r. 106 - Focșani · sadorului Republicii Armenia în Ro mânia, Excelenţa Sa dl. Hamlet Gaspa...

| F

oc

şan

ii n

r.

10

6

|

| Focşanii | Octombrie 20122

FOC ANIIŞRevistă municipală

Fondata în 1895Fondata în 1895

Program de audienţe

Seria a Vi-a, anul 10 (X)nr. 106, ocTomBrie 2012

ISSN 2285–5866 ISSN-L 2285–5866

Consiliul Local şi Primăria Municipiului Focşani

Tel.: 0237.236.000, Fax: 0237.216.700Email: [email protected]

Web: www.focsani.info

colegiul de conducereDecebal Gabriel Bacinschi

— Preşedintele colegiuluiEduard Corhană

Nataşa Maria NemeşDan Mihai Cazaciuc

redacţiaDan Mihai Cazaciuc

— CoordonatorNataşa Maria Nemeş

Mirela AndreiMarian Mihu

Răzvan Necula

graFicĂ şi laYouTValentin Rădulescu

Publicaţie realizată deS.C. Euro Print Company S.R.L.

Str. Victoriei, Nr. 1, BuzăuTel.&Fax: 0338.101.253

Email: [email protected]

Problemele ce sunt de competenţa administraţiei publice locale şi nu au fost soluţionate de serviciile de specialitate, pot fi aduse la cunoştin ţa Primarului municipiului Focşani, a celor doi Viceprimari sau a Secretarului.

Primarul municipiului Focşani, Decebal Gabriel Bacinschi, acordă audienţe în prima zi de Luni din fiecare lună, începând cu ora 14.00, pentru probleme de urbanism, investiţii, participare cetăţenească.

Viceprimarul municipiului Focşani, Gabriel Ionel Necula, acordă audienţe în a doua zi de Luni din fiecare lună, începând cu ora 14.00, pentru pro bleme privind activitatea Direcției de Dezvoltare Servicii Publice – întreţinere şi reparaţii străzi, iluminat public, spaţii verzi, activităţi comerciale, cultură,

proiecte cu finanțare europeană.Viceprimarul municipiului Focşani,

Tudorel Daniel Trofin, acordă audienţe în a treia zi de Luni din fiecare lună, începând cu ora 14.00, pentru probleme privind fondul locativ, învăţământ, sanatate, tineret, sport, transport public, caminul pentru persoane vârstnice şi cantina de ajutor social.

Secretarul municipiului Focşani, Eduard Marian Corhană, acordă audienţe în a patra zi de Luni din fiecare lună, începând cu ora 14.00, pentru probleme privind aspecte juridice, legile proprietăţii, reclamaţii administrative.

Pentru a putea participa la audienţe, persoanele interesate trebuie să se prezinte cu buletinul/ cartea de identitate la Centrul de Comunicare al Primăriei – Compartimentul Informare Publică,

unde beneficiază de consilierea funcţionarului respectiv în completarea unei cereri tip. În momentul depunerii cererii, solicitantul primeşte un număr de înregistrare, cu care trebuie să se prezinte în ziua stabilită. Cerererile sunt înainta te serviciului de specialitate, care trebuie să for muleze un răspuns. Din acest motiv, este foarte important ca solicitantul să precizeze, în mod clar, problemele pentru care doreşte să fie pri mit în audienţă.

Solicitanţii pot fi admişi sau respinşi, fiind acceptate doar cererile a căror rezolvare este de competenţa Primăriei municipiului Focşani şi care au fost adresate persoanei cu responsabilităţi în domeniu.

Cererile de înscriere în audienţă se primesc până în ziua de Joi din săptămâna premergătoare zilei de audienţă. ■

cuPrinSArmenii din România — Nicolae Iorga �� 3

Vizita unei delegaţii din Republica Armenia în Focşani�� 4

Execuţia bugetului general consolidat al Municipiului Focşani �� 6

Stadiul lucrărilor de reabilitare şi extindere a reţelei de alimentare cu apă şi canalizare �� 8

Anghel Saligny (13) �� 9

Proiectele PIDU Focşani �� 10

Focşăneni de seamă în Parlamentele vechi ale României �� 12

Performanţele Clubului Sportiv Municipal Focşani 2007 �� 13

Delegaţia României la CoR are un nou preşedinte şi zece noi membri �� 14

Participarea societăţii civile la elaborarea politicilor publice �� 15

Hanurile şi hotelurile focşănene �� 16

O nuntă de pomină la Focşani ��17

Hotărâri adoptate de Consiliul Local al Municipiului Focşani în şedinţa ordinară din 27 septembrie 2012 �� 18

| iSTor

ie |

Octombrie 2012 | Focşanii | 3

armenii din românia – nicolae iorga –

Conferinţă ţinută la 23 ianuarie 1929, la Uniunea armeană din Paris

Sunt foarte mulţi armeni, ce au jucat un rol însemnat şi sub ocupaţia austriacă, care a durat aproape un

secol, în Bucovina. În aceeaşi Bucovină care sa unit din nou, în urma tratatului de pace, cu vechiul Regat, armenii au prosperat sub regimul românesc şi şiau păstrat, sub acel regim al Austriei, situaţia pe care o moşteniseră din vechea Moldovă, din care acest mic district fusese desprins.

Sunt armeni la Suceava. Suceava a fost, până în secolul al XVIlea, capitala Moldovei. Acum este un oraş în mare parte decăzut, însă în părţile care sau păstrat cel mai bine mai există colonia armeană. Aceasta se deosebeşte, ca şi cea din Botoşani, prin aspectul caselor, prin grija excepţională ce se dă celui mai mic amănunt. Aceste case au acoperişuri de şindrilă, cu stâlpi formând o balustradă la faţadă, aceste case văruite, cu ferestre mici pătrate, frumos rânduite, alcătuiesc un şir de clădiri model. Pe vremuri, aici erau aşezăminte politice, fiindcă alături de cel care era şeful municipalităţii româneşti, şoltuzul (de la germanul Schulîheis, printro formă poloneză), mai era un

„şoltuz" armean. Armenii erau, aşadar, organizaţi, aşa cum erau, de pildă, în Siria, genovezii, veneţienii şi pisanii. De asemenea, alături de şeful religios ortodox al oraşului era un protopop armean, care îndeplinea funcţiile unui episcop. Am întâlnit nu o dată

„şoltuzul" şi protopopul armean în mărturiile legate de oraş. În împrejurimile sale se poate încă vedea solida biserică din piatră, Zamca, cetatea, iar în apropiere, „metocul", capela Hagigadar.

În micul oraş Siret, elementul armenesc a dispărut aproape în întregime, însă a existat fară îndoială, şi aici, în secolul al XlVlea, o colonie.

Acea parte a Moldovei care se găseşte între Carpaţi şi Siret era rezervată coloniştilor saşi şi maghiari veniţi din Transilvania. Aici burghezia armenească, despre care urmează să vorbesc, a apărut mai târziu, în vreme ce toată acea parte a principatului care se întinde între Siret şi Prut,

şi îndeosebi partea de nord, a fost colonizată, în aşezările urbane, de către armeni.

O colonie foarte importantă de armeni a existat chiar în capitală, la Iaşi. Aici se află o biserică ce ar data, după cum se pretinde, din veacul al XlVlea. Am văzut fotografia inscripţiei: data a fost scrisă mai curând târziu. Este însă această tradiţie că biserica a fost clădită în secolul al XlVlea şi trebuie să admitem că în

trun oraş atât de însemnat, care era deja cunoscut în Orient la începutul secolului al XVlea (un călător bavarez, Schiltberger, îl numeşte „Jaspasar", „bazarul Iaşi"

– forma orientală nu a fost oare dată călătorului german de către armenii de acolo?), a existat o biserică armenească. La Botoşani sunt două biserici. Colonia era mult mai puternică. Una dintre aceste biserici trebuie să fie veche şi în jurul ei se păstrează elemente armeneşti în mare parte deznaţionalizate.

Colonia din Roman a rezistat mult mai bine. Roman este un oraş întemeiat de către prinţul cu acest nume, la sfârşitul secolului al XlVlea. Biserica aparţine aceluiaşi gen ca şi cea din Botoşani şi posedă, dacă acest lucru vă poate interesa, o carte provenind din Solgat sau Sorgat, în Crimeea,

unul din acele târguşoare care erau unite cu splendida Caffa. Există o inscripţie din secolul al XIVlea referitoare la această frumoasă carte ce a fost catalogată şi descrisă de dl. Macler, pe care lam invitat în România prin Institutul de studii sudest europene şi căruia iam semnalat această carte religioasă de o anume valoare.

In ceea ce priveşte partea de jos a Moldovei, au fost armeni, fără îndoială, la Vas

lui, au fost la Bârlad, ca şi la Galaţi. Numai că aceste colonii nu au avut aceeaşi însemnătate ca cele situate mai sus de acea linie care merge de la Roman până la sud de Iaşi. Teritoriul armenesc din Moldova formează, aşadar, ca un soi de triunghi, cu Bucovina drept vârf; el coboară, întro parte, pe Siret, până la Roman, iar în cealaltă, către Prut, în apropierea laşului, care nu este prea departe de acest râu.

Din această burghezie sau desprins elemente, cele din Focşani fiind mult mai recente. Armenii au aici o frumoasă biserică, despre care am scris întrun articol recent pe care i lam consacrat." Există în această biserică o icoană frumoasă, care nu este totuşi de origine armeană, ci greacă, în vreme ce icoanele armeneşti de la Botoşani şi din alte părţi sunt foarte interesante prin caracterul lor confesional şi naţional. Biserica a fost zidită în secolul al XVIIlea şi este una dintre

cele mai frumoase şi mai masive, pentru că acolo unde sunt armeni, este şi trăinicie şi curăţenie.

Pentru armenii din Ţara Românească, originea este diferită. Ei sunt în mare parte refugiaţi veniţi mai târziu din Turcia, în secolul al XVIIlea, care însă au adus aceleaşi calităţi. Una din cele mai frumoase biserici din Bucureşti este biserica armenească. Ea reproduce tipul vechilor edificii din ţara dumneavoastră, în vreme ce bisericile din Moldova reprezintă mai mult sau mai puţin tipul românesc, lăsând la o parte variantele datorate diferenţei de rit. (...)

■Material preluat de pe site-ul Comuni-

tăţii armene din România: http://www�armeni�ro/ro/�

| r

ela

ţii

eXTe

rn

e |


ViziTa unei delegaţii din rePuBlica armenia în Focşani

În octombrie 2011, la iniţiativa Ambasadorului Republicii Armenia în România, Excelenţa Sa dl. Hamlet Gaspa

rian, Municipiul Focşani, prin persoana domnului Bogdan Matişan, în calitate de viceprimar, a participat la o vizita de lucru în Armenia, sub auspiciiile Asociaţiei Municipiilor din România.

În acest an, Asociaţia Municipiilor, prin pre ş e d i nte l e său, domnul Tudor Pendiuc, primarul Municipiului Piteşti, a transmis invitaţia adresată omo

logilor armeni, primari ai unor localităţi din Republica Armenia, pentru a efectua o vizită de lucru în România, în scopul stabilirii şi extinderii unor relaţii de colaborare între comunităţile locale din cele două ţări.

Invitaţia a fost susţinută şi de cea adresată de primarul municipiului Focşani, domnul Decebal Bacinschi.

