Raport de cercetare pentru studiul de impact pentru proiectul...

1

Raport de cercetare pentru studiul de

impact pentru proiectul „SPUNE - SPO

82/2020, Servicii Publice Unitare, Necesare

şi Eficiente”

Echipa de proiect:

coordonator cercetare: Ioan Pascuta

Expert analiza cantitativa: Marius Matichescu

Expert analiza cantitativa: Pop Valentin

Expert analiza calitativa: Doina Pascuta

Expert analiza calitativa: Lulciuc Adrian

Timisoara, Octombrie 2015

2

Cuprins

Metodologia de cercetare propusă 3 Analiza rezultatelor cercetarii cantitative 6

Analiza rezultatelor cercetarii calitative 23

3

Metodologia de cercetare propusă pentru realizarea studiului de impact pentru proiectul „SPUNE - SPO 82/2020, Servicii Publice Unitare, Necesare şi Eficiente”

POSDRU/123/4.1/S/129860

1. Consideraţii generale Subiectul investigat în cadrul acestui studiu il reprezintă analiza impactului obţinut

ca urmare a implementării măsurilor şi acţiunilor proiectului. Pentru o evaluarea cât mai precisă a impactului obtinut, studiul pe care il propunem vizeaza o suită de cercetări cantitative si calitative orientate in mod deliberat si sistematic către persoanele direct beneficiare si in judetele de implementare, asa cum vor fi prezentate in rândurile următoare Designul studiului de impact

1. Cercetare cantitativă pe un esantion de 1549 respondenti; 2. Cercetare calitativă pe un corpus de 162 respondenti;

Structura şi specificul grupului tintă .

Atât cercetarea calitativă, cât si cercetarea calitativă sunt direct orientate către persoanele implicate si beneficiare ale acestui proiect, acestea fiind

1. angajati SPO; 2. şomeri, persoane in căutarea unui loc de munca; 3. reprezentanţi ai angajatorilor, patronatelor, sindicatelor, ONG-uri, alte entităţi;

2. Cercetarea cantitativă

a. Tipul cercetării

Sondaj de opinie publică

b. Instrumentul de cercetare utilizat Chestionarul

c. Tipul eşantionului Probabilist, aleator, stratificat

d. Repartizarea chestionarelor la nivelul categoriilor de beneficiari implicaţi

Pentru a obtine o imagine care sa reflecte cât mai bine impactul avut de proict la nivelul beneficiarilor acestui studiu, in construierea eşantionului categoriile vizate au fost prioritizate dupa cum urmeaza: persoanelor aflate in căutatea unui loc de muncă, angajati AJOFM si angajatori.

Astfel, in vederea obtinerii unui eşantion cu un nivel de încredere cât mai ridicat şi o eroare de eşantionare cât mai mică in special la nivelul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă , structura eşantioanelor pe categorii de persoane, a fost conturată după cum urmează:

4

1. şomeri, persoane in cautarea unui loc de munca: 1149 subiecţi Pentru o populatie estimate de de 18722 someri repartizati in cele 4 judeţe de

interes pentru cercetarea noastră, un eşantion de 1149 subiecţi oferă la un interval de

95% şi o marjă de eroare maxima a răspunsurilor de 2.8% 2. angajati SPO: 150 subiecţi În vederea obţinerii unei evaluări cât mai obiective a impactului avut de proiect

la nivelul acestei categorii de persoane, a fost prevăzută o cercetare exhaustivă în rândul angajatilor AJOFM din cele 4 judete.

3. reprezentanti ai patronatelor, sindicate, ONG-uri, etc: 200 subiecţi

e. Repartizarea chestionarelor la nivelul judeţelor implicate vizate

Someri Angajaţi AJOFM Angajatori

1. Timiş

368 subiecţi 39 subiecţi 110 subiecţi

2. Arad


3. Caraş-Severin


4. Bistriţa Năsăud


Total 1149 150 250

f. Perioada de aplicare a chestionarelor

In lunile septembire si octombrie conform graficului agreat împreună cu beneficiarul.

g. Modalitatea de culegere a datelor Faţă în faţă, telefonic/online

h. Locaţia culegerii datelor

In spaţiile partenerilor, cu acordul acestora

i. Predarea raportului de cercetare si a materialelor aferente cercetării 28 octombrie 2015

5

3. Cercetarea calitativă

a. Tipul cercetării

Cercetare sociologică de profunzime b. Instrumentul de cercetare utilizat

Interviul c. Repartizarea chestionarelor la nivelul categoriilor de beneficiari implicaţi

Făcând referinţă la aceleasi principii de structurare a corpusului studiat, ca şi in cazul cercetării cantitative, distribuţia pe categorii de subiecţi se prezintă in felul următor:

1. şomeri, persoane in cautarea unui loc de munca: 75 subiecţi 2. angajati SPO: 50 subiecţi 3. reprezentanti ai patronatelor, sindicate, ONG-uri, etc: 25 subiecţi

d. Repartizarea interviurilor la nivelul judeţelor implicate vizate

Someri Angajaţi AJOFM Angajatori

1. Timiş


2. Arad


3. Caraş-Severin


4. Bistriţa Năsăud


Total 83 52 27

Pentru o mai bună inţelegere a impactului la nivelul judeţului in care se află promotorul proiectului, o atenţie sporită a fost acordată in cadrul cercetării calitative, judeţului Timiş

e. Modalitatea de culegere a datelor Faţă în faţă, telefonic

f. Perioada de culegere a datelor In lunile septembire si octombrie conform graficului agreat împreună cu

beneficiarul

g. Locaţia culegerii datelor In spaţiile partenerilor, cu acordul acestora

h. Predarea raportului si a materialelor aferente cercetării 28 octombrie 2015

6

Analiza rezultatelor studiului de impact pentru proiectul „SPUNE - SPO 82/2020,

Servicii Publice Unitare, Necesare şi Eficiente” POSDRU/123/4.1/S/129860 Cercetarea cantitativa:

Avand in vedere chestionarele aplicate celor trei grupe de respondenti – angajati AJOFM, angajatori si someri, ne propunem sa analizam diferentele de perceptie si felul in care fiecare grup vad diferite aspect legate de domeniul muncii. Prima intrebarea a vizat cat de usor vede fiecare dintre grupuri posibilitatea de a se angaja, la care somerii sunt cei mai pesimisti 76.9% indicand ca nu este deloc usor in timp ce angajatorii si angajatii AJOFM sunt mai optimisti din acest punct de vedere considerand ca este usor sau foarte usor in proportie de aprox. 50%.

