor considerate, sursele de date, datarea si informatiile utilizate pentru stabilirea cantitatilor si preturilor de referinta aferente tuturor elementelor de cost din cadrul devizelor. (ex. preturi de lista furnizori, discount-uri potentiale a fi aplicate acestor preturi tinand cont de economiile de scara aferente dimensiunilor Proiectului, etc.)

In vederea aplicarii procedurilor de management al costurilor proprii Beneficiarului si in vederea asigurarii calitatii metodologiilor privind estimarile de cost, Prestatorul va preda si prezenta Beneficiarului, toate foile de lucru, cu toate detaliile si calculelele detaliate aferente analizelelor referitoare la estimarile elementelor de cost (cantitati, preturi, alte elemente) efectuate de catre Prestator, in vederea auditarii tehnice si economice ale acestora de catre Beneficiar.

Devizele vor fi prezentate in conformitate cu cerintele Hotărârii de Guvern nr. 28/2008.

In cadrul costurilor de investitie vor fi incluse si costuri aferente implementarii Proiectului, in baza Ordinului comun MT/ MFP/ MFE nr. 842/ 962/ 628/ 2013 de modificare a Ordinului Comun MTI/MFP28/75/2008, care vor fi stabilite impreuna cu Beneficiarul dupa finalizarea Devizului General conform HG 28/2008, si va fi de asemenea stabilita eligibilitatea acestor cheltuieli.

5.6.3. Obiectivele Proiectului si Identificarea Proiectului

Se vor corela obiectivele proiectului cu obiectivele POST, asa cum a fost agreat cu Comisia Europeana. De asemenea se vor identifica principalele caracteristici ale proiectului si rezultatele analizei cererii de trafic pe baza carora s-au analizat costurile si veniturile proiectului.

CNADNR S. A.



5.6.4. Analiza Optiunilor

In cadrul analizei optiunilor, Prestatorul va compara scenariul „fara proiect” (do minimum) cu scenariul „cu proiect” (“do project”) in care se vor analiza traseul drumului reabilitat / modernizat.

Scenariul a face minimum include un nivel realist de intretinere si un volum minim de imbunatatiri minore acolo unde este absolut necesar pentru a evita deteriorarea infrastructurii de transport.

5.6.5. Analiza Financiara

In cadrul Analizei Financiare se vor analiza fluxurile financiare ale Proiectului, din care fac parte:

• Costuri de investitie si valoare reziduala pentru alternativele de traseu analizate; • Costuri de Operare si Intretinere (inclusiv materii prime, mana de lucru, energia

electrica si costurile pentru intretinerea regulata a lucrarilor planificate) pentru traseul drumului reabilitat / modernizat.

• Surse de finantare.

Costurile de investitie vor reprezenta valoarea totala cu TVA a Proiectului asa cum este reflectata in devizul general, la care se vor adauga in masura posibilitatilor costurile aditionale legate de managementul Proiectului. Costurile de investitie se vor prezenta in conformitate cu devizul general din cadrul HG 28/2008 si vor cuprinde si costurile istorice adica costurile consumate si angajate de care Beneficiar pana la acest moment cat si costurile viitoare pentru realizarea Proiectului.

Costurile de investitie vor fi detaliate pe ani in functie de graficul de realizare al investitiei/calendarul de implementare al Proiectului.

Costuri de operare si intretinere vor fi prognozate in conformitate cu reglementarile in vigoare pentru drumuri nationale si autostrazi si vor fi analizate pentru fiecare alternativa de traseu recomandata. Costurile de intretinere si operare ale sistemului vor include cel putin urmatoarele:

• Costurile de functionare a infrastructurii (ex: semnalizare / controlul traficului) • Costurile de intretinere (ex:. curatare, reparatii minore, intretinerea pe timp de iarna) • Costurile de reabilitare (ex: inlocuirea stratului de uzura).

Se vor calcula de asemenea, costuri de intretinere pe drumul existent in conditiile construirii drumului, tinandu-se cont de scaderea traficului ca urmare a devierii acestuia pe noul drum.

In tabelele analizei financiare si economice se vor regasi aceste costuri calculate incremental pentru varianta „cu proiect” si „fara proiect”.

CNADNR S. A.



Costurile pe întreaga durată de viată a unui obiectiv sunt cele asociate cu detinerea sau administrarea unui mijloc fix, care se înregistrează de-a lungul ciclului de viată al obiectivului. Analiza costurilor pe întreaga durată de viată a unui obiectiv includ costurile de reparatii capitale, costurile operationale si costurile de întretinere. Pentru estimarea costurilor pe întreaga durată de viată a obiectivului, Prestatorul va utiliza normele de întretinere relevante în vigoare în România.

Costurile pe întreaga durată de viată formează o parte integranta a oricărei aplicatii pentru fonduri europene si de aceea, trebuie investigate si estimate ca parte a Studiului de Fezabilitate.

Pentru a elabora o analiză a costurilor pe întreaga durată de viată a obiectivului, Prestatorului i se va solicita să determine si sa analizeze următoarele costuri:

• Costurile de investitie, ex. costul constructiei • Costuri de operare si întretinere, care vor include: • Întretinerea curenta • Întretinerea periodică planificată • O estimare a operatiilor de întretinere reactive (la cererea beneficiarului in caz de

degradare) • Costuri de modernizare, costuri de reparatii capitale, etc.

Numărul de ani ce va fi calculat pentru operatiile de întretinere va fi de 30.

Rata de actualizare utilizata in cadrul analizei financiare este de 5%.

Valoarea reziduala se va lua in calcul pentru ultimul an din ciclul de viata al Proiectului. In vederea calcularii acestEi valori reziduale se va avea in vedere si Lucrare clarificatoare nr. 3. Valoarea reziduală: definiţie şi mod de calculare în cadrul analizei cost-beneficiu a proiectelor de investiţii finanţate din FEDR şi FC.

Urmatoarele rezultate vor fi oferite in cadrul analizei financiare, dar nu se vor limita la:

• Sustenabilitatea financiara, care include costul investitiei, veniturile si costurile de operare, precum si sursele de finantare. Nu se va include aici valoarea reziduala. In cadrul sustenabilitatii se va calcula fluxul de numerar net al Proiectului.

• Rentabilitatea investitiei totale. In acest tabel, cheltuielile (iesirile) includ toate investitiile si costurile de operare iar veniturile (intrarile) includ orice venit posibil plus valoarea reziduala. Calculand balanta unor astfel de cheltuieli si venituri (folosind o rata de actualizare corespunzatoare), se vor defini urmatorii indicatori de performanta financiara:

• Valoarea Neta Actualizata Financiara a Investitiei (VNA-F/C) • Rata Financiara Interna de Rentabilitate a Investitiei (RFIR/C). • Raportul B/C

CNADNR S. A.



• Rentabilitatea capitalului propriu, unde iesirile includ capitalul propriu format pe baza planului de cheltuieli din: partea de cheltuieli eligibile suportate din GoR, cheltuielile neeligibile si TVA. Se vor defini urmatorii indicatori de performanta financiara:

• Valoarea Neta Actualizata Financiara a Capitalului (VNA-F/K) • Rata Financiara Interna de Rentabilitate a Capitalului (RFIR/K). • Raportul B/C.

Completarea tabelelor din cererea de finantare la capitolele aferente analizei financiare cu valorile indicatorilor economici rezultati in urma elaborarii ACB - analiza financiara. Tabelele se gasesc in modelul cererii de finantare pentru axele prioritare 1, 2 si 3 publicat pe site-ul AM POST.

5.6.6. Analiza economica

Analiza economica se va baza pe principiul comparatiei costurilor si beneficiilor alternativelor de traseu recomandate, prin comparare cu situatia curenta.

Costurile si beneficiile economice vor fi identificate, cuantificate, estimate si analizate pentru alternativele de traseu selectate, in cadrul analizei multicriteriale.

Rezultatele analizei vor fi cuantificate si analizate cu ajutorul indicatorilor de eficienta socio-economi ca principali: Rata Interna de Rentabilitate Economica (RIRE), Valoarea Actuala Neta Economica (VANE) si raportul Beneficiu/Costuri. Analiza va fi insotita de testarea adecvata a parametrilor critici.

Rata de actualizare utilizata in cadrul analizei economice este de 5.5%.

Costurile de investitie si cele de intretinere vor fi transformate din costuri financiare in costuri economice prin eliminarea TVA-ului si ulterior, aplicarea factorilor de conversie in functie de tipul de costuri care intra in structura acestora pe baza recomandarilor din „Guide to Cost- Benefit Analysis of Investment Projects, iunie 2009”.

In cadrul analizei economice vor fi luate in considerare urmatoarele tipuri de beneficii principale calculate in varianta cu proiect si fara proiect:

• Beneficii din reducerea timpului de parcurs - reducerea timpului de parcurs pentru pasageri si cargo pe baza ratei de ocupare a vehiculelor sau a gradului de incarcare cu marfa (exprimata in minute pentru fiecare tip de vehicul).

• Beneficii din reducerea costurilor de operare a vehiculelor (pentru fiecare tip de vehicul)in functie de indicele de degradare proiectat fata de cel determinat pentru drumul existent

• Beneficii din reducerea numarului de accidente: in acest caz, in cazul constructiei drumului trebuie calculata reducerea numarului de accidente in conditiile mentinerii unui anumit numar de accidente pe drumul existent.

CNADNR S. A.



• Beneficiile externe legate de impactul asupra mediului sau impactul socio-economic in variant “cu proiect” si “fara proiect” avand in vedere ca traficul este deviat in afara mediului urban.Tipurile de beneficii externe legate de impactul asupra mediului sau impacturi socio- economice ce vor fi analizate vor include:

• Poluarea fonica (ziua si noaptea) • Poluarea atmosferica (noxe) • Efectul de sera / schimbarile climatice • Alte impacturi asupra mediului cum ar fi: vibratii, separare, vizualizare,

consum de resurse, peisaj, poluarea solului / apei, fragmentarea habitatelor naturale, biodiversitate etc.

• Alte impacturi socio-economice cum ar fi: utilizarea terenului, dezvoltarea economica, locuri de munca pe termen scurt si pe termen lung, coeziunea la nivel national si european, urbanizare, efect de retea, efectul de izolare/fragmentare.

Pentru valorile unitare ale costurilor de operare a vehiculelor, costurile accidentelor si costurile timpului se vor utiliza valorile propuse in Ghidul Jaspers sau daca la momentul elaborarii analizei cost-beneficiu vor fi disponibile date din Masterplanul General de Transport al Romaniei (validate de catre Ministerul Transporturilor), se vor folosi date din cadrul acestui document programatic (in cazul in care nu se va preciza altfel).

Se va realiza estimari cu privire la forta de munca ocupata pentru realizarea drumului care vor include informatii cu privire la numarul de locuri de munca atat din faza de executie a acestora cat si in faza de operare.

Se vor descrie si prezenta costurile si beneficiile socio-economice care nu au putut fi cuntificate in termeni monetari.

Prestatorul va completa tabelele din cererea de finantare la capitolele aferente analizei economice cu valorile indicatorilor economici rezultati in urma elaborarii ACB - analiza economicaa. Tabelele se gasesc in modelul cererii de finantare pentru axele prioritare 1, 2 si 3 publicat pe site-ul AM POST.

5.6.7. Analiza de senzitivitate

In analiza Cost-Beneficiu va fi inclusa o analiza de senzitivitate. Analiza de senzitivitate urmareste identificarea variabilelor critice si impactul lor potential asupra modificarii indicatorilor tehnicoeconomici (cost investtie, durata, etc.) si a indicatorilor de eficienta socioeconomica (RIR, VAN, B/C etc), financiari si socioeconomici.

Criteriile care vor fi adoptate pentru alegerea variabilelor critice, variaza in functie de particularitatile Proiectului definit si vor fi precis stabilite si fundamentate. Ca un criteriu general, recomandarea este de a lua in considerare acele variabile sau parametrii pentru care o variatie absoluta de +/1% a cazului de baza are un impact mai mare de +/1% in VAN a Proiectului.

CNADNR S. A.



Rezultatele analizei de sensitivitate vor fi prezentate si prin diagrame/grafice de tip Spider si Tornado, sau alte grafice relevante pentru indicatorii de eficienta relevanti. De asemenea se vor justifica tipul si nivelele de variatie selectate in realizarea acestei analize si prezentarea clara a parametrilor de variatie selectati si a concluziilor aferente.

Analiza de senzitivitate este o tehnica analitica de a testa sistematic ce se intampla cu rentabilitatea unui proiect in cazul in care evenimentele difera de estimarile facute in faza de planificare.

Analiza de senzitivitate se va realiza urmarindu-se urmatoarele etape:

• Identificarea variabilelor critice- prin modificarea unui element sau o combinatie de elemente cu un procent de +1% pentru a determina daca aceasta modificare va determina o variatie a valorii actualizate nete economice sau si a ratei de rentabilitate economica cu 1%. Elementele ce determina variatia cu 1% a VNAE sau RIRE sunt considerate variabile critice.

• Calcularea valorilor de comutare a variabilelor critice-pe baza rezultatelor obtinute la etapa 1 , variabilele ce proiectului pentru care variatia cu 1% produce o modificare cu mai mult de 1% in valoarea de baza a VNAE si RIRE va fi considerata variabila critica.Pentru variabilele critice se va calcula valoarea de comutare , respectiv variatia variabilei critice care face ca indicatorul valoarea actulizata neta sa treaca prin 0 iar RIRE sa fie egala cu rata de actualizare.

Rezultatele analizei de sensitivitate vor fi prezentate si prin diagrame/grafice de tip Spider si Tornado, sau alte grafice relevante pentru indicatorii de eficienta relevanti. De asemenea se vor justifica tipul si nivelele de variatie selectate in realizarea acestei analize si prezentarea clara a parametrilor de variatie selectati si a concluziilor aferente.

5.6.8. Analiza de risc

In urma rezultatelor investigatiilor de teren, studiilor, evaluarilor, etc realizate pentru definirea Proiectului se vor aplica principiile managementului de risc al proiectelor de constructie de drumuri, asa cum se regasesc in standardele si buna practica internationala.

Prestatorul va efectua o analiza a riscurilor identificate aferente fiecarui factor de influenta („driver”) potential, asupra sanselor Proiectului de a se incadra in costurile estimate, graficul/calendarul de implementare si de a atinge indicatorii de eficienta socio-economica specifici si estimati in cadrul scenariul de baza.

Analiza de risc si impactul riscurilor particulare ale Proiectului asupra indicatorilor tehnico- economici (cost de investitie, grafic de realizare/calendar de implementare, etc. ) precum si asupra indicatorilor de eficienta financiara si economica (RIR, VAN, B/C), va include:

• Identificarea riscurilor specifice;

CNADNR S. A.



• analiza (calitativa si cantitativa); • cuantificarea (estimarea impactului si a probabilitatilor de realizare); • ierarhizarea (in functie de nivelul/importanta impactului si probabilitatii); • propunerea masurilor pentru eliminarea/minimizarea/controlul riscurilor de

implementare şi finalizare a Proiectului

Analiza de risc a Proiectului se va face in baza principiilor, standardelor, metodologiilor si procedurilor recunoscute internationale, specifice managementului riscurilor proiectelor in sectorul transporturilor.

Beneficiarul se asteapta ca aceste metodologii sa fie prezentate si fundamentate respectand principiul transparentei in cadrul volumului ACB din cadrul Studiului de Fezabilitate.

Analiza calitativa si cantitativa a riscurilor Proiectului are ca scop analiza riscurilor specifice si particulare identificate, in vederea estimarii probabilitatii de aparitie si a impactului unor evenimente neprevazute (negative sau pozitive), in afara ipotezelor de baza utilizate (tehnice, juridice, financiare, socio-economice, de mediu) pentru definirea Proiectului, pentru estimarea costurilor de baza si a graficului de realizare si finalizare a Proiectului in cazul de baza.

Pentru riscurile care nu pot fi cuantificate se va realiza o analiza calitativa a acestor riscuri, precum si o descriere si prezentare a acestora, inclusiv motivele pentru care nu s-a putut realiza o cuantificare a acestora.

Se va prezenta un registru (o matrice) al riscurilor, sub forma unui tabel centralizat al riscurilor identificate relevante pe fiecare domeniu de analiza a Proiectului, probabilitatea de aparitie a acestor riscuri, estimarea impactului asupra factorilor de influenta, parametrilor, variabilelor (ex. costurilor de investitie, nivelului de finantare, costurilor de intretinere, duratei constructiei, etc.), cuntificarea cantitativa/ monetara a riscurilor, precum si descrierea masurilor de reducere a riscurilor cu impact negativ asupra indicatorilor tehnico-economici ai Proiectului si a indicatorilor de eficienta socio - economica ale acestuia.

Analiza de risc cu privire la impactul asupra indicatorilor tehnico-economici (cost de investitie, durata, etc.) se vor centraliza intr-o matrice (registrul) a riscurilor dupa modelul de mai jos.

Nr.crt Denumire risc

Descriere risc

Valoare factor de influent a caz de baza

Probabilitate de aparitie %

Impactul estimat %

Valoare Estimata a

Riscului

Masuri propuse de eliminare/

reducere/control

1 2 3 4 5 6 7 = 5x6

CNADNR S. A.



Concluziile analizei de risc vor fi prezentate si sub forma unor grafice relevante si vor fi incluse in volumul privind ACB din cadrul Studiului de Fezabilitate.

Astfel se va recomanda de catre Prestator plafonul necesar de “rezerve” de costuri si termene de realizare, care ar trebui avut in vedere pentru executia si intretinere a drumului.

Prestatorul va documenta si va descrie si metodologile de estimare a probabilitatilor si a impactului, documentarea distributiei riscurilor pe perioada de implementare a Proiectului, in valori nominale/indexate si in valori nete prezente pentru fiecare risc identificat.

In cazul in care in analiza riscurilor se vor utiliza si simulari de tip Monte-Carlo, Prestatorul va prezenta si fundamenta, documenta si va descrie tipul de distributii de probabilitate alese/selectate in realizarea acestui tip de simulare.

Prestatorul va propune si va descrie ratiunile care stau la baza propunerii sale de alocare a riscurilor intre autoritatea contractanta si potentialul contractor al lucrarilor de executie.

Concluziile ACB vor include argumentarea alegerii solutiei tehnice din punct de vedere financiar, ethnic (si masuri de siguranta), socio - economic si de mediu etc.

Concluziile ACB vor fi prezentate in cadrul unui document care va cuprinde cel putin urmatoarele sectiuni:

1. Prezentarea si obiectivele Proiectului 2. Analiza optiunilor 3. Analiza financiara 4. Analiza economica 5. Analiza riscului si a senzitivitatii 6. Modelul Financiar 7. Manualul Modelului Financiara

Concluziile si recomandarile analizei ACB, cat si o cronograma pentru drum, realizata in Microsoft Project si care va tine cont de legaturile logico-temporale dintre diferitele activitati si punctele critice identificate, prezentind in ansamblu perioada de implementare preconizata.

In cazul in care, ca urmare a finalizarii procesului de evaluare a studiului de impact si/sau a finalizarii Studiului de Fezabilitate se vor inregistra schimbari ale traseului drumului care a fost recomandat si care produc modificari semnificative (mai mari de +/- 10,00%) ale costului de investitie, Prestatorul va actualiza Analiza Cost-Beneficiu.

CNADNR S. A.



5.6.9. Modelul financiar

5.6.9.1. Introducere

In vederea realizarii Analizei Cost-Beneficiu, Prestatorul va elabora un Model Financiar in MS Excel care va permite analizarea si prezentarea din punct de vedere monetar a Proiectului precum si a ipotezelor si factorilor care influenteaza indicatorii tehnico-economici si indicatorii de eficienta financiara si socio-economica.

Modelul Financiar va fi realizat pe baza celor mai bune practici internationale cu privire la realizarea modelelor financiare in domeniul infrastructurii in transporturi si va fi elaborat de catre modelatori financiari cu experienta in domeniu.

De asemenea, pentru designul Modelului Financiar se recomanda considerarea unor principii de elaborare general valabile in realizarea unor modele financiare de calitate.

Beneficiarul doreste ca Modelul Financiar sa poata fi utilizat efectiv ca instrument de analiza al Proiectului si sa fie suficient de flexibil astfel incat sa permita realizarea de scenarii diferite cu privire la ipoteze precum: sursele potentiale de finantare in constructia prooiectului, venituri potentiale proprii ale Proiectului (taxe, alte venituri), date de inceput si durate de constructie, orizontul de previziune explicita, etc.

Modelul Financiar trebuie sa fie elaborat astfel incat, prin structura sa, sa permita analize de scenarii diferite cu privire la surse de finantare diferite pentru finantarea constructiei unui astfel de proiect precum: fonduri europene, imprumuturi si surse bugetare.

De asemenea Modelul Financiar trebuie sa permita rularea unor scenarii din punct de vedere al unor venituri potentiale cum ar fi taxe de pod sau alte venituri, chiar daca astfel de venituri nu sunt preconizate la acest moment.

Pentru toate ipotezele de intrare, factorii de influenta (driveri), precum si pentru parametrii pe baza carora se va realiza Modelul Financiar si analizei costbeneficiu, se va face o documentare in detaliu, cu specificarea surselor de informatii si a referintelor (benchmarkurilor) privind datele, informatiile si a parametrilor utilizati.

Modelul financiar trebuie sa fie elaborat respectand principiul transparentei.

In cadrul capitolului privind analiza cost-beneficiu, se vor descrie in detaliu, metodologiile specifice aplicate, a analizelor efectuate, a judecatilor profesionale, a ipotezelor, a factorilor de influenta si parametrilor care au stat la baza realizarii analizei cost-beneficiu si a Modelului Financiar.

In vederea utilizarii Modelului Financiar si de catre Beneficiar, ca instrument de analiza al Proiectului, Prestatorul va elabora Manualul de Utilizare a Modelului Financiar, in care vor fi descrise in detaliu instructiunile de folosire a acestuia.

CNADNR S. A.



Foile de lucru cu privire la datele primare/brute de intrare in Modelul Financiar si care nu au fost deja incluse si utilizate in cadrul fisierului propriuzis al Modelului Financiar, vor fi prezentate ca anexe la Modelul Financiar.

Modelul Financiar trebuie sa permita rularea analizelor de scenarii, analize de sensitivitate si analize de risc adecvate (ex. Monte Carlo, etc.)

In elaborarea Modelului Financiar, prestatorul trebuie sa dezvolte si sa implementeze toate procedurile necesare pentru a se asigura ca Modelul Financiar nu contine erori de orice natura.

Designul Modelului Financiar se va face la nivelul de detaliere necesar pentru asigurarea transparentei, si va permite o prezentare clara, si usurinta functionala de utilizare si modificare a parametrilor Modelului Financiar cu privire la:

• datele de intrare/ipotezele/parametrii modelului financiar; • prelucrarea datelor (calcule, macros, flags, counters, indexuri, etc.); • situatiile financiare previzionate (Cont de Profit si Pierdere, Bilant, Fluxuri de

numerar), devizul general, tabloul imobilizarilor si amortizarii (daca e cazul), tabloul surselor de finantare si a utilizarilor, fond de rulment, TVA, alte taxe si impozitul pe profit, etc.);

• rezultatelor/indicatorilor specifici (ex. RIR, VNA, B/C, perioada de recuperare, perioada de recuperare ajustata, costvolumprofit/praguri de rentabilitate, alti indicatori specifici utilizati definantatori pentru fluxurile de numerar specifice aferente Proiectului;

• grafice de sinteza relevante, care vor permite reprezentarea si vizualizarea sintetica a fluxurilor si rezultatelor Proiectului;

• calculele, ipotezele si metodologia, daca este cazul, privind estimarea ratelor de actualizare costului capitalului propriu, costului imprumuturilor, precum si a costului mediu ponderat al capitalului.

Modelul financiar va fi ajustat din punct de vedere al structurii sau al datelor de intrare de catre Prestator, sau la cererea autoritatii contractante ori de cate ori este nevoie pe intreg procesul de analiza al Proiectului si de asistenta a Beneficiarului in indeplinirea obictivelor Beneficiarului cu privire la Proiect si cu privire la contractul cu Prestatorul angajat in baza acestui caiet de sarcini.

5.6.9.2. Manualul de Utilizare a Modelului Financiar

Manualul de Utilizare a Modelului Financiar - Se vor descrie in detaliu instructiunile de utilizare ale Modelului Financiar.

Ofertantul a analizat în detaliu cerinţele şi orientările din caietul de sarcini şi, prin urmare, a dezvoltat următoarea propunere tehnică

CNADNR S. A.



In vederea realizarii Analizei Cost-Beneficiu, vom elabora un Model Financiar in MS Excel care va permite analizarea si prezentarea din punct de vedere monetar a Proiectului precum si a ipotezelor si factorilor care influenteaza indicatorii tehnico-economici si indicatorii de eficienta financiara si socioeconomica.

Modelul Financiar va fi realizat pe baza celor mai bune practici internationale cu privire la realizarea modelelor financiare in domeniul transporturilor si va fi elaborat de catre modelatori financiari cu experienta in domeniu.

Pentru toate ipotezele de intrare, factorii de influenta (driveri), precum si pentru parametrii pe baza carora se va realiza Modelul Financiar si analizei cost-beneficiu, se va face o documentare in detaliu, cu specificarea surselor de informatii si a referintelor (benchmark-urilor) privind datele, informatiile si a parametrilor utilizati.

De asemenea, pentru design-ul Modelului Financiar se vor considerarea unor principii de elaborare general valabile in realizarea unor modele financiare de calitate.

Modelul Financiar :

• va putea fi utilizat efectiv ca instrument de analiza al Proiectului si va fi suficient de flexibil astfel incat sa permita realizarea de scenarii diferite cu privire la ipoteze precum: sursele potentiale de finantare in constructia prooiectului, venituri potentiale proprii ale Proiectului (taxe, alte venituri), date de inceput si durate de constructie, orizontul de previziune explicita,etc.

• va fi elaborat astfel incat, prin structura sa, sa permita analize de scenarii diferite cu privire la surse de finantare diferite pentru finantarea constructiei unui astfel de proiect precum: fonduri europene, imprumuturi si surse bugetare.

• trebuie sa permita rularea unor scenarii din punct de vedere al unor venituri potentiale cum ar fi taxe de trecere pod sau alte venituri adiacente specifice unui pod, chiar daca astfel de venituri nu vor fi preconizate in acest moment.

• va permite rularea analizelor de scenarii, analize de sensitivitate si analize de risc adecvate (ex. Monte Carlo, etc.)

• va fi dezvoltat astfel incat sa implementeze toate procedurile necesare pentru a ne asigura ca Modelul Financiar nu contine erori de orice natura

• va elaborat respectand principiul transparentei.

Design-ul Modelului Financiar se va face la nivelul de detaliere necesar pentru asigurarea transparentei, si va permite o prezentare clara, si usurinta functionala de utilizare si modificare a parametrilor Modelului Financiar cu privire la:

• datele de intrare/ipotezele/parametrii modelului financiar; • prelucrarea datelor (calcule, macros, flags, counters, index-uri, etc.); • situatiile financiare previzionate (Cont de Profit si Pierdere, Bilant, Fluxuri de

numerar), devizulgeneral, tabloul imobilizarilor si amortizarii (daca e cazul), tabloul

CNADNR S. A.



surselor de finantare si a utilizarilor, fond de rulment, TVA, alte taxe si impozitul pe profit, etc.);

• rezultatelor/indicatorilor specifici (ex. RIR, VNA, B/C, perioada de recuperare, perioada de recuperare ajustata, cost-volum-profit/praguri de rentabilitate, alti indicatori specifici utilizati definantatori pentru fluxurile de numerar specifice aferente Proiectului;

• grafice de sinteza relevante, care vor permite reprezentarea si vizualizarea sintetica a fluxurilor si rezultatelor Proiectului;

• calculele, ipotezele si metodologia, daca este cazul, privind estimarea ratelor de actualizare costului capitalului propriu, costului imprumuturilor, precum si a costului mediu ponderat al capitalului.