Astfel, delegaţia, formată din 5 primari şi viceprimari ai unor oraşe din Armenia şi condusă de către ES dl. Hamlet Gasparian, Ambasadorul Republicii Armenia în România, a fost prezentă la Focşani în perioada 2425 octombrie 2012. Cu această ocazie a fost semnată o de-claraţie comună, re-prezentând dorinţa de colaborare între Municipiul Focşani şi Oraşul Berd, de către primarii celor două oraşe.

Semnarea documentului a avut loc la Ateneul Popular

“Mr. Gh. Pastia”, în prezenţa dlui senator Varujan Vosganian, preşedintele Uniunii Armenilor din România şi a Î.P.C. Arhimandrit Datev Hagopian. ■

Dan Mihai CazaciucȘeful Serviciului Comunicare

declaraţie comunĂPriVind STaBilirea legĂTurilor de cooPerare înTre oraşele Focşani şi Berd Semnată astăzi, 25 octombrie 2012, la Focşani, judeţul Vrancea, România, cu ocazia vizitei

delegaţiei din Republica Armenia, în prezenţa:E.S. Dl. Hamlet Gasparian, Ambasador al Republicii ArmeniaDl. Kanty Catalin Popescu, Prefect al judeţului VranceaDl. Varujan Vosganian, senator, Preşedinte al Uniunii Armenilor din RomâniaÎn urma dorinţei comune, exprimată de reprezentantul oraşului Berd, Republica Armenia,

domnul primar Andranik Sharyan şi cel al municipiului Focşani, judeţul Vrancea, România,

domnul primar Decebal Bacinschi, în vederea intensificării contactelor între cele două muni

cipalităţi,Analizând similitudinile şi oportunităţile identificate pentru realizarea unor relaţii de coo

perare externă, Exprimăm voinţa comună a celor două părţi de demarare a procedurilor pregătitoare în sco

pul realizării unor relaţii de cooperare, ce vor putea fi ulterior concretizate în cadrul unui acord

de înfrăţire între cele două oraşe.De comun acord am identificat posibilitatea iniţierii unor proiecte comune în următoarele

domenii:• Cultură, ştiinţă, artă şi sport• Programe de dezvoltare turistică• Cunoaştere reciprocă a cetăţenilor celor două comunităţi• Schimburi culturale şi de artă tradiţională• Programe comune pentru tineret• Sprijinirea schimburilor şi colaborărilor în domeniul economicNe exprimăm convingerea că, în urma proiectelor comune ce vor fi derulate, vom identifica şi

alte domenii de interes şi vom putea trece la nivelul ulterior de cooperare, semnarea Acordului

de Infrăţire, astfel încât să realizăm o punte de legătură durabilă şi fructuoasă.Încheiat în municipiul Focşani, la 25 octombrie 2012, în două exemplare originale, în limbile

română şi armeană, cu valoare egală.PRIMARUL MUNICIPIULUI FOCŞANIROMANIADecebal Bacinschi

PRIMARUL ORASULUI BERDREPUBLICA ARMENIA Andranik Sharian

| rela

ţii eXTer

ne |


| e

Xec

uţi

e B

ug

eTa

rĂ

|


eXecuţia BugeTului general conSolidaT al municiPiului Focşani

1 ianuarie – 30 SePTemBrie 2012Bugetul general consolidat al Municipiului Focşani cuprinde bugetul local, bugetul instituţiilor şi activităţilor finanţate in

tegral şi parţial din venituri proprii şi bugetul creditelor interne şi externe. La data de 30 septembrie 2012, acesta însumează la venituri 113.247,46 mii lei iar la cheltuieli 101.072,74 mii lei, înregistrânduse un excedent general de 16.099,92 mii lei.

mii lei

DENUMIRE INDICATORI Execuţie buget generalla 30.09.2012

Din care:

Transferuri care se scad Buget local Bugetul instituţiilor finanţate parţial/integral

din venituri propriiBugetul creditelor in-

terne şi externe

VENITURI TOTALE 140.742,92 -5.761,40 136.315,94 8.608,61 1.579,77

CHELTUIELI TOTALE 124.643,00 -5.761,40 120.234,28 8.590,35 1.579,77

EXCEDENT(+)/DEFICIT(-) 16.099,92 16.081,66 18,26 0,00

eXecuţia BugeTului local al municiPiului Focşani Pe 9 luni mii leiIndicatori Buget iniţial

2012Buget actuali-

zat 2012Buget 9 luni

2012Execuţie buget

9 luni 2012 % Execuţie buget9 luni 2011 %

A 1 2 3 4 4/3 5 4/5

VeniTuri ToTale, din care: 299.167,00 309.168,00 213.050,30 136.315,94 63,98 104.296,78 130,70

Impozite şi taxe locale 37.953,00 38.264,00 30.371,30 29.746,30 97,95 32.192,29 92,41

Cote defalcate din impozitul pe venit 38.251,00 45.116,00 32.797,00 32.750,32 99,86 28.583,19 114,58

Sume defalcate din TVA 51.548,00 53.333,00 40.608,00 39.711,82 97,79 35.279,35 112,56

Subvenţii 91.668,00 92.708,00 65.033,00 11.317,61 17,41 6.822,62 165,89

Sume de la UE 79.747,00 79.747,00 44.241,00 11.457,26 25,90 182,84 6266,28

Sume din excedent pentru secţiunea de dezvoltare 0,00 0,00 0,00 11.332,63 0,00 1.236,49 916,52

chelTuieli ToTale, din care: 276.810,00 283.561,50 184.467,14 92.784,04 50,42 92.784,04 84,43

Autorităţi publice 6.450,00 7.820,80 5.760,00 5.513,49 95,72 4.170,98 132,19

Alte servicii publice generale 2.530,00 1.462,10 1.139,30 988,80 86,79 348,08 284,07

Dobânzi 2.626,00 2.600,00 2.200,00 2.200,00 100,00 2.334,00 94,26

Ordine publică 2.316,00 5.155,80 4.609,15 4.570,77 99,17 1.977,46 231,14

Învăţământ 74.299,00 77.731,03 49.071,65 41.863,69 85,31 39.291,89 106,55

Sănătate 2.133,00 2.143,00 1.666,75 1.552,406 93,14 1.586,76 97,83

Cultură, recreere şi religie 12.637,00 15.571,64 10.802,64 7.085,77 65,59 5.268,78 134,49

Asigurări şi asistenţă socială 10.908,00 11.323,94 8.590,19 7.994,47 93,07 8.399,12 95,18

Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică 10.905,00 13.577,69 8.824,19 6.917,85 78,40 8.136,82 85,02

Protecţia mediului 3.063,00 4.500,00 2.475,50 2.298,87 92,86 1.560,70 147,30

Acţiuni generale economice 5.265,00 4.323,000 3.371,00 3.117,27 92,47 3.828,54 81,42

Combustibili şi energie 141.582,00 150.312,63 111.971,56 33.021,55 29,49 13.911,44 237,37

Transporturi 24.453,00 25.058,00 13.901,00 3.109,35 22,37 1.969,47 157,88

eXcedenT/deFiciT 0,00 -12.411,63 -11.332,63 16.081,66 11.512,74

Veniturile bugetului local al Municipiului Focşani pe cele 9 luni ale anului 2012 sau realizat în procent de 63,98% faţă de prevederile aceleiaşi perioade. Dintre acestea, veniturile proprii, constând în impozite, taxe locale şi cote defalcate din impozitul pe venit, au reprezentat 98,94%, iar sumele defalcate din TVA şi subvenţiile 49,25%.

În ceea ce priveşte ponderea categoriilor de venit în bugetul local, veniturile proprii reprezintă un procent de 47%, sumele defalcate din TVA alocate de la bugetul de stat 29%, subvenţiile alocate de la bugetul de stat şi alte bugete 8%, sumele primite de la UE 8%, iar sumele din excedentul anilor precedenţi 8%.

Ponderea caTegoriilor de VeniT din ToTalul VeniTurilor încaSaTe la 30 SePTemBrie 2011

Comparând gradul de încasare a veniturilor pe cele 9 luni ale anului 2012 cu aceeaşi perioadă a anului 2011, se constată o creştere a acestora pe total cu 30,70%.

eVoluţia realizĂrii VeniTurilor BugeTului local la 30 SePTemBrie 2012 FaţĂ de realizĂrile VeniTurilor BugeTului local Pe aceeaşi PerioadĂ a anului 2011

Cheltuielile bugetului local pe cele 9 luni ale anului 2012 au înregistrat un procent de realizare de 53,58%, fiind orientate pe achitarea cheltuielilor de funcţionare a instituţiilor din subordine, subvenţii diferenţă preţ energie termică livrată populaţiei, asigurarea serviciilor socialculturale şi a serviciilor publice de gospodărire a municipiului.

| eXec

uţie B

ug

eTar

Ă |


realizarea chelTuielilor BugeTare Pe caTegorii de chelTuieli

Activităţile socialculturale includ învăţământul, sănătatea, asistenţa socială, activităţile culturale, sportive, de tineret, religie, precum şi întreţinerea spaţiilor verzi şi de agrement. Serviciile publice înseamnă iluminatul public, fondul locativ de stat, salubritatea, canalizarea, alimentarea cu apă, energia termică, colectarea deşeurilor, străzile, circulaţia, transportul urban, paza şi ordinea publică, servicii ale primăriei, serviciului de evidenţă a persoanelor şi serviciului pentru situaţii de urgenţă. Serviciul datoriei publice se referă la dobânzile şi comisioanele aferente împrumuturilor

contractate pentru refacerea infrastructurii unor străzi din municipiul Focşani.

Principalele categorii de cheltuieli efectuate în această perioadă sunt:• salarii = 45.595,28

mii lei, din care 39.202,62 mii lei pentru învăţământ, sănătate şi asistenţă socială;

• bunuri şi servicii = 24.221,80 mii lei;• serviciul datoriei publice = 5.407,00

mii lei;• subvenţie pentru diferenţă de preţ

energie termică livrată populaţiei = 9.655,59 mii lei;

• transferuri către cele 9 instituţii (4 de cultură, 1 de sport, poliţia locală, 2 de asistenţă socială şi 1 de evidenţă a persoanelor) finanţate parţial din subvenţii de la bugetul local şi venituri proprii, care asigură plata salariilor şi a

cheltuielilor materiale necesare funcţionării acestora = 5.785,97 mii lei;

• asistenţă socială (gratuităţi pe transportul urban de călători, ajutoare sociale, ajutoare pentru încălzirea locuinţelor, indemnizaţii persoane cu handicap) = 3.827,93 mii lei;

• burse oferite elevilor din unităţile de învăţământ = 102,56 mii lei;

• investiţii = 19.699,83 mii lei, din care 18.132,10 mii lei pentru cele 6 proiecte cu finanţare europeană şi 1.567,73 mii lei pentru derularea obiectivelor de investiţii în continuare şi achiziţia de mijloace fixe în domeniul învăţământului, serviciilor publice şi protecţia mediului;

• majorarea capitalului social = 6.000,00 mii lei, din care 5.500 mii lei la SC ENET SA Focşani şi 500 mii lei la SC Transport Public SA Focşani;

• plăţi ani precedenţi recuperate în anul curent = – 61,68 mii lei.

