1

Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară 4. „Modernizarea Serviciului Public de Ocupare” Domeniul major de intervenţie 4.1. „Întărirea capacităţii SPO pentru furnizarea serviciilor de ocupare” Titlul proiectului: „SPUNE - SPO 82/2020, Servicii Publice Unitare, Necesare şi Eficiente” Contract POSDRU/123/4.1/S/129860

RAPORT DE CERCETARE CANTITATIVĂ

SONDAJ DE OPINIE ELEVI ŞI STUDENŢI

PENTRU REGIUNEA NORD-VEST

Activitatea 6. Realizare cercetări, prognoze şi analize privind piaţa muncii

Subactivitatea 6.2 Analiză, cercetare şi expertiză privind instrumentele şi programele aplicate

2

Raport de cercetare cantitativă

sondaj de opinie elevi şi studenţi

pentru regiunea Nord-Vest

1. Problematica socială şi contextul derulării cercetării

1.1. Justificarea şi contextualizarea proiectului

Proiectul POSDRU 129860 „SPUNE - SPO 82/2020, Servicii Publice Unitare, Necesare

şi Eficiente” este un proiect multiregional implementat de AJOFM Timiș, în parteneriat cu

AJOFM Caraş-Severin, AJOFM Arad, AJOFM Bistriţa-Năsăud, Fundaţia Aequilibrium, Siveco

România S.A. şi S.C. Media One S.R.L., fiind cofinanţat din Fondul Social European, prin

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară

4 „Modernizarea Serviciului Public de Ocupare”, Domeniul major de intervenţie 4.1

„Întărirea capacităţii Serviciului Public de Ocupare pentru furnizarea serviciilor de

ocupare”. Proiectul cuprinde regiunile Vest şi Nord-Vest, fiind implementat în judeţele:

Timiş, Caraș-Severin, Arad şi Bistrița-Năsăud.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă modernizarea SPO prin furnizarea de

servicii inovative şi integrate care vizează creşterea angajabilităţii clienţilor SPO din

două regiuni de implementare.

Obiectivul descrie în mod generic impactul – servicii de ocupare accesibile şi apreciate de

către clienţii SPO care să constituie o contribuţie vizibilă la creşterea ocupării –

considerată garanţia succesului strategiei EU2020 în rândul populaţiei cu vârste cuprinse

între 20 şi 64 de an, cu atenţie specială acordată gradului de ocupare a tinerilor.

Obiectivul general este atins prin intermediul a două obiective specifice: îmbunătăţirea

capacităţii SPO de anticipare a schimbărilor de pe piaţa muncii prin furnizarea de analize

şi prognoze privind piaţa muncii şi îmbunătăţirea şi diversificarea tipurilor de servicii

3

furnizate prin dezvoltarea de servicii de tip self-service care vizează creşterea amabilităţii

clienţilor SPO.

În cadrul proiectului „SPUNE - SPO 82/2020, Servicii Publice Unitare, Necesare şi

Eficiente”, o activitate centrală a fost cea de cercetare – A.6. Realizare cercetări,

prognoze şi analize privind piaţa muncii, în cadrul căreia, la subactivitatea 6.2 Analiză,

cercetare şi expertiză privind instrumentele şi programele aplicate, este prevăzut un

raport pentru sondaj de opinie elevi şi studenţi pentru regiunea Nord-Vest.

Cercetarea realizată a avut în vedere analiza privind funcționarea SPO pe piața

muncii, adresându-se principalilor actori ai pieţei muncii şi clienţi SPO, în cele două

regiuni.

Dinamica schimbărilor de pe piaţa muncii este resimţită în mod deosebit în

judeţele/regiunile vizate (Vest şi Nord-Vest), unde mobilitatea forţei de muncă (inter şi

intraregională, dar şi transnaţională) este relativ mare, unde rata investiţiilor şi

diversitatea acestora pune o presiune asupra fiecărei persoane în căutarea unui loc de

muncă – prin nevoia de a se adapta cerinţelor dinamice ale angajatorilor.

În contextul socio-economic al regiunilor, la care se adăugă o dinamică demografică

nefavorizantă a creşterii economice, devine necesară adaptarea serviciilor de ocupare la

noile condiţii, cerute atât de clienţii acestor servicii, cât şi de angajatori.

Serviciile self-service sunt în concordanţă cu politicile naţionale şi europene, respectând

cerinţa de a dezvolta servicii uşor accesibile, transparente şi rapide pentru fiecare client

posibil. Serviciile dezvoltate vor constitui o măsură eficientă pentru creşterea ocupării –

vizând rata de ocupare a Strategiei EU 2020 de 75%, cu ţinta pentru România de 7o% - în

general, dar şi în mod special prin dedicarea acestor servicii unor categorii în rândul

cărora rata de şomaj este mai mare decât media globală, deci categorii cu risc crescut de

marginalizare profesională şi socială.

În vederea sustenabilităţii demersurilor este necesar ca întreaga activitate dezvoltată să

fie bazată pe cercetări şi analize aprofundate ale fenomenelor studiate, astfel încât

4

instrumentele create prin proiect să poată fi ajustate, adaptate şi nuanţate în

concordanţă cu aşteptările şi nevoile atât a personalului AJOFM, care le va utiliza în

activitatea curentă, cât şi a principalelor categorii de clienţi ai Serviciului Public de

Ocupare. De asemenea, în această amplă activitate de cercetare sunt implicate şi

categoriile de potenţiali clienţi SPO, adică publicul larg şi elevii şi studenţii care vor trebui

integraţi pe piaţa muncii. Instrumentele nou create trebuie fundamentate pe cercetări şi

informaţii actualizate permanent privind piaţa muncii foarte dinamică. Beneficiarii acestor

servicii vor experimenta o tranziţie facilă şi eficienţa pe piaţa muncii, unde vor fi capabili

să îşi păstreze capacitatea de a avea un loc de muncă şi de a progresa în carieră.

Totodată, prin proiect se realizează prognoze privind evoluţiile pe piaţa muncii, pentru a

putea înlocui măsurile reactive în intervenţii proactive. Se urmăreşte în principal corelarea

ofertei cu cererea de forţă de muncă prin scheme de asistenţă personalizată adresate

persoanelor în căutarea unui loc de muncă şi inclusiv celor care aparţin grupurilor

vulnerabile, precum şi identificarea aspectelor care permit clienţilor ocuparea unei poziţii

care are cea mai bună potrivire cu capacităţile acestora, incluzând şi posibilitatea de a-şi

îmbunătăţi profilul profesional prin formare continuă la locul de muncă. Pe termen lung,

este vorba despre o schimbare de paradigmă, prin concentrarea asupra potrivirii

competenţelor clienţilor la cerinţele pieţei, a mediului economic real, în loc de eforturi

investite în căutarea unui loc de muncă care să răspundă dorinţelor clienţilor.

Ne aşteptăm ca personalul care a parcurs întregul ciclu să fie în măsură să internalizeze

procesul parcurs şi să-l repete de fiecare dată când condiţiile externe vor cere acest lucru,

prin valorificarea rezultatelor cercetării. Personalul care va asigura funcţionarea acestor

servicii, cu nivel de competenţe crescut şi potrivit cerinţelor clienţilor, va putea să creeze

un mediu de lucru în care să-şi pună în valoare aceste competenţe, însemnând satisfacţii

profesionale la nivel individual şi al organizaţiilor implicate.

1.2. Instrumentele self-service dezvoltate prin proiect

Strategia pentru dezvoltarea platformei de consiliere online realizată în cadrul proiectului,

plecând de la premisele dezvoltate în urma experienţei în priză directă a relaţiei dintre

5

AJOFM Timiş şi publicul instituţiei (şomeri, angajatori, alte persoane în căutarea unui loc

de muncă etc.), s-a cristalizat în jurul nevoii creării unui instrument care să unească toate

măsurile active pe care personalul AJOFM le are la dispoziţie în consilierea şomerilor şi a

persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi în medierea ocupării locurilor de

muncă vacante din regiunile la care se raportează proiectul.

Acest instrument se bazează pe premisele conceptului de angajabilitate introdus de

politica europeană de resurse umane care îşi propune să realizeze evoluţia metodelor de

consiliere practicate până în prezent spre un nivelul superior, prin interpretarea şi

intervenţia în cheie unică, personală, pentru fiecare subiect al consilierii, urmărind

anularea punctelor slabe şi sporirea celor forte şi prin realizarea evoluţiei personale din

perspectiva angajabilităţii pentru fiecare subiect ce apelează la serviciile de consiliere

disponibile prin personalul AJOFM.

În acest sens, ca instrument de lucru pe platforma spunespo.ro, a fost gândit conceptul

“Scor personal de angajabilitate”, care înseamnă şanse sporite de a găsi locul de muncă

ideal, pentru şomeri sau persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, iar pentru

angajatori înseamnă un instrument de evaluare a candidaţilor, pentru a alege angajatul

potrivit pentru ocuparea unui loc de muncă. Concret, acest instrument este o punte de

interacţiune directă între angajaţi şi angajatori.

În cadrul platformei spunespo.ro aceste instrumente au fost dezvoltate pe cinci nivele

cheie:

Nivelul 1. Premium CV: acest nivel oferă posibilitatea integrării tuturor informaţiilor

personale, ale unui utilizator şomer său persoana aflată în căutarea unui loc de muncă,

legate de competențe, calificări şi personalitate, într-un format uşor descifrabil de către un

potenţial angajator. Pentru asta utilizatorul este direcţionat către portalul spo-online.ro,

instrument de consiliere unde se pot accesa, vizualiza şi genera instrumente ca: analiza

personală prin matricea SWOT, curriculum vitae Europass, Video-CV, Fişa de consiliere şi

evaluare, Plan de dezvoltare personală şi profesională. Comunicarea în cadrul acestui nivel

se face prin conceptul PremiumCV care descrie ideea că prin platforma spunespo se

6

adaugă valoare CV-ului, instrument de lucru de bază în activitatea de resurse umane,

indiferent de care parte te afli, şomer sau angajator.

Nivelul 2. Super TU: Acest nivel oferă direcţionare spre instrumente de evaluare şi testare

personală, care pot a creeze o imagine sintetică despre abilităţi, competenţe şi tip de

personalitate. Rezultatele testelor sunt un instrument de consiliere pus la dispoziţia

utilizatorului în eventualitatea optării pentru unul dintre cursurile de dezvoltare de

competențe, ce se regăsesc pe platformă. Asociind cele două tipuri de instrumente,

informare şi evaluare a personalităţii şi abilitaţilor, un utilizator îşi poate forma o imagine

de ansamblu privind compatibilitatea personală cu trăsăturile generale ale unei

specializării vizate. Comunicarea în cadrul acestui nivel se face prin conceptul Super TU

care descrie sintetic nevoia de mărirea gradului personal de performanţă prin evaluare şi

informare, ceea ce în final duce la mărirea angajabilităţii personale.

Nivelul 3. Momentul X: La acest nivel, platforma spunespo.ro oferă, pentru utilizatorii

aflaţi în căutarea unui loc de muncă, încă un instrument de experimentare virtuală a

momentului interviului. Instrumentul VideoInterviu online constă în interacţiunea video

(preînregistrată) cu un intervievator care adresează utilizatorului în mod direct, ca la o

întâlnire faţa în faţă, o serie de întrebări, care au un set de răspunsuri predefinite. Din

aceste răspunsuri utilizatorul trebuie să aleagă răspunsul pe care îl considera corect.

Platforma va interpreta opţiunea/răspunsul din perspectiva consecinţelor de interpretare

ale unui potenţial angajator şi îi va indica direcţia de abordare corectă, ceea ce generează

autoevaluare şi perfecţionare. Această procedură funcţionează pentru fiecare întrebare din

video interviu în parte şi este evaluată într-un scor final al răspunsurilor corecte, care

generează angajabilitate, după finalizarea fiecărei runde complete (toate întrebările) de

interviu. Utilizatorul va avea la dispoziţie diferite structuri de videointerviu, cu grade

diferite de complexitate, fiecare utilizator putând să parcurgă oricare nivel al video-

interviului de oricâte ori doreşte. Evaluarea răspunsurilor corecte după fiecare parcurgere

a oricărui nivel de video-interviu este înregistrată în scorul personal al utilizatorului şi

revizuit după fiecare utilizare a instrumentului. Comunicarea în cadrul acestui nivel se face

7

prin conceptul Momentul X care sintetizează experienta interviului şi induce utilitatea

instrumentului dezvoltat într-o situaţie decisive şi tipică de ocupare a unui post.

Nivelul 4. Post vacant: Acest nivel oferă informare şi consiliere despre modul de creare şi

completare a unei scrisori de intenţie, prin prezentarea a trei modele de scrisoare de

intenţie şi posibilitatea completării unui formular predefinit, cu poziţia sau locul de muncă

vizat, din într-o listă a locurilor de muncă vacante (LMV), care va fi la dispoziţia tuturor

utilizatorilor platformei. Toate elementele şi experienţa acumulată în nivelele anterioare

vor putea fi integrate într-o scrisoare de intenţie pentru a aplică la un post real disponibil.

Comunicarea în cadrul acestui nivel se face prin sintagma Post vacant care sintetizează o

listă a locurilor de muncă vacante (LMV), punând-o la dispoziţia tuturor utilizatorilor.

Nivelul 5. Job Shadow: Acest nivel introduce conceptul de experimentare „pe viu” ce

înseamnă ocuparea unui anumit post, ce tip de specializare, activităţi şi relaţionare

presupune acesta, dar din perspectiva pasivă, ca o umbră a celui ce ocupă postul respectiv.

Angajatorii, prin participarea la programul job shadow oferă persoanelor interesate

posibilitatea de a experimenta realitatea unui post. Şomerii sau persoanele în căutarea

unui loc de muncă ce se înscriu în programul job shadow câştigă experienţa în priză

directă a unui post, ceea ce contribuie la filtrarea mai eficientă a opţiunilor în viitor.

Comunicarea în cadrul acestui nivel se face prin conceptul Job shadow care clarifică ideea

de job shadow în termeni accesibili oricui reliefând avantajele acestui concept.

Parcurgerea primelor patru niveluri ale instrumentului dezvoltat prin platforma

www.spunespo.ro contribuie la maximizarea SCORULUI PERSONAL DE ANGAJABILITATE

pentru un utilizator - persoană aflată în căutarea unui loc de muncă, înseamnă şanse

sporite de a obţine locul de muncă potrivit. Nivelul 5, Job Shadow, reprezintă un bonus

pentru persoanele cu un scor de angajabilitate mare, acestea putând participa la

experimentarea pe viu a unui loc de muncă.

8

2. Date şi statistici relevante

În cadrul activităţii de cercetare a proiectului, a fost derulată o amplă documentare pentru

obţinerea de informaţii relevante privind piaţa muncii la nivel regional. Astfel, în perioada

decembrie 2014 - martie 2015, a fost asigurată o cercetare online pentru identificarea

informațiilor relevante, culegerea și prelucrarea datelor și indicatorilor statistici, utilizând

ca surse de informare Institutul Naţional de Statistică, Eurostat, AJOFM, ANOFM, dar și alte

studii, rapoarte, analize elaborate de instituții naționale și internaționale.

În urma acestei analize, pot fi prezentate sintetic o serie de informaţii relevante

prezentului raport, informaţii în măsură să integreze în contextul actual rezultatele

cercetării şi să explice o serie de aspecte considerate importante.

Regiunea de dezvoltare Nord - Vest este una din cele opt regiuni de dezvoltare ale

României si include 6 judeţe: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare, Sălaj.

Suprafaţa regiunii este de 34.159 kmp, reprezentând 14,32 % din suprafaţa ţării. Regiunea

cuprinde 421 unităţi administrativ-teritoriale: 6 judeţe, 42 de oraşe din care 15 municipii

şi 398 comune şi 1.823 de sate. Regiunea dispune de o poziţie geografică strategică, având

graniţe cu Ungaria şi Ucraina cât şi cu regiunile de dezvoltare Centru, Vest şi Nord-Est din

România.

Până la manifestarea crizei economico financiare, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest era,

după Bucureşti-Ilfov, cea mai atractivă din punct de vedere economic, dintre regiunile de

dezvoltare ale României. Faptul se datora pieţei muncii şi salariilor, investiţiilor străine,

dar şi mediului privat şi concurenţei de piaţa ca şi intrărilor de tehnologii moderne.

Regiunea Nord-Vest este o regiune cu o dezvoltare economică în creştere, cu un Produs

Intern Brut (PIB)/cap locuitor cu tendinţe de uşoară creştere în ultimii ani, fără a atinge

însă valorile înregistrate înainte de criza şi recesiunea economică. În contextul unei

creşteri uşoare generale, contribuţia celor 6 judeţe la formarea produsului intern brut

regional diferă sensibil, fiind în strânsă corelaţie cu aportul economic al fiecăruia dintre

ele.

9

Referitor la populaţia acestei regiuni, se constată o tendinţă de scădere permanentă a

populaţiei, în timp ce la nivel naţional a existat o anumită fluctuaţie, cu o creştere uşoară

până în 2011 şi apoi o nouă reducere. De exemplu, faţă de anul 2008, populaţia regiunii a

scăzut în 2014 cu 19828 locuitori, iar scăderi au fost înregistrate în toate judeţele din

regiune, mai puţin judeţul Cluj în care s-a înregistrat o creştere a umărului de locuitori în

anul 2014 faţă de anul 2008. Tendinţa de scădere a populaţiei în ultimele decenii este şi

mai bine ilustrată de comparaţia datelor recensămintelor.

Resursele de muncă, la 1 ianuarie 2014, erau, la nivel regiune, de 1239,2 mii persoane şi

reprezentau doar 13,7% din resursele de muncă la nivel naţional. Comparativ cu celelalte

regiuni, Regiunea Nord Vest înregistrează a doua cea mai mare populaţie - resurse de

muncă, după regiunea Bucureşti Ilfov. Resursele de muncă la nivel regional au scăzut în

2011 faţă de 2008, iar după 2011 au înregistrat o tendinţă de creştere în anul 2012,

urmată de o uşoară creştere în anul 2013. Cu toate acestea, în 2013 (01 ianuarie 2014),

resursele de muncă erau doar cu 11,1 mii persoane mai mult decât în 2008, deci scăderea

nu a fost aşa pronunţată ca în cazul populaţiei.

La nivelul anului 2013 (începutul lui 2014) Regiunea Nord - Vest dispunea de un total de

1239,2 mii persoane active, ceea ce înseamnă o creştere cu 11,1 mii persoane faţă de faţă

de 2008. Astfel, după o reducere semnalată în anul 2011, populaţia activă a înregistrat o

tendinţă de creştere în anul 2012 (cu 32,2 mii persoane faţă de anul 2011) urmată de o

uşoară tendinţă de scădere la sfârşitul anului 2013. Populaţia activă civilă din regiune

reprezenta în acelaşi an 13,7% din totalul la nivel naţional.

