RAPORT DE EVALUARE A POLITICILOR PUBLICE DIN DOMENIUL ...

,

Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Page | 1

ONG-uri, actori relevanți în societatea civilă

RAPORT DE EVALUARE

A POLITICILOR PUBLICE

DIN DOMENIUL CONSILIERII

Cod proiect: 109880

Componentă 1 - Apel: POCA/111/1/1/Dezvoltarea și introducerea de sisteme și

standarde comune în administrația publică ce optimizează procesele decizionale orientate

către cetățeni și mediul de afaceri în concordanță cu SCAP/1/Dezvoltarea și introducerea de

sisteme și standarde comune în administrația publică ce optimizează procesele decizionale

orientate către cetățeni și mediul de afaceri în concordanță cu SCAP.

,


Page | 2

TERMINOLOGIE SPECIFICĂ DOMENIULUI

CARIERĂ (CARIERĂ PROFESIONALĂ)

„Traseul parcurs de o persoană în profesarea unei activități pentru care s-a pregătit,

trecând prin diverse funcții, posturi și roluri.“ (Tomşa, Drăgan, & Ozun, 2007, p. 16)

„Traseul parcurs de o persoană în profesarea/exercitarea unor activități/munci care

presupun o anumită pregătire și formare, concretizate în capacități și competențe specifice,

atestate, certificate și dovedite în exercitarea profesiilor, în realizarea sarcinilor reclamate de

acestea. Cariera presupune o suită de activități și ocupații aferente unor profesiuni, posturi,

funcții, status-roluri etc. exercitate de către o anumită persoană de-a lungul vieții.“ (Dumitru,

2008, p. 204)

CONSILIEREA CARIEREI

„Un proces de abordare globală a individului sub toate aspectele vieții sale personale,

profesionale și sociale și are drept conținut acordarea de servicii de informare, consiliere și

orientare în scopul sprijinirii acestuia – în orice etapă a vieții – pentru dezvoltarea carierei

personale prin luarea unor decizii potrivite pentru sine în sfera educației, muncii și vieții

comunitare“ (Jigău, și alții, 2007, p. 13).

„Consilierea carierei semnifică procesul de compatibilizare maximă între resursele,

cerințele, aspirațiile, valorile și interesele unui individ și oferta reală din domeniul educației,

formării și integrării socio-profesionale. [...] Consilierea carierei este un serviciu social care

inițiază o abordare globală a individului, sub toate aspectele semnificative ale vieții și rolurilor

asumate în școală, profesie, viață socială sau comunitară, familie, timp liber etc. și se

materializează prin toate categoriile de servicii de informare, consiliere și orientare oferite

solicitanților de către consilieri.“ (Jigău, și alții, 2003, p. 7)

,


Page | 3

ORIENTAREA ÎN CARIERĂ

„Program sistematic în care, prin îmbinarea cunoștințelor teoretice cu experiența

practică, se urmărește facilitarea dezvoltării și managementului carierei personale.“ (Crăciun,

2017)

„Însumează diferite tipuri de servicii (informare, evaluare, consiliere și educație pentru

carieră) ce vizează dezvoltarea personală și dezvoltarea carierei, precum și adaptarea

persoanelor la nivel educațional.“

CONSILIEREA ÎN CARIERĂ

„Vizează dezvoltarea abilităților unei persoane sau grup de persoane pentru soluționarea

unor dificultăți specifice legate de carieră (indecizie, anxietate legată de carieră, insatisfacție

academică, plan de carieră etc.). Consilierea în carieră este o intervenție psihologică

specializată. Ea desemnează procesul prin care persoana este asistată în vederea soluționării

unor dificultăți legate de managementul carierei personale și a dezvoltării resurselor

personale.“ (Crăciun, 2017)

PLANIFICAREA CARIEREI

„Ca parte a procesului de consiliere de carieră, ar trebui să atingă următoarele aspecte:

să îndrume beneficiarul să treacă printr-un proces de autocunoaștere profund, să îl ajute să ia

cea mai potrivită decizie de carieră, să îl ghideze în identificarea și în dezvoltarea acelor

competențe transversale care să îi îmbunătățească șansele de integrare, să îl ajute să identifice

și să păstreze echilibrul între obiectivele și scopurile legate de viața personală și cele legate

de carieră și, mai ales, să contribuie la conștientizarea de către client a strategiei proprii de

dezvoltare personală.“ (Crăciun, 2017)

ORIENTARE PROFESIONALĂ (VOCAȚIONALĂ)

„Prin Orientarea Profesională sau Vocațională se încearcă, de fapt, realizarea unui acord

între abilitățile umane sau potențialul aptitudinal și paleta largă a profesiunilor existente pe

piața muncii. În amplul proces de modelare a aptitudinilor în funcție de cerințele sociale, care

,


Page | 4

începe din copilărie și se continuă chiar după terminarea studiilor, Orientarea Vocațională are

în atenție îndrumarea către o meserie sau alta, reorientarea celor care practică deja o anumită

profesie, remodelarea potențialului uman și chiar recuperarea resurselor umane. Consilierea

și Orientarea este considerată ca fiind a treia forță în educație, alături de școală și administrația

școlii, datorită contribuțiilor aduse modificării comportamentale prin învățarea despre sine,

prin informațiile oferite despre cerințele unei meserii, prin cunoașterea strategiilor optime de

obținere a unui loc de muncă etc. La ora actuală această disciplină este prezentată ca o

dezvoltare a carierei, în sensul unui proces de trecere de la o poziție la alta în cadrul aceleași

meserii sau dintr-un domeniu de activitate la altul, cu secvențe și sarcini specifice.“ (Jigău,

Stănescu, Botnariuc, Chiru, & Ghinea, 2000, p. 7)

„Orientarea vocațională sau a carierei implică, însă, mult mai multe dimensiuni,

cunoscute și sub numele factori determinativi în alegerea unei meserii sau în luarea unor

decizii vocaționale.“ (Jigău, Stănescu, Botnariuc, Chiru, & Ghinea, 2000, p. 5)

DEZVOLTAREA CARIEREI

„Dezvoltarea carierei este un proces continuu, o succesiune de alegeri; aceste schimbări

în planul alegerilor și focarelor de interese profesionale sunt generate de schimbările care apar

atât în plan personal (datorită educației, formării, experienței acumulate, accesului la noi

informații), cât și în cel al mediilor de muncă (progresul economic, social, tehnologic);

Luarea deciziei și planificarea dezvoltării carierei este un proces care poate fi învățat și

aplicat de-a lungul vieții; pentru aceasta este necesar a fi parcurse etape precum: identificarea

problemei, culegerea de informații, emiterea de alternative, evaluarea opțiunilor și

dezvoltarea de planuri de acțiune;

În alegerea carierei sunt implicați factori multipli: interese, aptitudini, achiziții școlare,

deprinderi, nevoi, valori, imagine de sine, alți factori subiectivi;

Experiența anterioară influențează nevoile și interesele actuale: recunoașterea și

valorificarea achizițiilor anterioare valoroase este importantă pentru dezvoltarea carierei;

,


Page | 5

Contextul social influențează opiniile indivizilor: așteptările colegilor, profesorilor,

părinților, rudelor, altor persoane semnificative sau societatea în general pot avea un impact

semnificativ în conturarea deciziilor cu privire la carieră;

Mitul unei singure „profesiei potrivite" este păgubitor și inexact: orice persoană poate

avea succes și satisfacții profesionale în mai multe ocupații sau domenii profesionale;

Imaginea de sine pozitivă, realistă și încrederea în forțele proprii are o importanță

particulară în conturarea opțiunilor și dezvoltarea carierei unei persoane;

Șansa poate fi „pregătită" și nu doar așteptată; atitudinea personală activă mărește

probabilitatea de succes în dezvoltarea carierei.“ (Jigău, și alții, 2007)

CONSILIERE PSIHOLOGICĂ

„ Sprijinul și ajutorul acordat acelor persoane care, în anumite momente ale existenței

lor, au dificultăți în adaptarea la solicitările vieții, manifestate prin disfuncționalități și

dezechilibre ale structurilor lor de personalitate.“

„Consilierea psihologică este o activitate psihologică profesionistă centrată pe relația de

ajutor, care se adresează persoanelor sănătoase aflate într-o situație de impas cu privire la

rezolvarea unor situații de criză, sociale, profesionale sau familiale, de dificultate în adaptare,

relaționare și integrare socială. Cheia tuturor intervențiilor circumscrise consilierii este

dezvoltarea unor noi strategii de coping existențial, activarea resurselor blocate,

complementare sau compensatorii, astfel încât persoană să-și găsească propriile soluții,

unificându- și potențialul de care dispune. Două pârghii psihologice semnificative, în actul

asistării clientului, sunt:

- Autoacceptarea, prin explorare de sine, conștientizare și schimbare a

perspectivei evaluative asupra problemelor de viață.

- Modificarea realistă și pozitivarea imaginii de sine.

,


Page | 6

Relația terapeutică se configurează dinamic între doi poli: clientul și consilierul. Relația

dintre cei doi creează un spațiu psihologic al cunoașterii și rearmonizarii, al confidențialității,

autenticității și acceptării, un spațiu relațional, informațional și energetic creat de natură

interconectivă a întâlnirii terapeutice. Consilierea psihologică corespunde unei dinamici

procesuale de explorare împreună, astfel că cei doi actori implicați (cel care asista și asistatul),

descoperă împreună noi modalități de reevaluare, decizie și acțiune, după ce au lucrat

împreună la descifrarea simbolică a reacțiilor, simptomelor și evenimentelor provocatoare.

Consilierea este o activitate comună a consilierului și clientului, în care respectul mutual este

vital. Prin această formă de relaționare se facilitează formarea și dezvoltarea abilității de a lua

decizii din partea clientul, care își va rezolva singur problemele, generarea și catalizarea

alternativele planurilor de viață, ajutând în descoperirea și alegerea soluțiilor viabile.

Consilierea psihologică presupune un număr mai redus de ședințe față de psihoterapie

utilizând metode și tehnici similare acesteia, însă diferența esențială constă în faptul că în

consilierea psihologică se vizează prevenția apariției tulburărilor, respectiv se adresează

persoanelor sănătoase din punct de vedere psihologic. Este mai curând o activiate suportivă,

jalonată de scopuri imediate, clarificatoare, ținând mai puțin cont de procesele inconștiente.

Astfel, scopul consilierii este folosirea mai eficientă a resurselor personale, în vreme ce al

psihoterapiei este cel de restructurare a personalității. Cele două aspecte se completează

reciproc, în sensul că o utilizare mai eficientă a resurselor presupune și o modificare a

personalității, iar restructurarea acesteia din urmă conduce firesc la o mai corectă și optimă

utilizare a resurselor proprii. Psihoterapia și consilierea sunt astfel absorbite într-un proces

unic de dezvoltare personală și autotransformare, cu nuanțări, accente și redirecționări de la

o etapă la altă a vieții, de la un context de evenimente la altul. În consecință, scopul în

dezvoltarea personală este armonizarea și unificarea Eu-Sine, optimizare, autotransformare și

maturizare a persoanei în dinamica sa evolutivă. Indicatorii aceste realizări sunt

conștientizarea extinsă de sine, dezvoltarea propriilor capacități evolutive, asumarea și

redirecționarea responsabilă și evolutivă a propriului scenariu de viață.

,


Page | 7

Consilierea are un caracter formativ, se axează pe dezvoltarea unor abilități practice sau

personale. Astfel, prin consiliere psihologică se urmărește:

- Autocunoașterea

- Optimizarea și dezvoltarea personală

- Adaptarea cât mai eficientă la mediul extern

În calitatea lor de relații umane, consilierea, terapia și dezvoltarea personală se bazează

pe trei resurse de bază: empatie, respect și adevăr. Pe baza acestora, ele răspund la întrebări

iminente și al căror răspuns ajută mult în clarificarea drumului de parcurs de către fiecare în

parte, între care: „Cine sunt eu?”, „În ce direcție mă îndrept?”; „Care este scopul acestei

călătorii?”; „Cine ar putea să mă ghideze în alegerile mele?”. Consilierea psihologică

facilitează autocunoașterea, creșterea respectului față de sine și față de ceilalți, și a

autovalorizarii, pentru ca persoană să își poată exprimă personalitatea și să își construiască

relații în funcție de nevoile și dorințele proprii.“ (Consilierea psihologică, 2018)

EVALUARE PSIHOLOGICĂ

„Evaluarea psihologică este un set de proceduri utilizate de o persoană pentru

dezvoltarea unor imagini, pentru a lua decizii și a verifica ipotezele despre modelele de

caracteristici ale unei alte persoane, modele care-i determină acesteia din urmă

comportamentul în interacțiune cu mediul. Scopurile evaluării includ în general: 1.

Producerea de imagini (putem dezvolta descrieri și imagini despre o anumită persoană);

2. Producerea de decizii (evaluarea persoanei are ca finalitate producerea de decizii despre

relația acelei persoane cu mediul ei actual sau cu mediile posibile: adecvare, normalitate,

funcționalitate, disfuncționalitate); 3. Verificarea de ipoteze, construirea unei teorii (evaluarea

ca suport pentru testarea ipotezelor despre personalitate).“ (Minulescu, 2003)

TESTE DE APTITUDINI

Aptitudinea poate fi definită ca oricare caracteristică ce determină un răspuns individual

ca reacție la un anumit tratament sau proces de învățare. Un test de aptitudine este menit să

măsoare caracteristicile care influențează răspunsul probabil sau potențial la stimulii de

,


Page | 8

mediu. Rezultatele testului sunt adesea folosite pentru a prezice performanța viitoare.

Caracteristicile comune asociate testelor de aptitudine includ inteligența, calificarea / interesul

în carieră și personalitatea. Aptitudinea este de obicei identificată ca o caracteristică a unui

individ. Cu toate acestea, succesul este definit atât de caracteristicile individului, cât și de

mediul în care individul există. Aptitudinile pentru realizarea academică ridicată nu pot fi

realizate fără experiența necesară pentru a învăța și acumula experiențe.

PSIHODIAGNOZĂ

„Psihodiagnoza este activitatea specifică care folosește intermedierea prin diferite tipuri

de instrumente pentru a obține informații valide despre structura, dinamica psihică și

personalitatea unei persoane. Ca instrumente sunt utilizate: testul psihologic; alte metode

precum observația comportamentului verbal sau non-verbal; interviul.“ (Minulescu, 2003)

PSIHOTERAPIE

„Termen utilizat pentru prima dată în 1 B72 de Daniel Hack Tuke pentru a desemna

"magnetismul animal", sugestia și hipnoza. Prima definiție a p. apare însă in 1 BB9 la von

Eeden într-o formulare ce-și păstrează și astăzi actualitatea: "orice metodă care utilizează

mijloace psihologice pentru a combate boala prin intermediul funcțiilor psihice". În pofida

acestor evocări tardive, p. are o (pre)istorie milenară ale. cărei rădăcini se regăsesc în

practicile arhaice de intervenție asupra suferinței fizice și sufletești: magia, șamanismul,

ritualurile, medicina sacerdotală etc. Abia la jumătatea secolului al XIX-lea, odată cu

introducerea hipnozei și procedurilor sugestive (Charchot la Salpetriere, Bernheim la Nancy)

și a "tratamentului moral" (Pinel la Bicetre, Reil la Halle) in clinica psihiatrică, p. Devine o

metodă de bază in tratamentul tulburărilor psihotice și nevrotice. Sub influența lui Pierre Janet

și mai ales a lui Freud, după 1900 p. a cunoscut o dezvoltare înfloritoare. Astăzi sub această

denumire sunt reunite metode și proceduri foarte diverse de intervenție psihică asupra

psihismului. bazate pe recunoașterea originii psihice sau psihosociale a nebuniei sau a altor

manifestări psihice deviate de la axa normalității. Dintre numeroasele accepțiuni ale

termenului reținem: a. ansamblu de metode de tratament ale tulburărilor psiho-

,


Page | 9

comportamentale și adaptative, utilizând mijloace elaborate În scopul exercitării unei

influențe favorabile, sistematice și metodice asupra unui individ sau a unui grup. Este

accepțiunea "tradițională" a termenului, conform căreia p. este concepută prin analogie cu

modelul clasic al consultației medicale al cărei țel este ''vindecarea'', Înlăturarea "durerii",

ameliorarea "suferinței"; b. aspect major al relației medic-bolnav, vizând calitatea actului

medical, prescripțiile terapeutice, modalitățile de comunicare etc. ce conferă sau nu

eficacitatea demersului terapeutic. Se vorbește în acest sens de boli iatrogene sau induse prin

atitudinile alarmiste, de suspiciune, neîncredere, abandon ale medicului față de bolnav; c.

terapie pentru "normali". Este accepțiunea cea mai recentă a termenului În cadrul căreia p.

este înțeleasă ca instrument de dezvoltare a personalității în direcția maturității, competenței

și autorealizării. Obiectivele operaționale sunt, în acest caz, mărirea insight-ului, mărirea

auto-acceptării, strategii mai eficiente pentru înfrângerea dificultăților, amplificarea forței

eului, consolidare generală. Protagoniștii actului terapeutic, în această ultimă accepțiune, nu

mai sunt "medicul" și "pacientul", ci specialistul psihoterapeut și "subiectul". În centrul

oricărei p., indiferent de variantele sale particulare (hipnoză, persuasiune, susținere,

explorare, raționalizare etc.), se află comunicarea interumană, trăită în relația duală sau în

grup, prin intermediul căreia se realizează influențarea subiectului in raport cu intenția

terapeutică a metodei (suprimarea, modificarea, sau atenuarea simptomelor psihopalologice,

învățarea unor noi “patternuri“ adaptive, înflorirea personalității etc.). Există la ora actuală un

număr imens de forme și variante de p., estimat la peste 200 (J . O .Porchaska, J . K . , Narcoss,

1 983). Diversitatea și eterogenitatea orientărilor p. contemporane nu este întâmplătoare . Ea

este rezultatul multitudinii de scopuri. mijloace, concepții teoretice, niveluri de adresabilitate,

formule organizatorice. De aceea și sistematizările actuale ale p. sunt departe de a fi

atotcuprinzătoare, fiecare factor de diversitate putând constitui un criteriu independent de

diferențiere și clasificare. De regulă, se face distincție între: a. p . individuală și p. colectivă.

Aceasta din urmă, spre deosebire de prima, care se desfășoară în cadrul unei relații de tipul

"face to face", își propune să valorifice acțiunea factorilor sociali și psihosociali, în

procesualitatea formării și dezvoltării persoanei umane. Metodele , tehnicile, variantele p. de

,


Page | 10

grup sunt numeroase, majoritatea dintre ele fiind rezullatul adaptării terapeuticii individuale

la formatul de grup. b. Se mai disting p. raționale, dinamice și p. comportamentale. Criteriul

avut în vedere, în acest caz, este pârghia instrumentală (tehnica, procedeul, "trucul") utilizată

de psihoterapeut pentru a acționa la nivelul proceselor. conștiente (p. raționale) sau

inconștiente (p. dinamice) sau pentru a antrena formarea unor noi strategii comportamentale

(p. comportamentale). În categoria p. raționale sunt incluse: "anamneza personală" a lui Jung,

p. non-directivă a lui C. Rogers, p. prin consiliere (counselling) , p. de direcție , p.

existențialiste, și metodele mai noi, p. rațional-emotivă (Albert Ellis) , p. realității (William

Galsser). Dintre p. dinamice menționăm: psihanaliza clasică și variantele sale moderne

(simplificările - Slekal; amplificările – M. Klein, Lacom; modificările – Sulliman, Horney

etc.), hipnoza, sugestia în stare de veghe ( P . Janet. Charchot, Bernheim), analiza

tranzacțională (Eric Berne), p. prin strigăt primal (Arthur Jonan). P. comportamentale sunt

reprezentate prin: p. de desensibilizare. p. de aversiune. metodele de relaxare (antrenamentul

autogen – Schultz; relaxarea musculară progresivă – Jacobson), biofeedback-ul (Kamija), p,

comportamentală , bazată pe principiile reflexologiei (Pavlov) și ale condiționării operante

(Skinner) și pe teoriile învățării. c. Se distinge și între p . directive, în cadrul cărora

practicianul este principalul agent al schimbării subiectului (sugestia, hipnoza, terapiile de

reeducare și susținere , p. rațional-emotivă, p. realității, psihanaliza și variantele sale, p.

comportamentale, etc.) și p , non-directive care plasează responsabilitatea procesului

terapeutic la subiect, rolul psihoterapeutului fiind de facilitator, de catalizator al schimbării

acestuia ( p . nondirectivă, p . existențialistă, gestalt-terapia (Fr. Perls), analiza tranzacțională,

grupul de întâlnire, etc.). d. Distincție între p. de restructurare, care se adresează "nevoilor"

de deficit ale subiectului, fiind utilizate in tratamentul nevrozelor, sociopatiilor și al unora

dintre tulburările psihotice, și p. de dezvoltare, orientate spre "motivațiile de creștere", care

sunt utilizate din ce în ce mai frecvent în sfera normalității psihice ca mijloc de ridicare a

calității umane a vieții.“ (Zamfir & Vlăsceanu, 1998)

,


Page | 11

INSTITUȚII LA NIVEL NAȚIONAL, CU ATRIBUȚII ÎN CONSILIERE

INTRODUCERE

1. Structura serviciilor de consiliere și orientare în carieră din România. Sistemul de

consiliere și orientare în carieră din România este alcătuit din două rețele:

a) rețeaua serviciilor de consiliere din educație și formare profesională

b) rețeaua serviciilor pentru ocupare a forței de muncă

Rețeaua națională a serviciilor de consiliere din educație și formare profesională este

alcătuită din:

a) serviciile de consiliere și orientare din învățământul preuniversitar (de vor detalia)

b) serviciile de consiliere și orientare din învățământul universitar (…)

c) serviciile de consiliere și orientare oferite în cadrul centrelor comunitare de învățare

permanentă (din 2017).

