RAPORT DE BILANT - 2015 - Justportal.just.ro/46/Documents/RAPORT DE BILANT - 2015... · 2015 6...

04 martie 2016

RAPORT DE BILANT - 2015

CURTEA DE APEL PITESTI

1

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

C U P R I N S

CAPITOLUL I – STAREA INSTANŢEI IN ANUL 2015 ................................................. 7

I.1 – ACTIVITATEA INSTANŢEI ........................................................................................ 7

1.1 VOLUMUL TOTAL DE ACTIVITATE ......................................................................... 7

1.1.1. VOLUMUL DE ACTIVITATE LA NIVELUL CURŢII DE APEL PITEŞTI, PE

SECŢII/COMPLETE SPECIALIZATE ............................................................................... 9

1.1.2. VOLUMUL DE ACTIVITATE PE SECŢII ................................................................ 9

1.2. INCĂRCĂTURA PE JUDECĂTOR ........................................................................... 11

1.3.MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ............................................................. 11

1.4.ANALIZA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI DIN PERSPECTIVA INDICATORILOR DE EFICIENŢĂ

................................................................................................................................... 14

1.5. PROBLEME GENERALE DE MANAGEMENT AL INSTANŢEI .................................. 23

I.2.INFRASTRUCTURA ŞI CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ A INSTANŢEI ...................... 25

I.3.CALITATEA ACTULUI DE JUSTIŢIE .......................................................................... 28

I.3.1. PONDEREA HOTĂRÂRILOR ATACATE DIN TOTALUL HOTĂRÂRILOR PRONUNŢATE.

INDICELE DE DESFIINŢARE ........................................................................................ 28

I.3.2. DURATA DE SOLUŢIONARE A CAUZELOR (INCLUSIV PE MATERII) .................. 29

I.3.3. MECANISME DE UNIFICARE A PRACTICII JUDICIARE ...................................... 32

I.3.4. SOLUŢIILE PRONUNŢATE ÎN ANUL 2015 DE CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR

OMULUI ŞI CURTEA DE JUSTIŢIE A UNIUNII EUROPENE, MOTIVELE CARE AU

DETERMINAT ADOPTAREA ACESTORA ŞI IMPACTUL ACESTORA ASUPRA SISTEMULUI

JUDICIAR. ................................................................................................................... 35

I.3.5. PREGĂTIREA PROFESIONALE A JUDECĂTORILOR ŞI A PERSONALULUI AUXILIAR

................................................................................................................................... 39

CAPITOLUL II – PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE CU IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII

SISTEMULUI JUDICIAR ÎN ANUL 2015 ................................................................................ 44

CAPITOLUL III – INDEPENDENŢA ŞI RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR ............................ 52

III.1. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ A JUDECĂTORILOR ŞI A PERSONALULUI AUXILIAR52

III.2. RĂSPUNDEREA PENALĂ A JUDECĂTORILOR ŞI A PERSONALULUI AUXILIAR ...... 53

CAPITOLUL IV – ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPEAN ŞI

COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ ...................................................................................... 54

CAPITOLUL V. RAPORTURILE INSTANŢEI CU CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM

ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ ................................................................................................. 56

V.1. RAPORTURILE CU CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII ............................ 56

V.2. RAPORTURILE CU PARCHETUL ............................................................................. 56

V.3. RAPORTURILE CU BAROURILE DE AVOCAŢI, COLEGIILE CONSILIERILOR JURIDICI ŞI

CU EXPERŢII JUDICIARI ................................................................................................. 57

V.4. RAPORTURILE CU PUBLICUL ŞI CU MIJLOACELE DE COMUNICARE ÎN MASĂ, ÎN

VEDEREA GARANTĂRII TRANSPARENŢEI ACTIVITĂŢII JUDICIARE ............................... 57

V.5. RAPORTURILE CU JUSTIŢIABILII ........................................................................... 59

CAPITOLUL VI – CONCLUZII ............................................................................................ 61

A N E X E

2

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

RAPORT DE BILANT - 2015


Înfiinţată la data de 1 iulie 1993, Curtea de Apel Piteşti este organizată şi

funcţionează, ca şi celelalte instanţe judecătoreşti din ţară, potrivit dispoziţiilor

Legii nr.304 din 18 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare şi ale

noului Regulament de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti aprobat prin

Hotărârea nr.1375 din 17 decembrie 2015 a Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii; este unitate cu personalitate juridică, ordonator secundar de

credite.

La 1 noiembrie 2010 au început lucrările de reabilitare a sediului Curţii de Apel

Piteşti, clădire istorică de patrimoniu, construită între 1912 si 1914 după

planurile arhitecților Eracle Lăzărescu, profesor la Academia de Arhitectură din

București şi Arghir Culina, proiectantul hotelului bucureştean „Ambasador”.

Destinată inițial Tribunalului Argeş,

clădirea a fost gazdă a Palatului

Culturii, Bibliotecii Județene Argeș

și Casei municipale de cultură. Atrag

lesne atenția monumentalele scări

din marmură, cele șase coloane

masive, dintre care patru susțin

frontonul, și cele trei intrări cu uși

masive de stejar, amintind de stilul

eclectismului francez foarte la modă

la începutul secolului XX.

Aceste lucrări au fost realizate în

cadrul proiectului “Reforma

Sistemului Judiciar”, program finanţat printr-un împrumut acordat de Banca

Mondială, au durat 33 de luni şi au costat peste 13 milioane de lei.

Clădirea are o suprafaţă desfăşurată de 4.577 de metri pătraţi, trei săli de

judecată, 57 de birouri pentru judecători, grefieri şi personal auxiliar, patru

camere de arest.

Curtea de Apel Piteşti îşi are sediul în municipiul Piteşti şi coordonează

activitatea a trei tribunale: Tribunalul Argeş, Tribunalul Vâlcea şi Tribunalul

Specializat Argeş, care, cu excepţia celui specializat, fiecare coordonează

3

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

activitatea a cinci judecătorii: Judecătoriile Piteşti, Câmpulung, Curtea de Argeş,

Costeşti şi Topoloveni, aflate în circumscripţia teritorială a Tribunalului Argeş,

respectiv Judecătoriile Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani, Horezu, Brezoi şi Bălceşti,

aflate în circumscripţia teritorială a Tribunalului Vâlcea.

Activitatea proprie a Curţii de Apel Piteşti a fost structurată în anul 2015 pe

3 secţii: secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie (denumită în

continuare secţia penală); secţia I civilă; secţia a II-a civilă, de contencios

administrativ şi fiscal (denumită în continuare secţia a II-a civilă).

La rândul lor, Tribunalele Argeş şi Vâlcea sunt structurate tot pe secţii: penală,

civilă, litigii de muncă şi asigurări sociale în cazul primului şi penală, civilă I şi

civilă II, de contencios administrativ şi fiscal în cazul secundului. Tribunalul

Specializat Argeş, dată fiind specificitatea sa, nu este structurat pe secţii. O atare

structurare, însă, există la nivelul Judecătoriilor Piteşti şi Râmnicu Vâlcea, unde

activitatea de judecată se desfăşoară în cadrul a două secţii: penală şi civilă.

Atât la nivelul Curţii de Apel Piteşti, cât şi al celorlalte instanţe din

circumscripţia sa, funcţionează complete specializate pe materii specifice,

activitatea acestora fiind circumscrisă activităţii secţiilor în cadrul cărora

funcţionează.

La toate instanţele sunt organizate şi funcţionează compartimente auxiliare:

registratură, grefă, arhivă, birou de informare şi relaţii publice, compartiment de

documentare şi birou de informatică juridică.

Pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii financiare şi de gestiune precum şi

pentru coordonarea activităţii de administrare a sediilor instanţelor, la nivelul

Curţii de Apel Piteşti, al Tribunalelor Argeş şi Vâlcea funcţionează

departamentul economico-financiar şi administrativ.

In anul 2015, conducerea executivă a Curţii de Apel Piteşti a fost realizată de

judecător dr.Gheorghe Diaconu – preşedinte, până la data de 7.09.2015 şi

judecător Marius Gabriel Săndulescu – vicepreşedinte.

Alături de preşedinte şi vicepreşedinte, conducerea executivă a Curţii de Apel

Piteşti a fost realizată şi de preşedinţii secţiilor penale, civilă I şi civilă II,

judecătorii Marius Andreescu (în perioada 10.02.2015 – 31.12.2015), Daniel

Radu şi Ion Rebeca.

Incepând cu data de 1 ianuarie 2016, domnul judecător Marius Gabriel

Săndulescu a fost numit în funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Piteşti.

4

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

Exercitându-şi prerogativele prevăzute în Regulamentul de Ordine Interioară,

preşedintele Curţii de Apel Piteşti, şi mai apoi, vicepreşedintele, care a preluat şi

atribuţiile specifice funcţiei de preşedinte, cu aprobarea colegiului de conducere,

a desemnat judecătorii care au îndeplinit, potrivit legii, şi alte atribuţii decât cele

de judecată. Astfel, prin ordin de serviciu au fost desemnaţi judecătorii cu

atribuţii de îndrumare şi control a activităţii compartimentelor executări penale,

arhivă, registratură, formare profesională continuă la nivel descentralizat; tot

astfel, au fost desemnaţi judecătorii cu atribuţii privind analiza practicii

instanţelor de control judiciar, implementarea măsurilor de protecţie a

informaţiilor clasificate, monitorizarea aplicării legislaţiei privind protecţia

datelor cu caracter personal, etc.

Conducerea Curţii de Apel Piteşti a fost realizată prin sistemul managementului

participativ: adunarea generală a judecătorilor şi colegiul de conducere, şi

individual: preşedinte, vicepreşedinte, preşedinţi de secţii, prim grefier, grefieri

şefi de secţie.

In anul 2015, adunarea generală a judecătorilor instanţei şi-a desfăşurat

activitatea potrivit dispoziţiilor din Regulamentul de ordine interioară al

instanţelor judecătoreşti.

Adunarea generală a judecătorilor a fost convocată de preşedintele instanţei în

conformitate cu prevederile legale şi regulamentare. În situaţia în care

preşedintele instanţei s-a aflat în imposibilitatea exercitării atribuţiilor funcţiei,

adunarea generală a judecătorilor a fost convocată de vicepreşedintele instanţei.

În anul 2015, la Curtea de Apel Piteşti au avut loc cinci întruniri şi, printre

aspectele avute în vedere pe parcursul dezbaterilor, s-au numărat:

- dezbaterea activităţii anuale a instanţei;

- alegerea, în temeiul dispoziţiilor din Regulamentul de ordine interioară al

instanţelor judecătoreşti a membrilor colegiului de conducere;

- analiza indicatorilor de eficienţă;

- analizarea propunerilor de modificare şi completare a Legii nr.303/2004

privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, menţionate în

considerente, precum şi propunerea de modificare a art.41 alin.(2) din Legea

nr.304/2004 privind organizarea judiciară, republicată.

- aspecte care ţin de buna organizare şi funcţionare a instanţei.

Colegiul de conducere al Curţii de Apel Piteşti – organism colegial şi

deliberativ, a avut în cursul anului 2015 o vizibilitate sporită, practic hotărând în

toate problemele generale de conducere ale instanţei.

5

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

Funcţionarea colegiului de conducere a avut loc în condiţiile Legii nr.304/2004

şi a Regulamentului de Ordine Interioară, cu majoritatea celor prezenţi,

hotărârile fiind adoptate prin vot deschis cu majoritatea celor prezenţi, pe baza

dezbaterilor şi argumentelor prezentate.

La şedinţele de colegiu au fost invitaţi preşedinţii de secţii (în situaţia în care nu

erau membrii aleşi) şi când s-a apreciat necesar au fost invitaţi să participe

judecători din cadrul instanţei sau managerul economic.

Toate dezbaterile, discuţiile şi punctele de vedere exprimate în şedinţele de

colegiu sunt consemnate în procesul verbal întocmit cu ocazia fiecărei şedinţe,

care se păstrează în mape speciale.

În ceea ce priveşte procedura de convocare a şedinţelor, aceasta s-a realizat, ori

de câte ori a fost nevoie, de către preşedintele instanţei, ordinea de zi fiind

înmânată fiecărui membru al colegiului de conducere cu cel puţin 24 de ore

înaintea şedinţei, anexându-se materialele relevante pentru ordinea de zi care a

urmează a fi dezbătută. De asemenea, ordinea de zi este afişată atât în reţeaua

intranet, cât şi la avizierul instanţei, pentru a fi adusă la cunoştinţa întregului

personal.

În situaţia în care preşedintele instanţei s-a aflat în imposibilitatea exercitării

atribuţiilor funcţiei, colegiul de conducere a fost convocat de vicepreşedintele

instanţei sau de o parte a membrilor colegiului de conducere.

Colegiul de conducere al curţii de apel a dezbătut probleme generale de

conducere a instanţei, adoptând hotărâri menite să asigure buna organizare şi

funcţionare a acesteia.

În anul 2015, colegiul de conducere a fost convocat de 22 ori, emiţând tot atâtea

hotărâri.Au fost dezbătute o serie de probleme, cum ar fi:

- aprobarea planificărilor (componenţa completelor, stabilirea şedinţelor de

judecată, liste de permanenţă, măsuri preventive etc.) întocmite de preşedinţii de

secţii şi a ordinelor de serviciu emise de preşedintele instanţei;

- s-a emis aviz consultativ în vederea numirii în funcţia de preşedinte al Secţiei

penale şi pentru cauze cu minori şi de familie, a Secţiei I civilă;

- avizarea Chestionarului privind centralizarea datelor necesare redactării

raportului privind starea justiţiei aferent anului 2014, transmis la Consiliul

Superior al Magistraturii, atât în format electronic, cât şi pe suport de hârtie;

- stabilirea condiţiilor privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru

promovarea în funcţii de execuţie, de promovarea în grade şi trepte profesionale

superioare, de ocuparea a funcţiilor de conducere a personalului auxiliar

vacante;

6

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

- dezbaterea problemelor privind echilibrarea volumului de activitate, raportat la

numărul redus de judecători de la Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de

familie;

- repartizarea judecătorilor pe secţii ca urmare a promovării în funcţii de

execuţie, având în vedere principiul specializării, precum şi volumul de

activitate;

- s-au luat în discuţie aspecte privind organizarea activităţii instanţei în perioada

vacanţei judecătoreşti;

- avizarea opţiunilor exprimate de judecătorii din cadrul curţii de apel privind

participarea la acţiunile de formare continuă organizate de Institutul Naţional al

Magistraturii.

Tot în colegiul de conducere s-au discutat problemele financiare sau economico-

administrative, cum ar fi aprobarea proiectului de buget al Curţii de Apel Piteşti

pentru anul 2016.

Dezbaterile membrilor colegiului de conducere sunt consemnate în procese

verbale de secretarul colegiului, iar Hotărârile colegiului de conducere se aduc la

cunoştinţă celor interesaţi, prin afişare prin intranet şi se păstrează în mape

speciale de către secretarul colegiului.

7

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

Capitolul I – STAREA INSTANŢEI IN ANUL 2015

I.1 – Activitatea instanţei

1.1 Volumul total de activitate

In anul judiciar 2015, ca şi în anii anteriori, au avut loc fluctuaţii ale volumului

general de activitate, atât la Curtea de Apel Piteşti, cât şi la instanţele din

circumscripţia sa.

In anul 2015, pe rolul Curţii de Apel Piteşti şi al instanţelor arondate s-au aflat

143.017 cauze (87.083 cauze nou intrate, plus 55.934 stoc dosare nesoluţionate

la finele anului 2014), comparativ cu anul 2014, când au fost înregistrate

160.513 cauze (106.829 cauze nou intrate, plus 53.684 stoc dosare nesoluţionate

la finele anului 2013).

Se constată o scădere a volumului de activitate în anul 2015, respectiv cu 17.496

cauze (10,9%), concomitent cu o scădere a cauzelor nou intrate, cu 19.746 cauze

(18,48%) – Anexa nr.1.

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

VOLUM DE ACTIVITATE

Total volum 2015 Total volum 2014

8

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

In cursul anului 2015, Curtea de Apel Piteşti şi instanţele din raza sa de

activitate au soluţionat 101.504 cauze, cu 14,28% mai puţine decât în anul 2014,

când au fost soluţionate 118.411 dosare.

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

Total intrari

2014

Total intrări

2015

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

Total solutionate 2014

Total soluţionate 2015

9

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

La finele anului 2015, la Curtea de Apel Piteşti şi instanţele din circumscripţia

sa de activitate, exista un stoc de 41.513 dosare, mai mic cu 1040 dosare, decât

stocul de dosare de la sfârşitul anului 2014.

1.1.1. Volumul de activitate la nivelul Curţii de Apel Piteşti , pe

secţii/complete specializate

In anul 2015, pe rolul Curţii de Apel Piteşti s-au aflat în total 10.450 cauze, din

care 7563 cauze nou intrate, la care s-a adăugat un stoc de 2887 cauze

nesoluţionate la 31.12.2014.

Faţă de anul 2014, volumul de activitate a fost mai mic cu 20%.

O scădere substanţială a fost înregistrată în ceea ce priveşte stocul de dosare la

1.01.2015 – 2887 dosare, faţă de 4782 la 1.01.2014, cu 40%.

Şi în ceea ce priveşte dosarele nou intrate s-a înregistrat scădere cu 8,5%,

respectiv de la 8268 dosare în 2014, la 7563 dosare în 2015.

1.1.2. Volumul de activitate pe secţii

In anul 2015, volumul de dosare la cele trei secţii ale Curţii de Apel Piteşti se

prezintă astfel :

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

Stoc la

31.12.2014

Stoc la

31.12.2015

10

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

- 2996 cauze nou intrate la secţia a II-a civilă (294 primă instanţă, 797 apel şi

1905 recurs), la care s-a adăugat un stoc de 1320 cauze existent la 1 ianuarie

2015. In total, pe rolul acestei secţii s-au aflat 4316 cauze;

- 2854 cauze nou intrate la secţia I civilă (181 primă instanţă, 2343 apel şi 330

recurs), la care s-a adăugat un stoc de 1062 cauze existent la 1 ianuarie 2015.

