RAPORT DE EVALUARE IMPLEMENTAREA STRATEGIEI...

RAPORT DE EVALUARE

IMPLEMENTAREA STRATEGIEI NAŢIONALE ȘI PLANULUI DE ACŢIUNI PRIVIND REFORMA SISTEMULUI REZIDENŢIAL DE ÎNGRIJIRE A COPILULUI ÎN MOLDOVA PE ANII 2007–2012

2013

de Peter Evans

RAPORT DE EVALUARE

IMPLEMENTAREA STRATEGIEI NAŢIONALE ȘI PLANULUI DE ACŢIUNI PRIVIND REFORMA SISTEMULUI REZIDENŢIAL DE ÎNGRIJIRE A COPILULUI ÎN MOLDOVA PE ANII 2007–2012

Opiniile exprimate în acest raport aparţin autorului şi nu reflectă în mod neapărat punctul de vedere al donatorului sau Guvernului.

ISBN: 978-9975-4497-1-7

CZU 364.2+351.84(478)(047)E 93

Autor: Peter Evans

Colectarea datelor: Peter Evans şi IMAS (Mihaela Negru, Elena Donos şi Oxana Valcova)

Procesarea datelor şi interpretarea statistică: Doru Petruți, Mihaela Negru, Elena Donos, Peter Evans

Coordonare:UNICEF Moldova Sanja Saranovic, Coordonator Protecţia Copilului Silvia Lupan, Coordonator de proiecte în Protecția Copilului Elena Laur, Specialist Monitorizare și EvaluareTerre des hommes Moldova Mariana Ianachevici, Manager de Program

Fotografii: 2012 / Peter Evans

Evaluarea a fost realizată cu suportul metodologic şi financiar al UNICEF Moldova şi contribuţia financiară a Fundaţiei OAK.

Guvernul Republicii Moldova a lansat reforma sistemului de îngrijire a copilului în 2006 cu scopul de a crea o reţea de asistenţi sociali comunitari, a dezvolta servicii de sprijin familial şi servicii alternative de tip familial şi a reorganiza instituţiile rezidenţiale de îngrijire a copilului. Strategia naţională şi Planul de acţiuni privind reforma sis-temului rezidenţial de îngrijire a copilului pe anii 2007–2012 a fost aprobată de Guvernul Republicii Moldova în iulie 2007. Această evaluare, realizată în perioada martie–iunie 2012, analizează implementarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiuni.

Această publicaţie a fost pregătită de Terre des hommes Moldova şi reprezintă o traducere din limba engleză.

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Evans, Peter.Implementarea strategiei naţionale şi planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007-2012 : Raport de evaluare / Peter Evans ; coord.: Sanja Saranovic [et al.]. – Chişinău : Reprezentanţa din Republica Moldova a Fundaţiei „Terre des hommes”, Lausanne-Elveţia, 2013 (Tipogr. “Dira-Ap”). – 114 p.100 ex.ISBN 978-9975-4497-1-7.

5

cuprins

Abrevieri ...................................................................................................................................................................................................................... 7

Contextul evAluării .......................................................................................................................................................................................... 8

MulţuMiri .................................................................................................................................................................................................................... 9

SuMAr exeCutiv ....................................................................................................................................................................................................11

PreliMinArii .............................................................................................................................................................................................................17

Obligaţii internaţionale ...................................................................................................................................................................................19Teoria schimbării ................................................................................................................................................................................................20Programul de Ţară al UNICEF pentru Moldova 2007–2011 ................................................................................................................20Contextul social şi economic al reformelor sistemului de îngrijire a copilului ............................................................................21Instituţiile rezidenţiale din Moldova ...........................................................................................................................................................23Constituenţii cheie în Strategia naţională.................................................................................................................................................24Strategia națională şi Planul de acțiuni — gradul de implementare ..............................................................................................24

SCoPul și MetodologiA evAluării .........................................................................................................................................................27

Domeniul de aplicare şi ţinta .........................................................................................................................................................................28Obiectivul general .............................................................................................................................................................................................28Metodologia de evaluare ................................................................................................................................................................................29

Surse de date primare ...............................................................................................................................................................................29Surse de date secundare ..........................................................................................................................................................................31

ConStAtări ................................................................................................................................................................................................................35

Evaluarea relevanței: În ce măsură implementarea Strategiei naționale şi a Planului de acțiuni reflectă prioritățile reformelor în domeniul social, în general, şi în cel de protecție a copilului, în particular? ...............................36Evaluarea eficacității: În ce măsură implementarea reformei sistemului rezidențial de îngrijire a copilului duce la obținerea rezultatelor prevăzute în Strategia națională şi Planul de acțiuni? ..............................................................41Evaluarea eficienței: În ce măsură gestionarea implementării reformei sistemului rezidențial de îngrijire a copilului a asigurat respectarea termenelor stabilite? ...............................................................................................48Evaluarea impactului: În ce măsură şi în ce mod implementarea reformei sistemului rezidențial de îngrijire a copilului a reuşit să amelioreze situația copiilor, în special, a celor săraci, vulnerabili şi marginalizați? ............................................................................................................................................................................54Evaluarea durabilității: În ce măsură rezultatele obținute sunt durabile? .....................................................................................64Evaluarea abordării bazate pe respectarea drepturilor omului: În ce măsură rezultatele proiectului contribuie la realizarea drepturilor copilului şi în ce măsură au contribuit la abordarea aspectelor interdisciplinare cheie? ........68

ConCluzii ...................................................................................................................................................................................................................71

Ipoteză contrafactuală .....................................................................................................................................................................................75Constatări neaşteptate ....................................................................................................................................................................................75Lecţii învăţate ......................................................................................................................................................................................................76

6 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012

reCoMAndări ..........................................................................................................................................................................................................79

Sumarul recomandărilor .................................................................................................................................................................................86

Anexe

Anexa 1: Termeni de Referință ......................................................................................................................................................................88Anexa 2: Sumarul Planului de acţiuni al Strategiei naţionale pe anii 2007–2012 ......................................................................94Anexa 3: Persoanele intervievate şi vizitele în teren .......................................................................................................................... 106Anexa 4: Raportul lunar al instituţiilor rezidenţiale ............................................................................................................................ 110Anexa 5: Structurile publice locale responsabile de monitorizarea protecţiei copilului ...................................................... 111Anexa 6: Planurile de protecţie socială comunitară ........................................................................................................................... 113

tAbele și figuri

Figura 1: Lanţul rezultatelor Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni.........................................................................................21Figura 2: Cauzele abandonului copiilor .....................................................................................................................................................23Figura 3: Copii aflaţi în plasament la 1 iunie 2012 .................................................................................................................................41Figura 4: Contribuții relative la reducerea numărului de copii în instituțiile rezidenţiale .......................................................45Figura 5: Forme de protecție a copiilor aprobate de Comisia pentru protecția copilului aflat în dificultate, 2011 .......55Figura 6: Forme de protecţie de tip familial aprobate de Comisia pentru protecția copilului aflat în dificultate, 2011 ...............................................................................................................................55Figura 7: Lecţii învăţate ....................................................................................................................................................................................77

Tabel 1: Interviuri cu copii şi îngrijitori în familii .....................................................................................................................................31Tabel 2: Interviuri cu copii plasaţi în instituții rezidențiale .................................................................................................................31Tabel 3: Obiectivele Planului de acţiuni .....................................................................................................................................................42Tabel 4: Dezinstituţionalizarea efectuată de ONG-uri, 2007–2011 ..................................................................................................44Tabel 5: Cheltuielile publice pentru îngrijirea rezidențială şi cea alternativă, 2007–2010 .....................................................52Tabel 6: Cheltuielile publice pentru îngrijirea rezidențială a copiilor pe Ministere, 2007–2010 ...........................................52Tabel 7: Proporția cheltuielilor totale pentru îngrijirea rezidențială a copiilor pe Ministere ..................................................52

7

AbREvIERI

APl Autoritate publică localăbM Banca MondialăCdC Convenţia ONU privind Drepturile Copilului fg Focus grupMe Ministerul Educaţiei (18.09.2009–prezent)Met Ministerul Educaţiei şi Tineretului (04.07.2006–18.09.2009)Mf Ministerul FinanţelorMMPSf Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (18.09.2009–prezent)MPSfCMSong

Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului (24.11.2006–18.09.2009)Ministerul SănătăţiiOrganizaţie neguvernamentală

oPM Oxford Policy ManagementoSC Organizaţie a societăţii civile tACiS Asistenţă Tehnică pentru Comunitatea Statelor Independente ue Uniunea Europeană uniCef Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii

notă: Unitatea de implementare a Planului-Cadru de Transformare a instituţiilor rezidenţiale este denumită în continu-are Unitatea de Dezinstituţionalizare.


CONTExTUL EvALUăRII

Această evaluare a fost comandată de UNICEF Moldova, Guvernul Republicii Moldova şi ONG-urile partenere în anul 2012 şi a fost gestionată în numele partenerilor de Terre des hommes, Moldova. Lucrul în teren pentru evaluare a fost efectuat în perioada martie–iunie 2012 de către experţii IMAS Marketing şi Sondaje, Chişinău, Moldova cu suportul unui expert internaţional în protecţia copilului, Peter Evans.

Strategia naţională şi Planul de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului a fost aprobată de Guvernul Republicii Moldova în luna iulie 2007 cu aplicare la nivel naţional. Această evaluare a examinat implementa-rea prezentei Strategii în toată ţara cu excepţia regiunii transnistrene.

9

MULŢUMIRI

Această evaluare nu ar fi fost realizată fără eforturile herculiene ale Marianei Ianachevici de la Terre des hommes, Moldova, care a organizat logistica lucrului în teren cu energie, imaginaţie şi tenacitate. În plus, ea a oferit evaluatorilor sfaturi înţelepte.

Îi sunt foarte recunoscător colegei şi partenerei mele de la IMAS în procesul de evaluare, Mihaela Negru. Ea a contri-buit la evaluare cu înţelepciunea şi experienţa pe care o deţine şi cu răbdare infinită la întrebările mele. Noi am fost asistaţi de către Elena Donos şi Oxana Valcova, ambele de la IMAS, care au realizat interviurile cu copiii.

Apreciez timpul şi contribuţiile generoase oferite de către intervievaţi, care au oferit cu toţii informaţie pertinentă ce ne-a consolidat înţelegerea reformei sistemului de îngrijire a copilului din Moldova. Persoanele intervievate au inclus reprezentanţi ai ministerelor de resort, autorităţilor publice locale, serviciilor de protecţie a copilului, UNICEF, mem-bri ai organizaţiilor neguvernamentale, părinţi, asistenţi parentali profesionişti şi copii.

Toate omisiunile şi erorile întâlnite în acest raport îmi aparţin şi nu trebuie să fie atribuite altor părţi cu excepţia cazu-rilor când este indicat altfel.

Peter Evans

2 martie 2013

„Îmi place să trăiesc cu părinţii mei şi ador mirosul supei făcute de mama mea.” Annisa, fată reintegrată în familia biologică dintr-o instituţie, în discursul ei la conferinţa naţională privind reformele în sistemul de îngrijire reziden-ţială a copilului şi educaţia incluzivă, Chişinău, 23 martie 2012

11Sumar executiv

SUMAR ExECUTIv


În iulie 2007, Guvernul Republicii Moldova a aprobat o Strategie naţională şi un Plan de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului. La acel moment, în orfelinatele şi şcolile-internat din Moldova erau plasaţi 12.000 copii. Studiile anterioare au arătat că majoritatea copiilor plasaţi în îngrijire rezidenţială aveau cel puţin un părinte sau chiar ambii părinţi în viaţă. Unii copii aveau disabilităţi - de la uşoare până la severe. Studiile au arătat că majoritatea copiilor fuseseră plasaţi în instituţiile rezidenţiale ca soluţie la sărăcia familiei.

Majoritatea copiilor erau plasaţi în şcoli-internat generale sau auxiliare, care erau subordonate Ministerului Educa-ţiei. Alţi copii cu disabilităţi erau plasaţi în două instituţii ale Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; una pentru băieţi şi alta pentru fete. Două instituţii pentru copii sub trei ani erau subordonate Ministerului Sănătăţii, iar o a treia instituţie pentru copii mici era subordonată Direcţiei Municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilu-lui din Chişinău. Alte două instituţii subordonate Minis-terului Sănătăţii primesc în plasament copii infectaţi sau afectaţi de tuberculoză.

Scopul Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni era de „a asigura şi respecta dreptul copilului de a creşte în familie”. Obiectivele generale ale Planului de acţiuni erau de a reduce cu 50% numărul copiilor, care locuiau în afara familiei şi a reorganiza instituţiile rezidenţiale pentru a susţine copiii în familii. Autorităţile centrale şi locale şi ONG-urile urmau să lucreze împreună pentru a implementa Planul de acţiuni.

Planul de acţiuni al Strategiei naţionale conţinea şapte componente şi peste 60 de Activităţi al căror scop era de a:1. Modifica cadrul legal pentru a asigura protecţia

copiilor vulnerabili 2. Dezvolta servicii comunitare locale pentru susţine-

rea copiilor şi familiilor 3. Dezvolta competenţele personalului în vederea asi-

gurării unei protecţii mai bune a copiilor vulnerabili 4. Reorganiza instituţiile rezidențiale pentru a susţine

copiii şi familiile5. Redirecţiona resursele financiare publice de la insti-

tuţiile rezidenţiale spre serviciile comunitare 6. Schimba opinia publică privind îngrijirea rezidenţi-

ală, şi 7. Monitoriza serviciile destinate copiilor şi familiilor

Scopul evaluării a fost de a analiza:• Relevanţa Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni

privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova

• Eficacitatea implementării pentru realizarea scopu-rilor şi obiectivelor Strategiei naţionale

• Durabilitatea reformelor Planului de Acţiuni • Eficienţa cu care au fost gestionate Activităţile din

Planul de acţiuni• Impactul reformelor asupra copiilor şi familiilor

vulnerabile şi • Gradul în care implementarea Activităţilor a contri-

buit la promovarea echitabilă a drepturilor copiilor.

Această evaluare a Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni a fost realizată la comanda UNICEF şi partene-rilor săi guvernamentali pentru a evalua rezultatele şi realizările implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni. Evaluarea a fost realizată în perioada martie–iunie 2012 de către un expert internaţional în protecţia copilului ajutat de o companie din Moldova cu experien-ţă în cercetări în domeniul politicilor sociale.

evAluAreA relevAnţei Guvernul Republicii Moldova este pe punctul de a lansa o consultare naţională ce va precede elaborării unei Stra-tegii Naţionale privind Protecţia Copilului şi Familiei. Evaluatorii au fost informaţi că constatările şi concluziile acestei evaluări a Strategiei naţionale şi Planului de acţi-uni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului pe anii 2007-2012 vor contribui la consultarea naţională. Noua Strategie Naţională privind Protecţia Copilului şi Familiei va folosi o abordare mai largă faţă de necesităţile de protecţie pentru a include sănătatea, traficul şi exploatarea copiilor şi familiilor, nu doar vul-nerabilitatea la instituţionalizare.

Evaluatorilor li s-a comunicat că Ordinul nr. 255 din 25 aprilie 2012 al Ministrului Educaţiei stipulează că alte 23 de instituţii rezidenţiale ale Ministerului Educaţiei urmea-ză să fie reorganizate sau închise până în 2015.

Este aparent că majoritatea copiilor dezinstituţionalizaţi sunt din şcoli-internat generale şi auxiliare şi nu din instituţii speciale pentru copii cu disabilităţi sau copii mici. Efectele măsurilor de prevenire au fost simţite

13Sumar executiv

într-o măsură mai mare. ONG-urile şi directorii insti-tuţiilor speciale pentru copii cu disabilităţi şi copii mici au vorbit despre eforturile întreprinse pentru a preveni plasamentele în instituţiile speciale prin acordarea spriji-nului familiilor, care şi-ar fi plasat copiii în instituţii dacă nu ar fi beneficiat de acest sprijin.

evAluAreA efiCACităţiiFiecare din cele şapte componente ale Planului de acţiuni este asociată cu unul sau mai multe obiective ce urmează a fi atinse prin una sau mai multe Activităţi din cele 61. Revizuind rezultatele Activităţilor Planului de acţiuni, evaluatorii consideră că 34 din 61 de Activităţi au fost realizate integral sau parţial.

Obiectivul critic al Componentei nr. 5 a Planului de acţi-uni: Elaborarea unui mecanism financiar eficient şi flexi-bil de redirecţionare a resurselor financiare de la sistemul rezidenţial spre serviciile comunitare şi de tip familial nu a fost atins în momentul realizării evaluării. După evalu-area realizată în teren, Guvernul a aprobat Regulamentul privind utilizarea de către autorităţile publice locale a economiilor obţinute din închiderea unei instituţii pentru susţinerea copiilor dezinstituţionalizaţi în familii şi în şcolile de cultură generală.

În general, obiectivele specifice ale Planului de acţi-uni au fost considerate realiste, cu toate că evaluatorii conchid că, probabil, a fost prea ambiţios de a planifica că toţi copiii şi familiile din Moldova vor avea acces la servicii sociale comunitare şi de tip familial calitative până în 2012. Pentru aceasta ar fi fost necesară consoli-darea capacităţilor tehnice ale celor 32 de raioane şi ale municipiilor din Moldova de a instrui şi angaja asistenţi sociali comunitari competenţi, a gestiona procesul de dezinstituţionalizare şi serviciile de prevenire, precum şi a dezvolta servicii comunitare noi. Cu toate acestea, exis-tă exemple excelente de APL, care au dezvoltat procese şi servicii de susţinere a copiilor şi familiilor, exemple care demonstrează ce poate fi realizat.

Dacă numărul de 12.000 copii menţionaţi în Hotărâ-rea Guvernului nr. 784 – Strategia naţională – aflaţi în îngrijire rezidenţială, reprezintă cifra de reper, atunci numărul copiilor plasaţi în instituţii rezidenţiale la începutul lunii iunie 2012 s-a redus cu 54% (5576 copii

în îngrijirea rezidenţială). Reducerea numărului de copii plasaţi în instituţii este, parţial, consecinţa reducerii generale a populaţiei de copii în Moldova, precum şi a intervenţiilor directe şi indirecte ale APL şi ONG-urilor de prevenire a intrărilor noi în instituţii şi de dezinstitu-ţionalizare a copiilor.

Majoritatea copiilor dezinstituţionalizaţi din instituţii s-au întors în familiile biologice sau extinse. Foarte puţini copii, aproximativ 270, trăiesc în familiile asisten-ţilor parentali profesionişti. Potrivit Unităţii de Dez-instituţionalizare din cadrul Ministerului Educaţiei, la începutul lunii iunie 2012, în 80 de case de copii de tip familie trăiesc 359 copii.

evAluAreA durAbilităţiiRezultatele acestei evaluări urmează să informeze noua strategie pentru o reformă mai amplă a sistemului de protecţie a copilului şi familiei. Totuşi, până când vor fi întreprinse acţiuni practice de redirecţionare a econo-miilor obţinute din închiderea instituţiilor şi reducerea numărului de copii instituţionalizaţi spre finanţarea serviciilor alternative locale, trebuie să existe un anumit nivel de îndoială referitor la durabilitatea asigurată de Guvern şi dezvoltarea ulterioară a serviciilor dacă şi când va fi sistat suportul financiar extern.

În cazul când resursele donatorilor internaţionali, care susţin ONG-urile în procesul de implementare a refor-melor, vor fi redirecţionate pentru alte scopuri, nu putem presupune că ONG-urile îşi vor continua activitatea la acelaşi nivel, decât dacă autorităţile publice centrale vor fi mai insistente în susţinerea administraţiilor raionale mai puţin active pentru a contracta prestarea serviciilor de prevenire şi dezinstituţionalizare de la ONG-urile locale.

evAluAreA efiCienţeiElaborarea Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni a avut loc într-o perioadă când protecţia drepturilor copi-ilor ţinea exclusiv de competenţa Ministerului Educaţiei. Ulterior, în martie 2007, responsabilitatea de protecţie a drepturilor copiilor a fost transferată Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului (predecesorul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei), Di-recţiei protecţia familiei şi drepturilor copilului.


Planul de acțiuni, aprobat şi publicat de către Guvern, deleagă responsabilitatea de gestionare a implementării Activităților Ministerului Educației, Ministerului Mun-cii, Protecției Sociale şi Familiei sau autorităţilor publice locale, cu toate că şi Ministerul Sănătății are în sarcina sa implementarea unei Activități. Ministerului Muncii, Protecției Sociale şi Familiei îi este atribuită responsabi-litatea de a gestiona implementarea a 47 din cele 61 de Activități prevăzute de Planul de acțiuni.

Ministerul Educației a adoptat o abordare pragmatică de a accepta responsabilitatea de management pentru Acti-vitățile, care ţin în mod clar de competenţa Ministerului şi a luat măsuri pentru cazurile în care Ministerul are responsabilitatea de management. Evaluatorii identifică 15 Activități, care nu au fost realizate sau au fost realizate doar parțial pentru care Planul de acțiuni desemnează drept instituție responsabilă Ministerul Protecției Socia-le, Familiei şi Copilului (MPSFC).

Consiliul național pentru coordonarea reformei siste-mului rezidențial de îngrijire a copilului şi dezvoltarea educației incluzive a fost instituit de Ministerul Educației în luna iunie 2010 după trei ani de la lansarea Strategiei naționale. Consiliul, care este un mecanism extrem de vital pentru coordonarea acțiunilor inter-ministeriale şi ale ONG-urilor, este prezidat de un înalt funcționar al Ministerului Educaţiei. Conform Strategiei naționale, Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei are sar-cina de coordonare la nivel național, prin urmare, era de aşteptat că acest Minister va prezida Consiliul național.

Evaluatorilor le-a fost comunicat că, un obstacol sem-nificativ în procesul de dezinstituționalizare este lipsa serviciilor alternative pentru copiii integraţi în familii şi şcolile generale. Acest lucru este de înțeles odată ce eco-nomiile financiare nu au fost transferate administrațiilor publice locale. Evaluatorilor le-a fost comunicat că unele Secţii/Direcții raionale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei au fost reticente în a suporta costurile pentru susținerea copiilor şi familiilor vulnerabile fără finanțare adițională, atunci când aceste costuri puteau fi puse pe seama autorităţilor publice centrale prin plasarea copii-lor în instituțiile rezidențiale finanțate de acestea.

Evaluatorii au fost informaţi că, economiile obţinute din reducerea numărului de copii în instituțiile rezidențiale

ale Ministerului Educației au fost realocate pentru aco-perirea cheltuielilor asociate cu instituțiile rămase. Acest lucru este confirmat de sistemul de raportate BOOST al Ministerului Finanțelor, care arată că, cheltuielile anuale consolidate în instituțiile rezidențiale au crescut de la 14.100 lei pentru un copil în 2006, la 36.300 lei pentru un copil în 2011.

O cerință fundamentală pentru implementarea schim-bării organizaționale este accesul şi folosirea informației corecte şi actualizate. Evaluatorii au fost informaţi că datele cu privire la intrări şi ieşiri în şi din instituţiile rezidenţiale şi cu privire la copiii şi adulţii, care benefi-ciază de servicii sociale sunt raportate de către directorii de instituţii şi autorităţile raionale Biroului Naţional de Statistică cu o periodicitate de şase luni. Biroul Naţional de Statistică publică informaţiile în Buletinul Statistic, dar cifrele nu sunt totalizate pentru a arăta numărul total de copii plasaţi în instituții, iar informația este depăşită cu multe luni.

evAluAreA iMPACtuluiEvaluatorilor li s-a comunicat că plasamentele în institu-ții pentru copii sub trei ani şi copii cu disabilități au fost reduse prin acțiuni de prevenire. Totuşi, marea majori-tate a copiilor, care au fost dezinstituționalizați, provin din şcoli-internat generale subordonate Ministerului Educației. Doar recent a început să fie acordată atenţie dezinstituționalizării copiilor din şcolile-internat auxili-are ale Ministerului Educației.

Evaluatorii au fost informaţi că, unele ONG-uri au început lucrul cu copiii cu disabilități, care locuiesc în instituții cu evaluarea situației acestora pentru a-i sprijini să se întoarcă în familiile lor. Evaluatorii au aflat că un ONG planifică să lucreze cu Ministerul Sănătății în privinţa copiilor plasaţi într-o instituție rezidențială pentru copii infectați sau afectați de tuberculoză.

Dezinstituționalizarea copiilor din şcolile-internat gene-rale a fost eficientă şi datorită faptului că a fost introdus moratoriu asupra intrărilor noi în instituțiile respective. Evaluatorilor nu li s-a comunicat despre moratoriul asupra intrărilor noi în anumite instituții pentru copii cu disabilități, instituții pentru copii sub 3 ani sau instituții pentru copii afectați de tuberculoză. Prin urmare, există

15Sumar executiv

probabilitatea că copiii vor continua să fie plasaţi în aceste instituții până la instituirea moratoriului asupra acestora.

evAluAreA Contribuţiei lA reSPeCtAreA drePturilor CoPilului Evaluatorii au fost informaţi că nu există o reprezentare excesivă a băieților sau a fetelor în instituţii. De aseme-nea, s-a comunicat că, copiii din minorităţile etnice nu sunt supra-reprezentați în instituţii. Lipsa unui sistem eficient de management al informaţiei în asistenţa socia-lă pentru instituţiile rezidenţiale sau de management de caz face dificilă verificarea acestor afirmaţii.

Implementarea Planului de acţiuni contribuie la res-pectarea dreptului de a creşte într-o familie pentru copiii reintegraţi şi copiii a căror instituţionalizare a fost prevenită. Cu toate acestea, peste 5500 copii continuă să trăiască în instituţii, cu toate implicaţiile ce rezultă pentru sănătatea, educaţia şi dezvoltarea lor. Promova-rea drepturilor copiilor cu disabilități pare deosebit de dificilă.

reCoMAndăriÎn continuare, urmează un sumar al recomandărilor.1. A continua activitatea de dezinstituționalizare, cu

accent sporit pe copiii cu disabilități şi copiii mici plasaţi în instituții pe lângă copiii, care trăiesc în instituțiile subordonate Ministerului Educației.

2. A planifica şi redirecționa economiile obţinute în rezultatul dezinstituționalizării pentru finanțarea serviciilor comunitare destinate copiilor şi familiilor vulnerabile.

3. A investiga de ce în familiile asistenţilor parentali profesionişti trăiesc cu mult mai puţini copii decât în instituțiile rezidenţiale.

4. A examina sistemele de management al informaţiei în asistenţa socială din alte țări pentru a găsi soluții potrivite pentru Moldova.

5. A adopta un proces provizoriu şi slab tehnologizat de monitorizare a intrărilor şi ieşirilor din instituții-le rezidenţiale.

6. Guvernul trebuie să preia cheltuielile pentru funcți-onarea Unității de Dezinstituţionalizare din cadrul Ministerului Educației.

7. Responsabilitatea de coordonare a acțiunilor în cadrul reformelor sistemului de îngrijire a copilu-lui trebuie să fie transferată Consiliului Național pentru Protecția Drepturilor Copilului din cadrul Cancelariei de Stat. Vice-preşedintele Consiliului Național pentru Protecția Drepturilor Copilului să raporteze periodic Viceprim-ministrului despre progresul reformei.

8. A implementa acțiuni pentru îmbunătățirea eficien-ței şi eficacității schemei de ajutor social.

9. A institui un sistem de Planificare anuală a Protec-ției Sociale Comunitare de către APL în vederea implementării priorităților stipulate în politicile guvernamentale din domeniul protecției sociale.

10. APL, autorităţile publice centrale şi ONG-urile ur-mează să convină asupra aranjamentelor de transfer al responsabilității manageriale autorităţilor publice locale pentru fiecare instituție rezidențială în mod individual.

11. A îmbunătăți eficacitatea asistenților sociali co-munitari în implementarea planurilor individuale de dezinstituționalizare şi prevenire pentru copii prin integrarea instruirii asistenţilor într-un sistem reglementat la nivel național.

17Preliminarii

PRELIMINARII


În anul 2006, Guvernul Republicii Moldova a lansat reformele sistemului de îngrijire a copilului cu scopul de a crea o reţea de asistenţi sociali comunitari, a dezvolta servicii de sprijin familial şi servicii alternative de tip familial şi a reorganiza instituţiile rezidenţiale de îngri-jire a copilului. Strategia naţională şi Planul de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului pe anii 2007-2012 a fost aprobată de Guvernul Republicii Moldova în iulie 2007. Această evaluare, reali-zată în perioada martie – iunie 2012, analizează imple-mentarea Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni.

Evaluarea examinează acţiunile şi activităţile referitoare la reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova. Evaluarea nu examinează contextul mai larg al sprijinului autorităţilor acordat copiilor şi familiilor vulnerabile, în special, schema de ajutor social.

Evaluarea este oportună, deoarece Strategia naţională şi Planul de acţiuni se încheie în 2012, astfel încât evalu-area trebuie să identifice lecţiile învăţate în procesul de implementare a Strategiei naţionale şi Planului de acţi-uni. Aceste lecţii învăţate trebuie să informeze o strategie nouă în anul 2012, care este în proces de elaborare de că-tre Guvernul Republicii Moldova pentru o reformă mai amplă a sistemului de protecţie a copilului şi familiei. Se preconizează că, rezultatele acestei evaluări vor informa strategia nouă.

Cadrul legal pentru Strategia națională şi Planul de acţi-uni este alcătuit din trei componente:1. Hotărârea Guvernului nr. 784 din 09.07.2007

pentru aprobarea Strategiei naționale şi Planului de acțiuni privind reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copilului pe anii 2007-2012.

2. Anexa 1 la Hotărârea Guvernului nr. 784, care expune Strategia națională.

3. Anexa 2 la Hotărârea Guvernului nr. 784, care con-ţine Planul de acțiuni propriu-zis.

Conform Anexei 1, scopul Strategiei naționale şi a Pla-nului de acțiuni este: asigurarea şi respectarea dreptului copilului de a creşte în mediu familial. Conform Anexei 2, obiectivele generale ale Planului de acțiuni sunt:

• Reducerea cu 50% a numărului de copii separaţi de mediul familial.

• Reorganizarea instituțiilor rezidențiale în confor-mitate cu planul general de transformare.

Planul naţional de acțiuni cuprinde şapte componente. Fiecare componentă este asociată cu unul sau mai multe obiective. Componentele şi obiectivele Planului de acți-uni sunt prezentate mai jos:1. Schimbări în cadrul legal şi politic. Obiectiv: Racordarea cadrului legal şi instituţional

de protecţie a copilului şi familiei la politicile inter-naţionale în vederea asigurării şi respectării dreptu-lui copilului de a creşte într-un mediu familial.

Obiectiv: Asigurarea coordonării adecvate a tuturor acţiunilor în cadrul Reformei sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului.

2. Dezvoltarea serviciilor sociale familiale şi comuni-tare.

Obiectiv: Asigurarea accesului copilului şi familiei sale la servicii sociale familiale şi comunitare calita-tive.

3. Consolidarea capacităţilor specialiştilor în protecţia copilului.

Obiectiv: Crearea unui sistem național de forma-re continuă în paralel cu serviciul şi recalificare a specialiştilor din domeniul protecţiei copilului şi familiei.

4. Reorganizarea instituţiilor rezidenţiale. Obiectiv: Reorientarea sistemului rezidenţial spre

comunitate şi familie. 5. Redirecționarea resurselor financiare din sistemul

rezidențial către serviciile comunitare. Obiectiv: Dezvoltarea unui mecanism financiar

eficient şi flexibil de redirecţionare a resurselor financiare din sistemul rezidenţial către serviciile comunitare şi de tip familial.

6. Monitorizarea şi evaluarea Planului de acţiuni Obiectiv: Consolidarea capacităţii de monitorizare

la toate nivelurile sistemului de protecţie a copilului şi familiei.

Obiectiv: Îmbunătăţirea calităţii serviciilor de protecţie a copilului şi familiei în conformitate cu standardele de calitate.

7. Mobilizarea socială şi comunicarea schimbării. Obiectiv: Formarea opiniei publice şi a persoanelor

implicate în protecţia copilului şi familiei referitor la necesitatea reformării sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului.

19Preliminarii

Strategia prevede expres că acţiunile întreprinse de către Ministere şi organele administrației publice locale pentru implementarea Activităţilor vor duce la realizarea Obiectivelor generale ale Planului de acţiuni.

Prezenta Strategie promovează ideea bazată pe necesitățile și dreptul copilului de a crește în familie sau într-un mediu familial indiferent de vârstă, boală, disabilitate sau școala în care învaţă.1

obligAţii internAţionAle Republica Moldova a aderat la Convenția Națiunilor Uni-te privind Drepturile Copilului în anul 1993. Aderarea a obligat Guvernul Republicii Moldova să respecte prevede-rile acestei Convenţii. Preambulul Convenției prevede:

Convinși că familia, unitatea fundamentală a societăţii, și mediul natural pentru creșterea și bunăstarea tuturor membrilor săi, și în mod deosebit copiii, trebuie să beneficieze de pro-tecţia și asistenţa de care au nevoie pentru a putea să joace pe deplin rolul său în societate,

Recunoscând că pentru deplina și armonioasa dezvoltare a personalităţii sale, copilul trebuie să crească într-un mediu familial, într-o atmo-sferă de fericire, dragoste și înţelegere.

Articolul 3 al Convenției prevede clar că părinții au obligația să aibă grijă de copiii lor. Acelaşi Articol solicită guvernelor să susțină părinții să aibă grijă de copiii lor. 1. În toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt

luate de instituţii publice sau private de ocrotiri sociale, de către tribunale, autorităţi administra-tive sau de organe legislative, interesele superioare ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate.

2. Statele părţi se angajează să asigure copilului pro-tecţia şi îngrijirile necesare pentru bunăstarea sa, ţinând cont de drepturile şi obligaţiile părinților săi,

1 Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 784 din 09.07.2007 privind aprobarea Strategiei naționa-le şi Planului de acțiuni privind reforma sistemului reziden-țial de îngrijire a copilului pe anii 2007-2012, publicată la 20 iulie 2007 în Monitorul Oficial Nr. 103-106, Art.823, p. 2.

ale tutorilor săi, ale altor persoane legal responsabile pentru el, şi vor lua, în acest scop, toate măsurile legislative şi administrative corespunzătoare.

3. Statele părţi vor veghea ca funcţionarea instituţi-ilor, serviciilor şi lăcaşelor care au responsabilităţi faţă de copii şi asigură protecția lor să fie conformă cu normele fixate de către autorităţile competente, în special, în domeniul securităţii şi sănătăţii, şi în ceea ce priveşte numărul şi competenţa personalu-lui lor ca şi în privinţa unui control corespunzător.2

Liniile Directoare pentru Îngrijirea Alternativă a Co-piilor salutate de Adunarea Generală a ONU în 2009 întăreşte responsabilitatea guvernelor de a depune toate eforturile pentru a permite copilului să rămână sau să revină în îngrijirea părinţilor săi sau a altor membri ai familiei, după caz. Statul trebuie să asigure faptul că familiile au acces la diverse forme de sprijin în procesul de îngrijire a copilului3.

În Observaţiile sale Finale, Comitetul pentru Drepturile Copilului a menţionat,

… deosebita îngrijorare cu privire la numărul mare de copii care sunt plasaţi în instituţii, mulţi dintre care nu sunt orfani. De asemenea, remarcă cu îngrijorare faptul că, în aceste instituţii, copiii sunt neglijaţi și supuși unor tratamente defectuoase și, din cauza lipsei de resurse, nu beneficiază de condiţii adecvate de trai și de îngrijire sau de servicii de bază corespunzătoare.4

Efectele negative ale plasamentului în instituţii rezidenţi-ale asupra copiilor au fost recunoscute şi anterior5.

2 Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului, Art.3. Pre-luată de pe http://www2.ohchr.org/english/law/crc.htm la 15/08/2012.

3 Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, Liniile Directoare pentru Îngrijirea Alternativă a Copiilor, 15 iunie 2009.

Disponibile la http://daccess-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/LTD/G09/142/13/PDF/G0914213.pdf?OpenElement acce-sate la 27/02/2013.

4 Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului. Observaţii Finale: Republica Moldova. 20 februarie 2009. Descărcate de pe http://www2.ohchr.org/english/bodies/crc/docs/co/CRC-C-MDA-CO3.pdf la 27/02/2013.

5 vezi, de ex.: Gudbrandsson, b. 2004. Copiii în instituţii: prevenirea şi îngrijirea alternativă. Comitetul European pentru Coeziune Socială. Descărcat de pe http://www.crin.


Prin urmare, Strategia națională şi Planul de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului pe anii 2007–2012 poate fi văzută în contextul obligaţiilor internaţionale ale Guvernului Republicii Moldova de a susţine copiii în familii şi drept recu-noaştere implicită a faptului că îngrijirea în instituţiile rezidenţiale nu este în interesul suprem al copilului.

Strategia națională şi Planul de acţiuni stabileşte o cale spre schimbare. Astfel, dreptul copiilor de a creşte în familie va fi asigurat într-o măsură mai mare prin:• modificarea cadrului legal privind protecţia copilu-

lui şi familiei• dezvoltarea serviciilor comunitare şi de tip familial• consolidarea capacităţilor specialiştilor din dome-

niul asistenţei sociale• reorganizarea instituţiilor rezidenţiale• redirecţionarea resurselor financiare spre susţinerea

serviciilor comunitare, şi• schimbarea opiniei publice faţă de îngrijirea acorda-

tă în instituţii.

teoriA SChiMbăriiO Teorie a Schimbării6 poate fi identificată în Strate-gia națională şi Planul de acţiuni. Beneficiarii ţintă ai Strategiei naționale şi Planului de acţiuni urmau să fie copiii plasaţi în instituţiile din Moldova. Scopul Strate-giei naționale şi Planului de acţiuni era de a permite la cel puţin 50% din copiii aflaţi în instituţii în 2007 să se întoarcă în familia biologică sau într-o altă familie, astfel încât să fie respectat dreptul copilului prevăzut în CDC de a creşte în familie.

Strategia națională şi Planul de acţiuni stabilesc un termen pentru atingerea acestui scop — 2012. Fiecare componen-tă a Planului de acţiuni este asociată cu una sau mai multe Activităţi, peste 60 în total, fiecare din ele fiind asociată cu anumiţi Indicatori, structura principală responsabilă de Activitate, Parteneri în cadrul Activităţii, perioada de

org/docs/resources/treaties/crc.40/GDD_2005_CE_Chil-dren_Institutions.pdf la 27/02/2013.

Williamson J. and A Greenberg, 2010. Familii, nu orfelinate. better Care Network. Descărcat de pe http://www.crin.org/docs/Families%20Not%20Orphanages.pdf la 27/02/2013.

6 vezi http://www.hfrp.org/evaluation/the-evaluation-ex-change/issue-archive/evaluation-methodology/an-intro-duction-to-theory-of-change

implementare şi structura sau structurile guvernamentale desemnate cu responsabilitate financiară pentru Activita-te. Anexa 2 reprezintă un tabel ce conţine cele şapte com-ponente ale Planului de acţiuni, obiectivele pentru fiecare componentă, Activităţile asociate cu fiecare componentă, Rezultatele scontate ale Activităţilor şi Indicatorii asociaţi cu fiecare Rezultat scontat. Lanţul rezultatelor Strategiei naționale şi Planului de acţiuni este prezentat în Figura 1 (p.21).

Strategia menţionează prioritatea politică pe care Guver-nul o acordă reformei îngrijirii rezidenţiale, colaborarea dintre autorităţile locale şi centrale şi asistenţa tehnică oferită de ONG-uri. De asemenea, Strategia menţionea-ză constrângerile potenţiale, inclusiv serviciile insufi-ciente de sprijin familial, capacitatea limitată a APL de a preveni separarea copilului de familie şi de a acorda servicii de sprijin familial, migraţia în creştere a familii-lor în căutarea unui loc de muncă şi rezistenţa exercitată de angajaţii instituţiilor.

ProgrAMul de ţAră Al uniCef Pentru MoldovA 2007–2011Programul de Ţară al UNICEF pentru Moldova 2007–20117 a fost elaborat de Guvernul Republicii Moldova şi UNICEF în baza Cadrului de Asistenţă pentru Dezvol-tare al Naţiunilor Unite (UNDAF), Observaţiilor Finale ale Comitetului pentru Drepturile Copilului şi lecţii-lor învăţate. O componentă a Programului a fost de a susţine strategiile de prevenire în reformele Guvernului în domeniul protecţiei sociale, care ar permite copiilor şi familiilor vulnerabile să acceseze serviciile sociale şi prestaţiile băneşti. Această abordare urma să contribuie, printre altele, la reducerea numărului de copii rămaşi fără îngrijire părintească şi reducerea plasamentelor în îngrijirea rezidenţială. În plus, Programul intenţiona să reducă cu 30% numărul de copii plasaţi în instituţii.

7 UNICEF Moldova. 2007. Programul de Ţară 2007-2011. Descărcat de pe http://www.unicef.org/spanish/about/execboard/files/Moldova_final_approved_CPD_19_Jan2007.pdf la 27/02/2013.

21Preliminarii

Sumarul bugetului (mii dolari SUA) pentru UNICEF Moldova 2007-2011 este arătat mai jos8.

Resurse permanente Alte resurse TotalProtecţia copilului 1,000 7,000 8,000HIV/SIDA 600 3,600 4,200Acces echitabil la servicii calitative 700 3,700 4,400Protecţia socială şi drepturile copilului 695 500 1,195Inter-sectorial 600 450 1,050Total 3,595 15,250 18,845

8 Ibid., p.6.

Figura 1: Lanţul rezultatelor Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni

şi acoperirea reformei sistemului de îngrijire a copilului s-au produs două schimbări semnificative, prima în anul 2002, iar a doua în 2006.

În anul 2002, Guvernul a elaborat un concept național de protecție a copilului şi familiei, iar în anul următor a aprobat Strategia Națională privind Protecția Copilului şi Familiei pentru anii 2003–2008. Acesta a fost primul document care a subliniat direcțiile strategice funda-mentale pentru îmbunătățirea sistemului de protecție a copilului din Republica Moldova. Acest document a

Contextul SoCiAl și eConoMiC Al reforMelor SiSteMului de îngrijire A CoPilului Republica Moldova îşi reformează sistemul de protecție a copilului de mai mulţi ani deja, în special, după adera-rea sa la Convenția Națiunilor Unite privind Drepturile Copilului. Protecția copilului a fost subiectul multor dezbateri politice ample variind de la migrație şi trafic până la educație, sănătate şi asistență socială. În ritmul


propus reforma cadrului legal şi instituțional, inclusiv elaborarea Legii privind asistența socială şi a regulamen-telor cu privire la standarde; consolidarea competenţelor profesionale ale angajaţilor din sistemul de îngrijire a copilului prin instruirea asistenților sociali şi dezvoltarea serviciilor sociale comunitare şi specializate pentru copii şi familii aflate în dificultate.

În 2006, Guvernul a lansat reforma în sistemul de îngriji-re a copilului. Aceasta avea drept scop instituirea unei rețele de asistenți sociali comunitari, dezvoltarea servici-ilor de sprijin familial şi a serviciilor alternative de tip fa-milial, precum şi reorganizarea instituțiilor rezidențiale de îngrijire a copilului. A fost creat Ministerul Protecției Sociale, Familiei şi Copilului (MPSFC) cu responsabili-tăți ce includeau şi protecția copilului şi familiei. Minis-terul a fost, ulterior, redenumit în Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei (MMPSF).

În 2006, a început pregătirea unei Strategii naționale şi a unui Plan de acțiuni privind reforma sistemului reziden-ţial de îngrijire a copilului. În acea perioadă, responsabili-tatea pentru politica de protecție a copilului ţinea exclusiv de Ministerul Educației. Competențele funcționale privind protecția drepturilor copilului au fost atribuite Ministerului Protecției Sociale, Familiei şi Copilului în martie 2007 în baza Hotărârii Guvernului nr. 283 din 14.03.2007, prin înființarea Direcției politici de protecție a familiei şi drepturilor copilului în cadrul Ministerului.

Strategia națională şi Planul de acțiuni privind reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copilului pe anii 2007–2012 au fost aprobate de Guvernul Republicii Moldova în iulie 2007, iar Programul național privind crearea sistemului integrat de servicii sociale 2008–2012 a fost aprobat în 2008.

Potrivit unui raport 9 elaborat de Oxford Policy Manage-ment (OPM) pentru o consultare subregională privind

9 Evaluarea sistemului de îngrijire a copilului în Moldova: Raport final. (2009). Oxford: Oxford Policy Management. Evaluarea a fost realizată de Oxford Policy Management (OPM), com-panie de consultanță din Regatul Unit al Marii britanii şi al Irlandei de Nord, împreună cu EveryChild Moldova. Echipa a fost condusă de Clare O’brien din cadrul OPM (manager de proiect), iar coordonatorul național a fost Stela Grigoraş de la EveryChild. Pentru mai multe informații scrieţi pe adresa [email protected].

protecția copilului care a fost găzduită de Guvernul Re-publicii Moldova şi UNICEF în noiembrie 2009, unele dintre caracteristicile definitorii ale cadrului politic pen-tru protecția copilului în Moldova includ scăderea popu-lației şi rata înaltă a migrației; fluctuațiile în creşterea economică, inclusiv criza financiara globală continuă; şi elaborarea şi implementarea politicilor de descentraliza-re şi proceselor naționale de planificare şi bugetare.

Ponderea copiilor în numărul total al populației sca-de rapid în timp ce numărul şi ponderea persoanelor în vârstă creşte considerabil. În perioada 2009–2020, numărul copiilor în Moldova va scădea de la 773.000 (la o populație totală de 3,57 milioane) la aproximativ 665.000. Copiii sub 18 ani constituie 727.171 la 1 ianu-arie 2012 (sursa: www.statistica.md). Prin urmare, este de aşteptat că, în anii următori, se va pune un accent mai mare pe vârstnici. Provocarea pentru susținătorii refor-mei în domeniul protecției copilului este de a asigura ca această reformă rămâne a fi o prioritate în continuare. Se consideră că mulți copii au un părinte peste hotare. Mi-grația părinților şi a altor membri ai familiei poate avea efecte sociale şi economice atât pozitive cât şi negative asupra copiilor. Raportul anual al MMPSF10 pentru 2010 indică că 17,1% din copii locuiesc în familii unde cel puțin un părinte lucrează peste hotare. Fiecare al zecelea copil trăieşte într-o familie în care mama este peste ho-tare. 5,2% de copii trăiesc în familii unde tata este plecat peste hotare, în timp ce 1,5% de copii au ambii părinți peste hotare.

Traficul, atât de adulți cât şi de copii, este considerat o problemă, care afectează grav Republica Moldova. Poli-tici pentru soluționarea acestei probleme sunt elaborate pe larg începând cu anul 2002, însă implementarea lor este mai lentă. Numărul cunoscut al copiilor, care sunt victime directe ale traficului nu este mare, dar mult mai mulți copii sunt considerați a fi în risc de a fi traficaţi sau afectați de traficul membrilor familiei.

Criza financiara globală ar putea avea un impact deo-sebit de negativ asupra familiilor cu membri migranți,

10 Guvernul Republicii Moldova (2011), Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei. Raport anual 2010. Chişinău: Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei, p.110. Preluat de pe: http://mpsfc.gov.md/file/rapoarte/RSA%202010%20en.pdf la 19/08/2012.

23Preliminarii

deoarece ar putea reduce veniturile familiilor şi spori nu-mărul persoanelor, care se întorc acasă. În acelaşi timp, există riscul de diminuare a veniturilor publice şi ale ONG-urilor, ceea ce face mai greu pentru aceştia să ofere sprijin familiilor aflate în dificultate.

Descentralizarea luării deciziilor către organele adminis-trației publice locale a afectat protecția copilului şi alte aspecte ale politicii de protecție socială. Protecția drep-turilor copilului este atribuită în responsabilitatea atât a primăriei cât şi a administraţiei raionale. Acest lucru permite identificarea unor soluții adecvate la nivel local pentru problemele ce ţin de protecția copilului.

În 2006, UNICEF şi partenerii săi guvernamentali au comandat o cercetare a cauzelor plasării copiilor în instituţiile rezidenţiale din Moldova11. Cercetarea a exa-minat cauzele instituţionalizării a 207 copii. Constatările cercetării sunt prezentate în figura de mai jos.

