RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de...

78

Transcript of RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de...

Page 1: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut
Page 2: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

RapoRt anual 2007CONSUMUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

REPUBLICA MOLDOVA

Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova

Centrul Naţional de Management în Sănătate

Monitorizarea şi Evaluarea Programelor Naţionale de Sănătate

Observatorul Naţional pentru Droguri

CHIŞINĂU, 2007

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

1

Page 3: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Grupul de autori:

otilia Scutelniciuc Centrul Naţional de Management în Sănătate, Monitorizarea şi Evaluarea Programelor Naţionale de Sănătate

Carolina Coşcodan Centrul Naţional de Management în Sănătate, Monitorizarea şi Evaluarea Programelor Naţionale de Sănătate, Observatorul Naţional pentru Droguri

diana postoroncaCentrul Naţional de Management în Sănătate, Monitorizarea şi Evaluarea Programelor Naţionale de Sănătate, Observatorul Naţional pentru Droguri

Vitalie Slobozian Programul de Reducere a Noxelor, Fundaţia Soros - Moldova

alexandru Susanu Centrul de Medicină Legală

petru iarovoi Centrul Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, Direcţia Virusologie, Laboratorul Epidemilogia Hepatitelor Virale

Constantin rîmişCentrul Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, Direcţia Virusologie, Laboratorul Epidemilogia Hepatitelor Virale

luminiţa GuţuUniversitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, catedra Epidemiologie

ConSultanţi tehniCi:

Ministerul Sănătăţii:

Mihai CiocanuCentrul Naţional de Management în Sănătate

tudor VasilievIMSP Dispensarul Republican de Narcologie

Mihai oprea IMSP Dispensarul Republican de Narcologie

ion Stoiev IMSP Dispensarul Republican de Narcologie

Valeriu dobreanschi Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, Centrul SIDA

Ministerul afacerilor interne:

ilie Jecicov Direcţia Antidrog

alexandru FonariDirecţia Tehnico-Criminalistică

Serviciul Vamal:

Vadim dmitraşcoDepartamentul Urmărire Penală, ofiţer

Ministerul Justiţiei, departamentul instituţii penitenciare:

oleg istratuc Serviciul Medical

asistenţă prelucrare statistică şi grafică:

ion pavlovCentrul Naţional de Management în Sănătate, Monitorizarea şi Evaluarea Programelor Naţionale de Sănătate

Valeriu pleşcaCentrul Naţional de Management în Sănătate, Monitorizarea şi Evaluarea Programelor Naţionale de Sănătate

design şi machetare:

nicolae ionaşcuhttp://www.ionascu.com

Elaborat: Septembrie - Octombrie 2007Editat: Decembrie 2007

RAPORT ANUAL 2007

2

Page 4: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

reCunoŞtinţe

Scopul nostru al tuturor constă în prezentarea dovezilor ştiinţifice pentru elaborarea unor strategii cu impact maxim în prevenirea consumului de droguri şi combaterea traficului ilicit al acestora. Creşterea calităţii datelor şi optimizarea metodelor de colectare ale acestora rămîn în continuare prioritare în activitatea Observatorului Naţional pentru Droguri. Exprimăm mulţumiri tuturor persoanelor implicate pentru insistenţa, răbdarea şi competenţa de care au dat dovadă. Apreciem înalt asistenţa în revizuirea raportului de către Dr. Tomas Zabransky, expert PNUD în epidemiologia drogurilor.

Mulţumiri Programului de Asistenţă pentru prevenirea abuzului şi traficului de droguri în Belarus, Ucraina, Moldova (Programul BUMAD), finanţat de Uniunea Europeană şi co-finanţat de PNUD Moldova, pentru asistenţa acordată pe parcursul elaborării şi la multiplicarea prezentei lucrări.

PENTRU SCRIEREA ACESTUI RAPORT AU FOST FOLOSITE DATELE DISPONIBILE PENTRU ANUL 2006. SCHIMBĂRILE ÎNREGISTRATE ÎN ANUL 2007 VOR FI PREZENTATE ÎN URMĂTORUL RAPORT ANUAL.

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

3

Page 5: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

CuprinS

Sumar executiv . . . . . . 6

Sumar . . . . . . 7

Prezentarea generală a ţării . . . . . . 11

Partea I . . . . . . 12

Politica şi răspunsul naţional . . . . . . 12

Introducere . . . . . . 12

Cadrul politic . . . . . . 12

Cadrul legal . . . . . . 13

Implementarea legislaţiei . . . . . . 17

Atitudinile şi dezbaterile publice . . . . . . 17

Cheltuielile naţionale şi internaţionale . . . . . . 19

Partea II . . . . . . 20

Prevalenţa, modelele şi tendinţele consumului de droguri . . . . . . 20

Principalele evenimente şi tendinţele emergente . . . . . . 20

Consumul drogurilor în populaţia generală . . . . . . 20

Consumul de droguri ilegale în rândul tinerilor . . . . . . 21

Fumatul tutunului în rândul tinerilor . . . . . . 23

Consumul alcoolului în rândul tinerilor . . . . . . 24

Consumul de tranchilizante şi sedative în rândul tinerilor . . . . . . 25

Utilizarea drogurilor injectabile . . . . . . 25

Consecinţele consumului de droguri asupra sănătăţii . . . . . . 27

Cererea de tratament . . . . . . 27

Colectarea datelor în cadrul sistemului curativ - profilactic . . . . . . 28

Dezintoxicarea . . . . . . 36

Tratamentul de substituţie cu metadonă . . . . . . 37

Consumatorii de droguri din instituţiile penitenciare . . . . . . 37

Consumatorii de droguri injectabile – beneficiari ai Programelor bazate pe Strategia de Reducere a Noxelor . . . . . . 37

Mortalitatea asociată consumului de droguri . . . . . . 39

Bolile infecţioase asociate consumului de droguri . . . . . . 43

HIV/SIDA . . . . . . 43

Hepatitele Virale . . . . . . 47

Altă co-morbiditate asociată consumului de droguri . . . . . . 47

Corelaţiile şi consecinţele sociale şi legale . . . . . . 48

Problemele sociale . . . . . . 48

Infracţionalitatea asociată drogurilor . . . . . . 48

Costurile sociale şi economice ale consumului de droguri . . . . . . 52

RAPORT ANUAL 2007

4

Page 6: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Piaţa drogurilor . . . . . . 52

Disponibilitatea şi oferta drogurilor . . . . . . 52

Sechestrările de droguri . . . . . . 53

Preţurile, puritatea drogurilor . . . . . . 54

Tendinţele principale . . . . . . 54

Discuţii . . . . . . 56

Consistenţa dintre indicatori . . . . . . 56

Limitările metodologice şi calitatea datelor . . . . . . 56

Partea III . . . . . . 58

Strategiile naţionale de reducere a cererii de droguri . . . . . . 58

Programe şcolare . . . . . . 58

Programe extraşcolare . . . . . . 58

Reducerea nocivităţii consumului de droguri . . . . . . 59

Introducere . . . . . . 59

Scurt istoric . . . . . . 59

Descrierea intervenţiilor . . . . . . 62

Standardele şi evaluarea . . . . . . 65

Tratamentul . . . . . . 65

Tratamentul dependenţei de droguri şi serviciile medicale disponibile . . . . . . 65

Tratamentul de substituţie . . . . . . 67

Perioada reconvalescentă şi reintegrarea . . . . . . 68

Intervenţiile în instituţiile penitenciare . . . . . . 69

Asistenţa utilizatorilor de droguri în instituţiile penitenciare . . . . . . 69

Alternativele detenţiei pentru persoanele dependente de droguri care au săvârşit infracţiuni . . . . . . 70

Evaluare şi training . . . . . . 70

Cooperarea interinstituţională pentru reducerea ofertei de droguri . . . . . . 71

Lista figurilor . . . . . . 72

Lista tabelelor . . . . . . 73

Lista referinţelor . . . . . . 74

Observatorul Naţional pentru Droguri . . . . . . 77

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

5

Page 7: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

SuMar exeCutiV

Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia publică şi pe parcursul anului 2006 a apărut sporadic în mass media sau în discursurile politicieniilor din Republica Moldova.

Consumul de droguri în Republica Moldova este decriminalizat. Cazul de ebrietate narcotică constatat de forţele de ordine publică, este sancţionat cu amendă administrativă conform art. 44 al Codului Contravenţii Administrative. Cel mai important eveniment legislativ din ultimii ani cu referire la problema drogurilor a fost aprobarea de către Parlamentul Republicii Moldova a Legii nr. 277 – XVI din 4 noiembrie 2005 Pentru modificarea şi completarea Codului cu privire la Contravenţiile Administrative, Codului Penal al Republicii Moldova şi a Codului de Procedură Penală al Republicii Moldova. Urmare a acestei legi, prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.79 din 23 ianuarie 2006 Cu privire la aprobarea Listei substanţelor narcotice, psihotrope şi plantelor care conţin aceste substanţe identificate în traficul ilicit şi cantităţilor acestora se defineşte cantitatea care stă la baza calificării infracţiunii prin trafic de droguri pentru fiecare tip de drog în parte. Modificările la Codul Contravenţii Administrative, aprobate prin legea sus-menţionată înăspresc pedeapsa administrativă pentru cultivarea ilegală (fără autorizaţie) a plantelor cu conţinut narcotic în proporţii mici şi fără scop de distribuţie. Modificările la Codul Penal constau în aplicarea pedepsei penale pentru activităţi de cultivare a plantelor cu conţinut narcotic în cantităţi mari şi cu scop de distribuţie, activităţi cu precursori ş.a. care anterior erau pedepsite conform prevederilor Codului Contravenţii Administrative. Pe parcursul anului 2006 au fost aprobate noi acte legislative care au drept scop sporirea controlului traficului legal de substanţe psihotrope şi precursorilor (condiţiile de păstrare, înregistrare, tranzit pe teritoriul Republicii Moldova).

Acoperire financiară separată pentru implementarea planului „Măsurile de combatere a narcomaniei şi narcobusinessului în anii 2005-2006” pentru anul 2006 nu a fost planificată. Cheltuielile pentru activităţile realizate au fost suportate din contul bugetelor anuale ale autorităţilor publice centrale şi locale.

Din numărul total de respondenţi de 15-24 ani, toţi de pe malul drept al râului Nistru (studiu în gospodării reprezentativ naţional realizat în anul 2006), 7,1% au consumat pe perioada vieţii marijuană sau haşiş. Fiind întrebaţi dacă cunosc pe cineva care consumă marijuană sau haşiş, 21,3% din respondenţi au dat un răspuns afirmativ.

În anul 2006, pe malul drept al râului Nistru au fost înregistrate 1030 cazuri noi de consum de droguri, numărul acestora fiind aproximativ egal cu cel din anul 2005 (1021 cazuri noi înregistrate). Din numărul cazurilor noi înregistrate în anul 2006 pe malul drept al râului Nistru marea majoritate au constituit cazurile de consum de droguri fără dependenţă – 86,9%. Poliţiei, ca sursă de depistare, i-au revenit majoritatea cazurilor pe parcursul anului 2006: 76,3% pentru cazurile înregistrate de consum de droguri cu dependenţă şi 52,5% pentru cazurile înregistrate de consum de droguri fără dependenţă.

Pe parcursul anului 2006 în Republica Moldova nu s-au înregistrat careva progrese în standardizarea definiţiei de caz de deces asociat consumului de droguri. În perioada anului 2006 la prezenţa drogurilor au fost investigate 156 cadavre, ceea ce constituie 3,8% din cazurile de moarte violentă (4078) sau 1,7% din totalul cadavrelor examinate (9004 cadavre). Din 156 investigaţii în 12 cazuri rezultatele au fost pozitive, iar în 11 cazuri a fost stabilit diagnosticul de intixocaţie acută.

Începând cu anul 2004, majoritatea cazurilor noi HIV înregistrate pe întreg teritoriul ţării sunt asociate altor căi probabile de transmitere, decât injectarea drogurilor (38,2% în anul 2006). Numărul de cazuri noi HIV înregistrate asociate consumului de droguri injectabile înregistrează o creştere în utlimii 3 ani, în special pe contul creşterii numărului cazurilor noi HIV asociate consumului de droguri injectabile înregistrate pe malul stâng al râului Nistru (55,6% din cazurile noi HIV asociate consumului de droguri injectabile înregistrate în anul 2006).

În anul 2006 au fost înregistrate 7 cazuri de hepatită virală acută tip B şi C. Se remarcă o tendinţă de reducere a numărului de cazuri noi de Hepatite Virale acute înregistrate tip B şi C asociate injectării drogurilor.

Pentru moment, în cazul Republicii Moldova, în termeni generali excluderea socială asociată consumului de droguri sunt neangajarea în câmpul muncii şi accesul redus la servicii medicale.

În perioada anului 2006 pe malul drept al râului Nistru au fost înregistrate 2087 infracţiuni prin trafic de droguri, dintre care 230 cazuri au fost calificate drept infracţiuni grave, restul fiind calificate drept infracţiuni uşoare. Ponderea infracţiunilor grave prin trafic de droguri înregistrate din numărul total de infracţiuni înregistrate prin trafic de droguri nu s-a schimbat semnificativ în comparaţie cu anul precedent (13,7% în anul 2005, 11,0% în anul

RAPORT ANUAL 2007

6

Page 8: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

2006). Distribuţia după sexe a persoanelor anchetate pentru infracţiunile prin trafic de droguri în anul 2006 pe malul drept al râului Nistru arată implicarea în majoritate a persoanelor de sex masculin (79,7%), ponderea acestora reducându-se comparativ cu anul 2005 (86,2%). Femeile anchetate pentru infracţiuni prin trafic de droguri în anul 2006 erau în majoritate de pe segmentul de vârstă de 30 ani şi mai mult (81,2%), ponderea acestui segment crescând comparativ cu anul 2005 (70,7%).

Comparativ cu anul 2005, în anul 2006 se remarcă o creştere a cantităţii sechestrate de plante de mac, opiu acetilat, pastile de tramadol şi amfetamine. Cantitatea substanţelor narcotice sechestrate în sectorul penitenciar pe parcursul anului 2006 s-a redus semnificativ comparativ cu anul 2005. Astfel, în anul 2006 au fost sechestrate 3,379 kg iar 2005 au fost sechestrate 14,533 kg de substanţe narcotice.

Pe parcursul anului 2006 s-a înregistrat o creştere a preţurilor cu amănuntul la extractul de opiu, marijuană, heroină, cocaină şi o variaţie mare a preţurilor cu amănuntul la ecstasy, urmare a creşterii importului ilegal din ţările Europei.

În anul 2006 activau proiecte de reducere a noxelor cu puncte de schimb de seringi în 21 teritorii administrative (cu extinderea şi în mediul rural) şi în 5 instituţii penitenciare. În anul 2006 au fost distribuite în total 2 275 844 seringi, cea ce este cu 8% mai mult decât în anul 2005 (2 204111 seringi). În timp se remarcă o creştere a numărului de beneficiari ai programelor Strategiei de Reducere a Noxelor (raportarea numărului de beneficiari ai punctelor de schimb de seringi din sectorul penitenciar nu este posibilă).

La analiza datelor din diverse surse disponibile, atât cazurile noi înregistrate de consum de droguri, infracţiunile înregistrate prin trafic de droguri, sechestrările de droguri, studiile populaţionale care aveau drept grup ţintă tinerii (15 -24 ani), se conturează un consum de droguri în majoritate de canabis. Datele disponibile nu permit careva afirmaţii cu referire la tendinţele consumului de droguri injectabile, cu referire la decesele asociate consumului de droguri. Nu există estimări valide ale numărului de utilizatori de droguri injectabile. Nu sunt disponibile datele despre răspîndirea hepatitelor virale în rîndul utilizatorilor de droguri injectabile. Din lipsa mai multor surse fiabile triangularea datelor nu este posibilă. Republica Moldova a moştenit un sistem de colectare a datelor despre consumul şi traficul ilicit de droguri ce aplică metoda statisticii de rutină, bazate pe înregistrările cazurilor care intră (voluntar sau involuntar) în vizorul instituţiilor abilitate. Majoritatea înregistrărilor rezultate în urma contactului cu instituţiile abilitate, implică divulgarea identităţii persoanelor. În aceste condiţii măsurarea răspândirii unui fenomen cu caracter ascuns cum este fenomenul consumului de droguri în nu poate fi realizată doar prin metodele aplicate în Republica Moldova.

SuMar

Cadrul legal „antidrog” al Republicii Moldova cuprinde componentul de prevenire a consumului de droguri şi combaterea traficului ilicit de droguri, astfel definind politica statutului în acest domeniu, penalitatea şi identificând autorităţile şi responsabilităţilor acestora în implementarea prevederilor legislative. Politica naţională şi cadrul legal sunt aplicate doar pe teritoriul de pe malul drept al râului Nistru1. Prin Legea Republicii Moldova nr. 382-XIV din 6 mai 1999 Cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor (Monitorul Oficial, 15.07.1999, nr.7377.1, art.339), a fost adoptată funcţionalitatea şi obligaţiunile Comitetului permanent de control asupra drogurilor din cadrul Ministerului Sănătăţii şi ale Comisiei Interdepartamentale de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului, responsabilă pentru reprezentarea intereselor interne şi externe ale Republicii Moldova în problemele combaterii narcomaniei şi narcobusinessului. În componenţa Comisiei intră reprezentanţi ai tuturor ministerelor şi autorităţilor centrale care au în activitatea lor tangenţe cu prevenirea şi combaterea abuzului şi traficului ilicit de droguri. Deciziile Comisiei de jure poartă caracter de recomandare şi nu sunt obligatorii pentru executare. În anul 2006, preşedinte al Comisiei Interdepartamentale de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului a devenit Ministrul Educaţiei, Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova. Pe parcursul anului 2006, Comisia a avut doar 2 întruniri. În cadrul acestora au fost discutate rezultatele implementării planului „Măsurile de combatere a narcomaniei şi narcobusinessului în anii 2005-2006” şi elaborarea unui nou plna prevăzut pentru anii 2007 – 2009.

Consumul de droguri în Republica Moldova este decriminalizat. Cazul de ebrietate narcotică constatat de forţele de ordine publică, este sancţionat cu amendă administrativă conform art. 44 al Codului Contravenţii Administrative. Cel mai important eveniment legislativ din utlimii ani cu referire la problema drogurilor a fost aprobarea de către Parlamentul Republicii Moldova a Legii nr. 277 – XVI din 4 noiembrie 2005 Pentru modificarea şi completarea Codului cu privire la Contravenţiile Administrative, Codului Penal al Republicii Moldova şi a

1 Urmare a conflictului de pe râul Nistru (1991-1992), actualmente îngheţat, teritoriul Republicii Moldova este divizat în teritoriul de pe malul drept şi teritoriul de malul stâng (Transnistria) ale râului Nistru. Teritoriul de pe malul drept al râului Nistru este controlat de autorităţile de la Chişinău, iar cel de pe malul stâng este controlat de autorităţile autoproclamate nerecunoscute de la Tiraspol.

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

7

Page 9: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Codului de Procedură Penală al Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.161-163/795 din 02.12.2005). Urmare a acestei legi, prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.79 din 23 ianuarie 2006 Cu privire la aprobarea Listei substanţelor narcotice, psihotrope şi plantelor care conţin aceste substanţe identificate în traficul ilicit şi cantităţilor acestora se defineşte cantitatea care stă la baza calificării infracţiunii prin trafic de droguri pentru fiecare tip de drog în parte (Monitorul Oficial 16-19/106, 27.01.2006). Modificările la Codul Contravenţii Administrative, aprobate prin Legea Republicii Moldova nr. 277 – XVI din 4 noiembrie 2005 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.161-163/795 din 02.12.2005) constau în înăsprirea pedepsei administrative pentru cultivarea ilegală (neautorizată) de plante cu conţinut narcotic în proporţii mici şi fără scop de distribuţie. Modificările la Codul Penal constau în aplicarea unei pedepse penale pentru cultivarea ilegală (neautorizată) a plantelor cu conţinut narcotic în proporţii mari, circulaţia ilegală a precursorilor, a materialelor şi utilajelor pentru producerea drogurilor, consumul în locuri publice, organizarea consumului ilegal, introducerea intenţionată, prescrierea ilegală sau încălcarea regulilor de circulaţie a substanţelor narcotice.

Pe parcursul anului 2006 au fost aprobate acte legislative care au drept scop sporirea controlului traficului legal de substanţe psihotrope şi precursorilor (condiţiile de păstrare, înregistrare, tranzit pe teritoriul Republicii Moldova).

Deşi este mediatizat, consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia publică şi pe parcursul anului 2006 a apărut sporadic în mass media sau în discursurilr politicienilor din Republica Moldova.

Divizarea cheltuielilor publice naţionale care au revenit pentru prevenirea şi combaterea consumului ilicit şi traficului de droguri în anul 2006 nu este posibilă. Bugetul executat al organelor administraţiei publice centrale este prezentat consolidat. Acoperire financiară separată pentru implementarea planului „Măsurile de combatere a narcomaniei şi narcobusinessului în anii 2005-2006” (Monitorul Oficial, 21 martie 2005, nr.42-45, p. II, art. 294) pentru anul 2006 nu a fost disponibilă. Activităţile realizate au fost susţinute financiar din bugetele anuale ale autorităţilor publice centrale şi locale. Din cadrul proiectului BUMAD (raport nepublicat, 2006) pentru anul 2006 ating cifra de 131 144 euro. Din granturile Fondului Global de Combatere SIDA, Tuberculozei şi Malariei, Fundaţiei Soros – Moldova (raport nepublicat de M&E, 2006 a, b, c,d), Banca Mondială şi Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare Internaţională (Asdi Suedia) în anul 2006 au fost alocate fonduri pentru implementarea Strategiei de Reducere a Noxelor cu o valoare totală de US $ 422 310 sau € 336 272.

Nu există estimări ale numărului de Utilizatori de Droguri Injectabile care ar avea la bază metode de calcul relevante pentru actualul context al Republicii Moldova. Rezultatele studiului comportamental desfăşurat în 2003-2004 (Bivol 2004) a arătat că cele mai frecvent utilizate droguri pe parcursul ultimei luni au fost marijuana (46%) iar cel mai frecvent injectate droguri pe parcursul ultimei luni au fost extractul de mac (80%), urmat de efedron (20%), „vint”2 (17%), tranchilizante (18%) şi heroină (10%). Majoritatea respondenţilor (90,4%) au relatat că la ultima injectare nu au folosit seringi utilizate în prealabil de altă persoană, 67,3% dintre care au relatat că niciodată în ultima lună de injectare nu au folosit seringa utilizată anterior de altcineva. La întrebările despre utilizarea indirectă în comun a seringilor pe parcursul ultimei luni, cel mai frecvent respondenţii au folosit un vas comun (60%), mai rar au împărţit doza prin partea anterioară/posterioară a seringii (24%) şi au folosit seringi umplute în prealabil (24%).

Din numărul total de respondenţi de 15-24 ani, toţi de pe malul drept al râului Nistru (studiu reprezentativ naţional realizat în anul 2006), 7,1% au consumat pe perioada vieţii marijuană sau haşiş. Fiind întrebaţi dacă cunosc pe cineva care consumă marijuană sau haşiş, 21,3% din respondenţi au dat un răspuns afirmativ.

Drept surse principale de depistare şi înregistrare a cazurilor noi de consum de droguri servesc sistemul curativ-profilactic (adresare benevolă, depistare accidentală în timpul controalelor profilactice3) şi poliţia (cazurile examinate la cererea poliţiei). O persoană fiind depistată că a consumat droguri este obligatoriu înregistrată, indiferent de voinţa acesteia. Toate cazurile noi înregistrate sunt divizate conform formei clinice în două categorii mari: consumul de droguri fără dependenţă şi consumul de droguri cu dependenţă. După înregistrare, supravegherea medicală are loc conform cadrului normativ în vigoare (vezi capitolul Tratament).

În anul 2006, pe malul drept al râului Nistru au fost înregistrate 1030 cazuri noi de consum de droguri, numărul lor fiind fiind aproximativ acelaşi ca şi în anul 2005 (1021 cazuri noi de consum de droguri). Din numărul cazurilor noi înregistrate în anul 2006 pe malul drept al râului Nistru marea majoritate au constituit cazurile de consum de droguri fără dependenţă – 88,3%. Atât în cazul înregistrării cazurilor noi de consum de droguri cu dependenţă cât şi fără dependenţă ponderea majoritară pe parcursul anului 2006 ca sursă de depistare i-a revenit poliţiei (52,5% pentru cazurile de consum de droguri fără dependenţă şi 76,3% pentru cazurile de consum de droguri

2 Pervitin

3 Ex: examinarea statutului sănătăţii la înrolarea în armată

RAPORT ANUAL 2007

8

Page 10: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

cu dependenţă). În ultimii ani se remarcă o creştere a ponderii cazurilor examinate la cererea poliţiei comparativ cu sistemul curativ profilactic atât pentru cazurile de consum de droguri cu dependenţă cât şi fără dependenţă. În contextul unei adresabilităţi voluntare reduse în rândul cazurilor noi înregistrate de consum de droguri şi predominarea depistării active, analiza profilului cazurilor noi înregistrate pentru consum de droguri poate servi drept retrovizor pentru înţelegerea a ceea ce se întâmplă în populaţia generală, ţinându-se în acelaşi timp cont de caracterul ascuns al fenomenului consumului de droguri.

Atât în cazul înregistrării cazurilor noi de consum de droguri cu dependenţă cât şi fără dependenţă pe parcursul anului 2006 în majoritate erau de sex masculin (93,3% şi respectiv 95,8%) şi aveau studii medii (91,6%). Vârsta medie la momentul înregistrării cazului nou de consum de droguri cu dependenţă a fost de 27,9 ani, iar fără dependenţă - de 24,2 ani. În timp se remarcă o creştere a vârstei medii la momentul înregistrării cazurilor noi cu şi făr dependenţă. Drogul utilizat la momentul înregistrării cazurilor noi fără dependenţă în majoritate este canabisul (75,1%), iar calea majoritara de administrare este fumatul (76,1%). Drogurile utilizate la momentul înregistrării cazurilor noi cu dependenţă în majoritate sunt din grupul opiaceelor (81,5%), iar calea de administrare majoritară este injectarea (82,3%).

Pe parcursul anului 2006 în Republica Moldova nu au fost făcute careva progrese pentru standardizarea definiţiei de caz de deces asociat consumului de droguri. Republica Moldova nu dispune de date pentru raportare în conformitate cu definiţia standardă europeană. În perioada anului 2006 la prezenţa drogurilor au fost investigate 156 cadavre, care constituie 3,7% din cazurile de moarte violentă (4078) sau 1,7% din totalul cadavrelor examinate (9004 cadavre). Dintre 156 investigaţii în 12 cazuri au fost identificate drogurile ilegale în sânge şi in 11 cazuri a fost stabilit diagnosticul de deces asociat consumului de droguri. În anul 2006 în Registrul General al Mortalităţii au fost înregistrate 7 cazuri de deces cauzele cărora au primit unul din codurile F 11.0 – F 19.9, X 62.0, X 42.0, T 40.0 – T 40.9 ai Clasificării Internaţionale a Maladiilor revizia a 10-a. În timp se remarcă un număr foarte mic de decese asociate consumului de droguri înregistrate în certificatele constatatoare ale decesului şi acest număr se reduce în timp. Examinările toxico-narcologice la prezenţa drogurilor în probele biologice ale cadavrelor examinate nu sunt obligatorii ceea ce predispune la pierderea din vizor a cazurilor de deces asociat consumului de droguri. Efectuarea acestora doar în cazul unor suspecţii cum ar fi vătămăturile corporale (locuri de injectare), seringi găsite la faţa locului, prafuri etc., exclude din start alte cazuri de deces asociat consumului de droguri la care lipsesc semne externe de administrare a drogurilor. Capacităţile tehnice ale Laboratorului toxico-narcologice al Centrului de Medicină Legală şi infrastructurii sale subnaţionale permit doar o analiză calitativă a principalelor grupuri de substanţe narcotice. Durata mare de timp dintre prelevarea probelor biologice şi a disponibilităţii rezultatelor finale (3-4 luni de la deces) face ca înregistrarea decesului să rămână sub alt cod decât cauza reală a decesului. Trebuie de menţionat că stigma socială şi complexitatea procedurii legale aferente determină rudele defunctului să recurgă la ascunderea cauzei reale a decesului asociat consumului de droguri.

Începând cu anul 2004, majoritatea cazurilor noi HIV înregistrate pe întreg teritoriul ţării sunt asociate altor căi probabile de transmitere, decât injectarea drogurilor (în anul 2006 acestei căi i-au revenit 38,2% din totatul cazurilor noi HIV înregistrate). Numărul de cazuri noi HIV înregistrate asociate consumului de droguri injectabile înregistrează o creştere în utlimii 3 ani, în special pe contul creşterii numărului cazurilor noi HIV asociate consumului de droguri injectabile înregistrate pe malul stâng al râului Nistru (55,6% din cazurile noi HIV asociate consumului de droguri injectabile înregistrate în anul 2006 erau de pe malul stâng al Nistrului).

La dezagregarea după sexe a cazurilor noi HIV înregistrate asociate consumului de droguri injectabile pe întreg teritoriul ţării, este evidentă predominarea pe parcursul timpului a persoanelor de sex masculin (85,0% în anul 2006). Vârsta medie la momentul înregistrării cazului nou de HIV asociat consumului de droguri injectabile în anul 2006 a fost de 30,4% şi se remarcă o creştere a acesteia pe parcursul ultimilor 5 ani.

În perioada anilor 2000 – 2006 au fost înregistrate 188 cazuri de Hepatite Virale acute tip B şi C asociate injectării drogurilor. Tendinţa generală este de reducere a numărului de cazuri noi de Hepatite Virale acute înregistrate tip B şi C asociate injectării drogurilor.

Deocamdată, Republica Moldova nu a dezvoltat în termeni de cercetare aspectul excluderii sociale asociate consumului de droguri. Pentru moment, în cazul Republicii Moldova, se poate vorbi în termeni generali despre consecinţele consumului de droguri care sunt neangajarea în câmpul muncii şi accesul redus la servicii medicale. Accesul redus la servicii medicale are loc urmare a: lipsei asigurării medicale obligatorii din cauza neangajării în câmpul muncii (majoritatea UDI (69,4%) implicaţi în studiile desfăşurate (Bivol 2004)) şi evitării contactului cu instituţiile medicale, în special publice, adresarea la care se soldează cu divulgarea identităţii şi riscul luării în evidenţă odată cu constatarea accidentală sau recunoaşterea experienţei consumului de droguri.

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

9

Page 11: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

În perioada anului 2006 pe malul drept al râului Nistru au fost înregistrate 2087 infracţiuni prin trafic de droguri, dintre care 230 cazuri au fost calificate drept infracţiuni grave, restul fiind calificate drept infracţiuni uşoare. Ponderea infracţiunilor înregistrate grave prin trafic de droguri din numărul total de infracţiuni înregistrate prin trafic de droguri nu s-a schimbat semnificativ în comparaţie cu anul precedent (13,7% în anul 2005, 11,0% în anul 2006). În anul 2006 ponderea persoanelor reţinute pentru infracţiuni prin trafic de droguri pentru prima dată în viaţă constituie circa 89,4% din numărul persoanelor reţinute pentru trafic de droguri, fiind aproximativ acelaşi ca şi în anul 2005 (88%). În anul 2006, 80,9% din dosarele de anchetă penală au fost expediate instanţelor de judecată ceea ce este aproximativ ca şi în anul 2005 (80,6%).

Distribuţia după sexe a persoanelor anchetate pentru infracţiunile prin trafic de droguri în anul 2006 pe malul drept al râului Nistru arată implicarea în majoritate a persoanelor de sex masculin, ponderea acestora constituind 79,7%, fiind mai mică decât în anul precedent (86,2% în anul 2005). Analiza separată a persoanelor de sex masculin şi celor de sex feminin reţinute pentru infracţiuni prin trafic de droguri după grupurile de vârstă ale acestora a arătat diferenţe. În cazul persoanelor de sex masculin reţinute pentru infracţiuni prin trafic de droguri în anul 2006 ponderea persoanelor din grupul de vârstă de 30 ani şi mai mult atins cifra de 36,3%, fiind aproximativ aceiaşi ca şi al grupului de vâsrtă de 18 – 24 ani (37,2%). Femeile reţinute pentru infracţiuni prin trafic de droguri în anul 2006 erau în marea lor majoritate de pe segmentul de vârstă de 30 ani şi mai mult (74,0%). Comparativ cu anul 2005, în anul 2006 s-a înregsitrat o creşetre a ponderii bărbaţilor şi femeilor de pe segmentul de vârstă de 30 ani şi mai mult.