Referitor la resursele de muncă, în regiunea Nord - Vest se înregistra în anul 2013 o rată

de activitate de 69,8%, situându-se pe locul 2, după Regiunea Bucureşti-Ilfov. Rata de

activitate în acelaşi an era cu 5,2 puncte procentuale peste media la nivel naţional. Rata de

activitate a resurselor de muncă a înregistrat aceeaşi fluctuaţie ca a indicatorilor

prezentaţi anterior, respectiv de scădere în 2011 faţă de 2008, de la 71,% la 68% şi apoi de

creştere uşoară, astfel că în 2013 indicatorul avea o valoare de 69,8%, fără a ajunge însă la

valoarea anului de referinţă (2008).

10

Regiunea Nord - Vest este o zonă de creştere a ratei de activitate a forţei de muncă, în

special în judeţele Cluj (75,7%), Bihor (73,6%) şi Sălaj (71%). Judeţele cu o rata a activitate

mai scăzută sunt: Satu Mare (65,5%), Maramureş (62,5%) şi Bistriţa Năsăud (65,6%).

Tendinţa de scădere în 2011 faţă de 2008, apoi de creştere uşoară până în 2013, observată

la media regională şi naţională a indicatorului, se regăseşte şi în cazul judeţelor, cu

excepţia judeţului Cluj care a înregistrat o scădere uşoară a indicatorului şi în 2011 şi

2012, urmând o creştere în anul 2013 chiar peste nivelul anului 2008 (75,7%). Totuşi, în

2013, în afara judeţului Cluj, atât judeţele, cât şi regiunea, aveau rate de activitate ale

resurselor de muncă sub valorile anului 2008.

Pe fondul evoluţiilor nefavorabile cauzate de criza economică şi financiară şi a măsurilor

de austeritate luate de Guvern, de noua recesiune (2011) la nivel internaţional, cu efecte şi

asupra economiei româneşti, rata de ocupare a resurselor de muncă a scăzut în 2011 faţă

de 2008, de la 68,6% la 65%, apoi a crescut uşor la 66,7% în 2012, şi 66,9% în anul 2013

fiind totuşi sub valoarea anului de referinţă (2008). Populaţia de sex masculin a

înregistrat rate ale ocupării peste cele ale populaţiei de sex feminin.

Distribuţia ratei de ocupare pe medii de rezidenţă arată o rată de ocupare a populaţiei din

mediul urban (64,9% în 2013) mai mare decât cea a populaţiei din mediul urban (61,8%

acelaşi an). Judeţele Cluj şi Bihor au înregistrat, pe toată perioada analizată, cele mai

ridicate rate de ocupare, în timp ce judeţele Satu Mare şi Maramureş s-au situat la polul

opus, cu rate ale ocupării sub media regiunii.

Având în vedere obiectivul UE 2020 privind o ocupare a forţei de muncă de 70% a tuturor

persoanelor cu vârsta 20 ‐ 64 de ani, se poate spune că România, cât şi Regiunea Nord Vest

sunt încă departe de atingerea acestui obiectiv, cu o rată de ocupare de doar 63,9% și

respectiv 67,5% în 2013.

Rata de ocupare a tinerilor (15 – 24 ani) de numai 24,6% în 2013, a fost peste media

corespunzătoare a României de 23,5% dar sub media UE (28 ţări) de 32,1%. Indicatorul a

crescut în 2013 faţă de 2008 cu 1,1 pp.

11

Rata de ocupare a persoanelor vârstnice (55 – 64 ani) la nivelul regiunii în 2013, aceasta a

fost de 41,0%, în creştere cu 1,1 pp. comparativ cu anul 2008, dar puţin sub media

naţională de 41,5% şi consistent sub cea europeană de 50,1%.

În anii 2008, 2010 populaţia adultă (25-54 ani) din regiune a înregistrat rate ale ocupării

sub peste mediile naţionale corespunzătoare, dar începând cu anul 2011 au înregistrat

creşteri ale acestui indicator, acest trend menţinându-se şi în anul 2013, valoarea

indicatorului (67,5%) faţă de media la nivel naţional de 63,9%.

O situaţie îngrijorătoare pentru regiune, dar şi pentru România în general, este creşterea

numărului de tineri (15 – 24 ani), care nu sunt nici ocupaţi, nici în educaţie sau formare –

„NEETs”. În anul 2008, 8,4% din persoanele cu vârsta 15 - 24 de ani din regiune

aparţineau grupului NEETs, valoarea acestui indicator crescând semnificativ în anul 2011

la (14%), iar în anul 2013 a înregistrat o valoare de 12,9%. Cota acestor persoane a fost

sub media naţională (în anul 2013 17,2%,) şi sub media europeană din acelaşi an de

13,0%. Pentru aceşti tineri va fi nevoie de un efort conjugat, bine direcţionat astfel având

în vedere ca riscă să fie excluşi definitiv de pe piaţa muncii şi să devină dependenţi de

prestaţiile sociale şi să fie expuşi riscului major de sărăcie şi excluziune socială. Pentru toţi

actorii implicaţi în gestionarea acestui fenomen va fi mult mai dificil în a identifica şi

aplica ea mai adecvată politică publică pentru a contracara aceste fenomen, şi, de

asemenea, costul “reabilitării” acestora poate deveni o povară asupra bugetului de stat.

La nivelul regiunii, rata de ocupare a tinerilor 15 – 24 ani a fost pe toata perioada 2008-

2013 sub nivelul ratei de ocupare de la nivel naţional, înregistrând în anul 2013 o valoare

de 24,6%

Pe fondul crizei economice (2008) şi a recesiunii economice instalate în 2011 (după cea

din 2009), mai ales în zona Euro, crearea de noi locuri de muncă a fost semnificativ

încetinit, având efecte negative atât asupra ofertei cât şi a cererii forţei de muncă, şi care a

contribuit la migraţia forţei de muncă spre zone mai puţin afectate de criza economică.

12

În anul 2013, în regiunea Nord Vest s-a înregistrat un număr mediu anual de 4504 locuri

vacante faţă de 3145 în 2011. Sectoarele cu cele mai multe locuri de muncă vacante în

2013 au fost: Industria Prelucrătoare, Alte Activităţi de Servicii, Comerţ cu Ridicata şi cu

Amănuntul; Repararea Autovehiculelor şi Motocicletelor, Administraţie Publică şi Apărare

etc. Cele mai puţine locuri de muncă vacante s-au înregistrat în sectorul Agricultura,

Silvicultură şi Pescuit, Industria Extractivă, Hoteluri şi Restaurante, tranzacţii imobiliare,

etc.

Unul dintre efectele crizei economice şi financiare din 2008 a fost creşterea numărului de

şomeri, atât la nivel european cât şi la nivelul României. Spre sfârşitul anului 2010

numărul de şomeri a prezentat o tendinţă de scădere, însă pe fondul evoluţiilor

nefavorabile ulterioare la nivel UE, cu o nouă fază a recesiunii în 2011-2012, evoluţii s-au

resimţit şi la nivelul pieţei muncii din România, numărul de şomeri crescând şi în 2012 şi

în 2013, iar acest lucru s-a întâmplat atât la nivel naţional cât şi la nivelul Regiunii Nord

Vest. La nivelul Regiunii Nord Vest, 51.327 pers. erau înregistrate ca şomeri la agenţiile

teritoriale de ocupare a forţei de muncă, în anul 2013, faţă de 40230 persoane în 2008.

Ponderea bărbaţilor în totalul şomerilor înregistraşi a fost mai mare decât cea a femeilor.

În general, ponderea şomerilor indemnizaţi din regiune a fost mai mare decât cea a

şomerilor neindemnizaţi.

Persoanele cu studii superioare au înregistrat cele mai mici ponderi în totalul şomerilor

înregistraţi (8,3% în 2013), urmaţi de şomerii cu studii medii (24,6% în 2013 - absolvenţi

ai învăţământului liceal şi postliceal). La popul opus s-au aflat şomerii cu pregătire

inferioară (absolvenţi ai învăţământului primar, gimnazial şi profesional) care au

constituit categoria predominantă în rândul şomerilor, cu o pondere de 66,9% (2013) în

total. Cu toate acestea, se constată că numărul şomerilor cu studii superioare şi a celor cu

studii medii a crescut în 2013 faţă de 2008, iar creşterea a fost atât în cifre absolute cât şi

în cifre relative. Pe perioada analizată, Regiunea Nord Vest a înregistrat una din cele mai

mici rate ale şomajului înregistrat, situându-se pe locul 1 pe ţară în 2008, respectiv locul 3

pentru perioada 2011 - Trim. II 2014.

13

Valoarea indicatorului a oscilat între 3,3% la sfârşitul anului 2008 (cea mai mică valoare)

şi 4,4% la sfârşitul anului 2011 (cea mai mare valoare), respectiv sfârşitul anului 2012. În

trimestrul II 2014 rata şomajului era de 3, 5% , cu 1,4 pp. sub media naţională de 4,9%. O

evoluţie oscilantă a avut şi rata şomajului BIM, care a fost de 3,8% în 2008 şi 2011, 5,2% în

2012 şi 4,5% în 2013, sub media naţională (7,3% în 2013), ca şi în cazul ratei şomerilor

înregistraşi.

Judeţul afectat cel mai mult de şomaj a fost Judeţul Sălaj, urmat de Judeţul Satu Mare şi

Maramureş În aceste judeţe, rata şomajului înregistrat s-a situat în de cele mai multe ori

peste media regiunii. Pe toată perioada analizată, Sălaj a reprezentat cele mai mari valori

ale ratei şomajului înregistrate în regiunea Nord Vest. Cel mai puţin afectate de şomaj au

fost judeţele Cluj şi Bistriţa Năsăud.

În ceea ce priveşte incidenţa şomajului pe sexe, există diferenţe între rata şomajului

bărbaţi şi rata şomajului femei, în unele regiuni diferenţele fiind semnificative iar în altele

uşor perceptibile. Astfel, rata şomajului în rândul bărbaţilor a oscilat între 3,3% în 2008 şi

4,7% în 2013, iar cea în rândul femeilor între 3,3% (2008) şi 4,2% (2013), diferenţele fiind

uşor în defavoarea populaţiei de sex masculin.

Rata şomajului în rândul tinerilor (15 – 24 ani) a înregistrat valori mai scăzute în

comparaţie cu celelalte regiuni, cu media naţională şi cea europeană. Astfel, în 2013

aceasta era de 15,8% , sub media corespunzătoare a României de 23,6% şi media UE (28

ţări) de 23,6%. Totuşi este de subliniat că tinerii au o rată a şomajului mare, în comparaţie

cu celelalte grupe de vârstă. În cazul tinerilor se pare că cele mai afectate de şomaj au fost

femeile.

Şi în cazul populaţiei 20-64 de ani din regiune, rata şomajului în anul 2013 a avut valoarea

de 4,0% mult sub media UE de 10,6% dar şi sub media naţională de 6,6%. Valoarea

indicatorului a fluctuat între 3,6% în anul 2008 şi cea mai mare valoare înregistrată în anul

2011 – 5,1% ( cea mai mare valoare). Deşi rata şomajului pentru populaţia 20-64 de ani de

4,0% în 2013 a fost cu mult sub media UE, rata ocupării pe acelaşi interval de vârstă a fost

de doar 63,4% (tot sub media UE)- acest lucru poate să fie şi un semnal că pe piaţa forţei

14

de muncă există încă o zonă „gri” care include acele persoane care nu sunt nici în rândul

şomerilor şi nici în rândul persoanelor ocupate.

În Regiunea Nord Vest, rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste conform

definiţiei internaţionale) a avut o tendinţă de permanentă scădere. În 2013, rata şomajului

de lungă durată a fost de 2,0%, sub media europeană de 5,1% şi cea naţională de 3,2%.

Pentru acelaşi an, regiunea se situa pe locul 3 faţă de celelalte regiuni la acest indicator, la

egalitate cu regiunea Nord Est.

Participarea la măsuri active de ocupare a avut o tendinţă „descrescătoare înregistrată

începând cu 2008 (de exemplu, participarea la subvenţii/credite pentru stimularea

angajării sau creare de locuri de muncă). Insuficienţa resurselor financiare şi umane la

nivelul serviciilor locale de ocupare ar putea explica progresele modeste în domeniul

politicilor active pe piaţa muncii” aşa cum se menţionează şi în Strategia Naţională pentru

Ocuparea Forţei de Muncă, 2014-2020.

Cu toate că Învăţarea pe tot Parcursul Vieţii (ÎPV) este deosebit de importantă în adaptarea

competenţelor forţei de muncă la cerinţele în permanentă schimbare ale pieţei muncii, în

Regiunea Vest performanţele la acest capitol sunt şi mai slabe decât la nivel naţional,

având în vedere că doar 0,9% din adulţi (25-64 ani) au participat la ÎPV în 2013,

comparativ cu media naţională de 2% şi cu cea UE de 10,5%. Rata de participare la ÎPV în

regiune variat în perioada analizată prezentând în anul 2008 o valoare de 1,4 %. La nivelul

anului 2011 valoarea acestui indicator a crescut la 2,0%, ca apoi în anul 2012 a scăzut la

nivelul a 1,4%. La nivel naţional a fost înregistrată o uşoară creştere în ultimii 3 ani

analizaţi.

Un alt fenomen îngrijorător pentru România în general, dar şi pentru Regiunea Nord Vest,

este cel de Părăsire Timpurie a Şcolii. În regiune, rata părăsirii timpurii a şcolii sau rata

PTŞ a crescut în 2012 şi 2013, în timp ce la nivel UE (28 ţări) aceasta a avut o tendinţă de

scădere uşoară. Cu o valoare de 15,9% în 2013, rata părăsirii timpurii a şcolii în regiunea a

fost cu 3,9 pp. peste media UE 28 dar sub media naţională cu 1,4 pp. Comparativ cu

15

celelalte regiuni, Regiunea Nord Vest ocupa totuşi locul 3 la acest indicator, regiunile cu o

rată mai mică fiind Regiunile Vest şi Bucureşti - Ilfov.

Pe baza celor prezentate pentru regiunea Nord Vest au fost identificate câteva aspecte

cheie ce necesită elaborarea şi implementarea unor politici publice coerente şi adecvate

astfel încât să poată fi susţinută dezvoltarea economică şi crearea unor locuri de muncă

adecvate ofertei de forţă de muncă:

scăderea demografică în această regiune, dar şi în România în general, cu efecte

grave asupra forţei de muncă şi a pieţei de muncii;

îmbătrânirea demografică care generează o presiune asupra bugetului de pensii

prin creşterea ratei de dependenţă a bătrânilor. De asemenea, majoritatea

populaţiei care îmbătrâneşte înregistrează rate de activitate în scădere;

rată de activitate mică a tinerilor din regiune reprezintă un aspect care necesită

suportul consecvent şi constant referitor la implementarea politicilor publice care

susţin ocuparea tinerilor;

ponderea mare a tinerilor care nu sunt angajate în nici o formă de învăţământ,

muncă sau instruire (NEET), dar şi creşterea continuă a acesteia este îngrijorătoare,

având în vedere că aceste persoane

sunt expuse, pe termen lung, unui risc foarte mare de sărăcie. Daca pentru această

categorie nu vor fi luate măsuri de cuprindere în învăţământ ori ocupare, va

reprezenta o “povară” asupra bugetului de stat;

deşi rata şomajului şi rata şomajului pe termen lung au avut niveluri satisfăcătoare,

fiind sub media naţională şi cea europeană, tinerii au o rată a şomajului mare, în

comparaţie cu celelalte grupe de vârstă;

creşterea numărului de şomeri cu studii superioare şi medii reprezintă o altă

provocare cu care instituţiile responsabile trebuie să se confrunte şi pentru care

sunt necesare măsuri şi acţiuni specifice;

16

nivelul scăzut al cheltuielilor cu politicile active pe piaţa muncii şi implicit

participarea redusă la aceste măsuri;

în ceea ce priveşte participarea la programele de învăţare pe tot parcursul vieţii au

fost sub cele la nivel naţional, şi cu mult sub progresul minim cerut de CE. Această

măsură trebuie să fie susţinută şi dezvoltată fiind o activitate importantă pentru

păstrarea şi adaptarea permanentă a competenţelor profesionale;

părăsirea timpurie a şcolii este un fenomen ce are repercusiuni directe asupra

pieţei muncii şi de aceea acest aspect trebuie privit într-un aspect integrat, alături

de politicile de ocupare a forţei de muncă.

În noiembrie 2010, Comisia Europeană a derulat un studiu în statele membre UE şi în

alte ţări de pe continentul european (Norvegia, Islanda, Croaţia şi Turcia) – pe tema

percepţiei angajatorilor cu privire la angajabilitatea absolvenţilor. Studiul a urmărit

obţinerea unor răspunsuri din partea reprezentanţilor companiilor la următoarele

aspecte: importanţa anumitor competenţe şi abilităţi de care ar trebui să dispună

absolvenţii, nivelul de satisfacţie al angajatorilor cu privire la calitatea acestor abilităţi şi

competenţe, nivelul de educaţie optim pentru ocuparea posturilor vacante din companii,

cele mai importante provocări cu care se confruntă companiile care angajează absolvenţi,

frecvenţa şi tipul cooperării dintre companii şi instituţiile educaţionale, modalităţi de

creştere a gradului de angajabilitate al absolvenţilor ş.a.

Abilităţi şi aptitudini relevante la angajare

În ceea ce priveşte ierarhizarea abilităţilor pe care absolvenţii ar trebui să le posede

pentru a fi angajaţi, la nivel european, 67% dintre reprezentanţii companiilor au

considerat că lucrul în echipă este cel mai important.

17

La nivelul României, respondenţii au evaluat ca fiind foarte importante următoarele

abilităţi: lucru în echipă (80%), abilitatea de a folosi computerul (79%), adaptarea la

situaţii noi (70%), abilităţile de comunicare (70%), capacitatea de analiză şi

rezolvare a problemelor (66%), de planificare şi organizare (61%), de luare a

deciziilor (47%), limbile străine (42%).

Atunci când au fost intervievaţi referitor la tipurile de abilităţi pe care ar trebui să le deţină

viitorii absolvenţi de studii superioare (în 5-10 ani), procentele acordate iniţial la

întrebarea legată de abilităţile absolvenţilor actuali s-au modificat; astfel, 45% dintre

angajatori au desemnat ca esenţiale abilităţile specifice sectorului de activitate, precum şi

cele de bază (43% – lucrul cu numerele şi computerul, aptitudini de citire şi redactare).

18

Satisfacţia angajatorilor privind abilităţile absolvenţilor

Majoritatea angajatorilor (89%) care au recrutat absolvenţi s-au declarat foarte mulţumiţi

în legătură cu nivelul abilităţilor acestora după angajare. În România însă, procentul

respondenţilor care au ales opţiunea de acord total pentru această afirmaţie a fost

de 17%, în timp ce 69% au fost într-o oarecare măsură mulţumiţi. Dacă ar fi să

analizăm procentele acordate de angajatori pentru fiecare abilitate în parte după criteriul

satisfacţiei şi să le comparăm cu ierarhizarea importanţei lor descrisă anterior, putem

observa că imaginea de ansamblu este puţin diferită. Angajatorii români sunt mai degrabă

mulţumiţi de următoarele abilităţi de care dispun absolvenţii recrutaţi de ei: abilitatea de

a folosi computerul (48%), aptitudini de redactare (51%); există însă şi abilităţi pentru

care gradul de satisfacţie al angajatorilor români este sub media acordată în celelalte ţări

europene la categoria de răspuns „foarte mulţumiţi”: lucrul cu cifrele (21%), lucrul în

echipă (31%), abilităţile specifice sectorului de activitate (30%), abilităţile de comunicare

(25%), capacitatea de analiză şi rezolvare a problemelor, de adaptare la situaţii noi, de

planificare şi organizare (21%).