Figura 2: Cauzele abandonului copiilor

Eşantionul a fost destul de mic, dar oricum oferă o marjă de eroare de 6% la un nivel de încredere de 90%. Conclu-ziile cercetării sunt:

Chiar dacă cauzele instituţionalizării copiilor în sistemul rezidenţial sunt multiple și com-plexe, cele patru cauze principale depistate de acest studiu trebuie să fie reflectate minuţios. Acestea sunt: dificultăţile financiare, mamă solitară, abuz/neglijare și sănătatea copilului.

11 Abandonul copiilor în Republica Moldova, (2006) Chişinău: UNICEF Moldova, p. 41. Descărcat de pe http://www.uni-cef.org/moldova/ChildAbandonmentENG_with_coverpa-ge.pdf la 28/02/2013.

Soluţiile autorităţilor centrale şi locale, precum şi ale ONG-urilor pentru necesităţile copiilor instituţiona-lizaţi vor trebui să abordeze cauzele instituţionalizării. Este necesar atât sprijin bănesc cât şi asistenţă socială nemonetară.

inStituţiile rezidenţiAle din MoldovAPotrivit unui raport12 întocmit pentru UNICEF şi Minis-terul Educației, în 2007, 11.544 copii trăiau în 67 insti-tuții rezidențiale din Moldova. 10.516 copii erau plasați în 62 de instituții subordonate Ministerului Educației şi Tineretului.

MMPSF are în subordine două instituții rezidențiale pentru copii cu disabilități (Hânceşti şi Orhei), cu toate că mai multe persoane plasate în ambele instituții au peste 18 ani. Două instituții pentru copii cu vârsta de până la 6 ani (Chişinău şi Bălți) şi două sanatorii pentru copii infectați sau afectați de tuberculoză se află în subor-dinea Ministerului Sănătății (MS).

O a treia instituție pentru copii cu vârsta de până la 6 ani este subordonată Direcției Municipale pentru Protecția Drepturilor Copilului din mun. Chişinău.

Numărul copiilor plasați în sanatoriile pentru copii in-fectați sau afectați de tuberculoză în 2007 nu este indicat în Raportul OPM – EveryChild.

Nu sunt cunoscute cifre exacte despre numărul copiilor, care erau plasaţi în instituțiile ce nu sunt subordonate Ministerului Educației în 2007, dar raportul OPM – EveryChild din 2009 citează un Raport Social Anual al Guvernului pentru 2006, care indică că 200 de copii erau plasaţi în cele trei instituții pentru copii cu vârsta de până la 6 ani, iar 679 copii trăiau în instituțiile pentru copii cu disabilități subordonate Ministerului Protecției Sociale, Familiei şi Copilului13. Numărul copiilor plasați în sana-toriile pentru copii infectați sau afectați de tuberculoză în 2007 nu este indicat in Raportul OPM– EveryChild.

12 Raport privind evaluarea rapidă a instituțiilor rezidențiale de îngrijire a copiilor din Moldova (2007) elaborat în cadrul proiectului Dezvoltarea serviciilor sociale pentru familiile vulnerabile și copiii în situație de risc, (TACIS 2) cu suportul UNICEF şi UE — TACIS, p. 6.

13 OPM 2009, op. cit., p.85.


ConStituenţii Cheie în StrAtegiA nAţionAlă Hotărârea Guvernului nr. 784 din 9 iulie 2007 privind aprobarea Strategiei naționale şi a Planului de acțiuni14 este semnată de către Prim-ministru şi contrasemnată de către Miniştrii Educației şi Tineretului; Protecției Sociale, Familiei şi Copilului, Finanțelor şi Sănătății. Hotărârea nr. 784 prevede:

Ministerele, alte autorităţi publice centrale și locale vor asigura implementarea prevederi-lor Strategiei naţionale și Planului de acţiuni și vor prezenta anual, până la data de 31 ianuarie, Ministerului Educaţiei și Tineretului informaţie privind implementarea acestora. Ministerul Educaţiei și Tineretului va sintetiza informaţia respectivă și, până la 1 martie, va prezenta Guvernului raportul anual genera-lizat cu privire la implementarea Planului de acţiuni de reformă a sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului pe anii 2007-2012.

Aceasta indică clar că Ministerul Educației şi Tineretu-lui (în prezent Ministerul Educației) urma să-şi asume responsabilitatea primară de a analiza şi raporta asupra acțiunilor întreprinse de către alte ministere şi autorități-le publice locale în vederea implementării Strategiei.

Cu toate acestea, Anexa 2 a Hotărârii nr. 784 indică: „La nivel naţional, rolul principal de coordonare şi monitorizare a tuturor acţiunilor, programelor, iniţia-tivelor şi politicilor în domeniul protecţiei copilului şi familiei revine Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei”15. Această prevedere stipula clar că Minis-terul Protecției Sociale, Familiei şi Copilului (MPSFC) urma să-şi asume toată responsabilitatea pentru coordonarea şi monitorizarea implementării Planului de acțiuni. Această divizare a responsabilităților între două Ministere, una de analiză şi raportare şi cealaltă de coordonare şi monitorizare va fi abordată mai târziu în acest raport.

În afară de contrasemnarea Hotărârii nr. 784, Ministe-rului Sănătăţii nu-i revin alte roluri şi responsabilităţi

14 Hotărârea Guvernului Nr.784. Op.cit.15 Hotărârea Guvernului Nr.784. Op.cit., p.3.

conform Strategiei naționale şi Planului de acțiuni în procesul de reformă a sistemului rezidențial, iar Direcția Municipală pentru Protecția Drepturilor Copilului din mun. Chişinău nu este menţionată în general. La acest aspect vom reveni mai târziu în prezentul raport.

Anexa 2 la Hotărârea nr. 784 se referă la rolul societății civile în atragerea fondurilor şi a experienței internațio-nale pentru implementare. Această Anexă descrie orga-nizaţiile neguvernamentale internaționale drept „parte-neri cheie în implementarea Strategiei, care contribuie la cofinanţarea unor acţiuni, acordarea asistenţei tehnice şi diseminarea bunelor practici.”

Nici Anexa 1 şi nici Anexa 2 nu atribuie vreun rol copi-ilor şi familiilor în implementarea Strategiei naționale şi Planului de acțiuni16.

StrAtegiA nAționAlă și PlAnul de ACțiuni – grAdul de iMPleMentAre Strategia şi Planul de acțiuni acoperă perioada 2007–2012. Conform Termenilor de Referință pentru această evaluare publicați de UNICEF, Guvernul Republicii Moldova planifică elaborarea unei strategii noi în 2012

16 Nota autorului. Pentru exemple de participare a copiilor în elaborarea politicilor vezi:

Williams, E. (2004). Participarea copiilor şi schimbarea politicilor în Asia de Sud. Childhood Poverty Research and Policy Centre (CHIP), Documentul de lucru 6. Descărcat la 16/08/2012 de pe http://www.childhoodpoverty.org/index.php/action=documentfeed/doctype=pdf/id=86/

Guerra, G. (2002). Cetățenia nu are vârstă: Participarea co-piilor în actul de guvernare şi în bugetul municipal al barra Mansa, brazilia în Children, Youth and Environments, 15(2) Descărcat la 13/10/2012 de pe http://www.colorado.edu/journals/cye/15_2/15_2_09_CitizenshipKnowsNoAge.pdf

O’Malley, K. (2004). Participarea copiilor şi a tinerilor în procesele SCERS: Lecții din experiența Salvați Copiii. Lon-don: Save the Children UK. Descărcat la 16/08/2012 de pe http://www.crin.org/docs/resources/publications/hrbap/PRSPS_children_young_people.pdf

vezi şi Kränzl-Nagl, R. & Zartler, U. (2009) Participarea copi-ilor în şcoală şi comunitate. Perspective europene. In Per-cy-Smith, b. & N Thomas (eds) Manual privind participarea copiilor şi tinerilor. Teorie şi practică, London: Routledge

Kirby, P & bryson, S. (2002). Măsurând magia. Evaluarea şi cercetarea participării tinerilor în luarea deciziilor publice. London: Carnegie Young People Initiative. Descărcat la 13/10/2012 de pe http://www.carnegieuktrust.org.uk/files/main/Measure%20the%20Magic.pdf

25Preliminarii

pentru o reformă mai amplă în domeniul protecției fa-miliei şi copilului. Se preconizează că rezultatele acestei evaluări vor informa noua strategie.

Implementarea Strategiei naţionale a cuprins teritoriul controlat de autorităţile Republicii Moldova, fără regiu-nea transnistreană. Pentru regiunea autonomă Găgăuzia se aplică condiţii speciale.

Unica schimbare semnificativă în Strategia naţională şi Planul de acţiuni pe durata implementării sale a fost redenumirea Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului (MPSFC) în Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF).

27Scopul și metodologia evaluării

SCOPUL șI METODOLOGIA EvALUăRII


Conform Termenilor de Referință pentru această evalu-are, Guvernul Republicii Moldova planifică elaborarea unei noi strategii pentru o reformă mai amplă în do-meniul protecției copilului şi familiei. Pentru a deter-mina impactul reformei actuale în sistemul de îngrijire a copiilor asupra vieții acestora, pentru a înțelege mai bine punctele forte şi punctele slabe ale implementării Strategiei naționale şi Planului de acțiuni în vederea efectuării unor ajustări ulterioare şi elaborarea unei noi strategii este necesară o evaluare externă. Se preconizea-ză că rezultatele acestei evaluări vor informa elaborarea strategiei noi.

Se preconizează că evaluarea va fi luată în considerare de Guvernul Republicii Moldova, UNICEF, organizaţiile neguvernamentale internaționale, ONG-urile şi organi-zațiile societății civile din Moldova.

Obiectivul general al acestei evaluări este de a evalua rezultatele calitative şi cantitative, precum şi realizările implementării Strategiei naționale şi Planului de acțiuni pe parcursul anilor 2007 — 2012 în raport cu obiectivele planificate.

Obiectivele specifice prevăzute în Termenii de Referință pentru evaluare17 sunt:• De a oferi o perspectivă privind progresul refor-

mei în sistemul de îngrijire a copilului şi a elabora recomandări strategice pentru următorii paşi în procesul de reformă, care să fie relevante pentru toţi constituenţii.

• De a evalua locul şi tangențele Strategiei naționale şi Planului de acțiuni privind reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copilului cu reformele în sistemul de îngrijire a copilului.

• De a evalua impactul reformei asupra vieții copiilor, în special, asupra celor mai vulnerabili din ei.

doMeniul de APliCAre și ţintA Evaluarea cuprinde toată ţara cu accent pe regiunile geografice unde Strategia naţională şi Planul de acţiuni sunt modelate la nivel de instituţie.

17 vezi Anexa 1 pentru textul integral al Termenilor de Refe-rință

obieCtivul generAl Obiectivul general este de a evalua rezultatele calitative şi cantitative, precum şi realizările implementării Strategiei naționale şi Planului de acțiuni privind reforma sistemu-lui rezidențial de îngrijire a copilului pe anii 2007–2011. Evaluarea trebuie să ia în consideraţie următoarele crite-rii şi întrebări de evaluare:

evaluarea relevanței • În ce măsură implementarea Strategiei naționale şi a

Planului de acțiuni reflectă prioritățile reformelor în domeniul social, în general, şi în cel de protecție a copilului, în particular?

evaluarea eficacității• În ce măsură implementarea reformei sistemului

rezidențial de îngrijire a copilului a dus la atingerea rezultatelor stipulate în Strategia națională şi Planul de acțiuni?

evaluarea durabilității• Cât de durabile sunt rezultatele obținute?

evaluarea eficienței• În ce măsură gestionarea implementării reformei

sistemului rezidențial de îngrijire a copilului a asi-gurat respectarea termenelor stabilite?

evaluarea impactului• În ce măsură şi în ce mod implementarea reformei

sistemului rezidențial de îngrijire a copilului a reuşit să îmbunătățească situația copiilor, în special, a celor săraci, vulnerabili şi marginalizați?

Criteriile adiționale care urmează a fi evaluate în măsura posibilă sunt: • Acoperirea: Ce grupuri vulnerabile de copii au fost

cuprinse? Au fost acoperiţi copiii vulnerabili, inclu-siv fetele, copiii din familii cu venituri mici, minori-tăți etnice, copiii abandonați în rezultatul migrației, etc.?

• Coordonarea: Cum a fost definit şi divizat meca-nismul de coordonare între Guvern, UNICEF şi ONG-urile partenere? Care a fost rolul MMPSC, al Ministerului Educației şi al altor actori cheie în coordonarea activităților? Care a fost rolul UNICEF şi al altor agenții donatoare?


• Ce cred copiii aflați în îngrijire rezidențială şi copiii reintegrați în familii biologice sau integraţi în ser-vicii de tip familial, în special, copiii săraci, vulne-rabili şi marginalizați despre îmbunătățirea situației lor? Ce s-a îmbunătățit şi ce nu s-a schimbat? Care sunt recomandările lor pentru viitor în această privință?

Evaluarea abordării bazate pe respectarea drepturilor omului şi aspectelor intersectoriale relevante • În ce măsură rezultatele proiectului contribuie la

realizarea drepturilor copiilor şi în ce măsură au con-tribuit la abordarea aspectelor intersectoriale cheie?

În esenţă, această evaluare va încerca să răspundă la întrebările de mai sus şi va determina, de asemenea, rele-vanţa, eficacitatea şi eficienţa implementării Activităţilor stipulate în Planul de acţiuni.

MetodologiA de evAluAre Natura unei inițiative naționale de politică socială cum este Strategia națională şi Planul de acțiuni presupune utilizarea unei varietăţi de metode şi instrumente pentru a evalua implementarea strategică şi operaţională la nivelul autorităţilor publice centrale şi locale şi impactul său asupra vieții copiilor şi familiilor. Drept urmare, pentru a obține datele necesare pentru evaluare, în peri-oada 26 martie – 9 iunie 2012 a fost folosită o gamă vastă de metode printre care:• Revizuirea din oficiu a documentelor cheie.• Interviuri semi-structurate cu constituenţii, inclusiv

copii şi familii.• Vizite de studiu în instituții şi familii.• Discuții în focus grupuri.• Un sondaj telefonic național.

Surse de date primareAu fost organizate interviuri semi-structurate cu func-ționari din cadrul Ministerului Educației, Ministerului Muncii, Protecției Sociale şi Familiei, Ministerului Sănătății, Ministerului Finanțelor şi Consiliului Național pentru Protecția Drepturilor Copilului. Au avut loc vizi-te şi interviuri semi-structurate cu administraţia Secţii-lor/Direcțiilor raionale de Asistență Socială şi Protecție a Familiei din raioanele Leova, Floreşti, Orhei, Comrat,

Făleşti, Bălţi, Sîngerei, Hînceşti şi Ungheni, precum şi a Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului din mun. Chişinău, unde au fost implementate activitățile de reformă. Au fost realizate interviuri semi-structurate cu angajaţii UNICEF şi cu managerii ONG-urilor active în reforma sistemului rezidențial.

În perioada 29 martie – 3 mai 2012, au fost organizate interviuri semi-structurate individuale cu preşedinții sau secretarii a cinci Comisii raionale pentru protecția copilului aflat în dificultate:

No Localitatea Funcţia1 Chişinău Preşedintele Comisiei pentru protecția copilului

aflat în dificultate 2 Ungheni Preşedintele Comisiei pentru protecția copilului

aflat în dificultate3 Leova Preşedintele Comisiei pentru protecția copilului

aflat în dificultate4 Făleşti Secretarul Comisiei pentru protecția copilului

aflat în dificultate 5 Sîngerei Preşedintele Comisiei pentru protecția copilului

aflat în dificultate

Interviurile semi-structurate individuale au fost înregis-trate şi transcrise.

În perioada 26 martie–4 aprilie 2012, au fost efectuate vizite de studiu în următoarele instituții rezidențiale pentru a discuta cu directorii sau reprezentanții acestora, a examina instituţiile şi a efectua interviuri semi-structu-rate cu copiii:1. Casa Aşchiuţă, Asociaţia AVE Copiii. Moldova,

Chişinău,2. Școala-internat subordonată Ministerului Educației,

Leova,3. Centrul de plasament temporar şi reabilitare pentru

copii de vârstă fragedă, subordonat Primăriei mun. Chişinău, Direcția Municipală pentru Protecția Drepturilor Copilului,

4. Școala-internat nr. 2, subordonată Primăriei mun. Chişinău, Direcția Generală Educație, Tineret şi Sport,

5. Centrul de plasament temporar şi reabilitare pentru copii de vârstă fragedă, subordonat Ministerului Sănătății, Chişinău,


6. Centrul de plasament temporar al orfanilor şi absol-venților şcolilor-internat Vatra, Chişinău,

7. Școala-internat pentru copii orfani şi copii rămaşi fără îngrijire părintească, s. Văscăuți, raionul Flo-reşti, subordonată Ministerului Educației,

8. Școala-internat pentru copii cu deficiențe mintale (băieți), or. Orhei, subordonată Ministerului Mun-cii, Protecției Sociale şi Familiei.

A fost efectuată o vizită de studiu la un centru multi-funcțional cu o componentă rezidențială considerabilă, amplasat într-o fostă instituție rezidențială din s. Cupcui, raionul Leova.

Constrângerile de timp şi de logistică ale evaluării nu au permis efectuarea unui studiu cantitativ privind copiii aflaţi în instituții, copiii reintegrați din instituții şi copiii, care trăiesc în servicii substitutive de tip familial. Cu toa-te acestea, vizitele în teren şi interviurile semi-structurate cu un şir de copii instituţionalizaţi şi copii reintegrați, precum şi cu copii care trăiesc în servicii substitutive de tip familial au permis acumularea unor experiențe şi opi-nii concludente în ceea ce priveşte impactul reformelor asupra copiilor. Copiii au fost încurajați să-şi povestească istoriile cu ajutorul cuvintelor şi/sau desenelor, după preferinţă.

De asemenea, au fost vizitaţi îngrijitorii şi asisten-ții parentali profesionişti. Au fost realizate interviuri semi-structurate cu copii plasaţi în instituții rezidenți-ale, case de copii de tip familie, familii ale asistenţilor parentali profesionişti şi cu copii reintegrați în familia biologică sau extinsă. (Tabelul 1 şi 2, p.31)

Lista completă a persoanelor vizitate / intervievate este prezentată în Anexa 3.

Rezultatele şi concluziile interviurilor reflectă exclusiv opiniile participanţilor şi nu pot fi extrapolate la întreaga populaţie. Datele pot fi interpretate ca şi tendinţe, dar confirmarea implică folosirea unor date cantitative.

Două discuţii în focus grup cu absolvenţii instituţiilor moderate de IMAS au fost organizate la Chişinău şi Bălți. Participanţii au fost selectaţi în funcţie de urmă-toarele criterii: • Absolvenţi ai instituţiilor rezidenţiale

• Limba vorbită: română / moldovenească sau rusă• Genul: feminin şi masculin, în număr egal

Discuţia s-a bazat pe un ghid elaborat în conformitate cu obiectivele studiului. Participanţii s-au bucurat de o atmosferă liberă şi deschisă, astfel încât fiecare a avut posibilitatea să-şi exprime ideile şi opiniile. Participan-ţii la două focus grupuri au fost selectați din listele de absolvenţi oferite de ONG-urile: Amici dei Bambini, Centrul de Informare şi Documentare privind Drep-turile Copilului, Centrul Vatra, Chişinău şi Centrul Drumul spre casă, Bălţi. Participanţii erau absolvenţi ai instituţiilor rezidenţiale, care sunt susținuți, în prezent, de aceste organizaţii; rezultatele studiului trebuie să fie interpretate şi din această perspectivă. Discuțiile au fost înregistrate şi transcrise.

Scopul interviurilor le-a fost explicat intervievaţilor şi ei au putut alege de a participa sau nu. Participanţii au fost asiguraţi că răspunsurile lor vor fi anonime şi că infor-maţia obţinută în cadrul interviurilor şi focus grupurilor va fi utilizată în mod confidenţial şi păstrată în siguranţă.

În lunile aprilie şi mai 2012, au avut loc cinci discuții în focus grupuri moderate de IMAS, cu implicarea a şapte — nouă asistenţi sociali comunitari din raioanele Făleşti, Leova, Sîngerei, Ungheni şi Chişinău. Discuţiile au fost înregistrate şi transcrise.

Un sondaj reprezentativ național a fost realizat telefonic de IMAS în perioada 25–29 mai 2012 cu un eşantion de 805 persoane cu vârsta de 18 ani şi mai mult, rezidenți ai Re-publicii Moldova pentru a evalua percepţia şi înţelegerea lor privind reformele în sistemul rezidenţial de îngrijire. IMAS-INC Chişinău este membru ESOMAR, care im-plementează şi respectă Codul Internaţional al ICC/ESO-MAR de Bune Practici în Marketing sau Cercetări Sociale.

Criteriile pentru eşantionarea stratificată au inclus 12 unități administrativ – teritoriale (UAT), mediul de reşe-dinţă (urban – rural), mărimea localităților urbane (patru tipuri), tipul localităților rurale (comună/sat). Etapa de randomizare: localitatea (96 localități selectate). Mărimea eşantionului este reprezentativă pentru populaţia adultă a Republicii Moldova, cu excepția regiunii transnistrene. Marja maximă de eroare este de ± 3,5%. (Tabelul Structu-ra eşantionului, p.32)


Tabel 1: Interviuri cu copii şi îngrijitori în familii

Numărul vizitelor Interviuri cu îngrijitorii Interviuri cu copiiiFamiliile asistenţilor parentali profesionişti 5 5 6 copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 14 aniCase de copii de tip familie 5 5 11 copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 16 aniReintegrați în familie biologică / extinsă 7 7 4 copii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 17 aniCopii a căror separare de familie a fost prevenită 3 3 0 18

Tabel 2: Interviuri cu copii plasaţi în instituții rezidențiale

Instituția Localitatea Interviuri cu copiiȘcoala internat nr. 2 Chişinău 4 copii cu vârsta cuprinsă între 11 şi 17 aniCentrul de plasament temporar şi reabilitare a copiilor Bălţi 2 copii cu vârsta cuprinsă între 4 şi 6 aniȘcoala-internat pentru copii orfani şi copii rămaşi fără îngrijire părintească, subordonată ME

Bălţi 4 copii cu vârsta cuprinsă între 7 şi 15 ani

Centrul municipal de plasament temporar şi reabilitare pentru copii de vârstă fragedă Chişinău 2 copii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 6 aniCentrul de plasament temporar şi reabilitare pentru copii Chişinău 2 copii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 6 aniȘcoala-internat pentru copii cu deficiențe mintale (băieți) Orhei 4 băieți cu vârsta cuprinsă între 16 şi 22 aniȘcoala-internat pentru copii orfani şi copii rămaşi fără îngrijire părintească Leova 4 copii cu vârsta cuprinsă între 11 şi 16 aniȘcoala-internat pentru copii orfani şi copii rămaşi fără îngrijire părintească Floreşti 4 copii cu vârsta cuprinsă între 8 şi 16 aniNumăr total de interviuri 26

Înregistrările şi transcrierile interviurilor, precum şi da-tele de identificare personală ale persoanelor intervievate la telefon vor fi stocate în siguranţă de IMAS şi nu vor fi prezentate nimănui fără autorizarea UNICEF sau fără hotărârea instanţei de judecată.

Surse de date secundareA fost realizată o revizuire din oficiu a documentelor furnizate de UNICEF şi alți parteneri ai reformei. Do-cumentele consultate includ trei rapoarte anuale pentru anii 2008, 2009 şi 2010 ale Ministerului Educației privind procesul de reformă şi alte două rapoarte şi note informa-tive oferite de către Unitatea pentru Dezinstituționalizare din cadrul Ministerului Educației.

18 Interviuri cu copii nu au fost efectuate din cauza vârstei fragede a acestora (mai puţin de 5 ani). Au fost observate relațiile dintre părinţi/îngrijitori şi alți membri ai familiei cu copii, precum şi comportamentul copiilor şi starea lor psiho-emoțională generală.

Alte documente consultate au inclus:• Rapoartele Sociale Anuale pentru 2010 şi 2011 ale

Ministerului Muncii, Protecției Sociale şi Familiei• Evaluarea îngrijirii copilului în Moldova realizată de

OPM — EveryChild în 2009, care a fost menţionată mai sus

• Un studiu comandat de UNICEF în 2009 privind costul neimplementării reformelor19.

• Observaţiile finale ale Comitetului pentru Dreptu-rile Copilului din 20 februarie 2009 privind imple-mentarea CDC în Republica Moldova20.

19 Raportul privind evaluarea costului lipsei de acţiuni în imple-mentarea Planului de acțiuni al Strategiei naționale privind reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copilului pe anii 2007–2012 (2009). Chişinău: Fundația pentru Cercetare Socială şi Economică — CASE Moldova.

20 Comitetul pentru Drepturile Copilului, Analiza rapoartelor prezentate de statele părți în baza art. 44 al Convenției, Observații Finale: Republica Moldova, Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, accesat la http://www2.ohchr.org/english/bodies/crc/docs/co/CRC-C-MDA-CO3.pdf la 21/04/2012.


• Cercetarea longitudinală privind reintegrarea copi-ilor în Moldova: Faza 1 şi 2. Primele două faze ale unui proiect de cercetare longitudinală efectuată de EveryChild examinează reintegrarea copiilor din în-grijirea rezidenţială în Republica Moldova. Rapor-tul nu este încă publicat, dar o copie a acestuia a fost pusă la dispoziția evaluatorilor. Lucrul în teren în cadrul cercetării a inclus interviuri cu 43 de copii cu vârste între 7 şi 14 ani din raioanele Călăraşi, Făleşti şi Ungheni, care au fost reintegraţi din instituţii.

Au fost obţinute date cantitative de la patru ONG-uri: EveryChild, Lumos, Keystone International şi CCF Moldova, care implementează activ Planul de acțiuni în 17 instituții rezidențiale cu privire la: • Numărul de copii reintegraţi din instituţii în familii

biologice sau extinse, sau plasați în serviciul de asis-tenţă parentală profesionistă între anii 2007 şi 2012

• Numărul de copii care au absolvit instituţiile între anii 2007 şi 2012

• Numărul de copii al căror plasament în instituții a fost prevenit între anii 2007 şi 2012

Structura eşantionului:

Variabila Grupul Respondenți Procent

SexMasculin 304 37,8Feminin 501 62,2

Vârstă

18-29 ani 230 28,630-44 ani 203 25,245-59 ani 223 27,7Mai mult de 60 de ani 149 18,5

Studii

Studii medii incomplete 106 13,2Școală generală sau şcoală profesională 292 36,3Liceu/colegiu 179 22,2Studii superioare/Masterat/Doctorat 225 28Nu ştiu/Fără răspuns 3 0,4

Ocupație

Auto-angajat 29 3,6Angajat 311 38,6Temporar nu lucrează 111 13,8Nu lucrează 349 43,4Fără răspuns 5 0,6

Grup etnicMoldovean/român 655 81,4Altul (rus/ucrainean) 148 18,4Nu ştiu/Fără răspuns 2 0,2

Venituri (gospodărie)Nici unul/doar necesarul 473 58,8Decent 321 39,9Fără răspuns 11 1,4

Copii în gospodărieDa 396 49,2Nu 409 50,8

ReședințăMunicipiu 188 23,4Urban 147 18,3Rural 470 58,4

TOTAL 805 100,0


Datele exacte privind numărul copiilor plasaţi în insti-tuții sunt fragmentate între mai multe ministere şi APL. Prin urmare, evaluarea s-a bazat pe datele furnizate de Unitatea de Dezinstituţionalizare din cadrul Ministe-rului Educaţiei referitoare la numărul oficial de copii plasaţi în instituții la 1 iunie 2012.

Datele privind cheltuielile publice pentru instituţiile re-zidenţiale şi pentru îngrijirea alternativă au fost obţinute din baza de date online (BOOST)21 publicată de Ministe-rul Finanțelor al Guvernului Republicii Moldova.

21 bugetul public naţional (consolidat) accesat la 23/05/2012 la www.mf.gov.md/ro/bOOST/

35Constatări

CONSTATăRI


evAluAreA relevAnței: în Ce MăSură iMPleMentAreA StrAtegiei nAționAle și A PlAnului de ACțiuni refleCtă Prioritățile reforMelor în doMeniul SoCiAl, în generAl, și în Cel de ProteCție A CoPi-lului, în PArtiCulAr?

În ce măsură implementarea Strategiei națio-nale și a Planului de acțiuni este oportună și relevantă pentru elaborarea unor politici și acte legislative noi?

În rezultatul schimbărilor politice ce au urmat după alegerile parlamentare din iulie 2009, guvernul nou a efectuat o serie de reforme legislative. În 2010, a fost adoptată legea privind serviciile sociale. Această lege este prima dintr-un şir de acte legislative, care va fi urmată de Legea privind acreditarea, precum şi de modificări la Legea privind achiziţiile publice, care, împreună, vor sta-bili cadrul pentru achiziţii publice de servicii sociale de la prestatori neguvernamentali, inclusiv OSC. Noua Lege cu privire la serviciile sociale permite în mod explicit au-torităţilor locale şi centrale să contracteze servicii sociale de la actori neguvernamentali, inclusiv OSC.

Legea enumeră formele juridice disponibile în prezent de OSC (asociaţii, fundaţii şi instituţii), în calitate de furnizori posibili de servicii sociale şi stabileşte dreptu-rile prestatorilor, inclusiv participarea lor la identificarea necesităților de servicii şi de acces la ofertele publice de finanţare. Luând în consideraţie rolul practic al ONG-urilor naţionale şi internaţionale în implementa-rea Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni în ultimii cinci ani, Legea poate fi extrem de importantă pentru acţiunile ulterioare de reformare a sistemului de îngri-jire a copilului pe măsură ce donatorii internaţionali îşi retrag sprijinul financiar acordat ţării.

În conformitate cu noua Lege privind serviciile sociale, toate serviciile sociale, indiferent de prestator, public sau privat, vor trebui să fie acreditate. Legea privind acredi-tarea, adoptată de Guvernul Republicii Moldova în iunie 2012, oferă o definiţie mult mai detaliată pentru serviciile sociale. Acest aranjament generează unele întrebări prac-tice, cum ar fi ce se va întâmpla cu acele servicii pe care

OSC vor dori să le lanseze ca o inovaţie — adică servicii, care nu există în prezent. Va fi necesar ca ele să fie acredi-tate înainte ca OSC să le poată presta? Aceasta şi alte între-bări vor trebui să fie clarificate de către părţile interesate în procesul de implementare a Legii privind acreditarea.

Evaluatorii au fost informaţi de către un înalt funcțio-nar din cadrul Ministerului Finanțelor că, în momentul efectuării lucrului în teren în procesul de evaluare, a fost elaborat un regulament privind redirecţionarea econo-miilor obţinute din reducerea numărului de copii plasaţi în instituţiile subordonate ME către MMPSF şi APL, care este în proces de consultare cu ministerele de resort. Acest regulament reprezintă baza pentru o serie de alte Activi-tăţi ale Planului de acţiuni. Regulamentul a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 351 din 29 mai 2012. Regulamentul îngheață bugetul instituției în momentul în care este instituit moratoriu asupra intrărilor noi. Regu-lamentul permite APL să redirecționeze resursele finan-ciare pentru susținerea reintegrării şcolare a copiilor care sunt dezinstituţionalizaţi. Evaluatorii au fost informaţi că, în timp ce Regulamentul susține reintegrarea copiilor din instituții rezidenţiale, acesta nu este o soluție pentru dezvoltarea pe termen lung a serviciilor comunitare de susținere a copiilor în familii.

Guvernul Republicii Moldova este pe punctul de a lansa o consultare la nivel naţional înainte de elaborarea unei Strategii Naţionale privind Protecţia Copilului şi Familiei. Evaluatorilor li s-a comunicat că constatările şi concluzi-ile acestei evaluări a Strategiei naționale şi a Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copilului pe anii 20072012 vor contribui la consultarea naţională. Noua Strategie Naţională privind Protecţia Copilului şi Familiei va avea o abordare mai largă a necesităților de protecţie şi va include sănătatea, traficul şi exploatarea copiilor şi familiilor, nu doar vulnerabilitatea la instituţionalizare.

Evaluatorii au fost informați că Ordinul Ministrului Edu-cației, nr. 255 din 25 aprilie 2012 stipulează că alte 23 de instituții rezidențiale subordonate Ministerului Educației urmează să fie reorganizate sau închise până în 2015.

În ce măsură implementarea Strategiei națio-nale și Planului de acțiuni satisface necesități-le grupurilor țintă?

37Constatări

Anexa 1 la Hotărârea Guvernului nr. 784, Strategia naţi-onală privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului stipula că peste 12.000 de copii trăiau în 68 de instituţii rezidențiale până în 2007. De fapt, dreptul, dacă nu necesitatea, acestor copii de a trăi în familie le-a fost refuzat, chiar dacă acest lucru era justificat în unele ca-zuri. Potrivit Unității de Dezinstituţionalizare din cadrul Ministerului Educaţiei, numărului copiilor în instituţii la începutul lunii iunie 2012 şi lipsiți de dreptul de a trăi în familie s-a redus la 557622. Această reducere se datorează parţial scăderii generale a populaţiei copiilor în Moldo-va23, care este discutată mai jos. Absolvirea instituţiilor de către copiii mai mari este un alt factor al reducerii numărului de copii în instituțiile rezidenţiale. Realitatea este că mai puţini copii sunt lipsiți de dreptul de a trăi în familie decât în 2007.

Dar copiii au şi alte necesități şi drepturi; necesitatea de a fi protejaţi de abuz şi exploatare, necesitatea unui regim alimentar adecvat, necesitatea de adăpost, educaţie, îm-brăcăminte adecvată, căldură şi afecţiune emoțională24. Altceva este dacă aceste necesități ale copiilor reintegraţi în familiile biologice sau plasaţi în servicii substitutive de tip familial, sau a căror plasare în instituții a fost preveni-tă sunt satisfăcute.

Discuţiile în focus grupuri cu absolvenţii instituţiilor au dezvăluit unele dintre deficienţele acoperirii necesităților acestora în îngrijirea rezidenţială. Participanţii au decla-rat că părăsirea instituţiei rezidențiale era dificilă pentru majoritatea tinerilor, care veneau la Chişinău pentru a lucra sau a-şi continua studiile. Unii din ei au spus că nu aveau nici un fel de suport şi s-au confruntat cu dificul-tăţi considerabile din cauza diferenţelor dintre viaţa la internat şi viaţa din afara acestuia.

22 Conform Raportului Anual 2012 al Unității de Dezinstitu-ţionalizare din cadrul ME, la 1 iunie 2012, 4664 copii erau plasaţi în 50 de instituții subordonate ME, 629 copii – în cele două instituții subordonate MMPSF, 219 copii — în instituțiile MS, iar 64 copii — în instituțiile subordonate Direcției Municipale pentru Protecția Drepturilor Copilului, Chişinău (5576 copii în total). În cadrul unei şedințe extinse a Consiliului național pentru coordonare a fost raportat că 210 copii sub 18 ani erau plasaţi în două instituții subordo-nate MMPSF, restul fiind adulți.

23 Sursă: biroul Național de Statistică al Republicii Moldova accesat la 16/08/2012 la http://www.statistica.md/catego-ry.php?l=en&idc=103&

24 Maslow, A.H. (1943). Teoria motivării umane. Psychological Review 50, p.370-396.

Sunt unii care dormeau afară pe scaun, când prima dată au venit aici (în Chişinău).

[Absolvent al unei instituții. 25 ani. Chişinău]

O provocare este faptul că statutul juridic al absolvenţi-lor nu este întotdeauna stabilit la timp. Unii absolvenţi au spus că s-au confruntat cu dificultăţi, care i-au îm-piedicat să se bucure de anumite avantaje; burse sociale, cazare în cămine studenţeşti, scutiri de la plata taxei de şcolarizare.

Persoanele de la colegiul unde vroiam să mă înmatri-culez cereau acte în ordine de statut. Eu nu le aveam. Şi ei telefonau la gimnaziu să întrebe, să concretizeze dacă există aşa persoană. Şi să nu critic şcoala, că eu mă mândresc că am absolvit gimnaziul-internat, dar nu prea am rămas satisfăcut de atitudinea directorilor care sunt acolo, conducerea, deoarece aceştia de la colegiu telefonau acolo să întrebe dacă eu exist acolo şi ce statut am, ăştia ai lor făceau aşa o panică şi când m-am dus să iau actele de la ei, au început să răcneas-că la mine „De ce nu te-ai dus acolo unde te-am trimis noi să înveţi?”, adică la Sîngerei nu ştiu pe unde. Pe când eu aveam posibilitate, aveam o reuşită destul de bună la note şi vroiam să absolvesc aici în capitală, să mă duc în domeniul transportului. E foarte dificil.

[Absolvent al unei instituții. Băiat. 21 de ani. Chişinău]

Fiind intervievați, mulţi copii plasaţi în instituţii au de-clarat, la începutul discuţiei, că sunt mulţumiţi de viaţa din şcoala-internat şi că nu ar schimba nimic în viaţa lor. Cu toate acestea, pe parcursul interviului, ei au recunos-cut că ar schimba mai multe lucruri în viața lor în insti-tuție: ei ar vrea să aibă mai multă libertate, să nu trăiască conform unui program strict şi sa fie „mai fericiți”.

Ne trezim dimineața. După ce ne trezim, ne spă-lăm şi ne pregătim pentru micul dejun. Luăm mi-cul dejun şi mergem la lecţii. Avem o jumătate de oră să ne pregătim pentru lecţii şi să recapitulăm temele. După lecţii, luăm prânzul. După prânz, avem diferite activități. De exemplu, eu sunt pasio-nată de chimie, avem această activitate şi ne pregă-tim pentru ea. Apoi, avem ceva timp liber pe care îl putem folosi pentru a ne plimba sau a discuta


Apoi, avem timpul destinat temelor pentru acasă — de la 16.30 la 19.00.Apoi, luăm cina şi mergem în dormitorul nostru, stăm puţin afară, vorbim şi ne întoarcem în dormi-tor pentru a ne pregăti de somn

[Fată, 15 ani, Şcoală-internat, Chişinău]

Avem regim pentru toată ziua. [Băiat, 12 ani, Şcoală-internat, Chişinău]

Copiii mai mari au arătat o atitudine de resemnare față de regimul pe care trebuie să-l respecte la şcoala-internat şi faţă de anumite limitări ale libertăţii.

M-am obişnuit. Noi toţi suntem aici din cauza vieţii dificile, aşa că trebuie să acceptăm acest lucru şi să fim recunoscători pentru că avem un adăpost şi un loc pentru a studia.

[Fată, 16 ani, Şcoală-internat, Bălţi]

Da, noi ne-am obişnuit deja. [Fată, 15 ani, Şcoală-internat, Chişinău]

Nu, m-am obişnuit aici şi oricum e mai bine aici decât acasă.

[Băiat, 16 ani, Şcoală-internat, Leova]

Unii copii din instituţii au vorbit despre dorinţa lor de a trăi în familie.

Să am o casă pe malul mării. Marea niciodată nu am văzut-o.

[Băiat, 16 ani, Şcoală-internat, Chişinău]

Să învie mama. Aşa uneori vreau să mi-o imagi-nez şi nu pot. Numai părul.

[Băiat, 16 ani, Şcoală-internat, Văscăuţi]

Să am familie. Bună, muncitoare, gospodari, să aibă grijă de mine, să nu fie certuri în familie.

[Băiat, 16 ani, Şcoală-internat, Leova]

O familie. Mama, tata şi fratele. [Băiat, 17 ani, Şcoală-internat, Orhei]

Nu. Eu ştiu ce îmi doresc, vreau să mă duc acasă. [Băiat, 21 ani, Şcoala-internat, Orhei]

Să am mamă, să am soră, să am tata. Să mă ajute la bine şi la greu.

[Băiat, 21 ani, Şcoală-internat, Orhei]

Dar eu încă nu m-am gândit. Nu ştiu…Gata, m-am gândit. Să mi-o aducă pe sora mea, Carolina.

[Fată, 11 ani, Casă de tip familie, Floreşti]

Este evident că majoritatea copiilor dezinstituționalizați vin preponderent din şcoli-internat generale şi auxiliare şi nu din instituţii speciale pentru copiii cu disabilități sau copii mici. Efectele măsurilor de prevenire au fost simţite pe o scară mult mai largă. ONG-urile şi directorii instituţiilor speciale pentru copii cu disabilități şi copii mici au vorbit despre eforturile depuse pentru a preveni admiterea în instituţiile speciale prin acordarea de spri-jin familiilor, care şi-ar fi plasat copiii în instituţii dacă nu ar fi primit acest sprijin.

Provocările dezinstituţionalizării copiilor cu disabilităţi din instituţiile de la Orhei şi Hînceşti au fost sublini-ate de şeful Direcției politici de protecţie a familiei şi drepturilor copilului din cadrul MMPSF la o întâlnire cu evaluatorii.

„Dezinstituționalizarea copiilor din instituţia de la Orhei este extrem de dificilă. Atunci când este dificil de a-i reintegra în familiile biologice sau extinse, ei optează pentru forme alternative, dar acestea sunt extrem de costisitoare pentru autorităţile publice locale, având în vedere complexitatea problemelor pe care le au aceşti beneficiari. Prin urmare, este foarte dificil de a convinge autorităţile locale să dezvolte aceste servicii sociale şi, chiar mult mai complicat, este de a plasa o persoană într-un astfel de serviciu, în special atunci când beneficiarul nu este din raionul respectiv, a fost abandonat la naştere şi nu este în jurisdicţia vreunei autorităţi locale.”

Atenția evaluatorilor a fost atrasă, în repetate rânduri, asupra dificultăților copiilor dezinstituționalizați, în spe-cial, copiilor cu disabilități, care au pierdut legătura cu localitatea de baştină. APL în raza cărora se află instituția erau reticente să-şi asume responsabilitatea pentru toți

39Constatări

copiii din această instituție, mulți dintre care nu aveau legături familiale în raioanele respective. Mai jos sunt făcute recomandări pentru a stimula APL să elaboreze propuneri pentru îngrijirea copiilor, care pot să nu aibă nici o legătură familială într-un raion.

În ce măsură implementarea Strategiei nați-onale și Planului de acțiuni ţine cont de rezul-tatele eforturilor anterioare ca bază pentru intervențiile planificate?

Abordarea faţă de îngrijirea copilului este în continuă schimbare de mai mulţi ani, în special, după aderarea Moldovei la Convenţia Naţiunilor Unite privind Drep-turile Copilului în anul 1993. Dezvoltările timpurii includ adoptarea Legii cu privire la drepturile copilului în 1994 şi Legii cu privire la tineret în 1999, introducerea formării universitare în asistenţă socială în 1995 şi insti-tuirea Consiliului Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului (CNPDC) în 1998.

Reforma sistemului de îngrijire a copilului a crescut în intensitate în jurul anului 2002, când Comitetul pentru Drepturile Copilului şi-a făcut publice observaţiile finale cu privire la primul raport al Republicii Moldova privind implementarea CNUDC. Ca răspuns, Guvernul a elabo-rat Concepţia Naţională privind Protecţia Copilului şi Familiei.

În 2003, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Stra-tegia Naţională privind Protecția Copilului şi Familiei pe anii 2003-2008. Acesta era primul document, care sublinia direcţiile strategice fundamentale pentru îm-bunătăţirea sistemului de protecție a copilului în Repu-blica Moldova. Acest document a recomandat reforma legislativă şi instituţională, inclusiv elaborarea Legii cu privire la asistenţa socială şi a regulamentului cu privire la standarde, precum şi dezvoltarea resurselor umane în domeniul îngrijirii copilului, inclusiv formarea profesio-nală a asistenţilor sociali comunitari; şi dezvoltarea ser-viciilor sociale specializate şi comunitare pentru copiii şi familiile aflate în dificultate.

Între anii 2002–2006, protecţia copilului a devenit o prioritate vizibilă în programele societăţii civile, iar con-stituenţi precum UNICEF, EveryChild (prin intermediul

proiectului UE TACIS 1) şi alţii au colaborat cu Guver-nul în procesul de dezvoltare a sistemului de îngrijire a copilului, inclusiv crearea unui serviciu de prevenire a instituţionalizării şi a serviciilor de asistenţă a copiilor şi familiilor, cum sunt centrele de zi şi centrele de plasa-ment temporar. Ei au oferit asistenţă tehnică, sprijin în consolidarea capacităţilor şi au pilotat servicii alternati-ve. Prin urmare, perioada 2002–2006 poate fi considera-tă faza preliminară a procesului de reformă.

A doua etapă a început în luna mai 2006, când Republica Moldova a lansat oficial reforma în sistemul de îngrijire a copilului. Principalele obiective ale reformei au inclus crearea unei reţele de asistenţi sociali comunitari, dez-voltarea serviciilor de sprijin familial pentru a preveni separarea copiilor de familie, reintegrarea copiilor în familiile biologice, dezvoltarea serviciilor alternative de tip familial, reorganizarea instituțiilor rezidențiale de în-grijire a copiilor şi instituirea MPSFC, care să fie respon-sabil de reforma sistemului de îngrijire a copilului.

În ianuarie 2007, a fost instituit un nou minister pentru a produce rezultate în domeniul protecţiei sociale, iar Ministerul Educaţiei şi Tineretului, cum era denumit atunci, continua să lucreze în domeniul dezinstituţiona-lizării. Ulterior, în acelaşi an, Strategia națională şi Planul de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului pe anii 2007-2012 au fost aprobate de către Guvernul Republicii Moldova.

Alte dezvoltări legislative şi de politici au continuat în-cepând cu anul 2007. În martie 2007, în cadrul MPSFC a fost instituită Direcția pentru protecția familiei şi copilului în baza Hotărârii Guvernului nr. 283 din 14.03.2007. MPSFC a creat rețeaua de asistenți sociali comunitari la nivel național, recrutarea şi manage-mentul acestora fiind asigurate de autorităţile raionale. Programul naţional privind dezvoltarea sistemului integrat de servicii sociale 2008–2012 a fost aprobat în decembrie 2008. De asemenea, a fost aprobată Legea cu privire la serviciile sociale.

Acordarea suportului extern pentru Guvern a con-tinuat în cadrul proiectelor UE TACIS 2 şi TACIS 3, precum şi în cadrul proiectului finanţat de DFID / SIDA pentru a susţine reforma serviciilor de asistență socială, împreună cu eforturile depuse de Fondul de


Investiţii Sociale şi programele de asistenţă socială ale Băncii Mondiale şi altele.

Obiectivele Strategiei naționale și Planului de acțiuni pot fi realizate în perioada stabilită?

Hotărârea Guvernului nr. 784 privind Strategia naţională şi Planul de acţiuni stabileşte pentru Strategia națională următoarele obiective generale şi specifi ce25:

Obiective generale: reorganizarea instituțiilor rezidențiale conform

unui plan general de transformare.

Obiective:• ajustarea cadrului legal şi constituțional privind pro-

tecția copilului şi familiei la politicile internaționale; • asigurarea copiilor şi familiilor cu acces la servicii

sociale comunitare şi de tip familial de calitate; • consolidarea competenţelor profesionale ale angaja-

ților sistemului; • crearea unui mecanism fi nanciar efi cient şi fl exibil

de redirecționare a resurselor fi nanciare de la siste-mul rezidențial către serviciile sociale comunitare şi de tip familial;

• consolidarea capacităților de monitorizare, evalu-are şi supervizare la toate nivelurile sistemului de protecție a copilului şi familiei;

• creşterea gradului de informare publică şi mobiliza-rea societății în ceea ce priveşte necesitatea reformei sistemului rezidențial de îngrijire a copilului.

Probabil, presupunerea că toți copiii şi familiile din Mol-dova vor avea acces la servicii sociale comunitare şi de tip familial de calitate până în 2012 nu era realistă. Acest lucru ar fi implicat consolidarea capacității tehnice a tuturor celor treizeci şi două de raioane şi municipii din Moldova de a instrui şi repartiza asistenți sociali compe-tenți să gestioneze dezinstituționalizarea şi serviciile de prevenire, precum şi să dezvolte servicii comunitare noi. Cu toate acestea, există exemple excelente de APL, care au dezvoltat procese şi servicii de susţinere a copiilor şi familiilor cum sunt:• Centrul de plasament pentru cuplul mamă-copil şi

Centrul de plasament de tip familial „Small Group 25 Hotărârea Guvernului nr.784. op.cit., 2

Home” pentru copii cu disabilități, municipiul Chişinău• Casă comunitară pentru copii cu disabilități, or.

