Puterea Subconstientului

7/18/2019 Puterea Subconstientului

http://slidepdf.com/reader/full/puterea-subconstientului-5696e7506c077 1/320

PUTEREA EXTRAORDINARÃ ASUBCONŞTIENTULUI TÃU

De Joseph Murphy



Aceast carte !"# propu$e s e%p&#ce 'o(u& !$ care o'u& tre)u#e s*!$(easc+ precu' "# #'a*#$#&e )e$e,#ce ce tre)u#esc cu&t#-ate cuperse-ere$. !$ '#$te pe$tru a crea "# tra$s,or'a propr#u& &u# (est#$/Su$t pre0e$tate a#c# teh$#c# a(ec-ate+ care per'#t ,##$.e# u'a$e s se)ra$"e0e &a PUTEREA co&osa& a su)co$"t#e$tu&u# e#+ o,er#$(u1# "a$sa so).#$ tot ceea ce (ore"te/

2To.# oa'e$## care "t#u s c#teasc au puterea (e a se (ep"# pe e# !$"#"#+(e a 'u&t#p&#ca !$ 'o( creator 'o(ur#&e &or (e e%#ste$.+ au puterea s,ac !$ a"a ,e& !$c!t -#a.a &or s ,#e #$teresa$t "# p&#$ (e se'$#,#ca.#e/3

A&(ous 4u%&ey



2



Traducerea şi adaptarea textului din limba franceză: profesor Yoga - DanBozaru

COLEC5IA TRI6A

CUPRINS

INTRODUCERECu' poate aceast carte s pro(uc a(e-rate '#raco&e !$ ,##$.a (u'$ea-oastr///777777777777777777777/ pa*/ 8

CAPITOLUL I9$ $o# se ascu$(e u$ a(e-rat te0aur777777777777// pa*/ :;

CAPITOLUL IIMo(a&#tatea (e 'a$#,estare "# ac.#u$e a 'e$ta&u&u# ,##$.e# u'a$e// pa*/ :<

CAPITOLUL IIIPuterea '#racu&oas a su)co$"t#e$tu&u#77777777777// pa*/ =;

CAPITOLUL I>>#$(ecr# '#racu&oase !$ a$t#ch#tate777777777777/// pa*/ =<

CAPITOLUL >>#$(ecr# cu a?utoru& su*est#e# !$ epoca 'o(er$7777777/ pa*/ @

CAPITOLUL >ITeh$#c# pract#ce ,o&os#te pe$tru -#$(ecarea (#,er#te&or a,ec.#u$#7 pa*/ 8=

CAPITOLUL >IISu)co$"t#e$tu& t#$(e ctre -#a.77777777777777// pa*/ 8

3



CAPITOLUL >IIIU$e&e '#c# secrete pe$tru a o).#$e re0u&tate s#*ure77777////// pa*/ :

CAPITOLUL IXCu' se poate o).#$e prosper#tatea !$ -#a. cu a?utoru& puter## su)co$"t#e$tu&-ostru777777777777777777/// pa*/

CAPITOLUL XA-e.# (reptu& s - )ucura.# (e prosper#tate777777777// pa*/ <:

CAPITOLUL XI

Pe$tru (o)!$(#rea succesu&u#+ su)co$".#e$tu& - este ce& 'a# )u$a&#at7//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////

////// pa*/ <<

CAPITOLUL XII

Su)co$"t#e$tu& !$ s&u?)a "t##$.e#77777777777777 pa*/ CAPITOLUL XIIISu)co$"t#e$tu& "# '#raco&e&e so'$u&u#77777777777 pa*/ :;;

CAPITOLUL XI>Ma$#,estarea puter## su)co$"t#e$tu&u#77777777777// pa*/ :;

CAPITOLUL X>Cu' s (e-e$#' 'a# ,er#c#.#777777777777777// pa*/ ::=

CAPITOLUL X>ISu)co$"t#e$tu& "# re&a.##&e u'a$e ar'o$#oase77777777// pa*/ ::

CAPITOLUL X>IIArta (e a ,# #erttor "# )u$ cu ce# (#$ ?ur777777777///7 pa*/ :=

CAPITOLUL X>III9$&turarea )&oca?e&or 'e$ta&e cu a?utoru& su)co$"t#e$tu&u#77// pa*/ :<



4



CAPITOLUL XIXo&os#.# su)co$"t#e$tu& pe$tru a !$&tura tea'a7777777/// pa*/ :=@

CAPITOLUL XXT#$ere.e ,r )tr!$e.e77777777777777777/// pa*/ :@:

INTRODUCERE



CUM POATE ACEASTÃ CARTE SÃ PRODUCÃ ADEVÃRATE MIRACOLE ÎN

FIINŢA DUMNEAVOASTRÃ

m !ăzut miracole care se produc "n toate mediile# "n lumea "ntreagă#

să!"rşite deopotri!ă de bărba$i# c"t şi de femei% &iracolele !or apare şi ladumnea!oastră# "n măsura "n care !ă !e$i folosi puterea colosală a propriului!ostru subconştient% ceastă carte "şi propune să !ă arate modul adec!at "ncare omul trebuie să g"ndească# precum şi imaginile benefice ce trebuieculti!ate cu perse!eren$ă "n minte# pentru a creea şi transforma cu ade!ărat propriul nostru destin' toate acestea pot de!eni perfect posibile "n !irtuteafaptului că ceea ce un om g"ndeşte# aceea el de!ine%

Cunoaşteţi răspunsurile la aceste întrebări?

De ce un om este trist# "n timp ce alt om este fericit( De ce acel om este !eselşi prosper# iar celălalt este sărac şi nefericit( De ce un om este temător şianxios# "n timp ce



altul este plin de "ncredere( De ce acesta din urmă are o casă luxoasă şiminunată# iar celălalt duce o existen$ă mizeră "ntr-o cocioabă( De ce unulcunoaşte o mare reuşită# iar altul un eşec complet( De ce un orator are unsuccces imens# "n timp ce un altul răm"ne mediocru şi nepopular( De ce unom este un geniu "n meseria sa# "n timp ce un altul se luptă şi se zbate toată!ia$a# fără a realiza nimic bun( De ce unul se războieşte cu o maladie

pretinsă a fi incurabilă şi de ce altul nu o are niciodată(

)um se face că at"$ia oameni cucernici şi buni suferă ade!ărate torturi alecorpului şi ale spiritului# de parcă ar fi condamna$i( *i de ce at"tea fiin$eimorale şi care nu au nimic sf+nt prosperă şi le reuşesc toate ac$iunile# bucur"ndu-se pe deasupra şi de o sănătate excelentă(

De ce o femeie este fericită "n căsnicie# "n timp ce sora ei este foarte frustratăşi nefericită(

,e poate găsi răspuns la toate aceste "ntrebări prin procesele ce au loc "nmentalul conştient şi "n cel subconştient( )u siguran$ă că da

Motivul pentru care a fost scrisă această carte

,copul acestei lucrări este tocmai acela de a răspunde la "ntrebările de maisus# precum şi la alte "ntrebări conexe cu acest subiect% &-am străduit să

explic marile ade!ăruri fundamentale ale mentalului c"t mai clar cu putin$ă%)red că este perfect posibilă explicarea legilor fundamentale ale !ie$ii "nlimba.ul de fiecare zi% /e$i obser!a că stilul acestei lucrări este foarteasemănător cu cel din ziarele şi re!istele citite de dumnea!oastră# cu limba.ul pe care "l folosi$i la ser!iciu sau acasă%

0ste bine să studia$i cu aten$ie această carte şi să pune$i "n aplicare te1nicileexpuse căci# dacă o !e$i face# sunt absolut con!ins că !e$i ob$ine o putere

care !a opera miracole ce !ă !or elibera de confuzie# suferin$ă# melancolie şieşecuri% )u a.utorul acestor te1nici !ă !e$i descoperi ade!ăratul loc "nsocietate# !e$i rezol!a toate dificultă$ile# !ă !e$i elibera de orice constr"ngere psi1ică sau emo$ională# căci ele !ă !or conduce la cunoaşterea ade!ăratei căia libertă$ii# a fericirii şi păcii spirituale%

&area putere creatoare a subconştientului poate să !indece orice boală şi să!ă facă să fi$i din nou plini de !ia$ă şi for$ă% n!ă$"nd să !ă folosi$i corect şi "nmod benefic puterile lăuntrice# !e$i desc1ide poarta acelei "nc1isori care este



teama şi !e$i accede la o nouă



existen$ă# ce a fost descrisă de ,f+ntul a!el drept 5glorioasa libertate a fiilor lui Dumnezeu6%

Dezvoltaţi acea putere formidabilă care determină şi însoţeşte miracolele.

7 !indecare proprie 8auto!indecarea9 !a fi mereu do!ada cea maicon!ingătoare a propriei noastre puteri subconştiente% cum 4 de ani# amdeterminat resorb$ia şi dispersia unei tumori maligne 8sarcom9 "n propriulmeu corp# folosindu-mă de puterea curati!ă a subconş$ientului care# "n fapt#creează# sus$ine şi gu!ernează toate func$iile !itale ale omului% Te1nica pecare am aplicat-o este explicată "n această carte şi sunt sigur că !a a.uta şialtor fiin$e să aibă "ncredere "n uterea /indecătoare ;nfinită ce sălăşluieşte

"n profunzimile subconştiente ale tuturor oamenilor%Datorită unui prieten medic# am de!enit brusc conştient că e natural să mă bazez pe ;nteligen$a )reatoare care a creat organele mele# a format corpul şia făcut să-mi bată inima# pentru că 0 are gri.ă "ntotdeauna de propria sacrea$ie%<n pro!erb antic glăsuieşte: 5&edicul pansează rana şi Dumnezeu o!indecă%6

Dacă vă veţi ruga plini de credinţă, miracolele vor apare în chip negreşit

=ugăciunea semnifică o interac$iune armonioasă "ntre mentalul conştient şicel inconştient# diri."ndu-le ac$iunea către un scop bine determinat%

ceastă lucrare !ă !a arăta modul ştiin$ific prin care să !ă branşa$i la putereainfinită care sălăşluieşte "n dumnea!oastră# permi$"ndu-!ă să ob$ine$i ceea cedori$i cu ade!ărat% Dori$i o !ia$ă mai fericită# mai plină şi mai bogată(

ncepe$i să !ă folosi$i această putere miraculoasă pentru a !ă rezol!a problemele profesionale şi pentru a restabili armonia "n familie%

0ste bine să citi$i această carte de mai multe ori% )apitolele următoare !ă !orspune "n ce mod ac$ionează această putere minunată şi cum pute$i să aduce$ila suprafa$ă "n$elepciunea şi inspira$ia creatoare care sunt latente "ndumnea!oastră%

n!ă$a$i# apoi# aceste te1nici simple# care !ă permit să sugestiona$i poziti! şi



puternic subconştientul !ostru% <rma$i această nouă modalitate ştiin$ifică dea pătrunde p"nă la infinitul tezaur' citi$i atent# cu seriozitate# cu dragoste şi"ncredere nediminuată% /e$i

>



do!edi astfel# "ntr-un mod uluitor pentru ceilal$i# că aceste "n!ă$ături !ă pota.uta foarte mult% cesta poate fi# şi eu cred că !a fi# punctul de cotitură "n!ia$a dumnea!oastră%

iecare om se roagă în felul lui propriu

*ti$i să !ă ruga$i eficient( )"t timp !ă ruga$i "n fiecare zi(n perioadele de criză# "n momentele de pericol sau de dificultate# c"ndsunte$i bolna!i sau moartea !ă amenin$ă# !ă ruga$i at"t dumnea!oas-tră# c"t şi prietenii dumnea!oastră pentru a fi a.uta$i să depăşi$i cu bine problemeledificile cu care !ă confrunta$i%

)iti$i ziarele şi !e$i !edea# c"teodată# că sunt propuse rugăciuni "n toată $ara pentru un copil atins de o boală aşa-zis incurabilă# pentru pacea na$iunii sau

pentru un grup de mineri prizonieri "ntr-o galerie inundată# etc% &ai t"rziu#dacă sunt sal!a$i# minerii spun că se rugau# aştept"ndu-şi sal!atorii%

?a fel# pilotul unui a!ion declară că# numai rug"ndu-se cu putere şi credin$ă a putut ateriza "n siguran$ă# "n ciuda pericolului iminent ce-l aştepta% Desigur#rugăciunea este mereu un spri.in prezent atunci c"nd suntem "n pericol' cutoate acestea# nu trebuie să aştepta$i pericolul sau dificultă$ile exterioare pentru a face din rugăciune o parte integrantă şi constructi!ă a propriei!oastre !ie$i% mplinirea acestor rugăciuni este consemnată "n ziare şido!edeşte tocmai eficien$a lor%

)e să mai spunem de rugăciunile umile ale copiilor# de manifestările simpleale @ra$iei Di!ine la masa familiei sau de de!o$iunea statornică a celui carenu caută altce!a dec"t comuniunea cu Dumnezeu(

cti!itatea mea printre oameni m-a determinat să studiez diferite stadii alerugăciunii% m trăit eu "nsumi această experien$ă şi am lucrat cu mul$i

oameni care au beneficiat "n mod intens de a.utorul rugăciunii%n mod obişnuit# se pune problema de a şti să spunem şi altora cum să seroage% )ei care sunt la anang1ie cu greu pot g"ndi şi ac$iona "n modrezonabil% u ne!oie de o re$etă uşor de urmat# de un prototip practic# simpluşi specific problemei lor% Deseori# ei pot fi "ndruma$i doar după ce au abordat"n mod adec!at dificultatea cu care se confruntă%