In total pe rolul acestei secţii s-au aflat 3916 cauze;

-1713 cauze nou intrate la secţia penală (272 primă instanţă, 1049 apel şi 392

contestaţii NCPP), la care s-a adăugat un stoc existent la 1 ianuarie 2015 de 505

dosare, în total 2218 cauze.

SECTIA Dosare nou intrate in

anul 2015

Complexitate

cumulata

Secţia I civilă 2854 32937

Secţia a II-a civilă 2996 32943

Secţia Penală 1713 28278

TOTAL 7563 94158

În anul 2015, comparativ cu anul 2014, volumul cauzelor nou intrate a scăzut :

- 4 % - la secţia I civilă

- 19 % - la secţia a II –a civila

+ 6 % - la secţia penala

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

Sectia I Sectia II Sectia penala


Cauze pe rol

(stoc+intrate) 2015

Cauze pe rol

(stoc+intrate) 2014

11

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

Singura secţie unde s-a înregistrat o creştere a volumului de activitate a fost

secţia penală.

1.2. Incărcătura pe judecător

Intrarea în vigoare a Noilor Coduri, a impus instituirea unor norme procedurale

cu efecte imediate care vizează, în principal, simplificarea procedurilor

judiciare, pentru a facilita soluţionarea cu celeritate a proceselor, cu impact

direct şi asupra executării hotărârilor.

Având în vedere volumul mare de activitate de la Secţia a II-a, pe măsură ce

s-au vacantat posturi de judecător, acestea au fost redistribuite către această

secţie, în vederea echilibrării volumului de muncă pe judecător în cadrul fiecărei

secţii în raport şi de specificitatea pe care o prezintă fiecare.

Încărcătura medie pe judecător, în raport de numărul dosarelor nou intrate,

precum şi stocul existent la 1 ianuarie 2015, a fost de 735 dosare/ judecător

efectiv , prin aplicarea formulei de calcul : dosar fond*1 judecător + dosar

apel*2 judecători + dosar recurs*3 judecători) / nr.judecători efectiv în activitate

în anul 2015.

De menţionat :

- la secţia a II-a civilă, au funcţionat, în medie, 13 judecători;

- la secţia I civilă, au funcţionat, în medie, 11 judecători

- la secţia penală, au funcţionat, în medie, 7 judecători .

O situaţie aparte s-a înregistrat la nivelul Secţiei penale, care, în a doua jumătate

a anului 2015, şi-a desfăşurat activitatea cu numai 6 judecători.

1.3.Managementul resurselor umane

Conform statului de funcţii, la începutul anului 2015, Curţii de Apel Piteşti şi

instanţelor din circumscripţie îi erau alocate 722 posturi din care 228 posturi de

judecător şi 494 posturi de asistent judiciar, personal auxiliar de specialitate,

funcţionari publici şi personal contractual.

In anul 2015 au fost redimensionate schemele de personal, prin redistribuirea

posturilor de judecător :

12

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

-prin OMJ nr.1672/C/21.05.2015 – au fost transferate : 1 post de judecător de la

Judecătoria Curtea de Argeş, la Judecătoria Iaşi, 1 post de judecător de la

Judecătoria Drăgăşani, la Judecătoria Medgidia, 1 post de judecător de la

Judecătoria Horezu, la Judecătoria Brăila;

-prin OMJ nr.1695/C/26.05.2015 – a fost transferat 1 post de judecător de la

Tribunalul Specializat Argeş, la Tribunalul Ilfov;


Judecătoria Brezoi, la Judecătoria Buzău;

-prin OMJ nr.3029/C/23.09.2015 – au fost transferate 1 post de judecător de la

Judecătoria Câmpulung, la Judecătoria Sector 4 Bucureşti şi 1 post de judecător

de la Judecătoria Drăgăşani, la Judecătoria Sector 1 Bucureşti;

-prin OMJ nr.3831/C/13.11.2015 – a fost suplimentată schema de personal a

Curţii de Apel Piteşti cu 1 post de judecător;


Judecătoria Huşi, la Judecătoria Piteşti.

La 31 decembrie 2015, la nivelul Curţii de Apel Piteşti şi instanţelor din

circumscripţia sa de activitate, schemele de personal totalizau un număr de 223

posturi de judecător.

Şi în ceea ce priveşte schemele de personal auxiliar, în anul 2015, acestea au fost

redimensionate, în funcţie de volumul de activitate, complexitate şi raportul

grefier/judecător :

-prin OMJ nr.3968/C/17.11.2015 a fost suplimentat statul de funcţii al

Tribunalului Argeş, Judecătoriei Piteşti şi Judecătoriei Rm.Vâlcea cu câte un

post de grefier cu studii superioare juridice pentru repartizarea absolvenţilor

SNG promoţia 2015;

-au fost efectuate transformări de posturi în funcţie de solicitările şi nevoile

instanţelor din circumscripţie;

-au fost redistribuite posturi de grefier între instanţele din circumscripţie.

La 31 decembrie 2015, schemele de personal auxiliar, conex, contractual şi

funcţionari publici, la Curtea de Apel Piteşti şi instanţele din raza sa de

activitate, erau prevăzute cu un număr de 497 posturi.

In prezent, personalul actual al Curţii de Apel Piteşti, totalizează 115 posturi, iar

ca structură de personal cuprinde 37 posturi de judecător, din care un post de

preşedinte, un post de vicepreşedinte şi trei posturi de preşedinte de secţie.

La data de 31 decembrie 2015, din cele 37 de posturi de judecător, 3 posturi

sunt vacante, 2 judecători sunt detaşaţi la CSM pe o perioadă de 3 ani (Voicu

Corina şi Coculescu Ana Maria), 1 judecător este detaşat la INM pentru o

perioadă de 3 ani (Ungureanu Elena Diana).

13

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

În ceea ce priveşte numărul de judecători care au funcţionat efectiv în cursul

anului 2015, menţionăm că s-au înregistrat fluctuaţii de personal, după cum

urmează :

a/ la secţia penală :

-domnul judecător Diaconu Dumitru s-a pensionat, începând cu data de

5 ianuarie 2015;

-domnul judecător Scarlat Comănescu Ionuţ a fost transferat la Curtea de Piteşti,

începând cu data de 15 februarie 2015;

-domnul judecător Diaconu Gheorghe s-a pensionat, începând cu data de

7 septembrie 2015.

b/ la secţia II civilă :

- doamna judecător Anton Carmen Nicoleta a fost transferată la Curtea de Apel

Piteşti la data de 15 februarie 2015;

- doamna judecător Fundătureanu Adina a promovat la Curtea de Apel Piteşti la

data de 1 iunie 2015;

- doamna judecător Vîlvoi Denisa a promovat la Curtea de Apel Piteşti la data

de 1 iunie 2015;

-doamna judecător Duţescu Constantina s-a pensionat, începând cu data de

1 octombrie 2015;

-domnul judecător Văduva Dumitru a fost transferat la Curtea de Piteşti,

începând cu data de 1 noiembrie 2015.

Statul de funcţii al Curţii de Apel Piteşti mai cuprinde : - 78 posturi grefieri,

personal conex, funcţionari publici şi personal contractual, din care: - grefier =

46 ( 42 cu studii superioare juridice); - specialist IT = 4 ( cu studii superioare de

specialitate); - grefier statistician = 1 (cu studii superioare economice şi

juridice); - grefier documentarist = 1 (cu studii superioare juridice); - grefier

arhivar = 4 ; - agent procedural = 2; - şofer = 3; - aprod = 3; - funcţionari publici

= 9, din care 2 posturi vacante; - personal contractual = 5 .

Prezentarea structurii personalului demonstrează că, în general, aceasta este

adaptată strict funcţional cerinţelor esenţiale în materie, impunându-se însă a

suferi în timp corecţii, determinate de volumul de activitate în cadrul fiecărei

secţii în parte, intrarea în vigoare a noilor coduri, evoluţia fenomenului judiciar,

informatizarea şi dotările tehnice, volumul de investiţii şi reparaţii capitale, etc.

Fluctuaţiile de personal înregistrate în special în rândul judecătorilor, dar în

egală măsură şi al personalului auxiliar de specialitate, îndeosebi vacantarea

unor posturi de judecător din statul de funcţii al curţii de apel şi al unora din

instanţele din raza sa de competenţă, s-au resimţit semnificativ, o dovadă în

acest sens constituind-o încărcătura pe judecător .

14

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

1.4.Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de

eficienţă

Prin Hotărârea nr.1305/9.12.2014, Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit

că, pentru a evalua eficienţa şi performanţa instanţelor, este nevoie de un set de

indicatori în baza cărora să se poată face o examinare a activităţii instanţelor.

Au fost aprobate, definiţiile indicatorilor, precum şi gradele de eficienţă propuse

pentru fiecare dintre aceştia, astfel :

-Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în

raport de dosarele nou intrate

Grade de eficienta :

- foarte eficient – peste 105%

- eficient – 100% - 105%

- satisfacator – 90% - 100%

- ineficient – sub 90%

-Stocul de dosare (mai vechi de 1 an, pentru curţile de apel/ 1 an şi 6 luni

pentru tribunale şi judecătorii)

Grade de eficienta :

- foarte eficient – sub 5%

- eficient – 5% - 10%


- ineficient – peste 15%

-Ponderea dosarelor închise într-un an

Grade de eficienta

- foarte eficient – peste 80%

- eficient – 70% - 80%


- ineficient – sub 65%

-Durata medie de soluţionare, pe materii sau pe obiecte la nivelul fiecărei

instanţe şi la nivel naţional (numai pentru stadiul procesual fond şi mai

puţin pentru curţile de apel)

Grade de eficienta non penal/penal

- foarte eficient – sub 11 luni vechime (non penal)/sub 5 luni vechime (penal)

15

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

- eficient – intre 11 luni – 1 an vechime (non penal) /5 luni – 6 luni vechime

(penal)

- satisfacator – intre 1 an – 1 an si 6 luni vechime (non penal)/ 6 luni – 1 an

vechime (penal)

- ineficient – peste 1 an si 6 luni vechime (non penal) / 1 an vechime (penal)

-Redactări peste termenul legal

Gradele de eficienţă pentru acest indicator au fost modificate prin Hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr.149/19.03.2015, astfel :

Grade de eficienta

- foarte eficient – sub 10%

- eficient – intre 10 % - 15%

- satisfacator – intre 15% - 25%

- ineficient – peste 25%

In raport de dispoziţiile Hotărârii nr.1305/9.12.2014 a Consiliului Superior al

Magistraturii, Curtea de Apel Piteşti şi instanţele din circumscripţia sa de

activitate au înregistrat următorii indicatori de eficienţă :

1) Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculata exclusiv in raport de dosarele nou intrate – Anexa nr.2 Nr.

crt.

Instanta Nr. dosare

solutionate

Nr. dosare

nou intrate

Valoare

indicator

Indicator eficienta

potrivit HCSM

nr.1305/9.12.2014

1 Curtea de Apel Pitesti 2015 7927 7563 104,81% eficient

2014 10157 8268 122,85% foarte eficient

2 Tribunalul Arges 2015 13629 11624 117,25% foarte eficient

2014 13327 11517 115,72% foarte eficient

3 Tribunalul Specializat

Arges

2015 1865 1346 138,56% foarte eficient

2014 1877 1592 117,90% foarte eficient

4 Judecatoria Pitesti 2015 23209 22129 104,88% eficient

2014 34281 31392 109,20% foarte eficient

5 Judecatoria Campulung 2015 4687 4799 97,67% satisfăcător

2014 4861 4843 100,37% eficient

6 Judecatoria Curtea de

Arges

2015 3193 2953 108,13% foarte eficient

2014 3668 3904 93,95% satisfacator

7 Judecatoria Costesti 2015 2748 2711 101,36% eficient

2014 3985 4013 99,30% satisfacator

8 Judecatoria Topoloveni 2015 2950 2873 102,68% eficient

2014 2780 2826 98,37% satisfacator

9 Tribunalul Valcea 2015 10899 9166 118,91% foarte eficient

2014 13570 10804 125,60% foarte eficient

10 Judecatoria Rm. Valcea 2015 17222 12439 138,45% foarte eficient

2014 15462 15100 102,40% eficient

16

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

11 Judecatoria Dragasani 2015 5751 3303 174,11% foarte eficient

2014 4501 4193 107,35% foarte eficient

12 Judecatoria Horezu 2015 2801 2578 108,65% foarte eficient

2014 2398 2575 93,13% satisfacator

13 Judecatoria Brezoi 2015 2801 1983 141,25% foarte eficient

2014 5270 2633 200,15% foarte eficient

14 Judecatoria Balcesti 2015 1822 1616 112,75% foarte eficient

2014 2274 2496 91,11% satisfacator

TOTAL 2015 101504 87083 116,56% foarte eficient

2014 118411 106156 111,54% foarte eficient

Judecătoria Câmpulung a înregistrat în 2015 o scădere a ratei de soluţionare

cu 2,7% faţă de 2014, scădere ce a generat şi modificarea gradului de eficienţă

din EFICIENT în SATISFACATOR. Analizând datele din perspectiva

volumului de activitate se poate constata că Judecătoria Câmpulung a înregistrat

o scădere cu 5,4% a ratei de soluţionare a stocului iniţial şi cu 0,8% a ratei de

soluţionare a dosarelor intrate, generând astfel o creştere a stocului la finalul

anului 2015, cu 109 dosare.

Judecătoria Costeşti a înregistrat în 2015 o creştere a ratei de soluţionare cu

2,06%, faţă de 2014, creştere ce a generat şi modificarea gradului de eficienţă

din SATISFACATOR în EFICIENT. Creşterea înregistrată trebuie consolidată

în perioada următoare printr-o îmbunătăţire a ratei de soluţionare a stocului care

a înregistrat în 2015 valoarea de 63,9% pe fondul prăbuşirii numărului de dosare

intrate.

Judecătoria Curtea de Argeş a înregistrat în 2015 o creştere a ratei de

soluţionare cu 14,18% faţă de 2014. Structura dosarelor soluţionate din total

volum de activitate arată faptul că rata de soluţionare a crescut urmare a

îmbunătăţirii ratei de soluţionare a stocului pe fondul diminuării numărului de

dosare intrate.

La Judecătoria Piteşti se poate observa o scădere a ratei de soluţionare în 2015

faţă de 2014, cu 4,32%, scădere ce a generat şi modificarea gradului de eficienţă

din FOARTE EFICIENT în EFICIENT. Observând informaţiile din structura

volumului de activitate al Judecătoriei Piteşti, se poate constata o scădere

semnificativă a numărului de dosare intrate şi în acelaşi timp o scădere cu 11,5%

a ratei de soluţionare raportată la stocul iniţial. Dacă indicele de atacabilitate a

stocului nu va înregistra modificări în prima parte a anului 2016 tendinţa de

scădere a ratei de soluţionare va continua.

Judecătoria Topoloveni a înregistrat în 2015 o creştere a ratei de soluţionare cu

4,31%, faţă de 2014, creştere ce a generat şi modificarea gradului de eficienţă

din SATISFACATOR în EFICIENT.

17

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

2) Stocul de dosare – Anexa nr.3

Nr.

crt.

Instanta Nr. dosare in

stoc la 31.12.

Din care,

mai vechi

de 1 an

Valoare

indicator

Indicator eficienta

potrivit HCSM

nr.1305/9.12.2014

1 Curtea de Apel

Pitesti

2015 2523 13 0,52% foarte eficient


2 Tribunalul Arges 2015 5284 559 10,58% satisfacator

2014 7289 1263 17,33% ineficient

3 Tribunalul

Specializat Arges

2015 1471 572 38,89% ineficient

2014 1990 789 39,65% ineficient

4 Judecatoria Pitesti 2015 12220 1345 11,01% satisfacator

2014 13300 1548 11,64% satisfacator

5 Judecatoria

Campulung

2015 1712 168 9,81% eficient

2014 1600 161 10,06% satisfacator

6 Judecatoria Curtea

de Arges

2015 1370 92 6,72% eficient

2014 1610 258 16,02% ineficient

7 Judecatoria

Costesti


2014 1205 92 7,63% eficient

8 Judecatoria

Topoloveni

2015 1001 64 6,39% eficient

2014 1078 96 8,91% eficient


2014 6727 433 6,44% eficient

10 Judecatoria Rm.

Valcea


2014 9597 1546 16,11% ineficient

11 Judecatoria

Dragasani


2014 3882 670 17,26% ineficient

12 Judecatoria Horezu 2015 1778 190 10,69% satisfacator

2014 2001 344 17,19% ineficient

13 Judecatoria Brezoi 2015 1039 34 3,27% foarte eficient

2014 1857 304 16,37% ineficient

14 Judecatoria

Balcesti



TOTAL 2015 41511 3461 8,34 % eficient

2014 55934 7653 13,68% satisfacator

Valorile calculate ale indicatorului E02 la nivelul instanţelor arondate

Tribunalului Argeş indică o diminuare a ponderii dosarelor în stoc mai vechi de

1,5 ani în 2015, comparativ cu 2014. Şi în ceea ce priveşte gradul de eficienţă au

fost înregistrate progrese de majoritatea instanţelor arondate. Excepţie de la

tendinţa generală face Judecătoria Piteşti care rămâne în 2015 la gradul

SATISFACATOR, ceea ce impune intrarea în perioada de monitorizare lunară.

18

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

Judecătoria Horezu a înregistrat în 2015 o uşoară descreştere a stocului de

dosare, aspect ce a generat şi modificarea gradului de eficienţă din

INEFICIENT în SATISFACATOR

3) Ponderea dosarelor inchise intr-un an – Anexa nr.4 Nr.

crt.