Importanţa tipului de studii superioare absolvite

La întrebarea legată de importanţa tipului de studii superioare absolvite, 55% dintre

angajatori au răspuns că absolvenţii care au obţinut o diplomă de licenţă sunt potriviţi

pentru cerinţele posturilor din companiile lor, comparativ cu 35% care îi apreciază pe cei

cu diplomă de master. La nivel european, angajarea unor absolvenţi care au urmat

cursurile unor universităţi cu reputaţie bună la nivel internaţional a fost evaluată ca fiind

un criteriu care este mai degrabă neimportant de 35% dintre respondenţi.

Importanţa experienţei în cazul noilor angajaţi

La polul opus, experienţa anterioară de muncă este considerată ca reprezentând un

avantaj esenţial în cadrul procesului de recrutare de către 53% dintre respondenţi. În

România, se aşteaptă ca absolvenţii noi recrutaţi să mai fi lucrat înainte de angajarea

în companiile respective (40% dintre respondenţi, acord total; 37%, acord parţial). În

19

România, un internship sau studiile derulate în străinătate nu sunt considerate ca

aspecte importante (33-38%) pentru a creşte şansele de angajare comparativ cu

opiniile angajatorilor din alte ţări.

Factorii care influenţează recrutarea absolvenţilor

La nivel european, aproximativ 8 din 10 recrutori au menţionat următorii factori ca fiind

relevanţi pentru recrutarea absolvenţilor: nivelul de dezvoltare înregistrat în prezent

în companie (40% dintre respondenţi au considerat acest factor ca fiind foarte important,

comparativ cu 39%, care au ales opţiunea mai degrabă important); nivelul de dezvoltare

anticipat (38% dintre angajatori l-au evaluat ca fiind foarte important); creşterea

complexităţii sarcinilor (27% – foarte important; 44% – mai degrabă important). În

România, procentele acordate acestor factori în recrutarea absolvenţilor s-au situat peste

media totală europeană, însă diferenţele au fost destul de mici.

Îmbunătăţirea gradului de angajabilitate pentru noii absolvenţi

Atunci când li s-a solicitat să aleagă o acţiune care ar trebuie întreprinsă de instituţiile de

învăţământ superior în vederea îmbunătăţirii gradului de angajabilitate al absolvenţilor,

printre soluţiile propuse, cele mai relevante au fost următoarele: 36% dintre angajatori au

propus includerea locurilor de muncă temporare (pentru fiecare sector de

activitate) în programele de studii şi a experienţei practice în cadrul cursurilor

(30%), precum şi revizuirea cursurilor, astfel încât acestea să corespundă cu nevoile

angajatorilor (18%).

În 2012, a fost implementat un studiu de monitorizare a inserției pe piața muncii a

absolvenților din învățământul superior (promoţiile 2006 şi 2010), în cadrul

proiectului POSDRU "Absolvenţii şi Piaţa Muncii", derulat de Unitatea Executivă pentru

Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării.

Acesta a vizat, continuând ideea studiului desfăşurat în anul 2011, evaluarea carierei

profesionale în două momente considerate a fi reprezentative pentru evoluția tinerilor

angajați: la 1 an de la absolvire, când aceștia se află în etapa de tranziție dintre studiu și

20

activitatea profesională, și la 5 ani de la absolvire, o perioadă considerată a fi suficientă

pentru atingerea unui anumit nivel profesional şi conturarea unei percepţii individuale

privind nevoile/necesităţile profesionale şi de angajare. Urmărind acest deziderat, studiul

a fost adresat absolvenților din promoțiile 2010, aflați la un an de la absolvire și 2006,

aflați la 5 ani de la absolvire. De asemenea, datorită momentului aplicării studiului, a

continuat să existe o consecință indirectă, dar importantă, a acestei abordări, respectiv

obținerea de informații detaliate privind legătura dintre studiile absolvite și traseul socio-

profesional, pentru două categorii distincte de persoane: absolvenți de studii universitare

de lungă durată (promoția 2006) și absolvenți de studii universitare de licență (promoția

2010).

Competențe dobândite

Nu există diferențe notabile între nivelul competențelor la absolvire, așa cum îl apreciază

absolvenții cohortelor 2006 și 2010 pentru cele mai multe dintre competențele evaluate în

cadrul acestui chestionar. Excepție fac abilitatea de a negocia eficace, abilitatea de a

utiliza calculatorul și de a naviga pe internet și abilitatea de a prezenta produse, idei

sau rapoarte în fața unei audiențe, care cunosc o îmbunătățire mai notabilă în 2010

comparativ cu 2006. La cel mai înalt nivel de acumulare/dezvoltare la finele programului

de studiu sunt apreciate abilitatea de a utiliza calculatorul și de a naviga pe internet,

abilitatea de a lucra în echipă, abilitatea de a acumula rapid noi cunoștințe și

abilitatea de a veni cu idei și soluții noi sau, cu alte cuvinte, competențele și abilitățile

transversale, comune mai multor ocupații/profesii.

În ceea ce privește nivelul de cunoștințe și competențe solicitat de activitatea desfășurată

în prezent constatăm că pentru majoritatea competențelor evaluate, acesta îl surclasează

pe cel deținut la momentul finalizării studiilor. Inserția pe piața muncii conduce însă la o

„depreciere” a cunoașterii propriului domeniu de studiu / a propriei specializări și cu

precădere a gândirii analitice. Pe de altă parte însă inserția pe piața muncii contribuie la

dezvoltarea cunoașterii altor domenii sau discipline, a abilității de a acționa bine în condiții

de stres, precum și a abilității de a gestiona eficient timpul de lucru.

21

Procesul de căutare a unui loc de muncă

Pentru cea mai mare parte a absolvenților procesul de căutare a unui loc de muncă începe

după absolvire (41,0%). Pentru absolvenții cohortei 2010 comparativ cu absolvenții din

2006 modelul însă se schimbă: cea mai mare parte încep să-și caute loc de muncă înainte

de absolvire (37,1%), în vreme ce aproximativ o cincime nu-și caută deloc loc de muncă

după absolvire (17,3%). Aceeași analiză pe tip de învățământ evidențiază faptul că

absolvenții învățământului public încep în mai mare măsură să-și caute loc de muncă chiar

de dinainte de absolvire (36,9%), pe când 22,7% dintre absolvenții învățământului privat

nu și-au căutat deloc loc de muncă după absolvire.

Asta nu înseamnă că absolvenții învățământului privat au rămas inactivi după terminarea

studiilor, ci, cel mai probabil și-au păstrat locul de muncă deținut înainte de debutul

studiilor și/sau pe durata acestora. Absolvenții de sex masculin, în mai mare măsură decât

absolventele încep căutarea unui loc de muncă înainte de absolvire (39,4% dintre

absolvenții de sex masculin, comparativ cu 33,4% dintre absolvenții de sex feminin. De

asemenea, aproximativ 1/7 dintre absolvenții atât de sex masculin, cât și de sex feminin

declară că nu și-au căutat loc de muncă după absolvire.

22

Cele mai utilizate metode de căutare a unui loc de muncă sunt:

prin intermediul portalurilor de locuri de muncă online (35,7% dintre absolvenți);

depunerea unei cereri de angajare pentru un loc de muncă vacant (35,6%);

cu ajutorul familiei, prietenilor, cunoștințelor (34,4%);

contactarea angajatorilor din proprie inițiativă fără a avea informații despre

existența unui loc de muncă vacant (25,7%);

prin intermediul presei scrise (21,4%);

prin intermediul târgurilor de locuri de muncă (16,8%);

am fost contactat de un angajator (16,8%);

lucrează la același angajator ca înainte de absolvire (11,5%).

În medie, pentru a-și găsi un prim loc de muncă un absolvent trebuie să contacteze 13,34

angajatori. Absolvenții de sex feminim au contactat în genere mai mulți angajatori decât

absolvenții de sex masculin, iar absolvenții instituțiilor de învățământ privat cu

aproximativ 5 angajatori mai mult decât cei ai instituțiilor publice. Pentru absolvenții

anului 2010, procesul de căutare primului loc de muncă a presupus contactarea în medie a

16,21 angajatori, aproape dublul numărului de angajatori contactați de promoția 2006.

Inserția cea mai rapidă din punct de vedere a numărului mediu de angajatori contactați a

fost realizată de absolvenții de Științe militare și informații, Sănătate și Teologie. Inserția

cea mai dificilă i-a caracterizat pe absolvenții de Științe economice, Arhitecturăși urbanism

și Științe ale naturii.

Care au fost factorii de succes în găsirea primului loc de muncă în opinia

absolvenților? Absolvenții promoției 2006 consideră ca factori de succes ai angajării

cunoașterea unei limbi străine, domeniul de studiu și personalitatea. Abia apoi este

considerată ca importantă specializarea/programul de studiu absolvit/ă. Absolvenții

23

promoției 2010 consideră însă că de asemenea cunoașterea unei limbă străine a fost

cea care le-a asigurat succesul, urmată de capacitatea de relaționare și

personalitatea. Atât domeniul de studiu cât și specializarea le urmează în ordinea

importanței.

3. Analiza, definirea şi operaţionalizarea conceptelor

3.1. Conceptele cercetării

Esenţa proiectului „SPUNE - SPO 82/2020, Servicii Publice Unitare, Necesare şi

Eficiente” este dezvoltarea de servicii tip „self-service" prin care să venim în

întâmpinarea aşteptărilor clienţilor, să asigurăm o mai bună accesibilitate a

serviciilor. Acesta contribuie direct şi eficient la modernizarea Serviciului Public de

Ocupare (SPO) prin furnizarea de servicii inovative şi integrate care vizează creşterea

angajabilității clienţilor SPO din două regiuni de implementare.

Serviciile oferite de sistemul public de ocupare

Categorii de beneficiari: persoane aflate în căutarea unui loc de muncă - se află în căutarea

unui loc de muncă; au devenit şomeri în sensul prevederilor art. 5 pct. IV lit c) al Legii

76/2002; ocupă un loc de muncă şi, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia.

Serviciile oferite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă sunt:

A. Informare și consiliere (conform art. 58 din Legea nr. 76/2002): informarea și

consilierea profesională constituie un ansamblu de servicii oferite persoanelor în căutarea

unui loc de muncă, în mod gratuit. Acestea sunt:

furnizarea de informații privind piața muncii și evoluţia ocupaţiilor;

evaluarea și autoevaluarea personalității în vederea orientării profesionale;

dezvoltarea abilității și a încrederii în sine a persoanelor aflate în căutarea unui loc

de muncă în vederea luării deciziei privind propria carieră;

24

instruirea în metode și tehnici de căutare a unui loc de muncă (prezentarea la

interviu, întocmirea unui CV).

Informarea și consilierea profesională se realizează de către centre specializate organizate

în cadrul agenţiilor pentru ocuparea forței de muncă. Informarea privind piața muncii,

stabilirea traseului profesional, evaluarea și autoevaluarea se realizează prin

autoinformare, prin acordarea de servicii de consiliere individuală sau de grup oferite

persoanelor în căutarea unui loc de muncă sau în cadrul job-club-urilor organizate de

agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă.

Consilierea profesională şi instruirea în metode şi tehnici de căutare a unui loc de muncă şi

de prezentare la interviuri în vederea ocupării se realizează de către consilieri de orientare

a carierei, în cadrul centrelor de informare şi consiliere privind carieră sau, la cerere, în

cadrul altor forme organizate de instruire.

B. Medierea muncii (conform art. 59 din Legea nr. 76/2002): serviciile de mediere a

muncii reprezintă punerea în legătură a angajatorilor cu persoanele aflate în căutarea unui

loc de muncă, în vederea stabilirii de raporturi de muncă sau de serviciu. Agențiile

județene pentru ocuparea forţei de munca au obligaţia de a identifica locurile de muncă

vacante şi de a le face cunoscute persoanelor în căutarea unui loc de muncă. Participarea la

serviciile de mediere este obligatorie pentru şomerii care beneficiază de indemnizaţie de

șomaj. Serviciile de mediere constau în oferirea de informaţii privind locurile de munca

vacante şi condiţiile de ocupare a acestora, prin publicarea, afişarea acestora şi

organizarea de burse ale locurilor de muncă, medierea electronică având ca scop punerea

automată în corespondenţă a cererilor şi ofertelor de locuri de muncă prin intermediul

tehnicii de calcul, preselecţia candidaţilor corespunzător cerinţelor locurilor de munca

oferite şi în concordanţă cu pregătirea,aptitudinile, experienţa şi cu interesele acestora. În

vederea realizării măsurilor pentru stimularea ocupării forţei de muncă, agenţiile pentru

ocuparea forţei de muncă au obligaţia de a întocmi, pentru fiecare persoană în căutarea

unui loc de muncă, planul individual de mediere. Şomerii care nu beneficiază de

indemnizaţii de şomaj trebuie să depună o cerere la agenţiile judeţene pentru ocuparea

25

forţei de muncă pentru a fi luaţi în evidenţă în vederea medierii şi, în cazul neîncadrării în

muncă, să reînnoiască cererea la 6 luni.

De servicii de mediere gratuite beneficiază, la cerere, şi:

cei care ocupă un loc de muncă şi, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia;

cei care au obţinut statutul de refugiat sau altă formă de protecţie internaţională,

conform legii;

cetăţenii străini sau apatrizi care au fost încadraţi în muncă sau au realizat venituri

în România, conform legii;

cei care nu au putut ocupa loc de muncă după repatriere sau după eliberarea din

detenţie.

Medierea muncii se poate realiza şi contra cost de către furnizori de servicii specializate,

din sectorul public său privat, acreditaţi de ANOFM. ANOFM organizează în fiecare an o

bursă generală a locurilor de muncă şi alte burse pentru grupuri tinta cum ar fi pentru

absolvenţi, pentru persoanele de etnie romă, pentru tinerii care părăsesc sistemul de

protecţie a copilului.

C. Cursuri de formare profesională (conform art. 63 - art. 66 din Legea nr. 76/2002)

Agenţia Națională pentru Ocuparea Forţei de Muncă organizează, gratuit, cursuri de

calificare/recalificare pentru șomeri. Persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă li se

oferă astfel posibilitatea dobândirii cunoştinţelor teoretice şi practice specifice unei noi

meserii care să mărească şansele ocupării unui loc de muncă. Formele prin care se

realizează formarea profesională sunt: cursuri, stagii de practică şi specializare, precum şi

alte forme, în condiţiile legii.

Accesul la programele de formare profesională se face în urma activităţii de informare şi

consiliere profesională sau de mediere.

Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei

de muncă prevede că serviciile de formare profesională se acordă, gratuit, următoarelor

26

categorii de persoane: șomeri, persoane care nu au putut ocupa loc de muncă după

absolvirea unei instituţii de învăţământ, persoane care au obţinut statutul de refugiat sau

altă formă de protecţie internaţională, conform legii, cetăţeni străini sau apatrizi care au

fost încadraţi în muncă sau au realizat venituri în România, conform legii, persoane care nu

au putut ocupa loc de muncă după repatriere sau după eliberarea din detenţie, persoane

care desfăşoară activităţi în mediul rural şi nu realizează venituri lunare sau realizează

venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare şi care sunt

înregistrate la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă.

Serviciile de formare profesională se asigură, gratuit, la cererea persoanelor angajate, cu

acordul angajatorului, sau la cererea angajatorului, şi pentru persoanele aflate în

următoarele situaţii:

au reluat activitatea ca urmare a încetării concediului pentru creşterea copilului

până la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap;

au reluat activitatea după satisfacerea stagiului militar;

au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacităţii de muncă după pensionarea

pentru invaliditate;

persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, care mai au de executat

cel mult 9 luni până la ultima zi de executare a pedepsei.

Persoanele înscrise la cursurile gratuite de formare profesională au următoarele drepturi:

Să beneficieze de pregătire teoretică și practică pe toată durata cursului;

Să beneficieze de rechizite și materiale de instruire și să primească în folosinţă

manuale;

Să beneficieze, dacă este cazul, de echipament de protecţie pe timpul instruirii

practice;

Să beneficieze, pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregătire, de abonament

gratuit pe mijloacele de transport în comun sau, după caz, de decontarea

cheltuielilor de transport, pentru cel mult patru deplasări în cursul unei luni, dacă

27

nu se poate deplasa zilnic la unitatea de pregătire, în condiţiile prevăzute de

reglementările în vigoare pentru salariaţii instituţiilor publice şi regiilor autonome

cu specific deosebit, pe perioada delegării şi deplasării în altă localitate, precum şi

în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interes de serviciu;

Să beneficieze de consultaţii medicale, analize medicale şi teste necesare

frecventării cursului;

Persoanele care nu se pot deplasa zilnic la unitatea de pregătire sau locuiesc la o

distanţa mai mare de 50 km de aceasta, au dreptul, pe perioada cât participă la

pregătirea profesională, să beneficieze de cazare şi de o sumă de bani pentru

acoperirea mesei la nivelul prevăzut de reglementările în vigoare pentru salariaţii

instituţiilor publice şi regiilor autonome cu specific deosebit, pe perioada delegării

şi deplasării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în

interes de serviciu. Persoanele care beneficiază de aceste drepturi nu pot beneficia

de abonament gratuit pe mijloacele de transport în comun pentru traseul de la

domiciliu la unitatea de pregătire.

D. Consultanţă pentru începerea unei afaceri (conform art. 71 din Legea nr. 76/2002)

Pentru studenți: se acordă, în regim de gratuitate, servicii de consultanță și

asistenţă pentru începerea unei activități independente sau pentru iniţierea unei

afaceri studenţilor care solicită credite cu dobândă avantajoasă din bugetul

asigurărilor pentru şomaj. În acest fel, studenţii beneficiază de consultanţă gratuită

sub forma de servicii juridice, de marketing, financiare, metode şi tehnici eficiente

de management şi alte servicii de consultanţă.

E. Absolvenții care se angajează (conform art. 73 din Legea nr. 76/2002)

Absolvenții instituțiilor de învățământ și absolvenţii şcolilor speciale, în vârstă de

minimum 16 ani, înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, în situaţia în

care se angajează cu program normal de lucru, pentru o perioadă mai mare de 12 luni,

beneficiază, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de o primă de încadrare egală cu

valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării.

28

Absolvenţii cărora li s-a stabilit dreptul la indemnizaţie de șomaj şi se angajează în

perioada de acordare a indemnizaţiei, în condiţiile prevăzute mai sus, beneficiază, din

bugetul asigurărilor pentru șomaj, de o sumă egală cu indemnizaţia de şomaj la care ar fi

avut dreptul, în condiţiile legii, până la expirarea perioadei de acordare a acesteia, dacă nu

s-ar fi angajat. Drepturile prevăzute se acordă absolvenţilor care își menţin raporturile de

muncă sau de serviciu pentru o perioadă de cel puţin 12 luni de la data angajării.