Conform procedurilor aprobate de guvern, centrele comunitare pot fi înființate ca

instituții publice de subordonare locală sau ca activități pe lângă o instituție de subordonare

locală finanțată integral din bugetul local, cu condiția încadrării în numărul maxim de posturi

al unității administrativ teritoriale, aprobat prin buget. Acestea pot fi finanțate din venituri

proprii ale autorităților locale, granturi sau alte tipuri de finanțări interne și/sau externe,

donații, sponsorizări, taxe de participare, care sunt aprobate ca taxe speciale.

Centrele pot fi frecventate atât de copii, cât și de adulți, însă înființarea lor are ca

principală țintă încurajarea adulților cu vârste între 25 și 64 de ani să participe la activități de

învățare pe tot parcursul vieții, obiectivul fiind creșterea gradului de participare la astfel de

activități de la 1,5% cât este în prezent, la 10% în 2020.

Fiecare centru va acoperi minimum patru arii de competență: management/coordonare,

servicii educaționale, utilizarea noilor tehnologii de informare și comunicare, administrativ-

financiar.

,


Page | 12

Activitatea centrelor comunitare de învățare permanentă are în vedere:

• Facilitarea integrării/reintegrării membrilor comunității pe piața muncii;

• Creșterea șanselor de integrare socio-profesioală și de dezvoltare personală;

• Creșterea nivelului de educație a membrilor comunităților;

• Identificarea periodică și satisfacerea nevoilor de educație permanentă la

nivelul comunității locale pentru toate categoriile: copii, tineret sau adulți;

• Oferirea de informații actualizate și complete referitoare la tipurile de servicii

educaționale formale și non-formale diponibile în comunitate;

• Dezvoltarea și diversificarea serviciilor educaționale și a competențelor sociale

și profesionale.

2. Serviciile de consiliere și orientare din învățământul preuniversitar sunt asigurate

prin:

cabinetele școlare și interscolare de asistență psihopedagogică, centrele școlare

de educație incluzivă, coordonate de către centrele județene de resurse și de asistență

educațională;

programele școlare specifice ariei curriculare “Consiliere și orientare”;

programe specifice de consiliere și orientare educațională/ școlară organizate de

către unitățile de învățământ în parteneriat cu alte instituții guvernamentale și

nonguvernamentale.

INSTITUTUL DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

„Creat în 1990 ca o măsură politica reparatorie, după închiderea abuziva a fostului

Institut de Cercetări Pedagogice și Psihologice („Afacerea Meditația Transcendentală”,

1982), ISE și-a centrat activitatea pe dezvoltarea propriei capacități instituționale, furnizarea

de expertize profesioniste și relansarea interesului public pentru cercetarea în domeniul

științelor educației.

,


Page | 13

Pe parcursul celor 22 ani de existenta, politica de dezvoltare instituțională a ISE a

urmărit următoarele scopuri:

• Selecția și formarea unei noi generații de experți în științele educației. În momentul

înființării ISE, nucleul de plecare l-a constituit un grup de cercetători cu experiență, la

care s-au adăugat profesori din învățământul preuniversitar și tineri absolvenți ai

facultăților non-pedagogice. Reamintim faptul ca, după 8 ani de stagnare și interzicere

oficiala, singurii specialiști ai acestui domeniu erau formați in anii 60-70 (în anul 1990 se

estima ca deficitul de psihologi ai României era de 800). Tot în anul 1990 au fost

reînființate catedrele de pedagogie, psihologie și sociologie. Primii absolvenți ai acestor

facultăți au fost angajați de ISE în anul 1995 si, de atunci, procesul de întinerire și

reînnoire a domeniului continuă permanent.

• Dezvoltarea capacitații instituționale a ISE. Pentru a răspunde noilor exigente

(expertiza la nivel național, deschidere spre societatea civilă, detașarea de ideologie,

profesionalism, posibila competiție cu expertiza străină), Institutul de Științe ale Educației

avea nevoie de un cadru organizațional și de un suport logistic pe măsură. Din acest motiv,

politica ISE a fost orientată spre diversificarea funcțiilor (cercetare-dezvoltare, dar și

formare și evaluare), extinderea parteneriatelor și dotarea institutului cu echipamente și

instrumente adecvate pentru munca intelectuala.

• Abordarea interdisciplinara și pragmatica a unor probleme concrete ale sistemului

educativ din România. Paradigma epistemologica cu care operează ISE este cea a

științelor educației. Aceasta presupune că nu se pleacă de la contextul aprioric al unei

discipline date, care să cuprindă și să explice toate faptele de educație. Centrul de atenție

este problema de rezolvat, care poate fi „practica”, în sens decizional și operațional, dar

și „teoretică”, adică analitică și conceptuală. Aceasta obligă la o muncă în echipă, la

confluența metodelor și conceptelor din diverse domenii disciplinare, mai mult sau mai

puțin „pedagogice” (pedagogia, psihologia, sociologia, filosofia, lingvistica,

antropologia, economia, matematica, informatica, biologia etc.) și centrarea pe probleme

precise.

,


Page | 14

• Deschiderea internațională. După atâtea decenii de izolare forțată, opțiunea pentru

cooperare și parteneriat extern s-a dovedit o cale eficienta de recuperare a timpului

pierdut. Aceasta opțiune a fost determinata nu doar de considerente culturale, dar și de

insuficiența mijloacelor oferite de autoritățile naționale. Ca urmare, în aceasta viziune

pragmatica, multe dintre dotările ISE (biblioteca, echipamente informatice, mijloace de

imprimare, posta electronica) și programele de formare în străinătate au fost finanțate de

parteneri externi.“ (Conform site-ului oficial al Institutului de Științe ale Educației)

„Încă din primii ani de activitate coerentă și susținută, concomitent cu angajarea unor

profesioniști tineri, dar și prin implicarea unor personalități din domenii conexe de activitate,

ISE s-a dovedit a fi un promotor al orientării și consilierii profesionale.“ (Crăciun, 2017)

Primele contacte cu ideea de consiliere de carieră și primele legături cu și dintre viitorii

specialiști din cadrul centrelor de informare, orientare și consiliere profesională, aparținând

mai multor universități din țară (Universitatea din București, Universitatea de Vest din

Timișoara, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Universitatea Al. I. Cuza din Iași ) au fost

mediate de participarea ISE, într-un proiect TEMPUS, care prevedea stagii de formare pentru

specialiștii din centrele de consiliere în universități din Suedia, Germania, Franța și Anglia.

Studiile și cercetările realizate de echipa de cercetători coordonată de Prof. Dr. Mihai

Jigău, de-a lungul timpului, au constituit material de lucru și de studiu pentru specialiștii din

centrele de orientare și consiliere profesională. Menționăm aici: „Consilierea carierei.

Compendiu de metode și tehnici“ (Jigău, și alții, 2007), „Consilierea carierei. Un model

deschis și flexibil“ (Jigău, 2005), „Utilizarea tehnologiilor informatice și de comunicare în

consilierea carierei“ (Jigău, și alții, 2002), „Program informatizat de consilierea carierei“

(Jigău, Botnariuc, Chiru, Cîrlea, & Ghinea, 2001), „Evaluarea activității de consiliere a

carierei“ (Jigău, Botnariuc, Chiru, Cîrlea, & Ghinea, 2001), „Consiliere și orientare. Ghid“

(Jigău, Stănescu, Botnariuc, Chiru, & Ghinea, 2000), „Consilierea carierei adulților“ (Jigău,

și alții, 2003), „Cod etic și standarde de calitate în consilierea carierei“ (Jigău, și alții, 2004).

,


Page | 15

Problematica consilierii a fost abordată, direct sau indirect, și în alte studii girate de ISE:

„Perspective asupra dimensiunii de gen în educație“ (Balica, Fartușnic, Horga, Jigău, &

Voinea, 2004), „Orientări și valori ale tinerilor cu privire la carieră și muncă. Dificultăți în

angajarea tinerilor în muncă. Tinerii în mediul de afaceri. Investigație sociologică pe bază de

interviu și chestionar“ (Dalu & Manu, 2008), „Experiențe educaționale non-formale în viața

tinerilor“ (Mitulescu & Simache, 2008), „Analiza nevoilor de consiliere pe toată durata vieții“

(Laroche, Muscă, Botnariuc, Tăsica, & Țibu, 2008), „Identificarea nevoilor de informare și

de alte servicii pentru tineri“ (Mitulescu, și alții, 2005)

„Analiza sistemului de învățământ preuniversitar din România din perspectiva unor

indicatori statistici. Politici educaționale bazate pe date“ (Apostu, și alții, 2015) propune

„diversificarea rolurilor personalului din educația și formarea profesională a adulților, prin

noi roluri precum facilitatori online, mentori, coach, consilieri de carieră, evaluatori de

competențe, designeri de formare etc., care să răspundă nevoilor din ce în ce mai diverse ale

potențialilor beneficiari de programe de educație și formare a adulților“.

„Formarea profesională continuă în România“ (Jigău, și alții, 2008). Volumul

radiografiază principalele probleme cu care se confruntă consilierii educaționali, școlari și de

carieră, mulți dintre ei și cu roluri în procesele de formare continuă, legislația internațională

cu efecte asupra celei naționale („Declarația de la Lisabona“ – 2000, „Declarația de la

Copenhaga“ – 2002, „Strategia pe termen scurt și mediu pentru formarea profesională

continuă 2005-2010“, „Planul Național de Acțiune în domeniul Ocupării“ – 2006, „Planul

Național de Dezvoltare 2007-2013“). De asemenea, sunt analizate și numeroase studii de caz,

realizate pe baza unor interviuri cu specialiștii din domeniu. Studiul „Sistem de monitorizare

a absolvenților în perspectiva consilierii pe toată durata vieții“ (Muscă, și alții, 2007) propune

metode și instrumente de cercetare pentru acoperirea nevoii de monitorizare a absolvenților

studiilor liceale și de meserii, după modele europene verificate în practică. Din nefericire, nici

acum, la aproape zece ani de la publicarea studiului, standardele care se doreau a fi atinse sunt

mult prea ridicate pentru resursele alocate. Principalele două măsuri prioritare pentru

Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, erau, la acea vreme: „1. diversificarea și

,


Page | 16

multiplicarea serviciilor de consiliere și orientare în carieră pe parcursul întregii vieți, care au

un rol important în îndeplinirea obiectivelor prevăzute în documentele de politică

educațională și de ocupare. […]; 2. dezvoltarea sistemului de evaluare și monitorizare a

progreselor înregistrate în domeniul învățării permanente“. Realitatea contemporană ne-a

adus în fața momentului recunoașterii necesității unui astfel de proiect, la nivel național.

Primii pași au fost făcuți la nivel universitar, prin includerea unor informații legate de

angajabilitatea absolvenților, ca și de oferirea unor servicii de suport și consiliere, în

evaluările periodice ale ARACIS.

Proiectele derulate de către Institutul de Științe ale Educației, în parteneriat cu diferite

structuri din străinătate au fost, de asemenea, o bună ocazie de învățare și de schimburi de

bune practici pentru consilierii din serviciile universitare de carieră. Menționez aici „Virtual

Guidance“, un proiect transnațional, finanțat de Comisia Europeană prin sub-programul LLP

– Leonardo da Vinci (2009-2011), în cadrul căruia am primit vizite ale colegilor din diferite

universități și am participat la schimburi de bune practici și conferințe, cu scopul de a crește

gradul de utilizare a noilor tehnologii a informațiilor în rândul consilierilor, pentru oferirea de

servicii de informare, orientare și consiliere profesională. De asemenea, extrem de util pentru

dezvoltarea serviciilor de carieră, amintim programul „Euroguidance România“, derulat

începând din 1999 și până în prezent, cu finanțarea Comisiei Europene: „misiunea specifică

a Euroguidance România este să promoveze dimensiunea europeană în consiliere și orientare

și să ofere informații cu privire la mobilitate. Scopul este de a oferi informații despre sistemele

și oportunitățile de educație și formare în UE precum și facilitarea schimbului de bune practici

și metodologii între consilieri în scopul sprijinirii mobilității transnaționale pentru educație și

muncă. Principalul grup țintă îl constituie consilierii din rețeaua MECT care își desfășoară

activitatea în instituțiile de învățământ preuniversitar și universitar. Aceștia acționează ca

multiplicatori ai informației, oferind-o în final benefi¬ciarilor direcți ai serviciilor de

consiliere (elevi, studenți, profesori, părinți). Activitățile Euroguidance România se adresează

și practicienilor din rețeaua Agențiilor de Ocupare a Forței de Muncă, dar și celor care oferă

,


Page | 17

servicii de consiliere pentru tineret.“ (Euroguidance România, 2016). [Informații preluate din

(Crăciun, 2017)].

Prin tematicile asumate, prin publicarea Planului Cadru de Cercetare pentru perioada

2017-2020, Institutul de Științe ale Educației rămâne unul dintre cei mai importanți actori ai

cercetării în domeniul consilierii și al serviciilor suport pentru sistemul de educație din

România:

• „Realizarea unor studii și rapoarte de cercetare tematice relevante pentru înțelegerea mai

bună a stării de fapt și/sau pentru pregătirea unor schimbări ale sistemului educațional din

România.

• Realizarea de cercetări sociologice și analize de politici publice în domeniile educației și

tineretului cu privire la incluziunea educațională și socială, tranziția de la educație la piața

muncii, calitatea vieții, rolul tinerilor ca actori ai schimbării sociale și participarea la educația

permanentă.

• Realizarea unor studii tematice comparative la nivel european și internațional pe teme de

interes pentru politicile educaționale din Romania: Evaluarea internațională a performantelor

elevilor în domeniile: matematică, științe, citire-lectură - PISA 2018; Studiul privind

condițiile de viață ale studenților - Eurostudent; Situația copiilor în afara sistemului de

educație - OOSC; Analiza comparativa Cross-Border în domeniul consilierii și orientării;

Educație pentru cetățenie democratică și drepturile omului - Consiliul Europei; Educația

copiilor refugiați - modele de integrare școlară și socială.“

Intervențiile Institutului de Științe ale Educației în domeniul curricular sunt iar de

menționat.

O concluzie a unui studiu al ISE, care se aplică și în domeniul specialiștilor din

cadrul structurilor-suport de CONSILIERE ȘI ORIENTARE, din sistemul de

învățământ universitar și preuniversitar, se leagă de cercetarea „Program de formare:

Consultanța de proces – un model de intervenție“. Programul, elaborat de cercetătorii din

,


Page | 18

Laboratorul de Consiliere și Management Educațional din cadrul Institutului de Științe ale

Educației, a fost inițiat pe baza orientărilor strategice lansate de Ministrul Educației Naționale

și a lacunelor evidențiate de acesta în formarea profesională inițială. Astfel, în documentul

Ministerului Educației Cercetării și Științei (MECS, 2008) intitulat Strategia Națională pentru

Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030 se stipulează: „Îmbunătățirea

sistemului de asigurare a calității în învățământul preșcolar, primar și secundar și formarea

profesională inițială prin susținerea unităților de învățământ preuniversitar în vederea

perfecționării managementului”.

Concluziile principale ale implementării programului sunt:

• „Există cerere de formare, dar MEN nu a luat măsuri eficiente de creare a unei piețe pentru

formare și de finanțare a formării.

• Formabilii sunt slab motivați să participe la cursurile de formare, deoarece pregătirea la

care participă nu este recompensată prin sporuri salariale substanțiale.

• Directorii de unități de învățământ preuniversitar sunt supraîncărcați și ar trebui să fie

degrevați de orele la clasă.“

La o concluzie similară, dar raportată la centrele de consiliere preuniversitare și

universitare, am ajuns și noi, în urma aplicării chestionarelor și a discuțiilor cu

directorii și angajații din structurile menționate:

• Există cerere de formare, dar nu și o piață eficientă pentru formare; finanțarea

acesteia este aleatorie și rămâne la latitudinea ordonatorilor de credit. Nu există o

formă susținută de finanțare: nici a celor care au nevoie de formare în domeniul

consilierii, nici în cea a celor care pot susține programe de formare coerente în

domeniu.

• Consilierii sunt slab motivați să participe la cursuri de formare; nu există

recompense pentru participarea la activități de formare continuă.

,


Page | 19

• Directorii centrelor de carieră, ca și consilierii din învățământul preuniversitar, sunt

supraîncărcați, prin atribuirea unor sarcini nespecifice. Profesorii-consilieri au

normă didactică, ceea ce contravine normelor internaționale.

Cercetătorii din cadrul ISE au realizat și volumul „Consiliere și dezvoltare personală

– clasa a V-a. Ghid pentru profesori“. Ghidul se dorește a fi un instrument practic de facilitare

a înțelegerii și aplicării la clasă a programei școlare de Consiliere și dezvoltare personală clasa

a V-a. El se adresează în mod direct profesorilor diriginți și consilierilor școlari care

realizează ora de Consiliere și dezvoltare personala clasa a V-a. Realizat în anul 2017 și

validat de către practicieni în domeniul consilierii, ghidul oferă informații teoretice, exemple

de unități de învățare, activități de învățare și fișe de lucru care pot fi utilizate de cadrele

didactice la ora de consiliere clasa a V-a, complementar manualului utilizat în mod curent la

clasă și altor tipuri de resurse auxiliare.

Tot în cadrul ISE s-a elaborat studiul comparativ: „Consilierea și orientarea în

curriculumul școlar gimnazial“, sub coordonarea Dr. Speranța Lavinia Țibu; au fost analizate

oportunitatea unui curriculum de consiliere și orientare, pe baza unei metodologii de cercetare

complexe, care analizează consilierea și orientarea din perspectiva curricumului școlar

gimnazial, în contextul schimbării de paradigmă: învățământul axat pe competențe.

TEME DE CERCETARE ALE INSTITUTULUI DE ȘTIINŢE ALE EDUCAȚIEI (ISE) CU

RELEVANȚĂ

ÎN CONSILIERE

ISE. coord. Mihai Jigău (2001), Evaluarea activității de consiliere a carierei,

http://www.ise.ro/wp-content/uploads/2001/08/Evaluarea-activitatilor-de-consilierea-

carierei.pdf.

Extras din text (selectiv):

Institutul de Științe ale Educației - Laboratorul de Orientare Școlară și Profesională - a inițiat

un proiect de cercetare al cărui obiectiv principal este stabilirea unui cadru obiectiv și

,


Page | 20

standardizat al (auto)evaluării activităților de Consiliere și orientare derulate în Centrele de

Asistență Psihopedagogică din România. În acest sens, a fost concepută o schiță a unui

instrument de (auto)evaluare, care a fost supusă atenției și validării tuturor Centrelor Județene

de Asistență Psihopedagogică din țară, inclusiv Centrului Municipal de Asistență

Psihopedagogică București. Astfel, s-a solicitat colaborarea specialiștilor din aceste Centre

pentru:

• Ierarhizarea domeniilor propuse, în ordinea importanței pentru (auto)evaluarea activității

consilierului școlar și a instituției în care acesta lucrează.

• Ierarhizarea, în cadrul fiecărui domeniu, a subdomeniilor (modalități practice de lucru,

indicatori).

• Sugestii asupra calificativelor și propunerii de interpretare și utilizare a (auto)evaluării /

calificativelor obținute în urma completării fișei de (auto)evaluare.

• Alte sugestii și completări.

Au rezultat două instrumente de evaluare (p. 71-77):

f 1: fișa de evaluare a activității consilierului din centrul județean de asistență

psihopedagogică și a activității consilierului din centrul (inter) școlar de asistență

psihopedagogică

f 2: fișa de evaluare instituțională pentru centrul județean de asistență psihopedagogică și de

evaluare instituțională pentru centrul (inter) școlar de asistență psihopedagogic

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------

----

ISE, UNICEF, Coord. Luminița Costache, Ciprian Fartușnic, Traian Vrăsmaș (2015),

Accesul și participarea la educație a copiilor cu dizabilități și/sau CES din școlile

participante la Campania UNICEF. Hai la școală!, http://www.ise.ro/educatia-pentru-

toti-si-pentru-fiecare-accesul-si-participarea-la-educatiea-copiilor-cu-dizabilitati-sisau-

ces-din-scolile-participante-la-campania-unicef-hai-la-scoala


,


Page | 21

Participarea școlară a copiilor cu dizabilități și/sau CES; tranziții școlare (p. 91-93)

Înscrierea copiilor cu dizabilități și/sau CES în învățământul de masă este uneori un proces

firesc, alteori devine un real succes al părinților, în lupta cu atitudinile negative ale diferiților

actori școlari.

• Ponderea copiilor cu certificare (în special certificat de orientare școlară emis de

CJRAE/CMBRAE) din învățământul de masă crește o dată cu trecerea de la grădiniță la

ciclul primar, respectiv de la ciclul primar la gimnaziu. Acest fapt este determinat, cel mai

probabil, de identificarea treptată a situației de dizabilitate/CES, pe parcursul școlarizării.

• Copiii cu dizabilități și/sau CES se află într-o zonă de risc din perspectiva participării la

educație, determinat de rezultatele școlare slabe, de riscul de abandon școlar, de lipsa

sprijinului din partea familiei. Toate acestea reprezintă motive pentru care unele dintre

unitățile de învățământ refuză școlarizarea acestor elevi, pe fondul promovării unei

atitudini elitiste la nivelul întregului sistem de învățământ românesc; astfel de situații

reprezintă, în fapt, o încălcare a dreptului la educație a acestor copii.

• Trecerea de la un nivel de educație la altul se realizează cu provocări, dificultăți sau riscuri

pentru copiii cu dizabilități și/sau CES. Cea mai problematică tranziție, din perspectiva

dezvoltării sociale și afective a acestor copii, pare a fi trecerea de la ciclul primar la

gimnaziu, determinată de nevoia de adaptare la cerințele/ stilul de predare al mai multor

cadre didactice, de complexitatea informațiilor, de creșterea solicitărilor din partea școlii.