Astfel, in realizarea modelului proiectului se vor realiza sheet-uri separare, marcate diferit, cuprinzand:

• Foi de lucru cu date de intrare/ipoteze/ parametri ai modelului financiar. In cadrul acestor foi de lucru vor putea fi introduse si modificate manual datele. Acestea la randul lor pot fi de doua tipuri- date preluate din alte studii ( studiu de trafic, deviz general) precum si date specifice analizei cost beneficiu ( de exemplu variatii de cheltuieli etc)

• Foi de lucru cu rezultatele prelucrarii datelor- aceste foi de lucru vor prelua datele din foile de lucru cu date de intrare, si vor realiza toate analizele din cadrul ACB. Aceste foi de lucru nu vor permite modificarea datelor , fiind calculate automat pe baza datelor de intrare. Beneficiarul va transmite in eventualitatea in care doreste modificarea anumitor formule. Aceste foi de lucru vor fi de tip realizare analize ( indicatori analiza financiara, analiza economica, sustenabilitate, determinare costuri etc), precum si realizarea tabelelor specifice introducerii in cererea de finantare

• Foi de lucru specifice realizarii de scenarii ( de exemeplu pentru rularea analizei Monte Carlo)

Modelul financiar va fi stabilit impreuna cu Beneficiarul, in momentul realizarii Raportului de inceput, privind nivelul de detaliu.

Modelul financiar va fi ajustat din punct de vedere al structurii sau al datelor de intrare de catre noi,sau la cererea autoritatii contractante ori de cate ori este nevoie pe intreg procesul de analiza al Proiectului si de asistenta a Beneficiarului in indeplinirea obictivelor Beneficiarului cu privire la Proiect si cu privire la contractul angajat in baza caietului de sarcini.

Foile de lucru cu privire la datele primare/brute de intrare in Modelul Financiar si care nu au fost deja ncluse si utilizate in cadrul fisierului propriu-zis al Modelului Financiar, vor fi prezentate ca anexe la Modelul Financiar.

CNADNR S. A.



In vederea utilizarii Modelului Financiar si de catre Beneficiar , ca instrument de analiza al Proiectului, vom elabora Manualul de Utilizare a Modelului Financiar, in care vor fi descrise in detaliu instructiunile de folosire a acestuia.

De asemenea, in cadrul acestui manual se vor descrie in detaliu, metodologiile specifice aplicate, a analizelor efectuate, a judecatilor profesionale, a ipotezelor, a factorilor de influenta si parametrilor care au stat la baza realizarii analizei cost-beneficiu si a Modelului Financiar.

5.7. Autorizatii avize si acorduri

Prestatorul va elabora in conformitate cu prevederile legale in vigoare, documentatiile necesare obtinerii Certificatelor de Urbanism, va depune documentatiile intocmite tuturor administratiilor locale si judetene ale caror teritorii vor fi ocupate de traseul Proiectului si va obtine in numele Beneficiarului Certificatele de Urbanism necesare, inclusiv cu documentatiile necesare avizate “spre neschimbare” de catre emitent.

Prestatorul raspunde de obtinerea autorizatiilor, acordurilor, licentelor si avizelor necesare ca urmare a Proiectului final al Prestatorului.

Prestatorul va verifica cu atentie toate conditiile impuse in Certificatul de Urbansim, in special conditiile referitoare la restrictiile impuse de planurile de amenajare teritoriala deja aprobate, precum si conditiile mentionate in avizele si acordurile pe care le va obtine.

In urma obtinerii Certificatelor de Urbanism, Prestatorul este responsabil pentru elaborarea imediata a oricaror documentatii de specialitate necesare in conformitate cu cele prevazute de legea romana in vigoare si va obtine in numele Beneficiarului toate avizele, acordurile, permisele si a autorizatiile necesare realizarii Proiectului.

Prestatorul va intocmi documentatia in vederea obtinerii avizelor/ordinelor de scoatere a terenurilor expropriate, dupa caz, din circuitul agricol conform Legii 18/1991 si respectiv din circuitul forestier conform Legii 46/20089-Codul Silvic.

Pentru Autorizatia de Construire se va intocmi documentatia conform legii 50/1991 cu toate modificarile si completarile ulterioare si cu cerintele Legii 255/2010 cu toate modificarile si completarile ulterioare.

Perioada legala pentru comentarii si /sau aprobari este de 30 de zile si trebuie avuta in vedere de catre Prestator.

Romania a implementat in totalitate in legislatia nationala ultimele directive europene in ceea ce priveste evaluarea impactului asupra mediului si procedura de obtinere a Acordului de Mediu care este absolut necesar promovarii investitiei si care se obtine anterior obtinerii Autorizatiei de Construire, care sa respecte atat legislatia nationala in vigoare cat si directivele europene in vigoare.

Pentru obtinerea avizelor de utilitati (Electrica, Transelectrica, Romtelecom, Transgaz, CEZ, Ministerul Culturii si Patrimoniului National, etc.) sunt solicitate studii de specialitate

CNADNR S. A.



si studii de coexistenta, C.N.A.D.N.R. nefiind abilitata sa intocmeasca aceste studii, drept urmare este necesar inchierea unor contracte cu proiectanti sau institutii legale abilitate (in cazul studiilor de arheologie) de specialitate, aceasta sarcina revine Prestatorului.

Deasemenea, in cazul in care in vederea obtinerii unor avize de specialitate (studii de arheologie, studii legate de resurse minerale, munitii sau orice alt domeniu), acestea vor fi suportate de catre Prestator si costul lor va fi evaluat si estimat in propunerea financiara.

In cazul avizelor emise de Ministerul Culturii si Patrimoniului National costurile nu sunt legate de emiterea avizului ci de intocmirea documentatiei complexe pe baza careia se emite Avizul.

In cazul in care in propunerea financiara nu este o linie separata pentru aceste studii, se considera ca Prestatorul si-a inclus si distribuit aceste costuri in articolul de oferta financiara. Este posibil, ca pe parcursul implementarii Proiectului sa apara modificari in cadrul acestuia, fapt ce poate determina necesitatea revizuirii Acordurilor de Mediu, iar elaborarea documentatiilor de specialitate privind procedurile de mediu, poate fi efectuata numai de catre persoane/institute/firme specializate si atestate de catre autoritatile competente privind protectia mediului.

Prestatorul este responsabil pentru elaborarea documentatiilor necesare pentru obtinerea tuturor autorizatiilor, avizelor si aprobarilor prevazute de legea romana in vigoare si la momentul ofertei isi va evalua si include aceste riscuri in cadrul propunerii financiare.

• Avizul DPIISPPPPE privind necesitatea si oportunitatea realizarii investitiei; • Avizul Consiliului Interministerial de Avizare Lucrari Publice; • Certificatul de urbanism, emis de Consiliu Judetean care are autoritate asupra

oraselor, insotit de toate aprobarile necesare de la institutiile teritoriale abilitate; • Avizele de Utilitati (energie termica si electrica, gaz metan, apa, canalizare,

telecomunicatii, petrol, etc); • Autorizatiile si aprobarea pentru protectia mediului si a apelor; • Alte autorizatii specifice, avize si aprobari necesare, stabilite in conformitate cu

prevederile legislatiei in vigoare, emise de institutiile abilitate ( Consiliul judetean, Consiliul Local, Directia de Sanatate Publica, Directia Sanitar - Veterinara si de Gospodarirea Apelor, Agentia de Protectie a Mediului, Ministerul Apararii Nationale, Inspectoratul General de Protectie Civila, Serviciul Roman de Informatii, Minsterul Administratiei si Internelor, Inspectoratul Judetean de Politie, Directiile Judeteane de Cultura, Ministerul Agriculturii si Padurilor, respectiv Regia Nationala a Padurilor / Directiile Silvice / Ocoalele Silvice si Oficiile de Studii Pedologice si Agrochimice, etc.) si stabilite in conformitate cu prevederile legii in vigoare.

Prestatorul trebuie sa se familiarizeze in totalitate cu avizele necesare si procedurile aferente pentru obtinerea acestora si trebuie sa le aiba in vedere la intocmirea programului detaliat de implementare prezentat in Raportul de Inceput.

CNADNR S. A.



Prestatorul trebuie sa aiba in vedere ca in functie de complexitatea aprobarilor solicitate, Ministerele sau Autoritatile Centrale, pot emite aprobari in mod direct si/sau conditionat de obtinerea aprobarilor prealabile de catre directiile si/sau agentiile din subordine.

Prestatorul trebuie sa aiba in vedere si va fi responsabil referitor la faptul ca unele institutii si autoritati emit initial avize, acorduri, autorizatii preliminare urmand ca de indeplinirea anumitor conditii sau completari sa fie emise avize, acorduri, autorizatii finale. Prestatorul va fi responsabil de obtinerea tuturor

Prestatorul trebuie sa aiba in vedere si va fi responsabil referitor la faptul ca obtinerea unor avize, acorduri, autorizatii sunt si/sau au implicatii sau conditionari de obtinerea in prealabil a unor alte avize, acorduri, autorizatii. Prestatorul va fi responsabil pe cheltuiala sa, de a obtine toate aprobarile necesare astfel incat pe baza acestora sa elaboreze o Documentatie Tehnica completa in vederea obtinerii Autorizatiei/Autorizatiilor de construire, astfel incat realizarea Proiectului sa poata fi efectuata.

Prestatorul va fi responsabil in legatura cu orice aviz, acord, permis, aprobare si/sau autorizatie va fi necesar sa isi obtina pentru echipa si echipamentele sale pe toata perioada de implementare a contractului, atat in perioada executarii masuratorilor, a studiilor si a oricaror investigatii de teren pe amplasamentul Proiectului, cat si ori de cate ori va fi necesar.

In acest sens, orice daune sau afectari produse de catre prestator asupra: populatiei, imobilelor apartinand domeniului de stat si privat, a mediului inconjurator, a resurselor naturale si alte asemenea, vor fi suportate neconditionat, irevocabil si integral de catre Prestator.

Facturile aferente taxelor/tarifelor sau costurilor echivalente obtinerii avizelor, acordurilor, inclusiv a studiilor de specialitate elaborate de subproiectanti privind acest Proiect trebuie sa fie emise in numele CNADNR SA, cu mentiunea platibil prin Prestator pentru a evita o eventuala refacturare a TVA-ului.

Imediat ce un aviz, acord, permis, aprobare si/sau autorizatie va fi emis(a), Prestatorul va fi responsabil cu analizarea in detaliu a respectivului document, anterior mentionat, in sensul si in scopul de a sesiza prompt conditiile, restrictiile sau alte aspecte impuse de autoritatile emitente de avize/acorduri, aprobari, autorizatii si va propune in scris cu promtitudine solutii de rezolvare/clarificare a tuturor aspectelor intampinate.

Aceasta obligatie se pastreaza pana la obtinerea aprobarilor finale si avizelor, autorizatiilor finale pentru demararea lucrarilor.

Prestatorul este responsabil de informarea Beneficiarului, in primele 5 zile ale fiecarei luni , sau dupa caz, ori de cate ori i se solicita sau cand este necesar, asupra stadiului obtinerii avizelor, acordurilor, permiselor, aprobarilor si orice autorizatii.

CNADNR S. A.



In cadrul informarii, Prestatorul va anexa documentele prin care au fost solicitate emiterea avizelor, acordurilor, autorizatiilor si avizele deja obtinute in (copie) si va prezenta analiza sa asupra celor intampinate in sensul celor mentionate in paragraful anterior.

De asemenea, Prestatorul va detalia orice avantaje aparute in beneficiul Proiectului sau orice conditii si restrictii sau alte aspecte impuse, specificand in mod clar care vor fi implicatiile acestora in ansamblul realizarii Proiectului si daca cele intampinate vor avea efecte asupra unor avize, acorduri, permise, aprobari si orice autorizatii deja obtinute sau alte avize care urmeaza sa fie emise ulterior.

Prestatorul este responsabil de a mentine in termenele de valabilitate, orice aviz, acord, permis si orice aprobare si/sau autorizatie pana la semnarea contractului de executie lucrari.

Oricand la solicitarea Beneficiarului si/sau, dar nu inainte de solicitarea de catre Prestator a efectuarii platilor/platii finale referitoare la prestatiile realizate in cadrul contractului, Prestatorul are obligatia de a prezenta unul sau dupa caz mai multe volume/dosare in care sa fie incluse urmatoarele:

• cuprins detaliat in format tabelar cu toate avizele, acordurile, permisele, aprobarile si/sau autorizatiile obtinute in care sa fie precizata data emiterii si data eventualei expirari daca e cazul, sau alte observatii pe care le considera necesare;

• toate avizele, acordurile, permisele, aprobarile si/sau autorizatiile obtinute, in original;

• fiecare aviz, acord, permis, aprobare si/sau autorizatie trebuie sa fie insotit de: • adresa sau dupa caz dovada de depunere la emitent a documentatiilor sau dupa

caz a raportelor de specialitate prin care a solicitat emiterea avizului, acordului, autorizatie, etc.;

• dovada/dovezile privind achitarea de catre Prestator a taxelor/tarifelor sau costurilor echivalente pentru obtinerea fiecarui aviz, acord, autorizatie, etc.;

• documentatiile sau dupa caz a raportelor de specialitate care au fost depuse in scopul emiterii avizului, acordului, autorizatiei, etc., documentatii si rapoarte care au stat la baza obtinerii, insotite de viza emitentului sau dupa caz o dovada ca emitentul a analizat documentatiile depuse;

• dupa caz, orice proces-verbal sau minuta semnata de prestator cu institutiile si autoritatile emitente de avize.

Dupa elaborarea de catre Prestator a Documentatiei Tehnice pentru obtinerea Autorizatiei de Construire, obtinerea Autorizatiei de Construire va reveni la comun atat Prestatorului cat si Autoritatii Contractante (Beneficiarului), dar cu sprijinul neconditionat al Prestatorului care va furniza prompt orice clarificare si orice completare solicitata de catre autoritatea administratiei publice competente in emiterea autorizatiei/autorizatiilor de construire, pana la obtinerea acesteia de catre Beneficiar.

CNADNR S. A.



5.8. Scopul serviciilor pentru susţinerea aplicaţiei de finanţare

Prestatorul va asigura asistenta Beneficiarului in elaborarea si evaluarea Cererii de finantare pana la emiterea deciziei de finantare de catre AMPOST si Comisia Europeana (dupa caz), constand in urmatoarele servicii de asistenta, dar care nu se vor limita la:

• asistenta in formularea raspunsurilor la clarificarile solicitate de catre Beneficiar, Jaspers, AMPOST, CE, Banci, alte autoritati Romane pana la obtinerea finantarii;

• ajustarea, revizuirea, modificarea documentelor specifice din cadrul Studiului de fezabilitate ori de cate ori este nevoie pana la obtinerea finantarii;

• asistenta la intalnirile Beneficiarului cu potentiali finantatori sau au autoritatile/entitatile care verifica aplicatia de finantare;

• asistenta Beneficiarului in procesul de avizare conform legislatiei in vigoare pentru obtinerea aprobarilor indicatorilor tehnico-economici sau a reaprobarii acestora daca este cazul.

• orice alta asistenta in functie de particularitatile sursei de finantare sau a unor necesitati de asistenta specifica identificata.

5.9. Scopul serviciilor pentru pregatirea documentatiei de atribuire a contractului pentru Proiect si asistenta acordata Beneficiarului pe durata desfasurarii procedurii de achizitie publica

Prestatorul va pregati documentatia de atribuire a contractului si va acorda asistenta Beneficiarului pana la atribuirea definitiva a contractului de catre Beneficiar, constand in principal a urmatoarele servicii de asistenta:

• asistenta acordata Beneficiarului in intocmirea Fisei de date a achizitiei si formularea criteriilor minime de calificare;

• asistenta acordata Beneficiarului pe toata durata de de desfasurare a procedurilor de achizitie publica, pana la semnarea contractului cu privire la: formularea raspunsurilor la clarificarile solicitate de ofertanti asupra informatiilor si datelor puse la dispozitie catre acestia in cadrul procedurilor de achizitie, furnizarea de informatii si documente suplimentare solicitate de ofertanti in scopul clarificarii aspectelor perzentate in cadrul Documentatiei de atribuire, formularea raspunsurilor la solicitarile de date si informatii ale CNSC, ANRMAP, alte autoritati relevante.

• participarea in comisii de evaluare in calitate de experti cooptati in conformitate cu prevederile articolului 73 din H.G. 925/2006 cu modificarile si completarile ulterioare).

• alte servicii la solicitarea Beneficiarului in vederea sustinerii procedurilor de achizitie publica derulate de Beneficiar.

CNADNR S. A.



6. Probleme de orice natura identificate si clarificate cu Beneficiarul de la prima sedinta de inceput pana la predarea raportului de inceput

Consultantul a primit Ordinul de Incepere cu scrisoarea Nr. 45120 din 7 iulie 2015.

Principalele aspecte critice din cadrul Proiectului au fost discutate in cadrul sedintei de inceput care a avut loc in data de 17.07.2015 la sediu JASPERS.

La sedinta au luat parte reprezentantii CNADNR, JASPERS si ai Proiectantului.

In general, toate partile au convenit asupra urmatoarelor aspecte ale Proiectului:

• in cadrul Master Planului General de Transport, autostrada Sibiu-Pitesti ocupa primul loc, prin urmare acesta trebuie tratat cu maxima seriozitate de catre Prestator. Noul proiect trebuie sa fie un proiect foarte bine fundamentat atat in vederea asigurarii finantarii cat si asigurarii unui proiect matur pentru demararea cat mai rapida a lucrarilor de constructie pentru viitoarea autostrada Sibiu Pitesti;

• toate partile vor adopta o abordare proactiva, necesara in vederea identificarii in timp util a oricăror riscuri potenţiale şi motivele de întârziere care afectează implementarea proiectului şi vor solicita sprijin imediat din partea Beneficiarului şi Jaspers. În scopul asigurarii unei bune si raţionale coordonari in vederea implementarii eficiente, Beneficiarul a inclus personal de la birourile locale din echipa de proiect şi a informat Consultantul in legatura cu persoanele din cadrul Consiliilor Judetene responsabile pentru pastrarea legaturii cu Consultantul şi cu Beneficiarul în legătură cu punerea în aplicare a proiectului. O abordare pro-activă din partea Beneficiarului şi Jaspers va fi deosebit de importanta pentru solutionarea eficientă a problemelor care nu se afla sub controlul direct al Consultantului, în special în relaţia cu entităţile şi instituţiile terţe.

• RAPORTUL DE INCEPUT este destinat să ofere o metodologie de lucru şi un plan de lucru clar şi detaliat, inclusiv resursele alocate fiecărei activităţi, precum şi o estimare realistă a timpului necesar pentru a finaliza activităţile propuse.

Principalele probleme identificate şi discutate în cadrul şedinţei şi abordarea care vor fi adoptate de către Proiectant pentru gestionarea acestora sunt prezentate in cele ce urmeaza.

Perioada contractuala pentru finalizarea serviciilor.

În scopul de a finaliza dezvoltarea unui proiect matur şi bine fundamentat, primul aspect care a făcut obiectul unei analize atente de către Consultant a fost timpul alocat în prezent programului de implementare a proiectului şi informaţiile existente disponibile pentru elaborarea unei Analize a Alternativelor adecvata. Având în vedere complexitatea proiectului, lipsa informatiilor din Raportul EIM si Studiul privind Analiza Alternatielor

CNADNR S. A.



elaborat in perioada 2008-2012, precum şi Analiza Gap elaborata de JASPERS în 2013, timpul alocat pentru acest scop este foarte scurt.

Primul răspuns clar solicitat din partea Consultantului, desigur, în limita informaţiillor disponibile dupa o luna de la Data de Începere, este modul in care intenţionează să finalizeze serviciile de revizuire şi actualizare a Studiului de Fezabilitate pentru Autostrada Sibiu - Pitesti în condiţiile stabilite prin contract, asigurând în acelaşi timp calitatea superioara ceruta pentru documentatia tehnica si pentru analiza economica si financiara.

Răspunsul este inerent în abordarea managementului proiectului pe care Proiectantul intenţionează să o adopte.

Având în vedere că un grafic general scurt este, evident, de preferat pentru Beneficiar, Consultantul ar trebui să acorde o atenţie deosebită pentru gestionarea simultana un număr mare de procese, eliminând în mod ideal orice piedere inutila de timp pentru începerea unei activităţi specifice sau a unui grup de activităţi, în funcţie de finalizarea activităţilor precedente, si anume minimizarea dependenţelor artificiale de tip Finish-Start.

Aceasta abordare necesită cunoştinţe detaliate a procesului, planificare eficientă, integritate şi o coordonare strânsă între organizaţiile de executare a serviciilor, Beneficiar şi Jaspers, dar Consultantul este ferm convins că va putea atinge toate obiectivele pe care fiecare parte si le propune.

Timpul alocat prin contract pentru identificarea Alternativei de traseu recomandata pentru Autostrada

Timpul scurt alocat aprobarii alternativelor de traseu de către CTE de CNADNR este justificat de faptul că acesta este un pas necesar pentru inceperea altor activităţi critice din cadrul proiectului, printre care este suficient să menţionăm obţinerea Certificatului de Urbanism de la trei Consilii Judetene implicate in proiect (Sibiu, Rimnicu Valcea si Arges), de care, la rândul acestora, depinde începerea formală a procesului pentru a obtinerea Acordurilor de Mediu.

Prin urmare, este necesar ca transmiterea Alternativei de traseu recomandata pentru Autostrada sa aiba loc cât mai curând posibil, iar acest lucru justifică termenul de 1,5 luni pentru identificarea alternativelor şi analiza multi-criterială preliminara.

Având în vedere Proiectul în ansamblu şi termenul general de finalizare a serviciilor de 17 luni, Consultantul, pe baza documentaţiei disponibile şi Raportul Gap elaborat de

CNADNR S. A.



Jaspers în 2013, va prezenta evaluarea alternativelor şi recomandarea privind cea considerata a fi cea mai potrivita, având în vedere că, in baza unui studiu ulterior, aceasta propunere poate fi supusa modificărilor din motive tehnice, de mediu, economice sau sociale care nu au fost identificate decat in urma unor studii şi analize detaliate. Un aspect cheie pentru a se asigura că rezultatul final corespunde pe deplin obiectivelor Beneficiarului şi Jaspers este revizuirea periodică a soluţiilor de catre Consultant, printr-o actualizare periodică care aminteşte principiile Project Cycle Management odata cu datele ce devin disponibile treptat, informaţii, contribuţii sau propuneri care necesită modificări ale soluţiilor până cand sunt considerate a fi cele mai potrivite. Convingerea Consultantului este aceea ca termenele impuse prin contract nu ar putea representa o scuză pentru a evita o evaluare critică permanentă a Proiectului în toate etapele de derulare.

Consultantul este conştient de faptul că modificarile majore la soluţiile prezentate pentru aprobarea in CTE, initial, pot necesita un proces de aprobare nou, dar acest lucru poate fi in multe feluri considerat inerent în situaţia proiectului.

Metodologia Generala pentru Analiza Multicriteriala elaborata de Beneficiar

Dupa transmiterea Ordinului de Incepere, CNADNR a inaintat catre Jaspers si Spea raportul CNADNR cu privire la analiza multicriteriala si metodologia de abordare pentru prezentele si viitoarele proiecte. Se asteapta un punct de vedere din partea reprezentantilor Jaspers cu privire la acest document.

Având în vedere abordarea generală a Proiectului descrisa în paragrafele precedente, Consultantul consideră aportul RNCMNR foarte util în etapele preliminare ale analizei alternativelor, înţelegând că pe parcursul desfasurarii activităţilor, precum şi pe baza datelor şi informaţiilor care vor deveni disponibile treptat, criteriile, ponderile şi informaţiile care reprezintă datele de intrare pentru Analiza multicriteriala şi Analiza costurilor şi beneficiilor vor fi actualizate, având în vedere faptul că scopul final este de a construi o bază solidă pentru procesul de decizie privind cererea pentru finanţarea lucrărilor catre EU.

Importanta unei procedurii adecvate cu privire la EIM

Procedura corecta pentru efectuarea studiilor necesare pentru Evaluarea impactului asupra mediului (EIM), şi pentru Evaluare Adecvata (EA) în cazul zonelor Natura 2000, reprezintă unul dintre aspectele critice ale proiectului care, in mare parte, depind de respectarea termenului de finalizare a serviciilor.

Proiectantul este pe deplin conştient de faptul că evaluarea realistă a timpului necesar pentru respectarea cerintelor Autorităţilor de mediu şi a societăţii civile este esenţială pentru o planificare realistă a întregului proiect; secţiunea aferenta acestui aspect din

CNADNR S. A.



cadrul Raportului de inceput oferă detalii cu privire la abordarea propusă şi resursele oferite.

Impartirea Proiectului pe Sectoare

Împărţirea pe sectoare a autostrazii Sibiu - Pitesti in etapa de revizuire şi actualizare a Studiului de Fezabilitate în condiţiile descrise în Contract, împreună cu termenul prevazut de cinci luni pentru a finaliza Studiul de Fezabilitate Final pentru Sectorul 1, Sibiu-Boita şi Sectorul 5, Curtea de Arges-Pitesti, reflectă logica pentru a permite prezentarea de livrabile în primele etape ale Proiectului. Consultantul va raspunde cerintelor Beneficiarului, având în vedere că finala Studiul de Fezabilitate Finale pentru Sectoarele 1 şi 5, ar putea face obiectul actualizarilor în perioada de după prezentarea acestora şi pe baza datelor si informaţiilor noi, cum ar fi rezultatele Raportului de Evaluare a Impactului asupra Mediului sau Evaluarea Adecvata.

Cerinţele cu privire la noua Aplicaţie de Finantare pentru CF cadrul perioadei de programare 2014-2020

Aşa cum s-a solicitat în mod expres de către JASPERS, elaborarea / revizuirea studiilor de fezabilitate va avea în considerare în mod corespunzător cerinţele specifice cu privire la noua Cerere de Finantare pentru CF în perioada de programare 2014-2020, în special în ceea ce priveşte recomandările cuprinse in Ghidul ACB şi cerinţele referitoare la aspecte legate de Schimbările climatice.

Analiza Cererii si utilizarea Modelui National de Trafic

Capitolul din Raportul de Început dedicat Studiului de Trafic furnizează informaţii detaliate cu privire la Analiza Cererii şi modul în care Modelul Naţional de Trafic va fi util pentru domeniul de aplicare a proiectului. Consultantul si Beneficiarul cooperează în mod activ, în special in ceea ce priveste definirea unei Analize sigure privind cererea de trafic care va fi elaborata pe baza ipotezelor realiste si actualizate legate de dezvoltatrea retelei.

CNADNR S. A.



7. ALOCARE RESURSE SI PROGRAMUL SERVICIILOR

CNADNR S. A.