eXecuţia BugeTului de VeniTuri şi chelTuieli al inSTiTuţiilor FinanţaTe Parţial din BugeTul local şi al acTiViTĂţilor FinanţaTe inTegral din VeniTuri ProPrii mii lei

Indicatori Buget iniţial 2012

Buget actualizat2012

Buget 9 luni 2012

Execuţiebuget 9 luni

2012%


2011%

A 1 2 3 4 4/3 5 4/5

VeniTuri ToTale 10.972,44 12.653.40 10.097,75 8.608,61 85,25 8.205,80 104,91

Venituri proprii 5.213,44 5.433,28 4.232,13 2.847,21 67,28 3.351,70 84,95

Subvenţii buget local 5.759,00 7.220,12 5.083,85 5.761,40 98,22 4.854,10 118,69

chelTuieli ToTale 10.972,44 12.653.40 10.097,75 8.590,35 85,07 7.543,82 113.87

Servicii publice generale 535,00 661,80 532,00 459,36 86,35 300,04 153,10

Ordine publică 2.300,00 2.632,00 2.150,00 1.970,86 91,67 1.734,50 113,63

Învăţământ 4.014,44 4.157,64 3.178,74 2.248,54 70,74 2.302,43 97,66

Cultură, recreere şi religie 3.323,00 4.254,26 3.574,01 3.297,90 92,27 2.661,37 123,92

Asigurări şi asistenţă socială 800,00 947,70 663,00 613,69 92,56 545,48 112,50

eXcedenT/deFiciT 0,00 0,00 0,00 18,26 661,98

Veniturile proprii încasate la 30 septembrie 2012 de către cele 8 instituţii de cultură, sport, poliţie locală, evidenţa persoanelor şi căminul de bătrâni, care se finanţează din venituri proprii şi alocaţii de la bugetul local, la care se adaugă şi unităţile de învăţământ, sau realizat în procent de 67,28% şi deţin o pondere de 33,08% în total venituri, fiind mai mici decât în 2011 cu 504,49 mii lei.

Subvenţiile alocate de la bugetul lo

cal, în completarea veniturilor proprii, sunt mai mari decât în anul precedent cu 907,30 mii lei, având în vedere faptul că cele două instituţii de cultură, Ansamblul Folcloric „Ţara Vrancei” şi Ateneul Popular „Mr. Gh. Pastia” au revenit în sediile lor, după finalizarea lucrării de investiţie, astfel încât cheltuielile cu întreţinerea imobilelor sunt mai mari decât în 2011.

În privinţa cheltuielilor, acestea însu

mează 8.590,35 mii lei şi sunt distribuite astfel:• salarii = 3.039,21 mii lei;• bunuri şi servicii care asigură buna

funcţionare a instituţiilor = 5.378,15 mii lei;

• gratuităţi pe transportul urban de călători = 11,02 mii lei;

• investiţii = 161,97 mii lei, din care 10,00 mii lei la învăţământ şi 151,974 mii lei la cultură.

eXecuţia BugeTului crediTelor inTerne şi eXTerne mii lei

Indicatori Buget iniţial2012

Buget actualizat2012

Buget9 luni2012


2012%


2011%

A 1 2 3 4 4/3 5 4/5

CHELTUIELI TOTALE 9.000,00 9.000,00 9.000,00 1.579,77 17,55 5.598,98 28,22

Combustibil şi energie termică 1.300,00 1.300,00 1.300,00 649,22 49,94 366,20 177,29

Transporturi şi comunicaţii 7.700,00 7.700,00 7.700,00 930,55 12,09 5.232,78 17,78

Din împrumutul contractat pentru refacerea infrastructurii unor străzi din municipiul Focşani, până la 30 septembrie 2012 sau efectuat trageri în sumă de 1.579,77 mii lei şi sau efectuat plăţi pentru reabilitarea reţelelor la punctele termice 10 şi 12, precum şi pentru refacerea Bdului Independenţei. ■

Ec. Nataşa Maria NemeşDirector Direcţia Economică

| a

dm

iniS

Tra

ţie

Pu

Bli

cĂ

|


STadiul lucrĂrilor de reaBiliTare şi eXTindere a reţelei

de alimenTare cu aPĂ şi canalizare

P roiectul „Reabilitarea şi extinderea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare în Municipiul Focşani, judeţul Vran-cea – LOT 1” a fost contractat de Asocierea S.C. HIDROCONSTRUCŢIA S.A. – S.C. PROBIT S.R.L Bucureşti. Până în momentul de faţă, lucrările au fost executate astfel:

• str. Trandafirilor – 469 m reţea canalizare;• str. Islaz – 162 m reţea canalizare;• str. Luminiţei – 460 m reţea canalizare;• str. Lăcrămioarei – 564 m reţea cana

lizare şi 720 m reţea apă;• str. Liliacului – 533 m reţea canalizare

şi 518 m reţea apă; • str. Cărpiniş – 294 m reţea canalizare

şi 323 m reţea apă;• str. Bălţi – 1.108 m reţea canalizare şi

1.136 m reţea apă;• str. Toporaşi – 106 m reţea canalizare;• str. Luceafărului – 506 m reţea canali

zare şi 532 m reţea apă;• str. Nuferilor – 673 m reţea canalizare

şi 181 m reţea apă;• str. Berzei – 102 m reţea canalizare;• str. Dâmboviţa – 394 m reţea apă şi

364 m reţea canalizare;• str. Dumbrava – 278 m reţea canaliza

re şi 235 m reţea apă;• str. Izvor – 773 m reţea canalizare şi

857 m reţea apă;• str. Sălcioarei – 115 m reţea apă şi 127

m reţea canalizare;• SPAU Mândreşti – 3.108 m conductă

refulare apă uzată;• str. Făget – 214 m reţea canalizare;• str. Mieilor – 435 m reţea canalizare; • str. Abatorului – 390 m reţea apă; • SE Focşani – 384 m reabilitare descăr

care la emisar; • str. Galaţi – 600 m reţea apă;• str. Fundătura Făget – 134 m reţea ca

nalizare;• str. Brăilei – 84 m reţea apă.

În ceea ce priveşte proiectul pentru LOTURILE 2 şi 3, lucrările sunt realizate de S.C. VEGA ‘93 S.R.L. Galaţi şi se prezintă astfel:• bul. Unirii – 418 m reţea apă;• str. Şoseaua Vrancei – 1.665 m reţea apă;• str. Ec. Varga – 608 m reţea apă;• str. Scarlat Târnăvitu – 201 m reţea ca

nalizare şi 201 m reţea canalizare; • str. Mărăşeşti – 2.129 m reţea apă şi

472 m reţea canalizare;• str. Căpitan Traian Ionescu – 251 m

reţea apă;• str. Agriculturii – 314 m reţea apă;• str. Antrepozite – 794 m reţea apă;• str. Aurora – 209 m reţea canalizare;• str. Răzoare – 206 m reţea canalizare;• str. Doru Varvarici – 150 m reţea ca

nalizare;• str. Culturii – 172 m reţea canalizare;• str. Dionysos – 261 m reţea apă;• str. Grădinari – 310 m reţea canalizare;• str. Virtuţii – 327 m reţea canalizare;• str. Longinescu – 770 m reţea apă;• str. Mare a Unirii – 139 m reţea cana

lizare;• str. Stăieşti – 342 m reţea canalizare;• str. Zăbala – 358 m reţea canalizare;• str. Gloriei – 222 m reţea canalizare;• str. Fraternităţii – 227 m reţea apă şi

120 m reţea canalizare;• str. Fulger – 79 m reţea canalizare;• str. Militari – 1.137 m reţea apă şi

1.112 m reţea canalizare;• Fd. Măgura – 1.335 m reţea canalizare;• Fd. Măgura 2 – 84 m reţea canalizare;• str. Unirea Principatelor – 965 m reţea

canalizare şi 936 m reţea apă;• str. Bicaz – 454 m reţea canalizare;• str. Emanoil Petruţ – 390 m reţea ca

nalizare şi 393 m reţea apă;• Fd. Sihleanu – 187 m reţea canalizare;• str. Legumelor – 146 m reţea apă;• str. Pţa Victoriei – 277 m reţea apă;• str. Argeş – 119 m reţea canalizare;• str. Soveja – 300 m reţea canalizare;

• str. M. Viteazu – 364 m reţea canalizare;• str. Col. Vasilescu – 48 m reţea cana

lizare;• reabilitare canal Sturdza – 2.052 m;• str. Plantelor – 320 m reţea apă;• str. Cuza Vodă – 137 m reţea apă;• str. Bîrsei – 558 m reţea canalizare;• str. Căpitan Stoenescu – 337 m reţea apă;• str. 1 Decembrie – 757 m reţea apă şi

192 m reţea canalizare;• str. Comisia Centrală – 800 m reţea apă;• str. Lupeni – 676 m reţea apă;

• str. Zorilor – 175 m reţea apă;• str. Aleea Sudului – 225 m reţea cana

lizare;• str. Cornel Coman – 336 m reţea ca

nalizare;• str. Laminor – 394 m reţea canalizare;• reţea canalizare Sturdza – 700 m;• str. Coteşti – 259 m reţea apă;• str. Anghel Saligny – 204 m reţea apă. ■

ing. Gheorghe VasilescuDirector General CUP SA

| cu

lTur

Ă |


anghel SalignY (13)

În vara anului 1899, moare Gheorghe Duca, directorul lucrărilor din portul Constanţa, iar pe 13 august i se

predă lui Saligny conducerea lucrărilor respective, încredinţânduise şi Direcţiunea Serviciului Hidraulice.

În această calitate, Saligny dezvoltă suprafaţa bazinului, lungimea digurilor şi întinderea platformelor, crează un bazin special pentru exportul petrolului, proiectează 4 magazii cu silozuri pentru cereale, prevede o gară maritimă, farul de la Tuzla şi cel din port, plus instalaţii pentru repararea navelor.

Gheorghe Duca, fiul generalului Ion Duca, fost ministru sub Alexandru Ioan Cuza, a studiat la Paris la Liceul „Louis le Grand”, unde a avut ca tutore pe Iancu Alecsandri, fratele poetului Vasile Alecsandri. După bacalaureat, în anul 1864, sa înscris la Şcoala Centrală de Arte şi Manufacturi şi a obţinut diploma de inginer în 1869. Profesor de geometrie descriptivă la Liceul Militar din Iaşi, devine în 1881 profesor şi director al Şcolii de Poduri din Bucureşti.

În această calitate, a depus o muncă deosebită, reuşind să ridice această prestigioasă instituţie

de învăţământ la nivelul aşezămintelor similare din Europa, având ca model programele didactice din învăţământul politehnic francez. Aşa îl cunoaşte pe Anghel Saligny, cu care are o colaborare de lungă durată.

Din istoricul acestei şcoli aflăm că a fost înfiinţată de Vodă Caragea, în 1818, pe lângă Mânăstirea Sfântul Sava, ca Şcoală de ingineri hotarnici în limba română, avândul iniţial la conducere pe Gheorghe Lazăr. În 1832, şcoala este reorganizată în Colegiul de la Sf. Sava, cuprinzând cursuri de matematici aplicate, mecanică şi arhitectură.