Din perspectiva accesului, și mai problematică pare a fi trecerea de la gimnaziu la

învățământul secundar superior (liceu/școală profesională). Această tranziție se realizează

în procente reduse. De cele mai multe ori, aici se încheie parcursul școlar al elevilor cu

dizabilități în școlile de masă. În situațiile în care copiii cu dizabilități și/sau CES continuă

studiile, trecerea se face cel mai adesea către licee sau școli profesionale speciale.

Servicii și resurse pentru sprijinirea parcursului școlar al copiilor cu dizabilități și/sau CES

(p. 94)

• Datele de cercetare au identificat o serie de bariere legate de sprijinul insuficient pe care

acești copii îl primesc în activitățile de învățare.

,


Page | 22

În bună măsură, aceste bariere sunt determinate de calitatea formării personalului didactic:

lipsa obligativității pregătirii în domeniul educației incluzive din programele de formare

inițială a cadrelor didactice ce predau la ciclul gimnazial și cel liceal; lipsa sau insuficiența

componentei practice, aplicate, din multe dintre cursurile de formare continuă pe tematica

incluziunii copiilor cu dizabilități și/sau CES.

• Din punct de vedere numeric, personalul de sprijin pentru copiii cu dizabilități și/sau CES

este insuficient la nivelul școlilor investigate, ca de altfel, la nivelul întregului sistem

educațional românesc. Cercetarea a identificat nevoia de revizuire a sistemului de normare

a personalului de sprijin astfel încât acesta să facă față diversității nevoilor de sprijin ale

copiilor cu dizabilități și/sau CES.

• Asigurarea de spații școlare (cabinete) adecvate pentru lucrul personalizat cu copiii cu

dizabilități și/sau CES și dotarea corespunzătoare a acestora sunt aspecte critice în multe

dintre școlile investigate.

• Deși în România există o piață foarte dezvoltată a auxiliarelor didactice, educația copiilor

cu dizabilități și/sau CES rămâne un spațiu aproape total descoperit din acest punct de

vedere. În general, în activitățile comune cu ceilalți copii nu se utilizează materiale

specifice acestei categorii de elevi. În activitățile individualizate, profesorii de sprijin

improvizează, construiesc, adaptează, împrumută, susținând, nu de puține ori, din propriile

resurse aceste lipsuri. Formula

• de finanțare actuală oferă un sprijin material suplimentar unităților de învățământ care

școlarizează copii cu dizabilități și/sau CES, însă acest lucru se întâmplă numai pentru

costuri salariale, nu și pentru achiziționarea unor materiale didactice sau alte resurse

necesare.

• Resursele instituționale de sprijin pentru copiii cu dizabilități și/sau CES (centre de suport,

de consultanță, de formare, ONG-uri etc.) nu sunt dezvoltate aproape deloc la nivelul

comunităților dezavantajate socio-economic.

,


Page | 23

• Eforturile suplimentare pe care familiile copiilor cu dizabilități și/sau CES le realizează

pentru a acoperi costurile suplimentare de educație a acestora creează un adevărat cerc

vicios, ascunzând costurile reale ale școlarizării acestor copii în învățământul de masă.

• Curriculum și activități de învățare pentru copiii cu dizabilități și/sau CES (p. 94-95)

• La nivelul școlilor există practici variate de elaborare și utilizare a Planurilor de Intervenție

Personalizată (PIP). În lipsa unui sprijin de specialitate, demersurile acestea rămân unele

de "tatonare" didactică, iar PIP-urile rămân, chiar și la peste 10 ani de la implementarea

în sistem, un deziderat.

• Investiția în formarea cadrelor didactice determină schimbări de practici școlare. Astfel,

la nivelul școlilor cuprinse în Campania Hai la școală!, participarea copiilor cu dizabilități

și/sau CES alături de colegi la activități comune a devenit o practică curentă, care poate fi

considerată o practică incluzivă. Se evidențiază o implicare mai amplă a cadrelor didactice

în activarea elevilor, inclusiv a celor cu dizabilități și/sau CES, în activități participative,

de grup, de relaționare în rezolvarea unor sarcini de învățare.

• Datele de cercetare indică faptul că școlile promovează insuficient atitudinea activă a

copiilor cu dizabilități și/sau CES față de sarcinile de învățare, autonomia în învățare; de

multe ori, aceștia au intervenții numai ca urmare a solicitării explicite a profesorului.

• Profesorii reclamă lipsa de timp pentru realizarea de abordări personalizate în activitățile

de predare. Din acest punct de vedere, se evidențiază mai degrabă o „cultură a toleranței”,

decât o practică inclusivă bazată pe valorizarea fiecărui elev, pe efortul de sprijin

individualizat, de dezvoltare a potențialului real al fiecărui copil.

• Adesea, activitățile de sprijin individual pentru copiii cu dizabilități și/sau CES vizează

alfabetizarea de bază și mai puțin sau chiar deloc abilități noncognitive, care au rol major

în dezvoltarea globală a acestora.

• În multe situații, părinții identifică mai bine chiar decât profesorii nevoile de dezvoltare

ale copiilor cu dizabilități și/sau CES, din perspectiva pregătirii lor pentru viața de adult.

Aceasta, pentru că părinții abordează global și pe termen lung problema dezvoltării

propriilor copii, în timp ce profesorii privesc adesea activitatea educațională numai din

,


Page | 24

perspectiva timpului școlar, monodisciplinar sau numai din punctul de vedere al

competențelor teoretice.

• Certificarea situației de dizabilitate sau de CES funcționează uneori ca etichetă, ca barieră

de acces la activități de educație nonformală din afara școlii. Acest lucru atrage atenția

asupra nevoii promovării, la nivelul curriculumului și al climatului școlar, a experiențelor

de învățare care să promoveze valori și atitudini precum respectul pentru celălalt,

valorizarea diferențelor, promovarea activă a incluziunii, interculturalitatea și

nondiscriminarea etc.

• Acumularea de practică și experiență de lucru cu copii cu dizabilități și/sau CES a

familiarizat actorii școlari cu conceptul de evaluare personalizată. Cu toate acestea,

sarcinile de învățare, dar și modalitățile de evaluare a copiilor cu dizabilități și/sau CES

rămân de multe ori generale, prea puțin personalizate la nevoile acestei categorii de copii.

• Există diferențe de percepții și așteptări privind viitorul personal, social și profesional,

între copiii cu dizabilități și/sau CES și părinții lor.

• Se semnalează valorizarea din ce în ce mai importantă a serviciilor de consiliere și sprijin,

de către părinții copiilor cu dizabilități și/sau cu CES.

• Parteneriatul școală – comunitate în vederea susținerii copiilor cu dizabilități și/sau CES

(p. 96)

• Părinții copiilor cu dizabilități și/sau CES reprezintă un factor cheie al incluziunii

educaționale, colaborarea lor contribuind decisiv la susținerea, adaptarea, integrarea

elevilor în școală; unii dintre părinți se implică și facilitează acest demers de colaborare,

dar alții refuză.

• La nivel general, școlile nu percep familia ca un partener educațional real pentru susținerea

nevoilor copiilor cu dizabilități și/sau CES.

• Profesorii joacă un rol major de facilitare a comunicării și relaționării familiilor cu școala;

contribuția lor se realizează atât în direcția acceptării, asumării și susținerii de către familie

a copiilor cu dizabilități și/sau CES, cât și în cea a prevenirii și moderării atitudinilor de

respingere și discriminare manifestate de părinți ai celorlalți elevi.

,


Page | 25

• Responsivitatea părinților cu privire la realizarea și finalizarea demersurilor de certificare

a copiilor cu dizabilități și/sau CES este un factor care poate contribui la dotarea școlii cu

resurse umane și materiale suplimentare necesare pentru susținerea educației incluzive.

• Autoritățile locale definesc sprijinul comunității pentru copiii cu dizabilități și/sau CES

numai din perspectiva facilitării măsurilor de asistență socială, iar responsabilitatea pentru

devenirea copiilor cu dizabilități este considerată ca fiind numai a familiilor.

• Directorii de școli reprezintă actori importanți pentru adoptarea de practici școlare

incluzive la nivelul unităților de învățământ, iar dezvoltarea lor profesională în domeniul

educației incluzive pare a fi definitorie în acest sens.

Ansamblul de concluzii prezentate anterior confirmă ipotezele de cercetare definite inițial și

evidențiază nevoia de construcție și reconstrucție în domeniul educației incluzive în școala

românească, cu intervenții specifice asupra incluziunii copiilor cu dizabilități și/sau CES în

învățământul de masă. Chiar dacă majoritatea aspectelor investigate în cadrul cercetării joacă

rol de bariere în realizarea unei educații adecvate pentru copiii cu dizabilități și/sau CES, de

calitate și în spiritul unei abordări incluzive, se remarcă faptul că intervenții de durată și

complementare, de genul celor promovate prin Campania UNICEF Hai la școală! reușesc să

schimbe măcar parțial practici, idei, atitudini. Toate acestea, în acord cu obiectivul susținerii

dreptului la educație al copiilor cu dizabilități și/sau cu CES, în condiții de egalitate cu ceilalți.

Aspecte Nivel național Nivel județean / local. Reglementări legislative (p. 99)

• Realizarea de clarificări terminologice la nivel legislativ, privind definirea dizabilității în

relație cu sintagma “cerințe educaționale speciale” (CES), armonizarea regulamentelor și

metodologiilor din domeniul educației copiilor cu dizabilități și/sau CES.

• Revizuirea metodologiei de normare a activității profesorului de sprijin și a consilierului

școlar, precum și a responsabilităților și atribuțiilor acestora, în acord cu nevoile de sprijin

real ale copiilor cu dizabilități și/sau CES din școlile de masă.

• Transpunerea, în documentele manageriale de la nivel județean și local, a clarificărilor

terminologice (de exemplu, strategii de intervenție, regulamente de organizare și

funcționare etc.).

,


Page | 26

• Monitorizare, identificare, evaluare

• Realizarea de analize ale sistemelor actuale de certificare a situațiilor de dizabilitate și/sau

CES, care să identifice exemple de bune practici, aspecte problematice, nevoi de corecție.

• Corelarea criteriilor de definire și colectare a informațiilor între instituțiile care culeg date

privind copiii cu dizabilități și/sau CES, prin dezvoltarea unui sistem coerent, unitar,

standardizat, informatizat de monitorizare a acestei categorii.

• Colectarea, la nivel oficial, de date statistice care să releve situația elevilor cu dizabilități

Colectarea de date statistice la nivel local/județean, privind copiii cu dizabilități și/sau

CES (din învățământul de masă/din învățământul special/ aflați în afara sistemului

educațional) și resursele umane care lucrează cu aceștia (profesori de sprijin, consilieri

școlari, logopezi, personal angajat în cadrul CJRAE etc.).

• Implementarea unor demersuri constante de identificare și evaluare timpurie a situației de

dizabilitate și CES, prin constituirea de echipe mobile și/sau CES incluși în învățământul

de masă, astfel încât să se poată stabili, fundamentat pe date de cercetare, strategii de

intervenție (de exemplu, identificarea adecvată a necesarului de resurse materiale,

financiare, umane).

• Colectarea, la nivel oficial, de date statistice privind resursele umane care lucrează cu

copiii cu dizabilități și/sau CES în învățământul de masă și în cel special (profesori de

sprijin, consilieri școlari, logopezi, personal angajat în cadrul CJRAE etc.), pentru

corelarea cu efectivele anuale de elevi.

• Realizarea de evaluări ale fenomenului neșcolarizării în rândul copiilor cu dizabilități, prin

dezvoltarea unui sistem de monitorizare a copiilor neînscriși în sistemul de învățământ, în

care să existe explicit evidențiați copiii cu dizabilități.

• Acces și participare la educație (p. 100)

• Monitorizarea situațiilor de încălcare a dreptului copiilor cu dizabilități și/sau CES de

acces în învățământul de masă.

• Includerea principiilor adaptării rezonabile în standardele de asigurare a calității în

învățământul preuniversitar.

,


Page | 27

• Prevenirea abandonului prin introducerea/ implementarea principiilor adaptării rezonabile

la nivelul școlilor de masă, prin adaptarea resurselor materiale și a resurselor didactice la

nevoile și diversitatea elevilor, inclusiv a celor cu dizabilități și/sau CES.

• Diversificarea serviciilor educaționale, a unui sistem de monitorizare și avertizare

timpurie asupra acestui risc.

• Diversificarea serviciilor de sprijin pentru copii cu dizabilități și/sau CES la nivelul

comunității (centre de suport, de consultanță, de informare și formare etc.), de calitate și

cu costuri rezonabile, în special în zonele defavorizate socio-economic și cultural.

• Servicii și resurse

• Introducerea, în formarea inițială a tuturor cadrelor didactice, a unor discipline, domenii

de pregătire teoretică și practică obligatorie cu relevanță pentru educația incluzivă.

• Dezvoltarea unor programe de formare continuă la nivel național, care să promoveze

principiile educației incluzive și modele de bune practici în activitatea didactică cu copiii

cu dizabilități și/sau CES.

• Redefinirea rolului școlilor speciale, ca și centre de resurse pentru școlarizarea copiilor cu

dizabilități și/sau CES în școlile de masă.

• Dezvoltarea serviciilor de orientare si consiliere

• Dezvoltarea ofertei de formare continuă a cadrelor didactice în domeniul educației

incluzive și al lucrului cu copii cu dizabilități și/sau CES, la nivel județean, de calitate, cu

accent pe aspecte de practică didactică.

• Implementarea unor servicii de consiliere psihologică la nivel de școală/ comunitate de

care să beneficieze cu periodicitate elevii cu dizabilități și/sau CES, precum și părinții

copiilor cu suspiciune de dizabilitate.

• Asigurarea de spații școlare (cabinete) pentru lucrul personalizat cu elevii cu CES și

dotarea corespunzătoare a acestora

• Dezoltarea de filiere personalizate pentru stimularea continuării studiilor post-obligatorii

pentru acești copii.

,


Page | 28

• Elaborarea și implementarea unor măsuri de sprijin pentru școlile care școlarizează copii

cu dizabilități și/sau CES (prioritizare la alocarea de resurse; consultanță pentru elaborarea

și implementarea de proiecte etc.).

• Identificarea unor roluri noi în serviciile de sprijin educațional și social, care să valorizeze

resursele umane existente în proximitatea copilului cu dizabilități și/sau CES (părinții, alte

categorii de personal didactic de la nivelul școlilor).

• Instituirea unui post didactic pentru copiii cu dizabilități și/sau CES în fiecare școală de

masă, cu roluri specifice în vederea participării la identificarea, monitorizarea, consilierea

copiilor cu dizabilități și/sau CES, precum și a profesorilor, elevilor, părinților cre lucrează

cu aceștia.

• Recunoașterea și valorizarea activității cdrelor didactice din școala de masă care lucrează

cu copii cu dizabilități și/sau CES, în diferite forme și contexte de evaluare.

• Curriculum și activități de învățare

• Sintetizarea sistematică și periodică a unor colecții de bune practici privind abordarea

incluzivă la nivelul curriculumului în școala de masă.

• Elaborarea și promovarea de auxiliare didactice (ghiduri, fișe de lucru, materiale didactice

etc.) destinate activității cu diferite categorii de copii cu dizabilități și/sau CES.

• Promovarea unor modalități și practici flexibile de evaluare a rezultatelor școlare ale

copiilor cu dizabilități și/sau CES din școlile de masă, în vederea raportării la progresul

individual și a evitării situațiilor de repetenție.

• Simplificarea metodologiilor care reglementează participarea copiilor cu dizabilități și/sau

CES la evaluările și examenele naționale, în vederea facilitării și creșterii ponderii de

înscriere și participare, în condiții favorabile.

• Promovarea unor oferte variate de activități nonformale la nivelul școlilor de masă, care

să implice activ pe copiii cu dizabilități și/sau CES, alături de ceilalți, în condiții de

egalitate.

• Diseminarea, la nivelul școlilor, a exemplelor de bune practici în domeniul educației

incluzive.

,


Page | 29

• Management și cultură organizațională

• Promovarea principiilor educației incluzive la nivelul activităților de formare a

managerilor școlari.

• Includerea principiilor educației incluzive la nivelul Planurilor de Dezvoltare

Instituțională ale școlilor.

• Parteneriatul școală – familie- comunitate

• Dezvoltarea de materiale de informare și programe de formare destinate părinților copiilor

cu dizabilități și/sau CES, în vederea pregătirii acestora pentru cunoașterea specificului

dezvoltării propriului copil și pentru oferirea de sprijin adecvat.

• Instituirea unor proceduri de responsabilizare a părinților în a iniția procedurile de

certificare a dizabilității propriilor copii, în situația în care cadrele didactice și/sau alți

actori școlari consideră necesar acest lucru.

• Elaborarea unei platforme electronice (sub coordonarea MENCS) care să faciliteze

realizarea unor comunități de practici pentru susținerea integrării în învățământul de masă

a copiilor cu dizabilități și/sau CES.

• Realizarea unor campanii de informare pentru toți actorii școlii pentru o bună cunoaștere

a problematicii dizabilității și a cerințelor educaționale speciale, cu focalizare pe abordarea

pozitivă, susținerea discriminării pozitive.

• Dezvoltarea de activități și proiecte la nivelul comunității pe tema educației incluzive.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------

ISE, coord. Speranța Lavinia Țibu (2016), Consiliere și dezvoltare personală – clasa a

V-a. Ghid pentru profesori, http://www.ise.ro/consiliere-si-dezvoltare-personala-clasa-

a-v-a-ghid-pentru-profesori


Întrucât noile programe școlare vor intra în vigoare începând cu clasa a V-a în anul școlar

2017-2018, am considerat o prioritate focalizarea pe clasa a V-a și elaborarea prezentului ghid

ca răspuns la provocările identificate. El reprezintă o continuare firească a cercetării realizate

,


Page | 30

în anul 2016: Consilierea și orientarea în curriculumul gimnaziu. Studiu comparativ - în care

am oferit informații cu privire la necesitatea și importanța focalizării la ora de consiliere pe

dezvoltarea competențelor noncognitive și am identificat elemente de continuitate și inovație

din experiența românească și a altor state. Prezentul ghid se dorește a fi un instrument practic

de facilitare a înțelegerii și aplicării la clasă a programei școlare de Consiliere și dezvoltare

personală clasa a V-a. El se adresează în mod direct profesorilor diriginți și consilierilor

școlari care realizează ora de Consiliere și dezvoltare personala clasa a V-a. Realizat în anul

2017 și validat de către practicieni în domeniul consilierii, ghidul oferă informații teoretice,

exemple de unități de învățare, activități de învățare și fișe de lucru care pot fi utilizate de

cadrele didactice la ora de consiliere clasa a V-a, complementar manualului utilizat în mod

curent la clasă și altor tipuri de resurse auxiliare.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------

ISE, coord. Speranța Lavinia Țibu (2017), Consilierea și orientarea în curriculumul

școlar gimnazial – studiu comparativ, http://www.ise.ro/consilierea-si-orientarea-in-

curriculumul-scolar-gimnazial-studiu-comparativ


La începutul anului 2016, Ministerul Educației Naționale a aprobat, prin OM

3590/05.04.2016, noile planuri-cadru pentru învățământul gimnazial, clasele V-VIII.

Disciplina Consilierea și dezvoltarea personală poate fi regăsită în noile planuri-cadru pentru

învățământul gimnazial, ca disciplină de trunchi comun în aria curriculară Consiliere și

orientare, având alocată 1 oră pe săptămână în fiecare dintre clasele V-VIII. Programele

școlare de Consiliere și dezvoltare personală pentru gimnaziu au fost elaborate pe parcursul

anilor 2016-2017, astfel ca începând cu anul școlar 2017-2018 primele generații de elevi de

clasa a V-a să poată beneficia de acestea.

Cercetarea noastră a fost derulată pe parcursul anului 2016 și a avut în vedere sprijinirea

procesului de elaborare a noilor programe școlare de Consiliere și dezvoltare personală pentru

gimnaziu prin realizarea unui studiu de fundamentare a construcției acestora pe baza unei

,


Page | 31

sinteze a literaturii de specialitate și a unor studii de caz privind includerea consilierii în

curriculumul școlar din alte țări.

Ca orice oportunitate, includerea Consilierii și orientării printre materiile din trunchiul comun

vine și cu o serie de provocări. Cea mai presantă ține de formarea cadrelor didactice care îi

vor însoți pe elevi pe parcursul celor patru ani de gimnaziu în dezvoltarea competențelor

noncognitive. Din acest motiv, dimensiunea formării personalului didactic a fost unul dintre

aspectele investigate prin studiul nostru, în speranța că el va putea oferi inspirație în designul

formării inițiale și continue a celor care vor aplica la clasă noile programe școlare de

Consiliere și dezvoltare personală pentru gimnaziu.

Considerăm că pe baza concluziilor studiului nostru suntem în măsură să formulam o serie de

recomandări atât pentru proiectarea programelor școlare de Consiliere și dezvoltare personală

pentru gimnaziu, cât și pentru implementarea acestora începând cu anul școlar 2017-2018.

Recomandările se pot constitui într-un cadru inițial de la care se poate porni în elaborarea

unor viitoare ghiduri pentru cadre didactice, consilieri școlari, directori privind disciplina

Consiliere și dezvoltare personală gimnaziu.

Viziune, scop, competențe (p. 90)

În noile programe de Consiliere și dezvoltare personală pentru gimnaziu este necesară

reafirmarea potențialului disciplinei de a susține viziunea conform căreia scopul educației

școlare vizează nu doar dezvoltarea cognitivă, informarea și acumularea de cunoștințe, ci și

dezvoltarea abilităților de viață ale elevilor. De asemenea, este importantă restaurarea viziunii

asupra școlii înțeleasă ca o comunitate ce are grijă de nevoile și stare de bine a elevilor.

