Context .............................................................................................................................................................. 3
Abordare .......................................................................................................................................................... 12
„M duc la doctor doar când am o problem de sntate” ........................................................................ 12
„Dac m simt bine nu este cazul s fac investigaii medicale.” ................................................................. 15
„Dac am un stil de via sntos, urmez o diet echilibrat i fac exerciii în mod regulat, nu cred c este necesar s fac analize medicale în mod constant.” ..................................................................................... 17
Prevenie - General .......................................................................................................................................... 24
„Cancerul de sân reprezint o condamnare la moarte.” ............................................................................. 32
„Cancerul de sân nu poate fi vindecat, doar se prelungete suferina.” .................................................... 35
„Chiar dac este descoperit din timp cancerul de sân, o femeie obinuit nu are ce face pentru a reduce ansele de a muri din cauza lui.” ................................................................................................................. 36
„Dac o femeie este sortit cu cancer de sân, ea va face cancer de sân, nu prea are cum s schimbe soarta” ......................................................................................................................................................... 37
„Tratamentul pentru cancerul de sân presupune mutilarea mea ca femeie.” ........................................... 39
Informare. Comunicare ................................................................................................................................... 59
2
Introducere
Studiul calitativ a avut în vedere construirea unei imagini asupra strii de fapt în ce privete
percepiile i atitudinile persoanelor de gen feminin, din grupul int 50-69 de ani, cu privire la
comportamentul de prevenie medical, în general, dar i concret, raportat la cancerul mamar.
În cadrul studiului au fost derulate discuii de grup i interviuri individuale cu persoane din
categoria menionat anterior dar i discuii individuale cu reprezentani ai sistemului medical, mai
exact, medici de familie i asisteni comunitari din regiunile luate în calcul pentru desfurarea
studiului.
Instrumentele de cercetare utilizate în cadrul studiului au fost construite în aa manier încât
s ne permit s ne crem, în primul rând, o imagine asupra contextului i percepiilor generale în
ca privete sistemul de sntate, cunotinele, modul de informare i practicile participantelor atât
înainte de a apela la sistemul medical, cât i dup ce au fcut acest lucru. De asemenea, s-a
concretizat o perspectiv asupra cunotinelor participantelor în ce privete prevenia medical, în
general i apoi, în particular, raportat la cancerul de sân.
De asemenea studiul i-a propus descoperirea metodelor cele mai potrivite prin care
informaii despre programul de prevenie avut în calcul, ar putea ajunge la grupul int astfel încât
acestea s aib efectul scontat, determinarea participrii lor la programul de prevenie.
3
Context
Percepiile asupra unui stil de via sntos împreun cu perspectiva general asupra strii de
sntate din ultima perioad reprezint factori principali în abordarea pe care o persoan o are în ce
privete interaciunea cu sistemul medical i reprezentanii acestuia, respectiv comportamentul de
prevenie medical.
Stilul de via sntos este asociat în primul rând cu alimentaia sntoas de ctre toate
participantele la studiu. Produsele bio, „de la rani” i produsele naturale sunt aduse în discuie. Cu
cât un produs conine sau este contaminat cât mai puin de chimicale cu atât este mai sntos.
„Dac ai în grdin i pui, acela e produs sntos. C degeaba îl iei de la pia, de la olteni
sau cine vine. i ei le stropesc, c vor s le fac mai repede, s le vând. Bag îngrminte. Bag
de astea, chimicale.” (FG. Timioara)
De asemenea, un nivel redus de grsimi, prjeli, zahr, sare este menionat ca fiind
recomandat pentru un stil de via sntos. Totodat, consumul ridicat de pâine i produse de
panificaie este adus în discuie.
„S evitm grsimile, zaharurile. Cât posibil. În alimente se gsete foarte mult sare, zahr.
i pâinea conine i sare i zahr.” (FG. Timioara)
În ce privete alimentaia ar trebui s fie avut în vedere consumul de legume i fructe, în
principiu, ca aceasta s fie cât mai echilibrat.
„Legume, fructe, pe cât se poate crude. Aa.” (IDI Grup int HD)
Sportul i micarea ies în eviden de asemenea în cadrul tuturor focus-grupurilor ca
elemente eseniale pentru un stil de via sntos.
„Sport, cât de mult, dac se poate.” (FG. Deva)
„Micarea în aer liber” (FG. Brodina)
Traiul la ar prezint ca un avantaj din acest punct de vedere, treburile gospodreti
implicând un grad ridicat de activitate fizic.
„… dar la ar se face sport c alergi…/ Sport facem toat ziua.” (FG. Chiuieti)
Evitarea pe cât posibil a spaiilor poluate este un alt factor de luat în considerare pentru o
via sntoas.
4
„[…] i aer curat, c de multe ori de aceea evadez din... Ultima oar clar, când am mers la
Praid, m-am decis într-o zi. Într-o zi m-am decis. Era aa o poluare apstoare în noiembrie, tii?
[…] i zic „Atâta poluare”. i am noroc c am o nepoic... am o nepoic. […] i am plecat la
Praid. Zic „Vreau la Praid”. i mergem la salin, i cutare, i ieim, ieim din...” (IDI Grup int
TM)
Consumul necesar de lichide este menionat ca alt factor asociat unui stil de via sntos, dar
i calitatea apei sunt aduse în discuie corelat cu stilul de via sntos.
„S bem ap bun” (FG. Dancu)
Reducerea, absena sau eliminarea viciilor sunt menionate ca fiind asociate cu un stil de
via sntos.
„i, evident, fr vicii. Acum eu zic... eu zic c nu am vicii, în sensul de fumat i alcool,
înelegi? Deci la asta m refer. […] C, în rest, vicii am i eu, c mnânc slnin i de alea.” (IDI
Grup int TM)
Igiena personal, dar i curenia de acas sunt elemente pe care participantele le prezint în
asociere cu stilul de via sntos.
„Acas, la curenie, la dezinfecie, totul. S îi plac, când intri în cas s îi plac” (FG.
Dancu)
„Cel mai mult, splatul pe mâini cu spun. Cu ap i spun. De oriunde vii, splatul cu ap i
spun. dac mergi pân la magazin. Umbli cu bani. Banii sunt cei mai murdari în ziua de azi c
sunt prin toate mâinile.” (FG. Chiuieti)
De asemenea mai sunt aduse în discuie modul de a gândi, starea general de spirit a
fiecruia, dar i mediul înconjurtor, cu factorii specifici zonei geografice de referin, respectiv
calitatea aerului, ca factori ce ar putea influena stilul de via.
„S ne bucurm de soare în fiecare diminea. […] S gândim pozitiv.” (FG. Brodina)
Nu în ultimul rând, stilul de via sntos este asociat un stil de via ordonat, respectarea
orelor de mas i a orelor de somn fiind principalele meniuni.
„Conteaz i mesele. Ei nu merg dimineaa la munc i nu mai mnânc. […] Dimineaa
mnânc, la prânz mnânc, seara mnânc.” (FG. Dancu)
5
„[…], eu din pcate lucrez numai de noaptea. […] niciodat somnul de zi nu se compar cu
cel de noapte. […]deja nu îmi mai place s dorm seara […]sunt cam dependent de dulce pentru c
sunt obosit i atunci simt nevoia de dulce.” (FG. Timioara)
Un stil de via sntos implic în opinia unei respondente o via de familie echilibrat i
linitit, în care petrecerea timpului de calitate cu copii este un aspect principal pentru o minte
relaxat.
„Relaxare în sensul de discuii lungi cu copii, pentru mine e foarte important. Discuii lungi
de care poate nu ai chef acum sau nu vezi sensul cuvintelor. Sau nu vezi sensul discuiei. Dar
petrecut aa i discutând absolut tot felul de nebunii i bucurat de prezena copiilor i natur. […]
Da. pentru c dac eti tot timpul pe fug, un stil de via sntos nu înseamn numai alimentaie. E
i mintea liber i linitit.” (IDI Grup int VN 3)
Pstrarea unui echilibru în lista activitilor zilnice ajut pstrarea unei mini active, fapt
necesar pentru un stil de via sntos. Pstrarea pasului chiar i cu evoluia tehnologic este un
factor suficient în acest sens, chiar dac prin intermediul copiilor sau nepoilor.
„i, în afar de asta, s citeti, s faci un rebus, s joci un joc pe calculator. […] M mai
antreneaz i nepoelul, „Buni, vezi c a aprut variant nou la nu tiu ce”. Aa, da.” (IDI Grup
int CJ)
Starea general de sntate pe parcursul ultimilor doi ani variaz de la o respondent la alta,
problemele de sntate asociate vârstei, cât i alte probleme de sntate mai vechi, fiind aspecte
care fac parte din viaa de zi cu zi i sunt tratate ca atare.
„ […] tratament de tensiune, de inim, de glanda tiroid sunt operat, dar de 13 ani de zile.”
(FG. Chiuieti)
Printre afeciunile de care sufer unele participante sunt unele care implic tratament
medicamentos, ceea ce determin implicit pstrarea legturii cu medicul de familie. De asemenea
unele afeciuni implic un control mai mult sau mai puin strict asupra regimului alimentar, dar i a
stilului de via, respectiv nivelului de efort pe care acestea îl pot depune pe parcursul unei zile
obinuite. Exist îns i afeciuni care afecteaz participantele în ce privete starea de spirit.
Tratamentele medicamentoase au devenit pe parcursul timpului odat cu apariia afeciunilor o parte
din viaa acestora i pot fi luate în calcul ca fiind parte dintr-un stil de via „mai sntos”,
medicamentele inând sub control unele dintre afeciunile de care acestea sufer cum ar fi
6
hipertensiunea arterial, problemele cardiace, reumatismul, i altele. Nivelul de rezisten la efortul
vieii cotidiene, este de la sine îneles c, pe msur ce vârsta înainteaz, se reduce simitor,
oboseala fiind un aspect menionat în aproape toate focus grupurile realizate. Sunt aduse în discuie
afeciunile care genereaz alte afeciuni. Utilizarea de medicamente nu este îns un comportament
general, utilizarea acestora fiind pentru unele participante un factor de luat în calcul doar în situaii
accentuate.
Prerile sunt împrite în ce privete sistemul medical din România în rândul participantelor
la studiu. Atât sistemul de sntate public, cât i cel privat prezint atât avantaje cât i dezavantaje.