Orhei • Centrul pentru copii cu disabilitați, Cahul• Centrul de plasament pentru cuplul mamă - copil,

Corneşti• Centrul de servicii sociale pentru tineri, Cahul

Alte APL au lucrat cu ONG-urile în vederea recrutării, instruirii şi susținerii asistenţilor parentali profesio-nişti. Unele APL şi ONG-uri au realizat procese capti-vante de implicare a copiilor în dezvoltarea serviciilor comunitare. Modelul Educației Incluzive, care este implementat în multe APL este un serviciu inovativ de suport pentru copiii cu cerinţe educaţionale adiționale în şcolile generale. Aceste exemple demonstrează ce poate fi realizat.

Au fost dezvoltate proceduri şi sisteme pentru instruirea asistenților sociali comunitari în administrarea ajutoru-lui social, dar mai jos sunt exprimate îndoieli dacă rata anuală înaltă a fl uctuației în rândurile asistenților sociali comunitari şi instruirea lor iniţială relativ scurtă sunt sufi ciente pentru a le permite să ofere copiilor servicii efi ciente de prevenire şi reintegrare.

Evaluatorii au fost informaţi că în luna mai 2012, cu o întârziere de aproximativ patru ani, a fost aprobat Regu-lamentul privind redirecționarea resurselor fi nanciare în cadrul reformării instituţiilor rezidențiale pentru fi nanțarea serviciilor comunitare. Evaluatorilor le-a fost comunicat că Regulamentul lega transferul resurselor fi nanciare de la o instituție spre o APL pentru cheltuielile directe de îngrijire şi educație de copiii dezinstituționa-lizați din instituţia respectivă. Mai jos, sunt prezentate argumente, care demonstrează că acesta nu este un mecanism fi nanciar fl exibil.

În continuare este constatat faptul că absența unui sistem efi cient şi exact de management al informaţiei în asisten-ţa socială la nivel local şi național împiedică monitoriza-rea şi evaluarea efi cientă a politicilor guvernamentale şi a priorităților reformei sistemului de îngrijire a copilului. Informația exactă şi oportună este esențială pentru ca angajaţii şi managerii strategici locali să supervizeze implementarea politicii.

41Constatări

Desigur, pot exista mai multe opinii referitor la cât de realiste erau obiectivele, dar, având în vedere perioada de cinci ani a Strategiei, evaluatorii consideră că termenul stabilit pentru realizarea lor era realist.

evAluAreA efiCACității: în Ce MăSură iMPleMentAreA reforMei SiSteMului rezi-dențiAl de îngrijire A CoPilu-lui duCe lA obţinereA rezultAtelor Prevăzute în StrAtegiA nAționAlă și PlAnul de ACțiuni?

Au fost atinse rezultatele planifi cate (calitati-ve și cantitative)?

Numărul copiilor plasaţi în instituţii la începutul lunii iunie 2012 conform datelor furnizate de Unitatea de Dezinstituţionalizare din cadrul Ministerului Educaţiei este prezentat în fi gura de mai jos.

Figura 3: Copii afl aţi în plasament la 1 iunie 2012.

Sursa: Unitatea de Dezinstituţionalizare a ME

Baza de date TransMonEE26 indică că numărul copiilor

26 baza de date TransMonEE (Monitorizare Transformativă pentru Echitate Consolidată) este menținută de Ofi ciul Regional UNICEF pentru țările ECECSI. Această bază de date cuprinde o gamă vastă de date despre problemele sociale şi economice relevante situației şi bunăstării co-piilor, tinerilor şi femeilor din țările Europei Centrale şi de Est şi Comunităţii Statelor Independente (ECECSI). baza de date este actualizată în fi ecare an datorită colaborării din-tre birourile Naționale de Statistică din țările ECECSI.

Conform bazei de date TransMonEE, numărul copiilor în în-grijire rezidențială (la 100.000 locuitori cu vârsta între 0-17 ani) în 2010 (cele mai recente cifre disponibile) în Ucraina era de 1062,1. În Moldova - 950,2. În România - 590,4.

afl aţi în instituții la sfârşitul anului 2006 era de 11551. Dar dacă luăm drept cifră de reper numărul menționat în Hotărârea Guvernului nr. 784 — Strategia naţională — 12.000 copii, numărul de copii care trăiesc în instituţii în afara mediului familial la începutul lunii iunie 2012 s-a redus cu 54% (5576 copii instituţionalizaţi).

După cum a fost menţionat mai sus, Planul de acţiuni cuprinde şapte componente. Fiecare componentă este asociată cu unul sau mai multe obiective, care urmează să fi e atinse prin realizarea unei sau mai multor Acti-vități din totalul de 61. Evoluția implementării Acti-vităților a fost analizată la o şedinţă a unui evaluator cu reprezentanții Unității de Dezinstituţionalizare din cadrul Ministerul Educaţiei la 6 aprilie 2012. Comenta-riile Unităţii de Dezinstituţionalizare privind implemen-tarea Activităților sunt expuse în coloana 4 din Anexa 2. Examinând rezultatele Planului de Acțiuni expuse în co-loana 6, Anexa 2, evaluatorii consideră că 34 din cele 61 de Activităţi au fost realizate integral sau parțial. Opinia evaluatorilor cu privire la realizarea obiectivelor compo-nentelor Planului de acţiuni este rezumată în tabelul de mai jos. Analizând rezultatele Activităților Planului de acțiuni indicate în Anexa 2, cititorii pot decide singuri dacă Obiectivele Planului de acțiuni au fost atinse inte-gral, parțial sau nu au fost atinse deloc.

Progresul în implementarea Activităţilor în cadrul Componentei nr. 2 — Oferirea accesului copilului şi familiei sale la servicii comunitare şi de tip familial ca-litative a fost semnifi cativ în raioanele unde APL au avut ONG-urile drept parteneri. Progrese mai mici au fost înregistrate în raioanele unde nu au lucrat ONG-uri.

Există exemple concrete de progrese în implementarea Activităţilor în cadrul Componentei nr. 4 — Reorienta-rea sistemului rezidenţial de îngrijire spre comunitate şi familie, care oferă suport unor copii cu disabilităţi sau copii mai mari, care urmează să absolvească instituţiile, dar numărul total de instituţii subordonate Ministerului Educaţiei continuă să fi e foarte înalt. Până în prezent, au fost înregistrate progrese nesemnifi cative în privinţa reorientării îngrijirii rezidenţiale a copiilor sub 3 ani din instituţiile subordonate MS şi DMPDC din mun. Chişinău sau din instituţiile pentru copii cu disabilităţi subordonate MMPSF.


Obiectivul critic al componentei nr. 5 din Planul de acţiuni: Dezvoltarea unui mecanism financiar eficient şi flexibil de redirecţionare a resurselor financiare din sistemul rezidenţial către serviciile comunitare şi de tip familial nu a fost atins până la efectuarea evaluării. Acest lucru este discutat mai jos.

Implementarea celor trei Activităţi din cadrul Compo-nentei nr. 6 — Monitorizare şi Evaluare — a înregistrat progrese nesemnificative. Potrivit Unităţii de Dezinsti-tuţionalizare, au fost alocate resurse financiare pentru crearea unei baze de date a copiilor şi familiilor în dificultate şi a serviciilor de care beneficiază acestea, dar nici una din bazele de date dezvoltate nu este funcţiona-lă. Urma să fie creat un sistem de acreditare şi licenţiere a prestatorilor de servicii, dar acest lucru nu s-a întâm-plat. A fost creat un sistem de Inspecţie Socială, dar, la moment, aceasta verifică doar prestaţiile băneşti, nu şi calitatea serviciilor sociale nemonetare.

Un ONG implementează un plan de continuare a sus-ţinerii copiilor cu care a lucrat pentru integrarea lor în îngrijire familială. Copiii şi îngrijitorii lor au fost inter-vievaţi la scurt timp după ce au părăsit instituţia pentru a le colecta reacţiile şi opiniile. Aceiaşi copii au fost intervievaţi la intervale ulterioare pentru a afla cum au evoluat opiniile şi experienţele lor. Aceasta este o practi-că excelentă din partea unui ONG, dar ea nu înlocuieşte un program mai amplu de monitorizare şi evaluare din partea Guvernului.

În ce măsură și în ce mod implementarea reformei sistemului rezidențial de îngrijire a copilului a răspuns la schimbarea condițiilor externe și la efectele neplanificate (atât poziti-ve cât și negative) relevante pentru rezultatele scontate? Ce strategii au fost folosite pentru a ține cont de schimbarea contextului? Aceste strategii au fost reușite?

Tabel 3: Obiectivele Planului de acţiuni

Cadrul legal și instituționalAjustarea cadrului legal şi instituţional de protecţie a copilului şi familiei la politicile internaţionale în vederea asigurării şi respectării dreptului copilului de a creşte în mediu familial

Realizat parţial

Asigurarea coordonării adecvate a tuturor acţiunilor din cadrul Reformei Sistemului Rezidenţial de Îngrijire a Copilului Realizat parţialDezvoltarea serviciilor sociale comunitare și de tip familial Asigurarea accesului copilului şi familiei la servicii sociale comunitare şi de tip familial de calitate Realizat parţialÎmbunătăţirea nivelului profesional al angajaţilorCrearea sistemului național de formare continuă şi recalificare a specialiştilor din domeniul protecţiei copilului şi familiei NerealizatReorganizarea instituțiilor rezidențialeReorientarea sistemului rezidenţial spre comunitate şi familie Realizat parţialRedirecționarea resurselor financiare de la sistemul rezidențial spre serviciile comunitare Dezvoltarea unui mecanism financiar eficient şi flexibil de redirecţionare a resurselor financiare din sistemul rezidenţial către serviciile comunitare şi de tip familial

Nerealizat

Monitorizare și evaluareConsolidarea capacităţii de monitorizare la toate nivelurile sistemului de protecţie a copilului şi familiei NerealizatÎmbunătăţirea calităţii serviciilor de protecţie a copilului şi familiei în conformitate cu standardele de calitate NerealizatComunicare, promovare și mobilizare socială Formarea opiniei publice şi a tuturor persoanelor implicate în protecţia copilului şi familiei referitor la necesitatea reformei sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului

Realizat

43Constatări

Conform Raportului Social Anual al MMPSF pentru 201027:

În anul 2010, nivelul sărăciei în Republica Moldova a scăzut față de 2009 cu 4,4%, ajungând la 21,9%. Ca şi în anii precedenți, copiii sunt afectați de sărăcie mai mult decât adulţii. În condițiile în care ponderea persoanelor sărace s-a redus per ansamblu, totuşi, fiecare al patrulea copil (24,2%) trăieşte în sărăcie absolută, iar 1,9% de copii în sărăcie extremă. Astfel, circa 188,6 mii copii sub 18 ani sunt din familii cu un consum sub pragul sărăciei absolute (1015,9 lei), iar aproape 14,8 mii de copii au un consum lunar sub pragul sărăciei extreme (549,4 lei).

Raportul Anual continuă:

Rata sărăciei copiilor din mediul rural depăşeşte de trei ori rata sărăciei copiilor din mediul urban. Astfel, fiecare al treilea copil din localităţi rurale trăieşte în sărăcie absolută comparativ cu fiecare al zecelea copil din mediul urban.

Guvernul a reacţionat la această situație prin includerea familiilor sărace în sistemul de ajutor social, dar, după cum este menționat mai jos, acest sistem nu acoperă unele din cele mai sărace familii din Moldova.

Mai multe persoane consultate de către evaluatori au de-clarat că atenţia şi fondurile donatorilor internaționali ar putea fi în curând redirecţionate către ţările din Orientul Mijlociu unde acțiunile recente din anii 2011 şi 2012 au determinat schimbări în mediul politic. Având în vedere că multe activități din Planul de acțiuni în anumite insti-tuţii au fost implementate de ONG-uri finanţate de do-natori internaţionali, continuarea dezinstituționalizării copiilor rămaşi în instituţii ar putea avea loc în contextul reducerii finanţării. Diminuarea sprijinului donatorilor pentru reformele din domeniul îngrijirii rezidenţiale a copiilor face tot mai necesară aprobarea legislației pri-mare şi secundare de către Guvernul Republicii Moldova pentru a permite autorităţilor publice centrale şi locale să contracteze servicii de la ONG-uri.

27 Guvernul Republicii Moldova (2011), Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei. Raport Anual 2010. Chişinău. Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei, p.108. Descărcat la 19/08/2012 de pe http://mpsfc.gov.md/file/rapoarte/RSA%202010%20en.pdf

să contracteze servicii de la ONG-uri.

În ce măsură implementarea reformei sistemu-lui rezidențial de îngrijire a copilului a contri-buit la reducerea numărului copiilor aflați în îngrijire rezidențială?

Potrivit datelor furnizate de Unitatea de Dezinstituţiona-lizare, numărul de copii plasaţi în instituţii rezidenţiale la începutul lunii iunie 2012 s-a redus cu 54% față de nivelul anului 2007. Raportul CASE28 pentru UNICEF estima că numărul de copii în instituţii ar putea scade cu 13% între 2008 şi 2014 chiar dacă nu ar fi întreprinsă nici o acţiune de reformă, iar rata instituţionalizării ar rămâne constantă, din cauza reducerii totale a populaţiei de copii mai mici de 14 ani. Într-un sistem echilibrat, numărul copiilor, care absolvesc instituțiile rezidenţiale ar fi echi-librat de intrările noi. Dar, deoarece populația de copii eligibili este în scădere, numărul absolvenţilor instituțiilor rezidenţiale va depăşi numărul intrărilor noi cu 13%, conform estimărilor CASE.

Cert este că numărul de copii plasaţi în instituţii s-a redus cu 6424 către începutul lunii iunie 2012 față de nivelul din 2007. Alţi factori direcți şi indirecți, pe lângă schimbările demografice, au avut impact asupra numă-rului de copii, care trăiesc în instituţiile rezidenţiale.

Factorii direcți includ intervenţiile ONG-urilor în anumite instituţii în vederea reintegrării copiilor, plasării copiilor în servicii substitutive de tip familial şi oferirii diferitor tipuri de sprijin în scopul prevenirii instituţio-nalizării. ONG-urile care au lucrat cu instituțiile reziden-ţiale şi APL pentru dezinstituționalizarea copiilor includ:• CCF Moldova• EveryChild• Asociaţia Keystone International Moldova • Lumos

Factorii indirecţi29 includ:• Campanii informaționale naționale şi locale inițiate de

Guvern şi organizațiile donatoare, precum UNICEF, USAID şi ONG-uri, pentru a spori gradul de conşti-entizare a efectelor instituționalizării asupra copiilor.

28 CASE Moldova. Op.cit., p.21-22.29 Deşi menţionate drept „indirecte”, aceste acțiuni sunt

Activitățile Planului de acțiuni nr.:15,16,18,24, 25, 59 şi 60 conform enumerării în Anexa 2.


• Elaborarea programului de asistență socială de către MMPSF şi acordarea prestaţiilor băneşti pentru atenuarea sărăciei acute.

• Majorarea numărului de asistenţi sociali comunitari de către MMPSF. Efectele instruirii şi conştientizării rolului asistenţilor sociali în comunitate de susține-re a dezinstituționalizării şi măsurilor de prevenire.

• Activitatea Comisiilor raionale pentru protecția copilului aflat în dificultate, care controlează plasa-mentele în instituțiile rezidenţiale.

• Instruiri pentru primari în protecția copilului pre-state de UNICEF.

• Intervenții de sprijin al familiei şi copilului realizate de UNICEF şi ONG-uri precum: Amici dei Bam-bini, Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului şi altele. În plus, există un număr de ONG-uri locale mai mici, care lucrează în vederea sprijinirii copiilor şi familiilor reducând astfel riscul instituţionalizării copiilor.

• Colaborare mai bună şi mai eficientă între struc-turile de sănătate şi de asistenţă socială pentru prevenirea instituţionalizării copiilor.

• Alte programe şi proiecte implementate de diferiţi constituenţi pentru prevenirea încălcării drepturilor copiilor şi îmbunătățirea sistemului de protecție socială, etc.

Datele privind numărul de copii reintegraţi în familia biologică sau extinsă sau plasați în familiile asistenţi-lor parentali profesionişti din instituţiile rezidenţiale, precum şi copii a căror instituţionalizare a fost preve-nită, furnizate de ONG-uri sunt rezumate în tabelul de mai jos. Cele patru ONG-uri au lucrat, unele din 2007, împreună cu APL-urile şi administraţia instituțiilor în vederea dezinstituţionalizării şi prevenirii în 17 instituţii.

ONG-urile nu sunt specificate, deoarece tabelul nu este destinat pentru comparaţii între ONG-uri. Unele ONG-uri au lucrat în domeniul reintegrării şi prevenirii într-o măsură mai mare decât altele. Unele ONG-uri au lucrat în mai multe instituţii decât alte ONG-uri. Prin urmare, cifrele pentru un ONG nu pot fi comparate cu cifrele pentru un alt ONG. Scopul tabelului este de a indica contribuţia cantitativă a ONG-urilor în ceea ce priveşte reintegrarea şi prevenirea în vederea reducerii generale a numărului de copii în instituţii rezidenţiale.

Tabel 4: Dezinstituţionalizarea efectuată de ONG-uri, 2007–2011

Copii reintegrați în familii biologice, familii extinse sau substitutive

Copii a căror instituţionalizare a fost prevenită de ONG-uri

ONG 1 169 530

ONG 2 516 249

ONG 3 188 97

ONG 4 58 449

931 1,325

Referitor la termenul „prevenire” este necesar să facem o avertizare. Evaluatorilor nu li s-a comunicat un criteriu definitiv acceptat de către ONG-uri şi Guvern conform căruia se poate considera că un copil a fost prevenit de la instituţionalizare. Susţinerea familiilor în accesarea prestaţiilor băneşti reducând astfel sărăcia familiei duce la diminuarea riscului ca părintele să-şi plaseze copilul într-o instituţie. Pe de altă parte, părintele poate să nu se gândească niciodată la instituţionalizarea copilului indiferent cât de săracă este familia. Este foarte probabil că fiecare ONG foloseşte criterii puţin diferite pentru a număra cazurile de prevenire a instituţionalizării. Un criteriu folosit uneori în alte ţări pentru a considera că a fost prevenită instituţionalizarea unui copil constă în acţiunile de asistenţă socială efectuate în momentul în care părintele s-a adresat la autorităţi cu solicitarea de a admite plasarea copilului în îngrijire rezidenţială, care duc la retragerea solicitării de către părinte sau respin-gerea cererii de către autorități.

A doua avertizare se referă la termenul „reintegrare”. Evaluatorilor nu le-a fost prezentat un criteriu definitiv acceptat de către ONG-uri şi Guvern conform căruia un copil poate fi considerat reintegrat cu succes în familia biologică sau extinsă. Un ONG a adoptat un criteriu în două etape. Copilul este considerat „reunit” (reunificarea familiei) cu familia biologică sau extinsă din momentul în care copilul părăseşte instituţia pentru a locui cu fa-milia. Copilul este considerat „reintegrat” cu succes după o anumită perioadă de timp cu condiţia că situația fami-lială nu s-a înrăutăţit, iar copilul nu a revenit în instituţie. ONG-ul, pe bună dreptate, a afirmat că perioada când copilul poate fi considerat reintegrat cu succes variază de la o familie la alta. Pentru statisticile şi planificările viitoare ar putea fi util de a considera că un copil reunit

45Constatări

a fost reintegrat cu succes dacă situaţia familială nu s-a înrăutăţit în decurs de şase luni de la reunificare şi nu a dus la întoarcerea copilului în instituţia rezidenţială.

Figura de mai jos prezintă contribuţiile relative asigurate prin Activităţi directe şi indirecte ale Planului de acţiuni şi consecinţele faptului că numărul de absolvenți ai instituțiilor depăşeşte numărul intrărilor din cauza decli-nului general al populaţiei țintă de copii la nivel național estimat în raportul CASE.

Figura 4: Contribuții relative la reducerea numă-rului de copii în instituțiile rezidenţiale

A treia avertizare se referă la plasarea copiilor în aşa-nu-mitele „centre de plasament temporar”. Unele autorităţi locale consideră aceste centre drept alternative pentru plasamentele în îngrijirea rezidenţială. De exemplu, cifrele prezentate MMPSF de către Comisia pentru protecția copilului aflat în dificultate din raionul Orhei arată că 75 de copii au fost plasaţi în centre de plasament temporar în 2011, comparativ cu 31 de copii plasaţi în instituţiile rezidenţiale. Comisia din Căuşeni a plasat 20 de copii în centrele de plasament temporar şi 20 de copii în instituţiile rezidenţiale în anul 2011. Comisia din Hânceşti a plasat 29 de copii în centrele de plasa-ment temporar şi 29 de copii în instituţiile rezidenţiale în 2011.

Este rezonabil de a considera centrele de plasament temporar drept alternative pentru instituţiile rezidenţiale în cazul în care copiii se află în aceste centre pe o perioadă relativ scurtă, până la o lună, timp în care sunt făcute pla-nuri pe termen lung pentru îngrijirea lor. Cu toate acestea, un reprezentant al unui ONG le-a declarat evaluatori-lor că unii copii rămân în aceste centre până la 12 luni. Evident, acesta nu este un termen „temporar”, iar astfel de

plasamente trebuie să fie considerate drept o altă formă de îngrijire rezidenţială. Mai jos este făcută o recomandare privind sistemul de management al informaţiei în asis-tenţa socială, care, printre altele, ar trebui să monitorizeze durata aflării copiilor în centrele de plasament temporar.

Potrivit unui reprezentant al unui ONG intervievat de că-tre evaluatori, unele Comisii emit avize pozitive pentru in-stituţionalizare chiar dacă în raioanele respective nu există instituţii rezidenţiale. Aceasta înseamnă că unii copii sunt plasați în îngrijire rezidenţială în alte raioane. Mai jos este făcută o recomandare privind monitorizarea originii copiilor plasaţi în instituţiile rezidenţiale folosind sistemul de management al informaţiei în asistenţa socială.

Un factor important, care influenţează plasarea copiilor în instituţiile rezidenţiale este atitudinea publicului larg din Republica Moldova. Guvernul şi ONG-urile au orga-nizat campanii de informare chiar înainte de aprobarea Planului de acțiuni cu scopul de a schimba opinia publi-că cu privire la îngrijirea rezidenţială. În cadrul acestei evaluări, IMAS a realizat un sondaj telefonic pe un eşantion reprezentativ de adulţi din Republica Moldova. Nu există date de reper pentru a compara schimbarea atitudinii publice, dar sondajul oricum a fost elocvent.

Un număr considerabil de respondenţi a auzit de campa-nii de publicitate cu privire la situaţia copiilor, deşi unele campanii au fost menţionate de către respondenţi mai mult decât altele. Campania — Eu sunt singur … Tu poți fi familia mea — a fost menționată de aproape 50% din respondenţi.

84% dintre respondenţi s-au arătat preocupați de situaţia copiilor din şcolile-internat „într-o anumită măsură” sau „foarte mult”. O proporţie şi mai mare de respon-denţi (93%) erau îngrijorați „într-o anumită măsură” sau „foarte mult” de copiii rămaşi fără îngrijire părintească.

Respondenţii au avut, în general, o atitudine pozitivă faţă de motivele pentru care oamenii pot avea grijă de un co-pil drept alternativă la instituţionalizare. 37% consideră că aceste persoane sunt motivate de intenţia „de a face o faptă bună pentru societate” şi doar 10% au considerat că motivaţia consta în remunerarea pentru prestarea servi-ciilor de îngrijire. 26% din respondenţi s-ar gândi la po-sibilitatea de a găzdui un copil din îngrijirea rezidenţială.


Această proporţie a crescut la 40%, în cazul în care aceste persoane ar beneficia de instruire şi remunerare pentru îngrijirea unui copil. Marea majoritate consideră că vor fi susţinuți de familie şi de vecini, dacă vor îngriji de un copil dintr-o instituţie.

Fiind întrebați ce măsuri ar lua în cazul în care ar fi lu-crat peste hotare, majoritatea respondenţilor au declarat că ar încerca să ia copiii cu ei sau s-ar înţelege cu alţi membri ai familiei ca aceştia să aibă grijă de copii. Doar 2% au spus că şi-ar plasa copilul într-o instituţie. Dar, atunci când li s-a adresat o întrebare de verificare, În ca-zul copiilor aflaţi în dificultate, ce credeţi că este cel mai bine pentru copil? O proporţie considerabilă de respon-denţi (21%) au declarat că copiii ar trebui să fie plasați într-o şcoală-internat. Respondenții percepeau diferit noţiunea „în dificultate”, dar, având în vedere că întreba-rea era asociată cu alte întrebări referitoare la abilitatea părinților de a îngriji, putem presupune că „un copil în dificultate” este asociat de către respondenți drept copil ai cărui părinți sunt incapabili de a avea grijă de el.

Marea majoritate a respondenţilor (98%) au aprobat contactul social dintre copiii lor şi copiii aflaţi în insti-tuţii rezidenţiale, deşi 28% nu ar dori ca copilul lor să studieze în aceeaşi clasă cu un copil, care are disabilităţi fizice sau mintale.

În ce măsură implementarea reformei sistemu-lui rezidențial de îngrijire a copilului contribuie la majorarea numărului de copii îngrijiţi în servicii substitutive de tip familial și de copii plasaţi în îngrijire rezidenţială? Ce gândesc copiii înșiși despre îmbunătățirile în această privință (Au existat îmbunătățiri? De ce / De ce nu? etc.)?

Strategia naţională nu conţine cifre de reper privind nu-mărul copiilor, care trăiau în familii substitutive în 2007. Raportul OPM — EveryChild a extras cifre din mai multe surse, care ar putea să nu fie pe deplin satisfăcătoa-re. Raportul OPM — EveryChild face referire la cifrele30 din Rapoartele Sociale Anuale ale Biroului Naţional de Statistică, care indică că numărul de copii, care trăiau în instituţii în anul 2007 era de 1215 la 100.000 de locui-tori. Raportul OPM– EveryChild citează baza de date 30 OPM, op.cit., p.129.

TransMonEE31 2009, care indică că numărul de copii, care trăiau în tutelă în 2007 era de 778 la 100.000 de locuitori. Cu toate acestea, nu toţi copiii din tutelă trăiesc în familii. Unii pot fi în tutela directorilor de instituţii sau a angajaţilor direcțiilor raionale de asistenţă socială.

Raportul OPM — EveryChild indică că, în anul 2007, 45 copii trăiau în familiile asistenților parentali profe-sionişti. În februarie 2013, în răspunsul la acest raport, MMPSF a raportat că, în 2012, existau 160 de asistenţi parentali profesionişti şi 87 de case de copii de tip fami-lie, care găzduiau 602 copii. Direcţia politici de protecţie a familiei şi drepturilor copilului din cadrul MMPSF a recunoscut numărul relativ mic de copii plasaţi în familiile asistenților parentali profesionişti şi în casele de copii de tip familie faţă de numărul mult mai mare de copii, care continuă să trăiască în instituţii rezidenţiale şi a explicat cauzele dezvoltării lente a acestor servicii:• Salariile mici achitate părinţilor-educatori şi, mai

ales, asistenţilor parentali profesionişti.• Nivelul scăzut al alocaţiilor pentru îngrijirea co-

pilului acordate părinţilor-educatori şi asistenţilor parentali profesionişti.

• Lipsa asistenţilor parentali profesionişti specializaţi pentru a îngriji de copiii cu necesităţi speciale (disa-bilităţi, probleme de comportament).

• Necesitatea ca asistenţii parentali profesionişti să aibă un venit suplimentar pentru a completa salariul mic de asistent parental profesionist duce la faptul că puţini asistenţi parentali profesionişti pot sta acasă permanent pentru a avea grijă de copiii mici.

Au fost elaborate standardele / modificările necesare la regulamentele relevante?

Potrivit oficialilor din cadrul Unității de Dezinstituţio-nalizare a ME, au fost făcute următoarele modificări la regulamentele relevante:• A fost adoptat un Act statutar pentru a permite an-

gajarea asistenților sociali în instituțiile rezidențiale.• MMPSF a adoptat Regulamentul privind manage-

mentul de caz.• Au fost elaborate Regulamente şi Standarde pentru

31 Conform bazei de date TransMonEE, numărul copiilor plasaţi în asistenţă parentală profesionistă sau tutelă (la 100.000 populaţie cu vârsta cuprinsă între 0-17 ani) în 2010 în Romania era de 1064,2, în Moldova - 977,1, în Ucraina - 856,0.

47Constatări

Serviciul sprijin familial.• A fost creat un registru al prestatorilor Serviciului

sprijin familial.• A fost aprobat un ordin al MMPSF, care descrie

mecanismul de supervizare a asistenţilor sociali. Ordinul prevede că trebuie să existe un asistent social supervizor pentru a superviza activitatea a 3-5 asistenţi sociali comunitari din zonă (3-4 sate vecine). Supervizorul este un asistent social comunitar, care are sarcina suplimentară de a-i superviza pe alţi asistenţi sociali. Supervizorul primeşte o remunerare suplimentară pentru această sarcină.

Potrivit oficialilor din cadrul Unității de Dezinstituţio-nalizare din cadrul ME, nu au fost făcute următoarele modificări în regulamentele existente sau nu au fost elaborate următoarele regulamente noi:• Proiectul Regulamentului privind componența şi

funcțiile autorităților tutelare a fost elaborat, dar nu a fost aprobat.

• Nu a fost elaborat regulamentul privind instruirea continuă, atestarea, acreditarea şi calificarea specia-liştilor din domeniul protecției copilului şi familiei.

• Nu au fost elaborate amendamente sau prevederi noi pentru a permite angajarea altor profesionişti în instituţiile de protecţie a copilului şi familiei după re-calificarea acestora şi pentru a le menţine experienţa de lucru şi gradul de recalificare în vederea atribuirii unei categorii noi de salarizare. Cu toate acestea, legislaţia actuală nu-i împiedică pe oameni să obţină recalificare pentru posturi noi.

• Nu au fost elaborate prevederi pentru a-i stimula pe angajatori să angajeze absolvenți ai instituțiilor rezidențiale.

• Nu au fost elaborate prevederi sau regulamente privind oferirea locuințelor sau apartamentelor absolvenților instituțiilor rezidențiale. Potrivit re-prezentanților Unității de Dezinstituţionalizare din cadrul ME, la Chişinău au existat câteva încercări de a oferi apartamente sociale copiilor orfani, dar acesta este un proces foarte lent.

Probabil, cel mai important regulament sau prevedere, care nu era adoptată până la momentul efectuării acestei evaluări, este regulamentul, care permite redirecţionarea economiilor obţinute din reducerea numărului de copii

în instituţiile rezidenţiale şi închiderea instituţiilor către MMPSF şi autorităţile publice locale pentru a finanţa dezvoltarea serviciilor comunitare. În conformitate cu Planul de acţiuni, acest regulament urma să fie aprobat în anul 2008. Un funcționar de vârf al MF le-a decla-rat evaluatorilor că un proiect al regulamentului a fost elaborat şi transmis ME în 2011. Evaluatorilor li s-a comunicat că proiectul regulamentului a fost adoptat de Guvern la 29 mai 2012.

Potrivit notei informative fără titlu, care a fost transmisă evaluatorilor de Unitatea de Dezinstituţionalizare, banii economisiți de la închiderea instituţiilor — aproxima-tiv 14 milioane de lei — au fost redirecţionați pentru a acoperi cheltuielile instituţiilor rezidenţiale ale ME, care continuă să activeze32.

În ce măsură implementarea reformei sistemu-lui rezidențial de îngrijire a copilului a contri-buit la realizarea drepturilor copiilor în cadrul sistemului de protecție a copilului?

Moldova a aderat la Convenţia ONU privind Dreptu-rile Copilului în 1993. CDC prevede că copiii au 40 de drepturi esenţiale din care unul este dreptul de a creşte într-o familie33. Aplicând analiza propusă de raportul CASE privind reducerea numărului de copii în instituții datorită reducerii generale a populației de copii eligibili în Moldova, 75% din 6424 de copii au părăsit instituţiile rezidenţiale către începutul lunii iunie 2012 datorită in-tervenţiilor directe şi indirecte de dezinstituționalizare şi prevenire stipulate de Planul de acţiuni pentru reformă. Aceasta înseamnă că a fost respectat dreptul a peste 6500 de copii de a creşte într-o familie. În caz contrar, aceşti copii ar fi rămas în instituţii.

Cu toate acestea, nu putem afirma că toate drepturile acestor copii au fost respectate. Numai un studiu detaliat al copiilor reintegraţi sau al celor preveniți de la institu-ţionalizare va dezvălui modul în care au fost respectate sau nu alte drepturi ale copiilor. Un drept deosebit de important în contextul reformei sistemului rezidențial şi al dezinstituționalizării este dreptul copiilor de a parti-cipa la deciziile care îi afectează. Interviurile cu copiii

32 Unitatea de Dezinstituţionalizare a ME, op.cit., p.4.33 Preambulul CDC.


integrați în familia biologică sau extinsă arată că unii din ei consideră că acest drept nu a fost respectat pe deplin.

Un alt drept al copiilor, care este la fel de important în contextul reformei sistemului de îngrijire rezidențială este dreptul la educație. Planurile eficiente de reintegrare a unui copil dintr-o instituție rezidențială în şcoala din comunitate trebuie să includă o bună pregătire a copilu-lui şi a şcolii cu asigurarea sprijinului suplimentar acolo unde este necesar.

Din interviurile recente cu cadrele didactice de sprijin din şcolile unde învaţă copiii reintegraţi reiese că, în unele raioane au fost întreprinse acţiuni inovative la capitolul Educație Incluzivă pentru a pregăti mai bine şcolile pentru reintegrare şi a oferi sprijin eficient diri-ginţilor şi elevilor.

Lipsa datelor cu privire la genul şi etnia copiilor afectaţi de reforme indică că nu este posibil de a spune dacă reformele au fost implementate fără discriminare.

evAluAreA efiCienței: în Ce MăSură geStionAreA iMPleMentării reforMei SiSteMului rezidențiAl de îngrijire A CoPilului A ASigurAt reSPeCtAreA terMenelor StAbilite?

Cât de bine a fost gestionată implementarea reformei sistemului rezidențial de îngrijire a copilului? În ce măsură activitățile au fost implementate în modul în care au fost planifi-cate inițial, cât de flexibilă a fost gestionarea reformei sistemului rezidențial de îngrijire a copilului pentru adaptare la schimbările apă-rute în necesități?

Planul de acţiuni atribuie rolul de lider în implemen-tarea Activităţilor ME, MMPSF sau APL, deşi MS, de asemenea, este responsabil pentru o Activitate. MMPSF îi este atribuită responsabilitatea de management pentru 47 din cele 61 Activități ale Planului de acțiuni. Când evaluatorii au întrebat despre aceasta, reprezentanţii Unităţii de Dezinstituţionalizare le-au explicat că, la

începutul implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni intenţia era de a face o separare în cadrul in-stituţiilor rezidenţiale între serviciile educaţionale (ME) şi serviciile de îngrijire (MMPSF). În consecinţă, s-a considerat că MMPSF trebuie să aibă rolul de lider. Cu toate acestea, separarea nu a fost susţinută de Guvern, dar nu s-au făcut modificări la rolul de lider al Ministe-rului desemnat în Planul de acţiuni publicat.

Competențele funcționale de protecție a drepturilor copilului au fost atribuite Ministerului Protecției Sociale, Familiei şi Copilului în martie 2007 în baza Hotărâ-rii Guvernului nr. 283 din 14.03.2007 prin înființarea Direcţiei politici de protecţie a familiei şi drepturilor copilului în cadrul Ministerului.

Examinarea de către evaluatori a rezultatelor Activităţi-lor din Planul de acţiuni prezentate în anexa 2 sugerează că ME a adoptat o abordare pragmatică de a accepta rolul de lider pentru Activităţile care, în mod clar, ţin de competenţa Ministerului şi a acționat în cazurile în care Ministerul are responsabilitatea de management. Evalua-torii au identificat 15 Activităţi care nu au fost realizate34 şi care, în Planul de acțiuni, sunt atribuite MMPSF drept „Structură responsabilă”.

Implementarea eficientă şi eficace a Planului de acţiuni obligă Ministerele să acționeze în domeniile lor de com-petență, dar şi să coordoneze cu alte Ministere în cazul în care acţiunea are implicaţii ce depăşesc sfera lor de competență. Planul de acţiuni are consecinţe importante pentru ME, MMPSF, MS, administrația publică locală şi MF. Aceasta implică schimbări la scară largă pentru personalul instituţiilor rezidenţiale, autoritate şi funcţii noi pentru APL în ceea ce priveşte protecţia şi asistența socială, descentralizare semnificativă pentru planificarea şi acordarea protecţiei sociale copiilor şi familiilor, un rol tot mai mare al autorităţilor centrale în monitorizarea implementării priorităţilor politicii de către APL şi, nu în ultimul rând, schimbări mari în bugetele Ministerelor. Toate acestea necesită o coordonare şi planificare minu-ţioasă pentru a asigura eficacitatea.

Activitatea nr. 17 din Planul de acţiuni, Componenta 1 — Cadrul juridic şi instituţional, se referă la crearea unui

34 vezi Anexa 2, Activitatea Nr: 1, 10, 12, 13, 14,16, 26, 27, 35, 36, 41, 52, 53, 57, 58.

49Constatări

Comitet de Conducere pentru implementarea Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni. Prin Ordinul ME nr. 338 din 14 iunie 2010, a fost creat Consiliul naţional pentru coordonarea reformei sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului şi dezvoltarea educaţiei incluzive35, care este prezidat de către un înalt oficial din cadrul ME. Este de menționat că, Consiliul naţional pentru coordonare - un mecanism extrem de esenţial pentru coordonarea acțiu-nilor inter-ministeriale şi ale ONG-urilor - a fost înființat la trei ani după lansarea Strategiei naționale şi Planului de acțiuni. De asemenea, trebuie de menționat că, Consiliul naţional este prezidat de către ME şi nu de MMPSF. În conformitate cu Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 784, Strategia naţională, MMPSF are responsabilitatea coordonării la nivel național şi, prin urmare, ar fi normal ca MMPSF să prezideze Consiliul național.

Membrii Consiliului naţional sunt reprezentanţi de la:• Ministerul Finanțelor• Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei• Ministerul Sănătății• UNICEF• „Femeia şi copilul — Protecţie şi sprijin”, Criuleni• Keystone• EveryChild• CCF Moldova• LUMOS• Centrul „Speranţa”

În timp ce a fost instituită o structură pentru coordona-rea acţiunilor naţionale, managementul coordonat pare să fi fost mai puţin eficient în cel puţin o direcţie, şi anu-me, întârzierea menţionată mai sus a aprobării de către Guvern a Regulamentului privind redirecţionarea resur-selor financiare în cadrul reformei instituțiilor reziden-ţiale subordonate ME către MMPSF şi către direcțiile de asistenţă socială şi învățământ din cadrul administraţiei publice locale pentru finanțarea serviciilor comunitare şi cadrelor didactice de sprijin pentru copiii reintegraţi în şcolile generale.

În raioane au fost create instituţii de protecție a copi-lului, cu o structură puțin diferită în mun. Chişinău. Acestea sunt descrise în Anexa 5. Structurile cheie în

35 Consiliul pentru coordonarea reformei sistemului reziden-ţial de îngrijire a copilului şi dezvoltarea educaţiei inclu-zive.

implementarea Strategiei naționale şi Planului de acțiuni la nivel local sunt Secţiile/Direcțiile raionale de Asistență Socială şi Protecție a Familiei. Fiecare Secţie/Direcție este supervizată de către un Vice-preşedinte al Consi-liului Raional responsabil de domeniul social. Fiecare Secţie/Direcție este condusă de către un şef de Secţie/Direcție, care gestionează o echipă de specialişti în domeniul social şi asistenți sociali comunitari. Secţiile/Direcțiile de Asistență Socială şi Protecție a Familiei sunt responsabile pentru dezvoltarea serviciilor sociale primare şi specializate şi pentru evaluarea, asistenţa şi monitorizarea copiilor dezinstituționalizați şi a copiilor preveniți de la plasarea în instituții rezidenţiale.

A fost accentuat faptul că implementarea reformei în domeniul îngrijirii copilului de către autorităţile centrale şi locale trebuie să fie examinată în contextul descen-tralizării planificării serviciilor şi prestării altor servicii publice, nu doar a celor de protecție a copilului şi famili-ei. Evaluatorilor le-a fost comunicat că descentralizarea limitează sau inhibă capacitatea autorităţilor centrale, şi anume, a MMPSF şi Direcției politici de protecţie a familiei şi drepturilor copilului, de a defini în ce mod APL implementează politica şi strategia privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului.

Oficialii din cadrul Unităţii de Dezinstituţionalizare din cadrul ME le-au declarat evaluatorilor că, un obstacol semnificativ în procesul de dezinstituţionalizare este lipsa serviciilor alternative pentru copii în familii şi la şcoală. Acest lucru este de înţeles în cazul în care resur-sele financiare economisite nu au fost transferate către MMPSF şi autoritățile publice locale. Evaluatorii au fost informaţi că unele Secţii/Direcții raionale de Asistenţă Socială şi Protecție a Familiei au refuzat să suporte chel-tuielile de susţinere a copiilor şi familiilor vulnerabile fără finanţare suplimentară atunci când aceste costuri puteau fi transferate pe seama autorităţilor publice centrale prin plasarea copiilor în instituțiile rezidențiale finanțate de autorităţile publice centrale. După cum se menționează mai sus, nota informativă fără titlu din 2011 a Unităţii de Dezinstituţionalizare indica că eco-nomiile au fost redirecţionate în cadrul ME în vederea finanțării instituţiilor rezidenţiale rămase deschise.

Lipsa alternativelor pentru plasamentul în îngrijirea rezidenţială a fost remarcată în interviuri cu membrii


Comisiilor pentru protecția copilului aflat în dificultate, care au declarat că se confruntă cu dificultăţi la crearea serviciilor alternative de îngrijire a copilului şi au spus că serviciile existente sunt suprasolicitate.

Ei cred că aceste resurse sunt suficiente. Noi credem că ele nu sunt suficiente. Nu este cazul să spunem că familiile ar putea aştepta şi noi nu suntem capabili de a plasa imediat copiii în îngrijire alternativă… În prezent, noi nu credem că există resurse suficiente. Atâta timp cât continuăm să plasăm copiii în centre rezidenţiale, resursele nu sunt suficiente.

[Specialist principal la Direcţia de asistenţă socială şi protecţie a familiei, Făleşti]

O cerinţă fundamentală pentru gestionarea schimbării organizaţionale este accesul şi utilizarea informaţiilor exacte şi oportune. Angajaţii Unităţii de Dezinstituţionali-zare le-au declarat evaluatorilor că informaţia cu privire la plasamente şi dezinstituționalizare şi cu privire la copiii şi adulţii, care beneficiază de servicii de protecţie socială este raportată Biroului Naţional de Statistică de către directorii instituţiilor şi administraţiile raionale cu o periodicitate de şase luni. Ulterior, Biroul Naţional de Statistică publică informaţia într-un Buletin Statistic, dar cifrele nu sunt compilate pentru a arăta numărul total de copii în institu-ții rezidenţiale, iar informația se învecheşte cu multe luni. Unitatea de Dezinstituţionalizare se bazează pe aceste buletine pentru planificarea şi monitorizarea informaţi-ei. Evaluatorii nu au fost informaţi despre un sistem de management al informaţiei mai modern pentru monito-rizarea schimbărilor în procesul de reformă. Mai jos este făcută o recomandare pentru o soluție slab tehnologizată de monitorizare a numărului copiilor aflați în instituții până la găsirea unei soluții complete de sistem național de management al informaţiei în asistența socială.

Al doilea obiectiv general al Planului de acţiuni este de a reorganiza instituţiile rezidenţiale de îngrijire în conformitate cu planul general de reorganizare. Pla-nul-cadru pentru reorganizarea instituţiilor rezidenţiale a fost aprobat prin Ordinul ME nr.744 din 6 octombrie 2009, aproape trei ani în urmă. Planul de reorganizare este important din mai multe motive.

Planul-cadru specifică exact proporția plasamentelor în familiile asistenţilor parentali profesionişti şi casele de

copii de tip familie şi a plasamentelor în instituțiile rezi-denţiale: un plasament într-o casă de copii de tip familie sau în serviciul de asistenţă parentală profesionistă la trei plasamente rezidențiale36. Din aceste considerente, putem afirma că, până la sfârşitul implementării Planului de acţiuni în 2012, trebuie să fie create 1700 plasamente în serviciul de asistenţă parentală profesionistă şi casele de copii de tip familie.

Ţinta stabilită de plasamente în serviciul de asistenţă pa-rentală profesionistă şi casele de copii de tip familie este legată de numărul de locuri rezidenţiale şi nu de nece-sităţile evaluate de Secţiile/Direcţiile raionale de Asis-tenţă Socială şi Protecţie a Familiei pentru copiii, care urmează să fie plasaţi în familiile asistenţilor parentali profesionişti şi în casele de copii de tip familie. Asocierea numărului de locuri în servicii alternative cu numărul de locuri rezidenţiale poate să nu fie cea mai eficientă modalitate de planificare a serviciilor costisitoare.

În răspunsul la acest raport în 2013, MMPSF a declarat că mulţi copii au fost reintegraţi în familia biologică sau extinsă, astfel fiind redus numărul potenţial de copii, care ar fi putut fi îngrijiţi în serviciul de asistenţă paren-tală profesionistă sau în casele de copii de tip familie. Reprezentantul Ministerului a declarat că recrutarea asistenţilor parentali profesionişti şi crearea caselor de copii de tip familie ţinea de responsabilitatea APL, care erau constrânse de bugetul şi resursele umane limita-te. Reprezentantul Ministerului a afirmat că cererea neacoperită de servicii de acest fel a fost raportată de APL Ministerului pentru a fi incorporată în procesul de planificare a bugetului naţional.

Planul-cadru al ME, de asemenea, stabileşte obiectivele de planificare pentru serviciile de zi şi de asistență psi-ho-socială pentru copiii cu probleme de comportament sau cu disabilități, o altă sarcină pe care ar trebui să şi-o asume MMPSF în baza necesității evaluate de aceste servicii de către Secţiile/Direcțiile de Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei.

Mai potrivit pentru ME, Planul-cadru stabileşte criterii pentru identificarea instituţiilor subordonate ME, care

36 Planul-cadru pentru reorganizarea sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului. Anexă la Ordinul Nr. 744 al Ministerul Educației din 6 octombrie 2009, para.2.2.

51Constatări

urmează a fi închise şi a consecințelor pentru personalul angajat în instituţiile selectate pentru închidere. Planuri-le de a „reorganiza” şcolile-internat generale şi auxiliare, care continuă să activeze constau în reducerea număru-lui de copii plasaţi în fiecare instituţie37, ceea ce reprezin-tă o abordare foarte prudentă a „reorganizării”.

În cadrul întâlnirii din 5 aprilie 2012 cu evaluatorii, şeful Direcției politici de protecţie a familiei şi drepturilor copilului din cadrul MMPSF a declarat că au existat limite referitoare la capacitatea Ministerului de a influ-enţa implementarea Planului de acţiuni de către auto-rităţile publice locale. „Dezvoltarea serviciilor sociale este o competenţă a autorităţilor locale”, a declarat şeful Direcției. Șeful Direcției le-a comunicat evaluatorilor că abilitatea Ministerelor de a modela dezvoltarea servici-ilor de către autorităţile publice locale a fost constrânsă de alte politici naționale de descentralizare a planificării serviciilor şi transfer al serviciilor la nivel local, nu doar protecția copilului şi familiei.