Centrarea programelor școlare de Consiliere și dezvoltare personală de gimnaziu pe

competențe noncognitive/socio-emoționale și competențe de management al carierei

reprezintă un alt element definitoriu ce trebuie subliniat. Infuzia de competențe

noncognitive/SEL/CMC echilibrează și susține dezvoltarea competențelor cognitive și are

totodată multiple beneficii în planul dezvoltării personale a adolescenților.

Programele școlare este necesar să acopere 3 domenii majore de dezvoltare: școlar,

socioemoțional și al carierei (cu adăugarea accentelor specifice priorităților la nivel național)

,


Page | 32

și să se focalizeze prioritar pe dezvoltarea competențelor noncognitive demonstrate ca putând

fi dezvoltate prin programe de Consiliere și dezvoltare personală (conceptul de sine școlar,

autoeficacitatea școlară, autoreglarea învățării, competențe emoționale, competențe

interpersonale și competențe de management al carierei). Acestea vor fi dezvoltate pe

parcursul mai multor ani școlari atât la ora de Consiliere și dezvoltare personală, cât și în

cadrul altor discipline școlare.

Comunicare, informare

Implementarea cu succes a programelor școlare de Consiliere și dezvoltare personală nu poate

fi realizată fără o campanie de comunicare orientată către factorii de decizie, actorii

educaționali și publicul larg.

De asemenea, este necesară prezentarea informațiilor către comunitatea internațională în

limbi de circulație internațională (ex.: traducerea programelor școlare de Consiliere și

dezvoltare personală, participare la conferințe, seminarii pentru informare și colectare de

feedback, explicarea în cadrul unor ghiduri a terminologiei utilizate, racordarea la

terminologia europeană) pentru a explica, împărtăși și disemina experiențele românești. La

fel de utilă considerăm a fi organizarea unor dezbateri publice privind aspectele sensibile,

precum: cine susține această oră, formarea celor care susțin această oră, strategii de evaluare,

dar și lobby-ul la nivel național privind importanța Consilierii și dezvoltării personale și

asigurarea continuității în dezvoltarea competențelor noncognitive pe tot traseul învățării

obligatorii.

Rolul consilierului școlar - Afirmarea rolului consilierului școlar de coordonator metodologic

în școli pentru implementarea activităților de Consiliere și orientare.

CENTRELE JUDEȚEANE/AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI DE RESURSE ȘI DE

ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ (CJRAE/CMBRAE)

Centrele Județene/ al Municipiului București de Resurse și de Asistență Educațională

(CJRAE/CMBRAE), sunt organizate și funcționează în baza:

,


Page | 33

• Hotărârii Guvernului nr. 1251/2005 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității de

învățare, instruire, compensare, recuperare și protecție specială a copiilor/elevilor/tinerilor

cu cerințe educative speciale din cadrul sistemului de învățământ special și special

integrat,

• Legii Educației Naționale nr. l /2011, art.48, 49, 50,

• Ordinului M.Ed.C.T.S. nr. 5.573 / 07.10.2011 privind aprobarea Regulamentului

M.Ed.C.T.S. nr. 5.555 / 07.10.2011 (prin care se aprobă Regulamentul de organizare și

funcționare a Centrelor județene/al Municipiului București de Resurse și Asistență

Educațională),

• Ordinul nr. 5.575 / 27.10. 2011 pentru aprobarea Metodologiei - cadru privind școlarizarea

la domiciliu, respectiv înființarea de grupe/clase în spitale.

• Ordinul 6.552/13.12.2011 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea, asistența

psiho-educațională, orientarea școlară și orientarea profesională a copiilor și tinerilor cu

cerințe educaționale speciale,

• Ordinul 5.115/2014 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a

unităților de învățământ preuniversitar.

• Ordinul 4.619/2014 și 4.621/2015 pentru aprobarea Metodologie cadru de organizare și

funcționare a consiliului de administrație din unitățile de învățământ preuniversitar, alte

acte din legislația secundară aflate în stadiu de proiect.

Centrul reprezintă o instituție de învățământ special integrat specializată în oferirea,

coordonarea și monitorizarea de servicii educaționale specifice acordate copiilor/

elevilor/tinerilor, cadrelor didactice, părinților și membrilor comunității pentru a asigura

tuturor accesul la o educație de calitate precum și asistența necesară în acest sens. Centrul

coordonează, monitorizează și evaluează, la nivel județean, activitatea Centrului

Județean de Asistență Psihopedagogică și a cabinetelor de asistență psihopedagogică, a

centrelor și cabinetelor logopedice interșcolare, colaborează cu centrele școlare pentru

educație incluzivă în vederea asigurării serviciilor educaționale specializate,

coordonează, monitorizează și evaluează servicii specializate de mediere școlară.

,


Page | 34

Centrul este unitate conexă a învățământului preuniversitar, cu personalitate juridică,

subordonat Ministerului Educației Naționale și coordonat metodologic de Inspectoratul

Școlar Județean.

Centrul (CJRAE/CMBRAE) include în structura sa:

Serviciului de Evaluare și Orientare Școlară și Profesională (SEOSP).

„În vederea evaluării, asistentei psiho-educaționale, orientării școlare si orientării

profesionale a copiilor, a elevilor si a tinerilor cu cerințe educaționale speciale, se înființează

serviciul de evaluare si orientare școlară si profesională, denumit in continuare SEOSP, in

cadrul centrelor județene de resurse si de asistență educațională (CJRAE), respectiv al

Centrului Municipiului București de Resurse si de Asistenta Educaționala (CMBRAE).

Orientarea școlară și profesională a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerințe educaționale

speciale se realizează de către Comisia de orientare școlară și profesională numită prin decizie

a Inspectorului școlar județean, la propunerea Serviciului de evaluare și orientare școlară și

profesională din cadrul Centrului.

Centrul de Asistență Psihopedagogică (CMBAP/ CJAP)

„(1) asigură servicii specializate pentru copii, părinți, cadre didactice din școlile județului, la

solicitarea acestora și/sau la recomandarea psihologului școlar atunci când: cazul presupune

colaborare între specialiști; cazul depășește competența psihologului școlar practicant. Aceste

servicii presupun:

a. informarea și consilierea preșcolarilor/elevilor, părinților, educatoarelor, învățătorilor,

institutorilor și profesorilor pe diferite subiecte: cunoaștere și autocunoaștere, adaptarea

elevilor la mediul școlar, adaptarea școlii la nevoile elevilor, optimizarea relațiilor școală-

elevi-părinți;

b. consilierea și asistența psihopedagogică pentru copiii cu cerințe educative speciale.

c. aplicarea de metode, procedee și tehnici specifice pentru prevenirea și diminuarea

factorilor care determină tulburări comportamentale, comportamente de risc sau disconfort

psihic;

d. examinarea psihologică pentru elevi;

,


Page | 35

e. organizează servicii de consiliere și cursuri pentru părinți.

(2) propune și organizează programe de consiliere educațională pentru elevi și părinți și de

orientare școlară, profesională și a carierei elevilor;

(3) sprijină și asigură asistența și consilierea metodologică a cadrelor didactice din

învățământul preuniversitar;

(4) elaborează studii psiho-sociologice pe diverse domenii tematice cât și privind orienterea

școlară și profesională e elevilor, în vederea corelării ofertei educaționale cu cererea pieței

forței de muncă;

(5) recomandă părinților consultarea altor instituții pentru problemele care nu sunt de

competența psihologului specialist (centre logopedice, comisii de expertiză, cabinete

medicale, cabinetele psihiatrice);

(6) elaborează materiale suport necesare desfășurării educației, în funcție de potențialul bio-

psiho-social al fiecărui copil, ghiduri educaționale, buletine informative, articole; asigură

participarea personalului la cursuri de formare continuă, perfecționare curentă și prin grade

didactice, în scopul autoperfecționării, la cursuri, la conferințe, sesiuni de comunicări

științifice,etc.;

(7) sprijină desfășurarea activităților de voluntariat în cadrul Strategiei Naționale de Acțiune

Comunitară;

(8) coordonează și sprijină cabinetele interșcolare din unitățile de învățământ; - colaborează

cu personalul de la Agenția locală de ocupare și formare profesională; - este implicat alături

de ISJ în examinarea propunerilor tuturor unităților de învățământ preuniversitar din rețea și

a ofertei privind planul de școlarizare; - monitorizează, prin intermediul profesorilor consilieri

școlari proprii, situațiile de abandon școlar ridicat, risc privind consumul de droguri, tulburări

comportamentale din unitățile de învățământ preuniverisat din județ, în care din motive

obiective nu au putut fi normate posturi în cabinete școlare, cu prezentarea de rapoarte

semestriale; - monitorizează proiectele/ programele, parteneriatele educaționale intene sau

internaționale derulate pe plan local cu autoritățile din învățământ, autoritățile locale, asociații

,


Page | 36

și fundații cu preocupări în domeniu vizând problematica consilierii, orientării școlare,

profesionale și a carierei elevilor;

(9) colaborează cu cabinetele logopedice; colaborează cu mediatorii școlari; organizează

grupuri de intervizare;

Cabinete de Asistență Psihopedagogică și Interșcolare

(1) asigură informarea și consilierea preșcolarilor/elevilor, părinților, educatoarelor,

învățătorilor, institutorilor și profesorilor pe diferite subiecte: cunoaștere și autocunoaștere,

adaptarea elevilor la mediul școlar, adaptarea școlii la nevoile elevilor, optimizarea relațiilor

școală-elevi-părinți;

(2) asigură servicii de consiliere și asistență psihopedagogică pentru copiii cu cerințe

educative speciale.

(3) asigură prin intermediul metodelor, procedeelor și tehnicilor specifice prevenirea și

diminuarea factorilor care determină tulburări comportamentale, comportamente de risc sau

disconfort psihic. Tehnicile de intervenție in domeniul psihoterapiei și consilierii psihologice

pot fi utilizate doar de profesorul psiholog conform atestării din partea Colegiului Psihologilor

din România;

(4) propun și organizează programe de orientare școlară, profesională și a carierei elevilor în

școlile unde își desfășoară activitatea, în colaborare cu consilierii educativi;

(5) asigură servicii de consiliere și cursuri pentru părinți;

(6) sprijină și asigură asistența și consilierea metodologică a educatoarelor, învățătorilor,

institutorilor, profesorilor și diriginților.

(7) elaborează studii psiho-sociologice privind opțiunile elevilor claselor terminale vizând

calificările profesionale prin învățământul profesional și liceal precum și tipurile de școli din

cadrul rețelei;

(8) recomandă părinților consultarea altor instituții pentru problemele care nu sunt de

competența cabinetului de asistență psihopedagogică (centre logopedice, comisii de expertiză,

cabinete medicale, cabinetele psihologice etc.)

(9) colaborează cu mediatorii școlari;

,


Page | 37

(10) realizează investigarea psihopedagogică a copiilor și elevilor;

(11) propun în cadrul curricumului la decizia școlii cursuri opționale vizând dezvoltarea

personală a elevilor;

(12) colaborează cu cabinetele logopedice;

(13) colaborează cu cadrele didactice de itinerante și de sprijin;

Cabinete Logopedice Interșcolare (CLI)

(1) Depistează, evaluează și identifică tulburările de limbaj și de comunicare la copiii

preșcolari înscriși sau nu în grădinițe sau la școlarii mici;

(2) Asigură caracterul preventiv al activității de terapie logopedică, prin acordaea unei atenții

prioritare copiilor preșcolari cu tulburări de limbaj în grădinițe, în scopul prevenirii instalării

dificultăților de învățare a scrisului și cititului la vârstă școlară;

(3) Orientează terapia logopedică spre corectarea, recuperarea, compensarea, adaptarea și

integrarea școlară și socială;

(4) Corectează tulburările de limbaj și de comunicare în vederea diminuării riscului de eșec

școlar;

(5) Sprijină cadrele didactice în abordarea personalizată a copiilor/ elevilor cu tulburări de

limbaj și comunicare;

(6) Organizează/realizează acțiuni metodice de îndrumare/consiliere logopedică a cadrelor

didactice din școli și grădinițe, în vederea sprijinirii procesului de corectare a tulburărilor

ușoare de limbaj;

(7) Organizează/realizează dezbateri tematice privind importanța consolidării limbajului în

procesul de corectare a tulburărilor ușoare de limbai;

(8) Intervențiile logopedice se desfășoară în centrele / cabinetele logopedice care-și au sediul,

de regulă, în școlile sau grădinițele din învățământul de masă din județ;

(9) Într-un CLI pot funcționa unul sau mai multe cabinete logopedice, în funcție, de numărul

copiilor/elevilor din unitățile de învățământ din zona arondată care au nevoie de terapie

logopedică, precum și de numărul profesorilor logopezi normați și încadrați;

,


Page | 38

(10) Depistarea copiilor/elevilor cu tulburări de limbaj, planificarea activității și programarea

copiilor la cabinet se vor realiza în decurs de o lună de la începutul fiecărui an școlar;

(11) Activitățile de reevaluare/reexaminare se realizează la începutul semestrului.

Centrul de Documentare și Informare

(1) Centrul de Documentare și Informare are următoarele funcții: funcția de primire, funcția

de informare generală, funcția pedagogică, funcția de orientare școlară și profesională, funcția

de comunicare cu exteriorul, funcția tehnică și funcția recreativă.

(2) Centrul de Documentare și Informare oferă elevilor, cadrelor didactice și comunității

locale un spațiu de formare, comunicare și informare, un laborator de experimentare a noilor

tehnologii educaționale, un loc de cultură, deschidere, întâlnire și integrare.

(3) reprezintă un element important în prevenirea și combaterea eșecului școlar. Pentru elevii

în dificultate școlară, Centrul de Documentare și Informare organizează acțiuni destinate să

le aducă acestora sprijin individual pentru ameliorarea și rezolvarea problemelor identificate

de către profesorii din cabinetele de asistență psihopedagogică, profesorii din cabinetele de

logopedie sau alte cadre didactice;

(4) facilitează accesul la informația privind orientarea școlară și profesională.

(5) favorizează accesul la informație și cultură a elevilor, cadrelor didactice și a membrilor

comunității locale.

Exemplu (CMBRAE, http://www.cmbrae.ro/2017/wp-

content/uploads/ORGANIGRAMA_CMBRAE_2015-1024x648.jpg):

CJRAE/CMBRAE îndeplinesc următoarele funcții:

a) de coordonare, monitorizare și evaluare a serviciilor educaționale specifice din

județ/municipiu;

b) de monitorizare a evoluției beneficiarilor serviciilor educaționale;

c) de informare și documentare pentru beneficiarii serviciilor educaționale;

d) de colaborare cu partenerii sociali din comunitate, precum și cu organizații și

asociații la nivel național și internațional.

,


Page | 39

CJRAE/CMBRAE dezvoltă următoarele servicii:

a) servicii de asistență psihopedagogică și orientare școlară și profesională, furnizate

prin centrele județene și prin cabinetele școlare de asistență psihopedagogică;

b) servicii de terapii logopedice, furnizate prin centrele și prin cabinetele logopedice

interscolare;

c) servicii de evaluare, orientare/reorientare dinspre școală specială spre școală de

masă și invers, prin intermediul comisiei de orientare școlară și profesională, la propunerea

serviciului de evaluare și orientare școlară și profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE, în

baza prevederilor art. 54 alin. (2) din Legea nr. 1/2011;

d) servicii de mediere școlară, furnizate de mediatorii școlari;

e) servicii de consultanță pentru educație incluzivă, furnizate de centrele școlare pentru

educație incluzivă;

f) servicii de formare, prin parteneriate cu instituții abilitate să ofere formare inițială,

conform unor acorduri-cadru, în baza prevederilor art. 239 alin. (2)-(4) din Legea nr. 1/2011;

g) servicii de informare și consiliere pentru cadre didactice, copii, părinți, precum și

pentru alți membri ai comunității;

h) servicii de consiliere și prevenire a delincvenței și pre-delincvenței juvenile.

Beneficiari ai serviciilor CJRAE/CMBRAE:

a) copii, elevi și tineri;

b) părinții sau aparținătorii legali ai copiilor;

c) personalul angajat în unitățile de învățământ sau în alte instituții care acționează în

domeniul problematicii copiilor;

d) membri ai comunității locale.

,


Page | 40

CENTRELE JUDEȚENE DE ASISTENȚĂ PSIHOPEDAGOGICĂ (CJAP/CMBRARE)

Necesită o analiză separată situația Centrelor Județene de Asistență

Psihopedagogică (CJAP), aflate, după cum se poate constata mai sus, în componența

CJRAE.

Conform informațiilor publicate în „Contribuția consilierii de carieră…“ (Crăciun,

2017), CJAP au fost structurile care au oferit suport pentru elevi.

În 1991, Ministerul Învățământului și Științei emite Ordinul de Ministru

7895/18.09.1991 care, în virtutea art. 36 din „Hotărârea nr. 461 din 30 iunie 1991, privind

organizarea și funcționarea învățământului în România în anul școlar (universitar)

1991/1992“, se constituie în actul de naștere a primelor Centre Județene de Asistență

Psihopedagogică (CJAP) din România, ca parte componentă a Casei Corpului Didactic și,

mai târziu, în cadrul Inspectoratelor Școlare Județene sau municipale. „Ordinul privind

constituirea și statutul Centrelor de Asistență Psihopedagogică pentru cadre didactice,

elevi și părinți nr. 7895/18.09.1991“, constituie, la nivel județean și municipal (în cazul

Bucureștiului), Centre de Asistență Psihopedagogică, aflate în subordonarea

Inspectoratelor Școlare Județene și sub îndrumarea metodologică a Institutului de Științe

ale Educației.

Rolul acestora este, după cum este el declarat și asumat (CJAP, 2015), următorul:

• „Asistarea elevilor în procesul de orientare școlară și profesională, prin furnizarea de

informații specifice și prin promovarea autodeciziei în orientare, ca rezultat al armonizării

între resursele interne și oportunitățile externe;

• Descoperirea resurselor și nevoilor personale pentru optimizarea capacității de

interrelaționare și creșterea toleranței la factori de stres;

• Formarea unui sistem coerent de scopuri în viață și întărirea comportamentului intențional

prin exersarea, în contexte mai largi, a diferitelor evenimente din viața cotidiană care permit

adaptarea eficientă la mediu;

• Formarea și structurarea conștiinței de sine, de lume și de alții;

,


Page | 41

• Dezvoltarea unei atitudini active și responsabile a elevilor față de procesul învățării, prin

conștientizarea particularităților stilului cognitiv, valorificarea motivelor intrinseci și

exersarea unor tehnici de muncă intelectuală;

• Stimularea creativității pentru a dezvolta la elevi capacitățile de a pune în acțiune modele

alternative de comportament într-o situație dată și de a aborda diferite probleme de viață din

mai multe perspective;

• Prevenirea și diminuarea eșecului școlar, tulburărilor de comportament, consumului de

droguri;

• Sprijinirea părinților în cunoașterea personalității copiilor și a particularităților vârstei

acestora, în vederea optimizării relaționării copil-părinte;

• Asistarea permanentă a cadrelor didactice în proiectarea și desfășurarea activităților cu

caracter educativ, cât și în propria dezvoltare profesională;

• Diseminarea informațiilor cu caracter psihopedagogic și a experiențelor reușite.“

Prin Ordinul 31314/10.05.1994, Ministerul Învățământului stabilește fișa postului

profesorului (consilier) din Centrele Județene de Asistență Psihopedagogică și Cabinetele

Interșcolare de Asistență Psihopedagogică; printre tipurile de activități standardizate puse în

sarcina profesorului-consilier, sunt câteva care sunt legate de activitatea de informare,

orientare și consiliere de carieră: cunoașterea și autocunoașterea elevilor, adaptarea elevilor

la cerințele școlii, prevenirea și diminuarea factorilor care duc la eșec și la abandon școlar,

orientarea carierei elevilor, organizarea și realizarea programelor de orientare a carierei

elevilor; activitățile urmau să se desfășoare atât în sediul central, cât și la nivelul unităților

școlare care solicitau aceste activități, inclusiv în mediul rural, unde activitățile de orientare a

carierei ar fi trebuit să beneficieze de un program specific. De asemenea, consilierii aveau în

atribuție elaborarea hărții și a fișierului de orientare școlară, culegerea datelor relevante

referitoare la dinamica profesiilor din județ, colaborarea cu Direcția Județeană de Muncă și

Protecție Socială

O parte importantă a activității acestor centre se raportează la oferirea de servicii

de orientare și consiliere în carieră.