Comparativ cu anul 2005, în anul 2006 se remarcă o creştere a cantităţii sechestrate de plante de mac, opiu acetilat, pastilelor de „tramadol” şi amfetamine. Pe de altă parte, cantitatea de canabis sechestrată s-a redus circa cu jumătate comparativ cu anul 2005. Cantitatea substanţelor narcotice sechestrate în sectorul penitenciar pe parcursul anului 2006 a s-a redus drastic comparativ cu anul 2005. Astfel, în anul 2006 au fost sechestrate 3,379 kg iar în anul 2005 – 14,533 kg de substanţe narcotice. Pe parcursul anului 2006 s-a înregistrat creştere a preţurilor cu amănuntul la extractul de opiu, marijuană, heroină, cocaină şi o variaţie mare a preţurilor cu amănuntul la ecstasy, urmare a creşterii importului ilegal din ţările Europei.

În Republica Moldova, în anul 2006 activau 14 proiecte de reducere a noxelor cu puncte de schimb de seringi în 21 teritorii administrative (cu estindere în mediul rural). În anul 2006 au fost distribuite 2 275 844 seringi ceea ce este cu 8% mai mult decât în anul 2005 – 2 204111 seringi. Se remarcă creşterea numărului de beneficiari ai activităţilor de informare/educare/outreach, schimb de seringi şi reorientarea către serviciile medicale şi sociale (raportarea numărului de beneficiari ai punctelor de schimb de seringi din sectorul penitenciar nu este posibilă). Analiza structurii după sexul beneficiarilor proiectelor de Reducere a Noxelor ce implementează activităţi de informare/educare/outreach şi schimb de seringi a arătat în mediu, pentru toate teritoriile administrative unde sunt oferite servicii de informare/educare/outreach şi schimb de seringi, o majoritate a persoanelor de sex masculin.

La analiza datelor din diverse surse disponibile, atât cazurile noi înregistrate de consum de droguri, infracţiunile înregistrate prin trafic de droguri, sechestrările de droguri, studiile în rândul tinerilor, se conturează un consum de droguri în majoritate de canabis. Datele disponibile nu permit careva afirmaţii cu referire la evoluţia consumului de droguri injectabile. Din lipsa mai multor surse fiabile triangularea datelor nu este posibilă.

Republica Moldova a moştenit un sistem de colectare a datelor despre consumul şi traficul ilicit de droguri ce aplică metoda statisticii de rutină, bazate pe înregistrările cazurilor care intră (voluntar sau involuntar) în vizorul instituţiilor abilitate. Majoritatea înregistrărilor rezultate în urma contactului cu instituţiile abilitate, implică divulgarea identităţii persoanelor. În contextul stigmei sociale aceste condiţii nu duc decât la evitarea contactului cu aceste instituţii de către consumatorii de droguri, în special cei care sunt deja afectaţi grav de acest viciu. Consumul recreaţional, portajul virusului HIV sau al virusului hepatic tip B sau C, formele clinice uşoare ale hepatitelor virale nu implică necesitatea subiectivă de adresare pentru asistenţă şi ca rezultat răspândirea în grupul populaţional al UDI nu poate fi măsurată prin metodele aplicate actualmente. Studii de prevalenţă a hepatitelor virale şi HIV în rândul UDI cu posibilitatea de extrapolare pentru populaţia UDI din Republica Moldova anterior anului 2006 nu au fost desfăşurate. Datele furnizate de către Ministerul Afacerilor Interne vis-a-vis de numărul de infracţiuni prin trafic de droguri şi sechestrările de droguri nu permit dezagregarea după cantităţile sechestrate per fiecare caz, ceea ce nu permite descrierea tendinţelor şi modelului infracţiunilor prin trafic de droguri.

Măsurarea răspândirii unui fenomen cu caracter ascuns cum este fenomenul consumului de droguri, nu poate fi realizată doar prin metodele aplicate în prezent în Republica Moldova. Actualmente, sistemele disponibile de colectare a datelor despre răspândirea fenomenului drogurilor, descrierea modelelor de consum şi tendinţelor, nu satisfac necesităţile informaţionale imperative pentru luarea unei decizii bazate pe dovezi.

RAPORT ANUAL 2007

10

Page 12: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

prezentarea Generală a ţării

Republica Moldova este un stat independent începînd cu 27 august 1991. Anterior anului 1991 a fost parte a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. Este o republică parlamentară. Preşedintele Republicii Moldova este ales de Parlament pentru un mandat de 4 ani.

Republica Moldova este situată în sud-estul Europei. La Nord, la Sud şi la Est are frontieră cu Ucraina, iar la Vest - cu România (Figura 1).

Suprafaţa totală este de 33,8 mii km² cu o lungimea totală a graniţelor de 1389 km. Cel mai mare fluviu al ţării este Nistru. Urmare a conflictului politic din anii 90, actualmente îngheţat, teritoriul de pe malul stîng al rîului Nistru nu este controlat în totalitate de către Guvernul Republicii Moldova.

Conform rezultatelor recensămîntului populaţiei din octombrie 20044, populaţia Republicii Moldova, constituie 3,386 mln persoane ce trăiesc pe malul drept al rîului Nistru dintre care 38,6% constituie populaţia urbană şi 61,4% – populaţie rurală. Repartizarea după sexe a populaţiei de pe malul drept al râului Nistru se prezintă astfel: 51,9% – femei şi 48,1% – bărbaţi. Majoritatea populaţiei ţării se identifică drept creştini ortodocşi (93,3%)5. Cele mai mari oraşe ale ţării pe malul drept al râului Nistru sunt municipiul Chişinău, capitala ţării (712,2mii populaţie) şi mun. Bălţi (127,6 mii populaţie).

În anul 2006 Produsul Intern Brut a atins cifra de 44,1 mld MDL (sau 2,674 mld Euro), per cap de locuitor a atins cifra de 12 292 MDL sau € 745,346. Salariul mediu lunar al populaţiei de pe malul drept al rîului Nistru pentru anul 2006 a fost de 1 695 MDL sau € 103. În anul 2006 creşterea consumului final a depăşit-o pe cea a Produsul Intern Brut cu 13,4%. Creşterea continuă în timp a consumului final în raport cu Produsul Intern Brut este determinată, în general, de intrările valutare din munca rezidenţilor şi nerezidenţilor Republicii Moldova de peste hotare. Transferurile de mijloace băneşti (remiteri) din străinătate efectuate de persoane fizice prin băncile comerciale în anul 2006 a atins cifra de 854,55 milioane dolari SUA (680,5 milioane Euro)7. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică în anul 2004 circa 25% din populaţia activă era plecată înafara ţării.

4 Rezultatele recensămîntului populaţiei din anul 2004, http://www.statistica.md/recensamint/Populatia_medii_sexe.doc

5 Rezultatele recensămîntului populaţiei din anul 2004, http://www.statistica.md/recensamint/Religia.xls

6 Rata medie de schimb a Băncii Naţionale a Republicii Moldova pentru anul 2006: € 1= MDL 16.4918, http://www.bnm.md/en/index.html

7 http://www.bnm.md/md/docs/statistica/158_4576.pdf

REPUBLICAMOLDOVA

ROMÂNIA

UCRAINA

Nistru

malul stîngmalul

drept

Figura 1Localizarea geogra�că a Republicii Moldova, 2006

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

11

Page 13: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

partea IpolitiCa Şi răSpunSul naţional

introducere

Cadrul legal „antidrog” al Republicii Moldova cuprinde componentul de prevenire a consumului de droguri şi de combatere a traficului ilicit de droguri, astfel definind politica statutului în acest domeniu, penalitatea şi identificând autorităţile şi responsabilităţile acestora în implementarea prevederilor legislative. Lacuna de bază a cadrului legal constă în lipsa unei strategii naţionale de reducere a cererii şi ofertei ilegale de droguri. Drept substituţie acesteia servesc „Măsurile de combatere a narcomaniei şi narcobusinessului în anii 2005-2006” (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.42-45/294, 21.03.2005) unde sunt stipulate responsabilităţile Ministerelor, autorităţilor publice centrale şi locale în realizarea prevederilor. Actul normativ susmenţionat nu prevede obiective măsurabile care ar permite monitorizarea şi evaluarea implementării şi măsurarea impactului acestor acţiuni. Lipsa acoperirii financiare a activităţilor prevăzute îşi lasă amprenta asupra gradului de realizare şi a rezultatelor implementării. Politica naţională şi cadrul legal prezentate mai jos sunt aplicate în practică şi au putere juridică doar pe teritoriul de pe malul drept al râului Nistru8.

Cadrul politic

Prin Legea Republicii Moldova nr. 382-XIV din 6 mai 1999 Cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor (Monitorul Oficial, 15.07.1999, nr.7377.1, art.339), a fost adoptată funcţionalitatea şi obligaţiunile Comitetului permanent de control asupra drogurilor din cadrul Ministerului Sănătăţii şi ale Comisiei Interdepartamentale de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului, responsabilă pentru reprezentarea intereselor interne şi externe ale Republicii Moldova în problemele combaterii narcomaniei şi narcobusinessului.

Prin lege Comisia Interdepartamentală de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului:

elaborează şi prezintă Guvernului spre aprobare regulile de circulaţie a substanţelor narcotice ●şi psihotrope şi a precursorilor;

supraveghează şi controlează circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor ●pe teritoriul ţarii;

adună informaţii referitoare la circulaţia licită şi ilicită a substanţelor narcotice şi psihotrope şi a ●precursorilor, analizează răspândirea lor;

înaintează Guvernului propuneri de modificare a legislaţiei privind circulaţia substanţelor ●narcotice şi psihotrope şi a precursorilor conform convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte;

prezintă Guvernului dări de seama anuale despre activitatea sa după care le dau publicităţii; ●

Guvernul Republicii Moldova este responsabil de elaborarea şi consolidarea politicii naţionale de combatere a consumului şi traficului ilicit de droguri. Prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 585 din 19 iunie 2000 Cu privire la instituirea Comisiei Interdepartamentale de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului (Monitorul Oficial 75-76/672, 29.06.2000) a fost reglementată activitatea şi componenţa nominală a Comisiei. Astfel, componenţa nominală a Comisiei a fost expusă în noua redacţie în Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.1318 din 8 octombrie 2002 Cu privire la componenţa nominală a Comisiei Interdepartamentale de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului (Monitorul Oficial 142-143/1452, 17.10.2002). În componenţa Comisiei intră reprezentanţi ai tuturor ministerelor şi autorităţilor centrale care au activităţi de reducere a cererii şi ofertei ilegale de droguri. Deciziile Comisiei de jure poartă caracter de recomandare şi nu sunt obligatorii pentru executare. Comisia nu are reprezentanţi (coordonatori) locali. Până în anul 2004 inclusiv, preşedinte al acestei Comisii a fost viceprim-ministrul Republicii Moldova, iar în anul 2005, urmare a alegerilor generale în Parlamentul Republicii Moldova şi restructurarea administraţiei publice centrale, preşedinte al acestei Comisii a devenit Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova. În prima jumătate a anului 2006 Comisia a fost prezidată de către Ministrul Afacerilor Interne, iar în a doua parte – de către Minsitrul Educaţiei, Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova. La finele anului 2006 membrii ai acestei Comisii au fost după cum urmează:

8 Urmare a conflictului îngheţat de pe râul Nistru (1991-1992), teritoriul Republicii Moldova este divizat în teritoriul de pe malul drept şi teri-toriul de malul stâng (Transnistria) ale râului Nistru. Teritoriul de pe malul stâng al râului Nistru (Transnistria) nu este controlat de autorităţile de la Chişinău.

RAPORT ANUAL 2007

12

Page 14: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Ministrul Educaţiei, Tineretului şi Sportului, preşedinte al Comisiei, ●

Consultant principal în domeniul probleme speciale, Aparatul Guvernului, secretar al Comisiei, ●

Viceministrul Afacerilor Interne, ●

Viceministrul Sănătăţii, ●

Viceministrul Justiţiei, ●

Viceministrul administraţiei publice locale, ●

Prim-vicedirector general al Serviciului Vamal, ●

Director al Agenţiei Medicamentului, ●

Specialist principal narcolog al Ministerului Sănătăţii, ●

Şef direcţie antidrog, Ministerul Afacerilor Interne, ●

Şef adjunct al direcţiei principale, Serviciul de Informaţii şi Securitate, ●

Şef direcţie, Procuratura Generală, ●

Şef al Policlinicii Instituţia Medico-Sanitară Publică Dispensarul Republican de Narcologie al ●Ministerului Sănătăţii.

Pe parcursul anului 2006, Comisia a avut doar 2 reuniuni. În carul acestor reuniuni au fost discutate rezultatele implementării planului „Măsurile de combatere a narcomaniei şi narcobusinessului în anii 2005-2006” şi a fost elaborat noul plan pentru perioada 2007 – 2009.

Stabilit prin legea susmenţionată, Comitetul permanent de control asupra drogurilor:

eliberează şi retrage autorizaţii pentru activităţi cu substanţe narcotice şi psihotrope şi cu ●precursori;

prezintă Comisiei Interdepartamentale de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului şi ●Comitetului Internaţional de Control asupra Drogurilor informaţii despre circulaţia licită a substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor în Republica Moldova.

Consiliul Suprem de Securitate, responsabil de securitatea naţională, riscurile şi ameninţările de ordin extern şi intern, condus de preşedintele Republicii Moldova, la cererea Guvernului examinează situaţia creată în domeniul consumului şi traficului ilicit de droguri. Pe parcursul anului 2006, Consiliul Suprem de Securitate a pus în discuţie subiectul consumului şi traficului ilicit de droguri în şedinţa din data de 9 noiembrie 2006. Urmare a discuţiilor, Consiliului Suprem de Securitate a apreciat drept insuficiente activităţile autorităţilor publice centrale şi locale în domeniul prevenirii consumului şi traficului ilicit de droguri. Prin decizia sa, Consiliului Suprem de Securitate a pus accentul pe necesitatea consilidării măsurilor de control al traficului ilicit de droguri, măsurilor de prevenire a consumului de droguri în instituţiile de învăţământ şi deschiderea unui centru de reabilitare pentru consumatorii de droguri (Decizie nepublicată, Decizia Consiliului Suprem de Securitate nr 05/1-03-17 din 09.11.2006).

Cadrul legalConsumul de droguri în Republica Moldova este decriminalizat. În cazul constatării consumului de droguri de către forţele de ordine publică, persoana care a consumat droguri este sancţionată administrativ conform art. 44 al Codului Contravenţii Administrative pentru:

Procurarea sau păstrarea ilegala de mijloace narcotice sau psihotrope în cantităţi mici ● 9 ori

consumul de mijloace narcotice sau psihotrope fără prescripţia medicului, ●

procurarea sau păstrarea ilegală fără scop de vânzare a mijloacelor narcotice sau psihotrope ●în cantităţi mici.

9 Conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.79 din 23 ianuarie 2006 Cu privire la aprobarea Listei substanţelor narcotice, psihotrope şi plantelor care conţin aceste substanţe identificate în traficul ilicit şi cantităţilor acestora.

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

13

Page 15: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Cele menţionate mai sus atrag după sine aplicarea unei amenzi în mărime de până la trei unităţi convenţionale10, iar in cazuri excepţionale, daca in virtutea circumstanţelor cauzei şi ţinându-se cont de persoana contravenientului aplicarea acestei masuri va fi considerata ca fiind insuficienta, - arest administrativ pe un termen de până la cincisprezece zile11. Persoana, care a predat benevol mijlocul narcotic sau psihotrop, ce-l avea într-o cantitate mică, pe care l-a procurat sau l-a păstrat fără scop de vânzare, precum şi care s-a adresat benevol la o instituţie medicală pentru a i se acorda asistenţa medicală în legătura cu consumarea mijloacelor narcotice sau psihotrope fără prescripţia medicului, este scutită de răspunderea pentru acţiunile, prevăzute de prezentul articol.

Cel mai important eveniment legislativ din ultimii ani cu referire la prevenirea cererii şi ofertei ilegale de droguri a fost aprobarea de către Parlamentul Republicii Moldova a Legii nr. 277 – XVI din 4 noiembrie 2005 Pentru modificarea şi completarea Codului cu privire la Contravenţiile Administrative, Codului Penal al Republicii Moldova şi a Codului de Procedură Penală al Republicii Moldova (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.161-163/795 din 02.12.2005). Urmare a aprobării acestei legi, prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.79 din 23 ianuarie 200612 Cu privire la aprobarea Listei substanţelor narcotice, psihotrope şi plantelor care conţin aceste substanţe identificate în traficul ilicit şi cantităţilor acestora se defineşte cantitatea pentru fiecare tip de drog care stă la baza calificării infracţiunii prin trafic de droguri (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.16-19/106 din 27.01.2006).

Modificările la Codul Contravenţii Administrative, aprobate prin Legea Republicii Moldova nr. 277 – XVI din 4 noiembrie 2005 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.161-163/795 din 02.12.2005), constau în înăsprirea pedepsei administrative pentru:

cultivarea ilegală (fără autorizaţie) a plantelor care conţin substanţe narcotice sau psihotrope, ●în proporţii mici şi fără scop de înstrăinare (distribuţie). Astfel de contravenţie atrage aplicarea unei amenzi în mărime de până la cincizeci de unităţi convenţionale, iar persoanelor cu funcţii de răspundere - până la trei sute de unităţi convenţionale. În Codul Contravenţii Administrative precedent amenda ajungea până la 3 unităţi convenţionale.

producerea, prepararea, prelucrarea, experimentarea, procurarea, păstrarea, expedierea, ●transportarea, înstrăinarea sau efectuarea oricăror alte operaţiuni cu precursori fără autorizaţie. Conform modificărilor Codului Contravenţii Administrative o astfel de contravenţie atrage aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de la cincizeci până la trei mii de unităţi convenţionale. În varianta precedentă amenda ajungea până la 3 unităţi convenţionale.

Modificările Codului Penal, aprobate prin Legea Republicii Moldova nr. 277 – XVI din 4 noiembrie 2005 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.161-163/795 din 02.12.2005), constau în aplicarea pedepsei penale pentru:

Cultivarea ilegală (fără autorizaţie) a plantelor care conţin substanţe narcotice sau psihotrope, 1. utilizarea lor sau alte operaţiuni ilegale cu astfel de plante săvârşite în proporţii mari cu şi fără scop de înstrăinare (distribuţie). Pedeapsa persoanei fizice constă în amenda penală în mărime de la 200 la 400 unităţi convenţionale sau cu munca neremunerată în folosul comunităţii de până la 100 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani. Persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2000 la 4000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea întreprinderii;

Circulaţia ilegală a precursorilor în scopul producerii sau prelucrării substanţelor 2. narcotice, psihotrope sau analoagelor lor. Pedeapsa persoanei fizice constă în amendă în mărime de la 400 la 700 unităţi convenţionale sau cu munca neremunerată în folosul comunităţii de până la 150 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani. Persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea întreprinderii;

10 Unitatea convenţională este echivalentă cu salariul minim pe economie. În anul 2006 acesta a fost egal cu 20 MDL sau 1,2 euro (rata medie de schimb pentru 2006 a fost de 1 euro = 16,4918 MDL).

11 Arestul administrativ pentru o perioadă de 15 zile este aplicat urmare a deciziei judecăţii.

12 Modificările legislative menţionate au fost aprobate la finele anului 2005 – debutul anului 2006, din care cauză pe parcursul anului 2005 organele de resort nu s-au condus în activitatea sa de aceste modificări.

RAPORT ANUAL 2007

14

Page 16: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Circulaţia ilegală a materialelor şi utilajelor destinate producerii sau prelucrării substanţelor 3. narcotice, psihotrope sau analoagelor lor. Pedeapsa persoanei fizice constă în amendă în mărime de la 100 la 300 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 2 ani, in ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. Persoana juridică se pedepseşte cu amenda de la 1000 la 3000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate;

Sustragerea sau extorcarea substanţelor narcotice sau psihotrope. Pedeapsa constă în amendă 4. în mărime de la 300 la 2000 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de la 3 la 7 ani;

Consumul ilegal de substanţe narcotice, psihotrope sau analoage ale acestora, săvârşit in 5. mod public sau pe teritoriul instituţiilor de învăţământ, instituţiilor de reabilitare sociala, penitenciarelor, unităţilor militare, în locurile de agrement, în locurile de desfăşurare a acţiunilor de educaţie, instruire a minorilor sau tineretului, a altor acţiuni culturale sau sportive ori în imediata apropiere a acestora. Pedeapsa constă în amendă în mărime de la 400 la 700 unităţi convenţionale sau cu munca neremunerată în folosul comunităţii de la 100 la 150 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani.

Organizarea consumului ilegal de substanţe narcotice sau psihotrope. Pedeapsa constă 6. în amendă în mărime de la 400 la 700 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 5 ani.

Introducerea ilegală intenţionată în organismul altei persoane, împotriva voinţei acesteia, a 7. substanţelor narcotice, psihotrope sau analoagelor acestora. Pedeapsa constă în amendă în mărime de la 400 la 700 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 150 la 200 de ore, sau cu închisoare de până la 5 ani.

Prescrierea ilegală sau încălcarea regulilor de circulaţie a substanţelor narcotice sau psihotrope. 8. Pedeapsa persoanei fizice constă în amendă în mărime de la 300 la 600 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 2 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. Persoana juridică se pedepseşte cu amenda în mărime de la 2000 la 4000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea întreprinderii.

Condiţiile agravante care pot înăspri pedeapsa în dependenţă de caz, sutn după cum urmează:

Infracţiune săvârşită repetat; ●

De doua sau mai multe persoane; ●

Cu utilizarea substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, a căror circulaţie în ●scopuri medicale este interzisă;

Cu folosirea situaţiei de serviciu; ●

Pe teritoriul instituţiilor de învăţământ, instituţiilor de reabilitare socială, penitenciarelor, ●unităţilor militare, în locurile de agrement, în locurile de desfăşurare a acţiunilor de educaţie, instruire a minorilor sau tineretului, a altor acţiuni culturale sau sportive ori în imediata apropiere a acestora;

De o persoană care a atins vârsta de 18 ani cu atragerea minorilor; ●

De un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală ori în favoarea acestora; ●

În proporţii mari sau deosebit de mari; ●

Cu aplicarea violenţei periculoase pentru viaţă sau sănătatea persoanei ori cu ameninţarea ●aplicării unei asemenea violenţe;

Faţă de două sau mai multe persoane; ●

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

15

Page 17: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Faţă de un minor sau o persoană care se află în stare de neputinţă; ●

Faţă de o femeie gravidă; ●

Cu substanţe narcotice sau psihotrope a căror circulaţie în scopuri medicale este interzisă. ●

Acţiunile menţionate mai sus care cad sub pedeapsă penală odată cu modificarea Codului Penal în anul 2005, anterior erau considerate drept contravenţii administrative.

Urmare a acestei legi, prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.79 din 23 ianuarie 2006 a fost aprobată Lista substanţelor narcotice, psihotrope şi plantelor care conţin aceste substanţe identificate în traficul ilicit şi cantităţilor acestora care defineşte cantitatea pentru fiecare tip de drog care stă la baza calificării infracţiunii prin trafic de droguri. Noile modificări ale aceastei liste se caracterizează prin creşterea cantităţilor minime de droguri care cad sub pedeapsă penală. Diferenţe calitative dintre lista substanţelor din Tabelul Sintetic modificat ultima dată în anul 2003 şi Lista substanţelor narcotice, psihotrope şi plantelor care conţin aceste substanţe identificate în traficul ilicit aprobate la debutul anului 2006 nu s-au înregistrat.

De asemenea, în anul 2006 au fost aprobate şi alte acte normative care vizează şi aspectul drogurilor:

Hotărârea Guvernului Nr. 85 din 25.01.2006 Cu privire la implementarea Sistemului Informaţional ●automatizat „Nomenclatorul de stat al medicamentelor” (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.20/111 din 31.01.2006). Nomenclatorul de Stat al Medicamentelor prezintă un sistem unic integrat de urmărire cantitativ – valorică a medicamentelor şi de protecţie a informaţiei privind calitatea acestora. Conform acestui act normativ toate persoanele fizice, juridice care produc, importă şi/sau realizează medicamente urmează a fi conectate la acest sistem;

Hotărârea Guvernului Nr.128 din 06.02.2006 Cu privire la aprobarea Cerinţelor tehnice faţă de ●încăperile şi obiectele în care se păstrează substanţele narcotice, psihotrope şi/sau precursorii (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.28-30/171 din 17.02.2006); Prin aprobarea acestor cerinţele pentru încăperile şi obiectele în cauză se intenţionează creşterea gradului de securitate pentru stocurile substanţelor narcotice, psihotrope şi/sau precursorilor.

Hotărârea Guvernului Nr.216 din 27.02.2006 Privind tranzitul pe teritoriul Republcii Moldova al ●substanţelor narcotice, psihotrope şi precursorilor (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.39-42/257 din 10.03.2006). Prin această decizie au fost aprobate Regulile care determină modalitatea tranzitului pe teritoriul Republicii Moldova a substanţelor narcotice, psihotrope şi precursorilor, setul de acte necesar, autorităţile responsabile, procedurile ce urmează a fi respectate;

Hotărârea Guvernului Nr.1382 din 08.12.2006 Pentru aprobarea Regulamentului cu privire ●la reglementarea activităţilor de cultivare a plantelor care conţin substanţe narcotice sau psihotrope. Regulamentul în cauză descrie condiţiile de eliberare a autorizaţiei, prescripţiile faţă de exercitarea activităţii de cultivare, evidenţa şi darea de seamă, controlul respectării cerinţelor şi condiţiilor activităţii de autorizare (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.189-192/1478 din 15.12.2006);

Prin Legea Republicii Moldova nr 713-XV din 6.12.2001 Privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope (Monitorul Oficial 36-38/208, 14.03.2002) Parlamentul Republicii Moldova a definit politica statului privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope, reducerea şi eradicarea acestor practici, educarea populaţiei în spiritul abstinenţei şi al unui mod de viaţă sănătos, precum şi înlăturarea consecinţelor dependenţei fizice şi/sau psihice faţă de acestea.

Acţiunile naţionale planificate de prevenire a cererii şi ofertei ilicite de droguri sunt stipulate în Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 166 din 15.02.2005 cu privire la aprobarea Măsurilor de combatere a narcomaniei şi narcobusinessului în anii 2005-2006 (Monitorul Oficial 42-45/294, 21.03.2005). În acest act normativ sunt distribuite responsabilităţile autorităţilor publice centrale şi locale pentru îndeplinirea acestei

RAPORT ANUAL 2007

16

Page 18: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

hotărâri a executivului. Planul de măsuri prevede atât acţiuni orientate la combaterea traficului de droguri cât şi prevenirea consumului ilicit de droguri. Periodicitate de raporatre stabilită este cea bianuală cu prezentarea rapoartelor despre gradul de îndeplinire a acestor măsuri. Acestea rapoarte urmează a fi discutate în cadrul şedinţelor Guvernului şi ale Comisiei Interdepartamentale de Combatere a Narcomaniei şi Narcobussinessului.

Colaborarea pentru combaterea în comun a traficului ilicit de droguri este stipulată în Acordurile de colaborare semnate cu Republica Bulgaria, Republica Cehă, Israel, Republica Letonă, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Republica Turcia, Republica Ungară. Acordul privind cooperarea statelor - membre ale C.S.I. în lupta cu traficul ilicit de substanţe narcotice, psihotrope şi a precursorilor reglementează cooperarea cu Ucraina, ţară de frontieră cu Republica Moldova. Nu există Acorduri de colaborare în domeniul de interes semnate cu cealaltă ţară de frontieră – România.

implementarea legislaţiei

Datele disponibile despre aplicarea legislaţiei au fost oferite Observatorului Naţional pentru Droguri de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

Conform datelor furnizate de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova despre ponderea dosarelor de anchetă penală pentru trafic de droguri expediate instanţelor de judecată (raport nepublicat, 2006), în anul 2006, 80, 9% din dosarele de anchetă penală au fost expediate instanţelor de judecată ceea ce este aproximativ la acelaşi nivel cu anul 2005 (80,6%) (Figura 2).

O explicaţie bazată pe dovezi a reducerii ponderii dosarelor de anchetă penală expediate instanţelor de judecată pentru ultimii 2 ani a nu a fost găsită.

Mecanismul de feed-back al informaţiei despre sentinţa pronunţată de judecător pentru fiecare dosar penal este deficientă în aspect de operativitate şi procesare computerizată, ceea ce nu permite o analiză minuţioasă a implementării legislaţiei conform cerinţelor. Lipsa unui sistem informaţional performant îşi pune amprenta asupra datelor prezentate pentru analiză Observatorului Naţional pentru Droguri.

atitudinile şi dezbaterile publice

În anul 2006 a fost desfăşurat un studiu în gospodării cu reprezentativitate pentru malul drept al râului Nistru care a avut drept grup ţintă tinerii de 15 – 24 ani (Scutelniciuc ş.a. 2006). Descrierea metodei de eşantionare şi caracteristicile eşantionului sunt prezentate în capitolul Prevalenţa Consumului de Droguri. În cadrul acestui studiu tinerii din grupul ţintă au fost întrebaţi ce atitudine au vis-a-vis de consumatorii de droguri, consumul de droguri şi legalizarea consumului anumitor tipuri de droguri. Distribuţia răspunsurilor tinerilor la întrebarea dacă consideră o persoană consumatoare de droguri drept delicvent sau potenţial pacient este arătată în Figura 3.

Figura 2Ponderea dosarelor de anchetă penală expediate instanţelor de judecată, 1995-2006, %, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru)

Sursa: Ministerul Afacerilor Interne

100

80

60

40

20

0

100 95.6 92.1 93.5 96.2 97.1 95.5 92.4 88.3 95.6 80.6 80.9

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

17

Page 19: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Figura 3Atitudinile tinerilor vis-a-vis de persoana care consumatoare de droguri, tinerii de 15 - 24 ani, %, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2006

17,9

29,9

12,7

21,6

17,9

Mai mult delicvent

Mai mult pacient

Nici delicvent, nici pacient

Si delicvent, si pacient

Din întreg eşantionul de tineri de 15 – 24 ani, 84,2% au dezaprobat13 legalizarea consumului de heroina sau alte opiacee produse local, 78,9% au dezaprobat legalizarea consumului de marijuană sau haşiş. În majoritate tinerii au dezaprobat consumul frecvent de droguri legale şi consumul de droguri ilegale (Figura 4).

Figura 4Procentul tinerilor care dezaprobă consumul de droguri legale şi ilegale, tinerii de 15 – 24 ani, %, Republica Moldova (malul drept al Nistrului), 2006

Consumul a 1-2 pahare de vin sau

100 gr tărie de cîteva ori pe săpt

Să fumezi 10 ţigări pe zi

Să fumezi ocazional marijuană

şi haşiş

A încerca 1 - 2 ori Ecstazy

A încerca 1 - 2 ori heroină sau alte opiacee

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

53.7

73.2

85.2 83.4

89.9

Anterior anului 2006 inclusiv, nu au fost desfăşurate studii de evaluare a atitudinilor populaţiei generale vis-a-vis de consumul de droguri ilegale.

În anul 2006, Fundaţia Soros – Moldova a finanţat un proiect care avea drept scop creşterea nivelului de cunoaştere a subiectului consumului de droguri de către jurnaliştii angajaţi în mass media raională. În cadrul acestui proiect 27 jurnaliştii din 20 raioane au fost instruiţi în termeni generali despre prevenirea şi tratamentul consumului de droguri, dependenţei de droguri, prevenirea HIV, stigma şi discriminarea Persoanelor ce Trăiesc cu HIV/SIDA (PTHS). Pentru măsurarea rezultatelor acestei intervenţii au fost selectate pentru monitorizare 10 raioane (Cimişlia, Ştefan-Vodă, Soroca, Străşeni, Orhei, Nisporeni, Edineţ, Rezina, Anenii-Noi, Şoldăneşti). Numărul toatal de articole care au apărut în mass media locală a fost de 74. În raionul Cimişlia au fost difuzate 5 emisiuni radio în cadrul unui ciclu nou de emisiuni despre consumul de droguri şi risculrile asociate acestuia.