Valoarea indicatorului social de referinţă, avută în vedere la calculul indemnizaţiei de

şomaj la care persoanele menţionate mai sus ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, dacă nu s-

ar fi angajat, este valoare indicatorului social de referinţă în vigoare la data angajării.

Nu beneficiază de drepturile băneşti menţionate mai sus:

absolvenţii care la data absolvirii studiilor aveau raporturi de muncă sau de

serviciu;

absolvenţii care se încadrează la angajatori cu care au fost în raporturi de muncă

sau de serviciu în ultimii 2 ani;

absolvenţii care la data solicitării dreptului urmează o formă de învăţământ;

absolvenţii instituţiilor de învăţământ faţă de care angajatorii au obligaţia, potrivit

legii, de a-i încadra în muncă;

absolvenţii pentru care plata indemnizaţiei de şomaj a fost suspendată potrivit art.

45 alin. 1 lit. c) , iar ulterior, ca urmare a schimbării duratei contractului individual

de muncă, plata indemnizaţiei de şomaj încetează potrivit art. 44 lit. a din Legea nr.

76/2002, modificată şi completată.

F. Stimularea mobilității forţei de muncă (conform art. 74 - 75 din Legea nr. 76/2002, cu

modificările şi completările ulterioare)

Persoanele care, în perioada în care primesc indemnizaţia de şomaj, se încadrează în

muncă într-o localitate aflată la peste 50 km de domiciliu, beneficiază de o primă de

29

încadrare, acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj egală cu de două ori valoarea

indicatorului social de referinţă în vigoare la data acordării.

Persoanele care, în perioada în care primesc indemnizaţia de şomaj, se încadrează într-o

altă localitate şi, astfel, îşi schimbă domiciliul, primesc o primă de instalare, egală cu şapte

ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data instalării.

G. Credite cu dobândă subvenţionată pentru studenţi

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de muncă acorda credite cu dobândă

subvenţionată, respectiv 25% din dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României,

persoanelor în vârstă de până la 30 de ani, care au stătut de student pentru prima dată şi

urmează studiile la cursuri de zi la o instituţie de învăţământ superior de stat sau

particular, autorizată sau acreditata, în condiţiile legii.

Creditele se acordă studenţilor care înfiinţează şi dezvolta individual sau împreună

cu alţi studenţi, întreprinderi mici şi mijlocii, unităţi cooperatiste, asociaţii familiale

sau care desfăşoară în mod independent o activitate economică în calitate de

persoană fizică autorizată.

De asemenea, studenţii beneficiază de consultanţă gratuită sub formă de servicii

juridice, de marketing, financiare, metode şi tehnici eficiente de management şi alte

servicii de consultanţă.

Conceptul de angajabilitate

Acest instrument se bazează pe premisele conceptului de angajabilitate introdus de

politica europeană de resurse umane care îşi propune să realizeze evoluţia metodelor de

consiliere practicate până în prezent spre un nivelul superior, prin interpretarea şi

intervenţia în cheie unică, personală, pentru fiecare subiect al consilierii, urmărind

anularea punctelor slabe şi sporirea celor forte şi prin realizarea evoluţiei personale din

perspectiva angajabilităţii pentru fiecare subiect ce apelează la serviciile de consiliere

disponibile prin personalul AJOFM.

30

Activitatea de desksearch ne arată că angajabilitatea poate fi definită ca fiind capacitatea

unei persoane de a obţine un loc de muncă în concordanţă cu competenţele sale, de a-l

menţine, de a se dezvolta profesional capacitatea de antreprenoriat a unei persoane şi

posibilitatea acesteia de a-şi schimba locul de muncă.

În plus, acest concept face referire la capacitatea unei persoane de a se mişca pe piaţa

muncii şi de a-şi realiza potenţialul pin intermediul unui loc de muncă viabil. Găsirea unui

loc de muncă depinde bine înţeles de cunoştinţele, abilităţile şi talentele fiecărui individ şi

de modul în care foloseşte aceste avantaje în fata angajatorilor şi de modul în care reuşeşte

să se mişte pe piaţa locurilor de muncă.

În momentul actual, termenului de “angajabilitate” i se atribuie mai multe interpretări. În

general acesta reflectă relevanţa programelor de studiu pentru piaţa forţei de muncă.

Angajabilitatea este una dintre liniile de acţiune ale Procesului Bologna şi este definită

ca fiind capacitatea unei persoane de a obţine un loc de muncă în concordanţă cu

competenţele sale, de a-l menţine, de a se dezvolta profesional capacitatea de

antreprenoriat a unei persoane şi posibilitatea acesteia de a-şi schimba locul de

muncă.

Angajabilitatea reprezintă unul dintre cele patru principii ale Strategiei Europene de

Angajare, aşa cum a fost definită în 1997. Directivele pentru Ocuparea Forţei de Muncă

adoptate de Summitul Special de la Luxemburg al Consiliului European (Summitul pentru

Locurile de Muncă din noiembrie 1997) s-au organizat în jurul a patru teme: angajabilitate,

antreprenoriat, adaptabilitate şi oportunităţi egale. În urma evaluării din 2002 a rezoluţiei

pentru angajabilitate, Comisia Europeană a recunoscut faptul că mai multă atenţie trebuie

acordată categoriilor dezavantajate, minorităţilor etnice care se pot confrunta cu probleme

majore în căutarea unui loc de muncă. Documentul a subliniat de asemenea diferenţele din

ce în ce mai mari între competentele oferite de sistemul universitar şi cele cerute de către

piaţa muncii. Mai mult, diferenţe din ce în ce mai mari sunt observate în accesul la formare

între persoanele cu studii superioare şi cele fără.

În legătură cu acest ultim aspect, trebuie subliniat faptul că angajabilitatea nu este o

capacitate dată, legată doar de abilităţile vocaţionale şi de rezultatele universitare.

31

Persoanele în căutarea unui loc de muncă se pot confrunta cu numeroase blocaje mai ales

de tip psihologic. Pentru a-şi putea găsi un loc de muncă adaptat, numeroase persoane au

nevoie de sprijin sub forma cursurilor de formare sau a dezvoltării capacităţilor personale,

aducerea la zi a capacităţilor şi cunoştinţelor lor. În plus, indivizii în căutarea unui loc de

munca au nevoie de informaţii relevante şi utile despre piaţa de muncă pentru a şti cum să

îşi calculeze acţiunile şi să îşi evalueze cât mai bine şansele.

Angajabilitatea este un concept care s-a alăturat vocabularului individual, naţional şi al

resurselor umane. A fost citat ca reprezentând mijloacele prin care indivizii pot face faţă

condiţiilor schimbătoare ale procesului de angajare, organizaţiile îşi pot menţine

capacitatea de a se adapta şi de reuşi, iar naţiunea îşi poate creşte spiritul de

competitivitate.

Aceste lucruri se referă la capacitatea ta de a-ţi face treaba şi sunt numite uneori “hard

skills”. Pot include abilităţi tehnice, cunoştinţe, calificări.

Însă, angajabilitatea nu e o capacitate dată, legată doar de abilităţile vocaţionale şi de

rezultatele universitare. Persoanele în căutarea unui loc de muncă se pot confrunta cu

numeroase blocaje mai ales de tip psihologic. Pentru a-şi putea găsi un loc de muncă

adaptat, numeroase persoane au nevoie de sprijin sub forma cursurilor de formare sau a

dezvoltării capacităţilor personale, aducerea la zi a capacităţilor şi cunoştinţelor lor. În

plus, indivizii în căutarea unui loc de muncă au nevoie de informaţii relevante şi utile

despre piaţa de muncă pentru a şti cum să îşi calculeze acţiunile şi să îşi evalueze cât mai

bine şansele.

Conceptul de self-service

De-a lungul anilor, companiile s-au angajat într-o multitudine de tehnici într-un efort de a

avea un impact pozitiv asupra rezultatelor finale, în acelaşi timp concurând pe o piață

dinamică, cu un ritm rapid şi fără limite. Aceste tehnici au variat de la mobilizarea new

media pentru a-şi creşte lista de clienţi până la a-şi externaliza competențe auxiliare de

organizare către surse mai ieftine. Minimizarea costurilor spre maximizarea profitului

conduce în mod firesc la exploatarea fenomenului de self-service, responsabilitatea

furnizării service-ului fiind transferată (parțial său complet) consumatorilor de servicii. În

32

schimbul responsabilităţii suplimentare de furnizare parțiala sau completă de servicii,

consumatorul de servicii are o mai mare flexibilitate în implicarea fata de servicii,

proprietate asupra constituirii sau furnizarea serviciului, și poate alege din mai multe

opțiuni de livrare (de exemplu, servicii interpersonale sau auto-servire).

Beneficiarii acestor servicii vor experimenta o tranziţie facilă şi eficienţa pe piaţa muncii,

unde vor fi capabili să îşi păstreze capacitatea de a avea un loc de muncă şi de a progresa

în carieră. Personalul care asigură funcţionarea acestor servicii, cu nivel de competenţe

crescut şi potrivit cerinţelor clienţilor, va putea să creeze un mediu de lucru în care să-şi

pună în valoare aceste competenţe, însemnând satisfacţii profesionale la nivel individual şi

al organizaţiilor implicate.

Arhitectura procesului de auto-servicii și Tehnologii Self-Service (TSS) trebuie să ia în

considerare și alți factori impliciţi ce pot avea un impact asupra modului în care un

consumator de servicii beneficiază de un anume serviciu și, în cele din urmă, determină

dacă un self-service reușește sau nu.

Importanța și relevanța cercetării în domeniul serviciilor management-ul și leadership-ul

capăta o formă nouă în societatea actuală, alimentată de tehnologie şi inovaţie. Nu mai este

acceptabil a se livra oferte de servicii, pentru care ramificaţiile sociale și tehnice nu au fost

bine temeinic gândite.

Din punctul de vedere al clientului, decizia de a utiliza tehnologia de auto-servire („self-

service technology”) se bazează şi depinde de o multitudine de factori. Clienții utilizează

auto-servicii, care sunt convenabile, care oferă acces ușor spre deosebire de ofertele

personalizate, care sunt ușor de utilizat și care funcţionează conform aşteptărilor livrând

rezultatele așteptate şi de încredere.

Self-service-ul reprezintă o schimbare fundamentală în natura serviciilor, a cărei

importanță va continua să crească că utilizarea de self-service devine din ce în ce mai

răspândită. Aplicabilitatea conceptului de self service se va realiza prin schemele de

intervenţie de tip self service, scheme ce vor micşora distanta creată între angajatori şi

clienţii SPO. Reţeaua de cooperare ce se va crea în cadrul proiectului va aduce un plus ca şi

instrument de utilizare şi va asigura sustenabilitatea serviciului dezvoltat.

33

Serviciul va avea un anumit specific adresabil clienţilor SPO, construit special dar şi

completat de instituţionalizarea acestuia.

3.2. Obiectivele cercetării

Obiectivele generale ale cercetării au fost structurate pe următoarele două direcţii:

1. colectarea informațiilor, opiniilor și propunerilor cu privire la funcționarea serviciului

public de ocupare;

2. identificarea cerinţelor şi perspectivelor de pe piaţa muncii din regiunea Vest.

Relativ la aceste obiective şi la categoria de public-ţintă vizată, cercetarea s-a realizat pe

baza unor obiective specifice: analiza percepţiei elevilor şi studenţilor cu privire la

serviciile SPO actuale şi la cerinţele de pe piaţa muncii din regiune şi identificarea

serviciilor suport inovative pentru creşterea angajabilităţii, obiective care au în

vedere:

- Analiza percepţiei faţă de serviciile SPO şi funcţionarea acestuia pe piaţa muncii;

- Analiza serviciilor şi instrumentelor suport pentru imbunătăţirea serviciilor SPO şi

creşterea angajabilităţii;

- Analiza nevoilor de formare profesională, a obstacolelor în participarea la formare

profesională şi a metodelor pentru eliminarea acestora;

- Analiza şi prognoza pieţei muncii actuale.

Aceste obiective conduc la atingerea scopului proiectului, și anume creşterea calităţii

Serviciilor Publice de Ocupare şi a angajabilităţii la nivelul regiunilor Nord și Nord Vest.

Pentru atingerea obiectivelor cercetării, au fost create instrumente de cercetare care au în

vedere culegerea informaţiilor relevante pentru sondajul de opinie şi prezentul raport, cât

şi pentru analizele şi prognozele elaborate la nivelul regiunilor de implementare ale

proiectului.

34

3.3. Operaţionalizarea conceptelor

După o analiză aprofundată, prezentată anterior pe scurt, la nivelul proiectului, pornind de

la obiectivele generale şi specifice ale amplei activităţi de cercetare şi având în vedere

determinările metodologice existente, echipa de experţi a proiectului a propus o serie de

dimensiuni operaţionale ce au fost discutate, actualizate şi agreate cu beneficiarul

proiectului.

Operaţionalizarea este procesul care face trecerea de la nivelul conceptual la cel empiric,

direct observabil în realitate. Elaborarea schemei operaţionale de cercetare permite

obţinerea de informaţii relevante despre domeniul studiat. Analiza conceptuală şi

operaţionalizarea se află în strânsă legătură: operaţionalizarea se fundamentează pe

analiză, dar permite evaluarea performanţei sistemului conceptual.

Analiza conceptelor: specificarea semnificaţiei conceptelor se realizează pe calea

definiţiilor. Între definiţie şi cunoaştere există o relaţie de dependenţă: cunoaşterea

depinde de definiţia domeniului şi a termenilor, definiţiile sunt dependente de stadiul

cunoaşterii.

Definiţia nominală reprezintă specificarea înţelesului unui termen cu ajutorul altor

termeni, descrierea verbală a semnificaţiei unui concept (S. Chelcea, 2004). Definiendum-

ul, cuvântul al cărui înţeles trebuie arătat, are aceeaşi semnificaţie ca şi definiens-ul,

cuvintele cu ajutorul cărora se instituie un nume. Definiţia nominală nu poate fi nici

adevărată, nici falsă. Ea este o convenţie: ori de câte ori auzim sau citim un cuvânt,

înţelegem un anumit lucru.

Definiţia operaţională face trecerea de la nivelul teoretic la cel empiric prin realizarea unor

operaţii care ajută la determinarea semnificaţiei conceptului; se bazează pe definiţia

nominală; face trecerea de la concepte la semne direct observabile în realitate.

Definiţia operaţională are o deosebită importanţă în ştiinţele sociale şi comportamentale

pentru că cele mai multe dintre obiectele şi calităţile designate prin termenii din

vocabularul acestor ştiinţe nu pot fi direct observabili.

Operaţionalizarea conceptelor constă în:

35

- reprezentarea imagistică a conceptului

- identificarea dimensiunilor

- selectarea indicatorilor

- elaborarea indicilor empirici şi a variabilelor

Termenul de „dimensiune” exprimă o proprietate dinamică, schimbătoare, capabilă să ia

diverse valori. De aceea, variabilele (dimensiunile) trebuie măsurate spre a se putea

preciza valoarea lor. Mijlocul de măsurare a variabilelor sunt indicatorii, care apar ca

expresia măsurabilă. În accepţia restrânsă (folosită în limbajul de cercetare), înţelegem

prin concepte operaţionale acea specie de concepte capabile a servi nemijlocit în

cercetarea realităţii.

Conceptele operaţionale joacă un rol deosebit de important în cunoaşterea ştiinţifică.

Condiţiile principale în elaborarea conceptelor operaţionale sunt că dimensiunile la care se

referă să reflecte corect realitatea şi că acestea să poată fi corelate direct cu o serie de

indicatori măsurabili cantitativ sau calitativ.

Prima condiţie are în vedere necesitatea ca în elaborarea conceptului să găsim

(cunoaştem) acele dimensiuni care reflectă în mod corect proprietăţile obiectului definit. A

doua condiţie releva cerinţa că domeniul „decupat” să poată fi delimitat, în cadrul

cercetării, prin indicatori măsurabili care marchează caracteristicile concrete ale

obiectului.

Pornind de la cele spuse, pot fi delimitate două tipuri de concepte operaţionale:

concepte operaţionale totale, adică acelea care pot fi precizate în întregime printr-

un număr finit, practic accesibil de indicatori măsurabili, altfel spus, dimensiunea

(dimensiunile) prin care este operaţionalizat conceptul poate fi măsurată în

întregime prin indicatori cantitativi sau calitativi;

concepte operaţionale deschise (parţiale), a căror dimensiune (dimensiuni) de

operaţionalizare poate fi parţial măsurata prin indicatori.

36

În ceea ce priveşte primul tip, aşa cum este cazul de faţă, există atât concepte operaţionale

simple, în cazul în care un singur indicator este necesar şi suficient în măsurarea

dimensiunii de operaţionalizare a conceptului, cât şi complexe, atunci când dimensiunea

care operaţionalizează conceptul poate fi măsurată printr-un număr finit, practic accesibil

de indicatori.

Pentru orice ştiinţă empirică, una din problemele sale fundamentale este aceea de a stabili

modalităţile prin care se realizează legătura dintre universul teoretic-conceptual şi

realitatea empirică. În cadrul acestei chestiuni generale, un loc aparte îl ocupa problema

operaţionalizării conceptelor, înţelegând prin aceasta ansamblul operaţiilor prin care

însuşirile definitorii ale noţiunii pot fi identificate, evaluate sau chiar măsurate în

universul empiric „conceptele operaţionale” – acea specie de concepte care servesc direct

în investigaţia empirică a realităţii – se construiesc în câmpul operaţionalizării conceptelor

generale şi sunt redate prin dimensiuni, variabile, indicatori şi indici.

Eficienţa proceselor de concretizare depinde de felul cum „caracteristicile” sau

„trăsăturile” sunt alese. Acest procedeu constă în fixarea „dimensiunilor” şi „indicatorilor”.

Operaţionalizarea conceptelor este trecerea de la concept la dimensiuni, variabile,

indicatori şi indicii săi specifici. Termenul de „dimensiune” este inclus în schema clasică de

operaţionalizare, el prezintă totuşi un grad înalt de relativism şi poate ambiguitate.

Dimensiunile unui anumit concept nu se impun de la sine. Nu numai că nu decurg automat

odată ce s-a definit conceptul, dar nici nu pot fi elaborate ca model unic. Un criteriu

orientativ pentru elaborarea dimensiunilor îl constituie obţinerea de elemente concrete

suplimentare de definire a variabilelor sociale.

Dimensiunile unui concept sunt clase de informaţii necesare pentru a studia spaţiul de

atribute al unui concept, adică gama sau evantaiul de însuşiri pe care conceptul le

„decupează” din realitate. Dimensiunile sunt tot concepte, dar concepte cu un grad mai

redus de generalitate decât conceptul-matcă.

Indicatorii – un concept care redă un semn observabil, măsurabil, referitor la anumite

aspecte ale realităţii sociale. Este conceptul care face că ceva anume să poată fi consumat,

observat şi măsurat direct, nemijlocit. Indicatorii mediază cunoaşterea unei dimensiuni

37

prin variabile aferente acesteia, redând aspectul observabil şi măsurabil al realităţii, în

timp ce dimensiunea (deşi mai „concretă” decât conceptul) dă informaţii despre fapte

neobservabile direct. În termeni statistici, indicatorul este „o caracteristică”, exprimată

numeric a unei categorii economice, sociale, fiind noţiunea pentru o expresie numerică

determinată pe bază de observaţii statistice.