A



!neditul acestei lucrări

<nicitatea acestei căr$i rezidă "n faptul că "n!ă$ăturile sale sunt absolut practice% ,e prezintă aici te1nici şi formule simple# acti! operante# pe care le!e$i putea aplica uşor "n uni!ersul cotidian "ncon.urător% m prezentat aicimetode simple# !alabile pentru bărba$i şi femei din "ntreaga lume%

=ecent# cca% de oameni# apar$in"nd tuturor religiilor# au asistat la uncurs special la ?os ngeles# "n care am descris pe scurt ceea ce este descrissintetic "n aceste pagini% &ul$i dintre ei au parcurs 2 de Cm pentru a asistala fiecare curs%

ceastă carte !ă !a interesa deoarece !ă arată moti!ul pentru care# deseori#

ob$ine$i contrariul lucrului pentru care !-a$i rugat% 7amenii din toate col$urilelumii m-au "ntrebat de mii de ori: 5De ce# cu toate că m-am rugat de at"teaori# dorin$a nu mi s-a "ndeplinit(6 n această carte !e$i găsi moti!ele şirăspunsurile la această "ntrebare# precum şi la alte probleme similare%

&i.loacele multiple de a sugestiona subconştientul şi de a ob$ine răspunsuri!alabile dau căr$ii o !aloare extraordinară şi fac ca ea să fie un a.utor mereu prezent "n clipele grele cu care !ă confrunta$i%

Care este adevărata şi intima voastră credinţă?

u obiectul credin$ei noastre ne "ndeplineşte dorin$a# ci acesta este răspunsulsubconştientului nostru la imaginea mentală# propusă de noi# adică la g"ndul"ntre$inut mereu "n minte% ceastă lege a credin$ei este prezentată "n toatereligiile lumii şi tocmai acesta este moti!ul pentru care ele sunt exacte din punct de !edere psi1ologic% Budistul# creştinul# musulmanul sau e!reul pot

ob$ine rezultate asemănătoare "n rugăciune şi aceasta nu datorită religiei# aritualurilor# a liturg1iei# a incanta$iilor# a sacrificiilor sau ofrandelor specificefiecărui cult "n parte# ci doar datorită credin$ei lui# a recepti!ită$ii fa$ă delucrul pentru care s-a rugat% ?egea !ie$ii este o lege a credin$ei şi credin$a poate fi definită pe scurt ca exprim"nd g"ndul "ntre$inut mereu "n minte%

)eea ce un om g"ndeşte# simte şi crede# aceea este starea spiritului său# acorpului său şi a mediului "n care se află%



E



n$elegerea te1nicilor şi a metodelor# precum şi a scopului pentru care suntfăcute# !ă !or a.uta să manifesta$i cu a.utorul subconştientului toate lucrurile bune din !ia$ă%=ugăciunea "mplinită este c1iar realizarea dorin$ei inimii !oastre%

"n ultimă instanţă, dorinţa înseamnă rugăciune

7ricine "şi doreşte sănătate# fericire# siguran$ă# pace spirituală# dar nu mul$ia.ung la rezultate clare şi bine definite "n acest sens% <n profesor la facultate"mi mărturisea recent: 5mi spun că# dacă-mi !oi sc1imba g"ndurile predominante şi dacă !oi da !ie$ii mele emo$ionale o nouă turnură# atunci

ulcerul care mă c1inuie de at"ta timp !a dispare' "nsă nu ştiu ce te1nică săaplic pentru aceasta% @"ndurile mele rătăcesc "n toate sensurile asupra acestor probleme şi mă simt frustrat# "n!ins şi nefericit%6 cel profesor doreasănătate perfectă# dar a!ea ne!oie să cunoască mai "nt"i modul "n careac$ionează mentalul pentru a fi "n stare să-şi "ndeplinească dorin$a% ractic"ndapoi metodele curati!e indicate "n această carte# el s-a restabilit complet%

#$%istă un spirit &mental' comun tuturor oamenilor( &$merson'

&iraculoasele puteri ale subconştientului existau dinainte ca noi să nenaştem% nainte să ia naştere !reo biserică sau c1iar lumea "nsăşi# aşa cum ocunoaştem noi astăzi% &arile ade!ăruri eterne# marile principii ale !ie$ii preced toate religiile% n spiritul acestor afirma$ii !ă propun# "n paginile ceurmează# să lua$i cunoştin$ă de această putere extraordinară# transformatoare#care !ă !a tămădui rănile mentale şi psi1ice cu care !ă confrunta$i% 0a !a

elibera pe cei care se "nco!oaie sub po!ara fricii şi !a elimina completlimitările sărăciei# ale eşecului# ale mizeriei# ale suferin$ei şi frustrării%

Tot ceea ce trebuie să face$i este să !ă uni$i mentalul şi psi1icul# focaliz"ndu-le cu putere asupra a ceea ce dori$i să manifesta$i' puterile creatoare alesubconştientului !or răspunde imediat% ncepe$i acum# c1iar de astăzi şi permite$i astfel miracolelor să se producă "n !ia$a dumnea!oastră%

erse!era$i# perse!era$i mereu# p"nă c"nd soarele !a răsări din nou şi umbrele

aducătoare de necazuri şi suferin$e !or dispare cu desă!"rşire din !ia$a



!oastră%



CAPITOLUL I

9N NOI SE ASCUNDE UN ADE>ÃRAT TEFAUR

Bogă$iile infinite ale lumii sunt c1iar aici# aproape de noi# aştept"nd să nedesc1idem sufletul pentru a le contempla% 0xistă "n fiin$a umană o ade!ărată5mină de aur6# o boga$ie inestimabilă# de unde pute$i 5extrage6 tot ceea cea!e$i ne!oie# pentru a trăi o !ia$ă splendidă# fericită şi "ndestulată% &ul$i

oameni dorm profund# nea!"nd nici o idee despre acest tezaur de infinităinteligen$ă şi dragoste ce sălăşluieşte "n el% 7ricare ar fi obiectul dorin$elor!oastre# "l pute$i ob$ine din acest tezaur% 7 bucată de o$el magnetizată poatesă atragă şi să ridice o cantitate de fier ce c"ntăreşte de 2 ori mai mult dec"tea# dar# aceeaşi bucată de o$el nu poate ridica deloc o pană% Tot astfel# existădouă tipuri de oameni: pe de o parte sunt cei 5magnetiza$i6# plini de"ncredere şi speran$ă# care ştiu că s-au născut pentru a reuşi "n tot ceea ceintreprind' iar pe de altă parte sunt cei 5demagnetiza$i6# plini de "ndoieli şi de

teamă# de incertitudini# pre.ude-că$i şi supersti$ii% )"nd se i!eşte o ocazie bună# aceştia "şi spun: 5Dacă eşuezF mi-aş putea pierde baniiF oamenii !or r"de de mineF6% cest tip de om nu !a a.unge niciodată prea departe "n !ia$ă pentru că# fiindu-i frică să "nainteze# !a prefera să stea pe loc% ,ă descoperim"mpreună# deci# acest secret al reuşitei# care se transmite din genera$ie "ngenera$ie# din timpuri imemoriale%

Marele secret al reuşitei în viaţă



)are crede$i că este acest secret( 0nergia atomică( 0nergia termonucleară(Bomba cu neutroni( )ălătoriile interplanetare( ici g"nd% tunci# care să fieacest extraordinar secret( )um poate fi el aflat şi mai ales# cum poate fi elfolosit( =ăspunsul este foarte simplu% &arele secret rezidă "n putereamiraculoasă# creatoare# ce sălăşluieşte "n subconştient# secret $inut şi ocultat"n ultimul loc "n care cei mai mul$i dintre noi l-am fi căutat !reodată%

ute$i să aduce$i "n !ia$a dumnea!oastră mai multă bogă$ie# sănătate# putere# bucurie şi fericire tocmai prin cunoaşterea şi folosirea acestei puteri ascunse"n subconştient%

u e ne!oie să cuceri$i această imensă putere# deoarece de.a o poseda$i%Trebuie doar să "n!ă$a$i cum să !ă ser!i$i de ea# cum să o aplica$i "n di!ersesitua$ii de !ia$ă%

arcurg"nd te1nicile simple expuse "n continuare !e$i dob"ndi# "n plus# şi"n$elegerea fenomenelor ce se produc% /e$i fi astfel inspira$i de o nouă luminăşi !e$i cunoaşte o for$ă care !a "ndeplini toate speran$ele !oastre# făc"nd ca!isul să de!ină realitate% )1iar din acest moment# lua$i 1otăr"rea de a proceda"n acest mod' !ia$a !oastră !a de!eni mai frumoasă# mai !eselă şi mai nobilădec"t a fost !reodată%

n profunzimile subconştientului sălăşluiesc "n$elepciunea nesf"rşită# putereaşi bogă$ia fără limite% Toate acestea aşteaptă să fie descoperite şi canalizate "nmod corect şi benefic% 0ste timpul să !ă cunoaşte$i disponibilită$ile latente# pentru ca ele să capete o formă concretă "n această lume%

Doar inteligen$a infinită# ascunsă "n subconştient# poate re!ela tot ce a!e$ine!oie să şti$i "n orice moment şi oriunde !-a$i afla# at"t timp c"t !ă men$ine$idesc1işi şi recepti!i la stimulii şi energiile subtile din macrocosmos% /e$i putea astfel căpăta g"nduri şi idei noi# care !ă !or permite să realiza$i in!en$ii

şi descoperiri minunate# să scrie$i căr$i ori piese de teatru geniale% n plus#"n$elepciunea manifestată din subconştient !a putea re!ela cunoştin$eoriginale# permi$"ndu-!ă să descoperi$i modul perfect de a !ă manifesta "nlume# precum şi ade!ăratul !ostru loc "n !ia$ă%

stfel# !e$i putea atrage l"ngă !oi partenerul ideal sau asociatul de care a!e$ine!oie "n afaceri% 0ste dreptul !ostru să descoperi$i lumea interioară ag"ndurilor# a sentimentelor# o lume plină de putere# de lumină# de dragoste şifrumuse$e% )u toate că sunt ine!itabile# aceste for$e ascunse sunt foarte



puternice% n subconştient !e$i găsi solu$ia tuturor problemelor cu care !ăconfrunta$i şi cauzele tuturor problemelor existente%

2



0u "nsumi am !ăzut cum puterea emanată din subconştient a !indecatinfirmi# le-a redat for$a şi sănătatea# ei de!enind capabili să se reintegreze "n!ia$a socială# să cunoască bucuria# sănătatea şi z"mbetul fericit% ceastă putere curati!ă poate !indeca spiritul frăm"ntat sau inima zdrobită% Doar ea!ă poate elibera din "nc1isoarea pe care singuri a$i construit-o# căci ea poatesă dea la o parte orice fel de constr"ngeri materiale# psi1ice sau mentale%

)ecesitatea unei baze practice în revelarea misterelor subconştientului

n orice domeniu este imposibil un progres real "n absen$a unei baze practice#care să poată fi aplicată de oricine# printr-un efort corespunzător% )u c"t !e$icunoaşte mai bine legile unei astfel de practici şi modul de aplicare al lor# cuat"t !e$i dob"ndi o mai mare siguran$ă "n comportamen-tul de zi cu zi şi "nfelul "n care .udeca$i diferitele aspecte şi probleme ale !ie$ii%

ntocmai precum un c1imist experimentat# !ă atrag aten$ia că# dacă !e$icombina doi atomi de 1idrogen cu unul de oxigen !e$i ob$ine o moleculă deapă% De asemenea# şti$i că un atom de oxigen şi unul de carbon daumonoxidul de carbon# care este un gaz deosebit de toxic% Dar# dacă maiadăuga$i un atom de oxigen# !e$i ob$ine dioxidul de carbon# care este un gaz

practic inofensi!% Tot astfel# mai pot a!ea loc o mul$ime de alte comina$iic1imice%

,ă nu crede$i că principiile din c1imie# din fizică şi din matematică diferă de principiile ce gu!ernează subconştientul !ostru% ,ă considerăm un principiuunanim acceptat: 5,uprafa$a apei are tendin$a de a de!eni mereu orizontală6%0ste o lege uni!ersală# aplicabilă apei oriunde s-ar afla%

,ă luăm un alt principiu: 5&ateria "ncălzită se dilată6% 0ste !alabil oriunde#

"n orice moment sau "mpre.urare% Dacă "ncălzi$i o bucată de o$el# ea se dilată#indiferent dacă !ă afla$i "n )1ina# nglia sau ;ndia% cesta este un ade!ăruni!ersal% 0ste# de asemenea# un ade!ăr uni!ersal# că tot ceea ce imprima$i "nsubconştient se !a exprima pe ecranul !ie$ii sub forma unei condi$ionări# aunei experien$e sau a unui e!eniment anume%

=ugăciunea !ă este ascultată pentru că subconştientul !ostru este c1iar principiul folosit# prin principiu "n$eleg"nd modul "n care ac$ionează o

anumită for$ă% De exemplu# principiul electricită$ii este ca această for$ă să ia



naştere "ntre un poten$ial ridicat şi unul mai mic ca !aloare% u !e$i puteamodifica acest principiu# dar !ă !e$i putea ser!i de el şi#

