RAPORT ASUPRA MEDIULUI - ANPMarpmgl.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA/27 01... · S-au...

1

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI ( conform Ordinului nr. 863/2002 al MAPM) 1. INFORMATII GENERALE

- Informatii despre titularul proiectului : S.C. AVIMAR VETERINARY SRL

Sediu social : CONSTANTA, STR. STEFAN MIHAILEANU NR.39 (camera 2), ETAJ P, JUDEłUL CONSTANTA, TEL/FAX 0241/551115

NR. REG.COM. J13/1311/08.04.2008, COD FISCAL RO 23679920, CONT IBAN RO36CFCECT0101RON0670489 BANCA CEC BANK CONSTANłA (anexele nr.2,3,4,6,10,11,12- piese scrise) - Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu : Conf. univ. dr. ing. Eugeniu Secară - Atestare - SECARA EUGENIU, inscris in Registrul

National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 84, cu data de 24.11.2009 , pentru : RM, RIM, BM, RA.

2

- Domiciliul în ConstanŃa, Bd. Tomis nr. 323, bloc TAV 8, ap. 16, telefon-fax 0241/652579, mobil 0745/435525.

- Denumirea proiectului FERMA PENTRU CRESTEREA PUILOR, PAR-CELA A249/1/1, COMUNA MIHAIL KOGALNICEA-NU, JUD. CONSTANłA. -Descrierea proiectului Investitia are ca scop si obiect de activitate o ferma avicola pentru pui de carne si dotarile aferente acesteia. Cuprinde 2 hale pentru cresterea puilor, o cons-tructie anexa cu vestiare tip filtru, un sopron pentru nutret (șura), silozuri, fose septice, platforma de deseuri, dezinfector rutier, incinerator, imprejmuiri, etc. Accesul la ferma se realizeaza de pe latura de sud a terenului, dinspre drumul de exploatare-cu legatura la drumul de acces la Ferma nr. 1 Sibioara, drum existent, care la randul sau are iesire la Drumul National nr.22 Constanta-Tulcea. Parcarile sunt in incinta, pe aleile carosabile. Intre constructii si aleile carosabile si pietonale vor fi amenajate spatii verzi, gazonate, iar inspre laturile de nord si vest vor fi plantati arbusti si pomi fructiferi. Din studiul geotehnic intocmit de S.C. TG5 PROIECT SRL – ing. Liliana Moga, rezulta ca amplasa-

3

mentul face parte din Podisul dobrogean, pentru zona studiata fiind caracteristice formatiunile cuaternare, re-prezentate prin loessuri macroporice, de origine eoliana si prafuri loessoide argiloase si prafoase. Sub acestea urmeaza complexul argilos, compus din argila prafoasa si argila roscata. Cele 5 Foraje executate au pus in evidenta urma-toarea succesiune litologica

a) la suprafata terenului pamant cenusiu, in grosime de 0,80 -1,10 m.

b) Un strat de loess galben, ce se dezvolta pana la adancimea de 4,00 m.

Loessul galben este pamantul care va intra in cadrul zonei active a fundatiilor cladirilor si are urmatoarele caracteristici geotehnice *este pamant coeziv, *are structura macroporica, *granulometric este praf-praf argilos, *consistenta loessului Ic=0,9 situiaza stratul in domeniul plastic vartos. Loessul se incadreaza in grupa A-PSU ce prezinta tasari suplimentare in caz de umezire, numai sub incar-carile transmise de fundatii conform Normativ P7/2000. Nivelul panzei freatice s-a intalnit la adancimea de 5,50 m. de la cota terenului actual. Adancimea minima de inghet este de -0,80 m. Se recomanda urmatoarele conditii de fundare *fundarea directa pe stratul de loess galben, plastic var-tos. *adancimea minima de fundare – 1,30 m. de la cota terenului actual (pentru hale, silozuri si anexe) *presiunea conventionala de calcul = 120kPa

4

* se vor respecta si si masurile prevazute in Normativul P7/2000 pentru terenul macroporic sensibil la umezire ( protejarea terenului de fundare la umezire, nivelarea terenului asigurandu-se scurgerea apelor de suprafata, prevederea trotuarelor de protectie in jurul constructiilor, acordarea atentiei deosebite echipamentului hidroedilitar) (anexa nr.15-piese scrise). In cadrul fermei s-au proiectat : # 2 hale de crestere a puilor de carne, cladiri parter, fiecare din ele avand 1680 mp, deci in total 3.360 mp. # Anexa cu parter ( centrala termica, birou productie si medic veterinar, oficiu, hol, grup sanitar, filtru vestiar barbati-femei-medic veterinar, spatiu tehnic, sala ne-cropsie, terasa acces), cu o suprafata de 106,60 mp. si mansarda ( farmacie, 2 grupuri sanitare, camera depo-zitare, laborator uzinal), cu o suprafata de 107,00 mp. # Sura (depozitare paie, depozitare combustibil solid), cu o suprafata de 513,74 mp., # Platforme si alei acces – 4600 mp., # Dezinfector rutier – 1 bucata, # Fose vidanjabile – 2 bucati, fiecare de 2 x 16 mc., # Platforma de depozitare gunoi – 300 mp., # Imprejmuiri – 882,95 ml., # Canalizare de incinta – cca. 270 ml., # Conducte de alimentare cu apa – cca. 203 ml., # incinerator pentru animale, cu capacitate de 200 kg., care arde cca. 45 kg./ora. Utilitatile vor fi asigurate astfel:

5

-alimentarea cu apa potabila si menajera , dintr-o sursa unei societati vecine intr-o prima etapa, iar in final dintr-o sursa proprie, un foraj pentru care se intocmesc in prezent documentatiile tehnice necesare de catre S.C. Fluid Serv S.A. Constanta (anexele nr.20,21–piese scri-se), - canalizarea menajera, prin 2 fose septice care se vor vidanja de catre o firma de specialitate, pe baza de contract (anexa nr.22-piese scrise) - alimentarea cu energie electrica printr-un bransament la reteaua electrica existenta in zona, - apa calda si incalzirea se va realiza printr-un sistem alimentat de o centrala termica proprie, cu combustibili solizi. Deseurile menajere provenite din activitatea obiectivelor fermei , aproximate la cca. 10 mc./zi –resturi menajere si ambalaje, vor fi colectate selectiv in europubele de 100 l. capacitate si evacuate de o firma specializata din zona. Reziduurile provenite din asternut si excrementele pasa-rilor, estimate la cca. 35.000 mc. – odata la 42 de zile, cat dureaza in medie un ciclu de functionare, se vor depozita temporar pe platforma de deseuri, urmand a fi apoi utilizate ca ingrasamant natural pe terenurile benefi-ciarului si pe terenurile unei societati vecine ( anexa nr.23-piese scrise). Platforma de deseuri este o suprafata betonata cu panta de 1,5 %, cu dimensiunile de 10,00 m. x 30,00 m., respectiv de 300,00 mp. Apele uzate provenite de la spalarea platformei vor fi dirijate spre fosa septica vidanjabila care deserves-te halele de crestere a puilor.

6

Alcatuirea constructiva * pentru halele de crestere a puilor de carne. Constructia este prevazuta a se executa dintr-o struc-tura metalica, cu dimensiuni in plan de 14,00 x 120,00 m., formata din stalpi si grinzi cu profil 1200. Acoperisul este prevazut sa fie executat din panouri tip sandwich ( la partea superioara tabla din otel ondulat galvanizat, vopsita cu vopsea poliesterica, apoi izolatie din spuma poliuretanica rigida in grosime de 80 mm., iar in partea inferioara tabla din otel galvanizat ondulat, deasemenea vopsita cu vopsea poliesterica). Structura este prevazuta cu cu contravantuiri transversale si longitudinale, protejata la coroziune prin galvanizare in baie de zinc. S-au prevazut fundatii izolate cu dimensiunile in plan de 80 x 80 cm. Peretii laterali sunt prevazuti cu urmatoarele goluri

- admisii de aer pentru ventilatii in timpul verii, - admisii de aer pentru ventilatii in timpul iernii - admisii de aer pentru situatii de urgenta, - usi intr-un canat si in doua canate, unele cu

ferestre de vizitare din camera de serviciu spre zona de crestere.

(anexa nr. 14-piese scrise si nr. 4,5 – piese desenate). * pentru anexa cu filtru vestiar Constructia este prevazuta dintr-o structura de beton cu dimensiunea in plan de 13,00 x 10,00 m., formata din stalpi si grinzi din beton armat si o placa monolita peste parter din beton armat cu grosimea de 15 cm.

7

S-au prevazut fundatii continue cu latimea de 50 cm. Peretii sunt prevazuti din panouri tip sandwich la par-ter si zidarie de caramida de 25 cm., placata la exterior cu polistiren expandat la mansarda. (anexa nr. 14-piese scrise si nr. 6 la 13 –piese desenate) *pentru șura șura, cu dimensiuni in plan de 51,00 x 11,00 m., este alcatuita din stalpi si grinzi din profile de otel, care sustin o invelitoare din tabla cutata. Depozitarea se face pe o platforma betonata. Inchiderile laterale sunt prevazute cu panouri de plasa de otel glisante. (anexele nr. 14-piese scrise si nr. 14 la 19-piese desenate)

*pentru platforma de deseuri, pe care se va depozita temporar asternutul uzat provenit din halele de crestere a puilor de carne si din excrementele puilor, precum si pentru europubelele cu deseuri manajere. Se prevede o suprafata betonata, cu stratul de uzura imbogatit cu cuarz, avand dimensiuni in plan de 10,00 x 30,00 m. = 300 mp. Lateral sunt prevazuti pereti din beton inalti de 2 m.

(anexele nr.14-piese scrise). * pentru fosele septice. Se prevad 2 fose a 16 mc– 1 fosa pentru cele 2 hale si 1 fosa pentru anexa. Sunt cuve din beton armat de 2 x ( 2,00 x 2,00 x 2,00 m.), aplasate ingropat cu cota inferioara la -2,00 m. fata de cota terenului natural. (anexele nr. 14-piese scrise si nr 21, 22-piese desenate)

8

. a) baza legală Ferma va avea capacitatea de 2 x 33.000 = 66.000 capete pui de carne şi se va amplasa pe suprafaŃa de 4.000 mp, din 45.000 mp. cât măsoară lotul 429/1/1 (aexa nr.3-piese desenate). Proprietatea asupra terenului se precizează în anexele nr.7,8,9-piese scrise, respectiv un contract de vânzare-cumpărare, un extras de carte funciara, o incheiere pentru intabulare si nr. 2-piese desenate, respectiv actele cadastrale, in coordonate Stereo 70. S-a obŃinut Certificatul de urbanism nr. 375/02.12.2008 (anexa nr.5-piese scrise), prin care se precizeaza ca indicatorii urbanistici trebuie sa respecte documentatia de urbanism a PUZ-ZONA AGROIN-DUSTRIALA, (anexa nr. 27 – piese scrise): - suprafata teren – 45,0 ha., din care suprafata cons-

truita este de 4000 mp, suprafata desfasurata de 4107 mp.

- P.O.T. – 8,89 % - C.U.T. – 0,09

Terenul necesar pentru constructia Fermei de pui, in suprafata de 5.662,60 ha. este scoasa din circuitul agricol si din extravilan, conform deciziei nr. 15514/29.12.2009 al DADR Constanta (anexa nr. 25-piese scrise), avand la

9

baza si Avizul O.C.P.I. nr. 1010/2008 (anexa nr. 24-piese scrise). Este deja obtinuta si Autorizatia de construire.

b) lucrări de protecŃie a mediului

Sunt în primul rând branşamentul de alimentare cu apă, alimentat intr-o prima etapa din sursa unei societati vecine cu care s-a incheiat un contract ( anexa nr. 20-piese scrise) si in final din forajul propriu care se va executa ca urmare a obtinerii avizelor legale si a executiei forajului ( anexa nr. 21-piese scrise). Apoi racordul de canalizare menajeră la fosele septice, care preiau instalaŃiile respective interioare, fose care vor fi vidanjate conform contractului (anexa nr. 22-piese scrise). Deasemenea prin prevederea spaŃiilor pentru depozitarea pubelelor de rezidii menajere, spatii inchise prevazute cu instalatii de alimentare cu apa si canalizare menajera. Deseurile menajere, depozitate selectiv, vor fi preluate ritmic de unitatea de profil din zonă. Asternutul uzat si excrementele puilor vor fi depozitate temporar pe o platforma betonata, cu suprafata de 300 mp. În incintă se vor planta arbori si pomi fructiferi, in special pe laturile din nord si vest. c) Lucrări de organizare de şantier

10

S-a prevăzut ca pentru organizarea de şantier să se dea in folosinŃă constructorilor un mic teren din incintă, care nu va putea fi racordat intr-o prima etapa la utilitatile prevazute in proiectul Fermei de pui. Se va alimenta cu apa de la unitatea vecina, S.C.Agrovex care are o sursa subterana de apa (din care se va alimenta si Ferma de pui intr-o prima etapa). Pana la darea in functiune a foselelor septice, se vor utiliza wc-uri ecologice. Racordarea la energia electrica va fi mai usor de realizat, din reteaua electrica existenta, in functiune. Rutele de transport pentru autovehiculelor care aduc materiale de constructii pe santier vor trebui sa evite pe cat posibil traversarea zonelor centrale ale localitatilor principale de pe trasee. Cu atat mai mult se impun ca obligatorii aceste interdictii de traversari pentru vehiculele care evacuiaza deseurile, inclusive cele inerte, de pe santier. Aspecte privind masurile de protectie a muncii si paza contra incendiilor La executie se vor respecta prescriptiile, recomandarile si masurile de tehnica securitatii muncii specifice fiecarei categorii de lucrari si a operatiunilor ce se vor executa de fapt, constructorul fiind obligat sa instruiasca personalul si sa urmareasca respectarea legislatiei in domeniu (Norme specifice de protectie a muncii nr. 56/1992, nr.683/1997, nr.719/1997,

11

nr.136/1985, nr.219/1995,coduri NSPM nr.19, 20 si23 din 1997,etc.) . Se vor lua masuri corespunzatoare de paza contra incendiilor, cu respectarea Ordonantei Guvernului nr.60/1997 . -Durata etapei de funcŃionare : este egală cu cea a duratei de viaŃa a lucrărilor, deci cca. 100 ani. -InformaŃii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei. Nu este cazul. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice. Tabel 1.2. ----------------------------------------------------------------------------- Denumirea Cantitate anuala/ Clasificarea si etichetarea existenta sau in stoc substantelor sau a prepa- ratelor chimice ----------------------------------------------------------------------------- Pui broiler 2hale x 33.000 pui x 6 cicluri = 396.000 pui/0 -----------------------------------------------------------------------------Nutreturi 1.500 tone/0 Nu au impact semnifica- combinate tiv asupra mediului.____ Medicamente 74 kg/0 Nu au impact semnifica- (antibiotice si tiv asupra mediului. vitamine)

12

----------------------------------------------------------------------------- Vaccinuri 400.000 doze/0 Nu au impact semnifi-

cativ asupra mediului. __________________________________________________ Materiale dezin- 72 l./0 Nepericuloase in can- fectante pentru titate mica si solutie igienizare diluata. --------------------------------------------------------------------------- Paie (asternut in 400 tone/0 Nu au impact semnifica- hale) tiv asupra mediului. --------------------------------------------------------------------------- Brichete pentru 16 tone/0 Nu au impact semnifi- centrala termica cativ asupra mediului. ----------------------------------------------------------------------------- Apa 4566 mc/0 Nu poate avea impact semnificativ asupra mediului. Energie electrica 109.500 kwh/0 Nu poate avea impact semnificativ asupra mediului. Motorina 3.000 litri/0 Nu poate avea impact semnificativ asupra mediului. ---------------------------------------------------------------------------- - InformaŃii despre poluanŃii fizici si biologici care afectează mediul, generaŃi de activitatea de construire. Tabelul nr.1.3

Informatii

despre poluarea fizică si biologică generată de activitatea de construire

13

Tipul poluării

Sursa de poluare

Poluare maximă permisă

Poluare calcu-lată produsă de activitate.

Măsuri de eli-minare/reducere a poluării

Zgomot Motoare ale utilajelor de cons-trucŃii

65-85db conform STAS 10009/88 tabel nr.1; conform normei 86/188/ EEC – la 10 m.dis- tanŃă 72 db Conform Normei PN8NTC2, la 1 m.- 84db.