Din ştirile monitorizate pe web-site-ul agenţiei independente de ştiri BASA-pres14, diferenţe importante dintre numărul de ştiri în care a figurat cuvântul „drog” în anii 2003 (39 noutăţi), 2004 (40 noutăţi), 2005 (44 noutăţi) şi anul 2006 (50 ştiri) nu au fost înregistrate. La analiza conţinutului ştirilor din 2006, marea lor majoritate aveau subiectul drogurilor drept subiect principal cum ar fi descoperirea unor infracţiuni prin trafic de droguri în sectorul civil şi penitenciar, cât şi ca o parte integrată, cum ar fi de exemplu anunţurile de ratificare a tratatelor de colaborare dintre ţări, modificările legislative la subiectul drogurilor care au fost aprobate pe parcursul

13 În categoria răspunsurilor de dezaprobare au fost sumate răspunsurile „mai mult dezaprob” şi „categoric dezaprob”

14 http://www.basa.md

RAPORT ANUAL 2007

18

Page 20: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

anului 2006. La finele anului 2006 în mass media a fost discutată iniţiativa Ministerului de Interne de a implica cadrele pedagogice în depistarea minorilor care concumă alcool şi droguri.

Deşi este mediatizat, consumul de droguri nu poate fi considerat un subiect discutat pe larg de opinia publică, mass media sau politicienii din Republica Moldova pe parcursul anului 2006.

Cheltuielile naţionale şi internaţionale

Sumarea cheltuielilor publice naţionale pentru prevenirea şi combaterea consumului şi traficului ilicit de droguri pentru anul 2006 nu este posibilă din aceliaşi cauze ca şi în anii precedenţi. Bugetul executat al organelor administraţiei publice centrale este prezentat consolidat. În legea bugetului despre bugetul executat în anul 2006 nu au fost identificate linii separate de buget care ar arăta cheltuielile în domeniul de interes.

În anul 2006 suport financiar pentru realizarea prevederilor Măsurilor de combatere a narcomaniei şi narcobusinessului în anii 2005-2006 (Guvernul Republicii Moldova, Monitorul Oficial 42-45/294, 21.03.2005) nu a fost oferit la fel ca şi pentru anul 2005. Activităţile implementate au fost acoperite financiar din bugetele anuale ale autorităţilor publice centrale şi locale.

Asistenţa medicală oferită în cazul intoxicaţiilor acute şi cronice cu substanţe prin dezintoxicare este acoperită de Asigurările Medicale Obligatorii în cazul persoanelor asigurate (angajaţi în câmpul muncii, studenţi, elevi, pensionari, invalizi) cu condiţia divulgării identităţii (prezentarea poliţei de asigurare medicală obligatorie). În cazul nedivulgării identităţii (tratament anonim) sau a persoanelor neasigurate (tratament anonim sau cu divulgarea identităţii), inclusiv fără asigurare medicală facultativă, asistenţa medicală este oferită contra plată.

Din numărul proiectelor implementate în Republica Moldova şi finanţate din surse internaţionale, pentru anul 2006 au fost disponibile datele de la Programul BUMAD (Belarusi, Ucraine and Moldova against Drugs) şi organizaţiile finanţatoare ale proiectelor Strategiei de Reducere a Noxelor: Fondul Global de Combatere SIDA, Tuberculozei şi Malariei, Fundaţia Soros – Moldova, Banca Mondială şi Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare Internaţională (Asdi Suedia).

Cheltuielile proiectului BUMAD (raport nepublicat, 2006) pentru anul 2006 ating cifra de 131 144 euro, dintre care circa 27,3% au revenit procurărilor de echipament pentru instituţiile de forţă.

În anul 2006 din granturile Fondului Global de Combatere SIDA, Tuberculozei şi Malariei, Fundaţiei Soros – Moldova, Băncii Mondiale şi Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare Internaţională (Asdi Suedia) (Fundaţia Soros – Moldova, raport nepublicat de M&E, 2006 a, b, c, d), au fost alocate pentru implementarea Strategiei de Reducere a Noxelor granturi în valoare de US $ 422 310 sau 336 272 euro.

Activităţi bazate pe Strategia de Reducere a Noxelor sunt implementate şi Societatea de Cruce Roşie din Republica Moldova, bugetul acestora nu este disponibil pentru prezentul raport.

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

19

Page 21: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

partea IIpreValenţa, Modelele Şi tendinţele ConSuMului de droGuri

principalele evenimente şi tendinţele emergente

Cu referire la originea consumului de droguri în Republcia Moldova, specialiştii care activează în domeniul prevenirii şi tratamentului consumului de droguri sunt de părerea că fenomenul a existat de mult timp şi ţara nu constituie o excepţie în regiune. Înainte de anul 1980, pe teritoirul Republicii Moldova, cel mai frecvent sindroamele de dependenţă se dezvoltau urmare a consumului de preparate farmaceutice psihotrope datorită accesibilităţii acestora. De la începutul anilor 80, consumul de droguri a început să se răspândească cu implicarea drogurilor locale produse ilegal. Aceasta a coincis cu perioada crizei economice profunde prin care au trecut ţările din regiune urmată de destrămarea Uniuni Sovietice. La acel timp, cele mai utilizate droguri erau cele produse local din grupul opiaceelor (extractul de mac) şi canabisului (marijuana). Conform opiniei specialiştilor care activează în domeniu, consumul de opiacee injectabile şi-a atins apogeul în perioada anilor 1985 – 1995 (Proces verbal nepublicat al adunării anuale a reţelei Observatorului Naţional pentru Droguri, 2007). Începând cu mijlocul anilor 90, când pe piaţa drogurilor ilegale a apărut efedronul15, populaţia uitilizatorilor de droguri injectabile s-a divizat în utilizatori de opiacee şi de utilizatori de efedron. La finele anilor 90, efedronul a pierdut o bună parte din piaţa drogurilor ilegale. In acea perioadă, în a doua jumătate a anilor 90 pervitinul apare şi se răspândeşte pe piaţa drogurilor ilegale.

Numărul consumatorilor de droguri oficial înregistraţi era mai mare în regiunile industrializate ale ţării (municipiile Chişinău şi Bălţi şi teritoriul de pe malul stâng al râului Nistru) (Dispensarul Republican de Narcologie, Notă informativă nepublicată, 2005). În aniii 70 numărul populaţiei în aceste regiuni a crescut substanţial pe contul migrării forţei de muncă din mediul rural şi din alte republici sovietice. Ponderea populaţiei imigrate a fost şi a rămas mare în aceste regiuni decât populaţia generală.

La începutul anilor 2000 s-a răspândit larg fumatul canabisului. Heroina şi cocaina de-a lungul timpului nu au căpătat o răspândire largă comparativ cu alte droguri.

În mediul tinerilor este cunoscut riscul dezvoltării unei dependenţe şi altor consecinţe urmare a consumului de droguri injectabile şi acesta din urmă nu mai este considerat stilat. Pe fundalul răspândirii consumului de droguri din grupul canabisului cu scop recreaţional, din lipsa unor dovezi consistente şi comparabile în timp, nu se poate afirma despre o reducere sau creştere în timp a răspândirii consumului problematic de droguri şi rămâne în aşteptarea progreselor în monitorizarea şi studierea acestor fenomene.

Consumul drogurilor în populaţia generală

Consumul drogurilor în populaţia generală se măsoară în cadrul studiilor populaţionale pe un eşantion reprezentativ naţional. Metoda dată permite măsurarea directă a consumului de droguri, descrierea modelelor de consum ale acestora şi factorii relaţionali pentru fiecare respondent în parte (EMCDDA, 2002).

Conform EMCDDA (2002) studiile de măsurare a consumului drogurilor în populaţia generală au trei funcţii de bază:

Informarea despre controlul drogurilor ilicite, spre exemplu urmărind nivele de schimbare a ●prevalenţei consumului de droguri în fiecare ţară în parte,

Evidenţierea modelelor comportamentale, stilului de viaţă şi prevenirea riscurilor, aprecierea ●extinderii către diferite categoriile de persoane. Accentul se pune pe prezentarea modelelor de utilizare atât în dimensiuni geografice cât şi demografice,

Informarea despre cadrul politic şi legislativ, oferind posibilitatea unei comparabilităţi ●internaţionale.

Întru asigurarea unei comparabilităţi studiilor populaţionale în statele membre ale Uniunii Europene şi între ele, sub egida Centrului European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri16 a fost elaborat un instrument comun [„European Model Questionnaire” - EMQ (Chestionarul model european)] utilizat în

15 Methcathion

16 www.emcdda.europa.eu

RAPORT ANUAL 2007

20

Page 22: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

cadrul studiilor de acest gen în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene sau care sunt compatibile cu acestea.

Rezultatele principale ale unui studiu al consumului de droguri în populaţia generală (indicatorii) sunt după cum urmează:

„Consumul de droguri pe perioada vieţii”, are o valoare limitată ca indicator pentru reflectarea ●situaţiei curente în rândul adulţilor (poate fi un indicator mai mult sau mai puţin relevant pentru categoria de vârstă a adolescenţilor), în asociere cu alţi parametri, informează despre modelele de consum (continuarea sau întreruperea consumului) şi dinamica răspândirii consumului de droguri în diferite generaţii.

„Consumul de droguri pe perioada ultimului an” reflectă consumul recent de droguri ilicite, mai ●frecvent este vorba de un consum ocazional, experimental,

„Consumul de droguri pe perioada ultimei luni” arată consumul actual, mai bine zis persoanele ●care frecvent consumă droguri ilicite.

Studii pentru măsurarea consumului de droguri în populaţia generală în Republica Moldova în anul 2006 şi anterior acestuia nu au fost desfăşurate. În anul 2006 a fost desfăşurat un studiu în gospodării care a avut drept grup ţinţă tinerii de 15 – 24 ani17. Subiectul de bază al studiului a fost HIV/SIDA. În chestionarul studiului a fost inclus [„European Model Questionnaire” - EMQ (Chestionarul model european)]. Eşantionul final al studiului a constituit 1190 respondenţi de 15 – 24 ani (Scutelniciuc ş.a., 2006). Structura demografică a eşantionului final a fost după cum urmează:

511 respondenţi de sex masculin (42,9%), ●

679 respondenţi de sex feminin (57,1%), ●

509 respondenţi din mediul urban (42,8%), ●

681 respondenţi din mediul rural (57,2%), ●

712 respondenţi de 15 – 19 ani (59,8%), ●

477 respondenţi de 20 – 24 ani (40,1%). ●

Respondenţii au fost selectaţi urmare unei eşantionări randomizate stratificate. Stratificarea a fost bazată pe 2 criterii: regională şi după tipul localităţii (numărul populaţiei). Selectarea localităţilor, străzilor, gospodăriilor şi respondenţilor a fost aleatorie după „metoda rutelor aleatorii”. Interviurile faţa-n-faţă au avut loc în gospodăria respondentului.

Consumul de droguri ilegale în rândul tinerilor

Fiind întrebaţi dacă cunosc pe cineva care consumă marijuană sau haşiş, 21,3% din tot eşantionul tinerilor intervievaţi de 15 – 24 ani au dat un răspuns afirmativ. Mai mulţi respondenţi din mediul urban (26,5% din respondenţii din mediul urban) decât din mediul rural (17,3% din respondenţii din mediul rural) cunosc pe cineva care consumă marijuană sau haşiş Figura 5.

17 Grupul ţintă al studiului au fost tinerii de 15 – 24 ani care trăiesc permanent pe teritoriul de pe malul drept al râului Nistru al Republicii Moldova

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

21

Page 23: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Figura 5Respondenţii care cunosc pe cineva care consumă marijuană sau haşiş, care au consumat marijuană sau haşiş vreodată în viaţă, distribuţia după grupul de vârstă, mediul de rezidenţă şi sex, tinerii de 15 - 24 ani, %, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2006

A consumat marijuana Cunoaşte pe cineva care consumă marijuana

Femei

Bărbaţi

Rural

Urban

20 - 24 ani

15 - 19 ani

0.0 5.0 10.0 15.0 20.0 30.025.0

4.9

10.3

10.2

4.7

2.1

13.7

19.5

23.9

26.5

17.3

16.6

27.4

Respondenţii de sex masculin (27,4%) mai frecvent decât respondenţii de sex feminin (16,6%) au relatat că cunosc pe cineva care consumă marijuana sau haşiş Figura 5.

Respondenţii de 20 – 24 ani (23,9%) mai frecvent decât respondenţii de 15 – 19 ani (19,5%) au relatat că cunosc pe cineva care consumă marijuana sau haşiş Figura 5.

Fiind întrebaţi dacă au încercat vreodată marijuana sau haşiş, 84 respondenţi din tot eşantionul au dat un răspuns afirmativ. Distribu’ia respondenţilor care au relatat despre consumul de marijuană sau haşiş pe perioada vieţii este arătată în Figura 5. Astfel, valoarea indicatorului de prevalenţă a consumului de marijuana sau haşiş pe perioada vieţii în rândul grupului ţintă a atins valoarea de 7,1%. Doar 72 dintre respondenţii care au dat un răspuns afirmativ, au relatat la ce vârstă au incercat pentru prima dată marijuana sau haşiş. Cele mai înalte rate au fost înregistrate pentru perioada 14 – 18 ani (Figura 6).

Figura 6Vârsta la care tinerii de 15 - 24 ani au încercat pentru prima dată marijuana sau haşiş, %, Republica Moldova, %, (malul drept al râului Nistru), 2006

1.392.78 2.78

11.1112.50

11.11

16.67

19.44

6.945.56 4.17 5.56

9Ani 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

25.00

20.00

15.00

10.00

5.00

0.00

Perioada de vârstă de 14 – 18 ani se caracterizează prin formarea şi consolidarea grupurilor pe interese în rândul adolescenţilor. Reducerea bruscă după 18 ani se datorează destrămării acestora urmare a finisării studiilor treptei liceale şi trecerea la altă treaptă de învăţământ.

Datele prevalenţei consumului drogurilor pentru fiecare tip de drog sunt prezentate în Tabelul 1.

RAPORT ANUAL 2007

22

Page 24: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Marijuana sau haşiş

Ecstasy

Amphetamine

Heroină

Opium

Cocaină

LSD

Cunoaşteţi pe cineva care consumă…? 21.3 5 2.9 2.3 4.4 1.1 0.9

Aţi încercat vreodată…? 7.1 0.7 0.5 0 0 0 0.1

Pe parcursul ultimelor 12 luni, aţi consumat…? 2.9 0.3 0.2 0 0 0 0

Pe parcursul ultimelor 30 zile, aţi consumat…? 0.9 0.1 0 0 0 0 0

Tabelul 1Consumul de droguri în rândul tinerilor de 15 - 24 ani, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2006

Prevalenţa consumului de marijuana şi haşiş pe perioada ultimului an pentru eşantionul supus studiului este de 2,9%. Prevalenţa consumului de marijuana şi haşiş pe perioada ultimei luni pentru eşantionul supus studiului este de 0,9%.

Fumatul tutunului în rândul tinerilor

Conform rezultatelor studiului menţionat mai sus, 23,5% din respondenţi erau fumători la momentul realizării interviului (fumători curenţi). Din întreg eşantionul, 17,7% au fumat în trecut. Astfel, prevalenţa fumatului pe perioada vieţii în rândul tinerilor de 15 – 24 ani în cadrul acestui studiu a atins cifra de 41,2%. Circa 40,5% din respondenţii de sex masculin şi 11,5% din respondeţii de sex feminin erau fumători curenţi. Circa 47,2% din respondenţii de sex masculin şi 20,0% din respondenţii de sex feminin care nu erau fumători la momentul realizării interviului aveau experienţa fumatului în trecut. Astfel în anul 2006, prevalenţa fumatului pe perioada vieţii în rândul bărbaţilor este de 87,7% şi în rândul femeilor de 31,5% (Figura 7).

Femei

Bărbaţi

20 - 24 ani

15 - 19 ani

Rural

Urban

2.1

Figura 7Fumătorii curenţi, foşti fumători de tutun şi prevalenţa fumatului tutunului pe perioada vieţii, tinerii de 15 – 24 ani, dezagregare după sex, grup de vârstă şi mediul de rezidenţă, %, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2006

Prevalenţa fumatului tutunului pe parcursul vieţii Foşti fumători Fumători

0.0

31.520.0

11.5

87.747.2

40.5

75.740.0

35.6

42.226.1

16.1

50.230.4

19.8

62.933.4

29.5

10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0 80.0 90.0 100.0

Respondenţii fumători curenţi în 34,7% din cazuri au relatat că de obicei fumează 10 – 20 ţigări pe zi (Figura 8). Circa 7,1% din toţi tinerii intervievaţi fumează acest număr de ţigări zilnic, iar 1,6% din eşantion au relatat că numărul zilnic de ţigări fumate este mai mult de 20 ţigări.

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

23

Page 25: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Figura 8Numărul zilnic de ţigări utilizat de fumătorii curenţi, tinerii de15 – 24 ani, %, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2006

Până la 5

Până la 10

Până la 20

Mai mult de 20

7.90

27.30

30.20

34.70

Ponderea fumătorilor curenţi din numărul respondenţilor din mediul urban (29,5%) este mai mare decât ponderea fumătorilor curenţi din numărul respondenţilor din mediul rural (19,8%) (Figura 7). Aproximativ aceiaşi diferenţă dintre aceste două grupuri de respondenţi a fost înregistrată şi pentru prevalenţa fumatului tutunului pe perioada vieţii (62,9% în rândul respondenţilor din mediul urban şi 50,2% în rândul celor din mediul rural). Prevalenţa pe perioada vieţii a fumatului tutunului şi ponderea fumătorilor curenţi a înregistrat valori mai mari în rândul respondenţilor din mediul urban independent de vârsta acestora.

Consumul alcoolului în rândul tinerilor

Prevalenţa consumului de alcool pe perioada ultimului an în rândul grupului ţintă a atins cifra de 72,4% din tot eşantionul. Prevalenţa consumului de alcool pe parcursul ultimei luni în eşantionul supus studiului a atins cifra de 53,9%. Distribuţia consumului de alcool pe perioada vultimului an şi pe perioada ultimei luni după sexul respondentului este arătată în Figura 9.

Figura 9Prevalenţa consumului de alcool pe perioada ultimului an şi a ultimei luni, tinerii 15 – 24 ani, dezagregare după sex, mediul de rezidenţă şi grup de vârstă, %, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2006

Prevalenţa consumului de alcool pe perioada ultimului an Prevalenţa consumului de alcool pe perioada ultimei luni

Rural

Urban

Femei

Bărbaţi

20 - 24 ani

15 - 19 ani

0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0 80.0 90.0

67,2

80.1

76.7

69.1

73.3

71.1

46.7

64.8

63.4

46.8

53.6

54.4

La dezagregarea după vârstă a respondenţilor care au relatat consumul alcoolului pe perioada ultimului an, este evidentă că valoarea indicatorului de prevalenţă a consumului de alcool pe perioada ultimului an este mai mare în rândul respondenţilor din grupul de vârstă de 20 – 24 ani comprataiv cu cel de 15 – 19 ani. Diferenţe semnificative dintre prevaleţa consumului de alcool pe perioada ultimului an şi a ultimei luni pentru respondenţii din mediul ruban şi rural nu au fost înregistrate.

Din numărul respondenţilor care au relatat consumul alcoolului pe parcursul ultimului an, 3,9% au utilizat alcool

RAPORT ANUAL 2007

24

Page 26: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

de 4 ori pe săptămână sau mai frecvent, 14,3% au utilizat de 2-3 ori pe săptămână, 31,9% - de 3 – 4 ori pe lună şi 50,9% au utilizat o dată pe lună sau mai rar. Din întreg eşantionul studiului 22,3% au raportat despre utilizarea acloolului de 2- 4 ori pe lună pe parcursul ultimului an şi 36,6% - o data pe lună sau mai rar.

Fiind întrebaţi cât de frecvent consumă 6 băuturi18 la o singură ocazie, 29,7% din tot eşantionul au relatat că au consumat această cantitate mai rar decât o dată pe lună şi 27,5% nu au făcut-o niciodată (Figura 10).

Figura 10Frecvenţa consumului a 6 băuturi, tinerii de 15 – 24 ani care au consumat alcool pe perioada ultimului an, %, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2006

0.7 Zilnic sau aproape zilnic

4.6 Săptămânal

9.1 LunarMai rar decât o dată pe lună 29.7

Niciodată 27.5

28.5 Nu a consumat alcool

Din numărul celor care au consumat alcool pe perioada ultimului an, consumul lunar19 a 6 băuturi la o singură ocazie a fost relatat în 20,1% din cazuri, fiind mai mare în rândul respodenţilor din mediul rural (24,5%) decât a celor din mediul urban (14%).

Consumul de tranchilizante şi sedative în rândul tinerilor

Din tot eşantionul de tineri de 15 - 24 ani intervievaţi, 4,4 % au relatat consumul de tranchilizante şi sedative pe parcursul ultimului an. Fiind întrebaţi cât de frecvent utilizează ei aceste substanţe, 67,4% dintre ei au răspuns ca o fac o dată pe lună sau mai rar, 19,6% - de 2 - 4 ori pe lună, 6,5% - de 2 - 3 ori pe săptămână şi 6,5% le utilizează de 4 ori pe săptămănă sau mai des. Valoarea indicatorului de prevalenţă a consumului de tranchilizante pe perioada ultimei luni pentru eşantionul supus studiului este de 1,8%. Respondenţii care au consumat tranchilizante şi sedative au relatat că în în majoritate ultima dată le-au procurat în farmacie. În 57,1% din cazuri acestea au fost procurate fără prescripţia medicului şi în 38,1% din cazuri cu prescripţia medicului.

utilizarea drogurilor injectabile

În anul 2006 sau anterior acestuia studii credibile care ar servi drept sursă de date pentru estimarea numărului populaţiei Utilizatorilor de Droguri Injectabile (UDI) în Republica Moldova nu au fost desfăşurate.

Până în anul 2003 – 2004 în mediul instituţiilor de profil şi în mass media s-a operat pe larg cu estimarea de 50 000 – 60 000 Utilizatori de Droguri Injectabile (UDI). Nu a fost găsită sursa primară unde ar fi prezentată suficient de detaliat metoda de estimare.

O încercare documentată mai recentă în estimarea numărului total de Utilizatori de Droguri Injectabile (UDI) este prognoza modelării rapide realizate de către consultanţii Băncii Mondiale în anul 2003 (Godinho 2003). Modelarea rapidă a fost parţial bazată pe modelul Kumaranayake, Vickerman ş.a. 2000, ajustat pentru parametrii Republicii Moldova. Rezultatele acestei modelări au arătat că în anul 2001 în Republica Moldova estimativ erau 35 000 Utilizatori de Droguri Injectabile (în continuare UDI) şi cu o creştere lunară estimată de 0.05%, conform prognozelor în anul 2011 numărul UDI va atinge cifra estimată de 37 000. Modelul nu prognozează o reducere a numărului de UDI. Modelul prevede câteva condiţii respectarea cărora oferă fiabilitate prognozelor: lipsa sporului net natural al populaţiei, populaţia sexual activă reprezintă o jumătate din 4,2 mln şi lipsa migraţiei. Contextul Republicii Moldova, deja de mai mulţi ani nu satisface toate aceste condiţii.

Din lipsa descrierii detaliate a parametrilor şi metodei de modelare aplicate, nu este posibilă aprecierea validităţii estimărilor, inclusiv pentru perioada de estimare. După părerea autorilor acestui raport, în Republica Moldova deocamdată lipsesc estimările numărului populaţiei UDI.

În anul 2006, în perioada de planificare a Studiului Comportamental şi de Supraveghere de Sentinelă HIV, Moldova 2007 în chestionarul acestuia a fost inclus modulul multiplicator. Includerea acestuia a avut drept

18 Echivalentul unei băuturi este un pahar de vin (sau alte băuturi alcoolice uşoare) sau un pahar de 50g de tărie (coniac, votca etc.)

19 În consumul lunar au fost cumulate răspunsurile despre consumul zilnic, dec âteva ori pe săptămână şi săptămânal

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

25

Page 27: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

scop testarea procesului de estimare, estimarea numărului de UDI cu limitările acceptate. Colectarea datelor este planificată pentru anul 2007 şi rezultatele acestui studiu urmează a fi publicate în viitorul raport anual.

Ultimul studiu comportamental şi de supraveghere de sentinelă HIV/SIDA în rândul UDI a fost desfăşurat în anii 2003-2004 (Bivol 2004). Estimarea numărului populaţiei UDI nu a fost prevăzută în cadrul acestui studiu. Metoda şi rezultatele detaliate ale acestui studiu au fost prezentate în Raportul Anual 2005.

Principalele rezultate ale studiului sunt după cum urmează:

Durata medie de utilizare a drogurilor în general nu a fost cu mult diferită de durata medie de utilizare 1. a drogurilor injectabile - 5,27 ani.

Cel mai frecvent utilizate droguri pe parcursul ultimei luni au fost marijuana (46%), macul (opiu) (42%) 2. şi droguri tip - amfetamine (30%).

Cel mai frecvent injectate droguri pe parcursul ultimei luni au fost extractul de mac (80%), urmat de 3. efedron (20%), „vint”20 (17%), tranchilizante (18%) şi heroină (10%). În toate locaţiile de implementare a studiului, extractul de mac a fost drogul cel mai frecvent injectat pe parcursul ultimei luni.

Majoritatea respondenţilor (51%) îşi injectau droguri zilnic iar 32% îşi injectau droguri săptămânal (1-6 4. ori pe săptămână) (Figura 11).

Figura 11Frecvenţa injectării drogurilor pe parcursul ultimei luni, UDI bene�ciari ai Programelor Strategiei de Reducere a Noxelor, %, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2004

Sursa: „Supravegherea epidemiologică HIV/SIDA, Moldova 2004. Utilizatorii de droguri injectabile, lucrătoarele sexului comercial, deţinuţii”, 2004

2 NŞ/NR

15 1 - 3 ori pe lună 1 - 6 ori pe săptămână 32

1 pe zi 17

34 2 sau mai mult pe zi

Majoritatea respondenţilor (90,4%) la ultima injectare nu au folosit seringi utilizate în prealabil de altă 5. persoană, 67,3% dintre care au relatat că niciodată în ultima lună de injectare nu au folosit seringa utilizată anterior de altcineva (Figura 12).

Figura 12Utilizarea directă în comun a echipamentului pentru injectare pe parcursul ultimei luni, UDI bene�ciari ai Programelor Strategiei de Reducere a Noxelor, %, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2004

Sursa: „Supravegherea epidemiologică HIV/SIDA, Moldova 2004. Utilizatorii de droguri injectabile, lucrătoarele sexului comercial, deţinuţii”, 2004

0.9 NŞ

23.1 Nu

Niciodată 67.3

8.7 Da

20 Pervitin

RAPORT ANUAL 2007

26

Page 28: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Utilizarea indirectă în comun a echipamentului de injectare pe parcursul ultimei luni: cel mai 6. frecvent respondenţii au folosit un vas comun (60%), mai rar au împărţit doza prin partea anterioară/posterioară a seringii (24%) şi au folosit seringi umplute în prealabil (24%) (Figura 13).

Sursa: „Supravegherea epidemiologică HIV/SIDA, Moldova 2004. Utilizatorii de droguri injectabile, lucrătoarele sexului comercial, deţinuţii”, 2004

Împărţirea dozeiprin partea

anterioară/posterioarăa seringii

Seringi încărcateîn prealabil

Vas comun

2.1

NŞ/NR Nu Da

4.072.0

24.0

9.067.0

24.0

2.038.0

60.0

Figura 13Utilizarea indirectă în comun a echipamentului pentru injectare pe parcursul ultimei luni, UDI beneficiari ai Programelor Strategiei de Reducere a Noxelor, %, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2004

0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0 80.0 90.0

Din numărul total de respondenţi, 94,3 % au avut vreodată relaţii sexuale, iar 88,8% au avut 7. contacte sexuale pe parcursul ultimului an. Fiind întrebaţi despre utilizarea prezervativului la ultimul contact sexual cu diferite tipuri de parteneri sexuali, ponderi mai mari ale răspunsurilor afirmative au fost înregistrate pentru partenerii sexuali nepermanenţi21 (93%) şi comerciali22 (90%). Ponderea respondenţilor care au utilizat prezervativul la ultimul contact sexual cu un partener permanent23 a fost de 72%.

În lipsa datelor despre răspândirea consumului de droguri injectabile pe teritoriul ţării şi în contextul metodei studiului în rândul UDI beneficiari ai programelor Strategiei de Reducere a Noxelor, rezultatele acestuia nu pot fi extrapolate asupra întregului grup populaţional al UDI.

ConSeCinţele ConSuMului de droGuri aSupra Sănătăţii

Cererea de tratament

La fel ca şi în capitolele precedente şi în Raportul Anual 2005, mai jos este prezentată o scurtă descriere a indicatorului pentru a familiariza cititorul cu indicatorii cheie recomandati de EMCDDA.

Indicatorul cererii de tratament măsoară numărul şi caracteristicile persoanelor care folosesc tratament şi/sau alte servicii din cauza consumului de droguri. Raportarea se bazează pe protocolul comun al Grupului Pompidou – EMCDDA Protocolul Indicatorului Cererii pentru Tratament versiunea 2.0 (EMCDDA 2000) care reprezintă un standard acceptat în întregul spaţiu european. Acest protocol descrie sistemul de colectare de rutină a datelor (setul minim obligatoriu de 20 variabile), procesare şi raportare pentru fiecare pacient care iniţiază tratamentul/care foloseşte servicii specializate. El oferă clasificarea centrelor de tratament, defineşte care pacienţi trebuie înregistraţi şi furnizează ghiduri despre tehnicile folosite la colectarea datelor, procesarea

21 În categoria partenerilor sexuali nepermanenţi se includ partenerii cu care respondentul nu trăieşte/nu a trăit în aceiaşi gospodărie şi căruia respondentul nu i-a plătit bani sau droguri în schimbul contactelor sexuale

22 În categoria partenerilor sexuali comerciali se includ partenerii căruia respondentul i-a plătit bani sau droguri în schimbul contactelor sexuale

23 În categoria partenerilor sexuali permanenţi se includ soţii şi concubinii cu care respondentul trăieşte/a trăit în aceiaşi gospodărie

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

27

Page 29: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

şi raportarea acestora. Actualmente serviciul naţional de narcologie nu se conduce de sus-numitul protocol standard, dar în timp acest fapt se presupune a fi realizat.

Din momentul creării OND în anul 2004 până în prezent, potenţialele componente ale viitorului sistem de colectare a datelor pentru acest indicator au fost identificate după cum urmează:

Sistemul de colectare a datelor pentru utilizatorii de droguri înregistraţi oficial de 1. către sistemul curativ - profilactic. Acest sistem este administrat de către IMSP Dispensarul Republican de Narcologie al Ministerului Sănătăţii care introduce în baza de date toate cazurile înregistrate de către sistemul curativ profilactic pentru consum de droguri. În majoritatea cazurilor principlala sursă de depistare urmată de înregistrare este poliţia. Majoritatea persoanelor înregistrate pentru consum de droguri sunt fără sindroame de dependenţă (86,9%), fiind în majoritate consumatori de canabis (77,1%) la momentul contactului cu instituţia medicală la cererea poliţiei. Aceste date nu pot fi considerate drept cerere de tratament şi nu pot fi folosite ca dovezi pentru luarea deciziilor de planificare a ofertei pentru utilizatorii de droguri.

unitatea de implementare a tratmentul de substituţie cu metadonă2. din cadrul IMSP Dispensarul Republican de Narcologie (şi alte unităţi în caz că vor fi deschise). În cadrul acestei structuri sunt disponibile datele despre numărul şi caracteristicile utilizatorilor de droguri, tipul drogurilor etc. disponibile. Numărul pacienţilor care beneficiază de acest tip de tratament este foarte mic din cauza aplicării în Republica Moldova a unor criterii restrictive de includere.

instituţiile medicale private.3. Deocamdată nu este stabilit un flux informaţional de raportare a datelor de la instituţiile medicale private despre numărul servicii oferite utilizatorilor de droguri (in special de dezintoxicări), caracetristicile acestor persoane.

Sistemul instituţiilor penitenciare. 4. Acest sistem dispune de date despre utilizatorii de droguri oficial înregistraţi care au fost identificaţi drept utilizatori de droguri în timpul procesului judiciar şi separat date despre potenţialii utilizatroi de droguri care nu sunt oficial înregistraţi ca utilizatroi de droguri dar sunt suspectaţi de către serviciul de securitate internă că ar consuma droguri. Începând cu anul 2005, tratamentul de substituţie cu metadonă a demarat în sistemul penitenciar. Numărul pacienţilor care beneficiază de acest tip de tratament este foarte mic din cauza aplicării în Republica Moldova a unor criterii de includere restrictive.

programele bazate pe Strategia de reducere a noxelor. 5. Conform regulilor aplicate pentru înregistrarea beneficiarilor acestor programe, fiecare dintre beneficiar primeşte un identificator. Formula de generare a identificatorului diferă de la un proiect la altul. Din lipsa unui sistem automatizat, prelucrarea datelor colectate este dificilă.

