Descrierea CIP a Bibliotecii Na,tionale a RomAnieiAivANHov, oMRAAM MrKirAiiL^ Puterile vie,tii / omraam Mikhadl Afvanhov. - Bucuregti : prosveta,2018

Conline bibliografieISBN 978-606-8 I 84-09_8

I

@ 1995, Editions Prosveta S.A.rsBN 2-85566-068-8

@ 2018, Editura Prosveta srl, Romania, Edilia I-a in limba romAn6,rsBN 978-606*8 1 84_09_8

Omraam Mikhail Aivanhov

PUTERILE VIETII

Ediyia I-a

Opere complete - Volumul 5

EDITURA PROSVETA

3r0 Puterile vielii

fericili, sdndtoqi, liberi, boga{i, sd vi aduc implinirea. Esteposibil? Da, datoritd bunlvoinfei voastre.

Si presupunem acum c6 anumiji ,,fiIosofi,, consi_deri cd eu m-am ingelat alegdnd o sarcind, doveditb demult.cd este lipsiti de sens, gi cd eu sunt de compitimitconsiderdnd cd oamenii sunt perfectibili, c6 o scdnteie di-vini este depusd in ei, cd impdrdlia lui Dumnezeu se vainstala pe pimdnt, in timp ce toate evenimentele desfEgu-rat in lume par cd demonstreazd" exactcontrariul... Eu voirdspunde ci natura umani este susceptibila si se inqele,c5 mul1i oameni se ingeald inviald,,dai fiecare are dreptulde.a-gi alege modalitatea proprie de a se ingela. Deoareceunii au ales si se ingele intr-un anumit domeniu - politic,artistic, gtiinfific sau religios - de ce nu a$ avea gi eu drep-tul si md inqel, hrinind acest ideal de a-i transforma peoameni? Aqadar, eu mi aflu in eroare gi iluzie (binein-je_les.!), 9u imi pierd timpul (este clar!), eu m6 gisesc inbdtaia vOntului (sd nu mai discutam!).:. dar tociai dato-ritd acestor ,ogregeli" gi acestor ,,iluzii', eu sunt fericit, eusunt implinit gi md aflu in lumind. Aceasat vd nelinigteqte

1i pe voi to{i fiindci risca{i sd fili antrena[i in aceleagiiluzii, aceleagi greqeli ca mine...-qi aceeagi fericire denedescris! De aceea, eu v6 sfbtuiesc si vd luafi niqtemdsuri de prevedere cdt se mai poate, fiindcd apoi va fipreatdrziu. Vedefi, eu sunt cinstit, eu v-am prevenit!

Le Bonfin, 10 august 1968

C o nferiny d imp r ov i z at d

Trebuie sd vd vorbesc indelung, oferindu-vd multeexplicalii, argumente gi imagini, conving0ndu-vd sd deve-nili conqtienli de importanla vie!ii... pentru cd nu existdnimic frrdviald.

C0nd eu eram incd foart e tdndr, in Bulgaria, intimpul unei conferinle, Maestrul Peter Deunov, care gtia

c5 eu studiez chiromanlia, mi-a pus aceastI intrebare infala intregii Fraternitdti din Sofia: ,,Care linie a nrflinii a

aphrut prima?" Eu am rdspuns: ,,Linia vielii. - Apoi?

- Linia inimii. - Mai departe? - Linia capului." Era ade-vflrat, gi Maestrul a fost mulgumit de rispunsul meu.

I0 Puterile vielii

La inceput a existat viala. Privili creaturile: marintdi, ele sunt vii, apoi ele reuqesc, mai mult sau mai pufin,si simtd qi sd gAndeasc6.