Max.90db în zonele de lu-cru. În zonele populate din vecinătate va fi puŃin peste 50 db.,dar pe intervale de timp scurte.

Muncitorii să poarte căşti de insonorizare. Utilajele să fie dotate cu amor-tizoare de zgo-mot.

Radiatii Nu există - - - -Alte tipuri de poluare fizică sau biologică. Nu este cazul -Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele.

14

Nu a fost cazul, beneficiarul neavând decât terenul pe care se va amplasa investitia. .Localizarea geografica si administrativă a amplasa-mentelor pentru alternativele la proiect Nu este cazul. -InformaŃii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate/zone protejate, zone de protecŃie sanitară, etc. In zona se utilizeaza terenurile pentru productie agricola si nu exista valori naturale, istorice, culturale, arheologice si de protectie sanitara. Terenul pe care se vor executa lucrarea nu se află in vecinatatea sau in apropierea vreunei arii naturale pro-tejate, conform Adeverintei nr. 9264/RPA/09.11.2008. emisa de APM Constanta (anexa nr.20 - piese scrise). Conform prevederilor din PUG-ul in vigoare, cat si in proiectul PUG-ului actualizat al comunei M.Kogalnicea-nu, aflat in procedura de avizare/aprobare, in zona inve-cinata nu sunt prevazute decat activitati agricole, de cul-tura mare. Este important sa mentionez ca am elaborat docu-mentatia tehnica necesara obtinerii avizului de gospo-darire a apelor pentru susmentionatul PUG, aviz emis recent de Directia Bazinala de Apa – Dobrogea Litoral Constanta, fiind deci la curent cu prevederile pentru ac-

15

tivitatile viitoare din vecinatatea investitiei S.C.Avimar Veterinary SRL Constanta. -InformaŃii despre modalităŃile propuse pentru conectare la infrastructura existentă. La proiectare s-a Ńinut cont de structura terenului din zonă, prezentată în studiul Geotehnic .

Analiza geotehnică (anexa nr.15-piese scrise), evi-denŃează succesiunea următoarelor straturi: - la suprafata terenului pamant cenusiu, in grosime de 0,80 -1,10 m. -un strat de loess galben, ce se dezvolta pana la adancimea de 4,00 m. Apa freatică s-a depistat la adancimea de 5,50 m.

Se recomanda urmatoarele conditii de fundare: *fundarea directa pe stratul de loess galben, plastic var-tos. *adancimea minima de fundare – 1,30 m. de la cota terenului actual (pentru hale, silozuri si anexe) *presiunea conventionala de calcul = 120kPa * se vor respecta si si masurile prevazute in Normativul P7/2000 pentru terenul macroporic sensibil la umezire ( protejarea terenului de fundare la umezire, nivelarea terenului asigurandu-se scurgerea apelor de suprafata, prevederea trotuarelor de protectie in jurul constructiilor, acordarea atentiei deosebite echipamentului hidroedilitar) (anexa nr.15-piese scrise).

16

Cu privire la racordarea la infrastructura existenta, putem mentiona urmatoarele : - racordarea la reteaua de alimentare cu energie

electrica se poate face din sistemul existent al ENEL, care alimenteaza societatea agricola vecina, Agrovex – complex Sibioara.

- intr-o prima perioada si alimentarea cu apa se va putea face din sistemul existent al aceleasi societati agricole vecine.

- se va putea utiliza si drumul de exploatare existent, cu legatura la drumul de acces la Ferma nr. 1 Sibioara, care la randul sau are iesire la Drumul National nr.22 Constanta-Tulcea.

2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.1 Procese tehnologice de productie. Procesele tehnologice la care trebuie să ne referim la inceput sunt cele de execuŃie, a lucrărilor de construcŃie ale obiectivelor Fermei de crestere a puilor, Sunt lucrări obişnuite din categoria construcŃiilor civile, respectiv excavaŃii, fundaŃii şi elevaŃii, structuri din beton armat, zidării, izolaŃii termice şi hidrofuge, finisaje exterioare şi interioare, lucrări de instalaŃii

17

interioare şi exterioare de alimentare cu apă, canalizare menajeră, instalaŃii electrice, termice, etc. Prezentarea tipurilor si a cantitatilor de materii prime si energie necesare pentru constructia si functionarea proiectului. a)pentru constructia obiectivului Denumirea Cantitatea totala Beton pt. fundatii 215 mc. Tabla pt. acoperis 4051 mp. Stalpi si grinzi metalice 90 tone Spuma poliuretanica 268 mc. Motorina 25 tone b)pentru exploatarea obiectivului Activitatile in perioada de exploatare sunt cele specifice unei ferme de crestere a puilor. ----------------------------------------------------------------------------- Denumirea Cantitate anuala ----------------------------------------------------------------------------- Nutreturi 1.500 tone combinate Medicamente 74 kg (antibiotice si vitamine)

18

----------------------------------------------------------------------------- Vaccinuri 400.000 doze ----------------------------------------------------------------------------- Materiale dezin- 72 litri fectante pentru igienizare --------------------------------------------------------------------------- Paie (asternut in 400 tone hale) --------------------------------------------------------------------------- Brichete pentru 16 tone centrala termica ----------------------------------------------------------------------------- Apa 4566 mc ----------------------------------------------------------------------------- Energie electrica 109.500 kwh ----------------------------------------------------------------------------- Motorina 5 tone ----------------------------------------------------------------------------- Trebuie menŃionat că atât proiectele întocmite de S.C. EXPERT BUSINESS CONSULTING SRL ( in faza SF) si de ALL ARHITECTURA SRL (in faza PT) cat si prezenta documentatie necesară obŃinerii acordului de mediu, au Ńinut cont de legislaŃia în vigoare , cât şi de varianta actuală a “Codului de bune practici agricole” realizat conform ConŃinutului–Cadru din Anexa nr.3 a H.G.984/2000. S-a Ńinut cont si de Directiva EEC/91/676 din 12 dec.1991, privind protecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi proveniŃi din agricultură. Prezentarea sub forma tabelara a comparatiei cu BAT/BREF in ceeace priveste modul de adapostire si crestere, modalitatea de evacuare a dejectiilor, microclimat, etc.

19

Activitatea in ferma Cerintele BAT/BREF

a) in timpul verii. Scopul este indepartarea vaporilor de apa produsi de pasari, preluarea calduri pasarilor, preluarea gazelor produse prin fermantatia dejectiilor, oxigenarea zonei de crestere a pasarilor. Furnitura include: -6 ventilatoare de extractie de 22250 mc/ora, cu motor electric fiecare de 2,5 A, 1,2 CP, 380 w, 50 Hz, 3 faze, -ventilator din otel inox, motor cu curea de actionare, obturator

b) in timpul iernii. Scopul este : indepartarea vaporilor de apa produsi de pasari, preluarea caldurii pasarilor, preluarea gazelor produse prin fermantatia dejectiei, oxigenarea zonei de crestere a pasarilor. Furnitura include: -10 ventilatoare de extractie de 40800 mc/ora , amplasate pe peretele de capat din spatele cladirii, cu motor electic de 1,12 kv,

Conform BREF ILF sectiunea 5.3.2.2, pentru puii de carne BAT este:

• Hala ventilata natural cu podea acoperita complet cu asternut si echipata cu sistem de furnizare a apei de baut fara scurgeri (sistem descris in BREF ILF Sectiunea 2.2.2 si Sectiunea 4.5.3) sau

• Hala bine izolata, ventilata cu ventilatoare, cu podea acoperita complet cu asternut si echipata cu sistem de furnizare a apei de baut fara scurgeri (sistem VEA descris in BREF ILF Sectiunea 4.5.3) Masuratori foarte precise au aratat ca ambele sisteme (considerate ca sistem de referinta) au acelasi factor de emisie pentru emisiile de amoniac si anume: 0,08 kg NH3 / loc/an (BREF ILF Sectiunea 4.5.3)

Compararea cu cerintele BAT prezentate in tabel, arata ca sistemul pentru adapostirea animalelor (pasarilor) , curatirea adaposturilor si evacuarea dejectiilor prevazute la Ferma de pui este BAT.

20

Nutritie Se aplica furajarea dupa retete diferentiate pe faze de crestere care se pastreaza la laboratorul FNC.

Fiecare hala este prevazuta cu un buncar pentru furaje amplasat in exterior. Din buncarul mare, furajul este preluat automat de un snec transportor carcasat care deverseaza in buncare aflate in interiorul halei. Aceste minibuncare alimenteaza liniile de hranire prevazute cu hranitori automate.

Compararea tehnicilor utilizate in ferma Avimar Veterinary cu tehnicile BAT indicate in BREF ILF se face pentru doua categorii de indicatori:

- tehnici de nutritie (numar de faze de hranire si reteta/compozitia nutretului combinat pentru fiecare faza de dezvoltare a puilor)

- consumul de nutret/ cap de pui

Compararea cu cerintele BAT prezentate in tabel, arata ca tehnicile de nutritie sunt BAT.

Conformarea cu cerintele BAT pentru tehnici de nutritie

Activitatea in ferma Cerinte BAT

a) Tehnici de nutritie Puii sunt hraniti dupa Hranire in faze diferentiate pe

21


retete diferentiate pe faze de crestere in functie de greutatea corporala. Se utilizeaza nutret combinat

faze de crestere in functie de greutatea corporala a animalului

Faza 1: PRESTARTER Proteina – 22,208 % Fosfor total – 0,699 % Faza 2: STARTER Proteina –21,193 % Fosfor total – 0,661 % Faza 3: GROWER Proteina – 20,197 % Fosfor total –0,62 % Faza 4: FINISHER Proteina – 18,196 % Fosfor total – 0,592 %

Bref ILF Setiunea 5.3.1.1, tabelul 5.5 si Sectiunea 5.3.1.2, tabelul 5.6 Faza 1 Proteina – 20 – 22 % Fosfor total – 0,65 – 0,75 % Faza 2 Proteina – 19 – 21 % Fosfor total – 0,60 – 0,70 % Faza 3 Proteina – 18 – 20 % Fosfor total – 0,57 – 0,67 % Valorile sunt indicative deoarece depind de continutul energetic al hranei. De aceea nivelurile trebuie sa fie adaptate la conditiile locale (BREF ILF Sectiunea 5.2.1)

22

Prevederea modului de respectare a Codului de bune practici agricole. In cateva capitole din prezentl „Raport” am prezentat cum s-au respectat prevederile din acest ”Cod”, urmand ca sa le prezint intr-un mod unitar si cat mai complet in cele ce urmeaza. a)-Astfel o prima referire este cea privind sistemul de adapostire a pasarilor Cerinta BAT: • Hala bine izolata, ventilata cu ventilatoare, cu podea

acoperita complet cu asternut si echipata cu sistem de furnizare a apei de baut fara scurgeri (sistem VEA descris in BREF ILF Sectiunea 4.5.3)

Activitatea in ferma: Halele sunt bine izolate si sistemele de alimentare cu apa sunt prevazute fara scurgeri. b)- Tehnici de nutritie

Cerinta BAT :Hranire in faze diferentiate pe faze de crestere in functie de greutatea corporala a animalului Faza 1- proteina 20-22%, fosfor total 0,65-0,75% Faza 2- proteina 19-21%, fosfor total 0,60-0,70% Faza 3- proteina 18-20%, fosfor total 0,57-0,67% Activitatea in ferma: Faza 1- proteina 22,208%, fosfor total o,699 % Faza 2- proteina 21,193%, fosfor total 0,661% Faza 3- proteina 20,197%, fosfor total 0,62%

23

Deci procentul de proteina propus este foarte apropiat de cerintele BAT, cu o depasire de numai 0,22%, iar procentul de fosfor total se incadreaza in limitele BAT. c) consumul de energie: Cerinte BAT: -folosirea ventilatiei naturale daca e posibil, sau, proiectarea optima a adaposturilor ventilate mecanic pentru a obtine un control bun al temperaturii si a atinge rate minime de ventilare in timpul iernii. -frecventa inspectare si curatire a tubulaturii si ventilatoarelor. -reducerea energiei utilizate pentru incalzire prin urmatoarele masuri: --utilizarea optima a capacitatii de adapostire disponibile, optimizarea densitatii pasarilor. --scaderea temperaturii la limita permisa pentru asigurarea confortului pasarilor. --izolarea cladirilor si captusirea conductelor de termoficare. --optimizarea pozitiei si reglarii echipamentelor de incalzire. --luarea in considerare a utilizarii instalatiilor de incalzire de mare eficienta. -- Sisteme de iluminare artificiala cu consum redus de energie. Activitatea in ferma:

Instalatie automatizara pentru controlul microclimatului. Ventilatoarele sunt inspectate periodic si curatate. Halele sunt izolate;densitatea puilor este optima -20 pui/mp. Halele sunt incalzite cu aeroterme cu eficienta ridicata si echipate cu termostat;acestea sunt folosite iarna pentru

24

asigurarea temperaturii necesare Programul de lumina asigurat pt. cresterea puilor are durata zilnica variabila in functie de varsta puilor Instalatia de iluminat este formata din tuburi fluorescente.

d) managementul apelor uzate Cerinte BAT: Apele uzate menajere se pot descarca in canalizarea locala pentru a fi epurate in statia proprie sau se pot colecta si transporta in vederea unei epurari ulterioare intr-o statie exterioara. Apele pluviale care vin in contact cu dejectiile se vor gospodari la fel ca apele uzate tehnologice ; Apele pluviale necontaminate pot fi:

- lasate sa se infiltreze in sol

- colectate in rigole si descarcate in receptori naturali

- colectate separat si refolosite Activitatea in ferma: Apele uzate, atat cele provenite de pe platforma betonata de depozitare temporara a dejectiilor evacuate la sfarsit de serie din adaposturi, cat si a celor provenite din spa-larile si dezinfectarile care se executa la sfarsit de serie, in perioadele de vid sanitar, sunt inmagazinate temporar in fosele septice vidanjabile. Fosele septice au capacitatea de 2x (2x16) mc., in total deci 64 mc.

25

Dupa vidanjare, firma contractanta de specialitate, S.C. Envirotech SRL Constanta, transporta aceste ape uzate la o statie de epurare oraseneasca autorizata, cea mai apro-piata in prezent fiind statia de epurare ”Constanta Nord”, exploatata de S.C. RAJA S.A. Constanta. e) Depozitare gunoi de grajd si aplicarea pe teren. Cerinte BAT: Respectarea”Normelor de bune practici agricole”privind depozitarea gunoiului de grajd (pe platforme betonate), privind epoca de de aplicare a fertilizantilor cu azot si fosfor, conditiilor de aplicare, respectarea stricta a cantitatilor de ingrasaminte pe unitatea de suprafata, etc. (conform celor prezentate in Volumul 1 si 2 din lucrarea ”Cod de bune practici agricole”, elaborat de un colectiv din Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, in anul 2003, volume publicate cu sprijinul Guvernului Romaniei si Bancii Mondiale). Distanta de sursele de apa si de locuinte sa fie de minimum 50 m. Activitatea in ferma: Platforma va avea o baza din beton, va fi hidroizolata, va fi prevazute cu pereti de sprijin din beton, inalti de 2,0 m.,cu praguri de retinere a efluentului lichid si canal de scurgere catre fosa septica. Fundul platformei are prevazuta o inclinare de 3% dinspre latura de unde porneste canalul de scurgere.

26

Gunoiul se pastreaza in aceste platforme indesat, acoperit cu un strat de pamant de 15-20 cm. grosime. Avand in vedere ca umiditatea optima este de 70-75%, pentru a nu se usca si a nu mucegai, gunoiul de grajd se uda inainte cu must de gunoi, urina sau chiar apa. Platforma de gunoi este amplasata la distanta de 150,00 m., deci la distanta mult mai mare decat cea recomandata de Codul de bune practici agricole, res-pectiv de 50 m. fata de surse de apa si locuinte. Activitatea desfasurata in ferma Puii sunt adusi în hale sub forma de “pui de o zi”, fiind cazati timp de cca. 42 de zile, cat dureaza un ciclu, când ajung la greutatea de cca 2,4 kg. Puii sunt alimentaŃi în concordanŃă cu greutatea lor corporală pe sistemul “hrană permanentă”. Pentru creşterea puilor pana la greutatea optima este consumată aproximativ 3,800 kg. hrană. Necesarul pe un ciclu este de 668,4 pui x 3,800 kg. = 2539,92 kg. nutret. Hala va fi spălată, dezinfectată şi pregătită după livrarea fiecărei serii înainte de repopulare. Dezinfectarea se va face cu lapte de var sau zeamă bordeleză, dar poate fi folosit şi sulfatul de cupru în concentraŃie de 10%. O operaŃiune importantă este deratizarea, care bineînŃeles se realizează când adăposturile sunt depopulate.