Serviciile de reabilitare şi resocializare oferite de onG-uri.6. Sistem de colectare a datelor în cadrul acestor ONG-uri este subdezvoltat din cauză absenţei experienţei în exerciţiul de raportare, instabilităţii acestor ONG-uri şi din cauza numărului relativ mic de beneficiari comparativ cu numărul beneficiarilor Programelor bazate pe Strategia de Reducere a Noxelor.

Colectarea datelor în cadrul sistemului curativ - profilactic Sursele principale de depistare şi înregistrare a cazurilor noi de consum de droguri servesc sistemul curativ-profilactic (adresare benevolă, depistare accidentală în timpul controalelor profilactice24) şi poliţia (cazurile examinate la cererea poliţiei). O persoană suspectată de consum de droguri este îndreptată pentru expertiză narcologică25. Fiind depistată că a consumat droguri această persoană este obligatoriu înregistrată, indiferent de voinţa acesteia. O persoană se consideră înregistrată drept consumator de droguri dacă forma de colectare a datelor primare este completată, expediată la nivel central – IMSP Dispensarul Republican de Narcologie şi introdusă în baza de date a acestuia. După înregistrare, evidenţa are loc conform cadrului normativ în vigoare (vezi capitolul Tratament). Persoana este referită la narcologul de sector pentru luarea în evidenţă şi indicarea tratamentului dacă este necesar conform diagnosticului şi a dorinţei persoanei. În paralel narcologul de sector este informat despre înregistrarea unui nou caz de consum de droguri în circumscripţia unde oferă servicii medicale. În caz de adresare anonimă, persoana nu este înregistrată oficial (nu se completează forma de colectare primară a datelor şi nu se introduce în baza de date a IMSP Dispensarul Republican de Narcologie). În analiza de mai jos nu sunt incluse cazurile de acordare a serviciilor medicale în condiţii de anonimat.

24 Ex: examinarea statutului sănătăţii la înrolarea în armată

25 Examinarea clinică şi paraclinică (prezenţa metaboliţilor în urină).

RAPORT ANUAL 2007

28

Page 30: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Figura 14Structura cazurilor noi înregistrate de consum de droguri, %, Republica Moldova (malul drept al Nistrului), 1995 - 2006

Sursa: IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, Ministerul Sănătăţii

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

29.7 44.3 47.7 66.2 58.7 52.9 54.3 71.5 86.6 89.4 88.3 86.9

70.3Consum de droguri cu dependenţă

Consum de droguri fără dependenţă

55.6 52.3 33.8 41.3 47.1 45.7 28.5 13.4 10.6 11.7 13.1

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Contextul politic legat de conflictul îngheţat de pe râul Nistru a determinat subraportarea/întreruperea raportării cazurilor noi înregistrate de consum de droguri şi actualizarea informaţiei despre persoanele aflate în baza de date a IMSP Dispensarul Republcian de Narcologie. Mai jos este prezentată analiza datelor care se referă doar la malul drept al râului Nistru.

La data de 1 ianuarie 2007 în baza de date a IMSP Dispensarul Republican de Narcologie erau înregistrate 7413 persoane pentru consum de droguri (malul drept al râului Nistru). În anul 2006, pe malul drept al râului Nistru au fost înregistrate 1030 cazuri noi, fiind aproximativ acelaşi ca şi în anul 2005 (1021 cazuri noi). Toate cazurile noi înregistrate sunt divizate conform formei clinice în două categorii mari: consumul de droguri fără dependenţă şi consumul de droguri cu dependenţă. Din considerentele diferenţelor semnificative dintre acestea, analiza de mai jos a fost făcută separat pentru fiecare categorie în parte. Din numărul cazurilor noi înregistrate în anul 2006 pe malul drept al râului Nistru marea majoritate au constituit cazurile de consum de droguri fără dependenţă – 86,9%. Tendinţă de reducere a ponderii cazurilor noi înregistrate de consum de droguri cu dependenţă se remarcă începând cu anul 2001 (Figura 14).

În timp se remarcă o instabilitate a numărului absolut de cazuri noi cu dependenţă şi reducerea ponderii acestora în rândul cazurilor noi înregistrate pentru consum de droguri (Tabelul 2). Pentru cazurile noi înregistrate pentru consum de droguri fără dependenţă se remarcă o creştere atât în cifre absolute cât şi relative.

Tabelul 2Numărul de cazuri noi înregistrate de consum de droguri, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 1995-2006

Sursa: IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, Ministerul Sănătăţii

1995

1996

1997

1998 1999

2000 2001

2002

2003

2004

2005

2006

Cazuri noi consum de droguri cu dependenţă 196 310 347 323 468 487 430 317 154 76 119 135

Cazuri consum de droguri fără dependenţă 83 247 316 632 666 546 511 794 994 644 902 895

Total cazuri noi consum de droguri 279 557 663 955 1,134 1,033 941 1,111 1,148 720 1,021 1,030

Cel mai mare număr de cazuri noi înregistrate pentru consum de droguri în anul 2006 a fost în municipiul Chişinău – 856 cazuri, constituind 83,0% din numărul total de cazuri noi înregistrate pe malul drept al râului Nistru.

În comparaţie cu anul precedent, în anul 2006 ponderea cazurilor de consum de droguri depistate la cererea poliţiei a crescut pentru cazurile noi înregistrate pentru consum de droguri cu dependenţă (76.3%) şi a rămas

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

29

Page 31: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

aproximativ aceiaşi pentru cazurile noi de consum de droguri fără dependenţă (52,5%). În ultimii ani se remarcă o creştere a ponderii cazurilor înregistrate urmare a cererii poliţiei comparativ cu sistemul curativ profilactic atât pentru cazurile de consum de droguri cu dependenţă cât şi fără dependenţă (Figura 15 şi Figura 16).

Figura 15Structura cazurilor noi înregistrate de consum de droguri cu dependenţă după sursa depistării, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995 - 2006

Sursa: IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, Ministerul Sănătăţii

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

7.7 4.5 8.9 2.2 1.1 0.6 0.4 0.0 0.6 0.0 0.0 4.4

31.1Sistemul curativ-pro�lactic

Altele

29.0 39.8 73.4 28.4 50.7 33.3 35.3 46.8 47.4 38.7 19.3

61.2Poliţia 66.5 51.3 24.5 70.5 48.7 66.3 64.7 52.6 52.6 61.3 76.3

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Figura 16Structura cazurilor noi înregistrate de consum de droguri fără dependenţă după sursa depistării, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995 - 2006

Sursa: IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, Ministerul Sănătăţii

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

3.6 4.5 7.0 0.2 0.5 0.2 0.2 0.0 0.4 0.0 0.7 0.8

10.8Sistemul curativ-pro�lactic

Altele

32.8 27.5 68.0 34.1 41.2 30.1 13.5 76.2 69.7 46.1 46.7

85.5Poliţia 62.8 65.5 31.8 65.5 58.6 69.7 86.5 23.4 30.3 53.2 52.5

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Analizând separat structura cazurilor noi înregistrate de consum de droguri cu şi fără dependenţă după tipul

RAPORT ANUAL 2007

30

Page 32: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

drogului consumat la momentul înregistrării, ponderea cea mai mare revine drogurilor produse local. În anul 2006, opiaceele produse local au fost consumate de majoritatea (83,8%) persoanelor noi înregistrate pentru consum de droguri cu dependenţă (Figura 17), iar calea majoritară de administrare a fost cea injectabilă (80,0%) (Figura 18).

Figura 17Structura cazurilor noi înregistrate de consum de droguri cu dependenţă după drogul utilizat la momentul înregistrării, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995 - 2006

Sursa: IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, Ministerul Sănătăţii

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

9.2 2.9 5.5 6.8 4.7 5.7 7.4 9.5 21.4 14.5 8.4 8.5

0.0

Canabis

Opiacee farmaceutice

0.5 1.9 0.0 0.0 0.6 0.0 0.0 0.6 1.3 0.0 0.0 0.0Barbitur+benzodiazep

21.9 18.1 23.9 17.6 6.6 3.5 1.6 1.6 2.6 2.6 5.0 5.1Stimulente

7.1 2.3 4.0 3.1 1.5 0.6 0.9 2.2 2.6 3.9 2.5 2.6Altele

0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

61.2Opiacee 74.8 66.6 72.4 86.3 89.9 90.0 86.1 72.1 78.9 84.0 83.8

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Figura 18Distribuţia cazurilor noi înregistrate pentru consum de droguri cu dependenţă după calea de administrare a drogurilor lamomentul înregistrării, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995-2006

Sursa: IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, Ministerul Sănătăţii

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

01995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Per os 11.2 9.7 4.0 1.6 0.9 0.2 0.0 1.3 2.6 1.3 1.7 3.0

Injectare 79.1 87.4 90.2 90.0 90.6 92.4 91.2 88.6 70.8 78.9 83.2 80.0

Inspirat 0.0 0.0 0.3 1.6 0.9 0.8 0.9 0.6 1.3 3.9 0.0 4.4

Fumat 9.7 2.9 5.5 6.9 7.7 6.6 7.9 9.5 25.3 15.8 15.1 12.6

În anul 2006 pe malul drept al râului Nistru, din numărul de cazuri noi înregistrate pentru consum de droguri

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

31

Page 33: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

fără dependenţă 77,0% au revenit consumului de canabis. Începând cu anul 1995 (cele mai vechi date disponibile şi consistente) până în prezent drogurile produse local au deţinut majoritatea în rîndul drogurilor consumate la momentul înregistrării unui caz nou de cosnum de droguri fără dependenţă (Figura 19).

Figura 19Structura cazurilor noi înregistrate de consum de droguri fără dependenţă după drogul utilizat la momentul înregistrării, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995 - 2006

Sursa: IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, Ministerul Sănătăţii

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

01995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Altele 0.0 0.0 0.0 0.0 0.2 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 1.0

Stimulente 4.8 16.6 14.2 5.5 7.4 4.0 3.5 4.7 7.5 10.7 7.4 0.9Bartbiturate +benzodiazepine 1.2 2.8 2.8 2.4 0.9 2.9 1.2 1.1 1.8 2.3 1.3 1.0

Cannabis 49.4 30.4 41.8 46.7 39.5 55.7 59.3 65.6 72.7 72.4 75.1 77.0

Opiacee 44.6 50.2 41.1 45.4 52.1 37.4 36.0 28.6 17.9 14.6 16.2 19.1

Începând cu anul 1999, se remarcă o tendinţă de reducere a ponderii căii injectabile şi o creştere a ponderii fumatului în rândul cazurilor noi înregistrate pentru consum de droguri (Figura 20). Acest fapt este corelat cu creşterile majore ale numărului de utilizatori de droguri de canabis înregistraţi în categoria consumatorilor de droguri fără dependenţă.

RAPORT ANUAL 2007

32

Page 34: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Figura 20Distribuţia cazurilor noi înregistrate pentru consum de droguri fără dependenţă după calea de administrare a drogurilor la momentul înregistrării, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995-2006

Sursa: IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, Ministerul Sănătăţii

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

01995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Per os 3.6 6.1 9.2 0.9 2.0 2.9 1.4 3.4 6.0 9.2 3.9 3.2

Injectare 47.0 63.6 49.1 51.4 54.8 39.9 37.0 27.3 18.4 15.4 17.3 19.6

Inspirat 0.0 0.0 0.3 0.9 2.3 1.3 2.5 2.3 2.1 2.5 2.8 0.6

Fumat 49.4 30.4 41.5 46.7 41.0 55.9 59.1 67.0 73.4 73.0 76.1 76.6

În dinamică, pe malul drept al rîului Nistru, la dezagregarea după sexe a cazurilor noi înregistrate de consum de droguri, este evidentă majoritatea persoanele de sex masculin atât pentru cazurile de consum de droguri cu dependenţă cât şi fără dependenţă (Figura 21 şi Figura 22). Cea mai mare pondere a persoanelor de sex feminin în rândul cazurilor noi înregistrate pentru consum de droguri fără dependenţă - 13% a fost înregistrată în anul 1996 (Figura 21). În anul 2006 ponderea acestora a constituit 4,2%.

Figura 21Distribuţia în funcţie de sex a cazurilor noi înregistrate de consum de droguri fără dependenţă, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995-2006

Sursa: IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, Ministerul Sănătăţii

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

01995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Femei 0.049 13.0 10.4 5.5 8.0 5.3 7.2 6.0 5.9 5.7 3.9 4.2

Bărbati 0.951 87.0 89.6 94.5 92.0 94.7 92.8 94.0 94.1 94.3 96.1 95.8

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

33

Page 35: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Ponderea persoanelor de sex feminin în rândul cazurilor noi înregistrate de consum de droguri cu dependenţă este mai mare comparativ cu ponderea persoanelor de sex feminin în rândul celor fără dependenţă. În anul 2006 ponderea personelor de sex femenin în rândul cazurilor noi înregistrate de consum de droguri cu dependenţă a atins cifra de 6,7% (Figura 22). Cea mai mare pondere a femeilor în rândul cazurilor noi înregistrate pentru consum de droguri cu dependenţă a fost înregistrată în anul 1999 (26,4%).

Figura 22Distribuţia în funcţie de sex a cazurilor noi înregistrate de consum de droguri cu dependenţă, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995-2006

Sursa: IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, Ministerul Sănătăţii

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

01995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Femei

Bărbati

14.8 15.8 18.2 12.7 26.4 9.7 10.9 10.0 9.7 14.5 10.0 6.7

85.2 84.2 81.8 87.3 73.6 90.3 89.1 90.0 90.3 85.5 90.0 93.3

Pentru perioada de timp cu date disponibile vârstă medie la momentul înregistrării cazurilor noi de consum de droguri a crescut pentru cazurile noi de consum de droguri cu şi fără dependenţă (Figura 23). Vârsta medie la momentul înregistrării cazurilor noi de consum de droguri cu dependenţă este mai mare comparativ cu cea a cazurilor noi fără dependenţă.

Figura 23Vârsta medie la momentul înregistrării cazurilor noi de consum de droguri cu şi fără dependenţă, % Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995-2006

Sursa: IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, Ministerul Sănătăţii

30

25

20

15

10

5

0

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

cu dependenţă 24.2 24.9 24.2 23.9 23.7 24.7 25.5 26 26.4 26.1 27.4 27.9

fără dependenţă 21.6 21 21.2 21.3 21.2 21.2 21.7 22.2 23.1 23.8 23 24.2

Din lipsa altei surse de informaţie care ar înregistra aceiaşi tendinţă nu se poate afirma că este vorba despre o îmbătrânire a consumatorilor de droguri.

Din 1995 şi până în prezent marea majoritate a persoanelor înregistrate drept cazuri noi de consum de droguri aveau studii medii la momentul înregistrării (Figura 24), fără diferenţe dintre consumul de droguri cu şi fără dependenţă.

RAPORT ANUAL 2007

34

Page 36: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Figura 24Distribuţia cazurilor înregistrate pentru consum de droguri după nivelul de studii, %, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 1995-2006

Sursa: IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, Ministerul Sănătăţii

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

01995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Superioare (inclusiv nefinisate)1.4 3.1 2.5 5.6 3.6 1.7 5.9 2.7 4.0 5.2 4.0 1.3

Scoala profesionala 5.4 7.9 7.2 2.9 2.5 1.0 1.1 1.2 0.9 1.5 0.6 0.7Medii/speciale (inclusiv nefinisate) 92.1 88.3 89.3 90.8 92.7 96.8 91.9 91.9 87.5 88.4 89.4 91.6

Nu a învatat 1.1 0.7 1.1 0.7 1.2 0.5 1.2 4.2 7.6 4.9 6.0 6.4

Principalele surse de depistare a cazurilor noi de consum de droguri, menţionate anterior, şi metodele pe care le aplică explică caracteristicile cazurilor noi înregistrate pentru consum de droguri şi introduse în baza de date a IMSP Dispensarul Republican de Narcologie.

Pentru anul 2006 cele două grupuri de cazuri noi înregistrate pot fi descrise astfel:

1. Grupul cazurilor noi înregistrate pentru consum de droguri fără dependenţă:

Deţin majoritatea (86,9%) în rândul cazurilor noi înregistrate de consum de droguri. ●

Majoritatea sunt depistaţi la cererea de examinare din partea poliţiei (52,5%). ●

Vârsta medie la momentul înregistrării este de 24,2 ani. ●

Cel mai utilizat drog la momentul înregistrării este canabisul (77,0%). ●

Calea majoritară de administrare a drogurilor la momentul înregistrării este fumatul (76,6%). ●

Absoluta majoritate o constituie persoanele de sex masculin (95,8%). ●

Majoritatea au studii medii la momentul înregistrării (91,5%). ●

Majoritatea nu sunt căsătoriţi (90,2%). ●

2. Grupul cazurilor noi înregistrate pentru consum de droguri cu dependenţă:

Deţin minoritatea (13,1%) în rândul cazurilor noi înregistrate de consum de droguri. ●

Majoritatea sunt depistaţi la cererea de examinare din partea poliţiei (76,3%). ●

Vârsta medie la momentul înregistrării este de 27,9 ani. ●

Cele mai utilizate droguri la momentul înregistrării fac parte din grupul opiaceelor (83,8%). ●

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

35

Page 37: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Calea majoritară de administrare a drogurilor la momentul înregistrării este injectarea (80,0%). ●

Absoluta majoritate o constituie persoanele de sex masculin (93,3%). ●

Majoritatea au studii medii la momentul înregistrării (91,8%). ●

Majoritatea nu sunt căsătoriţi (80,8%). ●

În contextul unei adresabilităţi voluntare joase a cazurilor noi înregistrate de consum de droguri şi a ponderii mari a depistării active, analiza profilului cazurilor noi înregistrate pentru consum de droguri poate servi drept retrovizor pentru înţelegerea a ceea ce se întâmplă în populaţia generală, ţinându-se în acelaşi timp cont de caracterul ascuns al fenomenului consumului de droguri şi limitările metodei de colectare a datelor.

Urmare a înregistrării, supravegherea cazurilor de consum de droguri este realizată conform cadrului normativ în vigoare (vezi capitolul Tratament).

Sistemul naţional de sănătate întâlneşte dificultăţi în oferirea unui spectru larg de servicii medicale pentru consumatorii de droguri. Principala cauză a acestui deficit este considerată criza financiară prin care trece sistemul de sănătate.

dezintoxicarea

Principalul serviciu medical oferit consumatorilor de droguri este dezintoxicarea. Acesta poate fi oferit anonim sau cu divulgarea identităţii. În cazul unei persoane asigurate (angajaţi în câmpul muncii26, studenţi, elevi şi pensionari27), dezintoxicarea poate fi oferită gratis cu divulgarea numelui. Toate servicile oferite în baza de anonimat sunt contra plată. În instituţiile medicale private diversitatea ofertei nu este mai mare – în special dezintoxicarea. Până în anul 2006 inclusiv instituţiile medicale private nu nu au fost subcontractate de Compania Naţională de Asigurări în Medicină pentru oferirea serviciilor medicale specifice consumatorilor de droguri. Astfel, dacă dezintoxicarea este oferită de către o instituţie medicală privată, atunci servicile în acest caz sunt contraplată indiferent dacă persoana este sau nu asigurată. În Figura 25 este arătată tendinţa numărului pacienţilor care au beneficiat de dezintoxicare pentru prima dată în anul de raportare. Astfel, în anul 2006 s-a înregistrat o creştere nesemnificativă a numărului de persoane care au beneficiat de acest servicu medical pe malul drept al râului Nistru.

Figura 25Numărul de pacienţi care au beneficiat de tratamentul de dezintoxicare în condiţii de staţionar pentru prima dată pe parcursul anului, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2000 - 2006

Sursa: Centrul Naţional de Management în Sănătate, Ministerul Sănătăţii

600

500

400

300

200

100

0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Dezindoxicarea 561 392 376 322 284 287 310

Nu sunt disponibile carateristicile personelor care au beneficiat de acest serviciu medical.

În termeni de tendinţe se remarcă reducerea numărului persoanelor supuse dezintoxicării urmare a consumului de droguri pentru prima dată pe parcursul anului în instituţiile publice de profil. Una din explicaţii ar putea servi

26 Prima de asigurare medicală achitată de către angajat şi de angajator. Prima de asigurare medicală achitată de către angajat şi de angajator.

27 Prima de asigurare medicală achitată de către guvern. Prima de asigurare medicală achitată de către guvern.

RAPORT ANUAL 2007

36

Page 38: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

sistemul asigurărilor medicale obligatorii care a demarat în anul 2004. O explicaţie bazată pe dovezi a acestei reduceri în timp nu există. Analiza componenţei bolnavilor în secţiile de narcologie ale IMSP Dispensarul Republican de Narcologie şi ale IMSP Spitalul de Psihiatrie din Bălţi a arătat că circa 46,3% din cei spitalizaţi pentru consumul de substanţe psihoactive aveau poliţă de asigurare medicală obligatorie.

tratamentul de substituţie cu metadonă

Începând cu finele anului 2004, tratamentul de substituţie cu metadona a devenit disponibil în sectorul civil în cadrul IMSP Dispensarul Republican de Narcologie în capitala ţării. În majoritate tratamentul de substituţie cu metadonă este finanţat din surse externe. Numărul persoanelor înrolate în tratamentul de substituţie cu metadonă până în anul 2006 inclusiv a fost mic din cauza criteriilor de includere restrictive aplicate în Republcia Moldova (vezi capitolul Tratament).

Până în anul 2006 în tratamentul de substituţie cu metadonă au fost înrolaţi cumulativ 46 de consumatori de droguri din grupul opiaceelor. Din numărul acestora 10 persoane (22%) făceau parte din grupul de vârstă de 20 – 25 ani. Toţi pacienţii inrolaţi în tratamentul de substituţie erau de sex masculin şi toţi erau rezidenţi ai municipiului Chişinău. La finele anului 2006, în tratament de substituţie cu metadonă erau 16 clienţi curenţi. Schemele tratamentului de substituţie cu metadonă sunt prezentate în capitolul Tratament.

Consumatorii de droguri din instituţiile penitenciare

Pe parcursul anului 2006 în cadrul instituţiilor penitenciare au fost 935 înregistraţi/potenţiali consumatori de droguri (13,5% din numărul total de deţinuţi)28. Pentru opţiunile de tratament a consumului de droguri vezi Asistenţa utilizatorilor de droguri în instituţiile penitenciare.

La finele anului 2006, în sectorul penitenciar, au fost încadraţi în tratamentul cu metadonă 27 UDI (cumulativ) toţi de sex masculin (Fundaţia Soros – Moldova, raport nepublicat, M&E 2006 a, b, c, d).

Consumatorii de droguri injectabile – beneficiari ai programelor bazate pe Strategia de reducere a noxelor

La finele anului 2006, pe malul drept al râului Nistru numărul de beneficiari înregistraţi ai Programelor bazate pe Strategia de Reducere a Noxelor (7847) a depăşit numărul UDI din baza de date a IMSP Dispensarul Republican de Narcologie (3210). Diferenţa dintre aceste două surse este impozantă. Nu toţi UDI beneficiari ai Programelor bazate pe Strategia de Reducere a Noxelor figurează în registrul IMSP Dispensarul Republican de Narcologie şi vice versa. Servicile oferite de către Programele bazate pe Strategia de Reducere a Noxelor respectă condiţia de anonimitate ceea ce sporeşte accesul UDI. Un alt fapt interesant este că la finele anului 2006 ponderea femeilor în rândul UDI din registrul IMSP Dispensarul Republican de Narcologie (12,4 %) este circa de 1,5 ori mai mică decât ponderea femeilor în rândul UDI beneficiari ai Programelor bazate pe Strategia de Reducere a Noxelor (19 %). Aceliaşi diferenţe au fost înregistrate şi pentru anii precedenţi (Tabelul 3).

Tabelul 3UDI înregistraţi de IMSP Dispensarul Republican de Narcologie şi Programele bazate pe Strategia de Reducere a Noxelor, distribuţia după sex, 2004 - 2006

Sursa: Programul de Reducere a Noxelor, Fundaţia Soros Moldova IMSP Dispensarul Republican de Narcologie

UDI înregistraţi de IMSP

Dispensarul Republican de

Narcologie

UDI bene�ciari ai PSRN29

Număr total M% F% Număr

total M% F%

Finele 2004 3133 87,4 12,6 5 293 82 18

Finele 2005 3388 87,5 12,5 5757 81 19

Finele 2006 3210 87,6 12,4 7847 81 19

29

Datele dezagregate după sexul beneficiarilor Programelor bazate pe Strategia de Reducere a Noxelor sunt disponibile începând cu anul 2004. Nu poate fi exclusă clacularea dublă a beneficiarilor, în special în cazul municipiului Chişinău, unde sunt două locaţii de implementare a programelor şi în contextul mobilităţii mari a grupului ţintă.

28 Înregistraţi oficial drept consumatori de droguri şi/sau suspectaţi de către �erviciul de �ecuritate, Regim şi �upraveghere al �eparta-uspectaţi de către �erviciul de �ecuritate, Regim şi �upraveghere al �eparta-mentului Instituţii Penitenciare 29 UDI beneficiari ai Programelor Strategiei de Reducere a Noxelor de pe malul stâng al râului Nistru nu au fost luaţi în calcul.

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

37

Page 39: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Analizând tendinţele numărului anual de seringi distribuite de către proiectele ce implementează activităţi de schimb de seringi din granturile operate de către Fundaţia Soros – Moldova30 în timp se remarcă tendinţa de creştere. Astfel în anul 2006 (trimestrul I, II, III şi IV) au fost distribuite 2 275 844 seringi, cea ce este cu 8% mai mult decât în anul 2005 (trimestrul I, II, III şi IV) când au fost distribuite 2, 204111 seringi (Fundaţia Soros – Moldova, raport nepublicat M&E 2005 a, b, c, d, 2006 a, b, c, d).

Pentru alte detalii privind implementarea Programelor bazate pe Strategia de Reducere a Noxelor vezi capitolul Reducerea Nocivităţii Consumului de Droguri.

30 Pentru prezentul raport sunt disponibile doar datele despre rezultatele activităţii proiectelor operate de Fundaţia �oros - Moldova

RAPORT ANUAL 2007

38

Page 40: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Mortalitatea aSoCiată ConSuMului de droGuri

Definiţia lărgă a decesului asociat consumului de droguri (DAD) cuprinde cazurile de supradozare fatală cu droguri, decese urmare a bolilor somatice asociate consumului de droguri (HIV, hepatitele virale, endocarditele, emboliile etc), suicidele sau alte decese violente şi accidente fatale care au avut loc sub influenţa drogurilor (EMCDDA, 2001). Standardul Decesului Asociat Drogurilor (DAD) în versiunea 3.0 prezintă o definiţie mai scurtă: decesele asociate consumului de droguri şi mortalitatea în rîndul utilizatorilor de droguri se referă la acele decese care sunt cauzate direct de consumul de droguri de abuz. Aceste decese au loc la scurt timp după consumul substanţei (lor) (EMCDDA, 2002).

Decesele associate consumului de droguri sunt cele mai severe şi ireversibile consecinţe ale consumului de droguri ilegale. În acest context, monitorizare fiabilă şi validă a acestui fenomen este condicio sine qua non pentru înţelegerea impactului politicilor şi intervenţiilor în domeniul drogurilor. Pe parcursul anului 2006 în Republica Moldova nu au fost înregistrate progrese pentru standardizarea definiţiei de caz de deces asociat consumului de droguri. Republica Moldova nu dispune de date pentru raportare în conformitate cu definiţia.

Pentru a face posibilă o analiza acestui indicator Observatorul Naţional pentru Droguri a colectat date din trei surse:

Centrul de Medicină Legală al Ministerului Sănătăţii,1.

IMSP Dispensarul Republican de Narcologie al Ministerului Sănătăţii,2.

Registrul General al Mortalităţii, Centrul Naţional de Management în Sănătate al Ministerului 3. Sănătăţii.

Centrul de Medicină legală

În Republica Moldova, Centrul de Medicină Legală este unica instituţie specializată în expertiza medico – legală şi toxicologică.

Structura organizatorică a Centrului cuprinde 34 secţii teritoriale (municipale şi raionale) şi un singur laborator cu 4 secţii specializate, inclusiv secţia de investigaţii toxico-narcologice (în continuare TN). În laborator se concentrează toate probele biologice (materialul cadaveric – sânge, urină, porţiuni de viscere) de pe întreg teritoriul malului drept al râului Nistru. Secţia TN este dotată cu aparataj şi utilaj special necesar investigaţiilor efectuate, o bună parte din aparataj este învechit, cu o perioadă de exploatare de 7-10 ani şi mai mult. Actualmente laboratorul TN dispune de capacităţi tehnice doar pentru determinarea calitativă a grupurilor principale de substanţe narcotice. Nu există capacităţi tehnice de determinare a tipurilor de metaboliţi ai acestora şi cantităţilor lor.

Conform legislaţiei în vigoare (Codul Procedurii Penale – art.art.143, 120, 149; Legea nr.1086-XIV din 23.06.2000 „Cu privire la expertiza judiciară” – art.art.12, 19), toate cazurile suspecte de moarte violentă, inclusiv decesele asociate consumului de droguri, în mod obligatoriu, sunt supuse examinării medico-legale în cadrul Centrului de Medicină Legală (CML).

Examinarea medico-legală a cadavrelor se efectuează în conformitate cu „Regulamentul expertizei medico-legale a cadavrului”, aprobat la 24.02.1999 de către Ministerul Sănătăţii. Conform regulamentului nominalizat, în cazul Decesului Asociat consumului de Droguri (DAD) sau suspiciunii la acestea la efectuarea necropsiei cadavrului, în mod obligatoriu, de către expert se prelevează materialul biologic cadaveric necesar pentru investigaţiile toxicologice (sânge, urină, porţiuni de viscere /pulmoni, creier, ficat, rinichi/ – în dependenţă de caz). Când la faţa locului sau la cadavre sunt depistate seringi, prafuri, pastile sau vegetaţii, acestea, de asemenea sunt expediate în laboratorul toxicologic pentru investigare.

În cazurile deceselor survenite în afara instituţiilor medico-sanitare, cadavrele sunt examinate la locul decesului de un grup de anchetă operativă cu participarea obligatorie a medicului legist, care efectuează examinarea externă a cadavrului şi obiectelor din jur. După examinarea la locul depistării, cadavrele sunt expediate de către ofiţerul de urmărire penală din cadrul Ministerul Afacerilor Interne (sau de către procuror31 – după caz)

31 Procurorii sunt în subordinedirectă a Parlamentului

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

39

Page 41: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

pentru examinare/expertiză medico-legală, în scopul stabilirii cauzei decesului, intervalului postmortem, prezenţei vătămărilor corporale, mecanismului şi gravităţii acestora, prezenţa alcoolemiei, drogurilor (după caz) sau a altor substanţe toxice etc. Decizia despre efectuarea unei expertize medico-legale este luată de către reprezentantul organelor de anchetă care vine la faţa locului şi stabileşte dacă există sau nu suspecţii la moartea nenaturală, după care invită medicul - legist. Examinarea toxico-narcologică (TN) la prezenţa drogurilor în sânge este efectuată la cererea organelor de anchetă sau la iniţiativa medicului legist. Legislaţia în vigoare nu obligă medicul legist de a efectua analiza toxico-narcologică (TN) în cazul tuturor cadavrelor supuse expertizei medico-legale (cum este în cazul determinării alcoolemiei care se efectuiază la toate cadavrele supuse examinării medico-legale).

Baza de date a investigaţiilor materialului cadaveric din secţia investigaţii TN se conţine pe suport de hârtie în „Registrul de evidenţă a investigaţiilor medico-legale TN a materialului cadaveric”.

În anul 2006 la prezenţa drogurilor au fost investigate 156 cadavre, care constituie 3,8% din cazurile de moarte violentă (nenaturală) (4078) sau 1,7% din totalul cadavrelor examinate de CML (9004 cadavre).

Numărul extrem de redus de investigaţii TN la prezenţa drogurilor în probele biologice preluate de la decedaţii examinaţi de CML poate fi explicată prin următoarele:

lipsa unei reglementări legislative clar diferenţiate în această problemă, decizia de investigare ●a prezenţa drogurilor în sânge este la discreţia medicului legist sau urmare a cererii organelor de anchetă penală (după caz);

posibilităţile reduse ale laboratorului toxicologic al CML condiţionat de problema resurselor ●umane;

dotarea tehnică insuficientă a laboratorului TN; ●

colaborarea insuficientă a organelor Ministerului Afacerilor Interne şi Procuraturii cu experţii ●judiciari din teritorii, inclusiv în problema transportării materialului cadaveric la laboratorul TN.