7.1 ALOCARE RESURSE

Titlul Contractului: „Revizuire/ Actualizare Studiu de fezabilitate pentru Autostrada Sibiu‐Pitesti”Alocare Resurse

(materiale, echipamente, forta de munca)

Task Name Start Finish iul.15 aug.15 sep.15 oct.15 nov.15 dec.15 ian.16 feb.16 mar.16 apr.16 mai.16 iun.16 iul.16 aug.16 sep.16 oct.16 nov.16 dec.16Puncte de referinta 15.07.2015 14.12.2016 Ordin de incepere (estimat) 15.07.2015 15.07.2015 Predare Raport de Inceput 14.08.2015 14.08.2015

Predare SF Preliminar Sectiunea 1 si 5 16.11.2015 16.11.2015 Predare SF Preliminar Sectiunea 2,3,4 si 6 15.06.2016 15.06.2016 Predare SF Final Sectiunea 1 si 5 15.12.2015 15.12.2015 Predare SF Final Sectiunea 2,3,4 si 6 15.07.2016 15.07.2016 Raport de Finalizare a serviciilor 16.12.2016 16.12.2016Management 15.07.2015 16.12.2016 Menagement 15.07.2015 16.12.2016 Coordonator de Proiect 15.07.2015 16.12.2016 X X X X X X X X X X X X X X X X X X Aparat Foto 15.07.2015 16.12.2016 X X X X X X X X X X X X X X X X X X Autoturism 15.07.2015 16.12.2016 X X X X X X X X X X X X X X X X X X Buldecavator 15.07.2015 16.06.2016 X X X X X X X X X X X X Copiator 15.07.2015 16.12.2016 X X X X X X X X X X X X X X X X X X Desktop 15.07.2015 16.12.2016 X X X X X X X X X X X X X X X X X X Georadar 15.07.2015 16.06.2016 X X X X X X X X X X X X GPS 15.07.2015 16.12.2016 X X X X X X X X X X X X X X X X X X Imprimantă 15.07.2015 16.12.2016 X X X X X X X X X X X X X X X X X X Instalatie de foraj 15.07.2015 16.06.2016 X X X X X X X X X X X X Laborator 15.07.2015 16.06.2016 X X X X X X X X X X X X Laptop 15.07.2015 16.12.2016 X X X X X X X X X X X X X X X X X X Multifunctional 15.07.2015 16.12.2016 X X X X X X X X X X X X X X X X X X Multifunctionala 15.07.2015 16.12.2016 X X X X X X X X X X X X X X X X X X Multiplicator 15.07.2015 16.12.2016 X X X X X X X X X X X X X X X X X X Numaratori manuali 15.07.2015 16.06.2016 X X X X X X X X X X X X Ploter 15.07.2015 16.12.2016 X X X X X X X X X X X X X X X X X X Scanner 15.07.2015 16.12.2016 X X X X X X X X X X X X X X X X X X Software 15.07.2015 16.12.2016 X X X X X X X X X X X X X X X X X X Statie geoelectrica 15.07.2015 16.06.2016 X X X X X X X X X X X X X X X X X X Statie grafica 15.07.2015 16.06.2016 X X X X X X X X X X X X Statie seismica 15.07.2015 16.06.2016 X X X X X X X X X X X X Statie totala 15.07.2015 16.06.2016 X X X X X X X X X X X X Telefax 15.07.2015 16.12.2016 X X X X X X X X X X X X X X X X X X Telefoane mobile 15.07.2015 16.12.2016 X X X X X X X X X X X X X X X X X X Telefon 15.07.2015 16.12.2016 X X X X X X X X X X X X X X X X X X Videoproiector 15.07.2015 16.12.2016 X X X X X X X X X X X X X X X X X XRaportul de Inceput 15.07.2015 14.08.2015 Culegere date existente 15.07.2015 20.07.2015 Ing.p.Drumuri 15.07.2015 20.07.2015 X Pers. suport drumuri 15.07.2015 20.07.2015 X Ing.Topograf 15.07.2015 20.07.2015 X Pers. suport topo 15.07.2015 20.07.2015 X Arheolog 15.07.2015 20.07.2015 X Expert ANEVAR 15.07.2015 20.07.2015 X Pers suport ANEVAR 15.07.2015 20.07.2015 X Coordonator materiale si ssm 15.07.2015 20.07.2015 X Inspector Utilitati 15.07.2015 20.07.2015 X Pers. suport utilit 15.07.2015 20.07.2015 X Analiza datelor existente 21.07.2015 24.07.2015 Ing.p.Drumuri 21.07.2015 24.07.2015 X Ing.p.Poduri 21.07.2015 24.07.2015 X

Page 1 of 12



Task Name Start Finish iul.15 aug.15 sep.15 oct.15 nov.15 dec.15 ian.16 feb.16 mar.16 apr.16 mai.16 iun.16 iul.16 aug.16 sep.16 oct.16 nov.16 dec.16 Ing.Topograf 21.07.2015 24.07.2015 X Pers. suport topo 21.07.2015 24.07.2015 X Arheolog 21.07.2015 24.07.2015 X Expert ANEVAR 21.07.2015 24.07.2015 X Pers suport ANEVAR 21.07.2015 24.07.2015 X Coordonator materiale si ssm 21.07.2015 24.07.2015 X Inspector Utilitati 21.07.2015 24.07.2015 X Pers. suport utilit 21.07.2015 24.07.2015 X Vizita in teren 15.07.2015 21.07.2015 Ing.p.Drumuri 15.07.2015 21.07.2015 X Ing.Topograf 15.07.2015 21.07.2015 X Pers. suport topo 15.07.2015 21.07.2015 X Arheolog 15.07.2015 21.07.2015 X Expert ANEVAR 15.07.2015 21.07.2015 X Pers suport ANEVAR 15.07.2015 21.07.2015 X Coordonator materiale si ssm 15.07.2015 21.07.2015 X Inspector Utilitati 15.07.2015 21.07.2015 X Pers. suport utilit 15.07.2015 21.07.2015 X Intocmire raport Inceput 22.07.2015 07.08.2015 Ing.p.Drumuri 22.07.2015 07.08.2015 X X Pers. suport drumuri 22.07.2015 07.08.2015 X X Ing.CAD 22.07.2015 07.08.2015 X X Ing.p.Poduri 22.07.2015 07.08.2015 X X Ing.Topograf 22.07.2015 07.08.2015 X X Pers. suport topo 22.07.2015 07.08.2015 X X Arheolog 22.07.2015 07.08.2015 X X Expert ANEVAR 22.07.2015 07.08.2015 X X Pers suport ANEVAR 22.07.2015 07.08.2015 X X Verificatori Atestati 22.07.2015 07.08.2015 X X Suport Verificatori Atestati 22.07.2015 07.08.2015 X X Coordonator materiale si ssm 22.07.2015 07.08.2015 X X Inspector Utilitati 22.07.2015 07.08.2015 X X Pers. suport utilit 22.07.2015 07.08.2015 X X Responsabil Avize si Acorduri 22.07.2015 07.08.2015 X X Predare Raport Inceput 14.08.2015 14.08.2015Studiul de Fezabilitate 15.07.2015 13.10.2015 STUDIUL DE TRAFIC 15.07.2015 13.10.2015Desktop 15.07.2015 13.10.2015 X X X XNumaratori manuali 15.07.2015 13.10.2015 X X X X Pregatirea studiilor 15.07.2015 20.07.2015 Specialist Trafic 15.07.2015 20.07.2015 X Recensamant de trafic 21.07.2015 28.07.2015 Specialist Trafic 21.07.2015 28.07.2015 X X Ing.p.Drumuri 21.07.2015 28.07.2015 X X Ancheta O‐D 29.07.2015 25.08.2015 Specialist Trafic 30.07.2015 25.08.2015 X X Modelarea traficului si a fluxurilor de circulatie 19.08.2015 01.09.2015 Specialist Trafic 20.08.2015 01.09.2015 X X

Prognoza cererii de transport pentru anii 2014, 2024, 2034 si 2044 09.09.2015 15.09.2015

Specialist Trafic 09.09.2015 15.09.2015 X STUDIUL PRIVIND ALTERNATIVE DE TRASEU 22.07.2015 16.09.2015

Page 2 of 12



Task Name Start Finish iul.15 aug.15 sep.15 oct.15 nov.15 dec.15 ian.16 feb.16 mar.16 apr.16 mai.16 iun.16 iul.16 aug.16 sep.16 oct.16 nov.16 dec.16 Studiul Alternativelor de traseu 22.07.2015 16.09.2015 Schita Traseului 22.07.2015 28.07.2015 Ing.p.Drumuri 22.07.2015 28.07.2015 X Traseul In Plan 05.08.2015 18.08.2015 Ing.p.Drumuri 05.08.2015 18.08.2015 X Traseul In Profil Longitudinal 05.08.2015 18.08.2015 Ing.p.Drumuri 05.08.2015 18.08.2015 X Traseul In Profil Transversal 12.08.2015 25.08.2015 Ing.CAD 12.08.2015 25.08.2015 X Ing.Topograf 12.08.2015 25.08.2015 X Pers. suport topo 21.08.2015 01.09.2015 X Sisteme Rutiere Proiectate. 12.08.2015 24.08.2015 Ing.p.Drumuri 12.08.2015 24.08.2015 X Lucrari De Arta Proiectate 19.08.2015 07.09.2015 Ing.CAD 19.08.2015 07.09.2015 X X Scurgerea Si Evacuarea Apelor 17.08.2015 03.09.2015 Specialist Hidrotehnica 17.08.2015 03.09.2015 X X Pers suport Hidrotehnica 17.08.2015 03.09.2015 X X

Lista Constrangerilor/Restrictiilor Identificate Pe Fiecare Optiune 01.09.2015 08.09.2015

Ing.p.Drumuri 01.09.2015 08.09.2015 X Trafic Rutier Pe Fiecare Optiune 12.08.2015 08.09.2015 Specialist Trafic 12.08.2015 08.09.2015 X X Proiecte Viitoare Concurente 01.09.2015 11.09.2015 Ing.p.Drumuri 01.09.2015 11.09.2015 X Evaluarea Si Analiza Multicriteriala A Optiunilor 08.09.2015 16.09.2015 Ing.p.Drumuri 08.09.2015 16.09.2015 X INVESTIGATII SI STUDII DE TEREN 12.08.2015 15.09.2016 Studii hidrologice şi hidraulice detaliate 12.08.2015 14.09.2015GPS 12.08.2015 14.09.2015 X XLaptop 12.08.2015 14.09.2015 X XSofware 12.08.2015 14.09.2015 X XStatie totala 12.08.2015 14.09.2015 X X Studii hidrologice‐Sectiunea1 si 5 12.08.2015 21.08.2015 Specialist Hidrotehnica 12.08.2015 21.08.2015 X Studii hidraulice‐Sectiunea 1 si 5 19.08.2015 03.09.2015 Specialist Hidrotehnica 19.08.2015 03.09.2015 X X Studii hidrologice‐Sectiunea 2,3,4 si 6 17.08.2015 01.09.2015 Specialist Hidrotehnica 07.08.2015 22.08.2015 X Studii hidraulice‐Sectiunea 2,3,4 si 6 28.08.2015 14.09.2015 Specialist Hidrotehnica 28.08.2015 14.09.2015 X X Studii geotehnice detaliate Sectiunea 1 si 5 17.09.2015 12.01.2016Aparat Foto 17.09.2015 12.01.2016 X X X X XAutoturism 17.09.2015 12.01.2016 X X X X XDesktop 17.09.2015 12.01.2016 X X X X XGeoradar 17.09.2015 12.01.2016 X X X X XGPS 17.09.2015 12.01.2016 X X X X XImprimantă 17.09.2015 12.01.2016 X X X X XInstalatie de foraj 17.09.2015 12.01.2016 X X X X XLaborator 17.09.2015 12.01.2016 X X X X XLaptop 17.09.2015 12.01.2016 X X X X XMultifunctional 17.09.2015 12.01.2016 X X X X X

Page 3 of 12



Task Name Start Finish iul.15 aug.15 sep.15 oct.15 nov.15 dec.15 ian.16 feb.16 mar.16 apr.16 mai.16 iun.16 iul.16 aug.16 sep.16 oct.16 nov.16 dec.16Multiplicator 17.09.2015 12.01.2016 X X X X XPloter 17.09.2015 12.01.2016 X X X X XScanner 17.09.2015 12.01.2016 X X X X XSoftware 17.09.2015 12.01.2016 X X X X XStatie geoelectrica 17.09.2015 12.01.2016 X X X X XStatie seismica 17.09.2015 12.01.2016 X X X X XStatie totala 17.09.2015 12.01.2016 X X X X XTelefax 17.09.2015 12.01.2016 X X X X XTelefoane mobile 17.09.2015 12.01.2016 X X X X XTelefon 17.09.2015 12.01.2016 X X X X XVideoproiector 17.09.2015 12.01.2016 X X X X X Investigatii de teren 17.09.2015 08.12.2015 Expert Geotehnica si Fundatii 17.09.2015 08.12.2015 X X X X Ing.Topograf 17.09.2015 08.12.2015 X X X X Pers. suport topo 17.09.2015 08.12.2015 X X X X Studii de laborator 15.10.2015 22.12.2015 Expert Geotehnica si Fundatii 15.10.2015 22.12.2015 X X X Raport studiu geotehnic primul tronson 23.12.2015 12.01.2016 Expert Geotehnica si Fundatii 23.12.2015 12.01.2016 X X Verificare Conform Legii 10/1995 ‐ primul tronson 01.01.2016 12.01.2016 Verificatori Atestati 01.01.2016 12.01.2016 X Pers. suport Verificatori Atestati 01.01.2016 12.01.2016 X Cartare geotehnica 17.09.2015 11.11.2015 Expert Geotehnica si Fundatii 17.09.2015 11.11.2015 X X X Studii geotehnice detaliate Sectiunea 2,3,4 si 6 29.10.2015 07.06.2016 Investigatii de teren 29.10.2015 07.06.2016 Expert Geotehnica si Fundatii 29.10.2015 07.06.2016 X X X X X X X X X Ing.Topograf 29.10.2015 07.06.2016 X X X X X X X X X Pers. suport topo 29.10.2015 07.06.2016 X X X X X X X X X Studii de laborator 23.12.2015 07.06.2016 Expert Geotehnica si Fundatii 23.12.2015 07.06.2016 X X X X X X X Cartare geotehnica 05.11.2015 10.02.2016 Expert Geotehnica si Fundatii 05.11.2015 10.02.2016 X X X X Raport Studiu Geotehnic 11.05.2016 07.06.2016 Expert Geotehnica si Fundatii 11.05.2016 07.06.2016 X X Verificare Conform Legii 10/1995 01.06.2016 07.06.2016 Verificatori Atestati 01.06.2016 07.06.2016 X Pers. suport Verificatori Atestati 01.06.2016 07.06.2016 X Studii topografice detaliate Sectiunea 1 si 5 26.08.2015 24.09.2015GPS 26.08.2015 24.09.2015 X XLaptop 26.08.2015 24.09.2015 X XStatie totala 26.08.2015 24.09.2015 X X Procurare harti si fotograme 26.08.2015 01.09.2015 Ing.Topograf 26.08.2015 01.09.2015 X Masuratori topografice ale punctelor de control 02.09.2015 21.09.2015 Ing.Topograf 02.09.2015 21.09.2015 X Pers. suport topo 02.09.2015 21.09.2015 X Elaborarea modelului digital al terenului 12.10.2015 22.10.2015 Ing.Topograf 12.10.2015 22.10.2015 X Studii topografice detaliate Sectiunea 2,3,4 si 6 26.08.2015 22.10.2015 Procurare harti si fotograme 26.08.2015 03.09.2015 Ing.Topograf 26.08.2015 03.09.2015 X X

Page 4 of 12



Task Name Start Finish iul.15 aug.15 sep.15 oct.15 nov.15 dec.15 ian.16 feb.16 mar.16 apr.16 mai.16 iun.16 iul.16 aug.16 sep.16 oct.16 nov.16 dec.16 Masuratori topografice ale punctelor de control 04.09.2015 09.10.2015 Ing.Topograf 04.09.2015 09.10.2015 X X Pers. suport topo 04.09.2015 09.10.2015 X X Elaborarea modelului digital al terenului 12.10.2015 22.10.2015 Ing.Topograf 12.10.2015 22.10.2015 X Studiul arheologic Sectiunea 1 si 5 26.08.2015 26.10.2015Buldecavator 26.08.2015 26.10.2015 X X XDesktop 26.08.2015 26.10.2015 X X XGeoradar 26.08.2015 26.10.2015 X X XGPS 26.08.2015 26.10.2015 X X XLaptop 26.08.2015 26.10.2015 X X X Evaluarea preliminara 26.08.2015 15.09.2015 Arheolog 26.08.2015 15.09.2015 X X

Diagnostic arheologic 16.09.2015 26.10.2015 Arheolog 16.09.2015 26.10.2015 X X Studiul arheologic Sectiunea 2,3,4 si 6 31.08.2015 23.12.2015Buldecavator 31.08.2015 23.12.2015 X X X XDesktop 31.08.2015 23.12.2015 X X X XGeoradar 31.08.2015 23.12.2015 X X X XGPS 31.08.2015 23.12.2015 X X X XLaptop 31.08.2015 23.12.2015 X X X X Evaluarea preliminara 31.08.2015 24.09.2015 Arheolog 31.08.2015 24.09.2015 X Diagnostic arheologic 25.09.2015 23.12.2015 Arheolog 25.09.2015 23.12.2015 X X X X Alte investigatii de sol si materiale Sectiunea 1 si 5 07.07.2015 22.08.2015 Investigatii de sol si resurse materiale 07.07.2015 25.07.2015 Coordonator materiale si ssm 07.07.2015 25.07.2015 X Raport privind solul, materiale, et. De construire si ssm 26.07.2015 22.08.2015 Coordonator materiale si ssm 26.07.2015 22.08.2015 X Alte investigatii de sol si materiale Sectiunea 2,3,4 si 6 07.07.2015 15.09.2015 Investigatii de sol si resurse materiale 07.07.2015 02.08.2015 Coordonator materiale si ssm 07.07.2015 02.08.2015 X X Raport privind solul, materiale, et. De construire si ssm 03.08.2015 15.09.2015 Coordonator materiale si ssm 03.08.2015 15.09.2015 X X Studii privind ocuparea terenurilor Sectiunea 1 si 5 25.09.2015 20.11.2015 Identificarea proprietarilor 25.09.2015 26.10.2015 Expert Achizitii Publice 25.09.2015 26.10.2015 X X Pers suport Achizitii Publice 25.09.2015 26.10.2015 X X Crearea planurilor parcelare 29.09.2015 26.10.2015 Expert Achizitii Publice 29.09.2015 26.10.2015 X X Studiile pedologice; 27.10.2015 11.11.2015 Expert ANEVAR 27.10.2015 11.11.2015 X X Pers suport ANEVAR 27.10.2015 11.11.2015 X X Raportul de evaluare 12.11.2015 20.11.2015 Expert ANEVAR 12.11.2015 20.11.2015 X Pers suport ANEVAR 12.11.2015 20.11.2015 X Studii privind ocuparea terenurilor Sectiunea 2,3,4 si 6 23.10.2015 20.01.2016 Identificarea proprietarilor 23.10.2015 15.12.2015 Expert Achizitii Publice 23.10.2015 15.12.2015 X X X Pers suport Achizitii Publice 23.10.2015 15.12.2015 X X X

Page 5 of 12



Task Name Start Finish iul.15 aug.15 sep.15 oct.15 nov.15 dec.15 ian.16 feb.16 mar.16 apr.16 mai.16 iun.16 iul.16 aug.16 sep.16 oct.16 nov.16 dec.16 Crearea planurilor parcelare 27.10.2015 08.12.2015 Expert Achizitii Publice 27.10.2015 08.12.2015 X X X Studiile pedologice; 09.12.2015 04.01.2016 Expert ANEVAR 09.12.2015 04.01.2016 X X Pers suport ANEVAR 09.12.2015 04.01.2016 X X Raportul de evaluare 05.01.2016 20.01.2015 Expert ANEVAR 05.01.2016 20.01.2015 X Pers suport ANEVAR 05.01.2016 20.01.2015 X ACTIVITATI DE PROIECTARE 12.08.2015 14.10.2016 Lucrări de drum Sectiunea 1 si 5 25.09.2015 14.11.2015 Traseul in plan 25.09.2015 09.10.2015 Ing.p.Drumuri 25.09.2015 09.10.2015 X X Pers. suport drumuri 25.09.2015 09.10.2015 X X Pers suport CAD 25.09.2015 09.10.2015 X X Ing.Topograf 25.09.2015 09.10.2015 X X Profilul longitudinal 29.09.2015 15.10.2015 Ing.p.Drumuri 29.09.2015 15.10.2015 X X Ing.CAD 29.09.2015 15.10.2015 X X Pers suport CAD 29.09.2015 15.10.2015 X X Profilul transversal 08.10.2015 21.10.2015 Ing.CAD 08.10.2015 21.10.2015 X Ing.p.Drumuri 08.10.2015 21.10.2015 X Dimensionarea structurii rutiere 12.10.2015 15.10.2015 Ing.p.Drumuri 12.10.2015 15.10.2015 X Colectarea si evacuarea apelor pluviale 16.10.2015 28.10.2015 Specialist Hidrotehnica 16.10.2015 28.10.2015 X Refacerea legaturilor rutiere 12.10.2015 26.10.2015 Ing.p.Drumuri 12.10.2015 26.10.2015 X Lucrari de consolidar 13.10.2015 29.10.2015 Ing.p.Drumuri 13.10.2015 29.10.2015 X Expert Geotehnica si Fundatii 13.10.2015 29.10.2015 X Amenajarea intersectiilor 22.10.2015 03.11.2015 Ing.p.Drumuri 10/22/2015 11.03.2015 X X Reintegrarea retelei de drumuri locale 05.11.2015 17.11.2015 Ing.p.Drumuri 05.11.2015 17.11.2015 X Interactiuni cu CF 12.10.2015 23.10.2015 Ing.p.Drumuri 12.10.2015 23.10.2015 X Sisteme de protectie împotriva înzăpezirilor (avalanselor in zona de munte)

22.10.2015 28.10.2015

Ing.p.Drumuri 22.10.2015 28.10.2015 X X Amenajare Peisagistica 22.10.2015 06.11.2015 Ing.CAD 22.10.2015 06.11.2015 X X Ing.p.Drumuri 22.10.2015 06.11.2015 X X Lucrări de drum Sectiunea 2,3,4 si 6 30.09.2015 17.02.2016 Traseul in plan 30.09.2015 09.11.2015 Ing.p.Drumuri 30.09.2015 09.11.2015 X X X Pers. suport drumuri 30.09.2015 09.11.2015 X X X Ing.Topograf 30.09.2015 09.11.2015 X X X Pers suport CAD 30.09.2015 09.11.2015 X X X Profilul longitudinal 10.11.2015 08.12.2015 Ing.CAD 10.11.2015 08.12.2015 X X Pers suport CAD 10.11.2015 08.12.2015 X X

Page 6 of 12



Task Name Start Finish iul.15 aug.15 sep.15 oct.15 nov.15 dec.15 ian.16 feb.16 mar.16 apr.16 mai.16 iun.16 iul.16 aug.16 sep.16 oct.16 nov.16 dec.16 Ing.p.Drumuri 10.11.2015 08.12.2015 X X Pers. suport drumuri 10.11.2015 08.12.2015 X X Profilul transversal 09.12.2015 06.01.2015 Ing.CAD 09.12.2015 06.01.2015 X X Ing.p.Drumuri 09.12.2015 06.01.2015 X X Dimensionarea structurii rutiere 10.11.2015 19.11.2015 Ing.p.Drumuri 10.11.2015 19.11.2015 X Colectarea si evacuarea apelor pluviale 31.12.2015 20.01.2016 Specialist Hidrotehnica 31.12.2015 20.01.2016 X X Refacerea legaturilor rutiere 10.11.2015 07.12.2015 Ing.p.Drumuri 10.11.2015 07.12.2015 X X Lucrari de consolidar 04.01.2015 01.02.2016 Expert Geotehnica si Fundatii 04.01.2015 01.02.2016 X X Ing.p.Drumuri 04.01.2015 01.02.2016 X X Amenajarea intersectiilor 01.12.2015 28.12.2015 Ing.p.Drumuri 01.12.2015 28.12.2015 X Reintegrarea retelei de drumuri locale 29.12.2015 25.01.2016 Ing.p.Drumuri 29.12.2015 25.01.2016 X X Interactiuni cu CF 09.12.2015 28.12.2015 Ing.p.Drumuri 09.12.2015 28.12.2015 X Sisteme de protectie împotriva înzăpezirilor (avalanselor in zona de munte)

07.01.2016 27.01.2016

Ing.p.Drumuri 07.01.2016 27.01.2016 X Amenajare Peisagistica 28.01.2016 17.02.2016 Ing.p.Drumuri 28.01.2016 17.02.2016 X X Poduri/viaducte, pasaje, podete si ziduri de sprijin Sectiunea 1 si 5 16.10.2015 09.11.2015 Lucrari de poduri, viaducte 16.10.2015 09.11.2015 Ing.p.Poduri 16.10.2015 09.11.2015 X X Pers. suport poduri 16.10.2015 09.11.2015 X X Ing.CAD 16.10.2015 09.11.2015 X X Lucrari de pasaje, Noduri rutiere si intersectii 16.10.2015 09.11.2015 Ing.p.Poduri 16.10.2015 09.11.2015 X X Ing.CAD 16.10.2015 09.11.2015 X X

Poduri/viaducte, pasaje, podete si ziduri de sprijin Sectiunea 2,3,4 si 6 09.12.2015 10.02.2016

Lucrari de poduri, viaducte 09.12.2015 10.02.2016 Ing.CAD 09.12.2015 10.02.2016 X X X Ing.p.Poduri 09.12.2015 10.02.2016 X X X Lucrari de pasaje, Noduri rutiere si intersectii 09.12.2015 28.01.2016 Ing.p.Poduri 09.12.2015 28.01.2016 X X Pers. suport poduri 09.12.2015 28.01.2016 X X Ing.CAD 09.12.2015 28.01.2016 X X Lucrari de tuneluri Sectiunea 2,3,4 09.12.2015 18.02.2016 Proiectare tuneluri 09.12.2015 01.02.2015 Ing.Topograf 09.12.2015 01.02.2015 X X Pers. suport topo 09.12.2015 01.02.2015 X X Ing.p.Drumuri 09.12.2015 01.02.2015 X X Ing.CAD 09.12.2015 01.02.2015 X X Expert Geotehnica si Fundatii 09.12.2015 01.02.2015 X X Specialist Tuneluri 09.12.2015 01.02.2015 X X Utilitati, dotari si monitorizare 23.12.2015 18.02.2015 Inspector Utilitati 23.12.2015 18.02.2015 X X X

Page 7 of 12



Task Name Start Finish iul.15 aug.15 sep.15 oct.15 nov.15 dec.15 ian.16 feb.16 mar.16 apr.16 mai.16 iun.16 iul.16 aug.16 sep.16 oct.16 nov.16 dec.16 Dotări autostradă Sectiunea 1 si 5 22.10.2015 06.11.2015 Centre de intretinere si dotare 22.10.2015 04.11.2015 Ing.p.Drumuri 22.10.2015 04.11.2015 X X Ing.CAD 22.10.2015 04.11.2015 X X Specialist ITS 22.10.2015 04.11.2015 X X Pers suport ITS 22.10.2015 04.11.2015 X X Spatii de servicii, parcari, spatii de odihna, sisteme de iluminat 22.10.2015 06.11.2015 Ing.p.Drumuri 22.10.2015 06.11.2015 X X Ing.CAD 22.10.2015 06.11.2015 X X Specialist ITS 22.10.2015 06.11.2015 X X Pers suport ITS 22.10.2015 06.11.2015 X X Dotări autostradă Sectiunea 2,3,4 si 6 07.01.2016 09.02.2016 Centre de intretinere si dotare 07.01.2016 05.02.2016 Ing.p.Drumuri 07.01.2016 05.02.2016 X X Ing.CAD 07.01.2016 05.02.2016 X Specialist ITS 07.01.2016 05.02.2016 X X Pers suport ITS 07.01.2016 05.02.2016 X X Spatii de servicii, parcari, spatii de odihna, sisteme de iluminat 07.01.2016 09.02.2016 Ing.p.Drumuri 07.01.2016 09.02.2016 X X Ing.CAD 07.01.2016 09.02.2016 X X Specialist ITS 07.01.2016 09.02.2016 X X Pers suport ITS 07.01.2016 09.02.2016 X X Siguranta circulatiei rutiere Sectiunea 1 si 5 09.11.2015 08.12.2015 Marcaje, semnalizare si indicatoare rutiere 09.11.2015 18.11.2015 Ing.p.Drumuri 09.11.2015 18.11.2015 X X

Sistem de comunicatii si sistemul inteligent de control al traficului 12.11.2015 23.11.2015

Specialist ITS 12.11.2015 23.11.2015 X Pers suport ITS 12.11.2015 23.11.2015 X Specialist Trafic 12.11.2015 23.11.2015 X Raport audit de siguranta rutiera 19.11.2015 08.12.2015 Expert Audit Sig.Rutiera 19.11.2015 08.12.2015 X X Planul de operare si întretinere 11.11.2015 01.12.2015 Ing.p.Drumuri 11.11.2015 01.12.2015 X Coordonator materiale si ssm 11.11.2015 01.12.2015 X Siguranta circulatiei rutiere Sectiunea 2,3,4 si 6 10.02.2016 25.03.2016 Marcaje, semnalizare si indicatoare rutiere 10.02.2016 29.02.2016 Ing.p.Drumuri 10.02.2016 29.02.2016 X

Sistem de comunicatii si sistemul inteligent de control al traficului 15.02.2016 25.03.2016

Specialist ITS 15.02.2016 25.03.2016 X X Pers suport ITS 15.02.2016 25.03.2016 X X Specialist Trafic 15.02.2016 25.03.2016 X X Raport audit de siguranta rutiera 01.03.2016 21.03.2016 Expert Audit Sig.Rutiera 01.03.2016 21.03.2016 X Planul de operare si întretinere 10.02.2016 03.10.2016 Ing.p.Drumuri 10.02.2016 03.10.2016 X X X X X X X X X Coordonator materiale si ssm 10.02.2016 03.10.2016 X X X X X X X X X