Pe de o parte unele aspecte s-au îmbuntit pe parcursul timpului în ce privete sistemul public de
sntate, unele participante având ocazia s interacioneze din tineree cu sistemul medical, cum ar
fi nivelul de igien din spitale dar i nivelul de pregtire al cadrelor medicale. i numrul cadrelor
medicale este menionat ca un factor ce îngreuneaz desfurarea activitilor în cadrul spitalelor.
„Personal medical deficitar. Ca numr. […] Foarte puini. Nu mai fac fa bieii oameni. Sunt
copleii de numrul de pacieni.” (FG. Timioara)
Medicii de familie sunt menionai tot în acest context al supraaglomerrii cât i din
perspectiva birocraiei excesive în ce privete activitii în sine, care le reduce timpul pentru analize
efective.
„[…] medicul de familie, foarte aglomerat, mult prea aglomerat, adic medicii de familie
sunt transformai în nite administratori care se ocup mai mult de hârogrie i de statistici, i de
raportri la Casa de Asigurri, nemaiapucând s se ocupe efectiv de pacient. Deci mi se pare
îngrozitor de greu i de anevoios, i de... cu tot efortul lor. […]Asistenta îi d semnezi un registru,
doamna doctor te întreab altceva, ca s scrie în computer, alt asistent îi d alt... alt registru s
semnezi. Pe cuvântul meu, mi se pare îngrozitor de aglomerat.” (IDI Grup int CJ)
În contextul plii asigurrilor de sntate, i implicit, al veniturilor reduse, participantele la
studiu prefer s opteze la sistemul public de sntate pentru analizele de baz.
„Deci prin Casa de Asigurri, da. Deci de la medicul de familie […] La laboratorul care tine
de spital.” (IDI Grup int HD)
Limitrile sistemului public de sntate în ce privete lipsa de medicamente, aparatura avut
la dispoziie cât i pregtirea unora dintre cadrele medicale sunt aduse în discuie de ctre
7
participantele la studiu, iar faptul c în unele spitale înc se mai practic datul de mit, este dur
criticat.
„Nu cu aceleai probleme. Nu elimin de exemplu paga. C dac mergi la medic de stat
degeaba i-ai pltit asigurrile c trebuie s învâri ceva în buzunar. Eu nu am îneles-o pe asta.
Adic nu c nu am îneles dar nu accept. Adic dac eu am pltit asigurrile e problema ta dac m
operezi sau nu, dar eu nu îi mai dau nimic. Eu am fcut trei cezariene, dar ce înseamn asta c
îngrop doctorii în bani? Eu la ce pltesc asigurare? În schimb, atitudinea lor este aceeai. Adic te
repede atunci când ceri informaii. Nu au interesul s i le dea foarte repede i cu amabilitate.”(IDI
Grup int VN 3)
Trebuie menionat faptul c sunt aduse în discuie i exemple de medici care au refuzat, în
experiena participantelor, s primeasc atenii din partea acestora.
„Las de dorit foarte mult. […] În sensul c mergi la spital i trebuie i nu au medicamente.
Recent a fost soacr-mea în spital i a trebuit s cumpr absolut toate medicamentele. Nimic nu au
avut. Pân i flutura de acela am luat. Plus mizeria, s nu v spun.” (FG. Timioara)
„Am fost la Deva, la cardiologie am gsit o doctori extraordinar de bun. Nu a vrut o
floare s ia. De aia v spun c sunt medici i medici. […]A zis c nu. C banii tia care vrei s mi-i
dai mie, îi trebuie la medicamente. Am fost în Cluj la institutul inimii la Magheranu. Nu a vrut s
îmi ia o cutie de ciocolat.” (FG. Deva)
Unul dintre principalele aspecte menionate în majoritatea focus-grupurilor a fost acela c
medici angajai în sistemul de stat, cu activitate în cadrul spitalelor locale au i activitate în privat,
pe parcursul timpului, acetia deschizându-i cabinete particulare, unde, contra cost ofer servicii
calitativ superioare celor oferite în cadrul instituiilor publice.
„[…] într-adevr la privat, dac îi programeaz un numr de pacieni, probabil c au mai
mult timp s stea de vorb cu pacienii i aa.” (FG. Chiuieti)
„Într-adevr, la particular, condiiile în care eti primit sunt altele decât la stat, dar e tot
acelai personal. […] În sensul de… aparatur. Da. Deci o dat, aparatura o avea mai bun i tiu
eu… acolo în sala de ateptare…” (FG. Deva)
Pe lâng aspectele ce in de dotarea tehnic superioar în cadrul cabinetelor private atitudinea
cadrelor medicale fa de pacient este descris ca fiind una diferit, în sensul pozitiv.
8
„Vin cu cât trebuie, dar nu m tot îmbârliga. M duc în cabinet i te vd tot pe tine. […] Da,
sigur. Aceleai persoane – mult mai drgue în privat. Mult mai drgue, mult mai amabile, cu mult
mai mult timp la dispoziie. […] Cu mult mai mult rbdare.” (IDI Grup int CJ)
„Dac te duci la privat ai parte de alt comportament. Te îngrijete.” (FG. Timioara)
Accesul la serviciile medicale de stat pare s fie unul redus, implicând o list de ateptare
semnificativ în unele situaii, creând o senzaie de nesiguran participantelor, acestea alegând, în
cazuri s apeleze la sistemul de sntate privat pentru a obine rezultatele mai repede.
„i dac suni prin telefon s tii c nu avem loc numai la anul. i atunci trebuie s atepi un
an.” (FG. Dancu)
Încrederea, deci, în sistemul privat de sntate pare s fie mai ridicat, dar doar din
perspectiva faptului c aparatura avut la dispoziie, contra-cost, este mai performant, medicii fiind
practic aceiai ca i în sistemul public de sntate.
„Bine, la privat este super. / Dar e i pre” (FG. Timioara)
„Încredere ca om, mai ales dac îl cunoti i ai mai fost la el i tii câte parale face, nu-i aa?,
un medic sau... sigur c ai încredere în el în orice sistem.” (IDI Grup int CJ)
Paii obinuii pe care îi abordeaz pacienii, în general sunt de a apela la medicul de familie,
i de a urmri trimiterea ctre clinicile de stat. Aceast abordare nu este îns, întotdeauna cea mai
funcional în contextul în care este i timpul un factor de luat în calcul.
„Pi, acum, în general, o porneti de la stat. Cam aa e... cum s zic, tendina. Dar porneti de
la stat i probabil îi pare ru dup ce ai pornit, c ei te trimit s te duci în alt parte – cum v zic,
am pit la endocrinologie – c nu e performant ori aparatul, ori... m rog, ce investigaii vrea s îi
fac. i atunci constai c ai pierdut nite vreme în care puteai s afli rezultatul sau în care puteai s
îi faci o internare sau chestii de genul sta. i atunci mai bine te scapi prin invers i o iei din partea
cu plat, c mcar acolo sigur ai i o rezolvare [mai rapid] într-un fel sau altul.” (IDI Grup int
CJ)
Participantele la studiu recunosc faptul c în unele situaii, de obicei, situaii care nu pun
viaa în pericol, apeleaz i la cunotinele lor personale în ce privete tratarea unei situaii de natur
medical, fie cu medicamente care sunt eliberate fr reet de la farmacie sau suplimente
alimentare, magneziu, calciu, respectiv vitamine, fie cu „leacuri bbeti”, ceaiuri i alte tratamente
naturiste.
9
„Deci un ceai fcut din toate plantele care mnânc animalele, deci se numete fân. Iarb din
aia cosit i acolo rmâne strohul acela, partea aia mrunt, mrunt. i ceaiul acela desfund
nasul… faci o inhalaie… Nu trebuie ap de mare. Foarte bun… asta se tie… fcea i bunica.”
(FG. Chiuieti)
Ceaiurile din plante medicinale sunt menionate ca abordare în ce privete atât afeciuni ale
sistemului respirator, dar i ale sistemului digestiv. În privina sistemului respirator mai sunt
menionate inhalaiile, tot pe baz de plante. De asemenea mierea, ridichea neagr, propolisul cât i
alte siropuri pe baz de plante sunt aduse în discuie de ctre participante pentru tratarea afeciunilor
uoare ale sistemului respirator.
„Fie ridiche neagr am folosit, cu miere, fie am fcut inhalaii în cazul în care am avut nasul
înfundat, am avut probleme de respiraie.” (IDI Grup int HD)
Pentru afeciunile reumatice, având in vedere categoria de vârst a respondentelor,
compresele cu varz sunt menionate ca abordare iniial, înainte de apelarea la medicaie, respectiv
sfaturile medicului de familie.
„Pi pui o sear, dou, frunze de varz i dac vezi c nu se dezumfl, nu trece, atunci te duci
la medic.” (FG. Chiuieti)
Produsele naturiste sunt aduse în discuie raportat la întrirea sistemului imunitar,
participantele consumând diverse suplimente alimentare, dar i extracte din plante, ceaiuri
medicinale etc.
„Acesta e dezavantajul produselor naturiste. Deci nu pe moment, da. Le simi dup un timp.
Deci sunt preventiv mai mult decât când eti în situaie mai critic, atunci trebuie s apelezi [la
medic]. Dac vrei. Acuma depinde. Eu de exemplu mai bine prefer s stau 5 zile în plus decât s m
duc s iau medicamente, mai bine trag de mine în jur de o sptmân c i la medicamente de la 3
tot cam în jur de o sptmân ajungi, dac te duci s tratezi. Asta e mentalitatea mea.” (FG.
Timioara)
Pe lâng consumul crescut de sucuri naturale din fructe, legume, menionat de unele dintre
respondente ca ajutor pentru un sistem imunitar fortificat, una dintre participante menioneaz
magnetizarea apei pentru influenarea metabolismului.
„[…] i beau mult ap, o magnetizez c am un aparat, care l-am luat acum 5 ani i ap...
avem aici un izvor aici foarte bun care...curat... i ne aducem de acolo […]”.
10
Utilizarea alcoolului pe post de tratament împotriva rcelilor este de asemenea menionat în
cadrul unui focus grup.
În situaiile în care participantele la studiu nu au informaii suficiente despre o situaie de
natur medical, cel mai des, acestea se informeaz de la medicul de familie în legtur cu modul
de abordare a situaiei în sine, medicul de familie fiind menionat în toate focus grupurile realizate
dar i în cadrul interviurilor.
Televizorul este de asemenea o surs de informare important pentru unele persoane. La
televizor sunt menionate emisiunile cu tematic medical în care sunt prezentate diverse afeciuni
de natur medical, dar i anumite produse medicinale, cu efectele i reaciile lor.