3



cooper"nd cu el# să realiza$i noi in!en$ii# descoperiri ce !or constituiade!ărate beneficii pentru umanitate%

,ubconştientul# deci# reprezintă principiul şi el ac$ionează "n !irtutea legiicredin$ei% ,ă !edem acum ce este credin$a# de ce şi cum se modifică ea%Biblia o defineşte "ntr-un mod simplu# limpede şi minunat: 57ricine !a zice

acelui munte: =idică-te şi te aruncă "n mare şi nu se !a "ndoi "n inima lui# ci

!a crede că ceea ce spune se !a face# fi-!a lui orice !a zice%6 8&arcu# :239

?egile subconştientului sunt legi care implică foarte mult puterea credin$eidin partea unei fiin$e umane% rin urmare# trebuie să crede$i "n ac$iunea sa# săcrede$i c1iar "n uriaşa putere a credin$ei%

Tot ceea ce !i se "nt"mplă# e!enimentele# condi$ionările şi c1iar ac$iunile pecare le "ntreprinde$i sunt reac$ii ale subconştientului la g"ndurile culti!ate cu

perse!eren$ă "n minte% 0ste important de ştiut# că nu at"t obiectul credin$eieste esen$ial# ci "nsăşi credin$a fermă men$inută cu tărie şi 1otăr"renezdruncinată este cea care !a duce la ob$inerea rezultatului scontat%

0limina$i cu fermitate toate ideile false şi supersti$iile de orice fel' "nceta$i sămai fi$i recepti!i la opiniile eronate sau temerile de multe ori ne.ustificate ce"nlăn$uiesc marea ma.oritate a oamenilor% !enit timpul să căpăta$i "ncredere"n ade!ărurile eterne ce gu!ernează !ia$a% cestea nu se !or sc1imba

niciodată% stfel# !e$i progresa spiritual din ce "n ce mai mult# ob$in"nd "nsăşi)unoaşterea Di!ină%

7ricine citeşte atent această carte şi aplică legile subconştientului expuseaici# !a fi capabil să dea rugăciunilor sale eficacitate# a.ut"ndu-se astfel pesine# dar şi pe cei din .urul său% =ugăciunea este "ndeplinită "n !irtutea legiiac$iunii şi reac$iunii% @"ndul reprezintă# deci# for$a ce declanşează anumite procese mentale# reac$ia fiind răspunsul subconştientului la acest g"nd%

De aceea# "ntre$ine$i numai g"nduri armonioase# aspira$ii către sănătate# pacelauntrică şi bună!oin$ă' atunci# "n !ia$a şi "n destinul !ostru se !or petreceade!ărate miracole%

Caracterul dual al minţii

Deşi nu pare e!ident# mintea este alcătuită din două păr$i distincte% ?inia dedemarca$ie dintre ele este binecunoscută tuturor filozofilor din zilele noastre%

)ele două aspecte ale mentalului sunt fundamental diferite# căci domeniile



lor de ac$iune sunt



distincte% n mod obişnuit ele sunt numite: mentalul obiecti! şi mentalulsubiecti!# adică mentalul conştient şi cel subconştient# spiritul treaz şi celcare doarme# eul de suprafa$ă şi eul profund# mentalul ce supra!eg1eazăac$iunile !oluntare şi cel ce supra!eg1ează ac$iunile in!oluntare# masculinulşi femininul% entru a desemna acest caracter dual al min$ii !om folosi "ncontinuare termenii: conştient şi subconştient%

Conştientul şi subconştientul

entru o "n$elegere c"t mai corectă a fenomenelor ce se petrec "n minteanoastră# !om asemăna mintea cu o grădină% Dumnea!oastră sunte$igrădinarul# care plantează "n tot cursul zilei diferite semin$e 8g"ndurile"ntre$inute "n subconştientul propriu9% )eea ce acum semăna$i "n subconştient!e$i recolta ca efecte mai t"rziu# "n corpul şi destinul dumnea!oastră%

De aceea# "ncepe$i prin a semăna g"nduri de pace# de bucurie# de bună!oin$ăşi prosperitate% &edita$i "n linişte şi plini de aspira$ie asupra acestor calită$i#accepta$i-le "n mod plenar "n mentalul conştient# adică "n cel care ra$ionează%)ontinua$i să culti!a$i cu perse!eren$ă aceste minunate g"nduri - semin$e şi!e$i culege o recoltă bogată% ,ubconştientul !ostru este asemenea unui sol# ce1răneşte orice fel de semin$e# fie ele bune sau rele% )rede$i că agricultoriiculeg struguri din mărăcini sau smoc1ine de pe scaie$i( 7rice g"nd este o

cauză şi orice ac$iune este un efect% De aceea# este esen$ial să ne diri.ămg"ndurile# astfel "nc"t să nu creem dec"t fenomene benefice%

t"t timp c"t g"ndi$i "n mod corect şi "n$elege$i acest mecanism# dacăg"ndurile depozitate mereu "n subconştient sunt constructi!e# armonioase şi paşnice# puterea lui colosală !ă !a răspunde şi !a creea numai stăriarmonioase# precum şi o to!ărăşie agreabilă şi fa!orabilă din toate punctelede !edere% Dacă !e$i "ncepe să controla$i procesele ce au loc "n g"ndire# !e$ide!eni capabili să !ă folosi$i puterile subconştiente "n orice problemă# oric"t

de dificilă ar fi ea% ltfel spus# !e$i "ncepe să controla$i şi să colabora$i "nmod conştient cu puterea infinită# cu legea atotputernică ce gu!ernează toatefenomenele acestei lumi%

ri!i$i "n .urul !ostru şi# oriunde !-a$i afla# !e$i remarca uşor că mareama.oritate a oamenilor trăieşte "n lumea exterioară' doar cei cu ade!ăratilumina$i se preocupă intens de descoperirea formidabilelor lumi subtile şispirituale din interiorul lor% minti$i-!ă că lumea interioară este formată din

c1iar g"ndurile# sentimentele şi imaginile mentale care



G



creează lumea exterioară% )a urmare# singura şi ade!ărata putere creatoareeste lumea din noi şi orice fenomen cu care ne confruntăm "n exterior este defapt creeat c1iar de noi "nşine "n mod conştient sau inconştient# "n uni!ersulinterior%

rin cunoaşterea interac$iunii ce are loc "ntre conştient şi subconştient# !ă

!e$i putea transforma "ntreaga !ia$ă% entru a sc1imba condi$iile exterioare#trebuie să ac$iona$i asupra cauzei care le-a produs% &a.oritatea oamenilor"ncearcă să modifice circumstan$ele şi situa$iile cu care se confruntă doar prin ac$iuni directe şi superficiale asupra lor% entru a suprima ne"n$elegerile#dezordinea# sărăcia sau neputin$a# trebuie "nlăturată c1iar cauza lor şi aceastăcauză rezidă tocmai "n felul "n care g"ndi$i%

Trăi$i "ntr-un ocean profund# plin de bogă$ii infinite% ,ubconştientul !ostrueste extrem de sensibil la orice g"nd pe care-l nutri$i% şadar# g"ndurile!oastre pun "n mişcare inteligen$a poten$ială şi "n$elepciunea# for$ele !itale şienergiile latente% plic"nd "n practică legile mentalului# aşa cum sunt ele prezentate "n acest capitol# !e$i reuşi să aduce$i "n !ia$a !oastră confortul#uit"nd astfel de gri.ile sărăciei# şi ale morbidită$i% De asemenea# supersti$ia şinesiguran$a !or fi "nlocuite de "n$elepciune% acea lăuntrică !a alunga oricedurere# !eselia !a "nlocui triste$ea# lumina !a birui asupra tenebrelor% /e$idob"ndi astfel libertate spirituală şi o deplină "ncredere "n !oi "nşi!ă# iarsuccesul nu !a "nt"rzia să apară "n orice !e$i "ntreprinde% Desigur că# din

punct de !edere material# psi1ic şi mental# nu poate exista binecu!"ntare maimare dec"t ob$inerea acestor calită$i%

&a.oritatea marilor sa!an$i# a artiştilor# poe$ilor# c"ntăre$ilor# scriito-rilor saua marilor in!entatori au cunoscut din proprie experien$ă legătura intimădintre conştient şi subconştient%

stfel# "ntr-o zi# )aruso - marele tenor de operă - s-a confruntat cuneplăcerile tracului "naintea unui concert% ,punea că-şi sim$ea g"tul paralizatde spasme# din cauza fricii intense cu care se confrunta% Transpi-ra$ia curgeadin abunden$ă pe fa$a sa% i era ruşine că "ncă mai tremura de nelinişte şispaimă# iar peste c"te!a minute urma să intre "n scenă% şi spunea: 5&ă !oiface de r"s% u !oi putea cu nici un c1ip să c"nt%6% Deodată# "n prezen$a celordin culise# "ncepu să strige: 5&icul 0u !rea să-l sugrume pe &arele 0u6%rin &arele 0u# el "n$elegea puterea nesf"rşită# "n$elepciunea# ce sălăşluia "nsubconştient% )aruso continuă apoi să strige: 5Du-te# pleacă &arele 0u !areuşi să c"nte6%



,ubconştientul i-a răspuns# inund"ndu-i toată fiin$a cu o for$ă nebă-nuită%ntr-ade!ăr# !enind pe scenă# )aruso a c"ntat nemaipomenit# cucerindu-şiauditoriul%



n mod e!ident# marele tenor cunoştea cele două ni!ele ale mentalului:conştientul ra$ional şi subconştientul# lipsit de ra$iune# care răspunde"ntocmai g"ndurilor pe care le "ntre$inem% t"t timp c"t conştientul 8&icul 0u9este plin de ne"ncredere# de gri.i# de anxietate# emo$iile negati!e născute "nsubconştient 8&arele 0u9 copleşesc fiin$a cu sentimente de panică şidisperare% )"nd obser!a$i acest fenomen# pute$i - precum )aruso - să

comanda$i autoritari emo$iilor ira$ionale# spun"nd: 5Taci# fii liniştit# eucomand# iar tu trebuie să te supui% Te controlez pe deplin şi nu trebuie să temanifeşti acolo unde nu ai ce căuta%6

/a fi extrem de fascinant şi interesant să constata$i că pute$i !orbi cuautoritate şi putere de con!ingere către fiin$a !oastră profundă şi ira$ională# pentru a restabili şi instaura liniştea# armonia şi calmul spiritual%,ubconştientul este permanent subiectul sugestiilor conştientului şi# de aceea#

el mai este numit şi mentalul subiecti!% Diferenţe marcante între conştient şi subconştient

/om ilustra principalele deosebiri ce există "ntre cele două păr$i alementalului prin următoarele compara$ii: mentalul conştient este asemeneaunui căpitan de !apor care stă pe puntea na!ei% 0l diri.ează toate mane!releşi dă ordine oamenilor afla$i "n sala motoarelor care# la r"ndul lor# controlează

toate cazanele# instrumentele# etc% &ecanicii nu ştiu "ncotro se "ndreaptăna!a# dar se supun ordinelor pe care le primesc% 0i pot c1iar să facă astfel"nc"t na!a să eşueze pe st"nci# dacă omul de pe punte# ser!indu-se "n modgreşit de compas şi sectant# le dă indica$ii eronate% &ecanicii i se supun "nmod automat# pentru că el este comandantul%

)ăpitanul este stăp"n pe na!ă şi ordinele sale sunt executate "ntocmai% Totastfel# mentalul conştient este căpitanul na!ei care este constituită din fiin$a#antura.ul şi toate afacerile !oastre% ,ubconştientul primeşte absolut toate

ordinele pe care i le da$i şi le consideră ade!ărate%

Dacă repeta$i mereu: 5u am mi.loace pentru a cumpăra asta sau cealaltă6#subconştientul primeşte aceste g"nduri şi face "n aşa fel "nc"t să nu pute$i a!eaceea ce !ă dori$i% Dacă !e$i continua să spune$i: 5u am destui bani ca să-micumpăr această maşină# să fac această călătorie "n merica# să stau "n aceastăcasă sau să am acest palton de blană6# atunci pute$i fi siguri că subconştientulse !a supune ordinelor !oastre şi !e$i trece prin !ia$ă fără să !ă bucura$i de

toate lucrurile pe care le dori$i%



>



nul trecut# de )răciun# o fermecătoare studentă la <ni!ersitate contempla "n!itrina unui magazin un rucsac# pe c"t de frumos# pe at"t de scump% ,e pregătea să se "ntoarcă "n Buffalo 8statul eH YorC9# pentru a petrecesărbătorile de iarnă "n mi.locul familiei% Tocmai "şi spunea: 5)e păcat că nuam destui bani să-mi cumpăr acest rucsac6# c"nd "şi aminti că mă auzisespun"nd "n timpul conferin$elor pe care le $inusem: 5iciodată să nu

termina$i o declara$ie negati!ă# ci contrazice$i-o imediat şi atunci miracolelenu !or "nt"rzia să apară%6 n acel moment# t"năra "şi spuse: 5cest rucsac esteal meu% 0ste de !"nzare# iar eu accept ideea că pot să-l am% ,ubconştientulmeu !a face "n aşa fel# "nc"t să-l primesc cadou%6 ?a ora opt# "n aceeaşi seară#logodnicul ei "i oferi cadou un rucsac foarte asemănător celui pe care ea "ladmirase diminea$a şi cu care se identificase mental% 0a "şi umpluse minteacu g"nduri de aşteptare a cadoului şi# apoi# a lăsat totul "n seamasubconştientului# care ştia cum să-i "ndeplinească dorin$a% T"năra studentă la