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Sectiunea 1 si 5 12.08.2015 14.10.2016

Raportul privind impactul asupra mediului(RIM) 25.01.2016 09.09.2016 Expert Ec.Economia Mediului 25.01.2016 09.09.2016 X X X X X X X X X

Page 8 of 12



Task Name Start Finish iul.15 aug.15 sep.15 oct.15 nov.15 dec.15 ian.16 feb.16 mar.16 apr.16 mai.16 iun.16 iul.16 aug.16 sep.16 oct.16 nov.16 dec.16 Studiul de Evaluare Adecvata (SEA) 25.01.2016 02.09.2015 Expert Ec.Economia Mediului 25.01.2016 02.09.2015 X X X X X X X X X Planul de management de mediu (PMM) 30.05.2016 09.09.2015 Expert Ec.Economia Mediului 30.05.2016 09.09.2015 X X X X X

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Sectiunea 2,3,4 si 6 12.08.2015 14.10.2016

Raportul privind impactul asupra mediului(RIM) 25.01.2016 09.09.2016 Expert Ec.Economia Mediului 25.01.2016 09.09.2016 X X X X X X X X X Studiul de Evaluare Adecvata (SEA) 25.01.2016 02.09.2015 Expert Ec.Economia Mediului 25.01.2016 02.09.2015 X X X X X X X X X Planul de management de mediu (PMM) 30.05.2016 09.09.2015 Expert Ec.Economia Mediului 30.05.2016 09.09.2015 X X X X X ANALIZA COST‐BENEFICIU SI MODELUL FINANCIAR 09.11.2015 09.12.2015 Analiza socio‐economica 09.11.2015 24.11.2015 SpecialistACB si modelare fin. 09.11.2015 24.11.2015 X Analiza financiara 09.11.2015 24.11.2015 SpecialistACB si modelare fin. 09.11.2015 24.11.2015 X Analiza de senzitivitate si de risc 25.11.2015 02.12.2015 Specialist In managementul riscului 25.11.2015 02.12.2015 X Modelul Financiar 16.11.2015 26.11.2015 SpecialistACB si modelare fin. 16.11.2015 26.11.2015 X Manualul de utilizare al Modelului Financiar 27.11.2015 09.12.2015 SpecialistACB si modelare fin. 27.11.2015 09.12.2015 X X Pers. suport ACB si modelare fin. 27.11.2015 09.12.2015 X X

IDENTIFICAREA RETELELOR SI INSTALATIILOR EXISTENTE Sectiunea 1 si 5 12.10.2015 19.11.2015

Identificarea utilitatilor 12.10.2015 23.10.2015 Inspector Utilitati 12.10.2015 23.10.2015 X Pers. suport utilit 12.10.2015 23.10.2015 X Plan coordonator utilitati 26.10.2015 02.11.2015 Inspector Utilitati 26.10.2015 02.11.2015 X X Proiecte de mutari si protejari 26.10.2015 19.11.2015 Inspector Utilitati 26.10.2015 19.11.2015 X X IDENTIFICAREA RETELELOR SI INSTALATIILOR EXISTENTE Sectiunea 2,3,4 si 6

10.11.2015 04.01.2016

Identificarea utilitatilor 10.11.2015 23.11.2015 Inspector Utilitati 10.11.2015 23.11.2015 X Pers. suport utilit 10.11.2015 23.11.2015 X Plan coordonator utilitati 24.11.2015 03.12.2015 Inspector Utilitati 24.11.2015 03.12.2015 X X Proiecte de mutari si protejari 24.11.2015 04.01.2016 Inspector Utilitati 24.11.2015 04.01.2016 X X X Pers. suport utilit 24.11.2015 04.01.2016 X AUTORIZATII AVIZE SI ACORDURI Sectiunea 1 si 5 22.10.2015 17.12.2015 Elaborarea documentatiilor pentru avize si acorduri 22.10.2015 04.11.2015 Responsabil Avize si Acorduri 22.10.2015 04.11.2015 X X Elaborare DT pentru Autorizare Construire 02.12.2015 14.12.2015 Ing.p.Drumuri 02.12.2015 14.12.2015 X Ing.p.Poduri 02.12.2015 14.12.2015 X Ing.CAD 02.12.2015 14.12.2015 X Verificatori Atestati conf. Legii 10 15.12.2015 17.12.2015 Verificatori Atestati 15.12.2015 17.12.2015 X

Page 9 of 12



Task Name Start Finish iul.15 aug.15 sep.15 oct.15 nov.15 dec.15 ian.16 feb.16 mar.16 apr.16 mai.16 iun.16 iul.16 aug.16 sep.16 oct.16 nov.16 dec.16 AUTORIZATII AVIZE SI ACORDURI Sectiunea 2,3,4 si 6 07.01.2016 01.07.2016 Elaborarea documentatiilor pentru avize si acorduri 07.01.2016 20.01.2016 Responsabil Avize si Acorduri 07.01.2016 20.01.2016 X Elaborare DT pentru Autorizare Construire 16.06.2016 28.06.2016 Ing.p.Drumuri 16.06.2016 28.06.2016 X Ing.p.Poduri 16.06.2016 28.06.2016 X Ing.CAD 16.06.2016 28.06.2016 X Specialist Tuneluri 16.06.2016 28.06.2016 X Verificatori Atestati conf. Legii 10 29.06.2016 01.07.2016 Verificatori Atestati 29.06.2016 01.07.2016 X ESTIMARI DE COST Sectiunea 1 si 5 09.11.2015 01.12.2015 Cantitati si Deviz general si deviz pe obiect 09.11.2015 17.11.2015 Inginer Cantitati 09.11.2015 17.11.2015 X Ing.CAD 09.11.2015 17.11.2015 X Esalonarea investitiei 18.11.2015 20.11.2015 Inginer Cantitati 18.11.2015 20.11.2015 X X Indicatori tehnico‐economici 23.11.2015 25.11.2015 Ing.p.Drumuri 23.11.2015 25.11.2015 X Nota de prezentare CTE pentru aprobarea indicatorilor tehnico‐economici

25.11.2015 01.12.2015

Ing.p.Drumuri 25.11.2015 01.12.2015 X X Ing.p.Poduri 25.11.2015 01.12.2015 X X Predare Studiu de Fezabilitate Preliminar 01.12.2015 01.12.2015 ESTIMARI DE COST Sectiunea 2,3,4 si 6 28.03.2016 15.06.2016 Cantitati si Deviz general si deviz pe obiect 28.03.2016 29.04.2016 Inginer Cantitati 28.03.2016 29.04.2016 X X Ing.CAD 28.03.2016 29.04.2016 X X Esalonarea investitiei 02.05.2016 16.05.2016 Inginer Cantitati 02.05.2016 16.05.2016 X Indicatori tehnico‐economici 17.05.2016 02.06.2016 Ing.p.Drumuri 17.05.2016 02.06.2016 X X Nota de prezentare CTE pentru aprobarea indicatorilor tehnico‐economici

02.06.2015 15.06.2016

Ing.p.Drumuri 02.06.2015 15.06.2016 X Ing.p.Poduri 02.06.2015 15.06.2016 X Specialist Tuneluri 02.06.2015 15.06.2016 X Predare Studiu de Fezabilitate Preliminar 15.06.2016 15.06.2016 FINALIZARE STUDIU DE FEZABILITATE FINAL Sectiunea 1 si 5 04.11.2015 15.12.2015 Implementare observatii Beneficiar, Jaspers; AMPOST; etc. 04.11.2015 15.12.2015 Ing.Topograf 04.11.2015 15.12.2015 X X Pers. suport topo 04.11.2015 15.12.2015 X X Ing.p.Drumuri 04.11.2015 15.12.2015 X X Expert Geotehnica si Fundatii 04.11.2015 15.12.2015 X X Ing.p.Poduri 04.11.2015 15.12.2015 X X Expert Ec.Economia Mediului 04.11.2015 15.12.2015 X X SpecialistACB si modelare fin. 04.11.2015 15.12.2015 X X Arheolog 04.11.2015 15.12.2015 X X Expert ANEVAR 04.11.2015 15.12.2015 X X Specialist Hidrotehnica 04.11.2015 15.12.2015 X X Specialist Trafic 04.11.2015 15.12.2015 X X Specialist ITS 04.11.2015 15.12.2015 X X Pers suport ITS 04.11.2015 15.12.2015 X X

Page 10 of 12



Task Name Start Finish iul.15 aug.15 sep.15 oct.15 nov.15 dec.15 ian.16 feb.16 mar.16 apr.16 mai.16 iun.16 iul.16 aug.16 sep.16 oct.16 nov.16 dec.16 Specialist In managementul riscului 04.11.2015 15.12.2015 X X Expert Audit Sig.Rutiera 04.11.2015 15.12.2015 X X Ing.CAD 04.11.2015 15.12.2015 X X Inginer Cantitati 04.11.2015 15.12.2015 X X Verificatori Atestati 04.11.2015 15.12.2015 X X Coordonator materiale si ssm 04.11.2015 15.12.2015 X X Inspector Utilitati 04.11.2015 15.12.2015 X X Responsabil Avize si Acorduri 04.11.2015 15.12.2015 X X Predare SF Final 15.12.2015 15.12.2015 FINALIZARE STUDIU DE FEZABILITATE FINAL Sectiunea 2,3,4 si 6 16.06.2016 15.07.2016 Implementare observatii Beneficiar, Jaspers; AMPOST; etc. 16.06.2016 15.07.2016 Ing.Topograf 16.06.2016 15.07.2016 X X Pers. suport topo 16.06.2016 15.07.2016 X X Ing.p.Drumuri 16.06.2016 15.07.2016 X X Expert Geotehnica si Fundatii 16.06.2016 15.07.2016 X X Ing.p.Poduri 16.06.2016 15.07.2016 X X Expert Ec.Economia Mediului 16.06.2016 15.07.2016 X X SpecialistACB si modelare fin. 16.06.2016 15.07.2016 X X Arheolog 16.06.2016 15.07.2016 X X Expert ANEVAR 16.06.2016 15.07.2016 X X Specialist Hidrotehnica 16.06.2016 15.07.2016 X X Specialist Trafic 16.06.2016 15.07.2016 X X Specialist ITS 16.06.2016 15.07.2016 X X Pers suport ITS 16.06.2016 15.07.2016 X X Specialist In managementul riscului 16.06.2016 15.07.2016 X X Expert Audit Sig.Rutiera 16.06.2016 15.07.2016 X X Ing.CAD 16.06.2016 15.07.2016 X X Inginer Cantitati 16.06.2016 15.07.2016 X X Verificatori Atestati 16.06.2016 15.07.2016 X X Coordonator materiale si ssm 16.06.2016 15.07.2016 X X Inspector Utilitati 16.06.2016 15.07.2016 X X Responsabil Avize si Acorduri 16.06.2016 15.07.2016 X X Predare SF Final 15.07.2016 15.07.2016 ASISTENTA ACORDATA BENEFICIARULUI IN SUSTINEREA APLICATIEI DE FINANTARE

18.07.2016 16.12.2016

Ing.p.Drumuri 18.07.2016 16.12.2016 X X X X X X Expert Geotehnica si Fundatii 18.07.2016 16.12.2016 X X X X X X Ing.p.Poduri 18.07.2016 16.12.2016 X X X X X X Expert Ec.Economia Mediului 18.07.2016 16.12.2016 X X X X X X SpecialistACB si modelare fin. 18.07.2016 16.12.2016 X X X X X X Specialist Hidrotehnica 18.07.2016 16.12.2016 X X X X X X Expert Achizitii Publice 18.07.2016 16.12.2016 X X X X X X Responsabil Avize si Acorduri 18.07.2016 16.12.2016 X X X X X X DOCUMENTATIA DE ATRIBUIRE A CONTRACTULUI DE PROIECTARE SI EXECUTIE

16.12.2015 22.09.2016

Documentatie de atribuire Draft Sectiunea 1 si 5 16.12.2015 13.01.2016 Expert Achizitii Publice 16.12.2015 13.01.2016 X X Documentatie de atribuire Draft Sectiunea 2,3,4 si 6 18.07.2016 15.08.2016 Expert Achizitii Publice 18.07.2016 15.08.2016 X X Documentatie de atribuire Finala 16.08.2016 22.09.2016 Expert Achizitii Publice 16.08.2016 22.09.2016 X X Pers suport Achizitii Publice 16.08.2016 22.09.2016 X X

Page 11 of 12



Task Name Start Finish iul.15 aug.15 sep.15 oct.15 nov.15 dec.15 ian.16 feb.16 mar.16 apr.16 mai.16 iun.16 iul.16 aug.16 sep.16 oct.16 nov.16 dec.16 Raport de Finalizare a serviciilor 16.12.2016 16.12.2016

Page 12 of 12

CNADNR S. A.



7.2. PROGRAMUL SERVICIILOR

ID ID Task Name Duration Start Finish

1 1 Miles stones / Puncte de referinta 373 days Wed 7/15/15 Fri 12/16/162 2 Award letter / Ordin de incepere 0 days Wed 7/15/15 Wed 7/15/153 3 Submission Inception Report / Predeare raport de inceput 0 days Fri 8/14/15 Fri 8/14/154 4 Submission draft form FS section 1 and 5 /Predare SF preliminar sectiunile 1 si 5 0 days Mon 11/16/15 Mon 11/16/155 5 Submission draft form FS section 2,3,4 and 6 / Predare SF preliminar sectiunile 2,3,4 si 6 0 days Wed 6/15/16 Wed 6/15/166 6 Submission final FS section 1 and 5 / Predare SF final sectiunile 1 si 5 0 days Tue 12/15/15 Tue 12/15/157 7 Submission final FS section 2,3,4 and 6 / Predare SF final sectiunile 2,3,4 si 6 0 days Fri 7/15/16 Fri 7/15/168 8 Report at the end of services / Raport de finalizare a serviciilor 0 days Fri 12/16/16 Fri 12/16/169 9 Management 373 days Wed 7/15/15 Fri 12/16/16

10 10 Management 357 days Wed 7/15/15 Thu 11/24/1611 11 Inception Report / Raport de inceput 23 days Wed 7/15/15 Fri 8/14/1512 12 Archived the existing informations / Culegere date existente 4 days Wed 7/15/15 Mon 7/20/1513 13 Analysing existing informations / Analiza datelor existente 4 days Tue 7/21/15 Fri 7/24/1514 14 Site visit / Vizita in teren 5 days Wed 7/15/15 Tue 7/21/1515 15 Prepare the Inception Report / Intocmire raport de inceput 13 days Wed 7/22/15 Fri 8/7/1516 16 Submission of Inception Report / Predare raport de inceput 0 days Fri 8/14/15 Fri 8/14/1517 17 Feasibility Study / Studiu de fezabilitate 65 days Wed 7/15/15 Tue 10/13/1518 18 Traffic Study / Studiu de trafic 65 days Wed 7/15/15 Tue 10/13/1519 19 Colecting primary existing data / Colectare date primare existente 10 days Wed 7/15/15 Tue 7/28/1520 20 Recensamant de trafic - investigatii de circulatie 20 days Wed 7/22/15 Tue 8/18/1521 21 Origin - Destination census / Ancheta O-D 20 days Wed 7/29/15 Tue 8/25/1522 22 Analaizing the existing study and data / Analiza studiilor si datelor existente 10 days Wed 8/12/15 Tue 8/25/1523 23 Base year traffic Model / Modelul anului de baza 10 days Wed 8/19/15 Tue 9/1/1524 24 Calibration and validation / Calibrare si validare 10 days Wed 8/26/15 Tue 9/8/1525 25 Future year models / Modelul de prognoza 5 days Wed 9/9/15 Tue 9/15/1526 26 Identificare interventii 5 days Wed 9/16/15 Tue 9/22/1527 27 Testing scenarious / Testarea scenariilor 10 days Wed 9/16/15 Tue 9/29/1528 28 Dezvoltarea analizei selectate 10 days Wed 9/16/15 Tue 9/29/1529 29 Capacitatea de circulatie si traficul de calcul 5 days Wed 9/30/15 Tue 10/6/1530 30 Draft Report and final report / Raport Draft si Raport final 15 days Wed 9/23/15 Tue 10/13/1531 31 Study of optimal alignment / Studiul Alternativelor de traseu 41 days Wed 7/22/15 Wed 9/16/1532 32 Draft alignment / Schita traseului 5 days Wed 7/22/15 Tue 7/28/1533 33 Layout of alignment / Traseul in plan 10 days Wed 7/29/15 Tue 8/11/1534 34 Longitudinal Profile / Traseul in profil longitudinal 10 days Wed 8/5/15 Tue 8/18/1535 35 Typical Cross sections / Traseul in profil transversal 10 days Wed 8/12/15 Tue 8/25/1536 36 Road structure / Structura rutiera proiectata 9 days Wed 8/12/15 Mon 8/24/1537 37 Bridges / Lucrari de arta proiectate 14 days Wed 8/19/15 Mon 9/7/1538 38 Hydarulic scheme / Scurgerea si evacuarea apelor 14 days Mon 8/17/15 Thu 9/3/1539 39 List of restrictions for each option of Alignment / Lista Constrangerilor/Restrictiilor pe fiecare optiune 6 days Tue 9/1/15 Tue 9/8/1540 40 Traffic census for each option of alignment / Trafic rutier pe fiecare optiune 20 days Wed 8/12/15 Tue 9/8/1541 41 Proiecte ……… Concurente 9 days Tue 9/1/15 Fri 9/11/1542 42 Multicriteria Analisys for each option / Evaluarea si Analiza multicriteriala a Optiunilor 7 days Tue 9/8/15 Wed 9/16/1543 43 Site investigations / Investigatii de teren 287 days Wed 8/12/15 Thu 9/15/1644 44 Hydrological and Hydraulical study / Studii hidrologice si hidraulice detaliate 24 days Wed 8/12/15 Mon 9/14/1545 45 Hidrological study Sections 1 and 5 / Studii hidrologice Sectiunea 1 si 5 8 days Wed 8/12/15 Fri 8/21/1546 46 Hydraulical study Sectins 1 and 5 / Studii hidraulice Sectiunea 1 si 5 12 days Wed 8/19/15 Thu 9/3/1547 47 Hidrological study Sections 2,3,4 and 6 / Studii hidrologice Sectiunea 2,3,4 si 6 12 days Mon 8/17/15 Tue 9/1/1548 48 Hydraulical study Sectins 2,3,4 and 6 / Studii hidraulice Sectiunea 2,3,4 si 6 12 days Fri 8/28/15 Mon 9/14/1549 49 Detailed geotechnical study / Studii geotehnice detaliate 210 days Thu 9/17/15 Wed 7/6/1650 50 Geotechnical investigations / INVESTIGAȚII GEOTEHNICE 210 days Thu 9/17/15 Wed 7/6/1651 51 Section 1 /Secțiunea 1 - Sibiu - Boița (11 km) 84 days Thu 9/17/15 Tue 1/12/1652 52 Maping and clearing / Cartare și defrișare 35 days Thu 9/17/15 Wed 11/4/1553 53 Geological and geomorphological maps / Cartare geologică și geomorfologică 35 days Thu 9/17/15 Wed 11/4/1554 54 Clearing the work area and marking the investigation points / Defrișare, platforme de lucru și marcare

puncte de investigare (11 km)35 days Thu 9/17/15 Wed 11/4/15

55 55 Field investigations / Investigații de teren 59 days Thu 9/17/15 Tue 12/8/1556 56 Drilling for culverts / Foraje podețe (330ml) 27 days Thu 10/1/15 Fri 11/6/1557 57 Drilling for bridges / Foraje poduri (1320ml) 33 days Thu 10/1/15 Mon 11/16/1558 58 Drilling for road / Foraje drum (330ml) 30 days Thu 10/1/15 Wed 11/11/1559 59 Drilling for consolidations / Foraje consolidări (2685ml) 49 days Thu 10/1/15 Tue 12/8/1560 60 Drilling for tunnels / Foraje tunele 1 day Thu 9/17/15 Thu 9/17/1561 61 Nondestructive testing / Încercări nedistructive 20 days Thu 10/1/15 Wed 10/28/1562 62 Seismic tests / Încercări seismice (41buc) 20 days Thu 10/1/15 Wed 10/28/1563 63 Geophysical tests / Încercări geofizice (70buc) 20 days Thu 10/1/15 Wed 10/28/1564 64 Laboratory tests / Încercări de laborator 49 days Thu 10/15/15 Tue 12/22/1565 65 Phisycal tests for soft samples / Încercări fizice probe moi (932buc) 49 days Thu 10/15/15 Tue 12/22/1566 66 Phisycal - Mechanical tests / Încercări fizice+mecanice (594buc) 49 days Thu 10/15/15 Tue 12/22/1567 67 Phisical tests for uncohesive material / Încercări fizice probe necoezive (528 buc) 49 days Thu 10/15/15 Tue 12/22/1568 68 Mechanical tests for rocks / Încercări mecanice roci tari (598buc) 49 days Thu 10/15/15 Tue 12/22/1569 69 Summarize and process data / Interpretare și centralizare analize 69 days Thu 10/8/15 Tue 1/12/1670 70 Elaboration drilling sheets / Întocmire fișe de foraj (257buc) 48 days Thu 10/8/15 Mon 12/14/1571 71 Prepare the geotechnical study / Întocmire Studiu geotehnic 10 days Wed 12/23/15 Tue 1/5/1672 72 Verify the geotechnical study / Verificare Studiu geotehnic 5 days Wed 1/6/16 Tue 1/12/16

0%7/15

8/1411/16

6/1512/15

7/1512/160%

0%0%

0%0%

0%0%

8/140%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%0%

0%0%0%0%0%

0%0%

0%0%

12 4 26 17 8 30 22 13 5 27 18 9 2 24 15 7 29 20 12 3 25 16 8 30 21 13 4 26May 25, '15 Jul 13, '15 Aug 31, '15 Oct 19, '15 Dec 7, '15 Jan 25, '16 Mar 14, '16 May 2, '16 Jun 20, '16 Aug 8, '16 Sep 26, '16 Nov 14, '16 Jan 2, '17

Critical

Critical Split

Critical Progress

Task

Split

Task Progress

Baseline

Baseline Split

Baseline Milestone

Milestone

Summary Progress

Summary

Project Summary

External Tasks

External Milestone

Inactive Milestone

Inactive Summary

Manual Task

Duration-only

Manual Summary Rollup

Manual Summary

Start-only

Finish-only

External Tasks

External Milestone

Deadline

Page 1

Project: Bar chart rev.03Date: Thu 9/3/15

You created this PDF from an application that is not licensed to print to novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

http://www.novapdf.com


73 73 Section 5 / Secțiunea 5. Curtea de Argeș - Pitești (30km) 84 days Thu 9/17/15 Tue 1/12/1674 74 Maping and clearing / Cartare și defrișare 40 days Thu 9/17/15 Wed 11/11/1575 75 Geological and geomorphological maps / Cartare geologică și geomorfologică 40 days Thu 9/17/15 Wed 11/11/1576 76 Clearing the work area and marking the investigation points / Defrișare, platforme de lucru și marcare


77 77 Field investigations / Investigații de teren 60 days Thu 9/17/15 Wed 12/9/1578 78 Drilling for culverts / Foraje podețe (900ml) 20 days Thu 10/1/15 Wed 10/28/1579 79 Drilling for bridges / Foraje poduri (3600ml) 50 days Thu 10/1/15 Wed 12/9/1580 80 Drilling for road / Foraje drum (900ml 50 days Thu 10/1/15 Wed 12/9/1581 81 Drilling for consolidations / Foraje consolidări (7275ml) 50 days Thu 10/1/15 Wed 12/9/1582 82 Drilling for tunnels / Foraje tunele 1 day Thu 9/17/15 Thu 9/17/1583 83 Nondestructive testing / Încercări nedistructive 30 days Thu 10/29/15 Wed 12/9/1584 84 Seismic tests / Încercări seismice (207buc) 30 days Thu 10/29/15 Wed 12/9/1585 85 Geophysical tests / Încercări geofizice (113buc) 30 days Thu 10/29/15 Wed 12/9/1586 86 Laboratory tests / Încercări de laborator 49 days Thu 10/15/15 Tue 12/22/1587 87 Phisycal tests for soft samples / Încercări fizice probe moi (2567buc) 49 days Thu 10/15/15 Tue 12/22/1588 88 Phisycal - Mechanical tests / Încercări fizice+mecanice (1641buc) 49 days Thu 10/15/15 Tue 12/22/1589 89 Phisical tests for uncohesive material / Încercări fizice probe necoezive (1461buc) 49 days Thu 10/15/15 Tue 12/22/1590 90 Mechanical tests for rocks / Încercări mecanice roci tari (1650buc) 49 days Thu 10/15/15 Tue 12/22/1591 91 Summarize and process data / Interpretare și centralizare analize 69 days Thu 10/8/15 Tue 1/12/1692 92 Elaboration drilling sheets / Întocmire fișe de foraj (707buc) 48 days Thu 10/8/15 Mon 12/14/1593 93 Prepare the geotechnical study / Întocmire Studiu geotehnic 10 days Wed 12/23/15 Tue 1/5/1694 94 Verify the geotechnical study / Verificare Studiu geotehnic 5 days Wed 1/6/16 Tue 1/12/1695 95 Section 2 / Secțiunea 2. Boița - Racovița (26 km) 160 days Thu 10/29/15 Wed 6/8/1696 96 Maping and clearing / Cartare și defrișare 95 days Thu 11/5/15 Wed 3/16/1697 97 Geological and geomorphological maps / Cartare geologică și geomorfologică 95 days Thu 11/5/15 Wed 3/16/1698 98 Clearing the work area and marking the investigation points / Defrișare, platforme de lucru și marcare


99 99 Field investigations / Investigații de teren 129 days Thu 10/29/15 Tue 4/26/16100 100 Drilling for culverts / Foraje podețe (780ml) 98 days Mon 11/9/15 Wed 3/23/16101 101 Drilling for bridges / Foraje poduri (3120ml) 107 days Tue 11/17/15 Wed 4/13/16102 102 Drilling for road / Foraje drum (780ml) 98 days Thu 11/12/15 Mon 3/28/16103 103 Drilling for consolidations / Foraje consolidări (6305 ml) 100 days Wed 12/9/15 Tue 4/26/16104 104 Drilling for tunnels / Foraje tunele 89 days Thu 10/29/15 Tue 3/1/16105 105 Nondestructive testing / Încercări nedistructive 60 days Thu 12/10/15 Wed 3/2/16106 106 Seismic tests / Încercări seismice (164 buc) 60 days Thu 12/10/15 Wed 3/2/16107 107 Geophysical tests / Încercări geofizice (97 buc) 60 days Thu 12/10/15 Wed 3/2/16108 108 Laboratory tests / Încercări de laborator 100 days Wed 12/23/15 Tue 5/10/16109 109 Phisycal tests for soft samples / Încercări fizice probe moi (2281 buc) 100 days Wed 12/23/15 Tue 5/10/16110 110 Phisycal - Mechanical tests / Încercări fizice+mecanice (1464 buc) 100 days Wed 12/23/15 Tue 5/10/16111 111 Phisical tests for uncohesive material / Încercări fizice probe necoezive (1308 buc) 100 days Wed 12/23/15 Tue 5/10/16112 112 Mechanical tests for rocks / Încercări mecanice roci tari (1472 buc) 100 days Wed 12/23/15 Tue 5/10/16113 113 Summarize and process data / Interpretare și centralizare analize 121 days Wed 12/23/15 Wed 6/8/16114 114 Elaboration drilling sheets / Întocmire fișe de foraj (627 buc) 100 days Wed 12/23/15 Tue 5/10/16115 115 Prepare the geotechnical study / Întocmire Studiu geotehnic 15 days Wed 5/11/16 Tue 5/31/16116 116 Verify the geotechnical study / Verificare Studiu geotehnic 6 days Wed 6/1/16 Wed 6/8/16117 117 Section 3 / Secțiunea 3. Racoviță - Văleni (29 km) 171 days Thu 11/5/15 Thu 6/30/16118 118 Maping and clearing / Cartare și defrișare 45 days Thu 11/5/15 Wed 1/6/16119 119 Geological and geomorphological maps / Cartare geologică și geomorfologică 45 days Thu 11/5/15 Wed 1/6/16120 120 Clearing the work area and marking the investigation points / Defrișare, platforme de lucru și marcare