„Sntatea pentru toi. […] Mai sunt invitai medici i prezint fel de fel de medicamente dar
de la asta pân nu mergi în cabinet s spui ce ai. […] Se prezint boala i medicamentul.” (FG.
Brodina)
Unele persoane utilizeaz în completare pentru informaiile obinute de la televizor,
internetul pentru a-i completa informaiile necesare despre un anume subiect sau altul.
„La televizor i caut i pe internet. […] Compar i îmi fac o prere. i atunci când am ceva la
o adic tiu i sunt cât de cât informat.” (FG. Timioara)
Unele persoane apeleaz la internet din start pentru a afla informaiile necesare despre o
anume afeciune sau alta.
„Internetul. Domnul Google ne d rspunsul./ i o sun pe fiic-mea i se uit ea pe internet.
[…] i am avut nite rezultate la nite analize i nu eram în clar i zic, uite-te s vezi care e…
acesta. i s-a uitat i mi-a spus.” (FG. Deva)
De asemenea sunt menionate i persoane din cadrul familiei la care se apeleaz, fie c
acestea au sau nu pregtire medical.
„Vorbesc cu soul în mare parte.” (FG. Timioara)
„Eu când am o problem m duc la biat la spital i e rezolvat tot.” (FG. Timioara)
Unele persoane apeleaz de asemenea, dei este vorba de tratamente medicamentoase, i la
farmaciti când vine vorba de situaii de natur medical. „M duc la farmacie i farmacistul îmi
spune.” (FG. Dancu).
Apelarea la farmaciti poate aduce cu sine anumite riscuri, lipsa de pregtire a acestora fiind
în detrimentul participantelor la studiu. Neatenia la unele reacii ale medicamentelor recomandate
11
de ctre farmaciti sau slaba pregtire a angajailor din farmacii poate aduce cu sine reacii
neateptate sau pot conduce la complicaii sau reacii neprevzute prin combinaii cu alte
medicamente pe care participantele le consum i nu le declar, în încercarea de a trata un anume
simptom suprtor.
„Acum vreo 3 ani aveam probleme cu picioarele. i lucram. Seara când mergeam acas m
duce la farmacie i ziceam dai-mi v rog i mie ceva de picioare c aa m dor picioarele. Da, v
dau chereton, chenaton. i nu îmi ddea pentru stomac.” (FG. Dancu)
Discuii mai au loc în aceeai msur cu colegi de munc sau vecini, dar participantele nu
aplic tratamentele medicamentoase folosite de interlocutori, în contextul în care, contientizeaz
faptul c acestea au fost prescrise în mod specific interlocutorilor i c aceste tratamente nu sunt
transferabile.
„Se discut, dar nu poi s iei un medicament ce a luat doamna Lucia pentru nu tiu ce, s îl
iau i eu c m doare, c nu tii înuntru ce îi. / Cine i-l recomand, i-l recomand pentru tine, nu
pentru alii.” (FG. Brodina)
În majoritatea cazurilor tratamentele medicamentoase se rezum la medicamente obinute
fr reet de la farmacie i de obicei pentru afeciuni sau simptome care nu pun în pericol viaa. În
ce privete informarea în legtur cu aspecte de natur medical pe care participantele la studiu nu
cunosc cum s le abordeze, fie se apeleaz la medic, fie la rude sau alte cunotine cu pregtire
medical. Informaiile obinute din alte surse, cum ar fi internetul, televizorul sau radio sunt în
majoritatea timpului coroborate cu informaii de la cadre medicale.
„i doctorul din nou, varianta. E varianta cea mai sigur pentru c nu tii cum s tratezi i nu
te poi lua dup sfaturile altora. […] i am mers la medic i medicul mi-a spus c m-ai înnebunit cu
google-ul.” (IDI Grup int VN 3)
12
Abordare
O privire de ansamblu asupra celor trei afirmaii nu ne creeaz o imagine neateptat asupra
strii de fapt a lucrurilor în ce privete prevenia, în general, a situaiilor de natur medical.
Deficienele percepute, pe care le prezint sistemul medical în perspectiva participantelor, sunt
factori care le determin pe unele s in la un nivel redus interaciunea cu medicii.
„Mori i nu îi vine rândul la ecograf. La trei luni, la patru luni, la cinci luni.” (FG. Deva)
Chiar dac participantele sunt contiente de cum ar trebui abordate lucrurile în ce privete
starea de sntate pe partea de prevenie, când vine vorba despre punerea în practic a aciunilor în
acest sens.
„Eu sunt foarte contient c analizele sunt bune de fcut în mod constant, cel puin o dat pe
an sau, eu tiu?... Nu le fac eu, dar cred c trebuie fcute. Adic sunt convins c este bine s le
faci.” (IDI Grup int IS)
De asemenea, încrederea în starea de sntate bun a participantelor este un alt factor de luat
în calcul.
„Cam aa e omul, se las. Dac m simt bine de ce s merg la medic?” (FG. Dancu)
„M duc la doctor doar când am o problem de sntate”
Vârsta mai înaintat a persoanelor luate în calcul pentru studiu este caracterizat de apariia
unor afeciuni care sunt inute sub control cu ajutorul medicamentelor. Este de îneles faptul c
aceste medicamente sunt în mare parte obinute prin reete compensate obinute de la medicul de
familie. Interaciunea constant cu medicul de familie a participantelor la studiu le permite acestora
un control relativ ridicat asupra strii de sntate, având oportunitatea s abordeze din timp
majoritatea afeciunilor medicale care pot aprea pe parcursul timpului.
„Eu acum, vreau, nu vreau, m duc în fiecare lun. S scot reeta. Mai profit de ocazie, mai
întreb de una de alta…” (FG. Deva)
Existena unor afeciuni cronice îns, nu este suficient pentru a determina o atitudine
preventiv în ce privete evoluia acestor afeciuni.
13
„Ar trebui s m vd mai des, adic anumite chestii s le in sub control, cum ar fi tensiunea,
tiu eu?, chiar i aceast gonartroz de la genunchi, pe care nu am mai... Am investigat-o, tiu c o
am i m duc înainte. Nu e ok, c o boal nu rmâne în aceeai faz. Ar trebui s vezi din când în
când ce a mai evoluat sau dac e la fel, sau... Nu prea fac chestia asta.” (IDI Grup int CJ)
Unele afeciuni de care sufer participantele implic de asemenea analize medicale care
trebuie realizate la intervale predeterminate de timp, mai exact 3 luni, 6 luni, un an. Aceste analize
medicale, necesitatea crora survenind din afeciuni anterioare le permite s pstreze un control
ridicat asupra felului în care afeciunile evolueaz i implicaiile pe care aceste afeciuni le pot avea
asupra celorlalte sisteme din corpul uman.
„Deci se merge la control periodic, mai ales dac ai ceva boli. […]Pentru c am probleme cu
glanda tiroid, dar nu am ajuns în faza doamnelor. Deci nu sunt operat, nu sunt nimic. Dar în
momentul în care s-a descoperit la analize c au crescut nite indici, am luat legtura cu un medic
endocrinolog i mi-a spus, atunci la început… din lun în lun. Mai s-a stabilizat, i mi-a spus, din
ase în ase luni. Dac vrei s… Mi-a explicat clar. Dac vrei, atunci când apar nite noduli, dac
apar, s îi vedem la început. Dac îmi vii dup trei ani, e prea târziu. i atunci, din ase în ase luni
m duc i fac acele analize care le tiu eu c trebuie fcute i nu m cheam nimeni. M duc.” (FG.
Chiuieti)
Exist i persoane care prefer s pstreze interaciunea cu medicul de familie la minimum.
Doar în situaii critice, sau percepute ca fiind grave se apeleaz la serviciile lui.
„Când nu mai pot de durere, vd astzi, mâine, nu mai pot, m duc.” (FG. Chiuieti)
“Nu-s toat ziua, s m scuzai, la ua doctorului. Dar când vd c ceva nu-i în regul, trebuie
s m duc.” (FG. Deva)
Accesul la medicii specialiti se face în general prin intermediul trimiterilor obinute de la
medicul de familie, pentru a reduce costurile asociate cu vizitele medicale, dar de asemenea pentru
a reduce timpul de ateptare, unele participante la studiu apeleaz, ocazional, la serviciile
cabinetelor private pentru o parte din analize. Este posibil ca setul de analize de analize de baz,
compensate din asigurarea medical obligatorie s nu aib în componen o analiz sau alta din cele
necesare în mod specific pentru afeciunile pe care participantele le au, motiv pentru care acestea
opteaz s apeleze din start la un cabinet care are posibilitatea de a realiza acele analize, persoanele
14
alegând s plteasc i restul analizelor de baz tot la cabinetul privat, fr a mai lua contact cu
medicul de familie.
Sunt menionate exemple de medici de familie care din diverse motive nu sunt apreciai din
punct de vedere profesional, acesta fiind un alt motiv pentru care nu sunt cutai, acest lucru
aducând cu sine un control mai redus în ce privete starea de sntate.
De asemenea este adus în discuie atitudinea unor medici în ce privete comportamentul
delstor de prevenie medical.
„A vrea s punctez aa, un lucru. Deci… preventiv… s te duci preventiv la medic, poate c
tu i-ai dori ca persoan, dar nu tiu dac medicul de familie, sau medicul la care te duci este dispus
la chestia asta. N-ai nimic. Care este problema?” (FG. Deva).
Pe parcursul focus grupurilor realizate, îns, s-a observat o atitudine general de indiferen
fa de actul preveniei medicale, cu toate c din punct de vedere teoretic, majoritatea
participantelor la studiu sunt contiente de riscurile asociate acestei indiferene.
„Deci ar trebui s mergem s… sunt anumite… mai ales la femei, sau aa. Ar trebui s
mergem permanent la medic, s ne facem nite analize, nite consultaii, dar ca omul. Pân nu mai
poi. tii? i când nu mai poi, e cam târziu. Deci e cam târziu.” (FG. Chiuieti)
„Da. Eu aa fac.” (FG. Deva)
„Pi dac m simt bine, s m duc s fac analize pentru ce?” (FG. Timioara)
„Teoretic trebuie s mergem de mai multe ori la doctor c s... pentru c a fost odat acum nu
tiu...în 2004 sau când, nite analize obligatorii de stat i atunci au descoperit foarte muli oameni c
au anumite boli care nu tiau c...dar, eu nu respect i nu merg. […] Numai când este neaprat
nevoie.” (FG. Brodina)
„Suntem delstori i nu ne intereseaz sntatea. / Decât s m duc la spital mai bine stau
acas.” (FG. Dancu)
Un factor oarecum argumentat ce merit s fie luat în calcul raportat la acest subiect este
bazat în opinia unei participante pe un cumul de variabile, precum, precauia exagerat a medicilor,
încercarea lor de a trata anumite aspecte de natur medical i teama pacientului de a ajunge la un
grad ridicat de dependen medicamentoas.