Tabelul 4Numărul de cazuri de DAD probabile conform Centrului de Medicină Legală (investigate TN), numărul de investigaţii TN, numărul total de decese suspecte la moarte violentă, numărul total de decese examinate de CML, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2000-2006

Sursa: Centrul de Medicină Legală, Ministerul Sănătăţii

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Decese examinate de CML 6072 6617 7261 7503 7787 9195 9004

Decese suspecte la moarte violentă 3303 2696 3019 3230 3236 4128 4078

Nr examinări TN la prezenţa drogurilor 195 111 114 88 116 140 156

Rezul tate pozitive la TN 16 29 24 13 12 10 12

În anul 2006 dintre 156 investigaţii TN ale materialului biologic prelevat de la cadavrele suspecte la prezenţa drogurilor, în 12 cazuri rezultatele au fost pozitive (Tabelul 4), ceea ce constituie 7,7% din numărul total investigat şi 0,3% din numărul total de decese suspecte la moarte violentă. Din numărul celor 12 cazuri înregistrate în anul 2006, în 2 cazuri au fost depistaţi alcaloizii opiului, iar în alte 9 cazuri – derivaţi ai benzodiazepinei şi 1 caz - partea activă a canabisului. Ultimul caz nu a fost un caz de supradozare cu droguri din care cauză nu a fost inclus în Tabelul 4. În restul celor 11 cazuri cauza decesului a fost indicată intoxicaţia acută. Pentru a afirma cu certitudine dacă sunt sau nu cazurile menţionate mai sus Decese asociate Drogurilor (în continuare DAD), este nevoie de o investigaţie de laborator specifică, pentru care laboratorul TN nu dispune de capacităţi tehnice.

Disitribuţia după după sex şi vârstă a cazurilor de DAD probabile înregistrate de către CML în anul 2006 este prezentată în tabelul 5.

RAPORT ANUAL 2007

40

Page 42: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Tabelul 5Distribuţia după vârstă şi sex a posibilelor cazuri de DAD conform datelor CML, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2006

Sursa: Centrul de Medicină Legală, Ministerul Sănătăţii

20 ani şi mai puţin 21 -24 ani 25 - 30 ani 31 - 40 ani 41 - 45 ani 46 ani şi

mai mult

Bărbaţi 2 3 2 3 0 0

Femei 0 0 1 0 0 0

Majoritatea deceselor menţionate au survenit în a doua jumătate a anului (nu există interpretări), cu maxim 4 cazuri în luna octombrie.

registrul General al Mortalităţii

Certificatele medicale constatatoare ale decesului sunt verificate şi procesate la Centrul Naţional de Management în Sănătate, Registrul General al Mortalităţii (RGM). Cazurile de DAD nu sunt stocate într-un registru aparte, dar pot fi extrase din Registrul General al Mortalităţii (RGM). În anul 2006 în Registrul General al Mortalităţii (în continuare RGM) au fost înregistrate 7 cazuri de deces (Figura 26) cauzele cărora au fost codificate cu unul din codurile F 11.0 – F 19.9, X 62.0, X 42.0, T 40.0 – T 40.9 din Clasificarea Internaţională a Maladiilor revizia 10. În timp se remarcă o reducere a numărului cazurilor de DAD înregistrate în certificatele constatatoare ale decesului. Numărul mic al DAD înregsitrate în certificatul constatator al decesului este cauzat de faptul că acesta este completat înainte de înhumarea cadavrului, dar din considerente tehnice rezultatele expertizei TN vin mult mai târziu (3-4 luni de la prelevarea materialului biologic), nu întotdeauna este modificată cauza decesului în respectivele certificate de deces.

Figura 26Distribuţia numărului DAD înregistrate după cauzele codificate de deces în certificatul constatator al decesului, CIM 10, RGM, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2000-2006

Sursa: Centrul Naţional de Management în Sănătate, Ministerul Sănătăţii

25

20

15

10

5

0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

X420 0 0 0 0 0 3 4

F199 0 1 0 0 0 0 0

F192 7 8 4 2 1 0 0

F190 6 13 11 3 6 2 2

F182 1 0 0 0 0 0 0

F141 0 0 0 0 0 1 0

F 145 0 0 0 0 0 0 1

În timp se remarcă o reducere a numărului de cazuri cu cauze de deces de pe segmentul F 19.0 – F 19.9 şi o creşterea a numărului cazurilor cu cauze de deces codificate X 42.0. În figura 26 sunt prezentate doar codurile pentru care a fost găsită cel puţin o înregistrare în baza de date pentru perioada anilor 2000-2006.

iMSp dispensarul republican de narcologie

Datele furnizate de către IMSP Dispensarul Republican de Narcologie sunt colectate de către medicii narcologi de sector în baza listelor persoanelor care sunt înregistrate pentru consum de droguri. În terminologia Uniunii Europene această statistică prezintă mortalitatea în rândul utilizatorilor de droguri înregistraţi în Republica

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

41

Page 43: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Moldova. În perioada anilor 2000 – 2006, este evindentă tendinţa de reducere a numărului de decese în rândul uitlizatorilor de droduri înregistraţi. Interpretarea acestei tendinţe este dificilă din cauza inconsistenţei datelor în timp (plenitudinea datelor colectate parvenite de la nivel local) (Figura 27).

Figura 27Numărul de decese în rândul consumatorilor de droguri înregistraţi, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2000-2006

Sursa: IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, Ministerul Sănătăţii

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

123 132 131 109 41 53 16

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

Încrucişarea datelor CMl-rGM

La verificarea datelor despre cele 11 cazuri de DAD probabile înregistrate de către CML pe parcursul anului 2006 în RGM al Centrului Naţional de Management în Sănătate, drept cauze de deces în certificatele constatatoare ale decesului au figurat codurile:

I 25.9 - Cardiopatie ischemică cronică, fără altă specificare. 2 cazuri din cele 11 cazuri de DAD 1. înregistrate au primit acest cod la poziţia cauza principală a decesului. Unul din cazuri făcea parte din grupul de vârstă de 20 ani şi mai puţin.

J 15.8 (Alte pneumonii bacteriene) –1 caz. 2.

F 19.0 (Consumul drogurilor multiple si altor substante psiho-active - intoxicatia acuta legata 3. de utilizarea unei substante psihoactive) – 1 caz.

K 85.0 (Pancreatită acută idiopatică) – 1 caz.4.

Y 14.0 (Intoxicatia prin si la expunerea la medicamente si substante biologice, alte si fara 5. precizare, intentia nedeterminata, domiciliu) – 1 caz.

Y 12.0 (Intoxicatia prin si la expunerea la medicamente si substante biologice, alte si fara 6. precizare, intentia nedeterminata, domiciliu) – 1 caz.

Y 34.0 (Eveniment fara precizare, intentia nedeterminata, domiciliu) – 1 caz.7.

X 70.0 (Leziune auto-provocata prin spanzurare, strangulare si sufocare, domiciliu) – 1 caz.8.

A 16.2 (Tuberculoză pulmonară fără menţionarea confirmării bacteriologice sau histologice) – 1 9. caz.

X 59.0 (Expuner e la factori fara precizare, domiciliu) – 1 caz.10.

În rezultatul încrucişării, a fost găsit doar un singur caz cu aceiaşi cauză a decesului în registrul CML şi în RGM.

RAPORT ANUAL 2007

42

Page 44: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Subraportarea cazurilor de DAD poate fi explicată prin stigma socială, complexitatea procedurilor aferente constatării unui caz de DAD impuse de legislaţia în vigoare şi faptul că rezultatele expertizei TN sunt disponibile mai târziu (câteva luni după survenirea decesului). În ultimul caz nu întotdeauna este modificată cauza decesului în certificatul constatator al decesului.

Verificarea încrucişată a datelor IMSP Dispensarul Republican de Narcologie şi din celelalte surse nu a fost realizată.

Inconsistenţa datelor din sursele de mai sus arată faptul că cunoaşterea realităţii DAD şi a supradozărilor fatale cu droguri şi alte substanţe psihotrope este necunoscută în Republica Moldova. Datale disponibile nu permit estimări.

În concluzia celor menţionate mai sus sunt evidente neajunsuri serioase ale sistemului de investigare, constatare şi înregistrare a cazurilor de deces asociate consumului de droguri. Examinările TN la prezenţa drogurilor în probele biologice ale cadavrelor examinate de CML nu sunt obligatorii ceea ce sporeşte riscul pierderii din vizor a cazurilor de deces asociat consumului de droguri pentru cazurile suspectate de moarte violentă. Efectuarea acestora doar în cazul unor suspecţii cum ar fi vătămăturile corporale (locuri de injectare), seringi găsite la faţa locului, prafuri etc., de fapt exclude alte cazuri de deces asociat consumului de droguri la care lipsesc semnele externe de administrare a drogurilor. Capacităţile tehnice ale Laboratorului TN al CML şi infrastructurii subnaţionale a CML permit doar o analiză calitativă a principalelor grupuri de substanţe narcotice şi nu oferă medicului legist datele necesare pentru diagnostic. Durata mare de timp dintre prelevarea probelor biologice şi disponibilitatea rezultatelor (3-4 luni de la deces) face ca înregistrarea decesului să rămână sub alt cod decât cauza stabilită de către medicul legist. Stigma socială şi complexitatea procedurii legale aferente determină rudele defunctului să recurgă la ascunderea cauzei reale a decesului asociat consumului de droguri.

Bolile infecţioase asociate consumului de droguri

Indicatorul epidemiologic al bolilor infecţioase asociate consumului de droguri monitorizează răspândirea acestor boli în asociere cu consumul de droguri. Aplicarea metodologiei unice asigură comparabilitatea dintre ţări şi monitorizarea tendinţelor la nivel regional şi european.

Setul minim obligatoriu de boli infecţioase care intră în vizorul acestui indicator sunt HIV/SIDA şi hepatitele virale B, D, C. Alte boli care se transmit hematogen, infecţiile sexual transmisibile şi tuberculoza pot fi incluse în dependenţă de specificul ţării (EMCDDA 2000). Toate infecţiile menţionate mai sus prezintă interes pentru monitorizare în Republica Moldova.

Bolile infecţioase sunt considerate cele mai serioase consecinţe asupra sănătăţii urmare a consumului de droguri injectabile şi pot determina creşterea importantă a cheltuielilor pentru tratament. UDI constituie un grup cu o prevalenţă înaltă a bolilor infecţioase ce intră în vizorul acestui indicator şi serveşte drept sursă de răspândire în populaţia generală prin intermediul “punţilor de legătură”. Scopul acestui indicator constă în măsurarea răspândirii infecţiei (rata prevalenţei, rata incidenţei, % infectaţilor) în populaţia UDI şi monitorizarea tendinţelor în timp (creşterea sau descreşterea prevalenţei, infecţiile în noile subgrupuri ale UDI, prevalenţei în rândul tinerilor sau noilor UDI care pot indica modificarea incidenţei în grupul UDI) (Jager et. al. 2004).

hiV/Sida

Epidemia HIV în Republica Moldova este considerată a fi concentrată în populaţia UDI cu semne de răspândire în populaţia generală. Primul caz de HIV a fost înregistrat în anul 1987 care avea drept cale probabilă de transmitere calea sexuală. În Figura 28 este arătată dinamica numărului de persoane testate şi numărul de cazuri noi HIV înregistrate. În perioada anilor 1987 – 1995 testările la HIV ţinteau mai mult populaţia generală care intra în vizorul instituţiilor medicale. Numărul cazurilor noi HIV înregistrate în această perioadă este foarte mic.

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

43

Page 45: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Figura 28Testarea la HIV şi numărul de cazuri noi HIV înregistrate, Republica Moldova, 1987 - 2006

Sursa: Centrul SIDA, Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, Ministerul Sănătăţii

800

700

600

500

400

300

200

100

0

1987 1989 1991 1993 1995 1997 19991988 1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 20062001 2003 2005

Persoane testate, mii HIV +

92,7

609,

3 713,

4

735,

4

709,

2

474,

4

417,

6

362

280,

1

234,

9

101,

6

91,7

116,

4

112 15

9 240,

7

257,

2

288,

8

470,

2

258,

3

1 0 4 1 0 2 1 3 7

48

155 17

4

232

199

253

357

533

618

408

404

La etapa incipientă a epidemiei HIV (până în anul 1995 inclusiv), conform anchetelor epidemiologice majoritatea cazurilor noi aveau drept cale de transmitere o altă cale decât injectarea drogurilor. În perioada anilor 1996 - 2004 calea majoritară de transmitere HIV pentru cazurile noi înregistarte a fost cea asociată consumului de droguri injectabile (Figura 29). Începând cu anul 2005, majoritatea cazurilor noi HIV înregistrate pe întreg teritoriul ţării sunt asociate altor căi probabile de transmitere, decât injectarea drogurilor.

Figura 29Distribuţia cazurilor noi înregistrate de HIV după calea probabilă de infectare, %, Republica Moldova, 1995-2006

Sursa: Centrul SIDA, Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, Ministerul Sănătăţii

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0<1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Necunoscut 0.0 0.0 1.2 1.7 3.2 0.0 1.7 0.0 0.0 0.0 0.0 0

Postransfuzional 0.0 0.0 0.2 0.0 0.6 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0

Perinatal 5.6 0.0 0.2 0.2 0.0 0.6 0.4 0.5 1.6 1.7 2.1 1.3

Sexuală 94.4 14.6 10.4 13.2 10.9 15.7 21.0 29.3 43.7 48.0 57.6 60.5

UDI 0.0 85.4 87.9 84.8 85.3 83.7 76.8 70.2 54.7 50.3 40.4 38.2

În anul 1995 urmare a anchetării epidemiologice a primului caz de HIV înregistrat în Republica Moldova în rândul UDI în anamneză au fost găsite contacte cu UDI din regiunea Odessa, Ucraina, care este una dintre cele mai afectate regiuni datorită răspândirii largi a consumului de droguri injectabile. În contextul situaţiei epidemilogice din ţara vecină, în 1996 a început testarea obligatorie bianuală a UDI înregistraţi oficial. În a doua

RAPORT ANUAL 2007

44

Page 46: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

jumătate a anului 1996, au fost înregistrate 41 cazuri noi de infectare cu HIV în rândul UDI. Anul 1997 (355 cazuri noi HIV înregistarte în rândul UDI) şi anul 1998 (346 cazuri noi HIV înregistrate în rândul UDI) constituie apogeul înregistrării cazurilor noi HIV în rândul UDI (Figura 30).

Figura 30Numărul de cazuri noi HIV înregistrate asociate consumului de droguri injectabile, Republica Moldova, 1995-2006

Sursa: Centrul SIDA, Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, Ministerul Sănătăţii

400

350

300

250

200

150

100

50

0<1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Malul stâng

Malul drept

0 1 67 7 7 3 17 33 56 84 111 129

1 40 288 339 126 141 162 106 83 95 105 103

În anul 1999 numărul de cazuri noi HIV înregistrate în rândul UDI a scăzut brusc comparativ cu anii precedenţi. Tendinţa de creştere a numărului cazurilor noi HIV înregistrate în rândul UDI se menţine pe parcursul ultimilor 4 ani. Creşterea se datorează în special creşterii numărului de cazuri noi HIV înregistrate în rândul UDI de pe malul stâng al râului Nistru.

Analiza tendinţelor epidemiei HIV în baza indicatorului numărului cazurilor noi HIV înregistrate este limitat deoarece numărul cazurilor noi înregistrate de infectare cu HIV este dependent de capacitatea de testare la HIV a ţării, de normativele de testare a grupurilor cu risc sporit care s-au schimbat în timp şi de conjunctura politică (conflictul politic transnistrean joacă un rol important). Diagnosticarea cazului nou de HIV asociat consumului de droguri poate surveni atât urmare a adresării benevole şi directe cât şi urmare a respectării cadrului normativ de testare de 2 ori pe an a utilizatorilor de droguri injectabile înregistraţi pentru consum de droguri care sunt în vizorul instituţiilor medicale. Cazul nou de HIV este diagnosticat urmare a 2 teste tip ELISA pozitive şi confirmat prin Western Blot test.

Datele pentru malul stâng al râului Nistru se caracterizează printr-o inconsistenţă mai mare. Contextul conflictului politic îngheţat de pe râul Nistru a influenţat numărul probelor parvenite pentru confirmare de pe malul stâng al râului Nistru şi confirmarea tardivă, deoarece unicul laborator de referinţă abilitat să confirme un caz de infectare cu HIV (Western Blot test) este situat pe malul drept al râului Nistru (municipiul Chişinău).

La dezagregarea după sexe a cazurilor noi înregistrate de infectare cu HIV asociate consumului de droguri injectabile pe întreg teritoriul ţării şi în toţi anii , în majoritate sunt persoane de sex masculin. În anul 2006 ponderea acestora a crescut comparativ cu anii precedenţi, fiind cea mai mare din toţi anii, constituind circa 85% din numărul total de cazuri noi înregistrate asociate consumului de droguri pe întreg teritoriul ţării (Figura 31).

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

45

Page 47: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Figura 31Distribuţia după sexe a cazurilor noi înregistrate de infectare cu HIV asociate injectării drogurilor, %, Republica Moldova, 1995 – 2006

Sursa: Centrul SIDA, Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, Ministerul Sănătăţii

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

01995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Femei 0.0 17.1 21.1 22.3 18.9 15.3 16.8 20.1 21.0 21.2 11.1 15.0

Bărbaâi 100.0 82.9 78.9 77.7 81.1 84.7 83.2 79.9 79.0 78.8 88.9 85.0

Începând cu anul 2000 se remarcă a tendinţă de creştere a vârstei medii la momentul înregistrării cazurilor noi HIV asociate consumului de droguri injectabile (Figura 32).

Figura 32Vârsta medie la momentul înregistrării cazurilor noi HIV asociate consumului de droguri injectabile, ani, Republica Moldova, 1995 - 2006

Sursa: Centrul SIDA, Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, Ministerul Sănătăţii

40

35

30

25

20

15

10

5

01995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Malul stîng 35 27.2 27.7 31.7 23 27.1 24.8 27.1 28 27.9 29.3

Malul drept 21 26.3 25.2 25.8 25.9 26.1 27.2 28.3 29.9 31.7 30.9 31.8

Ambele maluri 21 26.5 25.6 25.8 26.2 26 27.2 27.5 28.8 30 29.4 30.4

Această tendinţă este valabilă pentru ambele maluri ale râului Nistru.

În cadrul Studiului Comportamental şi de Supraveghere de Sentinelă HIV, Moldova 2007 care are drept grup ţintă UDI beneficiari ai Programelor bazate pe Strategia de Reducere a Noxelor activi în anul 2007, au fost colectate mostre de sânge pentru a fi testate la HIV, Hepatita virală B, C şi sifilis. Descrierea detaliată a metodologiei, rezultatelor şi limitărilor studiului vor fi prezentate în următorul Raport Anual.

RAPORT ANUAL 2007

46

Page 48: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

hepatitele Virale

Republica Moldova este considerată regiune endemică pentru Hepatita Virală B şi C (Levitt ş.a.2004). Majoritatea cazurilor de hepatită virală (HV) acută sunt diagnosticate în baza datelor clinice şi epidemiologice fără aplicarea algoritmului standard de diagnostic etiologic cu utilizarea metodelor moderne (ELISA, imunoblot, PCR) şi laboratoarele care efectuează investigaţii la determinarea markerilor hepatitelor virale nu sunt supuse controlului extern al calităţii. Acest fapt determină procesul de notificare şi explică de ce datele nu reflectă situaţia reală în ţară privind hepatitele virale. Ele pot fi folosite pentru evidenţierea tendinţelor cu asumarea limitărilor incluse.

Datele prezentate mai jos au fost puse la dispoziţia Observatorului Naţional pentru Droguri de Centrele de Medicină Preventivă şi arată tendinţele numărului de cazuri noi de Hepatite Virale (în continuare HV) acute tip B şi C care au intrat în vizorul instituţiilor medicale de pe malul drept al râului Nistru şi au fost diagnosticate.

În perioada anilor 2000 – 2006, Centrele de Medicină Preventivă de pe malul drept al râului Nistru au înregistrat 188 cazuri noi de Hepatite Virale acute tip B şi C asociate injectării drogurilor. Repartizarea pe ani a acestui număr este prezentată în Figura 33.

Figura 33Numărul de cazuri noi de Hepatite Virale acute tip B şi C înregistrate asociate cu injectarea drogurilor, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2000-2006

Sursa: Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, Ministerul Sănătăţii

60

50

40

30

20

10

0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

45 54 37 16 11 18 7

Începând cu anul 2001 se remarcă tendinţa de reducere a numărului cazurilor noi de HV acute înregistrate tip B şi C asociate cu injectarea drogurilor. Cel mai mic număr al acestora au fost înregistrate în anul 2006 (7 cazuri). În anul 2006 din 7 cazuri noi de HV acute înregistrate tip B şi C asociate cu injectarea drogurilor, 5 cazuri au fost înregistrate în municipiul Chişinău şi 2 cazuri în municipiul Bălţi. Etiologic, în 5 cazuri înregistarte s-a diagnosticat HV tip B şi în 2 cazuri - HV tip C.

În nici unul din cazuri persoanele nu au ştiut dacă au fost sau nu vaccinaţi la HV tip B. Vaccinarea în masă a noi-născuţilor la HV tip B a început în anul 1995.

altă co-morbiditate asociată consumului de droguri

Datele statistice privind Tuberculoza sunt centralizate la Centrul Naţional de Management în Sănătate, Monitorizarea şi Evaluarea Programelor Naţionale de Sănătate. Începând cu anul 2006, în fişa de colectare a datelor despre cazurile de Tuberculoză a fost adăugat câmpul despre consumul de droguri. Astfel, în anul 2006, pe ambele maluri ale râului Nistru erau înregistraţi 81 pacienţi TB care au raportat consumul de droguri din totalul de 8337 cazuri active de Tuberculoză înregsitrate. Consumul de droguri este extrem de stigmatizant şi urmare a acestui fapt este o practică ascunsă, astfel, pacienţii de Tuberculoză, care sunt consumatori de droguri preferă să nu informeze medicul. Acest fapt poate servi drept explicaţie numărului mic de pacienţi TB care au raportat consumul de droguri în anul 2006.

Date cu referire la infecţiile cu transmitere sexuală, urgenţele non-fatale asociate consumului de droguri, co-morbiditatea psihiatrică şi alte efecte acute şi cronice ale consumului de droguri nu sunt disponibile pentru prezentul raport.

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

47

Page 49: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Corelaţiile Şi ConSeCinţele SoCiale Şi leGale

problemele sociale

Conform Centrului European de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri conceptul excluderii sociale aferente consumului de droguri, concept dezvoltat pentru ţările Uniunii Europene, este unul multidimensional. El cuprinde un şir de experienţe de excludere cum ar fi deprivarea economică sau sărăcia şi consecinţele acestora, discriminarea socială şi politică, peirderea serviciului, accesul redus la servicii medicale, învăţământ, calificare. Excluderea socială apare ca un subiect al ultimilor ani în cercetările despre caracteristicile consumului de droguri şi consecinţele sociale, legale şi asupra sănătăţii.

Informaţia disponibilă cuprinde factorii socio-economici asociaţi consumului de droguri şi în special consumului problematic de droguri32, axat pe grupuri populaţionale care acumulează procese de excludere multiple cum ar fi apartenenţa la o minoritate, consumul de droguri, şi suportarea urmărilor deprivării sociale şi economice.

Cele mai frecvent relatate activităţi deranjante pentru public asociate consumului de droguri constă în administrarea drogurilor, injectarea în public, intoxicaţie asociată consumului de droguri, distribuţia drogurilor în stradă şi crimele comise din cauza drogurilor, echipament de injectare aruncat, scene deschise cu implicarea drogurilor, vulnerabilitatea copiilor ş.a.

Excluderea socială poate fi abordată din câteva aspecte şi anume:

factor de risc pentru consumul de droguri şi alte comportamente nocive, ●

consecinţă – directă sau indirectă – a consumului de droguri, ●

excluderea socială şi consumul de droguri ca fenomene concomitente. ●

Deocamdată, Republica Moldova nu a dezvoltat în termeni de cercetare aspectul excluderii sociale asociate consumului de droguri.

În termeni generali, consecinţele consumului de droguri sunt şomajul şi accesul redus la serviciile medicale. Accesul redus la serviile medicale se datorează:

Lipsei asigurării medicale obligatorii din cauza şomajului (majoritatea UDI intervievaţi – 69,4%) 1. (Bivol 2004),

Evitarea contactului cu instituţiile medicale, în special cu cele publice, este determinată de riscul 2. sporit de a fi identificat şi înregistrat drept consumator de droguri cu consecinţele inferente.

infracţionalitatea asociată drogurilor

Conflictul politic îngheţat transnistrean divizează neoficial ţara în teritoriul de pe malul drept şi teritoriul de pe malul stâng al râului Nistru. De la începutul anilor 90, schimbul de informaţie dintre malul drept şi stâng al râului Nistru a fost întrerupt. Mai jos sunt analizate datele statistice disponibile privind infracţiunile prin trafic de droguri pentru malul drept al râului Nistru.

Conform modificării Codului Penal din anul 2003, infracţiunile prin trafic de droguri sunt împărţite în două categorii: infracţiuni grave şi uşoare. Unul din criteriile de bază pentru aprecierea gravităţii infracţiunii este cantitatea de droguri asociate infracţiunii date. În anul 2005, la finele anului au fost aprobate noi modificări ale Codului Penal. Principala schimbare constă în prevederea răspunderii penale pentru cultivarea ilegală a plantelor cu conţinut narcotic. În lista substanţelor, aprobată la finele lunii Ianuarie 2006, cantităţile de droguri care cad sub răspundere penală, în special a celor subtanţe care circulă legal sau ilegal în ţară au fost majorate (vezi capitolul Cadrul Legal).

Aceste amendament la Codul Penal nu au schimbat tendinţa numărului de infracţiuni prin trafic de droguri. Conform datelor furnizate de Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova (raport nepublicat, 2006) pe malul drept al râului Nistru se remarcă o tendinţă consistentă de reducere uşoară a numărului de infracţiuni

32 Consumul de droguri pe cale injectabilă şi/sau consumul de lungă durată / systematic al opiaceelor, cocainei, şi drogurilor de tipul am-fetaminelor/metamfetaminelor

RAPORT ANUAL 2007

48

Page 50: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

înregistrate prin trafic de droguri pe parcursul ultimilor 4 ani (Figura 34).

Figura 34Numărul de infracţiuni înregistrate prin trafic de droguri, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 1996-2006

Sursa: Ministerul Afacerilor Interne

3000

2500

2000

1500

1000

500

0

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

1897 2390 208721062140248120312101870802726

LEGENDA

Număr infracţiuni prin tra�c de droguri

0 - 5

6 - 15

16 - 30

31 - 50

51 - 100

101 - 150

151 - 200

201 - 250

251 - 300

301 - 900

901 - <

CHIŞINĂU

BUIUCANI

CENTRAL

BOTANICA

CIOCANA124186

246

218

169

RISCANI

Orhei

Hincesti

Falesti

Causeni

Ungheni

LeovaCimislia

Calarasi

Cantemir

Ialoveni

Straseni

Anenii Noi

Stefan-Voda

Criuleni

Cahul

Floresti

Soroca

Edinet

Riscani

Drochia

Singerei

Briceni

Glodeni

UTA Gagauzia

Telenesti

UTA Stinga Nistrului

Rezina

Ocnita

UTA Stinga Nistrului

Taraclia

Nisporeni

Donduseni

Soldanesti

mun. Chisinau Criuleni

Basarabeasca

Taraclia

UTA Gagauzia

Dubasari

Balti

Dubasari

UTA Gagauzia

Tighina (Bender)

33

27

35

2675

24

48

49

28

3716

268

24

18 30

16

3

25

14

3

3

8

943

12

18

129

6

5

11

10

1050

46

46

32218

8

Figura 35Distribuţia geogra�că a numărului de infracţiuni prin tra�c de droguri înregistrate, Republica Moldova, 2006

Sursa: Ministerul Afacerilor Interne

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

49

Page 51: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

În anul 2006 pe malul drept al râului Nistru au fost înregistrate 2087 infracţiuni prin trafic de droguri. Din numărul total de infracţiuni, în 230 de cazuri infracţiunile au fost calificate drept grave. Astfel, ponderea infracţiunilor înregistrate grave prin trafic de droguri din numărul total de infracţiuni înregistrate prin trafic de droguri nu s-a schimbat semnificativ în comparaţie cu anul precedent (13,7% în anul 2005, 11,0% în anul 2006).

Distribuţia geografică a numărului de infracţiuni prin trafic de droguri înregistrate este prezentată în Figura 35.

Conform datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne cel mai mare număr de infracţiuni prin trafic de droguri au fost înregistrate în municipiul Chişinău (943 cazuri) şi municipiul Bălţi (218 cazuri). Aceste două municipii sunt principalele pieţi ilegale de distribuţie a drogurilor în ţară. Din unităţile administrative ale ţării cel mai mare număr de infracţiuni prin trafic de droguri au fost înregsitrate în raionul Soroca (81 cazuri), Floreşti (56 cazuri) şi Drochia (50 cazuri) localizate în partea de nord – est a ţării, aproape de hotarul cu Ucraina. Raioanele menţionate mai sus sunt cunoscute drept principalele regiuni unde se cultivă, produc şi de unde se exportă droguri. În partea de sud a ţării raionalele cu cel mai mare număr de infracţiuni înregsitrate prin trafic de droguri în anul 2006 au fost Cahul (50 cazuri) şi Unitatea Teritorial Administrativă Găgăuzia (46 cazuri).

În anul 2006, în infracţiunile înregistrate prin trafic de droguri au fost implicate în total 1778 persoane (Ministerul Afacerilor Interne, raport nepublicat, 2006). În anul 2006 ponderea persoanelor reţinute pentru infracţiuni prin trafic de droguri pentru prima dată în viaţă constituie circa 89,4% din numărul persoanelor reţinute pentru trafic de droguri, fiind aproximativ la acelaşi nivel ca şi în anul 2005 (88%).

Distribuţia după sexe a persoanelor anchetate pentru infracţiunile înregistrate prin trafic de droguri pentru ultimii 12 ani este arătată în Figura 36. Creşterea bruscă a ponderii bărbaţilor în anul 2003 comparativ cu anul 2002 se explică prin modificările la Codul Penal (reducerea cantităţilor supuse răspunderii penale) care au dus la creşterea reţinerii pentru trafic de droguri a distribuitorilor „mici” şi persoanelor care deţineau droguri pentru consum propriu, care mai des sunt de sex masculin. În anul 2006 pe malul drept al râului Nistru din persoanele anchetate pentru infracţini prin trafic de droguri în majoritate erau de sex masculin - 79,7% (Figura 36).

Figura 36Distribuţia după sexe a persoanelor anchetate pentru infracţiuni prin trafic droguri, %, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 1995-2006

Sursa: Ministerul Afacerilor Interne

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

01995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Femei

Bărbaâi

26.9 42.2 56.2 51.9 52.3 55.5 54.5 44.3 21.6 14.2 13.8 20.3

73.1 57.8 43.8 48.1 47.7 44.5 45.5 55.7 78.4 85.8 86.2 79.7

La analiza în funcţie de grupurile de vârstă ale persoanelor anchetate pentru infracţiuni prin trafic de droguri, în ultimii 2 ani se remarcă o creştere a ponderii personelor de vârstă de 30 ani şi mai mare şi o reducere a ponderii celor de 18 – 24 ani (Figura 37).

Analiza separată a structurii de vârstă a persoanelor de sex masculin şi celor de sex feminin anchetate pentru infracţiuni prin trafic de droguri evidenţiază diferenţe importante. Astfel, în cazul personelor de sex masculin

RAPORT ANUAL 2007

50

Page 52: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

anchetate pentru trafic de droguri, până în anul 2004 se remarcă o reducere a ponderii grupului de vârstă de 18-24 ani, iar în anul 2005 ponderea acestora a crescut simţitor, înregistrând cea mai mare valoare pentru ultimii 6 ani (Figura 38). În anul 2006 ponderea acestora a scăzut din nou.