27

În perioada îngrăşării se poate întâmpla ca cca.2,5-3% din pui să moară, de cele mai multe ori cei mici, în primele zile după aducerea în fermă. Cadavrele vor fi incinerate cu o instalatie de incinerare tip INCENER 8 model A400, cu combustibil solid. (anexa nr. nr.13-piese scrise) Personalul care se va ocupa de funcŃionarea întregului obiectiv, având în vedere gradul de mecanizare şi automatizare al instalaŃiilor şi utilajelor va fi extrem de redus, de numai 6 persoane : - un şef de fermă, - un medic veterinar - un electromecanic, - doi operatori tehnici, - un paznic. Serviciul de asistenta veterinara poate fi si externalizat, prin contract cu persoane fizice sau juridice. INSTALATII AFERENTE HALELOR DE CRESTERE A PUILOR (din anexa nr. 13-piese scrise).

1.Sistemul de furajare include: - 3 buncare cu motoare de actionare, confectionate din tabla de otel galvanizat, cu intrerupatoare de presiune pentru controlul snec-ului flexibil de incarcare

- 3 linii de furajare, facute din otel galvanizat cu o spirala din otel dur, un dispozitiv central pentru reglarea distributiei, hranitori circulare amplasate la fiecare 75

28

cm., unitate de control de capat cu intrerupator electric de presiune, dipozitiv de ridicare manuala, sistem anticatarare cu soc electric. Sistemul permite o reglare perfecta a nivelului de furaj prin umplerea hranitorii in asa fel ca sa permita o buna furajare a puilor si sa elimine pierderile de furaj in timpul fazei a 2-a a ciclului de crestere. Lungimea fiecarii linii de distributie furaj este de 116 m. 2. Sistemul de adapare. Consta din retea de distribuire a apei si este prevazut cu nipluri de adapare. Sistemul de nipluri asigura un debit mare de apa, de la ziua 1 pana la maturitate, asigurand asternutul uscat si stare buna de sanatate a pasarilor. Toate supapele fiind confectionate din inox nu necesita intretinere si se monteaza usor. Linia este dotata cu o cupa speciala care impiedica scurgerea apei pe asternut. Furnitura include : -filtru, control mecanic in litri si dispozitiv de reglare a distributiei de apa, -148 m. retea de apa, facuta din conducta de polietilena, -un medicator ( 2,5 mc/ora), pentru dozarea medicamen-telor, -4 linii de distribuire a apei cu regulator central de presiune, cu o conducta de otel pentru sprijin, cu o conducta de pvc pentru apa, nipluri din otel inox si cupe din plastic amplasate la 20 cm. fiecare, dispozitiv manual de ridicare, o unitate de dezaerare cu un dispozitiv de curatare a liniei si conducta de otel pentru sustinere. Lungimea fiecarei linii de distributie a apei este de 116 m.

29

3.Sistemul de incalzire. Incalzirea se face prin radiatoare conectate la centrala termica cu combustibil solid, amplasata in corpul de cladire “ Anexa cu filtru vestiar”. Furnitura cuprinde: -200 m. de linie de distribuire a agentului termic, -un termostat pentru controlul temperaturiicare se conec-teaza cu grupul de control, -56 de puncte de alimentare pentru radiatoare, conectate cu robineti, -56 bucati radiatoare suspendate. 4.Instalatia de umidificare (ceata). Este facuta din duze de pulverizare de-a lungul camerelor de racire. Scopul este de a raci aerul care intra in cladire. Este nevoie de o pompa care sa asigure apa de inalta presiune ( 70 bar) si de un termostat. Furnutura include : -1 instalatie de racire, cu capacitate de 15 l/minut, -1 grup principal de filtrare cu filtru de 5 microni, -1 unitate de control electronic cu termostat, detector de temperatura, releu de timp, intrerupator manual, -automat, regulator de presiune, - 30 + 30 m.conducte din otel inox, cu duze de pulverizare, pasul de 1,50 m.(nr. total duze = 40), 0,20 mm., cu capacitate de 5 l/ora fiecare, - imbinari si supape sferice din otel inox, dedurizator de apa. 5.Instalatia de ventilatie. a) in timpul verii.

30

Scopul este indepartarea vaporilor de apa produsi de pasari, preluarea calduri pasarilor, preluarea gazelor produse prin fermantatia dejectiilor, oxigenarea zonei de crestere a pasarilor. Furnitura include: -6 ventilatoare de extractie de 22250 mc/ora, cu motor electric fiecare de 2,5 A, 1,2 CP, 380 w, 50 Hz, 3 faze, -ventilator din otel inox, motor cu curea de actionare, obturator -plasa de protectie, 6 cadre din tabla de otel galvanizata, pentru montajul ventilatoarelor pe perete.

c) in timpul iernii. Scopul este : indepartarea vaporilor de apa produsi de pasari, preluarea caldurii pasarilor, preluarea gazelor produse prin fermantatia dejectiei, oxigenarea zonei de crestere a pasarilor. Furnitura include: -10 ventilatoare de extractie de 40800 mc/ora , amplasate pe peretele de capat din spatele cladirii, cu motor electic de 1,12 kv, - 10 cadre din tabla din otel galvanizat pentru montare pe perete. 6. Tablouri de comanda si dispozitive de alarma. Furnitura include: -intrerupatoare automate pentru instalatia de umidificare -1 panou de control electronic pentru instalatia de furajare, -1 panou electronic pentru operarea automata a ventilatoarelor, admisiilor de aer, instalatia de incalzire si cea de umidificare,

31

- 1 manometru de presiune pentru controlul ventilatiei, 1 tablou de control pentru instalatia de iluminat, - 1 sistem digital de cantarire a pasarii cu scara de acces pentru pasare. Contabilizeaza zilnic cresterea in greutate a pasarii. Datele inregistrate si afisate sunt : cresterea greutatii pasarilor, numarul de pasari cantarite, decalajul intre greutatea medie si cea standard. 7. Instalatia de iluminat. Consta din : -114 becuri fluorescente verde/albastru de 11 w fiecare, -1 lampa fluorescenta de 36 w, amplasata in camera de serviciu -2 lampi cu halogen de 300 w ampasate pe peretii de cu capat. Instalatii aferente Anexei- filtru sanitar Instalatii electrice pentru iluminat, instalatii de alimentare cu apa si canalizare menajera pentru grupurile sanitare, laborator, necropsie si filtru vestiar, instalatii apa calda si incalzire. Instalatii aferente surei Instalatii electrice pentru iluminat, care vor deservi becuri fluorescente de 60 w., amplasate pe fiecare stalp de sustinere a acoperisului surei.

32

. Compararea cu BAT/BREF privind consumul de energie si emisiile de poluanti.

a) consumul de energie (electrica si termica)

Activitatea in ferma Cerinte BAT/BREF Instalatie automatizara pentru con-trolul microclimatului.

Folosirea ventilatiei naturale daca e posibil. Proiectarea optima a adaposturilor ventilate mecanic pentru a obtine un control bun al temperaturii si a atinge rate minime de ventilare in timpul iernii (BREF ILF sect.4.7)

Ventilatoarele sunt inspectate periodic si curatate.

Frecventa inspectare si curatire a tubulaturii si ventilatoarelor (BREF ILF Sect. 4.7 si 5.2.4)

Halele sunt izolate;densitatea puilor este optima -20 pui/mp. Halele sunt incalzite cu aeroterme cu eficienta ridicata si echipate cu termostat;acestea sunt folosite iar-na pentru asigurarea temperaturii necesare

BAT reprezinta reducerea energiei utilizate pentru incalzire prin urmatoarele masuri: -utilizarea optima a capacitatii de adapostire disponibile, optimizarea densitatii pasarilor. -scaderea temperaturii la limita permisa pentru asigurarea confor-tului pasarilor. -izolarea cladirilor si captusirea conductelor de termoficare -optimizarea pozitiei si reglarii echipamentelor de incalzire -luarea in considerare a utilizarii instalatiilor de incalzire de mare eficienta (BREF ILF Sect. 4.4.2)

Programul de lumina asigurat pt. cresterea puilor are durata zilnica

Sisteme de iluminare artificiala cu consum redus de energie (BREF

33

variabila in functie de varsta puilor Instalatia de iluminat este formata din tuburi fluorescente.

ILF Sect. 4.4 si 5.2.4)

b) emisiile de poluanti

Inventarul emisiilor in aer

Poluant Sursa/Mod de generare Amoniac (NH3) Adapostirea animalelor, depozitarea dejectiilor si

utilizarea acestora ca material fertilizant Metan (CH4) Adapostirea animalelor, depozitarea si tratarea

dejectiilor Protoxid de azot (N2O)

Adapostirea animalelor, depozitarea dejectiilor si utilizarea acestora ca material fertilizant

Oxizi de azot NOx

Instalatii de incalzire interioara

Bioxid de carbon (CO2)

Adapostirea animalelor, energia utilizata pentru incalzire si transport in ferma, arderea deseurilor de provenienta vegetala de la intretinerea incintei

Funingine / CO Arderea deseurilor de provenienta vegetala de la intretinerea incintei

REDUCEREA EMISIILOR CONTINUE IN AER

Principalele emisii sunt reprezentate de pierderile de amoniac, gaz metan si protoxid de azot care rezulta din procesele metabolice si din dejectii.

34

Categoriile de surse asociate acestor emisii sunt halele de productie ale caror guri de ventilatie pot fi considerate un sistem de surse punctiforme. Controlul pentru minimizarea excretiei de azot si a emisiilor de compusi ai azotului se face prin aplicarea celor mai bune tehnici pentru: sistemul de adapostire, compozitia furajelor, modul de administrare a apei de baut, colectarea/ transferul/ tratarea/ stocarea si eliminarea dejectiilor. Evaluarea conformarii tehnicilor utilizate in ferma cu cerint ele BAT indicate in BREF ILF s-a realizat la punctul anterior. Alte emisii:

- NO2, CO si SO2 apar de la activitati asociate cum este procesul de ardere a combustibilului in aerotermele de incalzire a halelor si in centrala termica cu care este echipat filtrul sanitar;

- pulberi pot sa apara atat din hale, datorita asternutului, cat si din activitatile de manevrare a furajelor

Emisiile din procesele de combustie sunt nesemnificative

Traficul auto genereaza de asemenea emisii de NO2, CO si SO2

si pulberi. Frecventa traficului este redusa: - o data la 40 zile in legatura cu operatiunile de depopulare a

halelor - o data la 60 zile pentru descarcarea puilor necesari

popularii halelor - o data la 3-4 zile pentru transportul furajelor

In plus, se vor utiliza numai mijloace auto cu noxe reduse in limitele legale astfel incat emisiile nu sunt semnificative. MINIMIZAREA EMISIILOR FUGITIVE IN AER

In general, in fermele de cresterea pasarilor, emisii fugitive pot aparea din canalizarea tehnologica, precum si din activitatea de descarcare a hranei in buncare. In cazul fermelor de pasari cu crestere la sol, canalizarea contine doar ape de spalare care, in

35

functie de calitatea actiunii de indepartare uscata a asternutului uzat, au un continut mai mare sau mai mic de resturi de dejectii.

Inventarul surselor de emisii punctiforme in aer Poluant Sursa/Mod de generare Miros (cum ar fi H2S)

Adapostirea animalelor si managementul dejectiilor

Pulberi Descarcarea/depozitarea nutretului combinat in buncare

Cantitatile de apele uzate rezultate de la spalarea halelor sunt conforme cu cerintele BAT si vor contine cantitati reduse de materiale organice si poluanti specifici, care ar putea conduce la emisii fugitive in aer. Conformarea cu cerintele BAT de prevenire a producerii de emisii fugitive in aer


Hrana este descarcata din auto direct in buncare de unde este distribuita printr-un sistem tubular. Este necesara intretinerea corespunzatoare a tubulaturii si supravegherea operatiilor de descarcare

Sistem intretinut corespunator (BREF ILF Sectiunea 3.1, tabelul nr. 3.1)

36

CONSUMUL DE APA

1. Pentru pasari:

Conform “BAT- Best Available tehnology - Cele mai bune tehnici disponibile”, redactat pe baza experienŃei statelor din Uniunea Europeană, consumul de apă pentru pui de carne este redat mai jos: a) Pentru adapare se recomanda consumuri de apa de 40-70 l/an si pui. S-a ales o valoare medie, de 55 l.apa/an/pui. Apa pentru adapare este necesara 273 de zile / an, respectiv 6,5 cicluri x 42 zile ( restul de 92 de zile repre-zentand “vid sanitar”, de 14 zile pe ciclu) Debitul mediu zilnic pentru adapare este de 0,2 l.apa/zi/pui. Acest consum specific este mult mai mic decât cel din STAS 1343/3 “Determinarea cantităŃilor de apă de alimentare pentru unităŃi zootehnice”: -pui (broiler) de gaina – 0,90 mc/zi. ExplicaŃia este că se va aplica un sistem de distribuire a apei potabile în fermă conform celor mai bune tehnici disponibile (anexa nr. 19-piese scrise). Pentru intreaga Ferma, debitul mediu zilnic pentru adapare este de 13,37 mc/zi, iar debitul anual este de 3.650 mc/an, conform Breviarului de calcul (anexa nr. 18-piese scrise). Alimentarea cu apa,intr-o prima etapa, se va asigura prin bransarea la sistemul existent al societatii vecine,

37

S.A. Agrovex-Oituz, care va asigura un debit apropiat necesarului, de 20 mc/zi , conform contractului

(anexa nr. 20-piese scrise)

b) Pentru igienizare. Norma nu include şi apa pentru curăŃirea halelor, si echipamentelor, operatiuni denumite “igienizare”. Normele BAT si BREF recomanda pentru igienizare norma de 12 – 120 l./mp/an. S-a ales o valoare medie de 60 l./mp/an. Debitul mediu zilnic este de 2,19 mc/zi, iar cel anual de 201.6 mc/an. Precizare : Apa pentru igienizare se va utiliza in perioadele de “vid sanitar” (92 zile/an), iar apa pentru adapare in restul timpului (273 zile /an), - deci aceste consumuri de apa nu se vor suprapune. c) Apele necesare stingerii unui eventual incendiu se va asigura tot din sistemul prevazut de alimentare cu apa din sursa unitatii vecine, conform contractului (anexa nr. 20-piese scrise). d) Apele pluviale de pe acoperisuri precum si de pe restul suprafetei fermei se vor dirija pe spatiile verzi din incinta si eventual pe terenurile agricole din vecinatate.

38

2. Pentru salariatii fermei. Conform breviarului de calcul (anexa nr. 18-piese scrise), debitul mediu zilnic va fi de 0,6 mc/zi iar cel anual de 211 mc/an. Apa va fi asigurata tot de la unitatea vecina, conform contractului nr.1/2010 (anexa nr.20-piese scrise).

EMISII/ DESCARCARI DIN SURSE

PUNCTIFORME IN APE DE SUPRAFATA SI CANALIZARE

Cantitatile de ape uzate se prezinta astfel:

• cantitati medii zilnice de ape uzate menajere:12,45 m3; se descarca in reteaua de canalizare exterioara si de aici in fosa septica vidanjabila;

• cantitati medii de ape uzate tehnologice/ ape de spalare de la hale: cca. 3.080 m3/ an , care se descarca in reteaua de canalizare exterioara si de aici in fosa septica.

Nu exista descarcari in ape de suprafata sau subterane. Apele meteorice se infiltreaza direct in sol pe suprafetele de teren neacoperite de cladiri, alei sau drumuri. Identificarea tipurilor si cantitatilor de efluenti lichizi generate de proiect in timpul constructiei/dezafectarii proiectului.

39

a) In timpul constructiei proiectului nu se vor genera efluienti lichizi, respectiv apa uzata menajera, atata timp cat se vor utiliza wc-uri ecologice sau chiar fose septice vidanjabile. Efluienti lichizi pot aparea in cazul probelor de pre-siune a conductelor de alimentare cu apa (cand pot ceda unele tuburi cu defecte de fabricatie) sau in probele de functionare ale colectoarelor de canali-zare. Sunt cantitati mici, nenocive, intrucat se foloseste apa potabila pentru aceste probe.

b) In timpul dezafectarii proiectului este posibil, daca nu se respecta tehnologiile de executie. sa apara efluenti nocivi, repectiv apa uzata menajera, daca fosele septice care se demoleaza nu sunt bine cura-tate inainte sau/si daca nu sunt bine curatate colec-toarele de canalizare menajera. Sunt deasemeni cantitati mici, care se pot neutraliza sau aspira de autovidanjele din dotare.