Pe 10 octombrie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza semnează decre

tul privind înfiinţarea Şcoalei de Poduri şi Şo-sele, Mine şi Ar-hitectură. În data de 30 octombrie 1867, domnitorul Carol I, prin decret, îi schimbă denumirea în Școala de Poduri, Șosele şi Mine, cu durata de 5 ani, cu o structură ce cuprindea secţiile de Poduri şi Şosele, Mine şi Industriale. Universitatea se restructurează în 4 secţii (Construcţii, Mine şi Metalur-gie, Electromeca-nică şi Industria-le), în 1881, sub conducerea lui Gheorghe Duca,

având printre profesori pe Spiru Haret (la algebră superioară şi geometrie analitică), David Emanuel (la matematici elementare), Anghel Saligny (la drumuri şi poduri), Alfons Saligny (la chimie) şi Constantin Istrate (la fizică).

Anghel Saligny are o importantă activitate academică şi didactică, predând la catedra de poduri a Şcolii de Poduri şi Şosele între 1884 şi 1914. Ionel Brătianu, unul dintre discipolii săi, spunea:

„Saligny are tactul fără greş în toate acţiunile şi darul dumnezeiesc de cunoaştere a oamenilor.” Saligny este şi cel care a propus înfiinţarea Şcolilor Politehnice.

Tot în această perioadă, se ridică Fa-

rul din Tuzla, cu înălţimea de 44 metri, construit pe timpul Regelui Carol I. Farul a fost dat în folosinţă în anul 1900 şi se află în uz şi în ziua de azi. La realizarea lui au contribuit Anghel Saligny şi Gheorghe Pănculescu. ■

—va urma—

Carmen Corina CazaciucAteneul Popular „Mr� Gh� Pastia”

Gara maritimă Constanţa

Gheorghe Duca

| i

nV

eSTi

ţii

|


ProiecTele Pidu Focşani–continuare–

reaBiliTarea şi modernizarea SPaţiilor PuBlice urBane din zona de Sud-eST

P roiectul urmăreşte promovarea dezvoltării durabile ca element de identitate a zonei de interven

ţie sudest (cartierele Sud, Mândreşti şi Laminorul), precum şi îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor, prin modernizarea spaţiilor urbane, reducerea factorilor de degradare urbanistică, de mediu, de poluare atmosferică şi acustică, totul în conformitate cu standardele europene.

Astfel, lucrările efectuate vor avea ca scop, în primul rând, modernizarea şi re-abilitarea străzilor, trotuarelor şi căilor de acces spre acestea, în vederea controlului intensităţii circulaţiei şi a decongestionării străzilor adiacente. Această remodelare a sistemului stradal va presupune crearea unor alei carosabile şi pietonale care să facă faţă cerinţei reale de deplasare a vehiculelor şi pietonilor, asigurarea con

diţiilor de scurgere a apelor pentru aceste noi străzi, crearea unui sistem complex şi modern de semnalizare rutieră (însoţită de un marcaj corespunzător), precum şi a unui minim de elemente de subtraversare a trotuarelor şi carosabilului.

De asemenea, pentru protejarea spaţiilor verzi de traficul staţionar, vor fi amenajate parcările existente şi vor fi create câteva noi. În plan este şi modernizarea a 22 de staţii de autobuz, la care se vor adăuga altele 3 noi, iar pistele pentru bi-ciclişti (4.825 mp) ce vor fi create pe arterele principale ale zonei vor contribui şi ele la îmbunătăţirea mobilităţii.

În urma acestei refaceri a sistemului stradal existent şi completării acestuia cu alte străzi şi amenajări ce deservesc infrastructura rutieră, îmbunătăţirile vor putea fi resimţite de cei 20.000 de locu-

itori care beneficiază de implementarea proiectului. Spre exemplu, în domeniul rutier, se urmăreşte creşterea vitezei comerciale, economia de timp, economia de combustibili şi de cheltuieli cu reparaţiile, iar în ceea ce priveşte transportul în comun, vor fi create condiţii mai bune pentru călătorii ce aşteaptă în staţii, aceştia putând şi să se informeze asupra circulaţiei autobuzelor (ritmicitatea plecărilor şi sosirilor, timpii de aşteptare). Astfel, pe termen lung, proiectul va contribui la creşterea gradului de urbanizare şi a rolului economic al oraşului. Această regenerare a zonei urbane înseamnă inclusiv o mai bună calitate a mediului şi a sănătăţii populaţiei, obţinută prin reducerea la limitele normale a nivelului de zgomot şi a noxelor din aer (praf, monoxid de carbon, azot).

Staţie bus

Străzi şi Parcări Cartier Sud

Staţie Bus – Cartier Sud

| inV

eSTiţii |


Staţie Bus – Cartier Sud

Străzi Mândreşti Spaţii verzi – Cartier Sud

Până în acest moment, a fost efectuat ordinul de începere şi predare a amplasamentului şi sunt în curs lucrările de amplasare pentru organizarea de şantier. În scurt timp, vor fi demarate lucrările pentru reabilitarea străzilor:

carTier Sud zona laminorul carTier mândreşTi

1. Aleea 1 Iunie2. Aleea Echităţii3. Aleea Stadionului4. Str. Constructorului5. Str. Cornel Coman6. Str. Colonel Vasilescu7. Str. Emanoil Petruţ8. Str. Soveja9. Str. Mihai Viteazu

10. Străzi de deservire

1. Militari2. C. Brâncoveanu3. Mugur4. Laminorului5. Aleea Laminorului6. Ghica Vodă

1. Luceafărului2. Trandafirilor3. Luminiţei4. Liliacului5. Lăcrămioarei6. Bălţi7. Dumbrava8. Toporaşi9. Berzei10. Izvor11. Dâmboviţa12. Făget13. Nuferilor

Ec. Eugenia DrăguşanuCompartimentul Proiecte

| i

STo

rie

|


FocşĂneni de SeamĂ în ParlamenTele Vechi ale românieiOamenii politici pe care ia zămislit

oraşul nostru au fost şi vor rămâne pentru eternitate modele greu

de egalat atât de contemporani, cât şi de urmaşi. Fără a cădea în nostalgia vremurilor ce au apus, nu putem să nu observăm calităţile extraordinare ale unor focşăneni care au excelat pe tărâmul politicii, dar au lăsat mărturii fomidabile şi în alte domenii de activitate. Iatăi, în continuare, pe câţiva dintre aceştia:

Gheorghe Apostoleanu (1832-1895), magistrat, om politic, doctor în drept la Berlin în 1853, a fost Primpreşedinte al Curţii de Apel din Focşani. Fost profesor de economie politică şi drept penal la Universitatea din Iaşi, aprig luptător pentru Unirea Principatelor, Apostoleanu a fost unul dintre cei mai de seamă focşăneni, preşedinte al Curţilor de Apel din Iaşi şi Focşani, secretar general al ministrului Manolache Costache Epureanu, unul dintre cei mai importanţi colaboratori ai Codului Civil şi ai Legislaţiei Statului Român Modern, deputat şi senator în mai multe rânduri. Ar fi putut ajunge şi ministru al Justiţiei în Guvernul lui Lascăr Catargiu, dacă sănătatea nu iar fi fost şubredă. Printre meritele sale se mai numără şi stăruinţa cu care a luptat pentru înfiinţarea gimnaziului „Al. I. Cuza”, devenit Liceul „Unirea”. La iniţiativa prefectului de Putna, Theodor Jenibace, putnenii au ridicat în Grădina Publică un frumos bust care să cinstească memoria acestui mare focşănean. Amplasat cel mai probabil cam în spatele Bisericii din Piaţa Unirii, bustul a fost distrus de comunişti. Casa Apostoleanu există şi astăzi, în stânga Liceului Agricol, dar se află întro stare tot mai deplorabilă pe măsură ce trece timpul.

Nicolae Săveanu (1840-1922) a fost cea mai mare personalitate a primei părţi a istoriei liberalilor putneni, conducând timp de 30 de ani destinele Patidului Liberal Local. A fost prefect şi primar al Focşaniului şi sa implicat în Unirea de la 1859. Sa străduit să alimenteze cu apă oraşul şi a făcut intervenţii pentru a aduce în apropierea Focşaniului calea ferată Bucureşti–Iaşi. De altfel, a mai ocupat în oraş funcţii precum Subprefect, Director de prefectură, Casier General Inspector Financiar, iar în perioada 18821886 a fost deputat al Colegiului I Putna. Apoi, până în 1888, a fost prefect al judeţului Putna, post din care sa retras odată cu partidul liberal aflat la putere. Din acel an şi până în 1895, a fost ales deputat în Camerele Conservatoare, ca opoziţie liberală, retrăgânduse ca protest împotriva legii minelor şi reales în acelaşi an, cu 35 de voturi.

Statuia lui Nicolae Săveanu a fost ridicată pe locul unde acum este bustul lui Ştefan cel Mare, lângă Muzeul de Istorie. La veni

rea comuniştilor, aceasta a fost dărâmată şi, cel mai probabil, topită. Ea fusese înălţată pentru numeroasele realizări ale omului politic, demersurile începând încă din octombrie 1922, când acesta a încetat din viaţă. Un comitet condus de primarul Iorgu G. Poienaru sa îngrijit de adunarea de fonduri pentru ridicarea unui bust în cinstea acestui cetăţean fruntaş. A fost fixat locul în squarul din Bulevardul Lascăr Catargiu (azi Republicii), colţ cu strada Ştefan cel Mare şi strada Tăbăcari, iar bustul şi cheltuielile pentru soclu şi grilaj au costat primăria 102.821 lei, 78.821 lei provenind din subscripţie publică. Lucrarea a fost executată de I. Mateescu (Iaşi) şi dezvelirea bustului a avut loc la 7 decembrie 1924.

Fiul său, Nicolae N. Săveanu, a fost un protector al şcolilor. Ministru şi preşedinte al Camerei, „era atent la serbările şcolarilor, împărţind cărţi şi monede de 5 lei de argint elevilor silitori”. Începuturile culturalizării în judeţul Putna i se datorează lui. A ajutat înfiinţarea de şcoli şi a încurajat constituirea de cooperative de credit la sate. „Plecarea lui la Bucureşti, ca deputat, a văduvit anumite laturi culturale şi spirituale ale dezvoltării judeţului”. Nicolae N. Săveanu a fost ministru al Sănătăţii Publice şi Ocrotirii Sociale între 1923 şi 1926. Ca o picanterie, amintim că, nora acestuia, Ioana, măritată cu Sauciuc Săveanu, sa căsătorit cu prinţul Nicolae pe 28 octombrie 1931, încălcând Statutul Casei Regale. Cei doi se cunoscuseră la Automobil Club, unde luaseră de mai multe ori împreună dejunul. De la un asemenea dejun, la plecare, Ioana sa urcat în maşina prinţului şi divorţul a fost singura modalitate de rezolvare a problemei intervenite între cei doi soţi. În compensaţie, Sauciuc Săveanu a primit un post de diplomat în Belgia. Prinţul Nicolae nu a renunţat la Ioana nici în 1937, când Consiliul de Coroană a decis decăderea sa din drepturi ca membru al Casei Regale. Prin decret regal, a primit numele de Nicolae Brană. A preferato pe Ioana şi, în mod obligatoriu, exilul.