<ni!ersitatea din )alifornia de ,ud mi-a spus mai apoi: 5nu a!eam baniinecesari pentru a cumpăra acel rucsac# dar acum ştiu unde pot găsi şi banii şiorice lucru de care am ne!oie: "n tezaurul intern care se află c1iar "n mine%6

<n alt exemplu edificator: dacă spune$i: 5u-mi plac ciupercile6 şi apoisunte$i ser!it cu o m"ncare de ciuperci# !e$i suferi de indigestie# căcisubconştientul dumnea!oastră "şi spune: 5,tăp"nului 8mentalul conştient9 nu-i plac ciupercile6% 0ste un exemplu amuzant# ce ilustrează diferen$eleesen$iale şi modurile specifice de operare ale mentalului conştient şi a celuisubconştient%

7 femeie afirma: 5&ă trezesc la ora 3 diminea$a de c"te ori beau cafeaseara%6 n consecin$ă# c"nd ea bea seara cafea# subconştientul o trezea# ca pentru a-i spune: 5stăp"nul !rea să te trezeşti la ora 3%6

,ubconştientul !ostru lucrează 24 de ore pe zi şi !ă copleşeşte mereu cufructele g"ndurilor pe care le "ntre$ine$i%

Cum reacţionează subconştientul

7 doamnă mi-a scris acum c"te!a luni: 5?a !"rsta de >> de ani eram !ădu!ăşi copiii erau şi ei de.a mari% Trăiam singură din !eniturile pe care mi leasigura o mică pensiune% scultasem conferin$ele dumnea!oastră despre puterea nemărginită a subconştientului# "n cursul cărora afirma$i că ideile potfi inoculate "n subconştient prin repetarea lor# prin credin$ă şi aştept"nd ca ele

să se "mplinească% m "nceput să-mi repet frec!ent# trăind



A



intens# aceste cu!inte: ,unt dorită de cine!a% m o căsnicie fericită cu un om

bun# iubitor şi interesat de lucruri spirituale% ,unt "n deplină siguran$ă m

făcut aceste afirma$ii de mai multe ori pe zi# timp de două săptăm"ni şi# "ntr-ozi# mi-a fost prezentat un farmacist mai retras% &i s-a părut demn de a fiiubit# "n$elegător şi cu credin$ă "n Dumnezeu% 0ra răspunsul perfect larugăciunea mea% n cursul săptăm"nii următoare m-a cerut "n căsătorie% *tiu

cu siguran$ă că "n$elepciunea din subconştientul meu ne-a unit# prin !oin$ăDi!ină%6

cea doamnă a descoperit ca bogă$iile cele mai mari se află c1iar "n fiin$a ei%=ugăciunea ei sinceră# făcută din inimă# a penetrat ad"nc "n subconştient#care este agentul creator% Din momentul "n care a reuşit să creeze o imaginementală clară a ceea ce-şi dorea# subconştientul i-a răspuns "n !irtutea legiirezonan$ei% &entalul profund# plin de "n$elepciune# a unit cele două fiin$e# cu!oia lui Dumnezeu% &ai cu seamă 5c"te sunt ade!ărate# c"te sunt de cinste#c"te sunt cu nume bun# orice !irtute şi orice laudă# la acestea să !ă fieg"ndul%6 8Iilipeni 4:A9

Scurt rezumat al ideilr de re!i"ut

A(e-rata )o*.#e se a,& !$ propr#a ,##$./ Aco&o tre)u#e s cuta.#

!'p&#$#rea ce&or 'a# ar0toare (or#$.e/

Mare&e secret a& tuturor *e$##&or (#$ toate epoc#&e este capac#tateae%traor(#$ar (e a #$tra !$ co$tact cu puter#&e su)co$"t#e$tu&u# &or "# (ea &e ,o&os# corespu$0tor/ Ş# (u'$ea-oastr pute.# s ,ace.# &a ,e&/

Su)co$"t#e$tu& cu$oa"te re0o&-area or#cre# pro)&e'e/ Dac !# su1*era.# !$a#$te (e a a(or'#G 2Doresc s ' tre0esc &a ora 3+ e& - -a tre0# e%act&a aceast or/

Su)co$"t#e$tu& este creatoru& corpu&u# -ostru "# !# st !$ putere s-#$(ece or#ce )oa&/ Su*est#o$a.#1& !$ ,#ecare sear cu #(eea u$e# s$t.#per,ecte "# e&+ ,##$( ser-#toru& -ostru ,#(e&+ se -a supu$e/

Or#ce *!$( co$st#tu#e o cau0 "# or#ce s#tua.#e repre0#$t u$ e,ect/

Dac (or#.# s scr#e.# o carte+ o '#$u$at p#es (e teatru+ s .#$e.#co$,er#$.e #$sp#rate+ su*est#o$a.#1- su)co$"t#e$tu& cu putere+ (#$ tot



su,&etu&+ "# e& - -1a rspu$(e cu s#*ura$./

Su$te.# ase'e$ea u$u# cp#ta$ ce1"# co$(uce -aporu&/ Tre)u#e s (a.#or(#$e potr#-#te Hsu*est## "# #'a*#$# 'e$ta&e su)co$"t#e$tu&u# careco$tro&ea0 "# *u-er$ea0 toate e%per#e$.e&e -#e.## -oastre/

E



Nu spu$e.# $#c#o(atG 2M#1e #'pos#)#&3 sau 2Nu a' '#?&oace s73su)co$"t#e$tu& -a pre&ua aceste su*est## "# -a ,ace ast,e& !$c!t s $u a-e.#)a$## sau s $u pute.# ,ace ce -1a.# propus/ A,#r'a.# 'ereuG 29'# st !$puter# s ,ac or#ce (ator#t su)co$"t#e$tu&u# 'eu/3/

Le*ea ce st &a )a0a !$tre*## 'a$#,estr# este &e*ea cre(#$.e#/ Cre(#$.a

este *!$(u& per'a$e$t !$tre.#$ut !$ 'o( co$"t#e$t/ Resp#$*e.# cu,er'#tate or#ce *!$( c c#$e-a sau ce-a -1ar putea ,ace ru/ A-e.#

!$cre(ere !$ ur#a"a putere a su)co$"t#e$tu&u# (e a - -#$(eca+ #$sp#ra+re-#ta&#0a "# !')o*.#/

Sch#')a.#1- ra(#ca&+ !$ se$s )e$e,#c+ 'o(u& (e a *!$(# $u'a# !$ acest,e& -e.# #$,&ue$.a po0#t#- (est#$u&/

CAPITOLUL IIMODALITATEA DE MANIESTARE ŞI AC5IUNE AMENTALULUIIIN5EI UMANE

Trebuie să "n!ă$a$i să folosi$i creator uriaşa for$ă mentală de care dispune$i%cti!itatea mentală# după cum ştim# este structurată pe două ni!eluri: celconştient sau ra$ional şi cel subconştient sau ira$ional% entru a g"ndi# !ă

folosi$i de mentalul conştient' astfel# toate g"ndurile penetrează "nsubconştient# care le ascultă fidel şi manifestă exact situa$iile sau stările psi1ice corespondente acestor g"nduri% ,ubconştientul este sediul emo$ii-lor#dorin$elor# sentimentelor şi trăirilor latente "n om' este "nsăşi for$a creatoare"n fiin$a umană% Dacă nutri$i g"nduri benefice !e$i a!ea parte numai de bine#dar dacă !e$i g"ndi "n mod nearmonios# c1iar negati!# atunci se !or manifestamereu doar for$e negati!e% cesta este modelul# aparent simplu# "n carelucrează permanent mentalul%

0sen$ial de re$inut este că# odată ce o idee a fost acceptată de cătresubconştient# acesta "ncepe practic imediat să ac$ioneze# pentru ca ideea săde!ină realitate% ;ată# deci# un ade!ăr foarte interesant şi foarte subtil: for$elelatente din subconştient pot fi puse "n mişcare# "n egală măsură# at"t de ung"nd malefic# c"t de unul benefic%

ceastă lege# aplicată "ntr-o manieră greşită# poate cauza multe suferin$e şinecazuri# o mare nefericire# eşecul oricărei ac$iuni "ntreprinse şi frustarea



"ntregii fiin$e% Dacă# "nsă# !ă !e$i obişnui să nutri$i mereu g"nduri armonioaseşi benefice# !e$i obser!a negreşit că succesul !a apare ne"nt"rziat# iarsănătatea şi prosperitatea !ă !or .alona de acum "nainte "ntreaga !ia$ă%

2



entru a "ncepe să g"ndi$i "n mod constructi! este indispensabil ca# "n prealabil# să fi dob"ndit măcar "ntr-o oarecare măsură calmul mental şi o starefizică bună% Tot ceea ce !e$i afirma# ce !e$i sim$i că poate fi realizat# !a fiacceptat ca atare şi manifestat de către for$ele latente din dumnea!oastră%Deci# ceea ce !ă răm"ne de făcut este să ac$iona$i astfel "nc"t subconştientulsă accepte sugestia respecti!ă% De pildă# emite$i un anumit ordin mental# iar

subconştientul !a reproduce fidel ideea pe care i-a$i imprimat-o% ceasta estelegea care stă la baza fenomenului sugestiei: reac$ia pe care o !e$i ob$ine#adică răspunsul subconştientului# !a fi identică cu natura sugestiei pe care a$i"ntre$inut-o "n mod conştient%

si1ologii şi psi1iatrii afirmă că# atunci c"nd sugera$i anumite ideisubconştientului# "n celulele creierului se produc o serie de transformărispecifice% ;mediat el acceptă sugestia# "ncepe să o pună "n execu$ie făc"nd

diferite asocia$ii de idei şi# pentru a-şi atinge scopul# se foloseşte de oricecunoştin$ă pe care a$i acumulat-o "n decursul !ie$ii% n$elepciunea şi putereainfinită ce sălăşluiesc "n mod latent "n dumnea!oastră se află oric"nd ladispozi$ia subconştientului# iar acesta are capacitatea de a mobiliza toatefor$ele naturii# pentru a face ca ideea respecti!ă să de!ină realitate% <neori# poate răspunde pe loc# alteori trebuie să treacă zile# săptăm"ni sau c1iar maimult timp# p"nă c"nd problema să fie rezol!ată% )ăile sale sunt# "ntr-ade!ăr#nebănuite%

*rin ce diferă nivelul conştient al minţii de nivelul ei subconştient

=e$ine$i "ncă de la "nceput faptul că# nu este !orba deloc de două spirite cecon!ie$uiesc "n acelaşi corp ci# mai cur"nd# că există şi se manifestă douătipuri de acti!ită$i mentale# "ntr-o singură fiin$ă% &entalul conştient sauconştiin$a# care ra$ionează# are posibilitatea de a alege% De exemplu#dumnea!oastră pute$i alege căr$ile care !ă plac# casa cea mai confortabilă#

iubitul sau iubita de o !ia$ă% e de alta parte# inima bate# sistemul digesti!func$ionează# la fel şi cel respirator# fără nici o alegere sau imprimareconştientă din partea dumnea!oastră# fiind controlate "n mod direct de cătresubconştient%

,ubconştientul acceptă ceea ce "i este impus sau# cu alte cu!inte# ceea ceg"ndi$i "n mod permanent% ,ubconştientul nu .udecă faptele# aşa cum o facementalul conştient ci# după cum am spus# este asemenea păm"ntului care

primeşte orice fel de semin$e# fie bune# fie rele% @"ndurile noastre sunt acti!e



şi ele constituie semin$ele din templu% ;deile

2



negati!e# distructi!e# continuă să lucreze "n subconştient şi se !or manifesta"n !ia$a !oastră sub forma unor experien$e mai mult sau mai pu$in plăcute%

şadar# subconştientul nu este interesat dacă g"ndurile !oastre sunt bune saurele# ade!ărate sau false# ci# pur şi simplu# răspunde "n deplină conformitatecu natura acestor g"nduri% De exemplu# dacă "n mod conştient accepta$i ce!a

ca fiind ade!ărat# c1iar dacă acea idee era falsă# subconştientul !ostru o !aface cu putin$ă şi !a materializa ideea respecti!ă# "n modul pe caredumnea!oastră "l aştepta$i%

Diferite e%perimente efectuate de psihologi

umeroase experien$e de 1ipnoză făcute de către psi1ologi renumi$i audo!edit faptul că subconştientul nu este "n stare să facă selec$ii sau

compara$ii# deci nu poate ra$iona% De nenumărate ori# practica a arătat căsubconştientul acceptă orice sugestie# c1iar falsă fiind şi reac$ionează docilconform naturii acesteia%

;ată un exemplu ce ilustrează supunerea oarbă a subconştientului fa$ă deorice sugestie: dacă un 1ipnotizator foarte abil "i sugera unui subiect că este apoleon Bonaparte sau c1iar o pisică# ori un c"ine# acesta "şi .uca rolul "nmod serios# cu o uimitoare exactitate% ersonalitatea sa se transforma radical pe moment# căci credea cu ade!ărat că este ceea ce 1ipnotizatorul "i sugera%