Administrația centrală, reprezentată de Minister, are autoritatea de a defini priorităţile politicii naţionale. Acesta are, de asemenea, dreptul şi obligaţia de a aloca finanţe din bugetul central autorităţilor locale pentru implementarea politicii şi priorităţilor naţionale sau de a refuza finanţarea iniţiativelor, care nu sunt în concor-danță cu politicile şi priorităţile naţionale. Administrația centrală, de ex. Ministerul, de asemenea, are datoria de a ajuta şi sprijini autorităţile locale la implementarea acestor politici în cazurile când autorităţile locale nu au capacităţile tehnice necesare.

Anexa 1 la Strategia naţională şi Planul de acţiuni prevede expres: „Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei este responsabil de elaborarea şi promovarea politicilor de protecţie a copilului şi familiei, coordona-rea şi monitorizarea tuturor programelor, iniţiativelor şi acţiunilor în acest domeniu”38 (sublinierea autorului).

În răspunsul la acest raport, în 2013, un reprezentant al MMPSF a declarat că evaluatorii nu au înţeles limitele puterii de influenţă a Ministerului sau autorităţilor pu-blice locale, sugerând că aceasta ar contraveni principii-lor autonomiei locale şi descentralizării. Reprezentantul

37 Planul-cadru al ME. Ibid., al.9.4 şi 10.4.38 Hotărârea Guvernului Nr. 784, Anexa 1, op.cit., al.4.1.

a declarat că autorităţile publice locale trebuie să decidă cu privire la implementare în dependenţă de priorităţi şi probleme la nivel local.

Balanţa dintre responsabilitatea autorităţilor centrale de a stabili priorităţile politicii şi bugetului naţional şi gradul de libertate şi autonomie pentru APL de a decide priorităţile proprii este, evident, ceva ce trebuie să fie coordonat de către politicienii şi oficiali. Evaluatorii consideră că este posibil ca balanţa să nu fi fost realizată integral în privinţa dezvoltării serviciilor alternative de tip familial în Moldova.

După cum se poate observa în Anexa 2, unele Activităţi din Planul de acţiuni au fost implementate în perioada de implementare a planului, iar altele nu. Acest lucru este de înţeles deoarece acţiunile unor Activităţi depind de acţiunile finalizate în cadrul altor Activități „prede-cesoare”. O Activitate fundamentală de care depindeau multe altele este Activitatea nr. 52 din Componenta 5: Redirecționarea resurselor financiare de la siste-mul rezidenţial de îngrijire a copilului către serviciile comunitare:

Elaborarea şi aprobarea Regulamentului cu privire la mecanismele de descentralizare, asigurare şi redirec-ţionare a resurselor financiare de la nivelul central către nivelul local, de la instituţiile rezidenţiale către serviciile comunitare şi de tip familial.

Această activitate urma să fie finalizată până în 2008, dar, la momentul elaborării acestui raport, proiectul regulamentului nu era încă aprobat, deşi, ulterior, a fost aprobat şi adoptat de către Guvern în luna mai 2012.

Cât de eficient au fost folosite resursele financiare?

În ceea ce priveşte cheltuielile financiare pentru institu-ţiile rezidenţiale şi serviciile comunitare, documentul OPM — EveryChild indica,

Cheltuielile pentru alternativele îngrijirii rezidenţiale au fost de cinci ori mai mari în 2008 decât în 2004, în timp ce cheltuielile pentru instituţiile rezidenţiale au crescut cu 122%.


Cu toate acestea, raportul OPM– EveryChild indică mai departe,

Aceasta înseamnă că, cheltuielile pentru instituţiile rezidenţiale în 2008 au fost cu 149 milioane lei mai mari decât în 2004, în timp ce cheltuielile pentru alte forme de îngrijire a copilului au crescut cu doar 17 milioane lei în această perioadă. Deci, cheltuielile pentru instituţiile rezidenţiale au în continuare o pondere enormă.39

După cum este menţionat mai sus, nota informativă a Unității de Dezinstituţionalizare prezentată evaluatorilor indica că economiile obţinute din închiderea instituţiilor rezidenţiale au rămas în cadrul Ministerului Educaţiei pentru a finanţa celelalte instituţii rezidenţiale.

Raportul OPM– EveryChild concluziona,Cea mai mare parte a resurselor disponibile pentru serviciile sociale destinate copiilor este alocată institu-ţiilor rezidenţiale în pofida interesului recunoscut al Guvernului de a dezvolta servicii alternative, care pot oferi costuri mai mici pe unitate şi vor putea acoperi mai mulţi oameni. Acest lucru este recunoscut pe larg de mulţi ani. Este necesar de a găsi o modalitate de a transfera resursele de la instituţiile rezidenţiale către bugetele raionale. Această provocare are două laturi: fondurile urmează să fie transferate din sectorul educaţiei în sectorul protecţiei sociale şi din bugetul central în bugetele locale. Fără acest transfer de resur-se, sistemul nu se poate dezvolta conform strategiilor guvernamentale. Aceasta trebuie să fie una din prio-rităţile de bază pentru reforma sistemului de îngrijire a copilului.40

Utilizând cifrele extrase din sistemul financiar informa-țional BOOST al MF, modificarea cheltuielilor publice între 2006 şi 2010 este prezentată mai jos. Cifrele privind cheltuielile din 2011 nu erau disponibile la momentul scrierii raportului.

39 OPM, op.cit., p.70.40 OPM, op.cit., p.71.

Tabel 5: Cheltuieli publice pentru îngrijirea rezi-dențială şi cea alternativă, 2007–2010 (mii lei)

Nivelul autorității 41 2007 2008 2009 2010

Majorare 2007-10

Autorităţile centrale

165.5 190.6 203.7 210.1 27%

Autorităţile locale

66.5 75.3 92.8 108.6 63%

Total 232.0 265.9 296.5 318.7 37%Tipul serviciilorÎngrijire rezidențială

231.2 265.9 292.1 312.6 35%

Îngrijire alternativă

n/d n/d 4.5 6.1 —

Total 231.2 265.9 296.6 318.7 37%

Tabel 6: Cheltuieli publice pentru îngrijirea reziden-țială a copilului pe Ministere, 2007–2010 (mii lei)

2007 2008 2009 2010

Ministerul Educației 123.6 138.8 145.6 151.8

MMPSF (liniile de buget 124; 450)

17.2 20.4 22.6 23.5

Ministerul Sănătății 24.7 31.4 35.6 34.8

Total 165.5 190.6 203.8 210.1

Tabel 7: Proporția cheltuielilor totale pentru îngrijirea rezidențială a copilului pe Ministere

2007 2008 2009 2010Ministerul Educației 75% 73% 71% 72%

MMPSF (liniile de buget 124; 450)

10% 11% 11% 11%

Ministerul Sănătății 15% 16% 17% 17%

Total 100% 100% 100% 100%

41 Date privind îngrijirea rezidențială din Sistemul informați-onal bOOST al MF, liniile de buget: 056, 057, 058, 068, 113, 115, şi 124. Sistemul bOOST nu oferă date privind serviciile alternative de îngrijire, care au fost obținute direct de la MF. Serviciile alternative de îngrijire includ asistența paren-tală profesionistă şi casele de copii de tip familie.

53Constatări

După cum a fost menţionat mai sus, angajaţii Unității de Dezinstituţionalizare au afirmat că economiile obţinute din reducerea numărului de copii în instituţiile rezi-denţiale subordonate ME au fost realocate spre celelalte instituţii rezidenţiale ale ME. Acest lucru este confirmat de sistemul de raportare BOOST al MF, care arată că cheltuielile anuale consolidate în instituţiile rezidenţiale au crescut de la 14100 lei în 2006 la 36300 lei în 2010 per copil (de la 951 Euro la 2450 Euro42).

Asistenţii parentali profesionişti primesc un salariu lunar de 760–1120 lei, în funcţie de studii şi vechimea în muncă în această calitate43. Salariul anual al asistentului parental profesionist este suplimentat cu o plată zilnică pentru fiecare copil în plasament plus o indemnizaţie anuală pentru îmbrăcăminte44. Costul anual calculat per copil plasat în serviciul de asistenţă parentală profesio-nistă este între 20265 şi 24105 lei în funcţie de categoria de salarizare a asistentului paternal profesionist, ceea ce reprezintă aproximativ jumătate din costul întreţinerii unui copil într-o şcoală-internat la situaţia din 2010. Costurile pentru susținerea unui copil într-o familie sunt şi mai mici.

Diferenţa dintre costul anual pe copil în unul din centrele pentru copii de vârstă fragedă şi în serviciul de asistenţă parentală profesionistă este şi mai surprinză-toare. Sistemul BOOST al MF indică: costul anual per copil pentru anul 2010 într-un centru pentru copii de vârstă fragedă a fost de 140.000 lei.

Hotărârea Guvernului nr. 924 prevede că plăţile pentru asistenții parentali profesionişti sunt făcute din bugetele autorităţilor publice locale. Dacă autorităţile publice locale nu primesc finanţare suplimentară şi asistenţă tehnică pentru dezvoltarea asistenţei parentale profesio-niste, este clar de ce acestea încearcă să transfere costuri-le de îngrijire către instituțiile rezidențiale finanțate din bugetul central.

42 Rata de schimb valutar la 31/05/2012: 6,749 Euro la 100 lei.43 Hotărârea Guvernului Nr. 924 din 31/12/2009.44 Legea Nr. 276 din 18/12/2008 cu privire la modificarea şi

completarea Legii Nr. 355-xvI din 23/12/2005 privind siste-mul de salarizare în sectorul public.

Este foarte probabil că există copii printre cei care se află încă în plasament în instituţii rezidenţiale, care ar putea fi îngrijiți acasă sau în asistenţa parentală profesionistă la costuri mai mici. Din cele spuse mai sus nu reiese că resursele financiare publice sunt folosite eficient pentru a promova formele alternative de îngrijire şi a susţine copiii şi familiile vulnerabile.

Managementul reformei sistemului rezidențial de îngrijire a copilului a asigurat coordonarea cu alte intervenții similare pentru a încuraja sinergia și a evita suprapunerile?

Evaluatorii au fost informaţi de către şeful Direcţiei poli-tici de asigurare a egalităţii de gen şi prevenirea violenţei din cadrul MMPSF despre o iniţiativă a Guvernului de combatere a violenţei în familie. Deoarece violenţa în fa-milie are un efect major direct şi indirect asupra copiilor, iniţiativa reprezintă o suprapunere cu reforma siste-mului rezidenţial şi sprijinul acordat copiilor în familii. Șeful Direcţiei a vorbit despre modificările legislative efectuate pentru a permite persoanelor autorizate să se adreseze în instanţe cu solicitarea de a fi emise ordo-nanţe de protecţie a victimelor violenţei în familie. Șeful Direcţiei a declarat că au fost înmânate instrucţiuni în scris organelor de poliţie, asistenţilor sociali şi medicilor de familie privind măsurile juridice de protecţie, dar a recunoscut că o problemă semnificativă a constituit-o consolidarea capacităţilor asistenţilor sociali şi ale altor actori. Ar trebui să existe o sinergie între instruirea în protecţia copilului asociată cu reformele în domeniul îngrijirii copilului şi instruirea în identificarea soluţiilor la violenţa în familie. Acest aspect este discutat mai jos la capitolul durabilitate.


evAluAreA iMPACtului: în Ce MăSură și în Ce Mod iMPleMentAreA reforMei SiSteMului rezidențiAl de îngrijire A CoPilului A reușit Să AMelioreze SituAțiA CoPiilor, în SPeCi-Al, A Celor SărACi, vulnerA-bili și MArginAlizAți?

Acoperire: Care grupuri vulnerabile de copii au fost cuprinse? Au fost cuprinse grupurile vulnerabile de copii, inclusiv fete, copii din familii cu venituri mici, minorități etnice, copii abandonați în rezultatul migrației, etc.?

Potrivit unui raport 45 întocmit în 2008 pentru MET şi UNICEF, cel mai răspândit motiv de plasare a copiilor în instituţiile rezidenţiale a fost dificultatea financiară a familiei. Alte motive legate de sărăcie au inclus: părinte solitar, lipsa unei locuinţe şi decesul unui părinte. Prin urmare, se poate presupune că, copiii din familiile cu venituri mici au fost afectați de dezinstituţionalizare sau instituţionalizarea lor a fost prevenită prin oferirea asistenţei sociale şi altor forme de sprijin. Termenii de Referinţă ai acestei evaluări nu prevăd determinarea eficacităţii prestaţiilor băneşti pentru reducerea sărăciei familiei, dar un studiu recent46 al eficacității noului pro-gram de ajutor social orientat spre acoperirea celor mai dezavantajați copii şi familii a constatat că „doar 7000 din cele mai sărace persoane din familiile cu copii (22%) sunt acoperite, la moment, de programul de ajutor soci-al, în timp ce celelalte 30000 persoane nu sunt acoperite. Prin urmare, ajutorul social nu reuşeşte să acopere pe cei mai săraci oameni.”47

45 Cara, A. et al., (2008). Raport cu privire la activităţile realizate în cadrul proiectului „Copii separaţi de mediul familial”. Chişi-nău: Ministerul Educaţiei şi Tineretului şi UNICEF, p.23.

46 Otter, T. & vladicescu, N. (2011). Impactul prestațiilor bă-nești asupra familiilor cu copii în contextul trecerii de la un sistem de protecție socială bazat pe categorii la unul bazat pe testarea veniturilor. Raport final. Santa Cruz, bolivia: ECI-Ma-naging Human Development. p.34.

47 „Există oportunități pentru îmbunătățirea eficacității şi eficienței ajutorului social.” Guvernul Republicii Moldova. Curtea de Conturi. Decizia nr. 1 din 15.10.2010. Raport de audit al performanței. Publicat la 23.03.2010 în Monitorul Oficial, Nr.39-40, Art.7. Preluat la 4/09/2012 de pe www.

În cadrul vizitelor în instituții şi interviurilor apro-fundate cu managerii ONG-urilor, evaluatorii au fost informaţi că nici băieții şi nici fetele nu erau supra-re-prezentați în instituţiile rezidenţiale. De asemenea, evaluatorilor li s-a comunicat că, copiii din minorităţile etnice nu erau supra-reprezentați în instituţii. Lipsa unui sistem eficient de management al informaţiei în asistența socială pentru instituţiile rezidenţiale sau de management de caz face dificilă verificarea acestor afirmaţii. Mai jos este făcută o recomandare privind o soluție slab tehnologizată de monitorizare a genului copiilor aflați în instituții până la găsirea unei soluții complete de un sistem eficient de management al infor-maţiei în asistența socială.

Evaluatorilor li s-a comunicat că numărul plasamente-lor copiilor mai mici de trei ani şi copiilor cu disabili-tăţi în instituţiile rezidenţiale a fost redus prin acţiuni de prevenire. Cu toate acestea, marea majoritate a copiilor, care au fost dezinstituţionalizaţi din instituțiile rezidențiale au venit de la şcolile-internat generale ale Ministerului Educației. Doar relativ recent a început să fie acordată atenție dezinstituționalizării copiilor din şcolile-internat auxiliare ale Ministerului Educației. Evaluatorilor le-a fost comunicat că unele ONG-uri au început să acopere copiii cu disabilități din instituții, cu evaluarea situației acestora în vederea susţinerii întoar-cerii lor în familie. Evaluatorilor le-a fost comunicat că un ONG planifică colaborarea cu MS în privinţa copiilor plasaţi într-o instituție pentru copii infectați sau afectați de tuberculoză.

Dezinstituționalizarea copiilor din şcolile-internat ge-nerale a fost parţial eficientă, deoarece au fost stabilite moratorii asupra intrărilor noi în instituțiile men-ţionate. Evaluatorilor nu le-a fost comunicat despre moratorii asupra intrărilor noi în anumite instituții pentru copiii cu disabilități, instituții pentru copii sub 3 ani sau instituții pentru copii afectați de tuberculoză. Prin urmare, este probabil că copiii vor continua să fie admişi în aceste instituții până când şi asupra lor va fi impus moratoriu.

Succesul în reducerea admiterilor în instituțiile subordo-nate ME se datorează, de asemenea, parţial Comisiilor

lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lan-g=1&id=334063

55Constatări

raionale pentru protecţia copilului aflat în dificultate. Conform regulamentului de funcţionare a acestor Co-misii, toate plasamentele în instituții rezidenţiale subor-donate Ministerului Educației sau Ministerului Muncii, Protecției Sociale şi Familiei trebuie să fie examinate de Comisia raională pentru protecţia copilului aflat în dificultate. Respectarea acestei proceduri oferă posibili-tatea de a face o evaluare socială a necesităților copilului şi de a elabora un plan de sprijin alternativ. Evaluarea poate indica golurile de servicii adecvate pentru copilul cu disabilități sau copilul de vârstă fragedă, dar golul identificat trebuie să informeze un plan de dezvoltare a serviciilor comunitare.

Raportul Anual al MMPSF pentru 2011 oferă informații privind activitățile Comisiilor raionale pentru protecția copilului aflat în dificultate48. Raportul se referă la acțiu-nile întreprinse în vederea optimizării activităţii Comi-siilor. Ordinul nr. 279 din 31 mai 2011 a fost aprobat cu suporturile de curs şi curriculumul pentru instruirea membrilor Comisiilor pentru protecția copilului aflat în dificultate, inclusiv: • conceptualizarea sistemului de prevenire a separării

de familie,• obiectivele şi principiile sistemului,• componentele esențiale ale sistemului de prevenire

a separării copilului de familie, inclusiv conceptua-lizarea formelor şi serviciilor de protecție a familiei acordate copiilor şi familiilor în dificultate în scop de instruire în domeniul asistenței sociale, şi

• principiile sistemului de prevenire a separării de familie.

Raportul Anual al MMPSF pentru 2011 oferă informa-ții privind deciziile Comisiei raionale pentru protecția copilului aflat în dificultate, prezentate în diagramele de mai jos.

48 Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei (2012). Raport Anual 2011. Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei. Preluat la 27/09/2012 de pe http://mpsfc.gov.md/file/rapoarte/RSA%202011%2020.07.12MMPSF.pdf p123-126

Figura 5: Forme de protecție a copiilor aprobate de Comisia pentru protecția copilului aflat în dificultate, 2011

Raportul Anual al MMPSF pentru 2011 menţionează că, din cei 378 de copii plasați în instituții de către Comisii, 145 de copii au fost plasați din cauza lipsei unor alterna-tive potrivite.

Raportul Anual al MMPSF pentru 2011, de asemenea, furnizează informații cu privire la volumul de lucru tot mai mare al Comisiilor. Este remarcată tendința ascen-dentă a numărului de cazuri examinate, de la 1568 cazuri în 2009, 2906 cazuri examinate în 2010 la 3402 cazuri în 2011. Raportul Anual al MMPSF pentru 2011 sugerează că, Comisiile pentru protecția copilului aflat în dificultate au încercat foarte mult să susțină copiii în familii.

Figura 6: Forme de protecţie de tip familial aprobate de Comisia pentru protecția copilului aflat în dificultate, 2011

Interviurile cu preşedinţii şi secretarii Comisiilor pentru protecția copilului aflat în dificultate au indicat impactul


local al reformelor sistemului de îngrijire a copilului. Odată cu lansarea reformelor, s-a intensificat activitatea Comisiilor. Numărul cazurilor care trebuiau să fie exa-minate a crescut, la fel ca şi numărul şi durata şedinţelor Comisiilor.

Noi am avut perioade când procesul de instituţiona-lizare era foarte activ. Aceasta s-a întâmplat în 2011, chiar şi în 2010. Dar noi am fixat şedinţe ordinare de două ori pe lună. Astfel, noi ne întâlneam la fiecare două săptămâni. Atât de multe cazuri erau.

[Preşedinte, Comisia pentru protecţia copilului aflat în dificultate, Ungheni]

Depinde. În primul an, când a fost iniţiată reforma îngrijirii copiilor în instituţiile rezidenţiale, mai ales că noi la Leova avem o instituție foarte mare — aproape 470 copii erau la început. Nou am avut o avalanşă enormă. Fiecare şedinţă de lucru dura şapte ore. Noi aveam şedinţe în fiecare săptămână. Existau proble-me serioase atunci. Apoi, spiritele sau calmat. Per-miteţi-mi să vă prezint din anul 2008, de la început până în 2012, până în luna februarie. Eu am făcut o statistică, 71 de cazuri, 98 de copii. Multe dintre aceste cazuri se dublează, se repetă. Cazul este monitorizat şi revizuit.

[Preşedinte, Comisia pentru protecţia copilului aflat în dificultate, Leova]

Impactul eforturilor APL şi ale ONG-urilor de prevenire a plasării băieților în Școala-internat pentru copii cu disabilități mintale (băieți) din Orhei este impresionant. Directorul şcolii-internat a informat evaluatorii că nu-mărul plasamentelor în şcoală a scăzut brusc în ultimii ani; doi băieți admişi în 2010, nici unul în 2011 şi doi până la moment în 2012.

Coordonare: Cum au fost definite și divizate mecanismele de coordonare între Guvern, UNICEF și ONG-urile partenere? Care a fost rolul MMPSF și al Ministerului Educației și al altor actori cheie în coordonarea activități-lor? Care a fost rolul UNICEF și altor agenții donatoare?

După cum s-a menţionat, evaluatorii au fost informaţi că un Consiliu pentru coordonarea reformei sistemului

rezidenţial de îngrijire a copilului şi dezvoltarea educa-ţiei incluzive a fost creat în 2010 pentru a superviza im-plementarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiuni. Evaluatorii au fost informaţi că, Consiliul s-a întrunit de 10 ori în anul 2011. Membrii Consiliului sunt reprezen-tanții Ministerelor de resort şi celor strategice, UNICEF, ONG-urilor şi APL unde sunt implementate reformele.

Consiliul Național pentru Protecția Drepturilor Copi-lului din cadrul Cancelariei de Stat a avut o şedință în 2011 pentru a discuta progresele în reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copilului. Membrii Consiliului includ reprezentanți ai ministerelor de resort şi celor strategice, ONG-urilor, OSC. Consiliul nu are funcția de monitorizare sau coordonare a acțiunilor reformei.

În timp ce coordonarea între ministerele responsabile de instituţiile rezidenţiale şi ONG-urile cu expertiză tehnică şi finanţare este importantă, anumite aspecte precum reglementările întârziate privind transferul eco-nomiilor de la ME la MMPSF şi APL țin doar de decizia Guvernului. La fel, monitorizarea progreselor cu privire la o strategie şi plan de acțiuni ale Guvernului este, într-o mare măsură, competenţa Guvernului. La acest aspect vom reveni mai târziu.

Ce cred copii din îngrijirea rezidențială și copiii reintegrați în familiile biologice sau integraţi în servicii alternative, în special, cei săraci, vul-nerabili și marginalizați despre îmbunătățirea situației lor? Ce s-a îmbunătățit și ce nu? Care sunt recomandările lor pentru viitor în această privință?

Pe lângă impactul reformelor în domeniul îngrijirii copilului asupra sistemelor, structurilor şi proceselor, reformele, de asemenea, au avut un impact individual asupra copiilor şi familiilor. Studiul longitudinal realizat de EveryChild citează unii copii cu opinii pozitive.

Sentimentele copiilor în ceea ce priveşte întoarcerea acasă

Majoritatea copiilor au vrut să meargă acasă (şi acest lucru era mai pronunţat dacă ei aveau deja prieteni acasă) sau, cel puţin, au vrut să fie cu părinţii lor sau cu familia extinsă, deşi a fost remarcabil faptul că majoritatea copiilor nu au exprimat emoţii foarte

57Constatări

puternice pentru aceste opţiuni, de parcă sentimente-le lor erau, în general, inhibate.

Sentimente despre întoarcerea acasă„E bine acolo la internat, dar cu părinţii e mai bine”

(băiat (B), Călăraşi)

„Am fost foarte fericită [când mi s-a spus că mă voi întoarce acasă]. Eram fericită că voi locui tot timpul acasă cu familia mea”

(fată (F), Ungheni)

„Eu cred că toţi copii ar trebui să meargă acasă sau în alte familii, să se bucure de faptul că au o casă”

(F, Făleşti)

„Nicăieri nu e mai bine ca acasă” (B, Ungheni)

„Nicăieri nu e mai bine ca acasă” (B, Ungheni)

„Acasă e mai bine decât printre străini” (B, Făleşti)

Când a fost întrebat dacă vrea să meargă acasă: „Şi da şi nu. Eu vroiam să merg acasă pentru că îmi este dor de părinţi. Dar acasă eu nu am prieteni”

(B, Ungheni)

„Mi-a plăcut [la şcoala auxiliară], dar dacă se închide, eu nu am altă opţiune, voi veni să trăiesc aici [acasă]”

(B, Călăraşi)

Cu toate acestea, în timp ce copiii vroiau să fie cu părinţii sau cu familia extinsă, majoritatea din ei au exprimat îngrijorări serioase cu privire la integrarea lor în şcolile comunitare. Aceasta era partea care nu-i încânta în ideea de a părăsi instituţia.49

Majoritatea absolvenţilor instituțiilor rezidenţiale care au participat la discuţii în focus grupuri organizate de IMAS studiau la colegii sau şcoli profesionale. Unii din ei au deja experienţă de muncă. În cele mai multe cazuri, tinerii găsesc locuri de muncă necalificate. După cum 49 EveryChild 2012, op.cit., p.14.

este menționat mai sus, părăsirea instituţiei rezidențiale a fost dificilă pentru cei mai mulți tineri, care au venit la Chişinău pentru a lucra sau a studia. Principalele surse de sprijin menţionate de absolvenţi au fost:• ONG-urile• Instituțiile guvernamentale• Familia

ONG-urile i-au ajutat pe unii absolvenţi prin acorda-rea consultanţei şi îndrumărilor cu privire la studii şi formare, prin susţinerea lor la obţinerea documentaţiei necesare, înmatricularea în colegii şi şcoli profesionale, găsirea unui loc de trai. ONG-urile au achitat chiar şi taxa de studii pentru primul an de studii pentru unii tineri. Un alt tip de sprijin este cel moral şi psihologic.

Învăţăm. Şi acolo noi raportăm notele, absenţele. Ceea ce ţine de cheltuirea banilor, facem planul, raportul.

[FG1, F, Absolvent de instituție, 18 ani, Chişinău]

Fiecare avem asistentul social, cum ar fi un părinte, ne mai ducem, ne mai întreabă cum la noi. [FG1. F. Absolvent de instituţie. 19 ani. Chişinău]Am fost la diferite training-uri, şedinţe de grup psihologice şi altele, după care s-a făcut un program de orientare profesională, chiar şi contractul (pentru studii) — a fost achitat.

[FG1, B, Absolvent de instituţie, 21 de ani, Chişinău]

De la început, când eram în şcoala-internat, când învăţam, doamnele veneau şi făceau seminare cu noi, cu orientarea profesională. Şi după ce am absolvit gimnaziul acolo, fiecare şi-a ales instituţia în care vrea să înveţe şi ne-au ajutat cât de cât. Chiar foarte mult, nu puţin, dar chiar foarte mult ne-au ajutat.

[FG2, F, Absolvent de instituţie, 19 ani, Bălţi]

Eu am mers la primărie şi acolo mi-am făcut o cunoştinţă. Ea a spus că eu voi intra la colegiu şi voi locui la „Drumul spre casă”.

[FG2, B, Absolvent de instituţie, 21 de ani, Bălţi]

Pe noi 3 ne-au ajutat. Noi am fost implicaţi într-un proiect.

[FG2, B, Absolvent de instituție, 18 ani, Bălţi]


Nu toţi oamenii au încredere. Unii spun că, dacă am accepta sprijinul lor, oamenii vor râde de mine sau vor crede că sunt foarte slab sau ceva de genul asta. De exemplu, au existat mai multe oportunităţi pentru colegii mei de a primi suport, dar numai două persoane şi-au manifestat interesul.

[FG1, B, Absolvent de instituție, 21 de ani.,Chişinău ]

Guvernul oferă 5000 de lei (circa 300 de Euro) tineri-lor la absolvirea instituţiilor rezidenţiale. Absolvenţii salută acest lucru, dar au spus că nu toți sunt capabili să gestioneze această sumă într-un mod adecvat şi util, pentru că aceştia sunt primii bani pe care ei îi adminis-trează independent. Tinerii care sunt orfani continuă să primească sprijin financiar din partea Guvernului în formă de bursă socială. Totuşi, în opinia lor, bursa de stat nu este suficientă pentru cei care studiază.

Suntem cu toţii de acord şi realizăm că bursa socială este foarte mică.


Statul ne-a ajutat un pic, dar acum noi trebuie să ne descurcăm singuri. Totul depinde de noi. Dacă sun-tem capabili să facem ceva, vom reuşi, dacă nu — nu vom reuşi nimic.

[FG1, B, Absolvent de instituţie, 25 de ani, Chişinău 2]

Nu toate ONG-urile, care lucrează în domeniul dez-instituţionalizării au componenta de sprijin al absol-venților. Există centre de plasament temporar pentru absolvenţii instituțiilor rezidențiale în Chişinău şi Bălţi, dar acestea au capacităţi limitate şi oferă doar sprijin temporar.

Ştiu diferite modele de reorganizare a instituţiilor care sunt sprijinite de ONG-uri. ONG-urile lucrează cu toţi copiii, inclusiv absolvenţi, deci ele lucrează cu tot procesul de reintegrare, îi susţin pe ei şi familiile lor la reintegrare, le susţin viitorii paşi în sistemul de învăţământ pentru formare profesională şi aşa mai

departe. Dar alte ONG-uri nu se ocupă de absol-venţi, ele ştiu că copiii vor absolvi…

[reprezentant al ONG]

Unii tineri au fost susţinuți de către membrii familiei. În unele cazuri, ei sunt susţinuţi de frații lor mai mari, care lucrează în străinătate. Participanții care au pă-rinţi, de obicei, menţin relaţiile cu ei, chiar dacă situaţia părinţilor nu este bună. Dar, unii participanţi nu şi-au putut ierta părinţii pentru că i-au abandonat. Alții nu menţin nici o relaţie cu familiile lor chiar dacă au făcut eforturi semnificative pentru a le găsi — ei nu au putut să ajungă la un nivel de înţelegere cu familia lor.

De fapt, sora mea mai mare este peste hotare şi noi comunicăm frecvent şi aceasta nu este o problemă, ea mă ajută să rezolv problemele şi mă susţine.

[FG1, F, Absolvent de instituţie, 18 ani, Chişinău]

Când am învăţat la şcoala-internat, eu niciodată nu i-am văzut nici pe mama, nici pe tata, nici pe frate, nici pe soră. Tot în secret era. Mama nu i-a spus surorii mele că eu mă aflu în viaţă. Sora mea până acum nu mă poate găsi pe mine. Mi-am găsit verişorii. Şi după ce i-am găsit, am înţeles că degeaba i-am căutat, pentru că atunci când cu oameni străini vorbesc, sunt oameni străini buni, am lucrat cu ei, mai bine găseşti limbă comună decât cu neamuri, cu ai tăi.

[FG1, B, Absolvent de instituție, 25 de ani, Chişinău 2]

Pe mine m-a ajutat mult sora, şi susţinere morală, şi financiară. Mă ajută. Până în prezent comunicăm. Mă ajută. Eu am o poveste mai dificilă. Nu locuiesc cu părinţii din clasa I. am fost educat în altă familie. Dar sora — suntem fraţi după tată. Şi acum ea e peste hotare. În copilărie mai greu. Ea încă nu era aranjată. Dar acum e în regulă.

[FG2, B, Absolvent de instituţie, 18 ani, Bălţi]

Mie unchiul m-a ajutat să intru la studii. [FG2, B, Absolvent de instituţie, 18 ani, Bălţi 5]

Durerea şi confuzia unor absolvenți era palpabilă.

Eu nu vreau (să ţin legătura cu părinţii). Aşa s-a întâmplat. Aşa e viaţa. Eu nu sunt de vină. Dacă ar fi dorit — trebuiau acasă să ne crească. Trebuiau să locuiască undeva, să câştige bani, să dea nişte studii copilului etc. Vrei să spui că tu eşti de vină atunci

59Constatări

când te părăseşte tata sau mama? Eu nu sunt vinovat de aceasta. De ce eu trebuie să merg la ei, dacă ei mi-au oferit aşa o viaţă? De ce? Ca eu să umblu pe undeva? Pentru ce? Ca apoi să vin la ei şi să le spun „Mamă, tată, nu aţi avut dreptate”? Lasă să se apro-pie ei primii, dacă vor dori. De ce ne-au dat viaţă pe acest pământ, ca apoi noi toţi să suferim??

[FG2, B, Absolvent de instituţie, 20 de ani, Bălţi]

Sunt unii care pur şi simplu stau lângă geam şi aş-teaptă că ei vor fi luaţi. E o speranţă care nu se stinge.


Dar unii deja înţeleg că trebuie să-şi înceapă viaţa lor. [FG2, B, Absolvent de instituţie, 17 ani, Bălţi]

Trebuie să te împaci cu gândul că gata, nu o să mai vină nimeni după tine.


Orice copil aşteaptă. [FG2, F, Absolvent de instituţie, 19 ani, Bălţi]

Interviurile cu copiii plasaţi în instituţii indică unele modalităţi de îmbunătăţire a situaţiei lor. Respondenţii au evitat, în mare parte, să vorbească despre viaţa lor în insti-tuţie. Răspunsurile lor standard sunt că ei sunt mulţumiţi de viaţa lor în şcoala-internat, că lor „le place totul” şi că este mai bine la şcoala-internat decât acasă. Cu toate aces-tea, după mai multe întrebări în cadrul interviului, ei au recunoscut că ar schimba un şir de lucruri în viaţa lor din instituţie: ar dori să aibă mai multă libertate, să nu trăiască după un program strict şi să fie „mai fericiți”.

Copiii au declarat că viața în familie este diferită de viața într-o instituție rezidențială. Ei nu au un program zilnic conform căruia trebuie să trăiască. Unor copii le este mai greu să descrie o zi obişnuită din viața lor; zilele diferă una de alta.

Ne jucăm, facem lecţii, stăm… [B, 12 ani, Făleşti, asistenţă parentală profesionistă]

Ne ducem la o vecină şi ne jucăm cu băiatul ei şi cu fata.

[B, 10 ani, Făleşti, asistenţă parentală profesionistă]

Cu bicicleta ne plimbăm, ne uităm la televizor, ne jucăm

[B, 12 ani, Făleşti, asistenţă parentală profesionistă]

Există diferenţe revelatoare în ceea ce priveşte dorinţele copiilor plasaţi în îngrijire rezidenţială şi ale celor plasați în servicii alternative. Copiii din instituţiile rezidenţiale, de cele mai multe ori, îşi doresc o familie, o casă şi să părăsească şcoala-internat.

Dorințele copiilor din instituțiile rezidențialeSă aibă o familieSă se ducă acasăSă fie mai bun la învățăturăSă fie fericitO casăO casă pe malul măriiSă creascăSă fie mama în viațăO lume fără violență şi sărăcieO mamă mai bună

Dorințele copiilor plasaţi în servicii alternativeCalculatorSănătateSă fie cu frațiiO familie O profesieO jucărieSă nu plece din familia actualăSă se joace mai mult

Copiii din serviciile alternative vizitate s-au adaptat diferit la şcoala şi familia nouă. Unii copii şi-au făcut prieteni foarte repede, alţii s-au ataşat de unul din copiii biologici din familie. Unii părinţi-educatori şi asistenți parentali profesionişti au menţionat că, la început, copiii erau agresivi cu colegii lor. Cu toate acestea, comporta-mentul s-a schimbat cu timpul.

L-au primit bine. Pur şi simplu el ulterior a început ba să sară la bătaie, ba a luat un cactus şi i l-a pus unei fetiţe pe gât. A zis „Am vrut să văd dacă el înghimpă sau nu”. Atunci încearcă pe tine! Fetiţa a început desigur să plângă.

[F, asistent parental profesionist, Truşeni]


Şi se temea de toate celea… Cu Cătălina, cu fata mea, dormea mai mult, numai cu dânsa. Fără dânsa nu făcea un pas. Şi atâta noroc am avut, că era vara şi ea era acasă. El dormea cu dânsa, mânca cu dân-sa, toate celea. Şi s-a obişnuit, câte oleacă, câte oleacă s-a deprins.

[F, părinte-educator, Clişova Nouă, casă de copii de tip familie]

Unii asistenţi parentali profesionişti şi părinţi-educatori au spus că primele zile ale copiilor în familia lor erau dificile. Copiii erau speriați, nu vroiau să vorbească, stri-gau, etc. Aceste comportamente speriau familiile, care erau disperate şi se simțeau incapabile. Aceste comporta-mente au dispărut după ceva timp.

El chiar ţipa aşa „AAAA!”. Fără motiv. Costea prima săptămână zicea „De unde l-ai adus?” Ne gândeam că o să zică alţii că cine ştie ce-i facem, îl torturăm.

[F, asistent parental profesionist, Durleşti]

Se temea, îi părea că-l duc la medici, îi părea că undeva îl duc. Dar când l-am dus la medici, nici nu m-am putut coborî din maşină. Dar pe urmă s-a dat. Aveam nişte bobocei mititei — se uita şi ţipa, vedea fluturi şi ţipa. De toate celea se temea. Avem o pisică cu motănaşi aici mititei, Doamne fereşte când îi vedea, ei se duceau pe la picioarele lui, dar el, când îi vedea, se făcea negru. Atâta ştia să facă „AAA!”, ţipa.


Toți părinţii-educatori şi asistenții parentali profesio-nişti au spus că, pentru copii, viața în familie e mai bună decât într-o şcoală-internat. Potrivit lor, diferenţele cele mai evidente sunt:• Au mai multă libertate• Pot vedea un model de familie• Au parte de educaţie din partea „mamei” şi „tatălui”• Primesc iubirea şi grija familiei• Trăiesc o copilărie „normală”

Are mai multă libertate, în primul rând. Are mai mult spaţiu. Acolo stătea între 4 pereţi, în dormitorul ăsta micuţ, în apartamentele acestea nici nu ştiu ce

serie, care cu dormitor micuţ, bucătăria micuţă. Şi el avea voie să se ducă doar la veceu şi înapoi.

[F, asistent parental profesionist, Durleşti]

Libertate mai multă au. Acolo nimic, dar aici şi să gătească, şi să facă aceea. Chiar ca un părinte. Nu poţi să fii ca o mamă de sânge, dar oricum mă stră-dui. Îi mai întreb ce vor de mâncare şi unul îmi dă azi comandă, mâine altul. Dar acolo în internat lor nu le dau lucrurile acestea.

Le dau voie la joacă, mai greşesc, îi mai ocărăsc. Dar e altfel, ca un părinte mă strădui şi eu. e unul îl mângâi şi pe celălalt. Dacă le ocărăsc, pe amândouă le ocărăsc. Dacă le dau câte o bomboană, la amân-două le dau, şi lui Vasilică îi dau, şi lui Adrian — că şi acestuia îi plac bomboanele.


Copiii care trăiesc în servicii alternative sunt mai predis-puşi să-şi exprime supărarea sau tristeţea. Deschiderea spre exprimarea emoţiilor depinde de durata aflării în serviciul alternativ: cu cât mai mult se află copilul în fa-milie cu atât mai des acesta apelează la părinţii-educatori / asistenţii parentali profesionişti în situaţii dificile. Unii asistenţi parentali profesionişti şi părinţi-educatori au remarcat că, în prima perioadă, copiii erau cu mult mai „închişi” şi reţinuţi.

Când sunt bucuroşi, deja îi văd că se râd. Dar când s-a întâmplat ceva, şede aşa tăcută iar. Şi atunci zic că ceva are, ceva este. Şi-i zic „Nu vrei să vorbeşti cu mine, nu vorbi. Dar nici eu nu o să vorbesc cu tine”. Şi apoi singurică începe…


Cu mama ne sfătuim. Mă duc la mama „Mama, gata, eu nu mai vorbesc cu dânsa”. Trece puţin timp şi iar vorbim.

[F, 11 ani, Floreşti, casă de copii de tip familie]

61Constatări

Asistenţii parentali profesionişti şi părinţii-educatori simt responsabilitatea pentru viitorul copiilor pe care îi au în îngrijire. Majoritatea sunt conştienţi că unii copii nu se vor întoarce în familia biologică sau nu vor fi adoptaţi, de aceea îngrijitorii sunt cei care tre-buie să aibă grijă ca viitorul acestor copii să fie unul cât mai bun.

Viitorul? Cum o să-l facem noi. O să crească mari, o să fie soldaţi şi o să le facem nunţi, o să creştem nepoţii.


Discuţiile în focus grupuri cu absolvenţii instituţiilor rezidenţiale au furnizat mai multe informaţii despre experienţele copiilor în instituţii. Tinerii absolvenţi ai instituţiilor rezidenţiale sunt obişnuiţi să se bazeze doar pe propria persoană. De multe, ori nevoia de comunica-re a copiilor este neglijată.

Fiindcă acolo la şcolile-internat, nu vreau să spun de rău, dar de cele mai multe ori educatorii sau chiar cadrele care lucrează acolo nu prea ascultă copiii, cât de cât să-i asculte, să le înţeleagă problema. Noi parcă suntem condamnaţi de ceva, adică ai făcut, eşti vinovat şi punct, nu stau de vorbă.

[FG1, F3]

Participanţii la focus grupuri au afirmat că, în multe instituţii, copiii poartă uniforme, dormitoarele sunt amenajate la fel, copiii primesc aceleaşi cadouri. Ab-solvenţii menţionează că, copiii nu au libertatea să-şi planifice timpul care este încărcat cu activităţi pe care sunt obligaţi să le realizeze.

Noi nu aveam timp liber. Era tot pe ore, era regim. După masă deodată pe teren. Numai că ce nu mi-a plăcut că tema de meditaţie era, tema pentru acasă să ne-o facem, erau prea multe ore şi aveam mai puţin timp liber.

[FG1, B4]

O altă critică exprimată de către participanţi a fost că în aceste instituţii nu sunt formate persoane independente.

Prea mult îi dădăcesc într-un sens oarecare. Dimi-neaţa îi trezesc, seara îi culcă, la mîncare îi cheamă.

[FG1, F4]

Trebuie să începi să organizezi timpul. Dar asta e greu. Nu e greu, dar e foarte greu.

[FG2, B5]

Mulţi copii din şcolile-internat se tem de greutăţi şi de responsabilităţi. Fiindcă odată ce tu eşti integrat într-o organizaţie, tu trebuie să fii responsabil, trebu-ie să fii punctual, trebuie să îndeplineşti cerinţele. Ai şi drepturi, dar ai şi obligaţii odată ce eşti integrat. Şi atunci când văd că au aşa de multe obligaţii, se tem şi de asta se gândesc „Eu pentru 1000 de lei să fac asta? Nu pot. Asta e imposibil ca eu să fac! Nu pot! Nu-i în puterile mele!”. Şi ei fug de asta şi găsesc altele…

[FG1, F3]

Chiar dacă au crescut separaţi de părinţi, mulţi tineri absolvenţi se gândesc să-şi întemeieze cândva o familie. Unii o fac foarte repede după absolvire. Pentru ei este o „cale mai uşoară” continuând să se bazeze, în mod spe-cial, pe ajutorul primit de la stat sau de la alte organizaţii, care, după părerea lor, sunt obligate să îi ajute.

Alţii consideră că întemeierea unei familii este o mare responsabilitate; experienţa de îngrijire în instituţie le-a format speranţele şi aspiraţiile pentru viitorul lor.

Jumătate din colegii mei îs căsătoriţi deja, unii au şi copii.

[FG1, B3]

Sunt şi copii de aceştia care poate nu au pe cineva, dar dacă aveau tăria asta de caracter să reuşească, că reuşeşti dacă vrei, aleg calea cea mai uşoară: să te căsătoreşti la 16 ani sau să începi să consumi alcool sau nu ştiu ce acolo, să lucrezi la un lucru care poate nu-i atât de convenabil şi de corect să-l faci la vârsta noastră. Şi găsesc altă modalitate de a face bani uşor sau să se aranjeze foarte uşor undeva, care pe viitor nu o să-i prindă bine. Aşa că eu cred că orice copil are posibilitate.

[FG1, F3]

Aşa s-a format deja mentalitatea şi lui (absolventului instituţiei) îi pare că toţi sunt obligaţi lui să-i facă. Numai el nu-i obligat să facă nimic.

[FG1, F3]


Eu cred că niciunul din noi nu ar dori ca copiii lor să ajungă pe acelaşi drum pe care l-am avut noi. De aceea e şi o responsabilitate foarte mare.

[FG1, B3]

Când va fi (să am familie), eu cred că copiii mei nu vor fi aşa (cum am fost eu).

[FG2, B3]

Vrem ca copiii noştri să nu ajungă aşa ca şi noi. [FG2, B5]

În situaţia noastră noi ne uităm şi-i apreciem foarte mult pe acele persoane care au grijă de copiii lor. Noi tot vrem aşa ceva. Totul ajunge la familie.

[FG2, B2]

Cei care au participat la focus grupuri afirmă că înte-meierea unei familii este o responsabilitate pe care ei nu şi-o pot asuma în momentul de faţă. Principalul impedi-ment, în viziunea lor, este că ei nu au o locuinţă perma-nentă. Mulţi participanţi sunt optimişti pentru că sunt tineri, pot munci şi nu le este frică de greutăţi. Cea mai mare dorinţă a lor totuşi este să aibă o casă.

Pentru ca să ai familie şi copii trebuie să ai unde trăi, casa ta. Dacă nu ai unde trăi, de ce să faci copilul tău să se chinuiască.

[FG1, B2]

(Dacă aş avea o baghetă magică) să fac aşa dintr-o dată să apară o locuinţă.

[FG1, B3]

Unii participanţi nu au o reţea largă de sprijin la părăsi-rea instituţiilor. Ei se bazează doar pe propria persoană atunci când întâmpină greutăţi. Unii din ei dezvoltă greu încrederea în sine şi în alţi oameni.

Eu chiar şi acum, sunt unele lucruri care mi-i greu, dar nu apelez la nimeni şi încerc să fac singură, chiar dacă durează mai mult timp. Da, e mai bine singură.

[FG1, F4]

Am prieteni. Pe profesorii noştri îi consider ca prie-teni. Asistentul social la mine e ca prieten. Şi colegele de cameră tot.

[FG1, F2]

Sunt unele situaţii când pur şi simplu ţii totul în tine şi nu poţi spune nimănui nimic. Nu deseori, dar se întâmplă.

[FG2, B1]

Nu ne place să spunem ceva la prieteni, că nu toţi te înţeleg.

[FG2, F1]

Eu niciodată nu am avut încredere în nimeni. Nici chiar în fratele meu nu aveam încredere. Aveam încredere doar într-un singur frate şi în soră. Dar nu aveam încredere în cel de-al doilea frate. Chiar şi acum rudele, nu contează cine, ei te dezamăgesc. Ei se vor uita la tine cu nişte ochi sinceri…

[FG2, B3]

Singur pentru tine. Uneori îţi pui întrebarea „La ce bun toate acestea?”. Şi, într-o asemenea stare, nu mai vrei nimic, pur şi simplu ai aşa o dorinţă… După asta te calmezi şi începi să judeci raţional, înţelegi totul. Sensul nu e greu de găsit. E greu să crezi că vei putea face asta. Toţi îţi pun beţe în roate sau îţi aruncă pietre în spate.

[FG2, B1]

Printre lucrurile cele mai dureroase exprimate de către unii tineri nu sunt nici pedepsele şi nici condiţiile de trai, ci aşteptarea. Tinerii absolvenţi şi-au amintit de colegii care aşteptau mereu că cineva va veni să-i ia acasă. Dacă unii copii mergeau acasă, în week-end, de sărbători sau în vacanţă, alţii rămâneau în şcoala-internat tot anul.

Cel mai greu a fost când ajungeai sâmbăta, duminica şi vedeai că toţi se duc acasă şi tu rămâi în cămin acolo (la colegiu). Asta a fost tot greu. Şi asta până ştiu şi pe urmă nu te mai întreabă.

[FG2, F1]

Că trebuiai să rămâi în cămin (la colegiu). Şi prima jumătate de an toţi te satură „Dar ce rămâi în că-min? Dar ce stai în cămin? N-ai unde te duce?”.

[FG2, B5]

Momentul separării de instituţia rezidenţială este unul dificil pentru unii absolvenţi participanţi la discuţiile în focus grupuri. Ei au menţionat că ar dori/au avut dorinţa măcar pentru scurt timp să se întoarcă în instituţie, aco-lo unde au crescut împreună cu colegii şi profesorii.