Conformarea cu cerintele BAT pentru managementul apelor uzate


Ape uzate menajere Se colecteaza in bazinul vidanjabil si se descarca in statie de epurare exterioara amplasamentului fermei avicole.

Apele uzate menajere se pot descarca in canalizarea locala pentru a fi epurate in statia proprie sau se pot colecta si transporta in vederea unei epurari ulterioare intr-o statie exterioara.

Ape uzate tehnologice Vezi tabelul de mai sus vezi tabelul de mai sus

40


Ape meteorice Colectate partial in canalizarea de ape tehnologice. Celelalte, care teoretic nu vin in contact cu dejectiile: infiltrare direct in sol pe suprafetele de teren neacoperite de cladiri, alei sau drumuri.

Apele care vin in contact cu dejectiile se vor gospodari la fel ca apele uzate tehnologice ; Apele pluviale necontaminate pot fi:

- lasate sa se infiltreze in sol

- colectate in rigole si descarcate in receptori naturali

- colectate separat si refolosite

EMISII FUGITIVE/ PIERDERI SI SCURGERI IN APELE DE SUPRAFATA, IN APA SUBTERANA SI PE SOL Teoretic, exista posibilitatea infiltrarii in sol si de aici in panza freatica, a apelor de spalare de la hale colectate si tranzitate prin reteaua de canalizare. Riscul asociat este mic deoarece: cantitatile de ape vehiculate sunt mici, incarcarile cu poluanti specifici sunt de asemenea foarte mici, reteaua de canalizare va fi noua si formata din conducte noi. Conformarea cu cerintele BAT pentru prevenirea scurgerilor in ape subterane.


Retea de canalizare exterioara. Bazin vidanjabile pentru colectarea apelor de spalare: constructii din beton armat; Vor fi necesare urmatoarele actiuni cu termen permanent:

Conducte si alte constructii subterane: etanse si intretinute corespunzator pentru evitarea pierderilor.

41


- Inspectarea periodica a retelei de canalizare interna; remedierea tronsoanelor deteriorate.

- Intretinerea corespunzatoare a retelei de canalizare interna si a bazinelor subterane.

MIROSURI Mirosurile sunt generate in principal de:

- emisiile de amoniac si gaz metan din halele de productie, din sistemul de canalizare si din bazinul de stocare;

emisii secundare de H2S care, in conditiile cresterii in adaposturi conforme cu cerintele BAT, sunt nesemnificative fiind sub limita de detectie chiar si in interiorul halelor. Ferma se afla la distanta mare fata de zonele locuite astfel incat este putin probabil sa se inregistreze plangeri de la vecini in ceea ce priveste mirosurile.

- Ferma este conforma cu cerintele BAT (ventilare corespunzatoare) pentru reducerea mirosurilor.

Activitati de dezafectare. Conditiile care trebuiesc indeplinite la inchiderea/ dezafectarea constructiilor, in vederea refacerii starii initiale si utilizarii ulterioare a terenului.

42

Intrucat utilizarea ulterioara a terenului va fi tot agricola, similara cu cea initiala, conditiile care trebuiesc indepli-nite sunt : - de ordin legal, * incetarea functionarii Fermei de pui, cu pastrarea unui mic nucleu de salariati pentru coordonarea si urma-rirea lucrarilor de inchidere si dezafectare. * anularea tuturor contractelor de utilitati. * anularea tuturor contractelor de aprovizionare de ma-terii prime, hrana, medicamente, paie, brichete pentru centrala termica, etc. * obtinerea autorizatiei de desfiintare. * obtinerea procesului verbal la terminarea lucrarilor. -de ordin tehnic, * oprirea treptata a functionarii obiectivelor fermei. * demolarea tuturor constructiilor si amenajarilor. * recuperarea tuturor obiectelor si materialelor refo-losibile. * evacuarea deseurilor menajere si inerte. * astuparea tuturor gropilor ramase in urma demola-rilor. * asternerea unui strat de pamant vegetal pe intregul amplasament, urmat de nivelare si batatorire. 3.DEŞEURI In perioada de constructie se vor produce deseuri din constructii, cu titlul de cod “17” si subtitlurile 17.01 la 17.09, conform H.G. nr. 856/2002, deseuri care vor putea fi trimise la “Rampa de deşeuri inerte” de la Ovidiu,

43

aceasta rampa de depozitare având atestarea de a le primi şi depozita. Deşeurile menajere, cu titlu de cod “20” si subtitlurile 20.01, 20.02, 20.03, ce se vor colecta, selectiv, după punerea în funcŃiune a Fermei de pui, vor putea fi, dupa caz, fie valorificate fie depozitate la Rampa ecologică de deşeuri menajere, amplasată în oraşul Ovidiu. Nu se vor produce deseuri periculoase si toxice. Cadavrele pasarilor, ambalajele de medicamente si de substante dezinfectante se vor depozita direct la inci-nerator, unde se vor arde. Dupa aceasta prezentare generala, am considerat necesar sa detaliez acest capitol, prezentand : Toate categoriile de deseuri generate in timpul constructiei/ functionarii/ dezafectarii (coduri + mod de gestionare).

a) in timpul constructiei :

17.01.01 beton 17.01.02 caramizi 17.01.03 tigle si materiale ceramice 17.02.01 lemn 17.02.02 sticla 17.02.03 materiale plastice 17.04.05 fier si otel 17.05.04 pamant si pietre

b) in timpul functionarii:

44

20.01.01 hartie si carton 20.01.02 sticla 20.01.08 deseuri biodegradabile de la bucatarii si

cantine 20.01.25 uleiuri si grasimi comestibile 20.01.30 detergenti fara continut de substante

periculoase 20.01.38 lemn fara continut de substante periculoase 20.01.39 materiale plastice 20.01.40 metale 20.02.01 deseuri biodegradabile 20.02.02 alte deseuri nebiodegradabile 20.03.01 deseuri municipale amestecate c) in timpul dezafectarii: 17.01.07 amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle sau materiale ceramice, altele decat cele cu substante periculoase 17.02. lemn, sticla si materiale plastice 17.03. asfalturi bituminoase, altele decat cele cu

gudron de huila 17.04.05 fier si otel 17.04.07 amestecuri metalice 17.04.18 cabluri fara continut de de uleiuri, gudron de

huila 17.05.04 deseuri de pamant si pietre, fara continut de

deseuri periculoase 17.06.04 materiale izolante, fara continut desubstante

periculoase 17.09.04 alte deseuri de la constructii si demolari, fara

continut de materiale periculoase

45

Modul de gestionare: -Deseurile inerte se pot depozita la depozitul cel mai apropiat, in prezent cea din orasul Ovidiu. -Deseurile reciclabile sau reutilizabile se vor preda firmelor specializate. -deseurile municipale se vor colecta de firmele autorizate din zona si se vor depozita la cea mai apropiata rampa ecologica din zona, in prezent cea din orasul Ovidiu. 4. IMPACTUL POTEN łIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA COMPONENTE-LOR MEDIULUI SI M ĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA : 4.1 FACTORUL DE MEDIU “APĂ”.

Informatii despre apa subterana : dinamica, tipul, adancimea la care se gaseste, evaluarea contaminarii.

Pentru PUG-actualizare al comunei M.Kogalnicea-nu, jud. Constanta, s-au elaborat 2 studii hidrogeologice preliminare pentru localitatile componente Piatra si Pala-zu mic, intamplator chiar in zona unde se prevede sa se amplaseze complexul Fermei de pui ”Avimar Veterina-ry”si anume cel elaborat de geolog Mircea Radu Pascu din Bucuresti si cel elaborat de conf. univ. Dr. Geolog

46

Glicherie Caraivan din Constanta, ambele elaborate in anul 2004. Concluziile sunt urmatoarele : -principalele formatiuni geologice care pot constitui acvifere sunt calcarele jurasice si aluviunile cuaternare: -hidrostructura Targusor-Tasaul , orientata NV-SE, se infunda axial spre SE, ceeace inseamna ca apele subte-rane din acest acvifer sunt drenate catre lacul Tasaul si Marea Neagra. Avand in vedere valoarea precipitatiilor medii multi-anuale de 378,8 mm., a evapotranspiratiei de 370 mm./an si valoarea scurgerii medii specifice, alimentarea hidro-structurii nu este de natura sa ii confere calitatea de re-sursa importanta. S-au executat in zona o serie de foraje si s-au captat izvoare care au dat urmatoarele rezultate: -Gura Dobrogei-izvor-5-7,9 l/s, cu apa buna, in limitele exceptionale ale STAS 1342 -Valea parau Stula, izvor, debit 1,2 l/s, apa in limite admisibile STAS 1342 -Foraj F1 valea Casimcea, debit 0,132 l/s, nivel apa subterana 1,70 m. -Foraj F2 valea Casimcea, debit 0,65 l/s, nivel apa subterana 3,70-2,90 m. -Foraj F1, cariera de calcar Luminita, cu debite intre 2,6 si 3,55 l/s si denivelari pana la 8,80 m. -Foraj CEMROM Corbu, executat in anul 2010, de S.C.Fluid Serv SRL Constanta, cu debit de 2,08 l/s, denivelare 7,0 m. -Conditii hidrogeologice.

47

Dupa cum am aratat mai sus, in această zonă a extravilanului comunei Mihail Kogalniceanu studiile geotehnice şi hidrogeologice au evidenŃiat debite mici de apă potabilă exploatabile , la adâncimi medii sau mari. Chiar in vecinatatea amplasamentului Fermei de pui, o societate vecina, S.C.Agrovex Oituz SRL, are o mica sursa de apa compusa din 2 foraje, din care in prezent doar unul este functional. Avand disponibil un surplus de debit, s-a incheiat un contract de furnizare apa potabila, pentru 20 mc/zi cu aceasta societate, care va satisface necesarul Fermei de pui (anexa nr. 20-piese scrise). Dupa executarea si punerea in functiune a sursei proprii de apa , bransamentul respectiv va putea fi menti-nut ca sursa de rezerva. In vederea realizarii acestei surse proprii de apa, beneficiarul, S.C.Avimar Veterinary SRL a incheiat un contract cu S.C.Fluid Serv S.A.Constanta (anexa nr. 21-piese scrise) pentru elaborarea unui studiu hidrogeologic, a documentatiilor pentru avize si executia unui foraj de explorare-exploatare cu adancimea de cca.20 m.

- Impactul asupra factorului de mediu “apă a) în perioada de execuŃie În timpul execuŃiei lucrărilor de execuŃie a Fermei de pui nu se poate produce nici un fel de impact major asupra factorului de mediu “apă”.

48

Este necesar însă să luăm în calcul şi sursele potenŃiale de poluare din perioada de construcŃie, care pot fi clasificate în surse punctiforme şi difuze. În prima categorie se pot include evacuările de ape uzate menajere provenite de la organizarea de şantier de la punctul de lucru. SoluŃia clasică pentru organizarea de şantier este de a se recurge la fose septice vidanjabile, de preferat chiar cele prevazute pentru Ferma de pui. Pana la executarea acestor fose septice, singura solutie, temporara, va fi dotarea cu wc-uri ecologice. Sursele difuze de poluare pot fi considerate depozitele intermediare de materiale de construcŃii în vrac, care pot fi spălate de apele pluviale, putând polua solul, subsolul şi chiar apa mării. Deaceea ele trebuiesc depozitate în spaŃii închise şi/sau acoperite. Alte surse difuze pot fi spălările de utilaje şi mijloace de transport ale şantierului care, dacă se fac în organizarea de şantier şi nu la staŃii special amenajate pentru astfel de operaŃiuni, pot produce ape impurificate cu substanŃe de tip petrolier, gen carburanŃi şi uleiuri. Deci nu trebuiesc acceptate astfel de situaŃii. Alimentarea cu apă a şantierului, pentru salariaŃii săi dar şi pentru nevoile tehnologice, ar putea fi asigurată din susmentionata sursa a societatii vecine, aflata la mica distanta de santier. b) în perioada de exploatare În timpul perioadei de exploatare, prin existenŃa sistemului de alimentare cu apă şi si sistemului de cana-

49

lizare menajeră, deservita de fosele septice vidanjabile, factorul de mediu “apă” nu va putea fi influenŃat negativ. Este cazul insa sa facem unele precizari privind Adaugarea apelor uzate tehnologice la sursele de generare a apelor uzate. Apele uzate tehnologice provin atat de la operatiunile de spalare ale adaposturilor de pasari, operatiuni care se fac in perioadele dintre serii (vid sanitar), cat si din selec-tarea dejectiilor lichide de pe platforma de depozitare cu suprafata de 300 mp., pe care se depoziteaza temporar as-ternuturile evacuate din adaposturi la sfarsitul perioadei fiecarei serii. . Sursele principale de generare a apelor uzate sunt pasarile care elimina dejectii solide si lichide in timpul perioadei de crestere, respectiv timp de cca. 273 zile/an (6,5 cicluri a 42 zile). Dejectiile provenite de la pasari se depoziteaza pe platforma betonata de 300 mp., unde are loc o selectare a dejectiilor lichide, care sunt evacuate gravitational la fosa septica vidanjabila din vecinatate. Evacuarea celor doua categorii de ape uzate se face prin vidanjarea foselor septice si evacuarea lor de firma contractanta, S.C.Envirotech SRL Constanta, la o statie de epurare autorizata din zona, in prezent statia ”Cons-tanta Nord”, exploatata de S.C. RAJA S.A.Constanta. Deasemenea este bine sa precizam si Regimul/graficul generarii apelor uzate si locul de descarcare al apelor uzate. Apele uzate, atat cele provenite de pe platforma beto-nata de depozitare temporara a dejectiilor evacuate la

50

sfarsit de serie din adaposturi, cat si a celor provenite din spalarile si dezinfectarile care se executa la sfarsit de serie, in perioadele de vid sanitar, sunt inmagazinate temporar in fosele septice vidanjabile. Dupa vidanjare, firma contractanta de specialitate, S.C. Envirotech SRL Constanta, transporta aceste ape uzate la o statie de epurare oraseneasca autorizata, cea mai apro-piata in prezent fiind statia de epurare ”Constanta Nord”, exploatata de S.C. RAJA S.A. Constanta. O alta precizare trebuie facuta privind Modul de gospodarire al namolului rezultat. Namolul rezultat prin depunerea lui pe fundul foselor septice, se evacuiaza tot de firma de specialitate contrac-tanta, S.C.Envirotech SRL Constanta, prin barbotare si diluare, dupa care se vidanjeaza si se descarca tot la o statie de epurare oraseneasca autorizata, respectiv cea mai apropiata, statia de epurare ”Constanta Nord”, ex-ploatata de S.C.RAJA S.A. Constanta. Alimentarea cu apa Apa folosita este apa potabila cu indicatori fizici, chimici si microbiologici corespunzatori normativelor de calitatea pentru apa potabila . Cantitatile necesare de apa sunt calculate in Breviarul de calcul (anexa nr. 18-piese scrise). Tabelul nr.4.1.1.

51

BILANTUL consumului de apa(m3/zi;m3/an)

Apa prelevata din sursa

Proces Tehno-logic

Sursa de apa (furni-zor)

Consum total de apa Total Con-

sum menajer

Con- Sum Ind.

Recircu-lata/re-utiliza-ta

1 2 3 4 5 6 7 S.C.

Agro-vex Oituz

15,676 mc/zi = 4566 mc/an

15,67 mc/zi = 4566 mc/an

15,67 mc/zi = 4566 mc/an

- -

Managementul apelor uzate -Descrierea surselor de generare a apelor uzate Sursele de generare a apelor uzate sunt: grupurile sanitare din Anexa cu filtrul vestiar, care genereaza ape uzate de tip menajer.