In ceea ce priveste importanta activitatii AJOFM, respondentii o percep ca fiind Foarte importanta sau Importanta in proportie de peste 90% (angajatori) si 100% din perspectiva angajatiilor AJOFM. Somerii percep activitatea institutiei putin mai nuantat, si nu atat de pozitiv 21.7% considerand ca fiind foarte importanta, 35.9% importanta, 35.5% putin importanta si 4.6 deloc importanta.

7

Pentru o mai mare clarificare a situatiei grupului de respondenti, grupului de someri li s-au aplicat cateva intrebari suplimentare precum urmeaza: Referitor la intentia gasirii unui nou loc de munca, 75.5% dintre respondentii grupului de someri declara ca doresc gasirea unui nou loc de munca sau eventual scimbarea acestuia. Apoi, intrebati fiind despre utilitatea unor surse in gasirea unui loc de munca, acestia au considerat ca fiind utile sau foarte utile urmatoarele: AJOFM 75.7 %, Cunoştinţe, prieteni, familie 72.1 %, Presă (ziare) 53.4 %, Târguri de joburi 60.3 %, Firme de recrutare şi selecţie 64.5 %, Site-uri specializate de tipul ejobs.ro, bestjobs.ro, myjobs.ro, HiPo.ro etc. 57.6% si reţele de socializare (Facebook, Twitter, Linkedin etc.) 41.5%, de aici putand concluziona ca AJOFM-ul este cea mai utila, cu toate ca procentul ar putea fi influentat in mod pozitiv datorita subiectului chestionarului per ansamblu. De asemenea, pana in prezent 75.1% dintre respondent au intrat in legatura cu AJOFM.

8

Referitor la servicii oferite de Serviciul Public de Ocupare (SPO) reprezentat de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de muncă (AJOFM) putem remarca ca ele sunt cunoscute in felul urmator (raspuns afirmativ pentru): înregistrare în evidenţă 82.8%, informaţii privind drepturile şi obligaţiile şomerilor 63.7%, informare şi consiliere în carieră 38.3%, mediere 35.7%, cursuri de formare profesională 57.2%, consultanţă pentru începerea unei afaceri 15.8%, subvenţionarea locurilor de muncă şi alte facilităţi acordate angajatorilor 16.2%, stimularea mobilităţii forţei de muncă 13.6%, încadrarea elevilor şi studenţilor pe perioada vacanţelor 16.0 %, certificarea competenţelor dobândite în mod informal 11.4 %, internship 7.7%, ucenicie la locul de muncă 12.5 %, servicii de preconcediere 5.5%. In concluzie putem remarca ca sunt foarte cunoscute serviciile de înregistrare în evidenţă si cele de informaţii privind drepturile şi obligaţiile şomerilor, insa institutia poate oferi mult mai mult decat acestea. Se recomanda pe aceasta cale institutiei AJOFM o popularizare mai mare a serviciilor ce le poate oferi somerilor. La aceasi intrebare adresata si angajatorilor, 79.8% cunosc serviciile de mediere a muncii, 71.8% cele de programe/cursuri de formare profesională, 17.7% cele de servicii de preconcediere, 47.2% cele de subvenţionare a locurilor de muncă şi alte facilităţi acordate angajatorilor, 15.7% cele de internship si 31.9% cele de ucenicie la locul de muncă. In ceea ce primeste serviciile oferite de AJOFM de care au beneficiat cele doua grupuri tinta ale institutiei, restectiv somerii si angajatorii, putem remarca ca in cazul somerilor 57.5% au beneficiat de inregistrare in evidenta, 33.9% de informatii privind drepturile si obligatiile somerilor, 12.4% de informare si consiliere in cariera si 9.5% de cursuri de formare profesionala in timp ce angajatorii au beneficiat in proportie de 46.8% de servicii de mediere a muncii, 16.9% de programe/cursuri de formare profesională, 4% de servicii de preconcediere, 21.4% de subvenţionarea locurilor de

9

muncă şi alte facilităţi acordate angajatorilor, 3.6% servicii de intermediere internship si 7.3% de ucenicie la locul de muncă. De mentionat ca aceste servicii au fost acordate simultan sau de mai multe ori, iar intrebarea adresata a fost una multipla, unde s-au putut alege mai multe variante de raspuns. La intrebarea cheie vizand cunoasterea proiectului SPUNE-SPO, pentru cele trei grupuri investigate s-au inregistrat urmatoarele raspunsuri afirmative: 93.3% dintre angajatii AJOFM au auzit despre proiect, in timp ce in randul somerilor au auzit 48.7% iar in randul angajatorilor 44.4%. La o analiza generala asupra acestei intrebari, realizata pe intreg esantionul investigat, 52.5% au raspuns afirmativ si 47.5% negativ. Recomandam pe aceasta cale o intensificare a popularizarii proiectului din partea initiatorilor acestuia.

In ceea ce priveste o analiza pe judete, putem observa ca in judetul Timis este cel mai ridicat nivel de cunoastere - 62.0%, urmat de judetul Arad - 56.6% iar mai apoi de judetele Caras-Severin - 43.4% si Bistrita-Nasaud - 38.5%.