,


Page | 42

Situația consemnată de Crăciun (2017) persistă și are rădăcini adânci: „Deși

inițiativa a venit devreme, la aproape 2 ani după 1989, când încă influența sistemului de

educație comunist era foarte influent, rezultatele s-au lăsat mult așteptate. Motivul principal

pentru care reforma sistemului de servicii de suport pentru elevi și studenți, în special în

domeniul orientării și consilierii de carieră încă nu este finalizată în România, este lipsa acută

a finanțării. Deși cadrul legislativ a evoluat relativ rapid, nu au fost alocate și resursele

necesare pentru susținerea și dezvoltarea structurilor necesare, la un nivel corespunzător. Un

impediment deosebit a fost cel legat de lipsa acută de personal calificat; în acea perioadă,

facultățile de psihologie, sociologie și asistență socială, care ar fi trebuit să ofere pregătirea

corespunzătoare consilierilor de carieră care să activeze în aceste centre, erau foarte puține,

în România. De asemenea, numărul de locuri scoase la concurs disproporționat de reduse, în

raport cu cererea pieței. Cele câteva tentative de a specializa consilieri de carieră prin

intermediul unor cursuri postuniversitare (Universitatea din București, Universitatea Babeș-

Bolyai din Cluj) nu au reușit nici ele să suplinească lipsurile sistemului.“

„Ordinul Ministerului Învățământului 31315 din 10.05.1994, aprobă

„Regulamentul de funcționare al Centrelor Județene de Asistență Psihopedagogică și a

Cabinetelor Interșcolare de Asistență Psihopedagogică“. Acesta trasează atribuțiile generale

ale CJAP și a CIAP și structura organizatorică, precum și relațiile de subordonare, coordonare

și colaborare; se precizează în mod expres faptul că serviciile oferite de respectivele

structuri sunt gratuite iar orientarea carierei elevilor este tratată mult mai amănunțit,

din toate perspectivele vizate: organizarea de programe de orientare a carierei elevilor,

în funcție de specificul zonei și de mediu, editarea de materiale necesare activităților de

orientare a carierei elevilor, activități de cunoaștere și autocunoaștere, conform

informațiilor publicate în Cadrul legal de funcționare a Centrelor de Asistență

Psihopedagogică și a activității de orientare școlară și profesională“

,


Page | 43

CONCLUZII – ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR

Analizând organizarea mai multor CJARE și CJAP din țară, așa cum apar în

informațiile oficiale aflate pe site-urile instituționale, putem trage câteva concluzii:

• Cele mai multe dintre CJRAE/CJAP sunt prezente în mediul virtual, dar

informațiile nu sunt, de cele mai multe ori, actualizate. Lipsesc rapoarte de activitate

(în unele cazuri, apare doar raportul de activitate pe anul anterior – 2017), ca și

planuri operaționale și proceduri. La o mare parte din site-urile instituționale, nu

apare organigrama. La multe dintre instituții, nu sunt vizibile informații despre

numărul de elevi cărora structurile subordonate CJRAE/CJAP trebuie să le ofere

servicii de specialitate.

• Mai mult de 2/3 din CJAP/CJRAE prezente online nu au publicat un plan de

dezvoltare instituțională.

• Structura cabinetelor de consiliere din rețeaua de învățământ preuniversitar,

arondate CJAP/CJRAE nu este prezentă nici pe site-urile instituționale ale

CJAP/CJRAE, nici pe cele ale Inspectoratului Școlar Județean; în unele cazuri (rare)

apare această informaţie, dar accesul este foarte greoi.

• În cazul CJRAE care au publicat structura actualizată a Cabinetelor

Școlare/interșcolare de Asistență Psihopedagogică, care asigură servicii de consiliere

la nivelul unităților de învățământ preuniversitar, constatăm faptul că un singur

consilier (profesor consilier) asigură servicii în una, două chiar trei instituții, unele

dintre ele de categorie diferită (liceu/colegiu și școală primară).

• Activitățile instituționale ale CJRAE/CJAP sunt, în general, cele reglementate legal,

în acest moment. Puține dintre instituțiile menționate desfășoară activități care

depășesc atribuțiile reglementate legal. Activitățile respective țin de participarea la

proiecte finanțate pe plan local, național sau prin proiecte europene de tip

ERASMUS+ (de regulă).

,


Page | 44

• Unele CJRAE/CJAP au dezvoltat direcții de cercetare originale, ca și tematici

originale; rapoartele de cercetare sunt publicate pe site-uri, dar multe dintre ele nu

sunt aduse în actualitate.

• Unele CJRAE/CJAP au dezvoltat instrumente specifice e intervenție, ca și protocoale

de lucru; cu toate acestea, nu există, la nivel național, o similitudine între acestea.

• În proporție covârșitoare, nu există informații despre pregătirea personalului

CJAP/CJRAE; publicarea CV-urilor persoanelor care ocupă funcții de conducere

este o excepție. Datele de contact ale CJAP/CJRAE sunt greu de identificat.

ALTE OBSERVATII

3. Documente de referinţă pentru activitățile de evaluare, consiliere, orientare

școlară și profesională a elevilor

3.1. Reglementări internaționale în domeniul protecției drepturilor copilului și

familiei

• Convenția cu privire la drepturile copilului ratificată prin Legea nr.

18/1990, republicată, cu modificările ulterioare

• Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități adoptată la New

York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 Decembrie 2006,

ratificată prin Legea nr. 221/2010, cu modificările ulterioare.

3.2. Legislație primară

• Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 cu modificările și completările

ulterioare

• Legea nr. 272/2004 – Legea nr.257/2013 privind protecția și promovarea

drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare

• Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu

modificările și completările ulterioare

• Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor

persoanelor cu handicap cu modificările ulterioare

,


Page | 45

• HOTARARE Nr. 889/ 2016 privind aprobarea Strategiei naționale pentru

sănătatea mintală a copilului și adolescentului 2016-2020

3.3. Legislație secundară

• Ordinul METCS nr. 5555/7 oct. 2011 privind Organizarea şi funcţionarea

centrelor judeţene/municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională

• Ordinul METCS nr. 5573/7 oct. 2011 privind aprobarea Regulamentului

de organizare şi funcţionare a centrelor învăţământului special şi special integrat.

• Ordinul nr. 5574/7 oct. 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind

organizarea serviciilor de sprijin educaţional pentru copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe

educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă.

• Ordinul nr. 6.552/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea,

asistenţa psihoeducaţională, orientarea şcolară şi orientarea profesională a copiilor,

elevilor, şi a tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale.

• Procedura de sistem privind Managementul de caz pentru copiii cu CES

orientați școlar și profesional, Ediția 1 din 26/07/2017

• Ordinul nr. 5575/10 nov. 2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru

privind școlarizarea la domiciliu, respectiv înființarea de grupe/clase în spitale/ Ordinul

Nr. 5.086/ 21 noiembrie 2016 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind școlarizarea

la domiciliu, respectiv înființarea de grupe/clase în spitale

• Ordinul Comun nr. 1985/1305/5805/2016 din 4 octombrie 2016 privind

aprobarea Metodologiei pentru evaluarea şi intervenţia integrată în vederea încadrării

copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap, a orientării şcolare şi profesionale a copiilor

cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi în vederea abilitării şi reabilitării copiilor cu

dizabilităţi şi/sau cerinţe educaţionale speciale.

• Ordinul Nr.3124/ 10 februarie 2017 privind aprobarea Metodologiei

pentru asigurarea suportului necesar elevilor cu tulburări de învățare

• Ordinul Nr. 1804/4469 din 3 iulie 2012 privind aprobarea Metodologiei-

cadru cu privire la serviciile de consiliere şi orientare a carierei pe tot parcursul vieţii

,


Page | 46

3.4. Alte documente, inclusiv reglementări interne ale entităţii publice

• Regulamentele de Organizare şi Funcţionare ale Centrelor de Resurse şi

Asistenţă Educaţională

• Regulamentele de Ordine Interioară ale Centrelor Judeţene/ al

Municipiului București de Resurse și Asistenţă Educaţională

• Rapoarte anuale (an școlar) de activitate ale CJRAE/CMBRAE

4. Lucrări, articole şi studii relevante

4.1. Compendii tematice realizate în cadrul Euroguidance Cross-Border

(Seminar la care Euroguidance Romania - departamentul de Consiliere din ISE- a

contribuit in fiecare an), disponibile la:

https://www.euroguidance.eu/compendia-of-results-from-euroguidance-cross-

border-seminars

ALTE ARTICOLE ȘI STUDII RELEVANTE

Gabriel Brătucu, Anca Madar, Nicoleta Andreea Neacşu, Dana Boşcor, Codruţa Adina

Băltescu, Rolul consilierii vocaţionale a elevilor în valorificarea înclinaţiilor profesionale ale

acestora, Amfiteatru Economic Volum: 16, nr. 37/2014 ,

www.amfiteatrueconomic.ro/temp/Articol_1331.pdf


În România elevii de liceu au acces la servicii de orientare profesională, dar există puţine

informaţii cu privire la măsura în care se apelează efectiv la consiliere sau la cât de utile sunt

considerate serviciile respective. De multe ori, există un conformism social în rândul

liceenilor, care îi determină să aleagă acele profesii valorizate la un moment dat de societate,

fără a realiza un discernământ personal.

Scopul principal al acestui articol este de a analiza, ca bună practică, rolul consilierii

vocaţionale a elevilor în vederea dezvoltării competenţelor profesionale, astfel încât atunci

când aceştia decid în legătură cu cariera lor să o poată face corect. Pentru monitorizarea

,


Page | 47

opiniilor elevilor de liceu în legătură cu orientarea vocaţională şi a percepţiilor despre

integrarea lor pe piaţa muncii, s-a efectuat o cercetare de marketing, de tipul sondajului de

opinie, pe un eşantion de 2364 elevi de liceu din clasa a XII-a.

Cercetarea a evidenţiat ponderea redusă din rândul elevilor intervievaţi care au cunoştinţe

despre activitatea de orientare vocaţională, că dintre cei care au apelat la astfel de servicii cea

mai mare parte au fost mulţumiţi, dar şi faptul că aspectul cel mai important în vederea

obţinerii unui loc de muncă este legat de competenţele dobândite în timpul studiilor.

Participanţii la acest sondaj sunt de acord că şcoala are un rol determinant în formarea unei

persoane, iar sistemul de învăţământ reprezintă una dintre cele mai importante surse de

dobândire a competenţelor necesare pentru viaţa profesională În rândul liceenilor de clasa a

XII-a, numărul celor care cunosc noţiunea de orientare şcolară şi profesională este mai mic

comparativ cu cel al celor care apreciază că nu au cunoştinţe despre orientarea şcolară şi

profesională, majoritatea (53,8%) afirmând că ştiu în oarecare măsură această noţiune. Mai

mult de jumătate dintre elevii chestionaţi (55%) au menţionat că au nevoie de orientare şi

consiliere şcolară şi profesională pentru alegerea traseului profesional. Este reliefată astfel

influenţa pozitivă şi necesară a consilierii vocaţionale a elevilor asupra formării şcolare şi

profesionale a acestora, elemente în concordanţă cu concluzii ale cercetărilor anterioare

(Borders şi Drury, 1992, Hughey et all., 1993, Gysbers şi Laplan, 2001, Watts, 2001).

Din rândul elevilor de liceu chestionaţi, 66,8% au precizat că în liceul în care studiază există

un Centru de Asistenţă Psihopedagogică unde pot fi îndrumaţi în deciziile privind orientarea

şcolară şi profesională, dintre aceştia numai 16,9% au contactat acest centru pentru a fi

sprijiniţi în deciziile privind parcursul şcolar, orientarea şcolară şi profesională, dintre aceştia

cei mai mulţi provin din Braşov, Bucureşti, Buzău, Constanţa, Sfântu Gheorghe (Covasna),

Zalău.

Consilierea carierei privind alegerea studiilor şi a profesiei viitoare sunt modalităţile de

consiliere pe care elevii de liceu în anii terminali le-au solicitat cu precădere cabinetelor de

orientare şi consiliere la care au apelat. Elevii ce au contactat aceste centre sau declarat

mulţumiţi referitor la serviciile de consiliere şi orientare profesională. Studiul a avut în vedere

,


Page | 48

şi cuantificarea percepţiei liceenilor cu privire la avantajele absolvirii unei facultăţi, astfel că

obţinerea unei specializări mai înalte reprezintă cel mai important aspect al finalizării

cursurilor superioare, acesta obţinând un număr ridicat de nominalizări. Totodată, obţinerea

mai uşoară a unui loc de muncă şi dobândirea unui nivel de educaţie mai ridicat constituie

avantaje majore pentru absolvirea cursurilor unei facultăţi.

Ne perimtem să formulăm următoarea recomandare în urma desfăşurării acestei cercetări -

îmbunătăirea consilierii vocaţionale a elevilor pentru dezvoltarea competenţelor profesionale

s-ar putea realiza printr-o mai bună cooperare între licee, universităţi şi mediul de afaceri, ca

parte a strategiei de atragere şi dezvoltare a unor resurse umane înalt calificate, element cheie

al competitivităţii ţărilor la nivel global.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------

CJRAE Iaşi, Analiza privind nevoile de consiliere ale beneficiarilor, an școlar 2014-

2015, http://www.cjrae-

iasi.ro/userfiles/files/CJAP/Proiecte/Analiza%20nevoilor%20de%20consiliere_%202014_2

015.pdf


Strategii de intervenţie. Măsuri de îmbunătăţire

1. Promovarea serviciilor de consiliere către toate categoriile de beneficiari: elevi, părinţi,

cadre didactice prin cât mai multe canale: site, promovare evenimente, pliante, afişe,

organizarea de întâlniri cu directorii unităţilo rde învăţământ cu cabinet, promovarea în cadrul

şedinţelor cu directorii unităţilor din judeţ, colaborări cu consiliul elevilor, asociaţiile de

părinţi, participarea la lectoratele cu părinţii, la întălnirile metodice ale cadrelor didactice.

2. Oferirea sprijinului unităţilor şcolare în dezvoltarea relaţiilor şcoală- familie prin

organizarea şi desfăşurarea de activităţi de tip şcoala părinţilor, prin implicarea părinţilor în

acţiuni în echipă cu copiii, prin acţiuni de promovare a activităţii şi rezultatelor copiilor.

Temele care pot fi abordate: relaţionare/ comunicare, disciplinarea pozitivă, orientarea

carierei, managementul timpului, psihologia vârstelor.

,


Page | 49

3. Organizarea spaţiului destinatat activităţii de consiliere astfel încât acesta să ofere o

atmosferă caldă, primitoare.

4. Aplicarea în proiecte cu finanţare în vederea achiziţionării de instrumente de lucru.

5. Promovarea de către consilierii şcolari a unei atitudini pozitive, deschise, de încredere,

oferind clienţilor posibilitatea de a se exprima.

6. Respectarea tuturor etapelor în procesul de consiliere oferind astfel clienţilor posibilitatea

evaluării şi observării rezultatelor.

10. Ameliorarea managementului şi organizării serviciilor de consiliere prin:

a.clarificarea statutului şi rolului consilierului şcolar

b.elaborarea de fişe ale postului unitare la nivelul reţelei MECTS pentru evitarea

suprasolicitării şi preluării unor sarcini nespecifice

c.dezvoltarea unui sistem de comunicare mai eficient între practicienii din judeţ, regiune, zonă

(pagina web a fiecărui CJAPP, adresae-mail pentru fiecar econsilier, parola pentru un forum

de discuţii comun, dotarea cabinetelor sau accesul consilierului la telefon)

d.întâlniri eficiente ale coordonatorilor CJAPP

e.baze de date cu adresele de contact ale tuturor practicienilor din reţea

f.întocmirea de statistici cu privire la beneficiarii serviciilor de consiliere

g.manualul bunelo rpractici.

13. Creşterea vizibilităţii ISE–Euroguidance/ CNROP, a universităţilor şi CCD ca ofertanţi

de formare.

14. Reducerea deficitului de informaţii despre piaţa muncii, mobilitatea pentru studii sau

munca cu care se confruntă practicienii şi care impun îmbunătăţirea colaborării cu instituţii

de profil: AJOFM, Centre de Informare şi Orientare, institute de cercetare, sursele potenţiale

de finanţare, practicienii din instituţiile publice sau internaţionale.

15. Participarea practicienilor la diverse activităţi informale şi formale bazate pe munca în

echipă şi învăţare prin colaborare, care să conducă la: Îmbunătăţirea relaţiilor dintre

practicienii din reţea, Recunoaşterea competenţelor personale, Ameliorarea comunicării,

Construirea unor proiecte comune.

,


Page | 50

16. Valorificarea competenţelor de formatori ale consilierilor şcolari prin cursuri de formare

derulatede CJRAE/ CJAPP, CCD sau informal, pentru pregătirea consilierilor debutanţi.

17. Valorificarea competenţelor în domeniul psihologiei educaţionale şi de familie în cadrul

unor activităţi de intervizare.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Asociaţia Atitudini şi Alternative (2012), Metode şi instrumente de activare a tinerilor

pentru autocunoaştere şi planificarea carierei - Studiu integrat privind opţiunea şcolară şi

cariera profesională în rândul elevilor, specialiştilor în educaţie şi angajatorilor. Proiect

realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene prin Acţiunea de pregătire „Scheme de

Garantare pentru Tineri”,

http://cvact.ro/uploads/articole/2014/mai/26/files/analiza_contextuala_si_integrata_var_final

a.pdf


Obiectivele si ipotezele stabilite in cadrul proiectului sunt completate in cadrul studiului

integrat elevi, profesori si angajatori de urmatoarele ipoteze de lucru:

• majoritatea elevilor îşi stabilesc traiectoria şcolară şi profesională cu precadere la sfatul

/consilierea “familiei” si mai putin la sfatul unui specialist si in mica masura in functie de

cerinta venita de pe piata fortei de munca – din partea unui angajator sau altul.

• “prezenta” activitatii de consilierie şcolara la nivelul scolilor din Alba Iulia este o

simpla prezenta in grila/curricula fara rezultate, remarcabile in randul grupului tinta (“am

auzit ca ar exista dar nu stiu daca avem asa ceva in liceul nostru”elev Alba Iulia)

• capacitate scazuta de relationare si comunicare intre elevi si profesori/specialisti

implicati in consiliere scolara

• reticenta fata de capacitatea specialistilor in consiliere scolara si profesionala in

furnizarea unor „servicii cu succes garantat”

Ce este de mentionat in abordarea si analiza celor 3 componente ale sistemului sunt

instrumentele de lucru utilizate pentru colectarea datelor:

,


Page | 51

a. pentru profesori a fost utilizat ca instrument de colectare de date si informatii chestionarul

pe format hartie –offline cu intrebari inchise si semi deschise, cu raspuns preformulat

b. pentru angajatori a fost utilizat ca instrument de colectare de date si informatii chestionarul

cu intrebari inchise si semi deschise, cu raspuns preformulat atat in format hartie-offline cat

si in mediul online

c. pentru elevi au fost utilizate doua metode de cercetare (online si offline) si in acelasi timp

doua instrumente de masurare a acelorasi opinii: ghidul de interviu semistructurat folosit la

realizarea de focus-grupuri cu elevii selectati din populatia elevilor implicati in activitatile

proiectului; ghid de interviu semistructurat cu intrebari deschise creat special pentru mediul

online.

d. analiza ( de tip desck research) contextuala in profil economic si socio-ocupational

Principala concluzie a studiului constă în necesitatea unui dialog pentru a găsi şi implementa

constructiv cele mai bune soluţii în ceea ce priveşte îndrumarea şi orientarea profesională. În

continuare redăm punctual un set de concluzii şi recomandări, după cum urmează:

Concluzie Recomandare

În general angajatorii au un grad de de satisfacţie scăzut în legătură calitatea resurselor umane

pe care le oferă şcoala românească; Este necesară o mai bună colaborare între factorii

educaţionali responsabili şi mediul de afaceri, dezvoltarea unor reţele şi parteneriate fiind

benefică atât pentru eliminarea unor clivaje, identificarea unor soluţii şi bune practici

transferabile (piaţa muncii – sistem educaţional) şi îmbunătăţirea imaginii învăţământului

românesc;

Angajatorii au indicat un set mai restrâns de competenţe prin comparaţie cu specialiştii IOP;

Prin intermediul unor forme de colaborare extinsă (proiecte, întâlniri, mese rotunde

etc.) s-ar putea răspunde la întrebarea: numărul de competenţe sau selectarea corectă a

acestora reprezintă un factor de succes pe piaţa muncii?

Angajatorii cred că tinerii care au absolvit şcoli profesionale/ tehnice / arte şi meserii sau care

au bacalaureatul au „mai mare căutare” pe piaţa muncii.

,


Page | 52

Angajatorii cred că ceea ce elevii învaţă la şcoală corespunde în mică măsură cerinţelor

societăţii/ firmei pe care o aceştia o reprezintă, şansele de angajare ale unui tânăr absolvent

(în firma pe care o reprezintă respondenţul), în viitorul apropiat, fiind relativ modeste.

Angajatorii cred că profilul liceal pare a restrânge destul de mult opţiunile de dezvoltare a

carierei (în condiţiile în care majoritatea angajatorilor chestionaţi cred că oferete educaţionale

sunt necorelate cu piaţa muncii - ex., facultăţi şcoli postliceale ce pregătesc profesii necerute

pe piaţa muncii). Studiile şi analizele aprofundate (inclusiv prin consultarea extinsă a

mediului de afaceri) ar putea stabili o mai bună adecvare între oferta educaţională, aria

curiculară şi cerinţele pieţei muncii;

Chiar daca este o informatie strategica consideram ca ar fi interesant de aflat distributia

statistica la nivel de judet sau regiune a meseriilor si evolutia acestora pe un interval stabilit

de timp. Evident ca cererea pentru o meserie sau alta se schimba ca urmare a vitezei de

dezvoltare si a investitiilor dar in acest fel s-ar putea redefini pozitia meseriilor in piata si

potential in curicula liceelor.

Măsura importanţei acordate carierei lor profesionale se situază la un nivel scăzut în opinia

angajatorului; Facilitarea relaţiei angajatori – tineri (viitori) absolvenţi este utilă pentru

îmbunătăţirea acestei percepţii;

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------

----

ISJ, CJRAE, CJAP Iași (2016), Orientarea carierei - perspective europene. Ghid

metodologic pentru profesori, Ed. Stef

www.isjiasi.ro/.../GHID%20CARIERA_PERSPECTIVE%20%20%20EUROPENE.pdf


Elementele care fac din Ghidul Orientarea carierei- perspective europene, o resursă

educaţională specială, sunt: abordarea comparativă la nivelul Uniunii Europene, promovarea

integrării europene, a mobilităţii educaţionale, promovarea bunelor practici precum şi

promovarea egalităţii de şanse.

,


Page | 53

Ghidul propune cititorului să mediteze asupra rolului profesorului diriginte, acela de sprijinire

a elevilor în identificarea, dezvoltarea, valorificarea şi promovarea calităţilor şi aptitudinilor

proprii, pentru a fi capabili să se integreze într-o societate aflată în permanentă schimbare.