121 121 Field investigations / Investigații de teren 100 days Thu 1/7/16 Wed 5/25/16122 122 Drilling for culverts / Foraje podețe (870ml) 36 days Thu 3/24/16 Thu 5/12/16123 123 Drilling for bridges / Foraje poduri (3480ml) 100 days Thu 1/7/16 Wed 5/25/16124 124 Drilling for road / Foraje drum (870ml) 35 days Tue 3/29/16 Mon 5/16/16125 125 Drilling for tunnels / Foraje tunele 5 days Wed 3/2/16 Tue 3/8/16126 126 Nondestructive testing / Încercări nedistructive 60 days Thu 3/3/16 Wed 5/25/16127 127 Seismic tests / Încercări seismice (201buc) 60 days Thu 3/3/16 Wed 5/25/16128 128 Geophysical tests / Încercări geofizice (109buc) 60 days Thu 3/3/16 Wed 5/25/16129 129 Laboratory tests / Încercări de laborator 100 days Thu 1/14/16 Wed 6/1/16130 130 Phisycal tests for soft samples / Încercări fizice probe moi (2465buc) 100 days Thu 1/14/16 Wed 6/1/16131 131 Phisycal - Mechanical tests / Încercări fizice+mecanice (1574buc) 100 days Thu 1/14/16 Wed 6/1/16132 132 Phisical tests for uncohesive material / Încercări fizice probe necoezive (1400buc) 100 days Thu 1/14/16 Wed 6/1/16133 133 Mechanical tests for rocks / Încercări mecanice roci tari (1583buc) 100 days Thu 1/14/16 Wed 6/1/16134 134 Summarize and process data / Interpretare și centralizare analize 116 days Thu 1/21/16 Thu 6/30/16135 135 Elaboration drilling sheets / Întocmire fișe de foraj (647buc) 100 days Thu 1/21/16 Wed 6/8/16136 136 Prepare the geotechnical study / Întocmire Studiu geotehnic 15 days Thu 6/2/16 Wed 6/22/16137 137 Verify the geotechnical study / Verificare Studiu geotehnic 6 days Thu 6/23/16 Thu 6/30/16138 138 Section 4 / Secțiunea 4. Văleni - Curtea de Argeș (22km) 150 days Thu 12/10/15 Wed 7/6/16139 139 Maping and clearing / Cartare și defrișare 45 days Thu 12/10/15 Wed 2/10/16140 140 Geological and geomorphological maps / Cartare geologică și geomorfologică 45 days Thu 12/10/15 Wed 2/10/16141 141 Clearing the work area and marking the investigation points / Defrișare, platforme de lucru și marcare


142 142 Field investigations / Investigații de teren 100 days Wed 1/20/16 Tue 6/7/16

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%0%

0%0%

0%0%

0%0%0%0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%0%

0%0%0%0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%0%0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%


Critical

Critical Split

Critical Progress

Task

Split

Task Progress

Baseline

Baseline Split

Baseline Milestone

Milestone

Summary Progress

Summary

Project Summary

External Tasks

External Milestone

Inactive Milestone

Inactive Summary

Manual Task

Duration-only


Manual Summary

Start-only

Finish-only

External Tasks

External Milestone

Deadline

Page 2





143 143 Drilling for culverts / Foraje podețe (660ml) 30 days Thu 4/14/16 Wed 5/25/16144 144 Drilling for bridges / Foraje poduri (2640ml) 80 days Thu 1/28/16 Wed 5/18/16145 145 Drilling for road / Foraje drum (660ml) 30 days Tue 4/19/16 Mon 5/30/16146 146 Drilling for consolidations / Foraje consolidări (5335ml) 100 days Wed 1/20/16 Tue 6/7/16147 147 Drilling for tunnels / Foraje tunele 10 days Wed 3/9/16 Tue 3/22/16148 148 Nondestructive testing / Încercări nedistructive 26 days Thu 5/26/16 Thu 6/30/16149 149 Seismic tests / Încercări seismice (152buc) 26 days Thu 5/26/16 Thu 6/30/16150 150 Geophysical tests / Încercări geofizice(83buc) 26 days Thu 5/26/16 Thu 6/30/16151 151 Laboratory tests / Încercări de laborator 90 days Wed 2/3/16 Tue 6/7/16152 152 Phisycal tests for soft samples / Încercări fizice probe moi (1883buc) 90 days Wed 2/3/16 Tue 6/7/16153 153 Phisycal - Mechanical tests / Încercări fizice+mecanice (1204buc) 90 days Wed 2/3/16 Tue 6/7/16154 154 Phisical tests for uncohesive material / Încercări fizice probe necoezive (1072buc) 90 days Wed 2/3/16 Tue 6/7/16155 155 Mechanical tests for rocks / Încercări mecanice roci tari (1210buc) 90 days Wed 2/3/16 Tue 6/7/16156 156 Summarize and process data / Interpretare și centralizare analize 116 days Wed 1/27/16 Wed 7/6/16157 157 Elaboration drilling sheets / Întocmire fișe de foraj (562buc) 100 days Wed 1/27/16 Tue 6/14/16158 158 Prepare the geotechnical study / Întocmire Studiu geotehnic 15 days Wed 6/8/16 Tue 6/28/16159 159 Verify the geotechnical study / Verificare Studiu geotehnic 6 days Wed 6/29/16 Wed 7/6/16160 160 Sectiunea 6 ( DN73C arround of 39km ) 154 days Mon 11/30/15 Thu 6/30/16161 161 Investigatii de teren - Sectiunea 6 [Lot6] - DN 73C Tigveni - Ramnicu Valcea 50 days Wed 1/20/16 Tue 3/29/16162 162 Studii de laborator - Sectiunea 6 [Lot6] - DN 73C Tigveni - Ramnicu Valcea 73 days Wed 1/20/16 Fri 4/29/16163 163 Cartare geotehnica - Sectiunea 6 [Lot6] - DN 73C Tigveni - Ramnicu Valcea 28 days Mon 11/30/15 Wed 1/6/16164 164 Raport studiu geotehnic - Sectiunea 6 [Lot6] - DN 73C Tigveni - Ramnicu Valcea 14 days Fri 6/3/16 Wed 6/22/16165 165 Verificare conform Lege 10/1995 - Sectiunea 6 [Lot6] - DN 73C Tigveni - Ramnicu Valcea 6 days Thu 6/23/16 Thu 6/30/16166 166 Detailed topographical study / Studii topografice detaliate Sectiunea 1 si 5 22 days Wed 8/26/15 Thu 9/24/15167 167 Procurement of maps and ortophoto / Procurare harti si ortofotograme 5 days Wed 8/26/15 Tue 9/1/15168 168 Topographical measurements of the control points / Masuratori topografice ale punctelor de control 14 days Wed 9/2/15 Mon 9/21/15169 169 Prepared the DTM model / Elaborarea modelului digital al terenului 5 days Fri 9/18/15 Thu 9/24/15170 170 Detailed topographical study / Studii topografice detaliate Sectiunea 2,3,4 si 6 42 days Wed 8/26/15 Thu 10/22/15171 171 Procurement of maps and ortophoto / Procurare harti si ortofotograme 7 days Wed 8/26/15 Thu 9/3/15172 172 Topographical measurements of the control points / Masuratori topografice ale punctelor de control 26 days Fri 9/4/15 Fri 10/9/15173 173 Prepared the DTM model / Elaborarea modelului digital al terenului 9 days Mon 10/12/15 Thu 10/22/15174 174 Archeologycal study / Studiu Arheologic Sectiunea 1 si 5 44 days Wed 8/26/15 Mon 10/26/15175 175 Preliminary evaluation / Evaluare preliminara 15 days Wed 8/26/15 Tue 9/15/15176 176 Archeologycal ground survey / Diagnostic arheologic 29 days Wed 9/16/15 Mon 10/26/15177 177 Archeologycal study / Studiu Arheologic Sectiunea 2,3,4 si 6 83 days Mon 8/31/15 Wed 12/23/15178 178 Preliminary evaluation / Evaluare preliminara 19 days Mon 8/31/15 Thu 9/24/15179 179 Archeologycal ground survey / Diagnostic arheologic 64 days Fri 9/25/15 Wed 12/23/15180 180 Other investigation of soil and materials / Alte investigatii de sol si materiale Sectiunea 1 si 5 33 days Thu 7/7/16 Mon 8/22/16181 181 Soil and material resources investigations / Investigatii de sol si resurse materiale 13 days Thu 7/7/16 Mon 7/25/16182 182 Report related to soil and construction materials / Raport privind solul, materialele de constructie si 20 days Tue 7/26/16 Mon 8/22/16183 183 Other investigation of soil and materials / Alte investigatii de sol si materiale Sectiunea 2,3,4 si 6 51 days Thu 7/7/16 Thu 9/15/16184 184 Soil and material resources investigations / Investigatii de sol si resurse materiale 19 days Thu 7/7/16 Tue 8/2/16185 185 Report related to soil and construction materials / Raport privind solul, materialele de constructie si 32 days Wed 8/3/16 Thu 9/15/16186 186 Study related to land ocupation / Studii privind ocuparea terenurilor Sectiunea 1 si 5 41 days Fri 9/25/15 Fri 11/20/15187 187 Owners identification / Identificarea proprietarilor 22 days Fri 9/25/15 Mon 10/26/15188 188 Create the plans / Crearea planurilor parcelare 20 days Tue 9/29/15 Mon 10/26/15189 189 Pedological study / Studii pedologice 12 days Tue 10/27/15 Wed 11/11/15190 190 Evaluation report / Raportul de evaluare 7 days Thu 11/12/15 Fri 11/20/15191 191 Study related to land ocupation / Studii privind ocuparea terenurilor Sectiunea 2,3,4 si6 64 days Fri 10/23/15 Wed 1/20/16192 192 Owners identification / Identificarea proprietarilor 38 days Fri 10/23/15 Tue 12/15/15193 193 Create the plans / Crearea planurilor parcelare 31 days Tue 10/27/15 Tue 12/8/15194 194 Pedological study / Studii pedologice 19 days Wed 12/9/15 Mon 1/4/16195 195 Evaluation report / Raportul de evaluare 12 days Tue 1/5/16 Wed 1/20/16196 196 Design activities / Activitati de proiectare 308 days Wed 8/12/15 Fri 10/14/16197 197 Road works Section 1 and 5 / Lucrari de drum Sectiunea 1 si 5 38 days Fri 9/25/15 Tue 11/17/15198 198 Layout / Traseul in plan 11 days Fri 9/25/15 Fri 10/9/15199 199 Longitudinal profile / Profil longitudinal 13 days Tue 9/29/15 Thu 10/15/15200 200 Typical cross section / Profil transversal 10 days Thu 10/8/15 Wed 10/21/15201 201 Road structure calculation / Dimensionarea structurii rutiere 4 days Mon 10/12/15 Thu 10/15/15202 202 Collecting and discharge the water / Colectarea si evacuarea apelor pluviale 9 days Fri 10/16/15 Wed 10/28/15203 203 Restoring link road / Refacerea legaturilor rutiere 11 days Mon 10/12/15 Mon 10/26/15204 204 Consolidation works / Lucrari de consolidare 13 days Tue 10/13/15 Thu 10/29/15205 205 Junctions arrangement / Amenajarea intersectiilor 9 days Thu 10/22/15 Tue 11/3/15206 206 Reintegrate the local network roads / Reintegrarea retelei de drumuri locale 9 days Thu 11/5/15 Tue 11/17/15207 207 Railway interferences / Interactiuni cu CF 10 days Mon 10/12/15 Fri 10/23/15208 208 Snow system protection / Sisteme de protectie impotriva zapezilor 5 days Thu 10/22/15 Wed 10/28/15209 209 Landscape arrangement / Amenajare peisagistica 12 days Thu 10/22/15 Fri 11/6/15210 210 Road works Section 2,3,4 and 6 / Lucrari de drum Sectiunea 2,3,4 si 6 101 days Wed 9/30/15 Wed 2/17/16211 211 Layout / Traseul in plan 29 days Wed 9/30/15 Mon 11/9/15212 212 Longitudinal profile / Profil longitudinal 21 days Tue 11/10/15 Tue 12/8/15213 213 Typical cross section / Profil transversal 21 days Wed 12/9/15 Wed 1/6/16214 214 Road structure calculation / Dimensionarea structurii rutiere 8 days Tue 11/10/15 Thu 11/19/15

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%0%0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%


Critical

Critical Split

Critical Progress

Task

Split

Task Progress

Baseline

Baseline Split

Baseline Milestone

Milestone

Summary Progress

Summary

Project Summary

External Tasks

External Milestone

Inactive Milestone

Inactive Summary

Manual Task

Duration-only


Manual Summary

Start-only

Finish-only

External Tasks

External Milestone

Deadline

Page 3





215 215 Collecting and discharge the water / Colectarea si evacuarea apelor pluviale 15 days Thu 12/31/15 Wed 1/20/16216 216 Restoring link road / Refacerea legaturilor rutiere 20 days Tue 11/10/15 Mon 12/7/15217 217 Consolidation works / Lucrari de consolidare 21 days Mon 1/4/16 Mon 2/1/16218 218 Junctions arrangement / Amenajarea intersectiilor 20 days Tue 12/1/15 Mon 12/28/15219 219 Reintegrate the local network roads / Reintegrarea retelei de drumuri locale 20 days Tue 12/29/15 Mon 1/25/16220 220 Railway interferences / Interactiuni cu CF 14 days Wed 12/9/15 Mon 12/28/15221 221 Snow system protection / Sisteme de protectie impotriva zapezilor 15 days Thu 1/7/16 Wed 1/27/16222 222 Landscape arrangement / Amenajare peisagistica 15 days Thu 1/28/16 Wed 2/17/16223 223 Bridges/Viaducts, Overpasses, culverts and retainig walls / Poduri/Viaducte, pasaje, podete si ziduri de

sprijin Sectiunea 1 si 517 days Fri 10/16/15 Mon 11/9/15

224 224 Bridges and viaducts works / Lucrari de poduri, viaducte 17 days Fri 10/16/15 Mon 11/9/15225 225 Overpasses works, interchanges and junctions / Lucrari de pasaje, Noduri rutiere si intersectii 17 days Fri 10/16/15 Mon 11/9/15226 226 Bridges/Viaducts, Overpasses, culverts and retainig walls / Poduri/Viaducte, pasaje, podete si ziduri de

sprijin Sectiunea 2,3,4 si 646 days Wed 12/9/15 Wed 2/10/16

227 227 Bridges and viaducts works / Lucrari de poduri, viaducte 46 days Wed 12/9/15 Wed 2/10/16228 228 Overpasses works, interchanges and junctions / Lucrari de pasaje, Noduri rutiere si intersectii 37 days Wed 12/9/15 Thu 1/28/16229 229 Tunnel works Sections 2,3,4 and 6 / Lucrari de tuneluri Sectiunea 2,3,4,si 6 52 days Wed 12/9/15 Thu 2/18/16230 230 Tunnels design / Proiectare tuneluri 39 days Wed 12/9/15 Mon 2/1/16231 231 Utilities and monitoring equipment / Utilitati dotari si monitorizari 42 days Wed 12/23/15 Thu 2/18/16232 232 Motorway facilities / Dotari autostrada Sectiunea 1 si 5 12 days Thu 10/22/15 Fri 11/6/15233 233 Maintenance center / Centre de intretinere si dotare 10 days Thu 10/22/15 Wed 11/4/15234 234 Services areas, parcking areas, lighting system / Spatii de servicii, parcari spatii de odihna, sisteme de iluminat 12 days Thu 10/22/15 Fri 11/6/15

235 235 Motorway facilities / Dotari autostrada Sectiunea 2,3,4 si 6 24 days Thu 1/7/16 Tue 2/9/16236 236 Maintenance center / Centre de intretinere si dotare 22 days Thu 1/7/16 Fri 2/5/16237 237 Services areas, parcking areas, lighting system / Spatii de servicii, parcari spatii de odihna, sisteme de iluminat 24 days Thu 1/7/16 Tue 2/9/16

238 238 Traffic safety / Siguranta circulatiei rutiere Sectiunea 1 si 5 22 days Mon 11/9/15 Tue 12/8/15239 239 Marking, segnalization and road panels / Marcaje, semnalizare si indicatoare rutiere 8 days Mon 11/9/15 Wed 11/18/15240 240 Comunications system and ITS / Sisteme de comunicatie si sistem inteligent de control al traficului 8 days Thu 11/12/15 Mon 11/23/15241 241 Safety audit report / Raport audit siguranta rutiera 14 days Thu 11/19/15 Tue 12/8/15242 242 Operational and maintenance plan / Plan de operare si intretinere 15 days Wed 11/11/15 Tue 12/1/15243 243 Traffic safety / Siguranta circulatiei rutiere Sectiunea 2,3,4 si 6 33 days Wed 2/10/16 Fri 3/25/16244 244 Marking, segnalization and road panels / Marcaje, semnalizare si indicatoare rutiere 14 days Wed 2/10/16 Mon 2/29/16245 245 Comunications system and ITS / Sisteme de comunicatie si sistem inteligent de control al traficului 30 days Mon 2/15/16 Fri 3/25/16246 246 Safety audit report / Raport audit siguranta rutiera 15 days Tue 3/1/16 Mon 3/21/16247 247 Operational and maintenance plan / Plan de operare si intretinere 22 days Wed 2/10/16 Thu 3/10/16248 248 Evaluarea impactului asupra mediului 308 days Wed 8/12/15 Fri 10/14/16249 2... EIA 308 daysWed 8/12/15Fri 10/14/161 1 EIA - starting point 0 days Wed 8/12/15 Wed 8/12/152 2 EIM - Investigation the environmental existing conditions / Investigarea condițiilor de mediu

existente138 days Wed 8/12/15 Fri 2/19/16

3 3 Develop internal methodologies for evaluation and investigation plans / Elaborarea metodologiilor interne de evaluare și a planurilor de investigare

45 days Wed 8/12/15 Tue 11/3/15

4 4 Field investigation and estabilish the critical points / Investigatii de teren și stabilirea punctelor critice 55 days Mon 8/31/15 Fri 1/22/165 5 Interpretation and processing of site data and other data collected / Interpretarea și prelucrarea informațiilor

de teren și a altor date colectate100 days Mon 9/7/15 Fri 2/19/16

6 6 EIM - Evaluation of environment / Evaluarea stării mediului 243 days Wed 8/12/15 Fri 7/15/167 7 Evaluation available data to identify the history of pollutants in the area / Evaluarea datelor disponibile pentru

identificarea poluării existente/ istorice pe amplasament55 days Wed 8/12/15 Tue 12/1/15

8 8 Aggregation of field data and theoretical preparing inventories and maps and the environmental impact assessments /Agregarea datelor de teren și teoretice pentru elaborarea inventarealor și hărților și evaluărilor impactului asupra factorilor de mediu

80 days Wed 10/7/15 Tue 3/22/16

9 9 Consultation with technical design team / Consultarea echipei tehnice de proiectare 30 days Mon 10/5/15 Fri 7/15/1610 10 Campaign test-checks the existing situation air qualityCampanie de verificări-test a situației existente privind

calitatea aerului/ nivel de zgomot/ apa de suprafață în corelare cu investigațiile de teren ale proiectantului (studii geotehnic și pedologic)

15 days Mon 10/5/15 Fri 12/4/15

11 11 Analysis and evaluation information (SF / studies / investigations results) / Analiză și evaluare informații SF/ studii de fundamenatre/ rezultate investigații

30 days Mon 2/22/16 Fri 4/1/16

12 12 Initiation the procedure and prepare the presentation report / Initiere procedura si Elaborare Memoriu de prezentare

10 days Mon 3/7/16 Fri 4/1/16

13 13 Analysis and verification the data for maps / plans elaboration / Analiza şi verificarea datelor pentru elaborarea hărţilor / planșelor poluării factorilor de mediu

30 days Mon 12/7/15 Fri 4/1/16

14 14 Elaboration poluttion maps / plans / Realizarea hărților / planșelor de poluare 20 days Mon 3/14/16 Fri 4/8/1615 15 Maps development for air polutting agents (dates from traffic study) / Realizarea hărții de dipersie poluare

aer - date din studiul de circulație10 days Mon 3/14/16 Fri 3/25/16

16 16 Results interpretation/ air quality/ Riscks / Interpretare rezultate emisii/calitate aer/ Riscuri 5 days Mon 3/21/16 Fri 3/25/1617 17 Interpretation of the results contamination of waste water. Risks - data from geotechnical/hydrological

studies Interpretare rezultate contaminare apă subterană/ Riscuri - date din studii geotehnic și hidrogeologic5 days Mon 3/28/16 Fri 4/1/16

18 18 Maps development related to the soil polution (imputs date from pegologycal study) / Realizare planșe poluare sol - date din studiul pedologic

5 days Mon 3/28/16 Fri 4/1/16

19 19 Results interpretation related to the soil poluttion / waste / Riscks / Interpretare rezultate poluare sol/ deșeuri /Riscuri

10 days Mon 3/28/16 Fri 4/8/16

20 20 Noise data interpretation / Riscks / Interpretare date zgomot/ Riscuri 15 days Mon 3/21/16 Fri 4/8/1621 21 Achieving proper evaluation / Realizarea Evaluare Adecvata 278 days Wed 8/12/15 Fri 9/2/1622 22 Settle the metodological and organizational structure for the field investigations./ Stabilirea cadrului

organizatoric și metodologic general de realizare a cercetărilor în teren. 15 days Wed 8/12/15 Tue 9/1/15

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%

0%0%

0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

8/120%

0%

0%0%

0%0%

0%

0%0%

0%

0%

0%

0%0%

0%0%

0%

0%

0%0%

0%


Critical

Critical Split

Critical Progress

Task

Split

Task Progress

Baseline

Baseline Split

Baseline Milestone

Milestone

Summary Progress

Summary

Project Summary

External Tasks

External Milestone

Inactive Milestone

Inactive Summary

Manual Task

Duration-only


Manual Summary

Start-only

Finish-only

External Tasks

External Milestone

Deadline

Page 4





23 23 Identify the areas Natura2000 afected direct or indirect / Identificarea siturilor Natura 2000 afectate direct și indirect

10 days Mon 8/17/15 Fri 8/28/15

24 24 Identify of the areas located out of the interested are but important for the species of comunitar interest./ Identificarea zonelor aflate în afara siturilor dar care prezintă importanțăpentru speciile de interes comunitar

60 days Mon 8/31/15 Fri 7/1/16

25 25 Settle the sources of information to be used at the preparation of the adequate evaluation study/Stabilirea surselor de informare ce vor fi utilizate la întocmirea studiului de evaluare adecvată

20 days Mon 8/17/15 Fri 9/25/15

26 26 Research data collection, namely the analysis of the /Colectarea de date conexe cercetării, respectiv analiza unor factori aEAtici cu impact asupra ecologiei speciilor de interes comunitar

60 days Wed 8/12/15 Tue 11/3/15

27 27 Identifying the types of terrestrial habitats / Identificarea tipurilor de habitate terestre 180 days Wed 8/12/15 Tue 7/12/1628 28 Identifying the types of aquatic habitat / Identificarea tipurilor de habitate acvatice 180 days Wed 8/12/15 Tue 7/12/1629 29 Analyzing the information related to the components terestrial and acvatic in the Sistematizarea informațiilor

privind componentele terestre și acvatice in ariile protejate preluate din Planurile de management, studii științifice, alte surse de informații

120 days Wed 12/2/15 Tue 8/9/16

30 30 Identification and evaluation of the impact on types, that can affect importantly the protected area of comunitary interest . Identificarea și evaluarea impactului pe tipuri, susceptibile să afecteze în mod semnificativ aria protejatăde interes comunitar

70 days Wed 12/2/15 Tue 8/9/16

31 31 Types of impact - direct and indirect ;- short and long term ;phase of construction; operation; dismantlinresidual; /Tipurile de impact: - direct și indirect; - termen scurt sau lung; - faza de construire;- operare;- dezafectare; - rezidual; - cumulativ;

90 days Wed 12/2/15 Wed 7/27/16

32 32 Forecast related to the size of the cumulative impact / Prognoza privind marimea impactului cumulativ 60 days Thu 5/5/16 Wed 7/27/1633 33 Set the mitigation measures / identify and description of metigation measures / Stabilirea masurilor de

reducere a impactului/ identificare și descriere masuri de reducere60 days Wed 5/18/16 Tue 8/9/16

34 34 Set time schedule for implementation and monitoring of mitigation measures / Stabilire calendar de implementare și monitorizare a măsurilor de reducere a impactului

40 days Mon 7/11/16 Fri 9/2/16

35 35 Compensatory measures / Măsuri compensatorii 20 days Mon 8/8/16 Fri 9/2/1636 36 Variants analysis / Analiza variantelor 80 days Mon 12/21/15 Fri 9/2/1637 37 Prepare RIM / Elaborarea RIM (Raport privind impactul asupra mediului ) 165 days Mon 1/25/16 Fri 9/9/1638 38 Prepare EA / Elaborarea EA (Studiul de evaluare adecvata) 160 days Mon 1/25/16 Fri 9/2/1639 39 Prepare PMM / Elaborare PMM (Planul de management de mediu) 75 days Mon 5/30/16 Fri 9/9/1640 40 Participation in regulatory procedure EA and EIM / Participare în Procedura reglementare EIM și EA 153 days Wed 3/16/16 Fri 10/14/16

41 41 Notification of the empowered Authorities for the environment protection related to the start of the produre of env /Notificarea autorităților competente pentru protecția mediului referitor la începerea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului

5 days Wed 3/16/16 Tue 3/22/16

42 42 Delivery of presentation report / Predare Memoriu prezentare 5 days Wed 4/13/16 Tue 4/19/1643 43 Participation CAT stage of scheduled and defining of the domenium based on the Presentation Report./

Participare CAT etapa de incadrare și etapa de definire a domeniului (pe baza Memoriulu de prezentare)10 days Mon 5/9/16 Fri 7/8/16

44 44 Delivery of RIM/ Ea study/ PMM and participation to CAT , RIM/ EA analysis / Predare RIM/ studiu EA/ PMM și participare la CAT analiza RIM/EA

20 days Mon 7/25/16 Fri 10/14/16

45 45 Prepare and participate in public discussion EIM and EA / Pregătire și participare dezbateri publice EIM/EA

15 days Mon 8/1/16 Fri 9/30/16

46 46 The relation with the Employer, including the elaboration and the delivery of the Reports. / Relația cu beneficiarul, incluzând elaborarea și predarea Rapoartelor

250 days Wed 8/12/15 Tue 7/26/16

250 250 Cost-Benefict analysis and financial model / Analiza Cost-Beneficiu si modelul financiar 23 days Mon 11/9/15 Wed 12/9/15251 251 Socio-economic analysis / Analiza socio-economica 12 days Mon 11/9/15 Tue 11/24/15252 252 Financial analysis / Analiza financiara 12 days Mon 11/9/15 Tue 11/24/15253 253 Risk analysis / Analiza de senzitivitate si de risc 6 days Wed 11/25/15 Wed 12/2/15254 254 Financial model / Modelul financiar 9 days Mon 11/16/15 Thu 11/26/15255 255 Guidelines to be use the financial model / Manual de utilizare al Modelului Financiar 9 days Fri 11/27/15 Wed 12/9/15256 256 Identify the existing utilities network / Identificarea retelelor si instalatiilor existente sectiunea 1 si 5 29 days Mon 10/12/15 Thu 11/19/15

257 257 Identify the existing utilities / Identificarea utilitatilor 10 days Mon 10/12/15 Fri 10/23/15258 258 Utilities coordination plan / Plan coordonator utilitati 6 days Mon 10/26/15 Mon 11/2/15259 259 Protection and relocation utilities / Proiecte de mutari si protejari 19 days Mon 10/26/15 Thu 11/19/15260 260 Identify the existing utilities network / Identificarea retelelor si instalatiilor existente sectiunea 2,3,4 si 6 40 days Tue 11/10/15 Mon 1/4/16