Gheorghe Orleanu (1823-1897) a fost primul lider al organizaţiei locale a PNL Putna, pe care a şi înfiinţato în jurul anului 1880. A fost implicat, pe vremea când era primar al oraşului, după ridicarea Gării din Focşani, în cele mai mari exproprieri din istoria localităţii, atât de necesare pentru amenajarea unei străzi principale care să unească Gara cu centrul oraşului. De asemenea, sa luptat cu toate puterile la Bucureşti pentru a opri, în 1887, mutarea Curţii de Apel la Galaţi, însă nu a reuşit să impiedice pierderea de către oraş a unei instituţii atât de importante.

Urmaşul său, Mihail Orleanu, a fost un mare om politic român, membru al Partidului Naţional Liberal, deputat între 1896

şi 1926. Orleanu a militat pentru revizuirea Constituţiei prin introducerea votului universal şi exproprierea pentru utilitate naţională, deşi era unul din marii proprietari rurali. Întrun celebru discurs, la Iaşi, în 1917, sa bucurat de înfăptuirea marii sale dorinţe: exproprierea latifundiilor şi împroprietărirea sătenilor. Între 19091910, a fost Ministru al Industriei şi Comerţului, iar între 19221926 preşedintele Adunării Deputaţilor. În calitate de Preşedinte al Adunării Deputaţilor, a prezentat coroana Reginei Maria, în mometul încoronării, la Alba Iulia, în ziua de 15 octombrie 1922. Sa făcut remarcat printro iniţiativă legislativă prin care se interzicea angajaţilor statului să se asocieze sau să iniţieze greve.

Chiar şi Ion Mincu, considerat cel mai mare promotor al arhitecturii de tip neoromânesc, a candidat şi a fost ales pentru prima oară în alegerile din noiembrie 1895, cu 294 de voturi. Înainte de a deveni arhitect, Mincu a fost inginer, obţinând diploma la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti. A studiat la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Paris, pe care a absolvito în anul 1884, iar la întoarcerea în ţară, a înfiinţat Şcoala de Arhitectură a Societăţii Arhitecţilor Români, unde a şi predat. În perioada 18951899, arhitectul Ion Mincu a ocupat un fotoliu de deputat în Parlamentul României. În plan politic, sa concentrat îndeosebi asupra modului în care erau alocate şi cheltuite sumele destinate construcţiilor publice, precum şi asupra organizării şi conţinutului învăţământului. El a avut câteva intervenţii deosebite în Parlament, printre ele numărânduse cea cu privire la învăţământul artistic.

Încheiem cu Duiliu Zamfirescu, monumentala personalitate a oraşului, intrată în politică în 1918, din partea formaţiunii Liga Poporului, a generalului Al.

Averescu. În acelaşi an este ales la Iaşi vicepreşedinte al Academiei Române, iar în 1920 senator (cu 8.596 de voturi din 12.650 votanţi). A fost ministru de externe în guvernul Averescu (în anul 1920), pe care la pă

răsit pentru preşedinţia Camerei Deputaţilor. Despre activitatea literară a marelui scriitor au vorbit la modul admirativ unii dintre cei mai mari erudiţi ai României.

Acestea sunt personalităţile oraşului nostru şi ne dorim ca ele să inspire generaţii întregi. Sperăm ca viaţa extraordinar de bogată în fapte a focşănenilor din trecut să fie crezul focşănenilor de azi. ■

Florin DîrdalăServiciul Judeţean Vrancea

al Arhivelor Naţionale

| SPo

rT |


PerFormanţele cluBului SPorTiV municiPal Focşani 2007

ocTomBrie – luna camPionilor mondiali la karaTe

Sportivii de la secţia de arte marţiale a CSM Focşani 2007 au reuşit să câştige 11 medalii (3 de aur, 4 de

argint şi 4 de bronz) la Campionatele Mondiale şi Cupa Mondială de karate SKDUN, ale căror întreceri au avut loc în Italia, la Bollate – Milano, în perioada 11-16 octombrie.

Astfel, la Campionatul Mondial, sensei Daniel Fusaru a obţinut 4 medalii, dintre care una de aur (la echipe masculin), 2 de argint (la individual şi la echipe mixt) şi una de bronz (la kumite echipe masculin). Bogdan Alpreotesei a terminat pe primul loc la kumite individual cadeţi şi a obţinut câte o medalie de argint la echipe masculin şi la echipe mixt. Andreea Arginteanu este noua campioană mondială şi a primit medalia de aur la kumite echipe mixt, totodată câştigând şi medalii de bronz la echipe feminin şi kumite individual. La kata individual, Dragoş Pan-tazică sa clasat pe locul al 4lea. De asemenea, antrenorul CSM 2007, sensei Daniel Fusaru a declarat că „George Dochioiu, Laurenţiu Nemuţ, Andrei Sfetcu, Ştefan Murea, Dorian Hîrcan, George Panciu şi Fănică Apărece nu au obţinut medalii, dar sau comportat bine”. În ceea ce priveşte Cupa Mondială, Irina Paraschiv a câştigat medalie de bronz la kumite.

şahiSTele junioare au PromoVaT în SuPerliga naţionalĂ de Senioare

Formaţia de şah a CSM Focşani 2007, în formula Elena Adelaida Toma şi Bianca Gabriela Ban-

ciu, a promovat în Superliga Naţională de senioare, după ce a câştigat turneul din Campionatul Naţional, Divizia A, desfăşurat la Olăneşti la mijlocul lunii. Cele două talentate şahiste junioare, pregătite de inginerul Mihai Strâmbu, au reuşit o remarcabilă performanţă în disputa cu echipe de senioare. Performanţa lor este parte a unei serii de rezultate foarte bune, între care şi medalii de aur sau argint la întrecerile naţionale ale cadeţilor şi juniorilor.

În aceeaşi perioadă, a avut loc şi finala Campionatului Naţional de şah seniori, Divizia B, seria Est, la Slănic Moldova, unde echipa CSM Focşani 2007, formată din Mihai Strâmbu, Iulian Paul Ioniţă,

Grigore Mălureanu, Sandu Gurguiatu şi juniorii Cătălin Lucian Pătraşcu şi Cosmin Vasiliu, sa clasat a cincea din zece participante.

echiPa de handBal, în creşTere de FormĂ!

H andbaliştii de la CSM 2007 au avut un debut de campionat în care au întâlnit cele mai bune formaţii

ale seriei I a Diviziei A. În condiţiile în care echipa – pregătită de profesorul Vi-orel Ciubotaru – este în reconstrucţie, primele partide sau încheiat cu înfrângeri, însă, pe măsură ce relaţiile de joc sau consolidat, au venit şi victoriile. În octombrie, echipa de handbal a pierdut trei întâlniri: 1732 (cu Interhandball Bucureşti), 2134 (cu CSM Călăraşi) şi 1931 (cu HC Vaslui), toate echipele adversare fiind candidate la promovare şi cu bugete pentru promovare. CSM 2007 a câştigat cu 3216 cu LPS Piatra Neamţ şi cu 3020 meciul cu HC Buzău 2012. Urmează jocurile cu echipele aflate în partea a doua a clasamentului, din care focşănenii pot câştiga punctele care

săi urce în primele 78 locuri la finalul turului.

Volei – junioarele cSm 2007

Lotul formaţiei de volei a CSM 2007 este alcătuit în majoritate din junioare, pe care antrenorii Marian Ră-

dulescu şi Romina Coman le pregătesc pentru ca, în perspectivă, să încerce

promovarea în Divizia A1, acolo unde echipa a fost în urmă cu trei sezoane. Rezultatele echipei, în seria Est a Campionatului Naţional al diviziei A2, au fost: 03 cu Rapid Bucureşti, 03 cu CSM Bucureşti şi 13 cu ProVolei Botoşani, toate meciurile desfăşurânduse în deplasare, la care se adaugă întâlnirea pe teren propriu cu echipa Penicilina Iaşi, încheiată cu scorul de 03. Antrenorii apreciază că, pe măsură ce acumulează experienţă competiţională, fetele Focşaniului pot începe să câştige jocuri şi să aducă satisfacţii iubitorilor de volei din Focşani. ■

Petrică ButucOfiţer de presă CSM Focşani 2007

| a

dm

iniS

Tra

ţie

eur

oP

ean

Ă

|


delegaţia româniei la cor are un nou PreşedinTe

şi zece noi memBri

comitetul Regiunilor (CoR) este Adunarea UE a reprezentanţilor locali şi regionali. Misiunea celor

344 de membri din toate cele 27 de state ale UE este de a implica autorităţile locale şi regionale şi comunităţile pe care acestea le reprezintă în procesul decizional al UE şi de a le informa cu privire la politicile Uniunii. Astfel, Comisia E u r o p e a n ă , Parlamentul European şi Consiliul au obligaţia de a consulta Comitetul în domeniile politice care privesc regiunile şi oraşele. La rândul său, Comitetul se poate adresa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, dacă drepturile sale nu sunt respectate sau dacă este de părere că o lege a UE încalcă principiul subsidiarităţii sau nu respectă competenţele regionale sau locale.

Cu ocazia Sesiunii Plenare a CoR, desfăşurată în perioada 8-10 octombrie, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a fost ales preşedinte al delegaţiei naţionale a României la Co-mitetul regiunilor şi membru al Biro-ului CoR. „Le mulţumesc colegilor mei pentru votul de încredere şi sper ca dele-gaţia noastră să joace un rol şi mai activ pe viitor, astfel încât vocea autorităţilor locale din România să se facă mai bine auzită în dezbaterile pe politi-cile UE din Adunarea regiuni-lor şi oraşelor� Voi fi un purtă-tor de cuvânt fidel intereselor delegaţiei noastre� Avem ne-voie de o reprezentare cât mai bună la Bruxelles, pentru a face cunoscută situaţia reală din teritoriu, astfel încât auto-rităţile locale să beneficieze de oportunităţile oferite de politi-ca regională a UE şi să creştem absorbţia fondurilor europe-ne� Sunt convins că împreună, noi, membrii CoR, vom putea comunica mai eficient politi-cile UE cetăţenilor români, iar opiniile noastre vor reflecta în-tocmai voinţa cetăţenilor� Ală-turi de ceilalţi membri ai Co-mitetului [��], vom găsi soluţii la problemele specifice cu care se confruntă autorităţile locale

şi judeţene din România”, a declarat noul preşedinte al delegaţiei, Ion Prioteasa.

De asemenea, vicepreşedinte în ca-drul Biroului CoR a fost numit prima-rul municipiului Bacău, Romeo Sta-varache. „Mă onorează această funcţie� Activitatea mea în Comitetul regiunilor

va fi şi mai in-tensă în cur-sul mandatu-lui CoR din următorii doi ani şi jumă-tate� Vreau să avem o co-laborare mai

strânsă cu reprezentanţii Guvernului Ro-mâniei şi membrii români din Parlamen-tul European� Trebuie să ne asigurăm că autorităţile locale vor fi parteneri reali în procesul de realizare a acordului de parte-neriat între Comisia europeană şi Guver-nul României�”

Cu câteva zile înainte, pe 4 octombrie, Consiliul european de miniştri a validat mandatele celor zece noi membri desemnaţi de cele patru asociaţii naţionale ale autorităţilor locale (UNCJR, AMR, AOR şi AcoR). Astfel, delegaţia României are în prezent 30 de aleşi locali, dintre care 15 titulari şi 15 supleanţi. Noii membri sunt: Cristian Mihai Adomni-ţei – preşedintele Consiliului Judeţean

Iaşi (PNL), Dragoş Adrian Benea – preşedintele Consiliului Judeţean Bacău (PSD), Csaba Borboly – preşedintele Consiliului Judeţean Harghita (UDMR), Ovidiu Brăiloiu – primarul oraşului Eforie (PSD), Mariana Gâju – primarul comunei Cumpăna (PSD) şi Emi-lian Oprea – primarul oraşului Chitila (PNL). De asemenea, membrii supleanţi nounumiţi sunt: Andrei Ioan Chiliman

– primarul sectorului 1, Bucureşti (PNL), Petru Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean Arad (PDL), Marian Petrache – preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov (PNL) şi Silviu Ponoran – primarul oraşului Zlatna (PDL).