Din această perspectivă lucrarea reprezintă un veritabil reper în procesul dezvoltării

profesionale, evidenţiind o serie de zone prioritare care necesită competenţe noi.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------

-

Popa (Buda) Lucia (2010), Planificarea carierei elevilor. Rezumatul lucrării de

doctorat,

https://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2010/psihologie/Popa_buda_lucia_r

o.pdf


Având în vedere importanţa activităţii de consiliere şi orientare a elevilor, pentru a creşte

eficienţa unor servicii în acest domeniu, s-au făcut numeroase studii, care au condus la

concluzia necesităţii introducerii unor standarde de calitate în domeniul consilierii privind

cariera.

Brown şi Krane (2000) au identificat cinci componente importante care asigură eficienţa

programelor de consiliere şi orientare privind cariera:

1. caiete de lucru care să includă teme şi exerciţii, utile în definirea scopului;

2. întâlniri specifice de căutare a informaţiilor de carieră şi de identificare a oportunităţilor,

sub îndrumarea unui consilier;

3. asigurarea feedback-ului de către un profesionist, în funcţie de nivelul cunoştinţelor

asimilate referitoare la carieră (cunoştinţe de sine, cunoştinţe ocupaţionale);

4. crearea de oportunităţi pentru a observa şi interacţiona cu specialişti din diferite domenii

(modele);

5. eforturi sistematice de a facilita clienţilor construirea propriului suport social, în vederea

integrării pe piaţa muncii.

Direcţiile principale ale cercetării prezentate în acstă lucrare au urmărit:

,


Page | 54

a) analiza nevoilor de consiliere şi orientare privind cariera elevilor, evidenţiată în cadrul

studiului 1 şi a studiului 2;

b) determinarea măsurii în care, prin implementarea unui „Proiect de consiliere şi orientare

privind cariera elevilor”, putem influenţa pozitiv progresul elevilor în ceea ce priveşte

alegerea unui domeniu educaţional sau ocupaţional (studiul 3).

Prin această cercetare, am urmărit să oferim:

• o sinteză comprehensivă a principalelor studii şi teorii relevante din domeniul

consilierii şi orientării privind cariera;

• o imagine comprehensivă a nevoilor de consiliere şi orientare privind cariera elevilor;

• un proiect de consiliere şi orientare privind cariera, complex şi coerent, care să

răspundă nevoilor de consiliere şi orientare privind cariera elevilor;

• suporturi informaţionale pentru profesorii diriginţi şi profesorii consilieri, în vederea

sprijinirii activităţilor de consiliere şi orientare privind cariera elevilor;

• un instrument valid pentru determinarea obiectivă a progresului elevilor, în ceea ce

priveşte rezolvarea problemelor de carieră şi alegerea unei cariere.

Privită în ansamblu, lucrarea vine în sprijinul practicienilor din domeniul consilierii şi

orientării în carieră, oferind un cadru teoretic şi mai ales practic fundamentat ştiinţific.

Elaborarea modelului de intervenție:

În elaborarea „Proiectului de consiliere şi orientare a carierei elevilor”, ne-am bazat pe

„Teoria procesării cognitive a informaţiilor de carieră”, ai cărei autori sunt Sampson,

Peterson, Lenz, Reardon (1996) şi pe modelul construirii motivaţiei – ARCS: atenţie,

relevanţă, încredere, satisfacţie, conceput de Keller (1987). „Teoria procesării cognitive a

informaţiilor de carieră” sugerează că alegerea şi luarea unei decizii privind cariera este un

proces cognitiv, ce are la bază două constructe:

,


Page | 55

• piramida domeniilor de procesare a informaţiei: se referă la conţinutul rezolvării de

probleme şi luării deciziei, implicând cunoştinţe despre sine, cunoştinţe ocupaţionale,

deprinderi de luare a deciziei şi metacogniţii;

• ciclul CASVE: se referă la procesul de rezolvare a problemelor şi de luare a deciziei,

incluzând faze precum: comunicarea, analiza, sinteza, evaluarea şi execuţia.

Plecând de la cele două abordări am construit propriul model de consiliere şi orientare privind

cariera elevilor. Astfel, principalele componente ale modelului au vizat alegerea carierei în

funcţie de capacitate, motivaţie şi oportunitate:

1. Introducere în problematica planificării carierei

O1 – identificarea stilurilor de învăţare ale elevilor;

O2 – deblocarea şi motivarea elevilor pentru experienţa de grup;

O3 – crearea unui climat optim de lucru şi de securitate;

O4 – generarea interesului şi a entuziasmului pentru proiect;

2. Stadiul iniţial al alegerii carierei

O1 – identificarea opţiunilor educaţionale şi ocupaţionale iniţiale ale elevilor;

3. Luarea deciziei de carieră: etapa analizei

a. Înţelegerea propriei persoane

O1 – clarificarea intereselor, valorilor, aptitudinilor elevilor;

O2 – identificarea trăsăturilor de personalitate, cu rol în alegerea carierei;

b. Înţelegerea domeniilor de studiu şi a domeniilor ocupaţionale

O1 – determinarea profesiilor viitorului;

O2 –analiza profesiilor pe domenii de activitate;

O3 – analiza domeniilor educaţionale, a specializărilor oferite de sistemul de învăţământ;

O4 – identificarea surselor de informare, explorare a traseelor educaţionale şi ocupaţionale; 1

4

O5 – informarea cu privire la oportunităţile de educaţie şi muncă naţionale;

c. Înţelegerea modului în care iau decizii

O1– identificarea stilurilor decizionale ale elevilor

,


Page | 56

O2 – analiza modului în care stilurile decizionale influenţează alegerile viitoare;

O3 – recunoaşterea etapelor unui proces decizional;

d. Analiza modului în care gândesc despre deciziile luate - metacogniţii

O1 – precizarea surselor care pot bloca/îngreuna procesul de luare a deciziilor de carieră;

O2 – identificarea obstacolelor care pot bloca/îngreuna procesul de luare a deciziilor;

O3 – analiza şi evaluarea abilităţilor metacognitive;

4. Luarea deciziei de carieră: etapa sintezei

O1 – identificarea posibilelor domenii de interes ocupaţional şi educaţional;

O2 – alegerea a maxim trei domenii ocupaţionale, pe baza informaţiilor acumulate;

5. Luarea deciziei de carieră: etapa evaluării

O1 – analiza primelor alegeri de carieră, în funcţie de criteriul cost-beneficiu, percepţia

persoanelor semnificative, percepţia grupului cultural şi a comunităţii;

6. Luarea deciziei de carieră: etapa executării

O1 – întocmirea Planului individual de acţiune;

O2 – dezvoltarea abilităţilor de promovare a imaginii proprii, în vederea obţinerii unui loc de

muncă;

O3 – experimentarea unor situaţii în care elevii îşi pot testa scopurile privind cariera;

7. Stadiul intermediar al alegerii carierei

O1 – identificarea schimbărilor apărute în viziunea elevilor cu privire la procesul alegerii

carierei;

O2 – identificarea gradului de rezolvare a problemelor de carieră;

8. Motivaţia reuşitei şcolare şi profesionale

O1 – aplicarea unor strategii pentru a susţine curiozitatea şi interesul privind primele alegeri

de carieră făcute;

O2 – stabilirea unor strategii în vederea dezvoltării unor expectanţe pozitive privind atingerea

scopurilor;

9. Stadiul final al alegerii carierei

O1 – identificarea opţiunilor educaţionale şi ocupaţionale finale ale elevilor;

,


Page | 57

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------

CCD Dolj, coord. Ștefan Vasile, Elena Diana Brătucu (2015), Raport de cercetare

privind serviciile de consiliere şi orientare în carieră a elevilor desfașurate in mediul

educațional din judetul Dolj. (Proiectul Education and Career Guidance - Let's help the

students choose a right career! Nr. ref: 13-PR-04-DJ-RO,TR , cofinantat de Comisia

Europeana prin Programul de Învatare pe Tot Parcursul Vietii Programul Sectorial Comenius

– Parteneriate Comenius Regio), Ed. Grafix, https://transel.ro/uploads/studiu_transel.pdf


Obiectivul general al proiectului îl reprezintă Îmbunătăţirea serviciilor de educare şi orientare

în carieră a elevilor (students’ ECG) din învăţământul preuniversitar din judeţul Dolj -

România şi provincia Mersin – Turcia în vederea facilitarii tranzitiei elevilor spre nivelele

superioare de educatie sau piata muncii.

Cercetarea este una de tip evaluativ, urmărind aprecierea stării de fapt actuale privind

importanţa, relevanța si calitatea serviciilor de consiliere și orientare în cariera a elevilor

desfășurate în mediul educațional, precum și nevoile tuturor factorilor implicați direct și

indirect în aceasta activitate (elevi, profesori, directori, consilieri, parinti, reprezentanţi ai

comunitatii locale) din cele două regiuni partenere.

CONCLUZII (p. 24)

Importanța serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru reușita în viață

Serviciile de consiliere și orientare profesională sunt considerate ca fiind foarte importante de

către toți participanții la realizarea studiului, elevi, părinți, cadre didactice, reprezentanți ai

instituțiilor de învățământ și ai comunității locale. La fel de importante sunt și serviciile de

reorientare a elevilor de liceu în carieră și consilierea părinților privind orientarea școlară a

propriilor copii.

Importanța acestor servicii are semnificație pentru elevi, pentru părinții acestora, iar, pe

termen lung, pentru întreaga comunitate socială; astfel a fost exprimată și ideea potrivit căreia

este necesară consilierea forurilor de decizie din domeniul socio-educațional, deoarece

,


Page | 58

eficiența finalității serviciilor de orientare școlară și profesionlă a elevilor este condiționată

de contextul socio-economic.

Specialiștii care ar trebui să desfășoare activitatea de consiliere şi orientare profesională din

şcoală

Activitatea de consiliere şi orientare proferională în şcoală ar trebui desfăşurată de către

specialistul cu competenţe de asistenţă psihopedagogică - persoane avizate deoarece pot să

realizeze inclusiv testarea aptitudinilor, intereselor şi a personalităţii (profilul psihologic).

Acesta trebuie să conlucreze permanent cu cadrele didactice şi familia elevilor. Pot desfăşura

această activitate şi cadrele didactice dacă ne raportăm la competenţe dezirabile. Cadrele

didactice pot descoperi înclinațiile elevilor pentru disciplina predată și îi pot orienta sau, după

caz, reorienta pe elevi în alegerea carierei. S-a formulat ideea de a nu se mai pune presiune

pe dirigintele de la clasă, care trebuie să fie numai un colaborator al specialistului în asistență

psihopedagogică.

Percepția elevilor asupra acestui aspect este aceea că ar trebui să existe o colaborare între toți

profesorii implicați în actul educațional.

Legătura dintre activitatea de consiliere şi educare a carierei şi disciplinele şcolare

Există legătură între ele. Cadrele didactice trebuie să identifice la elevi aptitudini, cunoştinţe,

disponibilităţi pe care să le valorifice. Fiecare disciplină are specificul său în formarea

anumitor capacităţi şi deprinderi. Profesorii trebuie să aibă o stransă legatură cu specialistul

în asistență psihopedagogică.

Pozițiile elevilor chestionați șunt împărțite astfel: unii consideră că disciplinele școlare sunt

mai importante, iar consilierea în carieră le sprijină, iar alții apreciază că, dimpotrivă,

consilierea este mai importantă, iar disciplinele școlare o sprijină pe aceasta.

Necesitatea funcţionării Cabinetelor Şcolare de Asistenţă Psihopedagogică

Toți reprezentanții instituțiilor de învățământ consideră că este oportună funcționarea

Cabinetelor Şcolar de Asistenţă Psihopedagogică în fiecare unitatea școlară, deoarece

furnizează servicii specializate ce nu pot fi suplinite de cadrele didactice ce desfăşoară

activitate de predare.

,


Page | 59

Activităţi care ar conecta elevii la un nivel superior de învăţământ:

- vizitele iniţiate în licee, în universitate în vederea familiarizării cu profilele şi specializările

liceului/facultăţii;

- parteneriatele mai flexibile între școli și firme care să permită vizite la angajatori, observarea

unor activități practice, activități de tipul Job shadowing, experiența de muncă sau angajarea

part-time;

- evenimente de tipul ”Zilele Porților Deschise”;

- pledoariile unor specialiști de succes în fața copiilor;

- activități de voluntariat;

- realizarea unor filme documentare despre domeniile de activitate pentru Ministerul

Educației Naționale pentru a fi vizionate la orele de curs;

- proiecte educaționale cu fonduri europene;

- informație digitală, activități de educație on-line prin valorizarea specialiștilor IT;

- accent pe educația nonformală;

Activităţi de consiliere şi orientare profesională desfășurate în școală:

- Remarcăm faptul că cele mai multe activități de orientare școlară și profesională constau, de

fapt, în discuții despre profesii la orele de dirigenţie sau alte discipline;

- Procentajul coboară semnificativ pentru întâlniri cu experți din diferite domenii de activitate,

urmat de sprijin în luarea unei decizii privind alegerea liceului/facultăţii;

- Un procent redus este alocat activităților de voluntariat, autocunoaștere, stagiilor de formare

practică la o firmă sau instituţii și vizitelor de studiu/orientare la licee/facultăți/firme.

- De observat este faptul că cele mai multe dintre activitățile de consiliere şi orientare

profesională se desfășoară în mediul școlar, la orele de curs, iar contactul real al elevilor cu

lumea muncii este foarte redus.

Participarea la activităţi de consiliere şi orientare profesională și impactul acestora asupra

elevilor

,


Page | 60

Majoritatea elevilor chestionați au declarat că au participat la activități de consiliere şi

orientare profesională pe parcursul școlarității, iar acestea au avut un impact pozitiv asupra

lor.

Modalități de implicare a angajatorilor în consilierea şi orientare profesională a elevilor:

- în primul rând, o problemă de fond este aceea că numărul angajatorilor este din ce în ce mai

mic;

- stagii de practică plătite;

- mobilități pentru stagii de practică în alte țări organizate în proiecte cu fonduri europene;

- proiecte și parteneriate;

- contracte de muncă din timpul școlarizării. Elevii au, de cele mai multe ori, așteptări

nerealiste: deși sunt slab pregătiți, pretind salarii mari;

- joburi part-time pentru elevi;

- invitarea specialiștilor la clasă;

- vizite organizate la diferiți angajatori;

- furnizarea de informații despre piața muncii din societatea românească și cele din alte țări.

Modalităţi de familiarizare a elevilor cu domeniul muncii:

- utilizarea sistemelor de recompense - pedepse în educația copiilor;

- utilizarea unei palete diversificate de recompense, verbal-emoționale, financiare, materiale;

- voluntariatul;

- deși activitățile de educație nonformală sunt mai atractive, ele nu pot înlocui învățarea

formal. Aceasta își păstrează semnificația majoră pentru orientarea școlară și profesională a

elevilor;

- orice meserie necesită cel puțin un nivel minim de cultură generală;

Facilitarea accesului elevilor la informaţii actualizate privind oferta și evoluția pieței

locale/regionale a muncii:

- parteneriat între AJFOM-ISJ prin care să fie promovate ofertele de angajare/statistici despre

piața muncii în mediul școlar;

- consultarea site-urilor;

,


Page | 61

Implicarea tinerilor în deciziile locale:

- educarea tinerilor în spiritul ideii asumării consecințelor propriilor decizii, dezvoltării

încrederii în forțele proprii, acceptării ierarhiilor sociale, autodeterminării;

- tinerii trebuie să învețe că posibilitatea de implicare în deciziile unei comunități depinde în

foarte mare măsură de nivelul de instruire;

Nevoile reprezentanţilor instituţiilor de învăţământ referitoare la orientarea școlară și

profesională a elevilor:

- existenţa persoanei specializate;

- pregătirea cadrelor didactice pe această problematică;

- regândirea programelor şcolare;

- acordarea unei mai mari pondere a activităţilor practice.

Nevoile părinților referitoare la orientarea școlară și profesională a elevilor:

- lectorate cu părinții având ca temă consilierea în carieră a propriilor copii

Nevoile profesorilor/profesorilor consilieri școlari în vederea îmbunătățirii serviciilor de

consiliere şi orientare profesională furnizate elevilor la şcoală:

- schimbarea cadrului legislativ astfel încât să permită o oră cu caracter administrativ pentru

profesorii diriginți, mai multe ore de consiliere, evitarea supraîncărcării rolului de profesor;

- în mediul universitar, să se acorde o atenție mai mare parcurgerii modului psihopedagogic

de către viitoarele cadre didactice;

- finanțare pentru activitățile de consiliere a carierei, pentru activitățile de educație non-

formală, în general, promovarea acținunilor de finanțare;

- parteneriate și proiecte ale organizațiilor sociale cu atribuții în domeniul educativ, prin care

să se susțină financiar participarea elevilor la diferite activități educație nonformală;

- atragerea de fonduri de europene și existența mai multor experți pentru realizarea de proiecte

europene; aceștia nu trebuie să fie în mod necesar profesori pentru că se poate ajunge la

supraîncărcarea rolului profesional;

- reducerea numărului de elevi la clasă, deoarece supraaglomerarea claselor școlare afectează

calitatea actului educațional și, implicit, activitatea de orientare în carieră;

,


Page | 62

- cadrele didactice au nevoie de consiliere, la rândul lor; este nevoie de mai mulți profesori

consilieri.

- este nevoie de mai multă negociere și flexibilitate în sistemul de învățământ românesc.

Nevoile elevilor referitoare la orientarea școlară și profesională

Elevii percep că nevoia de autocunoaștere este cea mai importantă, urmată de nevoia de sprijin

în luarea unei decizii de carieră, apoi nevoia de informare privind ofertele școlare și lumea

muncii și nevoia de dezvoltare a abilităților de promovare personală.

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------

ISMB (2017), Orientarea școlară și profesională. Raport opinie elevi,

http://ismb.edu.ro/documente/examene/admitere/2017/raport_OSP_ISMB_final.pdf


Acest studiu a permis determinarea opiniei elevilor cu privire la orientarea școlară și

profesională de care au beneficiat până acum. În urma analizei statistice a datelor colectate de

Inspectoratul Școlar al Municipiului București, s-a constatat faptul că o mare parte dintre elevi

(98.1%) dețin informații cu privire la opțiunile de studiu pe care le au la finalul clasei a VIII-

a.

O pondere de 91.9% din totalul claselor a VIII-a din Municipiul București a fost informată

asupra domeniilor sau calificărilor oferite de învățământul profesional. Tinerii s-au implicat

în proporție de 70.1% în diverse activități pentru orientarea lor școlară și profesională.

Printre cele mai importante programe/activități la care au participat elevii se numără

completarea de chestionare și teste de aptitudini, vizita altor instituții de învățământ,

participarea la târguri de promovare a ofertei educaționale, precum și implicarea în activități

organizate de diverse fundații și organizații pentru tineret.

Activitățile desfășurate pentru elevii claselor a VIII-a în ceea ce privește orientarea lor școlară

și profesională sunt apreciate de tineri, 70% dintre aceștia valorificându-le cu calificative bune

și foarte bune (note de 4 și 5, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 –minim, iar 5 –maxim).

Participarea la astfel de activități permite informarea elevilor atât asupra opțiunilor de studiu

pe care le au la finalul etapei gimnaziale, cât și asupra calificărilor oferite de învățământul

,


Page | 63

tehnologic profesional. O pondere de 69.6% este reprezentată de elevii care au fost implicați

în activități de acest tip și cunosc opțiunile de studiu pe care le vor avea în urma absolvirii

clasei a VIII-a. Tinerii care, de asemenea, au participat la astfel de programe sau activități și

cunosc beneficiile frecventării unei școli profesionale sunt în proporție de 66.4% din total.

Analiza descriptivă a datelor a permis efectuarea unei comparații între sectoarele

Muncipiului. Așadar, în ceea ce privește informarea cu privire la opțiunile de studiu pe care

le au elevii la finalul clasei a VIII-a, tinerii care studiază în școlile sectorului 1 sunt cei mai

privilegiați, cei mai puțin informați elevi fiind cei din sectorul 3.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------

*** Multi Consulting Group SRL (2012). Studiu privind analiza serviciilor de

consiliere și orientare profesională la nivelul sistemului național de învățământ,

http://www.via-

consiliere.ro/uploads/File/pdf/Studiu%20privind%20analiza%20serviciilor%20de%20consil

iere%20si%20orientare%20profesionala%20la%20nivelul%20sistemului%20national%20d

e%20invatamant.pdf


În studiu sunt prezentate informații cu privire la activitățile de orientare, consiliere şi asistenţă

psihopedagogică efectuate în cadrul cabinetelor și centrelor de consiliere și orientare existente

în cele 23 de judeţe vizate de prezentul proiect, informațiile fiind, în mare parte, furnizate de

către reprezentanții acestora.

Culegerea informaţiilor s-a realizat prin contactarea centrelor de orientare şi consiliere

existente în judeţele de implementare a proiectului VIA, acestea primind solicitarea de a

furniza datele necesare întocmirii acestui studiu pe baza unei fişe în care erau cuprinse toate

informaţiile utile conform cerinţelor şi obiectivelor stabilite. Conţinutul fişelor de înregistrare

date se regăseşte în anexe. Cele mai multe centre au răspuns solicitării noastre, astfel că există

informaţii complete privind activitatea desfăşurată. În cazul centrelor de la care nu s-au putut

,


Page | 64

obţine date direct de la reprezentanţii acestora, completarea informaţiilor s-a efectuat utilizând

date secundare.