Instanta Nr. dosare

solutionate

Din care

intr-un an

Valoare

indicator

Indicator eficienta

potrivit HCSM

nr.1305/9.12.2014

1 Curtea de Apel Pitesti 2015 7927 7472 94,26% foarte eficient

2014 10157 9738 95,87% foarte eficient

2 Tribunalul Arges 2015 13629 11462 84,10% foarte eficient

2014 13327 10929 82,01% foarte eficient


Arges 2015

1865 1042 55,87% ineficient

2014 1877 1301 69,31% satisfacator

4 Judecatoria Pitesti 2015 23209 18640 80,31% foarte eficient

2014 34281 29077 84,82% foarte eficient

5 Judecatoria Campulung 2015 4687 4452 94,99% foarte eficient

2014 4861 4304 88,54% foarte eficient


Arges 2015

3193 2616 81,93% foarte eficient

2014 3668 3407 92,88% foarte eficient

7 Judecatoria Costesti 2015 2748 2395 87,15% foarte eficient

2014 3985 3683 92,42% foarte eficient

8 Judecatoria Topoloveni 2015 2950 2600 88,14% foarte eficient

2014 2780 2575 92,63% foarte eficient


2014 13570 10302 75,92% eficient

10 Judecatoria Rm. Valcea 2015 17222 13826 80,28% foarte eficient

2014 15462 10712 69,28% satisfacator

11 Judecatoria Dragasani 2015 5751 3685 64,08% ineficient

2014 4501 2602 57,81% ineficient

12 Judecatoria Horezu 2015 2801 2122 75,76% eficient

2014 2398 1906 79,48% eficient

13 Judecatoria Brezoi 2015 2801 2030 72,47% eficient

2014 5270 2428 46,07% ineficient

14 Judecatoria Balcesti 2015 1822 1686 92,54% foarte eficient

2014 2274 2086 91,73% foarte eficient

Valorile calculate ale indicatorului indică o tendinţă generală de scădere în anul

2015 faţă de anul 2014. Excepţie de la tendiţa generală face Judecătoria

Câmpulung care a înregistrat o creştere de 6,45%.

Totodată trebuie remarcat că la Judecătoria Câmpulung, pe fondul reducerii

numărului de dosare soluţionate în 2015 faţă de 2014, se înregistrează o creştere

netă a numărului de dosare soluţionate în mai puţin de un an, de 148 dosare.

Valorile calculate pentru indicatorul E03 de la Judecătoria Piteşti şi Curtea de

Argeş indică o tendinţă de schimbare a gradului de eficienţă din FOARTE

EFICIENT în EFICIENT. Se poate observa că Judecătoria Piteşti se

19

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

poziţionează la 0,31% faţă de pragul maxim al gradului EFICIENT, iar

Judecătoria Curtea de Argeş la 1,93% faţă de acelaşi prag.

Judecătoria Drăgăşani se încadrează, în continuare, la gradul INEFICIENT, ca

şi în anul 2014, în timp ce Tribunalul Specializat Argeş a scăzut de la

SATISFĂCĂTOR, în 2014, la INEFICIENT, în 2015.

Ambele instanţe au intrat în sistem de monitorizare a activităţii. 4) Durata medie de solutionare – Anexa nr.5 Acest indicator nu vizeaza curtile de apel pentru ca acestea au o competenta redusa in ceea ce priveste solutionarea in fond.

Nr.

crt.

Instanta Dosare

solutionate

Indicator eficienta

potrivit HCSM

nr.1305/9.12.2014

– dosare penale

Indicator eficienta

potrivit HCSM

nr.1305/9.12.2014-

dosare non penale

Indicator

eficienta

potrivit

HCSM

nr.1305/9.12.2

014- dosare

solutionate

1 Tribunalul

Arges 2015

7711 9,29-satisfacator 9,01-foarte eficient eficient

2014 8152

2,59-foarte

eficient

10,87-foarte

eficient

foarte eficient

2 Tribunalul

Specializat

Arges

2015

1805 0 16,69 - satisfacator satisfacator

2014 1828 0

10,87-foarte

eficient

foarte eficient

3 Judecatoria

Pitesti 2015

23141 4,95 –foarte

eficient 8,37-foarte eficient

foarte eficient

2014 34211

4,32-foarte


foarte eficient

4 Judecatoria

Campulung 2015

4680 4,36-foarte


foarte eficient

2014 4845 6,36-satisfacator 5,15-foarte eficient eficient

5 Judecatoria

Curtea de

Arges

2015

3175 8,04-satisfacator 7,91 – foarte

eficient

eficient

2014 3659

4,58-foarte


foarte eficient

6 Judecatoria

Costesti 2015

2740 6,19 - satisfacator 6,19 – foarte

eficient

eficient

2014 3976

3,91-foarte


foarte eficient

7 Judecatoria

Topoloveni 2015

2948 4,72-foarte


foarte eficient

2014 2774

2,51-foarte


foarte eficient

8 Tribunalul

Valcea 2015

5732 2,33 – foarte

eficient

10,69 – foarte

eficient

foarte eficient

2014 7719

2,87-foarte


foarte eficient

20

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

9 Judecatoria

Rm. Valcea 2015

17143 8,26-satisfacator 7,82 –foarte

eficient

eficient

2014 15407 8,24-satisfacator 11,2-eficient satisfacator

10 Judecatoria

Dragasani 2015

5705 12,83-ineficient 11,71-eficient satisfacator

2014 4469 15,02-ineficient 14,59-satisfacator ineficient

11 Judecatoria

Horezu 2015

2771 12,53-ineficient 9,36-foarte eficient satisfacator

2014 2367 8,37-satisfacator 7,6- foarte eficient eficient

12 Judecatoria

Brezoi 2015

2789 7,71-satisfacator 12,78-satisfacator satisfacator

2014 5260 7,38-satisfacator 15,55-satisfacator satisfacator

13 Judecatoria

Balcesti 2015

1816 3,35-foarte


foarte eficient

2014 2262 5,89 - eficient 3,64-foarte eficient foarte eficient

Tribunalul Argeş a înregistat o scădere a gradului de eficienţă de la FOARTE

EFICIENT la SATISFĂCĂTOR în materie penală, situaţie generată de

închideri de dosare care erau soluţionate de multă vreme, dar care nu erau

evidenţiate în ECRIS (închise) conform manualului de statistică aprobat de

CSM.

Aceeaşi cauză de scădere a gradului de eficienţă o întâlnim şi la Tribunalul

Specializat Argeş.

Judecătoria Câmpulung înregistrează o creştere a gradului de eficienţă de la

EFICIENT la FOARTE EFICIENT urmare a scăderii duratei de soluţionare

atât în materie penală cât şi în materie non-penală. Judecătoriile Costeşti şi

Curtea de Argeş au înregistrat în 2015 faţă de 2014 scăderi la gradul de eficienţă

de la FOARTE EFICIENT la EFICIENT, pe fondul creşterii duratei de

soluţionare în special în materie penală.

Judecătoriile Drăgăşani, Horezu şi Brezoi au înregistrat grad de eficienţă

SATISFĂCĂTOR la acest indicator, intrând în sistem de monitorizare a

activităţii. 5) Redactarile peste termenul legal – Anexa nr.6 Nr.

crt.

Instanta Nr. dosare

solutionate

prin

hotarare

Din care

neredactate

in termen

Valoare

indicator

Indicator eficienta

potrivit HCSM

nr.1305/9.12.2014,

modificata prin

HCSM

nr.149/19.03.2015

1 Curtea de Apel Pitesti 2015 7191 621 8,64% foarte eficient


2 Tribunalul Arges 2015 11446 1844 16,11% satisfacator

2014 12321 2880 23,37% satisfacator


Arges 2015

1332 582 43,69% ineficient

2014 1697 549 32,35% ineficient

21

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

4 Judecatoria Pitesti 2015 12572 6775 53,89% ineficient

2014 15716 6183 39,34% ineficient

5 Judecatoria

Campulung 2015

2646 344 13,00% eficient

2014 2425 305 12,58% eficient


Arges 2015

1701 663 38,98% ineficient

2014 1489 660 44,33% ineficient

7 Judecatoria Costesti 2015 1438 844 58,69% ineficient

2014 1414 806 57,00% ineficient

8 Judecatoria

Topoloveni 2015

1740 593 34,08% ineficient

2014 1892 371 19,61% satisfacator

9 Tribunalul Valcea 2015 9246 2762 29,87% ineficient

2014 12165 4244 34,89% ineficient

10 Judecatoria Rm.

Valcea 2015

9060 3912 43,18% ineficient

2014 9332 5579 59,78% ineficient

11 Judecatoria Dragasani 2015 2639 1565 59,30% ineficient

2014 3123 2130 68,20% ineficient

12 Judecatoria Horezu 2015 1876 854 45,52% ineficient

2014 1560 641 41,09% ineficient

13 Judecatoria Brezoi 2015 1970 897 45,53% ineficient

2014 4316 2044 47,36% ineficient

14 Judecatoria Balcesti 2015 1295 207 15,98% satisfacator

2014 931 223 23,95% satisfacator

Cu excepţia Curţii de Apel Piteşti, care a înregistrat gradul de eficienţă

FOARTE EFICIENT şi a Judecătoriei Câmpulung, care a înregistrat gradul de

eficienţă EFICIENT, toate celelate instanţe din circumscripţia Curţii de Apel

Piteşti vor intra în sistem de monitorizare a activităţii, având în vedere

rezultatele foarte slabe obţinute la acest indicator.

De remarcat faptul că, în ceea ce priveşte indicatorul “Redactări peste termenul

legal” , Curtea de Apel Piteşti este una din cele 3 curţi de apel din ţară care a

înregistrat gradul de eficienţă - FOARTE EFICIENT, toate celelalte curţi de

apel din ţară neîncadrându-se la acest grad de eficienţă.

La nivel de ţară, în ceea ce priveşte indicatorul “Redactări peste termenul

legal”:

-La nivelul curtilor de apel, numai 31,25% au înregistrat grad de eficienţă –

FOARTE EFICIENT şi EFICIENT, restul de 68,75% au înregistrat grad de

eficienţă – SATISFĂCĂTOR şi INEFICIENT.

-La nivelul tribunalelor, numai 16% au înregistrat grad de eficienţă – FOARTE

EFICIENT şi EFICIENT, restul de 84% au înregistrat grad de eficienţă –

SATISFĂCĂTOR şi INEFICIENT.

-La nivelul judecătoriilor, numai 23,30% au înregistrat grad de eficienţă –

FOARTE EFICIENT şi EFICIENT, restul de 76,70% au înregistrat grad de

eficienţă – SATISFĂCĂTOR şi INEFICIENT.

22

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

GRAD GENERAL DE EFICIENTA – Anexa 6

în perioada 1.01.2015 – 31.12.2015,

comparativ cu 1.01.2014 – 31.12.2014

Nr.

crt.

Instanta Grad general de

eficienta potrivit

HCSM

nr.1305/9.12.2014

1 Curtea de Apel Pitesti 2015 Foarte eficient

2014 Foarte eficient

2 Tribunalul Arges 2015 Eficient

2014 Eficient

3 Tribunalul Specializat Arges 2015 Satisfăcător

2014 Satisfăcător

4 Judecatoria Pitesti 2015 Eficient

2014 Eficient

5 Judecatoria Campulung 2015 Eficient

2014 Eficient

6 Judecatoria Curtea de Arges 2015 Eficient

2014 Satisfacator

7 Judecatoria Costesti 2015 Eficient

2014 Eficient

8 Judecatoria Topoloveni 2015 Eficient

2014 Eficient

9 Tribunalul Valcea 2015 Foarte eficient

2014 Eficient

10 Judecatoria Rm. Valcea 2015 Eficient

2014 Satisfacator

11 Judecatoria Dragasani 2015 Satisfăcător

2014 Ineficient

12 Judecatoria Horezu 2015 Satisfăcător

2014 Satisfacator

13 Judecatoria Brezoi 2015 Eficient

2014 Satisfacator

14 Judecatoria Balcesti 2015 Foarte eficient

2014 Eficient

Instanţele care au înregistrat gradele de eficienţă SATISFĂCĂTOR şi

INEFICIENT au intrat în sistem de monitorizare permanentă din partea

conducerii Curţii de Apel Piteşti şi a Tribunalelor Argeş şi Vâlcea, în vederea

identificării cauzelor care au determinat obţinerea acestor calificative şi

remedierea deficienţelor.

23

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

1.5. Probleme generale de management al instanţei

Una dintre cele mai importante resurse la nivelul unei organizații, dacă nu cea

mai importantă, este resursa umană. Fluctuația permanentă de personal,

determină o nevoie continuă de oameni, ceea ce face ca procesul de recrutare

sau de redimensionare a schemelor, să devină o activitate aproape permanentă.

Evoluţiile mediului extern, influenţează vizibil şi în instanţe componenta aceasta

de resurse umane, ce pare să fie foarte dinamică şi necesită o abordare similară

de către preşedintele curţii.

Noile coduri au sporit competenţele curților de apel, schemele de personal sunt

insuficiente, legislaţia secundară se dovedeşte extrem de dinamică, ca de altfel şi

intenţiile de pensionare ale judecătorilor, se înregistrează dezechilibre în

repartizarea judecătorilor şi grefierilor pe secţii, raportat la volumul şi

complexitatea cauzelor, toţi aceştia constituind factori de presiune, care s-au

resimţit şi au degradat relaţiile interumane. In acest sens, un exemplu elocvent îl reprezintă reducerea schemei Secţiei

Penale din cadrul Curţii de Apel Piteşti, care a fost diminuată la un nivel critic,

de 6 judecători. De asemenea, activitatea grefierilor s-a dublat datorită

procedurilor de regularizare din civil, de cameră preliminară și a celor specifice

judecătorului de drepturi şi libertăți din penal, care nu existau înainte, aşa încât

şi în acest sector, resursa umană este deficitară. În anul 2015, prin Ordinul nr.32/2015 emis de inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare, la data de 12.08.2015, s-a dispus efectuarea unui control la Curtea de Apel Piteşti şi instanţele arondate, având ca obiectiv verificarea modului de îndeplinire de către judecătorii cu funcţii de conducere a atribuţiilor manageriale de planificare, organizare, coordonare, control-reglare şi comunicare, precum şi respectarea obligaţiilor prevăzute de legi şi regulamente, pentru a asigura buna funcţionare a instanţei şi calitatea corespunzătoare a serviciului public.

Obiectivele controlului au vizat :

-verificarea modului în care au fost respectate dispoziţiile ce decurg din legi

şi regulamente referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţei,

cu identificarea eventualelor disfuncţionalităţi şi vulnerabilităţi;

-verificarea modului în care judecătorii cu funcţii de conducere şi-au asumat

responsabilităţile ce le revin în exercitarea atribuţiilor manageriale.

In ceea ce priveşte durata verificărilor s-a stabilit ca acestea să aibă loc, pentru

Curtea de Apel Piteşti şi toate instanţele din raza sa teritorială, în perioada

05.10.2015 - 23.10.2015.

24

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

Referitor la natura verificărilor efectuate trebuie precizat faptul că

verificările au vizat : modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la

repartizarea aleatorie a cauzelor, activitatea compartimentelor instanţei şi activitatea

desfăşurată de judecătorii cu funcţii de conducere şi organele colegiale ale

instanţelor.

Prin Hotărârea nr.138/27.01.2016 a Consiliului Superior al Magistraturii –

Secţia pentru judecători a fost aprobat Raportul Inspecţiei Judiciare

nr.4631/IJ/2800/DIJ/2015 având ca obiect rezultatele verificărilor Inspecţiei

Judiciare.

În ceea ce priveşte managementul instanţelor, s-a constatat organizarea

corespunzătoare a Curţii de Apel Piteşti şi a instanţelor din circumscripţia sa şi

îndeplinirea unui management eficient şi de calitate, în condiţiile unor constrângeri

materiale (sedii necorespunzătoare, dotări deficitare) şi a impactului major pe

care l-au avut modificările legislative de substanţă intervenite succesiv în

perioada verificată.

Din perspectiva îndeplinirii atribuţiilor manageriale de planificare, organizare,

coordonare şi control –reglare şi al comportamentului judecătorilor şi personalului

auxiliar cu funcţii de conducere, de la Curtea de Apel Piteşti şi instanţele arondate

acesteia, prin măsurile luate de conducerile judiciare pentru adaptarea resurselor

umane şi materiale pe care le-au avut la dispoziţie, pentru reevaluarea continuă

a modului de organizare a studiului şi învăţământului profesional şi activităţii

celorlalte compartimente au asigurat tranziţia de la vechile la noile reglementări,

răspunzând astfel provocărilor legislative şi creând premisele pentru desfăşurarea

în condiţii optime a activităţii instanţelor.

La instanţele la care prerogativele funcţiilor de conducere se exercită prin delegare s-a constatat o implicare pentru identificarea disfuncţionalităţilor şi remedierea acestora, prin adoptarea măsurilor apreciate ca fiind oportune, pentru organizarea eficientă a activităţii instanţelor (Judecătoria Brezoi, Judecătoria Piteşti, Judecătoria Costeşti).

În legatură cu modul de gestionare a resurselor umane şi materiale, de menţionat este preocuparea preşedinţilor instanţelor de a identifica mijloacele necesare asigurării unei bune funcţionări a acestora, însă, în condiţiile lipsei alocării fondurilor necesare, aceste eforturi nu s-au materializat întotdeauna.

De asemenea, având în vedere că Judecătoriile Drăgăşani, Horezu, Piteşti şi Costeşti funcţionează în spaţii necorespunzătoare, se impune continuarea demersurilor întreprinse de preşedintele Tribunalului Vâlcea şi de conducerea Curţii de Apel Piteşti pentru asigurarea unor spaţii decente şi sesizarea Ministerului Justiţiei pentru a lua măsurile legale în acest sens.

25

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

I.2.Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei

În anul 2015 activitatea financiar-contabilă s-a desfăşurat în condiţii bune. În

această perioadă s-a acordat maximă atenţie utilizării creditelor bugetare alocate

în mod economicos, eficient, cu respectarea destinaţiei, conform structurii de

cheltuieli aprobate prin buget.

Execuţia bugetară la sfârşitul anului 2015 la capitolul 61.01 – “Cheltuieli

pentru autoritati judecatoresti”, raportată la creditele deschise s-a încadrat în

limite maxime, fiind realizată pe total instanţă în proporţie de 99,73 %.

Redăm mai jos structura bugetului aprobat şi a plăţilor efectuate, pe titluri de

cheltuieli, astfel:

Titlul I –Cheltuieli de personal

În bugetul aprobat de Ministerul Justiţiei pe anul 2015, la acest titlu de

cheltuieli, fondurile bugetare s-au cheltuit pentru plata drepturilor de personal,

pe structura aprobată în statul de funcţii. Tot în anul 2015 s-a achitat tranşa

de 35% din sumele prevăzute în hotărârile judecătoreşti devenite executorii,

având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea

personalului instanţelor pentru anul 2015 .