Via!a... acest cuvdnt rentml,toate bogdfiile univer-sului ce se gdsesc aici neseparate, haotice, aqteptdnd ofor!6 sd le organizeze. Astfel, in cuvdntul,,viatd" sunt in-cluse toate viitoarele dezvoltdri. lntr-o celuld, toate orga-nele ce vor apare intr-o zi sunt deja conlinute in ea ca pu-tere, ca intr-un grdunte ce trebuie insSmdnfat,udat, ingrijitpentru a vedea ce va ieqi din el. Agadar, dupb un timp, caqi la grlunte, din aceastd magmd, din acest haos, dinaceastd realitate nedeterminatd care este viafa, totul ince-pe sd iasd qi si se contureze.

' in acest fel au apdrut organele ce le poseddm, gi

multe altele vor apare in viitor... Deoarece corpul fiziceste fbcut dupd imaginea corpului astral, iar corpul astral,dupi imaginea corpului mental, qi tot aqa p6nd la planuldivin, omul poseddnd cinci simfuri in planul frzic, totcinci simfuri in planul astral gi planul mental: pipditul,gustul, mirosulo auntI, vdml... Aceste organe nu s-audezvoltat incd in celelalte planuri, dar ele existd acolo gi

aqteaptd momentul si se exprime. Cdnd ele se vor forma,omul va avea niqte posibiliteli nemaipomenite pentru a

vedea, a simfi, aauzi, a gusta, aactiona, a se deplasa. Via-fa, fiinla vie, celula vie, microorganismul conlin toateposibilitdlile de dezvoltare, dar este nevoie incl de mii deani ca ele sd reuqeasci sd se manifeste din plin. Aici se

afld misterul, splendoarea viefii.

Viata

Oamenii muncesc, se distreazS, se dedicd tuturoractivitb{ilor, dar via}a lor se murddregte, sldbegte, decade,deoarece ei nu o conqtientizeazd. Ei se gdndesc c6, avdndviala, se pot folosi de ea ca sd oblind orice, sd devini bo-gafi, savanli, celebri... Atunci, ei sapd, ei caut6... iar cdndnu le mai rdmdne nimic, ei sunt obligafi s6-qi opreascdtoate activitdlile. Nu are nici un sens sd aclionezi astfel,fiindcd, pierzdndu-tiviata,nu mai ai nici o resurs6. Iatd dece inlelep{ii au spus totdeauna ci esen{ialul este viala gicd ea trebuie pdstratd, purificatd, sfinlitd, elimindnd tot ceo impiedicS gi o blocheazd. pentru cd apoi, datoriti viefii,oblii totul: inteligenla, fo\a, frumusefea, puterea.

in conferinta ,,Ceie cinci feiioare infelepte gi celecinci fecioare nechibzutite" (vol. III) eu v-am explicat cduleiul despre care vorbea Iisus este simbolul viefii. Cdndomul nu mai are nici o picdturd de via!6, larnpasa se stingepi el moare.Yiala are simbolul ei in toate domeniile: pen-tnr o maqind este benzina; pentru plante este apa; pentrutoate creaturile terestre este aerul; dar pentru fiinlaumandeste, in special, s6ngele; pentru afaceri este aurul saubanul etc...

Yifia este rezervorul de unde !6qnesc zilnic noicrealii ce vor avea niqte rarnificalii la infinit. Pleednd dela aceastS via16 nediferengiatd qi ffird expresie, ce existi cao simpli posibititate, spiritul weeazd f6ri incetare noi ele-mente, noi modalitSli, noi forme... Yiala reprezintd, ma-teria primordiald, gi de aceea ea este de o asemenea im-portanfd.