-Cantitati si caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate. Cantitatile de ape uzate evacuate sunt calculate in Breviarul de calcul (anexa nr. 18-piese scrise). Tabelul nr.4.1.2

52

BILANTUL apelor uzate

Ape uzate evacuate Ape directio-nate spre reu- Tilizare/recir-

Culare

Sursa apelor uzate, proces tehno-logic

Total ape uzate generate mc/zi mc/an

Mena- jere

m3/zi m3/an

Ind.

m3/zi m3/an

Pluvi- ale m3/zi m3/an

In acest obiectiv m3zi m3/an

Catre alte obi- ective mc/zi m3/an

1 2 3 4 5 6 7 Gru-puri sani-tare

0,48 mc/zi = 168,8 mc/an

0,48 mc/zi = 168,8 mc/an

- - - -

-Indicatori ai apelor uzate Apele uzate menajere vor respecta prevederile H.G.nr. 352/2005, Tabelul nr.1, care se referă la indictorii de calitate ai apelor uzate evacuate în reŃelele de canalizare ale localităŃilor, cu valori maxim admise – cele mai importante fiind : -materii în suspensie …….350 mg/cmc -CBO5 …………………..300 mg/cmc -CCOCr………………….500 mg/cmc -fosfor total………………..5,0 mg/cmc -azot amoniacal……………30 mg/cmc -cianuri totale…………… 1,0 mg/cmc

53

-clor rezidual…………… 0,5 mg/cmc care , bineînŃeles vor trebui respectate. 4.2 FACTORUL DE MEDIU “AER”

- Date climatologice principale caracteristice zonei (vânturi, temperaturi, precipitatii):

Regimul climei pe litoralul românesc al Mării Negre, care influenteaza direct si pe cel din zona de amplasare a Fermei de pui, de pe teritoriul administrativ al comunei M.Kogalniceanu, constituie rezultatul intracŃiunii dintre radiaŃia solară, particularităŃile suprafeŃei subiacente – formată din intindieri de apă si uscat – precum si circulaŃia atmosferica caracteristică acestei zone. Si modul diferit de incălzire si răcire a lacurilor din vecinătate si a mării, influenŃează in mare masură clima. - Factorul climatologic cel mai important este vântul: direcŃia si viteza vânturilor sunt determinate de acŃiunea de deplasare a maselor de aer cu proprietaŃi fizice si chimice deosebite; in zona litoralului si in vecinatatea sa, respectiv pe amplasamentul viitoarei Ferme de pui, se dezvoltă o circulaŃie locală a aerului sub forma brizelor (dinspre mare in timpul zilei si dinspre uscat in timpul nopŃii). Din analiza frecvenŃei orare (in 24 de ore) a vântului pe direcŃii, rezultă că intre orele 23 - 8, mişcarea aerului are loc sub forma brizelor de uscat din direcŃia vest, iar în intervalul 10 – 20, circulaŃia caracteristică este cea din-

54

spre mare inspre uscat, din direcŃia E, aducând aer mai răcoros şi mai umed. Trecerea de la briza de zi la cea de noapte se face prin rotirea vântului in sensul acelor unui ceasornic. Iarna, atât noaptea cât si ziua, uscatul rămâne mai rece decât apele mării si deaceea predomina deplasările aeru-lui numai dinspre uscat, adica din direcŃia V.

Vântul dominant este in proporŃie de 19,8% din direcŃia Vest, urmat de direcŃia Nord cu 13,7. FrecvenŃa calmului este de 13,3%. S-au înregistrat viteze mari ale vântului, care deşi accidentale, au avut valori foarte mari, astfel:

◊ 40 m/s din direcŃia N –NE, pe data de 12.12.1969

◊ 28 m/s din direcŃia N, pe 9 si 10.11.1981 ◊ 26 m/s din direcŃia E – NE, pe 16.11.1981

Pe direcŃii, viteza medie anuală este din direcŃia N cu 6,6 m/s, urmată de NE, cu 6,3 m/s -Temperatura aerului reprezintă un element deosebit de important din punct de vedere climatic cu influenŃe di-recte in transferul de energie şi fenomene şi procese fizi-co – geografice. Temperatura medie multianuală este de 11,5° C. Amplitudinile termice diurne (zilnice) in lunile de iarnă sunt de 2,8 °C, iar in lunile de vară de 6,5 °C. Amplitudinile termice anuale sunt sub 23°C. Temperaturi maxime inregistrate au fost de 39°C pe data de 10.07.1927, 38,8°C la 10.07.1947 si 38,5 la 10.08.1947.

55

Temperatura minimă înregistrată a fost de –25 grade C la data de 10.02.1927. Amplitudinea termică absoluta este deci mare, de 66°C. PrecipitaŃiile atmosferice au o valoare medie anuală de 396,5 l/mp, cu un minimum in lunile ianuarie – februarie, cuprins între 10 – 20 l/mp şi un maxim in lunile mai – iunie, de 28 – 35 l/mp. Impactul asupra factorului de mediu “aer” a) in prezent In prezent in zona nu exista surse de poluare stationare, avand in vedere ca in vecinatate se desfasoara activitati agricole, respectiv culturi de grau, porumb, soia, floarea soarelui, etc. Sursele de poluare mobile sunt zgomotul produs in campaniile agricole de catre utilajele care actioneaza pe proprietatile vecine, precum si mirosurile care provin de la aceleasi utilaje agricole. Aceste surse de poluare mobile se manifesta in peri-oade scurte de timp si de 2-3 ori pe an. b) în perioada de execuŃie.

56

Factorul de mediu “aer” va fi influenŃat în timpul execuŃiei lucrărilor de utilajele de şantier, care funcŃionează cu motorină. Aceste utilajele de şantier vor emite în timpul funcŃionării SOx, CO, Nox, particule si hidrocarburi. Conform Ordinului nr. 462/1993 al MAPPM, factorii de emisie pentru motoarele Diesel sunt, in kg/1000 l., următoarele: Sox-3,24; CO-27,00; Nox-44,40; particule-1,56; hidrocarburi-4,44. În condiŃiile unei desfăşurări intense de forŃe ale unităŃii constructoare, am apreciat un consum maxim de motorină specific de 30 l/h. Au rezultat emisii pe care le-am comparat cu limitele maxim admise prin susmenŃionatul Ordin: -Sox 97,20 g/h faŃă de 5.000 g/h -CO 810,00 g/h --- limită nespecificată -Nox 1.322,20 g/h faŃă de 5.000 g/h -particule 46,80 g/h faŃă de 500 g/h -hidrocarburi 133,20 g/h faŃă de 3.000 g/h Rezultă că aceste concentraŃii sunt foarte mici în comparaŃie cu concentraŃiile maxim admise. Mai mult, trebuie evidenŃiat că dispersia în atmosfera se face imediat, fără a polua mediul din zona şantierului, intru cât, după cum s-a arătat mai sus, vânturile din zona au viteze mari (până la 6,6 m/s, viteza medie anuala). Principalele utilaje care se folosesc in mod normal pe şantier sunt : excavatoare, vole, buldozere, autobas-culante, cifarome, grupuri electrogene şi de sudură,etc.

57

Aceste utilaje pot funcŃiona în câteva zone ale şantierului, grupate câte 2-3 la o poziŃie de lucru (dar lucrând alternativ), deci dispersate în diferite zone. Există deci un decalaj in spaŃiu. Dar există şi un decalaj în timp, lucrările fiind atacate după un grafic care Ńine cont de mulŃi factori (de ex. posibilitatea de a face săpături în anumite zone doar in anumite perioade, succesiunea operaŃiunilor într-o anumită ordine, existenŃa materialelor şi a forŃei de muncă, etc). Programul necesar de lucru este de cca.8 ore/zi. In aceste condiŃii, un calcul făcut conform Ordinului nr. 462/1993 conduce la o cantitate totală zilnică de noxe de maximum 1,2 t/zi. Comparând această valoare cu cantitatea de noxe inregistrate pe o stradă din mediul urban cu circulaŃie medie, conform literaturii de specialitate, respectiv de 10-25 t/zi, rezultă că poluarea aerului în zona şantierului este nesemnificativă. Este cazul sa analizam si situatia inversa, respectiv cantitatea de noxe pe care trebuie sa o suporte muncitorii de pe santier, ca urmare a circulatiei de pe artera principala de circulatie DN 22, Constanta-Tulcea. Din cele susmentionate ar rezulta o cantitate de noxe maxima de numai 10 t/zi, pentru perioada in care se vor executa lucrarile de constructie, fiind necesare totusi masuri suplimentare pentru diminuarea lor. Utilajele de şantier produc şi zgomot. Nu produc insă şi vibraŃii semnificative.

58

Nivelul de zgomot este variabil, in jurul valorii de până la 90db.(A), valorile mai mari fiind la excavatoare, buldozere, finisoare, grupuri electrogene. Autobasculantele care deservesc şantierul şi străbat localitatile de pe traseu, pot genera niveluri echivalente de zgomot, pentru perioada de referinŃă de 24 ore, de cca 50 dB(A). STAS-ul nr. 10009-88 (Acustic urbană) – tabelul nr. 3- admite un nivel de zgomot intre 60 db(A) – pt. străzi de categoria IV- şi de 75-85 db(A) – pentru străzi de categoria I. Trebuie să amintesc şi faptul că Institutul de Sănătate Bucureşti a desfăşurat o acŃiune de monitorizare care a evidenŃiat o dinamică ascendentă a nivelurilor de zgomot dela valorile medii de 50 db(A) la începutul anilor “80 , până la aproximativ 70 db(A) în anul 2000 (extras din lucrarea “Gestiunea deşeurilor urbane” , pag. 10, autori dr.ing.Alexei Atudorei şi prof.dr.ing. Ioan Păunescu). Măsuri de diminuare a impactului. Referindu-ne la nivelul zgomotului, acesta se poate diminua prin luarea unor măsuri, în principal următoarele: - Pentru reducerea acestei poluări sonore muncitorii vor trebui să poarte căşti de insonorizare, iar utilajele vor trebui să fie dotate cu amortizoare de zgomot, captatoare de zgomot, difuzoare şi amortizoare pentru ventilatoare.

59

Conform tabelului nr. 5 din STAS nr. 10009-88 , care se referă la acŃiuni izolate, se admite o corecŃie de 10% pentru o perioadă de lucru de max. 1,5 ore , ceeace con-duce la majorarea plafoanelor susmenŃionate de la 60 la 66 db(A) pt. străzi de cat. IV până la 82,5-93,5 db(A) pentru străzi de cat. I. Se pot deci fixa prin contract cu constructorii să nu lucreze cu utilajele care au nivele mari de zgomot decât cca. 1,5 ore/schimb de 8 ore în fiecare zonă. - O altă posibilitate este de a impune constructorilor, prin contract, utilizarea utilajelor performante, în bună stare de funcŃionare, deci care vor produce zgomote cât mai mici. Trebuie să punem în discuŃie şi un alt mod de abordare a acestor probleme şi anume necesitatea de a impune constructorului să procure şi să folosească pe şantier utilaje de mici dimensiuni echipate cu mai multe echipamente de lucru şi posibilităŃi facile de mişcare. Mă refer la macarale mici pe pneuri şi miniîncărcătoare frontale echipate cu încărcător şi braŃ de excavator. .Prognozarea si cuantificarea impactului cumulativ al poluarii aerului in perioada constructiei cu circulatia pe DN22. Impactul cumulativ al poluarii aerului ( referitoare la fac-torul zgomot) in perioada constructiei, cu circulatia pe DN22, trebuie sa faca referire la:

60

a)-impactul cumulativ in zona DN22 Fata de circulatia de pe DN22, mult mai intensa, cea aferenta santierul Fermei de pui este o circulatie sporadica si efectuata de 2-3 ori/zi de mijloacele de transport ale constructorilor, care aduc materiale sau/si evacuiaza deseuri. Deci nu se va putea cumula si cuantifica semnificativ, intru-cat raportul de ”zgomot poluant” intre cele 2 surse de zgomot este net in favoarea celui produs pe DN22. Un alt element ce trebuie avut in vedere este distanta de peste 1 km. intre DN22 si santier, care atenuiaza pana aproape la anulare zgomotul de pe santier. b)-impactul cumulativ in zona fermei de pui. O situatie putin diferita, chiar daca distanta de peste 1 km. atenuiaza mult zgomotul provenit de la DN22, este pe santier, unde se va auzi totusi acest zgomot aproape permanent si cu intensitati foarte mici si nu prea diferite intre ele. Facand referiri la informatiile din ”Raportul la Studiul de impact”-tabel 1.3, paginile 11-12, respectiv la prevederile STAS 10009/1988, zgomotele de pe DN 22 au intensitati intre 65 si 95 dB. Conform Normei nr. 86/188 al EEC, la distanta de 10 m. aceste zgomote scad in intensitate pana la 72 dB. Bineinteles ca la distanta de peste 1 km. zgomotul de pe DN22 va fi mult atenuat, nemaifiind deranjant pentru personalul de pe santier. Deasemenea, in situatiile susnotate cu ”a” si ”b”, un factor de corectura este viteza si directia vantului, care insa nu pot influenta major intensitatea zgomotelor, dar le pot influenta pozitiv, reducandu-le pana la anulare.

61

c) în perioada de exploatare. In perioada de exploatare factorul de mediu “aer” nu va fi afectat decat in perioada depozitarii pe platforma betonata si mai ales in perioada aplicarii si incorporarii in sol a ingrasamintelor naturale, respectiv asternuturile uzate si excrementele pasarilor. 1. Măsuri pentru reducerea mirosurilor in perioada incorporarii in sol (sursa : BAT/BREF) . Managementul imprastierii pe terenuri a ingrasamantului (compostului) tine cont de balanta nutrientilor si de schemele de protectie a apelor de suprafata si subterane. El combina urmatoarele aspecte:

• aplicarea pe arii potrivite • definirea si observarea zonelor tampon • orarul potrivit pentru aplicare • definirea concentratiei aplicate.

Codurile de bună practică agricolă ne sfatuiesc sa infiintam un plan de aplicare si sa facem distinctie intre diferitele etape ale planificarii : -In prima etapa, sunt alese ariile potrivite. Sunt excluse terenurile, pe care nu se vor imprastia oricand

62

ingrasaminte (composturi), sau pe care este un risc considerabil de impact , cum ar fi pantele abrupte sau imprejurimile sensibile la miros. Zonele tampon trebuiesc definite si observate, in special pentru a evita contaminarea surselor de apa sau a incintei fermei. Se aplica reguli specifice, cum ar fi distantele minime (50 – 100 m) fata de izvoare, fantani sau foraje. Aceste distante cresc cand izvoarele sau fantinile de mica adancime sunt in aval.

-In etapa a doua, cantitatea de nutrienti furnizata de ingrasamant (compost) trebuie sa fie stabilita in functie de capacitatea terenului pe care se aplica si cu cerintele viitoarelor culturi agricole. Concentratia aplicata (kg/ha) va trebui sa fie stabilita in functie de suprafata terenului disponibil si de cerintele culturilor (sau a vegetatiei), de nutrientii din culturi si de alte ingrasaminte (composturi) organice sau fertilizatori chimici aplicati. In majoritatea rapoartelor, s-au facut referiri la un maxim de 250 kg de azot total/ha/an, care este recomandat pentru terenurile din afara zonelor vulnerabile la nitrati . Aceasta cantitate poate fi mai scazuta acolo unde cantitatea de fosfor este un factor limitativ. Perioada de aplicare tinteste la optimizarea utilizarii nutrientilor disponibili din ingrasamant (compost). Ingrasamantul (compostul) va fi imprastiat cat mai aproape posibil inainte de dezvoltarea maxima a culturii, in asa fel incat, aceasta sa preia maximul de nutrienti. -A treia etapa, estimeaza riscul de poluare datorat fertilizarii si are scopul de a minimiza impactul . Terenul cu un risc ridicat de impact (zone inundabile, cu cursuri de apa, etc.) trebuie evitat.

63

Limitile concentratiei aplicate sunt propuse la 50 m3/ha, pentru dejectiile lichide (amestec de dejectii cu ape din precipitatii, ape de spalare, asternut din grajd sau resturi de furaje etc) si la 50 tone/ha, pentru dejectiile uscate (composturi), pentru terenurile cu risc crescut. Conditiile meteo si sezonul de crestere a culturilor trebuiesc luate in considerare cand se planifica tratamentul. Aplicarea ingrasamantului (compostului) trebuie evitata in perioadele secetoase si cu vant, cum ar fi lunile de vara. Oricum, in unele zone, unde sunt ierni grele si cu precipitatii abundente, solul are o capacitate redusa de suportabilitate si va compacta mai repede in aceste perioade, deci va fi nevoie sa se profite de sezonul uscat. Ingrasamantul (compostul) nu va trebui aplicat pe terenuri acoperite cu zapada sau inghetate, pe terenuri care sunt “crăpate” sau care au fost asanate cu un an in urma. Pentru a reduce pierderile si pentru a profita de calitatile de fertilizant ale ingrasamantului (compostului), acesta va trebui sa fie aplicat chiar inainte de inceperea dezvoltarii culturii. De exemplu, in U.E., aplicarile tarzii din perioada iarna-primavara sunt recomandate pentru utilizarea maxima a azotului.