Titlul II – Bunuri şi servicii

Creditele bugetare deschise pentru cheltuielile curente au fost la nivelul

bugetului aprobat. Plăţile efectuate în anul 2015 s-au realizat, conform structurii

de cheltuieli aprobate prin buget, la nivelul deschiderilor de credite. Pe parcursul

anului bugetul a fost modificat în repetate rânduri, datorită creditelor

insuficiente aprobate. Astfel, lunar, s-au solicitat la Ministerul Justiţiei, virări de

credite bugetare pentru a se putea acoperi necesarul minim de cheltuieli la

nivelul instanţei.

Titlu de cheltuieli Buget

aprobat 2015

(lei)

Credite

deschise 2015

(lei)

Plăţi

efectuate

2015

(lei)

Realizări

0 1 2 3 4=3/2

I – Cheltuieli de

personal

18.696.276 18.693.934 18.641.179 99,72%

II – Bunuri şi servicii 488.685 488.586 484.924 99,25%

XI – Alte cheltuieli 1.227.509 1.227.509 1.227.509 100%

XIII – Active

nefinanciare

148.800 148.441 148.440 99,99%

TOTAL 20.561.270 20.558.470 20.502.052 99,73%

26

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

La rectificarea bugetului de stat din luna octombrie s-au repartizat sume la

obiecte de inventar pentru achiziţia a 3 televizoare, în vederea realizării

« Sistemului de afişare a informaţiilor privind desfăşurarea şedinţelor de

judecată ».

Titlul XI – Alte cheltuieli

În cadrul acestui titlu de cheltuieli s-au aprobat prevederi bugetare pentru plata

hotărârilor judecătoreşti având ca obiect acordarea de daune-interse moratorii

sub forma dobânzilor legale.

Titlul XIII – Active nefinanciare

În anul 2015 bugetul aprobat la capitolul dotări a fost în sumă de 148.800 lei.

Cum Ministerul Justiţiei a luat măsura reînnoirii parcului auto pentru maşinile

aflate în dotarea instanţelor, mai vechi de 9 ani, din această sumă au fost

achiziţionate 4 autoturisme noi, 2 pentru Curtea de Apel Piteşti şi 2 pentru

Tribunalul Argeş.

Pentru buna desfăşurara a activităţii în cadrul instanţelor, în anul 2015, au fost

achiziţionate şi staţii de lucru noi.

În cadrul capitolului 54.01 – “Alte servicii publice generale” s-au solicitat

credite bugetare în sumă totală de 166.880 lei din care s-au efectuat plăţile

corespunzătoare ajutorului public judiciar şi a cheltuielilor judiciare derivate din

acţiuni în reprezentarea intereselor statului.

Pe parcursul anului 2015 Curtea de Apel Piteşti a realizat venituri proprii din

chirii în sumă de 1.200 lei şi din taxele încasate ca urmare a organizării

concursurilor de ocupare a posturilor în sumă de 11.550 lei.

La realizarea indicatorilor economici pe tot parcursul anului 2015 a fost

respectată disciplina financiară, viza de control financiar preventiv acordându-se

numai pe documentele care au justificat realitatea, oportunitatea şi legalitatea

operaţiunilor.

În anul 2015, după finalizarea lucrărilor pentru obiectivul de investiţie

„Reabilitare şi amenajare sediu Curtea de Apel Piteşti” din str. Victoriei, nr. 22,

instanţa a continuat modernizarea şi monitorizarea continuă a sistemelor de

securitate instalate. Sistemul video cuprinzând un total de 39 de camere de

supraveghere, 20 fiind montate în exteriorul clădirii şi 19 în interior, sistemul de

control accces conţinând 100 de cartele de acces personalizate, sistemul

antiefracţie, sistemul antiincendiu cu senzori detecţie de fum, sistemul audio

destinat sonorizării holurilor.

27

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

Mai mult, în fiecare dintre cele 3 săli de judecată, au fost instalate echipamente

destinate înregistrării audio a tuturor şedinţelor de judecată, sistemele având în

componenţă microfoane, mixere, amplificatoare, boxe, fişierele rezultate în

urma şedinţelor din aplicaţia INTRAC fiind salvate pe servere dedicate, ulterior

putând fi transcrise folosind aplicaţia DUALIS, în sala de şedinţă a secţiei

penale fiind extins şi reconfigurat sistemul pentru un număr de 10 microfoane,

acest lucru ajutând şi la comunicarea cu spaţiul de la demisol destinat

deţinuţilor.

Prin efortul intens al informaticienilor instanţei, camera serverelor a fost

amenajată potrivit standardelor actuale în vigoare privind spaţiile tehnice,

aceasta dispunând de aparate de climatizare de tip profesional, podea antistatică,

monitorizare audio/video permanentă prin cameră de supraveghere (senzor de

mişcare şi infraroşu), accces controlat, iluminat de siguranţă.

În anul 2015, apreciind că schimbul de bune practici este esenţial pentru

reformarea sistemului judiciar şi având în vedere Strategia de informatizare a

sistemului justiţiei pentru perioada 2013 - 2017. II.2 - Creşterea gradului de

transparenţă a actului de justiţie, Curtea de Apel Piteşti, prin compartimentul de

informatică juridică, a realizat şi implementat Sistemul de afişare în timp real

a informaţiilor privind desfăşurarea şedinţelor de judecată în săli, destinat

informării în condiţii optime a publicului justiţiabil cu privire la activitatea de

judecată desfăşurată de Curtea de Apel Piteşti, prin afişarea în timp real, la uşile

sălilor unde se desfăşoară şedinţa de judecată, a cauzelor care sunt în momentul

respectiv în curs de audiere şi a soluţiilor pentru dosarele care au fost discutate,

şi fluidizării fluxului justiţiabililor în sălile de judecată.

Sistemul de afişare în timp real a informaţiilor privind desfăşurarea şedinţelor

de judecată în săli are următoarele componente:

a. PregatireSedinteSali - este componenta care este instalată pe calculatoarele

grefierilor de şedinţă din birouri. Cu ajutorul acestei componente grefierul

repartizează completele cu care va intra, pentru o anumită dată din calendar, în

sala de judecată.

b. SedintaJudecataSali - este componenta care este instalată pe calculatoarele

grefierilor din sălile de judecată şi cu ajutorul căreia grefierii, selectând

completul de judecată şi dosarul de judecată, pot stabili dosarul care este luat în

discuţie şi soluţia pentru dosarele care au fost discutate. De asemenea, dacă

şedinţa de judecată se suspendă, grefierul are posibilitatea de a stabili intervalul

orar în care este suspendată şedinţa.

c. AfisareSedintaSali - este componenta care afişează în timp real informaţiile

privind desfăşurarea şedinţei de judecată, pe monitoarele instalate în exteriorul

fiecărei săli de judecată. Monitoarele instalate sunt televizoare de tip Smart-TV,

cu browser capabil de afişare în format ecran întreg la rezoluţia Full-HD

28

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

(1920x1080), pentru afişarea informaţiilor la uşa sălii de judecată, componenta

de la litera c fiind, de fapt, o pagină web care se actualizează din 7 în 7 secunde.

Specialiştii IT din cadrul instanţei au instalat şi configurat în plus pentru fiecare

secţie şi compartimentul arhivă multifuncţionale performante, în acest moment

instanţa beneficiind de un număr de 7 linii de fax. Utilizând cele 3 sisteme

pentru videoconferinţe ale instanţei, pe parcursul anului 2015 au fost realizate

videoconferinţe, atât la nivel naţional cu toate instanţele, cât şi la nivel

internaţional cu instanţe din ţări membre UE.

I.3.Calitatea actului de justiţie

I.3.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor

pronunţate. Indicele de desfiinţare

In raport de numărul hotărârilor pronunţate de curtea de apel şi desfiinţate sau

casate în căile de atac, indicele de casare/desfiinţare pe anul 2015, se prezintă

astfel:

-la secţia penală 0,52 %.

-la secţia I civilă 0,57 %;

-la secţia a II –a civilă 0,60 %;

Principalele motive de casare identificate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,

au fost:

-modificările legislative;

-soluţionarea dosarului, pe excepţie, fără a se intra în cercetarea

fondului cauzei;

-lipsa rolului activ al judecătorului;

-aprecierea eronată a probatoriului;

-lipsa de diligenţă a părţii în administrarea probatoriului.

Deoarece calitatea actului de justiţie constituie unul dintre cele mai importante

standarde de performanţă pe care trebuie să le stabilească conducerea

administrativă, aceasta a constituit obiect de preocupare în identificarea acelor

căi şi mijloace care să dea cetăţeanului încrederea necesară într-una din

instituţiile fundamentale ale unui stat de drept.

Sub acest aspect, în anul 2015, conducerea administrativă şi-a direcţionat

activitatea spre următoarele obiective:

- crearea cadrului adecvat pregătirii profesionale individuale a judecătorilor prin

asigurarea bazei informaţionale accesibile fiecărui judecător;

29

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

- organizarea învăţământului profesional în cadrul pregătirii continue a

judecătorilor; obiectivele pregătirii profesionale au fost astfel stabilite încât să se

asigure eliminarea decalajelor între nivelul real de pregătire a judecătorului şi

nivelul optim al cunoştinţelor necesare înfăptuirii unui act de justiţie calitativ;

- analiza lunară a soluţiilor pronunţate, cu respectarea însă a principiului

independenţei judecătorului şi supunerea lui numai legii. Prin urmare, activitatea

respectivă nu a vizat fondul cauzei, deoarece soluţia aparţine în exclusivitate

judecătorului ci, în principal, modalitatea în care prin aplicarea dispoziţiilor

procedurale şi substanţiale s-a ajuns la o asemenea soluţie;

- înlăturarea aspectelor de practică neunitară.

I.3.2. Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii)

Accesul liber la justiţie obligă instanţele de judecată la respectarea dreptului

persoanelor la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, astfel cum prevăd

dispoziţiile art.6 din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului, art.21 din

Constituţia României şi art.10 din Legea nr. 304/2004, republicată privind

organizarea judiciară.

Deşi confruntaţi cu un volum mare de activitate s-au depus eforturi

considerabile pentru soluţionarea cauzelor în termenele prevăzute de lege.

Punerea în aplicare la nivelul instanţei a unui sistem statistic de monitorizare a

operativităţii de soluţionare a cauzelor pe fiecare şedinţă în parte ne-a permis să

înregistrăm nivele optime de soluţionare, astfel :

1. In cadrul secţiei I civilă : Materia Medie

soluţionare în

zile

Solutionate

într-o şedinţă

Soluţionate în mai

multe şedinte

Civil 450 234 216

Litigii cu profesioniştii 81 44 37

Contencios

administrativ şi fiscal 2 1 1

Minori şi familie 52 21 31

Litigii de muncă 1122 629 493

Asigurări sociale 1091 901 190

Proprietate Intelectuală 1 0 1

30

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

2. In cadrul secţiei a II-a civilă : Materia

Medie

soluţionare în zile

Solutionate

într-o şedinţă


multe şedinte

Litigii cu profesioniştii 142 75 67

Contencios

administrativ şi fiscal 1850 1084 766

Faliment 1386 1134 252

3. In cadrul secţiei penale : Materia

Medie

soluţionare în zile

Solutionate

într-o şedinţă


multe şedinte

Penal

1725 766 959

La calculul termenului mediu de soluţionare a cauzelor a fost avut în

vedere data înregistrării dosarului în instanţă, până la pronunţarea soluţiei.

În linii mari durata de soluţionare a cauzelor înregistrată la instanţă poate fi

apreciata ca rezonabilă.

Diferenţele de durată înregistrate de la o cauză la alta sunt determinate pe

de o parte de complexitatea acestora, de stadiul procesual în care sunt

soluţionate dar şi de necesitate obţinerii unor informaţii utile şi pertinente

din partea unor instituţii de specialitate.

Suntem conştienţi de faptul că durata de soluţionare a cauzelor este

influenţată de o multitudine de factori între aceştia se aflându-se şi munca

magistratului, cu nivelul său de pregătire şi experienţă dobândită.

Este cunoscut că soluţionarea în termen rezonabil a cauzelor conduce

implicit la scăderea costurilor şi a duratei procesului şi, ceea ce nu este

lipsit de importanţă, la sporirea încrederii în justiţie.

Deşi nu este dată o definiţie a sintagmei “ termen rezonabil”, folosită de

art.6 din CEDO, şi apreciem că nici nu poate fi dată, pentru a nu i se

imputa magistratului contrariul acestui termen, acesta trebuie să aibă

permanent în vedere: stabilirea cadrului procesual adecvat; părţile şi

calitatea acestora; verificarea termenului de promovare a acţiunii sau

plângerii; fixarea termenelor; aplicarea de sancţiuni pentru neefectuarea în

31

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

termen a lucrărilor dispuse, de către cei desemnaţi sau faţă de

comportamentul abuziv al părţilor, martorilor, experţilor, avocaţilor sau a

participanţilor la proces, de natură să conducă la tergiversarea soluţionării

cauzelor.

Cauzele care au o vechime mai mare de un an pe rolul instanţei au fost

permanent monitorizate, şi menţionate, cu explicaţii, în cuprinsul

raportărilor lunare transmise Consiliului Superior al Magistraturii, iar

practica a demonstrat că la apariţia acestei deficienţe au concurat unele

cauze obiective (intervenirea perioadei de suspendare, atât ca urmare a

lipsei părţilor cât şi dependenţa de soluţionarea altor cauze, efectuarea şi

depunerea cu întârziere a rapoartelor de expertiză dispuse în cauză;

declararea căilor de atac împotriva unor încheieri de şedinţă şi suspendarea

cauzei până la soluţionarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a căii

de atac, etc.).

Având în vedere că, potrivit legii, verificările efectuate personal de

preşedintele instanţei trebuie să respecte principiile independenţei

judecătorilor şi supunerii lor numai legii, conducerea administrativă a

instanţei a procedat la verificări cu privire la posibila incidenţă a unor

împrejurări ce pot reprezenta, în fapt, cauze de natură a conduce la

depăşire termenului rezonabil de soluţionare şi care nu pot fi justificate

obiectiv, cum ar fi:

acordarea unor termene evident necorespunzătoare, mult prea lungi,

în raport de natura şi celelalte date ale cauzei;

amânarea repetată a cauzei, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă,

pentru ca instanţa să se pronunţe asupra unei cereri (de exemplu, de

încuviinţare a unui probatoriu) sau asupra unei excepţii;

neluarea măsurilor prevăzute de lege (suspendarea judecăţii,

aplicarea amenzilor judiciare) vis-a-vis de comportamentul procesual

evident inadecvat sau abuziv al părţilor, martorilor, avocaţilor,

experţilor şi celorlalţi participanţi la proces.

Aceste disfuncţii au fost identificate şi analizate în cadrul şedinţelor de

lucru organizate de conducerea instanţei, pentru o deplină anticipare,

diagnosticare şi conştientizare a problemelor ce pot surveni în activitatea

practică, pentru ca fiecare membru al colectivului instanţei să-şi orienteze

atenţia şi comportamentul în sensul prevenirii unor astfel de factori nocivi,

perturbatori.

32

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

I.3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare

Unificarea practicii judiciare, constituie un obiectiv specific al obiectivului

general ”Creșterea eficienței justiției” din cadrul Planului multianual al

Consiliului Superior al Magistraturii 2011-2016.

Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr.148/19.03.2015, a aprobat

procedura întâlnirilor trimestriale în care sunt dezbătute problemele de drept

care generază practică neunitară, metodologia de organizare şi desfăşurare a

întâlnirilor preşedinţilor de secţii din cadrul curţilor de apel, elaborată de

Institutul Naţional al Magistraturii, modelele de minută şi de referat/notă

întocmite cu ocazia întâlnirilor trimestriale în care sunt dezbătute problemele de

drept care generează practică neunitară .

Lipsa de coerenţă a practicii judiciare la nivelul curţii, dar şi la scară naţională,

este consecinţa unui cumul de factori, unii dintre aceştia extrinseci sistemului

judiciar.

Principala sursă de practică neunitară rămâne în continuare legea, instabilitatea

legislativă extrem de accentuată, impreciziunea termenilor, a unor expresii cu

înțelesuri ambigue, necorelarea unor dispoziții cu altele, ceea ce face

imprevizibilă voința legiuitorului și deschide posibilitatea unor interpretări

multiple.

În al doilea rând, reglementările de unificare a practicii judiciare trebuie să fie

cu mult mai accelerate, având în vedere că efectele hotărârilor definitive se

produc imediat, iar unificarea practicii contrare promovate de acestea se discută

după trei luni.

Minutele întâlnirilor de unificare a practicii judiciare, nu produc efectul de

unificare decât dacă divergenţele pe care le constată vor face obiectul recursului

în interesul legii şi în acest caz procedurile sunt destul de greoaie.

Unificarea practicii revine de fapt, judecătorilor ale căror opinii divergente

alimentează practica neunitară, care dacă vor fi convinşi de argumentele

celorlalţi, ar putea, dar nu sunt obligaţi, să se alinieze punctelor de vedere

majoritare, iar în acest context, coeziunea opiniilor judiciare pare să nu poată

ajunge foarte departe.

Interpretarea şi aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul ţării trebuie să revină

unei singure instanţe - Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - aşa cum de altfel o

impun dispoziţiile art.126 alin.3 din Constituţie.

33

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

Procedura de unificare a practicii în conformitate cu Hotărârea Consiliului

Superior al Magistraturii nr.148/19.03.2015, rămâne o procedură

complementară, dar mai puţin eficientă în raport cu scopul său, utilitatea ei fiind

mai degraba resimţită în privinţa creşterii nivelului de pregătire profesională a

judecătorilor ceea ce reprezintă totuşi un câştig major pentru corpul

magistraţilor.

În contextul intrării în vigoare a Noului Cod de procedură civilă, respectiv a

Noilor Coduri penal şi de procedură penală s-au organizat dezbateri cu privire la

noutăţile legislative şi maniera de interpretare a anumitor dispoziţii, în scopul

adoptării unor soluţii unitare şi predictibile.

Aplicarea unitară a legii şi cunoaşterea jurisprudenţei interne şi comunitare

europene se poate realiza atât prin pregătirea individuală şi specializată a

judecătorilor, prin crearea condiţiilor necesare formării continue, dar şi prin

organizarea periodică la Curtea de apel Piteşti a unor activităţi de formare

profesională continuă, constând în consultări, dezbateri, seminarii sau mese

rotunde. De mare importanţă, în sensul atingerii obiectivului mai sus-arătat, îl

constituie îmbunătăţirea accesului la jurisprudenţă în cadrul aplicaţiei ROLII.