II

12 puterile vielii

Oamenii se ocupd cu toate, mai pu{in de via15: dacdei s-ar g6ndi mai intdi la via[d, si o pdstreze, sd" o ocro-teascd, sd o conserve in cea mai mare puritate, ei ar aveadin ce in ce mai multe posibilit[1i sd oblind ceea ce-qidoresc, pentru ci aceasti viald iluminatd, intensd, le poateda totul. Cum ei nu au aceastd filosofie, ei igi risipescviala, ei se gdndesc ci totul le este permis fiindci sunt vii.,,Din moment ce avem vi{6, trebuie sd facem ceva... " Eireu$esc insi rar sd, rcalizeze ceea ce-qi doresc, fiindcd aurdvigit totul. Ei trebuie sd aib[ acum o altd filosofie, s6qtie ci felul in care gdndesc acfioneazd, deja asupra viefiilor, asupra rezervelor lor, asupra chintesenlei fiinfei lor,iar dacd ei gfrndesc riu, ei irosesc totul. Iati cum trebuiesd fie instruiti omenirea.

Sd ludm un exemplu: un bdiat arc un tatd, foartebogat. El igi urmeazd" studiile, apoi el lucl:eaz6, iar tatdlsdu il ajuti financiar. Fiul incepe, insd, si faci niqte prostiice il compromit pe tat6, iar acesta ii opreqte ajutorul ma-terial, nu ii mai dd bani... Care este gregeala bSiatului? Ela comis cea mai mare gre$eald, cea de a-qi compromitepropria viatd, adicd condiliile, energiile qi curenlii al cdrorsimbol sunt aici banii. trar noi, dac6 vom proceda la fel,uzdnd gi abuzdnd de existenla noastr6, a$a cum o in!e-legem, permildndu-ne si incdlcdm legile, ne vom distrugetezewele, nu vom mai avea acel curent, acele forfe, nevom gdsi in mizerie, poate nu intr-o mizerie materiald,frzicd,, ci intr-o mizerie interioard. Viafa este singura

Viala

bogd{ie care existd. $i oricare ar fi numele ce i se d6:bogdlie, subvenfii, ulei, chintesen!5, inseamni acelagilucru, fiindci cuvdntul ,,via!d" poate fi inlocuit prin tofiaceqti termeni. Agadar, vi4a rdmdne tot ce este mai im-portant, iar dacdomul nu este nici inteligent, nici luminat,el igi distruge izvorul posibilitdlilor, al bucuriilor, alinspirafiilor.

Iar cdnd Iisus spunea: ,,Eu am venit cavialdsd aibigi din belqug sd aib6", la ce viali se referea? Eu m-ammirat c6nd am citit aceste cuvinte, cu mult timp in urmd.Eu imi spuneam: o,Dar discipolii sdi erau vii!... Ce viafdcerea el pentru ei?'o Cunoagteli gi acest c6ntec al Maes-trului Peter Deunov: ,,Sine moi, pazi jovota":,,Fiul meu,pdstreazd-li viala, scdnteie cufundatd in tine... " Aceastadovedegte ci Maestrul Peter Deunov infelegea la fel im-portan{a viefii. Da, acum este nevoie de nigte instructori,de nigte pedagogi care si ldmureasci aceasti problemiesenliald: viala.

Privifi-i pe oameni. De ce igi ocupi via{a sd oblininigte lucruri ce nu sunt la fel de importante ca insdgi viala?Ei muncesc ani in gir si devind bogafi gi se regdsesc intr-obund zi xdt de epuiza[i, atdt de sc0rbi]i, incdt, dacd sepune in balan{d ce au ob}inut gi ce au pierdut, se observicd au pierdut totul, ca si cdqtige foarte pufin. Oamenii suntinsfl astfel ficu;i incdt sunt gata sd piardi totul, fiindcd nuau fost invdlali cd este mai important sd aibd forfa, sdnS-tatea gi bucuria - chiar daci nu mai au nimic altceva -decdt sI cdgtige nigte bogflfii de care nu pot profita fiindcd

I3

14 puterile vielii

sunt la capitul puterilor. Existd un proverb care spune:,,IJn c6ine viu este mai de pre! dec6t un c6ine mort." Darmul1i preferi sd fie nigte cdini mor,ti...