<n 1ipnotizator priceput poate sugera orice şi oricui: unui subiect "i poatesugera că are m"ncărimi# altuia - că "i curge nasul# unui al treilea - că este ostatuie de marmură şi unui al patrulea - că "ng1ea$ă la o temperatură de sub grade )elsius% Iiecare din aceştia !a reac$iona conform sugestiei ce i-a fostimprimată# total insensibil la ceea ce se petrece "n .ur sau care nu se potri!eşte cu ideea sa%

ceste exemple demonstrează "n mod clar# că# există o diferen$ă netă "ntreconştiin$ă# care ra$ionează şi subconştient# care este impersonal# nu arecapacitatea de a alege şi ia drept bună orice idee care a.unge la acel ni!el% Deaceea# este foarte important să alegem cu aten$ie doar g"ndurile# ideile şiconcep$iile benefice# armonioase şi să ne umplem astfel sufletul de bucuriaarmoniei uni!ersale%

Diferenţa dintre mentalul obiectiv şi cel subiectiv



22



<neori# mentalul conştient este numit şi mental obiecti!# pentru că prin elsunt cunoscute obiectele exterioare% &entalul obiecti! are conştiin$a lumiiobiecti!e# pe care o percepe cu a.utorul celor cinci sim$uri% 0l "n!a$ă prinobser!are directă# prin experimentare sau prin educa$ie% După cum am maispus# principala sa "ndatorire este aceea de a ra$iona%

,ă presupunem că sunte$i unul din miile de turişti ce !in anual să !izitezeoraşul ?os ngeles% Decide$i că este un oraş frumos# căci are parcuri şigrădini minunate# clădiri impozante şi !ile coc1ete% ceastă concluzie esteopera mentalului obiecti!%

,ubconştientul este numit adesea şi mental subiecti!% 0l ia cunoştin$ă de ceeace !ă "ncon.oară prin mi.loace specifice# independente de cele cinci sim$uri# percep"nd realitatea prin intui$ie% ,ubconştientul este sediul emo$iilor# ar1i!aamintirilor !oastre% &entalul subiecti! se manifestă cel mai pregnant atuncic"nd cel obiecti! este total pasi!% Deci# el reprezintă o parte a conştiin$ei carese manifestă "n stare de inconştien$ă sau de somnolen$ă%

&entalul subiecti! poate !edea fără a folosi oc1i% De asemenea# el poate părăsi corpul fizic pentru a călători "n lumi paralele# aduc"nd apoiinforma$iile cele mai exacte despre cele percepute acolo% n acest fel pute$iciti g"ndurile altora fără să !ă folosi$i de mi.loacele obişnuite de comunica$ie%

0ste foarte important să cunoaşte$i aceste lucruri# pentru a "n!ă$a arta!eritabilă a rugăciunii%

+ubconştientul nu este capabil să raţioneze, aşa cum procedează mentalulconştient

ntr-o contro!ersă oarecare# subconştientul nu poate găsi nici un argument#fie el pro sau contra% stfel# dacă emite$i sugestii false# el le !a accepta ca

fiind ade!ărate# materializ"ndu-se sub formă de situa$ii de !ia$ă# experien$esau diferite alte e!enimente% Tot ceea ce !i se "nt"mplă este rezultatulg"ndirilor imprimate "n subconştient% Dacă i-a$i impus concepte false# cel mai bun mi.loc de a le "nlătura este tocmai repetarea frec!entă a unor idei opuselor# armonioase şi construci!e% stfel# !e$i putea forma un nou obicei# acelade a "ntre$ine g"nduri benefice# căci subconştientul este sediul obişnuin$elorşi obiceiurilor de tot felul%

@"ndurile pe care le nutri$i "n mod frec!ent lasă urme ad"nci "n subconştient%



Dacă ele sunt armonioase# paşnice şi constructi!e !e$i a!ea numai de c"ştigat%Dar dacă a$i lăsat să !ă domine "ndoiala# neliniştea şi alte g"nduri destructi!e#cel mai bun remediu este să

23



conştientiza$i uriaşa for$ă ce sălăşluieşte "n subconştient şi să lua$i 1otăr"reade a atinge o stare perfectă de fericire şi sănătate% ,ubconştientul# creatorulfiin$ei !oastre# fiind mereu unit cu sursa di!ină a tuturor lucrurilor# !ă !aelibera de orice constr"ngere şi !ă !a reda fericirea la care aspira$i cu at"tafer!oare%

!mensa putere a sugestiei

Din cele expuse mai "nainte# a$i "n$eles# desigur# că mentalul conştient este5cel care !eg1ează6 şi că principala sa atribu$ie ar trebui să fie aceea de a prote.a subconştientul "mpotri!a falselor impresii% De asemenea# ştim de.a căuna din legile fundamentale ale mentalului este următoarea: subconştientuleste "n permanen$ă sensibil la diferitele sugestii# fie că ele pro!in direct de la

subiectul "n cauză# ori din exteriorul lui% ,ubconştientul nu face compara$iisau ra$ionamente şi nici nu reflectează# aceste func$ii fiind caracteristicementalului conştient% ,ubconştientul nu face altce!a dec"t să răspundă lasugestii şi nu are !reo preferin$ă pentru !re-un anumit domeniu de ac$iune%

;ată un exemplu clasic "n legătură cu puterea uriaşă pe care o poate a!easugestia% ,ă presupunem că sunte$i la bordul unui pac1ebot şi aborda$i un pasager# spun"ndu-i cu un aer foarte timid: 5ăre$i foarte bolna!% )e palidsunte$i ,unt sigur ca "n cur"nd !ă !a !eni rău de mare% ?ăsa$i-mă să !ăconduc "n cabina dumnea!oastră%6 /e$i obser!a că pasagerul păleşte "ntr-ade!ăr% ,ugestia dumnea!oastră negati!ă este acceptată# căci se asociază cu propriile lui temeri şi# odată a.uns "n cabină# el ar suferi "n realitate de răul demare%

Diferite reacţii la aceeaşi sugestie

Desigur că# unele fiin$e reac$ionează "n mod diferit la aceeaşi sugestiedatorită condi$ionării de.a prezente "n subconştientul lor şi a "ncrederii pecare o au "n ele "nsele% De exemplu# dacă !e$i merge la un marinar de peacelaşi pac1ebot şi "i !e$i spune plin de solicitudine: 5rietene# ai un aerfoarte trist% u cum!a suferi de rău de mare( )red că "n cur"nd indispozi$ia tase !a accentua%6% n func$ie de temperamentul său# el fie !a r"de cu poftă degluma dumnea!oastră# fie se !a arăta uşor iritat% 7ricum# !a răm"ne imun laaceastă sugestie negati!ă# datorită siguran$ei de sine% n consecin$ă# sugestianu a făcut altce!a dec"t să-i mărească "ncrederea "n sine# fără să-i pro!oace



teamă sau nelinişte%

24



Dic$ionarul spune că# sugestia reprezintă procesul mental prin care o ideeeste "ntre$inută# acceptată şi mai apoi pusă "n execu$ie% 0 bine să amintim"nsă că# nici o sugestie nu poate pătrunde "n subconştient fără ca ea să fie mai"nt"i acceptată "n mod conştient% şadar# conştiin$a are puterea de a respingeorice sugestie% &arinarul din exemplul anterior nu a!ea frică de răul de mare#fiind con!ins de imunitatea sa şi# astfel# sugestia negati!ă nu a a!ut nici o

putere asupra lui%

,ugestia răului de mare rezonează tocmai cu teama de acea suferin$ă "n cazul pasagerului% ?a fel# fiecare dintre noi are propriile sale temeri# opinii şicon!ingeri intime# care-i gu!ernează !ia$a% ici o sugestie nu are putere dec"tdacă a fost acceptată mental% stfel# puterile ce sălăşluiesc "n subconştient semanifestă "ntr-un mod limitat de condi$ionările de.a existente%

Cum şia pierdut cineva braţul datorită unei sugestii greşite

Timp de doi ani am $inut o serie de conferin$e la ?ondon Trut1 Iorum% mfondat acest Iorum cu mul$i ani "n urmă% Directoarea sa# dr% 0!elin Ileet# mi-a arătat un articol ce apăruse "ntr-un ziar englez# "n legătură cu putereasugestiei% n acel ziar era relatat cazul unui om care a repetat timp de doi aniaceeaşi frază: 5&i-aş da şi bra$ul numai să fie !indecată fiica mea%6 0asuferea de artrită acută şi de o boală a pielii ce părea incurabilă% Tratamentul

medical rămăsese neputincios# iar tatăl ei# animat de o intensă dorin$ă de a-şi!edea fiica !indecată# şi-a exprimat dorin$a sub forma acestei afirma$ii%Jiarul relata apoi cum# "ntr-o coliziune dintre maşina familiei respecti!e şi unalt automobil# bra$ul tatălui a fost retezat şi# instantaneu# au dispărut artrita şi boala de piele de care suferea t"năra%

Trebuie să fi$i siguri că impune$i subconştientului numai sugestii care săaducă sănătatea# să !ă binecu!"nteze şi să !ă inspire "n tot ceea ce face$i%minti$i-!ă că subconştientul nu ştie de glumă# ci "n$elege exact tot ceea ce "i

sugera$i%

Cum a fost învinsă teama cu a-utorul sugestiei

utosugestia reprezintă sugestia adresată de cine!a lui "nsuşi# cu un anumitscop specific şi bine definit% Kerbert arCLn# "n excelentul său manual despreautosugestie# relatează următorul incident amuzant# pe care cred că-l !e$iaprecia şi dumnea!oastră şi-l !e$i $ine minte% 5<n !izitator neH-LorCez aflat



la )1icago şi-a pri!it la un moment dat

2G



ceasul 8care era cu o oră "nainte fa$ă de ora locală9 şi i-a spus prietenului săudin acel oraş că era ora pr"nzului% )a urmare# locuitorul din )1icago# fără săse g"ndească la diferen$a de fus orar# i-a răspuns musafirului său că "i estefoame şi trebuie să meargă imediat să ia masa%6%

utem folosi autosugestia pentru a "n!inge orice teamă sau obicei rău% 7

t"nără c"ntărea$ă a fost in!itată la o audi$ie% şi dorise foarte mult aceastăin!ita$ie dar# din cauza tracului# de.a fusese respinsă de trei ori% T"năra a!ea o!oce foarte frumoasă# dar "şi spunea mereu: 5oate că totuşi mă !or accepta%n sf"rşit# eu !oi face tot ce pot# deşi mă simt plină de teamă şi de nelinişte%6

,ubconştientul a reac$ionat prompt la aceste autosugestii negati!e# şi# lu"ndu-le drept nişte cereri# a făcut tot posibilul pentru a le "ndeplini% n cazul relatat#cauza insuccesului a fost c1iar autosugestia in!oluntară şi greşit direc$ionatăa persoanei respecti!e# generată de g"ndurile de teamă şi de emo$iilerespecti!e% Totuşi# femeia a reuşit să-şi depăşească frica aplic"nd următoareate1nică: de trei ori pe zi se izola "ntr-o cameră# se instala confortabil "ntr-unfotoliu# se liniştea şi "nc1idea oc1ii% poi "ncepea să-şi relaxeze corpul şimintea% )almul psi1ic fa!orizează pasi!itatea mentală şi face casubconştientul să fie mai recepti! la sugestii% T"năra a neutralizat sugestia deteamă# afirm"nd urmatoarele: 5)"nt minunat# sunt calmă# liniştită# plină de"ncredere "n !ocea mea melodioasă%6% )ontinua să repete această declara$ielent# "n clar# trăind cu intensitate semnifica$ia ei# de G - ori "ntr-o şedin$ă%

Iăcea acest lucru de trei ori pe zi şi o dată "nainte de a adormi% ?a sf"rşitulsăptăm"nii era foarte sigură pe sine şi calmă# iar "n timpul audi$iei s-adescurcat admirabil fiind# bine"n$eles# admisă%

Cum şia regăsit cineva memoria

7 persoană "n !"rstă de >G de ani obişnuia să spună: 5mi pierd din ce "n cemai mult memoria%6 0a a reuşit să "nlăture acest obicei dăunător practic"ndde mai multe ori pe zi metoda autosugestiei# "n felul următor: 5ncep"nd deastăzi# memoria mea se "mbunătă$eşte "n toate domeniile% ot să-mi amintesctot ceea ce am ne!oie# "n orice moment# "n orice loc% ;mpresiile pe care le percep sunt din ce "n ce mai clare şi re$in "n mod automat orice# cu o mareuşurin$ă% Tot ceea ce doresc să-mi amintesc apare imediat şi "n forma cea maiexactă% Iac progrese rapide "n fiecare zi şi# "n cur"nd# memoria mea !a fi mai bună dec"t a



2



fost ea !reodată%6 După trei săptam"ni# memoria i-a re!enit la normal# iar persoana fu deosebit de "nc"ntată de rezultatul miraculos pe care-l ob$inuse%