Figura 37Distribuţia după grupurile de vârstă ale persoanelor anchetate pentru trafic de droguri, %, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 1995-2006

Sursa: Ministerul Afacerilor Interne

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

01995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

30+ 65.4 46.7 41.6 44.2 47.7 55.8 58.3 62.4 44.9 33.7 36.0 43.9

25-29 23.1 13.3 20.2 15.6 13.1 12.8 16.0 15.6 16.4 22.6 22.3 19.2

18-24 11.5 37.8 32.6 32.5 37.7 25.9 22.4 20.1 34.0 37.5 37.7 32.5

16-17 0.0 2.2 5.6 7.8 1.5 5.5 3.2 1.9 4.6 6.3 3.7 4.2

14-15 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.1 0.0 0.3 0.2

Figura 38 Distribuţia după grupurile de vârstă ale persoanelor de sex masculin anchetate pentru trafic de droguri, %, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 1995-2006

Sursa: Ministerul Afacerilor Interne

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

01995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

14-15 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.1

16-17 0.0 0.0 10.3 13.5 1.6 6.6 4.2 2.9 2.4 5.8 4.1 5.0

18-24 10.5 57.7 35.9 40.5 46.8 36.9 27.5 21.7 22.5 17.4 41.4 37.2

25-29 26.3 7.7 23.1 18.9 14.5 13.9 16.2 22.3 11.6 31.6 23.7 21.4

30 + 63.2 34.6 30.8 27.0 37.1 46.6 52.1 53.1 38.1 45.2 30.5 36.3

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

51

Page 53: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Persoanele de sex feminin anchetate pentru infracţiuni prin trafic de droguri cu vârstă de 30 ani şi mai mult era majoritare în anul 2006 (74,0%) (Figura 39). Ponderea personelor de sex feminin în anul 2006 a crescut comparativ cu anul 2005 (70,7%).

Figura 39Distribuţia după grupurile de vârstă ale persoanelor de sex feminin anchetate pentru trafic de droguri, %, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 1995-2006

Sursa: Ministerul Afacerilor Interne

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

01995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

14-15 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.6

16-17 0.0 5.3 2.0 2.5 1.5 4.6 2.4 0.7 2.4 1.6 1.2 0.8

18-24 14.3 10.5 30.0 25.0 29.4 17.1 18.2 18.0 15.7 4.8 14.8 13.9

25-29 14.3 21.1 18.0 12.5 11.8 11.8 15.9 7.2 13.3 12.7 13.3 10.8

30 + 71.4 63.2 50.0 60.0 57.4 66.5 63.5 74.1 68.7 81.0 70.7 74.0

Creşterea ponderii grupului de vârstă de 30 ani şi mai mult în anul 2006, atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei, se explică prin modificările legislaţiei de la finele anului 2005, începutul anului 2006 (amendamentele la Codul Penal şi creşterea cantităţilor minime de droguri care cad sub răspundere penală) (vezi capitolul Cadrul Legal).

Lipseşte posibilitatea procesării automatizate a datelor despre cantităţile depistate pentru fiecare caz în parte pentru o posibilă asociere cu vârsta şi sexul.

Costurile sociale şi economice ale consumului de droguri

Studii de evaluare a costurilor sociale şi economice ale consumului de droguri nu au fost desfăşurate în Republica Moldova până în anul 2006 inclusiv.

piaţa droGurilor

disponibilitatea şi oferta drogurilor

Ultimul studiu în rândul tinerilor de 10 – 24 ani din instituţiile de învăţământ inclusiv rezidenţiale care a abordat subiectul disponibilităţii drogurilor a fost desfăşurat în anul 2003 (Ştefaneţ 2005) Rezultatele acestui studiului au fost prezentate în Raportul Anual 2005. Între timp alte studii la acest subiect nu au fost defăşurate.

Conform relatărilor responsabililor pentru combaterea traficului ilicit de droguri, cererea de droguri este asigurată în marea majoritate de către oferta locală. Producerea locală a drogurilor ilegale este mai mult concentrată în partea de nord şi nord-est a ţării. În anul 2006 a fost înregistrată o reducere în oferta drogurilor opiacee produse local (Ministerul Afacerilor Interne, raport nepublicat, 2006). Urmare acestui fapt, pentru suplinirea ofertei a avut loc importul de heroină. Gradul de puritate a heroinei vândute pe piaţa drogurilor ilegale a fost mic.

Conflictul politic îngheţat de pe râul Nistru lipseşte de control o bună parte din frontiera de est a ţării, ceea ce crează condiţii favorabile pentru traficul de droguri.

RAPORT ANUAL 2007

52

Page 54: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

În contextul unei ţări mici cum este Republica Moldova, transportarea nu constituie un impediment pentru traficul intern de droguri şi satisfacerea ofertei naţionale. Frontiera de nord şi nord-est a ţării serveşte pentru exportul de droguri spre pieţele ilegale din ţările Comunităţii Statelor Independente.

Sechestrările de droguri

Confrom datelor oferite Observatorului Naţional pentru Droguri de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova cantităţile de droguri sechestrate pe teritoriul malului drept al râului Nistru (Ministerul Afacerilor Interne, raport nepublicat, 2006) în perioada anilor 2002-2006 sunt prezentate în Tabelul 6. Evidenţa şi raportarea sunt realizate pe hârtie, astfel, prelucrarea datelor creează dificultăţi. Din cauza lipsei unui sistem informaţional automatizat adecvat, este dificilă raportarea numărului de sechestrări şi analiza datelor cu referire la cantităţile per sechestrare şi corelarea acestora cu alte variabile cum ar fi sexul, vârsta, statutul social al personelor implicate.

Comparativ cu anul 2005, în anul 2006 s-a înregistrat o creştere a cantităţii sechestrate a paielor de mac, opiu acetilat, pastilelor de tamadol şi amphetamine. Din altă parte, cantitatea de canabis sechestrat s-a redus circa cu jumătate comparativ cu anul 2004.

Tabelul 6Cantitatea drogurilor sechestrate, Republica Moldova, malul drept al râului Nistru, 2002-2006

Sursa: Ministerul Afacerilor Interne

Cantitatea sechestrată

Denumirea drogurilor

2002 2003 2004 2005 2006

Paie de mac 1 509 000 gr 704 000 gr 460 000 gr 488 000 gr 708 000gr

Marijuana 322 497 000 gr 454 000 gr 707 000 gr 573 000 gr 367 000 gr

Opiu acetilat 17 682 000 gr 5 991 170 gr 13,5 l 15 l 18 ,5 l

Ecstasy 155 pastile 276 pastile 124 pastile 338 pastile 237 pastile

Codeina 3241 pastile 0 10450 pastile 0 0

Efedrina 430 pastile 0 340 pastile 0 0

Tramadol 0 0 1170 pastile 1070 pastile 2557 pastile

Amfetamine, Metamfetamine 0

0 1200 gr

0 700 gr,

1,7 l 315 gr,

1,8 l 405 gr ,

2 ,1 l

Barbiturate 0 27 858 pastile 0 0 0

Plante de mac 3 635 000 gr 5 994 000 gr 8 950 000 gr 18 488 000 gr 14 150 000 gr

Plante de cânepă 3 196 000 gr 7 798 000 gr 7 588 000 gr 16 688 000 gr 10 884 000 gr

Heroina 69,5 gr 200,37 gr 237,00 gr 301 gr 33 gr

Cocaină 0 0 46 gr 980 gr 0

În anul 2006, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a anchetat 13 cazuri de trafic de droguri (Serviciul Vamal al Republicii Moldova, raport nepublicat 2006). Cantitatea totală de droguri din grupul canabisului sechestrată de către angajaţii Serviciului Vamal în anul 2006 a fost de 9889 gr. Marea majoritate a acestei cantităţi a fost sechestrată în trenurile care aveau drept destinaţie finală Moscova, Rusia. Aceste cantităţi au fost luate în calcul în Tabelul 6.

Cantitatea drogurilor sechestrate în sectorul penitenciar pe parcursul anului 2006 (3,379 kg) a scăzut comparativ cu anul 2005 (14,533kg) (Departamentul Instituţii Penitenciare, raport nepublicat 2006). Această cantitate reprezintă suma cantităţlor sechestrate de toate tipurile de droguri, fără dezagregare după tipul drogului. Toate cazurile de sechestrare de droguri din instituţiile penitenciare sunt raportate poliţiei şi cantităţile de droguri sunt predate poliţiei. Drogurile sechestrate sunt supuse expertizei pentru identificarea prezenţei drogului şi grupului ce aparţine, dar din cauza deficienţilor mecanismului de feed-back, Departamentul Instituţii Penitenciare nu dispune de informaţie despre tipul drogurilor depistate în acest sector.

Cantitatea sechestrată menţionată mai sus sumează atât cantităţile aruncate peste zidurile penitenciarelor la momentul percheziţiei cât şi ca rezultat al depistării la condamnaţi.

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

53

Page 55: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Urmare a sechestrării drogurilor în sectorul penitenciar în anul 2006 au fost deschise 5 dosare penale. Comparativ cu anul precedent este mult mai mic (32 cazuri în anul 2005).

În anul 2006, în sectorul penitenciar nu au fost sechestraţi bani (în anul 2005 au fost sechestraţi 50 839 MDL33 sau 3 238,6 Euro).

preţurile, puritatea drogurilor

Preţurile la droguri sunt dependente de ofertă, gradul de puritate a drogului, localitate şi perioada de comercializare.

Datele Ministerului de Interne al Republicii Moldova (raport nepublicat 2006) obţinute urmare a informaţiilor operative sunt prezentate în Tabelul 7.

Tabelul 7Variaţiile preţurilor cu amânuntul pe piaţă drogurilor ilicite, Republica Moldova, malul drept al râului Nistru, 2002 - 2006

Sursa: Ministerul Afacerilor Interne

Denumirea droguluiPreţul mediu

2002 2003 2004 2005 2006

1 ml extract de opiu MDL 10 – 15( € 0.8 – 1.16)

MDL 10 – 30( € 0.63 – 1.9)

60 – 80 MDL( € 3.9 – 5.2)

60 – 80 MDL( € 3.8 – 5.19)

3 – 5 €

1 gr marijuana MDL 15 – 25( € 1.17– 2.0)

MDL 15 – 30( € 1.0 – 1.9)

MDL 20 – 30( € 1.3 – 1.95)

MDL 15 – 30( € 0.95- € 1.9) 3 – 5 €

1 comprimat? „Ecstasy” $ USD 20 – 25 ( € 20.8 – 26)

$ USD 20 – 25( € 17.7 – 22)

$ USD 20 – 25( € 16 – 20.1)

$ USD 10 – 25( € 7.8–20.7)

3 – 25 €

1 gr heroin? $ USD 40 – 80( € 41.7 – 83.3)

$ USD 60 – 80( € 53.1– 70.9)

$ USD 60 – 80( € 42.2 – 64.3)

$ USD 70–80( € 54.4–62.2)

30 – 70 €

1 gr cocaină $ USD 60 – 100( € 62.5– 104.2)

$ USD 60 – 100( € 53.1– 88.6)

$ USD 80 – 110( € 64.3– 88.5)

$ USD 100( € 77.7)

100 – 120 €

34 35 36

1934 2035 2136

Pe parcursul anului 2006 s-a înregistrat o creştere a preţurilor cu amănuntul la extractul de opiu, marijuană, heroină, cocaină şi o variaţie mare a preţurilor cu amănuntul la „ecstasy”, urmare a creşterii importului ilegal din ţările Europei.

Gradul de puritate al opiului şi heroinei vândute pe paiţa ilegală a drogurilor a scăzut. Acest fapt poate fi explicat prin reducerea ofertei locale de opiacee în anul 2006 şi cererea mare pentru opiacee la un preţ acceptabil.

Actualmente Republica Moldova nu dispune de capacităţi tehnice pentru stabilirea gradului de puritate a drogurilor în regim permanent.

tendinţele prinCipale

Din cauza lipsei consistenţei, datele disponibile limitează identificarea tendinţelor fenomenului consumului de droguri. Principalele surse de informaţie pentru acest subcapitol au fost:

datele statistice ale IMSP Dispensarului Republican de Narcologie al Ministerului Sănătăţii care ●vizează profilul cazurilor noi înregistrate pentru consum de droguri;

datele statistice ale Ministerului Afacerilor Interne care vizează infracţiunile înregistrate prin ●trafic de droguri, cantităţile sechestrate;

interviuri cu responsabili din cadrul instituţiilor publice vizate şi ONG-urilor. ●

33 Rata medie de schimb a Băncii Naţionale a Republicii Moldova pentru anul 2005: 1euro = 15,6978 M�L

34 Rata medie de schimb a Băncii Naţionale a Republicii Moldova pentru anul 2002: 1euro = 12,8337 MDL

35 Rata medie de schimb a Băncii Naţionale a Republicii Moldova pentru anul 2003: 1euro = 15,7403 MDL

36 Rata medie de schimb a Băncii Naţionale a Republicii Moldova pentru anul 2006: € 1= 16.4918 MDL

RAPORT ANUAL 2007

54

Page 56: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Canabis

Consumul canabisului a căpătat o răspândire mai largă la începutul anilor 2000, devenind cel mai răspândit drog în opinia tinerilor intervievaţi de 10 – 24 ani (19,3% în anul 2003) (Ştefaneţ 2005), cel mai utilizat drog de către elevii - respondenţi din municipiul Bălţi de 15 – 16 ani (13,0% prevalenţa pe perioada vieţii şi 7,6% prevalenţa pe perioada ultimei luni în anul 2003) (raport nepublicat 2003), cel mai utilizat drog în rândul cazurilor noi înregistrate de consum de droguri fără dependenţă (77,0% în anul 2006), care sunt majoritare în rândul cazurilor noi înregistrate de consum de droguri (86,9%). Calea principală de administrare este fumatul. Vârsta medie la momentul înregistarării cazului de consum de droguri fără dependenţă în anul 2006 a fost de 24,2 ani şi în majoritate sunt persoane de sex masculin (98,5% în anul 2006). Din numărul total de respondenţi de 15-24 ani, toţi de pe malul drept al râului Nistru (studiu în gospodării reprezentativ naţional realizat în anul 2006), 7,1% au consumat pe perioada vieţii marijuană sau haşiş. Fiind întrebaţi dacă cunosc pe cineva care consumă marijuană sau haşiş, 21,3% din respondenţi au dat un răspuns afirmativ.

În rândul UDI intervievaţi în cadrul studiului comportamental din anii 2003-2004 (Bivol 2004) consumul de marijuană/haşiş în ultima lună a fost relatat în 68% din cazuri, iar deţinuţii intervievaţi care au utilizat droguri au relatat în 47-60,4% din cazuri că au utilizat canabioze pe parcursul ultimei luni. Canabiozele s-au plasat pe primul loc printre drogurile ilicite utilizate pe parcursul ultimei luni în populaţia UDI şi pe locul doi în populaţia deţinuţilor care au utilizat droguri.

Canabisul este un drog produs local. Canabisul este principalul drog sechestrat în cazurile înregistrate şi raportate de trafic transfrontalier originar din Republica Moldova, cu destinaţia ţărilor membre ale Comunităţii Statelor Independente.

opiaceele/heroina

Începând cu finele anilor 90, se remarcă o reducere a numărului de cazuri noi înregistrate de consum de droguri cu dependenţă şi a ponderii acestora în rândul cazurilor noi înregistrate de consum de droguri (13,1% în anul 2006). Drogul majoritar consumat la momentul înregistrării acestor cazuri sunt opiaceele (83,8% în anul 2006). În rândul UDI intervievaţi în cadrul studiului comportamental din anii 2003-2004 (Bivol 2004) consumul de opiacee (extractul de mac) s-a plasat pe primul loc din drogurile injectate în ultima lună (80%). Deţinuţii intervievaţi care au utilizat droguri au relatat despre utilizarea opiaceelor (extractul de mac) pe perioada ultimei luni în 66 – 90,6% din cazuri, iar printre drogurile injectate pe perioada ultimei luni opiaceelor le-a revenit 54-98,1%. Opiaceele s-au plasat în ambele populaţii pe primul loc din drogurile injectate. Opiaceele utilizate în Republica Moldova sunt droguri produse local.

Heroina este un drog importat şi scump. Ponderea heroinei consumate în rândul cazurilor noi înregistrate de consum de droguri cu dependenţă este mică şi în timp nu s-a schimbat. În rândul UDI intervievaţi în cadrul studiului comportamental desfăşurat în anii 2003-2004 (Bivol 2004) consumul de heroină în ultima lună a fost relatat în 11% din cazuri, iar în 10% din cazuri a fost printre drogurile injectate pe parcursul ultimei luni. Deţinuţii care au relatat utilizarea drogurilor au relatat despre consumul de heroină pe parcursul ultimei luni în 1,8 – 7% din cazuri, iar injectarea heroinei pe perioada ultimei luni a fost menţionată în maximum 2% din cazuri. În timp se remarcă o creştere uşoară a cantităţii heroinei sechestrate. Cu excepţia anului 2006, când cantitatea de heroină este cea mai mică din ultimii 4 ani (33 gr.). Conform opiniei oficialilor de la Minsiterul Afacerilor Interne, urmare a reducerii ofertei opiaceelor produse local, pe durata anului 2006 oferta heroinei pe piaţa ilegală a drogurilor a crescut. UDI reţinuţi de către poliţie au relatat că pe parcursul ultimilor ani, puritatea heroinei importate a diminuat şi efectul psihotrop nu mai este deja cel aşteptat. Nu sunt suficiente date disponibile privind creşterea sau descreşterea numărului de utilizatori de opiacee în ţară.

drogurile sintetice

Primele sechestrări de amfetamine au fost înregistrate la finele anilor 90. În ultimii 4 ani se înregistrează o reducere a cantităţii sechestrate de amfetamine. În cadrul studiului desfăşurat în anul 2006 (vezi capitolul Prevalenţa consumului de drogui în populaţia generală) prevalenţa consumului de amfetamine pe perioada vieţii în rândul tinerilor de 15 – 24 ani a constituit 0,5%, iar pe perioada utlimului an – 0,2%. (Scutelniciuc ş.a., 2006). Ponderea amfetaminelor în rândul cazurilor noi înregistrate pentru consum de droguri fără dependenţă pe parcursul timpului este prea mică pentru a evidenţia careva tendinţe. În rândul UDI intervievaţi în cadrul studiului comportamental din anii 2003-2004 (Bivol 2004) consumul de amfetamine în ultima lună a fost relatat în 30% din cazuri, iar deţinuţii care au utilizat droguri au consumat amfetamine pe parcursul ultimei luni în 3% din cazuri şi nu le-au menţionat printre drogurile injectate pe parcursul ultimei luni. Alte date despre consumul de droguri sintetice în populaţia generală şi în subpopulaţiile relevante nu au fost găsite.

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

55

Page 57: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Ecstasy este un drog mai mult utilizat de către tineri în scop recreaţional. Cantităţile sechestrate de ecstasy în timp au crescut. Prevalenţa consumului de ecstasy pe perioada vieţii în rândul tinerilor de 15 – 24 ani a constituit 0,7%, iar pe perioada utlimului an – 0,3% (Scutelniciuc ş.a., 2006).

În rândul UDI intervievaţi în cadrul studiului comportamental din anii 2003-2004 (Bivol 2004) consumul de ecstasy în ultima lună a fost relatat în 12% din cazuri. Deţinuţii care au relatat utilizarea drogurilor au menţionat consumul de ecstasy pe parcursul ultimei luni în 6-8,5% din cazuri.

De la finele anilor 90 a început producerea locală a metamfetaminelor (pervitin). În rândul UDI intervievaţi în cadrul studiului comportamental din anii 2003-2004 (Bivol 2004) consumul de pervitin în ultima lună a fost relatat în 6% din cazuri, iar din drogurile injectate pe parcursul ultimei luni pervitinului („vint”) i-au revenit 17%. Deţinuţii care au utilizat droguri au menţionat consumul pervitinului pe parcursul ultimei luni în 7% din cazuri şi în 7-9% din cazuri a fost injectat pe parcursul ultimei luni.

laS

LAS este foarte rar înregistrat atât în cazul sechestrărilor de droguri, cât şi în rândul cazurilor noi înregistrate de consum de droguri. În rândul UDI intervievaţi în cadrul studiului comportamental din anii 2003-2004 (Bivol 2004) consumul de LAS/ciuperci în ultima lună a fost relatat în 4% din cazuri. Deţinuţii au relatat despre utilizarea LAS/ciuperci pe parcursul ultimei luni în 1% din cazuri.

Cocaina/crack

Cocaina este un drog importat şi scump. În rândul cazurilor noi înregistrate de consum de droguri cocaina este foarte rar întâlnită. Sechestrările de cocaină sunt extrem de rare. Cocaina se consideră a fi drogul pentru peroanele cu un venit mare şi accesul la aceste cercuri este limitat.

În rândul UDI intervievaţi în cadrul studiului comportamental din anii 2003-2004 (Bivol 2004) consumul de cocaină în ultima lună a fost relatat în 3% din cazuri. Deţinuţii care au relatat utilizarea drogurilor au menţionat consumul cocainei pe parcursul ultimei luni în 2% din cazuri.

diSCuţii

Consistenţa dintre indicatori

La analiza datelor din diverse surse disponibile cum ar fi cazurile noi înregistrate de consum de droguri, infracţiunile înregistrate prin trafic de droguri şi sechestrările de droguri, se conturează un consum de droguri în majoritate de canabis. Rezultatele studiului desfăşurat în anul 2006 în rândul tinerilor de 15 – 24 ani, 21,3% din respondenţi au afrmat ca cunosc pe cineva care consumă marijuană sau haşiş, iar 7,1% dintre respondeni au consumat aceste substanţe pe perioada vieţii (Scutelniciuc ş. a., 2006). Rezultatele studiului desfăşurat în şcolile municipiului Bălţi în anul 2003 în rândul tinerilor de 15 – 16 ani au evidenţiat canabisul drept principalul drog utilizat de către elevi (Tinerii pentru Dreptul la Viaţă, raport nepublicat 2003). În cadrul studiului desfăşurat în rândul tinerilor de 10-24 ani în anul 2003 (Ştefaneţ ş. a . 2005) canabisul a fost menţionat drept cel mai cunoscut drog.

Din numărul total de cazuri noi înregistrate pentru consum de droguri, cele fără dependenţă constituie 86,9% , dintre care în 77,0% din cazuri canabisul era drogurl consumat la momentul înregsitrării. Din numărul total de cazuri noi înregistrate pentru consum de droguri cu dependenţă în 83,8% din cazuri opiaceele erau principalele droguri consumate la momentul înregsitrării.

În rândul UDI, canabiozele sunt cel mai frecvent utilizat drog şi opiaceele produse local sunt principalele droguri injectate (Bivol 2004). Datele disponibile nu permit careva afirmaţii cu referire la evoluţia consumului problematic de droguri, în special cu referire la consumul de droguri injectabile.

Consistenţa datelor disponibile în timp în aspect de acoperire a raportării cazurilor oficial înregistrate nu permite o analiză consistentă a datelor statisticii de rutină despre consumul ilicit şi traficul de droguri. Din lipsa mai multor surse fiabile triangularea datelor nu este posibilă.

limitările metodologice şi calitatea datelor

Republica Moldova a moştenit un sistem de colectare a datelor despre consumul şi traficul ilicit de droguri ce aplică metoda statisticii de rutină, bazate pe înregistrările cazurilor care intră (voluntar sau involuntar) în vizorul instituţiilor abilitate. Majoritatea înregistrărilor rezultate în urma contactului cu instituţiile abilitate,

RAPORT ANUAL 2007

56

Page 58: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

implică divulgarea identităţii persoanelor. În contextul stigmei sociale aceste condiţii nu duc decât la evitarea contactului cu aceste instituţii de către consumatorii de droguri, în special cei care sunt deja afectaţi grav de acest viciu. Consumul recreaţional, portajul virusului HIV sau al HV tip B sau HV tip C, formele clinice uşoare ale hepatitelor virale nu implică necesitatea subiectivă de adresare pentru asistenţă şi ca rezultat răspândirea în grupul populaţional al UDI nu poate fi măsurată prin metodele aplicate.

Numărul cazurilor noi înregistrate de consum de droguri este dependent de metodele de depistare. În anul 2006 majoritatea cazurilor noi înregistrate de consum de droguri au fost examinate la cererea poliţiei. Orientarea intervenţiilor poliţiei la combaterea consumului şi traficului de droguri în localurile de agrement, duce la creşterea numărului şi ponderii cazurilor noi înregistrate de consum de droguri din categoria celor care sunt utilizate în scop recreaţional (marijuana, ecstasy) şi în rândul grupurilor de vârstă care mai des vizitează aceste localuri.

Estimarea răspândirii HIV sau Hepatitelor Virale în rândul utilizatorilor de droguri injectabile nu este posibilă în cadrul existentului sistem de colectare a datelor. Lipseşte o estimare a numărului de UDI, iar datele despre numărul de cazuri noi HIV înregistrate sunt dependente de capacitatea de testare a ţării, de cadrul normativ existent, de adresabilitate. Studii de prevalenţă a hepatitelor virale şi HIV în rândul UDI cu posibilitatea de extrapolare pentru populaţia UDI din Republica Moldova nu au fost desfăşurate anterior anului 2006.

Studiul comportamental şi de supraveghere de sentinelă desfăşurat în anii 2003-2004 în rândul UDI – beneficiari ai proiectelor de Reducere a Noxelor (Bivol 2004) nu poate fi extrapolat pentru întreaga populaţie a UDI din Republica Moldova.

Studiul desfăşurat în anul 2003 în rândul tinerilor de 10-24 ani din cadrul instituţiilor de învăţământ, inclusiv rezidenţiale (Ştefaneţ ş. a. 2005) este unul reprezentativ naţional. În cadrul acestuia a fost măsurată prevalenţa consumului de droguri pe parcursul vieţii, fără dezagregarea după tipul drogului consumat. Datele furnizate de către Ministerul Afacerilor Interne despre numărul de infracţiuni prin trafic de droguri şi sechestrările de droguri nu permit dezagregarea după cantităţile sechestrate per fiecare caz. Acest fapt nu conturează tendinţele şi modelul infracţiunilor prin trafic de droguri la dezagregarea după sexe şi grupuri de vârstă.

Actualmente, sistemele disponibile de colectare a datelor despre răspândirea consumului drogurilor, descrierea modelelor de consum şi tendinţelor, nu satisfac necesităţile informaţionale pentru luarea unei decizii bazate pe dovezi.

Măsurarea răspândirii unui fenomen cu caracter ascuns cum este consumul de droguri, nu poate fi realizată doar prin metodele aplicate în prezent în Republica Moldova. După cum a fost menţionat şi în raportul precedent, pentru asigurarea unui proces decizional bazat pe dovezi este imperativă:

ajustarea sistemului de colectare a datelor pentru indicatorul de cerere de tratament conform ●recomandărilor Uniunii Europene, fapt ce ar asigura o altă abordare în analiza situaţiei şi o comparabilitate internaţională;

ameliorarea calităţii datelor cu referire la decesele asociate consumului de droguri (DAD); ●

perfectarea sistemului de colectare a datelor despre infracţiunile prin trafic de droguri cu ●creşterea complexităţii informaţiei raportate per fiecare caz;

desfăşurarea studiului de prevalenţă a consumului de droguri în populaţia generală; ●

desfăşurarea studiului de estimare a răspândirii consumului de droguri injectabile în special şi ●a consumului problematic în general;

desfăşurarea studiilor de prevalenţă a maladiilor contagioase şi non-contagioase asociate ●consumului de droguri.

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

57

Page 59: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

partea IIIStrateGiile naţionale de reduCere a Cererii de droGuri

programe şcolareEducarea tinerii generaţii cu scopul prevenirii consumului de droguri este stipulată în Legea Republicii Moldova nr 713-XV din 6.12.2001 Privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope. Prin această lege Parlamentul Republicii Moldova a stabilit politica statului în controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, de droguri ilegale şi de alte substanţe psihotrope, reducerea şi eradicarea acestor practici, educarea populaţiei în spiritul abstinenţei şi al unui mod de viaţă sănătos, precum şi înlăturarea consecinţelor dependenţei fizice şi/sau psihice faţă de acestea (Monitorul Oficial 36-38/208, 14.03.2002). În „Măsurile de combatere a narcomaniei şi narcobusinessului în anii 2005-2006”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 166 din 15 februarie 2005 a fost prevăzută dezvoltarea unui curs despre nocivitatea consumului de droguri şi includerea acestuia în curicula instituţiilor preuniversitare (Monitorul Oficial 42-45/294, 21.03.2005).

Începând cu 1 septembrie 2005, în curicula instituţiilor de învăţământ preuniversitar de pe malul drept al râului Nistru a fost inclus cursul obligatoriu „Deprinderi de viaţă”, care cuprindea capitolul de instruire pentru prevenirea consumului de droguri. Dezvoltarea acestui curs şi editarea manualelor au fost susţinute financiar de către grantul Fondului Global de Combatere SIDA, Tuberculozei şi Malariei. Urmare a reacţiilor din partea unor reprezentanţi ai părinţilor, elevilor, reprezentanţilor cultelor la compartimentul despre educaţia sexuală, după câteva luni de dezbateri cursul a devenit opţional. Predarea acestui curs opţional începe în clasa VI, când elevii împlinesc 13 ani, şi durează până la vârsta de 18 ani când se absolveşte treapta liceală. Primele elemente de informare despre dauna consumului drogurilor apar în manualul pentru clasa II, adică la vârsta de 8 ani.

Conform „Măsurilor de combatere a narcomaniei şi narcobusinessului în anii 2005-2006” (Monitorul Oficial 42-45/294, 21.03.2005), Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova de asemenea are drept sarcină desfăşurarea activităţilor de prevenire a consumului de droguri în instituţiile de învăţământ preuniversitar. Aceste activităţi constau în organizarea orelor de dirigenţie la care participă reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Interne. Analiza gradului de acoperire cu astfel de intervenţii, calităţii acestora şi impactului nu este posibilă prin prezenta infrastructură de raportare. Raportarea intervenţiilor se face după numărul total, fără a indica grupul de vârstă, intervenţii primare sau repetate, localitatea (doar teritoriul administrativ).

În şcoli sunt desfăşurate lecţii cu tematica „Antidrog”. Vizavi de metodele utilizate pentru prezentarea informaţiei în cadrul acestora, există mai multe opinii, în special sectorul neguvernamental este de părerea că sunt ineficiente şi depăşite. Intervenţii şcolare extra-planice de prevenire a consumului de droguri pe parcursul anului 2006 au fost desfăşurate şi de către ONG-uri. Aceste intervenţii sunt desfăşurate la iniţiativa ONG-ului, fără o careva acoperire financiară din banii publici. Prevenirea consumului de droguri constituie de obicei o parte componentă a acestor intervenţii, axate în general pe modul sănătos de viaţă.

programe extraşcolareEducarea extraşcolară pentru prevenirea consumului de droguri este stipulată în Legea Republicii Moldova nr 713-XV din 6.12.2001 Privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope aprobată de Parlamentul Republicii Moldova (Monitorul Oficial 36-38/208, 14.03.2002). Elaborarea de programe extraşcolare a fost stipulată în hotărârea de „Măsurile de combatere a narcomaniei şi narcobusinessului în anii 2005-2006”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 166 din 15 februarie 2005 (Monitorul Oficial 42-45/294, 21.03.2005). Prevenirea consumului de droguri în cadrul intervenţiilor extra-şcolare prevăzute în acest act normativ are un caracter de program de prevenire primară generală cu promovarea stilului de viaţă sănătos pentru copii şi tineri. Aceste activităţi sunt după cum urmează:

Organizarea şi desfăşurarea spectacolelor muzical-teatralizate, inclusiv cu participarea ●formaţiilor rock şi pop din Moldova, cu genericul „Tinerii împotriva drogurilor” în toate unităţile administrativ-teritoriale,

Asigurarea funcţionării în cadrul instituţiilor de învăţământ, la locul de trai şi în alte locuri ●de cultură şi odihnă a sălilor sportive, bibliotecilor pentru desfăşurarea acţiunilor cultural-sportive,

Organizarea raţională a timpului liber al elevilor şi tineretului, prin deschiderea cluburilor de ●interese, a diferitelor cercuri şi grupuri sportive, desfăşurarea acţiunilor antidrog, formarea motivaţiilor negative faţă de viciile sociale.

RAPORT ANUAL 2007

58

Page 60: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

reduCerea noCiVităţii ConSuMului de droGuri

introducere

Strategiile de Reducere a Noxelor sunt create pentru reducerea impactului nocivităţii consumului de droguri asupra persoanelor în individual şi a comunităţii în general, parte esenţială a răspunsului comprehensiv consumului problematic de droguri şi parte complementară prevenirii, tratamentului şi înăspririi legislaţiei. Reducerea Noxelor este o abordare pragmatică care tinde spre diminuarea imediată a consecinţelor nocive ale consumului de droguri. Reducerea Noxelor este definită de către Asociaţia Internaţională drept „politici şi programe care sunt orientate în primul rând la reducerea consecinţelor asupra sănătăţii, sociale şi economice ale substanţelor psihotrope asupra utilizatorilor de droguri în individual, asupra familiilor acestora şi comunităţii, fără a pretinde la reducerea consumului de droguri”37. Această definiţie este acceptată şi în Republica Moldova.

Principiile de bază ale Strategiilor de Reducere a Noxelor sunt după cum urmează:

Pragmatismul1.

Respectarea drepturilor omului2.

Orientarea la reducerea nocivităţi3.

Maximizarea opţiunilor de intervenţii4.