În conformitate cu articolul 300 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, aceşti membri ai Comitetului reprezintă colectivităţile regionale şi locale. Ei sunt fie titularii unui mandat electoral în cadrul unei autorităţi regionale sau locale, fie răspund din punct de vedere politic în faţa unei adunări alese. Modificările în cadrul delegaţiei României au survenit după alegerile locale din iunie 2012, iar următoarea reuniune a acestora va avea loc cu ocazia ultimei Sesiuni Plenare a Comitetului Regiunilor de anul acesta, în perioada 2830 noiembrie.

Pentru informaţii suplimentare, puteţi vizi-ta site-ul web al CoR: www�cor�europa�eu� ■

| Po

liTici P

uB

lice |


ParTiciParea SocieTĂţii ciVile la elaBorarea PoliTicilor PuBlice

P reocupat de îmbunătăţirea procesului de elaborare a politicilor publice atât în plan central, cât şi lo

cal, inclusiv prin încurajarea unui mod participativ de adoptare a deciziilor publice, Institutul pentru Politici Publice (IPP) a început recent implementarea proiectului Consolidarea mecanisme-lor de consultare a societăţii civile cu autorităţile publice centrale şi locale

– un element fundamental pentru creş-terea calităţii procesului de elaborare a politicilor publice. Proiectul urmăreşte să sprijine decidenţii, dar şi societatea civilă, să deprindă cunoştinţe practice despre cum se iniţiază/evaluează transparenţa şi eficacitatea politicilor publice.

Cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Dez

voltarea Capacităţii Administrative 20072013, proiectul are o valoare totală eligibilă (fără TVA) de 328.701,58 lei. Desfăşurat în Bucureşti, timp de 8 luni, acesta vizează creşterea capacităţii organizaţiilor neguvernamentale locale cu activitate relevantă în domeniul administraţiei publice de a se implica în procesul de consultare cu autorităţile publice centrale şi locale, pentru a determina îmbunătăţirea iniţiativelor de politici publice. Astfel, grupul ţintă este alcătuit din reprezentanţii a 100 de organizaţii neguvernamentale, 15 Unităţi de Politică Publică de la nivelul ministerelor, precum şi 102 autorităţi locale din municipiile României.

După o amplă analiză a funcţionalităţii cadrului instituţional şi legislativ în ceea ce priveşte iniţierea de politici publice la nivelul aparatului central (se vor evalua toate ministerele), precum şi a celui local (eşantion format din cele 102 municipii de mai sus), IPP va da publicităţii o evaluare naţională, sub forma unui studiu, cu denumirea Condiţiile şi provocările procesului de adoptare a politicilor publice din România. Acesta va radiografia capacitatea administraţiei publice de a gestiona etapele unui proces de politici publice, inventariind inclusiv gradul de pregătire al persona

lului implicat. În paralel cu această activitate, IPP va evalua nivelul de satisfacţie al beneficiarilor politicilor publice şi modul efectiv în care ONGurile din comunităţile selectate participă la procesul de decizie, mai ales la cel din plan local, inclusiv prin măsurarea transparenţei şi accesibilităţii şedinţelor consiliilor locale. Studiul, disponibil gratuit, se adresează ONGurilor, facultăţilor de profil, practicienilor din instituţii centrale şi locale şi oricărei persoane interesate.

Această prezentare a condiţiilor obiective, care împietează în prezent calitatea procesului de iniţiere de politici publice, va servi mai departe în proiect pentru organizarea a 4 sesiuni de instruire cu reprezentanţi ai ONGurilor. Creşterea capacităţii acestora este de natură să impulsioneze administraţia să cointereseze mai mult structurile neguvernamentale în procesul decizional local. Accesul liderilor ONGurilor interesate la aceste cursuri (prevăzute pentru lunile februa-rie şi martie 2013) este gratuit şi se va face pe baza unui CV şi a unei scrisori de recomandare din care să rezulte utilitatea dobândirii cunoştinţelor despre cum se iniţiază, cum se evaluează sau cum se amendează o politică publică. Cursurile, cu o durată de 2 zile fiecare, vor îmbina elemente de teorie cu studii de caz din realitatea de pe plan central/local şi vor fi susţinute de lectori cunoscuţi în domeniu, participanţii care absolvă primind o diplomă recunoscută CNFPA. În acelaşi context, atât participanţilor la training, cât şi altor ONGuri din toată ţara, proiectul le va pune la dispo

ziţie şi un ghid, denumit sugestiv Cum să te implici în procesele de formulare a politicilor publice, ce va conţine atât elemente teoretice, cât şi sugestii practice din studii de caz colectate de autori. De altfel, organizaţiilor neguvernamentale, principalul grup ţintă, li se va oferi sprijin inclusiv prin serviciile Centrului de Suport pentru Politici Publice (dezvoltat în cadrul proiectului), de la acces la bibliotecă cu titluri de specialitate din ţară şi străinătate până la asistenţă efectivă în potenţialele iniţiative de lansare a unor propuneri de politici publice.

Problemele structurale şi sugestiile efective de modificare sau completare a cadrului legal, înţelegând Hotărârea nr. 775/2005 sau alte acte normative aplicabile modului în care se iniţiază o politică publică în România, vor fi supuse unei dezbateri naţionale în prima parte a anului 2013, cu scopul declarat al proiectului de a contribui cu sugestii atât pentru reorganizarea aparatului public, cât şi pentru eficientizarea mecanismelor de participare publică în procesul de elaborare a politicilor publice. În cadrul dezbaterii, IPP va prezenta inclusiv studiul diagnoză realizat anterior. Evenimentul va reuni specialişti din administraţia centrală şi locală şi va crea cadrul de dezbatere la care sunt aşteptate şi opiniile societăţii civile, astfel încât noul mandat al autorităţilor locale alese acum câteva luni să fie întradevăr mai transparent, mai eficient şi mai participativ. ■

Violeta AlexandruDirector IPP

| i

STo

rie

|


hanurile şi hoTelurile FocşĂnene

Primele locuri de popas amenajate pentru acest scop se pare că au apărut în preajma târgurilor, unde îşi

desfăceau negustorii mărfurile. În astfel de aşezăminte, aceştia se puteau odihni, mânca şi spăla, dar mai ales îşi puteau adăposti mărfurile pe timp de noapte, respectivele lăcaşuri fiind, de obicei, înconjurate de ziduri şi prevăzute cu porţi. Cele mai multe hanuri dispuneau atât de magazii pentru depozitarea mărfurilor, cât şi de grajduri pentru animale de povară.

Popasurile au continuat să se dezvolte, cunoscând o creştere deosebită în Evul Mediu, când nu numai hanurile îi primeau pe călători, ci şi mănăstirile îi ospătau cu generozitate. În spaţiul românesc, ca în toată Europa, hanul era o autentică instituţie medievală. Pe drumurile comerciale, la intrarea şi la ieşirea din tîrguri, hanul era un reper pentru toţi. Cu o pivniţă încăpătoare sub nivelul solului (în care, la început de februarie, se aduceau blocuri de gheaţă ce rezistau, învelite în paie, până prin iulie!), cu o sală mare de mese, plus acareturi, bucătării şi grajduri pe pământul bătătorit (şi amestecat cu pleavă de grâu) ce funcţiona ca podea, cu o duzină de camere de dormit la etaj, mese de lemn, grătare, adăpătoare pentru cai şi pomi bătrâni în curte, tacâmuri din lemn şi veselă de pământ ars, hanul românesc rămâne una dintre moştenirile istorice iremediabil pierdute.

La finele secolului al XIX-lea, în plină epocă a dispariţiei lor, în Focşani erau cunoscute nici mai mult, nici mai puţin decât 21 de astfel de aşezăminte, la care se adăugau câteva hoteluri precum Hotelul Pompic, Caramlău sau Cimbru. Dintre hanuri, mai cunoscute erau Hanu Pastia, Hanu Ridichi, Hanu Bălan, Hanu Crângu, Hanu Romaşcanu, Hanu Pisaltu Tache, Hanu Bene şi Hanu Stamatin. Mai funcţionau la vremea aceea Hanu Preotu Carp, Hanu Barca, Hanu Borcan, Hanu Dascălu Ştefanache, Hanu Niţă Dinu, Hanu Pantazi Mănăilă, Hanu Sava Neagu, Hanu Mândrilă, Hanu Zaharia Ion, Hanu D. Rălescu, Hanu Daniel Şandor, Hanu V. Gheorghiu şi Hanu Ghiţă Constantin. O parte dintre aceste hanuri erau negustoreşti, iar celelalte erau hanuri boiereşti. Chiar şi mănăstirile aveau hanuri împrăştiate prin oraş, cum erau stabilimentele mănăstirilor Vărzăreşti, Dălhăuţi sau Sfântul Ioan.

Secolul al XIXlea este, aşadar, momentul declinului acestor hanuri, când cârciu-mile din târguri încep să fure din clienţii vechilor localuri. Mai uşor de gestionat decît un han, cârciuma era locul de întâlnire al oamenilor care (teoretic) la noapte vor dormi acasă. Cârciuma, precursoarea restaurantelor de azi, sa dezvoltat treptat

după un model centraleuropean, având un avantaj teribil, anume nevoia de un spaţiu mult mai mic decât un han – un parter de casă şi o curte mică unde se putea improviza o terasă erau suficiente.

Perioada de glorie a cârciumii româneşti durează de pe la 1880 până pe la 1940. Elementul distinctiv al celei dea doua jumătăţi a secolului al XIXlea îl constituie cîrciumile-terase, unde diferite trupe sau persoane prestau pentru deliciul consumatorilor. Această distracţie era deosebită ca stil în centrul oraşului faţă de periferie, unde lăutarii de generaţia a doua, în special ţigani, trec de la cobze şi doine de jale la ţambal şi romanţe. Între anii 19301940, focşănenii erau desfătaţi de cântecele de suflet ale lui Tudorescu C. Marin, zis Zavaidoc. Cunoscut ca vestit cântăreţ de muzică populară şi de petreceri, făcea deliciile chefurilor de la restaurante, cafenele şi nunţi. Zavaidoc era foarte legat de Focşani prin soţia sa, Tanţa Constanţa, de loc din strada Ghergheasa, azi Unirea Principatelor. Era iubit pentru frumuseţea sa sufletească şi veselia ce o transmitea din plin celor dragi. Marin Zavaidoc sa remarcat încă din zilele primului război mondial, când a cântat ostaşilor români pentru a le alina sufletele în tranşeele de la Mărăşeşti, alături de Maria Tănase, care era foarte tânără, şi de marele George Enescu. Pe atunci, Zavaidoc era soldat şi făcea parte din Regimentul 44 Infanterie, ce a luptat la Mărăşeşti.