Cum pot fi înlăturate nea-unsurile unui caracter dificil

&ul$i oameni# care se pl"ngeau că au o fire nestăp"nită# au reuşit să-şimodeleze caracterul prin puterea autosugestiei# ob$in"nd rezultate notabi-le%0i au repetat cu perse!eren$ă de 3 - 4 ori pe zi: diminea$a# la pr"nz şi seara#următoarele afirma$ii: 5,unt din ce "n ce mai bine dispus% Bucuria# fericireaşi calmul de!in stările mele obişnuite de conştiin$ă% e zi ce trece de!in dince "n ce mai "n$elegător şi mai iubitor% entru to$i cei care mă "ncon.oară# sunt

un focar de !eselie şi bună!oin$ă şi transmit instantaneu "n .urul meu aceastăstare minunată% Iericirea şi bucuria mă "nso$esc mereu şi# de aceea# sunt!eşnic liniştit%6

*uterea constructivă sau distructivă a sugestiei

;ată "n continuare# c"te!a exemple şi comentarii "n legătură cu eterosugestia8adică sugestia pe care o primim de la alte persoane9% uterea sugestiei a .ucat "ntotdeauna un rol important "n !ia$a şi "n modul de a g"ndi aloamenilor# "n toate col$urile lumii% n multe $ări# sugestia reprezintă pilonulcentral# factorul esen$ial pe care se spri.ină religia%

,ugestia poate fi folosită pentru ob$inerea controlului indi!idual# dar poate fiutilizată şi pentru a comanda sau controla pe al$ii care# de cele mai multe oriignoră toate legile mentalului% n forma sa constructi!ă# sugestia este

minunată# dar sub aspectul său negati!# ea poate de!eni una dintre cele mai puternici for$e distructi!e# gener"nd mizeria# eşecul "n !ia$ă# suferin$a# boalaşi dezastrele de orice fel%

ţi acceptat acele sugestii?

ncă din copilărie# cea mai mare parte dintre noi am primit multe sugestiinegati!e% eştiind cum să le contracarăm# le-am acceptat "n mod inconştient%



;ată doar c"te!a dintre ele: 5u po$i să faci asta6# 5u !ei a.unge niciodată laun rezultat6# 5u trebuie6# 5/ei

2>



greşi6# 5-ai nici o şansă6# 5&ereu te "nşeli6# 50ste inutil6# 50 din ce "n cemai rău6# 5?a ce bun6# 5u e ne!oie să pui at"t de mult suflet6# 50şti prea bătr"n6# 5/ia$a este o cor!oadă fără sf"rşit6# 5Dragostea este făcută doar pentru pasări6# 5u !ei a.unge la timp6# 5/ei da faliment6# 5Iii atent# te !ei"mbolnă!i6 sau 5u po$i să ai "ncredere "n nimeni6%

Dacă acum# ca adult# nu !e$i folosi autosugestia constructi!ă şi profund benefică# adică să urma$i o terapie de remodelare a procesului mental# aceleimpresii impregnate de-a lungul timpului !or constitui tot at"tea cauze aleeşecului "n !ia$a personală# ca şi "n cea socială% utosugestia reprezintă omodalitate de a !ă elibera de mul$imea de condi$ionări negati!e# caredeformează comportamentul dumnea!oastră "n lume# "mpiedic"ndimplementarea unor obiceiuri benefice%+unteţi capabili să neutralizaţi sugestiile negative

)iti$i ziarele şi !e$i descoperi o mul$ime de fapte di!erse# care sunt foarte potri!ite pentru a semăna frica# gri.a# anxietatea# superficialitatea şinefericirea% Dacă accepta$i astfel de sugestii negati!e# g"ndurile de teamă ce!or lua naştere "n mod firesc !ă !or face să pierde$i bucuria de a trăi şi de a!ă realiza "n !ia$ă% *tim de acum că pute$i "nlătura toate sugestiile negati!e#mentaliz"nd tocmai ideile opuse# benefice# !e$i reuşi să neutra-liza$i oriceinfluen$ă distructi!ă%

Ii$i mereu !igilen$i şi nu !ă lăsa$i influen$a$i de !reo sugestie negati!ă ce poate !eni de la cei din .ur% u sunte$i şi nu !e$i fi niciodată obliga$i să !ălăsa$i pradă eterosugestiei distructi!e% )u to$ii am suferit "n copilărie şi-nadolescen$ă de pe urma ei% proape fiecare "şi aminteşte cu uşurin$ă cum părin$ii# prietenii# familia şi profesorii creau "n .urul !ostru o ade!ăratăcampanie de sugestie negati!ă% ,tudia$i şi analiza$i pu$in cu!in-tele care !-aufost adresate de-a lungul timpului şi !e$i descoperi c"t de mult semănau elecu propaganda# c1iar dacă pentru familie şi profesori aceasta era inconştientabordată% ,copul lor era acela de a !ă $ine "n stăp"nire şi de a !ă insufla teamafa$ă de diferite realită$i cu care !ă con-frunta$i%

cest proces de eterosugestie se petrece la fel "n fiecare birou# "n fiecarefabrică sau "n fiecare club din această lume% /e$i obser!a că multe din acestesugestii a!eau drept scop să !ă facă să g"ndi$i# să sim$i$i şi să ac$iona$i aşacum !oiau ceilal$i# astfel "nc"t aceştia să ob$ină toate a!anta.ele%



Cum a reuşit sugestia negativă să ucidă un om



;ată un exemplu de eterosugestie% <nul dintre părin$ii mei a consultat odată oclar!ăzătoare !enită din ;ndia# care i-a spus ca a!ea inima slabă şi i-a preziscă !a muri "n luna următoare% uzind acestea# tatăl meu a "nceput să anun$e pe to$i membrii familiei şi s-a grăbit să-şi facă testamentul%

ceastă puternică sugestie a pătruns uşor "n subconştientul său tocmai pentrucă el o accepta "n "ntregime% Tatăl meu mi-a mai spus că acea clar!azătoareera cunoscută ca a!"nd puteri oculte# care "i permiteau sa facă at"t binele# c"tşi răul% Bine"n$eles că a murit# aşa cum "i prezisese femeia# fără să se ştiemăcar cauza mor$ii sale% )red că mul$i dintre noi au ascultat multe istorisiriasemănătoare# la fel de ridicole şi de supersti$ioa-se% ,ă studiem cazul "nlumina cunoştin$elor pe care le a!em acum# "n legătură cu modul cumac$ionează subconştientul% Tot ceea ce mentalul conştient crede# !a fi

acceptat de către subconştientul care# la r"ndul său# !a urma să manifesteacele idei "n realitatea "ncon.uratoare% ;ată deci# că tatăl meu era fericit# plinde for$ă şi robust "nainte de a merge la acea clar!ăzătoare% Dar ea i-a propuso sugestie extrem de dăunătoare# pe care el a acceptat-o% ,-a speriat şi#imediat a "nceput să se g"ndească doar la moartea ce urma să sur!ină# "n!iziunea lui# "n luna următoare% renun$at la orice altă acti!itate şi s-a pregătit pentru a muri% Tocmai această idee# "ntre$inută constant# a fostade!ărata cauză a mor$ii sale% 0a a pro!ocat "ntr-un timp foarte scurtdistrugerea definiti!ă a corpului fizic%

cea 5clar!azătoare6 nu a!ea "nsă puterea de a prezice !iitorul nici c"t are o piatră de pe drum sau o buturugă% Dacă nu găsea un mediu propice demanifestare# sugestia ei nu ar fi a!ut nici o putere% )ăci# dacă tatăl meu ar ficunoscut legile fundamentale ale mentalului# el ar fi respins cu 1otăr"resugestia negati!ă şi ar fi refuzat să asculte !orbele acelei femei# ştiind bine căera gu!ernat şi diri.at doar de propriile sale g"nduri şi sentimente% n acestcaz# profe$ia ar fi fost tot at"t de puternică precum nişte săge$i trase asupra

unui torpilor şi ar fi fost complet neutralizată# fără să-i producă tatălui meunici cel mai mic rău%

,ugestiile altora nu au absolut nici o putere prin ele "nsele# ci doar dacădumnea!oastră le primi$i şi sunte$i dispuşi să le acorda$i !reo importan$ă% 0leau ne!oie de consim$ăm"ntul dumnea!oastră# au ne!oie să fie "ntre$inute%Dacă sunte$i recepti! la anumite sugestii# atunci se poate spune că le pune$ila dispozi$ie "ntreaga !oastră fiin$ă% minti$i-!ă faptul că# a!e$i mereu posibilitatea de a alege% lege$i !ia$a lege$i sănătatea lege$i dragostea



2E



*uterea unei premise care a fost acceptată

&entalul lucrează după aceleaşi mecanisme ca şi un silogism% stfel# orice premisă pe care o accepta$i "n mod conştient determină concluzia# deci

rezultatul la care a.unge subconştientul "n legătură cu o anumită problemă%Dacă premisa este ade!ărată# concluzia !a fi la fel# aşa cum este ilustrat "nexemplul următor%

7rice !irtute este demnă de laudă%

Bunătatea este o !irtute%şadar# bunătatea este demnă de laudă%rima declara$ie este premisa şi# după cum am mai spus# concluzia ade!ărată

decurge "n mod logic dintr-o premisă ade!ărată%<n profesor uni!ersitar care a audiat c"te!a dintre conferin$ele mele despreştiin$a sugestiei din luna mai# E2# la ToHn Kall 8eH YorC9# "mi spunea:5n !ia$a mea totul merge pe dos# mi-am pierdut sănătatea# a!erea şi prietenii%Tot ceea ce ating se strică%6%

;-am explicat că trebuia să-şi impună o nouă premisă "n g"ndirea sa: aceea căinteligen$a infinită din subconştient "l g1idează mereu# "l diri.ează şi are gri.ă

de el pe toate planurile: spiritual# mental şi material% tunci subconştientul "l!a orienta "n mod automat pe drumul cel bun# red"ndu-i sănătatea şi calmul%stfel# profesorul a formulat un plan potri!it cu modul "n care dorea să-şitrăiască !ia$a şi iată# "n continuare# care era principala lui premisă mentală dela care pornea: 5n$elepciunea infinită mă conduce şi mă g1idează# orice aşface "n această lume% osed o sănătate perfectă şi doar legea armonieiac$ionează "n corpul meu şi "n spiritul meu% Irumuse$ea# dragostea# liniştea şiabunden$a coexistă mereu "n !ia$a mea% *tiu "n mod sigur că această premisă

se bazează pe eternele ade!ăruri ale !ie$ii' simt şi cred cu tărie căsubconştientul !e reac$iona conform acestor g"nduri%6

&ai t"rziu mi-a scris: 5m repetat această afirma$ie lent# cu calm şi plin dedragoste# de mai multe ori pe zi# ştiind că !a pătrunde din ce "n ce mai profund "n subconştient şi că rezultatele nu !or "nt"rzia să apară% /ă suntfoarte recunoscător pentru sfaturile pe care mi le-a$i dat şi doresc să !ă spuncă !ia$a mea s-a "mbunătă$it sub toate aspectele% !e$i dreptate# aceastăte1nică este perfect !alabilă6



+ubconştientul nu vă contrazice niciodată

3



,ubconştientul poartă "n$elepciunea necesară şi cunoaşte răspunsul la orice"ntrebare% 0l nu contestă nimic şi nu !ă contrazice% u spune niciodată: 5utrebuie să-mi imprimi această sugestie6% De exemplu# dacă !e$i spune: 5u pot să fac asta6 sau 5sunt prea batr"n acum6# 5nu pot face fa$ă acesteiobliga$ii6# 5m-am născut sub o stea cu g1inion6# 5nu ştiu pe nimeni "n care să pot a!ea "ncredere6# !e$i impresiona subconştientul cu aceste g"nduri

negati!e şi el !a reac$iona fidel modului dumnea!oastră de g"ndire% De fapt#refuza$i propriul bine "nsăşi fiin$ei !oastre# atrăg"ndu-!ă sărăcia şi frustrarea%

t"t timp c"t ridica$i noi piedici şi obstacole# practic nega$i şi !ă face$iinaccesibilă "n$elepciunea care sălăşluieşte "n subconştient# deoarece !ă"nc1ipui$i că subconştientul este incapabil să rezol!e !reo problemă% ceastaconduce la un intens stress mental şi emo$ional# căruia "i urmează imediat boala şi tendin$ele spre ne!roză%

entru a !ă "ndeplini dorin$ele şi pentru a elimina orice sentiment defrustrare# face$i această afirma$ie de mai multe ori pe zi: 5;nteligen$anesf"rşită# care mi-a oferit această dorin$ă# mă orientează# mă conduce şi-mire!elează cel mai bun mod "n care ea poate fi "ndeplinită% *tiu că"n$elepciunea profundă a subconştientului !a răspunde fa!orabil şi că tot ceeace simt şi doresc "n interiorul fiin$ei mele se !a manifesta "n exterior% Totul "nmine este "n armonie şi ec1ilibru%6

Dacă "nsă !e$i spune: 5u pot să mai ies din această situa$ie# sunt pierdut% u!ăd nici o solu$ie pentru această problemă' sunt blocat6# nu !e$i primi nici unrăspuns din partea subconştientului% Dacă dori$i# deci# ca el să ac$ioneze spre binele !ostru# oferi$i-i re$eta cea mai bună şi imediat el !a coopera cudumnea!oastră% =e$ine$i că subconştientul lucrează "n permanen$ă pentru a!ă men$ine corpul "ntr-o stare c"t mai bună: controlează bătăile inimii# precum şi respira$ia% re gri.ă să !ă !indece rana pe care !-a$i făcut-o ladeget% stfel# el este orientat către !ia$ă şi caută mereu să !ă "ngri.ească şi să