in fiecare zi suntefi uimili sd vede{i cdtot ceea ceeu v-am spus este adevdrat, exclamati, spuneli cd nu alimai auzit aga ceva, dar continu{i ca inainte, iar ceea ceali auzit rdm6ne pe undeva, nu il folosili.Trebuie sd v6consacrafi acum viafa unor activitilli luminoase qi divine:in acel moment, nu numai cd nu o veli mai risipi, ci o veliintdri, iar cu acest capital vefi face mult mai mult. in timpce, lisdndu-vd pradd emofiillor, senzualitdfii, pldcerilor,vi risipili via[a, fiindc[ tot ce oblineli trebuie plitit, gi ilpHtili cu viafa voastr5. Nu se obline nimic, niciodatd, fbrdsd se sacrifice altceva. Aga cum spuneli in Fran{a: nu pofiface o omletd fErd si spargi oudlele. Da, eu cunosc se-cretul. Credeli cd este imposibil de realizat? Nu. Punefi-vdcapitalul intr-o bancd din inalt, gi atunci, lucrdnd maimult, veli deveni mai puternici. Da, in loc sd sldbili, v[intirifi fiindcd existi mereu ceva care va ndv[li puternicin voi pentru a inlocui ceea ce a1i cheltuit. f)ar, pentruaceasta trebuie s[ vd punefi ,,banii", ,,capitalul" vostruintr-o bancd celesti.

Iatd de ce este atdt de important sd qtifi in ce scoplucrafi gi pentru cine, fiindcd, in funcfie de caz, energiilevoastre vor urrna o anumitd orientare. De exemplu, dacdlucrafi pentru tatdl vostru, nu numai cd nu veli pierdenimic, dar vefi cdqtiga. Aqadar, cel mai important lucru

Viaya

este sd gtili la ce vi consacrati fo4ele, in ce direclie lucrafi,deoarece viitorul vostru depinde de ele: sdrdcili sau vdimboga{ifi.

Fdrd sd qtie, cei mai mulli oameni lucreazd,pentruun dugman ascuns in ei ingigi care ii jefuieqte, ii sdrdceqte.Un adevdrat spiritualist este mai inteligent, el lucreazd gi?gi cheltuie toate energiile pentru cineva care se afl6 in elinsuqi, qi el este cel care c6qtigS. Iatd inteligenja: s5 teimbogSleqti qi nu sd sdrdcegti. Nu este ceva personal, nueste ceva egoist, dirnpotrivd. De pi1d5, vd hotdrAli sd numai lucrafi pentru voi, ci pentru colectivitate... Da, darcum suntefi legali de aceastd colectivitate, sunteli o partedin ea, c6nd colectivitatea se amelioreazd, se infrumuse-[eazd, aceasta se transmite fiecdrui individ din colecti-vitate,la fel gi vou5. CAgtigafi, pentru cdv-{iplasat capi-talul intr-o banci ce se numegte familia, colectivitatea,Fraternitatea Universald, din care faceli parte. in timp ce,dachlucrati pentru voi inqivS, adicd pentru micul vostrueu mediocru, totul este pierdut qi nu puteli primi ceva bun.Veli spunel. ,,Ba da, fiindcd eu am lucrat pentru mine... "Nu, deoarece eul vostru personal, separat, egoist, este oprlpastie. Nu trebuie sd lucraJi in acest fel. trndividualiqtii,egoiqtii nu vdd ce ar putea obline lucrdnd pentru colec-tivitate; ei spun: ,,Eu nu sunt un prost, eu lucrez pentrumine insumi, eu md descurc... " qi toomai in acel momentei ?gi pierd intreg capitalul. Agadar, adev6ru1 este contraraparenfei" Da, Inilialii care gtiu cd trebuie si considere

I5

I6 Puterile vielii

contrariul aparen{ei pentru a afla adevdrul |uqeazdpentrucolectivitate, gi ei obfin astfel cele mai mari binefaceri.