Încă din secolul al XIXlea, şi la români sa dezvoltat o nouă întreprindere, aşa numitul hotel, care a apărut în Franţa medievală. Dacă la început desemna locuinţa de la oraş a nobililor, o dată cu creşterea fluxului de călători, semnificaţia acesteia sa modificat încetul cu încetul, hotelul devenind unitate de cazare pentru cei ce poposeau o vreme în acele târguri. Dintre vechile hoteluri ale Focşaniului din acel secol, cel mai dichisit se dorea a fi Hotelul Pompic, devenit mai târziu Dacia, construit cam pe la anul 1800 de Iorgu Pompic, cu faţa spre str. Gării, iar la spate întinzânduse în partea de Est până în str. Primăverii. Hotelul Caramlău era ceva mai vechi, dar în anul 1877, proprietarul la vândul statului, care a instalat în încăperile numeroase ale acestuia atât Prefectura de Judeţ, cât şi Tribunalul Putna. Construcţia a fost demolată în anul 1912, pentru a face loc Palatului Administrativ Putna, clădire în picioare şi azi şi aflată întrun amplu proces de reabilitare. În fine, Hotelul Cimbru este poate cel mai vestit loc de popas al oraşului nostru,

aici fiind găzduite numeroase personalităţi ale secolului al XIXlea, precum ilustrul Mihail Kogălniceanu sau membrii Comisiei Centrale, instituţie ce a funcţionat în târgul nostru între anii 18591862. De altfel, hotelul Cimbru este şi singurul imobil din această categorie ce a rezistat timpului, în prezent acesta adăpostind Muzeul Unirii Vrancea. În trecut, a aparţinut Poştei de pe la anul 1912, iar anterior acestei date, începând cu anul 1880, sub coordonarea pricepută a lui I. Fotin, a fost un remarcabil loc de petrecere a timpului liber, pe scenele improvizate din curtea imobilului jucânduse splendide piese de teatru, dar având loc şi minunate baluri ale focşănenilor din clasa de mijloc.

Hotelurile ce au funcţionat în secolul al XX-lea în oraşul nostru au fost categoric mai distinse, mai îngrijite şi inspirate adecvat după moda franţuzească, cu restaurante la parter. Profitând de dispariţia aproape totală a hanurilor, noile stabilimente au preluat necesarul de cazare a clienţilor, iar partea de consum a revenit

cîrciumilor şi restaurantelor. Poate fi amintit din această perioadă Hotelul Bristol (sau Marele Hotel Bristol), în apropiere de strada Mare a Unirii, pe I.C. Brătianu (Republicii de azi), visavis de Vrân

cioaia (fosta bancă Focşani, situată pe locul ocupat în prezent de Banca Transilvania). Imobilul a fost probabil cel mai select hotel pe care la avut Focşaniul. Clădirea era situată undeva în spatele magazinului Milcovul şi a fost demolată în anii ’70. În aceeaşi perioadă, au existat şi Hotelul Central (aflat în proprietatea lui Calmanovici Moritz), Hotelul „Splendid” (situat pe strada I.C. Brătianu, spre gară, proprietatea familiei Klein), Hotelurile Regal, Dacia (fostul Pompic), Lupan şi Triandafil (de pe strada Mare a Unirii).

Regimul comunist şi concepţia ceauşistă de neuitat a „alimentaţiei raţionale” au spulberat din amintirea celor ce au prins acele vremuri ideea de „trataţie serioasă”, de o masă pe cinste şi accesibilă celor cu venituri diferenţiate. Restaurantele şi hotelurile ce au funcţionat în perioada comunistă sau situat departe de vechiul tablou al localurilor din perioada interbelică. După evenimentele din ’89, focşănenii sau putut bucura din nou de numeroase şi diverse stabilimente ce oferă servicii de cazare şi alimentaţie, preţurile, chiar dacă nu mici, fiind suportabile. ■

Florin DîrdalăServiciul judeţean Vrancea


| iSTor

ie |


o nunTĂ de PominĂ la Focşani

Puţine au fost în trecut momentele care au făcut ca orăşelul nostru să fie cunoscut în cele mai îndepărtate

colţuri ale ţării şi chiar întro parte însemnată a lumii. Pe lângă Mica Unire şi activitatea Comisiei Centrale, semnarea armistiţiului cu Puterile Centrale, procesul şi nunta lui Corneliu Zelea Codreanu, mai poate fi amintit un episod răsunător care a scuturat din amorţeală mica noastră localitate şi ia făcut reclamă în întreaga ţară, vestea ajungând până în Europa şi chiar în Asia. Este vorba de nunta lui Ghe-orghe Bibescu cu Maria Văcărescu, Mariţica cum o alinta lumea, a cărei frumuseţe devenise legendară în toată Ţara Românească.

Din documentele prăfuite ale acelor timpuri, strânse cu migală de Petraşcu Nicolae, aflăm că Gh. Bibescu a cunoscuto după ceremonia ungerii şi întronării lui în Biserica Bunei Vestiri de la Curtea Veche, la o reprezentaţie de gală la teatru. Întruna din lojele din faţa celei domneşti, strălucea frumuseţea Mariei Văcărescu, spre care erau îndreptate toate privirile sălii, mai mult chiar decât spre scenă. Îmbrăcată întro toaletă extrem de elegantă, ea a fost imediat observată de domn, care sa îndreptat către loja ei şi ia declarat că frumuseţea sa ar da o strălucire mai mare tronului Ţării Româneşti. Sa hotărât în scurt timp ca nunta să se facă în primele zile ale lui septembrie, la Focşani, pentru a fi un simbol al viitoarei Uniri a Ţărilor surori şi, în acelaşi timp, să poată lua parte la ea atât reprezentanţi ai Moldovei, cât şi ai Munteniei.

Bibescu a venit cu o zi înainte la Focşani şi şia trimis câţiva oameni de încredere să urmărească traseul viitoarei mirese. În ziua de 7 septembrie, Doamna a sosit cu vaporul Eros la Brăila, unde i sa făcut o excelentă primire. A doua zi, a plecat la Focşani, pe la 10 ceasuri dimineaţa, în fruntea unui convoi de carete închise, în bubuitul tunurilor şi escortată de călăreţi. La cele patru popasuri unde sau schimbat caii, mii şi mii de ţărani îngrămădiţi veniseră să vadă pe Zâna Doamna, cum o numeau ei. În Focşani, ea a intrat pe la 6 ceasuri seara, în bubuitul artileriei şi strigătul de bucurie al cetăţenilor. I sau pregătit casele

lui Costache Robescu, demolate azi, care erau pe atunci amplasate în zona Big central. Bibescu a fost găzduit întrun local aflat în curtea mănăstirii Sf. Ioan.

Focşanii Munteni, ca şi cei Moldoveni, erau ca niciodată plini de oaspeţi, veniţi cu familiile lor, ba chiar şi străini sosiţi de prin ţările vecine. Piaţa dinaintea Mănăstirii Sf. Ioan a fost amenajată special întro grădină înconjurată de arbori şi

verdeaţă, cu ghirlande dătătoare de lumini şi încoronate de stindarde. În faţa porţii mănăstirii, era împlântat arborele conjugal, bradul miresei, emblema tinereţii în căsătorie. Localul mănăstirii, prefăcut în reşedinţă domnească, era şi el tapisat şi înfrumuseţat cu ghirlande de flori. În capătul străzii ce ducea la Focşanii Moldoveni, era un imens

panou pe care figurau mărcile ţărilor, acvila şi zimbrul. Pe podul de pe Milcov, braţul ce trecea prin oraş, moldovenii au ridicat un arc de triumf impozant, spre Muntenia, fiind reprezentată amiciţia, iar spre Moldova o zeiţă în mâna dreaptă ţinând facla, iar în stânga jugul dulce al căsătoriei. Deasupra erau scrise numele „Gheorghe” şi „Maria”, cu câte o coroană fiecare. În faţă, către Ţara Românească, era reprezentat Radu Negru, iar spre Moldova, Dragoş. De la sosirea Doamnei, muzicile militare, împreună cu orchestra lui Ludwig Wiest, violonist şi compozitor austriac, şi tarafurile de lăutari au făcut să răsune oraşul de cântece vesele care iau dat o nouă viaţă. Seara, a avut loc o serată strălucită, la care au asistat, pe lângă mari personalităţi, însuşi domnul Moldovei, Mihail Sturza, cu Doamna sa, naşii viitorilor miri.

A doua zi, duminică, la ora unu dupăamiază, toate erau pregătite pentru celebrarea căsătoriei domneşti. Salvele de artilerie au anunţat plecarea Domnului şi a Doamnei, care înaintau spre biserică, escortaţi de miniştri. Episcopul Buzăului, Chesarie, în veşmintele sacre, împreună cu un cler ales, a ieşit pe uşa bisericii ca săi întâmpine în mijlocul aclamaţiilor poporului. Biserica Mănăstirii Sf. Ioan sa umplut de boierii îmbrăcaţi în uniforme felurite şi strălucitoare şi de cucoane pline de briliante. Printre aceştia, mireasa a păşit alături de domn,

îndreptânduse spre altar. Ochii tuturor erau aţintiţi asupre ei. O diademă splendidă şi întreită îi încorona fruntea frumoasă, o rochie albă garnisită de amândouă părţile cu stele de briliante şi cu un corsaj strălucitor de diamante îi împodobea corpul uşor şi mlădios, de o carnaţie scânteietoare ca marmura, încoronat natural de undele de aur ale părului său. Alături de ea, Domnul însuşi era măreţ în costumul lui superb.

După cununie, mirii şi nunii au trecut în sala cea mare, spre a primi felicitările. Chiar şi trimisul sultanului ia adus daruri scumpe şi decoraţi. La prânzul de gală ce a urmat, Bibescu a ridicat un toast plin de idei frumoase în sănătatea domnului Moldovei şi a boierilor moldoveni, iar Mihail Sturza ia întors cinstea. Fratele lui Bibescu, viitorul domn Barbu Ştirbei, a închinat în cinstea Doamnei şi pentru veşnica unire a Moldovei cu Muntenia. Atunci, au izbucnit urări entuziaste din piepturile tuturor, la care au răspuns salvele artileriei şi soldaţilor. În ziua aceea, au fost în toată Ţara Românească, în cele mai multe biserici, nunţi de ţărani pe lângă cele 12 nunţi din Focşani, cărora Domnul lea dăruit care cu patru boi, lăzi cu zestre şi pământ la fiecare. Seara, balul din curtea mănăstirii era luminat din belşug cu focuri de artificii aranjate de nişte artişti francezi, iar deschiderea au făcuto Doamna şi Domnul, în costume strălucite de seară, urmăriţi de privirile unui public de peste 50000 de oameni. La poarta mănăstirii, a fost înălţată din timp o scenă unde se dansau dansuri naţionale, iar în faţa ei un lac improvizat, ale cărui ape reflectau întrun chip magic luminile artificiilor. Sub privirile fermecate ale spectatorilor, se ridicau baloane de care erau atârnate cununi formate din candele aprinse cu lumini colorate, iar din baloane se coborau porumbiţe, depunând la picioarele mirilor versuri şi flori. Aranjatorul întregii acestei serbări splendide a fost poetul Asachi.