!ă ocrotească% Deci# subconştientul nu are propria sa !oin$ă# !ă acceptă "n"ntregime sugestiile şi imaginile mentale%

)"nd căuta$i răspunsul la o anumită problemă# subconştientul !ă poate darăspunsul imediat# dar aşteaptă să lua$i singuri decizia de a-l consulta "n pri!in$a acelei probleme% Dacă !e$i spune: 5u cred că mai pot rezol!a ce!a'mă aflu "ntr-o deplină confuzie' de ce nu primesc nici un răspuns(6# atunci !ă!e$i neutraliza "ntr-un mod lamentabil cererea anterioară% stfel# nu !e$ia.unge nicăieri%



De aceea# !ă recomand să !ă relaxa$i# să !ă linişti$i# afirm"nd plini de calm:5,ubconştientul cunoaşte răspunsul de care am ne!oie% 0l "mi !a răspundec1iar acum% i

3



mul$umesc pentru că ştiu că# "n infinita sa "n$elepciune# el cunoaşte totul şi"mi !a re!ela răspunsul perfect la "ntrebarea mea% rin credin$a mea profundădetermin manifestarea splendorilor ce se ascund "n subconştient şi de aceeasunt mereu plin de bucurie%6

Rezumatul ideilr im#rta"te #reze"tate $" ace%t ca#itl K!$(#.#1- $u'a# &a )#$e "# )#$e&e se -a 'a$#,esta ,r $#c# o !$(o#a&/Dac -e.# *!$(# !$s !$ 'o( $e*at#-+ -e.# cu&e*e roa(e pe 'sur/ Su$te.#ch#ar re,&ectarea propr##&or -oastre *!$(ur#/

Su)co$"t#e$tu& $u - co$tra0#ce $#c#o(at+ c# accept 'ereu ceea cea,#r'a.# !$ 'o( co$"t#e$t/ Nu spu$e.# $#c#o(atG 2Nu a' )a$# (estu# cas1'# cu'par asta/3+ (e"# poate 'o'e$ta$ este a(e-rat/ Ma# )#$e

spu$e.#G 2>o# cu'para acest o)#ect/ Accept tota& aceast #(ee/3De.#$e.# 'ereu puterea (e a a&e*e/ A&e*e.#+ (ec#+ s$tatea "# ,er#c#rea/Pute.# (ec#(e (ac s ,#.# pr#ete$os sau (u"'$os/ A&e*e.# tot(eau$a u$co'porta'e$t a'a)#&+ cor(#a&+ -ese&+ coopera$t "# !$trea*a &u'e - -arspu$(e &a ,e&/ Aceasta este ce& 'a# )u$ '#?&oc (e a - (e0-o&ta operso$a&#tate p&#$ (e ar'o$#e/

Me$ta&u& co$"t#e$t are ro&u& (e 2pa0$#c3/ Ro&u& su ,u$(a'e$ta& este

ace&a (e a prote?a su)co$"t#e$tu& !'potr#-a su*est##&or $e*at#-e/Ur'r#.# s ,#.# 'ereu co$-#$"# c !$ cur!$( se -a petrece ce-a '#$u$at/Cea 'a# 'are putere cu care a.# ,ost !$0estra.# este capac#tatea (e aa&e*e/ A&e*e.# (ec# )ucur#a "# )u$starea !$ toate aspecte&e -#e.##/

Su*est##&e "# a,#r'a.##&e ce&or&a&.# $u au $#c# o putere (e a - ,ace ru/Re.#$e.# ,aptu& c (oar propr##&e *!$(ur# - pot #$,&ue$.a/ De aceearesp#$*e.# cu tr#e *!$(ur#&e sau (ec&ara.##&e ce&or&a&.#+ care $u su$t

)e$e,#ce "# co$stru#.# s#$*ur# su*est## po0#t#-e/ A-e.# (ec# puterea (e aa&e*e 'o(u& !$ care -e.# ac.#o$a/

Supra-e*hea.#1- 'ereu a,#r'a.##&e/ >e.# pr#'# raspu$s ch#ar &a ce&e 'a#$e!$se'$ate cu-#$te/ Nu spu$e.# $#c#o(atG 2>o# (a *re"+ !'# -o# p#er(eser-#c#u& $u1'# pot p&t# a-ocatu&3+ cc# su)co$"t#e$tu& $u !$.e&e*e*&u'e&e -oastre/ Ast,e&+ -e.# a-ea parte (e ceea ce (ecreta.# H,#e ser#os sau

!$ *&u'/

Me$ta&u& $u este $#c# ru+ $#c# )u$+ a"a cu' $#c# o ,or. a $atur## $u este



$#c# rea+ $#c# )u$/ Totu& (ep#$(e (e 'o(u& !$ care - ,o&os#.# (e aceast,or./ Ur'r#.# (ec# s o ut#&#0a.# (oar !$ scopur# )e$e,ece+ pe$tru a-#$(eca "# a )#$ecu-!$ta pe oa'e$#/

Nu spu$e.# $#c#o(atG 2$u pot3/ Dep"#.#1- tea'a "# !$&ocu#.# ace&e-or)e cu ur'toare&e cu-#$teG 2Totu& !'# st !$ putere (ator#t

*#*a$t#ce# ,or.e a su)co$"t#e$tu&u#/3A)or(a.# -#a.a (#$ pu$ctu& (e -e(ere a& a(e-rur#&or eter$e "# a pr#$c#p##&or#'ua)#&e "# $u (#$ perspect#-a ,r#c##+ a #*$ora$.e# "# a superst#.##&or/ Ma# a&es+ $u

32



per'#te.# $#'$u# s *!$(easc pe$tru (u'$ea-oastr/ Lua.# s#$*ur#(ec#0## "# a&e*e.#1- cu *r#? *!$(ur#&e/

Su$te.# !$su"# cap#ta$u& propr#u&u# -ostru su)co$"t#e$t+ stp!$u&propr#u&u# (est#$/ A'#$t#.#1- 'ereu c a-e.# puterea (e a a&e*e/ Pr#$ur'are+ a&e*e.# -#a.a A&e*e.# (ra*ostea A&e*e.# s$tatea A&e*e.#

,er#c#rea

Tot ceea ce 'e$ta&u& co$"t#e$t #a (rept )u$+ -a ,# acceptat "# (e ctresu)co$"t#e$t+ care -a 'a$#,esta !$ ce&e (#$ ur' acest &ucru/ A-e.#

!$cre(ere !$ &e*#&e #'ua)#&e a&e crea.#e#+ !$ protec.#a (#-#$ "# !$)#$ecu-!$tarea sa/

CAPITOLUL III

PUTEREA MIRACULOASÃ A SUBCONŞTIENTULUI

uterea subconştientului este uriaşă% 0l !ă inspiră# !ă diri.ează ac$iunile# !ăa.ută să rememora$i diferite fapte# nume sau locuri% De asemenea#controlează bătăile inimii# circula$ia s"ngelui# reglează digestia# asimilareasubstan$elor nutriti!e şi eliminarea rezidurilor% tunci c"nd m"nca$i o bucatăde p"ine# subconştientul este cel care are gri.ă ca ea să fie transformată "n$esuturi# muşc1i# oase şi s"nge% ceste procese nu pot fi

33



controlate de omul obişnuit% ;ată# "nsă# că subconştientul este capabil săcontroleze toate procesele !itale# func$iile corpului şi poate da răspuns corectla orice "ntrebare%

,ubconştientul nu doarme niciodată şi nici nu se odi1neşte# fiind mereu acti!%ute$i să !ă con!inge$i de puterea sa miraculoasă# arăt"ndu-i "n mod clar

"nainte de a adormi# că dori$i un anumit lucru% /e$i fi de-a dreptul uimi$i#constant"nd că s-au declanşat anumite fenomene care au dus "n final la"ndeplinirea dorin$elor !oastre% 0l este# deci# o ade!ărată sursă de putere şi de"n$elepciune care !ă pune "n legătură cu for$a omnipotentă# cea carestăp"neşte "ntreaga lume# face să strălucească soarele şi să diri.eze planetele pe orbitele lor%

,ubconştientul este sursa idealurilor !oastre# a aspira$iilor către "nalt şi a

impulsurilor altruiste% Tocmai datorită acestei mari puteri a subconş-tientului#,1aCespeare a reuşit să perceapă ade!ărurile profunde# ascunse ma.orită$iioamenilor din acea !reme% Iără "ndoială# tot subconştientul este cel care i-a permis sculptorului grec 1idias să materializeze "n marmură şi "n bronzfrumuse$ea# simetria şi armonia fiin$ei umane sau zeieşti% ?a fel au fost pictate madonele de către =ap1ael şi au fost compuse simfoniile de cătreBeet1o!en%

n EGG# am $inut c"te!a conferin$e la 5Yoga Iorest <ni!ersitL6# "n =is1iCes18;ndia9 şi# cu această ocazie# am discutat cu un c1irurg din BombaL# care seafla "n !izită acolo% 0l mi-a po!estit despre dr% Mames 0sdaille# c1irurgsco$ian care acti!a "n Bengal# "ncă dinainte de a fi descoperite eterul şi altemetode de anestezie% ntre A43 şi A4# dr% 0sdaille a realizat cca% 4 deopera$ii importante# precum amputări de membre# extirpări de tumori# cancer# precum şi opera$ii la oc1i# urec1i şi g"t% Toate aceste inter!en$ii c1irurgicaleau fost realizate doar sub anestezie mentală% n mod surprinzător# mortalitatea

post-operatorie era de 2N sau 3N printre pacien$ii dr% 0sdaille% Bolna!ii nusim$eau nici o durere şi nimeni nu a murit "n timpul opera$iei%

Dr% 0sdaille sugera subconştientului pacientului aflat "n stare de 1ipnoză# cănu se !a produce nici o infec$ie sau septicemie% Trebuie să men$ionăm căacestea s-au petrecut cu mult timp "nainte ca ?ouis asteur sau Mosep1 ?istersă fi descoperit originea bacteriană a bolilor şi faptul că infec$iile se producdatorită microbilor# atunci c"nd instrumentele nu sunt sterilizate%

;nterlocutorul meu indian a remarcat faptul că# mortalitatea foarte redusă şi



absen$a oricărei infec$ii se datorau fără "ndoială# sugestiilor puternice pe caredr% 0sdaille le făcea pacien$ilor săi%

34



0ste minunat să descoperi că un c1irurg s-a folosit de puterea uriaşă asubconştientului "ncă de acum 2 de ani% u-i aşa că g"ndul la putereaascunsă din subconştient !ă umple de respect şi admira$ie( ute$i a!ea acum"ncredere "n puterile sale extrasenzoriale# "n clar!iziunea şi claraudi$ia sa# "ncapacitatea sa de a transcede timpul şi spa$iul şi de a !ă elibera de oricedurere sau suferin$ă% Toate aceste fenomene miraculoase do!edesc că există

"n dumnea!oastră o putere uimitoare prin efectele pe care le poate produce%

+ubconştientul reprezintă o carte deschisă, în care vă puteţi citi perfectîntreaga viaţă

7ricare ar fi g"ndurile !oastre# opiniile# teoriile asupra lumii# dogmele sau

pre.udecă$ile pe care le-a$i acceptat "n decursul timpului# !oi face$i "n aşa fel"nc"t ele să pătrundă "n subconştient% )a urmare# !e$i trăi diferite experien$ecare sunt manifestări clare şi obiecti!e ale acestor sugestii% )eea ce imprima$i"n interior 8"n profunzimea subconştientului9 !e$i trăi "n "nsăşi lumeafenomenală care !ă "ncon.oară% /ia$a omului prezintă două laturi distincti!e:latura obiecti!ă şi latura subiecti!ă# fa$a !ăzută şi fa$a ne!ăzută a !ie$ii#g"ndul şi manifestarea%

)reierul reprezintă organul ra$ionamentelor# a mentalului conştient şi arerolul de a primi g"ndurile% )"nd accepta$i "n mod complet un g"nd# acesta estetrimis către planul solar# unde capătă formă şi se manifestă "n lumeaobiecti!ă%

După cum am mai spus# subconştientul nu se anga.ează "n polemici# ci faceexact ceea ce i se ordonă% 0l acceptă 5!erdictul6 nostru 8concluziile la carea.unge$i9 şi "l consideră definiti!% ;ată de ce subconştientul este comparat cu"nsăşi cartea !ie$ii# "n care se tipăresc fără "ncetare g"ndurile !oastre defiecare clipă% n legătură cu aceasta# eseistul american =alp1 Oaldo 0mersonspunea: 57mul de!ine tot ceea ce g"ndeşte pe parcursul zilei%6

Ceea ce este imprimat în subconştient a-unge să se e%prime, întrun fel saualtul, în lumea e%terioară



Oilliam Mames# tatăl psi1oloagei americane# spunea că puterea sub-conştientului este capabilă să transforme "ntreaga lume% ,ubconştientul seaflă permanent "n legătură cu inteligen$a nesf"rşită# cu "n$elepciunea fărălimite din macrocosmos% 7rice !a a.unge să se imprime cu putere "nsubconştient se !a manifesta orbeşte şi fără discernăm"nt "n lumea

3G



exterioară% De aceea# este foarte important să-i oferi$i doar g"nduri benefice şiconstructi!e%