10

Mergand mai departe la intrebarea cu raspuns multiplu despre sursa de unde respondentii au auzit despre proiectul SPUNE-SPO, ei au indicat in cazul angajatiilor AJOFM ca au aflat de la un alt angajat/coleg al AJOFM 87.8%, de la un angajator 2.7%, din presa scrisă 2.0%, din presa online 1.4% si din alta sursa 6.1%. In cazul somerilor, acestia au declarant ca au aflat de la un angajat al AJOFM in proportie de 52.9%, de la un angajator 2.4%, de pe reţelele de socializare 3.0%, de la cunoştinţe 6.1%, din presa scrisa 1.4%, din presa online 1.5%.

Nu in ultimul rand, in cazul angajatorilor, acestia au aflat de proiect de la un angajat al AJOFM 49.0 %, de la un alt angajator 3.0%, de pe reţelele de socializare 4.0%, de la cunoştinţe 4.5%, din presa scrisă 6.0%, din presa online 13.0%, altă sursă 5.2%. Analizand raspunsurile de mai sus, putem observa ca vectorul principal in promovarea si popularea proiectului este AJOFM, care de altfel este si initiatorul acestuia.

La o analiza generala asupra acestei intrebari, realizata pe intreg esantionul investigat, 57.1% spun ca au aflat despre proiect de la un angajat al AJOFM, 2.7% de la un angajator, 3.1% de pe retelele de socializare, 5.6% de la cunostinte, 2.2% din presa scrisa si 3.2% din presa online.

In ceea ce priveste o analiza pe judete, putem observa in tabelul de mai jos ca judetul Timis este fruntas din punct de vedere al procentelor obtinute avand ca si canale de promovare angajatii AJOFM - 67.4% si reteaua sociala a respondentilor (cunoştinţe) cu 10.0%. Avand in vedere procentele foarte scazute obtinute pe celelalte medii de promovare, se recomanda o intensificare a promovarii proiectului in special pe canalele de comunicare in masa precum reţelele de socializare, presa scrisă si presa online.

11

Tabel 1: Sursa cunoastere proiect, pe judete – raspuns “Da”

Timis Arad Caras-Severin

Bistrita-Nasaud

De la un angajat al AJOFM 67.4% 54.0% 40.7% 56.5%

De la un angajator 1.9% 2.6% 2.6% 5.0%

De pe reţelele de socializare 3.7% 4.6% 1.3% 1.4%

De la cunoştinţe 10.0% 4.6% 1.6% 3.7%

Din presa scrisă 2.7% 1.8% .6% 4.1%

Din presa online 2.5% 2.1% 4.2% 5.5%

In ceea ce priveste utilizarea portalului SPUNESPO.ro, 48.3% dintre respondentii angajati ai AJOFM declara ca deja l-au utilizat, in timp ce in randul grupurilor de someri si angajatori acestia au utilizat portalul in proportie de 25.5% si respectiv 18.1%. Daca analizam proportia de utilizare pe intreg esantionul de respondenti, vom constata ca 73% nu au utilizat inca portalul SPUNESPO.ro.

In ceea ce priveste utilizarea portalului SPUNESPO.ro analizata pe judete, putem observa ca tot judetul Timis este fruntas cu o rata de utilizare de 49.9%, urmat de jedetul Bistrita-Nasaud - 19.9%, Arad - 13.9% si Caras-Severin - 10.6%.

12

Mergand mai departe, la intrebarea cu raspuns multiplu despre facilităţile portalului SPUNESPO.ro care sunt cunoscute, respondentii celor trei grupuri au indicat urmatoarele: - in cazul angajatiilor AJOFM, Video CV-ul este cunoscut de 62.8%, CV-ul 86.2%, matricea de competenţe, aptitudinii si abilităţi 61.4%, chestionarul de interese - modulul SUPER TU 51.7% iar videointerviul de 53.1% - in cazul somerilor, cifrele arata ca Video CV-ul este cunoscut de 45.4 %, CV-ul de 75.8%, Matricea Competenţe Aptitudinii Abilităţi 25.3%, chestionarul de interese - Modulul SUPER TU de 30.7% iar Videointerviul de 34.0% - in cazul angajatorilor Video CV-ul este cunoscut de 43.1%, CV-ul de 71.5%, Matricea Competenţe Aptitudinii Abilităţi de 30.0%, chestionarul de interese - Modulul SUPER TU 24.6%, Videointerviu 33.1%. La o analiza generala asupra acestei intrebari, realizata pe intreg esantionul investigat, putem observa ca procentele rezultate sunt de 47.3% pentru Video CV, 76.6% pentru CV, 30.2% pentru Matricea Competenţe Aptitudinii Abilităţi, 32.6% pentru Chestionarul de interese - Modulul SUPER TU si 36.2% pentru Videointerviu. Avand in vedere datele de mai sus, putem concluziona ca CV-ul classic este inca in topul preferintelor atat pentru angajatori cat si pentru someri, care sunt partile cele mai interesate in procesul de angajare.

13

In ceea ce priveste utilitatea celor mai sus mentionate, angajatii AJOFM le considera in proportie de peste 90% ca fiind utile sau foarte utile, somerii le considera in proportie de aproximativ o treime ca fiind utile sau foarte utile, exceptie facand CV-ul care dobandeste un procent de 55% ca si importanta, iar angajatorii le considera in proportie de aproximativ 45% ca fiind utile sau foarte utile, punand de asemenea un accent mai mare pe CV – 56%. De aici putem trage concluzia ca CV-ul classic detine inca monopolul ca utilitate in cadrul procesului de angajare, insa totusi se pare ca si celelalte modalitati de prezentare a unui candidat dobandesc din ce in ce mai mult teren. In ceea ce priveste o analiza pe judete a utilizarii facilitatiilor portalului, putem observa ca inafara de CV-ul classic care este utilizat aproximativ la fel de mult peste tot, in judetul Timis se utilizeaza in proportie mai mare cu 15-25% celelalte facilitati puse la dispozitie precum video CV-ul, Matricea Competenţe Aptitudinii Abilităţi, Modulul SUPER TU si videointerviul.