Atunci cdnd eu spun: colectivitate, eu nu doresc sivorbesc numai despre omenire, ci gi despre universo des-pre toate creaturile din univers, despre Dumnezeu insugi.Aceastd colectivitate, aceastd imensitate pentru care lu-crali este ca o bancd qi tot ceea ce facefi pentru ea se vaintoarce intr-o zi ampLifrcat asupra voastr6. Cum universulface mereu nigte afaceri formidabile, imbogdfindu-se fErdincetare cu noi constelalii, cu noi nebuloase, cu noigalaxii, toate aceste bogd{ii vor reveni asupra voastr6.

Cei care lucreazil numai pentru ei inqigi, in loc silucreze pentru imensitate, sdr5cesc; apoi, nimeni nu se

mai gdndegte la ei, nimeni nu ii iubegte, nici chiar familia1or, fiindcd ei suntprea egoiqti. Ei nu s-au gOndit niciodatdLa al1ii, de ce s-ar gdndi cineva la ei, iar ei trdiesc nigtedeceplii, nigte amlrdciuni, nigte necazuri. Ei nu se vorgdndi insd niciodatd cdpoate filosofia lor era greqiti... Ah,nu, nu, nu, ei au avut dreptate, iar ceilalli au fost nedrepli9i rdi. Desigur, ei meritau si fie iubifi, ajuta\i... Sd merite,si merite... dar ce au frcut ei bine ca si merite ceva? intimp ce, cei care sunt plini de iubire, de bunitate, deabnegafie, chiar dacd in primele momente se profiti de ei,considerdndu-i niqte progti, cu trecerea timpului se vasimli cd ei sunt cu adevdrat niqte fiinle excepfionale, iarintr-o zi toatd lumea ii va recompensa, ii va risfdfa, ii vaiubi. Ei au lucrat pentru intreg universul gi intr-o zi ei vorprimi recompensa... Dar nu imediat, desigur.

Viala

Cdnd depunefi niqte bani la o bancd, nu veli primia doua zi dobAnda, trebuie sd aqteptafi, qi dobdnda va fimai mare dacd agteptali mai mult timp. Aceeagi legeexist[ gi in domeniul spiritual. Lucrali cu multl iubire, cumultd rdbdare, cu multd incredere qi nu aveli la inceputnici un reniltat... Si nu vi descuraj a!i; dacdvd descurajafi,inseamni cd nu afi descifrat bine legile ce existd pepimdnt. Da, trebuie sd cunoagteli legile bdncilor gi aleadministraliei! Dacd le cunoagtefi, vefi inlelege cd trebuiesd aqteptali. Apoi, bogdliile vor curge din toate pdrlile 9ichiar dacd incerca{i sd vi fofilafi, este imposibil!... intreguniversul vd va pune pe umeri nigte bogSlii extraordinarefiindcd voi le-afi declangat. Aceasta este justi{ia!

VedeJi cdt de absurdd este filosofia egocentricd. Neincredem in aparenfe, dar acestea sunt mincinoase. Decdte ori nu v-m spus-o! Cdnd privim soarele gi steleleavem mereu impresia ci ele se deplaseazd Si cd pdmdntulr6mdne nemigcat. Ah, da, aparen!a... Pentru a descoperiadev6ru1, trebuie sd cdutdm dincolo de aparenfe; ceea ceeste considerat profitabil gi folositor in prezent este, inrealitate, deseori ddundtor pentru viitor. De aceea Inilialiinu se conduc dupd criteriile mullimii neqtiutoare, iar pe eitrebuie sd ii urm[m fiindcd ei sunt singurii care au infeles.Aqadar, nu v[ risipili viala pentru nimic in lume, fiindc6nimic nu se poate compara, ca valoare, cuvia[a. Evident,existi unele cantri exceplionale cdnd niqte oameni gi-audat via[a pentru a-i salva pe allii, pentru a apdra anumite

t7

I8 Puterile vielii

idei. Da, numai in aceste caztxi avem dreptul sd nesacrificdm viata, altminteri trebuie sd b pdstrim.