63Constatări

Ce aş spune eu? Nu ştiu. De fiecare dată când mă duc acolo, ceea ce am în gând, sincer să vă spun, aş spune că aş vrea să mă mai întorc încă măcar pentru un an aici ca să învăţ. Am aşa o tendinţă, pentru că am trăit toată viaţa acolo şi mă trage doar acolo. E greu fără colegi, fără profesori, mai ales că atâta timp i-ai cunos-cut. Şi la un moment dat toţi se duc în diferite părţi.

[FG2, B3]

Eu chiar din clasa întâi mă gândesc să mă duc. Nu numai pe un an. Din clasa I încă o dată.

[FG2, B5]

E ca o familie mare. Şi ca şi în fiecare familie, sunt interesele proprii şi majoritatea claselor se divizează în grupe. În clasă sunt câteva grupe. Aceştia se plimbă cu aceştia şi la aceia nu se poate de apropiat. Fac una, a doua, a treia şi nouă ne este dor după toate acestea.

[FG2, B1]

Da, e o familie. Şi tu ai fost rupt din această familie. [FG2, M6]

Ceea ce îşi amintesc cel mai des absolvenţii instituţiilor sunt: programul rigid, şotiile, unii educatori, condi-ţiile de trai mai bune faţă de cele din cămine, cadou-rile mult aşteptate de sărbători, activităţile sportive, competiţiile.

Eu îmi aduc aminte de multe ori de condiţiile care erau acolo şi care acum îs la cămin. Îs foarte bune acolo condiţiile. Şi acum când trăim la cămin, eu permanent vreau să mă duc acolo în cameră. Spălam pe jos şi dimi-neaţa, şi seara, ştergeam praful permanent.

[FG1, F2]

Şi eram mulţi de la început. Eram foarte mulţi. Pe urmă, cu timpul, s-au dus clasele şi au rărit şi numă-rul de copii. Şi am avut mai bune condiţii.

[FG1, B4]

Cadourile care le primeam. Aşteptam, Doamne! Chiar acum când am petrecut noi Anul Nou, Cră-ciunul stăteam şi mă gândeam „Doamne, eu acum trebuia să primesc cadouri”.

[FG1, F2]

Când venea Anul Nou sau Paştele. Când veneau sărbătorile, aşteptam mai repede. Aşteptam ziua în care o să vină cadourile.

[FG1, F1]

Noi ne aducem aminte tot… Erau săli de sport, ne ocupam cu sportul, aveam competiţii… Noi nu aveam timp liber. Era tot pe ore, era regim. După masă deodată pe teren. Numai că ce nu mi-a plăcut că tema de meditaţie era, tema pentru acasă să ni-o facem, erau prea multe ore şi aveam mai puţin timp liber.

[FG1, B4]

La şcoala-internat o zi seamănă cu alta. E totul identic. Nu se petrece nimic nou. Şi asta devine aşa rutină, rutina asta te plictiseşte. Devii aşa parcă faci totul ca… nu ştiu… În fiecare zi e acelaşi lucru. Tu ştii că la ora asta trebuie să te scoli, la ora asta trebuie să te duci la ore, la ora asta trebuie să vii, la ora asta trebuie să faci asta. Fiecare oră era calculată.

[FG1, F3]

Eu am avut o educatoare care, orice ar fi făcut clasa noastră, lua toată vina asupra sa. O chema L***. Ea nu era dintre acei oameni care, dacă ai făcut ceva, se ducea la director şi-i spunea „Acesta şi acesta au făcut asta”. Nu era trădătoare. Ea mai era certată uneori şi de către director.

[FG2, B3]

Dar noi fugeam noaptea la magazin. Nu noi ne duceam, dar îi trimiteam pe cei mai mici la magazin, peste fereastră. Şi el fuge la magazin. Şi odată l-am văzut pe unul şi l-am ridicat. Şi paznicul a luminat cu lanterna în noi. Noi numai l-am ridicat, i-am văzut mâna şi imediat îi dăm drumul. Şi el cade. Şi el încă ne înjura direct.

[FG2, B1]

Noi la şcoală am avut un educator pe timp de noapte şi aşa s-a întâmplat că eu am lovit-o cu perna peste cap. Totul a fost în regulă. Eu îl aşteptam pe un băiat, dar în locul lui a venit ea.

[FG2, B6]


Din comentariile absolvenţilor participanţi la discuţiile în focus grupuri reieşea clar că viaţa în instituţie nu era atât de rea şi că viaţa în afara instituţiei nu este atât de bună.

evAluAreA durAbilității: în Ce MăSură rezultAtele obținute Sunt durAbile?

În ce constă rolul de lider al Guvernului și care sunt perspectivele pentru dezvoltarea ulteri-oară a intervențiilor de acest tip după ce se va încheia suportul extern? În ce măsură grupu-rile țintă relevante (ministere, experți, ONG-uri, grupuri de beneficiari) au fost implicate în implementarea și monitorizarea reformei sistemului rezidențial de îngrijire a copilului?

UNICEF le-a declarat evaluatorilor că Guvernul pla-nifică să elaboreze o strategie nouă în 2012 pentru o reformă mai amplă a sistemului de protecţie a copilu-lui şi familiei. Prin urmare, rezultatele acestei evaluări vor informa noua strategie. Dar, până când vor fi luate măsuri concrete pentru a redirecționa economi-ile obţinute din închiderea instituţiilor şi reducerea numărului de copii instituţionalizaţi către finanţarea serviciilor alternative ale APL, există îndoieli cu privi-re la durabilitatea asigurată de Guvern şi continuarea dezvoltării serviciilor după finalizarea sprijinului financiar extern.

Raportul Anual al Unității de Dezinstituţionalizare pentru 2012 indică că şase instituții au fost închise în anul 2012, altele patru urmează să fie închise în 2012, iar patru instituții urmează a fi reorganizate în acelaşi an. ME a adoptat un Ordin50 privind închiderea a nouă şcoli-internat generale, 10 şcoli-internat auxiliare, trei şcoli-internat speciale şi o şcoală-internat de tip sana-torial până în 2015. Mai puţin evident este dacă capa-citatea tehnică de reformare a sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului va fi durabilă în cazul în care donato-rii internaţionali se vor retrage.

În cadrul vizitelor în raioane organizate pentru a observa procesul de prevenire a instituţionalizării şi de

50 Guvernul Republicii Moldova, Ordinul Ministerului Educaţi-ei Nr.255 din 25 aprilie 2012.

reintegrare a copiilor din instituţii, precum şi în cadrul focus grupurilor cu asistenţii sociali comunitari, evalu-atorii au identificat două tipuri sau categorii de asis-tenți sociali comunitari — persoane-cheie în preveni-rea instituţionalizării şi în asigurarea şi monitorizarea reintegrărilor. Evaluatorii au remarcat o categorie de asistenți sociali comunitari angajați de Secţiile/Direcţi-ile raionale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei, fiecare din ei fiind încărcat cu un volum mare de lucru legat de administrarea pensiilor şi prestaţiilor băneşti cu presupunerea că ei vor gestiona cazurile de preveni-re şi reintegrare. Evaluatorii, de asemenea, au identi-ficat o a doua categorie de asistenţi sociali comunitari asociați cu anumite ONG-uri partenere, care lucrează cu instituţiile rezidenţiale în vederea reintegrării copi-ilor în familia biologică sau extinsă, pentru a preveni intrările noi şi, într-o măsură mai mică, a organiza plasamentele în serviciul de asistenţă parentală profe-sionistă. Trei din patru ONG-uri, care implementează dezinstituționalizarea au negociat acorduri ce prevăd că asistenții sociali comunitari implicaţi în dezinsti-tuționalizare vor fi absorbiți/angajați de autorităţile publice locale.

Evaluatorilor li s-a comunicat că asistenţii sociali comunitari angajaţi de către APL au beneficiat de o formare iniţială relativ scurtă de două săptămâni ofe-rită de Secţiile/Direcţiile raionale de Asistenţă Socială, urmată de instruiri continue periodice. Eficacitatea acestor formări inițiale atât de limitate în furnizarea competențelor suficiente pentru a gestiona prevenirea, reintegrarea şi plasamentul în serviciile alternative trebuie să fie pusă la îndoială. Experienţa de dezin-stituţionalizare din alte ţări arată că asistenţii sociali comunitari nu pot combina în mod eficient această responsabilitate cu responsabilitatea de administrare a prestaţiilor băneşti şi pensiilor.

Asistenţii sociali care au participat la focus grupuri au fost critici în ceea ce priveşte formarea pe care au pri-mit-o. Unii chiar au numit-o haotică.

65Constatări

Noi suntem de la început, noi cei care am împlinit 5 ani. Dar ştiţi cum, noi am lucrat, am mai lucrat şi cu proiectul FACT. Ei aveau uneltele altele, ai noştri alte unelte. Fiecare asistent, cum l-a ajuns capul, aşa a făcut, aşa a implementat şi e haos.

[F, 43 ani, asistent social de 5 ani, raionul Ungheni]

De abia acum se formează standardele. [F, 37 ani, asistent social de 5 ani, raionul Ungheni]

Alții au fost mai apreciativi.

În HIV/SIDA am fost instruiţi, în trafic de fiinţe umane, în procesul acesta de supervizare. În mul-te domenii. Pentru mine a fost util. […] Am aflat toate metodele de protejare, cum să lucrăm cu astfel de persoane, fiindcă noi nu trebuie să facem discriminare.

[F, 25 de ani, asistent social de 3 ani, raionul Sîngerei]

Din cauza dificultăţilor întâlnite în munca de zi cu zi, în special, numărul foarte mare de cazuri pe care asisten-ţii sociali comunitari trebuie să le gestioneze, utilitatea acestor instruiri este adesea compromisă. Unii asistenţi sociali susţin că nu duc lipsă de cunoştinţe, ci de posibi-litatea de a aplica în practică tot ceea ce învaţă.

Cunoştinţe avem,dar nu avem timp ca să le aplicăm în practică. Nu reuşim. Sunt multe. Chiar într-ade-văr, dacă am activa într-o direcţie, cu o categorie de persoane, poate ar fi mai uşor. Dar aşa…

[F, 43 de ani, asistent social de 5 ani, raionul Făleşti]

Evaluatorilor li s-a comunicat că fluctuația anuală în rândul asistenților sociali comunitari este înaltă. Re-prezentanţii Unității de Dezinstituţionalizare au men-ţionat un raport elaborat de către consultanți externi pentru MMPSF privind funcționarea programului de ajutor social. Angajaţii Unității de Dezinstituţionalizare le-au declarat evaluatorilor că raportul51 făcea referire la fluctuația foarte înaltă în rândul asistenților sociali comunitari — 58% în Călăraşi, 71% în Floreşti şi 33% în

51 Evaluatorii nu au putut obține o copie a acestui raport şi nu pot confirma aceste cifre.

mun. Chişinău. Fluctuația înaltă de personal înseamnă irosirea investiţiilor în formare şi pierderea cunoştinţelor şi a experienţei dobândite la locul de muncă.

Fluctuaţia asistenţilor sociali este foarte mare. Prima cauză sunt salariile mici sau insuficiente. Situaţia este destul de interesantă. În timp ce un asistent social dintr-o localitate rurală acoperă 3000 de locuitori, un asistent social dintr-o localitate urbană acoperă 5000 de locuitori şi acest număr poate să nu pară atât de mare. Dar, având în vedere situaţia social-economică din Republica Moldova, este destul de complicat şi dificil pentru ei să lucreze şi să acopere toate cerinţele. Fişele lor de post specifică clar sarcinile şi respon-sabilităţile pe care le au, dar, uneori, ei fac mai mult decât este prevăzut şi, de la lansarea reformei în acest domeniu, eu nu pot spune că volumul de muncă s-a dublat, în unele cazuri, acesta chiar s-a triplat. Deoarece a fost introdusă o prestaţie bănească nouă — ceea ce am menţionat mai sus — alocaţia pentru perioada rece a anului şi ajutorul social, care necesită un volum mare de muncă şi asistenţii sociali nu au timp suficient pentru a se ocupa de managementul de caz, serviciile sociale şi lucrul cu comunitatea. Iată de ce, asistenţii sociali se ocupă în prezent numai de prestaţii băneşti. Eu nu pot spune că ei nu fac deloc management de caz. Ei fac, dar într-o proporţie foar-te mică şi nu în corespundere cu aşteptările noastre.

[oficial de vârf, MMPSF]

În ceea ce priveşte resursele umane, vreau să vor-besc despre obstacole. În 2007, a fost creată reţeaua naţională de asistenţi sociali şi aşteptările erau foarte mari, în special, în ceea ce priveşte prevenirea institu-ţionalizării copiilor. Din păcate, fluctuaţia de cadre este destul de înaltă.

[oficial, Unitatea de Dezinstituţionalizare]

Totodată, evaluatorilor le-a fost comunicat faptul că asistenţii sociali comunitari asociați cu activitatea ONG-urilor de închidere sau reformare a unei institu-ţii au beneficiat de o instruire mult mai profundă de la ONG-ul responsabil de implementare, care, de aseme-nea, a acordat suport tehnic şi supervizare continuă. Asistenţii sociali au activat în echipe mobile de sprijin reciproc şi au fost asigurați cu vehicul şi şofer pentru a


face vizite la domiciliu. Cel mai important este fap-tul că ei nu sunt sustraşi de sarcini legate de pensii şi prestaţii băneşti. Asistenţii sociali comunitari, care lucrează în aceste condiţii trebuie să fie mai eficienți în realizarea prevenirii, reintegrării şi plasării în servicii alternative.

Capacitatea ONG-urilor de a asigura acest nivel de eficienţă a asistenților sociali va scădea aproape la sigur în cazul în care sprijinul donatorilor internaţionali va fi reorientat spre alte ţări. De aceea, trebuie să fie exa-minată durabilitatea reformei sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în cazul în care asistența donatorilor internaționali se va încheia, iar echipele de asistenți soci-ali implicaţi în reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului sprijinite la moment de ONG-uri nu vor fi preluate de autorităţile publice locale. Opţional, APL ar putea contracta ONG-urile pentru prestarea serviciilor de prevenire şi dezinstituţionalizare, dacă acest lucru ar fi fost permis de legislaţia primară şi secundară, iar Guvernul ar fi alocat bani pentru aceasta.

Trei din patru ONG-uri, care implementează dezinsti-tuţionalizarea, au negociat acorduri de preluare de către structurile APL a asistenţilor sociali comunitari implicaţi în procesul de dezinstituţionalizare. Un ONG gestionea-ză nouă echipe multidisciplinare mobile ale căror salarii şi costuri de funcţionare sunt acoperite de ONG-uri pe un termen de doi ani. Ulterior, costurile urmează să fie preluate de APL. Asistenţii sociali comunitari din cadrul acestor echipe sunt plătiţi conform aceleiaşi grile de sala-rizare ca şi asistenţii sociali comunitari angajaţi de Secţii-le/Direcţiile raionale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei. Costurile pentru două echipe au fost preluate deja de către APL.

Un alt ONG are un acord prin care asistenţii sociali comunitari implicaţi în procesul de dezinstituţionalizare sub supravegherea acestuia sunt angajaţi de către direcția raională de asistenţă socială. Asistenţii sociali comuni-tari implicați în procesul de dezinstituţionalizare sunt plătiţi conform aceleiaşi grile de salarizare ca şi asistenţii sociali implicați în prestarea asistenţei sociale.

Durabilitatea echipelor mobile de dezinstituţionalizare angajate de al treilea ONG va fi asigurată pe două căi. Prima opţiune prevede că administraţia raionului îşi

va asuma responsabilitatea pentru salarii şi costurile de funcţionare a echipei (lor). Opţiunea 2 prevede că una sau mai multe echipe se va înregistra la nivel local în calitate de ONG. Salariile asistenţilor sociali comunitari angajaţi de către ONG-uri sunt cu 50-60 Euro mai mari decât ale asistenților sociali comunitari angajaţi direct de către administraţia raională. O administraţie raională poate fi reticentă în a prelua aceste cheltuieli salariale suplimentare pe viitor.

O preocupare menţionată de unii intervievaţi se referă la clădirile, care rămân după închiderea instituţiilor re-zidenţiale. Ei au spus că clădirile goale au fost transferate în gestiunea APL fără finanţare pentru întreţinere. Unele clădiri sunt deteriorate şi în proces de distrugere. Unii intervievaţi şi-au exprimat îngrijorarea că organele APL ar putea fi tentate să permită unui ONG sau unei organi-zații comerciale să deschidă o nouă instituţie rezidenţială în aceste clădiri. Un oficial de vârf al autorităţilor de stat a sugerat că acestea ar putea fi folosite pentru îngrijirea rezidenţială a persoanelor în vârstă.

Utilizarea clădirilor pentru orice tip de îngrijire reziden-ţială ar fi un pas înapoi. Dacă ele nu pot fi folosite pentru servicii de susţinere a comunităţii sau pentru uz co-mercial, de ex. pentru producere sau agricultură, atunci demolarea lor ar fi o soluţie, deşi acest lucru implică costuri financiare.

Absolvenţii instituţiilor rezidenţiale, care au participat la focus grupuri organizate de IMAS şi-au exprimat scep-ticismul cu privire la reforme. Ei consideră că serviciile alternative sunt o soluţie bună pentru copiii rămaşi fără îngrijire părintească, dar nu cred că reforma va fi im-plementată, deoarece, în opinia lor, timpul planificat nu este suficient pentru a-i pregăti pe îngrijitori şi asistenții parentali profesionişti.

Ei trebuie să pregătească părinţii pentru aceasta. Dar va trebui foarte mult timp, aproximativ 20 de ani, pentru a schimba situaţia.


Participanţii au spus că, după ce numărul de copii a scăzut, iar condiţiile au devenit mai bune, în camere au început să trăiască mai puţini copii, iar în clase să fie mai puţini elevi. După părerea lor, formarea unor centre

67Constatări

rezidenţiale pentru un număr mai mic de copii care ar frecventa şcoala comunitară este o soluţie potrivită.

…de a forma din şcoli-internat în centre de plasa-ment temporar de 7-8 persoane, ca să nu mai locu-iască atât de mulţi, ca să se simtă cel puţin ca acasă, adică să fie ca asistenţii sociali să formeze o familie şi copiii să trăiască… Şi ideea asta îmi pare mult mai eficientă decât cea de a fi ţinuţi pe un teritoriu, să nu vadă nimic, şi apoi îi dai drumul la 16 ani.

[FG1, F. Absolvent de instituție. 18 ani. Chişinău]

Directorul unui ONG a subliniat mecanismele de implementare în raioanele unde operează ONG-ul respectiv. Ea a explicat că acţiunile sunt ghidate de un grup comun de coordonare, al cărui membri sunt vice-preşedintele raionului responsabil de probleme sociale, şefii direcțiilor raionale relevante, ONG-uri relevante şi reprezentanţii Comisiei pentru protecția copilului aflat în dificultate. Grupul comun de coor-donare este susţinut de un sub-grup tehnic format din specialişti raionali în protecţia familiei, copiilor rămaşi fără îngrijire părintească şi în educaţia incluzivă, di-rectorul instituţiei rezidenţiale, angajaţii organelor de poliţie, membrii Comisiei pentru problemele minorilor şi Inspectorul pentru minori. În raion a fost creat un sub-grup de asistenţi sociali format din asistenţi sociali comunitari şi supervizorii lor, un profesor şcolar, un poliţist şi Inspectorul pentru minori.

După cum s-a menţionat mai sus, Consiliul naţional, care coordonează acţiunile reformei cuprinde reprezen-tanți ai Ministerelor şi ONG-urilor, dar nu conţine şi o voce directă a copiilor şi familiilor afectate de reforme. Recent, un ONG a înființat Consilii Consultative ale Copiilor în raioanele în care activează ONG-ul. Membrii acestor Consilii sunt copii cu vârsta cuprinsă între 13 şi 17 ani. Ei monitorizează aplicarea drepturilor prevăzute în CDC în şcoli şi serviciile locale şi sporesc nivelul de informare despre drepturile prevăzute în CDC în rândul elevilor şi profesorilor. Grupurile de monitorizare ale copiilor, care activează în Leova şi Orhei au colectat date şi au prezentat rapoarte. Ei au elaborat un raport privind dreptul la educație, care a fost prezentat la nivel de raion şi Consiliului Național pentru Protecția Drepturilor Copilului.

Fluctuaţia înaltă în rândul asistenţilor sociali, volumul înalt de lucru legat de administrarea asistenţei băneşti şi de implementarea dezinstituţionalizării, precum şi de monitorizarea copiilor în familii, şi sistemul aprobat de MF pentru redirecţionarea resurselor financiare ob-ţinute din procesul de dezinstituţionalizare constituie o ameninţare pentru eforturile ulterioare de dezinstitu-ţionalizare a copiilor şi prestare a serviciilor de sprijin familial.

În ce măsură contribuie activitățile asociate cu implementarea reformei sistemului rezidențial de îngrijire a copilului la sporirea capacităților instituționale ale actorilor / constituenţilor? În ce măsură resursele umane (profesioniști / experți), atât de nivel național cât și local, au fost împuternicite să continue transferul de cunoștințe?

Dacă structurile de planificare şi monitorizare de nivel raional, menționate de către directorul unui ONG, vor fi folosite şi în alte raioane, poate exista un anumit nivel de optimism că experienţa şi cunoştinţele respective vor fi încorporate cel puţin în raioanele în care au lucrat ONG-urile. Dar, ONG-urile nu implementează reforma sistemului de îngrijire a copilului în toate raioanele din Republica Moldova. În cazul în care banii donatorilor internaţionali vor fi redirecţionaţi în altă parte, nu putem presupune că activitatea ONG-urilor va continua la acelaşi nivel, cu excepţia cazului în care MMPSF îşi va asuma un rol mult mai activ de susţinere a APL raiona-le, care sunt mai puţin active în contractarea prestării serviciilor de prevenire şi dezinstituţionalizare de la ONG-urile locale.

Șeful Direcției politici de protecţie a familiei şi drepturi-lor copilului din cadrul MMPSF le-a declarat evaluatori-lor că Secţiile/Direcţiile raionale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei au avut responsabilitatea pentru for-marea asistenţilor sociali comunitari — persoane-cheie în serviciile de prevenire şi dezinstituţionalizare. Potrivit reprezentantului MMPSF, Ministerul a organizat două cicluri de formare iniţială şi un ciclu de formare conti-nuă pentru toţi asistenţii sociali comunitari în perioada 2007-2010. În aceeaşi perioadă, specialiştii în protecţia copilului au beneficiat de un şir de instruiri tematice în


domeniul lor de competenţă şi au participat la formarea formatorilor. Formarea specialiştilor din cadrul Secţii-lor/Direcţiilor raionale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei a fost efectuată în baza Curriculumului şi suportului de curs aprobate prin Ordinul Ministrului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Printr-un alt ordin al Ministrului a fost aprobată Strategia pentru Dez-voltarea Formării Profesionale Continue a lucrătorilor angajaţi în sistemul de asistenţă socială.

Este discutabil dacă aceasta este cea mai eficientă cale de a investi în competenţele tehnice şi profesionale ale personalului cheie cu responsabilităţi de protecţie a copilului.

Care este viabilitatea financiară / economică pentru durabilitatea rezultatelor Strategiei naționale și Planului de acțiuni?

Perioada de implementare a Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni se încheie în 2012. În acest sens, viabilitatea financiară a sa nu este foarte relevantă. Cu toate acestea, ME a emis un Ordin privind închiderea sau reorganizarea mai multor instituții până în 2015. Evaluatorii au fost informaţi, de asemenea, că Guvernul Republicii Moldova este pe cale să înceapă un proces de consultare cu scopul de a elabora o strategie naţională mai vastă de protecţie a copilului şi familiei.

Viabilitatea financiară a acestor acţiuni va fi pusă la îndoială dacă; • economiile obţinute din închiderea instituţiilor nu

vor fi redirecționate către serviciile alternative şi educaţia incluzivă

• finanţarea donatorilor internaţionali pentru refor-ma sistemului de îngrijire a copilului va scădea, iar Guvernul nu va compensa deficitul.

evAluAreA Abordării bAzAte Pe reSPeCtAreA drePturilor oMului: în Ce MăSură rezultAtele ProieCtului Contribuie lA reAlizAreA drePturilor CoPilului și în Ce MăSură Au Contribuit lA AbordAreA ASPeCtelor interdiSCiPlinAre Cheie?

Implementarea Strategiei naționale și Planu-lui de acțiuni a contribuit activ la promovarea drepturilor copilului?

Implementarea Planului de acţiuni contribuie la respec-tarea drepturilor copiilor reintegraţi şi copiilor preve-niți de la instituţionalizare de a creşte în familie, dar peste 5500 copii continuă să se afle în instituţii cu toate implicaţiile pentru sănătatea, educaţia şi dezvoltarea lor. După cum este menţionat mai sus, certitudinea că toate celelalte drepturi ale copiilor sunt respectate nu este atât de mare.

Promovarea drepturilor copiilor cu disabilităţi pare a fi deosebit de dificilă. Evaluatorii au fost informaţi de către directorul Centrului de plasament temporar şi reabili-tare pentru copii de vârstă fragedă din Chişinău aflat în subordinea Ministerului Sănătăţii că, copiii s-au aflat în Centru, în mediu, timp de 12 luni înainte de a se muta într-o familie sau în alte servicii. Cu toate acestea, direc-torul unui ONG a menţionat că copiii fără disabilităţi petrec mai puţin timp în instituţiile pentru copii sub trei ani decât copiii cu disabilităţi. Ea le-a spus evaluatorilor că 8 din 13 copii, care s-au aflat în instituţie mai mult de doi ani erau copii cu disabilităţi.

Un ONG lucrează în cadrul reformei rezidențiale cu instituţia rezidenţială specială pentru băieţi şi bărbaţi cu disabilităţi intelectuale din Orhei, dar evaluatorii nu au fost informați despre o iniţiativă similară la instituţia rezidenţială specială pentru fete cu disabilităţi intelec-tuale din Hînceşti. Situaţia copiilor cu disabilităţi din instituţiile din Orhei şi Hînceşti pare a fi deosebit de greu de rezolvat.

69Constatări

Reintegrarea copiilor cu disabilităţi sau plasarea lor în servicii alternative constituie o provocare mare, dar, după cum a declarat un reprezentant al unui ONG, acest lucru trebuie să fie însoţit de eforturi de schimbare a atitudinii publicului larg faţă de disabilitate pentru a integra cu succes copiii cu disabilităţi în societate. Constatările sondajului telefonic efectuat de IMAS, care sunt prezentate mai jos, sugerează că există motive de a considera că atitudinea publicului larg față de copiii cu disabilități poate fi mai deschisă. 85% din respondenți au declarat că ar permite copilului lor să se joace cu un copil cu disabilități. 80% din respondenți au declarat că ar fi de acord ca copilul lor să trăiască în aceeaşi casă cu un copil cu disabilități. 73% au declarat că ar permite ca copilul lor să studieze în aceeaşi clasă cu un copil cu di-sabilități. Interesant este faptul că proporția persoanelor care au exprimat o atitudine pozitivă a fost, mai mult sau mai puțin, egală în toate categoriile de vârstă. Răspunsu-rile pozitive nu au venit doar de la generațiile mai tinere.

Angajaţii Unității de Dezinstituţionalizare le-au declarat evaluatorilor că Activităţile nr. 7 şi 8 din Componenta 3 a Planului de acţiuni – Elaborarea şi implementarea programelor de instruire pentru îngrijirea, recuperarea şi protecţia copiilor cu disabilități. şi Introducerea modulu-lui „Recuperarea şi protecţia copilului cu disabilităţi” în curriculumul de formare continuă a specialiştilor din alte domenii, care, în activitatea lor, interacţionează cu copiii cu disabilităţi şi familiile lor nu au fost implementate. Ei au spus că au fost elaborate Manuale Operaţiona-le pentru a susține serviciile sociale specializate ale Keystone: casa comunitară, echipa mobilă, locuința protejată și asistentul personal. Manualele urmează să fie aprobate de MMPSF. Unitate de Dezinstituţio-nalizare, de asemenea, a elaborat un ghid, Proceduri standardizate de lichidare a instituțiilor rezidențiale, care încă nu a fost aprobat.

În ce măsură și în ce mod Strategia națională și Planul de acțiuni asigură non-discriminarea și echitatea? Strategia națională și Planul de acțiuni sunt sensibile la dimensiunea de gen?

După cum este menționat mai sus, copiii cu disabilităţi şi copiii sub trei ani nu par să fi beneficiat de acțiunea reformei în aceeaşi măsură ca şi alţi copii.

Constituenţii guvernamentali şi neguvernamentali intervievaţi de către evaluatori au spus că copiii din mi-norităţile etnice nu sunt supra-reprezentaţi în instituţii. Asistenţii sociali care au participat la discuţiile în focus grupuri au declarat că nu există o supra-reprezentare a copiilor Romi în instituţiile rezidenţiale.

Problema e că (Romii) abandonează şcoala. „Vină la şcoală”. Trebuie să umbli să-i rogi. Ştiu tot timpul că azi nu are cu ce se încălţa. I-am cumpărat de încăl-ţat. Mâine nu are cu ce se îmbrăca. Şi asta e. Dar aşa discriminare nu.

[F, 41 ani, asistent social de 3 ani, raionul Făleşti]

La mine Romii din teritoriu sunt familii organiza-te, disciplinate. Nu sunt murdari, cum sunt alţii că umblă. Se duc la şcoală, peste hotare.

[F, 45 ani, asistent social de 5 ani, raionul Sîngerei]

Sunt la evidenţă. Câteodată ni se cere o statistică, numărul total de Romi pe care îl avem în sat şi noi trebuie să-i luăm la evidenţă. Fetiţa în fiecare an merge la tabără cu copiii moldoveni şi nu-s probleme. Niciodată nu am avut probleme. Este acceptată în grup.

[F, de 25 de ani, asistent social de 3 ani, raionul Sîngerei]

Ei pot să creeze probleme din altă parte: că nu frec-ventează regulat şcoala, însuşita, grădiniţa.

[F, 37 ani, asistent social de 5 ani, raionul Ungheni]

Dacă să luăm aşa, la drept vorbind, ei au 10 copii, dar pe toţi îi ţin. Ei la internate nu dau.

[B, de 24 de ani, asistent social 7 luni, raionul Ungheni]

N-au acte. Vin, solicită ajutor, nu au acte. [F, 32 ani, asistent social 5 luni, raionul Ungheni]

Sunt mai puţini predispuşi să instituţionalizeze. Cu ei mai degrabă să te duci în instanţe, să-i faci xerocopii, să-i faci toate documentele.

[F, 32 ani, asistent social de 4 luni, raionul Leova]

Un reprezentant al unui ONG crede că băieţii sunt instituţi-onalizaţi într-o măsură mai mare, deoarece, ei pot prezenta un comportament mai dificil în şcoli, iar plasarea lor într-o instituţie rezidenţială poate fi o soluţie la comportamentul


dificil. Un alt reprezentant al ONG-urilor crede că este mai uşor de a plasa fete în familiile asistenţilor parentali profesionişti decât băieţi. Dar, fără un sistem eficient şi exact de management al informaţiei, care să urmărească caracteristicile de gen şi alte caracteristici ale copiilor din instituţii sau preveniţi de la instituţionalizare nu este posibil de a verifica aceste afirmaţii.

O bază naţională de date, care ar înregistra şi urmări soluţiile APL pentru copiii şi familiile vulnerabile ar permite managerilor strategici şi operaţionali şi evalua-torilor să observe dacă şi când au loc cazuri de discrimi-nare în instituţii rezidenţiale, în familiile biologice sau în serviciile alternative. Evaluatorii presupun că o astfel de bază de date ar duce evidenţa datelor despre gen şi apartenenţa etnică. Activitatea nr. 1 din Componenta 5 — Monitorizare şi Evaluare prevedea crearea unei baze naţionale de date online privind copiii şi familiile aflate în dificultate. Această bază de date ar trebui să permită urmărirea datelor despre gen şi apartenenţa etnică în procesul de luare a deciziilor cu privire la plasamente şi

dezinstituţionalizare. După cum a fost menţionat, acest sistem informaţional nu a fost dezvoltat, de aceea, nu este posibil de a spune dacă implementarea Planului de acţiuni a fost sensibilă la dimensiunea de gen şi a fost non-discriminatorie.

Nici una din cele 61 Activităţi ale Planului de acţiuni nu abordează explicit posibilitatea unei dimensiuni de gen sau echitate în plasamentele rezidenţiale sau în acţiunile de dezinstituţionalizare a copiilor în familii.

Studiul cauzelor abandonului copiilor menţionate52 nu indică dacă există sau nu o dimensiune de gen sau echi-tate la plasarea copiilor în instituţii.

La realizarea lucrului în teren pentru această evaluare, IMAS a asigurat un echilibru de băieţi şi fete în discuţiile în focus grupuri şi în interviurile individuale. Echilibrul de gen în rândul intervievaţilor pentru sondajul telefonic a fost reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova fără regiunea transnistreană.

52 UNICEF (2006). Abandonul copiilor în Republica Moldova. Op.cit.

71concluzii

CONCLUZII


evaluarea relevanţei1. Implementarea Strategiei naționale şi Planului de

acțiuni 2007–2012 a rezultat din Strategia Națională precedentă privind Protecția Copilului şi Familiei 2003–2008. Acesta a fost primul document, care a trasat direcțiile strategice fundamentale pentru îmbunătățirea sistemului de protecție a copilului din Republica Moldova. Există legături clare între Strategia naţională şi Planul de acțiuni 2007–2012 şi legislația primară, în special, Legea privind servicii-le sociale adoptată în 2010. Guvernul intenționează să elaboreze o nouă strategie pentru o reformă mai amplă de protecție a copilului şi familiei. Experiența dobândită prin implementarea Strategiei naționale şi Planului de acțiuni 2007–2012 va fi de neprețuit la elaborarea şi implementarea unei strategii noi şi mai largi de protecție a copilului şi familiei.

2. Cu excepția obiectivului, asigurarea copiilor şi familiilor cu acces la servicii sociale comunitare şi de tip familial calitative, obiectivele Strategiei națio-nale şi Planului de acțiuni 2007–2012 erau realiste şi realizabile. Este probabil nerezonabil de a crede că serviciile comunitare şi de tip familial ar putea fi implementate în toate raioanele ţării până în 2012. Cu toate acestea, copiii şi familiile din raioanele în care ONG-urile şi APL au conlucrat activ la imple-mentarea Planului de acțiuni, au acces la servicii sociale comunitare şi de educaţie incluzivă. Acestea servesc drept model de implementare pentru alte raioane unde astfel de servicii nu există încă.

evaluarea eficacităţii 3. Se pare că există o neconcordanță sau o lipsă de cla-

ritate între priorităţile politicii autorităţilor centrale privind protecţia copiilor şi familiilor vulnerabile şi implementarea acestor priorităţi de către unele APL. Reforma sistemului rezidenţial de îngrijire pare să fi avansat în raioanele unde există un an-gajament personal şi liderism al oficialilor de nivel înalt, susţinute de expertiza tehnică a ONG-urilor. Sunt necesare structuri şi procese pentru a stimula raioanele mai lente să implementeze priorităţile Gu-vernului şi să ofere îndrumări APL, care acționează contrar politicilor autorităţilor centrale.

4. Planul de acțiuni conține 61 de Activități imple-mentarea cărora are drept scop realizarea obiecti-

velor generale ale Strategiei naționale. Evaluatorii consideră că 33 de Activități au fost finalizate. Unele din aceste 33 de Activități au fost finalizate doar în raioanele în care ONG-urile au conlucrat cu APL la implementarea reformei. În raioanele în care nu a existat acelaşi nivel de asistenţă tehnică din partea ONG-urilor, aceste Activități nu au fost implemen-tate. Reieşind din aceasta, evaluatorii conchid că cele şapte Componente şi obiectivele lor specifice au fost realizate parţial sau nu au fost realizate deloc.

5. Numărul copiilor care trăiesc în instituţii a fost re-dus conform Obiectivului General nr. 1 al Planului de acţiuni. Un şir de factori au contribuit la această reducere. Raportul CASE la care s-a făcut referire mai sus, a calculat că numărul copiilor aflați în insti-tuții s-ar fi redus, chiar dacă Guvernul şi ONG-urile nu ar fi lucrat împreună la implementarea reformei, deoarece numărul copiilor mari, care absolvesc instituțiile ar fi depăşit numărul intrărilor noi ca rezultat al reducerii generale a populației de copii în ţară.

6. Realitatea este că reducerea acestui număr depăşeşte reducerea estimată cauzată de schimbările demo-grafice. Evaluatorii concluzionează că aproximativ 75% din reducerea numărului de copii aflați în insti-tuții între 2007 şi începutul anului 2012 s-a datorat implementării Planului de acțiuni de către Guvern şi ONG-uri pentru prevenirea intrărilor şi dezinsti-tuționalizarea copiilor din instituții.

7. Totuşi, peste 5200 copii continuă să se afle în instituţiile rezidenţiale. Necesitatea ca ei să trăiască în instituţii nu a fost evaluată în mod sistematic de către un personal instruit şi este foarte probabil că mulţi dintre ei ar putea fi reintegraţi în familia bio-logică sau extinsă sau plasaţi în servicii alternative, dacă va fi necesar, cu prestaţii de asistenţă socială şi / sau sprijin suplimentar în şcoala generală.

evaluarea durabilităţii8. Există mai multe aspecte referitoare la angajarea

asistenţilor sociali comunitari; fluctuația extrem de înaltă a angajaţilor, care a fost raportată MMPSF de către consultanții externi şi de câteva persoane intervievate, formarea lor iniţială scurtă de două săptămâni, precum şi capacitatea de a gestiona pre-venirea şi dezinstituţionalizarea copiilor. Fluctuația

73concluzii

înaltă de cadre trebuie să-i îngrijoreze pe manageri. Aceasta reprezintă o pierdere a investiţiilor făcute în instruire, care are, de asemenea, un cost financiar.

Două săptămâni de instruire iniţială plus instru-irea continuă pot fi suficiente pentru a gestiona administrarea pensiilor şi prestaţiilor băneşti, iar pierderea investiţiilor făcute în instruire cauzată de fluctuația înaltă de cadre nu poate afecta sem-nificativ eficienţa administrării prestaţiilor băneşti. Evaluatorii nu exprimă o viziune în privinţa acestei chestiuni. Dar experienţa internaţională indică că abilităţile şi cunoştinţele în asistenţa socială suficiente pentru a asigura protecţie, prevenire şi dezinstituţionalizare eficientă a copilului nu pot fi dobândite într-un curs de formare de două săptă-mâni şi instruiri continue periodice.

ONG-urile implicate în reforme par să fi dezvoltat un alt tip de asistent social comunitar, instruit în mod special şi cu capacităţi mai mari de a se con-centra asupra acţiunilor de reformă. În cazul în care Guvernul planifică abordări mai largi de protecţie a copilului şi familiei, probabil acum este momen-tul să ia în consideraţie instituţionalizarea tipului evoluat de asistent social comunitar în structurile de stat şi un sistem naţional consecvent de formare şi educaţie pentru specialiştii în protecţia copilului şi familiei.

9. Energia şi angajamentul ME în reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului reduc la maxi-mum probabilitatea că reformele sale s-ar putea inversa şi că Ministerul va deschide instituţii noi sau va permite ca numărul de copii plasaţi în îngrijire rezidențială să crească din nou. În acest sens, refor-mele ME sunt durabile.

10. Capacitatea ME şi APL de a continua procesul de reformă în ceea ce priveşte cele 23 de instituţii iden-tificate pentru închidere în perioada 2012 - 2015 depinde fie de capacitatea ONG-urilor de a asigura finanţarea donatorilor pentru implementarea acţiu-nilor, fie de contractarea de către Guvern a servici-ilor de implementare a reformelor de la ONG-uri. Finanţarea din partea donatorilor nu este asigurată, iar regulamente care ar permite contractarea nu au fost aprobate de Guvern. În acest sens, durabilitatea este sub semnul întrebării.

evaluarea eficienţei11. Reţinerea de patru ani în adoptarea unui regula-

ment privind redirecţionarea resurselor financiare de la instituţiile rezidenţiale către APL a încetinit dezvoltarea serviciilor alternative de îngrijire şi de educaţie incluzivă.

12. Constituenţii intervievaţi de către evaluatori au de-clarat că lipsa de alternative comunitare la îngrijirea rezidenţială a constituit un obstacol pentru conti-nuarea dezinstituţionalizării. Este puţin probabil că toți cei 5200 copii, care se află încă în instituţii vor fi reintegraţi în familia biologică sau extinsă, de aceea, vor fi necesare familii substitutive pentru unii dintre ei. O parte din copiii, care au nevoie de familii sub-stitutive pot fi adoptați, dar vor fi şi alţi copii care nu sunt adoptabili din punct de vedere juridic. Proba-bil mulţi din ei ar putea trăi în familiile asistenților parentali profesionişti dacă aceştia din urmă vor fi recrutaţi. Numărul relativ mic de familii de asistenţi parentali profesionişti şi case de copii de tip familie nu este proporțional cu numărul de copii, care se află încă în instituţiile rezidenţiale.

13. Reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copi-lului presupune managementul schimbării; schim-barea modalităţii de îngrijire a copiilor vulnerabili, schimbarea modalităţii de susţinere a familiilor să aibă grijă de copiii lor, schimbarea modului de activitate a angajaţilor din domeniul îngrijirii copiilor, modificarea legilor şi regulamentelor, structurilor, politicilor, procedurilor şi capacităţilor. Este întotdeauna dificil de a schimba modul în care oamenii sunt obişnuiți să lucreze, iar rezistenţa faţă de dezinstituţionalizare în instituţiile rezidenţiale poate fi înţeleasă şi previzibilă. Aceasta rezistenţă trebuie să fie depăşită. ME şi ONG-urile au făcut ca schimbarea să se producă în instituţiile subordonate ME, care sunt planificate pentru închidere. Cu toate acestea, analiza Activităţilor din Planul de acţiuni indică că mai este necesar de a schimba modul în care sunt îngrijiţi copiii cu disabilități, copiii sub trei ani şi alți copii plasaţi în instituții specializate.

14. Reţinerea în instituirea Consiliului național pentru coordonarea reformei sistemului rezidențial de îngrijire a copilului şi dezvoltarea educației inclu-zive este regretabilă. Este evidentă necesitatea unui dialog la nivel înalt între Ministere şi ONG-uri pen-tru a face schimb de informaţii şi idei şi este bine


că Consiliul respectiv a fost creat. Cu toate acestea, reţinerile în implementarea Activităților din Planul de acţiuni, în special, dar nu doar a Regulamen-tului privind redirecţionarea resurselor financiare arată că o abordare mai activă şi mai determinată a Guvernului faţă de managementul schimbării ar fi asigurat implementarea mai eficientă şi eficace a Planului de acţiuni. Implementarea unor Activități ţine de responsabilitatea exclusivă a Guvernului, nu a ONG-urilor. Punerea în aplicare a acestor Acti-vități în timp util şi în mod eficient ţine de decizia Guvernului, nu de coordonare cu ONG-urile.

15. În vederea monitorizării implementării politicilor şi priorităților Guvernului, managerii APL şi mana-gerii strategici din cadrul administrației centrale trebuie să aibă acces la date corecte şi actualizate re-feritoare la ratele de ocupare şi fluctuație a copiilor în instituții, şi utilizarea serviciilor de prevenire şi celor alternative. Colectarea actuală de date pen-tru gestionarea eficientă a serviciilor de îngrijire a copilului este fragmentată şi, adesea, învechită în momentul în care ajunge la managerii strategici. Acest lucru face mai dificilă şi ineficientă monito-rizarea politicilor privind reformele sistemului de îngrijire a copilului.

Evaluatorilor le-a fost sugerat că ar trebui efectu-at un studiu privind copiii, care, la moment, sunt plasaţi în instituții; numărul, vârsta, sexul, motivul plasării, adresa de domiciliu, etc. Evaluatorii au exa-minat această sugestie, dar au respins-o. Un astfel de studiu ar fi costisitor şi ar arăta doar tabloul la un anumit moment în timp. Prin urmare, acest studiu ar avea o valoare limitată. Managerii trebuie să fie capabili să observe şi să monitorizeze schimbările şi tendinţele de-a lungul timpului. Dacă managerii ar avea acces la date corecte şi actualizate pentru a mo-nitoriza utilizarea serviciilor de îngrijire a copilului, ei ar fi mai bine poziționați pentru a întreprinde acțiuni de remediere pentru implementarea Activi-tăților Strategiei naționale şi Planului de acțiuni.

16. Unitatea de Dezinstituţionalizare din cadrul ME este o resursă neprețuită pentru managementul şi monitorizarea procesului de reformă. Personalul unităţii a acumulat experienţă şi cunoştinţe semnifi-cative privind lucrurile care funcţionează şi repre-zintă un depozit important de memorie organiza-ţională. Totuşi, eficacitatea Unității este limitată de

lipsa informaţiilor actualizate privind plasamentele şi dezinstituționalizarea, copiii plasaţi în familii sub-stitutive şi copiii preveniți de la instituţionalizare. Misiunea sa se limitează la supravegherea instituții-lor ME, dar nu şi ale MMPSC, MS sau ale Primăriei mun. Chişinău. Aceasta nu este o utilizare eficientă a unei resurse atât de valoroase.

Este înţeles faptul că costurile de funcţionare a Unității de Dezinstituţionalizare sunt suportate de UNICEF. Aceasta nu este o soluție pe termen lung pentru o resursă managerială, care este absolut esențială pentru responsabilitatea Guvernului de a monitoriza implementarea reformelor în sistemul de îngrijire a copilului. În viitor, Unitatea poate să nu mai fie finanţată de către UNICEF. Dacă UNICEF va trebui să-şi retragă sprijinul financiar pentru această unitate, gestionarea şi monitorizarea reformelor va deveni şi mai dificilă, iar durabili-tatea va fi pusă sub semnul întrebării. Unitatea de Dezinstituţionalizare nu este o dotare opțională sau un lux neimportant. Ea este fundamentală pentru responsabilitatea Guvernului de a-şi monitoriza propriile politici şi strategii.

Această viziune nu este împărtăşită de MMPSF. În răspunsul la acest raport, reprezentantul Ministe-rului a spus că responsabilitatea pentru gestiunea şi durabilitatea reformelor ţine de Consiliul naţional pentru coordonare, autorităţile centrale şi locale şi partenerii de dezvoltare. Reprezentantul Ministe-rului a declarat că fiecare constituent în procesul de reformă ar putea fi reprezentat în cadrul unui grup de lucru, care ar fi responsabil de monitorizare şi analiză. Viziunea reprezentantului Ministerului este că importanţa Unităţii de Dezinstituţionalizare pentru reforma îngrijirii rezidenţiale este exagerată.

evaluarea impactului17. Copiii fără disabilităţi plasaţi în şcolile-internat

generale şi auxiliare subordonate ME au fost prin-cipalii beneficiari ai reformelor sistemului reziden-ţial de îngrijire a copilului şi dezinstituţionalizării, iar Ministerul a identificat alte 23 instituţii ale ME pentru reorganizare sau închidere până în 2015. Cu toate acestea, cele două instituţii pentru copii cu disabilităţi din subordinea MMPSF, institu-ţia pentru copii de vârstă fragedă subordonată

75concluzii

Direcţiei Protecţia Drepturilor Copilului din mun. Chişinău sau instituţiile pentru copii de vârstă fra-gedă şi sanatoriile subordonate MS nu beneficiază de acelaşi nivel energic de reformare a sistemului rezidenţial de îngrijire. Copiii cu disabilităţi, copiii afectaţi de tuberculoză şi copiii de vârstă fragedă au dreptul de a fi îngrijiţi în familie sau servicii de tip familial în aceeaşi măsură ca şi copiii fără di-sabilităţi. Experienţa internaţională arată că acest lucru poate fi făcut în cazul în care provocările sunt abordate cu energie şi imaginaţie.