Tabel 2: Utilizare facilitate ale portalului, pe judete – raspuns “Da”

Timis Arad Caras-Severin

Bistrita-Nasaud

Video CV 61.6% 34.8% 47.3% 37.2%

CV 76.4% 79.6% 89.4% 61.9%

Matricea Competenţe Aptitudinii Abilităţi

44.3% 21.0% 27.1% 18.6%

Chestionarul de interese - Modulul SUPER TU

42.7% 20.7% 30.3% 32.0%

Videointerviu 46.5% 29.8% 30.3% 30.2%

14

In ceea ce priveste utilitatea celor cinci instrumente mentionate la intrebarea anterioara, analizate la nivelul intregului esantion, se poate observa tentinta acestora in reprezentarile grafice de mai jos.

Perceptie utilitate instrumente de promovare.

De aici, putem concluziona ca atat timp cat unele facilitate precum Matricea Competenţe Aptitudinii Abilităţi, Modulul SUPER TU si videointerviul nu sunt foarte utilizate, ele nici nu pot fi appreciate din punct de vedere al utilitatii, procentul de raspuns “nu stiu” ridicandu-se la aproximativ 50% in cazul acestora. La o analiza pe judete a utilitatii acordate facilitatiilor portalului redata in Tabelul 3 de mai jos, si luand in considerare doar perceptia pozitiva ca fiind util sau foarte util, vom putea observa ca exista un scor cu ¼ mai mare a utilitatii in judetele Timis si Bistrita-Nasaud decat in judetele Arad si Caras-Severin.

15

Tabel 3: Perceptie utilitate facilitati, pe judete – sumarizare “Util si Foarte Util”

Video

CV CV

Matricea Competenţe Aptitudinii

Abilităţi

Chestionarul de interese -

Modulul SUPER TU

Videointerviu

Timis 55.7% 63.4% 42.2% 39.3% 44.5%

Arad 41.8% 67.5% 31.4% 33.2% 36.1%

Caras-Severin

28.5% 44.3% 26.4% 23.0% 29.6%

Bistrita-Nasaud

56.6% 64.3% 43.0% 50.9% 55.4%

Total 46.2% 60.3% 35.9% 35.9% 40.6%

Unul dintre obiectivele proiectului SPUNE-SPO a fost acela de creste nivelul de informare si a întări relaţiile de colaborare dintre cele trei grupuri implicate – someri, angajatori si angajati AJOFM.

Astfel, din perspectiva angajatiilor AJOFM, peste 85% dintre ei considera ca relatiile intre angajaţii AJOFM şi persoanele în cătarea unui loc de muncă, angajaţii AJOFM şi angajatori, respectiv persoanele aflate in cautarea unui loc de muncă si angajatori – acestea s-au intarit in mare măsură sau foarte mare măsură.

In ceea ce priveste angajatii AJOFM, aproximativ 90% dintre acestia considera ca nivelul de informare a crescut in mare măsură sau in foarte mare măsură in randul persoane aflate in cautarea unui loc de muncă, angajatilor AJOFM si al angajatorilor.

16

Din perspectiva persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, aproximativ

44% dintre ei considera ca relatiile intre angajaţii AJOFM şi persoanele în cătarea unui loc de muncă, angajaţii AJOFM şi angajatori, respectiv persoanele aflate in cautarea unui loc de muncă si angajatori – acestea s-au intarit in mare măsură sau foarte mare măsură.

De asemenea, in ceea ce priveste persoanele aflate in cautarea unui loc de munca, aproximativ 43% dintre acestia considera ca nivelul de informare a crescut in mare măsură sau in foarte mare măsură in randul persoane aflate in cautarea unui loc de muncă, angajatilor AJOFM si al angajatorilor.

De asemenea, ar fi de remarcat ca aproximativ o treime dintre cei chestionati din acest grup (someri), declara ca nu stiu sau nu pot indica un raspuns in aceasta privinta.

Nu in ultimul rand, din perspectiva angajatorilor, aproximativ 46% dintre ei

considera ca relatiile intre angajaţii AJOFM şi persoanele în cătarea unui loc de muncă, angajaţii AJOFM şi angajatori, respectiv persoanele aflate in cautarea unui loc de muncă si angajatori – acestea s-au intarit in mare măsură sau foarte mare măsură.

De asemenea, in ceea ce priveste angajatorii, aproximativ 47% dintre acestia considera ca nivelul de informare a crescut in mare măsură sau in foarte mare măsură in randul persoane aflate in cautarea unui loc de muncă, angajatilor AJOFM si al angajatorilor. De asemenea, ar fi de remarcat ca aproximativ o treime dintre cei chestionati din acest grup, declara ca nu stiu sau nu pot indica un raspuns in aceasta privinta.

La o analiza generala asupra intrebarii ce vizeaza masurarea nivelului de informare realizata pe intreg esantionul investigat, putem observa perceptia generala asupra fiecarui grup investigat in reprezentarile grafice de mai jos:

Perceptie nivel de informare Total Esantion asupra fiecarui grup implicat in proiect

17

Tabel 4: Perceptie a cresterii nivelului de informare, total esantion pe judete – someri

Timis Arad Caras-Severin Bistrita-Nasaud

În foarte mare măsură 11.6% 18.6% 11.7% 15.8%

În mare măsură 55.0% 33.7% 21.1% 33.3%

Au rămas la fel 9.1% 17.0% 2.9% 7.7%

În mică măsură 2.3% 6.5% 1.3% 1.4%

În foarte mică măsură .7% 3.9% 0.0% .5%

Nu ştiu 21.4% 20.3% 63.0% 41.4%

Tabel 5: Perceptie a cresterii nivelului de informare, total esantion pe judete – angajati AJOFM



În mare măsură 54.1% 34.2% 15.5% 32.0%

Au rămas la fel 13.0% 19.2% 4.2% 6.1%

În mică măsură 1.7% 2.3% 1.1% 0.0%

În foarte mică măsură .7% 3.4% 0.0% 1.0%

Nu ştiu 21.0% 22.2% 69.4% 42.6%

Tabel 6: Perceptie a cresterii nivelului de informare, total esantion pe judete – angajatori