Prioritatea atingerii imediate a scopurilor 5.

Implicarea utilizatorilor de droguri.6.

Din considerentele caracterului concentrat al epidemiei HIV în grupurile cu risc sporit, în special în grupul UDI, în Republica Moldova una din strategiile Programului Naţional de Profilaxie şi Control al HIV/SIDA şi ITS pentru perioada 2006-2010 este Strategia de Reducere a Noxelor în rândul grupurilor cu risc sporit. Strategia de Reducere a Noxelor este un component esenţail al programelor de prevenire a transmiterii HIV/SIDA prin asigurarea accesului la echipament steril de injectare, încurajarea utilizării acestuia şi sunt privite ca o parte complementară a strategiilor de reducere a cerereii de droguri. Republica Moldova este cunoscută drept un exemplu de bună practică în implementarea Strategiei de Reducere a Noxelor atât în termen de calitate a servciilor cât şi acoperire cu acestea. Convenţional, implementarea acestei strategii poate fi divizată în 3 faze succesive.

Scurt istoric

Faza i În iMpleMentarea StrateGiei de reduCere a noxelor

Întregul istoric al implementării activităţilor bazate pe Strategia de Reducere a Noxelor în Republica Moldova începe de la strategia dezvoltată în anul 1997 când abordarea tripartită a fost folosită pentru legalizarea şi extinderea activităţilor. Astfel, faza I a implementării Strategiei de Reducere a Noxelor cuprinde perioada anilor 1997 – 1999 şi a avut drept obiectiv lansarea a 3 proiecte bazate pe Strategia de Reducere a Noxelor cu statut de proiecte pilot: unul în sectorul civil, unul în sectorul penitenciar şi unul în instituţie medicală publică.

Primele două proiecte (unul în oraşul Soroca şi unul în Instituţia Penitenciară nr. 18 de la Brăşneşti) aveau drept activităţi de bază schimbul de seringi, distribuţia de condoame şi materiale informaţionale. Cel de al treilea proiect a fost deschis în anul 1998 în cadrul IMSP Dispensarul Republican de Narcologie şi a lansat pentru prima dată tratamentul de substituţie cu buprenorfină. Rezulattele acestor proiecte urmau a afi folosite pentru ajustarea activităţilor şi extinderea geografică a acestora. Rezultatele fazei I a implementării Strategiei de Reducere a Noxelor au fost reflectate în Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1173 din 7 decembrie 1998 prin care a fost creat cadrul legal pentru implementarea Srategiei de Reducere a Noxelor (inclusiv tratamentul de substituţie) şi extinderea acesteia. Urmare a acestei hotărâri, Ministerul Sănătăţii a aprobat Standardul activităţilor bazate pe Strategia de Reducere a Noxelor. Mai târziu acetse standarde nu au mai fost revăzute şi evaluate.

Faza ii În iMpleMentarea StrateGiei de reduCere a noxelor

37 http://www.ihra.net/Whatisharmreduction

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

59

Page 61: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Faza II în implementarea Strategiei de Reducere a Noxelor a început în 29 octombrie 1999, odată cu lansarea proiectului comun al ONU-SIDA şi Fundaţiei Soros-Moldova, şi a durat până în anul 2002 inclusiv. În această perioadă cu suportul proiectului comun proiectele existente au fost evaluate în termen de necesităţi, echipate şi persoanlul trenat. În anul 2000, urmare a extinderii geografice a implementării Strategiei de Reducere a Noxelor, adiţional celor 2 proiecte menţionate, au mai fost lansate 4 adiţionale: în Orhei, Făleşti, Bălţi şi Chişinău. Astfel în anul 2000, pe teritoriul Republicii Moldova funcţionau 6 proiecte bazate pe Strategia de Reducere a Noxelor în diferite unităţi administrative cu cele mai mari valori ale prevalenţei consumului de droguri şi HIV. În anul 2002 un proiect adiţional a fost lansat în Instituţia Penitenciară nr.4 din oraşelul Cricova.

ONG-urile implicate în prima undă de extindere a activităţilor bazate pe Strategia de Reducere a Noxelor, anterior au activat în domeniul de prevenire HIV şi aveau drept grup ţintă tinerii din şcoli şi universităţi şi persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA, inclusiv UDI. Faza II a constituit perioada când personalul ONG-urilor a urmat training-uri în domeniile pertinente activităţii organizaţiilor.

Faza iii În iMpleMentarea StrateGiei de reduCere a noxelor

Începând cu anul 2003 implementarea Strategiei de Reducere a Noxelor în Republica Moldova a intrat în faza III de implementare. Programul Naţional de Profilaxie şi Control al HIV/SIDA şi ITS pentru anii 2001 – 2005, Strategia de Reducere a Noxelor fiind parte componentă a acestuia, a stat la baza aplicaţiei ţării la runda I de granturi a Fondului Global de Combatere SIDA, Tuberculozei şi Malariei. Grantul Fondului Global de Combatere SIDA, Tuberculozei şi Malariei pentru perioada 2003 -2008 în prezent constituie sursa principală de finanţare a activităţilor bazate pe Strategia de Reducere a Noxelor. În data de 08.05.2003 a fost semnat acordul dintre Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova, reprezentat prin UCIMP38, şi Fundaţia Soros-Moldova, conform căruia, Fundaţia Soros-Moldova dezvoltă o reţea a ONG-urilor şi instituţiilor publice ce implementează acţiuni de prevenire a răspândirii HIV/SIDA în rândul grupurilor cu risc sporit şi a serviciilor de îngrijire la domiciliu şi comunitare pentru Persoanele ce trăiesc cu HIV/SIDA pentru sectorul civil şi penitenciar, inclusiv pe malul stâng al râului Nistru. ONG-urile aplică propuneri pentru finanţare din grant-urile Fundaţiei Soros-Moldova, Sida/Suedia, Băncii Mondiale şi Fondului Global de Combatere SIDA, Tuberculozei, Malariei, operate de Fundaţia Soros-Moldova.

Urmare a apariţiei noii surse de finanţare, faza III de implementare se caracterizează prin creşterea bruscă a acoperirii geografice cu proiecte bazate pe Strategia de Reducere a Noxelor (Figura 40).

38 Unitatea de Coordonare, Implementare şi Monitorizare a Proiectului TB/�I�A din grantul Fondului Global de Combatere �I�A, Tubercu-lozei şi Malariei în Republica Moldova

RAPORT ANUAL 2007

60

Page 62: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Figura 40Distribuţia geogra�că a punctelor de schimb de seringi, Strategia de Reducere a Noxelor, Republica Moldova, 1997 – 2005

Tiraspol1997

2000

1999

Tiraspol

Tiraspol

Nistru

Nistru

Nistru

Pruncul

Otaci

Slobozia

2002 Tiraspol

Nistru

Pruncul

Otaci

Slobozia

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

61

Page 63: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Sursa: Fundaţia Soros – Moldova, Programul de Reducere a Noxelor

Tiraspol2003

2005

2004

Tiraspol

Tiraspol

Tiraspol

LEGENDAPunct Schimb Seringi sector civil

Punct Schimb Seringi penitenciare

CiocanaCentru

Riscani

Buiucani

Botanica

Tiraspol

Nistru

Nistru

Nistru

Pruncul

Otaci

Slobozia

Astfel, in anul 2003 pe teritoirul ţării erau active 13 locaţii de implementare (sectorul civil şi penitenciar) comparativ cu 7 locaţii de implementare în anul 2002. Până în anul 2004 inclusiv activităţile erau concentrate mai mult în localităţile urbane, după anul 2004 a început extinderea acestora şi în mediul rural. Toate proiectele menţionate sunt implementate de ONG-uri în colaborare cu instituţiile publice.

descrierea intervenţiilor

Pe perioada anului 2006 în cadrul implementării Strategiei de Reducere a Noxelor a fost desfăşurate activităţi de informare/educare/outreach, schimb de seringi, reorientarea către serviciile medicale şi sociale şi tratamentul de substituţie cu metadonă. În majoritate aceste activităţi sunt desfăşurate de către proiectele finanţate din granturile operate de FS – Moldova atât în sectorul civil cât şi cel penitenciar.

Pentru UDI din sectorul civil, componentele de bază ale Strategiei de Reducere a Noxelor în Republica Moldova sunt după cum urmează:

RAPORT ANUAL 2007

62

Page 64: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

informarea/educarea/outreach despre HIV/SIDA şi căile de prevenire ale acesteia în contextul ●practicilor cu risc sporit (distribuţia de materiale informaţionale, condoame, seminare educare şi informare),

reorientarea către serviciile medicale şi sociale (oferirea de consultaţii medicale, de obicei ●pentru ITS, consultaţii psihologice, consilierea pre şi post test la HIV),

schimbul de seringi, ●

tratamentul de substituţie cu metadonă. ●

Componentul de tratament de substituţie cu metadonă a debutat în sectorul civil în anul 2004 disponibil şi până în anul 2006 inclusiv a fost disponibil în municipiul Chişinău, capitala ţării, în cadrul Dispensarului Republican de Narcologie. Pentru rezultatele implementării vezi capitolul Tratament.

Componentele de bază ale Strategiei de Reducere a Noxelor implementate în instituţiile penitenciare sunt după cum urmează:

informarea/educarea/outreach despre HIV/SIDA şi căile de prevenire ale acesteia în contextul ●practicilor cu risc sporit distribuţia de materiale informaţionale, condoame, seminare),

schimbul de seringi pentru UDI, ●

tratamentul de substituţie cu metadonă. ●

Aceste activităţi sunt desfăşurate în special în cadrul serviciului medical al instituţiilor penitenciare cu implicarea lucrătorilor outreach din rândul deţinuţilor. În anul 2005, în instituţiile penitenciare a demarat implementarea proiectului pilot de tratament substitutiv cu metadonă în spitalului clinic republican al DIP „Pruncul”. Pe parcursul anului 2006 la implementarea tratamentului de substituţie cu metadonă au aderat 2 instituţii penitenciare adiţionale. Pentru rezultatele implementării vezi capitolul Tratament.

La finele anului 2006, servicii bazate pe Strategia de Reducere a Noxelor în rândul UDI din sectorul civil, în special informare/educare/outreach, schimb de seringi şi reorientarea către serviciile medicale şi sociale, erau disponibile în 21 teritorii administrative (Figura 41).

Figura 41Distribuţia geogra�că a punctelor de schimb de seringi, Strategia de Reducere a Noxelor, Republica Moldova, 2006

Sursa: Fundaţia Soros – Moldova, Programul de Reducere a Noxelor

2006 Tiraspol

LEGENDAPunct Schimb Seringi sector civil

Punct Schimb Seringi penitenciare

CiocanaCentru

Riscani

Buiucani

Botanica

Tiraspol

Nistru

Pruncul

Otaci

Lipcani

Slobozia

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

63

Page 65: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Pe parcursul anului 2006, în cadrul implementării Strategiei de Reducere a Noxelor în toate instituţiile penitenciare (19 la număr) au fost distribuite materiale informaţionale şi desfăşurate de seminare de informare şi educare despre prevenirea HIV/SIDA, iar în 5 dintre ele au funcţionat puncte de schimb al seringilor, deschise 24 ore din 24, 7 zile în săptămână.

La raportarea numărului de beneficiari ai activităţilor bazate pe Strategia de Reducere a Noxelor, în calcul sunt luate doar persoanele care au avut cel puţin două contacte cu angajaţii proiectelor date, atât în locaţia acestora, cât şi prin intermediul lucrătorilor outreach şi voluntarilor. Excepţie fac instituţiile penitenciare, unde lucrătorii outreach şi voluntarii (sunt din rândul deţinuţilor) refuză raportarea numărului de beneficiari şi caracteristicile demografice ale acestora.

Schimbările în raportarea rezultatelor pe parcurs implementării activităţilor au influenţat consistenţa datelor, fapt ce nu permite o analiză a tendinţelor începând cu primii ani de implementare.

În timp se remarcă şi creşterea numărului de beneficiari ai activităţilor de informare/educare/outreach, schimb de seringi şi reorientarea către serviciile medicale şi sociale (Tabelul 8). Trebuie de menţionat că separarea beneficiarilor după tipul de serviciu oferit nu este posibilă în cadrul sistemului actual de raportare.

Ţinând cont de faptul că absoluta majoritate a acestora beneficiază şi de schimbul de seringi, ei au fost incluşi în analiză ca beneficiari ai schimbului de seringi. Analiza structurii după sexul beneficiarilor proiectelor de Reducere a Noxelor a arătat în mediu, pentru toate teritoriile administrative unde sunt oferite servicii de informare/educare/outreach şi schimb de seringi, o majoritate a persoanelor de sex masculin. Ponderea beneficiarilor de sex masculin variază de la un teritoriu administrativ la altul, dar întotdeauna sunt în majoritate.

Din lipsa unor estimări fiabile despre răspândirea consumului de droguri injectabile, este prematură evaluarea acoperirii UDI şi acest fapt încetineşte extinderea acoperirii teritoriale cu intervenţii ale Strategiei de Reducere a Noxelor.

Tabelul 8Tabelul 8 Produsele implementării şi acoperirea cu serviciile de schimb de seringi ale Strategiei de Reducere a Noxelor, Republica Moldova, 2004-2006

Sursa: Fundaţia Soros – Moldova, Programul de Reducere a Noxelor

2004 -- - 23 87 13 37 14 86 88 81 19 2005 204 72 28 287 74 26 415 - - 454 74 26Oraşul Tiraspol (malul stâng al râului Nistru), oraşul Slobodzeia2006 516 73.8. 26.2 580 72.8 27.2 607 72.7 27.3 632 72.2 27.8

Numărul de bene�ciary acopriţi cu Programe bazate pe Strategia de Reducere a Noxelor

Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III Trimestrul IV Acoperirea geogra�că

Anul

T M % F % T M % F % T M % F % T M % F %

2004 - - - 1,769 75 25 2,059 70 30 2,510 80 20 2005 2,701 59 41 2,857 65 35 2,991 60 40 3,071 67 33 Municipiul Bălţi 2006 3,162 67 33 3,225 80.1 19.9 3,278 79.6 20.4 3,322 79.4 20.6 2004 64 - - 135 - - 152 91 9 251 90 10 2005 289 97 3 334 96 4 403 91 9 438 90 10 Oraşul Ungheni 2006 437 94,5 5,5 464 94.8 5.2 472 94.9 5.1 487 95.1 4.9 2004 1,713 - - 1,723 - - 1,728 - - 1,752 - - 2005 1,873 - - 1,992 - - 2,073 - - 2,131 - - Municipiul Chişinau 2006 2,164 82.9 17.1 2,237 82.7 17.3 2,272 84.2 15.8 2,325 82.5 17.5 2004 187 - - 193 78 22 240 63 37 266 60 40 2005 297 59 41 237 78 22 368 54 46 265 77 23 Oraşul Orhei 2006 273 58.6 41.4 282 58.5 41.5 287 41.1 58.9 291 59.5 40.5 2004 307 - - 311 93 7 321 92 8 322 92 8 2005 325 92 8 329 93 7 331 92 8 332 92 8 Oraşul Făleşti, oraşul Glodeni 2006 341 91.5 8.5 370 91.6 8.4 393 90.8 9.2 417 90.6 9.4 2004 68 - - 77 97 3 87 97 3 92 98 2 2005 98 97 3 103 97 3 108 97 3 112 97 3 Oraşul Rezina, oraşul Şoldăneşti 2006 121 96.7 3.3 131 97 3 142 96.5 3.5 150 96.7 3.3 2004 296 - - 296 - - 296 96 4 267 94 6 2005 301 95 5 299 95 5 549 97 3 557 96 4 Oraşul Soroca, oraşele Drochia şi Floreşti 2006 571 95.4 4.5 589 95.1 4.9 612 95 5 626 94.9 5.1 2004 10 - - 17 83 17 31 87 13 37 86 14 2005 16 94 6 49 88 12 54 89 11 57 88 12 Oraşul Căuşeni2006 59 86.4 15.7 63 87.3 12.7 66 84.8 15,2 67 85.1 14.9 2004 14 - - 23 - - 26 54 46 35 46 54 2005 18 5 95 21 95 5 26 92 8 47 92 8 Oraşul Edineţ, oraşele Lipcani, Briceni, Rîşcani2006 54 90.7 9.3 59 89.8 10.2 66 87.9 12.1 68 88.2 11.8 2004 9 - - 18 95 5 20 95 5 39 98 2 2005 55 98 2 81 94 6 88 97 3 91 97 3 Oraşul Donduşeni, oraşul Otaci, s.Taul, oraşul Rîşcani, s. Târnova2006 93 96.8 3.2 93 96.8 3.2 94 96.8 3.2 94 96.8 3.2

RAPORT ANUAL 2007

64

Page 66: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Standardele şi evaluarea

Principalul facilitator al implementării Strategiei de Reducere a Noxelor în Republica Moldova este Fundaţia Soros – Moldova. În cadrul implementării au fost desfăşurate training-uri locale şi externe pentru pregătirea şi creşterea calificării persoanelor implicate în următoarele domenii:

Dependenţa de droguri, cursuri pentru lucrătorii outreach, ●

Consilierea voluntară pre şi poste test, ●

Organizarea şi managementul proiectelor de Reducere a Noxelor, ●

Activitatea outreach în cadrul proiectelor de Reducere a Noxelor, ●

Terapia de substituţie, cursuri pentru outreach, ●

Tratamentul dependenţei de droguri în penitenciare (inclusiv tratmentul de substituţie cu ●metadonă).

Deocamdată un standard naţional al intervenţiilor de Reducere a Noxelor nu este aprobat oficial, niciodată evaluat din punct de vedere ştiinţific.

trataMentul

tratamentul dependenţei de droguri şi serviciile medicale disponibile

Terapia poate ajuta multe persoane dependente de droguri să-şi schimbe comportamentul nociv, să prevină recăderile şi să renunţe la viaţa dependentă de droguri. Perioada reconvalescentă după dependenţa de droguri este un proces de lungă durată şi cere multiple episoade de terapie. Conform Institutului Naţional al Abuzului de Droguri (NIDA) din Statele Unite39 principiile cheie care trebuie să stea la baza unui tratament al dependenţei de droguri efectiv (NIDA 2006) sunt după cum urmează:

Nu există un tratament unic adecvat pentru toate persoanele dependente, ●

Tratamentul trebuie să fie disponibil şi uşor de accesat, ●

Tratamentul efectiv satisface multiplele necesităţi ale individului în terapie, nu doar combaterea ●dependenţei de droguri,

În elaborarea planului de tratament fiecare caz cere o abordare individuală, monitorizare şi ●ajustare pentru a satisface necesităţile individuale care se schimbă pe parcursul tratamentului,

Urmarea unei terapii de durată adecvată este critică pentru efectivitatea tratamentului, ●

Consilierea şi alte terapii comportamentale sunt componente critice pentru toate tratamentele ●dependenţei de droguri efective,

Pentru unele tipuri de manifestări clinice, administrarea preparatelor medicamentoase este ●un element important al tratamentului dependenţei de droguri, în special în combinaţie cu consilierea şi alte terapii comportamentale,

Persoanele dependente de droguri cu tulburări mentale trebuie să fie supuse tratamentului ●integrat pentru ambele tipuri de tulburări,

Managementul medical al sindromului de abstinenţă este doar prima etapă a tratamentului ●dependenţei de droguri şi de unul singur nu influenţează consumul de droguri de lungă durată,

Tratamentul efectiv nu înseamnă doar voluntar, ●

39 www.nida.nih.gov

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

65

Page 67: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Posibilul consum de droguri pe perioada tratamentului trebuie să fie monitorizat continuu, ●

Programele de tratament trebuie să prevadă investigarea la HIV/SIDA, hepatitele virale B şi C, ●tuberculoză şi alte boli contagioase şi trebuie să ofere consiliere pacienţilor pentru ai ajuta să-şi schimbe comportamentul care îi face vulnerabili la infectarea proprie sau a celor din jur,

Ca şi în cazul altor maladii cronice, cu acutizări, reconvalescenţa în cazul tratamentului ●dependenţei de droguri poate fi un proces de lungă durată şi de obicei cere multiple episoade de tratament, inclusiv sesiuni de suport şi alte forme de tratament continuu.

Respectarea celor trei elemente (etape) ale continuităţii tratamentului dependenţei de droguri - dezintoxicarea, reabilitarea şi reintegrarea socială – poate asigura succesul tratamentului, deşi pentru fiecare persoană în parte durata şi intensitatea fiecărei dintre ele este individuală.

În Republica Moldova lipseşte o abordare oficială (care să prevadă toate trei etape) a tratamentului integrat a dependenţei de droguri. Oficial etapa de dezintoxicare este disponibilă în cadrul instituţiilor medicale publice de profil cum ar fi Dispensarul Republican de Narcologie, localizat în municipiul Chişinău şi în cadrul Spitalului de Psihiatrie din municipiul Bălţi. Instituţiile medicale private sunt abilitate de a oferi servicii medicale tip dezitoxicare. În caz de urgenţă, asistenţa medicală poate fi oferită de serviciile de asitenţei medicale de urgenţă.

Dezintoxicarea este prima etapă a oricărui tratament al dependenţei de droguri şi reprezintă perioada când organismul se eliberează de droguri. În această perioadă, sunt tratate de asemenea şi simptomele abstinenţei. Pentru ca persoană să rămână abstinentă de la consumul de droguri pentru o perioadă de lungă durată, dezintoxicarea trebuie să fie urmată de un program de tratament rezidenţial sau ambulatoriu pentru următoarele trei - şase luni cel puţin.

În Republica Moldova, persoanele dependente de droguri sunt supuse dezintoxicării urmare a autoadresării sau sunt impuse prin legislaţie40. Dezintoxicarea este unicul tip de tratament al dependenţei de droguri dezvoltat şi disponibil în instituţiile medicale publice şi private din Republica Moldova. Dezintoxicarea este inclusă în pachetul minim de servicii medicale acoperite de poliţa de asigurare medicală obligatorie, care este disponibilă doar în cazul persoanelor asigurate (cele angajate oficial în câmpul muncii, care şi-au procurat poliţă de asigurare individual sau sunt asiguraţi din bugetul de stat cum ar fi studenţii, elevii, pensionarii şi invalizii). Pentru persoanele care nu fac parte din categoriile asigurate şi nu şi-au procrat poliţă de asihgurare medicală obligatorie, dezintoxicarea este contra plată. Pentru persoanele asigurate care nu vor să-şi divulge identitatea, dezintoxicarea este contra plată, deoarece utilizarea poliţei de asigurare medicală exclude anonimitatea.

Criteriile de includere în tratamentul de dezintoxicare:

semne clinice ale dependenţei de droguri, ●

sindromul de abstinenţă de diferit grad, ●

identificarea drogurilor în lichidele biologice. ●

Regulamentul privind depistarea, înregistrarea şi evidenţa persoanelor depistate pentru consumul de droguri şi alte substanţe psihotrope prevede scenarii diferite pentru fiecare tip de caz (Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 260 din data de 3 septembrie 2003). Astfel, când o persoană intră în vizorul unei instituţii medicale publice (autoadresare, examinarea la cererea poliţiei) şi este confirmat consumul de droguri, cazul este înregistrat41 şi luat în evidenţă (dacă nu este deja) şi evoluţia depinde de tipul de consum:

consum de droguri fără dependenţă. Pe perioada unui an în cadrul vizitelor lunare la medicul ●narcolog de sector, nu a fost înregistrată administrarea drogurilor (clinic şi paraclinic), ea este considerată însănătoşită. În cazul suspectării consumului unic de droguri fără dependenţă,

40 Articolul 103 al Codului Penal prevede condiţiile de aplicare a măsurilor de constrîngere cu caracter medical al persoanelor dependente de alcool şi droguri ilegale, urmare a deciziei judecăţii.

41 Înregistrarea presupune completarea formei de colectare a datelor primare, transmiterea la nivel naţional cu introducerea în baza de date a IMSP Dispensarul Republica de Narcologie al Ministerului Sănătăţii.

RAPORT ANUAL 2007

66

Page 68: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

persoana se află în evidenţă medicală până la şase luni, după care este scoasă din evidenţă42 dacă nu a fost constatat consumul repetat. Dacă totuşi a fost constatat consumul de droguri pe perioada supravegherii la medicul narcolog, se investighează din nou pentru stabilirea dependenţei de droguri. Dacă nu se constată dependenţa, atunci persoana rămâne în supraveghere timp de un an cu repetarea schemei de supraveghere.

consum de droguri cu dependenţă. În acest caz persoanei i se propune tratamentul de ●dezintoxicare şi dacă pe perioada a trei ani în cadrul vizitelor lunare la medicul narcolog de sector, nu a fost înregistrată administrarea drogurilor (clinic şi paraclinic), ea este considerată însănătoşită. În caz contrar, persoana rămâne în evidenţă.

După etapa de dezintoxicare continuitatea tratamentului dependenţei de droguri în instituţii rezidenţiale nu este disponibilă în Republica Moldova. Reintegrarea şi re-socializarea persoanelor ex-dependente de droguri ţine mai mult de activitatea ONG-urilor. Din ONG-urile care implementează intervenţii de reintegrare şi re-socializare a persoanelor ex-dependente de droguri cum ar fi „Viaţa Nouă”, „Corabia Salvării” şi „Alegerea ta”. „Viaţa Nouă” şi „Corabia Salvării” aplică tratamentul rezidenţial, iar „Alegerea ta” aplică metoda celor 12 paşi în regim ambulatoriu.

tratamentul de substituţie

Cadrul normativ pentru implementarea tratamentului de substituţie cu metadonă a constituit Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 159 din 20 mai 2003. Implementarea unui proiect pilot de tratament de substituţie cu metadonă în Republica Moldova a început în trimestrul IV al anului 2004, disponibil în sectorul civil şi doar în capitala ţării.

Selectarea persoanelor care solicită tratamentul de substituţie cu metadonă are loc după anumite criterii. Acestea sunt după cum urmează:

Utilizator de droguri din grupul opiaceelor, ●

Evaluarea continuă a consumului de droguri pe parcursul a ultimii 2 ani (caz oficial înregistrat şi ●aflarea în supraveghere pentru consum de droguri),

Femeile gravide, ●

Sindromul de abstinenţă cu diferit grad de severitate, ●

Probleme de sănătate asociate consumului de droguri injectabile (HIV/SIDA, hepatite virale B ●şi C, patologii venoase),

Maladii concomitente cum ar fi diabetul zaharat, tulburări psihice, dereglări trofice, ●

Tratament de dezintoxicare repetat fără succes. ●

Anexa 1 a Ordinului menţionat mai sus prevede că tratamentul de substituţie cu metadonă poate fi oferit ca:

Dezintoxicarea de scurtă sau lungă durată (mai mult de 1 lună) în condiţii de staţionar, ●

Terapie de substituţie pe termen scurt (până la 6 luni), ●

Terapie de substituţie pe termen lung (mai mult de 6 luni). ●

De asemenea în Anexa 1 a Ordinului sus menţionat sunt incluse recomandările clinice privind dozele iniţiale ale medicaţiei de substituţie (metadona). Conform acestora, dozele urmează a fi ajuatate în primele 3 zile pentru a diminua consecinţele stopării administrării drogurilor. Conform recomandărilor elaborate de către IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, persoana selectată pentru tratamentul de substituţie cu metadonă era

42 Cazul nu mai este inclus în numărul total al cazurilor de consum de droguri înregistrate pe teritoriul ţării. Cazul nu mai este inclus în numărul total al cazurilor de consum de droguri înregistrate pe teritoriul ţării.

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

67

Page 69: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

spitalizată pentru o perioadă de 14-21 zile, pentru stabilirea individuală a dozei zilnice de metadonă.

În Anexa 2 a Ordinului susmenţionat sus stipulate măsurile de control şi supervizare a consumului medicaţiei (înregistrările, stocarea, aprovizionarea, raportarea).

În Anexa 3 este prezentat exemplul Acodului dintre pacient şi instituţia medicală pentru oferirea serviciului de tratament de substituţie cu metadonă. Acest acord trebuie să fie semnat de ambele părţi. În cazul când persoana care iniţiază tartamentul de substituţie cu metadonă este un minor, atunci semnătura părinţilor este necesară. În acest acord sunt listate obligaţiunile drepturile părţilor.

Ordinul susmenţionat nu menţionează dacă este permisă eliberarea medicaţiei de substituţie la domiciliu în cazul anumitor condiţii. Deoarece această prcedură nu etse specificată, pacienţii nu au posibilitatea de a administra medicaţia de substituţie la domiciliu şi prezentarea lor zilnică la punctul de eliberare a medicaţiei este obligatorie ceea ce afectează integrarea socială a acestor pacienţi (familia, serviciul, vacanţe, zile de odihnă). In Ordinul susmenţionat nu este specificată care sunt condiţiile de continuare a tratamentului de substituţie în cadrul altor instituţii medicale. Spre exemplu, dacă un pacient este spitalizat pentru tratamnetul tuberculozei, SIDA, sepsis, pneumonie, traumă etc., există riscul întreruperii tratamentului de substituţie.

În anul 2005, tratamentul de substituţie cu metadonă a demarat şi în instituţiile penitenciare ale Ministerului Justiţiei. Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 159 din 20 mai 2003 serveşte drept recomandare metodologică şi în cadrul instituţiilor penitenciare. Republica Moldova este prima ţară din Comunitatea Statelor Independente care a implementat tratamentul de substituţie cu metadonă în instituţiile penitenciare.

Deoarece tratamentul de substituţie cu metadonă este disponibil doar în 3 instituţii penitenciare şi întro singura instituţie medicală din sectorul civil, există riscul de întrerupere a tratamentului de substituţie cu metadona la momentul privaţinuii de libertate şi al momentul eliberării.

La finele anului 2006, în tratamentul de substituţie cu metadonă erau înrolaţi 46 peroane din sectorul civil şi 27 persoane din serctorul penitenciar (raport nepublicat M&E 2006 a, b, c, d).

Numărul mic de beneficiari ai tratamentului de substituţie cu metadonă, atât cel cumulativ cât şi curent, perioada scurtă de implementare nu permite o analiză relevantă cu evidenţierea tendinţelor. Protocoalele clinice pentru tratmentul de substituţie cu metadonă şi alte terapii pentru dependenţa de droguri nu au fost elaborate. Lipsa protocoalelor clinice determină aplicarea limitată a tratamentului de substituţie cu metadonă şi în alte instituţii medicale în diferite regiuni geografice ale ţării. De asemnea se crează dificultăţi în asigurarea calităţii tratamentului de substituţie cu metadonă. Nu există liste de aşteptare pentru tratamentul de substituţie cu metadonă.

perioada reconvalescentă şi reintegrarea

Pentru asigurarea continuităţii tratamentului dependenţei de droguri în Republica Moldova nu sunt disponibile instituţii rezidenţiale. Breşa importantă în continuitatea tratamentului dependenţei de droguri se răsfrânge asupra rezultatelor reconvalescenţei şi reintegrării persoanelor fost dependente.

Lacuna cauzată de lipsa unei abordări oficiale integrate a continuităţii tratamentului dependenţei de droguri şi disponibilităţii acestuia, încearcă a fi compensată, deocamdată insuficient, de activităţile desfăşurate de către ONG-urile din Republica Moldova. Odată cu externarea din staţionar după dezintoxicare, pacienţii care ajung în vizorul ONG-urilor ori sunt invitaţi (convinşi) să continue tratamentul în programele de reabilitare şi reintegrare oferite în special de ONG-urile locale, ori pleacă înafara ţării pentru o reconvalescenţă rezidenţială (cei cu venituri mai mari), ori întrerup tratamentul oprindu-se la dezintoxicare.

Una din metodele de reconvalescenţă şi reintegrare aplicate de către ONG-urile din Republica Moldova este programul „12 paşi”. Sunt ONG –uri care aplică metode proprii, dezvoltate în timp, orientate spre reconvalescenţa şi reintegrarea persoanelor dependente de droguri cu implicarea largă a persoanelor dependente sau ex-dependente de droguri în activităţi de muncă social utilă, astfel contribuind la re-socializarea acestora şi asigurarea continuităţii activităţii ONG-ului. Aderenţa la tratament variază de la caz la caz. Numărul locurilor disponibile pentru continuarea după dezintoxicare a tratamentului rezidenţial în cadrul ONG-urilor este extrem de limitat şi nu satisface cererea.

Deficienţele în sistemul de raportare a activităţilor şi rezultatelor acestora nu permit includerea în prezentul raport a datelor statistice relevante.