Criteriile formale de selectare a indicatorilor prin care se operaţionalizează domeniul

cercetat se referă la numărul, neechivocitatea, semnificaţia, perfectibilitatea, actualitatea şi

interşanjabilitatea indicatorilor.

Conceptele/termenii care stau la baza problematicii studiate, și anume piața muncii, se

referă la analiza modalităţilor, cerinţelor şi obstacolelor în găsirea/menţinerea forţei de

muncă/locurilor de muncă, analiza pieţei muncii, angajabilitate, deschiderea unei activităţi

independente etc. Conceptele sunt strâns legate unul de celălalt, suprapunându-se că sferă

semantică şi legislativă.

În cadrul cercetării adresate elevilor şi studenţilor, cu privire la serviciile SPO actuale şi la

cerinţele de pe piaţa muncii din regiune şi identificarea serviciilor suport inovative pentru

creşterea angajabilităţii, ca potenţiali clienţi ai serviciului public de ocupare, pe baza

obiectivelor specifice, au fost definite şi construite, dimensiunile cercetării. Au fost stabiliţi

indicatorii care pot măsura fiecare dimensiune propusă, astfel:

Obiectiv specific Dimensiune Indicator

Analiza gradului de cunoaştere a factorilor care au influenţat decizia alegerii carierei

Analiza factorilor de decizie în orientarea profesională

Factorii de influenţă în orientarea profesională

Cunoaşterea demeniului/calificării studiate

Analiza nevoilor de formare profesională, a obstacolelor în participarea la formare profesională şi a metodelor pentru eliminarea acestora

Necesarul de formare profesională

Interesul pentru cursuri de formare profesionala

Meseriile/competenţele pentru care există interes pentru cursuri FPC

Stategia în domeniul FPC Furnizorii de FPC

Analiza percepţiei faţă de Percepţia faţă de serviciile Notorietatea SPO

38

serviciile SPO şi funcţionarea acestuia pe piaţa muncii

oferite de SPO Cunoaşterea locaţiei SPO

Cunoaşterea serviciilor oferite de SPO

Cunoaşterea măsurilor speciale pentru absolvenţi

Apelarea la serviciile SPO

Serviciile de care au beneficiat

Serviciile de care au beneficiat prieteni/cunoscuţi/familie

Satisfacţia cu serviciile SPO

Satisfacţia prietenilor/cunoscuţilor/familiei cu serviciile SPO

Motivele satisfactiei/insatisfactiei cu serviciile SPO

Analiza serviciilor şi instrumentelor suport pentru imbunătăţirea serviciilor SPO şi creşterea angajabilităţii

Angajabilitate/ îmbunătăţirea serviciilor SPO

Propunerile de îmbunătăţire a serviciilor oferite operatorilor economici

Serviciile/măsurile utile pentru creşterea angajabilităţii

Preferabilitatea pentru măsurile de suport noi

Deschiderea unei activităţi independente

Instrumentele suport pentru antreprenoriat

Analiza şi prognoza pieţei muncii actuale

Analiza modalităţilor, cerinţelor şi obstacolelor în găsirea/menţinerea forţei de muncă/locurilor de muncă

Corespondenţa studiilor cu cerinţele pieţei muncii

Dificultăţile în găsirea/menţinerea forţei de muncă/locurilor de muncă

Surse de informare privind ocuparea locurilor de muncă/angajarea

Criteriile de angajare

Analiza pieţei muncii Intenţiile/planurile după finalizarea

39

studiilor

Dimensiune 1: Analiza factorilor de decizie în orientarea profesională

Indicatorii în baza cărora pot fi obţinute informaţii caracteristice despre factorii de

influenţă, de decizie în alegerea meseriei/calificării/specialităţii a elevilor, respectiv

studenţilor, pentru această dimensiune, au fost construiţi astfel:

Factorii de influenţă în orientarea profesională: în urma desfăşurării sondajului

de opinie adresat elevilor şi studenţilor în cadrul proiectului se pot cunoaşte

factorii care sunt prioritari din punct de vedere al opiniei acestora din lista

prezentată în cadrul chestionarului. Alegerea profesiei este un moment important

în viaţa fiecăruia, constituind una din premisele inserţiei sociale şi are loc într-un

context mai larg în care sunt implicaţi factori de natură personală, educaţională,

economică, contextuală. Decizia de carieră stă sub influenţa unor factori, fie

psihosociali (familia, şcoala, grupul de prieteni, cererea pieţei forţei de muncă,

„moda profesiunilor”, prejudecăţile legate de unele profesiuni, fie individuali

(nivelul intelectual, aptitudinile, motivaţia, trăsăturile dominante de personalitate).

Cunoaşterea domeniului/calificării studiate: în urma analizei răspunsurilor, se

va putea observa care este gradul de cunoaştere a domeniului/calificării studiate

pentru care elevi şi studenţi, respectiv gradul de cunoaştere a atribuţiilor,

activităţilor, a condiţiilor de muncă, a echipamentelor folosite, a nivelului de

salarizare , acesta fiind unul dintre obiectivele de cercetare specificate prin proiect.

Dimensiune 2: Necesarul de formare profesională

Pentru această dimensiune, au fost construiţi o serie de indicatori în baza cărora să poată fi

obţinute informaţii relevante despre formarea profesională din regiune, relativ la analiza

nevoilor elevilor şi studenţilor la formarea profesională:

Interesul pentru cursuri de formare profesională: stabilirea nevoilor elevilor şi

studenţilor în ceea ce priveşte formarea profesională ce sunt considerate de interes

reprezintă o informaţie care contribuie la dezvoltarea pieţei muncii din regiune,

respectiv creşterea angajabilităţii persoanelor care sunt în căutarea unui loc de

muncă. Astfel ar fi posibil atât creşterea competitivităţii, prin corelarea educaţiei şi

învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea de oportunităţi sporite

pentru participarea viitoare pe o piaţa a muncii modernă şi flexibilă, cât şi

40

activitatea specifică a Serviciului Public de Ocupare să poată să-şi adapteze

tipologia cursurilor de formare profesională cu nevoile populaţiei şi alinierea la

piaţa europeană.

Meseriile/competenţele pentru care există interes pentru cursuri de formare

profesională: un efect al proiectul poate fi identificarea meseriilor/competenţelor

necesare îmbunătăţirii/dobândirii de noi aptitudini şi abilităţi specifice, necesare

flexibilizării ocupaţionale în regiune, prin furnizarea de programe de formare

profesională astfel încât să crească şansele de ocupare a elevilor şi studenţilor, după

absolvirea formei actuale de învăţământ, pe piaţa muncii sau să se dezvolte în

carieră sau să accepte mobilitatea ocupaţională.

Dimensiune 3: Strategia în domeniul formării profesionale continue

La această dimensiune, a fost stabilit un singur indicator, în urma căruia instituţiile sau

furnizorii de servicii să-şi stabilească strategia pentru programele de formare profesională

oferite de către aceştia în urma exprimării preferinţelor elevilor şi studenţilor pe baza

gradului de informare publică cu privire la aceştia, astfel:

Furnizorii de formare profesională continuă: participarea la programele de

formare profesională continuă şi la diverse instruiri este deosebit de importantă,

deoarece pe lângă faptul că permite dezvoltarea carierei profesionale prin

dobândirea şi aprofundarea cunoştinţelor, conferă şi un grad mai ridicat de

siguranţă ocupaţională şi în acelaşi timp creşte gradul de adaptabilitate la

schimbările ce au loc in plan profesional şi chiar socio-politic.

Dimensiune 4: Percepţia faţă de serviciile oferite de Serviciul Public de Ocupare

Privind această dimensiune, au fost construiţi o serie de indicatori în baza cărora să poată

fi obţinute informaţii relevante despre Serviciul Public de Ocupare din regiune

(notorietate, locaţie, servicii, gradul de satisfacţie). Este extrem importantă cunoaşterea

percepţiei faţă de SPO din mai multe puncte de vedere, pentru stabilirea nivelului actual al

gradului de informare şi pentru compararea pe diferite populaţii a acestui aspect:

Notorietatea Serviciului Public de Ocupare: stabilirea opiniei elevilor şi

studenţilor privind gradul de cunoaştere a Serviciului Public de Ocupare

reprezentat de către Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de muncă sau a

gradului de confuzie a Serviciului cu AJOFM.

Cunoaşterea locaţiei Serviciului Public de Ocupare: în completarea datelor de

41

mai sus, gradul de cunoaştere a Serviciului Public de Ocupare, respectiv Agenţia

Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă poate fi stabilit şi prin cunoaşterea

locaţiei, unde se află, respectiv adresa AJOFM.

Cunoaşterea serviciilor oferite de Serviciul Public de Ocupare: notorietatea

serviciilor oferite de AJOFM în rândul elevilor şi studenţilor, vizibilitatea şi

accesibilitatea serviciilor oferite de Serviciul Public de Ocupare se poate realiza prin

asigurarea transparenţei şi informării cât mai ample asupra serviciilor de ocupare

oferite de SPO.

Cunoaşterea măsurilor speciale pentru absolvenţi: în legislaţia românească

există actualmente reglementate măsuri de stimulare a angajatorilor în vederea

creării de noi locuri de muncă şi ocupării forţei de muncă, pentru încadrarea şi

menţinerea în muncă a absolvenţilor ai unor instituţii de învăţământ,

preuniversitar sau universitar. De asemenea, vom afla notorietatea serviciilor

oferite de AJOFM absolvenţilor, cât şi gradul de cunoaştere a măsurilor speciale

dedicate lor.

Apelarea la Serviciul Public de Ocupare: în contextul actual, putem afla care este

procentul elevilor şi studenţilor care au apelat vreodată la serviciile oferite de

AJOFM;

Serviciile de care au beneficiat: de asemenea, prin analiza răspunsurilor, din lista

de servicii oferite de AJOFM, se poate stabili o ierarhie a categoriile de servicii mai

cunoscute sau care sunt cele mai puţin cunoscute.

Serviciile de care au beneficiat prieteni/cunoscuţi/familie: notorietatea

serviciilor oferite de AJOFM poate fi analizată şi prin gradul de cunoaştere în rândul

prietenilor/cunoscuţilor/familiei care au apelat la aceste servicii, respectiv

numărul persoanelor intervievate din rândul elevilor şi studenţilor care au răspuns

afirmativ la întrebarea dacă persoane din familie/cunoscuţi au apelat la aceste

servicii.

Satisfacţia cu serviciile Serviciului Public de Ocupare: gradul de satisfacţie în

rândul elevilor şi studenţilor a fost măsurat cu ajutorul unei întrebări care a cerut

să marcheze doar un singur răspuns din cele stabilite.

Satisfacţia prietenilor/cunoscuţilor/familiei cu serviciile SPO: gradul de

satisfacţie în rândul prietenilor/cunoscuţilor/familiei a fost măsurat, cu ajutorul

42

unei întrebări care a cerut să marcheze doar cu un singur răspuns posibil pentru

serviciile oferite de AJOFM.

Motivele satisfacţiei/insatisfacţiei cu serviciile SPO: gradul de satisfacţie în

rândul elevilor şi studenţilor a fost măsurat şi cu ajutorul altei întrebări care solicită

persoanei intervievate un răspuns spontan să motiveze răspunsul marcat.

Dimensiune 5: Angajabilitate/îmbunătăţirea serviciilor SPO

Pentru această dimensiune, au fost construiţi o serie de indicatori în baza cărora să poată fi

obţinute informaţii relevante privind îmbunătăţirea serviciilor SPO care va conduce la

întărirea relaţiei dintre SPO şi clienţi, la o mai bună ancorare a serviciilor în mutaţiile de pe

piaţa muncii şi generarea de efecte pozitive pe termen lung asupra clienţilor SPO:

Propunerile de îmbunătăţire a serviciilor oferite operatorilor economici:

propunerile de îmbunătăţire precizate vor contribui la dezvoltarea unor servicii

personalizate cât mai bune de asistenţă pentru beneficiarii SPO, cât şi la creşterea

vizibilităţii şi accesibilităţii serviciilor oferite;

Serviciile/ măsurile utile pentru creşterea angajabilităţii: în urma analizei

răspunsurilor, se va putea stabili o ierarhie a măsurilor suport care ar fi utile pentru

creşterea şanselor de ocupare a elevilor şi studenţilor pe piaţa muncii.

Preferabilitatea pentru măsurile de suport noi: în contextul celor prezentate

mai sus, pentru a intervenii în sprijinul acestor SPO, este nevoie de o regândire a

relaţiei cu clientul, prin trecerea spre serviciile online (platformă online, asistenţă

online) sau îmbunătăţirea serviciilor prin realizarea şi implementarea unui serviciu

de tip „self-service” sau job-shadow, conducând la îmbunătăţirea activităţii SPO

prin experimentarea unei noi dimensiuni a serviciilor oferite, acţionând în mod

activ prin asumarea unui set de instrumente noi şi specializate.

Dimensiune 6: Deschiderea unei activităţi independente

La această dimensiune, a fost stabilit un singur indicator, în urma căruia persoanele care

doresc să-şi deschidă o afacere în urma exprimării elevilor şi studenţilor cu referire la

antreprenoriat, astfel:

Instrumentele suport pentru antreprenoriat: prin analiza răspunsurilor, din

lista de instrumente suport, se poate stabili o ierarhie a categoriilor de instrumente

care ar fi necesare îmbunătăţirii mediului antreprenorial, înlăturarea obstacolelor

sau acţiuni directe de sprijin, intensificarea măsurilor pentru promovarea acestuia,

43

astfel încât să aibă loc creşterea competitivităţii economice şi crearea locurilor de

muncă.

Dimensiune 7: Analiza modalităţilor, cerinţelor şi obstacolelor în găsirea/

menţinerea forţei de muncă/locurilor de muncă

Indicatorii care au fost construiţi pe baza informaţiilor obţinute despre forţa de muncă din

regiune, respectiv a locurilor de muncă, pentru această dimensiune, sunt:

Corespondenţa studiilor cu cerinţele pieţi muncii: pregătirea şi exploatarea

cunoştinţelor, deprinderilor, abilităţilor profesionale şi valorilor culturale depind

de conştientizarea publică asupra faptului că doar transformarea în prioritate a

investiţiilor în capitalul uman poate imprima acestuia competitivitatea necesară

pentru a face faţă noilor circumstanţe ale dinamicei economii moderne. Investiţiile

în capitalul uman, în scopul asigurării, menţinerii, dezvoltării şi motivării resurselor

umane, reprezintă principala premisă pe care organizaţiile trebuie să o valorifice.

Un efect al proiectul poate fi cunoaşterea motivelor prin care formarea profesională

şi socio-umană pe care o primesc elevii şi studenţii în cadrul sistemului de

învăţământ românesc, este în raport cu dinamica economico-socială actuală şi cu

cerinţele manifestate pe piaţa forţei de muncă şi va contribui la obţinerea unui loc

de muncă.

Dificultăţile în găsirea/menţinerea forţei de muncă/locurilor de muncă:

proiectul vizează atât identificarea motivelor principale pentru care persoanele în

căutarea unui loc de muncă întâmpină dificultăţi la angajare, cât şi propuneri de

îmbunătăţire a acestor neajunsuri, integrarea pe piaţa muncii, cu rol major în

reducerea şomajului şi prelungirea vieţii active.

Surse de informare privind ocuparea locurilor de muncă/angajarea:

persoanele intervievate au fost rugate să bifeze unu sau mai multe răspunsuri date,

rezultând în urma analizei răspunsurilor care sunt cele mai utilizate modalităţi,

respectiv surse, folosite în căutarea unui loc de muncă.

Criteriile de angajare: elevii, respectiv studenţii au fost rugaţi să ierarhizeze

criteriile enumerate care sunt avute în vedere la angajare, în funcţie de cât de

prioritare le consideră, iar pe baza răspunsurilor obţinute, se va alcătui un

clasament al criteriilor prioritare la angajare.

Dimensiune 8: Analiza pieţei muncii

44

Pentru această dimensiune, a fost construit un singur indicator în baza căruia să poată fi

cunoscute intenţiile/planurile elevilor şi studenţilor după absolvirea formei de învăţământ

studiate:

Intenţiile/planurile după finalizarea studiilor: cunoaşterea

intenţiilor/planurilor elevilor şi studenţilor după absolvirea şcolii este o informaţie

de interes care contribuie esenţial atât la analiza, cât şi la prognoza pieţei muncii

din regiune. Astfel se pot cunoaşte tendinţele spre anumite domenii de activitate şi

meserii în aşa fel încât atât strategiile şi politicile regionale, cât şi activitatea

specifică a Serviciului Public de Ocupare să poată fi adaptate necesităţilor pieţei

muncii.

4. Ipotezele cercetării

Majoritatea elevilor şi studenţilor care au apelat la Serviciul Public de Ocupare sunt

mulţumiţi în mare şi foarte mare măsură de serviciile oferite.

Majoritatea elevilor şi studenţilor preferă în primul rând crearea platformei online prin

care să poată beneficia de servicii de informare, consiliere, mediere etc.

Majoritatea elevilor şi studenţilor consideră că cele mai utile măsuri pentru încurajarea

deschiderii unei afaceri sunt informaţiile privind legislaţia specifică şi prezentarea unui

model de plan de afaceri.

Majoritatea elevilor şi studenţilor consideră că este util un curs de formare profesională.

Majoritatea elevilor şi studenţilor consideră Serviciul Public de Ocupare ca principal

furnizor de formare profesională.

Majoritatea elevilor şi studenţilor consideră site-urile de profil ca fiind sursa principală de

informare cu privire la locurile de muncă vacante.

Majoritatea elevilor şi studenţilor consideră lipsa experienţei profesionale ca fiind

principalul motiv al dificultăţii la angajare.

Majoritatea elevilor şi studenţilor consideră că principalul criteriu la angajare sunt studiile

şi calificările.

5. Metodologia cercetării

45

5.1. Descrierea populaţiei, conform cerinţelor metodologice ale proiectului

O parte foarte importantă a cercetării necesită obţinerea informaţiilor primare necesare

analizei, prin sondaj, adică de la un anumit eşantion. Un eşantion se constituie dintr-un

număr de unităţi care sunt selectate din rândurile acelei populaţii care face obiectul

cercetării. Sensul de populaţie poate fi atribuit oamenilor, în general, familiilor, agenţilor

economici de un anumit tip, studenţilor etc. În cercetare, unitatea de observare este

constituită din fiecare element component, simplu său complex, al populaţiei sau

colectivităţii cercetate.

Procesul eşantionării implică o serie de activităţi specifice şi anume:

definirea populaţiei care face obiectul cercetării;

alegerea cadrului de eşantionare;

alegerea metodei de eşantionare;

stabilirea modalităţilor de selecţie a unităţilor eşantionului;

stabilirea mărimii eşantionului;

alegerea unităţilor efective ale eşantionului;

desfăşurarea activităţii de teren.

Toate aceste activităţi se află în legătură, iar deciziile care se adoptă privind realizarea lor

sunt puternic corelate între ele.