În mare măsură 54.4% 35.9% 15.7% 34.8%

Au rămas la fel 15.2% 18.3% 4.6% 6.1%

În mică măsură 1.7% 5.3% 1.1% 4.0%

În foarte mică măsură .5% 3.4% .4% 0.0%

Nu ştiu 20.4% 23.3% 71.6% 43.4%

Un alt aspect vizat in cadrul chestionarelor aplicate celor trei grupuri, a fost masurarea intentionalitatii de a raspandi informatia despre proiectul SPUNE-SPO. Astfel, din datele obtinute putem remarca ca in cadrul grupului angajati AJOFM 71% spun ca au discutat si cu alte persoane despre proiect, iar 90.7% au intentia de a discuta şi in viitor cu alte persoane despre proiect şi rezultatele acestuia. In cadrul grupului de someri, 26% afirma ca au discutat si cu alte persoane despre proiect, iar 44% au intentia de a discuta in viitor şi cu alte persoane despre proiect şi rezultatele acestuia. Nu in ultimul rand, cei din grupul angajatorilor, afirma in proportie de 29.3% ca au discutat si cu alte persoane despre proiect, iar in proportie de 60% au intentia de a discuta si in viitor cu alte persoane despre proiect şi rezultatele acestuia.

18

La o analiza generala asupra acestei intrebari, realizata pe intreg esantionul investigat, putem observa din procentele rezultate la aceasta intrebare ca au raspuns afirmativ in proportie de 31.4% si negativ in proportie de 68.6%.

Persoane care au discutat deja despre proiect

In ceea ce priveste persoanele care au discutat deja despre proiect, analizat pe judete, vom vedea ca 51.8% dintre respondentii din Timis au facut deja acest lucru, la o distanta destul de mare fiind cei din judetul Arad - 23.3%, urmati de cei din Bistrita-Nasaud - 21.3% si Caras-Severin - 15.7%. Astfel, se recomanda o intensificare a promovarii proiectului pentru aceste trei judete din urma, in special pentru jud. Caras-Severin.

19

De asemenea intentionalitatea viitoare de a promova informatiile din proiect este relative crescuta – raspuns Da - 51.0%, insa exista un procent mare de persoane care nu sunt hotarate sau nu stiu daca vor face acest lucru - 41.7%. Procentul celor care au raspuns ”Nu” este de 7.2%.

Ca si recomandare pentru initiatorii proiectului, pentru o mai mare raspandire a informatiei, ar fi initierea de masuri in randul grupurilor unde rata de raspandire a informatiei este mica (grup angajatori si someri) pentru pentru a genera o crestere a raspandirii acesteia, lucrand in special pe zona persoanelor inca nehotarate care ar putea deveni buni promotori ai proiectului.

Intentia de a discuta in viitor despre proiect

Analizand intentionalitatea viitoare de a promova informatiile din proiect pe judete, vom putea observa ca 59.7% dintre cei din judetul Timis si 58.3% din judetul Arad intentioneaza sa faca acest lucru. Trebuie avut insa in vedere judetele cu un scor mai mic de 30.2% pentru Caras-Severin si 49.8% pentru Bistrita-Nasaud unde ar trebui luate masuri pentru marirea propagarii informatiilor din proiect.

20

Pentru ca somerii sunt principalul grup vizat in constructia si oferirea de servicii pe portalul SPUNESPO.ro, acestora li s-au adresat cateva intrebari suplimentare referitoare la unele facilitate dedicate acestora. Astfel, în urma utilizării serviciilor oferite de portalul SPUNESPO.ro, 32.8% dintre someri considera ca au ajuns sa isi cunoasca mai bine aptitudinile, 33.0% abilităţile, 30.6% punctele tari, 28.2% punctele slabe, si 33.5% oportunităţile existente pe piaţa muncii. De asemenea, in urma analizei testului de autoevaluare realizat pe portalul SPUNESPO.ro, respondentii au fost intrebati cum doresc sa isi creasca sansele de angajabilitate.

Raspunsurile inregistrate arata ca 38.2% doresc să urmeze cursuri de specializare in calificarea/specializarea curentă, 17.5% doresc să urmeze alte cursuri de formare/calificare in domenii de interes general precum IT, limbi straine, lucru in echipa, etc, 5.2% sa urmeze cursuri într-o altă meserie cerută pe piaţa muncii, iar 33.8% nu ştiu sau nu sunt hotarati inca.

Ultima intrebare comuna adresata celor trei grupuri, a fost vis a vis de modificările pe care le-ar aduce portalului realizat prin proiectul SPUNE-SPO. Rezultatele inregistrate la aceasta intrebare sunt ca in proportie de 95% nu ar face nici o modificare, portalul fiind foarte bun in opinia majoritatii respondentilor. Totusi cele cateva raspunsuri inregistrate indica dorinta unei mediatizari mai buna/publicitate a portalului, dorinta de locuri de munca mai bune, posibilitatea angajatorului de a selecta direct CV-uri, posibilitatea transmiterii declaraţiilor şi formularelor online pentru angajatori, etc. Profilul demografic al celor trei grupuri de respondenti a fost alcatuit avand urmatoarea reprezentare pentru fiecare dintre grupuri.

Astfel, angajati AJOFM au varsta pana in 30 de ani 1.3% dintre ei, intre 31-50 ani 58.7% si peste 50 de ani 34.0%. Mai apoi, acestia sunt in proportie de 36.9% de gen masculin si 63.1% de gen feminine, avand domiciliul in mediul rural - 11.4% si in mediul urban - 88.6%. Din punct de vedere al studiilor absolvite, acestia au terminat invăţământ liceal in proportie de 5.4 %, invăţământ universitar 45.0% si studii postuniversitare (Masterat) 48.3 % si Doctorat (0,7%). In ceea ce priveste judetul de provenienta, chestionarele s-au colectat in proportie de 23.3% din jud. Arad, 29.3% din jud. Bistrita-Nasaud, 21.3% din jud. Caras-Severin si 26.0% din jud. Timis.