Concluzii (p. 129-130)

În cazul cabinetelor de asistență psihopedagogică (consiliere studii preuniversitare)

dificultățile întâmpinate de specialiștii în activitatea de orientare și consiliere desfășurată în

centrelor existente fac referire la:

• Absenţa unor instrumente de evaluare care să răspundă necesităţilor pieţii

• Numărul insuficient al testelor de specialitate

• Neconcordanţa şi slaba adecvare între mijloacele şi modalităţile de orientare, dinamica

ofertei ocupaţionale din piaţa muncii

• Număr mic de specialiști în comparație cu nevoile existente (un consilier are arondate

pentru cazuri obligatorii și speciale un număr mare de unități școlare, unele aflate la distanţă

mare între ele)

• Mentalitatea anumitor persoane, reticența sau refuzul din partea unor familii de a

colabora cu consilierul de la cabinetul de asistenţă psihopedagogică

• Dezinteresul unor cadre didactice din învăţământul de masa şi din cel special pentru

colaborarea cu consilierii şcolari

• Dificultăţi în realizarea testărilor psihologice datorită existenţei unui număr redus de

personal cu atestat de liberă practică din partea Colegiului Psihologilor din România, sau chiar

a personalului cu specializarea principală – psihologie

• Număr mare de preşcolari/elevi arondaţi unui cabinet şcolar de asistenţă

psihopedagogică, ceea ce limitează drastic accesul tuturor elevilor la serviciile oferite de

consilierii şcolari şi influenţează negativ performanţă serviciilor oferite

• Dezinteres, demotivare din partea elevilor

• Participarea unui număr redus de părinţi la programele de consiliere educaţională

• Lipsa testelor standardizate

---------------------------------------------------------------------------

,


Page | 65

CENTRE DE INFORMARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ

Un ordin comun al Ministerului Muncii și Protecției Sociale (nr. 921/24.12.1997),

Ministerului Educației Naționale (3102/15.01.1998) și al Ministerului Tineretului și Sportului

(Nr. 59/22.01.1998) reglementează „Organizarea și funcționarea rețelei de Centre de

Informare și Consiliere Profesională“. În momentul publicării ordinului de guvern, ar fi trebuit

să existe un număr de 774 de centre de orientare și consiliere profesională, 500 dintre ele fiind

organizate în structuri ale Ministerului Educației Naționale, 227 fiind subordonate

Ministerului Muncii și Protecției Sociale și 47 Ministerului Tineretului și Sportului. Rolul,

funcțiile și procedurile de lucru sunt detaliate în Anexa 2 a ordinului, centrele respective

trebuind să ofere informații despre piața muncii, traseul educațional, să răspundă problemelor

de evaluare și autoevaluare a personalității, dar și să ofere programe destinate dezvoltării

abilităților și încrederii în sine a elevilor și adulților, în luarea deciziilor privind cariera. Deși

nu se precizează în mod expres faptul că și studenții beneficiază de serviciile pe care le

reglementează ordinul de guvern sus-menționat, aceștia sunt considerați ca fiind adulți și

tratați ca atare. Numărul foarte mare de centre de informare și consiliere privind cariera ar fi

rezolvat, în mod clar, multe dintre problemele cu care ne confruntăm și astăzi, dacă acestea

ar fi fost dezvoltate și administrate corespunzător. După aproape 20 de ani, aceste centre nu

mai există sau există într-o formă care nu mai satisface necesitățile reale. Nu există un registru

național al acestor centre de consiliere privind cariera. Asociațiile profesionale care ar trebui

să formeze și să dezvolte resursele umane necesare acestor centre sunt puține și relativ inerte.

Instrumentele de control pentru aceste activități, precum cele necesare pentru evaluarea

serviciilor de consultanță în carieră lipsesc sau sunt foarte slabe, în raport cu cele din alte state

europene.

În același an, pentru a compensa lipsa prevederilor legate de serviciile de consiliere în

carieră destinate studenților din actul normativ menționat anterior, Ministerul Educației

Naționale emite ordinul 3277/16.02.1998, prin care se înființează „Departamentele de

consultanță pentru alegerea rutei profesionale și plasamentul pe piața muncii“; acestea

trebuiau să funcționeze la nivelul fiecărei instituții de învățământ superior, urmând „să ofere

,


Page | 66

elevilor și altor persoane interesate informații privind filierele și programele de studii

existente în cadrul instituției de învățământ“, „să furnizeze studenților informații și consultații

în alegerea/schimbarea rutei profesionale individuale, în contextul curriculum-ului universitar

și al sistemului de credite transferabile“ (2000). Ordinul mai prevedea acordarea de asistență

psihologică pentru studenți, precum și necesitatea dezvoltării unor metodologii de

autocunoaștere, constituirea, cu sprijinul departamentului, a asociațiilor de absolvenți,

susținerea relației cu comunitățile economice, culturale și administrative locale și regionale,

activități de prospectare a pieței muncii, organizarea de evenimente și de parteneriate cu

mediul socio-economic, acordarea de consultanță și sprijin pentru studenți, în raport cu mediul

economic și de afaceri. Ordinul destinat constituirii acestor departamente a fost rezultatul

discuțiilor și negocierilor organizațiilor studențești din acea perioadă: Liga Studenților din

Universitatea București, Liga Studenților din Galați și din Constanța cu Ministrul Andrei

Marga, dar și urmarea argumentelor puse la dispoziție de Institutul de Științe ale Educației,

promotor al serviciilor de consiliere de carieră la nivel național.

AGENȚIA NAȚIONALĂ/JUDEȚEANĂ DE OCUPARE A FORȚELOR DE MUNCĂ

(ANOFM/AJOFM)

Obiectivele principale ale Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca sunt:

• Institutionalizarea dialogului social în domeniul ocuparii si formarii profesionale;

• Aplicarea strategiilor în domeniul ocuparii si formarii profesionale;

• Aplicarea masurilor de protectie sociala a persoanelor neîncadrate în munca.

Pentru realizarea obiectivelor sale, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca are

urmatoarele atributii principale:

• organizeaza, presteaza si finanteaza, în conditiile legii, servicii de formare profesionala

pentru persoanele neîncadrate în munca;

,


Page | 67

• orienteaza persoanele neîncadrate în munca si mediaza între acestea si angajatorii din tara,

în vederea realizarii echilibrului dintre cerere si oferta pe piata interna a fortei de munca;

• face propuneri privind elaborarea proiectului de buget al asigurarilor pentru somaj;

• administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj si prezinta Ministerului Muncii si

Solidaritatii Sociale rapoarte trimestriale si anuale privind executia bugetara;

• propune Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale proiecte de acte normative în domeniul

ocuparii si formarii profesionale si al protectiei sociale a persoanelor neîncadrate în munca;

• organizeaza serviciile de stabilire, plata si evidenta a ajutoarelor, alocatiilor si

indemnizatiilor finantate din bugetul asigurarilor pentru somaj;

• implementeaza programe finantate din Fondul Social European;

• elaboreaza, în baza indicatorilor sociali de performanta stabiliti de Ministerul Muncii si

Solidaritatii Sociale, programe anuale de activitate pe care le supune spre aprobare Ministrului

Muncii si Solidaritatii Sociale.

UNIVERSITĂȚILE ȘI FACULTĂȚILE

,


Page | 68

ANALIZA ACTIVITĂȚILOR DE CONSILIERE ȘI ORIENTARE

ÎN CARIERĂ – MEDIUL PREUNIVERSITAR (raport de cercetare)

ONG-uri, actori relevanţi în societatea civilă

Cod proiect:109880


ÎN CARIERĂ – MEDIUL PREUNIVERSITAR

(raport de cercetare)

,


Page | 69

Introducere

Pentru a analiza modul în care se desfășoară activităţile de consiliere și orientare în

carieră în mediul preuniversitar, reprezentanţii organizaţiilor din domeniu au fost invitaţi să

completeze un formular online, prin accesarea unui link distribuit pe email și prin facebook,

în perioada 10-15 august 2018. La final, au fost colectate răspunsurile a 43 de participanţi la

studiu, care au completat întregul chestionar.

Date socio-demografice

Din cei 43 de respondenţi la chestionarul aplicat în mediul preuniversitar, 95% sunt de

genul feminin şi 5% de genul masculin.

Dintre aceştia, 53% îşi desfăşoară activitatea într-o unitate şcolară din învăţământul

preuniversitar, 40% în cadrul CJRAE sau CMBRAE şi 7% în cadrul inspectoratului şcolar.

5%

95%

Genul biologic

Masculin Feminin

,


Page | 70

De asemenea, majoritatea respondenţilor (60%) au funcţia de profesor psihopedagog,

5% au un rol de management la nivelul organizației (director/ șef/ coordonator Departament/

Serviciu/ Birou/ Centru / Oficiu etc.) şi 35% îndeplinesc alte funcţii cu atribuţii în domeniul

consilierii şi orientării în carieră, precum profesor consilier şcolar, consilier şcolar sau

psiholog.

53%

7%

40%

Organizația în care vă desfășurați activitatea/ angajatorul

Unitate școlară din învățământul preuniversitar

Inspectorat școlarCJRAE/CMBRAE

,


Page | 71

În ceea ce priveşte vechimea în activitatea de consiliere şi orientare în carieră, cei mai

mulţi dintre respondenţi lucrează în acest domeniu de 6-10 ani (35%), de 2-5 ani (32%),

respectiv de peste 10 ani (28%).

Analiza activităților de consiliere și orientare în carieră

60%

5%

35%

Funcția dvs., cu atribuții în domeniul consilierii și orientării în carieră

Profesor psihopedagog Rol de management Altele

5%

32%

35%

28%

Vechimea în activitatea de consiliere și orientare în carieră

0-1 an 2-5 ani 6-10 ani peste 10 ani

,


Page | 72

Potrivit răspunsurilor participanţilor la studiu, în mediul preuniversitar, activitatea de

consiliere şi orientare în carieră vizează în special lucrul cu elevii de la nivelul primar şi

nivelul gimnazial de învăţământ (84%) şi cu elevii de liceu sau din şcoli profesionale (56%).

Cu privire la frecvenţa de derulare a unor activităţi legate de consiliere, activitatea

didactică în aria curriculară Consiliere şi Orientare este desfăşurată frecvent de către 22 de

participanţi, destul de des de către 10 dintre aceştia şi rar de 4 participanţi; doar un singur

participant apreciază că desfăşoară această activitate zilnic sau foarte des, iar pentru 6 dintre

respondenţi nu a fost cazul să se implice într-o astfel de activitate.

84%

56%

5%0% 2% 2% 2%

elevi de la nivelul primar

și nivelul gimnazial de învățământ

elevi de liceu/ școli

profesionale

studenți și masteranzi

tineri și adulți care caută loc

de muncă

angajați cu diferite nevoi de consiliere

în carieră

instituții/ organizații

active în acest domeniu

profesionisți activi în acest

domeniu

Potrivit specificului postului, activitatea dumneavoastră de consiliere și orientare în carieră vizează în special

lucrul cu:

,


Page | 73

De asemenea, cei mai mulţi dintre cei 43 de participanţi oferă beneficiarilor informaţii

referitoare la piaţa muncii și evoluţia profesiilor destul de des (21) şi frecvent (12).

1

22

10

46

Zilnic/ Foartedes

Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul

Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Activitate didactică în aria curriculară Consiliere și

Orientare

2

12

21

8

0

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Furnizarea informaţiilor referitoare la piaţa muncii şi

evoluţia profesiilor

,


Page | 74

Evaluarea personalităţii sau testarea psihologică este derulată de o parte din

respondenţi destul de des (13), frecvent (7) și chiar zilnic/ foarte des (4), în timp ce o altă

parte desfășoară această activitate rar (12) sau deloc (7).

Instruirea în metodele și tehnicile de căutare a locurilor de muncă (auto-prezentare la

un interviu, scrierea CV-ului etc.) se desfășoară destul de des (16) și frecvent (11), în

majoritatea organizaţiilor care au luat parte la studiu și în mai puţine, rar (10) sau deloc (5).

4

7

1312

7

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Evaluarea personalităţii/ testare psihologică

,


Page | 75

Una dintre activităţile cu o frecvenţă ridicată este consilierea în grup (în clasă),

derulându-se mai ales frecvent (23), zilnic/ foarte des (8) și destul de des (7).

1

11

16

10

5

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Instruire în metodele şi tehnicile de căutare a locurilor de

muncă (auto-prezentare la un interviu, scrierea CV-ului etc.)

8

23

7

4

1

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Consiliere în grup (în clasă)

,


Page | 76

De asemenea, în majoritatea organizaţiilor, elevii beneficiază de consiliere individuală

(autocunoașterea, managementul carierei) zilnic/ foarte des (18), frecvent (15) și destul de des

(7).

O frecvenţă destul de ridicată au și activităţile de recuperare/ suport pentru copii și

tineri cu dezvoltare atipică (CES, tulburări de învăţare etc.), acestea derulându-se mai ales

frecvent (16), destul de des (12) și zilnic/ foarte des (6).

18

15

7

0

3

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Consiliere individuală pentru beneficiari (autocunoaștere,

managementul carierei)

,


Page | 77

Majoritatea respondenţilor desfășoară și activităţi de consiliere pentru familie/ părinţi

(individuală sau de grup) frecvent (19) și destul de des (17).

O parte din respondenţi organizează lectorate cu părinţii destul de des (17) și frecvent,

iar o altă parte rar (13) sau nu au avut o astfel de activitate (6).

6

16

12

54

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități:Activități de recuperare/ suport pentru copii și

tineri cu dezvoltare atipică (CES, tulburări de învățare etc.)

2

19

17

32

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Consiliere pentru familie/ părinți (individuală sau de grup)

,


Page | 78

Respondenţii afirmă că organizarea de vizite de studiu se realizează mai degrabă rar

(20) sau deloc (14).

1

6

17

13

6

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități:

Organizarea de lectorate cu părinții

0

45

20

14

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Organizarea de vizite de studiu

,


Page | 79

În schimb, majoritatea participanţilor organizează acţiuni de prevenire și combatere a

factorilor cu risc pentru sănătate frecvent (17) și destul de des (16).

Cu o frecvenţă scăzută, rar (20) și nu a fost cazul (13) se derulează activităţi de tipul

plasamentelor de lucru, inclusiv voluntariat.

2

1716

6

2

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Organizarea de acțiuni de prevenire și combatere a

factorilor cu risc pentru sănătate

1

54

20

13

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Plasamente de lucru, inclusiv voluntariat

,


Page | 80

Training-urile pentru dezvoltarea competenţelor transversale sunt organizate de unii

respondenţi destul de des (13), iar de alţii rar (13) sau deloc (10).

Majoritatea participanţilor nu au avut în sarcina lor organizarea stagiilor de învăţare la

locul de muncă/ internship-uri (22) sau acest lucru s-a întâmplat rar (12).

34

13 13

10

Zilnic/ Foartedes



Training-uri pentru dezvoltarea competențelor transversale

,


Page | 81

De asemenea, de cele mai multe ori, nu a fost cazul de a se derula consilierea de carieră

la distanţă și bazată pe web (31).

0

3

6

12

22

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Organizarea stagiilor de învăţare la locul de muncă/

internship-uri

20

2

8

31

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Consiliere de carieră la distanţă şi bazată pe web

,


Page | 82

Aproximativ aceleași rezultate le regăsim în ceea ce privește activităţile de facilitare a

autoînvăţării în centre de documentare/ oficiile forţei de muncă: majoritatea respondenţilor

nu au desfășurat astfel de activităţi (29).

Activitatea de coordonare a specialiștilor pentru derularea programelor de consiliere și

orientare în carieră (management) este foarte puţin frecventă (30 – nu a fost cazul).

1 1 0

12

29

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Activități de facilitare a autoînvățării în centre de

documentare/ oficiile forţei de muncă

,


Page | 83

De asemenea, respondenţii dezvoltă parteneriate cu piaţa muncii/ alte instituţii

relevante într-o măsură foarte mică (22 – nu a fost cazul, 11 – rar, 4 – destul de des, 3 –

frecvent, 3- zilnic/ foarte des).

Majoritatea respondenţilor arată că studiile legate de evoluţia pieţei muncii, nevoia de

consiliere etc. sunt realizate rar (11) sau deloc (22).

2 31

7

30

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Coordonarea specialiștilor pentru derularea programelor

de consiliere și orientare în carieră (management)

3 3 4

11

22

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Dezvoltarea de parteneriate cu piața muncii/ alte instituții

relevante

,


Page | 84

De asemenea, în cea mai mare parte, respondenţii nu desfășoară alte tipuri de activităţi

(29).

31

6

11

22

Zilnic/ Foartedes



Realizarea studiilor legate de evoluția pieței muncii, nevoie de consiliere etc. (cercetare)

14

63

29

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Altă activitate

,


Page | 85

Conform rezultatelor, cele mai frecvente activităţi sunt consilierea individuală pentru

beneficiari (autocunoaștere, managementul carierei) și consilierea în grup (în clasă). În afara

activităţilor de management, cel mai puţin frecvente sunt consilierea la distanţă și bazată pe

web și activităţile legate de piaţa muncii, precum activităţile de facilitare a autoînvăţării în

centre de documentare/ oficiile forţei de muncă, organizarea stagiilor de învăţare la locul de

muncă/ internship-uri, dezvoltarea de parteneriate cu piaţa muncii/ alte instituţii relevante și

realizarea studiilor legate de evoluţia pieţei muncii, nevoia de consiliere etc.

Persoanele care desfășoară activităţi de consiliere în mediul preuniversitar utilizează

cel mai des discuţiile ghidate (37) și jocurile de rol (30).

Pe parcursul vizitelor efectuate în instituţiile participante la studiu, cel mai adesea,

reprezentanţii altor instituţii educaţionale (colegii, universităţi, şcoli profesionale) au lăsat

materiale de informare (40) și au făcut o prezentare generală a ofertei educaţionale (35).

37

2326

30

23

13

20 19

12 10

41

Metode de consiliere și orientare a carierei școlare/ profesionale utilizate cel mai des

,


Page | 86

Majoritatea instituţiilor participante la studiu colaborează cu agenţiile de ocupare a

forţei de muncă și/ sau cu parteneri de pe piaţa muncii (60%).

3540

15

1 2

Au facut oprezentare

generală a ofertei

Au lăsat materialede informare

Au făcut prezentări mai detaliate ale domeniilor/

profilurilor de studii și

profesionale

Participare, încalitate demembru al

comisiilor, laexamene

Sesiuni deinformarereciprocă

Acţiunile efectuate de către reprezentanţii altor instituţii educaţionale (colegii, universităţi, şcoli profesionale) pe

parcursul vizitelor efectuate în instituţiile participante la studiu au constat în:

60%26%

14%

Instituția dumneavoastră colaborează cu agențiile de ocupare a forţei de muncă și/ sau cu parteneri de pe piața

muncii?

Da Nu N/A

,


Page | 87

Centrarea pe nevoile, capacitățile şi interesele clientului, astfel încât acesta să ia decizia

optimă este un indicator îndeplinit de majoritatea respondenţilor în foarte mare măsură (16)

și în mare măsură (15). Însă există și suficiente instituţii în care acest indicator de consiliere

este satisfăcut în mică și foarte mică măsură (12).

De asemenea, în majoritatea instituţiilor participante la studiu, informaţiile și serviciile

sunt transparente și coerente în mare și foarte mare măsură (33).

1615

75

0

În foarte maremăsură

În mare măsură În mică măsură În foarte micămăsură

Nu ştiu/ nu potaprecia/ nu a

fost cazul

Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Centrarea pe

nevoile, capacitățile şi interesele clientului, astfel încât acesta să ia decizia optimă

13

20

9

1 0




fost cazul

Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Transparența și

coerenţa informaţiilor şi serviciilor

,


Page | 88

Cele mai multe instituţii asigură și oportunităţi egale pentru a obţine servicii de

consiliere și orientare a carierei, indiferent de locul de rezidenţă, statutul social, religie, vârstă,

gen etc., în mare măsură (18) și în foarte mare măsură (14).

Flexibilitatea/ personalizarea obiectivelor și strategiilor de consiliere și orientare în

carieră este un indicator realizat, în general, în mare și foarte mare măsură (32).

14

18

9

02




fost cazul

Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Accesibilitatea

,


Page | 89

Referitor la eficienţă, înţeleasă prin faptul că serviciile de consiliere și orientare a

carierei reflectă schimbările de pe piaţa forţei de muncă şi sunt evaluate în raport cu acestea,

majoritatea instituţiilor îndeplinesc acest indicator în mare și foarte mare măsură (28), dar

există și suficiente situaţii în care este atins în mică și foarte mică măsură (15).

12

20

64

1




fost cazul

Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Flexibilitatea/

personalizarea obiectivelor și strategiilor de consiliere și orientare în carieră

7

21

13

20




fost cazul

Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Eficienţă -

serviciile de consiliere și orientare a carierei reflectă schimbările de pe piaţa forţei de muncă şi sunt evaluate în

raport cu acestea

,


Page | 90

În general, în organizaţiile din mediul preuniversitar participante la studii, personalul

cu atribuţii de consiliere și orientare este profesionist, cu studii adecvate și instruire și

competenţe în domeniu în foarte mare și în mare măsură (33).

Parteneriatul social, reprezentând implicarea părţilor interesate – instituţiile de

învăţământ, angajatorii, oficiile pentru ocuparea forţei de muncă, sindicatele şi alte autorităţi

publice – într-un dialog activ cu privire la serviciile de consiliere și orientare a carierei, este

un indicator realizat, în aproximativ jumătate din instituţii în mare și foarte mare măsură (21)

și în cealaltă jumătate în mică și foarte mică măsură (18).

18

15

7

2 1




fost cazul

Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Personalul cu atribuții de consiliere și orientare este profesionist, cu

studii adecvate, instruire şi competenţe în domeniu

,


Page | 91

În majoritatea instituţiilor sunt disponibile și utilizate diferite tehnologii educaţionale

(inclusiv bazate pe TIC) moderne, în mare și foarte mare măsură (27), dar există și situaţii în

care acest indicator este satisfăcut în mică și foarte mică măsură (12).

