Radicali de bază în limba chineză

luni, decembrie de 0nemind

Toate caracterele chineze ti con in un radical i un element fonetic. ș ț ș Radicalul reprezintă o secven ă de trăsături care identifică caracterul în termeni generali la nivelul ț sensului, în timp ce elementul fonetic este marcat prin trăsături suplimentare, ce indică pronun ia ț caracaterului.Scrierea chineză tradi ională folose te în total 214 radicali, în timp ce în sistemul simplificatț ș (limba chineză standard) apar numai 189 de radicali. Când un radical este simplificat, toate caracterele care îl folosesc preiau forma simplificată.Cel mai cunoscut i general acceptat tabel cu radicali în sistemul tradi ional a fost publicat înș ț 1716, ca parte a Kāngxī Zìdiǎn (dic ionarul Kangxi), comisionat de Împăratul Kangxi alț Dinastiei Qing de Manciuria în 1710. Cuprinzând peste 47,000 de caractere, a devenit dic ionarul standard de limba chineză în secolele XVIII i XIX.ț șDe i tendin a de simplificare a caracterelor chineze ti are o istorie cel pu in la fel de lungă caș ț ș ț scrierea lor, efortul cel mai sus inut în acest sens s-a înregistrat secolul trecut, în 1956 i dinț ș nou, în 1964. Pentru a facilita învă area limbii i a cre te nivelul de alfabetizare, guvernulț ș ș Republicii Populare Chineze a lansat oficial lista caracterelor “simplificate”, care con in maiț pu ine trăsături decât echivalen ii lor din scrierea tradi ională. Simplificarea urmează douăț ț ț direc ii de bază: 1. mai multe linii i/ sau puncte devin o singură linie; 2. caracterulț ș tradi ional ini ial sau radicalul este înlocuit cu un mic segment de trăsături noi, unice.ț țÎn vechime, când apărea necesitatea creării unui caracter al cărui în eles era dificil de ilustratț prin desene simple, acesta era deseori realizat prin împrumutul de la un caracter existent, cu aceea i pronun ie. La partea “de pronun ie” (elementul fonetic) se adăuga apoi un “marcaj deș ț ț semnifica ie” (radicalul), pentru a deosebi noul caracter de cel ini ial, de la care s-a pornit.ț țDe exemplu, caracterul 草 căo (iarbă) consistă din două elemente: 1. cel fonetic, 早 zăo, care înseamnă devreme, folosit doar pentru a indica pronun ia i 2. radicalul (linia orizontală taiatăț ș de două liniu e verticale, din partea de sus a caracterului), care înseamnă ț plantă. Peste 95% din caracterele chineze ti s-au format astfel. Câ iva radicali pot apărea i ca ideogramă deș ț ș sine stătătoare, dar majoritatea sunt componente ale caracterelor. Cum se caută caracterele într-un dic ionar chinezescțToate dic ionarele de limba chineză au trei sec iuni principale: ț ț lista radicalilor, indexul de caractere i ș articolele de dic ionarț , ultima fiind cea mai vastă.Termenul “radical” este folosit i pentru a indica segmentul grafic al unui caracter sub careș este listat în dic ionar radicalul ce în apare componen a sa. Acest segment se nume te ț ț ș 部首 (bùshǒu), literal cap de sec iuneț , desi apare mai des ca index de caractere sau chei de indexare.Această utilizare este însă criticată din cauza confuziei cu celelalte sensuri ale termenului “radical”: “radăcină” i “componentă semantică”. Majoritatea capetelor de sec iune coincidș ț cu un rol semantic în componen a caracterelor listate sub ele, iar ca urmare, mul i începătoriț ț pornesc de la premisa falsă că fiecare cap de sec iune este, prin defini ie, rădăcină semanticăț ț sau componentă semantică în caracterele listate.