18. Planul-cadru de reorganizare a sistemului reziden-ţial de îngrijire a copilului publicat în 2009 limi-tează prudent „reorganizarea” instituţiilor rămase la restricţionarea numărului maxim de copii pe instituţie. ME şi ONG-urile au acumulat cunoştințe şi experiență de dezinstituționalizare începând cu anul 2009 şi sunt, probabil, acum mult mai puțin precaute. Acestea au declarat pentru evaluatori că sunt motivate să reducă în continuare numărul de copii în instituţii şi numărul total de instituţii. În consecinţă, Planul-cadru este depăşit şi trebuie să fie revizuit.

19. Consiliul național pentru coordonarea reformei sistemului rezidențial de îngrijire a copilului şi dezvoltarea educației incluzive a demonstrat coo-perarea administrației centrale, ONG-urilor şi APL în vederea implementării reformelor în instituțiile subordonate ME. Consiliul național a avut un im-pact mai mic asupra reformelor instituțiilor subor-donate altor Ministere, precum şi asupra dezvoltării proceselor alternative din cadrul administrației cen-trale — locale şi a politicilor de protecție a copilului şi familiei.

evaluarea abordării bazate pe drepturile omului 20. Strategia națională privind reforma sistemului

rezidențial de îngrijire a copilului pe anii 2007 — 2012 recunoaşte expres responsabilitatea Statului de a respecta prevederile CDC a ONU şi „a respecta dreptul copilului de a creşte într-o familie”. Dar, dreptul de a creşte într-o familie este doar unul din drepturile copilului. Implementarea reformelor până în prezent a avut un impact mai mic asupra copiilor cu disabilități şi copiilor mici plasaţi în instituții. Mai există multe de făcut pentru a asigura

promovarea drepturilor copilului. Intenția Guver-nului de a consulta şi a elabora o strategie amplă privind protecția copilului şi familiei reprezintă o oportunitate de a extinde protecția drepturilor copilului.

21. Strategia propriu-zisă nu menţionează nimic despre posibilitatea că există sau ar trebui să existe o dimensiune de gen şi echitate în elaborarea sau implementarea Strategiei sau Planului de acţiuni. Absența unui sistem eficace şi eficient de manage-ment al informaţiei în asistenţa socială nu permite evaluatorilor să stabilească dacă reformele au fost implementate cu accent pe echitate şi non-discrimi-nare.

iPoteză ContrAfACtuAlă O ipoteză contrafactuală pentru explicarea reducerii nu-mărului de copii în instituţiile rezidenţiale poate fi găsită în raportul CASE citat mai sus53. Care ar fi situaţia dacă Strategia naţională şi Planul de acţiuni nu ar fi fost im-plementate? Raportul CASE a estimat că numărul de co-pii plasaţi în îngrijire rezidenţială ar fi scăzut cu 13% în perioada 2008 — 2014 chiar dacă nu ar fi fost întreprinse acţiuni de reformă, iar rata instituţionalizării ar fi rămas constantă, din cauza reducerii generale a populaţiei ţintă de copii sub 14 ani. Într-un sistem echilibrat, numărul copiilor, care absolvesc instituţiile ar fi fost echilibrat cu intrările noi. Dar, deoarece populaţia eligibilă de copii este în scădere, numărul absolvenţilor l-ar fi depăşit pe cel al intrărilor noi cu 13%, conform estimărilor CASE.

Realitatea este că, până la începutul lunii iunie 2012, numărul copiilor plasaţi în instituţiile rezidenţiale s-a redus cu 54% faţă de nivelul anului 2007. Acest lucru susţine concluzia că implementarea Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni a contribuit la reducerea număru-lui de copii în instituţiile din Moldova.

ConStAtări neAștePtAteEvaluatorii s-au aşteptat la o reducere mai mare a nu-mărului de instituţii legată într-o măsură mai mare de scăderea considerabilă a numărului de copii instituţio-nalizaţi. Potrivit unui raport54 pregătit pentru UNICEF şi

53 CASE Moldova, op.cit, p.21-22.54 Raport privind evaluarea rapidă a instituţiilor rezidenţiale


ME, în 2007 11.544 copii se aflau în 67 instituţii reziden-ţiale din Moldova. 10.516 copii erau plasaţi în 62 institu-ţii subordonate Ministerului Educaţiei şi Tineretului.

Conform Raportului Anual al Unităţii de Dezinstituţi-onalizare din cadrul ME pentru anul 2012, către 1 iunie 2012, 4664 copii erau plasaţi în 50 instituţii ale ME, 629 copii erau instituţionalizaţi în două instituţii ale MMPSF, 219 copiii erau plasaţi în patru instituţii ale MS, iar 64 copii erau plasaţi în instituţia subordonată Direcţiei Mu-nicipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului. (5576 copii în total). La o şedinţă lărgită a Consiliului naţional pentru coordonare s-a raportat că, în cele două instituţii ale MMPSF, 210 persoane plasate erau copii sub 18 ani în timp ce ceilalţi erau adulţi.

Potrivit cifrelor Unităţii de Dezinstituţionalizare, numă-rul de copii, care se aflau în instituţii în luna iunie 2012 s-a redus cu 54%, dar numărul total de instituţii subor-donate ME, MS şi MMPSF s-a redus doar de la 67 la 57. Se pare că, în Republica Moldova, există în continuare o capacitate mare de instituţionalizare.

Evaluatorii nu s-au aşteptat să găsească atât de puţini copii în serviciul de asistenţă parentală profesionistă în 2012. În răspunsul la acest raport, reprezentantul MMPSF a declarat că dezvoltarea serviciului de asistenţă parentală profesionistă este responsabilitatea APL şi nu a autorităţilor centrale şi că recrutarea şi menţinerea asis-tenţilor parentali profesionişti ar fi limitată de salariul mic al acestora. Cercetarea privind cauzele abandonului copiilor realizată în 200655 indica unele situaţii familiale eventual periculoase, care duceau la plasarea copiilor în instituţii. Evaluatorii se întreabă dacă toate aceste situaţii eventual periculoase au fost rezolvate pentru copiii, care nu se mai află în instituţii şi trăiesc cu părinţii lor sau în familia extinsă.

leCţii învăţAteStrategia naţională şi Planul de acţiuni abordează un aspect al politicii cu privire la protecţia copilului şi familiei, chiar dacă aceasta este o politică importantă; dezinstituţionalizarea şi reforma sistemului rezidenţial de îngrijire. În 2012, Guvernul intenţionează să consulte

pentru copii din Moldova (2007), op.cit., p.6. 55 UNICEF (2006), op.cit.

elaborarea unei strategii extinse privind protecţia şi promovarea bunăstării copiilor şi familiilor. În opinia evaluatorilor, există lecţii ce trebuie să fie învăţate din implementarea Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului, care ar putea fi aplicate eficient într-o strategie mai amplă pentru copii şi familii.

Unele lecţii pot avea o rezonanţă mai mare decât altele, dar, în opinia evaluatorilor, neimplementarea Activităţii nr. 56 — Crearea unei baze naţionale de date a copiilor şi familiilor aflate în dificultate, a limitat capacitatea managerilor strategici şi operaţionali de a monitoriza impactul Planului de acţiuni, şi, nu în ultimul rând, a urmări dacă au avut loc cazuri de discriminare în baza genului sau apartenenţei etnice.

Interviurile cu absolvenţii instituţiilor şi copiii plasaţi în îngrijire rezidenţială au arătat că copiii şi tinerii sunt absolut capabili de a vorbi despre viaţa lor în instituţii. Unele ONG-uri au creat mecanisme la nivelul APL prin care tinerii pot discuta politicile principale, care au impact asupra lor şi asupra semenilor lor, cum ar fi integrarea copiilor cu disabilităţi în comunitate şi şcoala generală. Acest lucru sugerează că copiii pot şi trebuie să participe la elaborarea politicilor la nivel naţional.

Experienţa autorităţilor centrale şi locale şi a ONG-uri-lor, care lucrează împreună în cadrul unui plan național de acţiuni trebuie să fie cu siguranţă o lecţie aplicabilă în alte domenii.

Lecţiile învăţate56, care ar putea fi generalizate pentru alte schimbări majore de politici ale Guvernului sunt prezen-tate în figura de mai jos.

56 OCDE-DAC (2002). Glosarul termenilor cheie în evaluare şi managementul bazat pe rezultate. Evaluarea şi eficacitatea ajutorului nr.6 descărcat de la http://www.oecd.org/deve-lopment/peer-reviews/2754804.pdf la 02/03/2013.

77concluzii

Figura 7: Lecţii învăţate

79Recomandări

RECOMANDăRI


Primul proiect al raportului de evaluare şi recomandările ce rezultă din evaluare au fost discutate cu UNICEF şi Terre des hommes la începutul lunii iunie 2012. Ulte-rior, comentariile celor doi parteneri au fost introduse în prima versiune a raportului şi recomandărilor. După aceasta, prima versiune a fost distribuită Guvernului şi ONG-urilor partenere. Raportul şi recomandările au trecut prin patru revizuiri ulterioare în perioada iu-lie — octombrie 2012 pentru a încorpora comentariile Guvernului şi ONG-urilor partenere, inclusiv comenta-riile MMPSF. Autorul raportului a revenit în Moldova în octombrie 2012 pentru a prezenta în persoană raportul şi recomandările la o şedinţă lărgită a Guvernului şi ONG-urilor partenere. Comentariile participanţilor la şedinţă au fost incorporate în versiunea a cincea a rapor-tului şi recomandărilor.

În februarie 2013, MMPSF a făcut comentarii suplimen-tare pe marginea raportului, concluziilor şi recoman-dărilor, la care se face referinţă sau care sunt incluse în această versiune a raportului.

1. Continuarea dezinstituționalizării copiilor aflați în instituțiile rezidențiale subordonate Me57 Peste 4500 copii continuă să se afle în instituţiile rezi-denţiale subordonate ME, ceea ce reprezintă o modalita-te extrem de costisitoare de îngrijire a copiilor şi o irosire a resurselor publice în situația în care mulţi din aceşti co-pii ar putea trăi în familii cu acordarea sprijinului potri-vit. În plus, dreptul copiilor prevăzut în CDC de a creşte într-o familie nu este respectat. Guvernul şi ONG-urile şi-au consolidat experienţa în dezinstituţionalizare înce-pând cu 2007. Această experienţă ar trebui să fie aplicată în privința copiilor rămaşi în instituţiile subordonate ME, inclusiv sanatoriile aflate în subordinea ME.

ME a adoptat un plan privind reorganizarea sau închi-derea altor 23 de instituții rezidențiale până în 2015. Oricum vor rămâne 20 de instituţii rezidenţiale ale Mi-nisterului, care îşi vor continua activitatea. Un obiectiv mai dificil este de a reduce numărul de copii plasaţi în instituţiile din subordinea Ministerului cu 90% faţă de nivelul de la 1 iunie 2012 până la 31 decembrie 2017. Eforturile de realizare a acestui obiectiv vor include eva-luarea fiecărui copil din instituţiile ME de către un asis-tent social instruit şi elaborarea planurilor individuale de 57 Această recomandare derivă din Concluziile nr.1 şi 7.

îngrijire a copiilor. Numai atunci va fi posibilă o estimare mai exactă a necesităților de îngrijire rezidenţială a copi-lului legată de educaţie.

Este important ca Secţiile/Direcțiile raionale de Asis-tență Socială şi Protecție a Familiei să monitorizeze bunăstarea copiilor dezinstituționalizați şi reintegraţi în familiile biologice sau preveniți de la instituţionalizare pentru a se asigura că ei nu sunt în risc de abuz, neglijare sau exploatare.

Evaluatorilor le-a fost sugerat că acțiunile ulterioare ale ONG-urilor sau Guvernului privind dezinstituționaliza-rea copiilor cu sau fără disabilități şi a copiilor mai mici de trei ani ar trebui să fie concentrate în acele raioane, care plasează cel mai mare număr de copii în instituții. Dacă ar fi posibil de a identifica aceste raioane în lipsa unui sistem eficace şi eficient de management al infor-maţiei, evaluatorii ar susține această sugestie. În caz că acest lucru nu este posibil, sunt propuse două recoman-dări cu soluții pe termen scurt şi lung pentru manage-mentul informației.

2. Copiii cu disabilităţi58

MMPSF, MS, APL şi ONG-urile au demonstrat iniţia-tive eficiente în prevenirea instituţionalizării unor copii cu disabilități. Cele două ministere ar trebui să prezinte acum un Plan comun de acţiuni pentru dezinstituţiona-lizarea copiilor cu disabilități care se află în continuare în instituţiile aflate în subordinea lor.

Este cunoscut faptul că un număr de copii cu disabi-lități care trăiesc în instituții rezidențiale şi-au pierdut legătura cu raioanele din care au venit. Nu este rezonabil ca Secţiile/Direcțiile de Asistenţă Socială şi Protecție a Familiei din raioanele în care sunt amplasate aceste instituții să accepte responsabilitățile financiare şi de planificare pentru toți copiii instituţionalizaţi. De aceea, se recomandă ca Planul să fie elaborat în parteneriat cu ONG-urile şi APL relevante astfel încât costurile de planificare şi îngrijire pentru copiii cu disabilități, care au fost dezinstituționalizați să fie împărțite pe o scară mai largă.

Este deosebit de important ca APL să dezvolte servi-cii de sprijin familial şi educaționale pentru copiii cu 58 Această recomandare derivă din Concluzia nr.17.

81Recomandări

disabilități. Dezinstituționalizarea copiilor din şcolile auxiliare şi a copiilor cu disabilități preveniți de la insti-tuţionalizare începe să demonstreze cât de mulți copii cu disabilități pot fi sprijiniți în familie şi pot beneficia de educație în şcolile comunitare. ME şi APL au dezvoltat abordări inovative şi captivante pentru Educația Inclu-zivă, care ar trebui să fie susținute şi diseminate în alte raioane. Există câteva exemple de centre de reabilitare, care sunt extrem de efective în dezvoltarea potențialului unor copii cu disabilități. Probabil vor fi necesare diferite tipuri de asistenţă parentală profesionistă pe termen scurt şi lung, inclusiv asistenţă parentală profesionistă de răgaz pentru copiii cu disabilități.

Este posibil că unii copii cu disabilităţi profunde din in-stituţiile subordonate MS şi MMPSF vor avea nevoie de forme speciale de îngrijire, cum ar fi asistenţa parentală profesionistă sau îngrijirea în case de copii de tip familie. De aceea, Planul de acţiuni pentru dezinstituţionalizarea copiilor din instituţiile MS şi MMPSF ar trebui să indice modul în care cele două ministere vor colabora între ele şi cu Secţiile/Direcțiile raionale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei privind prestarea serviciilor alterna-tive de îngrijire59.

Este înţeles faptul că funcțiile şi activitatea Comisiilor Medico-Psiho-Pedagogice raionale au fost revăzute în 2010 şi a fost făcută recomandarea ca competența Comisiilor de a plasa copiii cu disabilități în instituții rezidenţiale să fie transferată Comisiei pentru protecția copilului aflat în dificultate. Planul comun de dezinstitu-ționalizare a copiilor cu disabilități ar trebui să exami-neze dacă şi cum a fost implementată recomandarea respectivă.

APL şi ONG-urile partenere trebuie să fie obligate să prezinte până la 1 aprilie 2013 planurile de dezvoltare a serviciilor de susţinere a părinţilor şi îngrijitorilor copiilor cu disabilităţi. (Vezi recomandarea de mai jos cu privire la Planificarea Protecției Sociale Comunitare.)

59 vezi OMS şi UNICEF. (2012). Dezvoltarea copilăriei tim-purii și disabilitatea: document pentru discuţii. Descărcat la 22/09/2012 de pe http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/75355/1/9789241504065_eng.pdf

3. dezinstituționalizarea copiilor de vârstă fragedă60

Liniile Directoare ale ONU pentru Îngrijirea Alterna-tivă plasează un accent deosebit pe faptul că copiii sub trei ani nu trebuie plasaţi în instituţiile rezidenţiale, cu excepţia circumstanţelor absolut excepţionale. Se reco-mandă, aşadar, ca MS, Direcţia pentru Protecţia Dreptu-rilor Copilului din mun. Chişinău şi MMPSF să prezinte un Plan comun de acţiuni pentru dezvoltarea alternati-velor bazate pe familie pentru plasarea copiilor de vârstă fragedă în instituţiile rezidenţiale aflate în subordinea lor. Vor exista suprapuneri între Acțiunile Comune pen-tru dezvoltarea îngrijirii bazate pe familie pentru copiii sub trei ani şi Planul comun de acțiuni pentru îngrijirea copiilor cu disabilități.

Obiectivele generale ale Planului pentru dezvoltarea în-grijirii de tip familial pentru copiii sub trei ani ar trebui să includă:a. Instituirea moratoriului asupra plasării copiilor

mai mici de trei ani şi fără disabilități în îngrijirea rezidenţială după data de 31 decembrie 2013, şi

b. Copiii cu disabilităţi sub trei ani pot fi plasaţi tem-porar într-o instituţie rezidenţială pentru cel mult şase săptămâni după 31 decembrie 2013 până când va fi aranjată îngrijirea lor într-o familie sau un serviciu de tip familial.

Aceste obiective vor impune cele două Ministere şi Di-recția pentru Protecția Drepturilor Copilului din mun. Chişinău să convină asupra unui protocol intersectorial, care să reglementeze referirea şi plasarea copiilor de vâr-stă fragedă rămaşi fără îngrijire părintească în servicii de tip familial. Protocolul trebuie să includă aranjamente de stabilire rapidă a statutului legal al copiilor atunci când acesta nu este cunoscut.

Aceste obiective prevăd că Secţiile/Direcțiile raionale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei vor trebui să dezvolte sau să contracteze de la ONG-uri servicii creative pentru a sprijini copiii de vârstă fragedă în familiile lor. De asemenea, ele vor trebui să recruteze asistenţi paren-tali profesionişti de urgenţă şi pe termen scurt şi asistenţi parentali profesionişti specializaţi pentru copiii cu disa-bilităţi. Amplasarea celor trei case pentru copii de vârstă fragedă le poate face centre ideale pentru recrutarea, instruirea şi susținerea asistenţilor parentali profesionişti. 60 Această recomandare derivă din Concluzia nr.17.


În cazul în care nu pot fi recrutaţi asistenţi parentali pro-fesionişti pentru copiii cu disabilităţi profunde, poate fi consolidată îngrijirea alternativă în servicii de tip famili-al „small group home”. Este puţin probabil că toate aceste servicii specializate vor fi necesare în fiecare raion. Prin urmare, se propune ca MMPSF să examineze posibilita-tea de încurajare a dezvoltării acestora în două sau trei raioane sau, iniţial, în municipii până când experiența dezinstituționalizării acestor copii va începe să indice ce fel de servicii sunt necesare.

Planul comun de acţiuni ar trebui să ţină cont de feza-bilitatea raţionalizării instituţionalizării pe termen scurt pentru copiii mici în cel mult două instituţii rezidenţiale până la 1 iunie 2013.

Planul comun de acţiuni elaborat de două Ministere şi Direcţia pentru Protecţia Drepturilor Copilului din mun. Chişinău ar putea fi considerat o componentă a Strategiei naţionale mai ample de protecţie a familiei şi copilului, care urmează să fie elaborată de Guvernul Republicii Moldova.

4. instituțiile pentru copii infectați sau afectați de tb61

Îndrumările OMS62 pentru susţinerea copiilor afectați de TB nu recomandă rezolvarea situaţiei prin plasarea lor într-o instituție rezidențială. OMS recomandă că copiii infectați de TB trebuie să beneficieze de trata-ment în comunitate cu excepția cazurilor când este in-dicată spitalizarea pentru infecții grave. MS trebuie să negocieze cu ONG-urile partenere în privinţa copiilor plasaţi în cele două instituții pentru copii infectați sau afectați de TB, care trebuie evaluați în ceea ce priveşte îngrijirea şi necesitățile medicale ale lor şi trebuie să fie elaborate planuri individuale pentru dezinstituționa-lizarea lor ca parte componentă a Planului comun de dezinstituționalizare a copiilor cu disabilități. Progrese-le în ceea ce priveşte dezinstituționalizarea copiilor din cele două instituții trebuie raportate periodic în cadrul unei raportări mai largi cu privire la Planul comun de acţiuni pentru dezinstituționalizarea copiilor cu disabilități.

61 Această recomandare derivă din Concluzia nr.17.62 OMS. 2006. Îndrumări pentru programele naţionale ce ţin

de tuberculoză privind eliminarea tuberculozei la copii des-cărcate la 22/09/2012 de pe http://whqlibdoc.who.int/hq/2006/WHO_HTM_Tb_2006.371_eng.pdf

5. Planuri de închidere pentru instituțiile rezidențiale63

Experiența acumulată până în prezent privind închi-derea instituțiilor va demonstra Ministerelor, APL şi ONG-urilor importanța lucrului cu angajaţii instituțiilor pentru a-i ajuta să-şi planifice viitorul. Unii angajaţi vor dori să înceteze activitatea, alții vor fi motivați să se re-califice pentru a lucra în cadrul APL sau pentru a deveni asistenţi parentali profesionişti. Alții vor căuta locuri de muncă peste hotare. Planul poate include eligibili-tatea pentru salarii protejate, achitarea indemnizaţiilor de disponibilizare sau alte componente. Orice plan64 elaborat de către o autoritate publică centrală sau locală şi ONG-urile partenere pentru închiderea unei instituții trebuie să includă o componentă de lucru cu personalul instituției pentru a-i planifica viitorul.

6. Analiza situaţională a serviciului de asistenţă pa-rentală profesionistă65

Asistenţa parentală profesionistă în Republica Moldova pare să fie extrem de subdezvoltată. Au fost furnizate diferite explicaţii pentru această situaţie: remunera-rea asistenților parentali profesionişti este prea mică, asistenţa parentală profesionistă este posibilă numai în mediul rural, potențialii asistenţi parentali profesionişti sunt îngrijoraţi de responsabilităţile de îngrijire a unui copil, casele şi apartamentele urbane sunt prea mici pentru a găzdui copii suplimentari, există ceva în menta-litatea moldovenilor care nu permite îngrijirea copilului altcuiva.

Pot exista copii, care se află în situație de risc imediat în familiile lor biologice. Securitatea lor poate fi asigurată mai bine într-o familie de asistenţi parentali profesionişti dacă aceasta este disponibilă.

Se recomandă ca UNICEF să comande o analiză deta-liată a situaţiei pentru a identifica mai exact cauzele nive-lului scăzut de îngrijire în familiile asistenţilor parentali profesionişti în Republica Moldova şi pentru a face recomandări Guvernului şi ONG-urilor.

63 Această recomandare derivă din Concluzia nr.18.64 vezi Dezinstituţionalizarea și transformarea serviciilor desti-

nate copiilor. Ghid de bune practici elaborat de Hope & Ho-mes descărcat la 22/09/2012 de pe http://www.crin.org/docs/De-institutionalising.pdf

65 Această recomandare derivă din Concluzia nr.12.

83Recomandări

7. Managementul informației în asistența socială66

Managerii din domeniul protecţiei sociale din raioane au nevoie de informaţii corecte şi actualizate cu privire la serviciile sociale de care beneficiază copiii în familii şi comunităţi. Managerii strategici de nivel înalt din cadrul administraţiei publice centrale trebuie să poată monitoriza implementarea politicilor guvernamentale. După cum s-a menţionat mai sus, experienţa de mana-gement al informaţiei arată că informaţia va fi mai exactă şi actuală dacă îi va ajuta pe angajaţi să-şi îndeplinească obligațiile de serviciu. Managerii administrației centrale şi locale extrag sub-seturi de informaţii care le permit să gestioneze personalul şi să monitorizeze politicile şi obiectivele guvernamentale.

Se recomandă de a face pentru managerii ME, MS, MMPSF şi APL o demonstrație a sistemului de manage-ment al informaţiei în asistenţa socială LIRIKUS folosit de Ministerul Muncii şi Politicii Sociale al Macedoniei şi Centrele locale de asistenţă socială din Macedonia. LIRI-KUS arată cum poate un sistem informaţional bazat pe web să îndeplinească cerinţele de informare ale persona-lului, managerilor executivi şi celor strategici.

Orice sistem informaţional utilizat de Guvern şi parte-nerii săi pentru monitorizarea reformelor sistemului de îngrijire rezidenţială sau a prestării serviciilor comunita-re trebuie să fie proiectat astfel încât să permită manage-rilor să monitorizeze dimensiunile de gen ale impactului politicilor şi prestării serviciilor.

8. Monitorizarea intrărilor şi ieşirilor din instituţiile rezidenţiale67

Monitorizarea eficientă a reformelor sistemului reziden-țial de îngrijire a copilului necesită acces instantaneu la informație exactă despre copiii instituţionalizaţi, intrările şi ieşirile din instituții. Experiența managemen-tului eficient al informației demonstrează că solicitările de informații ale managerilor trebuie să fie simple şi să reprezinte un produs secundar al solicitărilor de infor-mații ale personalului. Se presupune că administratorii instituțiilor rezidențiale de toate tipurile mențin un registru al intrărilor şi ieşirilor din instituții pentru uzul intern al instituției. Se recomandă ca directorii tuturor

66 Această recomandare derivă din Concluziile nr.15 şi 21.67 Această recomandare derivă din Concluzia nr.15.

instituțiilor rezidențiale să prezinte un raport lunar al intrărilor, ieşirilor şi plasamentelor actuale în formu-larul propus în Anexa 4. Formularul este o replicare a registrului instituției. Utilizarea formularului nu necesită investiții mari de tehnologii informaţionale, deoarece acesta poate fi transmis personal, prin poştă sau fax. Unitatea de Dezinstituţionalizare poate transfera fiecare raport lunar într-un fişier electronic pentru a avea tablo-ul pe instituții concrete, pe raioane şi la nivel naţional, care va fi pus la dispoziția managerilor locali şi strategici.

9. redirecționarea economiilor către serviciile alternative68

Guvernul a aprobat un Regulament privind transferul economiilor obţinute din reducerea numărului instituții-lor şi copiilor plasaţi în instituții către APL. Regulamentul îngheață bugetul instituțiilor în momentul în care este instituit moratoriu asupra intrărilor noi şi permite APL să redirecționeze resursele financiare pentru susținerea reintegrării şcolare a copiilor care părăsesc instituția.

Evident, Regulamentul adoptă principiul „banii urmea-ză copilul”. Există riscul că aplicarea strictă a acestui principiu va lega transferurile financiare de rata tradi-ţional ridicată a instituționalizării şi nu de necesitatea actuală evaluată de servicii de sprijin familial. Guver-nul şi ONG-urile partenere în procesul reformei vor dori să urmărească consecințele nedorite ale aplicării Regulamentului.

În timp ce Regulamentul susține reintegrarea copiilor din instituții, aceasta nu este o soluție pentru dezvoltarea pe termen lung a serviciilor comunitare de susținere a copiilor în familie. APL şi ONG-urile partenere intervie-vate pentru această evaluare au subliniat constant dificul-tatea cu care se confruntă APL în dezvoltarea serviciilor comunitare de sprijin familial fără a majora transferurile financiare de la autoritățile publice centrale.

Ceea ce se impune la moment este un serviciu şi un mecanism de planificare financiară, care leagă dezvol-tarea serviciilor sociale de către APL cu prioritățile şi obiectivele politicilor autorităţilor publice centrale. Se recomandă ca linia de buget pentru instituțiile reziden-țiale să fie făcută disponibilă pentru îngrijirea în afara familiei. „Îngrijirea în afara familiei” ar include îngrijirea 68 Această recomandare derivă din Concluzia nr.11.


în serviciul de asistenţă parentală profesionistă, case-le de copii de tip familie, precum şi în instituții. Vezi recomandarea de mai jos privind Planificarea Protecției Sociale Comunitare.

10. unitatea de dezinstituționalizare69

Unitatea de Dezinstituţionalizare din cadrul ME s-a dovedit a fi o resursă neprețuită în monitorizarea im-plementării reformelor în instituţiile ME. Cu peste 5500 copii aflaţi încă în instituții sunt necesare multe eforturi, iar acțiunile de reformă trebuie să fie monitorizate şi raportate. Costurile Unității de Dezinstituţionalizare sunt suportate de către UNICEF, dar această finanțare poate să nu fie asigurată în permanenţă. Monitoriza-rea şi raportarea cu privire la progresul reformei ţine de responsabilitatea Guvernului la fel ca şi finanțarea activităţilor de dezinstituționalizare şi prevenire. Este absolut rezonabil ca costurile legate de activitatea Uni-tății de Dezinstituţionalizare, în principal, cheltuielile de salarizare şi întreţinere a biroului să fie acoperite din economiile obţinute de ME în rezultatul închiderii instituțiilor şi reducerii numărului de copii în instituțiile rezidenţiale. Se recomandă ca UNICEF şi ME să convi-nă asupra unei reduceri treptate a suportului financiar acordat Unității din partea UNICEF şi asupra majorării treptate a finanțării din partea ME.

Expertiza şi experienţa Unității ar trebui să fie extin-să pentru a monitoriza implementarea Planurilor de acţiuni ale MMPSF, MS, Direcţiei pentru Protecţia Drepturilor Copilului din mun. Chişinău, precum şi ME prin transferul acesteia în subordonarea Vice-preşedin-telui Consiliului Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului.

11. Consiliul național pentru Protecția drepturilor Copilului drept coordonator al acțiunilor de reformă70

Principalii beneficiari ai Planului de acţiuni 2007-2012 au fost copiii fără disabilităţi. Este probabil că unii copii cu disabilităţi şi copii sub trei ani rămaşi în instituţii vor avea nevoie de îngrijiri şi educaţie specială. Planifica-rea îngrijirii pentru aceşti copii va implica o mai mare coordonare între Ministerele Muncii, Protecției Soci-ale şi Familiei, Educației, Sănătății, Afacerilor Interne,

69 Această recomandare derivă din Concluzia nr.16.70 Această recomandare derivă din Concluziile nr.13, 14, 17,

19 şi 20.

Justiției şi Finanțelor şi APL. Se recomandă, aşadar, ca Vice-preşedintele Consiliului Naţional pentru Protec-ţia Drepturilor Copilului să-şi asume preşedinția unui Consiliu naţional pentru coordonarea reformei sistemu-lui rezidenţial de îngrijire a copilului. Rolul preşedinte-lui Consiliului naţional pentru coordonarea reformei sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului este de a asigura respectarea termenelor de implementare a Activităților din Planul de acţiuni şi a raporta periodic Vice-prim-ministrului situaţia din domeniu.

În afară de aceasta, Consiliul Național pentru Protec-ția Drepturilor Copilului serveşte drept for de discuții privind protecția drepturilor copilului. Totuşi, Consiliul Național pentru Protecția Drepturilor Copilului ar putea funcționa ca un organ de nivel înalt de monitorizare a politicilor dacă următoarele trei organe de coordonare tehnică şi implementare i-ar raporta;• Consiliul naţional pentru coordonarea reformei

sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului şi dez-voltarea educației incluzive, care este axat pe copiii din instituțiile subordonate ME.

• Un consiliu similar de coordonare axat pe dezinsti-tuționalizarea copiilor cu disabilități.

• Un consiliu similar de coordonare axat pe dezinsti-tuționalizarea copiilor sub trei ani.

12. Participarea copiilor la elaborarea politicilor71

Dreptul copiilor de a participa la luarea deciziilor care îi afectează este un principiu fundamental al CDC. ONG-urile şi APL au demonstrat cum pot participa copiii la nivel local în promovarea şi respectarea drep-turilor copilului. Se recomandă ca membrii Consiliului Național pentru Protecția Drepturilor Copilului să examineze cum pot fi implicați copiii în procesul de elaborare şi implementare a politicilor la nivel național.

13. implementarea recomandărilor studiului eCi privind eficacitatea schemei de ajutor social72

Legătura dintre sărăcia familiei şi presiunea de plasare a copiilor în instituții este recunoscută în Moldova. Raportul realizat în luna noiembrie 2011 de consultanții ECI a constatat că, în pofida progreselor semnificative la reducerea nivelului general al sărăciei în Moldova, schema de ajutor social nu reuşea încă să acopere un

71 Această recomandare derivă din Concluzia nr. 2072 Această recomandare derivă din Concluzia nr.7.

85Recomandări

număr considerabil al celor mai sărace familii cu copii, în special, în localităţile rurale.

Raportul ECI face recomandări foarte practice pentru optimizarea direcționării ajutorului social, inclusiv îmbunătățirea instruirii asistenților sociali comunitari în identificarea familiilor, care trebuie să fie incluse în această schemă. Guvernul Republicii Moldova exami-nează posibilitatea elaborării unei strategii noi pentru o reformă mai amplă a protecţiei copilului şi familiei în 2012. Guvernul şi ONG-urile partenere în reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copilului vor vrea ca recomandările ECI pentru îmbunătățirea direcționării ajutorului social să fie luate în considerare în contextul noii strategii pentru protecția copilului şi familiei.

Rolul APL şi al asistenților sociali comunitari în asi-gurarea dreptului familiilor sărace cu copii la ajutorul social trebuie să fie o componentă a instruirii asistenților sociali comunitari.

14. Planificarea Protecției Sociale Comunitare73

Legea privind serviciile sociale nr. 123 din 18.06.2010 prevede că APL planifică furnizarea serviciilor sociale în raza teritorială a lor şi raportează periodic Ministe-rului74. Aceasta este baza legală pentru o recomandare către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei de a iniția un proces de planificare comunitară anuală a protecţiei sociale de către Secţiile/Direcțiile raionale de Asistență Socială şi Protecție a Familiei. O descriere mai detaliată a Planificării Protecţiei Sociale Comunitare este prezentată în Anexa 6, dar, pe scurt, aceasta presupune că Ministrul va emite o Directivă anuală, care va stabili prioritățile şi aşteptările Guvernului în domeniul pro-tecției sociale. Directiva va solicita fiecărei APL de nivel raional să elaboreze şi să prezinte un plan anual de im-plementare a Directivei Ministrului. Fiecare Plan raional de protecţie socială comunitară va conţine propuneri de servicii şi iniţiative de implementare a priorităţilor poli-ticilor autorităţilor publice centrale utilizând veniturile locale, parteneriatele cu ONG-urile şi, probabil, în cele mai multe cazuri, organizarea tenderelor pentru resurse-le publice centrale orientate spre implementarea acestor

73 Această recomandare derivă din Concluziile nr.1, 2, 3, 7, 13, 17, şi 18.

74 Legea privind serviciile sociale din Republica Moldova Nr.123 din 18.06.2010, Art. 9(4)c şi Art. 9(4)i.

iniţiative. Planurile de protecţie socială comunitară sunt depuse la Minister pentru examinare.

Propunerile de dezvoltare aprobate de către Ministru ca fiind capabile să satisfacă obiectivele politicilor vor beneficia de finanţare pentru implementare de la auto-rităţile centrale. Propunerile de dezvoltare care nu vor fi aprobate de către Ministru vor rămâne nefinanţate. Dacă un raion va propune o iniţiativă diametral opusă politicii Guvernului, cum ar fi deschiderea unei instituţii rezi-denţiale noi, ministrul va putea stopa finanţarea, impune o penalitate financiară sau chiar emite o Directivă de interzicere a acţiunii propuse. Acesta este un proces de motivare şi demotivare a APL în implementarea politi-cilor guvernamentale. La prima etapă, Planurile de pro-tecţie socială comunitară pot să se refere numai la copiii rămaşi fără îngrijire părintească, dar acţiunea Directivei poate fi extinsă cu uşurinţă pentru a acoperi serviciile sociale pentru adulții cu disabilităţi, vârstnicii lipsiţi de sprijin şi pentru alte priorităţi de protecţie socială.

Planificarea Protecției Sociale Comunitare poate fi, de asemenea, un instrument prin care autorităţile centrale vor stimula APL să răspundă la prioritățile la care APL nu ar fi răspuns fără acest instrument. De exemplu, unii copii cu disabilități plasaţi în instituții au pierdut legătura cu APL din localitatea de origine. Nici o APL nu consideră că poartă responsabilitatea pentru dezin-stituționalizarea acestor copii. Autoritățile centrale pot motiva una sau mai multe APL să elaboreze planuri şi servicii pentru dezinstituționalizarea copiilor acordând finanțare de 100% pentru aceste servicii timp de X ani. În practică, motivaţiile vor trebui discutate şi negociate între APL şi Guvern înainte de procesul de planificare.

Procesul de planificare a protecției sociale comunitare este, de asemenea, un instrument cu ajutorul căruia Gu-vernul poate estima costurile de implementare a politici-lor sociale, iar Cabinetul de Miniştri poate lua decizii cu privire la alocarea resurselor financiare publice protecției sociale alături de alte priorități ale Guvernului.

15. Managementul provizoriu al instituţiilor rezidenţiale75

Bunele practici internaţionale în ceea ce priveşte ser-viciile de îngrijire rezidenţială şi de zi spun că acestea 75 Această recomandare derivă din Concluzia nr.18.


trebuie să fie gestionate de către organele administraţiei publice locale, care sunt responsabile de evaluarea nece-sităţii. Unele instituţii rezidenţiale pentru copii rămân în subordinea directă a ministerelor în timp ce altele au fost deja transferate la balanţa APL.

Se recomandă ca transferul ulterior al responsabilității manageriale să fie coordonat între Ministere, APL şi ONG-uri în cadrul planului de dezinstituționalizare pen-tru instituții. Acest lucru poate fi mai problematic în cazul instituțiilor unde sunt plasaţi copii din toată Moldova.

16. raționalizarea formării în asistența socială76

Competenţele şi tehnicile de lucru în domeniul soci-al pentru evaluarea copiilor şi familiilor vulnerabile,

76 Această recomandare derivă din Concluzia nr.8.

planificarea dezinstituţionalizării copiilor, gestionarea şi monitorizarea reintegrării sau plasării în familii substi-tutive nu pot fi predate în două săptămâni de formare inițială la care se adaugă unele seminare periodice de formare. Prestarea fragmentată a instruirilor în cadrul APL nu este nici eficientă, nici eficace. Calitatea va fi asigurată mai bine în cazul în care vor fi organizate instruiri conform unor standarde naționale de una sau mai multe instituții acreditate. Se recomandă ca MMPSF, ONG-urile relevante şi reprezentanţii APL să elaboreze împreună un plan național privind prestarea instruiri-lor în domeniul asistenței sociale. Acest lucru poate fi realizat prin organizarea de către Guvern a unor tendere pentru ONG-urile acreditate sau prestatorii universitari de instruiri pentru prestarea serviciilor de instruire.

SuMArul reCoMAndărilor

Constituenţii principali: ME MS MMPSF MF APL Copii și familii ONG

1. Continuarea dezinstituţionalizării în instituţiile rezidențiale ale ME x x x x x x

2. Planificarea dezinstituţionalizării copiilor cu disabilităţi x x x x x x x

3. Planificarea dezinstituţionalizării copiilor sub 3 ani x x x x x x

4. Planificarea dezinstituţionalizării copiilor afectaţi de TB x x x x x x x

5. Elaborarea planurilor de închidere pentru unele instituţii rezidențiale x x x x x x

6. Analiza situaţională a serviciului de asistenţă parentală profesionistă x x x x

7. Investigarea sistemelor de management al informaţiei în asistenţa socială x x x x x

8. Adoptarea unei proceduri simple de monitorizare a intrărilor şi ieşirilor din instituţii

x x x

9. Redirecţionarea economiilor către serviciile alternative x x x x x

10. Asumarea responsabilităţii financiare pentru Unitatea de Dezinstituţionalizare de către Guvern

x x

11. Coordonarea acţiunilor de reformă de către Consiliul Naţional pentru Protecţia Drepturilor Copilului

x x x x x x x

12. Participarea copiilor la elaborarea politicilor x x x x x x x

13. Implementarea recomandărilor studiului ECI pentru schema de ajutor social x x

14. Elaborarea cadrului de sistem pentru Planificarea Protecţiei Sociale Comunitare

x x x x x x x

15. Planificarea managementului provizoriu al instituţiilor rezidențiale x x x x x x

16. Raţionalizarea instruirilor în asistenţa socială x x x x

87Anexe

ANExE


AnexA 1: terMeni de referință

termeni de referinţăevaluarea implementării Strategiei naţionale

şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului,

2007–2012

PreliminariiÎn 2006, Republica Moldova a lansat oficial reforma sistemului de îngrijire a copilului. Aceasta a avut drept scop instituirea unei reţele de asistenţi social comunitari, dezvoltarea serviciilor de sprijin familial şi a servicii-lor alternative de plasament familial; şi reorganizarea instituţiilor rezidenţiale de îngrijire a copilului. A fost creat Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, care, mai târziu, a fost reorganizat în Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF) având respon-sabilitatea reformei sistemului de îngrijire a copilului. Strategia naţională şi Planul de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului pe anii 2007-2012 (în continuare „Strategia naţională şi Planul de acţiuni”) au fost aprobate de către Guvernul Re-publicii Moldova. Planul naţional de acţiuni cuprinde următoarele componente:1. Modificări în cadrul legal şi politic2. Dezvoltarea serviciilor sociale comunitare şi famili-

ale3. Consolidarea competenţelor profesionale ale speci-

aliştilor 4. Reorganizarea instituţiilor rezidenţiale5. Redirecţionarea resurselor financiare din sistemul

rezidenţial către serviciile comunitare 6. Monitorizarea şi evaluarea7. Mobilizarea socială şi comunicarea schimbării

Dat fiind faptul că Guvernul Republicii Moldova plani-fică să elaboreze o nouă strategie pentru o reformă mai amplă în domeniul protecţiei copilului şi a familiei, este necesară o evaluare externă pentru a determina impactul reformei sistemului de îngrijire a copilului asupra vieţii copiilor, a înţelege mai bine punctele forte şi punctele slabe ale implementării PNA pentru ajustări suplimen-tare şi elaborarea unei strategii noi. Se presupune că

rezultatul acestei evaluări va informa substanţial proce-sul de elaborare a strategiei menţionate mai sus.

Obiectivul general este de a evalua calitativ şi cantitativ rezultatele şi realizările implementării Strategiei naţio-nale şi a Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului pe anii 2007–2011 în raport cu obiectivele planificate.

Obiectivele specifice sunt:• Să ofere o perspectivă asupra etapei actuale de

implementare a reformei sistemului de îngrijire a copilului şi recomandări strategice pentru următorii paşi ai procesului de reformă, care să fie relevante pentru toţi actorii implicaţi.

• Să evalueze poziţia şi tangenţele Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în contextul refor-melor sistemului de îngrijire a copilului.

• Să evalueze impactul reformei asupra vieţii copiilor, în special, a celor mai vulnerabili.

domeniul de aplicare şi ţinta Domeniul de aplicare şi ţinta evaluării iau în considerare următoarele criterii şi întrebări de evaluare:

— evaluarea relevanţei / În ce măsură implemen-tarea Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni răspunde priorităţilor reformelor sociale şi de protecţie a copilului?

• În ce măsură implementarea Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni este oportună şi relevantă pen-tru elaborarea politicilor şi actelor legislative noi?

• În ce măsură implementarea Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni corespunde necesităţilor grupu-rilor ţintă?

• În ce măsură implementarea Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni ia în consideraţie rezultatele eforturilor anterioare ca bază pentru intervenţiile planificate?

• Obiectivele Strategiei naţionale şi Planului de acţi-uni au fost stabilite în mod realist pentru a fi realiza-te într-o anumită perioadă de timp?

— evaluarea eficacităţii / În ce măsură implemen-tarea reformei sistemului rezidenţial de îngrijire

89Anexe

a copilului corespunde rezultatelor definite în Strategia naţională şi Planul de Acţiuni?

• Au fost atinse rezultatele planificate (calitative şi cantitative)?

• În ce măsură şi în ce mod implementarea refor-mei sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului a răspuns schimbărilor condiţiilor externe şi efectelor neplanificate (atât pozitive cât şi negative) relevan-te pentru rezultatele scontate? Ce strategii au fost aplicate pentru a ţine cont de schimbarea mediului? Au fost aceste strategii reuşite?

• În ce măsură implementarea reformei sistemului rezi-denţial de îngrijire a copilului a contribuit la reduce-rea numărului de copii aflaţi în îngrijire rezidenţială?

• În ce măsură implementarea reformei sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului a contribuit la majorarea proporţiei de copiii, care beneficiază de servicii alternative în raport cu copiii plasaţi în îngrijirea rezidenţială? Ce cred copiii înşişi despre îmbunătăţirile în această privinţă (au existat careva îmbunătăţiri? Care anume? / Ce îmbunătăţiri nu au avut loc? etc.)?

• Au fost elaborate standardele / amendamentele necesare la regulamentele relevante?

• În ce măsură implementarea reformei sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului contribuie la realizarea drepturilor copiilor în cadrul sistemului de protecţie socială?

— evaluarea durabilităţii / Cât de durabile sunt rezultatele obţinute?

• În ce măsură este exercitat rolul de lider al Guver-nului şi care sunt perspectivele pentru dezvoltarea ulterioară a intervenţiilor aferente după finisarea suportului extern?

• În ce măsură grupurile ţintă relevante (ministere, experţi, ONG-uri, grupuri de beneficiari) au fost implicate în implementarea reformei sistemului re-zidenţial de îngrijire a copilului, inclusiv în procesul de monitorizare?

• În ce măsură contribuie activităţile de reformare a sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului la consolidarea capacităţilor instituţionale ale actorilor implicaţi?

• În ce măsură au fost împuternicite resursele umane (profesionişti / experţi) de nivel naţional şi local să continue transferul de cunoştinţe?

• Care este viabilitatea financiară / economică a dura-bilităţii rezultatelor Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni?

— evaluarea eficienței / În ce măsură managemen-tul reformei sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului a asigurat respectarea termenelor?

• Cât de eficient este gestionată implementarea refor-mei sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului? În ce măsură corespunde implementarea activităţilor cu planificarea iniţială, cât de flexibil a fost manage-mentul reformei sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului să se adapteze la modificarea necesităţilor?

• Cât de eficient sunt folosite resursele financiare?• Managementul reformei sistemului rezidenţial de

îngrijire a copilului a asigurat coordonarea cu alte intervenţii similare pentru a încuraja sinergia şi a evita suprapunerile?

— evaluarea impactului / În ce măsură şi în ce mod implementarea reformei sistemului rezidenţial de protecţie a copilului a reuşit să îmbunătă-ţească situaţia copiilor, în special, a celor săraci, vulnerabili şi marginalizaţi?

Următoarele criterii adiţionale urmează a fi folosite în măsura posibilă la evaluare:• Acoperire: Care grupuri vulnerabile de copii au fost

cuprinse? Au fost cuprinse grupurile vulnerabile de copii, inclusiv fete, copii din familii cu venituri mici, minorităţi etnice, copii abandonaţi în rezultatul migraţiei, etc.?

• Coordonare: Cum a fost definit şi divizat meca-nismul de coordonare între Guvern, UNICEF şi ONG-urile partenere? Care a fost rolul MMPSF, ME şi altor actori cheie în coordonarea activităţilor? Care a fost rolul UNICEF şi altor agenţii donatoare?

• Ce cred copiii plasaţi în îngrijirea rezidenţială şi copiii reintegraţi în familiile biologice sau plasaţi în servicii de tip familial, în special, cei săraci, vulnerabili şi marginalizaţi despre îmbunătăţirea situaţiei lor? Ce s-a îmbunătăţit şi ce nu s-a îmbu-nătăţit? Care sunt recomandările lor pentru viitor în această privinţă?

În plus, ar trebui să fie luate în considerare următoa-rele abordări şi aspecte:


Evaluarea abordării bazate pe respectarea drepturi-lor omului şi a aspectelor interdisciplinare relevante / În ce măsură rezultatele proiectului contribuie la realizarea drepturilor copilului şi la abordarea as-pectelor interdisciplinare cheie? • Implementarea Strategiei naţionale şi Planului de

acţiuni contribuie activ la promovarea drepturilor copilului?

• În ce măsură şi în ce mod Strategia naţională şi Planul de acţiuni asigură o abordare non-discrimi-natorie şi echitabilă?

• Este Strategia naţională şi Planul de acţiuni sensibilă la dimensiunea de gen?

utilizarea rezultatelor evaluării Rezultatele evaluării vor fi utilizate pe larg: de către Gu-vernul Republicii Moldova şi partenerii săi la măsurarea impactului reformei sistemului de îngrijire a copilului şi planificarea fazei următoare; de către UNICEF la pregă-tirea noului Program pe ţară (2013-2017).