2

19

11

7

4




fost cazul

Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Parteneriatul

social

10

17

9

34




fost cazul

Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Sunt disponibile și

utilizate diferite tehnologii educaţionale (inclusiv bazate pe TIC) moderne

,


Page | 92

Respondenţii consideră că, în general, informaţiile valide, precise şi complete despre

oportunităţile educaţionale şi despre situaţia de pe piaţa muncii sunt disponibile în mare și

foarte mare măsură (31).

Părerile sunt împărţite în ceea ce privește comunicarea și cooperarea dintre diferiţi

specialiști în consilierea și orientarea carierei pentru beneficiul clientului, aproximativ

jumătate declarând că acest lucru se realizează în mare și foarte mare măsură (20) și cealaltă

jumătate în mică și foarte mică măsură (19).

10

21

75

0




fost cazul

Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Fiabilitatea

informaţiilor

,


Page | 93

Un program de monitorizare continuă a activităţii de consiliere se impletează mai

degrabă în mică și foarte mică măsură (22), decât în mare și foarte mare măsură (17).

Prin urmare, indicatorii cu cel mai ridicat grad de îndeplinire sunt transparența și

coerenţa informaţiilor şi serviciilor și pregătirea personalul cu atribuţii de consiliere și

8

12

14

54




fost cazul

Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Diferiți specialişti

în consiliere și orientarea carierei comunică şi cooperează în beneficiul clientului

3

1415

7

4



Nu ştiu/ nu potaprecia/ nu a fost

cazul

Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Se implementează un

program de monitorizare continuă

,


Page | 94

orientare, acesta fiind profesionist, cu studii adecvate și instruire și competenţe în domeniu.

Pe de altă parte, gradul de satisfacere a următorilor indicatori este cel mai mic: implementarea

unui program de monitorizare continuă, comunicarea și cooperarea dintre diferiţi specialiști

în consilierea și orientarea carierei pentru beneficiul clientului și parteneriatul social.

Concluzii

Analizând rezultatele, putem creiona un profil al activităţii de consiliere și orientare în

carieră în organizaţiile din mediul preuniversitar. Astfel, observăm că în mediul

preuniversitar, activitatea de consiliere se adresează mai ales elevilor de la nivelul primar şi

nivelul gimnazial de învăţământ și celor de liceu sau din şcoli profesionale, folosindu-se ca

metode îndeosebi discuţiile ghidate și jocurile de rol. În general, vizitele altor instituţii

educaţionale, precum colegii, universităţi sau şcoli profesionale, au drept scop difuzarea

materialelor de informare și prezentarea generală a ofertei educaţionale.

Consilierea individuală pentru beneficiari (autocunoaștere, managementul carierei) și

consilierea în grup (în clasă) sunt declarate cele mai frecvente tipuri de activităţi. O frecvenţă

scăzută, însă, o au activităţile de consiliere la distanţă și bazată pe web și cele legate de piaţa

muncii, deși 60% dintre organizaţii colaborează cu agenţiile de ocupare a forţei de muncă și/

sau cu parteneri de pe piaţa muncii.

Privind satisfacerea unor indicatori de calitate în activitatea de consiliere, atuurile

constau în transparența și coerenţa informaţiilor şi serviciilor și pregătirea personalul cu

atribuţii de consiliere și orientare. Problemele existente sunt legate mai ales de implementarea

unui program de monitorizare continuă și de comunicare și cooperare, fie între diferiţi

specialiști în consilierea și orientarea carierei, fie între diversele părţi interesate implicate în

domeniu.

,


Page | 95


ÎN CARIERĂ – MEDIUL UNIVERSITAR (raport de cercetare)

Introducere

Studiul de faţă a avut drept obiectiv descrierea situaţiei actuale referitoare la serviciile

și activităţile de consiliere și orientare în carieră în mediul universitar. După elaborarea

chestionarului adresat specialiștilor din domeniu, acesta a fost urcat pe platforma Limesurvey,

iar invitaţiile de participare la studiu au fost trimise prin intermediul emailul-ului și prin

facebook. Răspunsurile au fost înregistrate în perioada 10-15 august 2018. Astfel, am primit

răspunsuri complete de la 33 de participanţi, reprezentanţi ai centrelor de carieră la nivel

universitar, ai unor ONG-uri sau ai unor agenţii.

Date socio-demografice

O proporţie de 79% din cei 33 de participanţi sunt de genul feminin, iar 21% de genul

masculin.

,


Page | 96

Se mai remarcă faptul că 88% dintre aceștia lucrează într-o universitate.

21%

79%

Genul biologic

Masculin Feminin

88%

6%6%

Organizația în care vă desfășurați activitatea/ angajatorul

Universitate ONG Agentie

,


Page | 97

De asemenea, 49% îndeplinesc o funcţie de consilier în domeniul carierei, 39% au un

rol de management la nivelul organizației (director/ șef/ coordonator Departament/ Serviciu/

Birou/ Centru / Oficiu etc.) şi 12% deţin alte funcţii cu atribuţii în domeniul consilierii şi

orientării în carieră, precum psiholog sau sociolog.

Cei mai mulţi dintre respondenţi au o vechime în activitatea de consiliere și orientare

în carieră între 6-10 ani (31%) și peste 10 ani (30%). 21% lucrează în acest domeniu de până

la 1 an și 18% de 2-5 ani.

49%

39%

12%

Funcția dvs., cu atribuții în domeniul consilierii și orientării în carieră

Consilier in domeniul carierei Rol de management Altele

,


Page | 98

Analiza activităților de consiliere și orientare în carieră

Răspunsurile participanţilor la studiu arată că activităţile de consiliere și orientare în

carieră din mediul universitar se adresează mai ales studenţilor și masteranzilor (76%) și

21%

18%

31%

30%

Vechimea în activitatea de consiliere și orientare în carieră

0-1 an 2-5 ani 6-10 ani peste 10 ani

70%76%

33%

9%

30% 30%

elevi de liceu/ școli

profesionale

studenți și masteranzi

tineri și adulți care caută loc

de muncă

angajați cu diferite nevoi de consiliere

în carieră

instituții/ organizații

active în acest domeniu

profesionisți activi în acest

domeniu

Potrivit specificului postului, activitatea dumneavoastră de consiliere și orientare în carieră vizează în special lucrul cu:

,


Page | 99

elevilor de liceu și școli profesionale (70%). Totuși, într-o proporţie destul de importantă, în

aceste activităţi mai sunt implicaţi tinerii și adulţii care caută un loc de muncă (33%), instituţii/

organizaţii active în acest domeniu (30%) și profesioniști activi în această arie (30%).

Analizând frecvenţa de desfășurarea a unor tipuri de activităţi de consiliere, rezultă că,

pe de o parte, furnizarea informaţiilor referitoare la piaţa muncii și evoluţia profesiilor are loc

frecvent (12), zilnic/ foarte des (5) și destul de des (5); pe de altă parte, suficient de mulţi

respondenţi oferă astfel de informaţii destul de rar (8) sau nu au fost puși în această situaţie

(4).

De asemenea, raportul între respondenţii care derulează activităţi de evaluare a

personalităţii sau testare psihologică destul de des (8), frecvent (7) și zilnic/ foarte des (3)

este aproximativ egal cu cei care nu desfășoară astfel de activităţi (10) sau acest lucru se

întâmplă rar (5).

5

12

5

8

4

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Furnizarea informaţiilor referitoare la piaţa muncii şi

evoluţia profesiilor

,


Page | 100

Instruirea în metodele și tehnicile de căutare a locurilor de muncă (auto-prezentare la

un interviu, scrierea CV-ului etc.) se desfășoară frecvent (12) și destul de des (9) în cea mai

mare parte a organizaţiilor care au luat parte la studiu.

3

78

5

10

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Evaluarea personalităţii/ testare psihologică

3

12

9

54

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Instruire în metodele şi tehnicile de căutare a locurilor de

muncă (auto-prezentare la un interviu, scrierea CV-ului etc.)

,


Page | 101

Referitor la consilierea în grup (grupă de elevi/ studenţi), aceasta se desfășoară în peste

jumătate dintre instituţiile participante la studiu frecvent (12) și destul de des (6).

O activitate cu o frecvenţă ridicată este consilierea individuală pentru beneficiari

(autocunoașterea, managementul carierei), aceasta derulându-se mai ales frecvent (15) și

zilnic/ foarte des (7).

4

12

6

4

7

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Consiliere în grup (grupă de elevi/ studenți)

,


Page | 102

Pe de altă parte, se observă o frecvenţă scăzută a activităţilor de recuperare/ suport

pentru copii și tineri cu dezvoltare atipică (CES, tulburări de învăţare etc.); majoritatea

respondenţilor neavând ocazia să lucreze cu această categorie de beneficiari (18).

7

15

23

6

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Consiliere individuală pentru beneficiari (autocunoaștere,

managementul carierei)

1

53

6

18

Zilnic/ Foartedes



Activități de recuperare/ suport pentru copii și tineri cu dezvoltare atipică (CES, tulburări de învățare etc.)

,


Page | 103

Aproximativ la fel de puţin frecventă este și consilierea pentru familie/ părinţi

(individuală sau de grup), majoritatea participanţilor afirmând că nu derulează astfel de

activităţi (19) .

Cea mai mare parte dintre respondenţi nu organizează lectorate cu părinţii (24).

0

54

5

19

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Consiliere pentru familie/ părinți (individuală sau de grup)

0

4

1

4

24

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Organizarea de lectorate cu părinții

,


Page | 104

Cei mai mulţi dintre participanţi organizează vizite de studiu rar (10) sau deloc (14).

De asemenea, majoritatea respondenţilor raportează că nu au organizat acţiuni de

prevenire și combatere a factorilor cu risc pentru sănătate (17).

1

5

3

10

14

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Organizarea de vizite de studiu

1

5

3

7

17

Zilnic/ Foartedes



Organizarea de acțiuni de prevenire și combatere a factorilor cu risc pentru sănătate

,


Page | 105

În general, plasamentele de lucru, inclusiv voluntariat, se derulează destul de des în

unele instituţii (10) sau deloc în altele (12).

Majoritatea participanţilor au în sarcina lor organizarea training-urilor pentru

dezvoltarea competenţelor transversale frecvent (15) și zilnic/ foarte des (3), însă există și

situaţii în care asemenea activităţi s-au desfășurat rar (2) sau deloc (9).

2

5

10

4

12

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Plasamente de lucru, inclusiv voluntariat

,


Page | 106

Potrivit răspunsurilor obţinute, de cele mai multe ori, nu sunt organizate stagii de

învăţare la locul de muncă/ internship-uri (15).

Aceleași rezultate sunt valabile și în ceea ce privește consilierea de carieră la distanţă

și bazată pe web (15).

3

15

4

2

9

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Training-uri pentru dezvoltarea competențelor

transversale (optimizarea comunicării, a relațiior interpersonale, managementul timpului, luarea deciziilor,

lucrul în echipă etc.)

2

5 56

15

Zilnic/ Foarte des Frecvent Destul de des Rar Nu a fost cazul

Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Organizarea stagiilor de învăţare la locul de muncă/ internship-

uri

,


Page | 107

Activităţile de facilitare a autoînvăţării în centre de documentare/ oficiile forţei de

muncă sunt foarte puţin frecvente: 23 de participanţi au răspuns că nu a fost cazul.

2

5 56

15

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Consiliere de carieră la distanţă şi bazată pe web

0 1

5 4

23

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Activități de facilitare a autoînvățării în centre de

documentare/ oficiile forţei de muncă

,


Page | 108

O parte din respondenţi coordonează specialiști pentru derularea programelor de

consiliere și orientare în carieră (management) zilnic/ foarte des (8), frecvent (3) și destul de

des (4), în timp ce o altă parte desfășoară astfel de activităţi rar (4) sau deloc (14).

Dezvoltarea parteneriatelor cu piaţa muncii/ alte instituţii relevante este o activitate cu

o frecvenţă destul de ridicată: (10 – destul de des, 8 – frecvent, 3 – zilnic/ foarte des, 3 – rar,

9 – nu a fost cazul).

8

3 34

14

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Coordonarea specialiștilor pentru derularea programelor

de consiliere și orientare în carieră (management)

,


Page | 109

Studiile legate de evoluţia pieţei muncii, nevoia de consiliere etc. sunt realizate de

majoritatea respondenţilor, fie frecvent (9), fie deloc (15).

3

8

10

3

9

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Dezvoltarea de parteneriate cu piața muncii/ alte instituții

relevante

3

9

2

4

15

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Realizarea studiilor legate de evoluția pieței muncii,

nevoie de consiliere etc. (cercetare)

,


Page | 110

Se pare că jumătate dintre participanţi nu desfășoară alte tipuri de activităţi (17), în

timp ce în unele instituţii există și altele derulate în mod frecvent (6) sau zilnic/ foarte des (6)

.

Rezultatele arată că activitatea de consiliere individuală pentru beneficiari

(autocunoaștere, managementul carierei) este cea mai frecventă. De cealaltă parte,

organizarea de lectorate cu părinţii și activităţile de facilitare a autoînvăţării în centre de

documentare/ oficiile forţei de muncă au frecvenţa cea mai scăzută de desfășurare în mediul

universitar.

În mediul universitar, metodele de consiliere și orientare a carierei profesionale

utilizate cel mai des sunt: discuţiile ghidate (22), analiza SWOT (22), jocurile de rol (20),

lecţiile, expunerile, prezentările (19) și mesele rotunde/ dezbaterile cu invitați (18).

6 6

2 2

17

Zilnic/ Foartedes


Frecvența de derulare a următoarelor tipuri de activități: Altă activitate

,


Page | 111

Vizitele în alte instituţii (școli generale, licee etc.) sunt realizate de către reprezentaţii

mediului universitar, cel mai adesea, semestrial (35%). 26% dintre respondenţi nu pot aprecia

peridiocitatea acestora, 21% susţin că acest lucru se întâmplă anual, 15% lunar și 3% înainte

de admitere.

22

11

19 20

10

18

22

15 14

1013

2

Metode de consiliere și orientare a carierei școlare/ profesionale utilizate cel mai des

,


Page | 112

88% dintre instituţiile din mediul universitar ai căror reprezentanţi au răspuns

chestionarului nostru colaborează cu agenţiile de ocupare a forţe de muncă și/ sau cu parteneri

de pe piaţa muncii.

21%

35%15%

3%

26%

Cu ce periodicitate derulați vizite/ activități inițiate în calitate de reprezentanţi ai instituţiilor educaţionale

(universităţi, facultăți) în alte instituții (școli generale, licee etc.)?

anual semestrial lunar înainte de admitere N/A

88%

6%6%

Instituția dumneavoastră colaborează cu agențiile de ocupare a forţei de muncă și/ sau cu parteneri de pe piața

muncii?

Da Nu N/A

,


Page | 113

Referitor la indicatorii de calitate ai serviciilor de consiliere, cei mai mulţi dintre

respondenţi afirmă că se centrează pe nevoile, capacitățile şi interesele clientului, astfel încât

acesta să ia decizia optimă, în foarte mare (19) și în mare măsură (8).

De asemenea, transparenţa și coerenţa informaţiilor și serviciilor este un indicator

îndeplinit în mare (15) și foarte mare măsură (10).

19

8

3

0

3




cazul

Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Centrarea pe

nevoile, capacitățile şi interesele clientului, astfel încât acesta să ia decizia optimă

,


Page | 114

Serviciile de consiliere și orientare a carierei sunt accesibile tuturor beneficiarilor,

indiferent de locul de rezidenţă, statutul social, religie, vârstă, gen etc., în cele mai multe

dintre instituţiile participante la studiu, în foarte mare (16) și în mare măsură (12).

10

15

4

1

3




cazul

Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Transparența și

coerenţa informaţiilor şi serviciilor

16

12

1 1

3




cazul

Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Accesibilitatea

,


Page | 115

De asemenea, un indicator satisfăcut, în general, în foarte mare (17) și în mare măsură

(11), este flexibilitatea/ personalizarea obiectivelor și strategiilor de consiliere și orientare în

carieră.

Serviciile de consiliere și orientare a carierei sunt eficiente, reflectând schimbările de

pe piaţa forţei de muncă şi fiind evaluate în raport cu acestea, în cea mai mare parte a

instituţiilor participante, în mare (11) și în foarte mare măsură (17).

17

11

10

4




cazul

Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Flexibilitatea/

personalizarea obiectivelor și strategiilor de consiliere și orientare în carieră

,


Page | 116

Respondenţii afirmă că personalul cu atribuţii de consiliere și orientare, din

organizaţiile lor, este, în general, profesionist, cu studii adecvate și instruire și competenţe în

domeniu în mare (10) și în mare măsură (17).

Înţeles ca implicarea părţilor interesate – instituţiile de învăţământ, angajatorii, oficiile

pentru ocuparea forţei de muncă, sindicatele şi alte autorităţi publice – într-un dialog activ cu

11

17

1 13




cazul

Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Eficienţă -

serviciile de consiliere și orientare a carierei reflectă schimbările de pe piaţa forţei de muncă şi sunt evaluate în

raport cu acestea

10

17

3

0

3




cazul

Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Personalul cu atribuții de consiliere și orientare este profesionist, cu studii adecvate,

instruire şi competenţe în domeniu

,


Page | 117

privire la serviciile de consiliere și orientare a carierei, parteneriatul social reprezintă un

indicator îndeplinit, în mare și foarte mare măsură, în aproximativ jumătate din instituţiile

participante (16) și în mică și foarte mică măsură, într-o altă parte din ele (8); 9 dintre

respondenţi nu pot aprecia dacă acest indicator este satisfăcut sau nu în instituţiile lor.

Disponibilitatea și utilizarea diferitelor tehnologii educaţionale (inclusiv bazate pe

TIC) moderne este asigurată în mare și foarte mare măsură în majoritatea instituţiilor (21).

2

14

7

1

9




cazul

Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Parteneriatul social

2

19

4

1

7




cazul

Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi

satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Sunt disponibile și

utilizate diferite tehnologii educaţionale (inclusiv bazate pe

TIC) moderne

,


Page | 118

Cu privire la fiabilitatea informaţiilor despre oportunităţile educaţionale şi despre

situaţia de pe piaţa muncii, rezultă că acestea sunt valide, precise şi complete, în general, în

mare și foarte mare măsură (22).

În cea mai mare parte a instituţiilor participante la studiu, diferiţi specialiști în

consilierea și orientarea carierei comunică și cooperază pentru beneficiul clientului, în mare

și foarte mare măsură (22).

7

15

3

1

7




cazul

Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Fiabilitatea informaţiilor

,


Page | 119

Implementarea unui program de monitorizare continuă a activităţii de consiliere se

aplică într-o parte dintre instituţii, în mică măsură (12), în altele, în mare măsură (8); de

asemenea, 8 respondenţi raportează că nu pot aprecia îndeplinirea acestui indicator.

5

17

5

0

6




cazul

Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Diferiți specialişti în consiliere și orientarea carierei comunică şi cooperează în

beneficiul clientului

3

8

12

1

8




cazul

Măsura în care următorii indicatori de consiliere pot fi satisfăcuţi în instituția dumneavoastră: Se

implementează un program de monitorizare continuă

,


Page | 120

Astfel, se evidenţiază că centrarea pe nevoile, capacitățile şi interesele clientului,

flexibilitatea/ personalizarea obiectivelor și strategiilor de consiliere și orientare în carieră și

accesabilitatea – oportunităţi egale pentru a obţine servicii de consiliere și orientare a carierei,

indiferent de locul de rezidenţă, statutul social, religie, vârstă, gen etc. sunt indicatorii cu cel

mai ridicat grad de îndeplinire. Indicatorii care au cel mai scăzut grad de realizare se referă la

implementarea unui program de monitorizare continuă și parteneriatul social.

,


Page | 121

Concluzii

Din răspunsurile obţinute rezultă câteva caracteristici principale ale activităţilor de

consiliere și orientare din mediul universitar. De exemplu, principalii beneficiari ai acestor

servicii sunt studenţii și masteranzii, dar și elevii de liceu și școli profesionale. Unele

activităţi, însă, se adresează inclusiv tinerilor și adulţilor care caută un loc de muncă și

instituţiilor/ organizaţiilor și profesioniștilor din domeniu. Ca metode de lucru se evidenţiază

mai ales discuţiile ghidate, analiza SWOT, jocurile de rol, lecţiile, expunerile, prezentările și

mesele rotunde/ dezbaterile cu invitați.

De asemenea, reprezentanţii mediului universitar organizează vizite în alte instituţii (școli

generale, licee etc.), în general, semestrial. Respondenţii mai raportează o colaborare strânsă

cu agenţiile de ocupare a forţei de muncă și/ sau cu parteneri de pe piaţa muncii.

Consilierea individuală pentru beneficiari (autocunoaștere, managementul carierei)

este cea mai frecventă dintre activităţile din mediul universitar, dar, la celalalt pol, sunt

serviciile aproape inexistente ca frecvenţă, precum organizarea de lectorate cu părinţii și

facilitarea autoînvăţării în centre de documentare/ oficiile forţei de muncă.

Indicatorii de calitate cu cel mai înalt grad de realizare, în mediul universitar, constau

în centrarea pe nevoile, capacitățile şi interesele clientului, flexibilitatea/ personalizarea

obiectivelor și strategiilor de consiliere și orientare în carieră și accesabilitatea – oportunităţi

egale pentru a obţine servicii de consiliere și orientare a carierei, indiferent de locul de

rezidenţă, statutul social, religie, vârstă, gen etc. De cealaltă parte, implementarea unui

program de monitorizare continuă și implicarea părţilor interesate într-un dialog activ cu

privire la serviciile de consiliere și orientare a carierei - instituţiile de învăţământ, angajatorii,

oficiile pentru ocuparea forţei de muncă, sindicatele şi alte autorităţi publice – reprezintă

punctele slabe în termeni de indicatori îndepliniţi.

RAPORT DE EVALUARE A POLITICILOR PUBLICE DIN DOMENIUL ...

Documents

Transcript of RAPORT DE EVALUARE A POLITICILOR PUBLICE DIN DOMENIUL ...