261 261 Identify the existing utilities / Identificarea utilitatilor 10 days Tue 11/10/15 Mon 11/23/15262 262 Utilities coordination plan / Plan coordonator utilitati 8 days Tue 11/24/15 Thu 12/3/15263 263 Protection and relocation utilities / Proiecte de mutari si protejari 30 days Tue 11/24/15 Mon 1/4/16264 264 Permits and authorization / Autorizatii avize si acorduri Sectiunea 1 si 5 41 days Thu 10/22/15 Thu 12/17/15265 265 Issue the documents to obtain the permits / Elaborare documentelor pentru avize si acorduri 10 days Thu 10/22/15 Wed 11/4/15266 266 Issue the technical documents for construction authorization / Elaborare DT pentru Autorizarea Constructiei 9 days Wed 12/2/15 Mon 12/14/15267 267 Verifiers in accordance with law 10-1995 / Verificatori Atestati conform Lege 10-1995 3 days Tue 12/15/15 Thu 12/17/15268 268 Permits and authorization / Autorizatii avize si acorduri Sectiunea 2,3,4 si 6 127 days Thu 1/7/16 Fri 7/1/16269 269 Issue the documents to obtain the permits / Elaborare documentelor pentru avize si acorduri 10 days Thu 1/7/16 Wed 1/20/16270 270 Issue the technical documents for construction authorization / Elaborare DT pentru Autorizarea Constructiei 9 days Thu 6/16/16 Tue 6/28/16271 271 Verifiers in accordance with law 10-1995 / Verificatori Atestati conform Lege 10-1995 3 days Wed 6/29/16 Fri 7/1/16272 272 Cost estimation / Estimari de cost Sectiunea 1 si 5 17 days Mon 11/9/15 Tue 12/1/15273 273 Quantities, Bill of quantities/ Cantitati, Deviz general si Deviz pe obiect 7 days Mon 11/9/15 Tue 11/17/15274 274 Investment schedule / Esalonarea investitiei 3 days Wed 11/18/15 Fri 11/20/15275 275 Technical - economical index / Indicatori tehnico economici 3 days Mon 11/23/15 Wed 11/25/15276 276 CTE report for approval technical-economical index / Nota de prezentare CTE pentru aprobarea indicatorilor

tehnico-econimici5 days Wed 11/25/15 Tue 12/1/15

277 277 Handed over the preliminary feasibility study / Predare studiu de fezabilitate preliminar 0 days Tue 12/1/15 Tue 12/1/15278 278 Cost estimation / Estimari de cost Sectiunea 2,3,4 si 6 58 days Mon 3/28/16 Wed 6/15/16279 279 Quantities, Bill of quantities/ Cantitati, Deviz general si Deviz pe obiect 25 days Mon 3/28/16 Fri 4/29/16280 280 Investment schedule / Esalonarea investitiei 11 days Mon 5/2/16 Mon 5/16/16

0%

0%

0%

0%

0%0%

0%

0%

0%

0%0%

0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%

0%0%

0%

0%

0%

0%0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%

0%0%0%

0%0%

0%0%

0%0%0%

0%0%

12/10%

0%0%


Critical

Critical Split

Critical Progress

Task

Split

Task Progress

Baseline

Baseline Split

Baseline Milestone

Milestone

Summary Progress

Summary

Project Summary

External Tasks

External Milestone

Inactive Milestone

Inactive Summary

Manual Task

Duration-only


Manual Summary

Start-only

Finish-only

External Tasks

External Milestone

Deadline

Page 5





281 281 Technical - economical index / Indicatori tehnico economici 13 days Tue 5/17/16 Thu 6/2/16282 282 CTE report for approval technical-economical index / Nota de prezentare CTE pentru aprobarea indicatorilor

tehnico-econimici10 days Thu 6/2/16 Wed 6/15/16

283 283 Handed over the preliminary feasibility study / Predare studiu de fezabilitate preliminar 0 days Wed 6/15/16 Wed 6/15/16284 284 Final version of feasibility study / Finalizare studiu de fezabilitate Final Sectiunea 1 si 5 30 days Wed 11/4/15 Tue 12/15/15285 285 Implement the comments issued by Employer, Jaspers, AMPOST, etc. / Implementare observatii Beneficiar, Jaspers,

AMPOST, etc.30 days Wed 11/4/15 Tue 12/15/15

286 286 Submission final form of feasibility study / Predare SF Final 0 days Tue 12/15/15 Tue 12/15/15287 287 Final version of feasibility study / Finalizare studiu de fezabilitate Final Sectiunea 2,3,4 si 6 22 days Thu 6/16/16 Fri 7/15/16288 288 Implement the comments issued by Employer, Jaspers, AMPOST, etc. / Implementare observatii Beneficiar, Jaspers,

AMPOST, etc.22 days Thu 6/16/16 Fri 7/15/16

289 289 Submission final form of feasibility study / Predare SF Final 0 days Fri 7/15/16 Fri 7/15/16290 290 Employer assistance in sustaining of financial arrangement / Asistenta Acordata Beneficiarului In Sustinerea Aplicatiei de

Finantare110 days Mon 7/18/16 Fri 12/16/16

291 291 Bidding documents for design and built Contract / Documentatia de atribuire a Contractului de Proiectare si Executie

202 days Wed 12/16/15 Thu 9/22/16

292 292 Draft documents Sections 1 and 5 / Documentatia de atribuire Draft Sectiunea 1 si 5 21 days Wed 12/16/15 Wed 1/13/16293 293 Draft documents Sections 2,3,4 and 6 / Documentatia de atribuire Draft Sectiunea 2,3,4 si 6 21 days Mon 7/18/16 Mon 8/15/16294 294 Final documents / Documentatie de atribuire finala 28 days Tue 8/16/16 Thu 9/22/16295 295 Report at the end of services period / Raport de Finalizare a serviciilor 0 days Fri 12/16/16 Fri 12/16/16

0%0%

6/150%

0%

12/150%

0%

7/150%

0%

0%0%

0%12/16


Critical

Critical Split

Critical Progress

Task

Split

Task Progress

Baseline

Baseline Split

Baseline Milestone

Milestone

Summary Progress

Summary

Project Summary

External Tasks

External Milestone

Inactive Milestone

Inactive Summary

Manual Task

Duration-only


Manual Summary

Start-only

Finish-only

External Tasks

External Milestone

Deadline

Page 6




CNADNR S. A.



PLAN DE CALITATE



Contract : 92/40064 din 16.06.2015




Bucureşti, 14 Aug 2015

CNADNR S. A.



PLANUL DE CALITATE

1. Managementul asigurarii calitatii propus pentru proiectarea lucrarilor

1.1 Scop si cerinte Beneficiar

Independent de prevederile legislatiei romanesti ca activitatile de proiectare din cadrul Studiului de Fezabilitate sa fie certificate de catre verificatorii nationali atestati, Prestatorul este obligat sa implementeze propriul Sistem de Management al Calitatii in conformitate cu cele mai ridicate standarde internationale.

Planul de Calitate va fi prezentat impreuna cu Raportul de Inceput. Planul de Calitate se va baza pe Sistemul de Management al Calitatii Prestatorului. Planul de Calitate va include:

• Organigrama cu evidentierea personalului cheie, a responsabilitatilor aferente si a liniilor de comunicare;

• Subcontractantii;

• Definirea autoritatilor si responsabilitatilor;

• Sistemele de management ale documentelor si planselor, specificand regulile de numerotare si indosariere, inregistrarea documentelor, a datelor si desenelor;

• Modelele si formatele documentelor, rapoartelor si planselor standard;

• Proceduri de asigurare a calitatii si foi de control, proceduri de revizuire si calendare;

• Proceduri pentru abordarea si corectarea erorilor;

• Proceduri pentru comunicarea si coordonarea internasi externa;

• Stabilirea reglementarilor pentru inregistrarea calitatii si arhivarea datelor;

• Inregistrarea progresului Proiectului;

• Subcontractantii isi vor desfasura activitatea in conformitate cu partile relevante ale Planului de Asigurare a Calitatii (numirea subcontractantilor necesita mai intai aprobarea CNADNR).

Beneficiarul are propriile proceduri interne de supervizare si monitorizare a serviciilor si lucrarilor realizate de catre Prestator. La solicitarea Beneficiarului, Prestatorul are obligatia de a pune la dispozitia acestuia toate datele, informatiile si clarificarile necesare in vederea asigurarii procedurilor sale interne de monitorizare si control a serviciilor contractate.

Scopul Managementului de asigurare a calitatii este acela de a prezenta, într-un document concis, structura, relatiile ierarhice si functionale, responsabilitatile, procedurile,

CNADNR S. A.



mijloacele si metodele organizatiei de conformare cu reglementarile tehnice in vigoare aplicabile si cu cerintele beneficiarului. Prezenta documentatie descriere sistemul de management implementat in cadrul organizatiei si care va asigura prestarea de servicii de proiectare la standardul de calitate cerut de client.

Scopul este de a ne asigura creşterea satisfacţiei clienţilor prin imbunatatirea continua a serviciior oferite de organizaţie, a proceselor si a sistemului de management integrat QMS, precum si prin asigurarea conformităţii cu cerinţele clienţilor si ale cerinţelor legale aplicabile privind protecţia mediului si asigurarea securităţii si sănătăţii personalului propriu si a partilor interesate.

1.2 Documente de referinta

• SR ISO 9001:2008. Sisteme de management al calitatii. Cerinte.

• SR EN ISO 14001 :2005.Sisteme de management de mediu. Cerinte cu ghid de utilizare;

• SR EN ISO 14004 :2005 :Sisteme de management de mediu. Linii directoare referitoare la principii, sisteme si tehnici de aplicare ;

• SR OHSAS 18001 :2008. Sisteme de management al sanatatii si securitatii ocupationale. Cerinte;

• Manualul Managementului Integrat., cod MMI-01;

• Procedura operationala “Elaborarea si revizuirea procedurilor”, cod PO-4.2.3-02.

1.3 Organigrama cu evidenţierea personalului cheie

In organigrama proiectului este prezentat personalului cheie mobilizat si angajat in dezvoltarea proiectului

Personalul cheie în cadrul proiectului - este responsabil pentru următoarele:

• pentru calitatea lucrărilor proprii şi pentru asigurarea preciziei lucrării înaintea verificărilor din cadrul departamentului care sunt necesare. Nu va fi transmis nici un document fără verificarea, aprobarea şi semnarea acestora în prealabil de către Coordonatorul de Proiect.

• trebuie să cunoască Normele şi angajamentele din cadrul proiectului care se aplică lor sau lucrărilor lor cu privire la calitate, costuri, program, performanţe, protecţia muncii şi a mediului.

• trebuie să cunoască procedurile şi instrucţiunile care au legătură cu activitatea lor pentru a se asigura că tot personalul cu care lucrează sau personalul din subordine cunoaşte toate documentele sistemului de calitate care se aplică lucrărilor lor în cadrul proiectului.

CNADNR S. A.



• trebuie să îşi asume un rol proactiv în tratarea aspectelor legate de protecţia muncii, a mediului şi de asistenţă în derularea proiectului, la locul de muncă (birouri sau şantier) şi în tratarea sugestiilor privind îmbunătăţirea activităţii sau acţiunile corective acolo unde este necesar.

1.4 Definirea autorităţilor si responsabilităţilor

Managementul de la cel mai inalt nivel al organizaţiei isi asuma responsabilitatea finala pentru sistemul de management implementat. Acest lucru este demonstrat prin:

a) asigurarea disponibilităţii resurselor (umane, infrastructura, resurse tehnologice si financiare) pentru menţinerea si imbunatatirea sistemul de management implementat;

b) definirea rolurilor, stabilirea responsabilităţilor si delegarea autorităţilor sunt documentate si comunicate in organigrama proiectului in procedurile sistemului de management implementat, in fisele de post si in decizii.

Intregul personal al organizaţiei este responsabil pentru calitatea activităţilor efectuate, asigurarea protecţiei mediului, reducerea pericolelor si a riscurilor la locurile de munca, respectarea cerinţelor documentelor sistemul de management implementat si imbunatatirea continua a proceselor in care sunt implicate.

1.5 Documentele sistemului calitatii

Nr. crt.

Denumire procedura Cod procedura Act.

Procedurile sistemului integrat de management Calitate-Mediu-SSO

1. 1 Controlul documentelor PS-4.2.3 0

2. 2 Controlul înregistrărilor PS-4.2.4 0

3. 3 Audit intern PS-8.2.2 0

4. 4 Controlul produsului neconform PS-8.3 0

5. 5 Actiune corectivă PS-8.5.2 0

6. 6 Actiune preventivă PS-8.5.3 0

Proceduri specifice sistemului managementului mediului

1. Identificarea aspectelor de mediu PSM-4.3.1 0

2. Masurarea si monitorizarea PSM-4.5.1 0

CNADNR S. A.



Nr. crt.


performantei de mediu

Proceduri specifice sistemului managementului mediului si securitatii si sanatatii ocupationale

1. Cerinte legale si alte cerinte PSM(PSSM)-

4.3.2 0

1 Consultare-Comunicare PSM(PSSM)-4.4.3 0

2. Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns PSM(PSSM)- 4.4.7 0

3. Evaluarea conformarii PSM(PSSM)- 4.5.2 0

Proceduri specifice sistemului managementului securitatii si sanatatii ocupationale

1. Identificarea pericolului, evaluarea riscului si stabilire controale PSSM-4.3.1 0

2. Comunicare, participare si consultare PSSM-4.4.3 0

3. Masurarea si monitorizarea performantelor SSM PSSM-4.5.1 0

4. Investigarea incidentelor,

neconformitati, actiuni corective si preventive

PSSM-4.5.3 0

PROCEDURI OPERATIONALE

1 Elaborarea si revizuirea procedurilor PO-4.2.3 0

2 Analiza efectuata de management PO-5.6 0

3 Competenta, Constientizare, Instruire PO-6.2.2 0

4 Procese referitoare la relatia cu clientul PO-7.2 0

5 Proiectare-Dezvoltare PO-7.3 0

CNADNR S. A.



Nr. crt.


6 Planificarea proiectării PO-7.3-01 0

7 Date de intrare pentru proiectare PO-7.3-02 0

8 Date de iesire pentru proiectare PO-7.3-03 0

9 Analiza proiectului PO-7.3-04 0

10 Verificarea si validarea proiectului PO-7.3-05 0

11 Modificari ale proiectului PO-7.3-06 0

12 Verificarea si expertizarea tehnica de calitate a proiectelor PO-7.3-07 0

13 Aprovizionare PO-7.4 0

14 Productie si furnizare de servicii (consultanta) PO-7.5 0

15 Monitorizarea si masurarea satisfactiei clientului PO-8.2.1 0

16 Monitorizarea si masurarea proceselor PO-8.2.3 0

17 IPSSM- Instructiuni proprii de sanatate si securitate

IPSSM-Dosar SSM 0

Aceste documente ale sistemului de calitate oferă de asemenea o vedere de ansamblu asupra structurii organizatorice a managementului proiectului, asupra obiectului lucrărilor, funcţiilor si responsabilităţilor principale ale sistemului de management al calităţii ce urmează a fi implementat pentru Proiect.

1. 6 Manualul de management integrat calitate/mediu/ssm

Are ca scop descrierea sistemului integrat implementat la nivelul organizatiei in conformitate cu standardele de referinta.

Manualul este utilizat în cadrul organizatiei pentru a orienta angajaţii în vederea înţelegerii, aplicării şi îmbunătăţirii continue a politicii şi cerinţelor de management integrat si pentru a se asigura ca toate activitatile, de la analiza ofertei / contractului, asigurarea serviciului de consultanta, executie proiecte, si pana la receptia finala la lucrarilor, sunt definite si indeplinite efectiv într-un mod planificat si sistematic în conformitate cu prevederile în vigoare si cu standardele de referinta.

CNADNR S. A.



Manualul este utilizat în exteriorul organizatiei pentru a prezenta sistemul de management integrat pe care îl aplică şi îmbunătăţeşte continuu pentru:

o satisfacerea cerinţelor clienţilor, partenerilor şi altor părţi interesate privind calitatea serviciilor/produselor furnizate;

o demonstrarea grijii faţă de mediul înconjurător, prevenirea şi evitarea impactului asupra mediului

o asigurarea conformitatii activităţilor, produselor şi serviciilor noastre cu cerinţele reglementate de calitate, mediu, sanatate si securitatea muncii şi responsabilitatii sociale;

Conform principiului abordării sistemice, MMI descrie – prin stabilirea domeniului de aplicare al proceselor, a furnizorilor (interni) şi a clienţilor proceselor – interacţiunea dintre procesele SMI. MMI este este organizat să răspundă cerinţelor referenţialelor SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 14001:2005, SR OHSAS 18001:2008.

Cele mai importante Proceduri de Sistem definesc următoarele activităţi:

� Controlul documentelor.

� Controlul inregistrarilor

� Controlul produsului neconform

� Auditul intern

� Actiuni corrective

� Actiuni preventive

1.7 Controlul documentelor

Toate documentele vor fi identificate după tipul documentului, titlul, numărul, situaţia revizuirii si data eliberării, fiecare pagina fiind identificata si numerotata.

Fiecare departament este responsabil pentru formatul, păstrarea, înregistrarea, completarea, distribuţia si revizuirea documentelor care cad in sarcina lui. Accesul la documentaţie va fi disponibil intr-o maniera controlata. Documentaţia înlocuita sau depăşita va fi imediat înlăturata pentru a împiedica folosirea ei inadecvata, sau va fi clar identificata ca atare. Originalele pe suport electronic vor fi disponibile doar ca fişiere "read only'’ ,,doar pentru citit" pentru cei care le vor folosi. Se vor putea imprima copii dar, aceasta acţiune nefiind supravegheata, cel care o întreprinde va fi singurul responsabil a se asigura ca foloseşte cea mai recenta versiune a documentului respectiv.

Schimbările intervenite in documentaţie vor fi identificate in document si revizuite, aprobate si distribuite in acelaşi mod ca si documentul original.

CNADNR S. A.



1.8 Controlul inregistrarilor

Procedurile proiectului vor sublinia cerinţele de identificare, colaţionare, indexare, completare cu date, arhivare, păstrare si depozitare a datelor. înregistrările trebuie sa fie in întregime lizibile, uşor identificabile si accesibile. înregistrările vor fi arhivate astfel încât sa fie uşor accesibile si intr-un mediu care sa le asigure securitatea si integritatea. înregistrările trebuie realizate oferind dovada faptului ca se respecta normele PCP.

Aceasta procedura include de asemenea sub-proceduri specifice pentru verificarea curenta si evidenta corespondentei, e-mailurilor, faxurilor, apelurilor telefonice, etc, pentru a asigura ca activitatea se desfasoara intr-un mod controlat.

In vederea desfasurarii in conditii de securitate a activitatilor de colectare, control, evidenta, arhivare, accesare, transmitere si eliminare a inregistrarilor de calitate se organizeaza arhiva documentelor de calitate la nivelul organizatiei.

Toate inregistrarile calitatii vor fi codificate, inregistrate si completate conform regulilor interne (lizibile, reproductibile, recomandabil scrise cu tus/pasta neagra) si in cadrul perioadei de timp stabilite.

Inregistrarile de calitate pot avea continut si forma dupa cum urmeaza:

a) din punct de vedere al continutului nelimitativ :

• documentatie de comanda-contractare-expediere;

• procese verbale de avizare pe parcurs sau finale ale documentatiei elaborate;

• buletine de incercari si verificari;

• procese verbale de receptie calitativa;

• rapoarte de neconformitate;

• rapoarte de actiuni preventive si corective;

• documente de insotire a lucrarilor in care se regasesc informatii privind identificarea calitatii, validari, reclamatii;

• inregistrari pentru mijloace de masura;

• aspecte legate de cursuri de calificare si cursuri de pregatire;

• rapoarte de audit si evaluare;

Un nomenclator arhivistic al inregistrarilor calitatii va fi elaborat si pastrat in arhiva de contract.

b) din punct de vedere al formei suportului :

• corespondente;

CNADNR S. A.



• planse, desene tehnice;

• copii dactilografiate, xeroxate, heliografiate, tiparite, etc.;

• brosuri, cataloage;

• imprimate (formulare tip);

• mape;

• fotografii, microfilme, diapozitive;

• suporti magnetici.

Inregistrarile vor fi uzual protejate de parole cu acces numai la citire si impotriva stergerii necontrolate.

In afara inregistrarilor calitatii mentionate, in arhiva calitatii va exista intreaga documentatie tehnica, cerintele legale si alte cerinte compuse din :

• standarde nationale;

• standarde internationale:

• eurocoduri si anexe natinale

• norme interne;

• reglementari tehnice

• brosuri informative;

1. 9 Controlul produsului neconform, actiuni corective, preventive

Se va asigura ca produsele/servicile care nu sunt conforme cu cerinţele Clientului sunt identificate si controlate pentru prevenirea folosirii lor neintenţionate sau livrării lor către Beneficiar.

Masurile de control si responsabilităţile si autorităţile legate de acestea privind tratarea produselor neconforme sunt definite in Procedurile de Proiectare.

Tratarea produselor neconforme se va realiza in una sau mai multe din următoarele moduri:

• acţiuni de eliminare a neconformitatilor identificate;

• autorizarea folosirii, eliberării sau acceptării sub concesia autorităţii in domeniu si, acolo unde este posibil, de către Client;

• luarea de acţiuni pentru prevenirea utilizării sau aplicării intenţionata iniţial; si

• acţiuni corective si preventive pentru reducerea sau limitarea neconformitatilor identificate

CNADNR S. A.



Vor fi păstrate înregistrări ale naturii si tipului de neconformitati si ale oricăror acţiuni ulterioare întreprinse, inclusiv a concesiilor obţinute.

Atunci când produsele neconforme sunt corectate, acestea vor fi supuse re-verificarii pentru a se demonstra conformitatea cu cerinţele.

Atunci când produsele neconforme sunt detectate după începerea livrării sau folosirii lor, se vor lua masuri in funcţie de efecte sau de efectele potenţiale ale neconformitatii identificate.

Controlul produsului neconform are în vedere identificarea, documentarea, evaluarea, izolarea (atunci când este cazul), tratarea, înştiinţarea funcţiilor implicate şi stabilirea cauzelor precum şi a acţiunilor corective şi / sau preventive care se impun pentru respectarea cerintelor de reglementare legislative si tehnice de calitate, mediu si SSM.

1.10 Neconformitati depistate in activitatea de proiectare

Documentarea neconformităţilor :

a) În cazul în care verificatorul intern depistează o neconformitate la Documentatia de Proiectare, o consemnează în Fisa de lansare si urmarire FLU (pe verso) împreună cu acţiunea corectivă şi termenul de rezolvare.

b) Eventualele litigii dintre verificator şi proiectant se consideră neconformităţi la Documentaţia de proiectare -DP şi se solicită rezolvarea acestora de către verificator în CTA.

c) Preşedintele CTA decide prin consemnare în PV-CTA acţiunea corectivă/ rezolvarea propusă pentru neconfomităţile DP.

d) Neconformităţile la DP depistate în cadrul analizei CTA sunt descrise în PV-CTA la rubrica “Observaţii”.

Solutiile de rezolvare si eventual acţiunile corective sunt stabilite cu termen de rezolvare până la etapa finală de avizare în CTA a DP.

Coordonatorulde proiectare raspunde de corectarea neconformitatii descrise în PV-CTA, până la termenul fixat în CTA. Evaluarea solutiilor propuse pentru rezolvarea neconformităţilor se face de Preşedintele CTA şi se consemnează în PV-CTA.

În cazul în care la termenul stabilit se constată că neconformitatea / observaţia nu a fost remediată (corectia nu s-a efectuat) se respinge DP şi preşedintele CTA stabileşte o nouă dată pentru rezolvare.

1.10.1 Neconformitati depistate in activitatea receptie a lucrarilor furnizate de subproiectanti

Daca in urma analizei efectuate de CTA a documentatiei furnizate de subcontractanti (subproiectanti de specialitate) se constata neconformitati se

CNADNR S. A.



consemneaza in PV-CTA si se restituie subproiectantului pentru a se remedia neconformitatea.

Daca se constata ca acelasi subproiectant a furnizat de doua ori documentatii cu aceeasi neconformitate se va scoate din lista furnizorilor de servicii agreati la nivel de organizatie.

Descrierea procesului privind evaluarea/corectarea neconformitatilor identificate in procesul de proiectare este arătat in tabelul următor:

Nr. Descriere etapa proces

Acţiune Responsabili Obs

Neconformitatile aparute în timpul procesului de proiectare sau la avizările pe parcurs şi finale

1 Identificare neconformitati

- analiză proiect (pe parcurs şi final) cu identificare neconformitati şi completare Raport de Neconformitate (RNC);

CTA, CP, VS, E

2 Documentare neconformitati

- emitere RNC şi transmiterea lui către persoanelor avizate;

RAC

Tratarea neconformitatilor

- izolare parti proiect pentru a preveni utilizarea lor pana la rezolvarea neconformitatii

CP, VS

3 - stabilire tip neconformitate: minora sau majora CTA

- stabilire cauze Neconformitati (NC), verificare daca NC identificată nu s-a repetat şi la alte parti de proiect deja executate sau aflate în diferite stadii de execuţie; documentarea cauzelor acestora în RNC;

CP,VS

- propunere soluţii pentru rezolvarea neconformitatilor şi prevenirea reapariţiei acestora; documentarea acestora în RNC.

CTA pentru NC majore Verificator de specialitate pentru NC minore

- stabilirea responsabilului si realizarea corecţiei VS

- reverificare lucrări remediate; CTA

4 Analiza neconformitati

- Analiza cauzelor care au generat neconformitatea: greşeli ale proiectanţilor datorate neatenţiei, lipsei de instruire, lipsa unor proceduri operaţionale, documentaţie tehnică necorespunzătoare, mediu de lucru necorespunzător, etc.

CP, VS

CNADNR S. A.



- Prezentare către conducere a unui rezumat al neconformităţilor odată cuanaliza conducerii, sau de câte ori este cazul.

CP, RAC

5 Masuri preventive

- stabilire masuri preventive pentru prevenirea reapariţiei neconformităţilor

VS

Neconformităţile constatate la verificarea lucrărilor întocmite de subcontractanti

1 Identificare

neconformitati - analiză proiect al subcontractantului cu

identificarea (daca este cazul) neconformităţilor şi completare Raport de Neconformitate (RNC);

CTA

2 Documenta

re neconformitati - emitere RNC şi transmiterea lui către

subcontractant; CP,RAC

3 Analiza

neconformitati - reverificare lucrări remediate; CTA

Nota: Rapoartele de neconformitate ce apar după predarea proiectului sunt reprezentate de reclamaţiile scrise ale constructorului şi beneficiarului. Aceste reclamaţii sunt dirijate de Şeful Echipei de Proiectare către Coordonatorul de Proiect, sunt analizate, urmând ca ele să fie acceptate sau conciliate cu reclamantul.

Legenda: CTA - Comisie Tehnica Avizare CP- Coordonator proiectare VS - Verificatori de specialitate E - Expert RAC - Responsabil Asigurarea Calităţii Proiectare

1.10.2 Incidente de mediu

Aspectele de mediu pe toata perioada activitatii de proiectare (emisiile in aer, apa, sol) care se pot abate de la valorile impuse de reglementarile legale in vigoare si care pot produce un incident de mediu (datorita unor abateri in functionarea instalatiilor si/sau unei situatii de urgenta sau urmare a unui incident tehnic) vor fi considerate neconformitati.

In cadrul contractului de de proiectare si executie se va asigura controlul referitor la primirea, documentarea si transmiterea raspunsurilor corespunzatoare la solicitarile primite din exterior pe probleme de mediu.

Pentru urmatoarele tipuri de neconformitati de mediu (identificate ca posibile in activitatea de proiectare a contractului) Responsabilul cu Asigurarea calitatii va intocmi un Raport privind incidentul de mediu, neconformitatile in activitatile care pot produce impact asupra mediului:

• depozitare produse;

CNADNR S. A.



• reziduuri, deseuri,

• manipulare/transport produse,

• functionarea instalatiilor;

• neconformitati constatate in urma accidentelor tehnice.

In activitatea de proiectare cauzele posibile de aparitii a unor incidente care ar afecta mediul se refera strict la activitatea desfasurata la sediul principal si numai pentru perioada cat se desfasoara aceasta activitate conform contract:

• scurgeri accidentale de gaz metan la sediu si puncte de lucru;

• scurgeri accidentale de apa potabila sau apa uzata la sediu si puncte de lucru;

• scurgeri acidentale emisii/imisii gaze de la centrala termica la sediu si puncte de lucru;

• descarcarea accidentala a deseurilor in alte zone decat cele indicate la sediu si puncte de lucru

• incendii la sediu si puncte de lucru.