Conducerea Curţii de Apel Piteşti a manifestat o preocupare permanentă pentru

aducerea la îndeplinire a obligaţiilor legale şi regulamentare privitoare la

aplicarea măsurilor de unificare a practicii judiciare.

In acest sens, trebuie menţionate următoarele acţiuni :

-1. Procesele verbale ale întrunirilor trimestriale de analiză a practicii neunitare

sunt prelucrate la nivelul compartimentului documentare al curţii de apel, fiind

apoi transmise către toate instanţele din subordine şi puse la dispoziţia

judecătorilor curţii prin intermediul serverului de fişiere din cadrul instanţei,

acestea putând fi accesate de pe propriile desktop-uri.

- 2. Au fost luate măsuri pentru elaborarea şi publicarea jurisprudenţei relevante

a instanţei, desemnând în acest sens, prin ordine de serviciu, judecătorii

responsabili de întocmirea materialelor şi stabilind atribuţiile grefierului

documentarist în sensul celor arătate. Jurisprudenţa relevantă a instanţei este

comunicată, prin intermediul compartimentului documentare, către instanţele

din subordine, către curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea, către CSM,

Ministerul Justiţiei, SNG, INM şi ICCJ. Totodată, practica judiciară relevantă a

Curţii de Apel Piteşti este publicată pe portalul instanţei, iar anumite hotărâri

selectate, sunt publicate în Revista curţilor de apel editată de CH Beck.

34

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

- 3. De asemenea, au fost luate măsuri pentru aducerea la îndeplinire a obligaţiei

de publicare a Buletinului Jurisprudenţei Curţii de Apel Piteşti pe anul 2014.

Lucrarea a apărut la prestigioasa editură Universul Juridic, în condiţii grafice şi

calitative excelente.

- 4. Începând cu ianuarie 2015, întrunirile trimestriale se desfăşoară prin

videoconferinţă, un sistem facil, prin intermediul căruia magistraţii Curţii de

Apel Piteşti pot să comunice cu celelalte instanţe, fără a fi nevoie de deplasarea

la sediul curţii, în vederea lămuririi problemelor apărute în activitatea curentă şi

care au generat practică neunitară.

În cadrul acestui proiect Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – instituţie ale

cărei atribuţii legale prevăd organizarea şi coordonarea activităţilor din

domeniul telecomunicaţiilor speciale necesare autorităţilor publice din România,

a asigurat serviciile de punere în funcţiune a întregului sistem de

videoconferinţă, precum şi instruirea personalului în vederea utilizării

corespunzătoare e echipamentului.

-5. Prin grija Compartimentului documentare, jurisprudenţa relevantă este adusă

la cunoştinţa judecătorilor curţii la adresa de intranet \\ Jurisprudenţă

Relevantă şi comunicată către instanţele din subordine.

35

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

I.3.4. Soluţiile pronunţate în anul 2015 de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene ,

motivele care au determinat adoptarea acestora şi impactul

acestora asupra sistemului judiciar.

In soluţiile pronunţate în anul 2015 de către CEDO şi CJUE menţionăm că nu

s-au identificat revirimente jurisdicţionale, soluţiile fiind pronunţate în raport de

jurisprudenţa anterioară.

Prezentăm câteva dintre hotărârile pronunţate de CEDO împotriva României, cu

menţiunea că patru dintre acestea au fost publicate în Monitorul Oficial, iar

restul hotărârilor traduse se află postate pe pagina de web a CSM, la secţiunea

jurisprudenţă.

Hotărâri CEDO publicate în Monitorul Oficial:

Cauza Colac împotriva României:

- dreptul intern relevant - Art. 327 alin. 3 din vechiul Cod de procedură penală

român prevedea că, atunci când ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este

posibilă, instanţa dispune citirea depoziţiei date de acesta în cursul urmăririi

penale şi va ţine seama de aceasta la judecarea cauzei.

- cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 din Convenţie - reclamantul s-a plâns că

procesul său nu a fost echitabil în măsura în care nu a putut confrunta toţi

martorii ale căror declaraţii au servit ca temei pentru condamnarea sa. Acesta a

invocat art. 6 din Convenţie, care, în măsura relevantă, prevede următoarele:

"1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil [...] a cauzei sale,

de către o instanţă [...], care va hotărî [...] asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în

materie penală îndreptate împotriva sa.

3. Orice persoană acuzată de o infracţiune are următoarele garanţii minime:

d. să audieze sau să solicite audierea martorilor acuzării şi să obţină citarea şi

audierea martorilor apărării în aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzării; ..."

În unanimitate, CURTEA:

- hotărăşte că a fost încălcat art. 6 & 1 coroborat cu art. 6 & 3 lit. d) din

Convenţie;

Cauza Toşcuţă şi alţii împotriva României

- într-o hotărâre pronunţată la 25 noiembrie 2008 (hotărârea principală), Curtea a

declarat că a fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1 în ceea ce priveşte drepturile

de proprietate ale reclamanţilor (a se vedea Toşcuţă şi alţii împotriva României,

nr. 36.900/03, 25 noiembrie 2008).

36

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

- în temeiul art. 41 din Convenţie, reclamanţii au solicitat acordarea unei

reparaţii echitabile pentru prejudiciul material suferit ca urmare a încălcării

menţionate anterior.

- art. 41 din Convenţie prevede: "Dacă Curtea declară că a avut loc o încălcare a

Convenţiei sau a protocoalelor sale şi dacă dreptul intern al înaltei părţi

contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecinţelor acestei

încălcări, Curtea acordă părţii lezate, dacă este cazul, o reparaţie echitabilă."

Curtea reiterează că, atunci când se constată o încălcare a Convenţiei într-o

hotărâre, statul pârât are obligaţia legală de a pune capăt respectivei încălcări şi

de a-i repara consecinţele astfel încât să restabilească pe cât posibil situaţia

existentă înainte de încălcare [a se vedea Iatridis împotriva Greciei (reparaţie

echitabilă) (MC), nr. 31.107/96, pct. 32, CEDO 2000-XI şi Kozacýodlu

împotriva Turciei (MC), nr. 2.334/03, pct. 80, 19 februarie 2009].

Cauza SC Uzinexport SA împotriva României

- Dreptul şi practica interne relevante:

Articolele relevante din Decretul nr. 167/1958 privind prescripţia extinctivă

prevedeau:

ARTICOLUL 1 "(...) Odată cu stingerea dreptului la acţiune privind un drept

principal se stinge şi dreptul la acţiune privind drepturile accesorii. (...)"

ARTICOLUL 3 "Termenul prescripţiei [al oricărei acţiuni având un obiect

patrimonial] este de 3 ani, (...)."

ARTICOLUL 7 "Prescripţia începe să curgă de la data când se naşte dreptul de

acţiune sau dreptul de a cere executarea silită."

ARTICOLUL 12 "În cazul când un debitor este obligat la prestaţiuni succesive,

dreptul la acţiune cu privire la fiecare din aceste prestaţiuni se stinge printr-o

prescripţie deosebită."

- Aceste elemente sunt suficiente Curţii pentru a concluziona că, în speţă,

aplicarea art. 1 din Decretul nr. 167/1958 a fost arbitrară şi a adus atingere

principiului securităţii raporturilor juridice, de vreme ce nimic nu permitea

Înaltei Curţi să concluzioneze cu privire la caracterul tardiv al cererii

reclamantei, în prezenţa unei norme de drept şi a unei jurisprudenţe suficient de

clare în sensul contrar.

- Prin urmare, a existat o încălcare a art. 6 & 1 din Convenţie.

În unanimitate, CURTEA:

- hotărăşte că a fost încălcat art. 6 alin. 1 din Convenţie;

- hotărăşte că nu este cazul să analizeze capătul de cerere întemeiat pe art. 1 din

Protocolul nr. 1 la Convenţie;

37

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

Cauza Căpitan şi alţii împotriva României

- în drept - Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 & 1 din Convenţie şi a art. 1

din Protocolul nr. 1: Reclamanţii s-au plâns că neexecutarea sau executarea cu

întârziere a hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate în favoarea lor le-a

încălcat dreptul de acces la o instanţă, garantat de art. 6 & 1 din Convenţie, şi, de

asemenea, dreptul la proprietate, astfel cum este prevăzut la art. 1 din Protocolul

nr. 1 la Convenţie. În măsura în care sunt relevante, aceste articole se citesc

după cum urmează: Art. 6 & 1 "Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei

sale în mod echitabil [...], de către o instanţă [...], care va hotărî [...] asupra

încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil [...]"

- Curtea observă că hotărârile în speţă dispuneau ca autorităţile competente să

execute diferite obligaţii în natură sau să plătească reclamanţilor anumite sume

de bani.

- Curtea a constatat în mod frecvent încălcări ale art. 6 & 1 din Convenţie şi ale

art. 1 din Protocolul nr. 1 în cauze care au ridicat probleme similare celor din

cererile prezente (a se vedea, de exemplu, Fundaţia de Cămine de Elevi ale

Bisericii Reformate şi Stanomirescu, citată anterior, pct. 78, şi toate referinţele

din aceasta).

- Jurisprudenţa sa se bazează pe principiul că dreptul la o instanţă, protejat de

art. 6 din Convenţie, ar fi iluzoriu dacă sistemul juridic intern al unui stat

contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă şi obligatorie -

care dă naştere unui drept consacrat la o plată sau la anumite acţiuni de

întreprins în favoarea reclamantului, care ar trebui considerate ca un "bun" în

sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 - să rămână inoperantă în detrimentul unei părţi

[a se vedea, printre multe alte autorităţi, Burdov împotriva Rusiei (nr. 2), nr.

33.509/04, pct. 65 şi 87, CEDO 2009].

În unanimitate, Curtea:

- declară admisibile cererile formulate în temeiul art. 6 & 1 şi al art. 1 din

Protocolul nr. 1 la Convenţie în ceea ce priveşte neexecutarea sau executarea cu

întârziere a hotărârilor, pentru toate cererile, şi inadmisibile restul capetelor de

cerere ale cererilor nr. 35.907/07, 1.411/09, 3.044/09 şi 29.686/09;

- hotărăşte că au fost încălcate art. 6 & 1 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul

nr. 1 la Convenţie;

Hotărâri CEDO postate pe pagina web a CSM:

a) Cauza Pruteanu împotriva României – Curtea în unanimitate, hotărăşte

că a fost încălcat art. 8 din Convenţiei – „Orice persoană are dreptul la

respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a

corespondenţei sale.”

38

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

b) Cauza C.C. împotriva României – Curtea în unanimitate, hotărăşte

că a fost încălcat art. 5 alin. 1 lit. f) din Convenţiei – „Orice persoană are dreptul

la libertate şi la siguranţă. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepţia

următoarelor cazuri şi potrivit căilor legale: f) dacă este vorba despre arestarea

sau detenţia lgală a unei persoane pentru a o împiedica să pătrundă în mod ilegal

pe teritoriu sau împotriva căreia se află în curs o procedură de expulzare ori de

extrădare.”

c) Cauza N.M. împotriva României - Curtea în unanimitate, hotărăşte

că a fost încălcat art. 5 alin. 4 din Convenţiei – „Orice persoană lipsită de

libertatea sa prin arestare sau detenţie are dreptul să introducă un recurs în faţa

unui tribunal, pentru ca acesta să statueze într-un termen scurt asupra legalităţii

detenţiei sale şi să dispună eliberarea sa dacă detenţia este ilegală.”

d) Cauza Parohia Greco-Catolică Lupeni şi alţii împotriva României Curtea în unanimitate, hotărăşte că a fost încălcat art. 6 alin. 1 din Convenţiei în

ceea ce priveşte durata procedurii „Orice persoană are dreptul la judecarea în

mod echitabil a cauzei sale… într-un termen rezonabil, de către o instanţă …

care va hotărî … asupra încălcării dtreptzurilor şi obligaţiilor sale cu caracter

civil…”.

e) Cauza Ghiroga împotriva României - Curtea în unanimitate, hotărăşte

că a fost încălcat art. 3 din Convenţiei – „Nimeni nu poate fi supus torturii, nici

pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.”

f) Cauza Constantin Nistor împotriva României - Curtea în unanimitate,

hotărăşte că a fost încălcat art. 3 din Convenţiei – „Nimeni nu poate fi supus

torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.”

În anul 2015 România nu numai că a fost condamnată la CEDO, dar a şi

recunoscut încălcarea anumitor articole din Convenţie.

Astfel, în 2015 România a plătit – cu acordul reclamanţilor – s-a împăcat cu

justițiabilii, 499.970 euro pentru ca instanța de la Strasbourg să nu mai judece

155 de cereri.

După ce am putut observa că România s-a împăcat (friendly settlement) în 2015

în 155 de cauze, urmează să observăm că tot în 2015 România a reușit să

convingă Curtea Europeană a Drepturilor Omului că deși reclamantul nu dorește

o împăcare, situația de fapt ar impune ștergerea cauzei de pe rolul Curții prin

oferirea unei sume de bani care nici nu mai trebuie acceptată de către justițiabil,

și inclusiv atunci când justițiabilul consideră că suma nu este una rezonabilă

(e.g. Valentin Florin Niculescu împotriva României, sau Adrian Marcel Stuparu

împotriva României, sau Maricica Ioviță împotriva României, sau Vasile

Gheorghe Prelipcean împotriva României, sau Marius Dan Gagiu împotriva

României, sau Gherghina Dinu împotriva României, sau Ion Moroianu

împotriva României, sau Viorel Dumitru Preduț împotriva României, sau

http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-158237












39

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

Virginia Iancu împotriva României, sau Daniela Barbu împotriva României, sau

Anton Gârbacea împotriva României, sau Elena Condea împotriva României,

sau Ana Butnariu împotriva României, sau Bela ANTONYA împotriva

României, sau Marius Iorga împotriva României, sau Sever Mitrea împotriva

României, sau Fernando Eduard Vieru împotriva României, sau Gheorghe și

Cherața Granzulea împotriva României).

Astfel, în 2015, România a oferit în mod unilateral suma de 339.332,5 euro

într-un număr de 130 de cauze. Au existat și cauze în care deși România nu a

reușit să se împace, și deși a oferit o sumă de bani în mod unilateral, justițiabilul

– din cauza inacțiunii sale – a pierdut și acea sumă unilateral oferită, având

totodată cauza scoasă de pe lista celor pendinte (e.g. Vasile Mugurel Enciu

împotriva României, sau Vasile Tănase împotriva României, sau Al-Barri și alții

împotriva României).

Articolul cel mai des confirmat a fi încălcat prin declarație unilaterală a fost tot

articolul 6 alin. (1) din Convenție, dreptul la un proces echitabil fiind cel mai

recunoscut încălcat drept fundamental în 2015 de către România la CEDO.

I.3.5. Pregătirea profesională a judecătorilor şi a personalului

auxiliar

Formarea continuă este o coordonată esenţială a pregătirii permanente a

judecătorului pentru înfăptuirea calitativă a actului de justiţie.

In cadrul formării specializate a magistraţilor, au avut loc numeroase întâlniri ce

au avut drept temă unificarea practicii judiciare în materie civilă, în materia

insolvenţei, în materia dreptului societăţilor comerciale, în materia dreptului

concurenţei, a aplicării dreptului pieţei de capital, în materia dreptului

administrativ şi fiscal, a dreptului mediului, a justiţiei pentru minori, a dreptului

muncii şi a asigurărilor sociale, în materie penală în ceea ce priveşte

infracţiunile de corupţie, de criminalitate informatică, în susţinerea confiscării

extinse şi a recuperării prejudiciului, în combaterea criminalităţii în domeniul

achiziţiilor publice , etc.

In cursul anului trecut s-au desfăşurat multiple activităţi în cadrul programului

de formare continuă la nivel descentralizat pentru anul 2015, elaborat de

Institutul National al Magistraturii şi aprobat prin Hotararea Plenului CSM nr.

nr. 83/2015 a fost aprobat Programul de formare continuă a judecătorilor pentru

anul 2015, mai ales în domeniul pregătirii judecătorilor în materia noilor

Coduri: Civil, Penal, Procedură civilă, Procedură penală.



















40

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

În cadrul programului de formare la nivel descentralizat aferent anului 2015,

tematica a fost structurată pe trei direcţii de acţiune:

- domenii comune obligatorii identificate ca prioritare în acest program,

obligativitatea privind introducerea acestora în planul de formare al fiecărei

instanţe, cu respectarea tematicii şi numărului minim de seminarii indicat de

Institutul Naţional al Magistraturii;

- domenii orientative, rezultate cu precădere din tematica realizată ca urmare a

propunerilor de formare continuă ale magistraţilor, neexistând obligativitate

pentru introducerea acestora în planul de seminarii;

- domenii specifice, categorie, urmărind asigurarea unor cerinţe de formare

locale, în eventualitatea neregăsirii acestora în cadrul domeniilor orientative.

Având în vedere aceste direcţii de acţiune, Curtea de Apel Piteşti, prin

responsabilul numit cu formarea continuă descentralizată, s-a preocupat de

organizarea de seminarii în materia noilor coduri, prevăzute prin planul de

formare continuă descentralizată a se desfăşura la nivelul Curţilor de Apel,

seminarii coordonate de INM, care a şi suportat cheltuielile vizând plata

formatorilor la aceste seminarii.

Astfel, în anul 2015, la nivelul Curţii de Apel Piteşti, cu participarea

judecătorilor nominalizaţi de INM de la instanţele din raza teritorială a acestei

curţi, au fost realizate 13 astfel de seminarii şi anume:

Seminar – Noul Cod Penal din 26.02 – 27.02.2015 – Piteşti;

Seminar – Insolvenţa – 7.05.-8.05.2015 – Piteşti;

Seminar –Drept UE în contencios administrativ. Fonduri structurale şi

TVA – 14.05.- 15.05.2015 – Piteşti;

Seminar – Noul Cod civil din 28.05 – 29.05.2015 – Piteşti;

Seminar – Comunicare interpersonală şi organizaţională – 11.06.-

12.06.2015 – Piteşti;

Seminar – Noul Cod de procedură civilă din 29.06 – 30.06.2015 – Piteşti;

Seminar – Dreptul muncii şi asigurări sociale (probleme controversate de

practică judiciară) – 10.09.-11.09.2015 – Piteşti;

Seminar – Noul Cod de procedură penală din 12.10 – 13.10.2015 – Piteşti;

Seminar – Cooperare internaţională judiciară în materie civilă şi penală.