Surse de informare existente — vezi Anexa 1.

Procesul şi metodele de evaluare Metodologia de evaluare va fi ghidată de Normele şi Standardele Grupului de Evaluare al Naţiunilor Unite (UNEG)77. Metodologia de evaluare va fi definită în continuare de către Echipa de evaluare şi va cuprinde o cercetare din oficiu, interviuri aprofundate şi focus grupuri cu constituenţi naţionali şi locali, ONG-uri, familii şi copii, combinate cu vizite în teren la serviciile rezidenţiale şi în familii. Un accent sporit va fi pus pe dimensiunea de învăţare a evaluării.

domeniul de aplicare şi ţintaDomeniu de aplicare de nivel național — cu accent pe regiunile unde Strategia naţională şi Planul de acţiuni este modelată la nivel de instituţie.

Participarea constituenţilor Aceasta este o evaluare comună realizată de Guvernul Republicii Moldova, UNICEF şi ONG-urile partenere

77 Normele UNEG: http://www.uneval.org/indexAction.cfm?module=Library&ac-

tion=GetFile&DocumentAttachmentID=1491 Standarde UNEG: http://www.uneval.org/indexAction.

cfm?module=Library&action=GetFile&DocumentAttachm entID=1496

implicate în implementarea Strategiei naţionale şi Planu-lui de acţiuni. În timpul evaluării, Ministerul respectiv va dirija procesul cu sprijinul logistic acordat de ONG-ul Terre des hommes şi sub îndrumarea tehnică a UNICEF.

Confidenţialitate: evaluatorii trebuie să fie sensibili la convingeri şi să acţioneze cu integritate şi respect faţă de toţi constituenţii. În raport, evaluatorii trebuie să asigure confidenţialitatea informaţiilor cu privire la copii. Eva-luatorii pot să nu aibă dreptul de a împărtăşi constatările cu privire la anumiţi copii sau anumite instituţii cu insti-tuţiile media din Republica Moldova sau de peste hotare.

Componenţa şi calificarea echipei de evaluare Echipa de evaluare va fi alcătuită dintr-un expert in-ternaţional şi un ONG naţional — Terre des hommes Lausanne.

Cerinţele pentru consultantul internaţional sunt enume-rate mai jos. ONG-ul local are experienţă demonstrată în evaluarea proiectelor, politicilor, formularea planuri-lor sectoriale, planificarea programelor şi coordonarea lucrărilor de cercetare şi îl va asista pe expertul internaţi-onal la realizarea evaluării.

La etapa incipientă, echipa de evaluare va elabora o me-todologie detaliată şi un plan de evaluare. Consultantul va utiliza cercetarea din oficiu pentru a se familiariza cu documentele politice de bază, documentele relevante ale proiectului şi realizările proiectului. Sursele existente de informare vor fi puse la dispoziţia consultantului.

Consultanţa internaţională presupune 33 zile de lucru, incluziv 13 zile de lucru în ţară (2 misiuni), care implică vizite în localităţile de implementare a proiectului şi 2 întâlniri de validare cu omologii (una intermediară şi una finală).

responsabilităţi Sarcinile de bază ce ţin de responsabilitatea Echipei de evaluare sunt:• Elaborarea unei metodologii mai detaliate de evalu-

are şi a proiectului planului de lucru, care urmează a fi prezentat UNICEF pentru aprobare, precum şi a instrumentelor cheie

• Întâlniri de informare cu UNICEF şi cu alţi parte-neri

91Anexe

• Elaborarea proiectului raportului cu constatările, recomandările şi lecţiile învăţate cheie în baza tutu-ror surselor de informaţie utilizate

• Pregătirea raportului final cu toate constatările, recomandările (inclusiv prioritizarea recomandări-lor strategice cheie urmată de elaborarea soluţiilor manageriale elaborate în strânsă cooperare cu UNI-CEF şi cu constituenţii) şi lecţiile majore învăţate în conformitate cu Standardele UNICEF pentru Rapoartele de Evaluare în baza feed-back-ului oferit de UNICEF şi parteneri

• Pregătirea prezentării şi a constatărilor cheie pe două pagini

• Organizarea unei mese rotunde cu privire la rapor-tul final cu constituenţii relevanţi

Consultantul internaţional va fi responsabil de îndruma-rea procesului de evaluare:• elaborarea metodologiei şi planului de evaluare şi

asigurarea integrării contribuţiilor consultantului naţional şi feed-back-ului oferit de UNICEF în pla-nul final de evaluare, care urmează să fie prezentat UNICEF;

• efectuarea evaluării din oficiu a documentelor / rapoartelor selectate în strânsă cooperare cu consul-tantul naţional;

• efectuarea vizitei în teren şi intervievarea constitu-enţilor / beneficiarilor cheie în strânsă cooperare cu consultantul naţional, inclusiv asumarea rolului de bază în pregătirea şi realizarea şedinţelor de infor-mare cu UNICEF şi partenerii cheie; Acest lucru va fi realizat doar la etapa iniţială pentru a elabora un model de lucru în teren pentru consultantul naţional;

• analiza tuturor contribuţiilor şi elaborarea proiectului raportului cu contribuţiile consultantului naţional;

• integrarea comentariilor / feed-back-ului oferit de UNICEF şi parteneri la raportul final de evaluare.

Responsabilităţile echipei locale / ONG-ului Terre des hommes:• Să susţină lucrările de pregătire a evaluării înainte

de sosirea expertului internaţional în Republica Moldova

• Să-l asiste pe expertul internaţional la elaborarea chestionarelor pentru interviuri (dacă este cazul);

• Să colecteze şi să selecteze documentele de proiect pentru evaluare;

• Să coordoneze şi să sprijine activităţile de evaluare: focus grupuri, întâlniri, etc.;

Prioritizarea recomandărilor strategiceRaportul de evaluare trebuie să indice clar (I) utilizarea preconizată (cum va fi folosit procesul de evaluare şi rezultatele şi de către cine), şi (II) prioritizarea recoman-dărilor strategice cheie.

Cerinţe pentru recomandări eficiente de evaluare 1. Să asigure relevanţa programatică şi tehnică, actorii

cheie trebuie să fie consultaţi în procesul de elabora-re a recomandărilor.

2. Echipa de evaluare trebuie să evidenţieze recoman-dările strategice cheie, propunând o consecutivitate corespunzătoare în implementarea recomandărilor de fiecare dată când va fi posibil.

3. Recomandările trebuie să se bazeze doar pe dovezi şi analiză.

4. Recomandările trebuie să identifice clar unităţile operaţionale / birourile / secţiile concrete responsa-bile de implementare. (În cazul în care acest lucru nu a fost făcut, el trebuie să fie făcut).

Informarea expertului internaţional despre probleme-le cheie relevante ale sistemului naţional de îngrijire a copilului;• Să colecteze informaţii relevante şi să le organizeze

în limbile engleză şi română;• Să propună recomandări concrete pentru Ministe-

rele de resort şi constituenţi;• Să comenteze asupra rapoartelor de evaluare inter-

mediare şi finale şi să contribuie după caz;• Să organizeze logistica şi să îndeplinească alte

sarcini pentru a-l susţine pe expertul internațional după necesitate.

• Să traducă raportul în limba română, să-l machete-ze şi să-l tipărească în 2 limbi, să organizeze lansa-rea acestuia.

Personalul de program al UNICEF va fi responsabil de revizuirea / aprobarea metodologiei de evaluare şi rezul-tatelor intermediare şi finale ale evaluării.

CalificăriCompetenţele necesare pentru membrii echipei de eva-luare sunt următoarele:


• Expertiză tehnică în domeniul protecţiei copilului;• Experienţă în realizarea evaluărilor de proiect şi de

program;• Abilităţi bune de comunicare şi de prezentare /

abilitatea de a exprima idei şi concepte concis şi clar, în formă scrisă şi verbală;

• Experienţă de lucru cu ONU/UNICEF (preferabil); • Cunoaşterea politicilor de evaluare ale ONU;• Abilitatea de a respecta termene stricte.

Calificarea şi competenţele solicitate de la expertul inter-naţional includ:• Studii universitare avansate în domenii relevante;• Expertiză în domeniul protecţiei copilului;• Expertiză şi experienţă solidă în efectuarea evaluărilor;• Cunoştinţe demonstrate ale regiunii;• Competenţe de liderism în echipă;• Abilităţi excelente de elaborare a rapoartelor;• Cunoaşterea excelentă a limbii engleze scrise/vorbite;• Cunoaşterea limbii române şi/sau ruse va constitui

un avantaj.

Calificarea şi competenţele solicitate de la consultantul oferit de ONG-ul Terre des hommes:• Studii universitare în domenii relevante; • Cunoştinţe demonstrate ale sistemului de îngrijire a

copilului din ţară;• Experienţa în evaluarea proiectelor va constitui un

avantaj;• Cunoaşterea excelentă a limbii române scrise/vorbi-

te, cunoaşterea fluentă a limbii engleze.

Aranjamente de supervizare Evaluarea / supervizarea unui expert internaţional şi îndrumarea oferită ONG-ului Terre des hommes vor fi gestionate de către Oficiul pe Ţară UNICEF — Echipa Protecţia Copilului, supervizată de către şeful Secţiei Protecţia Copilului cu suportul tehnic şi metodologic al responsabilului de monitorizare şi evaluare. Mana-gementul evaluării va include elaborarea termenilor de referință, desemnarea echipei de evaluare, asigurarea legăturii între echipă şi parteneri / constituenţi, precum şi asigurarea calităţii raportului.

Orar preliminar şi repartizarea sarcinilor pentru Consultantul internaţional

Timpul Sarcinile Consultantul internaţionalDecembrie 2011 TOR finalizat şi revizuit de Oficiul Regional

TOR final transmis instituţiilor / consultanţilor potenţiali pentru tendere, oferte / cereri primiteProcesul intern al UNICEF pentru pregătirea şi semnarea contractului cu Consultantul internaţional

Ianuarie 2012 Metodologia şi planul de lucru detaliat elaborate 2 zile lucrătoareIanuarie 2012 Evaluarea din oficiu 7 zile lucrătoareFebruarie 2012 Prima vizită în ţară: Vizite în teren, interviuri suplimentare cu specia-

lişti şi beneficiari şi validarea intermediară a constatărilor (întâlniri cu constituenţii)

10 zile lucrătoare pentru misiunea în ţară

Martie 2012 Proiectul Raportului de evaluare pregătit în limba engleză 7 zile lucrătoareMartie 2012 Proiectul Raportului revizuit de Oficiul pe Ţară şi transmis Oficiului Regional

pentru revizuire şi comentariiAprilie 2012 Raportul final elaborat, comentariile Oficiului pe Ţară şi Oficiului Regional

incorporate, inclusiv PPP şi sumarul constatărilor cheie)4 zile lucrătoare

Aprilie 2012 A doua vizită în ţară. Prezentarea constatărilor finale / masa rotundă de validare / Raportul final diseminat / Lansarea

3 zile lucrătoare pentru misiunea în ţară

Total 33 zile lucrătoare

93Anexe

Proceduri şi logistică

Perioada de executare a acestei sarcini este decembrie 2011 — aprilie 2012.

În perioada aflării Consultantului internaţional în Mol-dova, sediul UNICEF va sta la dispoziţia acestuia, dacă va fi necesar. UNICEF va oferi imprimantă, servicii de fotocopiere şi alte servicii similare. Consultantul urmea-ză să vină cu laptopul propriu.

ONG-ul Terre des hommes va asigura toată logistica ne-cesară pentru evaluare, inclusiv întâlniri şi vizite în teren.

Toate informaţiile specifice — în ceea ce priveşte progra-mul de lucru, procedurile speciale, de ex. privind condiţii-le de securitate şi de călătorie, vor fi furnizate de UNICEF.

Produse şi plăţi pentru Consultantul internaţional Proiectul raportului de evaluare în limba engleză (inclu-siv constatări, concluzii şi recomandări) — sfârşitul lunii martie 2012.

Raportul final de evaluare pregătit conform standardelor UNICEF şi aprobat de UNICEF, inclusiv sumarul şi PPP (în engleză) — până la sfârşitul lunii aprilie 2012

Consultantul internațional va primi 30% din remune-rare în avans şi 70% după finalizarea produselor finale menţionate mai sus. UNICEF va acoperi toate costurile de călătorie în ţară şi va acorda diurne pe durata aflării Consultantului în Moldova.

ONG-ul Terre des hommes va fi responsabil de traduce-rea raportului în română şi de tipărirea acestuia.

Raportul (atât din punct de vedere al formatului cât şi al conţinutului) — va trebui să respecte Standardele UNEG pentru Rapoartele de evaluare şi criteriile de evaluare ale Sistemului Global de Supervizare a Rapoartelor de Evaluare al UNICEF (GEROS), care vor fi puse la dispoziţia Echipei de evaluare la începutul consultanţei. Raportul va trebui să conţină o descriere a metodologiei de evaluare, inclusiv limitele sale şi nu va depăşi 120 de pagini, inclusiv Anexele.

UNICEF îşi rezervă dreptul de a reţine toate sau o parte din plăţi în cazul în care performanţa va fi nesatisfăcă-toare, dacă lucrul / produsele vor fi incomplete sau nu vor fi livrate în termenul stabilit.

descrierea călătoriilor necesare:Consultanţa va implica deplasări în Moldova. Înainte de a începe misiunea, candidatul selectat trebuie să urmeze cursul de instruire online privind Securitatea de bază în teren.

informaţie de suportlegislaţia şi documentele guvernamentale• Strategia naţională şi Planul de acţiuni privind re-

forma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului (2007-2012)

• Strategia Naţională de Dezvoltare• Legea cu privire la drepturile copilului, nr. 338-xiii

din 15 decembrie 1994• Codul Familiei nr. 1316-XIV din 26 octombrie

2000 (extrase)• Datele statistice oficiale disponibile cu privire la

situaţia copiilor şi rapoartele Guvernului

documentele uniCef • Evaluarea sistemului de îngrijire a copilului în Mol-

dova, UNICEF 2009• Abandonul copiilor în Republica Moldova, UNI-

CEF 2006• Acasă sau într-o casă, UNICEF RO 2010• Documentul Programului pe Ţară al UNICEF (

2007–2012) şi evaluarea la mijloc de termen (2009)• Comitetul pentru Drepturile Copilului, Analiza

rapoartelor prezentate de Statele părţi în baza art. 44 al Convenţiei, Observaţii Finale, al doilea şi al trei-lea raport periodic al Republicii Moldova, CDC/C/MDA/CO/3, 2009

94 Evaluarea implementării Strategiei naţionale şi Planului de acţiuni privind reforma sistemului rezidenţial de îngrijire a copilului în Moldova pe anii 2007–2012A

nex

A 2

: Su

MA

ru

l P

lAn

ulu

i de

AC

ţiu

ni A

l St

rA

teg

iei n

Aţi

on

Ale

Pe

An

ii 2

007–

2012

1. CA

DRUL

LEGA

L ŞI I

NSTI

TUŢI

ONAL

Obiec

tiv: A

justa

rea c

adru

lui le

gal ş

i insti

tuţio

nal p

rivind

prot

ecţia

copil

ului ş

i fam

iliei la

polit

icile

inter

naţio

nale

în ve

dere

a asig

urăr

ii şi

resp

ectă

rii dr

eptu

lui co

pilulu

i de a

creş

te în

tr-un

med

iu fam

ilial

Obiec

tiv: A

sigur

area

coor

donă

rii ad

ecva

te a

tutu

ror a

cţiun

ilor r

eform

ei sis

tem

ului re

ziden

ţial d

e îng

rijire

a co

pilulu

i

Activ

ităţi

Rezu

ltate

scon

tate

Indi

cato

riSt

ruct

ura

resp

onsa

bilă

Rezu

ltate

atin

se ra

porta

te

de U

nita

tea d

e Dez

insti

tuţio

naliz

are

1Ev

aluar

ea, m

odifi

care

a şi c

omple

tare

a leg

islaţ

iei pr

ivind

prot

ecţia

copil

ului

şi fam

iliei; r

eglem

enta

rea f

uncţi

o-nă

rii se

rvici

ilor c

omun

itare

(Leg

ea

cu pr

ivire

la as

isten

ţa so

cială,

Codu

l Fa

milie

i, Leg

ea cu

privi

re la

drep

turil

e co

pilulu

i, etc.

)

Serv

icii c

omun

itare

şi de

tip f

amilia

l de

prot

ecţie

a co

pilulu

i (se

rvici

i de

infor

mar

e, se

rvici

i de c

onsil

iere,

grup

uri d

e sup

ort,

cent

re co

mun

itare,

ce

ntre

de zi

, cen

tre m

ater

nale,

serv

icii

de re

cupe

rare

/ re

abilit

are,

serv

icii

de re

crear

e, se

rvici

i de r

einte

grar

e în

familia

biolo

gică/

extin

să, a

siste

nţă

pare

ntală

prof

esion

istă,

serv

icii d

e ad

opţie

, etc.

)

Num

ărul

acte

lor

legisl

ative

mod

ifica

te şi

co

mple

tate

MPS

FCLe

gea c

u priv

ire la

asist

enţa

socia

lă şi

Codu

l Fam

iliei a

u fo

st re

vizuit

e. Au

fost

apro

bate

cinc

i acte

norm

ative

cu pr

ivire

la

refo

rme.

Alte

cinc

i acte

norm

ative

nu au

fost

elabo

rate

sa

u apr

obat

e.

2Ela

bora

rea ş

i apr

obar

ea ac

tului

no

rmat

iv cu

privi

re la

orga

nigra

ma,

fişa p

ostu

lui şi

norm

area

pent

ru

instit

uţiile

de pr

otec

ţie a

copil

ului

şi fa

milie

i, inc

lusiv

privi

nd ob

ligat

i-vit

atea

anga

jării a

siste

nţilo

r soc

iali

com

unita

ri

Insti

tuţii

le de

prot

ecţie

a co

pilulu

i şi

familie

i asig

urat

e cu c

adre,

în co

nfor

-m

itate

cu or

ganig

ram

aAs

isten

ţi so

ciali a

ngaja

ţi în

instit

uţiile

de

prot

ecţie

a co

pilulu

i şi fa

milie

i

Actu

l nor

mat

iv ap

roba

tM

PSFC

Fişele

de po

st ale

asist

enţil

or so

ciali c

omun

itari d

in ins

tituţ

ii au f

ost e

labor

ate d

e ME.

90%

din i

nstit

uţii a

veau

cel p

uţin

un as

isten

t soc

ial în

20

09.

În pr

ezen

t, ~

60%

din i

nstit

uţii a

u asis

tenţ

i soc

iali

anga

jaţi.

3Ela

bora

rea ş

i apr

obar

ea Re

gulam

en-

tului

-cad

ru cu

privi

re la

reali

zare

a sta

ndar

delor

refer

itor l

a man

agem

en-

tul d

e caz

în se

rvici

ile de

prot

ecţie

a fam

iliei ş

i cop

ilului

aflat

în di

ficult

ate

Mec

anism

ul de

aplic

are a

man

age-

men

tului

de ca

z în s

ervic

iile de

stina

te

copii

lor şi

fam

iliilor

aflat

e în d

ificu

lta-

te el

abor

at

Regu

lamen

t apr

obat

M

PSFC

MM

PSF a

apro

bat p

rin H

otăr

âre d

e Guv

ern G

hidul

privi

nd

man

agem

entu

l de c

az pe

ntru

asist

enţii

socia

li

95Anexe4

Perfe

cţion

area

cadr

ului le

gal c

u pr

ivire

la m

etod

ologia

de su

sţine

-re

a co

piilor

şi fa

milii

lor afl

ate î

n difi

culta

te

Met

odolo

gia m

ecan

ismulu

i de s

prijin

ba

zat p

e eva

luare

a nec

esită

ţilor

co-

piilor

şi fa

milii

lor afl

ate î

n difi

culta

te

elabo

rată

Regu

lamen

t apr

obat

MS

Acea

stă m

etod

ologie

nu a

fost

apro

bată

. MM

PSF a

ela

bora

t un p

roiec

t de L

ege c

u priv

ire la

sprij

inul fa

milia

l. Ac

eastă

lege

este

pe ag

enda

Plan

ului d

e acţi

uni a

l M

MPS

F pen

tru 20

12.

5M

odifi

care

a şi c

omple

tare

a cad

rului

leg

al cu

privi

re la

resp

onsa

biliza

rea

părin

ţilor

în ce

ea ce

prive

şte cr

eşte

rea

şi ed

ucar

ea co

piilor

Exist

enţa

unui

set d

e măs

uri d

e spo

ri-re

a re

spon

sabil

ităţii

părin

ţilor

care

îşi

negli

jează

copii

i Im

plica

rea p

ărinţ

ilor în

proc

edur

ile de

so

luţion

are a

cazu

rilor

Num

ăr de

acte

leg

islat

ive m

odifi

cate

şi

com

pleta

te

Num

ăr de

cont

racte

cu

părin

ţii

MPS

FCEx

istă u

n pro

iect d

e Leg

e cu p

rivire

la m

odifi

care

a şi

perfe

cţion

area

legis

laţiei

iniţi

at de

UNI

CEF î

n 200

9. Ac

eastă

lege

conţ

ine o

secţi

une p

rivind

resp

onsa

bilita

tea

părin

ţilor.

Ea nu

a fo

st su

sţinu

tă.

6Ela

bora

rea ş

i apr

obar

ea re

gulam

ente

-lor

şi st

anda

rdelo

r de c

alita

te pe

ntru

fie

care

tip d

e ser

viciu

de pr

otec

ţie a

copil

ului ş

i fam

iliei

Regu

lamen

te şi

stan

dard

e de c

alita

te

elabo

rate

pent

ru to

ate t

ipuril

e de

serv

icii d

e pro

tecţi

e a co

pilulu

i şi

familie

i

Num

ăr de

regu

lamen

te

şi sta

ndar

de ap

roba

te

pe ca

tego

rii de

serv

icii

MPS

FCEx

istă u

n set

de re

gulam

ente

şi st

anda

rde d

e cali

tate

ap

roba

te pe

ntru

apro

ximat

iv 10

serv

icii d

estin

ate

familii

lor şi

copii

lor.

7Ela

bora

rea ş

i apr

obar

ea re

gulam

en-

tului

, org

anigr

amei

şi fiş

ei po

stului

pe

ntru

orga

nele

de tu

telă/

cura

telă

Bază

norm

ativă

pent

ru ac

tivita

tea o

r-ga

nelor

de tu

telă/

cura

telă

elabo

rată

.Or

gane

le de

tute

lă/cu

rate

lă as

igura

te

cu ca

dre c

alific

ate

Regu

lamen

t, or

gani-

gram

ă, fiş

ă de p

ost

pent

ru or

gane

le de

tu-

telă/

cura

telă

apro

bate

MPS

FCPr

oiectu

l regu

lamen

tului

a fo

st ap

roba

t în 2

009 c

u su

portu

l UNI

CEF.

Aces

ta nu

a fo

st fin

aliza

t. M

MPS

F cu

supo

rtul U

NICE

F a an

gajat

din n

ou un

cons

ultan

t pen

tru

a fina

liza a

ceas

tă sa

rcină

— nu

a fo

st înr

egist

rat n

ici un

rez

ultat

. La m

omen

t, M

MPS

F a in

iţiat

un pr

oiect

de Le

ge

cu pr

ivire

la m

odifi

care

a şi p

erfec

ţiona

rea l

egisl

aţiei

. Ac

est p

roiec

t va fi

intro

dus î

n mod

ifică

rile l

a Cod

ul Fa

milie

i cu p

rivire

la au

torit

atea

tute

lară.

8În

tocm

irea u

nui c

atalo

g al p

resta

-to

rilor

de se

rvici

i soc

iale d

estin

ate

copil

ului ş

i fam

iliei

Cata

log în

tocm

it Nu

măr

de pr

esta

tori d

e se

rvici

i înre

gistra

ţi în

cata

log

MPS

FCFin

aliza

t

9Ela

bora

rea ş

i apr

obar

ea ca

drulu

i lega

l cu

privi

re la

acre

ditar

ea, li

cenţ

ierea

şi

mon

itoriz

area

serv

iciilo

r soc

iale

pent

ru co

pii şi

fam

ilii

Mec

anism

de ac

redit

are,

licen

ţiere

şi

mon

itoriz

are a

serv

iciilo

r soc

iale

pent

ru co

pii şi

fam

ilii el

abor

at

Cadr

u leg

al ap

roba

tM

PSFC

Un pr

oiect

de le

ge es

te ex

amina

t în P

arlam

ent

10Ela

bora

rea ş

i apr

obar

ea Re

gulam

en-

tului

privi

nd fo

rmar

ea co

ntinu

ă şi

ates

tare

a în v

eder

ea te

stării

şi at

ribu-

irii g

rade

lor de

califi

care

spec

ialişt

ilor

din do

men

iul pr

otec

ţiei c

opilu

lui şi

fam

iliei

Mec

anism

de fo

rmar

e con

tinuă

, ate

s-ta

re, te

stare

şi at

ribuir

e a gr

adelo

r de

califi

care

spec

ialişt

ilor d

in do

men

iul

prot

ecţie

i cop

ilului

şi fa

milie

i elab

orat

Regu

lamen

t apr

obat

M

PSFC

Regu

lamen

tul n

u a fo

st ap

roba

t. Ex

istă o

Stra

tegie

şi

un Pl

an de

acţiu

ni cu

privi

re la

form

area

cont

inuă a

pe

rsona

lului

anga

jat în

dom

eniul

socia

l (20

09-2

012)

. Nu

exist

ă aco

perir

e fina

nciar

ă pen

tru ac

est P

lan de

acţiu

ni.


Reviz

uirea

legis

laţiei

în vi

goar

e în

dom

eniul

salar

izării

prin

instit

uirea

at

estă

rii şi

acor

dare

a gra

delor

de

califi

care

spec

ialişt

ilor d

in do

men

iul

prot

ecţie

i cop

ilului

şi fa

milie

i

Mec

anism

de at

esta

re a

spec

ialişt

ilor

din do

men

iul pr

otec

ţiei c

opilu

lui şi

fam

iliei în

baza

grad

elor d

e cali

ficar

e ela

bora

t

Legis

laţie

în vig

oare

cu

privi

re la

salar

iza-

rea s

pecia

liştil

or di

n do

men

iul pr

otec

ţiei

copil

ului ş

i fam

iliei

în ba

za gr

adelo

r de

califi

care

MPS

FCNu

exist

ă o ca

lifica

re ac

cept

ată p

entru

aceş

ti sp

ecial

işti.

Cu to

ate a

ceste

a, ex

istă u

n doc

umen

t apr

obat

prin

ordi-

nul M

MPS

F, ca

re sp

ecifi

că M

ecan

ismul

de su

perv

izare

a as

isten

ţilor

socia

li. Ac

est d

ocum

ent s

pecifi

că că

treb

uie

să ex

iste u

n asis

tent

socia

l sup

erviz

or, ca

re va

supe

rviza

ac

tivita

tea a

3-5 a

siste

nţi s

ocial

i com

unita

ri din

regiu

ne

(3-4

sate

înve

cinat

e). A

cest

supe

rvizo

r este

un as

isten

t so

cial c

omun

itar o

bişnu

it, da

r fişa

sa de

post

conţ

ine

sarci

ni su

plim

enta

re ce

ţin d

e sup

erviz

area

alto

r asis

tenţ

i so

ciali c

omun

itari.

Pent

ru ac

eastă

sarci

nă, s

uper

vizor

ul es

te re

mun

erat

supli

men

tar.

12Re

vizuir

ea şi

mod

ifica

rea l

egisl

aţiei

în

vigoa

re pe

ntru

a pe

rmite

anga

jarea

, în

urm

a rec

alific

ării,

a spe

cialiş

tilor

din

alte

dom

enii s

ocial

e în i

nstit

uţiile

de

prot

ecţie

a co

pilulu

i şi fa

milie

i, cu

păstr

area

vech

imii d

e mun

că şi

a gr

adulu

i de r

ecali

ficar

e în v

eder

ea

atrib

uirii c

ateg

oriei

de sa

lariza

re

Perso

nal d

in alt

e ser

vicii s

ocial

e re

califi

cat ş

i ang

ajat î

n noil

e ser

vicii

de pr

otec

ţie a

copil

ului ş

i fam

iliei

Legis

laţie

reviz

uită ş

i m

odifi

cată

MPS

FCNu

au fo

st ela

bora

te am

enda

men

te sa

u reg

ulam

ente

no

i. Leg

islaţ

ia în

vigoa

re nu

împie

dică o

amen

ii să s

e re

califi

ce.

Reca

lifica

rea f

uncţi

onea

ză în

baza

legis

laţiei

în vi

goar

e.

13Re

vizuir

ea şi

mod

ifica

rea

legisl

aţiei

în

vigoa

re în

dom

eniul

utiliz

ării f

orţe

i de

mun

că pr

in sta

bilire

a uno

r înles

niri

pent

ru an

gajat

orii c

are a

ngaje

ază

şi cre

ează

locu

ri de m

uncă

pent

ru

abso

lvenţ

ii ins

tituţ

iilor r

ezide

nţial

e

Legis

laţie

cu pr

ivire

la fa

cilita

rea

anga

jării

abso

lvenţ

ilor in

stitu

ţiilor

rez

idenţ

iale r

evizu

ită şi

mod

ifica

tă

Num

ăr de

abso

lvenţ

i ai

instit

uţiilo

r rez

idenţ

iale

care

au fo

st an

gajaţ

i

MPS

FCNu

a fo

st re

aliza

t. Ex

istă o

Hot

ărâr

e de G

uver

n, ca

re

prev

ede c

ă dup

ă abs

olvire

, tân

ărul/

tână

ra tr

ebuie

să

se în

toar

că la

locu

l de b

aştin

ă (ra

ion, s

at).

Auto

ritat

ea

tute

lară t

rebu

ie să

asigu

re ca

zare

a şi u

n loc

de m

uncă

pe

ntru

abso

lvent

. Nu e

xistă

privi

legii p

entru

antre

pre-

nori d

acă e

i ang

ajeaz

ă un a

bsolv

ent (

nu se

bucu

ră de

sc

utiri

la im

pozit

e).

14Re

vizuir

ea şi

mod

ifica

rea

legisl

aţiei

în

vigoa

re cu

privi

re la

asigu

rare

a cu

locuin

ţe so

ciale

a cop

iilor o

rfani

şi cu

sta

tut d

e orfa

n, ab

solve

nţi a

i insti

tuţi-

ilor r

ezide

nţial

e

Legis

laţie

cu pr

ivire

la as

igura

rea

cu lo

cuinţ

e soc

iale a

copii

lor or

fani

şi cu

stat

ut de

orfan

, abs

olven

ţi ai

instit

uţiilo

r rez

idenţ

iale r

evizu

ită şi

m

odifi

cată

Num

ăr de

copii

orfan

i şi

cu st

atut

de or

fan,

abso

lvenţ

i ai in

sti-

tuţii

lor re

ziden

ţiale,

as

igura

ţi cu

locu

inţe

MPS

FCNu

exist

ă leg

islaţ

ie sp

ecifi

că. A

u exis

tat î

ncer

cări d

e a

ofer

i locu

inţe s

ocial

e pen

tru or

fani în

Chişi

nău,

dar a

cest

proc

es es

te fo

arte

lent

.

15Ela

bora

rea ş

i apr

obar

ea st

rate

giilor

şi

planu

rilor

de ac

ţiuni

privi

nd re

form

a sis

tem

ului re

ziden

ţial d

e îng

rijire

a co

pilulu

i la ni

vel lo

cal

Stra

tegii

şi pl

anur

i de a

cţiun

i elab

ora-

te şi

apro

bate

la ni

vel lo

cal

Acte

apro

bate

APL

A fos

t rea

lizat

doar

în ra

ioane

le un

de O

NG-u

rile ş

i alţi

pa

rtene

ri (TA

CIS I,

II, III

, UNI

CEF)

au în

trepr

ins ac

ţiuni

şi au

ofer

it su

port.

97Anexe16

Cons

tituir

ea Co

mite

tului

de Co

ndu-

cere

la ni

vel lo

cal p

entru

imple

men

-ta

rea S

trate

giei ş

i Plan

ului d

e acţi

uni

privi

nd re

form

a sist

emulu

i rezid

enţia

l de

îngr

ijire a

copil

ului

Com

itet d

e Con

duce

re co

nstit

uit la

niv

el loc

alPr

ogra

me ş

i acţi

uni s

incro

nizat

e la

nivel

local

Num

ăr de

mem

bri a

i Co

mite

tului

de Co

ndu-

cere

loca

lNu

măr

de şe

dinţe

şi

proc

ese v

erba

le Nu

măr

de ra

poar

te

APL

A fos

t rea

lizat

doar

în ra

ioane

le un

de O

NG-u

rile ş

i alţi

pa

rtene

ri (TA

CIS I,

II, III

, UNI

CEF)

au în

trepr

ins ac

ţiuni

şi au

ofer

it su

port.

17Co

nstit

uirea

unui

Com

itet d

e Con

du-

cere

pent

ru im

plem

enta

rea S

trate

giei

şi Pla

nului

de ac

ţiuni

privi

nd re

form

a sis

tem

ului re

ziden

ţial d

e îng

rijire

a co

pilulu

i

Com

itet d

e Con

duce

re co

nstit

uitIm

plem

enta

rea S

trate

giei ş

i Plan

ului

de ac

ţiuni

mon

itoriz

ată

Stra

tegii

le, pr

ogra

mele

şi ac

ţiu-

nile s

ecto

riale

din do

men

iul vi

zat

sincro

nizat

e

Num

ăr de

mem

bri

ai Co

mite

tului

de

Cond

ucer

e Nu

măr

de şe

dinţe

şi

proc

ese v

erba

le Nu

măr

de ra

poar

te

MPS

FCA f

ost r

ealiz

at. C

onsil

iul na

ţiona

l pen

tru co

ordo

nare

a re

form

ei sis

tem

ului re

ziden

ţial d

e îng

rijire

a co

pilulu

i şi

dezv

oltar

ea ed

ucaţ

iei in

cluziv

e.

2. D

EzVO

LTAR

EA SE

RVIC

IILOR

SOCI

ALE C

OMUN

ITAR

E ŞI D

E TIP

FAM

ILIA

LOb

iectiv

: Asig

urar

ea ac

cesu

lui co

pilulu

i şi fa

milie

i la se

rvici

i soc

iale c

alita

tive c

omun

itare

şi de

tip f

amilia

l 18

Anga

jarea

asist

enţil

or so

ciali l

a niv

elul s

tructu

rilor

adm

inistr

aţiei

pu

blice

loca

le

Asist

enţi

socia

li ang

ajaţi

la niv

elul

struc

turil

or ad

mini

straţ

iei pu

blice

loc

aleAs

isten

ţă so

cială

de ca

litat

e aco

rdat

ă co

pilulu

i şi fa

milie

i la ni

vel d

e adm

i-nis

traţie

publi

că lo

cală

Insti

tuţio

naliz

area

copii

lor pr

even

ită

Num

ăr de

asist

enţi

socia

li ang

ajaţi

Num

ăr de

bene

ficiar

i as

istaţ

i

MPS

FCÎn

cadr

ul AP

L sun

t ang

ajaţi

asist

enţi

socia

li

19An

gajar

ea as

isten

ţilor

socia

li în

instit

uţiile

rezid

enţia

le de

îngr

ijire a

co

pilulu

i

Asist

enţi

socia

li ang

ajaţi

în ins

tituţ

iile

rezide

nţial

eCa

litat

ea se

rvici

ilor s

ocial

e aco

rdat

e co

pilulu

i şi fa

milie

i de i

nstit

uţiile

rez

idenţ

iale î

mbu

nătă

ţită

Dura

ta de

aflar

e a co

pilulu

i în in

stitu

-ţii

le rez

idenţ

iale r

edus

ă

Num

ăr de

asist

enţi

socia

li ang

ajaţi

Num

ăr de

bene

ficiar

i as

istaţi

Num

ăr de

copii

reint

e-gr

aţi în

fam

ilie

Num

ăr de

copii

plas

aţi

în se

rvici

i de t

ip fam

ilial

MPS

FC90

% de

insti

tuţii

avea

u cel

puţin

un as

isten

t soc

ial în

20

09. D

e atu

nci, r

ata l

ocur

ilor v

acan

te a

cresc

ut şi

în

prez

ent a

prox

imat

iv 60

% di

n ins

tituţ

ii au a

siste

nţi s

ocial

i an

gajaţ

i.

20Im

plem

enta

rea r

egula

men

tului

-ca-

dru c

u priv

ire la

aplic

area

man

age-

men

tului

de ca

z în c

adru

l ser

viciilo

r de

prot

ecţie

a co

pilulu

i şi fa

milie

i în

dificu

ltate

Abor

dare

a ind

ividu

aliza

tă şi

mult

idis-

ciplin

ară a

fiecă

rui c

az în

parte

Lucru

în ca

drul

echip

ei m

ultidi

scipli

nare

Num

ărul

de co

pii pl

asaţ

i în in

stitu

ţiile

rezide

nţial

e red

usNu

măr

ul de

copii

reint

egra

ţi în

fami-

lie şi

com

unita

te m

ajora

t

Num

ăr de

raioa

ne în

ca

re se

aplic

ă met

oda

man

agem

entu

lui de

ca

z Nu

măr

de ca

zuri

asist

ate

APL

A fos

t rea

lizat


Evalu

area

nece

sităţ

ilor ş

i pot

enţia

lu-lui

com

unită

ţilor

în ve

dere

a dez

vol-

tării

serv

iciilo

r soc

iale p

entru

copii

i şi

familii

le afl

ate î

n difi

culta

te

Nece

sităţ

i iden

tifica

tePo

tenţ

ialul

com

unită

ţilor

valor

ifica

tNu

măr

de fiş

e de

evalu

are

Num

ăr de

serv

icii c

e tre

buies

c dez

volta

te la

niv

el de

com

unita

te

APL

A fos

t rea

lizat

doar

în ra

ioane

le un

de O

NG-u

rile ş

i alţi

pa

rtene

ri (TA

CIS I,

II, III

, UNI

CEF)

au în

trepr

ins ac

ţiuni

şi au

ofer

it su

port.

22Cr

eare

a şi d

ezvo

ltare

a ser

viciilo

r de

prot

ecţie

a co

pilulu

i şi fa

milie

i la

nivelu

l stru

cturil

or au

torit

ăţii p

ublic

e loc

ale, în

func

ţie de

nece

sităţ

i

Serv

icii c

omun

itare

de pr

otec

ţie a

copil

ului ş

i fam

iliei (

serv

icii d

e inf

or-

mar

e, co

nsilie

re, gr

upur

i de s

upor

t, ce

ntre

com

unita

re, ce

ntre

de zi

, cen

-tre

mat

erna

le, se

rvici

i de r

ecup

erar

e/re

abilit

are,

serv

icii d

e rec

rear

e, se

rvici

i de

reint

egra

re în

fam

ilia bi

ologic

ă sau

ex

tinsă

, asis

tenţ

ă par

enta

lă pr

ofes

i-on

istă,

case

de co

pii de

tip f

amilia

l, se

rvici

i de a

dopţ

ie et

c.) de

zvolt

ate

Num

ăr to

tal d

e ser

vicii

Num

ăr de

bene

ficiar

i pe

tipu

ri de s

ervic

iiTip

uri d

e ser

vicii d

e pr

even

ire şi

inte

rven

ţieRe

parti

zare

geog

rafic

ă ec

hilibr

ată a

serv

iciilo

r

APL

Info

rmaţ

ia de

spre

serv

icii e

ste pu

blica

tă în

rapo

rtul

anua

l al M

MPS

F

3. CO

NSOL

IDAR

EA N

IVEL

ULUI

PROF

ESIO

NAL A

L RES

URSE

LOR U

MAN

EOb

iectiv

: Cre

area

siste

mul

ui na

ţiona

l de f

orm

are c

ontin

uă și

reca

lifica

re a

spec

ialiș

tilor

din d

omen

iul p

rote

cţiei

copi

lulu

i și f

amili

ei

23Ev

aluar

ea ne

cesit

ăţilo

r de i

nstru

ire al

e sp

ecial

iştilo

r din

dom

eniul

prot

ecţie

i co

pilulu

i şi fa

milie

i

Nece

sităţ

i iden

tifica

tePo

tenţ

ialul

spec

ialişt

ilor v

alorifi

cat

Num

ăr de

spec

ialişt

i ce

nece

sită i

nstru

ire

Num

ăr de

spec

ialişt

i ce

nece

sită a

testa

re

MPS

FCEv

aluar

ea ne

cesit

ăţilo

r de i

nstru

ire fin

aliza

tă de

ME

24Ela

bora

rea ş

i imple

men

tare

a pro

gra-

melo

r de i

nstru

ire co

ntinu

ă pen

tru

asist

enţii

socia

li

Prog

ram

e de i

nstru

ire co

ntinu

ă ela

bora

teNu

măr

de pr

ogra

me

elabo

rate

Curri

culum

de in

struir

e Nu

măr

de as

isten

ţi so

ciali p

regă

tiţi

MET

A fos

t rea

lizat

în câ

teva

etap

e. Et

apa I

— 20

07 in

struir

e iniţ

ială p

entru

~ 54

0 asis

tenţ

i so

ciali.

Etap

a II —

2009

instr

uire c

ontin

uă. E

tapa

III

— 20

11 —

Banc

a Mon

dială

orga

nizea

ză in

struir

e în

dezv

oltar

ea co

mpe

tenţ

elor d

e util

izare

a ca

lculat

orulu

i pe

ntru

toţi

asist

enţii

socia

li. Ba

nca M

ondia

lă va

ofer

i ca

lculat

oare

pent

ru to

ţi as

isten

ţii so

ciali.

25Ela

bora

rea ş

i imple

men

tare

a pro

gra-

melo

r de i

nstru

ire pe

ntru

spec

ialişt

ii din

dom

eniul

prot

ecţie

i dre

ptur

ilor

copil

ului ş

i a fa

milie

i

Prog

ram

e de i

nstru

ire el

abor

ate

pent

ru:

• re

prez

enta

nţii a

dmini

straţ

iei

publi

ce lo

cale;

• sp

ecial

iştii d

in do

men

iul pr

otec

ţi-ei

copil

ului s

i fam

iliei;

Num

ăr de

prog

ram

e ela

bora

te pe

ntru

dif

erite

cate

gorii

de

spec

ialişt

i.Cu

rricu

lum de

form

are

pent

ru di

ferite

cate

go-

rii de

spec

ialişt

i.

MET

Au fo

st ela

bora

te M

anua

le Op

eraţ

ionale

pent

ru to

ate

serv

iciile

com

unita

re, da

r ele

încă n

u sun

t apr

obat

e.To

ţi pr

imar

ii au b

enefi

ciat d

e ins

truire

susţi

nută

de

UNICE

F.

99Anexe•

asist

enţii

socia

li;•

spec

ialişt

ii din

cadr

ul se

rvici

ile

com

unita

re;

• sp

ecial

iştii d

in se

rvici

i de t

ip fam

ilial (

asist

enţă

pare

ntală

pr

ofes

ionist

ă, ca

se de

copii

de ti

p fam

ilie, e

tc.);

• m

anag

erii i

nstit

uţiilo

r rez

idenţ

iale;

• sp

ecial

iştii d

in ins

tituţ

iile

rezide

nţial

e.

Num

ăr de

spec

ialişt

i ins

truiţi

.

26Im

plem

enta

rea R

egula

men

tului

pr

ivind

instr

uirea

cont

inuă,

ates

tare

a şi

atrib

uirea

grad

elor d

e cali

ficar

e a

spec

ialişt

ilor d

in do

men

iul pr

otec

ţiei

copil

ului ş

i fam

iliei

Proc

esul

de in

struir

e con

tinuă

, ate

sta-

re şi

atrib

uire a

grad

elor d

e cali

ficar

e de

finiti

vat

Num

ăr de

spec

ialişt

i fo

rmaţ

iNu

măr

de sp

ecial

işti

ates

taţi

Prog

ram

e de i

nstru

ire

perio

dică

MPS

FCRe

gulam

entu

l nu a

fost

imple

men

tat.

27Id

entifi

care

a şi e

valua

rea p

resta

toril

or

de se

rvici

i de i

nstru

ire co

ntinu

ă în d

o-m

eniul

prot

ecţie

i cop

ilului

şi fa

milie

i

Bază

de da

te el

abor

ată

Cata

logul

pres

tato

rilor

de se

rvici

i de

instr

uire c

ontin

uă în

dom

eniul

pr

otec

ţiei c

opilu

lui şi

fam

iliei

Num

ăr de

pres

tato

ri pu

blici

şi pr

ivaţi

ident

i-fic

aţi ş

i eva

luaţi

Tipur

i de p

rogr

ame d

e ins

truire

MPS

FCUn

Cata

log al

pres

tato

rilor

de in

struir

e con

tinuă

în

prot

ecţia

copil

ului n

u a fo

st înt

ocm

it.

28Co

mple

tare

a cur

riculu

mulu

i de

instru

ire co

ntinu

ă a sp

ecial

iştilo

r, ca

re nu

lucre

ază î

n dom

eniu,

dar

inter

acţio

neaz

ă cu c

opilu

l şi fa

milia

în

activ

itate

a lor

cu m

odulu

l „Pro

tecţi

a co

pilulu

i şi fa

milie

i”.

Spec

ialişt

i (car

e acti

veaz

ă în a

lte

dom

enii d

ecât

prot

ecţia

copil

ului)

instru

iţi

Num

ăr de

spec

ialişt

i ins

truiţi

Prof

esia

spec

ialişt

ilor

instru

iţi

MET

Unele

instr

uiri d

isper

sate

au fo

st efe

ctuat

e de u

nele

ONG-

uri ş

i au f

ost e

labor

ate m

odule

pent

ru cu

rricu

lu-m

uri, d

ar in

struir

ea nu

este

apro

bată

oficia

l şi n

u este

un

iform

izată

pent

ru to

ată ţ

ara.

29Ela

bora

rea s

i imple

men

tare

a pro

gra-

melo

r de i

nstru

ire pe

ntru

îngr

ijirea

, re

cupe

rare

a şi p

rote

cţia c

opiilo

r cu

disab

ilităţ

i

Com

pete

nţele

spec

ialişt

ilor c

are i

nter

-ac

ţione

ază c

u cop

iii cu

disa

bilită

ţi şi

familii

le lor

cons

olida

teSe

rvici

i de c

alita

te pe

ntru

copii

i cu

disab

ilităţ

i dez

volta

te

Num

ărul

şi div

ersit

a-te

a pro

gram

elor d

e ins

truire

Curri

culum

de in

struir

eNu

măr

de sp

ecial

işti

instru

iţi

MET

Au fo

st ela

bora

te M

anua

le Op

eraţ

ionale

pent

ru to

ate

serv

iciile

com

unita

re, in

clusiv

lucru

l cu c

opiii

cu di

sabil

i-tă

ţi, da

r ele

încă n

u sun

t apr

obat

e


Com

pleta

rea c

urric

ulum

ului d

e fo

rmar

e con

tinuă

a sp

ecial

iştilo

r, ca

re nu

activ

ează

în do

men

iu, da

r int

erac

ţione

ază c

u ace

şti co

pii şi

fam

i-liil

e lor

în ac

tivita

tea l

or cu

mod

ulul

„Rec

uper

area

şi pr

otec

ţia co

pilulu

i cu

disab

ilităţ

i”.

Spec

ialişt

i instr

uiţi

Num

ăr de

spec

ialişt

i ins

truiţi

Prof

esia

spec

ialişt

ilor

instru

iţi

MET

Aces

t mod

ul de

instr

uire n

u a fo

st ap

roba

t.