Obiectivul cercetării ştiinţifice este descoperirea unor adevăruri cu un anumit grad de

generalitate. Din punct de vedere statistic, „generalul” este reprezentat de totalitatea

valorilor care descriu o anumită caracteristică şi este numit „populaţie”. Din păcate însă,

investigarea tuturor „indivizilor” (valorilor) care compun o anumită populaţie nu este

aproape niciodată posibilă. Ca urmare, în practica cercetării ştiinţifice se supun

investigaţiei loturi mai restrânse, extrase din ansamblul colectivităţii vizate, ai căror

parametri descriptivi sunt extrapolaţi, generalizaţi, în anumite condiţii şi cu ajutorul unor

proceduri specializate, la populaţia din care fac parte.

46

Stabilirea populaţiei cercetate sau a populaţiei relevante are în vedere determinarea

ansamblului persoanelor sau organizaţiilor către care se orientează cercetarea şi asupra

cărora se vor răsfrânge rezultatele cercetării.

Populaţia are sfera cea mai largă; este denumirea pentru toţi subiecţii care prezintă

calitatea care interesează în studiu. Populaţia reprezintă totalitatea „unităţilor de

informaţie” care constituie obiectivul de interes al unei investigaţii. Prin „unităţi

individuale de informaţie” înţelegem cel mai adesea „persoane” (sau „subiecţi”,

„respondenţi”, „participanţi”). În esenţă, prin „populaţie” trebuie să înţelegem extinderea

maximă posibilă, sub aspectul volumului, a respectivei „unităţi de informaţie”. Încă de la

începutul unei cercetări ştiinţifice, se va preciza populaţia cercetării, adică domeniul de

extindere a rezultatelor şi a concluziilor ce urmează a fi trase.

Dacă am reuşi recoltarea datelor cu privire la întreaga populaţie care face obiectul

cercetării, am putea trage concluzii directe cu privire la aceasta, dar acest lucru nu este

aproape niciodată posibil şi, ca urmare, rezultatele obţinute la nivelul eşantionului sunt

utilizate pentru a face estimări, inferenţe, cu privire la rezultatele populaţiei.

Cu alte cuvinte, prin populaţie înţelegem toţi membrii unei colectivităţi specifice şi căreia îi

este caracteristică o anumită lege naturală, o anumită însuşire, particularitate (ex:

tineretul 18-25 ani, studenţii).

Definirea populaţiei a fost făcută cu mare atenţie pentru a evita fie tendinţa de a

alege o populaţie nejustificat de largă, fie tendinţa de a alege o populaţie nejustificat

de restrânsă.

Pentru cercetările adresate elevilor şi studenţilor, populaţia cercetării se poate defini

astfel: totalitatea elevilor de liceu în an terminal şi a studenţilor în an terminal din cele

două regiuni de dezvoltare acoperite de proiect, axându-se pe judeţele partenere ale

proiectului, având în vedere că doar acestea vor fi beneficiare ale rezultatelor proiectului.

În plus, va fi luată în considerare şi în celelalte judeţe ale regiunii, având în vedere că este

vorba despre cercetări regionale. Elevii şi studenţii, care prin statutul lor nu pot fi şomeri

înregistraţi la Serviciului Public de Ocupare, reprezintă totuşi o categorie importantă de

potenţiali şomeri după finalizarea studiilor.

47

5.2. Stabilirea eşantionului

Constituirea eşantionului presupune stabilirea unităţii de eşantionare. Unitatea de

eşantionare este reprezentată de un element distinct sau un grup de elemente distincte din

cadrul populaţiei cercetate, ce poate fi selectat pentru a forma eşantionul. Unitatea de

eşantionare poate fi o persoană, o familie, o gospodărie, o firmă sau o întreprindere, o

localitate etc.

Eşantionarea răspunde la întrebarea cum şi câţi. Comportamentele, scorurile, punctajele

obţinute obţinute prin măsurarea eşantionului sunt utilizate pentru a deduce, estima prin

inferenţa statistică scorurile sau comportamentele pe care le-am obţine dacă am testa

întreaga populaţie.

Metode de eşantionare

Literatura de specialitate prezintă două tipuri de eşantionare: eşantionare aleatoare

(probabilistică) şi eşantionare nealeatoare (empirică) sau pe bază de raţionament

(raţională). Pentru tipurile de cercetare probabilistică (aleatoare) este necesar accesul la

întreaga populaţie a cercetării, de o listă a acesteia din care să se extragă în mod aleator un

număr de subiecţi, având şanse egale de a fi ales.

Pentru aplicarea unei tehnici aleatoare trebuie să dispunem de baze de date actualizate, iar

costurile pe care le ocazionează aceste tehnici de eşantionare sunt uneori extrem de

costisitoare, în proiectul de faţă nefiind incluse ca eligibile astfel de costuri. Pe de altă

parte, aceste metode de eşantionare necesită o perioadă mai mare pentru proiectare şi

realizare, fiind mai puţin operative în comparaţie cu o tehnică raţională de eşantionare.

Din aceste motive, în practica sondajului statistic s-au dezvoltat, în funcţie de

particularităţile populaţiei statistice şi de obiectivele cercetării, o serie de metode

nealeatoare (tehnici ale alegerii raţionale).

Ţinând cont că de cele mai multe ori, aşa cum este şi cazul de faţă, întreaga populaţie de

investigat nu este cunoscută, precum şi de toate determinările care există în cadrul

proiectului de faţă, pentru cele patru tipuri de cercetări cantitative, a fost selectată o

eşantionare neprobabilistică. Totodată, pentru acest proiect nu se consideră necesară

48

folosirea unei tehnici de eşantionare probabilistică, în special având în vedere mărimea

eşantionului deja prevăzut prin specificaţiile acestuia.

Tehnicile de eşantionare nealeatoare sunt numite în literatura de specialitate şi tehnici

raţionale de eşantionare. Aceste metode vizează asigurarea reprezentativităţii

eşantionului în raport cu structura populaţiei de referinţă în raport cu o serie de

caracteristici esenţiale. Alegerea caracteristicilor este dictată de informaţiile disponibile,

precum şi implicaţiile acestora în cadrul cercetării. Reprezentativitatea eşantionului este

determinată de volumul eşantionului, dar şi de calitatea seriilor de date a caracteristicilor

folosite pentru determinarea structurii populaţiei.

De cele mai multe ori, în funcţie de necesităţile cercetării şi de ceea ce vrem să analizăm, se

combină modalităţile de eşantionare.

Pentru aceste două cercetări, au fost combinate două tehnici de eşantionare dirijate

(neprobabilistice): tehnica de eşantionarea prin convenienţă sau bazată pe

accesibilitate (cercetătorul alege acei membrii ai populaţiei apţi şi disponibili de la care se

pot obţine cel mai uşor informaţiile), ţinând cont ca din eşantion să facă parte persoane din

categoriile de interes pe următoarele criterii: elevi şi studenţi în an terminal, în cele 10

judeţe ale celor două regiuni de dezvoltare, şi tehnica de eşantionare la locul de

cumpărare sau la locul de consumare, care presupune stabilirea populaţiei studiate în

funcţie de locul în care se manifestă comportamentul analizat (de ex. locul de cumpărare a

unor bunuri sau servicii: clienţii unui centru comercial, clienţii unei anumite reţele de

restaurante, vizitatorii unei anumite agenţi turistice etc.). Selecţia subiecţilor se

relalizează, spre exemplu, în cazul unui complex comercial, fie la intrările sau ieşirile din

complex, fie în interiorul lui. În cazul cercetărilor adresate elevilor şi studenţilor, această

tehnică se pretează prin aplicarea chestionarelor la intarea sau ieşirea din sediile liceelor

şi universtăţilor, sau însala de clasă, urmând cele două criterii de mai sus.

Mărimea eşantionului: conform specificaţiilor proiectului, cele două sondaje de opinie

adresate elevilor şi studenţilor au fost realizate pe 1.100 de respondenţi, cu precădere din

cele patru judeţe partenere, dar acoperindu-se cât mai mult din cele 10 judeţe ale celor

două regiuni de dezvoltare.

49

Astfel, în cadrul cercetării adresate elevilor şi studenţilor din regiunea Nord-Vest au

fost aplicate chestionare în patru din cele şase judeţe ale regiunii: Bistriţa Năsăud,

Cluj, Maramureş şi Bihor, pe un total de 326 de elevi şi studenţi.

Numar chestionare aplicate

Regiune Judet de aplicare Elevi si studenti

Regiunea Vest

Caraş-Severin 214

Timiş 532

Arad 307

Hunedoara 3

SUBTOTAL 1056

Regiunea Nord-Vest

Bistriţa Năsăud 193

Cluj 10

Maramureş 121

Bihor 2

SUBTOTAL 326

TOTAL 1382

50

5.3. Stabilirea metodelor de cercetare şi elaborarea instrumentului

Cercetarea este de tip cantitativ, ceea ce permite obţinerea unor volume mari de

date din mediul social, pentru o ulterioară prelucrare şi analiză statistică.

Folosirea chestionarului în ceea ce priveşte sondajul prezintă câteva avantaje.

Chestionarul se dovedeşte una dintre cele mai frecvent utilizate tehnici, populaţia

începând să fie din ce în ce mai familiarizată cu acest tip de metodă de cercetare. Astfel,

chestionarul reprezintă o tehnică şi, corespunzător, un instrument de investigare constând

dintr-un ansamblu de întrebări scrise ordonate logic şi psihologic, care, prin administrarea

de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea

persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris.

Prin intermediul chestionarului pot fi obţinute informaţii referitoare la atitudinile,

cunoştinţele, motivaţia şi interesele, dispoziţiile şi înclinaţiile persoanelor care fac parte

din populaţia cercetării.

Construirea instrumentului de cercetare

Respectând regulile de construire a instrumentului de cercetare, precum şi obiectivele şi

dimeniunile stabilite, a fost elaborat chestionarul pentru analiza aspiraţiilor şi intenţiilor

elevilor şi studenţilor cu privire la viitoarea carieră/ceriţele pieţei muncii, a percepţiei

asupra serviciilor actuale furnizate de AJOFM şi identificarea serviciilor suport inovative

pentru creşterea angajabilităţii.

Chestionarul cuprinde 26 de întrebări/cerințe.

Cele 26 de întrebări/cerințe ale chestionarului sunt ușor de utilizat întrucât, la elaborarea

acestora, au fost respectate o serie de reguli și recomandări specifice sondajelor de opinie:

Între întrebări sunt lăsate spaţii suficiente, absolut necesare pentru buna lor

recepţionare (chiar dacă în felul acesta a crescut dimensiunea chestionarului - 7 pagini).

Pentru fiecare întrebare este lăsat un spațiu suficient pentru formularea răspunsurilor.

Întrebările sunt numerotate (de la 1 la 26). Fiecărei întrebări i s-a rezervat câte un

paragraf.

51

Toate întrebările au inserate (imediat după formulare) instrucţiuni sau lămuriri de care

trebuie să ţină seama respondenții în formularea răspunsurilor.

Exemplu: (un singur răspuns posibil, bifați vă rugăm o singură căsuță); (răspuns multiplu,

bifați vă rugăm una sau mai multe căsuțe); (Consilierul este persoana din cadrul AJOFM care

discută cu discută cu persoanele în căutarea unui loc de muncă, analizează profilele

personale şi capacităţile specifice care ar permite integrarea pe piaţa muncii, oferă alte

informații și sprijin specializat în căutarea unui loc de muncă.).

Pentru a se asigura percepţia lor cât mai uşoară, instrucţiunile/lămuririle au fost incluse în

chestionar cu alt tip de scris decât cel folosit pentru redactarea întrebărilor şi variantelor de

răspuns.

Redactarea întrebărilor s-a făcut folosind un scris mare şi clar (Cambria 10 Bold).

Tipul chestionarului:

1. După conținutul informațiilor, chestionarul este atât de tip factual (partea a treia a

chestionarului), întrucât se obțin date administrative, cât și de opinie (partea a patra a

chestionarului), deoarece se obțin date imposibil de observat direct.

2. Dupa cantitatea informaţiilor obţinute, este un chestionar de tip special, cu o singură

temă, respectiv analiza percepţiei şomerilor înregistraţi cu privire la serviciile actuale ale

AJOFM şi la cerinţele de pe piaţa muncii şi identificarea serviciilor suport inovative pentru

creşterea angajabilităţii.

3. După forma întrebărilor, a stimulilor, chestionarul este atât cu întrebări închise

(precodificate), care nu permit decât alegerea răspunsurilor dinainte fixate în chestionar,

cât și cu întrebări deschise, care lasă persoanelor chestionate libertatea unei exprimări

individualizate a răspunsurilor.

Întrebări închise sunt întrebările cu numerele 1-7, 9-10, 13, 15-22, 24-25, iar întrebări

deschise sunt cele cu numerele 8, 11-12, 14, 23, 26.

Exemplu de întrebare închisă

52

Întrebarea 18. Care credeţi că sunt motivele pentru care dvs. sau colegii dvs. veti/vor

întâmpina dificultăți în găsirea unui loc de muncă? (răspuns multiplu, bifați vă rugăm una

sau mai multe căsuțe)

a. lipsa experienţei în muncă

b. lipsa locurilor de muncă pentru calificarea dvs.

c. vârsta

d. lipsa studiilor/calificărilor într-un anumit domeniu cerut pe piaţa

muncii, altul decât cel pentru care voi termina studiile

e. necunoaşterea unei limbi străine

f. lipsa competențelor informatice/IT

g. lipsa competențelor antreprenoriale

h. lipsa anumitor competenţe profesionale/abilităţi practice

i. lipsa altor competenţe-cheie: comunicarea în limba maternă;

competenţe de bază în matematică, ştiinţă, tehnologie; competenţe de

învăţare, competenţe civice, interpersonale, interculturale şi sociale;

competența de exprimare culturală

j. lipsa unor tehnici de căutare a unui loc de muncă (întocmire CV,

scrisoare de intenție, mod de prezentare la un interviu etc.)

k. altele. Care – vă rugăm menționați:

Exemplu de întrebare deschisă:

Întrebarea 23. Motivaţi, vă rugăm, preferinţele exprimate în răspunsul la întrebarea 22.

(menționați vă rugăm motivele în căsuța de mai jos)

53

În ceea ce privește întrebările închise, acestea sunt de 3 feluri:

dihotomice - întrebările 3, 5, 9, 20

Exemplu de întrebare dihotomică:

Întrebarea 5. Ați apelat vreodată la serviciile oferite de AJOFM? (un singur răspuns posibil,

bifați vă rugăm o singură căsuță)

a. da

b. nu

cu răspunsuri la alegere - întrebările 1-2, 4, 6, 15-19, 21-22, 24-25

Exemplu de întrebare cu răspunsuri la alegere:

Întrebarea 16. Ce modalități/surse utilizați/veți utiliza în căutarea unui loc de muncă?

(răspuns multiplu, bifați vă rugăm una sau mai multe căsuțe):

a. presa scrisă

b. firme private de recrutare

c. site-uri cu locuri de muncă vacante

d. AJOFM

e. prieteni, cunoștințe, familie

f. organizații (asociații, ONG-uri) pentru sprijin specializat în căutarea unui

loc de muncă

g. altele. Care – vă rugăm menționați:

semantice sau cu răspunsuri ierarhizate - întrebările 7, 10, 13

Exemplu de întrebare semantică:

Întrebarea 13. În ce măsură considerați că studiile pe care le urmaţi în prezent vor contribui

la obținerea unui loc de muncă? (un singur răspuns posibil, bifați vă rugăm o singură căsuță)

a. În foarte mare măsură

b. În mare măsură

c. Într-o oarecare măsură

d. În mică măsură

e. În foarte mică măsură

54

Aplicarea instrumentului de cercetare

Având în vedere specificul şi determinările proiectului, în cercetarea de faţă instrumentul

de cercetare a fost aplicat atât de operatorii de teren şi call-center, cât şi autoadministrat.

A. Chestionare autoadministrate: presupun înregistrarea răspunsurilor de către înseşi

persoanele incluse în eşantionul investigat, însă în cazul de faţă sub supravegherea

sau cu îndrumarea operatorului de interviu.

B. Chestionarele administrate de operatorii de anchetă: constituie modalitatea cel mai

des utilizată de culegere a informaţiilor în jachetele şi sondajele psihosociologice.

Folosirea operatorilor de anchetă asigură reprezentativitatea eşantionului, poate

lămuri înţelesul întrebărilor şi permite să răspundă la chestionar şi persoanele cu

un nivel de şcolarizare scăzut.

Avantajele chestionarelor telefonice sau pe mail

În cercetarea de faţă au fost aplicate chestionare direct, faţă în faţă, cât şi electronic şi

telefonic, pentru asigurarea acoperirii volumului eşantionului specificat prin proiect. La

nivel mondial, odată cu dezvoltarea telefoniei fixe, mobile şi a internetului, sondajele

telefonice sau trimise pe e-mail au început să devină o alternativă viabilă în raport cu

metodele de intervievare tradiţionale. Creşterea gradului de penetrare a serviciilor de

telefonie şi internet la nivelul organizaţiilor şi al gospodăriilor a influenţat favorabil gradul

de reprezentativitate a eşantioanelor utilizate în sondajele telefonice şi online, în privinţa

colectivităţilor studiate.

Utilizarea tot mai amplă a interviurilor telefonice şi pe e-mail se poate explica prin

avantajele specifice, faţă de metoda sondajului personal: costul mic, natura imperativă a

telefonului/ e-mailului, rapiditatea, cooperarea, rata finală de răspuns, obţinerea de

răspunsuri la întrebările sensibile.

Cheltuielile implicate de interviurile telefonice (chiar şi interurbane) sau pe internet sunt

mai mici comparativ cu cheltuielile de deplasare în teren, în cazul interviurilor personale.

Telefonul sau internetul este o metodă eficace de captare a atenţiei respondenţilor

55

potenţiali. Adesea, la auzirea semnalului telefonului, persoanele apelate simt că nevoia de

a răspunde este mai urgentă decât cea de a finaliza activitatea pe care o desfăşoară.

Sondajul telefonic sau pe internet permite obţinerea de economii de timp, în raport cu

sondajele personale. Într-un interval de timp mai scurt, se pot efectua mai multe apeluri

telefonice. În plus, nu mai este necesară deplasarea operatorilor pe teren, pentru

contactarea respondenţilor. Un operator ce dispune de cunoştinţele şi abilităţile necesare

poate să realizeze mai multe interviuri pe oră.

Atitudinea respondenţilor este mai favorabilă faţă de interviurile telefonice sau pe e-mail

decât faţă de interviurile personale. În mod special, anumite persoane sunt reticente mai

ales faţă de sondajele personale desfăşurate la domiciliu. Totodată, gradul de cooperare a

operatorilor de interviu creşte comparativ cu interviurile personale, deoarece preferă să

apeleze telefonic un respondent, în loc să comunice cu el faţă în faţă, mai ales seara, atunci

când interviul are loc în zone mai puţin sigure.