Convenţia Europeană a Drepturilor Omului – aspecte civile din 22.10 –

23.10.2015 – Piteşti;

Seminar – Etică şi deontologie din 5.11.-6.11.2015 – Piteşti;

Seminar – Convenţia Europeană a Drepturilor Omului – aspecte civile din

12.11.-.13.11.2015 – Piteşti;

Seminar – Noul Cod civil. Aspecte de dreptul familiei din 23.11.-

24.11.2015 - Piteşti.

Seminar – Convenţia Europeană a Drepturilor Omului – aspecte penale

din 17.12.- 18.12.2015 – Piteşti;

41

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

De menţionat că astfel de seminarii, organizate la nivelul unei Curţi de Apel,

cum a fost şi Curtea de Apel Piteşti, au fost apreciate de toţi participanţii,

judecători interesaţi în pregătirea profesională atât de necesară în vederea

dezbaterii multiplelor aspecte sau probleme de drept, ca urmare a intrării în

vigoare a Noilor Coduri, mai ales în materie penală, cum este Codul Penal şi

Codul de procedură Penală.

În anul 2015, Ministerul Justiţiei nu a acordat fonduri pentru susţinerea acestor

seminarii, deşi curtea a solicitat acest lucru, finanţarea acestora fiind asigurată

din contribuţiile magistraţilor.

Mai mult, printr-o astfel de organizare la nivel descentralizat, se reduc costurile

bugetare implicate de participarea magistraţilor în alte zone, în afara razei

teritoriale a Curţii de Apel Piteşti, costuri constând, în principal, în cazare.

Totuşi, am considera că o şi mai mare eficienţă a acestor seminarii organizate la

nivel descentralizat, de către curţile de apel, prin coordonarea INM, cu

participarea formatorilor din cadrul INM, poate să fie dată şi de organizarea

unor astfel de seminarii de două curţi de apel învecinate ca şi rază teritorială,

seminarii care să aibă loc succesiv într-un oraş sau celălalt oraş în care curtea de

apel îşi are sediul.

În acest mod pot fi analizate probleme de drept care pot fi soluţionate diferit de

fiecare dintre curţi, totul în scopul unei practici judiciare unitare, atât de

necesară actului de justiţie efectuat astăzi, mai ales în condiţiile noutăţii în

materie civilă şi penală, date de reglementarea instituţiilor de drept prin prisma

noilor modificări ale codurilor, care vor genera multiple aspecte juridice asupra

cărora magistraţii, ca practicieni, trebuie să îşi spună cuvântul.

În acelaşi timp, considerăm că se impune participarea tuturor judecătorilor din

cadrul curţilor de apel şi la alte forme de pregătire profesionale, altele decât cele

menţionate identificate cu seminarile organizate în comun de curţile de apel şi

de INM, în domeniile obligatorii cuprinse în programul de formare continuă

descentralizat, pentru a acoperi şi alte domenii orientative sau domenii specifice

care să conducă la o formare profesională solidă, necesară activităţii practice de

zi cu zi a judecătorului.

O atenţie deosebită trebuie acordată şi pregătirii personalului auxiliar, care

asigură un sprijin important activităţii magistraţilor, în perspectiva îmbunătăţirii

calităţii actului de justiţie.

42

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

Obiectivele acestei activităţi vizează perfecţionarea pregătirii profesionale a

grefierilor, dat fiind multiplele modificări legislative, dar şi progresul acestora

pe scară deontologică.

Pentru organizarea învăţământului profesional al personalului auxiliar a fost

desemnat câte un judecător delegat, pentru fiecare secţie din cadrul instanţei,

care împreună cu grefierii propune un plan tematic şi urmăreşte realizarea

acestuia.

Tematica învăţământului profesional a personalului auxiliar de specialitate a fost

astfel întocmită, încât să îmbine atât aspecte teoretice cât şi aspecte practice şi a

căutat să lămurească problemele ivite în practică şi chiar să unifice rezolvarea

acestora.

Pregătirea profesională a grefierilor este reflectată în calitatea actelor pe care le

întocmesc în procesul de judecată, dar şi în cel administrativ.

Totodată, s-a urmărit de către conducerea administrativă a curţii specializarea

mai multor grefieri pentru fiecare compartiment al instanţei, pentru a se evita

perturbarea activităţii în cazul în care titularul postului din diferite motive nu-şi

poate îndeplini atribuţiunilor de serviciu.

In anul 2015, grefieri şi grefieri arhivari, de la toate instanţele din circumscripţia

Curţii de Apel Piteşti, au participat la seminariile şi cursurile de pregătire

organizate de Şcoala Naţională de Grefieri în colaborare cu Institutul Naţional al

Magistraturii, după cum urmează :

1. Seminar - Drept procesual civil. ECRIS – 17.03 – 20.03. 2015 - Cheia

2. Seminar - Drept procesual civil. ECRIS – 20.04 - 23.04.2015 - Sovata

3. Seminar - Elemente de tehnoredactare - 22.04 - 24.04.2015 - Giroc

4. Seminar - Drept procesual penal. ECRIS – 22.06 – 25.06.2015 - Sovata

5. Seminar - Executări civile – 24.06 - 26.06.2015 - Sovata

6. Seminar - Comunicare și deontologie – 24.06 – 26.06.2015 - Constanţa

7. Drept procesual penal. ECRIS – 8.09 -11.09.2015 - Cheia

8.Comunicare publică și relația cu mass-media – 9.09 – 11.09.2015 - Giroc

9.Arhivare și registratură – 21.09 - 23.09.2015 - Sovata

10. Cooperare judiciară internațională în materie penală – 23.09 -25.09.2015 -

Constanţa

11. Abilități non juridice – 23.09 – 25.09.2015 - Cheia

12. Cooperare judiciară internațională în materie civilă – 30.09.- 2.10.2015 -

Constanţa

13. Executări penale-30.09 - 2.10.2015 - Cheia

14. Repartizarea aleatorie a cauzelor -14.10 - 16.10.2015 - Giroc

43

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

De o bună participare din partea personalului auxiliar de specialitate din cadrul

instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Piteşti s-au bucurat şi cursurile de

perfecţionare organizate în sistem descentralizat de Şcoala Naţională de Grefieri

prin intermediul Curţii de Apel Piteşti, pe materii şi teme din cele mai diverse,

astfel :

Drept procesual civil

- proceduri speciale (procedura divorțului; partajul judiciar; declararea

judecătorească a morții; ordonanța președințială; ordonanța de plată; evacuarea

din imobilele folosite sau ocupate fără drept; înscrierea drepturilor dobândite în

temeiul uzucapiunii; cererile cu valoare redusă);

- aspecte practice privind rolul și atribuțiile grefierului în cadrul procedurii

prealabile; repartizarea aleatorie a cauzelor, înregistrarea, verificarea și

regularizarea cererii de chemare în judecată; verificarea împlinirii termenelor în

procedura comunicării cererii, a depunerii întâmpinării, răspunsului la

întâmpinare, a cererii reconvenționale;

- circuitul și evidența dosarului în procedura prealabilă;

- implicațiile normative ale art. 148, art. 149 C. proc. civ., privind îndeplinirea

cerinței multiplului exemplar al cererilor adresate instanțelor de judecată; rolul și

atribuțiile grefierului de ședință;

- incidentele înregistrării actului de sesizare al instanței; corelarea prevederilor

art. 41, art. 43, art. 45 C. proc. civ.; referatul de incompatibilitate;

- procedura în cazul dosarelor asociate și al cererilor pendinte;

- încheierea de anulare a cererii de chemare în judecată; reexaminarea încheierii

de anulare;

- evidențierea părților din dosar în aplicația ECRIS; atribuțiile procesuale ale

grefierului în situația terțelor persoane;

- citarea și comunicarea actelor de procedură; citarea prin publicitate;

- rolul și atribuțiile grefierului în organizarea și desfășurarea ședinței de

judecată;

- particularități ale întocmirii încheierilor de ședință.

Drept procesual penal

Aspecte practice: camera preliminară; judecata în procesul penal; separarea

funcțiilor judiciare - judecătorul de cameră preliminară; atribuțiile grefierilor de

ședință în materie conform dispozițiilor C. proc. pen., ROIIJ; reflectarea acestor

atribuții în sistemul ECRIS.

Aspecte practice: separarea funcțiilor judiciare - judecătorul de drepturi și

libertăți; atribuțiile grefierilor de ședință în materie conform dispozițiilor C.

proc. pen., ROIIJ; reflectarea acestor atribuții în sistemul ECRIS.

STATISTICĂ: STATISECRIS

Colectarea datelor statistice. STATISECRIS.

44

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

Capitolul II – PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE CU

IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII SISTEMULUI JUDICIAR ÎN ANUL 2015

Anul 2015 a fost pentru activitatea judiciară unul cu modificări legislative

multiple cu implicaţii în munca magistraţilor.

În materie penală, începând cu data de 01.02.2014 au intrat în vigoare noul Cod

penal, noul Cod de procedură penală, Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a

noului Cod penal, Legea nr. 255/2013 de punere în aplicare a noului Cod de

procedură penală, precum şi o serie de acte normative adiacente menite să

armonizeze sau să înfiinţeze noi instituţii în conformitate cu noua legislaţie

penală.

Prin adoptarea noului Cod penal au fost introduse o serie de instituţii noi în

peisajul legislativ naţional, fiind aduse, de asemenea, o serie de modificări

importante instituţiilor deja existente în reglementarea anterioară.

Noul Cod de procedură penală a pornit la drum prin asumarea următoarelor

obiective: reducerea duratei proceselor şi simplificarea procedurilor judiciare

penale, compatibilizarea mijloacelor de probă sau a procedeelor probatorii

actuale cu standardele europene în materie, reducerea gradelor de jurisdicţie şi

reorganizarea căilor de atac şi crearea unei jurisprudenţe unitare la nivel

naţional.

Noul Cod de procedură penală a introdus în procesul penal o a 4-a funcţie

judiciară, camera preliminară, plasată între urmărirea penală şi faza de judecată

ce a dus la crearea unui nou organ judiciar, judecătorul de cameră preliminară,

în timp ce, pentru faza de urmărire penală a fost creată instituţia judecătorului de

drepturi şi libertăţi , cu competenţe specifice.

Noul cod promovează o sporire a elementelor procedurii acuzatoriale, cu o

restrângere a rolului activ al judecătorului în faza de judecată vizibilă mai ales în

cursul cercetării judecătoreşti.

Se prevede doar o singură cale de atac ordinară, apelul, în cazul hotărârilor de

fond în care se decide asupra vinovăţiei unei persoane, în vreme ce, pentru toate

celelalte hotărâri se prevede calea de atac a contestaţiei.

45

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

S-au redefinit părţile în procesul penal şi s-a introdus categoria subiecţilor

procesuali din care fac parte suspectul şi persoana vătămată. S-au redefinit şi

resistematizat măsurile preventive, în timp ce altele, ce păreau redundante, au

dispărut. S-au reglementat forme restrânse ale procesului, respectiv : procedura

simplificată în cazul recunoaşterii vinovăţiei, acordul de recunoaştere a

vinovăţiei.

În ceea ce priveşte Codul penal, principala provocare a membrilor Secţiei penale

a constituit-o examenul asupra aplicării legii penale mai favorabile, iar în acest

sens, Decizia nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale a produs o aşezare a

jurisprudenţei în sensul intuit de noi în primele luni de la intrarea în vigoare a

noilor reglementări.

Pentru activitatea instanţelor, intrarea în vigoare a noilor coduri a însemnat o

reconfigurare a completelor de judecată, crearea unora noi, aranjarea altor liste

de permanenţă. Au fost create complete de judecător de drepturi şi libertăţi, de

judecător de cameră preliminară, de măsuri speciale şi de contestaţii pentru a

răspunde noilor instituţii reglementate de codul de procedură penală.

Urmare a constatării unei serii de vicii de neconstituţionalitate, Curtea

Constituţională a intervenit pronunţând 15 decizii, legiuitorul acţionând pentru

armonizarea dispoziţiilor neconstituţionale doar în două situaţii.

Prin OUG nr. 24/30.06.2015 au fost modificate alin. 6 al art. 207 cpp ((6) În tot

cursul procedurii de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară, din

oficiu, verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă subzistă temeiurile

care au determinat luarea măsurii arestării preventive şi a măsurii arestului la

domiciliu sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestor

măsuri. Dispoziţiile alin. (2) - (5) se aplică în mod corespunzător."), alin. 4 al

art. 208 cpp ("(4) În tot cursul judecăţii, instanţa, din oficiu, prin încheiere,

verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care

au determinat menţinerea măsurii arestării preventive şi a măsurii arestului la

domiciliu dispuse faţă de inculpat sau dacă au apărut temeiuri noi, care să

justifice menţinerea acestor măsuri.") şi art. 222 cpp – durata arestului la

domiciliu.

Tot în cursul anului 2015 Curtea Constituţională a României a pronunţat un

număr de 15 decizii prin care a constatat neconstituţionalitate unor texte legale

din cuprinsul codului de procedură penală, astfel:

- prin Decizia nr. 76/26.02.2015 CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate

şi a constatat că soluţia legislativă de excludere a procurorului de la dezbaterea

contradictorie a probelor cuprinsă în art. 374 alin. (7) teza a doua din Codul de

procedură penală este neconstituţională;

46

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

-prin Decizia nr. 166/17.03.2015 CCR a admis excepţiile de

neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 549^1 alin. (2) din Codul

de procedură penală sunt neconstituţionale, că soluţia legislativă cuprinsă în art.

549^1 alin. (3) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de

cameră preliminară se pronunţă "în camera de consiliu, fără participarea

procurorului ori a persoanelor prevăzute la alin. (2)", este neconstituţională, că

soluţia legislativă cuprinsă în art. 549^1 alin. (5) din Codul de procedură penală,

potrivit căreia instanţa ierarhic superioară ori completul competent se pronunţă

"fără participarea procurorului şi a persoanelor prevăzute la alin. (2)", este

neconstituţională.

- prin Decizia nr. 336/30.04.2015 CCR a admis excepţia de

neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 235 alin. (1) din Codul de

procedură penală sunt constituţionale în măsura în care nerespectarea termenului

"cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive" atrage

incidenţa art. 268 alin. (1) din Codul de procedură penală.


neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 488 din Codul de procedură

penală, precum şi soluţia legislativă cuprinsă în art. 484 alin. (2) din Codul de

procedură penală, care exclude persoana vătămată, partea civilă şi partea

responsabilă civilmente de la audierea în faţa instanţei de fond, sunt

neconstituţionale.


neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 222 din Codul de

procedură penală sunt neconstituţionale.


neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă reglementată de

dispoziţiilor art. 488^4 alin. (5) din Codul de procedură penală, potrivit căreia

contestaţia privind durata procesului penal se soluţionează "fără participarea

părţilor şi a procurorului" este neconstituţională.



dispoziţiilor art. 459 alin. (2) din Codul de procedură penală, potrivit căreia

admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire se examinează de către instanţă

"fără citarea părţilor" este neconstituţională.



dispoziţiilor art. 431 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căreia

admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare se examinează de către

instanţă "fără citarea părţilor" este neconstituţională.


neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 3 alin. (3)

teza a doua din Codul de procedură penală conform căreia exercitarea funcţiei

47

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

de verificare a legalităţii netrimiterii în judecată este compatibilă cu exercitarea

funcţiei de judecată este neconstituţională.


neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma "trafic de stupefiante" din

cuprinsul dispoziţiilor art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală este




dispoziţiilor art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată

direct de Avocatul Poporului, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară

hotărăşte "fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a

inculpatului" este neconstituţională.


neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 347 alin.

(1) din Codul de procedură penală potrivit căreia numai "procurorul şi

inculpatul" pot face contestaţie cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi a

excepţiilor, precum şi împotriva soluţiilor prevăzute la art. 346 alin. (3) - (5) este




dispoziţiilor art. 440 alin. (2) din Codul de procedură penală, respectiv sintagma

"dacă cererea este vădit nefondată" din cuprinsul acestora este neconstituţională.


neconstituţionalitate şi a constatat că constată că dispoziţiile art. 341 alin. (6) lit.

c) şi, prin extindere, ale art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură

penală sunt neconstituţionale prin împiedicarea accesului la justiţie în cazul

soluţiilor de renunţare la urmărirea penală.


neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 222 alin. (10) din Codul de

procedură penală sunt neconstituţionale.

În cursul anului 2015 Curtea Constituţională a României a pronunţat un număr

de 2 decizii prin care a constatat neconstituţionalitate unor texte legale din

cuprinsul codului penal, astfel:

- prin Decizia nr. 11/15.01.2015 CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate

şi a constatat că dispoziţiile art. 112^1 alin. (2) lit. a) din Codul penal sunt

constituţionale în măsura în care confiscarea extinsă nu se aplică asupra

bunurilor dobândite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 63/2012 pentru

modificarea şi completarea Codului penal al României şi a Legii nr. 286/2009

privind Codul penal.

- prin Decizia nr. 603/06.10.2015 CCR a admis excepţiile de

neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma "raporturi comerciale" din

cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională,

48

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

respectiv că sintagma "ori în cadrul oricărei persoane juridice" din cuprinsul

dispoziţiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, cu raportare la art. 301 din Codul

penal, este neconstituţională.

În cursul anului 2015 ÎCCJ – Completul competent să judece recursul în

interesul legii a pronunţat un număr de 7 decizii de admitere în materie penală,

stabilind modul de interpretare şi aplicare unitară a dispoziţiilor legale în materie

penală, decizii obligatorii pentru instanţe şi parchete.

De asemenea, în cursul anului 2015 ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor

chestiuni de drept în materie penală a pronunţată un număr de 20 decizii de

admitere a sesizărilor formulate, stabilind măsurile ce urmează a fi aplicate de

către instanţele de judecată învestite cu soluţionarea cauzelor în materie penală.