Profelii, Inifiafii care qi-au datvialapenfiu o idee,pentru slava Domnului, nu au pierdut in realitate nimic,Cerul oferindu-le apoi o via!6 noui, mult mai bogat[ gi

mai frumoas[, fiindcd ei qi-au sacrificat via]a pentru bine.Eu nu spun cd trebuie sb ne pdstrdrn neapdrat viafa; nu,existd unele cazvri excepliona1e... Dar, in general, disci-polul trebuie sd-qi pdstreze, sd-gi purifice gi s6-qi intensi-fice propria viald,, deoarece ea este izvoruI, rezeworuI,punctul de plecare a tuturor celorlalte dezvoltdri: intelec-tuale, religioase, afective, estetice etc... inainte de toateexistd vra\a, iar in aceastd viald neclar6, nediferenliatd,sunt depuqi deja germenii tuturor proiectelor. Exact ca incazul griuntelui . Da, la inceput existi vi4a, iar apoi vincunoagterea, inJelepciunea, lumina. Nu qtim ce este vifia;este un lucru dificil de determinat, ce nu are nici form6,nici culoare, dar care con{ine toate posibilitd1ile. Nimeninu poate prevedea tot ce va ieqi din aceastdviat6, aceastamerge pdnd la infinit...

CAnd eu spun cd oamenii nu se preocupd de via[d,cd ei nu lucreazd sd o pdstreze, imi puteli obiecta cd'nueste adevdrat, cd tofi lucreazd sd. prelungeascd viafa. Da,sd o prelungeascd, dar nu si o spiritualizeze, sd o purifice,sb o ilumineze, sd o sfinfeascd, sd o divinizeze. Cdutdm sd

prelungim viala pentru a putea a face mai bine niqteporcdrii, s5 ne cufundbm in niqte datorii qi in niqte crime.Aceastd problemd nu este incd bine infeleasi nici de

Viala

savanfi, nici de medici, nici de farmaciqti. Sd nu vi inchi-puili cd ei prelungesc viala oamenilor pentru ca ea s[ fieconsacratd in slujba Divinitdlii sau pentru impdrdlia luiDumnezeu... Deloc! Aqadar, c6nd eu vd spun cd nu existipreocupare pentru vi4d, eu am dreptate, nu existd preo-cupare pentru adevdratavia!6,, adicdnu suntem capabili sdobfinem bucuria, frumuselea, puterea, bogdlia, mdrelia,cunoagterea,ffird s[ne irosimviala. Orice amface,ne iro-sim mereu viata.

Preocupdndu-se in exclusivitate sd-qi infrumuse-leze viala, sd o intensifice, si o consacre, si o purifice, s[o sfinfeascd, Inili4ii lucreazd deja sd-qi creascd inteli-genla, puterea, fericirea. Fiindci aceasti viald care estepur5., care este armonioasd, care este celest6, se infiltreazdin alte regiuni unde acfioneaz1,asupra unei mullimi de alteinteligenfe qi entitdli care vin apoi si ii inspire. Iar voi, lafel, lucrdnd nurnai -asupra vielii, veli obline inteligenfa,cunoagterea, fofia. in mod indirect, viafa se va insdrcinasd vd aducd tot restul, dar numai dacd ea este perfecti. inacel momenl,frrdchiar sd fifi instruili in biblioteci sau denigte savanfi,viala, fiind purd, nobild, divin6, vd va aduceniqte cunogtinle extraordinare ce le va extrage din arhiveleuniversului.

Acum, in loc sd faceli magie, precum unii, ca si fifiiubili, venerafi, ocupali-vd de viald! CAnd viafa ce o e-marnli este luminoas[ qi plind de iubire, ea determind miide persoane sd vd iubeascd. Agadar, via[ace o emanafi se

I9