„M simt bine i atunci m gândesc c dac a avea ceva, mi-ar da un semn, o ameeal, o
tensiune, ceva. Bine, acuma pentru tensiune, mai ia i vecina, mai iau ceva. Dar cum s zic? Nu îmi
15
place, nu sunt pe ideea s scormonesc. M duc pe ideea c i la medic nu am fost vreodat în viaa
mea la medic, s nu ies cu o reet. C mi-a trebuit, c nu mi-a trebuit. i dac a zis ca sunt ok, dac
mi-au ieit analizele bune, dar mcar nite vitamine. Deci nu m duc. C dac ajungi i ai luat o
pastil, nu tiu acuma dac ai observat. Porneti de la o tensiune, de la o pastil ajungi la trei i de
la trei la cinci i de la cinci iei cu pumnul. Mulumesc lui Dumnezeu c nu iau nici o pastil pân la
vârsta asta dar în schimb am prietene, colege care la 40 i iau cu pumnul. Deci nu m duc s
scormonesc aa s tiu eu ce.” (FG. Timioara)
Teama de unele posibile rezultate ale analizelor medicale reiese i mai târziu în cadrul
discuiilor, uneori mai voalat, alteori mai precis, deci este un factor de luat în considerare în
momentul în care se pune problema preveniei medicale, fie c ne referim la modul general, cât i
când ajungem s vorbim despre aspecte mai concrete.
„Dac m simt bine nu este cazul s fac investigaii medicale.”
Principalele aspecte de luat în calcul raportat la aceast afirmaie sunt vârsta participantelor i
afeciunile de care acestea sufer, tratamentul medicamentos pe care ele sunt forate s îl urmeze,
dar i analizele medicale necesare pentru a ine aceste afeciuni sub control prin ajustarea
tratamentelor medicamentoase. Toate aceste aspecte implic un contact constant cu personalul
medical, fie din cabinetele de medicin de familie, cât i, în unele cazuri, din cabinetele de
specialitate din mediul privat. Controlul avut asupra strii de sntate este, în consecin, unul
ridicat, simptomele noi aprute putând s fie evaluate i abordate în timp util.
„Eu… la medic m duc… pot s zic, tot la trei luni, poate m duc i mai repede. Mai ales de
când am avut accidentele vasculare. Cu tiroida, nu vorbesc. 20 de ani… în tt anul i mai mult, c
eram programat pentru…” (FG. Chiuieti)
„De când mi s-a descoperit anemia, o dat… mcar o dat pe an merg s îmi verific… nu îmi
mai fac programare, m duc unde pot, adic la privat i mi le fac, ca s vedem cum stau.” (FG.
Chiuieti)
Este adus în discuie programul prin care în luna în care o persoan îi srbtorea ziua de
natere avea ocazia s îi fac analizele de baz, ca fiind un instrument util de descoperire timpurie
16
a unor posibile afeciuni. Aceast, s-i spunem, regul este înc în practic la unele cabinete de
medicin de familie i este considerat un aspect pozitiv în ce privete prevenia medical.
„Când împlinete vârsta, se duce i se programeaz… i îi faci… strictul necesar. C nu îi
d nu tiu câte. Vreo 10 analize, parc. […] Dar s vezi, ficat, rinichi…” (FG. Deva)
Atitudinea pro-activ în direcia preveniei medicale nu este îns una general. Accesul la
medicul de familie pare s fie unul redus în unele cazuri, fiind implementat abordarea pe baz de
prioritate a cazurilor pacienilor venii la consultaie la cabinetele de medicin de familie.
„E aglomerat. La cabinetul oricrui medic e aglomeraie cu sau fr programare. […]Eu am
fost într-o zi c îmi trebuia pentru comisie, pentru dosar, i am stat de la 11 i jumtate pân la 9
fr un sfert. […]M-a luat ultima, de ce? C au venit din spital, au venit din policlinic, au venit
cunotine, au venit cu tratamentul asta nou, i-au trimis întâi la analize i dup aia au venit s le dea
reeta i tot aa. i atunci stai i atepi cu toate c tu ai boal. Ai o programare.” (FG. Dancu)
Cu toate c din punct de vedere personal, percepia asupra strii personale de sntate este
una bun, membrii familiei participantelor la studiu pot avea un cuvânt de spus în ce privete
interaciunea lor cu sistemul medical, reprezentând în unele cazuri factori de influen în abordarea
pe care o au acestea raportat la sistemul medical.
„Pentru linitea familiei. […]Anul acesta le-am fcut. […] Cred c pentru linitea mea
personal i a celor din jurul meu cred c totui sunt indicate aceste analize.” (IDI Grup int HD)
Absena oricrui fel de simptome este asociat cu o stare de sntate bun în opinia mai
multor participante la studiu.
„Cam aa e omul, se las. Dac m simt bine de ce s merg la medic?” (FG. Dancu)
Din nou se observ faptul c, teoretic, participantele sunt contiente de felul în care ar trebui
abordate lucrurile pe partea de prevenie medical, dar, practic, lucrurile stau cu totul altfel.
„Analizele trebuie fcute în mod constant indiferent c te simi bine. C noi nu facem, asta e
altceva.” (FG. Brodina)
Diferena dintre teorie i practic iese în eviden în cadrul unui interviu raportat la aceast
afirmaie în momentul în care discuia s-a concretizat pe una din afeciunile de care suferea
respondenta. Apelarea la medic se face doar în ultim instan, dup ce auto-medicaia la
recomandarea farmacitilor nu d rezultatele scontate.
17
„Corect nu este aa, pentru c e bine s faci investigaii medicale, c poi s te simi bine […]
Oboseala de la serviciu i stresul m-au fcut s m simt ru i bineîneles c m-am dus la medicul
de familie i, pe urm, la medicul specialist. i am vzut c am tensiune. Dar prima dat... prima
reacie a fost s merg la o farmacie care îi ia tensiunea, când mi-era ru. i, dup aia…” (IDI Grup
int IS)
Cu toate acestea în ce privete analizele de baz, percepia general este, c ar trebui fcute,
participantele oferind exemple de situaii în care acestea au oferit ocazia descoperirii unor afeciuni
cu simptome suportabile, luând în calcul nivelul de avansare al bolilor.
Din nou transpare teama de posibile rezultate ale analizelor de prevenie ca factor în decizia
de a nu realiza analizele respective.
„Eu m duc pe ideea c pân nu tiu e bine. E mai bine s nu tiu. […] E mai bine de multe
ori s nu tiu decât s tiu cine tie ce tâmpenii.” (FG. Timioara)
„Dac am un stil de via sntos, urmez o diet echilibrat i fac exerciii în mod regulat, nu cred c este necesar s fac analize medicale în mod constant.”
Discuia evolueaz înspre ideal-tip, înmulindu-se numrul de rspunsuri favorabile pe
msur ce sunt enumerate cazuri în care lipsa analizelor în mod constant, respectiv a pstrrii
controlului asupra strii de sntate a condus la situaii neplcute. Diferena dintre cum ar trebui s
fie lucrurile într-o situaie ideal i ce se întâmpl în practic transpare înc, dar mult mai firav.
„Analizele trebuie fcute în mod constant indiferent c te simi bine. C noi nu facem, asta e
altceva.” (FG. Brodina)
Una dintre participantele la studiu consider c pentru persoanele înc angajate în câmpul
muncii, realizarea analizelor ar trebui s fie sub forma de obligaie de serviciu, cu atât mai mult
când activitatea în sine presupune programul cu publicul.
„Ar trebui analizele fcute anual, mai ales în cadrul funcionarilor, cum suntem noi. De mult,
înainte, pe timpul lui Ceauescu, în fiecare an ne trimitea, trebuia s aducem fia medical la
început de an. […] Era lege care trebuia, fiecare. Mai ales persoane care lucreaz cu publicul. […]
Sau eventual spunea aa: dac nu mai des mcar odat pe an. Da ar fi trebuit trimestrial.” (IDI Grup
int SV)
18
Teama de rezultatul unor poteniale analize apare din nou ca factor în decizia de a realiza
analizele medicale.
„Poate i de fric, Doamne ferete dac mai afli ceva.” (FG. Brodina)
Totui unul dintre principalele argumente pentru realizarea constant a analizelor este pentru
unele participante faptul c unele afeciuni nu se manifest simptomatic decât în stadii avansate.
„Pentru c sunt anumite afeciuni care se depisteaz în ultima faz, deci când e prea târziu i
atunci, mai bine mai devreme. i cum nu suntem medici, nu ne dm seama de simptomele pe care le
avem sau nu le avem. Nu ne dm întotdeauna seama. Deci frumos ar fi s mergem. i nu o prea
facem.” (FG. Timioara)
Realizarea analizelor în mod constant este o necesitate pentru unele participante în contextul
în care afeciunile cronice pe care le au acestea, necesit supraveghere constant.
Factorii menionai în afirmaie sunt analizai de ctre participante, în ideea în care acetia
neputând fi bifai, o atenie sporit este necesar în ce privete starea de sntate, în general prin
analize suplimentare care pot fi foarte costisitoare.
Necesitatea apelrii la cabinete private pentru unele analize care sunt cruciale în experiena
unei participante este împiedicat de costurile ridicate ale unor analize specifice ce pot face
diferena dintre o via sntoas i posibile afeciuni ce pot pune în pericol viaa.
Se observ ca factor de difereniere între mediul urban i mediul rural, efectul activitilor
fizice asupra organismului. Traiul la ar implic un nivel de micare mult mai ridicat decât în
mediul urban iar una dintre participante consider acest factor ca fiind decisiv în ce privete starea
ei de sntate. i alimentaia sau calitatea apei din mediul rural sunt aspecte de luat în calcul în
aceast ecuaie, oferind un avantaj participantelor din acest areal. Un stil de via activ este esenial
pentru o via sntoas în opinia unei participante care prefer s pstreze la minimum
interaciunile cu medicii.