21

Pentru angajatii AJOFM, a mai fost pusa o intrebare referitoare la vechimea acestora in institutie, care este de 1 - 5 ani pentru 22.7% dintre ei, 6 - 10 ani pentru 14.0%, de 11 - 15 ani pentru 22.7%, 16 - 20 ani pentru 19.3% si de peste 20 de ani pentru 18.7%, de aici putand concluziona ca institutia are un personal cu o bogata experienta profesionala.

Structura esantion angajati AJOFM

In ceea ce priveste grupul de someri, acestia s-au structurat demografic astfel: personae de sex feminin 57.5% si masculin 42.5 % avand varste cuprinse pana in 30 de ani pentru 31.8%, intre 31-50 ani 43.5% si peste 50 de ani pentru 24.7%. Din punct de vedere al studiilor absolvite, respondentii sunt in proportie de 13.5% fără studii/primare/gimnaziale, 63.5 % absolventi de invăţământ profesional/liceal/postliceal si 23.0% de invăţământ universitar/ postuniversitar.

Structura esantion Someri

22

Domiciliul inregistrat a fost in proportie de 27.6 % in mediul rural si de 72.4 % in mediul urban. Interviurile au fost aplicate in Timisoara (25.8%), Arad (18.0%), Resita (3.5 %), Bistrita (7.9 %), Bocsa (13.5 %) si alte localitati precum Buzias, Lugoj, Caransebes, Lipova, etc in proportie de (29.6%). Din punct de vedere al judetului, chestionarele au fost aplicate in jud. Timis - 32.0%, Arad - 27.2%, Caras-Severin - 24.2%, Bistrita-Nasaud 16.5%. Din punct de vedere al situatiei de somaj, 39.2% sunt şomeri indemnizati mai puţin 3 luni, 22.8% sunt şomeri indemnizati între 3 şi 6 luni, 9.8% şomeri indemnizati între 6 şi 9 luni, 6.4% şomer indemnizati între 9 şi 12 luni, 2.2% şomer indemnizati peste 12 luni, 9.9% şomer neindemnizati mai puţin 3 luni, 6.7% persoane în căutare de loc de muncă neînregistrată la AJOFM, si 2.9% persoane care doresc schimbarea locului de muncă actual. Nu in ultimul rand, in grupul de angajatori, au fost vizate categorii din punct de vedere institutional, astfel ca nu s-au colectat informatii despre varsta, sex, educatie, etc. Informatiile colectat in esantionul de angajatori au vizat domeniul de provenienta care este 92.2% privat si 7.8% de stat (public). Ca si numar de salariati 39.3% dintre angajatori au până la 9 salariaţi, 22.7% între 10 şi 49 salariaţi, 16.5% între 50 şi 249 salariaţi, 21.5% peste 250 de salariaţi. Chestionarele au fost aplicate unor angajatori din jud. Timis 45.6%, jud. Arad 30.0%, jud. Caras-Severin 13.6%, jud. Bistrita-Nasaud 10.8%.

Important: In ceea ce priveste o analiza mai detaliata asupra variatiilor de raspuns in funtie de componenta esantionului investigat (sex, varsta, mediu de provenienta, educatie si judet), aceste aspecte se pot urmari in tabele disponibile in Anexa 2, 4 si 6 pentru fiecare grup in parte.

23

Analiza cercetare cantitativa:

Modalitatea aleasa pentru analiza interviurilor, a fost codarea raspunsurilor obtinute la interviurile aplicate. Procesul de codare se face extragand esenta din raspunsurile date la fiecare intrebare, urmarind mai exact cuvintele ce sugereaza actiunea (verbe), si atribute sau caracteristici (adjective). Astfel, pentru fiecare respondent s-au extras aceste cuvinte esentiale, ele grupandu-se mai apoi pe categorii tinandu-se cont de semantica si de sensul acestora (Ex: categ. formare profesionala -poate include sau este echivalenta cu cuvinte precum cursuri, scolarizari, specializari, training, etc) urmarind mai apoi sa fie cuantificate categoriile de raspunsuri si apoi analizate statistic. De asemnea trebuie avut in vedere ca raspunsurile vor fi analizate ca si intrebari cu raspuns multiplu, deoarece fiecare respondent a raspuns intrebarilor prin una sau mai multe propozitii ori fraze, indicand in acest fel mai multe intelesuri.

Astfel au fost analizate raspunsurile provenite de la cele trei grupe de respondent, avand aplicate 52 de interviuri angajatiilor AJOFM, 27 de interviuri angajatorilor si 86 somerilor.

La prima intrebare, care solicita respondentilor sa enunte care sunt primele cuvinte/idei care le vin în minte atunci cand se gandesc la AJOFM, angajatii institutiei asociaza in proportie de 92.3% cu ocuparea fortei de munca, 17.3% cu formare profesionala, 44.2%cu consiliere si mediere, 15.4% indemnizatii de somaj si 15.4% cu bursa a locurilor de munca. Din prisma angajatorilor, AJOFM este asociata cu oferirea de ajutor - 18.5%, 14.8% asociaza cu acte/birocratie, 18.5% amintesc de colaborare, 22.2% de integrare, 40.7% de angajare, 33.3% spun ca se ocupa cu someri, si 14.8% afirma ca ofera oportunitati de angajare.

Nu in ultimul rand, somerii asociaza institutia cu ajutor - 18.6%, 59.3% cu angajare/munca, 29.1% cu somaj/somer si 16.3% cu altele.