Metodele de administrare a chestionarului (D. Colibaba, 2011) pot fi analizate comparativ din

punctul de vedere al costului administrării, al gradului de confidenţialitate acordate

respondentului, al oportunităţii de a pune întrebări ajutătoare, riscul părtinirii

operatorului sau riscul apariţiei non-răspusurilor:

56

Baza de comparaţie Poşta E-mail – Internet, Fax

Telefon Direct (personal)

Costul administrării Medii, deoarece include şi costul

returnării chestionarului

Mari, deoarece iau în considerare şi costul

echipamentelor

Destul de mari, în funcţie de numărul

de întrebări şi complexitatea răspunsurilor

Cele mai mari, deoarece iau în

considerare timpul şi cheltuielile de

călătorie ale operatorului

Confidenţialitatea acordată

respondentului

Completă, deoarece nu necesită o

semnătură

Medie, deoarece returnarea poate

conţine adresa expeditorului

Medie, deoarece există numărul format şi lista

abonaţilor

Mică, datorită contactului faţă în

faţă

Abilitatea de a pune întrebări ajutătoare

Mică, deoarece chestionarele sunt autoadministrate, deci trebuie să fie scurte şi simple

Medie, deoarece chestionarele

trebuie să fie scurte şi nu se poate

detalia

Mare, deoarece operatorul poate utiliza materiale

suplimentare (plane)

Posibilitatea ca operatorul să fie

părtinitor

Nu există, deoarece chestionarul nu este

completat în prezenţa

operatorului

Nu există, deoarece chestionarul nu este

completat în prezenţa

operatorului

Mică, deoarece pot exista inflexiuni în vocea operatorului

Mare, datorită vocii şi expresiei feţei

operatorului

Posibilitatea apariţiei non – răspunsurilor

Mare, deoarece oamenii pot fi

comozi şi nu se deplasează la oficiul

poştal

Medie, deoarece costul expedierii poate influenţa

Medie, deoarece nu există nimeni care să răspundă la apel

Mică, deoarece există posibilitatea

abordării persoanelor în locuri potrivite

5.4. Ancheta pilot

Ancheta pilot este o repetiţie generală, înainte de derularea anchetei propriu-zise, în care

s-au utilizat metodele, tehnicile şi instrumentele de investigaţie folosite în anchetă de bază.

Obiective principale urmărite:

prima testare a ipotezelor de lucru;

o mai bună estimare a duratei şi a aspectelor anchetei;

testarea metodelor şi, mai ales, a instrumentelor de investigaţie sub aspectul

gradului lor de adecvare la populaţia investigată şi completitudinii lor (măsurii în

57

care se asigură culegerea tuturor informaţiilor necesare realizării obiectivelor

investigaţiei);

sugerarea unor noi aspecte demne de a fi luate în consideraţie în ancheta propriu-

zisă.

Această etapă reprezintă o activitate recomandată anterioară cercetării propriu-zise, care

presupune verificarea faptului că problemele asupra cărora solicităm informaţii sunt reale,

că întrebările sunt formulate clar, că oamenii sunt dispuşi să răspundă la chestionare,

eventuale erori sau greşeli etc. (Ion Cauc, 2004). Astfel, ancheta pilot este o etapă a

cercetării selective prin intermediul căreia se verifica metodologia cercetării şi se aduc

îmbunătăţiri acolo unde este necesar.

Realizarea unui studiu pilot nu garantează succesul acţiunii de amploare căreia i se

precede, însă contribuie semnificativ la creşterea şanselor ca rezultatele obţinute să

răspundă în mod eficient temelor urmărite. Avantajul major oferit de implementarea unui

studiu pilot îl reprezintă faptul că oferă un feedback pertinent în ceea ce priveşte căile de

îmbunătăţire, practicile eficiente de urmat, precum şi estimarea corectă a gradului de

amploare a viitoarei acţiuni vizate.

În perioada ianuarie-februarie 2015, a fost derulată etapa de cercetare pilot, constând în

testarea instrumentelor de cercetare cantitative – respectiv chestionarul adresat elevilor şi

studenţilor, astfel încât acesta să îndeplinească rigorile ştiinţifice şi să fie într-o formă care

nu ridică probleme respondenţilor.

Au fost respectate următoarele criterii:

Au fost aplicate atât de către operatorii de teren, cât şi de operatorii de callcenter

din proiect la nivelul celor patru judeţe din care provin AJOFM-urile partenere ale

proiectului: Timiş, Arad, Bistriţa şi Caraş-Severin.

Au fost aplicate pe un total de 125 de subiecţi, pe categoriile de public pe care s-au

realizat sondajele de opinie propriu-zise, inclusiv elevi şi studenţi.

Operatorii de teren au respectat instructajului standardizat special creat pentru

activitatea de cercetare a proiectului.

58

La finalul derulării cercetării pilot, au fost analizate şi centralizate, la nivelul celor patru

judeţe, observaţiile şi feedback-ul obţinut în urma aplicării chestionarelor, pe baza

reacţiilor „din teren”, realizându-se atât un raport de teren, cât şi un raport de callcenter.

Relativ la aceste observaţii, a fost modificate/adaptat şi definitivat instrumentul de

cercetare.

Cercetare cantitativă adresată elevilor şi studenţilor:

în general, a fost înţeles conţinutul itemilor, respondenţii tind să solicite informaţii

suplimentare cu privire la unii termeni, cum ar fi la itemii 12 sau 19; însă, în alte

cazuri, concluziile arată că întrebările nu necesită explicaţii suplimentare din partea

operatorilor;

întrebările au o formulare accesibilă, sunt într-o ordine coerentă;

limbajul de specialitate este poate puţin prea complicat pentru nivelul de înţelegere

al anumitor întrebărilor (ex: pct. 19, 24, 25);

dimensiunea mare a chestionarului pune în dificultate elevii, care îşi pierd

concentrarea spre final; în alte cazuri, se consideră că dimensiunea chestionarului

nu solicită neapărat o disponibilitate crescută din partea respondenţilor în

parcurgerea tuturor întrebărilor;

la itemul 15, este recomandată reformularea variantei de răspuns ”după finalizarea

studiilor – doresc să continui studiile”;

tot la itemul 15, s-a recomandat o altă structurare în tabel pentru punctele c, e, f şi h

la care trebuie să fie menţionate intenţiile;

la itemul 21, punctul f, se recomandă să fie trecut la sfârşit sau punctele f şi k să fie

doar o singură formulare.

Durata aplicării chestionarelor: în urma derulării anchetei pilot, a fost calculat timpul

mediu necesar aplicării chestionarului adresat şomerilor înregistraţi – 20 de minute.

59

Concluzii şi recomandări

activitatea de intervievare s-a dovedit utilă şi necesară în rândul respondenţilor.

Aceştia au fost deschişi şi consideră util acest gen de activitate. Nu s-au semnalat

probleme, obiecţiuni.

s-a constatat faptul că aplicarea instrumentelor necesită un timp mare de aplicare,

ceea ce presupune o disponibilitate mare din partea respondenţilor în a parcurge în

mod complet chestionarele şi de a formula răspunsuri la întrebările deschise. În

plus, numărul destul de mare de întrebări şi filtrele aplicate necesită o atenţie

sporită din partea operatorilor în aplicarea acestora;

operatorii trebuie să fie bine familiarizaţi cu înţelesul itemilor, trebuie să cunoască

fiecare termen specific;

ca urmare a derulării anchetei pilot, s-a confirmat necesarul de suport identificat şi

discutat la nivelul parteneriatului proiectului în aplicarea instrumentelor de

cercetare, prin facilitarea accesului către categoriile de respondenţi şi

intermedierea relaţiei cu aceştia de către reprezentanţii AJOFM, respectând

criteriile de selecţie a respondenţilor.

5.5. Instructajul standardizat

A fost creat şi aplicat un instructaj standardizat adresat operatorilor de chestionar, care a

avut ca sferă de aplicabilitate cercetările cantitative (sondajele de opinie). În urma

definitivării formelor finale ale chestionarelor, ţinând cont de rezultatele obţinute în urma

derulării anchetei pilot, acest document a stat la baza aplicării instrumentelor de cercetare

de către operatori, care şi-au însuşit regulile de aplicare anterior lucrului de teren: cinci

operatori callcenter, opt operatori de teren şi patru experţi derulare activităţi directe cu

grupuri vulnerabile şi cu mediul economic.

Acesta a inclus regulile de aplicare a chestionarelor: reguli generale, discursul de început,

Completarea itemilor chestionarului (date de identificare, itemii chestionarului), discursul

de final, reguli de conduită, principii generale ale comunicării în aplicarea chestionarelor,

situații problamatice în procesul de aplicare al chestionarului.

60

5.6. Procedură de lucru pentru arhivarea şi înregistrarea datelor

A fost creată şi respectată o procedură de lucru pentru arhivarea şi înregistrarea datelor

furnizate în cadrul activităţii de cercetare, pentru stabilirea unui set unitar de reguli şi

proceduri pentru arhivarea fizică şi electronică a datelor culese prin derularea activităţii

de cercetare şi a documentelor realizate.

În conformitate cu acest document, arhivarea datelor culese în cadrul activităţii de

cercetare s-a derulat în trei etape de bază: arhivarea chestionarelor pe suport de hârtie,

scanarea chestionarelor în format electronic şi introducerea datelor în baza de date.

6. Centralizarea şi interpretarea rezultatelor

Vezi Anexa.

7. Verificarea ipotezelor

Prima ipoteză a cercetării adresate elevilor şi studenţilor nu se verifică: doar 22% din

elevii şi studenţii din Nord-Vest şi 24% din Vest care au apelat la serviciile oferite de

AJOFM sunt mulţumiţi în mare şi în foarte mare măsură de aceste servicii.

Însă, a doua ipoteză este validă pentru ambele regiuni: majoritatea elevilor şi studenţilor

preferă în primul rând crearea platformei online prin care să poată beneficia de servicii de

informare, consiliere, mediere etc. (51% în Nord-Vest şi 45% în Vest).

În ambele regiuni, se verifică ipoteza a treia, ceea ce arată că cei mai mulţi elevi şi studenţi

consideră că cele mai utile măsuri sunt informaţii privind legislaţia specifică (58% în

Nord-Vest şi 67% în Vest) şi un model de plan de afaceri (36%, respectiv 59%).

Este corectă ipoteza a patra: majoritatea elevilor şi studenţilor consideră că este util un

curs de formare profesională: 85% în Nord-Vest şi 88% în Vest.

În ambele regiuni se confimă şi cea de-a cincea ipoteză: majoritatea elevilor şi studenţilor

consideră Serviciul Public de Ocupare ca principal furnizor de formare profesională.

Nu se confirmă ipoteza a şasea: site-urile de profil nu reprezintă sursa principală de

informare cu privire la locurile de muncă vacante, ci se plasează pe locul al doilea.

61

Ipotezele şapte şi opt sunt valide: majoritatea elevilor şi studenţilor consideră lipsa

experienţei profesionale ca fiind principalul motiv al dificultăţii la angajare (64% în Nord-

Vest şi 79% în Vest); majoritatea elevilor şi studenţilor consideră că principalul criteriu la

angajare sunt studiile şi calificările.

62

Bibliografie

Septimiu Chelcea (2004). Iniţiere în cercetarea sociologică. Bucureşti. Editura Comunicare.ro.

D. Colibaba (2011). Net-Chestionarul – instrument valoros în cercetarea pieţei. Revista

Informatică Economică nr. 3 (19)/2001.

Ion Cauc, Beatrice Manu, Daniela Pârlea, Laura Goran (2004). Metodologia cercetării

sociologice – metode şi tehnici de cercetare – Ediţia a II-a. Bucureşti: Editura Fundaţiei

României de mâine

Sondaj Eurobarometru Comisia Europeană - Percepţia angajatorilor cu privire la

angajabilitatea absolvenţilor

Studiu de monitorizare a inserției pe piața muncii a absolvenților din învățământul superior

(promoţiile 2006 şi 2010), în cadrul proiectului POSDRU "Absolvenţii şi Piaţa Muncii",

derulat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării,

Dezvoltării și Inovării

http://www.ellipse-marketing.ro/studiu-pilot.html

http://leap.ro/

http://www.anosr.ro/profesional/angajabilitate/

http://noi.fgbweb.eu/flexicovery-wiki/node/42

http://www.business24.ro/locuri-de-munca/resurse-umane/ce-sunt-aptitudinile-de-

angajabilitate-1457095

file:///C:/Users/Uşer/Downloads/rezumat_phd_pavelea_romană.pdf

http://www.crips.ro/doc/bexcelnet.pdf

Balanța Forței de Muncă (BFM)

63

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest

http://www.adrvest.ro/index.php?page=domain&did=48

http://www.adrvest.ro/attach_files/Regiunea%20Vest%20Demografie%20si%20resurse%2

0umane%20versiunea%202014.pdf).

Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, 2014-2020

Legea nr. 76/2002, privind bugetul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de

munca

DATE DEMOGRAFICE

Gen

Mediul de reşedinţă

Vârstă

47%

53%

feminin

masculin

36%

64%

rural

urban

85%

7%

1%

6%

16-20 ani

21-25 ani

peste 25 ani

NR

gen

Frecvenţă ProcentValid feminin 153 47

masculin 173 53

Total 326 100,0

mediu

Frecvenţă ProcentValid rural 118 36

urban 208 64

Total 326 100,0

varsta

Frecvenţă ProcentValid 16-20 ani 278 85

21-25 ani 23 7

peste 25

ani 4 1

NR 21 6

Total 326 100,0

Q1. Cu cine ați discutat/cine v-a influențat în alegerea meseriei/calificării/specialității pentru care studiați în prezent?

Cea mai mare influenţă asupra deciziei urmării unei meserii, calificări sau specializări de studiu o au părinţii, în proporţie de 72%, cu 52% prietenii şi cu 40% profesorii.

12% din elevi şi studenţi au fost influenţaţi de consilieri de orientare profesională ai AJOFM.

22% dintre elevi şi studenţi au ales independent specializarea sau calificarea, pe baza propriei documentări şi preferinţe.

72%

52%

40%

7%

12%

22%

1%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%

părinți

prieteni

profesori

consilieri școlari

consilieri de orientare profesională ai AJOFM

nimeni, am ales singur/ă, pe baza informațiilor din presă, mass-media, internet etc.

altele

Q2. Cunoașteți meseria/calificarea/domeniul pentru care studiați – respectiv ce atribuții, activități se execută la un loc de muncă, condiții de muncă, echipamente folosite, nivel salarizare etc.?

74%

16%

9%

1%da, am cunoștințe destule despre meseria/calificarea/domeniul pentru care studiez – știu ce ar trebui să se execute la locul de muncă, cunosc posibilele condiții de muncă, echipamentele care se folosesc, nivelul de salarizare etc.într-o oarecare măsură am cunoștințe

nu, nu am cunoștințe despre domeniul pe care-l studiez

NR

74% din respondenţi consideră că au cunoștințe destule despre meseria/calificarea/domeniul pentru care studiază (ceea ce înseamnă că ştiu ce ar trebui să se execute la locul de muncă, posibilele condiții de muncă, echipamentele care se folosesc, nivelul de salarizare etc.).

16% cunosc domeniul într-o oarecare măsură şi doar 9% spun că nu au astfel de cunoştinţe.

Q3. Ați auzit de Serviciul Public de Ocupare (SPO) reprezentat de Agenția Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de muncă (AJOFM)?

Mai puţin de jumtate din elevi şi studenţi (44%) au auzit de Serviciul Public de Ocupare (SPO) reprezentat de Agenția Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de muncă (AJOFM). 55%

44%

1%

nu

da

NR

43%

57%

0%

20%

40%

60%

rural urban

Dintre aceştia, 57% sunt din mediul urban şi 43% sunt din mediul rural.

Q4. Ce anume cunoașteți despre AJOFM?

72% din elevi şi studenţi declară că ştiu unde este sediu AJOFM şi 30% declară că ştiu care sunt serviciile oferite. Cu toate acestea, doar câţiva respondenţii au fost în măsură să ofere câteva informaţii cu privire la serviciile oferite de AJOFM, conform datelor solicitate. Doar 8% spun că ştiu serviciile/măsurile speciale pentru absolvenți, însă nu au putut oferi informaţii despre acestea.

serviciile oferite – menționați vă rugăm câteva:•cursuri pentru şomeri;•găsirea unui loc de muncă;•angajare şomeri, dosare şomaj;•cursuri pentru formare;•înregistrarea şomerilor;•şomaj.

72%

30%

8%

8%

0% 20% 40% 60% 80%

unde se află/adresa

serviciile oferite

servicii/măsuri speciale pentru absolvenți

altele

Q5. Ați apelat vreodată la serviciile oferite de AJOFM?

Doar 16% din elevi şi studenţi au apelat la servicile oferite de AJOFM.

82%

16%

2%

nu

da

NR

22

23

3

3

4

0 5 10 15 20 25

locuri de muncă pe perioada de vacanță

informații despre evoluția ocupațiilor pe piața muncii

informații referitoare la prevederi legale privind ajutorul de șomaj

burse locuri de muncă

altele

Q6. Pentru ce anume aţi apelat la serviciile AJOFM?

Din cei care au beneficiat de serviciile AJOFM, cei mai mulţi au primit informații despre evoluția ocupațiilor pe piața muncii şi despre locuri de muncă pe perioada de vacanță.

Q7. În ce măsură sunteți/ați fost mulțumit/ă de serviciile oferite de AJOFM?

22% din studenţii care au apelat la servicile oferite de AJOFM sunt mulţumiţi în mare şi în foarte mare măsură de aceste servicii.

37% din respondenţi sunt mulţumiţi într-o oarecare măsură.

Media tuturor răspunsurilor este de 2,6, ceea ce plasează răspunsurile în jurul valorii de “într-o oarecare măsură”.

6%

16%

37%12%

29%

În foarte mare măsură

În mare măsură

Într-o oarecare măsură

În mică măsură

În foarte mică măsură

Q8. Motivaţi, vă rugăm, varianta de răspuns aleasă la întrebarea 7.

Motivele oferite de unii dintre elevii şi studenţi care s-au declarat mulţumiţi de serviciile AJOFM ţin de atitudinea pozitivă a persoanlului:•Discursul interesant•Profesionişti•Au fost foarte drăguţi•Sunt mulţumit pentru că am lucrat în timpul vacanţei

Motivele nemulţumirii fac referire la faptul că respondenţii consideră că nu au primit informaţii corespunzătiare care să îi ajute:•Pentru că nu întotdeauna au eficienta serviciile•Nu a fost cea mai plăcută experienţă•Nu am înţeles aproape nimic din ce ne spuneau•Nu s-a rezolvat nimic•M-au tratat cu indiferenţă•Doream mai multe explicaţii din partea celor de acolo•Deoarece nu am înţeles exact ce ne transmiteau•Au fost explicaţii fără fond

Q9. Dar persoane din familie sau prieteni, cunoscuţi, au apelat vreodată la serviciile oferite de AJOFM?

Din ceea ce ştiu respondenţii, 37% din persoanele din familia lor sau cunoscuţii au apelat la serviciile AJOFM.

62%

37%

1%

nu

da

NR

19%

27%35%

10%

8%

1%

În foarte mare măsură

În mare măsură

Într-o oarecare măsură

În mică măsură

În foarte mică măsură

NR

Q10. În ce măsură familia, prietenii sau cunoscuţii care au apelat la AJOFM sunt mulțumiți de serviciile oferite?