Imediat ce a i observat diferen a dintre radical i cap de sec iune, pute i căuta caractere înț ț ș ț ț dic ionar:ț

1. Mai întâi, trebuie să recunoa te i care parte a caracterului este ș ț radicalul. (o listă completă a radicalilor se găse te ș aici)

De exemplu, a i văzut caracterul ț 草 i nu ti i ce înseamnă. O privire atentă în listaș ș ț radicalilor i observăm că ș 艹 apare în partea superioară a caracterului i înseamnă “plantă”.ș Deci caracterul căutat are într-un fel sau altul legătură cu plantele.

2. Apoi număra i câte ț trăsături sunt în radical i în func ie de acest număr (ș ț 画, huà) , îl căuta i în lista radicalilor de la începutul dic ionarului. Lângă fiecare radical există oț ț referin ă (în paranteză) spre locul unde se găsesc caracterele ce îl con in, în indexulț ț caracterelor.

În cazul caracterului 草, radicalul-plantă are 3 trăsături. Referin a din paranteză indicăț pozi ia (36) în indexul caracterelor. Ca o confirmare că sunte i pe pista bună, observa iț ț ț radicalul-plantă i în capul de sec iune.ș ț

3. Caracterele din index sunt ordonate în func ie de radical i numărul de trăsături ce leț ș compun. Număra i acum trăsăturile, ț excluzând radicalul, în caracterul care vă interesează. Parcurge i apoi lista de sub radical, până ajunge i la caractere ce con in numărul de trăsăturiț ț ț aflat.

Caracterul 草 are 9 trăsături, deci excluzând radicalul vă rămân 6 trăsături. Sub capul de sec iune, căuta i segmentul anun at de cifra (6) → ț ț ț 六 (liù). Sub 六画 (liù huà = 6 trăsături), parcurge i caracterele până îl vede i pe cel căutat: ț ț 草 , pozi ia 4, redat în Pinyin prin ț căo.

4. Când a i găsit caracterul în listă, o nouă ț referin ă ț (numărul paginii sau transcrierea Pinyin) vă îndrumă spre pagina unde se găse te articolul său de dic ionar.ș ț

Într-un dic ionar chinez englez chinezț ‒ ‒ , această referin ă este cel mai probabilț transcrierea Pinyin. Căuta i apoi ț căo în func ie de ordinea alfabetică, urmărind antetulț paginilor în Pinyin. Pe pagina dedicată tuturor caracterelor pronun ate ț cao, descoperim caracterul căutat: se pronun ă ț căo (cu tonul 3 pe a) i înseamnă, ca prim sens, ș iarbă.

La început poate părea obositoare această căutare matematică, dar practica vă ajută să recunoa te i în scurt timp radicalii fără să-i mai căuta i în liste i ve i putea intui sensulș ț ț ș ț general când întâlni i caractere noi. Deci, curaj! ^_^ț Pozi ia radicalului în interiorul caracterelorțÎn func ie de locul în interiorul unui caracter, radicalul poate apărea în ț 7 pozi ii de bazăț :1. în partea de sus (ex.: radical acoperiș 宀 )2. la stânga (ex.: radical om 亻 )3. la dreapta (ex.: radical cu itț 刂 )4. în partea de jos (ex.: radical foc 火 )5. un umăr stâng (ex.: radical stâncă 厂 )6. un suport (ex.: radical săritură 辶 )7. un cadru (ex.: radical gură 口 )

Câ iva radicali care sunt ideograme de sine stătătoare: radical ț cal 马, radical copac 木, radical femeie 女, radical ochi 目. 33 de radicali frecvent utiliza i în compunerea caracterelorț

1. Radical capac (2 trăsături)亠 (tradi ional)ț→ stă întotdeauna în partea de sus a caracteruluiExemple: 六 liù ( ase), ș 北京 Běijīng

2. Radical stâncă (2 trăsături)厂 (tradi ional)ț→ stă ca umăr stâng al caracterului→ apare în caracterele care denumesc încăperi i clădiri ini ial, făcea referin ă laș ț ț‒ locuin ele-pe teră săpate în stâncă în anumite zone din China;ț șExemplu: 厂 chǎng (fabrică), 压 yā (a apăsa, a oprima), 厅 tīng (sală, birou)