In functie de gradul de depasire a valorilor impuse parametrilor procesului si de efectele produse de aceasta asupra mediului, incidentul de mediu se clasifica in

• incident major;

• incident minor.

Clasificarea incidentelor de mediu se va face de catreResponsabilul cu asigurarea calitatii prin aprecierea calitativa si cantitativa a impactului asupra mediului; clasificarea se va face pe baza urmatoarelor criterii de selectivitate:

• legislatia nationala pentru situatiile in care incidentul de mediu s-a produs la interfata activitatilor de proiectare desfasurate, cu mediul ambiant;

• reglementari interne ale organizatiei prin fundamentarea tehnica a acestora, daca incidentele de mediu au loc in incinta sediului

• aprecieri calitative asupra marimii impactului produs asupra mediului , in cazul in care limitele maxim admisibile nu sunt identificate pe cale legislative.

In cazul in care incidentul de mediu ar putea apare ca urmare a unui incident tehnic care necesita investigatii suplimentare, concluziile si actiunile corective rezultate din cercetarea incidentului de mediu se coreleaza cu concluziile formulate de compartimentul in cauza;

CNADNR S. A.



Raportul privind incidentul de mediu se va intocmi in doua exemplare, din care unul se pastreaza de Responsabilul Calitate iar celalalt se va transmite compartimentului in cauza;

Constatarea si declararea neconformitatilor de mediu in situatii de urgenta se va desfasura conform procedurii cod PSM(PSSM)-4.4.7 “Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns,,.

1.10.3 Actiuni Corective- Preventive

Actiunile corective/preventive se vor initia ca urmare a identificarii unei neconformitati pe perioada derularii contractului de proiectare, in urmatoarele situatii:

• in urma analizei efectuate de management pe durata derularii contractului de proiectare;

• in urma auditurilor interne sau din exterior;

• in urma observatiilor, reclamatiilor sau sesizarilor primite din partea clientilor;

• autosesizari in procesul de proiectare/executie;

• ori de cate ori apare o problema referitoare la calitate, mediu si SSM ce necesita luarea de masuri pentru eliminarea cauzei unei neconformitati existente .

• cu ocazia verificării şi analizei documentatiilor de proiectare;

• neconformităţi identificate la aprovizionarea cu materiale specifice activitatii de proiectare;

• acumularea mai multor neconformităţi minore pe perioada de executie a proiectelor sau a celorlalte activitati prestate de societate;

• lucrări neconforme (studii/proiecte de specialitate) executate de colaboratori/subproiectanti de specialitate;

• identificarea unor condiţii care nu sunt conforme cu documentele sistemului managementului integrat sau cu prevederile documentelor de referinţă.

Analizele se vor face in baza urmatoarelor date:

• reclamatiilor sau rapoartelor primite de la clienti;

• neconformitatile identificate in timpul executiei documentatiei de proiectare sau la aprovizionare cu materiale consumabile;

• orice problema semnalata de personalul din proiectare la functionarea sistemului managementului integrat implementat si a activitatii de proiectare propriu-zise.

In urma acestei analize, vor fi identificate neconformitatile sistematice, cele referitoare la procesul de proiectare si la SMI, determinandu-se cauzele acestora.

CNADNR S. A.



Modul de initiere a actiunilor corective/preventive ca urmare a auditurilor interne este descris in procedura “Audit intern” cod PS–8.2.2. Pentru observatiile identificate de auditorii externi (din partea clientilor sau a organismelor de certificare) modul de initiere a actiunilor corective este similar cu cel pentru auditurile interne.

Modul de initiere a actiunilor corective ca urmare a reclamatiilor clientilor este descris in procedura cod PO-7.2-01 Tratatrea reclamatiilor;

Initiatorii actiunilor corective/preventive pot fi:

• Coordonatorul de proiect;

• Expertii non cheie implicati in activitatea de proiectare;

• Presedintele CTA;

• Responsabilul Calitate;

Acţiunile corective/preventive care afectează numai documentaţia de proiectare sunt urmărite şi confirmate de către membrii CTA în PV-CTA conform PO-7.3, iar cele care afectează documentele SMI de către Responsabilul Calitate.

Pentru fiecare neconformitate consemnata se va stabili actiunea corectiva/preventiva corespunzatoare si se va completa formularul RACP (cod F-01/PS-8.5.2).;

Amploarea oricarei actiuni corective intreprinse va trebui sa corespunda importantei problemelor si riscurilor pe care acestea le genereaza.

Coordonatorul initierii si urmaririi actiunilor corective/preventive ca urmare a desfasurarii auditurilor interne este numit de coordonatorulde proiectare. In cazul in care actiunile intreprinse nu sunt implementate, acesta va propune noi termene sau alte masuri mai eficiente. Stadiul implementarii actiunilor corective/preventive este raportat permanent Coordonatorului de proiectare.

Daca pentru rezolvarea unor probleme referitoare la calitate, mediu si SSM sau pentru prevenirea repetarii acestora este necesara modificarea sau actualizarea unei proceduri, instructiuni, Responsabilul CM va urmari efectuarea acesteia.

1.11 Audituri interne ale calitatii

Reprezentantul Managementul pentru Calitate (Responsabilul calitate) va realiza audituri interne ale funcţionarii sistemului la termene bine definite pentru a determina daca sistemul calitatii funcţionează asa cum s-a stabilit si ca acesta:

• îndeplineşte cerinţele de Contract;

• întruneşte cerinţele de asigurare a calitatii specificate in Caietul de sarcini pus la dispozitie de beneficiar si in standardele de referinţa;

CNADNR S. A.



• este implementat si menţinut in mod eficient.

Ca parte a managementului Proiectului, va fi planificat un program de audit, luând in considerare statutul si importanta proceselor si zonelor ce urmează a fi auditate, precum si rezultatele auditurilor anterioare. Vor fi definite criteriile, scopul, frecventa si metodele de audit. Alegerea auditorilor si realizarea auditurilor va asigura obiectivitatea si imparţialitatea procesul) de audit

Scopul auditului este acela de a evalua nivelul conformarii proiectului cu cerintele standardelor de referinta si a cerintelor din caietul de sarcini si de a asigura ca sistemul este adecvat si respecta scopul si obiectivele din declaratia privind domeniul calitatii aplicabila ofertantului.

Auditurile se vor efectua de personal independent de zona care se supune auditului, iar actiunile ce decurg se vor implementa pentru a se asigura ca orice actiune necesara va fi intreprinsa iar implementarea va fi efectiva si eficienta.

Auditurile efectuate pentru asigurarea calitatii realizarii documentatiei de proiectare se va desfasura conform programului stabilit.

Ca parte a managementului proiectului, va fi planificat un program de audit, in functie de evenimentele importante ale etapelor de proiectare .

Toate aspectele Sistemului de Management al Calitatii vor fi supuse periodic auditurilor interne, conform programarilor. Toate actiunile auditului si cele care rezulta se vor realiza in conformitate cu procedura documentata Audituri ale calitatii cod PS 8.2.2. Rezultatele auditurilor vor fi documentate si vor fi supuse atentiei factorilor de conducere relevanti, urmand a fi luate masuri prompte pentru remedierea tuturor nonconformitatilor detectate.

Observatiile si constatarile realizate cu ocazia desfasurarii acestor audituri vor sta la baza imbunatatirii continue a SMI.

1.12 Angajamentul Managementului

Angajamentul managementului in cadrul proiectului este bine definit in Manualul Calităţii. Toate activităţile întreprinse se vor conforma cerintelor beneficiarului.

Reprezentantul Managementul pentru Calitate va verifica corectitudinea si eficienta sistemului calittaii in mod regulat, prin intreprinderea unor verificări operative, analize si audituri ale Procedurilor de Proiect care vor fi implementate.

CNADNR S. A.



1.13 Orientarea către Client

Cerinţele de calitate ale Clientului sunt stipulate in caietul de sarcini . Aceste cerinţe au fost cuantificate si listate intr-un sistem coerent de proceduri si practici in cadrul managementului de proiect care a fost elaborat de către organizaţie pentru a controla toate activităţile de proiectare din cadrul organizatiei.

1.14 Politica de Calitate

Managementul organizaţiei se angajează pentru realizarea proiectelor de inalta calitate, iar pe durata realizării proiectului va pune accent pe managementul calităţii si satisfacerea cerinţelor beneficiarului. Ne angajam la realizarea unui proiect care sa respecte in totalitate legislaţia in vigoare.

Coordonatorul de proiect se angajează in mentinerea si imbunatatirea continua a Sistemului de Management al Calităţii, iar pentru aceasta, obiectivele stabilite vor fi revizuite la intervale regulate de timp. Va solicita ca toţi participanţii la realizarea proiectului (subproiectanti de specialitate) sa implementeze la randul lor si sa mentina un sistem de management al calităţii, sa acţioneze conform cerinţelor acestuia si sa angajeze personal calificat in realizarea acestui obiectiv. Toţi cei implicaţi in realizarea proiectului vor fi încurajaţi in căutarea si propunerea de imbunatatiri de cate ori considera ca acestea sunt necesare.

1.15 Planificare

Planificarea calităţii ca asigura îndeplinirea obiectivelor sistemului de calitate si a Politicilor aplicate in cadrul managementului de proiect si oferă o baza pentru identificarea, definirea si monitorizarea proceselor si procedurilor necesare pentru a asigura finalizarea proiectului in deplina conformitate cu cerintele legale si ale beneficiarului.

1.16 Responsabilitate, Autoritate si Comunicare

Responsabilităţile si autoritatea privind performanta, managementul si controlul diferitelor activităţi de proiectare vor fi cele definite in Procedurile Proiectului enumerate in prezenta documentatie.

Interfeţele si comunicările interne vor fi descrise, acolo unde este necesar, in Procedurile Proiectului.

1.16.1 Analiza Managementului

Coordonatorul deproiect va revizui documentatia sistemului calitatii la intervale planificate pentru a asigura continuarea conformităţii, acceptabilitatii si eficientei proiectului. Analiza va cuprinde determinarea oportunităţilor de îmbunătăţire si necesitatea unor schimbări in Politicile si obiectivele pentru calitate in timp, care ar putea avea impact asupra Procedurilor Proiectului.

CNADNR S. A.



1.16.2 Managementul Resurselor

Personalul care realizează lucrări care pot afecta calitatea lucrărilor permanente va avea competenta adecvata in ceea ce priveşte educaţia, pregătirea, abilităţile si experienţa. Instruirea si perfecţionarea personalului se va face prin intermediul combinării unor programe de instruire interne, a unor cursuri profesionale externe si, acolo unde este cazul, prin cursuri de specializare.

1.17 Realizarea Produsului

1.17.1 Planificare realizării produsului

Procesele necesare pentru realizarea produsului (proiectului) sunt planificate si dezvoltate. In planificarea si programarea dezvoltării si realizării produsului, sunt recunoscute următoarele ca adecvate utilizării in cadrul Proiectului:

• cerinţele specificate in Contract.

• implementarea Procedurilor de Proiect care definesc procese specifice si oferă orientare in privinţa modului in care proiectul trebuie realizat.

• metode si proceduri care sa asigure verificarea, validarea, monitorizarea, inspecţia si testarea activităţilor specifice produsului si criteriile pentru avizarea produsului; si

• inregistrari si date necesare pentru a oferi dovada faptului ca procesele de realizare si produsele rezultate întrunesc toate cerinţele proiectului.

1.17.2 Procese referitoare la relaţia cu Clientul

Sunt recunoscute următoarele procese si cerinţe specifice in realizarea serviciilor:

• activităţi legate de livrarea definita a proiectului si post livrare;

• procedurile de proiect si procesele administrative;

• activităţi nedefinite sau nespecificate necesare pentru o anumita utilizare, identificate in timpul derulării proiectului si,

• cerinţe statutare si normative incluzând schimbări ale acestor cerinţe intervenite pe parcurs care pot afecta acceptabilitatea produsului sau a serviciului oferit.

In toate circumstanţele, sunt verificate cerinţele privind produsul sau serviciul oferit Clientului inaintea livrării acestuia, pentru a se asigura ca produsul sau serviciul întruneşte următoarele cerinţe:

• scopul serviciilor sau specificaţiile produsului este definit si inteles corect de ambele parti;

CNADNR S. A.



• cerinţele de Proiectare sau de lucrări care diferă de cele exprimate anterior sunt rezolvate; si

• capacitatea sa împlinească cerinţele definite specificate in Contract.

1.18 Proiectare si Dezvoltare

Activitatea de proiectare se va desfasura pe baza Graficului de executie .

1.18.1 Planificarea proiectarii

In planificarea Proiectului, este dezvoltat un plan si un program de predare a proiectului luând in considerare următoarele activităţi:

• etapele de dezvoltare ale proiectului si perioadele de verificare sunt:

- 10%, faza de lansare a soluţiilor;

- 50%, faza de definitivare a soluţiilor;

- 90%, faza in care proiectul este in mare parte finalizat;

- 100% faza finala

• activităţi legate de analiza, verificarea si validarea proiectului la fiecare stadiu al ciclului de realizare a proiectului;

• responsabilităţile pentru proiect; si

• procese si proceduri de verificare reglementate

Este stabilita o organizare a proiectului care tratează atât interfeţele interne cat si cele externe implicate în realizarea proiectului pentru a se asigura ca cerinţele de proiectare specificate in Contract sunt comunicate eficient intre toate părţile implicate in proiect si a stabilit proceduri pentru proiect care stabilesc in mod clar responsabilităţile flecarei parti implicate in procesul de livrare.

In planificarea si programarea activităţilor de proiectare este implicat personal calificat sa preia sarcinile atribuite dotat cu echipamente si resurse corespunzătoare necesare pentru îndeplinirea de către aceştia a sarcinilor atribuite.

Coordonatorul de proiect are sarcina coordonarii si verificarii actiunilor componente ale procesului de proiectare si numeste cu decizii interne expertii cheie si expertii non cheie implicati in derularea contractului de proiectare cu incadrarea in termenii de realizare conform contract.

Coordonatorul de proiect analizeaza tema de proiectare si documentatia primita de la beneficiar si stabileste colectivele / persoanele responsabile cu realizarea proiectului.

Coordonatorul de proiect impreuna cu colectivul de elaborare a proiectului elaboreaza planul de proiectare.

Planul de proiectare va contine contine cel putin :

CNADNR S. A.



⇒ specificarea datelor de intrare;

⇒ fazele de proiectare;

⇒ necesarul de servicii / proiecte / documente de specialitate care necesita subcontractare ;

⇒ personalul pentru proiectarea propriu-zisa si cel pentru verificarea interna a proiectului

⇒ modul de prezentare a datelor de iesire ;

⇒ termenele de realizare a fazelor de proiectare ;

⇒ data avizarii in CTA.

⇒ etapele de verificare a proiectului de catre verificatorii atestati MLPAT

⇒ data transmiterii acestuia la editie in vederea editatrii in nr. de exemplare cerut prin contract pentru predarea la beneficiar

Coordonatorul de proiect trebuie sa aiba in vedere, pe langa cerintele clientului si pe cele din normativele/reglementarile tehnice in vigoare, cerinte referitoare la securitatea si sanatatea in munca, protectia mediului, etc.

1.18.2 Datele de intrare

Elementele de intrare necesare pentru proiectare pe baza cărora produsul urmează a fi realizat sunt specificate in Contract:

• Studiu de Fezabilitate;

• Stabilirea Impactului Asupra Mediului;

• Studii si investigaţii de teren;

• Criterii funcţionale, operaţionale si de întreţinere stabilite de către Client;

• Toate cerinţele statutare si de reglementare.

Toate resursele de proiectare si factorii care afectează proiectarea vor fi comparate si revizuite din stadiul de concept din dezvoltarea proiectului.

Coordonatorul de proiect asigura rezolvarea datelor ambigue sau contradictorii si/sau a celor incomplete si le consemneaza in anexa prezentei proceduri.

Datele de iesire

Toate elementele de ieşire ale proiectării trebuie sa:

• îndeplinească cerinţele cuprinse in Contract;

• furnizeze informaţii corecte pentru o planificare, execuţie si verificare corecta a produselor sau serviciilor livrate pentru finalizarea Proiectului;

CNADNR S. A.



• sa facă referire la condiţiile de şantier;

• stabilească parametrii, factori de performanta si criterii de recepţie;

• demonstreze aplicarea procedurilor de verificare riguroase pentru evitarea apariţiei erorilor sau greşelilor si

• sa identifice acele caracteristici ale proiectului care sunt de importanta critica pentru funcţionarea si intretinerea in siguranţa a Proiectului.

Conditiile cuprinse in datele de intrare vor fi transpuse de echipa de proiectare in date de iesire: desene, breviare de calcul, memorii tehnice pe specialitati, specificatii tehnice, proceduri pentru asistenta tehnica pe toata perioada realizarii obiectivului, conform prevederilor legale in vigoare si cerintelor beneficiarului.

Datele de iesire vor indica limite de acceptare pentru parametrii de performanta, tolerantele dimensionale si alte specificatii pentru materiale, echipamente, constructiile proiectate, etc.

Datele de iesire vor prezenta, conform prevederilor din Legea 10/1995 cu modificarile si completarile ulterioare, specificatii tehnice privind:

a) rezistenta si stabilitate;

b) siguranţa in exploatare;

c) siguranţa la foc;

d) igiena, sănătatea oamenilor, refacerea si protecţia mediului;

e) izolaţie termica, hidrofuga si economie de energie;

f) protecţie împotriva zgomotului.

Datele de iesire vor cuprinde si elemente ce tin de obligatiile proiectarii prevazute in Legea nr. 10/1995 cu ultimele modificari si completari :

⇒ precizarea prin proiect a categoriei de importanţă a construcţiei;

⇒ asigurarea prin proiecte şi detalii de execuţie a nivelului de calitate corespunzător cerinţelor esenţiale, cu respectarea reglementărilor tehnice şi a clauzelor contractuale;

⇒ prezentarea proiectelor elaborate în faţa specialiştilor verificatori de proiecte atestaţi, stabiliţi de către investitor, precum şi soluţionarea neconformităţilor şi neconcordanţelor semnalate;

⇒ elaborarea caietelor de sarcini, a instrucţiunilor tehnice privind execuţia lucrărilor, exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile, precum şi, după caz, a proiectelor de urmărire privind comportarea în timp a construcţiilor.

CNADNR S. A.



⇒ stabilirea, prin proiect, a fazelor de execuţie determinate pentru lucrările aferente cerinţelor esenţiale şi participarea pe şantier la verificările de calitate legate de acestea;

⇒ stabilirea modului de tratare a defectelor apărute în execuţie, din vina proiectantului, la construcţiile la care trebuie să asigure nivelul de calitate corespunzător cerinţelor esenţiale, precum şi urmărirea aplicării pe şantier a soluţiilor adoptate, după însuşirea acestora de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi, la cererea investitorului;

⇒ participarea la întocmirea cărţii tehnice a construcţiei şi la recepţia lucrărilor executate.

Cerintele specificate mai sus vor fi in concordanta cu reglementarile legislative in vigoare, chiar daca acestea nu sunt mentionate in contract.

In final documentatia va permite identificarea persoanelor implicate in elaborarea si verificarea acestora.

Pentru documentatiile elaborate care fac parte integranta a obligatiilor contractuale se va avea in vedere ca datele de iesire sa fie elaborate in concordanta cu continutul cadru pe faza de proiectare, anexa la HG 28/2009.

Potrivit prevederilor normelor metodologice de aplicare a Legii 50/1991, pentru identificare si trasabilitate date de iesire ale proiectarii, fiecare plansa prezentata in cadrul - PIESELOR DESENATE va avea in partea dreapta jos un cartus, care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, numarul de inmatriculare sau numarul autorizatiei, numele si semnatura verificatorului si/sau expertului tehnic atestat MLPAT, titlul proiectului si al plansei, numarul proiectului si al plansei, data elaborarii, numele, calitatea si semnatura elaboratorilor si ale sefului echipei de proiectare.

Pentru celelalte genuri de lucrari, ce nu fac parte din obligatiile contractuale datele de iesire vor fi prezentate conform cerintelor beneficiarului si al programului stabilit cu acesta.

Inregistrarile se efectueaza de persoanele responsabile, in documentele prevazute in anexe si conform documentelor asociate.

1.18.3 Propunere codificare documentatie proiectare

Structura cod unic:

Detaliere elemente care compun codul

Antreprenor

a b c d e f g h

CNADNR S. A.



a- element de identificare firma

b- element de identificare lucrare

c- element de identificare a sectiunii

d- element de identificare a fazei

e- element de identificare a pachetului

f- tipul materialului

g- numarul de ordine

h- numarul reviziei

Detaliere elemente care compun codul

a- Element de identificare Proiectant

-

b- Element de identificare lucrare

- DRUM NATIONAL DN

- VARIANTA OCOLITOARE VO

- AUTOSTRADA A

- DRUM JUDETEAN DJ

- DRUM COMUNAL DC

- NODURI RUTIERE NR

- LUCRARI DE SUSTINERE SI CONSOLIDARI SC

- DRENAJ DR

- LUCRARI HIDROTEHNICE HI

- LUCRARI DE CONSTRUCTII CC

- SIGURANTA RUTIERA SR

- PROTECTIA MEDIULUI PM

- PODURI PASAJE VIADUCTE PP

- ALIMENTARI CU APA SI CANALIZARARE AAC

- LUCRARI PORTUARE LP

- ILUMINAT ELECTRIC IE

- LUCRARI FEROVIARE CF

CNADNR S. A.



- LUCRARI DE IMBUNATATIRI FUNCIARE IF

- LUCRARI DE PEISAGISTICA PG

- ORGANIZARE DE SANTIER OS

- SITEM ITS ITS

- RELOCARI UTILITATI RU

- DETALII STANDARD DS

c- Element de identificare sector

0- documente generale

1- sector 1

2- sector 2

3- sector 3- va fi adaptat si modificat dupa caz : tronson, sectiune, etc. de catre SP + RAC

d- Element de identificare a fazei

Studiu de fezabilitate

00 - Date generale-SF ( denumire, an, inv.; - inf. generale privind proiectul –SF; date tehnice ale investitiei-SF)

DA- Documentatie pentru avize

DCU- Documentatie Obtinere Certificat Urbanism-SF

DAC- Documentatie Obtinere Autorizatiei de Constructie

SF- Studiu de fezabilitate

e- Element de identificare a pachetului

0- general 000

1- studii topo-SF STo

2- studii geotehince-SF SG

3- studii hidrotehnice-SF SH

4- studii de trafic –SF STr

5- documentatie identificare proprietari-SF DIP

6- studii pedologice-SF SP

7- identificare utilitati-SF IU

8- studiu de impact asupra mediului-SF SIM

CNADNR S. A.



9- grafic de realizare investiei-SF GI

10- cost estimativ investitie-SF CEI

11- deviz general investitie-SF DGI

12- analiza cost-beneficiu-SF ACB

13- documentatie obtinere Avize DA

14- documentatie intocmire PUZ DPz

f- Tipul volumului

piese scrise

- memorii tehnice S1

- rapoarte S2

- referate S3

- expertize S4

- breviare (piese) de calcul S5

- liste de cantitati S6

- metodologii de executie S7

piese desenate

- plan de amplasare in zona (1:25.000-1:5000) D1

- plan general ( 1:2000-1:500) D2

- planuri si sectiuni generale D3

- profile longitudinale si transversale tip D4

g- Numarul de ordine

este alcatuit din 5 cifre , grupate in doua sectiuni de ,,2’’ respectiv ,,3’’ cifre

h- numarul reviziei

numarul reviziei va fi de forma: Rxx, cu valori intre R00 si R99

Proiect tehnic

Piese scrise

- date generale (denumire, an, inv.; - inf. generale privind proiectul; date tehnice ale investitiei) 00

- memorii tehnice S1

- rapoarte S2

CNADNR S. A.



- referate S3

- expertize S4

- breviare (piese) de calcul S5

- liste de cantitati S6

- metodologii de executie S7

- completari studii topo Sto

o o studii geotehnice SG

o o studii hidrotehnice SH

o o studii de trafic STr

- caiete de sarcini - CS

- deviz general (daca se solicita) DG

- Grafic de realizare a investitiei GI

Piese desenate

Pentru toate departamentele:

Plan de ansamblu (incadrare in zona)plansa tip D1

Plan (dispozitie) general D2

Plan de situatie D3

Profile longitudinale D4

Profile(sectiune) transversale (tip,curente) D5

Elevatii, vederi D6

Planse infrastructuri D7

Planse suprastructuri D8

Cofraje D9

Armari D10

Sectiuni D11

Plan trasare D12

Podete D13

Detalii D14

CNADNR S. A.



1.18.4 Analiza proiectarii

La diferite etape ale procesului de realizare a proiectului, vor fi planificate analize sistematice si tehnice ale proiectului:

• pentru determinarea capacităţii proiectului de a respecta cerinţele specificate de beneficiar si cerintele legale aplicabile in vigoare ;

• reducere si eliminarea erorilor din procesul de proiectare;

• identificarea problemelor de sistem persistente; si

• introducerea acţiunilor corective si a îmbunătăţirii sistemului.

Activitatea de analiza interna a proiectului este guvernata de Regulamentul intern de funcţionare al CTA.

Toate documentaţiile de studii de proiectare ce se vor elabora vor fi supuse procesului de analiza, in funcţie de faza de elaborare si de importanta acestor documentaţii.

In toate etapele procesului de proiectare vor participa reprezentantii tuturor colectivelor, specialitatilor implicate in etapa de proiectare care face obiectul analizei, precum si alt personal specializat functie de necesitati.

Principalele etape ale proiectarii la care trebuie facute analize, sunt:

Analiza conditiilor de elaborare:

Analiza preliminara a:

- temei de proiectare si / sau fazelor anterioare aprobate sau a ofertei adjudecate, acorduri si avize anterioare;

- concordantei datelor din teren cu cele din tema de proiectare si a conditiilor din acorduri si avize;

- compartimentelor si principalilor specialisti care vor participa la elaborarea proiectului;

- echipamentelor, personalului dupa caz disponibil pentru executia lucrarilor;

- lucrarilor care se vor subproiecta pe specialitati.

Lansarea in CTA:

- analiza solutiilor tehnice preconizate;

- verificarea existentei sau necesitatii comandarii unor studii de teren sau a unor proiecte de specialitate;

- stabilirea avizelor necesare ce trebuie obtinute pe parcursul elaborarii proiectelor.

CNADNR S. A.



Analize necesare pe parcursul procesului de proiectare:

Dupa efectuarea eventualelor completari rezultate ca necesare din analizele preliminare si pregatirilor pentru lansarea in CTA, se va trece la elaborarea proiectului, care in linii mari va avea urmatorul flux:

- recunoasterea terenului;

- schitarea solutiilor tehnice pe variante, functie de rezultatele analizelor din teren, studiilor, cercetarilor, a utilajelor si echipamentelor preconizate, disponibilitatile executantului, etc;

- redactarea si difuzarea temelor catre colaboratorii de specialitate (cand este cazul);

- organizarea modului de elaborare a documentatiei (volume, cuprins, mod de prezentare);

- redactarea pieselor scrise si desenate, conform continutului cadru al proiectelor;

- pe parcursul procesului de proiectare se fac analize interne, la nivelul sefului echipei de proiectare si al Coordonatorului de Proiect pentru corelarea si definitivarea tuturor detaliilor.

Inregistrarile rezultatelor acestor analize interne pe parcurs se consemneaza in "Procese verbale de analiza proiect pe parcurs ".

Avizarea finala in CTA:

Analiza finala a documentatiei elaborate, inclusiv cea a colaboratorilor externi (subcontractorilor de specialitate), se va face in CTA sub urmatoarele aspecte:

• adoptarea solutiilor optime din punct de vedere tehnico-economic;

• concordanta intre datele de intrare si cele de iesire;

• redactarea si prezentarea corespunzatoare a documentatiei.

Inregistrarile rezultatelor acestei analize se consemneaza in "Procese verbale de avizare finala in CTA".

Inregistrarile se efectueaza de persoanele responsabile nominalizate cu decizii interne, in documentele prevazute in anexe si conform documentelor asociate.

1.18.4.1 Verificarea proiectarii

Verificările interne vor fi efectuate pentru a ne asigura ca proiectul a fost realizat corect si intruneste cerinţele specificate in Contract.