31Ela

bora

rea s

i imple

men

tare

a pro

gra-

melo

r de r

ecali

ficar

e pro

fesion

ală,

care

vize

ază p

erso

nalul

insti

tuţii

lor

rezide

nţial

e sup

use r

eform

ei

Anga

jaţi a

i insti

tuţii

lor re

ziden

ţiale

valor

ifica

ţiPe

rsona

l reca

lifica

t

Num

ăr de

prog

ram

e de

instru

ireCu

rricu

lum de

instr

uire

Num

ăr de

spec

ialişt

i re

califi

caţi

MET

Insti

tutu

l pen

tru Șt

iinţe

în Ed

ucaţ

ie ar

e une

le pr

ogra

me

educ

aţion

ale pe

ntru

reca

lifica

rea p

erso

nalul

ui din

siste

-m

ul ed

ucaţ

ional,

dar a

ceste

a nu s

unt o

rient

ate î

n mod

sp

ecial

spre

anga

jaţii i

nstit

uţiilo

r refo

rmat

e. Nu

sunt

dis

ponib

ile ci

fre pe

ntru

num

ărul

anga

jaţilo

r rec

alific

aţi.

32Ela

bora

rea p

rogr

amelo

r de i

nstru

ire

pent

ru pe

rsona

lul, c

are v

a acti

va în

ins

tituţ

iile re

ziden

ţiale

refo

rmat

e

Serv

icii c

alita

tive d

e pro

tecţi

e a

copil

ului ş

i fam

iliei în

insti

tuţii

le rez

idenţ

iale r

eform

ate

Perso

nal c

apab

il să a

ctive

ze în

insti

tu-

ţiile

rezide

nţial

e refo

rmat

e

Num

ăr de

prog

ram

e de

instru

ireCu

rricu

lum de

instr

uire

Num

ăr de

spec

ialişt

i re

califi

caţi

MET

Nu ex

istă c

urric

ulum

uri a

prob

ate o

ficial

. Doa

r une

le ON

G-ur

i car

e luc

reaz

ă asu

pra r

eform

ării u

nei in

stitu

ţii

conc

rete

ofer

ă ace

st tip

de in

struir

e.

33Ela

bora

rea ş

i imple

men

tare

a pr

o-gr

amelo

r de i

nstru

ire pe

ntru

fam

iliile

pote

nţial

adop

tive

Abilit

ăţile

pare

ntale

ale f

amilii

lor

pote

nţial

adop

tive c

onso

lidat

eNu

măr

de fa

milii

ad

optiv

e ins

truite

Curri

culum

de in

struir

e

MPS

FCAc

est c

urric

ulum

exist

ă şi a

fost

apro

bat d

e MM

PSF.

ONG-

ul Am

icii d

ei Ba

mbin

i ofer

ă ins

truire

pent

ru fa

milii

le ad

optiv

e.

4. R

EORG

ANIz

AREA

INST

ITUŢ

IILOR

REz

IDEN

ŢIAL

E Ob

iectiv

: Reo

rient

area

siste

mulu

i rezid

enţia

l spr

e com

unita

te şi

fam

ilie34

Evalu

area

com

plexă

a fie

căru

i cop

il pla

sat î

n îng

rijire

rezid

enţia

lă şi

a fam

iliei a

cestu

ia

Anch

etă s

ocial

ă cu p

rivire

la si

tuaţ

ia re

ală a

copil

ului ş

i fam

iliei e

labor

ată

Num

ăr de

copii

şi

familii

evalu

ate

MAPL

Evalu

area

este

efec

tuat

ă doa

r în in

stitu

ţiile

unde

ON

G-ur

ile su

nt im

plica

te în

proc

esul

de re

form

ă. Al

te

instit

uţii n

u res

pectă

perio

dicita

tea e

valuă

rilor.

Exist

ă ev

aluăr

i inco

mple

te sa

u lips

ă.35

Elabo

rare

a plan

urilo

r indiv

iduale

de

îngrij

ire şi

reint

egra

rePla

nuri i

ndivi

duale

elab

orat

eNu

măr

de pl

anur

i ind

ividu

ale el

abor

ate

MPS

FCVe

zi m

ai su

s

36Pr

egăt

irea c

opiilo

r şi fa

milii

lor pe

ntru

re

integ

rare

Copii

preg

ătiţi

pent

ru a

fi rein

tegr

aţi

Fam

ilii pr

egăt

ite pe

ntru

a pr

imi c

opiii

Num

ăr de

copii

şi

familii

preg

ătite

M

PSFC

Vezi

mai

sus

37Re

integ

rare

a cop

iilor în

fam

iliile

lor

Copii

reint

egra

ţiNu

măr

de co

pii

reint

egra

ţiM

PSFC

Peste

900 c

opii a

u fos

t rein

tegr

aţi în

fam

iliile

biolog

ice

sau e

xtins

e.

101Anexe38

Mon

itoriz

area

copii

lor şi

a fam

iliilor

lor

în pe

rioad

a pos

t-rein

tegr

are

Situa

ţia re

ală a

copii

lor re

integ

raţi

în fam

iliiNu

măr

de fiş

e de m

oni-

toriz

are c

omple

tate

Num

ăr de

copii

şi

familii

mon

itoriz

ate

MPS

FCAc

est l

ucru

ar tr

ebui

să fie

făcu

t de c

ătre

asist

enţii

socia

li co

mun

itari î

mpr

eună

cu au

torit

ăţile

tute

lare (

prim

arii)

. Es

te re

aliza

t mai

bine î

n loc

alită

ţile u

nde e

xistă

sprij

inul

ONG-

urilo

r şi d

onat

orilo

r.Viz

ite de

mon

itoriz

are a

leato

rii su

nt ef

ectu

ate p

eriod

ic de

MM

PSF ş

i ME.

39

Preg

ătire

a cop

ilului

pent

ru tr

ansfe

r în

cent

re cu

serv

icii c

omun

itare

şi de

tip

fam

ilial

Copii

preg

ătiţi

pent

ru a

fi rein

tegr

aţi

Num

ăr de

copii

preg

ă-tiţ

i pen

tru tr

ansfe

rM

PSFC

Este

reali

zat,

în m

are p

arte

, cu s

prijin

ul ON

G-ur

ilor ş

i do

nato

rilor.

40In

tegr

area

copii

lor în

cent

re cu

serv

icii

com

unita

re şi

de ti

p fam

ilial

Copii

inte

graţ

i în ce

ntre

cu se

rvici

i co

mun

itare

şi de

tip f

amilia

lNu

măr

de co

pii tr

ansfe

-ra

ţi din

insti

tuţii

le rez

idenţ

iale î

n cen

tre

cu se

rvici

i com

unita

re

şi de

tip f

amilia

l

MPS

FCVe

zi m

ai su

s

41M

onito

rizar

ea co

piilor

tran

sfera

ţi în

serv

icii c

omun

itare

şi de

tip f

amilia

l Sit

uaţia

reală

a co

piilor

tran

sfera

ţi din

insti

tuţii

le rez

idenţ

iale î

n ser

vicii

com

unita

re şi

de ti

p fam

ilial

Num

ăr de

fişe d

e mon

i-to

rizar

e com

pleta

teNu

măr

de co

pii şi

fam

ilii m

onito

rizat

e

MPS

FCUn

form

ular d

e mon

itoriz

are a

prob

at ofi

cial n

u exis

tă.

Deoa

rece

acea

stă sa

rcină

este

înde

plinit

ă, în

mar

e par

te,

de O

NG-u

ri, fie

care

ONG

aplic

ă for

mula

rele

sale

prop

rii.

Acea

stă ch

estiu

ne es

te pr

oblem

atică

, deo

arec

e nu e

xistă

un

mec

anism

stan

dard

/unif

orm

. Chia

r dac

ă sta

ndar

-de

le de

calit

ate p

entru

aces

te se

rvici

i indic

ă fre

cven

ţa

mon

itoriz

ării,

trebu

ie să

fie ap

roba

te in

strum

ente

de

mon

itoriz

are.

42Ev

aluar

ea co

mple

xă a

instit

uţiilo

r rez

idenţ

iale d

e îng

rijire

a co

pilulu

i Ba

ză de

date

cu in

form

aţii d

eta-

liate

desp

re ce

le 68

de in

stitu

ţii

rezide

nţial

eRa

port

de ev

aluar

e priv

ind ta

bloul

gene

ral ş

i situ

aţia

actu

ală

Ches

tiona

r de e

valua

re

elabo

rat

68 de

insti

tuţii

evalu

ate

MPS

FCAc

eastă

bază

de da

te nu

a fo

st de

zvolt

ată.

Info

rmaţ

ia es

te co

lecta

tă de

la in

stitu

ţiile

rezide

nţial

e de t

rei o

ri pe

an de

Biro

ul Na

ţiona

l de S

tatis

tică.

43Ela

bora

rea P

lanulu

i gen

eral

de tr

ans-

form

are a

insti

tuţii

lor re

ziden

ţiale

Conc

epţie

unita

ră as

upra

proc

esu-

lui de

reor

ganiz

are a

insti

tuţii

lor

rezide

nţial

e

Plan g

ener

al ela

bora

tM

PSFC

Un Pl

an ge

nera

l de t

rans

form

are a

fost

elabo

rat î

n 200

9.

44Ela

bora

rea p

lanur

ilor in

dividu

ale de

re

orga

nizar

e pen

tru fie

care

insti

tuţie

rez

idenţ

ială

Planu

ri ind

ividu

ale el

abor

ate

Num

ăr de

insti

tuţii

cu

plan

uri e

labor

ate

prop

use p

entru

re

orga

nizar

e Nu

măr

de in

stitu

ţii cu

pla

nuri e

labor

ate p

ro-

puse

pent

ru în

chide

re

MPS

FCAc

este

plan

uri a

u fos

t elab

orat

e de U

nitat

ea de

Dez

-ins

tituţ

ionali

zare

cu su

portu

l UNI

CEF î

n 200

9. Fie

care

ins

tituţ

ie av

ea un

plan

de re

orga

nizar

e.


Imple

men

tare

a plan

urilo

r de

reor

ganiz

are p

entru

fieca

re in

stitu

ţie

rezide

nţial

ă

Num

ărul

de in

stitu

ţii re

ziden

ţiale

redu

sNu

măr

ul de

copii

în in

stitu

ţiile

rezide

nţial

e red

usNu

măr

ul de

serv

icii c

omun

itare

noi

majo

rat

Calit

atea

vieţ

ii cop

iilor îm

bună

tăţit

ă

Num

ăr de

insti

tuţii

re

orga

nizat

eNu

măr

de in

stitu

ţii

închis

e

MPS

FCEs

te re

aliza

t par

ţial. N

u a fo

st po

sibil d

e a im

plem

enta

ac

este

plan

uri în

fieca

re in

stitu

ţie di

n cau

za lip

sei

resu

rselor

finan

ciare.

46Pr

egăt

irea p

erso

nalul

ui din

insti

tu-

ţiile

rezide

nţial

e pen

tru pr

oces

ul de

re

orga

nizar

e

Conş

tient

izare

a nec

esită

ţii

reor

ganiz

ării

Num

ăr de

anga

jaţi

preg

ătiţi

MPS

FCA f

ost r

ealiz

at de

Unit

atea

de D

ezins

tituţ

ionali

zare

în

toat

e ins

tituţ

iile su

puse

reor

ganiz

ării.

Au av

ut lo

c şe

dinţe

de in

form

are,

discu

ţii, e

tc. U

nele

ONG-

uri

(Lum

os, U

NICE

F) au

achit

at ch

iar co

mpe

nsaţ

ii ang

ajaţil

or

dispo

nibiliz

aţi, u

n fel

de co

mpe

nsar

e a da

unei

mor

ale (l

a Ca

hul, F

loreş

ti).

47An

gajar

ea pe

rsona

lului

din in

stitu

ţiile

rezide

nţial

e în

instit

uţiile

reor

gani-

zate

sau î

n alte

serv

icii s

ocial

e dup

ă re

califi

care

Perso

nal a

ngaja

t dup

ă reo

rgan

izare

a ins

tituţ

iilor

Num

ăr de

anga

jaţi

preg

ătiţi

MPS

FCA f

ost r

ealiz

at da

că au

exist

at po

sturi v

acan

te re

levan

te.

5.

Red

irecţ

iona

rea r

esur

selo

r fina

ncia

re di

n sist

emul

rezid

entia

l căt

re se

rvici

ile co

mun

itare

Ob

iectiv

: Dez

volta

rea u

nui m

ecan

ism fin

ancia

r efic

ient ş

i flex

ibil c

are s

ă pre

vadă

redir

ecţio

nare

a res

urse

lor fin

ancia

re di

n sist

emul

rezide

nţial

către

serv

iciile

com

unita

re şi

de ti

p fam

ilial

48Ev

aluar

ea si

tuaţ

iei fin

ancia

re

(costu

ri cur

ente

) a fie

căre

i insti

tuţii

rez

idenţ

iale:

a) co

sturi c

uren

te: s

alarii

; alim

enta

ţie;

asigu

rare

cu îm

brăc

ămint

e, înc

ălţă-

mint

e, ob

iecte

de ig

ienă,

inven

tar

moa

le et

c.; ev

aluar

ea ut

ilităţ

ilor

instit

uţiei

(înc

ălzire

, apă

, ene

rgie

electr

ică, e

tc.);

b) ch

eltuie

li cap

itale

Evalu

area

costu

rilor

med

ii de

între

ţiner

e şi in

struir

e a fie

căru

i co

pil în

difer

ite ti

puri d

e ins

tituţ

ii rez

idenţ

iale

Num

ăr de

copii

asigu

raţi

integ

ral c

u obie

ctele

nece

sare

Nu

măr

de co

pii as

igura

ţi pa

rţial

cu ob

iecte

le ne

cesa

re

MPS

FCA f

ost r

ealiz

at ca

parte

a ev

aluăr

ii fiec

ărei

instit

uţii ş

i a

fost

inclus

în pl

anul

de re

orga

nizar

e al fi

ecăr

ei ins

tituţ

ii.

49An

aliza

surse

lor de

finan

ţare

(bug

et

cent

ral, b

uget

loca

l, don

aţii,

mijlo

ace

spec

iale)

pe fie

care

insti

tuţie

rezid

en-

ţială

în pa

rte

Cont

ribuţ

ia co

ncre

tă a

fiecă

rei s

urse

în

buge

tul in

stitu

ţiei

Pond

erea

fiecă

rui t

ip de

buge

t în fi

nanţ

area

ins

tituţ

iilor

MPS

FCVe

zi m

ai su

s

103Anexe50

Elabo

rare

a, ap

roba

rea ş

i imple

men

-ta

rea R

egula

men

tului

cu pr

ivire

la

finan

ţare

a ins

tituţ

iilor r

ezide

nţial

e în

perio

ada d

e refo

rmar

e

Regu

lamen

t priv

ind m

ecan

ismele

de

finan

ţare

a ins

tituţ

iilor r

ezide

nţial

e su

puse

proc

esulu

i de r

eform

are

apro

bat

Insti

tuţii

rezid

enţia

le fin

anţa

te în

pe

rioad

a de r

eform

are

Sum

ele al

ocat

e pen

tru

finan

ţare

a fiec

ărei

instit

uţii î

n per

ioada

de

refo

rmar

e

MPS

FCUn

proie

ct de

regu

lamen

t pen

tru re

direc

ţiona

rea

resu

rselor

finan

ciare

a fo

st pr

egăt

it şi

expe

diat p

entru

ap

roba

re, da

r nu a

fost

apro

bat.

51Ev

aluar

ea co

sturil

or de

între

ţiner

e a u

nui c

opil î

n fam

ilie şi

a co

sturil

or

serv

iciilo

r de b

ază (

educ

aţie,

sănă

ta-

te, e

tc.)

Costu

rile m

edii d

e înt

reţin

ere a

unui

copil

în fa

milie

, inclu

siv co

sturil

e se

rvici

ilor d

e baz

ă de s

ănăt

ate ş

i ed

ucaţ

ie cu

nosc

ute

Posib

ilitat

ea de

a fac

e stu

dii co

mpa

-ra

tive c

u priv

ire la

costu

l îngr

ijirii î

n m

ediul

fam

ilial ş

i în ce

l rezid

enţia

lAn

aliză

cost-

bene

ficiu

Costu

ri med

ii de

între

ţiner

e a un

ui co

pil

în fam

ilie, in

clusiv

costu

l se

rvici

ilor d

e baz

ă de

sănă

tate

şi ed

ucaţ

ie

MPS

FCA f

ost r

ealiz

at cu

supo

rtul U

NICE

F. Vez

i şi ra

portu

l CAS

E.

52Ela

bora

rea ş

i apr

obar

ea Re

gula-

men

tului

cu pr

ivire

la m

ecan

ismele

de

desce

ntra

lizar

e, se

curiz

are ş

i re

-dire

cţion

are a

finan

ţelor

de la

nive

l ce

ntra

l la ni

vel lo

cal, d

e la i

nstit

uţiile

rez

idenţ

iale c

ătre

serv

iciile

com

unita

-re

şi de

tip f

amilia

l

Activ

ităţil

e de p

rote

cţie a

copil

ului

desce

ntra

lizat

eDe

zvolt

area

serv

iciilo

r com

unita

re

încur

ajată

Mec

anism

de de

scen-

traliz

are,

secu

rizar

e şi

redir

ecţio

nare

a fin

anţe

-lor

de la

nive

l cen

tral la

niv

el loc

al de

zvolt

at

MPS

FCUn

proie

ct de

regu

lamen

t pen

tru re

direc

ţiona

rea

resu

rselor

finan

ciare

către

APL a

fost

preg

ătit

şi ex

pedia

t pe

ntru

apro

bare,

dar n

u a fo

st ap

roba

t.

53Im

plem

enta

rea m

ecan

ismelo

r de

desce

ntra

lizar

e, se

curiz

are ş

i redir

ec-

ţiona

re a

finan

ţelor

de la

insti

tuţii

le rez

idenţ

iale c

ătre

serv

iciile

com

unita

-re

şi de

tip f

amilia

l

Serv

icii c

omun

itare

şi de

tip f

amilia

l cre

ate

Serv

icii c

alita

tive d

e pro

tecţi

e a

copil

ului ş

i fam

iliei în

com

unită

ţiSu

portu

l aco

rdat

fam

iliilor

majo

rat

Num

ăr de

serv

icii

com

unita

re şi

de ti

p fam

ilial fi

nanţ

ate d

in co

ntul

redir

ecţio

nării

fin

anţe

lor de

la in

stitu

ţi-ile

rezid

enţia

leNu

măr

de be

nefic

iari a

i ac

esto

r ser

vicii

MPS

FCNu

exist

ă nici

un m

ecan

ism. A

u fos

t făc

ute c

âtev

a înc

er-

cări d

e une

le ON

G-ur

i.

54Ela

bora

rea,

apro

bare

a şi a

plica

rea

proie

ctăril

or bu

geta

re af

eren

te im

ple-

men

tării

Plan

ului n

aţion

al de

acţiu

ni

Proie

ctări b

uget

are e

labor

ate

Planu

ri anu

ale de

acţiu

ni pe

ntru

im

plem

enta

rea P

lanulu

i naţ

ional

de

acţiu

ni ac

oper

ite fin

ancia

r

Num

ăr de

plan

uri a

nua-

le pe

ntru

imple

men

ta-

rea P

lanulu

i naţ

ional

de

acţiu

ni Re

surse

aloc

ate p

entru

im

plem

enta

rea P

lanulu

i na

ţiona

l de a

cţiun

i

MPS

FCNu

a fo

st re

aliza

t.


Elabo

rare

a şi a

prob

area

prog

ram

elor

cu fin

anţa

re ne

ram

bursa

bilă n

eces

are

imple

men

tării

Plan

ului n

aţion

al de

ac

ţiuni

Prog

ram

e pro

mov

ate

Num

ăr de

prog

ram

e fin

anţa

te di

n sur

se

exte

rne

Valoa

rea r

esur

selor

at

rase

MPS

FCAu

exist

at pr

oiecte

finan

ţate

de do

nato

ri, de

exem

plu,

de U

NICE

F. Ele

erau

scut

ite de

achit

area

impo

zitelo

r. In

form

aţia

desp

re su

ma r

esur

selor

colec

tate

nu es

te

dispo

nibilă

.

6. M

ONIT

ORIz

ARE Ş

I EVA

LUAR

EOb

iectiv

e: Co

nsoli

dare

a cap

acită

ţii de

mon

itoriz

are l

a toa

te ni

velur

ile si

stem

ului d

e pro

tecţi

e a co

pilulu

i şi fa

milie

i Ob

iectiv

: Îmbu

nătă

ţirea

calit

ăţii s

ervic

iilor d

e pro

tecţi

e a co

pilulu

i şi fa

milie

i în co

nfor

mita

te cu

stan

dard

ele de

calit

ate

56Cr

eare

a une

i baz

e naţ

ionale

de da

te

în re

gim on

-line

cu pr

ivire

la co

pii şi

fam

iliile

aflat

e în d

ificu

ltate

şi se

rvici

-ile

de ca

re be

nefic

iază a

ceşti

a

Gene

rare

a oric

ărui

tip de

rapo

rt pr

ivind

: - n

umăr

ul co

piilor

in si

stem

;- i

ntră

ri-ieş

iri în

/din

siste

m pe

o pe

rioad

ă det

erm

inată

de ti

mp;

- s

ituaţ

ia so

cială,

jurid

ică, m

edica

lă,

educ

aţion

ală, e

tc. a

copii

lor şi

a fam

iliilor

;- s

ervic

ii de c

are b

enefi

ciază

copil

ul şi

familia

aflat

ă în d

ificu

ltate

;- c

ostu

l ser

viciilo

r de c

are b

enefi

ciază

co

pilul

şi fam

ilia afl

ată î

n difi

culta

te;

- inf

orm

aţie

actu

aliza

tă de

spre

num

ă-ru

l şi t

ipul s

ervic

iilor d

e pro

tecţi

e a

copil

ului ş

i fam

iliei;

- acce

s sec

uriza

t la b

aza d

e dat

e a

siste

mulu

i de u

rmăr

ire a

bene

fici-

arilo

r asig

urat

şi m

enţin

ut la

toat

e niv

eluril

e.

Bază

de da

te cr

eată

MPS

FCSu

me m

ari d

e ban

i au f

ost i

nves

tite î

n dez

volta

rea b

azei

de da

te fă

ră vr

eun r

ezult

at. N

ici un

a din

baze

le de

date

de

zvolt

ate n

u este

func

ţiona

lă.

Banc

a Mon

dială

împr

eună

cu M

MPS

F cre

ează

o ba

ză de

da

te no

uă pe

ntru

pres

taţii

le bă

neşti

şi as

isten

ţa so

cială.

57De

zvolt

area

şi im

plem

enta

rea s

iste-

mulu

i de a

credit

are ş

i mon

itoriz

are a

pr

esta

toril

or de

serv

icii d

e pro

tecţi

e a

copil

ului ş

i fam

iliei

Siste

m de

acre

ditar

e şi m

onito

rizar

e de

zvolt

atSe

rvici

i cali

tativ

e de p

rote

cţie a

co

pilulu

i şi fa

milie

i

Com

pone

nţa s

truc-

turii

de ac

redit

are ş

i m

onito

rizar

eM

etod

ologie

de ac

redi-

tare

elab

orat

ăNu

măr

de pr

esta

tori

acre

ditaţ

iNu

măr

de pr

esta

tori

neac

redit

aţi

MPS

FCUn

siste

m de

acre

ditar

e şi m

onito

rizar

e nu a

fost

dezv

ol-ta

t. A f

ost i

nstit

uit un

siste

m de

Insp

ecţie

Socia

lă, da

r, la

mom

ent,

acea

sta ve

rifică

doar

pres

taţii

le bă

neşti

, nu ş

i ca

litat

ea se

rvici

ilor.

105Anexe58

Crea

rea ş

i imple

men

tare

a mec

a-nis

mulu

i de i

nspe

cţie ş

i eva

luare

a se

rvici

ilor d

e pro

tecţi

e a co

pilulu

i şi

familie

i

Mec

anism

de in

spec

ţie şi

evalu

are

creat

Serv

iciile

de pr

otec

ţie a

copil

ului ş

i fam

iliei a

ctive

ază î

n con

form

itate

cu

stand

arde

le de

calit

ate

Echip

ă de i

nspe

cţie ş

i ev

aluar

e cre

ată

Num

ăr de

serv

icii

evalu

ate

Num

ăr de

rapo

arte

de

evalu

are

MPS

FCVe

zi m

ai su

s

7. CO

MUN

ICAR

E, P

ROM

OVAR

E ŞI M

ObIL

IzAR

E SOC

IALă

Ob

iectiv

: For

mar

ea op

iniei

publi

ce şi

opini

ei tu

turo

r acto

rilor

impli

caţi

în pr

otec

ţia co

pilulu

i şi fa

milie

i refer

itor l

a nec

esita

tea r

eform

ei în

siste

mul

rezide

nţial

de în

grijir

e a co

pilulu

i 59

Elabo

rare

a unu

i con

cept

de co

mun

i-ca

re, pr

omov

are ş

i mob

ilizar

e soc

ială

cu pr

ivire

la re

form

a sist

emulu

i rezi-

denţ

ial de

îngr

ijire a

copil

ului

Conc

ept d

e com

unica

re, pr

omov

are ş

i m

obiliz

are s

ocial

ă cu p

rivire

la re

form

a sis

tem

ului re

ziden

ţial d

e pro

tecţi

e a

copil

ului ş

i fam

iliei e

labor

at

Prog

ram

elab

orat

MPS

FCM

E a ap

roba

t Stra

tegia

de co

mun

icare

cu pr

ivire

la

refo

rmă.

A exis

tat u

n con

cept

apro

bat d

e com

unica

re.

Au fo

st ela

bora

te m

ater

iale d

e pub

licita

te şi

o ca

mpa

nie

de in

form

are,

etc.

ME a

re do

uă pe

rsoan

e ang

ajate

în

calit

ate d

e exp

erţi

în co

mun

icare.

60

Imple

men

tare

a con

cept

ului d

e co

mun

icare,

prom

ovar

e şi m

obiliz

are

socia

lă cu

privi

re la

refo

rma s

istem

u-lui

rezid

enţia

l de î

ngrij

ire a

copil

ului

Parte

neria

te cr

eate

Grad

spor

it de

conş

tient

izare

a pr

oble-

mat

icii c

opiilo

r insti

tuţio

naliz

aţi ş

i a

drep

tului

lor d

e a cr

eşte

într-

un m

ediu

familia

lNu

măr

ul de

asist

enţi

pare

ntali

prof

esi-

onişt

i, de c

ase d

e cop

ii de t

ip fam

ilie şi

de

fam

ilii ad

optiv

e majo

rat

Num

ăr de

even

imen

te

orga

nizat

e şi la

nsat

eNu

măr

de em

isiun

i TV,

radio

, arti

cole

în pr

esa

scrisă

Num

ăr de

întâ

lniri

, de

zbat

eri, c

onsu

ltări

Num

ăr de

asist

enţi

pare

ntali

prof

esio-

nişti,

case

de co

pii de

tip

fam

ilie şi

fam

ilii

adop

tive

MPS

FCVe

zi m

ai su

s

61M

onito

rizar

ea, e

valua

rea ş

i reviz

uirea

co

ncep

tului

de co

mun

icare,

prom

o-va

re şi

mob

ilizar

e soc

ială c

u priv

ire

la re

form

a sist

emulu

i rezid

enţia

l de

îngrij

ire a

copil

ului

Men

talit

atea

oam

enilo

r cu p

rivire

la

impa

ctul n

egat

iv al

sepa

rării

copil

ului

de fa

milie

şi la

efec

tele

nega

tive a

le ins

tituţ

ionali

zării

schim

bată

Toţi

cons

titue

nţii c

unos

c şi în

ţeleg

ob

iectiv

ele re

form

ei.

Conc

ept r

evizu

it şi

perfe

cţion

atM

PSFC

Vezi

mai

sus


AnexA 3: PerSoAnele intervievAte și vizitele în teren

Numele Funcţia Organizația Durata interviului sau întâlnirii

26 martie 2012Membrii Comitetului de Conducere al Ministerului Educației pentru Dezinstituționalizare

Fiodor Sîtnic Director Salvaţi Copiii Moldova 53 min27 martie 2012Angela Cara Coordonator Unitatea de Dezinstituționalizare, Ministerul

Educației 2 h 27 min

Marcela Dilion Coordonator Unitatea de Dezinstituționalizare, Ministerul Educației

Natalia Neagu Șef adjunct Consiliul Național pentru Protecția Drepturilor Copilului, Unitatea de Dezvoltare Socială, Cancelaria de Stat

32 min

Stela Grigoraş Director naţional EveryChild Moldova 1 h 34 minValentin Crudu Preşedinte Unitatea de Dezinstituționalizare,

Ministerul Educației1 h

28 martie 2012Eufrosinia Greţu Preşedinte Consiliul Raional, LeovaDl Borza Vice-preşedinte Consiliul Raional, LeovaDl Postică Șef de Direcție Direcția Asistență Socială şi Protecţie a Familiei,

raionul Leova 47 min

Aurelia Nucă Director adjunct Gimnaziul-internat, Leova 43 minAsistent parental profesionist80 s. FilipeniMama copilului reintegrat s. Cupcui

29 martie 2012Liliana Rotaru Director CCF Moldova 1 h 24 minMaria Jechiu Director Centrul pentru copii de vârstă fragedă,

mun. Chişinău Svetlana Chifa Șef de Direcție Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului,

mun. Chişinău 1 h 40 min

30 martie 2012Irina Malanciuc Director Lumos Moldova 1 h 43 minRodica Scutelnic Șef Direcţie Sănătatea Mamei şi a

Copilului Ministerul Sănătății

Lilia Oleinic Ministerul SănătățiiJurie Dontu Director Școala-internat nr.2, Chişinău 50 min2 aprilie 2012Maria Ţăruş Director Centrul de plasament temporar

pentru copii aflaţi în dificultate, ChişinăuLudmila Malcoci Director executiv Keystone Human Services International, Chişinău 41 min

78 Asistenții parentali profesionişti şi îngrijitorii nu sunt numiți pentru a păstra anonimatul copiilor biologici şi celor plasaţi în fami-lia lor

107Anexe


Tamara Pisarenco Director Centrul de plasament temporar al absolvenților şcolilor-internat Vatra, Chişinău

3 aprilie 2012Petru Rusu Șef de Direcție Direcția Asistență Socială şi Protecţie a Familiei,

Floreşti1 h

Asistent parental profesionist al unui băiat de 10 ani

s. Vărvăreuca, raionul Floreşti

Buneii unui băiat de 13 ani reintegrat s. Nicolaeva, raionul FloreştiAsistent parental profesionist a trei surori

s. Domolgeni, raionul Floreşti

4 aprilie 2012Svetlana Chifa Șef de Direcție Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului,

mun. Chişinău Silvia Lupan Ofițer pentru Protecția Copilului UNICEF Moldova 1 h 6 min5 aprilie 2012Marina Semeniuc Șeful Direcţiei finanţele în ocrotirea

sănătății şi protecţia socială Ministerul Finanțelor

Viorica Dumbrăveanu Șeful Direcţiei politici de protecţie a familiei şi drepturilor copilului

Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei 1 h 10 min

Lilia Pascal Șeful Direcţiei politici de asigurare a egalităţii de gen şi prevenirea violenţei

Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei 44 min

11 aprilieAsistent parental profesionist al unui băiat

Chişinău, Durleşti

Asistent parental profesionist al unei fete

Chişinău, Truşeni

19 aprilieNicolae Stoianov Administraţia UTA Gagauz-Yeri, Comrat 1 h 36 minUzun Sidor Șeful Direcției Asistență Socială şi

Protecţie a Familiei Administraţia UTA Gagauz-Yeri, Comrat 32 min

Vera Balova Administraţia UTA Gagauz-Yeri, Comrat20 aprilieRacu Ion Șef de Direcție Direcția Asistență Socială şi Protecţie a Familiei,

Orhei1 h 35 min

Asistent parental profesionist al unei fete

Orhei

Educator a două fete şi un băiat Orhei25 aprilie

Șef de Direcție Direcția Asistență Socială şi Protecţie a Familiei, Făleşti

34 min

Comisia pentru protecţia copilului aflat în dificultate

Comisia pentru protecţia copilului aflat în dificultate, Făleşti

51 min

Asistent parental profesionist a doi băieţi

Musteaţa, Făleşti



Bunica unui băiat de 14 ani reintegrat

Socii Noi, Făleşti 15 min

26 aprilieTatiana Sincovschi Șef de Direcție Direcția Asistență Socială şi Protecţie a Familiei,

Sîngerei1 h 34 min


Comisia pentru protecţia copilului aflat în dificultate, Sîngerei

55 min

Asistent parental profesionist Copăceni, Sîngerei27 aprilie


Leova 38 min

Tamara Călugăru Șef de Direcție Direcția Asistență Socială şi Protecţie a Familiei, Hînceşti

2 maiVladimir Sementul Șef de Direcție Direcția Asistență Socială şi Protecţie a Familiei,

Bălţi58 min

3 maiTudor Rădeanu Șef de Direcție Direcția Asistență Socială şi Protecţie a Familiei,

Ungheni1 h 19 min

Petru Langa Preşedintele Comisiei pentru protec-ţia copilului aflat în dificultate

Comisia pentru protecţia copilului aflat în dificul-tate, Ungheni

1 h 14 min

Educator a şapte copii Petreşti, UngheniMătuşa unui băiat reintegrat Ungheni 38 minSora unei fete reintegrate Ungheni 27 min

7 maiDl Vîrlan Expert în comunicare Ministerul EducațieiAliona Stepan Program Centru de Informare şi Documentare privind

Drepturile Copilului 8 maiRodica Moraru-Chilimar Șef de secţie Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei11 mai

Bunica unei fete reintegrate Chişinău 48 minBuneii unei fete reintegrate Chişinău 30 min

17 maiDjulieta Popescu Șef de Direcţie Ministerul Muncii, Protecției Sociale şi Familiei 50 minElena Laur UNICEFSergiu Buruiană UNICEF 1 h 2 min

Vizite în teren28 martie Administrația raională,

Gimnaziul-internat, LeovaCopii în familia asistenţilor parentali profesionişti, s. Filipeni Copil reintegrat, s. CupcuiCentru multifuncțional, Cupcui

Leova

29 martie 2012 Casa pentru copii de vârstă fragedă, mun. Chişinău Chişinău

109Anexe

Vizite în terenComisia pentru protecţia copilului aflat în dificultate Chişinău

30 martie 2012 Școala-internat nr. 2, mun. Chişinău Chişinău31 martie 2012 Discuţie în focus grup, asistenţi sociali Chişinău2 aprilie 2012 Centrul de plasament temporar al copiilor aflaţi în dificultate, 0-6 ani Chişinău3 aprilie Șeful Direcţiei raionale Asistență Socială şi Protecţie a Familiei

Asistent parental profesionist al unui băiat de 10 ani, s. VărvăreucaBuneii unui băiat de 13 ani reintegrat, s. NicolaevaȘcoala-internat, s. VăscăutiAsistent parental profesionist a trei surori, s. Domolgeni

Floreşti

4 aprilie Instituţie rezidenţială pentru băieți cu disabilități mintale Orhei7 aprilie Discuţie în focus grup, copii absolvenţi ai şcolilor-internat Chişinău11 aprilie Asistent parental profesionist (Durleşti)

Asistent parental profesionist (Truşeni)Chişinău

19 aprilie Administrația raională Comrat20 aprilie Administrația raională

Asistent parental profesionist (Clişova)Casă de copii de tip familie (Clişova Noua)

Orhei

25 aprilie Discuţie în focus grup, asistenţi socialiComisia pentru protecţia copilului aflat în dificultate Familie reunificată (Socii Noi)Asistent parental profesionist (Musteaţa)

Făleşti

26 aprilie Discuţie în focus grup, asistenţi socialiAdministrația raionalăComisia pentru protecţia copilului aflat în dificultateAsistent parental profesionist (Copăceni)Familie reunificată (Chişcăreni)

Sîngerei

27 aprilie Discuţie în focus grup, asistenţi sociali Comisia pentru protecţia copilului aflat în dificultate

Leova

27 aprilie Șeful Direcţiei raionale Asistență Socială şi Protecţie a Familiei Hînceşti2 mai Discuţie în focus grup, copii absolvenţi ai şcolilor-internat

Școală-internat Instituţie rezidenţială

Bălţi

3 mai Discuţie în focus grup, asistenţi socialiCasă de copii de tip familie (Petreşti)Familie reunificată (Ungheni)Familie reunificată (Ungheni)

Ungheni

10 mai Centru de asistenţă socială a copiilor în situaţie de risc Sculeni11 mai Centrul de plasament temporar „Împreună” Cahul14 mai Familie reunificată

Familie reunificatăChişinău


AnexA 4: rAPortul lunAr Al inStituţiilor rezidenţiAle

raportul lunar al instituţiilor rezidenţiale Acest raport urmează a fi completat de către directorul instituției sau adjunctul desemnat în prima zi a fiecărei luni.

Denumirea instituției:

Numărul copiilor plasaţi în instituție pe parcursul lunii precedente:

Lista raioanelor de unde vin copiii plasaţi:

Numărul copiilor, care au părăsit instituția pe parcur-sul lunii precedente şi care au fost radiaţi definitiv din registrul instituției:

Numărul băieților înregistraţi în instituţie până la miezul nopţii în ultima zi a lunii precedente:

Numărul fetelor înregistrate în instituţie până la miezul nopţii în ultima zi a lunii precedente:

Acest raport urmează să fie completat în prima zi a lunii următoare şi expediat prin fax, poştă sau transmis personal:

Șefului Direcției raionale Educație (pentru instituțiile subordonate ME)

Șefului Direcției raionale Asistență Socială şi Protecţie a Familiei (pentru instituțiile subordonate MMPSF)

Șefului Direcției raionale Sănătate (pentru instituțiile subordonate MS)

Șefului Direcției Protecția Drepturilor Copilului, mun. Chişinău (pentru instituțiile mun. Chişinău)

(Șefii Direcțiilor vor asigura recepționarea rapoartelor lunare de la instituțiile aflate în subordinea lor şi expedi-erea acestora prin fax Unității de Dezinstituţionalizare la data de 1 a lunii următoare. Unitatea de Dezinstituţiona-lizare va introduce rapoartele într-un fişier electronic.)

111Anexe

AnexA 5: StruCturile PubliCe loCAle reSPonSAbile de MonitorizAreA ProteCţiei CoPiluluiLa nivel de raion au fost create structuri ale APL abilitate să monitorizeze protecţia copilului, în general, şi să prevină instituţionalizarea copiilor, în particular, cu aranjamente puţin diferite în municipiul Chişinău.

Structurile raionale de protecţie a copilului Denumire Componență Responsabilități Şedințe

Consiliul raional pentru protecţia drepturilor copilului (nivel raional)

Consiliul include reprezentanți de la:- Secţia/Direcția Asistență Socială şi Protecţia

Familiei (specialişti în protecţia drepturilor copilului)

- Direcția raională Învăţământ, Tineret şi Sport- Direcția raională Sănătate- Comisariatul raional de poliție - 2-3 consilieri raionali - 2-3 ONG-uri

Elaborează şi promovează politici.Monitorizează implementarea Hotărâri-lor Guvernului; dezvoltă parteneriate cu constituenţii, etc.

Lunar

Comisia raională pentru protecția copilului aflat în dificultate

Componenţa prevăzută în Regulamentul aprobat de Guvern în 2007.

Examinează cazurile copiilor aflați în dificultate: previne instituționalizarea şi consolidează dezinstituționalizarea.

Lunar (mai des, dacă este necesar)

Consiliul local pentru protec-ţia drepturilor copilului – în fiecare localitate din raion.Multe localități nu au astfel de consilii sau, după cum a fost relatat, acestea nu se întrunesc foarte des.

Consiliile locale repetă structura Consiliilor raionale pentru protecţia drepturilor copilului (membrii sunt: directori de şcoală, medici, poliţişti, societatea civilă, etc.).Primarii sau vice-primarii sunt preşedinții Consiliilor locale pentru protecţia drepturilor copilului.

Organizează activități în sectoare (celebrări).Elaborează planuri de acțiuni.Examinează cazuri, de ex., abandonul şcolar, copii în conflict cu legea, etc. Primesc rapoarte de la diferiți actori cu privire la subiecte sau teme specifice.

Lunar

Structurile de protecţie a copilului din mun. Chişinău Denumire Componență Responsabilități Şedințe

Consiliul municipal pentru protecţia drepturilor copilului Acest Consiliu a fost instituit în 2004.Există un Regulament de funcționare a acestui Con-siliu aprobat prin Dispoziția Primarului.

Consiliul include reprezentanți de la:- Direcția Municipală pentru Protecția Drepturilor

Copilului - Direcția Generală Învăţământ, Tineret şi Sport- Direcția Sănătate- Comisariatul General de Poliție - 2-3 consilieri municipali - 2-3 ONG-uri

Elaborează şi promovează politici.Monitorizează implementarea Hotărâri-lor Guvernului; dezvoltă parteneriate cu constituenţii, etc.

3 ori pe an

Consiliul sectorial pentru protecţia drepturilor copilului – în fiecare din cele cinci sectoare din Chişinău

Vice-pretorii pentru probleme sociale sunt preşedinții Consiliilor sectoriale. Structura o repetă pe cea a Consiliului municipal, dar la nivel local.

Organizează activități în sectoare (celebrări).Elaborează planuri de acțiuni.Examinează cazuri, de ex., abandonul şcolar, copii în conflict cu legea, etc. Primesc rapoarte de la diferiți actori cu privire la subiecte sau teme specifice.

Lunar


Denumire Componență Responsabilități Şedințe Responsabilitate concretă pentru instituţionalizare:Consiliul va examina cazurile copiilor instituționalizaţi sau propuşi pentru instituţionalizare şi va prezenta lista copiilor pentru aprobare / confirmare vice-pretorilor (anual, în luna august). Consiliul nu lucrează asupra prevenirii; aceasta este doar o procedură de recon-firmare / plasare a copiilor în instituţii.

Cu toate acestea, este posibil de a plasa copii în instituţii pe parcursul anului. Dacă există propuneri de la Consiliile locale pentru protecţia drepturilor copilului (vezi suburbiile) sau Comisia pentru protecția copilului aflat în difi-cultate, pretorii din sectoare sau primarii din suburbii vor semna dispoziţiile de plasament.

Consiliul local pentru protec-ţia drepturilor copilului (în fiecare din cele 18 suburbii ale mun. Chişinău)

Consiliile locale repetă structura Consiliului municipal pentru protecţia drepturilor copiilor.Vice-primarul din localitate este preşedintele Consiliului.

Elaborează şi promovează politici la nivel local. Organizează activități la nivel local. Elaborează planuri de acțiuni. Examinea-ză cazurile copiilor aflaţi în dificultate.

Lunar

Comisia pentru protecția copilului aflat în dificultate

Comisia a fost instituită în 2004. Există un regulament de funcționare a acestei Comisii aprobat de Consiliul Municipal (2004).

Componența nu este similară cu cea a Comisiei raionale din cauza acestui regulament specific.

Responsabilități multiple în ceea ce priveşte copiii aflați în dificultate.

Există cinci Comisii în fiecare sector din Chişinău şi o Comisie municipală. Cazurile, care nu sunt rezolvate la nivel de sector (de ex. în cazul în care există plângeri) sunt referite la Comisia municipală.

Comisiile nu există în suburbii. Cazurile sunt referite la comisia municipală de către sectoarele din Chişinău.

Lunar; mai des, dacă este necesar.

113Anexe

AnexA 6: PlAnurile de ProteCţie SoCiAlă CoMunitAră 1. introducereLegea privind serviciile sociale nr.123 din 18.06.2010, Articolul 9(4)c şi Articolul 9(4)i obligă autoritățile publi-ce locale (Consiliilor Raionale) să elaboreze planuri cu privire la servicii sociale comunitare. Alte denumiri ale acestor planuri sunt „Planul de protecţie socială comu-nitară”, sau „Planul de servicii locale”. Acesta va fi un plan cu o durată de trei ani, care va fi actualizat şi revizuit în fiecare an. Planul va fi rezultatul unui efort de cola-borare79, ghidat de Secţia/Direcția Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei, al direcțiilor raionale sănătate, edu-caţie, poliţiei, procuraturii, ONG-urilor, organizaţilor non-profit, OSC şi altora pentru a cartografia necesitățile de asistenţă socială din raion şi serviciile guvernamenta-le şi neguvernamentale, care satisfac aceste necesități.

Planul stabileşte modul în care raionul îndeplineşte (sau nu) priorităţile de asistenţă socială ale Ministerului. Partenerii de planificare vor indica cum intenţionează să abordeze necesităţile grupurilor prioritare ale Ministe-rului cu propuneri de servicii noi sau alternative. Planul va indica cum vor putea fi finanţate aceste propuneri, de ex. divizarea costurilor între Guvern, APL şi donatori. Atunci când planul va fi prezentat şi aprobat de către Consiliul Raional, el va fi expediat Ministerului pentru revizuire. Ministerul poate accepta planul sau poate să-l restituie înapoi APL pentru ajustare.

2. guvernul va oferi îndrumări şefilor Secţiilor/direc-ţiilor Asistenţă Socială şi Protecţie a familiei privind forma şi conţinutul necesar pentru Planurile de Pro-tecţie Socială Comunitară Va fi necesar de a oferi APL îndrumări statutare pri-vind forma şi conţinutul Planurilor de Protecţie Socială Comunitară. Îndrumările vor indica că Secţia/Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei este agenția cheie de planificare în protecţia socială, că alte direcţii ale APL trebuie să coopereze în planificare, că procesul trebuie să includă ONG-uri, organizaţii non-profit şi organizaţiile societăţii civile.

Ministerul va cere APL să indice în Planurile lor anuale de Protecţie Socială Comunitară cum sunt satisfăcute 79 Legea privind serviciile sociale nr. 123 din 18.06.2010, Art. 9(3)

necesitățile „persoanelor în dificultate” şi cum intenţio-nează să răspundă necesităților neasigurate ale acestor grupuri. Ministerul poate limita inițial „persoanele în dificultate” la copiii rămaşi fără îngrijire părintească. Dar, ulterior, APL vor acumula experienţă în procesul de planificare şi Ministerul va dori să extindă definiţia „persoanelor în dificultate”. Necesitățile nesatisfăcute ar putea fi acoperite de ONG-uri sau organizaţii non-profit contractate sau în parteneriat cu APL, sau prin redistri-buirea de către APL a propriilor servicii.

Ministerul poate înainta, de asemenea, cerinţe foarte con-crete pentru Planurile de Protecţie Socială Comunitară ale APL, de ex. că nici un copil sub trei ani nu poate fi plasat într-o instituţie rezidenţială după o anumită dată. Apoi, APL trebuie să indice în Planurile lor de Protecţie Socială Comunitară cum intenţionează să aibă grijă de copiii, care, în caz contrar, ar fi plasaţi în instituţii. Directiva Ministerului poate indica, de asemenea, că economiile ob-ţinute de la închiderea unei instituţii vor fi returnate APL pentru finanţarea serviciilor alternative. Este probabil că APL vor avea nevoie, iniţial, de sprijinul şi îndrumarea autorităţilor centrale, în special, a MMPSF şi, eventual, a ONG-urilor cu experienţă de planificare anuală, în pro-cesul de planificare până când angajaţii APL vor acumula suficiente competenţe tehnice de planificare şi raportare.

3. Ministrul va raporta anual Parlamentului cu privire la Planurile de Protecţie Socială Comunitară ale APlÎn afară de îndrumări şi sprijin, oficialii Ministerului vor avea, de asemenea, rolul de consiliere a Ministrului cu privire la calitatea Planurilor de Protecţie Socială Comu-nitară prezentate. Ei vor face recomandări Ministrului privind propunerile prezentate de APL, care vor fi realis-te, realizabile şi vor corespunde priorităţilor de asistenţă socială ale Ministerului. Propunerile aprobate de către Ministru, care vor necesita finanțare din partea Guver-nului vor putea fi finanţate prin transferuri financiare de la autorităţile centrale în baza recomandării Ministrului.

Ministrul va prezenta Parlamentului un raport anual cu privire la procesul de planificare a protecţiei sociale co-munitare, indicând acele APL, care lucrează la realizarea priorităţilor şi obiectivelor guvernamentale în asistenţa socială şi APL, care nu au obţinut rezultatele dorite în procesul de planificare. Este de aşteptat că APL vor dori să fie menţionate în mod pozitiv de către Ministru.

RAPORT DE EVALUARE IMPLEMENTAREA STRATEGIEI...

Documents

Transcript of RAPORT DE EVALUARE IMPLEMENTAREA STRATEGIEI...