Cele mai multe plangeri despre mirosurile neplacute de la ferme sunt legate de fertilizarea solului.

łinând cont de toate aceste consideraŃiuni sintetizate din Codurile de bune practici agricole din Uniunea Europeană, propunem următoarele măsuri :

64

• să nu se facă fertilizarea dupa-amiaza sau in

week-end – uri, cand oamenii sunt probabil acasa, doar daca este absolut necesar.

• să se acorde atentie directiei vantului in relatie cu locuintele invecinate.

• să se evite fertilizarea in conditii de temperatura si umiditate ridicata.

• să se utilizeze sisteme de imprastiere, care minimizeaza emisia de praf sau de stropi fini.

• să se efectueze o slaba cultivare a terenului, la nu mai mult de 24 de ore dupa aplicarea ingrasamantului natural.

. 2) Măsuri suplimentare pentru reducerea emisiilor de amoniac, respectiv a mirosurilor, dar şi pentru protecŃia solului şi a pânzelor de apă freatică (sursa BAT/BREF) Pentru a reduce pierderile de azot, care sunt mai mari in timpul imprastierii, sunt utilizate mai multe sisteme de aplicare a amestecurilor lichide. Tehnicile sunt sisteme de imprastiere pentru amestecuri lichide, care se potrivesc la o cisterna cu vacuum ori de pompare. Incorporarea este o tehnica care implica cuprinderea in aratura a ingrasamantului (compostului) imprastiat şi necesita utilaje suplimentare. Incorporarea poate fi facuta cu diferite echipamente, cum ar fi discurile sau cultivatoarele, in functie de tipul si conditiile solului. In mod normal, incorporarea este realizata de o a doua

65

persoana, care lucreaza cu plugul, dar poate fi facuta si de o singura persoana. Incorporarea poate fi de asemeni realizata prin injectarea directa sau prin echipamente de incorporare montate pe cisterna. Se utilizează urmatoarele trei tipuri importante de imprastietoare, utilizate pentru raspandirea ingrasa-mantului solid:

• împrăştietor rotativ (rota spreder) • împrăştietor cu descărcare prin spate (rear

discharge spreder) • împrăştietor pentru dublu scop (dual purpose

spreader). Ultimele doua demonstreaza performante superioare in distributia uniforma. Oricum, pentru reducerea emisiilor de amoniac datorate raspandirii pe teren a ingrasamantului solid, factorul important nu este tehnica de imprastiere, ci incorporarea.

4.3 FACTORUL DE MEDIU “SOL” a) Caracteristicile solurilor dominante

66

Studiile geotehnice efectuate în zona obiectivului (anexa nr. 15-piese scrise), au pus in evidenta o stra-tificaŃie relativ uniformă : - la suprafaŃă, pamant cenusiu cu grosimi intre. 0,80 –

1,10 m. - în continuare, un strat de loess galben, ce se dezvolta

pana la adancimea de -5,00 m. in forajele F1,F2, F3, pana la adancimea de -4,00 m. in forajul F4 si pana la -6,00 m. in forajul F5.

Loessul galben este pamantul care va intra in cadrul zonei active a fundatiilor cladirilor ce se vor executa. Loessul se incadreaza in grupa A-PSU, ce prezinta tasari suplimentare, in caz de umezire, numai sub incarcarile transmise de fundatii, conform Normativ p7/2000. Se recomanda urmatoarele conditii de fundare -fundarea direct pe stratul de loess galben, plastic vartos, -adancimea minima de fundare Dfmin=-1,30 de la cotele terenului actual. Se vor lua si masuri de protejare impotriva umezirii, prin indepartarea apelor de suprafata si inlaturarea unor eventuale pierderi de apa din conducte. Sunt recomandate trotuare impermeabile de pro-tectie, cu panta de 5% spre exterior, cu latimea minima de 1,00 m. Informatii privind suprafata, grosimea si volumul stratului de sol fertil descopertat in timpul diferitelor etape ale implementarii proiectului, locul depozitarii temporare al acestui strat, perioada de depozitare, im-pactul prognozat al acestei descopertari, propuneri de refolosire a stratului de sol descopertat.

67

Asa cum am aratat mai sus, conform Studiului geotehnic elaborat de S.C.TG5 Proiect SRL Constanta, stratul de sol fertil are grosimea de 0,80-1,10 m., in medie 0,95 m., dar sapaturile pentru fundatii si utilitati se vor face pana la adancimea de inghet, respectiv 0,80 m. Suprafetele descopertate pentru executarea constructiilor pentru Ferma de pui a S.C.Avimar Veterinary SRL sunt : -2 hale x 120,22 x 14,32 = 1722 mp. -1anexa ferma x 13,00 x 10,00 = 130 mp. -1 sura x 51,0 x 11,0 = 56 mp. -1 platforma gunoi de grajd x 30,0 x 10,0 = 300 mp. -2 fose septice x 2,60 x 2,60 = 13,52 mp. -1 dezinfector x 10,90 x 3,10 = 34 mp. -imprejmuire :300 stalpi x 0,160 mp/stalp = 48 mp.

Total suprafata descopertat = 2304 mp. Volum descopertat = 2304x0,80 = 1843 mc.

Se va imprastia pe pasunea de pe parcela A249/1/1 care este tot in proprietatea beneficiarului, in suprafata de 29.334,42 si mp., cu un strat mediu in grosime de 1843: 29.334 = 0,06 m.

b) Poluarea existentă.

Zona in care se va amplasa investitia nu este poluată cu poluanŃi specifici. c)Surse de poluare a solurilor, in perioada de executie.

68

Sursele potenŃiale de poluanŃi pentru sol sunt unele deşeuri menajere care pot fi aruncate în zona lucrărilor sau în vecinătate, în locuri nepermise. Deasemeni, aşa cum am arătat în capitolul privind factorul de mediu “apa”, există şi posibilitatea de impu-rificare a solului cu ape uzate menajere în cazul când nu se rezolvă, aşa cum este legal şi normal, prin racordarea la fosele septice vidanjabile (executate intr-o prima etapa) a organizării de şantier. Există şi posibilitatea montării de wc-uri ecologice, pana la punerea in functiune a foselor septice vidanjabile.

Prognozarea impactului

-Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol fertil care este decopertat în timpul diferitelor etape ale executării lucrărilor de construcŃie, sunt bineinteles prevazute in proiectele tehnice . O atenŃie deosebită va trebui să se acorde opera-Ńiunilor de eliberare a terenului de sol fertil, acolo unde există, in vederea depozitării si reutilizării pentru zonele de spatii verzi ce urmează a fi făcute. Aceste operaŃiuni, prevăzute în proiect, trebuiesc insa efectuate, sub con-trolul beneficiarului. -Impactul prognozat, cauzat de poluare.

69

In cazul respectării tehnologiilor de execuŃie a lucrărilor şi aşa cum am arătat mai sus, a racordării la sistemului de canalizare menajeră al organizării de şantier, factorul ”Sol” nu va putea fi afectat de poluare. Măsuri de diminuare a impactului Nu sunt deci necesare. d).Sursele de poluare ale solului in perioada de functionare/ inchidere/dezafectare. In perioada de functionare sursele de poluare ale solu-lui pot fi doar cele accidentale, in conditiile de nerespec-tare a reguamentului de functionare, de exemplu : -umplerea foselor septice si intarzierea vidanjarii lor, la termenul necesar, urmarea fiind deversarea dejectiilor lichide si solide pe sol, -repararea, cu intarziere a avariilor la colectoarelor de aport spre fosele septice, consecintele fiind poluarea solului, subsolului si panzei freatice, -supraincarcarea platformei de depozitare a gunoiului de grajd, cu deversare in zonele invecinate. In perioada de inchidere/dezafectare, sunt posibile poluari ale solului si chiar a apei freatice, in cazul cand nu s-au golit complet nici fosele septice si nici platforma de depozitare a gunoiului de grajd.

70

In ambele perioade, solul se poate polua si prin depozitare ilegala de deseuri menajere, in vecinatatea ”Fermei de pui” sau undeva pe traseu. 4.4.Geologia subsolului. Zona este situată in platforma Dobrogei de Sud şi are un fundament constituit din formaŃiuni granitice şi cristaline, fracturat şi scufundat la adâncimi de peste 1000 m., peste care se dispune un pachet de roci sedimentare , culminând cu sarmaŃianul ce apare la zi in faleze ( marne , argile, bentonite, calcare), acoperit de o cuvertură groasă de loess. Conform Normativului P7-92, amplasamentul este situat in zona seismică “E” cu coeficientul de seismicitate ks=0,12, iar din punct de vedere al perioadei de colŃ, in zona cu Tc=0,7 sec. Din studiul geotehnic privind faza PUZ, respectiv din rezultatele celor 5 foraje executate, rezulta urmatoarea succesiune litologica : -la suprafata terenului, pamant cenusiu, in grosime de 0,80-1,10 m. -urmeaza un strat de loess galben, ce se dezvolta pana la -4,0 m. la -6,0 m., care are urmatoarele caracteristici geotehnice:

71

*este pamant coeziv *are structura macroporica *granulometric: praf-praf argilos *plasticitate medie *consistenta loess-ului Ic=0,9 plastic vartos *se incadreaza in grupa A-PSU ce prezinta tasari suplimentare in caz de umezire Nivelul apei freatice s-a intalnit la cota -5,50 m. Impactul prognozat

a) în perioada de execuŃie.

Executarea lucrarilor, pe lânga măsurile prevăzute in standardele europene referitoare la prevenirea poluarii mediului, implică si măsuri specifice referitoare la umezirea orizontului de pământuri grupa A-PSU (pământuri sensibile la umezire conform Normativului P7-92), umezire ce ar putea determina apariŃia tasărilor neuniforme, implicit degradarea lucrărilor.

b) în perioada de exploatare.

Nu ar trebui sa apara implicaŃii în ceeace priveşte calitatea factorului de mediu “subsol”, atat prin existenta sistemului de canalizare menajera la care este racordata Ferma de pui, cat si a depozitelor intermediare, acoperite,

72

de deseuri menajere, dotate cu instalatii de alimentare cu apa si canalizare menajera. Subsolul si prin el, panza freatica, pot fi influ-entate de patrunderea si impurificarea acestor factori de mediu cu lichide, cum sunt :

- apa potabila din conductele de transport dela sursa la consumatorii din ferma, respectiv pasarile si personalul, in cazul unor avarii.

- apa uzata din fosele septice sau cea provenita de pe platforma betonata de depozitare temporara a gunoiului de grajd.

Pentru reducerea impactului se recomanda urmatoarele conditii de fundare si de amenajare a terenului: -fundarea directa pe stratul de loess, plastic-vartos -adancimea minima de fundare -1,30 m. -presiunea conventionala de calcul = 120 kPa -protejarea terenului impotriva umezirii -nivelarea terenului, asigurandu-se scurgerea rapida a alelor de suprafata - prevederea in jurul constructiilor de trotuare impermeabile Foarte important este sa se dea o mare atentie avariilor, mari si/sau mici, la conductele hidroedilitare.

73

4.5.Biodiversitatea Un alt factor de mediu care trebuie analizat, chiar dacă potenŃial nu poate să fie influenŃaŃi negativ de reali-zarea acestui obiectiv este biodiversitatea. Conform Hotărârii de Guvern nr.1284 din 2007, litoralul Marii Negre este declarat arie speciala de con-servare, introdusa în ReŃeaua “NATURA 2000”, la pozi-tia 76 - ROSPA 0076 Marea Neagra. Deasemenea lacurile Tasaul-Corbu sunt decla-rate arie speciala de conservare, introdusa in reteua NATURA 2000, la pozitia nr. 60 – ROSPA 0060 ÎnvestiŃia pe care o analizăm se va afla la cca 10 km. de malul Mării Negre si la cca. 12 km. de lacurile Tasaul-Corbu. Analiza potenŃialului proces de poluare care să afecteze flora şi fauna : Din punctul de vedere al florei, în zonă nu exis-tă decât floră sălbatică, nevaloroasă, pe cale de dispariŃie şi ea, ca urmare a exploatarii terenului pentru culturi agricole. Nu exista in aceasta zona specii de plante de interes conservativ, care sa figureze in anexele OUG nr.57/2007, ale Conventiei de la Berna sau ale Directivei HABITATE. Prin urmare nu vedem nici un impediment din punct de vedere floristic si fitocenologic in modificarea destinatiei actuale a terenului.

74

Din punct de vedere al faunei. . Prezentarea faunei si a habitatelor de pe terenul care va fi ocupat de proiect. Zona de interes este ocupata, asa cum am aratat mai sus, de culturi agricole (monoculturi) si pajisti ruderali-zate, puternic influentate antropic. Acet gen de agrosisteme este populat de daunatori ai culturilor agricole (insecte, rozatoare). Zona este tranzitata si de cateva specii de pasari adaptate zonei de campie, cum ar fi ciocarliile, larg ras-pandite in toata Dobrogea. Realizarea proiectului nu se va constitui intr-un impediment, intrucat zona adiacenta este propice pentru existenta acestor cateva specii, zona in care acestea se vor muta. Avifauna obisnuita este redusa in special la specii de pasari antropofile, comune in localitatile dobrogene. Speciile de pasari de interes pentru cele doua arii de protectie avifaunistica susmentionate, nu au cum sa-si gaseasca aici un loc adecvat pentru cuibarit si pentru hranire. Zona cea mai importanta pentru pasari este, desigur, plaja marina si apele costiere ale Marii Negre. Aici in timpul migratiilor si in timpul iernii se pot strange efective de pasari acvatice. Cat timp plaja si marea nu sunt afectate de impactul antropic si nu se construieste nimic pe plaje, pasarile vor avea conditii bune de adapost si hranire, fara a avea nevoie sa se deplaseze in alte zone. Impactul prognozat.

75

Atât în perioada de execuŃie cât şi în cea de explo-atare nu se poate produce deci un impact negativ asupra biodiversităŃii. Măsuri de diminuare a impactului. Nu sunt deci necesare. 4.6.Peisajul Zona de amplasament a lucrărilor de execuŃie ale Fermei de pui este în prezent o zonă organizată pentru activitate agricola, care are aspect plăcut. Nu sunt zone împădurite în arealul amplasamen-tului. Proiectul învestiŃiei are prevazuta o perdea de arbori si pomi fructiferi la limita proprietatii. Impactul prognozat. Impactul prognozat este de aducere a peisajului la pretenŃiile unei zone cu caracter agro-industrial, respectiv un impact pozitiv, care va depăşi mult pe cel anterior.

76

4.7.Mediul social si economic Prin executarea lucrărilor de construcŃii în zona de amplasare a Fermei de pui, se va îmbunătăŃi astfel un mediu social si economic, transformându-se intr-o zona modernă, în care se vor proteja factorii de mediu. Se vor creea şi noi locuri de muncă. Nu se vor pierde locuri de munca. Impactul este deci pozitiv. 4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural. Nu este cazul. Identificarea oricaror activitati existente sau planificate care vor putea conduce la o modificare/schimbare ca o consecinta a proiectului si cu care proiectul poate avea efecte cumulative. S-a elaborat un Plan Urbanistic Zonal (beneficiar S.C.Avimar Veterinary SRL, pentru o suprafata de 90.000 mp.,cuprinzand parcelele : -A249/1/1 in suprafata de 45.000 mp. a Fermei de pui a S.C.Avimar Veterinary SRL

77

-A249/1/2, cu o suprafata tot de 45.000 mp.,pe care sunt prevazute viitoarele investitii ale S.C.Avimar Veterinary SRL inca 2 hale de pui, similare cu cele 2 care fac obiec-tul actualului proiect, , o fabrica de nutreturi combinate, o magazie de materii prime, o magazie de aditivi furajeri, o microferma vaci de lapte, o sala de muls, un tanc de lapte, o anexa ferma, o fosa vidanjabila si o platforma de gunoi. Indicatorii urbanistici sunt : Steren =90.000 mp. Sconstruit = 10.100 mp. Sdesfasurat = 10.100 mp. POT = 11,22 % CUT = 0,11 Sunt niste activitati similare, cu efecte cumulative, care insa nu vor produce inrautatiri ale calitatii factorilor de mediu. Beneficiarul tuturor invetitiilor prevazute in PUZ este S.C.Avimar Veterinary SRL. Prognozare/descrierea/si cuantificarea impactului direct/indirect/cumulativ/permanent/temporar/reversibil/ireversibil/pozitiv/negativ asupra tuturor factorilor de mediu in perioada de constructie/ functionare/ inchidere/dezafectare.