„Eu dac a sta, s am s stau… uite, azi, s stau aici s nu lucrez nimic, mâine tot aa, ailalt
mâine, n-a mai putea s m scol de pe scaun. […] i ies afar, m duc la acele animale, unde m
duc i pot s umblu toat ziua. i dac stau, abia mai m scol. i m dor oasele de nu mai pot. La
mine am nevoie s umblu. C de câte ori, zic, trebuie s umblu i de nu am de mers.” (FG.
Chiuieti)
19
Familiile participantelor sunt primul cerc social în care acestea discut despre starea lor de
sntate. Încrederea i sigurana pe care acest mediul le-o ofer este factorul principal, dar i
contactul strâns i permanent cu membrii familiei explic acest lucru. Partenerul de via este
menionat ca prima persoan cu care acestea vorbesc, iar în cazul în care acesta nu mai exist, din
diverse motive, copii sunt cei care sunt în capul listei. Sunt prezentate situaii în care copiii sunt
protejai de anumite informaii, în contextul atât în situaii în care partenerul de via triete sau nu,
în sensul în care acestora nu li se dau toate informaiile în legtur cu starea de sntate a
participantelor.
„Pi de câte ori nu voiam s m duc i fetele nu m lsau, i biatul, nimic, la doctor. Zice, nu
vezi c nu mai poi?” (FG. Chiuieti)
Membrii familiei sunt primii care îndeamn participantele s acceseze serviciile medicale, fie
de specialitate, fie cele ale medicului de familie, dar pe lâng acetia, se mai adaug vecinii i, unde
este cazul, colegi de munc.
„i ei mai zic, i vecinii zic i de ce tot rabzi atât. De ce nu mergi la doctor? […]De ce tot
atepi i nu te duci. Ce tot vrei s stai aici bolnav. Care sunt vecini buni, care nu-s vecini buni…”
(FG. Chiuieti)
Discuiile despre starea de sntate a participantelor, fie cu membri ai familiilor, vecini sau
colegi de munc se finalizeaz prin recomandri de a lua legtura cu medicul în majoritatea
timpului, cu toate c aceste sfaturi nu sunt ascultate de fiecare dat. Nu sunt prezentate situaii în
care s fie sugerate de ctre o persoan sau alta de cum ar trebui abordate diferitele simptome pe
care le prezint participantele în discuiile despre starea de sntate.
Subiectele legate de starea de sntate îns, în majoritatea cazurilor sunt discutate cu medicul
de familie, fie cu ocazia vizitelor regulate realizate pentru obinerea reetelor pentru medicamentele
pe care acestea le folosesc cu scopul de a-i trata afeciunile preexistente, fie cu alte ocazii.
„Da, de exemplu dac mergem cu prinii la medicul de familie discutm i despre noi.” (FG.
Brodina)
Încrederea pe care unele participante o au în medicul de familie le faciliteaz acestora într-o
anumit form comunicarea cu medicul de familie, fiind mult mai deschise s îl abordeze pentru
aspectele cu care se confrunt.
20
„Prima dat medicul i dup… / E mare încrederea în medic. i depinde i fiecare ce noroc
are cu medicul de familie. / Eu am medic bun.” (FG. Deva)
Principalele situaii în care se apeleaz la medicul de familie sunt cele în care auto-medicaia
nu funcioneaz, un exemplu întâlnit fiind cel al unei rceli care nu mai trece sau al câte unui
simptom pe care participantele fie nu îl cunosc, sau pe care nu îl pot asocia cu nici una din
afeciunile pe care acestea le au.
„O boal sau ceva dureri pe care poate nu le-ai mai avut pân acum. Sigur c te gândeti,
mi, trebuie s merg, s vedem despre ce e vorba c atunci nu poi s stai. Chiar nu poi s stai. /
Pentru o tuse care nu se mai termin, sau pentru o rceal foarte mare… pentru orice eventualitate,
lum legtura cu doctorul de familie.” (FG. Chiuieti)
În majoritatea cazurilor accesul la medicul de familie nu este sub nici o form îngrdit. Sunt
oferite exemple, mai degrab în mediul urban unde este necesar programarea, dar în mediul rural,
nu este absolut necesar, conform spuselor participantelor. Medicul de familie poate fi contactat i
telefonic, o practic utilizat de unele participante, iar situaiile de urgen, sunt tratate ca atare de
ctre cei însrcinai cu protejarea sntii populaiei.
„Pot s îl contactez i telefonic. i din concediu mi-a rspuns. Nu tiam c e în concediu i
am sunat i mi-a rspuns.” (IDI Grup int CJ)
Încrederea pe care participantele la studiu o au în pregtirea medicilor lor de familie
faciliteaz i mai mult comunicarea cu acetia, contactul fiind unul i mai strâns din acest motiv.
„Medicul meu de familie este medicul... este un medic pediatru primar, cu care am avut
relaii de când am nscut copiii, de când erau mici. […] i doamna doctor e btrân de acum, este în
vârst adic, dar avem o relaie foarte...apropiat de dânsa.” (IDI Grup int IS)
În mediul rural sunt prezentate situaii în care medicul de familie, la solicitarea
participantelor, sau a membrilor familiilor acestora, realizeaz vizite medicale.
„i o mers, chiar tiu c odat, tueam de nici nu puteam nici noaptea s dorm, stteam…
trebuia s stau sus. i s-a dus o fat i a adus pe doctorul acas. O zis, c nu mai vrea s vin… […]
i eu eram în grajd i l-a chemat pe doctorul s vie i l-o sfdit i pe brbat i pe nor, pi cum, zice,
voi, zice, în cas, c ne cunoatem cu domnul doctor i dumneaei bolnav” (FG. Chiuieti)
Accesul la medicul de familie se face pe baz de programare în contextul în care nu este
vorba despre situaii de urgen medical, iar pentru obinerea rezultatelor în timp util, rezultate pe
21
care participantele ar trebui s le obin de la un cabinet de specialitate, acestea pot opta ocazional
la a plti investigaiile din start, în contextul în care timpul de ateptare pentru programrile
subsecvente este perceput ca fiind prea lung.
„Eu mai mult merg la particular, nu mai merg la medicul de familie. […] La...acuma la
reumatologia asta, am îneles c sunt mai bune serviciile în... În privat. […]Plus de asta aici trebuie
s ai...s te programeze i trebuie s atepi mai mult pân la...dar aa...Te-ai dus, ai pltit, ai intrat”
(IDI Grup int SV)
Accesul la medicii specialiti se face în majoritatea cazurilor doar prin medicul de familie, ca
intermediar, trimiterile de la acesta fiind considerate necesare de ctre participantele la studiu,
acestea oferind exemple de situaii în care, chiar dac au mers la medicul specialist, la o clinic
privat, cu intenia de a plti consultaia, li s-a cerut totui trimiterea de la medicul de familie.
„Dar uneori i în privat îi trebuie trimitere de la medicul de familie.” (FG. Deva)
Doar în situaiile urgente care le sunt cunoscute participantelor, se apeleaz în mod direct la
medicii specialiti.
“i având experien cu muctura de pianjen, m-a mucat un pianjen de deget, mi s-a
umflat degetul, eram sigur c e pianjen i m-am dus direct la medicul specialist. Care m-a
consultat, mi-a dat tratamentul respectiv i a fost bine. Deci nu a trebuit s merg prin medicul de
familie.” (FG. Timioara)
Medicii specialiti sunt considerai de majoritatea participantelor ca medicii la care se ajunge
prin trimitere de la medicul de familie i cu recomandarea acestuia. Asta le permite acestora, fie s
plteasc mai puin, în contextul în care ar apela la serviciile unei clinici private, fie s nu plteasc
deloc analizele, apelând la o clinic de stat.
„Numai dac e ceva acut te duci, pân la urm, de aia am pltit asigurare.” (FG. Deva)
Principala dificultate pe care o întâmpin participantele în accesarea medicilor specialiti
apare în contextul în care ar avea nevoie rapid de rezultatele analizelor. Listele de ateptare sunt
foarte lungi în ce privete unele analize în sistemul public de sntate, iar timpul de ateptare este
unul prea lung pentru ca rezultatul obinut s le mai fie util participantelor.
„Nu c nu am mai vrut s atept. Nu am mai putut s atept. Adic am dat telefon s m
programeze pentru o ecografie i mi-a spus, anul viitor în mai. Ori eu, pân atunci puteam s fac
cancer. i atunci a trebuit s…” (FG. Deva)
22
Sunt prezentate i situaii în care eficiena funcionrii sistemului, raportat la programul de zi
cu zi al participantelor la studiu.
„Sunt cazuri i cazuri în care te duci direct la medicul specialist. Eu am pit-o. Lucram cam
toat ziua i la medicul de familie s zicem c trebuie programare sau e întotdeauna foarte mult
lume i nu poi s îi permii s atepi.” (FG. Timioara)
Oferta de servicii medicale chiar i în mediul privat poate fi limitat, ceea ce impune un
anume interval de timp pentru a fi accesat, aglomeraia fiind principalul factor negativ în acest
context.
„sunt puine cabinete de o anumit specialitate într-o anumit zon. / Atunci atepi pân
ajungi la medic. / Atepi c nu ai unde în alt parte.” (FG. Dancu)
Aglomeraia la cabinetele de specialitate din sistemul public de sntate este menionat i în
contextul în care persoana este înc în câmpul muncii, tot raportat la timpul avut la dispoziie.
Opiunea în astfel de situaii
„Timpul este un impediment, adic, în general, nu te poi duce atunci când vrei. Trebuie s îi
faci programare. De pild, la un dermatolog la stat, cu trimitere de la medicul de familie, nu este loc
i trebuie s atepi. Poate c tu ai nevoie mai repede sau e mai bine s te vezi mai repede cu el.
Sunt ocupai i nu... aglomerai adic.” (IDI Grup int IS)
Problema fondurilor alocate de ctre stat pentru compensarea analizelor medicale este adus
în discuie raportat la acest subiect.
„Dar la sistemul de stat, nu prea ajungi la analize. Eu, cel puin, nu am fcut în ultimii cinci
ani… oricând am primit bilet de trimitere. Nu am mai nimerit…” (FG. Chiuieti)
Opiunea care le mai rmâne este aceea de a apela la serviciile clinicilor private pentru
serviciile de care au nevoie, dificultatea în aceast situaie fiind aceea de a acoperi costurile
analizelor de care au nevoie. Participantele la studiu aduc în discuie exemple în care acestea ajung
s apeleze la economii pentru acoperirea cheltuielilor analizelor de care au nevoie.