Această căsătorie celebră, ce a semănat mai mult cu una desprinsă din 1001 nopţi, a fost un prilej deosebit de bun şi de determinant pentru Mica Unire ce a urmat în curând. Pe lângă defectele sale, Gheorghe Bibescu a fost un bun român, care a făcut mult în scopul de a se înfăptui mai repede acest mare act naţional, retrăgânduşi inclusiv candidatura la tron în 1859, pentru al favoriza pe Cuza şi a sprijini alegerea acestuia la 24 ianuarie în Ţara Românească. ■

Florin DîrdalăServiciul judeţean Vrancea


| a

dm

iniS

Tra

ţie

Pu

Bli

cĂ

|


hoTĂrâri adoPTaTe de conSiliul local al municiPiului Focşani

în şedinţa ordinarĂ din 27 SePTemBrie 2012

• A fost adoptată modificarea anexei nr. 2 la HCL nr. 98/2011 privind aprobarea organigramei şi statului de funcţii pentru Cantina de Ajutor Social Focşani;

• Sa adoptat înfiinţarea Grupului de Lucru Local (GLL) la nivelul Municipiului Focşani pentru aprobarea şi implementarea planului local de acţiune privind incluziunea minorităţii rome; GLL îi va avea ca membri pe domnii consilieri Lionida Milea şi Ionuţ Mersoiu;

• Au fost numiţi reprezentanţii Consiliului local al municipiului Focşani în comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în unităţile de învăţământ preuniversitar din oraş, astfel:

– Grădiniţa cu program prelungit nr. 1 – dl. Radu Niţu

– Grădiniţa cu program prelungit nr. 2 – dl. Pătraşcu Enache

– Grădiniţa cu program prelungit nr. 13 – dl. Ilie Lilian

– Grădiniţa cu program prelungit nr. 16 – dra. Axente Manuela

– Grădiniţa cu program prelungit nr. 17 – dl. Milea Lionida

– Grădiniţa cu program prelungit nr. 18 – dna. Balaban Elena Luminiţa

– Grădiniţa cu program prelungit nr. 23 – dl. Buzoi Dan

– Şcoala Gimnazială „Nicolae Iorga” – dl. Preda Ionel

– Şcoala Gimnazială „Ion Basgan” – dna. Balaban Elena Luminiţa

– Şcoala Gimnazială Nr. 3 – dl. Radu Niţu – Şcoala Gimnazială „Anghel Saligny” – dl. Tănase Neculai

– Şcoala Gimnazială nr. 7 – dl. Trofin Tudorel Daniel

– Şcoala Gimnazială „Alexandru Vlahuţă” – dl. Alecsandrescu Dorian

– Şcoala Gimnazială „Ştefan cel Mare” – dl. Vrabie Cătălin

– Şcoala Gimnazială „Duiliu Zamfi

rescu” – dl. Oloeriu Ioan Liviu – Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau” – dl. Tănase Neculai

– Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” – dl. Ilie Lilian

– Liceul Tehnologic „G. G. Longinescu” – dl. Berbece Gheorghiţă

– Colegiul Tehnic „Ion Mincu” – dna. Cucu Elena

– Colegiul Tehnic „Valeriu D. Cotea“ – dl. Milea Lionida

– Liceul cu Program Sportiv – dl. Pădineanu Gabriel

– Colegiul Naţional „Al. I. Cuza” – dl. Horhocea Puiu Dragoş

– Colegiul Naţional „Unirea” – dl. Oloeriu Ioan Liviu

– Colegiul Economic „Mihail Kogălniceanu” – dl. Bacu Aurel

– Liceul Pedagogic „Spiru Haret” – dl. Mersoiu Ionuţ

– Liceul de Artă „Gheorghe Tattarescu” – dl. Pătraşcu Enache

– Colegiul Tehnic Auto „Traian Vuia” – dl. Matişan Bogdan Emilian

– Şcoala Postliceală Sanitară „Hippocrate” – dl. Matişan Bogdan Emilian

• A fost aprobat planul de analiză şi acoperire a riscurilor al municipiului Focşani;

• Au fost aprobaţi indicatorii tehnicoeconomici, faza proiect tehnic de execuţie, pentru obiectivul de investiţii „Lucrare de irigaţii în sistem automatizat spaţii verzi zona Sud” din municipiul Focşani, judeţul Vrancea;

• Sa adoptat modificarea art. 1 din HCL nr. 11/31.01.2012 privind aprobarea utilizării în anul 2012 a excedentului bugetului local rezultat la încheierea exerciţiului bugetar a anului precedent, cu modificările şi completările ulterioare;

• Au fost aprobate (în baza Legii nr. 34/1998) liniile prioritare pentru subvenţionarea din bugetul local al municipiului Focşani a asociaţiilor şi fundaţiilor care acordă servicii sociale pentru anul 2013; de asemenea, sa aprobat constituirea Comisiei de evaluare şi selecţionare (avândui ca membri pe domnii consilieri Radu Niţu, Lionida Milea şi Lilian Ilie), Regulamentul de organizare şi funcţionare a acesteia, Grila de evaluare, precum şi nivelul mediu lunar al subvenţiei care se acordă pentru o persoană asistată;

• Sa aprobat delegarea gestiunii servi

ciului de transport public local de persoane prin curse regulate şi a infrastructurii aferente;

• A fost modificată şi completată HCL nr. 302/2006 privind aprobarea delegării dreptului de administrare către unităţile de învăţământ preuniversitar de stat din municipiul Focşani, asupra clădirilor şi terenurilor aferente (ce aparţin domeniului public şi privat al municipiului Focşani) în care acestea funcţionează, cu modificările şi completările ulterioare;

• Sa aprobat concesionarea fără licitaţie publică a unor terenuri aparţinând domeniului privat al municipiului Focşani, adiacente construcţiilor existente, pentru extinderea acestora;

• A fost aprobată punerea la dispoziţia Proiectului „Plan Integrat de Dezvoltare Urbană” a terenului pentru reabilitarea şi modernizarea spaţiilor publice urbane, precum şi pentru modernizarea şi extinderea spaţiilor verzi, în zona de acţiune sudest – Cartier Sud, zona Laminorul şi Cartier Mândreşti;

• Sa aprobat lista nominală cu persoanele cărora li se repartizează locuinţe pentru tineri destinate închirierii, conform Normelor metodologice de punere în aplicare a prevederilor Legii nr. 152/1998 republicată şi modificată şi a HCL nr. 86/27.03.2012 privind aprobarea listei de priorităţi;

• Primarul municipiului Focşani a fost împuternicit să încheie contracte de vânzarecumpărare pentru locuinţele din fondul locativ de stat situate în blocurile L1 şi L2 –, bdul. Bucureşti nr. 27, în baza prevederilor Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată şi modificată, a Decretului lege 61/1990 şi a Legii nr. 85/1992;

• A fost aprobată preluarea în domeniul public al municipiului Focşani şi administrarea Consiliului local al municipiului Focşani a blocurilor din str. Revoluţiei nr. 17 şi str. Măgura nr. 123, din domeniul public al judeţului Vrancea şi administrarea Consiliului Judeţean Vrancea;

• Sa aprobat asigurarea transportului gratuit pentru elevii claselor I – IV şi ai clasei pregătitoare, care frecventează cursurile Şcolii Gimnaziale „Ştefan cel Mare” din Focşani. ■

| inFo

rm

aţii u

Tile |


1 Cabinet Primar – DECEBAL BACINSCHI 209

2 Cabinet Viceprimar – GABRIEL IONEL NECULA 107

3 Cabinet Viceprimar – TUDOREL DANIEL TROFIN 109

4 Cabinet Secretar 210

5 Centrul de Comunicare – Cadastru şi agricultură 411

6 Centrul de Comunicare – Impozite şi taxe 412

7 Centrul de Comunicare – Informaţii generale 417

8 Centrul de Comunicare – Juridic 418

9 Centrul de Comunicare – Registratură 416

10 Centrul de Comunicare – Urbanism 419

11 Compartiment Audit 303

12 Compartiment Contracte, Achiziţii 203

13 Compartiment Proiecte 111

14 Compartiment Rromi 404

15 Compartiment autorizare agenţi economici 302

16 Compartiment transport public local 302

17 Compartiment monitorizare servicii comunitare 215

18 Compartiment Securitatea muncii 215

19 Consiliul Local – Aparat Tehnic 217

20 Direcţia Resurse Umane şi Coordonare Unităţi Subordonate 103

21 Direcţia Resurse Umane şi Coordonare Unităţi Subordonate – Director 105

22 Direcţia Administraţie Publică Locală – Director 106

23 Direcţia Economică, Birou Contabilitate 207

24 Direcţia Economică – Director 206

25 Direcţia Economică, Serviciul Buget – Şef serviciu 205

26 Serviciul Fond Locativ, Asociaţii de proprietari (Cam. 2) – Şef serviciu 302

27 Serviciul Administraţie Publică Locală – Şef serviciu 102

28 Serviciul Administrativ – Şef serviciu 115

29 Serviciul Comunicare 201

30 Serviciul Comunicare 104

31 Serviciul Comunicare – Şef serviciu 202

32 Serviciul Comunitar de Cadastru şi Agricultură (Cam. 04) 304

33 Serviciul Comunitar de Cadastru şi Agricultură (Cam. 05) – Şef serviciu 305

34 Serviciul Impozite şi taxe – Şef serviciu 333

35 Serviciul Impozite şi taxe (Cam. 09) 309



38 Serviciul Investiţii – Şef serviciu 204

39 Serviciul Juridic, Contencios, Domeniul Public şi Privat – Şef serviciu 112

40 Serviciul Urbanism (Cam. 07) – Şef serviciu 307

41 Serviciul Urbanism (Cam. 08) 308

numerele de TeleFon (inTerioare) din PrimĂria municiPiului Focşani

0237

.236

.000

cenTrul de comunicare al PrimĂriei municiPiului Focşani

Program de lucru cu PuBliculLuni 8.30 – 16.30Marţi 8.30 – 16.30Miercuri 8.30 – 18.30Joi 8.30 – 16.30Vineri 8.30 – 16.30

Personalul care asigură relaţia cu publicul trebuie să adopte o atitudine pozitivă, să fie calm, politicos şi respectuos, să folosească un limbaj adecvat şi civilizat, să păstreze confidenţialitatea informaţiilor obţinute de la cetăţean şi să formuleze răspunsuri legale, complete şi corecte, pe înţelesul fiecărui cetăţean.

cei ce lucreazĂ zilnic în cenTrul de comunicare SunT:

Daniela Grozavu – Informare Publică şi Fond LocativElena Vişan – Registratură

Lucia Caloian – Urbanism şi InvestiţiiLigia Bulboacă – Juridic

Violeta Asanache – Taxe şi ImpoziteEduard Bernovici / Valentin Agafiţei

– Cadastru şi Agricultură

TeleFoane uTile

TeleFonul ceTĂţeanului: 0237.233.333

Centrala telefonică: 0237.236.000Fax: 0237.216.700

inTerioare:417 – Informare Publică, Fond Locativ

416 – Registratură419 – Urbanism, Investiţii

418 – Juridic412 – Taxe şi impozite

411 – Cadastru şi agriculturăwww.focsani.info

[email protected]

r. 106 - Focșani · sadorului Republicii Armenia în Ro mânia, Excelenţa Sa dl. Hamlet Gaspa...

Documents

Transcript of r. 106 - Focșani · sadorului Republicii Armenia în Ro mânia, Excelenţa Sa dl. Hamlet Gaspa...