3. Radical acoperiș (3 trăsături)宀 (tradi ional)ț→ stă întotdeauna în partea de sus a caracterului→ folosit în caractere care sugerează ideea de “protec ie”țExemple: 安 ān (calm), 家 jiā (cămin, familie), 字 zì (caracter chinezesc)

4. Radical adăpost (3 trăsături)

广 (tradi ional)ț→ stă ca umăr stâng al caracterului→ la origine, denota o casă fără perete frontal văzută din lateralExemple: 店 diàn (magazin, prăvălie), 序 xù (prefa ă), ț 官 guān (oficial)

5. Radical cu itț (2 trăsături)刀 (tradi ional), ț 刂 (simplificat)→ ini ial, denota un cu it sau instrumente cu lama ascu ităț ț țExemple: 刀 dāo (cu it), ț 切 qiè (a tăia), 则 zé (normă, principiu)

6. Radical om (2 trăsături)人 (tradi ional), ț 亻 (simplificat)→ apare în caracterele care denotă persoane sau legături cu fiin ele umanețExemple: 他 tā (el, pron.), 你 nǐ (tu, pron.), 伏 fú (a se pleca, a se preda)

7. Radical ureche dreaptă (2 trăsături)邑 (tradi ional), ț 阝 (simplificat)→ acest radical are două versiuni, în func ie de pozi ia fa ă de restul caracterului pe care îlț ț ț formează (stânga/ dreapta)→ “urechea dreaptă” înseamnă, la origine, “loc în care se adună oameni, ora ”șExemple: 那 nà (acela/ aceea, pron.), 都 dōu (to i/ toate/ tot)ț

8. Radical trei stropi de apă (3 trăsături)水 (tradi ional), ț 氵 (simplificat)→ caracterul original, 水 shuǐ înseamnă “apă” i denotă lucruri lichideșExemple: 汁 zhī (suc, juice), 汤 tāng (supă)

9. Radical inimă (4 trăsături)心 (tradi ional), ț 忄 (simplificat)→ caracterul original, 心 xīn înseamnă “inimă”, “minte”, “centru”Exemple: 思 sī (cuget, a gândi), 必 bì (a trebui, a fi necesar)

10. Radical u ăș (3 trăsături)門 (tradi ional), ț 门 (simplificat)→ caracterul tradi ional poate fi des întâlnit ca inscrip ie pe por ile i intrările palatelor iț ț ț ș ș templelor din Asia de EstExemple: 门 mén (u ă, poartă), ș 问 wèn (a întreba), 闲 xián (timp liber)

11. Radical mers (3 trăsături)辵 (tradi ional), ț 辶 (simplificat)→ aten ie la execu ia trăsăturii 2, la care linia verticală trebuie să fie u or curbată spre stângaț ț șExemple: 道 dào (drum, cale), 进 jìn (a intra), 进 zhè (acesta/ aceasta, ace tia/ acestea, pron.)ș

12. Radical mână (3 trăsături)手 (tradi ional), ț 扌 (simplificat)→ caracterul tradi ional ț 手 shǒu înseamnă “mână”Exemple: 扛 káng (a căra), 把 bǎ (mâner, clan ă), ț 拍 pāi (a bate din palme)

13. Radical plantă (3 trăsături)艸 (tradi ional), ț 艹 (simplificat)→ apare aproape exclusiv în forma simplificată i stă întotdeauna în partea de sus aș caracteruluiExemple: 花 huā (floare), 芸 yún (fiin ă vie), ț 茶 chá (ceai)

14. Radical gură (3 trăsături)口 (tradi ional)ț→ la origine, reprezintă imaginea unei guri sau a unei intrăriExemple: 口 kǒu (gură), 叫 jiào (a (se) chema), 味 wèi (gust)

15. Radical mâncare (3 trăsături)

食 / 飠 (tradi ional), ț 饣 (simplificat)