Au fost asimilate şi în cadrul Curţii de Apel Piteşti – Secţia penală deciziile

pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe calea recursului în interesul

legii sau a hotărârilor prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, multe

dintre ele având legătură directă cu procesele în derulare de pe rolul instanţei

noastre.

În ceea ce priveşte volumul de muncă, intrarea în vigoare a noilor coduri a dus la

o mărire a formalismului în derularea procesului penal, ce a implicat o sporire a

atribuţiilor fiecărui judecător sau al fiecărui component al personalului auxiliar.

Impactul iniţial al aplicării noilor reglementări a fost puternic resimţit în

condiţiile în care, practic peste noapte, a trebuit să facem faţă noilor instituţii cu

personalul existent cărora li s-au repartizat spre soluţionare dosare mai

numeroase şi cu probleme noi generate de noile coduri.

In materie civilă, activitatea instanţei a fost marcată, în anul 2015, de adoptarea,

principalele modificări ale Codului de procedură civilă.

Noul Cod de procedură civilă pune accent deosebit pe celeritatea procedurii,

fiind introduse noi proceduri şi instituţii pentru asigurarea soluţionării rapide a

cauzelor.

În vederea evitării acordării unor termene de judecată nejustificate pentru a

permite reclamantului să îndrepte posibilele lipsuri din cererile de chemare în

judecată, iar în situaţia în care acesta nu satisface obligaţiile impuse de instanţă,

cererea sa este anulată în procedura regularizării.

Procedura scrisă (regularizarea) permite ca la termenul de judecată fixat, toate

apărările, contra-apărările, excepţiile, precum şi probele solicitate de părţi în

49

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

formă scrisă, să fie efectuate astfel încât, în principiu, cauza să fie în stare de

judecată.

Legea nr.134 din 1 iulie 2010 privind Codul de procedură civilă a fost

republicată în anul 2015 în M.O. nr. 247/10.04.2015. În cursul anului 2015

Codul de procedură civilă a fost modificat prin OUG nr. 62/23.12.2015.

Prin OUG nr. 62/2015 s-a dispus următoarele:

„(1) Termenele prevăzute la art. XII alin. (1), art. XIII teza I, art. XVIII alin. (1)

şi art. XIX alin. (1) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea

instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii

nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013, cu modificările ulterioare, se

prorogă până la data de 1 ianuarie 2017. (2) Dispoziţiile art. XII alin. (2), art.

XIV - XVII, art. XVIII alin. (2) şi art. XIX alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind

unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru

pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură

civilă, cu modificările ulterioare, se aplică şi proceselor pornite începând cu data

de 1 ianuarie 2016 şi până la data de 31 decembrie 2016 inclusiv.”



din cuprinsul codului de procedură penală, astfel:


neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 13 alin. (2) teza a doua, ale

art. 84 alin. (2), precum şi ale art. 486 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cu

referire la menţiunile care decurg din obligativitatea formulării şi susţinerii

cererii de recurs de către persoanele juridice prin avocat sau consilier juridic,

sunt neconstituţionale.


neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin.(5) din Codul de procedură

civilă și a constatat că sintagma „sau că recursul este vădit nefondat” din

cuprinsul acestora este neconstituţională în raport de dispozițiile art.21 alin.(3) și

art 24 din Constituție.


neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „pronunţate asupra fondului sau

care evocă fondul” din cuprinsul dispoziţiilor art. 509 alin.(1) din Codul de

procedură civilă este neconstituţională cu referire la motivul de revizuire

prevăzut la pct. 11 din cuprinsul acestora.


neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 666 din Codul de procedură

civilă sunt neconstituţionale. Curtea a stabilit că acestea contravin prevederilor

constituţionale ale art.1 alin.(4), prin prisma exercitării de către executorii

50

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

judecătoreşti a unei activităţi specifice instanţelor judecătoreşti, precum şi ale

art.21 alin.(3) şi art.124, prin prisma faptului că declanşarea procedurii

executării silite este sustrasă controlului judecătoresc, iar, în acest fel, pe de o

parte, exigenţele dreptului la un proces echitabil, sub aspectul imparţialităţii şi

independenţei autorităţii, nu sunt respectate, iar, pe de altă parte, înfăptuirea

justiţiei este „delegată” executorului judecătoresc. De asemenea, Curtea a reţinut

încălcarea art.147 alin.(4) din Constituţie, întrucât legiuitorul nu a respectat

Decizia Curţii Constituţionale nr.458 din 31 martie 2009, ignorând exigenţele

constituţionale stabilite prin aceasta.

În ceea ce priveşte Codul civil, adoptat prin Legea nr. 287/2009, în cursul anului

2015 acesta nu a suferit nicio modificare.

În cursul anului 2015 ÎCCJ – Completul competent să judece recursul în

interesul legii a pronunţat un număr de 18 decizii de admitere, din care 14 în

materie civilă, iar 4 în materia dreptului muncii, stabilind modul de interpretare

şi aplicare unitară a dispoziţiilor legale în materie civilă, decizii obligatorii

pentru instanţe şi parchete.

De asemenea, în cursul anului 2015 ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor

chestiuni de drept în materie civilă a pronunţată un număr de 20 decizii de

admitere a sesizărilor formulate (12 în materie civilă şi 8 în materia

contenciosului administrativ şi fiscal), stabilind măsurile ce urmează a fi aplicate

de către instanţele de judecată învestite cu soluţionarea cauzelor în materie

civilă.

În ceea ce priveşte Legea nr. 53/24.01.2003 privind Codul muncii, în anul 2015

aceasta a fost modificastă prin Legea nr. 12 din 20 ianuarie 2015, respectiv prin

Legea nr. 97 din 7 mai 2015.



din cuprinsul codul muncii, astfel:


neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 52 alin. (1) lit. b) teza întâi

din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii sunt neconstituţionale.


neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea

nr. 53/2003 - Codul muncii sunt neconstituţionale.

Adoptarea respectivelor modificări a sporit substanţial dificultăţile de personal

cu care se confruntă instanţa, însă prin efortul comun al întregului personal al

instanţei s-a reuşit implementarea instituţiilor introduse prin noile reglementări.

51

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

Toate aceste modificări legislative au reprezentat obiectul preocupărilor

întregului personal al instanţei pentru cunoaşterea şi aplicarea lor

corespunzătoare.

Modificări au fost aduse în anul 2015 şi legislaţiei secundare, astfel :

Regulamentul de Ordine Interioară a Instanţelor Judecătoreşti – HCSM

nr.387/2005 a fost modificat prin :

- HCSM nr. 443/29.04.2015 la art. 116, după alin. 2 a fost introdus un nou

alineat, alin. 3).

- HCSM nr. 473/13.05.2015 la art. 83 alin. 1 a fost modificat punctul 5 privind

Condica şedinţelor de judecată, respectiv a fost modificat cuprinsul art. 105

privind rezultatul deliberării şi consemnarea acestuia într-o minută.

- HCSM nr. 753/30.06.2015 la art. 54 alin. 1 a fost introdusă lit. i) privind

încheierile de sesizare a CJUE, iar la art. 92 a fost modificat alin. 1 referitor la

scoaterea din incinta instanţelor a dosarelor, actelor şi lucrărilor.

La data de 17 decembrie 2015 Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat

Hotărârea nr. 1375 pentru aprobarea Regulamentul de ordine interioară al

instanţelor judecătoreşti, publicată în M.O. nr. 970/28.12.2015, prin această

hotărâre fiind abrogată Hotărârea CSM nr. 387/2005., urmând ca începând cu

anul 2016 instanţele să-şi desfăşoare activitatea în raport de noile reglementări.

Tot în anul 2015, Consiliul Superior al Magistraturii , prin Hotărârea nr.1.157

din 3 noiembrie 2015, a modificat şi completat Regulamentul privind evaluarea

activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea nr.

676/2007.

52

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

Capitolul III – INDEPENDENŢA ŞI RĂSPUNDEREA

JUDECĂTORILOR

III.1. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului

auxiliar

In anul 2015, la instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Piteşti au fost

sancţionaţi disciplinar 3 magistraţi de la Judecătoriile Piteşti, Câmpulung şi

Horezu, un grefier de la Judecătoria Rm.Vâlcea şi un grefier arhivar de la

Judecătoria Câmpulung.

Au fost aplicate următoarele sancţiuni disciplinare :

-un magistrat de la Judecătoria Piteşti a fost sancţionat de Consiliul Superior al

Magistraturii – Secţia pentru judecători în materie disciplinară, în baza art.100

lit.b din Legea nr.303/2004, sancţiunea disciplinară constând în „diminuarea

indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 20%, pe o perioadă de 3 luni”, pentru

săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art.99 lit.c) şi t) teza a II-a raportat

la art.99/1 alin.2 din Legea nr.303/2004, hotărâre rămasă definitivă, prin

respingerea recursului declarat de magistratul respectiv, de către Inalta Curte de

Casaţie şi Justiţie.

-un magistrat de la Judecătoria Câmpulung a fost sancţionat de Consiliul

Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători în materie disciplinară, în

baza art.100 lit.a din Legea nr.303/2004, sancţiunea disciplinară constând în

„avertisment”, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art.99 lit.t)

teza a II-a din Legea nr.303/2004, hotărâre care nu este definitivă.

-un magistrat de la Judecătoria Horezu a fost sancţionat de Consiliul Superior al

Magistraturii – Secţia pentru judecători în materie disciplinară, în baza art.100

lit.e din Legea nr.303/2004, sancţiunea disciplinară constând în „excluderea din

magistratură”, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art.99 lit.h)

teza I şi lit.t) cu aplicarea art.99/1 alin.2 din Legea nr.303/2004, hotărâre care a

nu este definitivă.

-acelaşi magistrat a fost sancţionat de Consiliul Superior al Magistraturii –

Secţia pentru judecători în materie disciplinară, în baza art.100 lit.d din Legea

nr.303/2004, sancţiunea disciplinară constând în „suspendarea din funcţia de

53

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

judecător pe o perioadă de 6 luni”, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare

prevăzute de art.99 lit.c) din Legea nr.303/2004, hotărâre care nu este definitivă.

La nivelul instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Piteşti, în anul 2015, au

fost aplicate 2 sancţiuni disciplinare personalului auxiliar de specialitate în

legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, după cum urmează :

-un grefier de la Judecătoria Rm.Vâlcea a fost sancţionat cu reducerea salariului

cu 10%, pe o perioadă de 3 luni, potrivit art.85 alin.1 lit.b din Legea

nr.567/2004, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art.84 alin.1

lit.a şi i din Legea nr.567/2004;

-un grefier arhivar de la Judecătoria Câmpulung a fost sancţionat cu

„Avertisment” pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art.84 alin.1

lit.a din Legea nr.567/2004, decizie care a fost contestată în instanţă, iar dosarul

este în curs de judecată.

III.2. Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului

auxiliar

În anul 2015 niciun judecător şi niciun membru al personalului auxiliar sau

conex, nu au fost sancţionaţi pentru săvârşirea unor fapte de natură penală.

Activitatea instanţei s-a realizat în deplină concordanţă cu actele normative care

reglementează organizarea şi funcţionarea sa, Legea nr.303/2004 privind statutul

judecătorilor şi procurorilor, Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară,

Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al

instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, HCM nr. 387/2005

privind Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti (abrogată

prin HCSM nr.1375/17 decembrie 2015), Codul deontologic la magistraţilor

aprobat prin HCSM nr.328/2005 şi Codul deontologic al personalului auxiliar de

specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea

aprobat prin HCSM nr.145/2005.

54

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

Capitolul IV – ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI

EUROPEAN ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ

Valorile esenţiale pe care le promovează Uniunea Europeană, statul de drept,

democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului necesită mecanisme

de apărare energice şi coerente, iar în acest segment, activitatea instanţelor de

judecată este primordială şi decisivă.

Obiectivele instanţei sunt, din această perspectivă, de a interveni efectiv şi a

asigura apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în acord cu

jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene şi jurisprudenţa Curţii

Europene a Drepturilor Omului. Judecătorii au, prin urmare, obligaţia de a-şi

însuşi şi a pune în practică jurisprudenţa instanţelor europene ori de câte ori

dreptul intern contravine acesteia.

Uniunea Europeană propune, pe de altă parte, existenţa unui spaţiu judiciar

comun, astfel încât, cetăţenii europeni să poată beneficia în aceeaşi manieră de

justiţie, în oricare dintre statele membre, ca şi în propria ţară.

In aceste direcţii funcţionează mecanisme de asistenţă judiciară internaţională,

atât în materie civilă cât şi în penal, concretizate în dispoziţiile Legilor

nr.189/2003, republicată în 4 iunie 2015, privind asistenţa judiciară

internaţională în materie civilă şi comercială, şi Legea nr.302/2004,republicată,

cu modificările şi completările ulterioare, privind cooperarea judiciară

internaţională în materie penală.

Aderarea României la Uniunea Europeană a presupus asumarea a numeroase

angajamente politice între care sporirea eficienţei actului de justiţie, reducerea

duratei procedurilor şi asigurarea unui termen rezonabil de soluţionare a

cauzelor.

Cadrul legal intracomunitar îl constituie Tratatul de la Lisabona care doreşte să

realizeze şi să consolideze un spaţiu european comun în care persoanele să

circule libere şi să beneficieze de o protecţie juridică eficace.

Realizarea unui asemenea spaţiu va avea repercusiuni asupra unor aşteptări

legitime ale populaţiei cum sunt problemele legate de : imigraţie , combaterea

criminalităţii organizate sau actele de terorism.

55

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

Tratatul amintit dă posibilitatea instituţiilor europene să adopte măsuri care să

asigure recunoaşterea drept valabile şi aplicabile deciziile adoptate de sistemele

juridice ale celorlalte state membre; accesul efectiv la justiţie; dezvoltarea

metodelor alternative de soluţionare a litigiilor; formarea magistraţilor şi a

personalului din justiţie.

Cooperarea instanţelor judiciare presupune ca o decizie adoptată într-un stat

membru să poată fi aplicată şi în celelalte state membre (hotărâri de divorţ,

încredinţare copii).

Pentru garantarea unui înalt grad de protecţie cetăţeanului şi pentru a favoriza

cooperarea judiciară în domeniul criminalităţii se impune un efort conjugat al

tuturor statelor comunitare, acţiunea laolaltă dovedindu-se mult mai eficientă,

instituţia mandatului european de arestare fiind un instrument de maximă

importanţă în acest sens.

La nivelul instanţei, întregul corp la magistraţilor a acordat atenţie studierii,

aprofundării şi aplicării corecte a jurisprudenţei CEDO.

În cursul anului 2015 principalele surse de informare ale magistraţilor din cadrul

instanţei cu privire la jurisprudenţa CEDO le-au constituit site-ul Curţii de la

Stasbourg, CSM, Ministerului Justiţiei, informările periodice transmise de CSM,

articole din reviste de specialitate, Monitorul Oficial al României, culegerile de

jurisprudenţă CEDO.

În anul 2015, judecătorul delegat la Biroul executări penale a emis o solicitare

de dare în urmărire internaţională, care a şi fost executată şi a fost emis un

mandat european de arestare, care încă nu este executat.

Din analiza hotărârilor judecătoreşti pronunţate în materie penală şi, în

mod special, cele referitoare la măsurile preventive, rezultă, evident, că

apelul la dispoziţiile jurisprudenţei europene a devenit o obişnuinţă de

lucru, iar în ceea ce priveşte procedurile de cooperare judiciară, în cursul

anului 2015, au fost soluţionate 24 solicitări de predare în baza mandatului

european de arestare, conform Legii nr.302/2004, o procedură de

videoconferinţă, 4 proceduri de comisie rogatorie, 3 cerere preluare

judecată şi 18 proceduri privind recunoaştere hotărâre străină şi transfer

persoană condamnată.

De asemenea, în procesele penale şi civile aflate în curs de soluţionare s-a impus

aplicarea dispoziţiilor legale privind citarea şi comunicarea actelor procedurale

persoanelor aflate în străinătate şi privind comisia rogatorie internaţională.

56

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

Capitolul V - RAPORTURILE INSTANŢEI CU CELELALTE

INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU

SOCIETATEA CIVILĂ

V.1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii

Raporturile Curţii de Apel Piteşti cu Consiliul Superior al Magistraturii s-au

desfăşurat şi în anul 2015, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004, Legea

nr. 304/2004 şi dincolo de formalismul acestor reglementări.

Dat fiind rolul său de garant al independenţei justiţiei potrivit art. 1 din Legea nr.

317/2004, Consiliul Superior al Magistraturii este singurul organism în măsură

să apere reputaţia judecătorului atunci când acesta este atacat şi calomiat prin

declaraţii de presă, care vin în mod special din mediul politic.

Instrumentele pe care le are la dispoziţie Consiliul în acest demers, rămân însă la

un nivel declarativ, constatând doar încălcarea, în acest context cazurile de

încălcare a reputaţiei judecătorilor perpetuându-se.

Putem afirma că în anul 2015 raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii

au fost foarte bune şi s-au concretizat în acţiuni comune de monitorizare a unor

instanţe, participări la grupuri de lucru, consultări pe teme legislative,

participarea personalului instanţei, magistraţi şi grefieri, la cursuri de

perfecţionare, măsuri de îndrumare şi control al aplicării Regulamentului de

organizare şi funcţionare a instanţelor.

V.2. Raporturile cu Parchetul

Atât în cursul anului 2015 cât şi în anii anteriori, relaţiile dintre curtea de

apel şi parchetul de pe lângă curte, dar şi dintre instanţele din

circumscripţia sa şi celelalte parchete, s-au desfăşurat în condiţii

corespunzătoare cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 304/2004, privind

organizarea judiciară. Raporturile instanţelor cu toate unităţile de parchetul s-au concretizat în

participări la soluţionarea cauzelor penale şi civile, în toate stadiile procesuale,

nefiind semnalate de către niciuna din părţi neajunsuri care să fi influenţat

desfăşurarea normală a activităţii.

57

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

Relaţiile instituţionale au fost derulate în condiţii optime de colaborare in

realizarea actului de justiţie, fiind eliminate în mare parte obstacolele in fluxurile

de informaţii care ar putea afecta activitatea administrativ judiciara.