78

a)Pentru factorii de mediu ”apa”, ”sol” si ”subsol” , in perioada de constructie impactul este relativ mic, refe-rindu-se la posibila afectare a panzei freatice, care, dupa cum am aratat anterior, este la adancimi de minimum 1,70 m., iar fundatiile constructiilor sunt pozate la maxi-mum 0,80-0,90 m. adancime, care este si adancimea de inghet. Efectul va fi direct/temporar/reversibil/ negativ. Pentru aceeasi factori de mediu, in perioada de func-tionare, impactul va fi deasemenea mic, in conditiile respectarii ”Normelor de bune practici agricole”privind depozitarea gunoiului de grajd (pe platforme betonate), privind epoca de de aplicare a fertilizantilor cu azot si fosfor, conditiilor de aplicare, respectarea stricta a can-titatilor de ingrasaminte pe unitatea de suprafata, etc. (conform celor prezentate in Volumul 1 si 2 din lucrarea ”Cod de bune practici agricole”, elaborat de un colectiv din Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, in anul 2003, volume publicate cu sprijinul Guvernului Roma-niei si Bancii Mondiale). Efectul va fi indirect/ temporar/reversibil. In perioada de inchidere/dezafectare, care ar trebui rea-lizate simultan sau decalate putin in timp, impactul va fi aproape similar cu cel din perioada de constructie. Efectul va fi direct/temporar/reversibil si chiar ”pozitiv” , daca ne referim la o utilizare ulterioara sub forma unor culturi agricole. b).Pentru factorul de mediu ”aer”, in perioada de cons-tructie impactul provenit de la zgomotul utilajelor va fi

79

sesizat doar de cei care vor lucra la aceasta investitie, constructori si beneficiari. Dar si pentru acestia sunt propuse casti antifonice pre-cum si conditia contractuala de a utiliza utilaje noi sau recent reparate, care sa emita zgomote cat mai mici. Se mai pot utiliza amotizoare si captatoare de zgo-mot, difuzoare si amortizare pentru ventilatoare. Ferma vecina, S.C.Agrovex SRL, are in zona doar culturi agricole, nu si constructii si amenajari unde ar putea lucra salariatii sai. Efectul va fi direct/temporar/reversibil/negativ. c) In perioada de functionare factorul de mediu ”aer” va putea fi afectat pe componenta ”miros” atat in perioada cat gunoiul de grajd va fi depozitat pe platforma de beton cu suprafata de 300 mp., cat mai ales in perioada in care acest gunoi de grajd va fi transportat si imprastiat pe camp.

Avand in vedere ca o parte a gunoiului de grajd va fi preluat de ferma vecina, S.C.Agrovex SRL, aceasta se va organiza pentru incorporarea in sol pentru ca miro-sul sa afecteze cat mai putin salariatii sai. Efectul va fi direct/temporar/ reversibil /negativ. Breviar de calcul al cantitatii de dejectii generate si dovada ca platforma de depozitare propusa are capacitate suficienta de stocare.

80

Suprafata utila a fiecarei hale este de 1680x0,70 = 1176 mp. Dejectiile sunt inglobate in stratul asternut din paie, strat cu grosime medie de 5 cm. Odata cu depozitarea pe platforma, dejectiile se aco-pera cu un strat de pamant cu grosimea de 2 cm. Volumul de dejectii evacuat dupa un ciclu de crestare este : 2 hale x 1176 mp x 0,07= 165 mc. Timp de 6 luni, deci dupa 3 cicluri de crestere, se vor evacua 3 x 165 = 495 mc. Avand in vedere ca platforma de depozitare in supra-fata de 300 mp. –cu pereti inalti de 2,0 m.(conform Ordin MMGA nr.1182/2005) - permite doar o inaltime a stratu-lui de gunoi de grajd de 1,9 m.( 0,1 m. fiind zona de si-guranta necesara) , rezulta ca aceasta platforma permite inmagazinarea a 570 mc. dejectii. Diferenta de capacitate de 75 mc. este gandita ca rezerva pentru situatii speciale, in principal perioadele cand nu pot fi incorporate in sol dejectiile. . Prezentarea modului de constructie si impermeabilizare a platformei pentru depozitarea dejectiilor, Platforma va avea o baza din beton, va fi hidroizolata, va fi prevazute cu pereti de sprijin din beton, inalti de 2,00 m., cu praguri de retinere a efluentului lichid si ca-nal de scurgere catre fosa septica, care are capacitatea de 2x 16 mc. Fundul platformei are prevazuta o inclinare de 3% din-spre latura de unde porneste canalul de scurgere.

81

Gunoiul se pastreaza in aceste platforme indesat, acoperit cu un strat de pamant de 15 - 20 cm. grosime. Avand in vedere ca umiditatea optima este de 70-75%, pentru a nu se usca si a nu mucegai, gunoiul de grajd se uda inainte cu must de gunoi, urina sau apa. Platforma de gunoi este amplasata la distanta mult mai mare decat cea recomandata de Codul de bune prac-tici agricole, respectiv de 50 m. fata de surse de apa si locuinte. Distanta fata de sursa viitoare de apa ( vezi proiect S.C. Fluid Serv S.A.) este de 150,00 m., iar cea fata de sursa existenta a S.C.Agrovex SRL, de peste un kilo-metru. d) In perioada de inchidere/dezafectare, factorul de mediu ”aer” impactul provenit de la zgomotul utilajelor va fi asemanator cu cel din perioada de constructie. Efectul va fi direct/temporar/reversibil/negativ. Pentru factorul de mediu ”asezari umane”, distanta cea mai apropiata fiind destul de mare - pt. ”Grupul social Sibioara” cca. 1350 m.- influenta nu va fi per-ceputa. Descrierea metodei de prognozare a impactului. Pentru evaluarea impactului global al Fermei de pui ce va fi realizata de S.C.Avimar Veterinary SRL Cons-tanta, respectiv pentru perioada de functionare, consider ca cea mai buna metoda este cea propusa de dr. Ing. Vladimir Rojanschi.

82

Apa

Am luat in considerare urmatorii factori de mediu : Apa, aer, sol-subsol si asezari umane. Aplicand metoda susmentionata rezulta : ---------------------------------------------------------------------- Nr. Factorul de mediu Nota de Bonitate ---------------------------------------------------------------------- 1. Apa 9,0 2. Aer 8,0 3. Sol-subsol 8,5 4. Asezari umane 9,5 ======================================== SI = starea ideala – 4 x (10 x 10)/2 = 200 SR=starea reala - (9x8)/2 + (8x8,5)/2 + (8,5x 9,5)/2 + (9,5x9)/2 = = 36 + 34 + 40,375 + 42,75= 153,125 IPG= 200/153,125 =1,306

Aer

Sol - Subsol Asezari umane

9 8

8,5 9,5

83

Conform scarii de bonitate pentru IPG ( Indicile starii de poluare Globala) , pentru valori intre 1,00 si 2,00 , efectele asupra omului si mediului inconjurator sunt : -mediul este afectat intre limite admise. Pentru perioada de constructie/demolare, aplicand aceeasi metoda rezulta : ----------------------------------------------------------------------Nr. Factorul de mediu Nota de Bonitate ---------------------------------------------------------------------- 1. Apa 9,0 2. Aer 5,5 3. Sol-subsol 6,5 4. Asezari umane 7,5 ======================================== SI = starea ideala – 4 x (10 x 10)/2 = 200 SR=starea reala – (9x5,5)/2 + (5,5x6,5)/2 + (6,5x7,5)/2 + (7,5x9)/2 = = 24,75 + 17,875 + 24,375 + 33,75 = 100,750 IPG = SI/SR = 200/100,750 = 1,985 Avand vedere ca valoarea obtinuta pentru IPG ( Indicile starii de poluare globala) este foarte apropiata de intervalul de valori cuprinse intre ”2,00 si 3,00” , efectul asupra omului si mediului inconjurator ar putea retinut, prudent, astfel :

84

Apa

-mediul este afectat de activitatea umana, provocand stare de disconfort. De mentionat ca valoarea de 1,985 este totusi in intervalul cu valori intre ”1,00-2,00”, mediul este afectat intre limite admise Masurile propuse de reducere a impactului asupra tuturor factorilor de mediu in perioada de functionare/ inchidere/ dezafectare.

a) in perioada de functionare *pentru factorul de mediu ”apa” si ”sol”

Aer

Sol - Subsol Asezari umane

9 5,5

6,5

7,5

85

Impactul prognozat este nul, atata timp cat sistemele de alimentare cu apa si canalizare ape uzate functioneaza normal iar fosele septice sunt evacuate la timp. Sunt posibile si avarii la sistemele de canalizare ape uzate, cu descarcari in sol si poluare locala a panzei fre-atice. Masurile de reducere a acestui gen de poluare este de a se instaura un regim de control permanent al functionarii sistemului de evacuare a apelor uzate si de organizarea cu rapiditate a operatiunilor de remediere a avariilor. Cu toate ca nu este indicat, este posibila si o descarca-re pe preaplin a apelor uzate din fosele septice si de polu-are a zonei invecinate, respectiv a solului si a panzei frea-tice, ca urmare a neatentiei personalului de exploatare care nu a controlat nivelul de umplere a foselor septice, pentru a anunta din timp firma care are contract de vidan-jare si evacuare a dejectiilor lichide din aceste fose sep-tice. Masurile de reducere sunt cu caracter administrativ si organizatoric si trebuiesc luate, din timp, de conducerea Fermei de pui. Sunt indicate si alte masuri: -un depozit etans pentru materialele care urmeaza a fi utilizate pentru constructii ulterioare, -facilitati cu spatii de spalare pentru vehiculele care uti-lizeaza drumurile publice dupa parasirea zonei, -aplicarea de material absorbant pe suprafetele de sol a-fectate de scurgerile de produse petroliere. Daca s-au produs scurgeri importanta pe sol, va fi descopertata por-tiunea afectata si se va reface cu sol vegetal,

86

-deseurile generate vor fi colectate selectiv si depozitate temporar in spatii special amenajate in vederea eliminarii sau valorificarii. - este indicat sa se amenajeze un sistem de drenaj ampla-sat in lungul platformei de stocare a dejectiilor, care sa poata prelua levigatul din apale meteorice si din umidita-tea dejectiilor, avand ca efect evitarea poluarii solului si subsolului. -realizarea a 2 foraje de observatie amplasate pe directia de curgere a apei pentru prevenirea poluarii apei freatice si asolului si subsolului b) pentru factorul de mediu ”aer”- componentele ”zgomot” si ”miros” Referitor la ”zgomot”, acesta se poate resimti la descarcarea puilor de o zi, precum si la incarcarea puilor la sfarsitul perioadei de ingrasare. Deasemenea la incarcarea in mijloacele de transport a deseurilor care reprezinta ingrasamentul natural, care urmeaza a fi imprastiat pe camp si incorporat in sol- operatiuni care nu cad in sarcina Fermei de pui, ci a firmelor sau/si persoanelor care vor prelua aceste deseuri. Referitor la ”miros”, acesta apare in perioadele de incorporare in sol, si chiar daca se fac de alte firme sau/si persoane, sunt necesare masuri de reducere. Aceste masuri de reducere sunt: * operatiuni sa fie facute in afara perioadelor de week-end, respectiv in zilele de lucru si la ore potrivite, in tim-pul zilei, de preferinta dimineata, cand locuitorii din ve-cinatate nu sunt acasa. *să se acorde atentie directiei vantului in relatie cu locuintele invecinate.

87

*să se evite fertilizarea in conditii de temperatura si umiditate ridicata. *să se utilizeze sisteme de imprastiere, care minimizeaza emisia de praf sau de stropi fini. b)in perioada de inchidere/dezafectare Factorii de mediu care pot fi afectati sunt ”apa”, ”solul”, ”subsolul” si ”aerul”. Operatiunile care trebuiesc efectuate sunt: *evacuarea din Ferma a ultimei serii de pui, *evacuarea gunoiului de grajd pe platforma betonata, *spalarea si dezinfectarea halelor, *evacuarea gunoiului de grajd de pe platforma betonata, *desfiintarea bransamentelor electrice, oprirea si inchiderea sursei de apa potabila, golirea conductelor de apa potabila si a colectoarelor de apa uzata si mai ales a foselor septice si a conductelor de incalzire centrala, *conservarea sursei de apa potabila, in vederea unei uti--lizari ulterioare, *demontarea tuturor instalatiilor electrice, de automa-tizare, de alimentare cu apa si de canalizare menajera, de incalzire centrala si eventuala recuperare de materiale reutilizabile, *demolarea constructiilor, a drumurilor si aleilor interi-oare, a imprejmuirilor, operatiuni urmate de evacuarea deseurilor menajere si inerte la rampele autorizate din apropiere, *umplerea cu pamant a gropilor dela fundatiile, subso-lurile si fosele septice demolate, cu nivelarea terenului, in vederea unei utilizari viitoare,

88

Majoritatea acestor activitati sunt de fapt lucrari de constructii, executate cu utilaje de constructii si personal calificat in lucrari de constructii. Factorii ”apa”, ”sol” si ”subsol” pot fi afectati si de descarcari de ape, in special cele menajere, din insta-latiile interioare si exterioare, care nu s-au golit sau s-au golit partial, ca urmare a neglijentei sau neprice-perii meseriasilor. Masurile de reducere sunt in sarcina beneficiarului, constand in verificarea permanenta a operatiunilor de golire, precum si de limitare a cantitatilor de ape uzate care se descarca pe sol-in situatii cand aceste conducte negolite se demoleaza sau se avariaza. Factorul de mediu ”aer”- componenta ”zgomot” este afectat cu ocazia demolarilor si a transporturilor de mate-riale recuperate, de deseuri menajere si inerte. Masurile de reducere a poluarii fonice sunt: * operatiunile sa fie facute in afara perioadelor de week-end, respectiv in zilele de lucru si la ore potrivite, in tim-pul zilei, de preferinta dimineata, cand locuitorii din vecinatate nu sunt acasa. *să se acorde atentie directiei vantului in relatie cu locuintele invecinate. *muncitorii sa fie dotati cu căşti de insonorizare, iar uti-lajele vor trebui să fie dotate cu amortizoare de zgomot, captatoare de zgomot, difuzoare şi amortizoare pentru ventilatoare.

89

Descrierea modificarilor ulterioare sub toate aspectele referitoare la mediu, care pot apare in absenta implementarii proiectului. In absenta implementarii proiectului, in ipoteza ca nu vor aparea in vecinatate alte investitii, nu se pot produce mo-dificari referitoare la mediu, terenurile din zona fiind in continuare exploatate agricol. 5.ANALIZA ALTERNATIVELOR

Nu au putut fi analizate în faza iniŃială două sau mai multe variante de amplasare a Fermei de pui, deoarece beneficiarul avea la dispoziŃie doar lotul pe care îl cumpărase.

Alt moment pentru demararea proiectului nu a pu-tut sa fie ales si analizat, intrucat beneficiarul a apreciat ca daca nu actioneaza imediat, cum dealtfel a si facut, nu va mai avea posibilitati financiare intr-o perioada vii-toare. Solutiile tehnice si tehnologice alese de beneficiar si de proiectanti, au fost cele mai bune pentru perioada res-pectiva. In concluzie nu a fost posibil sa se propuna si sa se analizeze decat aceasta unica varianta.

90

6.MONITORIZAREA

Planul de monitorizare trebuie sa contina urmatoarele informatii : componentele de mediu, periodicitatea, indi-catorii si amplasamentul ales, pentru monitorizarea fie-carui factor de mediu in perioada de onstructie/ func-tionare/dezafectare. a)pentru perioada de constructie/dezafectare: -componentele de mediu : apa, aer, sol si subsol. -periodicitatea : lunar in primul trimestru, apoi trimestrial. -indicatorii : calitatea apei potabile din forajul vecin, al S.C.Agrovex, (prin analize chimice si bacteriologice) si calitatea solului de pe amplasament si din vecinatate (prin analize pedologice si agrochimice). -amplasamentul pentru monitorizare : * pentru ”apa”- forajul S.C.Agrovex * pentru ”aer” – zgomotul in zona fermei vecine, S.C.Agrovex si la Asezarea Sibioara. * pentru ”sol si subsol” – incinta santierului. b)pentru perioada de exploatare : *componentele de mediu : apa, sol si subsol *periodicitatea : trimestrial in primul an, apoi anual *indicatorii : calitatea apei din foraje, calitatea solului si subsolului din incinta. *amplasamentul : forajul vecin si forajul propriu-dupa punerea in exploatare, pentru calitatea apei; calitatea solului si subsolului --din zona foselor septice si a platformei de depozitare gunoi de grajd.