24

La cea de-a doua intrebare, “De cât timp colaboraţi cu AJOFM şi cum apreciaţi

această colaborare?” adresata doar angajatorilor si somerilor acesti au raspuns in cazu angajatorilor ca colaboreaza cu institutia de 0-6 luni - 29.6%, intre 7-12 luni pentru 11.1%, intre 13-18 luni pentru 11.1%, intre 19-24 luni pentru 11.1% si mai mult de 37 de luni pentru 70.4% dintre acestia. Referitor la aprecierea colaborarii, 14.8% declara ca nu au mai colaborat cu institutia, iar 55.6% indica ca exista o colaborare buna si eficienta - 22.2%. Din perspectiva somerilor, acesti spun ca nu au mai colaborat - 25.6%, ca colaboreaza intre 0-6 luni - 43.0%, intre 7-12 luni - 3.5%, intre 13-18 luni - 1.2%, intre 19-24 luni - 1.2%, intre 31-36 luni - 3.5% si mai mult de 37 de luni pentru 14.0%. De asemenea 50.0% indica ca aceasta colaborare este buna. Avand in vedere procentele de 50% si peste indicand o colaborare buna, recomandam totusi institutiei a se concentra pe imbunatatirea continua a activitatii si in special a relatiei cu toate persoanele cu care interactioneaza.

La cea de-a treia intrebare adresata respondentilor, care incearca sa afle daca pe parcursul colaborării cu AJOFM, au auzit de proiectul SPUNE-SPO si ce ştiu despre acest proiect, angajatii AJOFM au indicat in marea majoritate ca au auzit despre proiect si au indicat ca stiu despre scorul personal de angajabilitate - 13.5% care se poate realiza cu ajutorul aplicatiei, realizarea cv-ului - 11.5%, servicii de consiliere si mediere - 51.9%, ca este o platforma online - 63.5%, ca este o baza de date pentru angajati si calificari - 11.5%, ca ajuta la modernizarea serviciului public in domeniu - 17.3% si ca ofera servicii inovative şi integrate - 26.9%. Pentru grupul de angajatori intervievati, 33.3% declara ca au auzit de proiect, si asociaza portalul cu ajutarea somerilor - 22.2%, afirmand ca este dedicat angajatorilor - 11.1% si e menit procesului de angajare - 44.4%. De asemenea, 11.1% dintre angajatori afirma ca este bun, eficient si ofera facilitati. Nu in ultimul rand, acestia afirma ca este o platforma online - 14.8% realizata printr-un proiect European - 22.2% Ce isi propune sa ofere oferte de munca - 14.8%. Nivelul celor care nu stiu despre ce este vorba e de 29.6%. In grupul somerilor, 53.5% declara ca au auzit despre platform, care este dedicate somerilor - 14.0% pentru angajare - 38.4% si sprijin - 14.0%. De asemenea si acestia remarca ca este o platforma online - 15.1% unde exista posibilitatea de a realiza CV-uri - 12.8%. Nivelul celor care nu stiu despre ce este vorba e de 30.2%.

25

La intrebarea numarul cinci, “Dumneavostră personal cum ati utilizat/intentionaţi să utilizaţi in continuare facilităţile, informaţiile şi rezultatele obţinute in urma implementării proiectului SPUNE-SPO?” raspunsurile obtinute au reflectat intentia de utilizare viitoare in functie de interesele grupului de provenienta. Astfel, cei din grupul angajatilor AJOFM intentioneaza sa foloseasca facilitatile puse la dispozitie pentru consiliere si mediere - 24.5%, apoi 30.6% doresc pentru a putea avea o interactiune eficienta, 42.9%isi propun crestere nivelului de informare, 16.3% considera ca va ajuta la ocuparea fortei de munca.

In grupul angajatorilor putem remarca ca, angajatorii isi propun in proportie de 25.9% sa foloseasca informatiile proiectului pentru cautarea angajatilor, desfasurand aceasta activitate util si eficient - 18.5%. De remarcat ca 40.7% au intentia de a utiliza portalul creat si 22.2% intentioneaza o recomandare/prezentare a proiectului.

Pentru grupul somerilor, 24.4% vad oportunitatea de angajare, 45.3% intentia de a utiliza facilitatile create, 18.6% doresc sa beneficieze de informare, si 19.8% pentru studierea/testarea performantelor.

26

La intrebarea numarul sase, care se refera la “Cât de mult consideraţi că a

crescut nivelul de informare pentru dumneavoastră ca urmare a utilizării facilităţilor realizate prin proiectul SPUNE SPO?” angajatii AJOFM declara ca in proportie de 24.5% a crescut pe zona de consiliere si mediere, 30.6% pe zona de interactiune eficienta, 16.3% au dobandit informatii noi despre ocuparea fortei de munca iar 42.9% declara ca au beneficiat de o crestere generala a nivelului de informare. In ceea ce priveste angajatorii, acestia considera in proportie de 33.3% ca a crescut nivelul iar 59.3% ca a crescut mult nivelul de informare. Inafa de aceasta, 22.2% cansidera ca le va creste eficienta, iar 25.9% cred ca vor dobandi facilitati in urma utilizarii platformei online iar 11.1% considera ca vor avea rezultate cu ajutorul acesteia. Doar 11.1% considera ca nu a crescut nivelul iar 33.3% nu stiu ori nu pot cuantifica impactul. In randul categoriei de someri, 12.8% considera ca a crescut nivelul de informare iar 55.8% afirma ca a crescut mult nivelul de informare. In alta ordine de idei, 20.9% considera ca le-a crescut sansa de angajare, 10.5% declara ca le sunt de folos facilitatile din platforma. Doar un procent mic de 7.0% considera ca nu a crescut nivelul de informare iar 24.4% nu stiu sau nu se pot pronunta. La intrebarea cu numarul sapte, “Ce efecte consideraţi că vor avea realizarile din cadrul proiectului SPUNE-SPO pentru angajati AJOFM/angajatori/someri in relatia cu celelalte grupuri implicate?” La aceasta intrebare angajatii AJOFM au indicat ca fi in proportie de 38.5% platforma online, in proportie de 63.5 % imbunatatirea relatiei angajat-angajator-institutie, 36.5% consiliere si mediere, 38.5% vorbesc despre o interactiune mai usoara si 17.3% amintesc ca ar putea insemna ocuparea fortei de munca.