→ caracterul tradi ional original ț 食 shí înseamnă “a mânca”Exemple: 饭 fàn (orez), 饼 bǐng (prăjitură, plăcintă), 饮 yǐn (băutură)

16. Radical femeie (3 trăsături)女 (tradi ional)ț→ caracter-radical de sine stătător, în componen a altor ideograme indică genul feminințExemple: 女 nǚ (femeie), 妈 mā (mamă), 妹 mèi (soră, soră mai mică)

17. Radical mătase (3 trăsături)

糸 / 糹 (tradi ional), ț 纟 (simplificat)→ caracterul tradi ional ț 糹 mì înseamnă “mătase”→ stă întotdeauna în partea stângă a caracteruluiExemple: 线 xiàn (fir, a ă), ț 红 hóng (ro u), ș 经 jīng (tunel, a trece prin)

18. Radical cuvânt (2 trăsături)

言 / 訁 (tradi ional), ț 讠 (simplificat)→ ini ial, caracterul tradi ional ț ț 言 yán (cuvânt) era aproape identic cu 音 yīn (sunet), cu excep ia unei linii orizontale i reprezenta “o gură care suflă într-un flaut”ț ș→ în forma simplificată, stă întotdeauna în partea stângă a caracteruluiExemple: 词 cí (cuvânt), 语 yǔ (limbă), 讨 tǎo (a discuta)

19. Radical cal (3 trăsături)馬 (tradi ional), ț 马 (simplificat)→ la origine, caracterul tradi ional ț 馬 mǎ (cal) era reprezentarea grafică a unui cal, iar în prezent apare în jocul de ah chinezesc, pe piesa omonimășExemple: 骂 mà (a mustra, a adresa ocări), 驻 zhù (a se opri; a sta iona), ț 驮 tuó (a căra în spinare)

20. Radical pământ (3 trăsături)土 (tradi ional)ț→ aten ie la confuzia cu un alt radical aproape identic, care are prima linie orizontală maiț lungă i înseamnă “cărturar”șExemple: 土 tǔ (pământ), 去 qù (a pleca), 坐 zuò (a sta jos, a lua loc)

21. Radical foc (4 trăsături)火 (tradi ional), ț 灬 (simplificat)→ la origine, caracterul tradi ional reprezenta o flacărăț→ ca radical, în forma tradi ională stă întotdeauna la stânga caracterului pe care îl compune,ț iar în forma simplificată stă la baza caracteruluiExemple: 火 huǒ (foc), 火车 huǒchē (tren = foc + ma ină), ș 炒 chǎo (a prăji), 焦 jiāo (arsură, ars)

22. Radical rege / jad (4 trăsături)

玉 / 玊 (tradi ional), ț 王 (simplificat)

→ caracterul 玉 yù (jad) se formează prin adăugarea unei trăsături-punct la caracterul 王 wáng (rege), însă apare ca radical (fără acest punct) în caractere care denotă lucruri valoroaseExemple: 全 quán (complet, total), 珍 zhēn (comoară), 珠 zhū (perlă)

23. Radical copac (4 trăsături)木 (tradi ional)ț→ caracter de sine stătător, la origine reprezintă un copac: partea de sus sunt crengile iș tulpina (3 elemente), iar partea de jos rădăcina (3 elemente)→ foarte des folosit în compunerea caracterului 本 běn care înseamnă “origine”/ “sursă”, dar i cuvânt de măsură specific obiectelor cu foi legate în cotor (căr i, reviste)ș ț

Exemple: 木 mù (copac), 构 gòu (compozi ie, structură), ț 枝 zhī (ramură)

24. Radical căru ăț (4 trăsături)車 (tradi ional), ț 车 (simplificat)→ caracter de sine stătător, reprezenta ini ial un car de războiț→ stă întotdeauna în partea stângă a caracteruluiExemple: 车 chē (ma ină, vehicul), ș 轧 yà (a se învârti), 轮 lún (roată)