„Eu personal am lucrat în strintate nite ani i mi-am pus nite bani deoparte, c dac nu i-
a fi avut pe ia, nu m-a fi dus la niciun privat. Stteam la toate... cu trimiterile de la medicul de
familie în mân i ateptam s îmi vin rândul.” (IDI Grup int CJ)
Dac participantele nu au fondurile necesare pentru a plti analizele respective, fie amân
analizele, fie apeleaz la ajutorul rudelor pentru a completa sumele cerute de ctre cabinete.
23
„Apelez la copii. Doar de-aia am doi copii. […]Pi da. i ei, când au fost mici au apelat la
noi, aa c…” (FG. Deva)
Ca factor în viaa de zi cu zi totui, în majoritatea discuiilor apare ideea c atunci când vine
vorba despre sntate, oricine ar face tot posibilul s depeasc orice obstacole de natur financiar
pentru a obine fie un rezultat, fie un consult necesar.
„Cred c omul ar face orice pentru sntate. Ar apela i la cei din jur, s-ar împrumuta ca s
fie sntos, s afle diagnosticul corect i s fie sntos.” (FG. Deva)
De asemenea, este de menionat c anumite afeciuni cronicizate de care sufer unele din
participantele la studiu implic analize de specialitate în mod constant i la intervale de timp
regulate. Existena acestor vizite regulate la aceleai cabinete pentru analize similare, le permite
participantelor s îi programeze resursele financiare astfel încât s nu apar probleme în cazul
excepional în care acestea ar trebui pltite i de asemenea i resursele de timp pentru ca acestea s
fie fcute în baza analizelor compensate de ctre stat.
24
Prevenie - General
Opiniile variaz în ce privete posibilitatea preveniei bolilor, dei în toate discuiile avute au
fost enumerate boli ce pot fi prevenite printr-o metod sau alta. Afeciunile ce in de sistemul
respirator precum rcelile sau bronitele sunt cel mai des menionate din cauza faptului c sunt i
cele mai frecvente, dar de asemenea sunt aduse în discuie afeciuni ale sistemului digestiv,
circulator, nervos i reproductor.
Toate bolile pot fi prevenite în opinia unei participante, printr-un stil de via echilibrat cu o
atenie accentuat pentru sistemul imunitar.
„Eu cred c toate dac stm bine s ne gândim. Dac avem grij de noi i de imunitate. i
facem toate astea i micare i mâncare cât mai naturist i tot, atunci da.” (FG. Timioara)
Evitarea exceselor este o alt abordare pe care oricine ar putea s o ia în calcul privitor la
prevenie, cancerul pulmonar, ciroza hepatic, diabetul fiind printre bolile aduse în discuie.
„Eu zic c aa ai mai multe anse s nu ajungi la bolnavi dac nu bei nu tiu cât, dac nu
fumezi nu tiu cât, chestii de genul asta.” (FG. Timioara)
Prevenia, în opinia participantelor la studiu se realizeaz prin analize frecvente, iar în funcie
de rezultatul acestora, cu ajustarea, stilului de via, alimentaiei, activitilor fizice i nu în ultimul
caz, a medicaiei pe care acestea o întreprind.
Dei este confundat în repetate rânduri cu descoperirea timpurie a anumitor afeciuni,
prevenia medical este asociat atât cu informarea în legtur cu respectiva afeciune pentru care se
face prevenia cât i cu planul de aciune i combatere a efectelor, consecinelor, respectiv
simptomelor afeciunii respective în cazul în care aceasta ar evolua necontrolat.
Prevenia implic în primul rând protejarea personal prin evitarea aglomeraiilor, spre
exemplu, în cazul afeciunilor respiratorii.
„S evitm aglomeraiile. Unde vedem c tuesc, unde… s nu mergem acolo.” (FG.
Chiuieti)
Unele participante asociaz stresul bolii, eliminarea lui ca factor din viaa de zi cu zi fiind cel
considerat cel mai înelept. In cazul în care eliminarea lui nu este posibil, reducerea nivelului de
stres este urmtoarea opiune.
„Deci eliminarea stresului ar putea ajuta la eliminarea, la prevenirea unor boli.” (FG. Deva)
25
Implicarea prinilor i a colilor în construirea unui mecanism de prevenie în ce privete
starea de sntate este necesar în opinia unei participante, care consider c i-ar fi fost util i ei în
tineree, pentru a nu ajunge la stadiul din momentul discuiei, prerea ei fiind c nu se pune
suficient accent pe acest tip de educaie pentru sntate.
„Prevenia este la baz. i ea trebuie cultivat din copilrie. / Deci prin educaie. Asta e.”
(FG. Deva)
Pstrarea igienei în gospodrie este o alt metod de prevenire a unor afeciuni.
Dezinfectarea i curarea suprafeelor din locuin sunt oferite ca exemplu, spirtul, respectiv clorul
fiind substane utilizate de ctre participante.
Sunt aduse în discuie afeciunile ereditare crora trebuie acordat o atenie sporit, ansele
de manifestare al acestora fiind unul ridicat. Sunt oferite exemple precum predispoziia la diabet,
afeciuni cardiace sau circulatorii.
„Eu am spus c dac de exemplu tatl meu a avut diabet, tii, s-ar putea s am i eu... la un
moment dat.. […] Da... sunt predispoziii ca s am, acum tot trebuie s am grij, mnânc mai puin
pâine care s...” (FG. Brodina)
Aceste afeciuni nu pot fi decât întârziate, dar cu atenie sporit în ce privete factorii care
favorizeaz apariia lor. Atenia acordat acestor tipuri de afeciuni ar trebui s fie una sporit.
„Deci fiecare persoan are specificul ei. Poate eu sunt mai predispus, iat, pe respirator sau
nu tiu ce, c aa au fost condiiile. Dar fiecare pe ce este predispus.” (IDI Grup int TM)
Utilizarea vaccinurilor antivirale este un alt element discutat i discutabil, în opinia unei
participante a crei încredere în aceti factori este una mai redus. Asocierea unui ir de rceli strict
cu realizarea vaccinrii la un anume moment a determinat-o pe o participant s nu mai fac
vaccinuri subsecvente.
„Nu îl fac. Primul an când l-am fcut am rcit toat iarna. V spun cinstit. Aici la coal c
am lucrat 25 de ani. Toat iarna aceea am rcit. i de atunci nu am mai fcut. i mulumesc lui
Dumnezeu nu am mai fcut.” (FG. Dancu)
Informarea în legtur cu starea de sntate este îns principalul aspect menionat. Realizarea
de analize de prevenie pentru evaluarea strii de sntate, periodic, este o aciune ce ar trebui
întreprins cât mai des, în opinia participantelor. Informarea în legtur cu starea personal de
sntate permite o abordare specific i individual. Este oferit un exemplu relativ concret raportat
26
la acest subiect prin care o persoan cu hipertiroidie ar trebui s consume o cantitate redus de iod.
Neavând informaii despre funcionarea sistemului endocrin, un individ nu ar putea s ia msuri în
ce privete consumul recomandat de iod. Acesta este un exemplu care este dat i în coal, dar
participanta ce îl aduce în discuie consider c nu este suficient pentru o abordare corespunztoare
în lipsa informaiilor exacte obinute prin analize hormonale.
„Asta influeneaz sntatea. Dar sunt persoane crora nu le trebuie iod în sare, pentru c au
boala hipertiroidiei, ele au prea mult i atunci nu au cum s… i ei nu tiu, c dac ar ti, i-ar
cumpra, c exist […] sare neiodat, mai puin gseti, dar exist i din aia. E mai scump, dar m
rog. Dar tot la educaie venim. Deci dac nu are de unde s tie cineva asta… C nu e obligatoriu s
tie, c nu e medic, dac în coal nu faci. […] c omul nu are de unde s tie ce tiroid are, nu are
de unde s tie ce sare s ia.” (FG. Deva)
Informarea în legtur cu aspecte de prevenie medical aduce i anumite dezavantaje în ce
privete starea de spirit în contextul în care regulile de prevenie nu sunt respectate.
„… cu cât eti mai informat i nu te ii de chestiile de care ai aflat c nu îi fac bine sau aa,
sau aa, dar tu tii c îi fac ru, c eti informat, cu atât e mai mare dezastrul din capul tu.
[…]Adic mi-o fac cu mâna mea. Adic eu tiu c nu mi-i bine s... nu tiu, s beau trei cafele pe zi,
sau dou, i una mi-ar fi suficient, dar atât mi-i de poft, c e aici cafetiera i o mai beau i pe
cealalt. Sau nu mai mnânc ciocolat, c zice medicul patru ptrate pe zi i aia amruie. Serios?!
Pi, mie nu îmi place amruie. Eu mnânc opt i de aialalt; opt ptrate.” (IDI Grup int CJ)
Persoanele pot avea i o abordare constructiv a informaiilor raportate la prevenia medical,
fiecare fiind capabil s adapteze posibilitile personale pentru beneficiul
„… pentru c sigur c nu stric s tii nite lucruri i le poi dup aia... ce-ai aflat adaptezi
eventual, dac eti, aa, înelept, la organismul tu, la bugetul tu” (IDI Grup int CJ)
În ce privete prevenia medical sunt oferite exemple de abordri naturiste cu ajutorul
ceaiurilor i altor plante medicinale, dar i utilizarea analizelor medicale periodice.
Principalul avantaj al preveniei medicale repetat în mai multe din discuiile realizate este
acela c este „mai uor s previi decât s tratezi”.
Ar exista anumite avantaje de natur financiar în ce privete actul preveniei având în vedere
c multe tratamente sunt considerate ca fiind foarte costisitoare, dar prerile sunt împrite în
privina acestui aspect, o participant considerând c pentru a avea un grad ridicat de sntate
27
prevenia este aproximativ la fel de costisitoare ca un potenial tratament al afeciunilor pe care
încerci s le previi. Este de menionat c participanta nu suferea de afeciuni la momentul focus
grupului.
Controlul avut asupra strii de sntate prin analize periodice ofer un grad de siguran i
linite participantelor.
Aspectele de natur financiar sunt considerate de ctre unele participante ca fiind mai
degrab dezavantaje decât avantaje, costurile fiind prea ridicate pentru a putea fi luate în calcul în
viaa de zi cu zi.