In grupul angajatorilor, 59.3% considera ca are efecte pozitive iar 55.6 % considera ca va ajuta la angajare si 29.6 % afirma ca a adus relatii mai eficiente intre parti. De asemenea 18.5% considera ca ajuta angajatorul, 18.5% ca ajuta si AJOFM-ul, in proportie de 33.3 % este considerat ca are efect pozitiv pentru somer, iar un alt effect ar fi Informarea - 18.5%. In final, 14.8% dintre acestia nu stiu sau nu pot estima efectele proiectului. In cadrul categoriei de someri care au raspuns intrebarilor interviului, putem remarca ca 50.0 % cansidera ca proiectul are efecte positive, oferind sanse mai mari de angajare - 46.5%. Un alt effect mentionat este eficienta - 25.6%, ajutorul - 10.5%, relatii mai eficiente - 15.1% si o mai buna informare - 11.6%. Din pacate in aceasta categorie regasim un procent destul de mare al cedlor care nu pot estima efectele proiectului si anume in cuantum de 51.2%. La ultima intrebare a interviului care incearca sa afle ce alte măsuri noi si inovatoare ar fi necesare pentru creşterea şanselor de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi satisfacerea mai bună a nevoilor somerilor, aplicata de asemenea la toate cele trei grupuri, putem observa ca in randul angajatiilor AJOFM 13.6% recomanda calcularea scorului personal de angajabilitate, 11.4% introducerea unor şedinţe de consiliere, 9.1% initierea de parteneriate cu firme private, 13.6% integrare cu alte proiecte in derulare, 9.1% recomanda programe de invatare pe tot

27

parcursul vietii iar 36.4% recomanda diverse altele iar 11.4% nu stiu sa indice astfel de masuri. In randul angajatorilor, 37.0% considera ca solutiile deja aplicate sunt bune, 25.9% considera ca ar fi utila mai multa informare/publicitate, 14.8% considera ca ar folosi o mai mare implicare institutionala, 11.1% spun ca ar fi binevenita relaxarea conditiilor de angajare. 11.1% considera ca ar fi binevenite subventii mai multe, 18.5% sa se realizeze mai multa formare profesionala iar 22.2% nu se pot pronunta in acest sens. In ceea ce priveste grupul somerilor, 18.6% considera ca solutiile deja aplicate sunt bune, 25.6% afirma ca este nevoie de mai multa informare/publicitate, 9.3% de mai multa implicare, 9.3% considera car a fi bine sa exista posturi mai multe iar un procent majoritar - 70.9% nu stiu ce ce alte măsuri noi si inovatoare ar fi necesare pentru creşterea şanselor de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

Esantionul pe care s-au aplicat aceste chestionare a fost constituit in urmatorul fel pentru fiecare dintre grupuri astfel: Pentru grupul angajatiilor AJOFM, s-a tinut cont doar de regiune/judet, acesta fiind un grup institutional. Pentru acest grup nu s-au intrebat detalii despre sex, varsta sau educatie deoarece acestea nu au relevanta in acest caz. Astfel, provenienta respondentilor angajati AJOFM este Timis - 38.5%, Arad 19.2%, Caras-Severin - 19.2% si Bistrita-Nasaud - 23.1%.

28

Pentru grupul angajatorilor intervievati in cadrul studiului, structura demografica

ce a rezultat in urma aplicarii interviurilor a fost urmatoarea: personae de sex masculin - 22.2% si feminin - 77.8%. Aceasta structura, se datoreaza faptului ca de obicei persoanele avand functiuni administrative in companii (inclusiv angajatii dep. HR) sunt de obicei femei. In ceea ce priveste varsta, 37.0% sunt personae pana in 30 de ani, 37.0% intre 31-50 ani si peste 50 de ani - 25.9%. Ca si functie in cadrul firmei, 18.5% au declarant ca sunt Administrator, 18.5% reprezentant firma, 22.2% director, 14.8% referent resurse umane, 14.8% contabil/secretar si 11.1% altele. Din perspectiva componentei pe judete, in judetul Timis s-au aplicat 37.0% din interviuri, in judetul Arad - 18.5%, in judetul Caras-Severin - 18.5% avand in vedere nivelul economic mai scazut si 25.9% in judetul Bistrita-Nasaud.

Compozitie esantion angajatori la interviuri

Nu in ultimul rand, compozitia esantionului de someri intervievati, este alcatuita din barbati in proportie de 45.3% si femei in proportie de 54.7%. Structura de varsta este pana in 30 de ani - 45.3%, intre 31-50 ani - 40.7% si peste 50 de ani - 14.0%. Dintre acestia, 81.4% sunt şomer indemnizati de mai puţin de 3 luni, 11.6% sunt şomeri indemnizati între 3 şi 6 luni si 4.7% sunt şomer indemnizati între 6 şi 9 luni. Din punct de vedere al cautarii unui nou loc de munca, 69.8% cauta de pana in 6 luni unul, 15.1% cauta un loc de munca de 7-12 luni iar 14.0% nu cauta sau nu au dorit sa raspunsa acestei intrebari. Ca si provenienta pe judete, avem judetul Timis cel mai bine reprezentat - 41.9%, urmat de Bistrita-Nasaud - 23.3%, si de judetele Arad si Caras-Severin cu 17.4% fiecare dintre ele.

29

Compozitie esantion someri la interviuri

Important: In ceea ce priveste o analiza mai detaliata asupra variatiilor de raspuns in funtie de componenta esantionului investigat (sex, varsta, mediu de provenienta, educatie si judet), aceste aspecte se pot urmari in tabele disponibile in Anexa 7, 8 si 9 pentru fiecare grup in parte.

Raport de cercetare pentru studiul de impact pentru proiectul...

Documents

Transcript of Raport de cercetare pentru studiul de impact pentru proiectul...