V.3. Raporturile cu Barourile de avocaţi, colegiile consilierilor

juridici şi cu experţii judiciari

Ca şi în anii precedenţi, în anul 2015, relaţiile de colaborare cu avocaţii şi

experţii judiciari au fost în general optime, însă, izolat în această colaborare au

fost relevate şi disfuncţii cauzate mai ales de neprezentarea apărătorilor din

oficiu în unele cauze penale, prin neefectuarea la termen a expertizelor dispuse

în cauză, situaţie care a dus la depăşirea, de multe ori, a termenului rezonabil de

soluţionare al dosarelor.

Apreciem că menţinerea unei bune colaborări, în raporturi profesionale, cu

avocaţii este atât posibilă cât şi necesară.

În acest sens, au fost organizate întâlniri cu consilieri ai barourilor Argeş şi

Vâlcea, ocazie cu care au fost dezbătute problemele şi găsite soluţii pentru o

bună cooperare între cele două instituţii care deservesc sistemul de justiţie.

În privinţa conlucrării cu experţii judiciari, au fost semnalate unele întârzieri în

efectuarea lucrărilor dispuse de instanţă datorate lipsei sau insuficienţei acestora.

A fost regândit astfel modul de lucru cu experţii judiciari în sensul sporirii

operativităţii întocmirii lucrărilor încredinţate iar pe de alta parte, de efectuare la

timp a plăţii onorariilor acestora. Dincolo de numărul redus al unor categorii de

experţi, întârzierea în efectuarea expertizelor s-a mai datorat şi părţilor.

Rezerve în această direcţie rămân şi la îndemâna magistraţilor care procedând

mai energic în raporturile cu experţii pot depăşi în mare parte neajunsul

întârzierii efectuării expertizei, punând totuşi pe un plan secund măsurile

sancţionatorii.

V.4. Raporturile cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în

masă, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare

Adoptarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes

public reprezintă, în mod neîndoielnic, un demers important în asigurarea

accesului cetăţenilor la informaţiile de interes public.

În lumina principiului consacrat de dispoziţiile art. 31 din Constituţia României

privitoare la dreptul la informaţie al cetăţenilor: „dreptul persoanei de a avea

acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit”, iar „autorităţile

58

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea

corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes

personal”

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public,

publicată în Monitorul Oficial nr. 663 din 23.10.2001, dă eficienţă acestui

principiu constituţional, statuând încă din art.1 că : ”accesul liber şi neîngrădit

al persoanei la orice informaţii de interes public, definite astfel prin prezenta

lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre

persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia României şi cu

documentele internaţionale ratificate de Parlamentul României”.

În anul 2015, Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Curţii de Apel Piteşti a

soluţionat un număr de 53 solicitări de informaţii de interes public.

Dintre acestea, 34 solicitări au fost primite din partea unor persoane juridice şi

19 din partea unor persoane fizice.

Solicitările au vizat eliberarea de copii xerox de pe hotărâri judecătoreşti sau alte

acte efectuate în anumite dosare, accesul la studierea unor dosare, informaţii

referitoare la anumite aspecte ale activităţii unor departamente din cadrul Curţii

de Apel Piteşti, comunicarea unor informaţii statistice privitoare la activitatea

instanţei şi o serie de alte informaţii.

Menţionăm că din cele 53 solicitări, 19 solicitări au fost soluţionate în mod

favorabil şi 34 solicitări au fost respinse întrucât informaţiile solicitate fie se

încadrau în categoria informaţiilor exceptate de la liberul acces al publicului şi al

presei, fie erau inexistente.

Trebuie să indicăm şi faptul că, în toate situaţiile menţionate, informaţiile

solicitate sau imposibilitatea transmiterii acelor informaţii care, potrivit

dispoziţiilor legale, se încadrau în categoria informaţiilor exceptate de la liberul

acces al publicului, au fost comunicate solicitanţilor în termenul prevăzut de

lege.

Precizăm că pe parcursul anului 2015 a fost înregistrate două reclamaţii

administrative la adresa activităţii Biroului de Informare al instanţei, şi a existat

o plângere în instanţă care vizează activitatea Biroului de Informare şi Relaţii

Publice al Curţii de Apel Piteşti.

Pe parcursul anului 2015, Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Curţii de

Apel Piteşti, a soluţionat toate petiţiile şi memoriile venite de la justiţiabili, care

i-au fost încredinţate spre analiză şi soluţionare de către conducerea instanţei, şi

care vizau o serie de aspecte cu care petenţii s-au confruntat privitoare la

59

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

activitatea de judecată a instanţei sau la alte aspecte legate de activitatea

instanţelor judecătoreşti din circumscripţia Curţii de Apel Piteşti.

Tuturor petiţiilor şi memoriilor încredinţate spre analiză şi soluţionare de către

conducerea instanţei în cursul anului 2015 li s-a dat curs în totalitate,

formulându-se răspunsuri în funcţie de cele solicitate, într-un termen rezonabil,

în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

In vederea îmbunătăţirii activităţii, în viitor, ne propunem :

• organizarea unor sesiuni de instruire şi comunicare la care să participe întregul

personal al Birourilor de Informare şi Relaţii Publice de la instanţele

judecătoreşti din circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Piteşti

• organizarea de seminarii şi schimburi de experienţă cu jurnaliştii în scopul de a

le facilita acestora o înţelegere corectă a specificului de activitate al instanţelor

judecătoreşti

• conturarea unei practici unitare la nivel naţional în materia organizării şi

funcţionării birourilor de informare şi relaţii publice ale instanţelor judecătoreşti,

având în vedere consecinţele pe care o aplicare neunitară le-ar putea genera.

• stabilirea unui cadru clar cu privire la normele de conduită şi de limbaj care

trebuie să fie respectate de către cetăţeni şi jurnalişti în raport cu personalul

Biroului de Informare şi Relaţii Publice Curţii de Apel Piteşti.

• detectarea unor modalităţi şi mai precise prin care să se poată încasa sumele de

bani care trebuie achitate de către solicitanţii care doresc să obţină copii simple

de pe anumite acte ce intră în categoria informaţiilor de interes public, dar care

nu se comunică din oficiu

V.5. Raporturile cu justiţiabilii

Asigurarea transparenţei activităţii judiciare, în raport cu publicul şi cu

mijloacele de comunicare în masă, a fost asigurată prin următoarele modalităţi:

transmiterea unui număr de 4 comunicate de presă către mijloacele de

comunicare în masă de pe plan local sau naţional în vederea aducerii la

cunoştinţa opiniei publice a unor manifestări sau activităţi desfăşurate de

instanţă (natura cauzelor care au avut termene de judecată în perioada vacanţei

judecătoreşti, prezentarea Raportului de bilanţ al Curţii de Apel Piteşti pe anul

2014, manifestările ocazionate de sărbătorirea Zilei Europene a Justiţiei Civile la

sediul Curţii de Apel Piteşti, furnizarea unor informaţii privitoare la stadiul

procesual sau soluţiile pronunţate în anumite dosare aflate pe rolul Curţii de

Apel Piteşti şi care au suscitat interesul publicului larg şi al reprezentanţilor

mass-media)

acordarea de către dl. judecător Marius Gabriel Săndulescu,

vicepreședintele Curţii de Apel Piteşti, în calitate de purtător de cuvânt, în lipsa

titularului, a unui interviu către publicaţia „News247worldpressuk”, în data de

60

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

5 octombrie 2015, pe teme de interes public privind activitatea instanţelor

judecătoreşti, interviu care a fost apreciat extrem de pozitiv.

Curtea de Apel Piteşti a fost nominalizată la titlul de „instituţia anului

2015” de către publicaţia „News247worldpressuk”;

disponibilitatea permanentă a membrilor biroului faţă de solicitările

telefonice venite de la reprezentanţii mass-media, disponibilitate concretizată în

furnizarea, în condiţiile legii, a informaţiilor solicitate de jurnalişti în vederea

realizării unei corecte informări a opiniei publice

punerea la dispoziţia reprezentanţilor mass-media locale, în urma

solicitărilor primite de la aceştia, a unor informaţii, sub formă de comunicate

de presă, cu privire la anumite dosare, în vederea realizării unei informări

corecte a opiniei publice.

afişarea la sediul instanţei, în vederea consultării de către cetăţeni, a

informaţiilor de interes public care, conform art. 5 din legea nr.544/2001, se

comunică din oficiu, precum şi alte informaţii privitoare la anumite drepturi de

care se bucură cetăţenii şi la informaţiile pe care aceştia le pot solicita instanţei

organizarea manifestării de tipul „Uşilor deschise” în data de 26

octombrie 2015, ocazie cu care a fost sărbătorită „Ziua Europeană a Justiţie

Civile”

organizarea de vizite pentru grupe de studenţi de la Facultatea de Ştiinţe

Juridice şi Administrative din cadrul Universităţii Piteşti cărora le-au fost

prezentate compartimentele care prezintă relevanţă pentru activitatea instanţei, li

s-a explicat circuitul pe care trebuie să îl parcurgă un dosar de la înregistrare şi

până la soluţionarea sa definitivă, le-au fost prezentate principalele atribuţii şi

modul de funcţionare al departamentelor instanţei şi li s-a permis accesul într-o

sală de şedinţe, unde au asistat la o şedinţă de judecată.

Curtea de Apel Piteşti a încheiat un parteneriat, iniţiat de

„News247worldpressuk”, cu o serie de instituţii locale, dintre care menţionăm :

Prefectura Argeş, Consiliul Judeţean Argeş, Inspectoratul Şcolar Argeş, Direcţia

Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Argeş sub denumirea

„Educaţia juridică obligatorie în învăţământul preuniversitar. Proiect pilot în

judeţul Argeş”.

afişarea pe pagina de internet a instanţei a informaţiilor de interes public

care, conform art. 5 din Legea nr. 544/2001, se comunică din oficiu, precum şi

pe Portalul instanţelor de judecată la adresa: http://portal.just.ro, pus la

dispoziţia instanţelor de către Ministerul Justiţiei.

http://portal.just.ro/

61

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

Capitolul VI – CONCLUZII

Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu asupra

progreselor României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare,

publicat la 27 ianuarie 2016 a constatat o serie de evoluţii înregistrate în

România de la precedentul Raport publicat la 28 ianuarie 2015, cu precădere în

ceea ce priveşte respectarea criteriilor esenţiale pentru existenţa statului de

drept, a supremaţiei legii şi independenţei justiţiei.

Sistemul judiciar a continuat să dea dovadă de profesionalism, inclusiv de

capacitate de adaptare la schimbările semnificative ale codurilor civile şi penale,

de eforturi în vederea unificării jurisprudenţei şi de voinţa de a apăra

independenţa sistemului judiciar.

Ecourile pozitive cu care a fost implementat proiectul de strategie naţională

anticorupţie a fost întâmpinat de o susţinere fermă din partea instanţelor din

circumscripţia Curţii de Apel Piteşti.

Prin înfăptuirea actului de justiţie s-a urmărit asigurarea unei eficienţe sporite în

ceea ce priveşte recuperarea produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni.

Totodată, la nivelul conducerii administrative s-a urmărit adoptarea de decizii de

management transparente şi obiective, care au contribuit la susţinerea reformei

sistemului judiciar.

Întreaga activitate din cadrul Curţii de Apel Piteşti şi a instanţelor din

circumscripţia sa s-a desfăşurat în concordanţă cu necesităţile şi coordonatele

îmbunătăţirii sistemului judiciar românesc, cu intenţia de armonizare cât mai

deplină cu sistemul judiciar comunitar.

Cu toate acestea, exemplificăm câteva dintre vulnerabilităţile cu care instanţele

se confruntă şi care afectează performanţa magistratului şi eficienţa actului de

justiţie, şi anume:

A. durata mare a procedurilor judiciare reprezintă o deficienţă constantă şi

importantă a sistemului judiciar naţional, sens in care se impune sancţionarea

mai fermă a abuzurilor de drept; reducerea numărului cauzelor mai vechi aflate

pe rol; monitorizarea compartimentelor sau sectoarelor de activitate unde se

constată întâmpinarea unor dificultăţi în exercitarea corespunzătoare a

62

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

atribuţiilor de serviciu, identificarea şi aplicarea măsurilor ce se impun pentru

înlăturarea acestora.

Tergiversarea soluţionării cauzelor s-a datorat unor cauze obiective:

- depunerea la dosarul cauzei, de către experţi, de lucrări de specialitate cu

concluzii care nu răspund obiectivelor stabilite de instanţă, impunându-se

refacerea acestora de către alţi experţi;

- lipsa de fermitate, uneori, a magistraţilor, manifestată prin neaplicarea

amenzilor judiciare sau a celorlalte sancţiuni puse de lege al îndemâna acestora,

faţă de persoanele (experţi martori, avocaţi, interpreţi, etc.) care cu rea-credinţă

sau fără motive justificate, prin comportamentul lor, determină tergiversarea

soluţionării cauzelor.

Cauzele care au o vechime mai mare de un 1,5 ani pe rolul instanţelor au fost

permanent monitorizate întrucât este de necontestat că nu întotdeauna o hotărâre

pronunţată după un timp îndelungat este şi o hotărâre dreaptă. Nu prelungirea

procedurilor judiciare asigură calitatea actului de justiţie, ci modul în care

judecătorul asigură aplicarea normelor procedurale în speţă.

B. aplicarea în mod neunitar a legislaţiei în vigoare, reprezentând una din

principalele deficienţe cu care se confruntă sistemul judiciar român, practica

neunitară numărându-se printre elementele ce determină cele mai multe

nemulţumiri ale justiţiabililor şi una din problemele majore ale sistemului

nostru judiciar.

Acest fapt se datorează, în principal, fluctuaţiei legislative şi necorelării

normelor juridice ceea ce impune instanţei supreme să clarifice problemele de

drept controversate prin intermediul deciziilor pronunţate în recursurile în

interesul legii.

Ca remediu, asigurarea finalităţii procesului de reformă depinde în mod esenţial

de realizarea unui cadru legislativ coerent, în sensul corelării tuturor actelor

normative adoptate sau modificate, precum şi a eliminării neconcordanţelor şi

paralelismelor în elaborarea acestora.

Este necesar ca programul informatic ECRIS să funcţioneze în parametrii noilor

Coduri de procedură civilă şi penală, urmând a fi găsite modalităţi tehnice de

introducere a programului optim de muncă pentru a nu se crea disfuncţionalităţi

într-un sistem judiciar care se confruntă oricum cu dificultăţi reprezentate de

spaţii insuficiente, resurse umane într-un număr necorespunzător, infrastructură

IT uzată moral, toate subsumate unei subfinanţări generale a sistemului judiciar.

63

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

Din perspectiva implementării noilor indicatori de performanta stabiliţi de

Consiliul Superior al Magistraturii, se impune acordarea unei atenţii deosebite în

reflectarea corecta a activităţii şi în sistemul informatic. Volumul de activitate

căruia instanţele trebuie să îi facă faţă şi importanţa luării unor decizii prompte

impun multiple situaţii pentru rezolvarea cărora este obligatorie utilizarea

mecanismelor electronice, informatice, de extragere şi procesare a datelor.

In acest sens, colaborarea între echipa de management a instanţei, biroul de

statistică şi birou informatică este deosebit de importantă, pentru o mai buna

conformare la restricţiile de operare în sistemul informatic în scopul evidenţierii

cât mai exacte a eforturilor depuse în actul de justiţie.

O atenţie deosebită trebuie acordată şi pregătirii personalului auxiliar care

asigură un sprijin important în activitatea magistraţilor, în perspectiva

îmbunătăţirii calităţii actului de justiţie, dar şi a preluării sarcinilor

administrative de la judecători.

În cadrul activităţii de formare continuă a personalului auxiliar trebuie pus un

accent deosebit pe învăţământul profesional, dar, totodată, trebuie încurajată

participarea la seminariile şi cursurile de pregătire organizate de Şcoala

Naţională de Grefieri. Se impune creşterea rolului şi numărului grefierilor cu

atribuţii jurisdicţionale în vederea unei mai bune funcţionări administrative a

instanţelor.

Nu în ultimul rând trebuie apreciate eforturile întregului corp de magistraţi şi

grefieri pentru cunoaşterea, interpretarea, aplicarea corectă şi unitară a noilor

dispoziţii legale în toate materiile ţinând seama că în anul 2011 a intrat în

vigoare noul cod civil, urmat de noul cod de procedura civila în anul 2013, iar în

anul 2014 noul cod penal şi de procedură penală şi a unor acte normative

conexe, toate acestea necesitând un studiu permanent şi aprofundat pentru a face

faţă noilor cerinţe juridice, în condiţiile în care acestea au suferit modificări de

substanţă în cursul anului 2015.

Implementarea noilor Coduri presupune regândirea politicii de resurse umane pe

palierele numeric, calitativ (formare, specializare a magistraţilor) şi logistic.

Este foarte important ca sistemului judiciar să-i fie garantate resursele umane şi

materiale pentru a funcţiona la parametrii optimi şi pentru a nu fi afectată

calitatea actului de justiţie.

Această situaţie a afectat şi activitatea Curţii de Apel Piteşti precum şi

activitatea instanţelor din circumscripţia sa. Cu toate acestea prin eforturile

susţinute ale judecătorilor şi personalului auxiliar de specialitate s-a reuşit

obţinerea unor rezultate corespunzătoare.

64

RA

PO

RT

DE

BIL

AN

T -

20

15 |

04.0

3.2

016

La nivelul conducerii administrative a Curţii de Apel s-a asigurat un

management eficient al resurselor umane şi materiale, reflectate în datele

statistice menţionate.

În opinia noastră, rezultatele obţinute în anul 2015 la Curtea de Apel Piteşti şi

instanţele din circumscripţia sa de activitate au fost generate de eforturile depuse

de judecători şi personalul auxiliar, care manageriat corespunzător, a reuşit să

depăşească problemele inerente apărute în înfăptuirea actului de justiţie.

PREŞEDINTE

Judecător Marius Gabriel SĂNDULESCU

RAPORT DE BILANT - 2015 - Justportal.just.ro/46/Documents/RAPORT DE BILANT - 2015... · 2015 6...

Documents

Transcript of RAPORT DE BILANT - 2015 - Justportal.just.ro/46/Documents/RAPORT DE BILANT - 2015... · 2015 6...