„Acum, dac îmi cere nu tiu câte sute de lei pe lun ca s vad dac... eu ce a putea avea
sau ce boli m-ar putea pândi, ca s fiu sincer, nu tiu cât... Sincer!” (IDI Grup int TM)
Dezavantajele de natur psihologic percepute sunt menionate într-unul dintre focus-grupuri
ca fiind un factor în alegerea de a nu apela la serviciile de prevenie. Teama c rezultatul unei
analize va fi pozitiv le determin pe participante s nu încerce s previn anumite afeciuni.
„S-mi fac nite analize... nu am curajul. Parc m gândesc c atâta timp cât nu tiu... dar
dac am... dac nu tiu... ar fi bine totui s-mi fac un curaj s m duc s vd ce... i atunci
persoanele, m gândesc c multe ca mine au o fric.” (FG. Brodina)
Atât avantajele cât i dezavantajele preveniei sunt asociate cu gradul de încredere în
personalul medical i în pregtirea acestora, fiind oferite exemple în care refacerea analizelor
conduce la rezultate contradictorii, sau în care apelarea la cabinete medicale mai „profesioniste”
pentru refacerea analizelor rezultate fals pozitive sunt infirmate. Informaiile contradictorii primite
din partea sistemului medical ofer o stare de incertitudine la fel de duntoare precum
incertitudinea creat din lipsa apelrii la sistemul de prevenie.
„Adevrul e da, c nu se simte bine. i acuma care e adevrul? Când trei îi spun c e cancer
i trei c nu e. Cum poi s mergi pe ce doresc eu? M duc pe chimioterapie i dac nu am cancer?”
(FG. Timioara)
Teama de o potenial dependen fa de medicamente iese la iveal din nou într-una din
discuiile de grup realizate.
„i tratamentul. De aia se umbl i la un doctor i la altul i la altul. Fiecare îi d câte un
tratament c ei aa tiu, aa au învat.” (FG. Brodina)
28
Una dintre dificultile pe care le întâmpin participantele în ce privete actul preveniei este
cea asociat modificrii/ajustrii stilului de via.
„Orice metod de prevenie implic schimbarea stilului de via. i se tie c acesta e cel mai
greu lucru. S îi schimbi obiceiurile.” (FG. Timioara)
Focus grupurile realizate relev cunotine inconsistente în ce privete programele de
prevenie realizate la nivel naional sau regional în rândul participantelor. Sunt oferite exemple în ce
priveteprogramele de vaccinare, dar i programe pentru prevenia cancerului de col uterin,
respectiv cancerului mamar.
„Fusese odat, de era ef, sau cine a coordonat, soia lui Adrian Nstase. tiu c linia roz, nu
tiu ce, cutare i aa. tii? Deci chiar era... i poate c au mai fost i altele, acum nu-mi dau bine
seama.” (IDI Grup int TM)
Mai sunt oferite ca exemple programe ce vizeaz afeciuni ale sistemului respirator, sau
analize oftalmologice i chiar un program ce oferea sprijin în abandonarea viciului fumatului.Din
participantele la studiu, doar câteva au beneficiat de analize gratuite în cadrul unor astfel de
programe, majoritatea participând la cel de prevenie pentru cancerul de col uterin. Unele programe
menionate erau, din cunotinele participantelor la studiu, realizate i de ctre mediul non-
guvernamental.
Dei unele programe de prevenie au prezentat iniiative de mobilizare a cadrelor medicale i
în localiti rurale precum cele selectate de desfurare a focus grupurilor, percepia asupra strii de
sntate a participantelor le-a determinat s nu participe la acestea. Nici membrii ai familiilor
participantelor nu au beneficiat de programele de sntate pe care le cunosc.
„N-am luat în seam s m mai duc. Zic nu m mai duc pân în sat i gata. Asta a fost. Poate
dac m durea ceva, poate mergeam, dar aa, n-am luat în seam. / […]A ajuns la concluzia ta. / C
e sntoas, de aia” (FG. Chiuieti)
Programele de screening menionate de ctre cadrele medicale, medici de familie, respectiv
asisteni comunitari, în cadrul studiului au fcut referire la cancerul de col uterin. Programele de
screening menionate, cât i programele de sntate în general, au fost percepute ca fiind foarte
binevenite în mediul rural, sub form de caravane în contextul veniturilor sczute, i în unele cazuri
dezinteresului fa de starea de sntate, vârstei înaintate, nivelului redus de educaie, sau
comorbiditilor asociate vârstei. Aceste programe sunt binevenite i din perspectiva faptului c
29
reprezint o ocazie perfect de informare a populaiilor int în ce privete afeciunile care sunt
avute în vedere în cadrul programelor.
„Pi gândii-v c e foarte bun pentru c noi aici la sat, deci nu prea sunt materiale de
informare. Omul este om simplu. Mai mult sunt btrâni aici. Tineret, foarte puin. Doar mass-media,
unde se mai uit ei. Dar aici se iau cu lucrul, cu stânga, cu dreapta, i gândii-v c nu prea au ei aa
cunotine, nu tiu cât de multe despre campaniile acestea, de promovare a sntii.” (IDI Asistent
comunitar TM)
Informaiile despre aceste programe de sntate au ajuns la participantele la studiu fie prin
intermediul televizorului, fie prin intermediul medicului de familie sau al vecinilor (în comunitile
rurale). Televizorul este considerat ca fiind o metod eficient de transmitere a informaiilor
raportate la aceste aspecte, dar i medicii de familie sunt percepui ca fiind nite intermediari
potrivii. Avantajul primirii informaiilor prin intermediul medicului de familie este acela c se pot
clarifica anumite aspecte prin comunicarea direct cu cadrul medical, în comparaie cu televizorul
unde metoda de informare este unidirecional.
În ce privete programele de sntate/screening desfurate în cadrul comunitilor studiate,
asistentul comunitar, fiind într-un contact foarte strâns cu populaia din cadrul comunitii a avut un
rol esenial pe partea de informare a populaiei. Programele de sntate implementate având
caracteristici specifice raportat la categoriile de vârst, ce implic i o difereniere în ce privete
formularea informaiilor au necesitat explicaii individualizate în funcie de nivelul de educaie,
categorie de vârst, situaie familial, etc.
Înelegerea mesajelor programelor de sntate este facilitat de nivelul de încredere pe care
asistentul comunitar îl are în comunitatea în care activeaz. Relaiile asistentului cu comunitatea, pe
cât sunt mai profunde i mai de calitate, determin o comunicare mai eficient.
„. De obicei... v-am spus c au încredere în noi, cadrele medicale. tiu c nu îi sftuim... mai
ales c lucrm de mult împreun i tiu c noi nu îi îndrumm la ce e ru.” (IDI Asistent comunitar
IS)
De asemenea unele participante la studiu consider c internetul ar fi un spaiu de promovare
a informaiilor în legtur cu programele de sntate, ce-i drept, pe care l-ar utiliza mai degrab
persoanele mai tinere. Informaia prezentat prin intermediul televizorului ar trebui s se regseasc
30
complementar i pe internet unde participantele ar putea s o acceseze la orice moment pentru a-i
completa cunotinele despre un subiect sau altul.
„i pe internet acum caut lumea, dar nu chiar toat lumea. Bunoar cei mai în vârst poate
c nu intr sau te miri cine. Dar e mai la îndemân, adic stând prin cas, auzi cutare „Pentru ca s
stopm nu tiu ce, e bine s v... contra gripei – s v vaccinai”, antigripalul acesta, tii? i nu tiu
ce. i atunci îi intr... Mi, ia s vedem!” (IDI Grup int TM)
O alt metod de promovare a informaiilor în legtur cu programele de prevenie este cea
realizat prin intermediul pliantelor sau afielor, asocierea informaiilor cu imagini fcându-le mult
mai uor de reinut, îneles.
„i impactul poate e mult mai mare la pliante, afie, la unde te duci la un cabinet, sau te mai
duci cine tie pe unde i stai i ca s îi pierzi timpul dai de nite pliante vrei nu vrei, îi bagi nasul în
ele. Deci impactul vizual cred c este mult mai bun. […]Au o prezentare mai frumoas, mai
atractiv. Chiar dac prezint nu neaprat lucruri frumoase.” (IDI Grup int BZ 1)
Limbajul utilizat în promovarea programelor de sntate este considerat ca fiind unul uor de
îneles de ctre participantele la studiu; aspectele mai greu de îneles se pot fi clarificate fie prin
interaciunea cu medicul de familie, fie pe internet. De asemenea urmrirea cu atenie i în
întregime a emisiunilor, în contextul în care informaiile ar fi prezentate prin aceast modalitate
ofer posibilitatea de înelegere într-o msur suficient.
„Accesibil, pe înelesul tuturor. Nu sofisticat i cu termeni medicali.” (IDI Grup int IS)
Asistenii comunitari, ca i medicii de familie consider c au un rol esenial în ce privete
promovarea acestor programe cu scopul de a formula clarificrile necesare în mod specific pentru o
categorie de populaie sau alta.
„Na, informeaz populaia c exist un screening, cine poate participa. Na, este un rol destul
de important, adic e binevenit funcia asta pe zone.” (IDI Asistent comunitar IS)
Rolul de mediator atât al medicului cât i al asistentului comunitar este, de asemenea unul
important, având în vedere una dintre problemele menionate în cadrul unuia din focus grupurile
realizate, mai exact lipsa de educaie medical a populaiei, care este un lucru evident în opinia
cadrelor medicale din mediul rural.
„Na, informeaz populaia c exist un screening, cine poate participa. Na, este un rol destul
de important, adic e binevenit funcia asta pe zone. […] dac sunt probleme, mai îndrumm, mai
31
colaborm cu persoanele care se deplaseaz – m refer la specialitii care se deplaseaz. Altfel... V
dai seama c lor le e greu i s se exprime la telefon. De multe ori le fac programri numai ca s
vd c se duc i discut, c le e greu s comunice. […]Acum e peste tot cu programare, nu ai cum s
te duci, efectiv s faci un drum degeaba. i apoi vin, m roag „Nu tii pe unde m-a putea duce?
Hai, nu sunai? Hai...”. Deci treaba asta oricum o fac, c – v-am spus – e greu. i îi explic, îi scriu
pe hârtiu unde s mearg, cum s se duc.” (IDI Asistent comunitar IS)
In mediul rural principalele piedici care ar exista în ce privete accesul la servicii de
prevenie medical sunt distana ce trebuie parcurs, dar i resursele de timp limitate, mai degrab
pentru persoanele care înc sunt încadrate în munc. În mediul urban lipsa accesului la informaie se
poate dovedi a fi un factor important pentru neparticiparea la programele de sntate. Lipsa
informaiilor se explic i printr-un contact mai redus cu medicul de familie.