25. Radical soare (4 trăsături)日 (tradi ional)ț

→ caracter de sine stătător, la origine reprezenta forma soarelui: un cerc cu un punct în mijlocExemple: 日 rì (soare; zi), 明 míng (luminos, clar), 日本 Rìběn (Japonia)

26. Radical lună / carne (4 trăsături)月 (tradi ional)ț→ ca i radicalul-jad, ș 月 yuè (lună) este derivat dintr-un alt caracter, 肉 ròu (carne), deci contextul lexical determină ce indică radicalul→ atunci când referin a este radicalul-carne (cel mai des), caracterul respectiv indică cevaț legat de corpul omenesc (anatomic)→ radicalul-lună poate face referire atât la luna calendaristică cât i la astrușExemple: 肝 gān (ficat), 脑 nǎo (creier), 月光 yuèguāng (razele lunii)

27. Radical scoică (4 trăsături)貝 (tradi ional), ț 贝 (simplificat)→ scoicile de ghioc (cauris) erau folosite ca monedă în China antică, deci caracterele în componen a cărora intră acest radical fac referire la obiecte valoroase i comerț ș țExemple: 贝 bèi (scoică), 购 gòu (târguială), 赔 gòu (a compensa)

28. Radical ochi (5 trăsături)目 (tradi ional)ț→ caracter de sine stătător, la origine reprezenta un ochi întors pe verticalăExemple: 目 mù (ochi), 看 kàn (a vedea; a citi), 赔 mián (a dormi)

29. Radical bambus (6 trăsături)竹 (tradi ional), ț ⺮ (simplificat)→ la origine, caracterul tradi ional reprezenta două frunze de bambus cu vârful în josțExemple: 竹 zhú (bambus), 笔 bǐ (pensulă; pix), 笔 tiáo (mătură), 筒 tǒng (tub)

30. Radical metal (5 trăsături)

金 (tradi ional), ț 钅 (simplificat)→ caracterul tradi ional ț 金 jīn înseamnă “aur”, iar cel simplificat compune caractere referitoare la baniExemple: 钱 qián (bani), 钞 chāo (bancnotă), 钞 míng (inscrip ie, gravură)ț

31. Radical haină (6 trăsături)衣 (tradi ional), ț 衤 (simplificat)→ caracterul tradi ional ț 衣 yī (ve mânt) reprezintă, potrivit unor sinologi, mânecile (parteaș de sus) i faldurile (partea de jos) robei tradi ionaleș țExemple: 袖 xiù (mânecă), 被 bèi (plapumă), 袅 niǎo (delicat, gra ios)ț

32. Radical altar / spirit (4 trăsături)示 (tradi ional), ț 礻 (simplificat)→ aten ie la confuzia cu radicalul-haină (simplificat), care diferă cu doar o singură trăsăturăț→ caracterul tradi ional ț 示 shì înseamnă “a arăta”Exemple: 神 shén (spirit, zeitate), 祝 zhù (a face urări), 祖 niǎo (strămo )ș

33. Radical ploaie (8 trăsături)雨 (tradi ional), ț 礻 (simplificat)→ caracter de sine stător, la origine reprezenta căderea stropilor de ploaie→ ca radical, stă mereu în partea de sus a ideogrameiExemple: 雨 yǔ (ploaie), 暴雨 bàoyǔ (ploaie toren ială), ț 雷 léi (tunet), 雪 xuě (zăpadă)

Referin eț

- Claudia Ross, Jing-heng Sheng Ma – Modern Mandarin Chinese Grammar: A practical guide, Routledge, 2006- Johan Björkstén – Learn to write Chinese characters, Yale University Press, 1994- Marianne Davidson, Julie Kleeman, Sarah Waldram, ed. – Collins Mandarin Chinese Dictionary, HarperCollins, 2006- Boping Yuan, Sally K. Church, ed. – Oxford Beginner’s Chinese Dictionary, Oxford

University Press, 2000- Lee Young-Hee, – Learn Hanja the fun way: Chinese characters for foreign learners, Hangukmunhwasa, 2008- Wikipedia – Radical (Chinese character), http://en.wikipedia.org