Elevii şi studenţii consideră că 46% din aceştia sunt mulţumiţi în mare şi în foarte mare măsură de aceste servicii, iar 35% ar fi sunt mulţumiţi într-o oarecare măsură.

Media tuturor răspunsurilor este de 3,4, ceea ce plasează răspunsurile în jurul valorii de “într-o oarecare măsură”.

Q11. Motivaţi, vă rugăm, varianta de răspuns aleasă la întrebarea 10.

Majoritatea respondenţilor care au declarat că persoane din familie sau prieteni/cunoscuţi au apelat la serviciile AJOFM declară că aceştia au fost mulţumiţi pentru că şi-au găsit într-un timp foarte scurt un loc de muncă şi că au primit informaţii corespunzătoare:•A obţinut o slujbă într-o perioadă foarte scurtă de timp.•Cerând detaliile necesare a fost destul de mulţumită persoana respectivă•Pentru anumite informaţii, de exemplu un loc de muncă.•Pentru informarea unui loc de muncă.•Pentru că îi ajută să-şi facă o idee despre locurile libere de muncă.•Pentru că şi-au găsit loc de muncă•Şi-a rezolvat problemele cu găsirea unui servici•Au găsit un job foarte repede•Toate persoanele care au apelat la AJOFM din cadrul cunoştinţelor şi-au găsit un job Răspuns prompt în oferirea serviciilor solicitate

Q12. Care sunt propunerile dvs. de îmbunătățire a serviciilor AJOFM?

Ca măsuri de îmbunătăţire a serviciilor AJOFM, mulţi respondenţi au sugestii care nu nu țin de responsabilitata AJOFM (de ex. crearea mai multor locuri de muncă). Menţionăm, totuşi, o serie de propuneri mai jos:•Oferirea mai multor informaţii absolvenţilor•Să ofere mai multe informaţii elevilor despre serviciile AJOFM.•Cursuri de specializare în anumite domenii•O pagină de facebook•Crearea unui departament pentru elevi/studenţi•Cursuri de specializare pentru cei din licee•Stagii de practică

Q13. În ce măsură considerați că studiile pe care le urmaţi în prezent vor contribui la obținerea unui loc de muncă?

Doar 34% din elevi şi studenţi consideră că studiile pe care le urmează îi vor ajuta în mare (27%) şi foarte mare măsură (7%) să îşi găsească un loc de muncă după absolvire.

Acest lucru poate însemna o nevoie mare de calificare şi recalificare profesională în rândul proaspeţilor absolvenţi de liceu sau studii superioare.

7%

27%

39%

14%

11%

2%În foarte mare măsură

În mare măsură

Într-o oarecare măsură

În mică măsură

În foarte mică măsură

NR

Q14. Motivaţi, vă rugăm, varianta de răspuns aleasă la întrebarea 13.

Părerile celor care au răspuns negativ:•Profilul urmat necesita pregătire superioară pentru a obţine un loc de muncă•Deoarece am alte planuri în alegere meseriei.•Deoarece nu sunt sigur de ceea ce vreau să fac pe viitor.•Chiar dacă la început credeam că este un profil căutat pe piaţă,acum nu ştiu dacă îmi voi găsi un serviciu în acest domeniu•Profilul real fără o facultate nu-ţi oferă prea multe alternative.•Deoarece ar trebui să facem practică pentru a şti cum funcţionează anumite utilaje•Fiindcă nu mă regăsesc în acest profil•Oferte slabe pe piaţa muncii, rata şomajului ridicată

Argumentele celor care au răspuns afirmativ:•Ajută la dezvoltarea pieţei şi duce la apariţia de noi locuri de muncă.•Te specializezi pe un anumit domeniu.•Este un domeniu destul de căutat•Studiile pe care le urmez stau la baza meseriei viitoare

Q15. Care sunt intenţiile/planurile dvs. după absolvirea formei actuale de învăţământ?

Cei mai mulţi dintre elevi şi studenţi (42%) declară că după absolvirea actualei forme de învăţământ şi-au propus să îşi continue studiile.

33% din respondenţi intenţioneză să îşi caute un loc de muncă fie în domeniul studiilor finalizate (22%), fie într-un alt domeniu (11%) – însă nu au fost oferite detalii privind aceste alte domenii. 4% din studenţi sunt interesaţi să urmeze cursuri de calificare într-un alt domeniu, fără să precizeze care.

16% din elevi şi studenţi şi-au propus să îşi caute de muncă în străinătate. Faptul că aceşti respondenţi au ales această varinată ca fiind primul demers înseamnă că nu intenţionează să îşi caute de lucru în ţară.

Doar 2% din respondenţi intenţionează să îşi deschidă o afacere, însă nu specifică profilul sau domeniul acesteia.

Niciun respondent nu a declarat că nu intenţionează să îşi caute un loc de muncă.

42%

22%

11%

16%

4%3%

2% intenționez să îmi continui studiile

intenționez să îmi caut un loc de muncă în domeniul studiilor finalizate

intenționez să îmi caut un loc de muncă în alt domeniu.

intenționez să-mi caut un loc de munca în altă țară (în domeniul studiilor sau alte domenii)

intenționez să urmez cursuri de calificare într-un alt domeniu.

am deja un loc de muncă pe care intenţionez să îl păstrez

intenționez să-mi deschid o afacere pe cont propriu.

Q16. Ce modalități/surse utilizați/veți utiliza în căutarea unui loc de muncă?

Sursa principală de informare cu privire la locurile de muncă vacante este cea informală, pe bază de recomandări din partea cunoscuţilor (56%).

Site-urile de profil reprezintă a doua sursă de informare (29%), iar AJOFM-ul se plasează pe locul trei ca sursă de informare când vine vorba de căutarea unui loc de muncă – 25% dintre respondenţi au indicat această valoare.

Presa scrisă este aleasă de 23% din respondenţi, iar pe ultimele locuri se află firmele private de recrutare, care sunt preferate de 21% din respondenţi şi organizaţiile (asociații, ONG-uri) pentru sprijin specializat în căutarea unui loc de muncă (13%).

23%

21%

29%

25%

56%

13%

1%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

presa scrisă

firme private de recrutare

site-uri cu locuri de muncă vacante

AJOFM

prieteni, cunoştinţe, familie

organizații (asociații, ONG-uri) pentru sprijin specializat în căutarea unui loc de muncă

altele

Q17. Care din criteriile de mai jos credeţi că sunt avute în vedere, cu prioritate, la angajarea unei persoane?

Raportat la preferinţele şi opiniile respondenţilor, poate fi realizat un clasament al criteriilor avute în vedere de către angajatori în procesul de recrutare. Pentru stabilirea acestui clasament din punct de vedere statistic, au fost calculate mediile pentru fiecare răspuns în parte, apoi aranjate în ordine. În acelaşi timp, au fost comparate predominanţele răspunsurilor pentru fiecare criteriu în parte.

criteriile vizate de companii la angajare

medie pozitiestudiile/calificările 2,32 1experienţa în muncă 2,42 2competenţe profesionale/abilităţi practice 3,04 3vârsta 3,58 4competenţe-cheie 3,84 5altele 5,79 6

Studiile/calificările se plasează pe primul loc, atât pe baza mediei, cât şi conform tendinţei răspunsurilor.

Pe locul doi putem plasa experienţa în muncă.

Pe locul trei se plasează competenţele profesionale şi abilităţile practice, din punctul de vedere al ambelor criterii.

Vârsta poate fi plasată pe locul patru: ca medie îi revine acest loc, iar majoritatea respondenţilor au plasat-o pe locurile 4 şi 5. Pe locul cinci se poziţionează competenţele-cheie, iar pe ultimul loc alte criterii.

32%

30%

36%

25% 34%

46%

91%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

experienţa în muncă

vârsta

studiile/calificările

competenţele profesionale/abilităţile practice

competenţele-cheie

altele

6

5

4

3

2

1

Q18. Care credeţi că sunt motivele pentru care dvs. sau colegii dvs. veti/vor întâmpina dificultăți în găsirea unui loc de muncă?

64%

35%

15%21%

18%15%

7%13% 11%

7%1%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

lipsa

exp

erie

nţe

i în

mu

ncă

lipsa

locu

rilo

r d

e m

un

că p

entr

uca

lific

are

a d

vs.

vârs

ta

lipsa

stu

diil

or/

calif

icăr

ilor

într

-u

n a

nu

mit

do

men

iu c

eru

t p

ep

iaţa

mu

nci

i

nec

un

oaş

tere

a u

nei

lim

bi

stră

ine

lipsa

co

mp

eten

țelo

r in

form

atic

e/IT

lipsa

co

mp

eten

țelo

r an

trep

ren

ori

ale

lipsa

an

um

ito

r co

mp

ene

ţep

rofe

sio

nal

e/a

bili

tăţi

pra

ctic

e

lipsa

un

or

com

pe

ten

ţe-c

hei

e

lipsa

un

or

teh

nic

i de

cău

tare

au

nu

i lo

c d

e m

un

că

alte

le

Pentru elevi şi studenţi, principala dificultate posibilă în găsirea sau menţinerea forţei de muncă o constituie lipsa experienţei (64%).

Pe locul doi se plasează, în opinia studenţilor şi elevilor, lipsa locurilor de muncă pentru calificarea deţinută (35%), iar pe locul trei lipsa studiilor/calificărilor într-un anumit domeniu cerut pe piaţa muncii (21%).

Aşa cum era de aşteptat, vârsta este considerată o dificutate de doar 15% din elevi şi studenţi.

Pe ultimle locuri, se plasează lipsa unor competenţe-cheie (11%) şi lipsa anumitor competenţe profesionale/abilităţi practice (13%). Însă există şi un procent de 7% care consideră că ar avea dificultăţi în ceeace priveşte tehnicile de căutare a unui loc de muncă (cum ar fi întocmire CV, scrisoare de intenție, mod de prezentare la un interviu etc.).

Q19. Alegeţi, vă rugăm, din lista de mai jos cele mai relevante 3 măsuri suport care credeţi că ar fi utile dvs./colegilor dvs. pentru creşterea şanselor de ocupare.

49% 47%

27% 26%20% 18% 16%

13%10% 10%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

curs

uri

de

form

are

pro

fesi

on

ală

info

rmar

e și

co

nsi

liere

în c

arie

ră

med

iere

inte

rnsh

ip

înca

dra

rea

elev

ilor

și s

tud

enți

lor

pe

per

ioad

a va

can

țelo

r

uce

nic

ie la

locu

l de

mu

ncă

con

sult

anță

pen

tru

înce

per

ea

un

ei a

face

ri

cert

ific

area

co

mp

eten

țelo

r d

ob

ând

ite

în m

od

info

rmal

stim

ula

rea

mo

bili

tăți

i fo

rței

de

mu

ncă

sub

ven

ții l

a an

gaja

re

Cele mai utile servicii şi măsuri suport oferite de AJOFM sunt considerate a fi cursurile de formare profesională (49%), precum şi informarea şi consilierea în carieră (47%).

Totodată, 27% din elevi şi studenţi sunt interesaţi de serviciile de mediere şi 26% de intership. Pe ultimele locuri se află subvenţiile la angajare şi stimularea mobilităţii forţei de muncă (10%).

20% din elevi şi studenţi se declară interesaţi de încadrarea acestora pe perioada vacanţelor, 18% sunt interesaţi de ucenicie la locul de muncă şi 16% de consultanţă pentru începerea unei afaceri.

Frecvenţă Procent cursuri de formare profesională 159 49%informare și consiliere în carieră 152 47%mediere 88 27%internship 85 26%încadrarea elevilor și studenților pe perioada vacanțelor 66 20%ucenicie la locul de muncă 60 18%consultanță pentru începerea unei afaceri 53 16%certificarea competențelor dobândite în mod informal 43 13%stimularea mobilității forței de muncă 34 10%subvenții la angajare 33 10%

Q20. Pentru îmbunătăţirea competenţelor/dobândirea unora noi, consideraţi că ar fi util un curs de formare profesională?

10%

85%

5%

nu

da

NR

Cei mai mulţi dintre respondenţi (85%) consideră că este util un curs de formare profesională pentru îmbunătăţirea competenţelor sau dobândirea unor competenţe noi.

Elevii şi studenţii din Bistriţa-Năsăud par a fi cel mai interesaţi de cursurile de formare profesională (90%), urmaţi de cei din Cluj (80%) şi Maramureş (79%).

10%

20%

9%

50%

90%

80%

79%

50%

12%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Bihor

Bistrita Nasaud

Cluj

Maramures

nu

da

NR

Q21. Ce fel de curs aţi urma pentru a vă crește șansele de ocupare?

Cei mai mulţi elevi şi studenţi consideră că este nevoie să dobândească sau să îşi dezvolte competenţele pentru limbi străine (57%), calificarea sau specializarea cutentă (39%) şi competenţele IT (37%). Respondenţii consideră că cel mai puţin importante sunt perfecţionarea într-o altă meserie cerută pe piaţa muncii (2%), soluţionarea problemelor (12%) şi competenţele matematice şi aritmetice (14%)

159

109

104

60

59

53

40

38

34

6

0 20 40 60 80 100 120 140 160 180

limbi străine

calificarea/specializarea curentă

IT

lucrul în echipă

antreprenoriat

organizare

comunicare orală sau în scris

matematică/aritmetică şi însuşirea bazelor citirii şi…

soluţionare a problemelor

într-o altă meserie cerută pe piața muncii

competenţele necesar a fi dobândite sau dezvoltate

Frecvenţă Procent

limbi străine 159 57

calificarea/specializarea curentă 109 39

IT 104 37

lucrul în echipă 60 22

antreprenoriat 59 21

organizare 53 19

comunicare orală sau în scris 40 14

matematică/aritmetică şi însuşirea bazelor citirii şi scrierii 38 14

soluţionare a problemelor 34 12

într-o altă meserie cerută pe piața muncii 6 2

Q22. La care din instituțiile/furnizorii de servicii menționați în tabelul următor aţi apela cu prioritate pentru programele de formare profesională?

Raportat la preferinţele şi opiniile respondenţilor, poate fi realizat un clasament al furnizorii de formare profesională. Pentru stabilirea acestui clasament din punct de vedere statistic, au fost calculate mediile pentru fiecare răspuns în parte, apoi aranjate în ordine. În acelaşi timp, au fost comparate predominanţele răspunsurilor pentru fiecare furnizor în parte.

institutii/furnizori de formare profesionala

medie pozitieAJOFM 1,59 1furnizori privați 2,17 2asociații, ONG-uri 2,75 3alte instituţii care derulează proiecte

specifice 3,50 4

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă reprezintă principalul furnizor de formare profesională pentru elevi şi studenţi(63% din elevii şi studenţii care au răspuns afirmativ la întrebarea cu privire la utilitatea unui curs de formare pentru îmbunătăţirea competenţelor).

Pe locul doi se poziţionează furnizorii privaţi, plasaţi astfel de 44% din respondenţi, iar pe locul al treilea se regăsesc asociaţiile şi ONG-urile (52%).

Pe locul patru sunt alte instituţii care au în implementare proiecte care oferă astfel de cursuri (72%).

63%

44%

52%

72%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%

AJOFM

furnizori privați

asociații, ONG-uri

alte instituţii care derulează proiecte specifice

4

3

2

1

Q23. Motivaţi, vă rugăm, preferinţele exprimate în răspunsul la întrebarea 22.

Cei care ar apela în primul rând la AJOFM ca furnzor de servicii pentru cursuri de formare profesională fac trimitere la profesionalismul şi experienţa instituţiei, la seriozitatea şi competenţa acesteia, la oferta diversificată, la informarea completă şi clară:•Consider că AJOFM-ul este cel mai sigur mod prin care se poate obţine un job•Personal cu experienţă şi de încredere•Pentru că mi se par importante informaţiile•Pentru că mi se pare cel mai bun•AJOFM-ul este deocamdată un reper bun pentru oamenii care îşi caută de muncă•AJOFM pune la dispoziţie aceste programe•AJOFM are personal specializat

Persoanele care ar apela mai degrabă la furnizori privaţi consideră că: •Mi se pare că furnizorii privaţi se ocupa mai bine de pregătirea profesională.•Fiindcă furnizorii privaţi au un interes mărit•Consider că furnizorii privați sunt mai bine pregătiți și mai interesați să își facă treaba cât mai bine

Cei care ar apela la ONG-uri argumentează:•ONG-urile au multe cunoştinţe oricare ar fi domeniul care te-ar interesa•ONG-urile mi se par mai organizate•Consider că asociațiile/ONG-urile sunt mai accesibile

Q24. Prin proiectul de față se intenționează introducerea unor măsuri noi de suport. De care dintre aceste noi măsuri (enumerate în tabelul următor) ați fi cel mai interesat/ă?

platformă online prin care orice persoană poate

beneficia de servicii de informare, consiliere,

mediere etc. de oriunde51%

servicii self-service la sediul AJOFM (incluzând servicii de

informare şi consiliere cu asistenţă din partea SPO)

18%

job shadow: perioadă în care persoanele aflate în

căutarea unui loc de muncă o pot petrece într-o

companie şi pot observa activitățile zilnice într-o

ocupaţie de interes, pot afla detalii despre ocupaţia

respectivă25%

asistenţă online pentru începerea unei afaceri pe

cont propriu4% NR

2%

Cei mai mulţi dintre respondenţi se declară interesaţi de crearea platformei online prin care să poată beneficia de servicii de informare, consiliere, mediere etc. (51%). Pe locul doi se situează măsura “job shadow” (25%), pe locul al treilea – serviciile self-service de la sediul AJOFM (18%), iar pe locul al patrulea asistenţa pentru începerea unei afaceri (4%).

masuri noi suport

Frecvenţă Procentplatformă online prin care orice persoană poate beneficia de servicii de informare,

consiliere, mediere etc. de oriunde 165 51

servicii self-service la sediul AJOFM (incluzând servicii de informare şi consiliere cu

asistenţă din partea SPO) 60 18

job shadow: perioadă în care persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă o pot

petrece într-o companie şi pot observa activitățile zilnice într-o ocupaţie de interes,

pot afla detalii despre ocupaţia respectivă83 25

asistenţă online pentru începerea unei afaceri pe cont propriu12 4

NR 6 2

Q25. Care dintre instrumentele suport de mai jos credeţi că ar fi de folos celor care doresc să-și deschidă o afacere pe cont propriu?

188

117

149

106

93

0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200

informaţii privind legislaţia specifică deschideriiunei activităţi independente

model de plan de afacere

prezentarea posibilităţilor de finanţare

informaţii privind legislaţia muncii

cursuri de antreprenoriat

În ceea ce priveşte asistenţa pentru începerea unei afaceri independente, cei mai mulţi elevi şi studenţi consideră că cele mai utile măsuri sunt informaţii privind legislaţia specifică (58%) şi un model de plan de afaceri (36%).

masuri suport pentru deschiderea unei afaceri

Frecvenţă Procent

informaţii privind legislaţia specifică deschiderii unei activităţi

independente 188 58

model de plan de afacere 117 36

prezentarea posibilităţilor de finanţare 149 46

informaţii privind legislaţia muncii 106 33

cursuri de antreprenoriat 93 29

altele 0 0