RAPORT ANUAL 2007

68

Page 70: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

interVenţiile În inStituţiile penitenCiare

asistenţa utilizatorilor de droguri în instituţiile penitenciare

Urmare a mai multor cercetări, conform Institutului Naţional al Abuzului de Droguri din Statele Unite (NIDA 2006) sunt identificate 13 principii care ar putea ajuta instituţiile penitenciare să-şi ajusteze programele de tratament pentru a servi mai bine populaţiei ţintă. În versiune prescurtată, aceste principii sunt după cum urmează:

Dependenţa de droguri este o boală a creierului care afectează comportamentul, ●

Reconvalescenţa dependenţei de droguri cere un tratament efectiv, urmat de managementul ●problemei în timp,

Tratament suficient de îndelungat pentru a duce la o schimbare a comportamentului, ●

Evaluarea este primul pas în tratament, ●

Servicii ajustate la necesităţile individuale ca parte importantă a tratamentului dependenţei ●de droguri,

Monitorizarea consumului de droguri pe parcursul tratamentului, ●

Tratamentul trebuie să ţintească factorii asociaţi comportamentului delicvent, ●

Supravegherea din instituţiile penitenciare trebuie să încorporeze planificarea tratamentului ●pentru deţinuţii dependenţi de droguri şi prestatorii de servicii medicale din cadrul acestor instituţii trebuie să fie conştienţi de cerinţele supervizării corecţionale,

Continuitatea tratamentului este esenţială pentru consumatorii de droguri care se reîntorc în ●comunitate,

Echilibrul dintre recompensă şi sancţiune încurajează comportamentul pro-social şi ●participativitatea la tratament,

Condamnaţii dependenţi de droguri şi cu probleme mentale necesită o abordare integrată în ●tratament,

Preparatele medicamentoase sunt o parte importantă a tratamentului pentru mulţi deţinuţi ●dependenţi de droguri,

Planificarea tratamentului pentru condamnaţii dependenţi de droguri deţinuţi şi cei care ●urmează să se reîntoarcă în comunitate trebuie să includă startegii de prevenire şi tratament a condiţiilor medicale serioase şi cronice cum ar fi HIV/SIDA, hepatitele B şi C şi tuberculoza.

Tratamentul dependenţei de droguri poate fi incorporat în locurile de detenţie în mai multe moduri. Aceasta presupune tratamentul ca o condiţie a perioadelor de încercare, curţilor de droguri care mixează monitorizarea ispăşirii pedepsei cu tratamentul, tratamentul în locurile de detenţie urmat de tratamentul comunitar la momentul eliberării şi tratamentul condiţionat ori supervizarea perioadelor de încercare. Rezultatele tratamentului persoanelor dependente de droguri pot fi îmbunătăţite prin coordonarea şi colaborarea interinstituţională din domeniu, prestatorii de servicii de tratament a dependenţei de droguri şi alte agenţii care oferă servicii sociale.

În Republica Moldova lipseşte o abordare şi o aplicare integrată a tratamentului dependenţei de droguri în instituţiile penitenciare.

Drept surse de date despre numărul de consumatori de droguri din instituţiile penitenciare servesc datele serviciului de securitate, regim şi supraveghere a penitenciarelor şi datele serviciului medical. Serviciul de securitate, regim şi supraveghere a penitenciarelor foloseşte informatorii proprii pentru identificarea consumatorilor de droguri în instituţiile penitenciare.

În supravegherea medicală a serviciului medical al Departamentului Instituţii Penitenciare (DIP) pentru consum de droguri sunt luaţi în supraveghere medicală deţinuţii care sunt condamnaţi conform art. 103 al Codului

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

69

Page 71: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Penal43 şi deţinuţii care pe parcursul ispăşirii pedepsei au fost identificaţi drept consumatori de droguri urmare a examinărilor medicale. Pentru identificarea consumatorilor de droguri pe parcursul ispăşirii pedepsei, în data de 2 septembrie 2004 a fost aprobat ordinul nr 134 al Departamentului Instituţii Penitenciare (în continuare DIP) Cu privire la ordinea efectuării expertizei medicale pentru stabilirea stării de ebrietate, în care sunt stipulate criteriile de apreciere clinică şi paraclinică a stării de ebrietate, inclusiv narcotică. Examinarea deţinutului suspectat pentru consum de droguri se face la cererea reprezentanţilor serviciului de securitate, regim şi supraveghere adresată medicului din serviciul medical al instituţiei penitenciare. Din cauza lipsei testelor paraclinice pentru identificarea drogurilor în lichidele biologice, constatarea stării de ebrietate narcotică se face în baza semnelor clinice, ceea ce nu permite o abordare obiectivă a situaţiei şi aplicarea sancţiunilor.

Conform datelor serviciului medical al DIP (raport nepublicat 2006) pentru anul 2006 numărul deţinuţilor care au intrat în instituţiile penitenciare cu art. 103 al Codului Penal a atins cifra de 395 persoane. Pe parcursul anului, urmare a examinărilor suspecţilor la ebrietatea narcotică au mai fost identificate 59 persoane care consumau droguri. Adiţional acestora, 481 deţinuţi au fost suspectaţi de consum de droguri. Astfel, conform ambelor surse de date datelor serviciului medical al DIP în anul 2006 din 6918 deţinuţi 935 (13,5%) erau consideraţi consumatori/potenţiali consumatori de droguri.

În contextul asistenţei medicale, serviciul medical al instituţiilor penitenciare poate oferi un tratament de dezintoxicare în cazul apariţiei sindromului de abstinenţă. Severitatea sindromului de abstinenţă determină şi localul unde este oferită dezintoxicarea (la nivelul instituţiei de detenţie sau cu deplasarea la spitalul clinic republican al DIP „Pruncul”).

La finele anului 2006, conform datelor DIP al Ministerului Justiţiei al DIP (raport nepublicat 2006) în sectorul penitenciar, au fost încadraţi în tratamentul cu metadonă 27 UDI (cumulativ) toţi de sex masculin. Criteriile de includere a deţinuţilor dependenţi de droguri în tratamentul de substituţie cu metadonă sunt identice cu cele din sectorul civil.

La iniţierea tratamentului de substituţie cu metadonă, pacienţilor selectaţi li se ajustează individual doza zilnică care variază de la 30mg - 80mg metadonă. Metadona este disponibilă în soluţie (1 ml de soluţie conţine 20 mg metadonă). Treptat are loc reducerea dozei zilnice până la 5 mg metadonă. Ulterior, după o cură de dezintoxicare de 2-4 zile, persoane-i i se poate întrerupe tratamentul de substituţie, fiind considerat tratat. Durata tratamentului reiese din acordul încheiat cu persoana care doreşte să înceapă un tratament de substituţie cu metadonă. Din start acordul are o durată de 6 luni (standard pentru toţi) şi poate fi continuat la necesitate.

alternativele detenţiei pentru persoanele dependente de droguri care au săvârşit infracţiuni

Conform legislaţiei Republicii Moldova, persoanele dependente de droguri care au săvârşit infracţiuni pot fi îndreptate la tratament obligatoriu de dezintoxicare, pot fi condamnate condiţional rămânând la libertate de facto, sau amendate, sau pot fi încadrate în munca neremunerată utilă societăţii sau o combinare a acestora. Verdictul instanţei de judecată depinde de gravitatea infracţiunii săvârşite. De fapt, dependenţa de droguri este un factor care influenţează decizia judecătorului. Feed-back-ul fragmentat despre sentinţa pentru fiecare dosar penal înaintat instanţei de judecată de către organele procuraturii şi poliţiei nu permite o analiză a sentinţelor pronunţate.

evaluare şi training

Evaluări ale asistenţei medicale oferite deţinuţilor utilizatori de droguri în instituţiile penitenciare nu au fost desfăşurate în perioada de raportare şi anterior acesteia.

Numărul de seringi distribuite, returnate, numărul de prezervative distribuite, numărul de materiale informaţionale distribuite, cantitatea de metadonă consumată, numărul de persoane care au participat la seminarele organizate sunt raportate trimestrial Fundaţiei Soros – Moldova, care operează granturile oferite pentru implementarea Strategiei de Reducere a Noxelor.

Personalul implicat în activităţile Strategiei de Reducere a Noxelor a fost instruit pentru oferirea serviciilor. Medicii care sunt implicaţi în managementul tratamentului cu metadonă au fost instruiţi la fel ca şi cei din sectorul civil.

43 Articolul 103 al Codului Penal prevede condiţiile de aplicare a măsurilor de constrîngere cu caracter medical al persoanelor dependente de alcool şi droguri ilegale, urmare a deciziei judecăţii.

RAPORT ANUAL 2007

70

Page 72: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Cooperarea interinStituţională pentru reduCerea oFertei de droGuri

Activitatea de combatere traficului ilicit de droguri în Republica Moldova este una interinstituţională. În reţeaua instituţiilor care desfăşoară activităţi în domeniu sunt după cum urmează:

Ministerul afacerilor interne

În cadrul Departamentului Serviciilor Operative este creată şi funcţionează Direcţia Antidrog responsabilă de soluţionarea tuturor problemelor şi aspectelor de aplicare a legii în lupta contra narcomaniei şi traficul drogurilor cu aspect cum contravenţional aşa şi penal. Mai cu seamă această agenţie lucrează la depistarea încălcărilor cu implicarea drogurilor pe teritoriul Moldovei. Toate substanţele narcotice interceptate atât în sectorul civil cât şi penitenciar se transmit spre cercetare tehnico-criminalistică Ministerului Afacerilor Interne.

Serviciul Vamal

Serviciul Vamal poartă responsabilitate pentru controlul asupra bunurilor legale sau ilegale introduse sau scoase din ţară. Serviciul Vamal nu include o unitate specială, care ar răspunde de importul ilegal şi de traficul drogurilor. Datele referitor la droguri se colectează de personalul vamei în timpul cauzelor de arest sau de interceptare a drogurilor şi este abilitat de anchetare penală a cazurilor.

Serviciul Grăniceri

Serviciul Grăniceri este responsabil de protecţia tuturor frontierelor terestre, în special reţinerile înregistrate de Serviciul Grăniceri sunt la trecerea ilegală a frontierei verzi, adică înafara punctelor de trecere. În punctele de trecere ale frontierei de stat controalele sunt realizate în comun cu Serviciul Vamal, care în caz de înregistrare a unui caz de suspectare a traficului transfrontalier de droguri este abilitat de anchetare penală. Persoanele reţinute sau substanţele narcotice interceptate pe parcursul activităţii se predau ulterior Ministerului Afacerilor Interne. Numărul arestărilor şi interceptărilor este minimal.

Serviciul informaţii şi Securitate

Reprezintă o instituţie de aplicare a legii şi de informare şi este responsabilă de aspectele cu caracter internaţional ale traficului de droguri. Are împuterniciri să investigheze aceste cauze şi să întreprindă interceptări.

departamentul instituţii penitenciare

Serviciul de informaţie, securitate şi regim al DIP este responsabil de combaterea traficului de droguri în cadrul instituţiilor penitenciare. În caz de înregistrare a unui caz de trafic de droguri, substanţe sechestrată este expediată pentru expertiză tehnico-criminalistică în cadrul Ministerului de Interne.

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

71

Page 73: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

liSta FiGurilor

Figura 1 Localizarea geografică a Republicii Moldova, 2006 . . . . . . 11

Figura 2 Ponderea dosarelor de anchetă penală expediate instanţelor de judecată, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 1995-2006 . . . . . . 17

Figura 3 Atitudinile tinerilor vis-a-vis de persoana care consumatoare de droguri, tinerii de 15 - 24 ani, %, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2006 . . . . . . 18

Figura 4 Procentul tinerilor care dezaprobă consumul de droguri legale şi ilegale, tinerii de 15 – 24 ani, Republica Moldova (malul drept al Nistrului), 2006 . . . . . . 18

Figura 5 Respondenţii care cunosc pe cineva care consumă marijuană sau haşiş, care au consumat marijuană sau haşiş vreodată în viaţă, distribuţia după grupul de vârstă, mediul de rezidenţă şi sex, tinerii de 15 - 24 ani, %, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2006 . . . . . . 22

Figura 6 Vârsta la care tinerii de 15 - 24 ani au încercat pentru prima dată marijuana sau haşiş, %, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2006 . . . . . . 22

Figura 7 Fumătorii curenţi, foşti fumători de tutun şi prevalenţa fumatului tutunului pe perioada vieţii, tinerii de 15 – 24 ani, dezagregare după sex, grup de vârstă şi mediul de rezidenţă, %, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2006 . . . . . . 23

Figura 8 Numărul zilnic de ţigări utilizat de fumătorii curenţi, tinerii de 15 – 24 ani, %, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2006 . . . . . . 24

Figura 9 Prevalenţa consumului de alcool pe perioada ultimului an şi a ultimei luni, tinerii 15 – 24 ani, dezagregare după sex, mediul de rezidenţă şi grup de vârstă, %, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2006 . . . . . . 24

Figura 10 Frecvenţa consumului a 6 băuturi, tinerii de 15 – 24 ani care au consumat alcool pe perioada ultimului an, %, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2006 . . . . . . 25

Figura 11 Frecvenţa injectării drogurilor pe parcursul ultimei luni, UDI beneficiari ai Programelor Strategiei de Reducere a Noxelor, %, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2004 . . . . . . 26

Figura 12 Utilizarea directă în comun a echipamentului pentru injectare pe parcursul ultimei luni, UDI beneficiari ai Programelor Strategiei de Reducere a Noxelor, %, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2004 . . . . . . 26

Figura 13 Utilizarea indirectă în comun a echipamentului pentru injectare pe parcursul ultimei luni, UDI beneficiari ai Programelor Strategiei de Reducere a Noxelor, %, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2004 . . . . . . 27

Figura 14 Structura cazurilor noi înregistrate de consum de droguri, %, Republica Moldova (malul drept al Nistrului), 1995 - 2006 . . . . . . 29

Figura 15 Structura cazurilor noi înregistrate de consum de droguri cu dependenţă după sursa depistării, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995 - 2006 . . . . . . 30

Figura 16 Structura cazurilor noi înregistrate de consum de droguri fără dependenţă după sursa depistării, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995 - 2006 . . . . . . 30

Figura 17 Structura cazurilor noi înregistrate de consum de droguri cu dependenţă după drogul utilizat la momentul înregistrării, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995 - 2006 . . . . . . 31

Figura 18 Distribuţia cazurilor noi înregistrate pentru consum de droguri cu dependenţă după calea de administrare a drogurilor la momentul înregistrării, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995-2006 . . . . . . 31

Figura 19 Structura cazurilor noi înregistrate de consum de droguri fără dependenţă după drogul utilizat la momentul înregistrării, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995 - 2006 . . . . . . 32

Figura 20 Distribuţia cazurilor noi înregistrate pentru consum de droguri fără dependenţă după calea de administrare a drogurilor la momentul înregistrării, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995-2006 . . . . . . 33

Figura 21 Distribuţia în funcţie de sex a cazurilor noi înregistrate de consum de droguri fără dependenţă, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995-2006 . . . . . . 33

Figura 22 Distribuţia în funcţie de sex a cazurilor noi înregistrate de consum de droguri cu dependenţă, %, Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995-2006 . . . . . . 34

Figura 23 Vârsta medie la momentul înregistrării cazurilor noi de consum de droguri cu şi fără dependenţă, % Republica Moldova (malul drept al rîului Nistru), 1995-2006 . . . . . . 34

Figura 24 Distribuţia cazurilor înregistrate pentru consum de droguri după nivelul de studii, %, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 1995-2006 . . . . . . 35

RAPORT ANUAL 2007

72

Page 74: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Figura 25 Numărul de pacienţi care au beneficiat de tratamentul de dezintoxicare în condiţii de staţionar pentru prima dată pe parcursul anului, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2000 - 2006 . . . . . . 36

Figura 26 Distribuţia numărului DAD înregistrate după cauzele codificate de deces în certificatul constatator al decesului, CIM 10, RGM, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2000-2006 . . . . . . 41

Figura 27 Numărul de decese în rândul consumatorilor de droguri înregistraţi, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2000-2006 . . . . . . 42

Figura 28 Testarea la HIV şi numărul de cazuri noi HIV înregistrate, Republica Moldova, 1987 - 2006 . . . . . . 44

Figura 29 Distribuţia cazurilor noi înregistrate de HIV după calea probabilă de infectare, %, Republica Moldova, 1995-2006 . . . . . . 44

Figura 30 Numărul de cazuri noi HIV înregistrate asociate consumului de droguri injectabile, Republica Moldova, 1995-2006 . . . . . . 45

Figura 31 Distribuţia după sexe a cazurilor noi înregistrate de infectare cu HIV asociate injectării drogurilor, %, Republica Moldova, 1995 – 2006 . . . . . . 46

Figura 32 Vârsta medie la momentul înregistrării cazurilor noi HIV asociate consumului de droguri injectabile, ani, Republica Moldova, 1995 - 2006 . . . . . . 46

Figura 33 Numărul de cazuri noi de Hepatite Virale acute tip B şi C înregistrate asociate cu injectarea drogurilor, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2000-2006 . . . . . . 47

Figura 34 Numărul de infracţiuni înregistrate prin trafic de droguri, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 1996-2006 . . . . . . 49

Figura 35 Distribuţia geografică a numărului de infracţiuni prin traffic de droguri înregistrate, Repubblica Moldova, 2006 . . . . . . 49

Figura 36 Distribuţia după sexe a persoanelor anchetate pentru infracţiuni prin trafic droguri, %, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 1995-2006 . . . . . . 50

Figura 37 Distribuţia după grupurile de vârstă ale persoanelor anchetate pentru trafic de droguri, %, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 1995-2006 . . . . . . 51

Figura 38 Distribuţia după grupurile de vârstă ale persoanelor de sex masculin anchetate pentru trafic de droguri, %, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 1995-2006 . . . . . . 51

Figura 39 Distribuţia după grupurile de vârstă ale persoanelor de sex feminin anchetate pentru trafic de droguri, %, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 1995-2006 . . . . . . 52

Figura 40 Distribuţia geografică a punctelor de schimb de seringi, Strategia de Reducere a Noxelor, Republica Moldova, 1997 - 2005 . . . . . . 61

Figura 41 Distribuţia geografică a punctelor de schimb de seringi, Strategia de Reducere a Noxelor, Republica Moldova, 2006 . . . . . . 63

liSta taBelelor

Tabelul 1 Consumul de droguri în rândul tienrilor de 15 - 24 ani, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2006 . . . . . . 23

Tabelul 2 Numărul de cazuri noi înregistrate de consum de droguri, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 1995-2006 . . . . . . 29

Tabelul 3 UDI înregistraţi de IMSP Dispensarul Republican de Narcologie şi Programele bazate pe Strategia de Reducere a Noxelor, distribuţia după sex, 2004 - 2006 . . . . . . 37

Tabelul 4 Numărul de cazuri de DAD probabile conform Centrului de Medicină Legală (investigate TN), numărul de investigaţii TN, numărul total de decese suspecte la moarte violentă, numărul total de decese examinate de CML, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2000-2006 . . . . . . 40

Tabelul 5 Distribuţia după vârstă şi sex a posibilelor cazuri de DAD conform datelor CML, Republica Moldova (malul drept al râului Nistru), 2006 . . . . . . 41

Tabelul 6 Cantitatea drogurilor sechestrate, Republica Moldova, malul drept al râului Nistru, 2002-2006 . . . . . . 53

Tabelul 7 Variaţiile preţurilor cu amânuntul pe piaţă drogurilor ilicite, Republica Moldova, malul drept al râului Nistru, 2002 - 2006 . . . . . . 54

Tabelul 8 Produsele implementării şi acoperirea cu serviciile de schimb de seringi ale Strategiei de Reducere a Noxelor, Republica Moldova, 2004-2006 . . . . . . 64

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

73

Page 75: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

liSta reFerinţelor

Legea Republicii Moldova nr. 382-XIV din 6 mai 1999 Cu privire la circulaţia substanţelor narcotice şi psihotrope şi a precursorilor. Monitorul Oficial al R. Moldova din 15.07.1999, nr.7377.1, art.339. Chişinău 1999.

Legea Republicii Moldova nr 713-XV din 6.12.2001 Privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope. Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 36-38/208 din 14.03.2002. Chişinău 2002.

Legea Republicii Moldova nr. 277 – XVI din 4 noiembrie 2005 Pentru modificarea şi completarea Codului cu privire la Contravenţiile Administrative, Codului Penal al Republicii Moldova şi a Codului de Procedură Penală al Republicii Moldova. Monitorul Oficial al R. Moldova din 02.12. 2005, nr.161-163/795. Chişinău 2005.

Legea nr. 277 – XVI din 4 noiembrie 2005 Pentru modificarea şi completarea Codului cu privire la Contravenţiile Administrative, Codului Penal al Republicii Moldova şi a Codului de Procedură Penală al Republicii Moldova. Monitorul Oficial al R.Moldova 161-163/795, 02.12.2005. Chişinău 2005.

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 585 din 19 iunie 2000 Cu privire la Instituirea Comisiei Interdepartamentale de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului. Monitorul Oficial al R. Moldova nr.75-76/672 din 29.06.2000. Chişinău 2000.

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.1318 din 8 octombrie 2002 Cu privire la componenţa nominală a Comisiei Interdepartamentale de Combatere a Narcomaniei şi Narcobusinessului. Monitorul Oficial al R.Moldova nr.142-143/1452 din 17.10.2002. Chişinău 2002.

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 166 din 15.02.2005 Cu privire la aprobarea Măsurilor de combatere a narcomaniei şi narcobusinessului în anii 2005-2006. Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 42-45/294 din 21.03.2005. Chişinău 2005.

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.79 din 23 ianuarie 2006 Cu privire la aprobarea Listei substanţelor narcotice, psihotrope şi plantelor care conţin aceste substanţe identificate în traficul ilicit şi cantităţilor acestora se defineşte cantitatea pentru fiecare tip de drog care stă la baza calificării infracţiunii prin trafic de droguri. Monitorul Oficial al R.Moldova nr.16-19/106 din 27.01.2006. Chişinău 2006.

Hotărârea Guvernului Nr. 85 din 25.01.2006 Cu privire la implementarea Sistemului Informaţional automatizat „Nomenclatorul de stat al medicamentelor”. Monitorul Oficial al R.Moldova nr.20/111 din 31.01.2006. Chişinău 2006.

Hotărârea Guvernului Nr.128 din 06.02.2006 Cu privire la aprobarea Cerinţelor tehnice faţă de încăperile şi obiectele în care se păstrează substanţele narcotice, psihotrope şi/sau precursorii. Monitorul Oficial al R.Moldova nr.28-30/171 din 17.02.2006. Chişinău 2006.

Hotărârea Guvernului Nr.216 din 27.02.2006 Privind tranzitul pe teritoriul Republcii Moldova al substanţelor narcotice, psihotrope şi precursorilor. Monitorul Oficial al R.Moldova nr.39-42/257 din 10.03.2006. Chişinău 2006.

Hotărârea Guvernului Nr.1382 din 08.12.2006 Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la reglementarea activităţilor de cultivare a plantelor care conţin substanţe narcotice sau psihotrope. Monitorul Oficial al R.Moldova nr.189-192/1478 din 15.12.2006. Chişinău 2006.

Consiliul Suprem de Securitate. Decizia Consiliului Suprem de Securitate nr. 05/1-03-17 din 09.11.2006. Decizie nepublicată.

Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova. Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 260 din data de 3 septembrie 2003. Ordin nepublicat.

Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova. Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 159 din 20 mai 2003. Ordin nepublicat.

Bivol, S. (2004) Supraveghere epidemiologică HIV/SIDA Moldova 2004. Utilizatorii de droguri injectabile, lucrătoarele sexului comercial, deţinuţii. Chişinău 2004.

Godinho, J. (2003) Moldova AIDS Control Project PAD (Washington DC, World Bank).

Scutelniciuc, O., Leşco, G., Guţu, L. (2006)Studiul de Evaluare Raport Final. Cunoştinţele, Atitudinile şi Practicile Tinerilor refritor la HIV/SIDA. Chişinău 2006.

Ştefaneţ, S., Leşco, G. (2005) Sănătatea şi dezvoltarea tinerilor. Studiu de evaluare a cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor tinerilor (Chişinău, UNICEF, “Sănătate pentru Tineri”).

Kuramanayake, L., Vickerman, P., Walker, D., Samoshkin, S., Romantzov, V., Emelzanova, Y., Zviagin, V., Watts, Ch. 2000, The cost-effectiveness of HIV preventive measures among injecting drug users in Svetlogorsk, Belarus, Addiction: Volume 99, Number 12, December 2004, pp. 1565-1576

EMCDDA (2000) Treatment demand indicator Standard protocol 2.0 (Lisbon, European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction).

RAPORT ANUAL 2007

74

Page 76: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

EMCDDA (2002) The DRD-Standard, version 3.0 EMCDDA standard protocol for the EU Member States to collect data and report figures for the Key Indicator Drug-Related Deaths by the Standard Reitox tables (Lisbon, European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction).

EMCDDA (2001) Co-ordination of the implementation of the EMCDDA standard guidelines on the drug-related deaths in the EU Member States, and the collection and analysis of information on drug-related deaths (Lisbon, European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction).

European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction. Handbook for surveys on drug use amongthe general population. EMCDDA project CT.99.EP.08 B, Lisbon, EMCDDA, August 2002.

National Institute on Drug Abuse, National Institutes of Health. Principles of drug addiction treatment. A research-based guide. NIH Publication nr. 99-4180, October 1999

National Institute on Drug Abuse, National Institutes of Health. U.S. Department of Health and Human service. Principles of Drug Abuse Treatment for Ciminal Justice Population. A research-based guide. NIH Publication nr. 06-5316, Julz 2006

Jager, J. L., W. & Kretzschmar, M. & Postma, M. & Wessing, L (2004) Hepatitis C and injecting drug use: impact, costs and policy options (Lisbon, EMCDDA, Office for Official Publications of the European Communities).

Levitt A., Vorsters A., Emiroglu N., Goldstein S., Godal T., Kane M., Popovic D., Wiersma S., Van Damme P. (2004). Strengthening immunization systems and introduction of hepatitis B vaccine in Central and Eastern Europe and the Newly Independent States. Third regional conference on prevention and control of hepatitis B in Central and Eastern Europe and Newly Independent States. Kyiv, Ukraine, May 25-28, 2004.

EMCDDA (2000) EMCDDA Documents on improving comparability- drug related infectious diseases (Lisbon, European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction).

Ministerul Economiei şi Comerţului, Republica Moldova (2006), Raport privind sărăcia şi impactul politicilor 2006, Chişinău, Noiembrie 2007

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Direcţia Antidrog, Situaţia privind infracţionalitatea prin trafic de droguri pentru anul 2006. Raport nepublicat.

Ministerul Justiţiei, Departamentul Instituţii Penitenciare, Serviciul Medical. Notă informativă pentru anul 2006. Raport nepublicat.

Programul BUMAD, Raport de executare a bugetului pentru anul 2006. Raport nepublicat.

Observatorul Naţional pentru Droguri. Proces verbal al adunării anuale a reţelei Observatorului Naţional pentru Droguri, 2007. Raport nepublicat.

Dispensarul Republican de Narcologie. Notă informativă pentru anul 2005. Raport nepublicat.

Soros Foundation – Moldova, Harm Reduction Program, ACTIVITY REPORT. HIV/AIDS PREVENTION AMONG VULNERABLE GROUPS. HIV/AIDS CONTROL AND PREVENTION PROGRAM FINANCED BY GOVMD/GFATM/WB, quarter II, 2004. Unpublished report. 2004

Soros Foundation – Moldova, Harm Reduction Program, ACTIVITY REPORT. HIV/AIDS PREVENTION AMONG VULNERABLE GROUPS. HIV/AIDS CONTROL AND PREVENTION PROGRAM FINANCED BY GOVMD/GFATM/WB, quarter III, 2004. Unpublished report. 2004

Soros Foundation – Moldova, Harm Reduction Program, ACTIVITY REPORT. HIV/AIDS PREVENTION AMONG VULNERABLE GROUPS. HIV/AIDS CONTROL AND PREVENTION PROGRAM FINANCED BY GOVMD/GFATM/WB, quarter IV, 2004. Unpublished report. 2004

Soros Foundation – Moldova, Harm Reduction Program, ACTIVITY REPORT. HIV/AIDS PREVENTION AMONG VULNERABLE GROUPS. HIV/AIDS CONTROL AND PREVENTION PROGRAM FINANCED BY GOVMD/GFATM/WB, quarter I, 2005. Unpublished report. 2005

Soros Foundation – Moldova, Harm Reduction Program, ACTIVITY REPORT. HIV/AIDS PREVENTION AMONG VULNERABLE GROUPS. HIV/AIDS CONTROL AND PREVENTION PROGRAM FINANCED BY GOVMD/GFATM/WB, quarter II, 2005. Unpublished report. 2005

Soros Foundation – Moldova, Harm Reduction Program, ACTIVITY REPORT. HIV/AIDS PREVENTION AMONG VULNERABLE GROUPS. HIV/AIDS CONTROL AND PREVENTION PROGRAM FINANCED BY GOVMD/GFATM/WB, quarter III, 2005. Unpublished report. 2005

Soros Foundation – Moldova, Harm Reduction Program, ACTIVITY REPORT. HIV/AIDS PREVENTION AMONG VULNERABLE GROUPS. HIV/AIDS CONTROL AND PREVENTION PROGRAM FINANCED BY GOVMD/GFATM/WB, quarter IV, 2005. Unpublished report. 2005

Soros Foundation – Moldova, Harm Reduction Program, ACTIVITY REPORT. HIV/AIDS PREVENTION AMONG VULNERABLE GROUPS. HIV/AIDS CONTROL AND PREVENTION PROGRAM FINANCED BY GOVMD/GFATM/WB, quarter I, 2006. Unpublished report. 2006

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

75

Page 77: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

Soros Foundation – Moldova, Harm Reduction Program, ACTIVITY REPORT. HIV/AIDS PREVENTION AMONG VULNERABLE GROUPS. HIV/AIDS CONTROL AND PREVENTION PROGRAM FINANCED BY GOVMD/GFATM/WB, quarter II, 2006. Unpublished report. 2006

Soros Foundation – Moldova, Harm Reduction Program, ACTIVITY REPORT. HIV/AIDS PREVENTION AMONG VULNERABLE GROUPS. HIV/AIDS CONTROL AND PREVENTION PROGRAM FINANCED BY GOVMD/GFATM/WB, quarter III, 2006. Unpublished report. 2006

Soros Foundation – Moldova, Harm Reduction Program, ACTIVITY REPORT. HIV/AIDS PREVENTION AMONG VULNERABLE GROUPS. HIV/AIDS CONTROL AND PREVENTION PROGRAM FINANCED BY GOVMD/GFATM/WB, quarter IV, 2006. Unpublished report. 2006

ONG „Tinerii pentru dreptul la viaţă” filiala Bălţi, Европейский проект школьных исследований по алкоголю и наркотикам, отчёт 2003. Raport nepublicat.

RAPORT ANUAL 2007

76

Page 78: RapoRt anual 2007 - old.ms.mdold.ms.md/_files/2633-raport_anual_droguri_2007_ro.pdf · Consumul de droguri nu constituie un subiect discutat pe larg de opinia ... a plantelor cu conţinut

oBSerVatorul naţional pentru droGuri

La recomandarea Programului de Asistenţă pentru prevenirea consumului şi traficului de droguri în Belarus, Ucraina, Moldova (Programul BUMAD), finanţat de Uniunea Europeană şi co-finanţat şi implementat de PNUD Moldova, Comisia Interdepartamentală a Guvernului pentru Combaterea Narcomaniei şi Narcobusinessului prin Hotărirea nr. 2 din 27 februarie 2004 a luat decizia de a crea în cadrul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova o unitate responsabilă de analiza centralizată a datelor neconfidenţiale privind cererea şi oferta ilicită de droguri. Prin Ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr.164 din 18 mai 2004, această structură numită Observatorul Naţional pentru Droguri a fost instituită în cadrul Centrului Naţional de Management în Sănătate.

Obiectivul principal al activităţii Observatorului Naţional pentru Droguri (OND) constă în colectarea şi analiza informaţiei neconfidenţiale despre cererea şi oferta ilicită de droguri şi consecinţele acestora în Republica Moldova. Rezultatele activităţii Observatorului Naţional pentru Droguri (OND) urmează a sta la baza elaborării bazate pe dovezi a politicilor, strategiilor şi acţiunilor relevante.

Nu se poate afirma că pentru moment în Republica Moldova funcţionează un sistem informaţional adecvat necesităţilor, ce ar permite evaluarea situaţiei şi evoluţiei cererii şi ofertei ilicite de droguri. Calitatea datelor variază de la o organizaţie la alta şi este nevoie de asistenţă şi insistenţă în implementarea principiilor ajustate la standardele internaţionale pentru colectare şi analiză.

SITUAŢIA PRIVIND ABUZUL ŞI TRAFICUL ILICIT DE DROGURI

77