91

Automonitorizarea emisiilor, in faza de construcŃie, are ca scop verificarea conformării cu condiŃiile impuse de autoritătile competente prin actele de reglementare pe care le emit (acordul de mediu, avizul de gospodărire a apelor, avizul sanitar).

Această monitorizare se va face de constructorul lucrărilor, sub controlul beneficiarului şi supervizată de autorităŃile locale de mediu, sanitare şi de gospodărire a apelor.

In faza de exploatare, monitorizarea functionarii

tuturor instalatiilor si utilajelor o va face administratia Fermei de pui, prin specialistii sai.

Se va urmari, in principal, nivelul de nitrati in apa

subterana si in sol, prin recoltarea de probe si efectuarea de analize, conform metodologiei din “Planul de moni-torizare”.

Se propune prelevarea de probe de apa din forajele existente ale societatii agricole vecine, Agrovex Oituz, precum din viitorul foraj ce va fi realizat pentru Ferma de pui, dar mai ales din forajele de observatie din zona platformei de depozitare a dejectiilor, in vederea executarii de analize fizice, chimice si bacteriologice.

Frecventa propusa va fi trimestriala in primul an de functionare si apoi anuala. Comparatia se va face la analizele efectuate inainte de punerea in functiune a Fermei de pui, respectiv analizele de referinta.

In cazul cand rezultatele analizelor se vor inrautati, dar mai ales cand se vor apropia de

92

concentratiile maxim admisibile (CMA), se vor lua masurile necesare.

Aceasta monitorizare trebuie insa completata prin luarea masurilor preventive privind functionarea corecta a tuturor instalatiilor si utilajelor.

Monitorizarea va trebui sa fie facuta si in perioada de dezafectare, respectiv de inchidere, de demontare, de demolare, de refacere a mediului, de postinchidere si de refolosire a amplasamentului, in baza unui plan de moni-torizare similar.

Rezultatatele analizelor se vor comunica la DADL Constanta, APM Constanta si ARPM Galati. 7. SITUATII DE RISC Exista doar posibilitatea inregistrarii unui cutremur. Proiectantii au tinut seama de acest risc, structura de rezistenta fiind calculata corespunzator.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR Nu s-au ivit dificultăŃi in timpul efectuării evaluării impactului asupra mediului.

93

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC Descrierea investitiei Investitia are ca scop si obiect de activitate o ferma avicola pentru pui de carne si dotarile aferente acesteia. Cuprinde 2 hale pentru cresterea puilor, o cons-tructie anexa cu vestiare tip filtru, un sopron pentru nutret (șura), silozuri, fose septice, platforma de deseuri, dezinfector rutier, incinerator, imprejmuiri, etc. Accesul la ferma se realizeaza de pe latura de sud a terenului, dinspre drumul de exploatare-cu legatura la drumul de acces la Ferma nr. 1 Sibioara, drum existent, care la randul sau are iesire la Drumul National nr.22 Constanta-Tulcea. Parcarile sunt in incinta, pe aleile carosabile. Intre constructii si aleile carosabile si pietonale vor fi amenajate spatii verzi, gazonate, iar inspre laturile de nord si vest vor fi plantati arbusti si pomi fructiferi. Din studiul geotehnic intocmit de S.C. TG5 PROIECT SRL – ing. Liliana Moga, rezulta urmatoarea succesiune litologica:

d) la suprafata terenului pamant cenusiu, in grosime de 0,80 -1,10 m.

e) un strat de loess galben, ce se dezvolta pana la adancimea de 4,00 m.

94

Loessul se incadreaza in grupa A-PSU ce prezinta tasari suplimentare in caz de umezire, numai sub incar-carile transmise de fundatii conform Normativ P7/2000. Nivelul panzei freatice s-a intalnit la adancimea de 5,50 m. de la cota terenului actual. Adancimea minima de inghet este de -0,80 m. In cadrul fermei s-au proiectat: # 2 hale de crestere a puilor de carne, cladiri parter, fiecare din ele avand 1680 mp, deci in total 3.360 mp. # Anexa cu parter ( centrala termica, birou productie si medic veterinar, oficiu, hol, grup sanitar, filtru vestiar barbati-femei-medic veterinar, spatiu tehnic, sala ne-cropsie, terasa acces), cu o suprafata de 106,60 mp. si mansarda ( farmacie, 2 grupuri sanitare, camera depo-zitare, laborator uzinal), cu o suprafata de 107,00 mp. # Sura (depozitare paie, depozitare combustibil solid), cu o suprafata de 513,74 mp., # Platforme si alei acces – 4600 mp., # Dezinfector rutier – 1 bucata, # Fose vidanjabile – 2 bucati, fiecare de 2 x 16 mc., # Platforme de depozitare gunoi – 300 mp., cu pereti de sprijin inalti de 2,00 m. # Imprejmuiri – 882,95 ml., # Canalizare de incinta – cca. 270 ml., # Conducte de alimentare cu apa – cca. 203 ml., # incinerator pentru animale, cu capacitate de 200 kg., care arde cca. 45 kg./ora. Utilitatile vor fi asigurate astfel

95

-alimentarea cu apa potabila si menajera , dintr-o sursa unei societati vecine intr-o prima etapa, iar in final dintr-o sursa proprie, un foraj, pentru care se intocmesc in prezent documentatiile tehnice necesare de catre S.C. Fluid Serv S.A. Constanta. - canalizarea menajera, prin 2 fose septice care se vor vidanja de catre o firma de specialitate, pe baza de contract. - alimentarea cu energie electrica printr-un bransament la reteaua electrica existenta in zona, - apa calda si incalzirea se va realiza printr-un sistem alimentat de o centrala termica proprie, cu combustibili solizi. Deseurile menajere provenite din activitatea obiectivelor fermei , aproximate la cca. 10 mc./zi –resturi menajere si ambalaje, vor fi colectate selectiv in europubele de 100 l. capacitate si evacuate de o firma specializata din zona. Reziduurile provenite din asternuturile si excrementele pasarilor, estimate la cca. 35.000 mc. – odata la 42 de zile, cat dureaza in medie un ciclu de functionare, se vor depozita temporar pe platforma de deseuri, urmand a fi apoi utilizate ca ingrasamant natural pe terenurile benefi-ciarului si pe terenurile unei societati vecine.

Baza legală Ferma va avea capacitatea de 2 x 33.000 = 66.000 capete pui de carne şi se va amplasa pe suprafaŃa de 4.000 mp, din 45.000 mp. cât măsoară lotul 429/1/1. Proprietatea asupra terenului se precizează printr-un contract de vânzare-cumpărare, un extras de carte

96

funciara, o incheiere pentru intabulare si actele cadas-0trale, in coordonate Stereo 70. S-a obŃinut Certificatul de urbanism nr. 375/02.12.2008, prin care se precizeaza ca indicatorii urbanistici trebuie sa respecte documentatia de urbanism a PUZ-ZONA AGROINDUSTRIALA: - suprafata teren – 45,0 ha., din care suprafata cons-

truita este de 4000 mp, suprafata desfasurata de 4107 mp.

- P.O.T. – 8,89 % - C.U.T. – 0,09

Terenul necesar pentru constructia Fermei de pui, in suprafata de 5.662,60 ha. este scoasa din circuitul agricol si din extravilan, conform deciziei nr. 15514/29.12.2009 al DADR Constanta , avand la baza si Avizul O.C.P.I. nr. 1010/2008. Exista si o Autorizatie de construire.

lucrări de protecŃie a mediului

Sunt în primul rând branşamentul de alimentare cu apă, alimentat intr-o prima etapa din sursa unei societati vecine cu care s-a incheiat un contract si in final din forajul propriu care se va executa ca urmare a obtinerii avizelor legale si a executiei forajului. Apoi racordul de canalizare menajeră la fosele septice, care preiau instalaŃiile respective interioare, fose care vor fi vidanjate conform contractului.

97

Deasemenea prin prevederea spaŃiilor pentru depozitarea pubelelor de rezidii menajere, spatii inchise prevazute cu instalatii de alimentare cu apa si canalizare menajera. Deseurile menajere, depozitate selectiv, vor fi preluate ritmic de unitatea de profil din zonă. În incintă se vor planta arbori si pomi fructiferi Lucrări de organizare de şantier S-a prevăzut ca pentru organizarea de şantier să se dea in folosinŃă constructorilor un teren din incintă, posibil de racordat la utilităŃile din zona – apă de la societatea vecina, Agrovex Oituz, canalizare menajeră proprie cu fose vidanjabile (executata in devans), energie electrică din sistemul ENEL din vecinatate. În caz că până la data începerii lucrărilor de execuŃie nu se vor da în funcŃiune fosele septice, se vor procura wc-uri ecologice. Rutele de transport pentru autovehiculelor care aduc material de constructii pe santier vor trebui sa evite pe cat posibil traversarea zonelor centrale ale localitatilor principale de pe trasee. Cu atat mai mult se impun ca obligatorii aceste interdictii de traversari pentru vehiculele care evacuiaza deseurile, inclusive cele inerte, de pe santier. -Durata etapei de funcŃionare : este egală cu cea a duratei de viaŃa a lucrărilor, deci cca. 100 ani.

98

-InformaŃii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei. Nu este cazul. Vom prezenta in continuare sumarul informatiilor obligatorii, conform Structurii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului (Ordin MAPM nr.863/2002):

a) Descrierea activitatii: a.1) Procesele tehnologice la care trebuie să ne referim la inceput sunt cele de execuŃie, a lucrărilor de construcŃie ale obiectivelor Fermei de crestere a puilor, Sunt lucrări obişnuite din categoria construcŃiilor civile, respectiv excavaŃii, fundaŃii şi elevaŃii, structuri din beton armat, zidării, izolaŃii termice şi hidrofuge, finisaje exterioare şi interioare, lucrări de instalaŃii interioare şi exterioare de alimentare cu apă, canalizare menajeră, instalaŃii electrice, termice, etc. a.2) Activitatile in perioada de exploatare sunt cele specifice unei ferme de crestere a puilor.

99

Trebuie menŃionat că atât proiectele întocmite de S.C. EXPERT BUSINESS CONSULTING SRL ( in faza SF) si de ALL ARHITECTURA SRL (in faza PT) cat si prezenta documentatie necesară obŃinerii acordului de mediu, au Ńinut cont de legislaŃia în vigoare , cât şi de varianta actuală a “Codului de bune practici agricole” realizat conform ConŃinutului–Cadru din Anexa nr.3 a H.G.984/2000. S-a Ńinut cont si de Directiva EEC/91/676 din 12 dec.1991, privind protecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi proveniŃi din agricultură.

Puii sunt adusi în hale sub forma de “pui de o zi”, fiind cazati timp de cca. 42 de zile, cat dureaza un ciclu, când ajung la greutatea de cca 2,4 kg. Puii sunt alimentaŃi în concordanŃă cu greutatea lor corporală pe sistemul “hrană permanentă”. Pentru creşterea puilor pana la greutatea optima este consumată aproximativ 3,800 kg. hrană. Necesarul pe un ciclu este de 668,4 pui x 3,800 kg. = 2539,92 kg. nutret. Hala va fi spălată, dezinfectată şi pregătită după livrarea fiecărei serii înainte de repopulare. Dezinfectarea se va face cu lapte de var sau zeamă bordeleză, dar poate fi folosit şi sulfatul de cupru în concentraŃie de 10%. O operaŃiune importantă este deratizarea, care bineînŃeles se realizează când adăposturile sunt depopulate.

100

În perioada îngrăşării se poate întâmpla ca cca.2,5-3% din pui să moară, de cele mai multe ori cei mici, în primele zile după aducerea în fermă. Cadavrele vor fi incinerate cu o instalatie de incinerare tip INCENER 8 model A400, cu combustibil solid. Personalul care se va ocupa de funcŃionarea întregului obiectiv, având în vedere gradul de mecanizare şi automatizare al instalaŃiilor şi utilajelor va fi extrem de redus, de numai 6 persoane : - un şef de fermă, - un medic veterinar - un electromecanic, - doi operatori tehnici, - un paznic. Serviciul de asistenta veterinara poate fi si externalizat, prin contract cu persoane fizice sau juridice.

b) Metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra mediului :

S-au avut în vedere toate metodologiile si reglementările legale referitoare la execuŃia si apoi la exploatarea acestor lucrări, aliniate la legislaŃia europeană.

Nu a fost necesar sa se utilizeze, intrucat nu se prognozeaza un impact asupra vreunei componente de mediu..

101

c) Impactul prognozat asupra mediului Nu se prognozeaza un impact asupra nici unei componente de mediu in perioada de executie, atata timp cat se vor respecta toate avizele si acordul de mediu, daca constructorii se vor incadra in conditiile contractuale si daca beneficiarul va urmari permanent lucrarile de investitie. Deasemenea in perioada de exploatare nu este normal sa se prognozeze impactul asupra unor factori de mediu. Si in aceasta perioada de exploatare se pot afecta, in foarte mica masura si pe termen scurt, unii factori de mediu, ca urmare a neglijentei unor salariati, posibil si a lipsei controlului din partea beneficiarului.

d) Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul:

Nu există o astfel de zonă bine definită.

e) Măsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu:

În perioada de execuŃie, pentru activităŃile care trebuie să se utilizeze utilaje care produc zgomot şi praf, am indicat utilizarea de către muncitori a mijloacelor de protecŃie cum sunt căştile de inso-norizare, ochelarii de protecŃie, măştile antipraf.

Pentru reducerea acestei poluări sonore utilajele vor trebui să fie dotate cu amortizoare de zgomot, capta-

102

toare de zgomot, difuzoare şi amortizoare pentru ventilatoare. Deasemenea, factorii de mediu “apa” si “ sol”, care in mod normal nu au cum sa fie afectati, nefiind deci necesar sa se ia masuri de diminuare a impactului, pot fi doar accidental sa fie afectati, in cazuri de ne- glijenta sau de lipsa de control (scurgeri de carburanti si uleiuri, de la utilaje si mijloace de transport, depu- nere deseuri in locuri neautorizate, etc.).

f) Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului.

Lucrarile de construcŃie ale Fermei de pui pot produce un oarecare impact in timpul executiei (si acela temporar) asupra unor factori de mediu (apa, aer, sol ), în cazul că nu se iau măsurile necesare, respectiv daca beneficiarul nu le precizeaza în amănunt, prin contract, constructorilor - si apoi nu le controleaza permanent, prin aparatul tehnic, în principal dirigintii de santier. Un rol important îl pot avea si unităŃile de control din teritoriu, AgenŃia de ProtecŃia Mediului, Garda de Mediu, DirecŃia Apelor Dobrogea-Litoral, Autoritatea de Sănătate Publică JudeŃeană ConstanŃa. În timpul exploatarii nu pot aparea decât în mod excepŃional situaŃii când unii factori de mediu pot fi afectaŃi, dar şi atunci fără implicaŃii.

103

g) Prognoza asupra calităŃii vieŃii/standardului de viaŃă si condiŃiilor sociale si comunicaŃiilor afectate de impact:

După cum am mai arătat impactul este pozitiv, realizându-se o unitate agroindustriala moderna, care va creea noi locuri de muncă. h) Enumerarea, dupa caz, a altor avize sau acorduri obtinute:

S-a obtinut Avizul de gospodarire a apelor, nr. 16/12.03.2010 (anexa nr. 17-piese scrise). Deasemenea, Notificarea nr. 18/04.12.2008 a Directiei Sanitar-veterinara si pentru siguranta alimen-telor Constanta (anexa nr. 28-piese scrise). Noembrie 2010 EVALUATOR si IMPUTERNICIT DR. ING. E. SECARA

RAPORT ASUPRA MEDIULUI - ANPMarpmgl.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA/27 01... · S-au...

Documents

Transcript of RAPORT ASUPRA MEDIULUI - ANPMarpmgl.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA/27 01... · S-au...