CNADNR S. A.



Toate documentele verificate vor fi transmise împreuna cu produsele sau serviciile livrate care au fost verificate in fiecare etapa a procesului de realizare a proiectului pentru a demonstra Clientului faptul ca s-a îndeplinit nivelul corect de verificare.

Verificare documentaţiei se va realiza de personal calificat, cu experienţa necesara din cadrul colectivelor de proiectare implicate in contractul respectiv.

Persoana care elaborează o lucrare de proiectare nu-si va verifica sau aproba propria lucrare proiectata.

Verificare proiectării stabileşte daca elementele de ieşire satisfac cerinţele elementelor de intrare si daca documentaţia este întocmita conform standardelor, normativelor naţionale si europene si procedurilor aplicabile ale sistemului calitatii implementat.

De regula, verificarea proiectului consta in verificarea amănunţita a corectitudinii fiecărui document din completul lucrării si in verificarea adecvabilitatii si completitudinii documentaţiei in ansamblu.

Activitatea de verificare a lucrarilor elaborate se desfasoara in etape astfel:

Verificarea si analiza pe parcurs:

a) La etapele stabilite prin planul de proiectare se efectueaza verificarea lucrarilor elaborate, in ciorna, inainte de redactarea finala, pentru a se asigura ca datele de iesire ale etapei de proiectare satisfac conditiile respectivei etape, ca solutia tehnica aleasa este optima si sunt respectate prevederile legale privind calitatea, protectia mediului, sanatatea si securitatea muncii, siguranta in exploatare, cerintele prevazute in certificatele de urbanism, iar materialele si tehnologiile alese sa fie agrementate sau sa detina marcaj CE.

b) Rezultatele verificarilor sunt consemnate in procesul verbal de avizare pe parcurs a lucrarilor.

c) Actiunile de verificare a proiectului se efectueaza de coordonatorul de proiect impreuna cu echipa de proiectare implicata in elaborarea fazei respective. La aceasta verificare pot participa ca invitati si alti specialisti.

a. Verificarea interna:

Verificarea interna a documentatiei de proiectare elaborata va fi efectuata de un specialist desemnat de coordonatorul de proiect in planul de proiectare. Acesta trebuie sa aiba studii de specialitate si experienta in domeniu conform cerintelor beneficiarului. Verificarea interna a proiectului se efectueaza pe proiectul redactat / desenat in forma finala. Aceasta verificare poate include si activitati cum ar fi:

CNADNR S. A.



- efectuarea de calcule alternative, pentru a constata corectitudinea calculelor si analizelor cuprinse in documentatie;

- compararea proiectului nou cu unul similar, verificat in practica, daca aceasta este posibil.

Toata documentatia acceptata ca urmare a verificarii interne va purta semnatura verificatorului intern.

b. Avizarea proiectului in CTA:

• Convocarea Comisiei Tehnice de Avizare

CTA se convoaca ori de cate ori este necesar pentru a analiza proiectul la diferite stadii de realizare piese scrise sau piese desenate. Coordonatorul de proiect va anunta secretarul CTA despre necesitatea avizarii, cu 1 zi inainte de data la care intentioneaza sa prezinte proiectul sau anumite faze ale proiectului si cu cel putin 3 zile inainte de predarea documentatiei la beneficiar.

Coordonatorul de proiect va avea in vedere convocarea CTA in termen util pentru a exista rezerva de timp pana la termenul de predare final, pentru operarea unor eventuale completari sau corecturi.

Convocarea CTA se face de catre secretar.

• Lucrarile CTA

CTA se intruneste la avizarile pe parcurs (10%, 50%) si final

Etapele de dezvoltare ale proiectului si perioadele de verificare sunt :

- 10%, faza de lansare a soluţiilor;

- 50%, faza de definitivare a soluţiilor;

- 90%, faza in care proiectul este in mare parte finalizat;

- 100% faza finala

CTA se considera constituita daca sunt prezenti jumatate plus unul din membrii aflati in componenta sa. La cererea oricarui membru al Comisiei, in prealabil intrunirii acestuia, elaboratorul proiectului pune la dispozitie documentatia solicitata pentru consultare.

Pe parcursul avizarii (atat pe parcurs cat si final), elaboratorul proiectului inregistreaza principalele observatii si le inscrie la rubrica Observatii din Procesul verbal de avizare.

• Incheierea sedintei de avizare

La finalizarea sedintei Coordonatorul de proiect va prezenta pentru semnare Procesul verbal de avizare, in 5 exemplare fiecare exemplar constituind un original

CNADNR S. A.



Cele 5 exemplare vor fi repartizate astfel :

primul exemplar se anexeaza la nota de punere in lucru si care se arhiveaza odata cu exemplarul de casa prin grija sefului de proiect;

al doilea exemplar se anexeaza la documentatia in original care se expediaza la beneficiar ;

al treilea exemplar ramane la coordonatorul de proiect pentru conformitate ;

exemplarul patru si cinci se va atasa prin grija coordonatorului de proiect la documentatiile in original solicitate de beneficiari.

In cazul in care sunt necesare corecturi sau completari la proiect, acestea vor fi efectuate de catre elaboratori si vor fi prezentate persoanei din Comisie care le-a solicitat.

Proiectul se considera finalizat atunci cand se semneaza in Procesul verbal de avizare de catre membrii Comisiei, Admis fara observatii sau actiuni corective. Hotararea asupra admisibilitatii proiectului se ia cu votul majoritatii simple. In cazul numarului egal de voturi, « pentru » si « impotriva » acesta se considera admis in functie de votul Presedintelui CTA.

• Inregistrari

Evidenta PV de avizare se tine de catre secretarul comisiei intr-un registru unic, unde se inscrie numarul procesului verbal de avizare.

Procesele verbale de avizare intocmite pe parcurs vor avea acelasi numar cu cel final si vor avea inscrise datele cand au avut loc avizarile.

Verificarea finala:

Verificarea finala a proiectelor este realizata printr-o verificare independenta care se efectueaza de verificatori de proiecte atestati MLPAT, persoana neutra, neimplicata in elaborarea respectivului proiect, conform prevederilor Legii nr. 10/1995, verificator desemnat si acceptat de client. Aceasta verificare este dovedita prin semnarea pieselor scrise si a partilor desenate si stampilarea acestora cu stampila rotunda, personificata.


Validarea proiectelor

Validarea proiectului se realizează pentru a se asigura că este conform cu necesităţile şi / sau cerinţele Clientului.

Funcţie de faza de proiectare, documentaţiile de proiectare se vor considera validate atat pentru :

• documentaţiile în faza de studiu de prefezabiltate şi fezabilitate cat si

CNADNR S. A.



• documentaţiile în faza de proiect tehnic şi detalii de execuţie prin verificarea de către verificatorul atestat MLPAT, conform Legii nr. 10 si apoi prin avizarea finală în cadrul Comisiei Tehnice pentru Avizare la Beneficiar;

Inregistrarea validării proiectului este Procesul verbal de avizare finală la Beneficiar.

Comisia Tehnica pentru Avizare a Beneficiarului are obligaţia să efectueze avizarea finală/validarea care constituie confirmarea calităţii proiectului.

Modificarea proiectelor

Proiectul unui obiectiv de constructii poate fi modificat in urmatoarele situatii:

• omisiuni sau erori din timpul etapei de proiectare, care au fost identificate ulterior;

• neconcordanta situatiilor din teren cu solutiile proiectate ;

• dificultati de executie sau montaj constatate dupa etapa de proiectare;

• solicitari de modificare ale beneficiarului;

• conditiile referitoare la securitate, cele de reglementare sau legislatie care au fost modificate.

Modificarile vor fi justificate, verificate si aprobate de aceiasi factori care au efectuat analiza si aprobarea initiala.

Expertii cheie implicati in activitatea de proiectare, propun modificarile necesare si intocmesc fise de modificare proiect pe care o vor prezenta Coordonatorului de proiect pentru analiza si aprobare.

Efectuarea modificarilor se va face numai dupa obtinerea aprobarilor necesare.

In cazul in care modificarile nu afecteaza calitatea reprezentarilor prescriptiilor si datelor aferente ele se opereaza direct pe documentul original.

Modificarile care privesc corecturile de editare nu necesita analiza si aprobari.

Toate documentele modificate vor avea inscris numarul actualizarii cu semnatura celui care a operat modificarea si data la care s-a efectuat aceasta. Acelasi numar se opereaza si in borderoul lucrarii respective.

Toate exemplarele perimate vor fi retrase si inlocuite cu cele modificate prin grija coordonatorului de proiectare.


CNADNR S. A.



LOGIGRAMA ACTIVITATII DE PROIECTARE

CNADNR S. A.



PLANUL DE CONTROL AL PROIECTARII

Nr.

Crt

Denumirea

fazelor principale

Proceduri Inregistrări

ce se întocmesc

Responsabili / participanţi

CTA

CP

SP

VS

E EP

SS

VA

B

1 Organizare realizare proiect

Proceduri de Proiect

Plan de organizare X X X

2 Includere

în planul de proiectare


Plan de proiectare X X

3 Vizita in teren

Proceduri de Proiect Relevee X X X X X

4 Intocmire

fisa elaborare proiect


Fisa de elaborare proiect

X

5

Şedinţa început proiect, alocare resurse. Stabilire teme subproiectare


Teme sub proiectanţi X X X

6 Transmiter

e si primire tema subproiectare


Proces verbal de transmitere

X X

7

Primire si verificare proiect intocmit de subcontractant

Proceduri de Proiect Proiectul X X X

8 Stabilire

concepte, solutii-Avizare 10%


Proces verbal de avizare

X X X X X

9 Definitivare

solutii-Avizare 50%



X X X X X

10 Elaborare proiect

Proceduri de Proiectare

Desene, calcule,

specificaţii X X X X

CNADNR S. A.



11 Definitivare

Proiect Avizare 90%



X X X X X

12

Stabilire faze determinate de execuţie

Legea 10/1995

Program de Control Calitate Lucrări in Faze Determinante

X X

13

Informarea conducerii asupra evoluţiei proiectului


Proces Verbal al intrunirii

X

14 Avizare

interna finala 100%


Proces verbal de avizare X X X X X

15 Desemnar

e verificator atestat

Conform Legii 10 / 95

Atestat x X

16 Verificare

verificator atestat

Conform HG 925/1995

Proces verbal de verificare X

17 Predare proiect


Proiect Proces verbal de transmitere

X

18 Verificare

proiect in CTA Beneficiar


Proces verbal de verificare X X

19

Rezolvare eventuale observaţii ale Beneficiarului


Rapoarte de neconformitate, planşe modificatoare

X X X X X X

20 Acceptare proiect - Proiect X

CNADNR S. A.



21

Asistenta Tehnica la Execuţie (participare pe şantier la verificările de calitate)

Legea nr. 10:1995

Dispoziţii de şantier, PV lucrări ascunse, PV Lucrări in Faze Determinate

X X X

Prescurtări:

CTA - Comisia Tehnica de avizare

CP - Coordonator de proiect

VS - Coordonator de specialitate

E - Experţi

EP - Echipe de Proiectare

SS - Subproiectant de Specialitate

VA - Verificator Atestat

B -Beneficiar

Pastrarea produsului de proiectare

La nivel de organizatie prin grija coordonatorului de proiect se va păstra conformitatea proiectului pe parcursul procesării si livrării si sunt stabilite modalităţile de identificare, manipulare, ambalare, depozitare si protejare a documentaţiilor elaborate.

Metodele vor fi prezentate detaliat in planul calitatii proiectului si vor detalia modul de păstrare si manipulare atât a produselor aprovizionate cat si a documentaţiilor elaborate.

1.18.15 Inregistrarea progresului proiectului

Pe toata perioada elaborarii proiectului conform contract, se va furniza rapoarte de progres. Acestea va face referire la întreaga sarcina asumata prin contract, dar va conţine si capitolele care au realizat progres si aspectele nesolutionate in funcţie de fiecare activitate. Vor fi anexate toate minutele intalnirilor lunare de progres.

Ataşat fiecărui raport de progres va fi prezentat un tabel sintetic ce cuprinde toate activităţile necesare a fi indeplinite in cadrul proiectului cu evidenţierea celor ce au fost deja îndeplinite si a celor ce sunt in curs de realizare in momentul întocmirii respectivului raport.

Aprovizionarea

Activităţile asociate privind selectarea, evaluarea si verificarea subproiectantilor/ subontractantilor de specialitate, se vor face in conformitate cu Procedurile de Proiect enumerate in continutul prezentului document si cu cerinţele prevazute in Caietul de sarcini.

Controlul Producţiei si Furnizării Produselor / Serviciilor

Proiectul se va realiza in condiţii controlate.

CNADNR S. A.



Condiţiile controlate includ, fara a se limita la, următoarele:

• disponibilitatea informaţiilor ce descriu caracteristicile proiectului

• disponibilitatea instrucţiunilor de lucru, acolo unde este necesar

• folosirea echipamentului adecvat

• disponibilitatea si folosirea echipamentelor de monitorizare si măsurare

• implementarea monitorizării si măsurătorilor si

• implementarea activităţilor de eliberare, livrare si post-livrare.

Coordonatorul de proiect va realiza auditurile echipelor implicate in proiect si a sub-proiectantilor de specialitate implicate in realizarea proeictului pentru a se asigura de respectarea acestor cerinţe.

1.18.15.1 Controlul Echipamentului de Monitorizare si Măsurare

Echipamentul de monitorizare si de supraveghere este verificat pentru darea in folosire de către furnizorul acestuia.

Echipamentul isi păstrează performantele de măsurare optime prin aplicarea procedurilor

corecte de întreţinere care stabilesc când trebuie verificat si reglat pentru a respecta instrucţiunile Furnizorului.

Acest control asigura următoarele:

- determinările echipamentelor in conformitate cu precizia si tolerantele specificate in literatura de specialitate a Furnizorului de Echipamente;

- toate înregistrările reglajelor si întreţinerilor pentru fiecare echipament sunt păstrate si revizuite periodic de către Furnizorul de Echipamente; si

- manipularea, păstrarea si depozitarea dispozitivelor se va face in conformitate cu instrucţiunile Furnizorului de Echipamente.

Toate înregistrările referitoare la verificarea echipamentelor sunt menţinute.

1.18.15.2 Măsurare, Analiza si îmbunătăţire

Ca parte a responsabilităţilor in cadrul proiectului sunt planificate si implementate procesele de analiza si îmbunătăţire a monitorizării, revizuirii proiectelor, urmăririi necesare pentru :

• demonstrarea conformităţii produsului;

• asigurarea conformităţii cerintele clientului si

• îmbunătăţirea continua a eficientei Sistemului Calităţii

1.18.16 Comunicarea

a. Comunicarea interna

Managementul proiectului va asigura transmiterea tuturor informaţiilor relevante privind politica si cerinţele SMI, comunica obiectivele si realizările in domeniul Calităţii, Protecţiei Mediului

CNADNR S. A.



si asigurării Securităţii si Sănătăţii in Munca, va încuraja feedback-ul si comunicarea intre membrii echipei de proiectare prin implicarea directa a acestora.

Comunicarea interna se va realiza de sus in jos si de jos in sus asigurând:

comunicarea interna intre diferite niveluri si funcţii ale asociatiei;

comunicarea cu colaboratorii, autoritatile locale si alţi vizitatori ai locului de munca;

comunicări pe liniile de autoritate definite in organigrama proiectului si fise de post;

primirea, documentarea si răspunsul la comunicări relevante de la parti externe interesate.

Pentru uşurinţa şi rapiditatea specifica, comunicarea în cadrul echipei de proiectare se va face în special prin e-mail, telefoane fixe si mobile, sedinte operative pe proiect. In acest scop se va constitui o bază de date ce va cuprinde datele de contact ale întregului personal cheie angrenat in contractul de proiectare.

Schema de comunicare in cadrul proiectului

Se vor completa etapele principale din cadrul derularii proiectului. Pentru majoritatea intalnirilor din cadrul proiectului se vor folosi ca inregistrari modelul de minuta aplicabil contractului de proiectare.

b. Comunicarea externa

Comunicarea externa către părţile interesate, consta in activităţi de transmitere de date si informaţii sub forma scrisa, e-mail, telefon sau fax.

Înregistrarea comunicărilor externe primite si transmise este ţinuta sub control si este efectuata in registrul de evidenta intrare - ieşire la nivelul Coordonatorului de proiect si a intregii echipe de proiectare.

De asemenea, toate datele de contact ale personalului implicat in proiectare vor fi transmise şi beneficiarului.

Comunicarea externa cu privire la problemele de mediu si de SSM se va realiza in conformitate cu prevederile legale care reglementează cele doua domenii. Procedura conexa: PSSM-4.4.3 "Comunicarea, participare si consultatre".

Activitati Cine? Scop? Cu ce frecventa-Cand? Metoda?

Initierea proiectului (in momentul adjudecarii licitatiei)

Toti factorii implicati

Echipa de proiect desemnata

Colectarea informatiilor necesare planificarii proiectului

Inainte de semnarea contractului proiectului

Intalnire

CNADNR S. A.




Planului de calitate al proiectului

Membrii cheie al proiectului

Distribuirea planului de calitate al proiectului in vederea cunosterii temei de proiectare/caietul de sarcini de catre membrii echipei

Inainte de inceperea proiectului

Document distribuit pe e-mail sau pe serverul comun al echipei de proiect.

Lansarea prioiectului

Echipa de proiect

Subcontractori

Alti membri desemnati

Comunicarea responsabilitatiilor catre membri desemnati in cadrul proiectului, inclusiv contactarea subcontractorilor in vederea incheierii contractelor.

La inceperea proiectului Intalnire

Rapoarte de monitorizare

Echipa de proiect

Informare clientului cu privire la statusului proiectului

La intervale stabilite.

Se vor respecta prevederile caietului de sarcini privind conditiile de transmitere a diferitelor tipuri de rapoarte (de progres, preliminar, raport final etc.)

Transmiterea modelului de raport si a adresei de informare catre client

Intalnire pe proiect

Echipa de proiect. Intalniri intre membrii echipei, etc.

Pentru revizuirea sarcinilor, actiunilor, etc.

Intervale stabilite

Saptamanal pentru intreaga echipa (in special pentru cazul proiectelor majore).

Intalnire

Consultari in cadrul unui proiect

Verificatori atestati

Membri echipei

Verificarea proiectelor de catre persoane abiliate in domeniu in vederea rectificarii evenualelor neconcordante.

Intervale stabilite. Recomandabil: lunar Intalnire

CNADNR S. A.




Intalniri cu clientul

Clientul

Project-managerul;

Seful de proiect

Discutii cu clientul despre aspectele critice ale derularii proiectului.

Intervale stabilite

Recomandat: la 2 saptamani sau lunar, sau de fiecare data cand probleme care trebuiesc revizuite in planul proiectului.

Intalnire

Predarea documentatiei catre client

Clientul

Reprezentatii managementului din cadrul companiei

Predarea in conditii optime a documentatiei catre client si receptia acesteia.

Sfarsitul proiectului sau a unei etape din cadrul proiectului

Intalnire.

Se va intocmi un PV de avizare CTE

Avizarea documentatiilor in cadrul comisiilor de avizare externe

Project managerul

Seful de proiect

Responsabilul in relatia cu avizatorii

Obtinerea Avizelor necesare realizarii proiectului

Cand se stabilesc intalnirile de catre institutiile externe

Prezentare

Prezentare rezultate in cadrul unui proiect

Project manager

Directori operationali

Impartasirea experintelor dobandite

Cand se indeplinesc sarcini in cadrul unui proiect

Prezentari/

Discutii

Altele activitati

Identificati de Project manager/seful de proiect

Comunicari generale In functie de necesitatile identificate

Email-uri, etc.

Cerinte legale si alte cerinte

Vom respecta pe deplin toate prevederile legislaţiei româneşti în domeniul construcţiilor. Si ne vom asigura că orice contracte, subcontracte, instrucţiuni de utilizare, aprobări, etc. care urmează să fie încheiate sau emise în timpul perioadei de execuţie şi cea de Notificare a Defectelor, va fi în conformitate cu Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii (cu modificările şi completările ulterioare).

In activitatea pe care o vom desfasura ne vom conforma la toate reglementarile si normativele aplicabile domeniului de activitate si vom asigura accesul tuturor celor implicati in contractul de proiectare; in acest scop vom utiliza :

CNADNR S. A.



a) documente de reglementare (legi si standarde) :

- legi, ordonante, hotarari de guvern, ordine ale ministerelor - (transportului, muncii, protectiei mediului,finantelor, etc.);

- standarde, ghiduri, etc.

b) documente normative :

- norme si normative–pentru realizarea activitatii de proiectarii, asigurarea controlului cost- beneficiu, de protectia muncii si a mediului, etc.

- prescriptii tehnice.

1.18.17 Respectarea Legislaţiei româneşti în domeniul construcţiilor

Obligaţii şi răspunderi ale proiectaţilor :

In calitate de Proiectant vom răspunde de îndeplinirea următoarelor obligaţii principale referitoare la calitatea construcţiilor:

- precizarea prin proiect a categoriei de importanţă a construcţiei:

- asigurarea prin proiecte şi detalii de execuţie a nivelului de calitate corespunzător cerinţelor, cu respectarea reglementărilor tehnice şi a clauzelor contractuale;

- prezentarea proiectelor elaborate în faţa specialiştilor verificatori de proiecte atestaţi, stabiliţi de către investitor, precum şi soluţionarea neconformităţi lor şi neconcordanţelor semnalate;

- elaborarea caietelor de sarcini, a instrucţiunilor tehnice privind execuţia lucrărilor, exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile, precum şi după caz, a proiectelor de urmărire privind comportarea în timp a construcţiilor. Documentaţia privind postutilizarea construcţiilor se efectuează numai la solicitarea proprietarului;

- stabilirea, prin proiect, a fazelor de execuţie determinate pentru lucrările aferente cerinţelor şi participarea pe şantier la verificările de calitate legate de acestea;

- stabilirea modului de tratare a defectelor apărute în executie, din vina proiectantului, la constructiile la care trebuie să asigure nivelul de calitate corespunzător cerinţelor, precum şi urmărirea aplicării pe şantier a solutiilor adoptate, după însuşirea acestora de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi, la cererea investitorului;

- participarea la întocmirea cărţii tehnice a construcţiei şi la recepţia lucrărilor executate.

In elaborarea Proiectului vom tine cont de performantele impuse de standardele in vigoare si eurocodurile aplicabile. Proiectantul poate alege solutia optima in ceea ce priveste executia lucrarilor cu mixtura asfaltica la cald in functie de materialele de fabricatie, bitum si structura rutiera proiectata.

Instruire, Competenta, Constientizare

Modul de identificare a necesarului de instruire a personalului de execuţie şi control.

CNADNR S. A.



Atribuţiile şi responsabilităţile echipei de proiectare care realizează activităţi ce influenţează calitatea lucrarilor vor fi specificate in fisa postului pentru fiecare membru al echipei de proiectare propusa pentru realizarea obiectivului de investitii:

Identificarea competenţei necesare pentru personalul care desfăşoară activităţi care influenţează calitatea proiectelor precum şi a necesităţilor de instruire a personalului s-a realizat la momentul stabilirii echipei de proiectare in conformitate cu cerintele din caietul de sarcini.

Pe toata perioada contractuala pana la predarea documentatie tehnice de proiectare la beneficiar se va asigura pregătirea şi instruirea echipei de proiectare, punându-se accentul pe însuşirea motivaţiei pentru calitate şi efectuarea autocontrolului, astfel încât personalul implicat să devină conştient de relevanţa şi importanta activităţilor sale şi de modul în care el contribuie la realizarea obiectivelor calităţii.

Urmărirea realizării programului de instruire revine Responsabilului cu asigurarea calitatii impreuna cu Coordonatorul de proiectare.

Programul de instruire a personalului, va fi intocmit in momentul demararii activitatii de proiectare pentru obiectivul de investitii si revizuit ori de câte ori este necesar astfel încât să fie atins un nivel corespunzător de eficienţă în aplicarea şi implementarea cerinţelor tehnice şi procedurilor sistemului calităţii/mediului/ssm.

Evaluarea rezultatelor instruirii

Evaluarea rezultatelor instruirilor se va face cu scopul de a confirma că obiectivele propuse a fi realizate prin instruire au fost îndeplinite – instruirea a fost eficace.

Evaluarea rezultatelor instruirilor, pe termen scurt, se realizează prin testarea individuala a echipei de proiectare dupa efectuarea instruirilor interne conform planificarilor, iar pe termen lung prin evaluarea productivităţii şi performanţei pe toata perioada elaborarii proiectului. Rezultatele testelor se consemnează în procesele verbale de instruire si vor fi gestionate de Coordonatorul de proiectare.

CNADNR S. A.



RAPORT DE PROGRES LUNAR



Contract : 92/40064 din 16.06.2015




Bucureşti, 15 Sep 2015

CNADNR S. A.





Contract : 92/40064 din 16.06.2015

Pagina de aprobare a documentului

Numele documentului: Raport de progres

Emis cu nr.: 01

Data emiterii: 15 sep 2015

PRESTATOR Aprobat de catre Autoritatea Contractanta

Poziţia Coordonator de Proiect Manager de proiect

Nume Predescu Mihai Ioan Ionita Jean Marius

Semnătura

Data 15 SEP 2015

CNADNR S. A.



1. Detaliere si raportare progres in desfasurarea serviciilor conform planurilor detaliate

1. Preambul

1. Introducere 2. Ţara beneficiară 3. Autoritatea Contractantă 4. Cadrul Naţional Relevant

1. Strategia de Dezvoltare în Sectorul Rutier

2. Reglementari privind Fondul de Coeziune si Fondurile Structurale

3. Stadiul actual în Sectorul de Referinţă

4. Întreţinerea Reţelei de Drumuri

5. Date de Trafic şi Rutiere Disponibile

6. Organizare Legală si Instituţională după Aderare

5. Programe Complementare si alte activitati conexe

1. Sursa de Finantare

2. Obiective generale

3. Scop

2. Detaliere / progres activitati de proiectare si studii de teren

1. Analiza legislatiei si a reglementarilor in vigoare 2. Rapoarte, Garantii, Asigurari Transmise de prestator la Beneficiar in

conformitate cu contractul de prestari servicii 3. Studiul de traffic 4. Studiul privind alternative de traseu 5. Investigatii de teren

1. Studii hidrologice şi hidraulice

2. Studii geotehnice

3. Studii topografice

4. Alte investigatii de sol si materiale

5. Identificarea proprietarilor, a suprafetelor de teren afectate si raportul de evaluare a acestora.

6. Identificarea utilitatilor publice

7. Arheologie

6. Activitati de proiectare

CNADNR S. A.



1. Drum

2. Lucrari de terasamente si consolidariConsolidări

3. Poduri, pasaje , viaducte,

4. Tuneluri

5. Proiectare structura rutiera

6. Lucrari hidrotehnice

7. Noduri rutiere si intersectii cu drumurile publice clasificate

8. Reintegrarea retelei de drumuri locale

9. Scurgerea apelor

10. Podete

11. Dotari autostrada

12. Sisteme de protectie impotriva zapezilor

13. Siguranta circulatiei rutiere

14. Planul de operare si întretinere

7. Evaluarea impactului asupra mediului

1. Raportul privind impactul asupra mediului(RIM)

2. Studiul de Evaluare Adecvata (SEA)

3. Alte studii de specialitate (S.Sp.M)

4. Planul de management de mediu (PMM)

8. Analiza de risc 9. Analiza cost-beneficiu si modelul financiar 10. ITS 11. Iluminat

12. Autorizatii avize si acorduri 13. Audit de siguranta circulatiei 14. Plan de intretinere si operare

2. Progres, Raportare dificultati si propuneri de solutionare

1. Raportare progress

2. Dificultati

3. Propuneri de solutionare

CNADNR S. A.



3. Anexe cu procesele verbale ale intalnirilor lunare cu ocazia prezentarilor si a discutiilor cu Beneficiarul

4. Modificarile planurile de activitate (daca sunt aprobate de Beneficiar) cu predarea si prezentarea noilor planuri

5. Anexa - minutele intalnirilor

Raport de Inceput - Revizuire/Actualizare Studiu de fezabilitate pentru

Documents

Transcript of Raport de Inceput - Revizuire/Actualizare Studiu de fezabilitate pentru