Aa cum problemele de natur financiar sunt depite în momentul în care nevoia le
împinge înspre accesarea serviciilor medicale, participantele la studiu recunosc c în cazul în care
i-ar schimba atitudinea fa de serviciile de prevenie i ar dori s le acceseze, atât piedicile legate
de timp, distan respectiv nivel de informare ar putea fi depite cu uurin în majoritatea
cazurilor.
32
Percepii
Discuia în privina cancerului mamar începe prin prezentarea unui set de afirmaii cu scopul
de crea o imagine asupra felului în care este perceput aceast boal. Prerile sunt împrite, factorii
principali fiind, la o imagine de ansamblu, gradul de informare asupra acestei afeciuni i
oportunitatea interaciunii cu persoane care au avut de suferit la un anume moment de aceast boal.
Experiena persoanelor care au trecut prin aceste încercri se imprim în percepia participantelor la
studiu în ce privete reprezentrile despre aceast boal, respectiv asupra potenialelor capaciti sau
resurse de a depi afeciunea. Dac exist cu predilecie experiene pozitive în rândul cunotinelor
în ce privete lupta cu cancerul, perspectiva participantelor este, în consecin, c boala poate fi
învins, cu unele consecine, chiar dac aceasta nu este o regul. Pe de alt parte, cu toate c exist
o explicaie în raport cu momentul întârziat de descoperire a cancerului i implicit în ce privete
începerea tratamentului, exemplele aduse în discuie care prezint persoane ce au pierdut lupta cu
boala determin o perspectiv negativ.
„Cancerul de sân reprezint o condamnare la moarte.”
Detecia timpurie a cancerului de sân permite instituirea unui tratament ce ofer anse de
vindecare persoanelor afectate.
„Deci cancerul de sân, dac este descoperit într-o faz incipient, atunci se poate trata.” (FG.
Chiuieti)
Tratamentele sunt considerate ca fiind eficiente inclusiv în cazul în care cancerul este depistat
în stadii mai avansate.
„Poate dureaz mai mult tratamentul, i totui s stopeze.” (FG. Chiuieti)
Încrederea c aceast boal poate fi învins se bazeaz i pe faptul c exist un grad ridicat de
încredere în sistemul medical i tehnicile avansate pe care acesta le utilizeaz.
„Dup cât sunt de avansate toate la noi în ar, eu cred c nu este o condamnare la moarte].
Asta e prerea mea.” (FG. Chiuieti)
33
Existena în cercul de cunotine sau în localitate, în mediul rural, în mod specific, a unor
exemple de persoane care au depit, chiar i prin operaie aceast afeciune permite o perspectiv
pozitiv asupra acesteia.
„tiu una de la Strâmbu, care a fost operat la sân, a avut cancer i dup ce a operat-o, i i în
ziua de astzi triete. / i Mriua Vicului, de câi ani este operat de sân? / Saveta, da. O cunosc
aa, ca pe sora mea.” (FG. Chiuieti)
Majoritatea exemplelor oferite în cadrul studiului, ca exemple pozitive sunt de persoane care
au supravieuit în urma operaiei de extirpare a sânului, respectiv sânilor. De asemenea, dup
operaie, controlul periodic este adus în discuie pentru protejarea sntii.
„i s-a operat în America i... ambii sâni […] C o fi mers din timp... Nu tiu dac a mers
chiar din timp din moment ce i-a extirpat sânul. […] i cum merge la Cluj o dat la an sau ceva s
vad, s îi mai fac analize sau ceva. Dar e bine, mersi.” (IDI Grup int TM)
În ce privete lupta cu boala, participantele consider c o atitudine pozitiv, dei greu de
meninut, este de ajutor. Suportul membrilor familiei este esenial în acest sens, în opinia unor
participante la studiu.
„Eu zic c cu boala trebuie s lupi. Mai ales la partea de […] La partea asta cu cancerul,
trebuie s lupi s fii tot timpul. Nu. Dac te gândeti c eu mâine mor, mâine mor. Atunci, automat,
corpul tu i organismul tu i-l determini spre a cdea. Dar dac tu zici, nu, eu o s triesc i
lupi… ai anse.” (FG. Chiuieti)
O stare de spirit pozitiv poate aduce cu sine, în percepia unor participante, chiar i în cazuri
mai grave o rezisten crescut în timpul tratamentului.
„Acum depinde i de pacient. Adic de starea de spirit. […]Eu v spun de o coleg de-a mea
de facultate… de liceu, din… a dus 10 ani… cu o voin… nu v spun, prin ce a trecut… […]Dar a
avut o voin extraordinar i alt persoan care în câiva ani s-a dus. Deci conteaz i de persoana
respectiv.” (FG. Deva)
Este adus în discuie, relativ voalat, ideea responsabilitii în ce privete starea de sntate
de ctre una dintre participantele la studiu, aciunile medicului în încercarea de a salva pe cineva de
aceast afeciune nefiind suficiente.
„Dac te duci din timp nu are cum s fie o condamnare la moarte. i nu cred c este cineva
care s se duc în faza de metastaz, nu cred. […]Nu. este o condamnare la moarte spre exemplu,
34
am cunoscut persoane care au avut cancer, nu au respectat toate minunile alea de chimioterapie, pe
care trebuie s le faci, c am îneles c sunt nite condiii ale existenei sale, c nu poi s te
alimentezi cu ce vrei, s faci ce vrei i dac nu respeci, atunci ce vrei s îi fac doctorul? Ce ine
de el a fcut.” (IDI Grup int VN 3)
Au fost prezente pe parcursul studiului, în schimb, i percepii fataliste. Aceste percepii se
atribuie fie experienelor negative ale persoanelor cu care au interacionat participantele pe
parcursul timpului, fie cunotinelor teoretice pe care participantele le dein despre boal, fie unei
percepii specifice asupra realitii legat de divinitate.
„Ce s… acum ce d dumnezeu. Poate s fie i o sut de doctori.” (FG. Deva)
Într-o alt form, ancorat mai puternic în realitatea palpabil, sunt cunotinele legate de
recidivitatea bolii, raportat la aceast afirmaie.
„dup maximum 18 ani el recidiveaz i tot sfâritul vine. […]Asta o tiu demult, de la o
doamn asistent care... Deci când a ajuns... Aa in eu minte de când eram mai tânr, c am auzit
chestia asta.” (IDI Grup int IS)
Un alt factor determinant în lupta cu cancerul este i starea general de sntate a persoanei la
momentul în care aceast boal se manifest.
„Asta depinde de fiecare. De organism. Cât e de rezistent tratamentului, în primul rând… i
depinde i de om.” (FG. Chiuieti)
Tratamentele existente împotriva cancerului au efectul negativ de slbire a organismului ceea
ce poate duce la apariia problemelor de alt natur afectând alte zone ale organismului.
„Posibil i asta. Sau e posibil s mori de altceva. Cu citostaticele, nu mori de cancer, dar dac
ai alt afeciune. Îi pot afecta… / Mori din cauza citostaticelor. / Foarte agresive.” (FG. Deva)
Cancerul, în general, este perceput ca fiind o boal care recidiveaz, aspect ce determin un
grad redus de încredere în ce privete supravieuirea în unele cazuri.
„Cancerul e o boal recidiv. i recidiveaz în 5 ani, în 10 ani, în 15. i e din pcate ca o
condamnare la moarte.” (FG. Timioara)
În cazul în care nu este descoperit la timp, mai exact, în fazele incipiente, cancerul la sân,
reprezint o condamnare la moarte în opinia majoritii participantelor la studiu.
35
„Cancerul de sân nu poate fi vindecat, doar se prelungete suferina.”
i în ce privete aceast afirmaie exist opinii diametral opuse. Existena în cercul de
cunotine de persoane care au supravieuit bolii, determin un dezacord. Lipsa unor astfel de
exemple, cât i existena cazurilor de persoane care au încetat din via, înclin balana în sens opus.
„Pi aia, Saveta, de câi ani… cred c i de 20 de ani e… / Sunt care s-au vindecat i cu
operaie, sau cu radioterapie, deci…” (FG. Chiuieti)
Depistat din vreme, cancerul mamar poate fi vindecat în opinia unor participante, cu toate c
este adus în discuie faptul c metodele de tratament sunt dificil de suportat, uneori slbind
organismul pacientelor foarte tare.
„Îi slbete organismul. Pur i simplu. Pe lâng faptul c îi face bine într-o parte, îi slbete
tot organismul. […] aa cum cred eu… au anse.” (FG. Deva)
Operaia, ca metod de tratament în ultim instan, trebuie realizat cu un grad înalt de
precizie, în opinia unei participante, lipsa acestei precizii aducând cu sine efecte nedorite.
„Ideea este s nu-i rmân celul pentru c recidiveaz. […]Nu am auzit de cancer malign i
s mori de btrânee. Recidiveaz. Deci vindecat complet, nu.” (FG. Timioara)
Efectele psihologice pe care le are boala asupra unei persoane sunt menionate ca negative
asupra vieii pacientelor creând în sine suferin.
„Fata de care am zis. Fata la prietena mea, c are copila mic. Dar i gândul c 20 dac
triete. […] E o apsare. Venic cu frica. Treci de via la 50.” (FG. Timioara)
O atitudine pozitiv i pro-activ în ce privete starea de sntate este considerat util în ce
privete aceast boal.
„Trebuie s fie o persoan optimist i într-adevr o simi, trebuie s faci ceva, s nu stai
nepstoare.” (FG. Timioara)
O atitudine pro-activ în ce privete starea de sntate ar împinge pe oricine la realizarea de
analize în mod periodic, ceea ce ar permite descoperirea în timp util a acestor afeciuni.
Descoperindu-le din timp, posibilitile de scpa de cancer sunt mai ridicate.
„Da, da... s îl descoperi din timp... i i muli îl descoper […] Dac mergi de dou ori pe an
la analize...” (FG. Brodina)
36
„Chiar dac este descoperit din timp cancerul de sân, o femeie obinuit nu are ce face pentru a reduce ansele de a muri din cauza lui.”
Ca factori pozitivi, în ce privete o femeie obinuit, sunt menionai nivelul de educaie i
informare, suportul din partea familiei i o atitudine pro-activ în ce privete sntatea, în general.
Ca factori negativi sunt menionate aspecte de natur financiar, respectiv veniturile i chiar
informarea care aduce cu sine un anume nivel de stres suplimentar.
O femeie