&oti!ul pentru care# "n lume# există acum at"tea discordie şi sărăcie# esteacela că oamenii nu "n$eleg deloc legătura dintre conştient şi subconştient%t"t timp c"t cele două fa$ete ale fiin$ei sunt "n deplină armonie# "ntr-un

deplin acord# con!ie$uiesc "n pace şi se sincronizează perfect# !e$i a!ea partemereu de sănătate# fericire# calm şi !eselie% ici ura şi nici boala nu se !ormanifesta "n astfel de condi$ii%

)"nd a fost desc1is morm"ntul lui Kermes# to$i erau plini de curiozitate şi denerăbdare pentru că-şi "nc1ipuiau că "n el se ascundea marele mister al lumii%Dar secretul era simplu: 5)eea ce este sus este şi .os' ceea ce se află "nexterior # se află şi "n interior%6

utem spune# deci# că tot ceea ce imprima$i "n subconştient se !a proiecta peimensul ecran al spa$iului% celaşi ade!ăr a fost afirmat de către &oise# ;saia#;isus# Budd1a# Jaratustra# ?ao-Ts" şi de to$i marii ;lumina$i din toate epocile%Tot ceea ce crede$i că este ade!ărat# mai de!reme sau mai t"rziu# !a de!eni posibil% De aceea# este necesar ca emo$iile să fie "n ec1ilibru perfect cuac$iunile pe care le să!"rşi$i% 5recum "n cer 8mentalul propriu9# aşa şi pe păm"nt 8"n corpul şi antura.ul !ostru9%6 ceasta este marea şi secreta lege a!ie$ii%

retutindeni unde !e$i căuta# !e$i "nt"lni manifestarea legii ac$iunii şi areac$iunii# care este o lege uni!ersală% Trebuie să !eg1ea$i ca toate aspectelefiin$ei !oastre să se afle "ntr-un ec1ilibru perfect' doar atunci !ia$a !oastră !ade!eni armonioasă% /ă afla$i aici# pe păm"nt# pentru a permite marelui suflual !ie$ii să !ă pătrundă "n mod armonios şi ritmic% )eea ce dărui$i trebuie săfie mereu "n ec1ilibru cu ceea ce primi$i la r"ndul !ostru% n acest fel# !ordispare toate frustrările care pro!in din dorin$e nesatisfăcute%

Dacă !e$i nutri g"nduri destructi!e# malefice sau greşit orientate# acestea !orda naştere unor emo$ii dezec1ilibrate# care !or căuta să se exteriorizeze "ntr-un fel sau altul% ceste emo$ii negati!e !or determina apari$ia ulcerelor# atulburărilor cardiace# a 1ipertensiunii şi a stărilor depresi!e% De pildă# ceidee# ce sentiment !a domina "n acest moment( Iiecare parte a fiin$ei !oastre!a fi influen$ată de această idee% ,tarea actuală de !italitate# de sănătate#situa$ia financiară# prietenii actuali# pozi$ia socială# toate acestea constituie o

reflectare perfectă a ideii pe care o "ntre$ine$i despre propria fiin$ă% cestea



sunt urmările sugestiilor imprimate "n permanen$ă "n subconştient%

3



ntre$in"nd g"nduri negati!e# ne facem rău nouă "nşine% De c"te ori !-a$i pro!ocat singuri rău# ener!"ndu-!ă# fiind plini de teamă# de gelozie sau dedorin$a răzbunării( ceste g"nduri şi emo$ii reprezintă tot at"tea otră!uri care penetrează "n subconştient% n mod sigur nu !-a$i născut cu aceste atitudininegati!e% şadar# 1răni$i mereu subconştientul cu g"nduri minunate şi astfel!e$i elimina aceste tipare malefice care s-au fixat acolo% Doar printr-o

practică perse!erentă !e$i reuşi să uita$i şi să elimina$i influen$ele trecutului%

+ubconştientul a vindecat o tumoare malignă a pielii

/indecarea unei boli proprii se !a constitui mereu "n cea mai con!ingătoaredo!adă a puterii subconştientului% cum 4 de ani# eu "nsumi am reuşit să

determin resorb$ia unei tumori maligne situată pe piele# prin for$a rugăciunii%7rice tratament medical de!enise "n acel moment neputincios şi tumoarea sedez!olta nesting1erită%

<n pastor# care a!ea cunoştin$e profunde "n domeniul psi1ologiei# mi-aexplicat sensul ascuns al celui de-al 3A-lea salm# "n care se spunea: 5)elenelucrate ale mele le-au cunoscut oc1ii Tăi şi "n cartea Ta# toate se !or scrie%60l mi-a aratat că# prin termenul 5carte6 s-a făcut referire la subconştient# caremi-a format "ntregul corp# pornind doar de la o celulă indi!izibilă% ceeaşi

putere imensă# care a creat acest trup# !a putea să-l !indece# astfel "nc"t să seapropie din nou de prototipul perfect aflat "n subconştient%

răt"ndu-mi propriul ceas# pastorul mi-a spus: 5cest ceas a fost făcut de unceasornicar care# "nainte de a-l fi creat# a conceput "n minte# mai "nt"i# formasa' dacă ceasul se defectează# el !a şti cu siguran$ă cum să-l repare%6 Totastfel# subconştientul care mi-a creat acest trup este precum un ceasornicar şiştie foarte bine cum să-l !indece# să-l "ngri.ească şi să diri.eze toate func$iile

sale !itale% Dar# pentru aceasta# eu !a trebui să-i sugerez ideea unei sănătă$i perfecte% ceastă idee !a fi cauza# iar !indecarea bolii !a constitui efectuldorit%

m "nceput# deci# să mă rog "ntr-un mod extrem de simplu: 5)orpul şi toateorganele mele au fost create de către inteligen$a infinită a subconştientului%0a singură ştie cum să mă !indece' "n$elepciunea atotputernică cesălăşluieşte "n subconştient "mi modelează toate organele# $esuturile# muşc1ii

şi oasele% ceastă for$ă curati!ă fără limite# care se află c1iar "n mine#



transformă "n acest moment fiecare atom al fiin$ei mele pentru a mă face

3>



sănătos şi perfect% &ul$umesc pentru această !indecare care# ştiu bine# se petrece c1iar acum% =ealizările acestei inteligen$e creatoare sunt minunate%6

stfel# m-am rugat cu !oce tare 8sau "n g"nd9 timp de cinci minute# de 2-3 ori pe zi% ?a capătul a trei luni# pielea mea rede!enise sănătoasă şi perfectă%

După cum a$i !ăzut# nu am făcut dec"t să ofer un prototip sugesti! pentrustarea de sănătate şi frumuse$e pe care o doream# elimin"nd astfel imaginilenegati!e care se instalaseră "n subconştient şi care constituiau "nsăşi cauza bolii mele% imic nu !a putea influen$a corpul !ostru# dacă imaginea sa nuexistă de.a "n minte' transform"nd aceste imagini# 1rănind mereu mentalul cusugestii poziti!e# !e$i reuşi să !ă transforma$i şi corpul% ;ată acum c1eiaoricarei !indecări: 5&inunate sunt lucrurile tale şi sufletul meu le cunoaştefoarte%6 8salmul 3A:49

+ubconştientul controlează toate funcţiile corpului

;ndiferent dacă sunte$i treaz sau dormit# subconştientul controlează ne"ncetattoate func$iile !itale ale corpului# fără să aibă ne!oie de a.utorul mentaluluiconştient% De exemplu# "n timpul somnului# inima continuă să bată ritmic# plăm"nii lucrează astfel "nc"t inspira$ia şi expira$ia se succed ca şi c"nd a$i fi

treaz% ,ubconştientul este cel care controlează digestia şi secre$iile glandelor# precum şi toate procesele misterioase care se petrec "n interiorul corpului%)1iar şi firele de păr continuă să crească# indiferent dacă dormim sau nu%,a!an$ii au descoperit că pielea secretă c1iar mai multă transpira$ie "n timpulsomnului# dec"t "n stare de !eg1e% &ul$i cercetători au reuşit să găsească "ntimpul somnului răspunsuri la probleme extrem de dificile şi au afirmat că!isaseră# pur şi simplu# răspunsurile adec!ate acelor probleme%

Deseori# mentalul conştient influen$ează negati! func$ionarea inimii# a plăm"nilor# a stomacului sau a intestinelor# fiind dominat de gri.i# teamă sau"ndoială% 7rice g"nd# pe care "l nutri$i# poate perturba func$ionareaarmonioasă a subconştientului% Dacă sunte$i tulburat# cel mai bine este să !ărelaxa$i şi să lăsa$i să se liniştească furtuna din minte% /orbi$i fără .enă şi fărăcea mai mică ne"ncredere subconştientului !ostru# cer"ndu-i să preia elcomanda şi să reinstaureze pacea# ordinea şi armonia di!ină% /e$i obser!atreptat că toate func$iile - care mai "nainte erau perturbate - re!in la oacti!itate normală% Dacă !ă !e$i adresa subconştientului cu autoritate şi



putere de con!ingere# el se !a supune imediat ordinului !ostru%

3A



,ubconştientul caută mereu să !ă prote.eze şi să restabilească o stare desănătate "n corpul dumnea!oastră% 0l este cel care !ă face să !ă iubi$i copiii#aşa cum tot el stă la baza instinctului de conser!are% resupun"nd că a$i"ng1i$it din "nt"mplare o 1rană nesănătoasă# subconştientul !ă !a determinasă o !omita$i% Dacă a$i lua# de pildă# otra!ă# printr-un accident anume#subconştientul !a "ncerca imediat să o neutralizeze% umai a!"nd o "ncredere

nemărginită "n puterea sa miraculoasă# !e$i ob$ine o stare perfectă desănătate%

Cum să facem ca subconştientul să lucreze în favoarea noastră

&ai "nt"i# trebuie să ne dăm seama că subconştientul ac$ionează permanent%0l este acti! zi şi noapte# indiferent dacă !ă adresa$i lui sau nu% Deşisubconştientul este mereu cel care construieşte şi are gri.ă de corp# cu toate

acestea# nu pute$i percepe acest fapt# nu pute$i auzi acest continuu procesinterior% 7rice problemă pe care o a!e$i sau cu care !ă confrunta$i este de fapta mentalului conştient şi nu a subconştientului% <rmări$i deci# să !ă elibera$imintea de probleme şi gri.i# umpl"nd-o mereu cu speran$a că se !a "nt"mplace!a minunat% Ii$i aten$i ca# g"ndurile pe care le "ntre$ine$i "n mod obişnuit săfie "ndreptate spre tot ceea ce este frumos# ade!ărat# benefic% )1iar din acestmoment "ncepe$i să a!e$i gri.ă de g"nduri şi fi$i con!inşi că subconştientul le!a reproduce fidel%

minti$i-!ă că# aşa cum apa ia forma tubului prin care curge# principiul !italcurge prin dumnea!oastră lu"nd forma g"ndurilor pe care le nutri$i% Ior$acurati!ă curge prin corp şi se manifestă prin sănătate# armonie# pace şi prosperitate% @"ndi$i-!ă la această energie ca la o fiin$ă inteligentă# ca la un prieten minunat% Ii$i con!ins că ea curge prin dumnea!oastră pentru a !ă"nsufle$i# pentru a !ă inspira şi pentru a !ă "mbogă$i% /e$i ob$ine un răspuns promp la toate aceste afirma$ii# dacă !e$i a!ea o credin$ă fermă "n ele%

orţa curativă a subconştientului a vindecat nervii optici atrofiaţi

)azul celebru şi autentic al doamnei Bire din Iran$a a fost consemnat "nar1i!ele biroului de constatări medicale din ?ourdes% Doamna Bire era oarbă#căci ner!ii optici "i erau atrofia$i% Duc"ndu-se la ?ourdes# ea a fost !indecatăde această boală "n mod miraculos% =ut1 )ranston 8o t"nără protestantă9# carefăcea o anc1etă "n legătură cu !indecările de la ?ourdes# a scris "n re!ista5&c)allPs6 din noiembrie EGG# cele ce urmează:



3E



5?a ?ourdes# ea 8doamna Bire9 şi-a recăpătat !ederea "ntr-un mod uluitor#căci ner!ii optici - "n cazul acestei persoane - fuseseră de la naştere atrofia$i#lipsi$i de !ia$ă% cest fapt a fost autentificat de mai mul$i medici# dupăconsulta$ii repetate% 7 lună mai t"rziu# un nou examen medical a arătat că!ederea re!enise la normal%6% 0u "nsumi am fost la ?ourdes de mai multe orişi mi s-a do!edit că acele !indecări miraculoase erau reale% După cum !om

explica şi "n capitolul următor# fără "ndoială că au a!ut loc cu ade!ărat!indecări "n multe biserici din toată lumea# indiferent dacă erau creştine saunu%

Doamna Bire nu a fost !indecată doar de apele din ?ourdes - deşi nu se poatenega o calitate cu totul spiritualizantă a acestora şi unele proprietă$i ieşite dincomun - ci şi de propriul subconştient care a răspuns rugilor şi sugestiilor ei%Ior$a curati!ă ascunsă "n subconştient# atrăg"nd după sine !indecarea% stfel#

se do!edeşte "ncă o dată# g"ndul acceptat ca fiind ade!ărat !a fi executat "nmod automat% Iără "ndoială că doamna Bire s-a dus la ?ourdes cu "ncredereşi speran$ă# a!"nd "n suflet con!ingerea că !a fi !indecată% ,ubconştientul i-arăspuns# atrăg"nd asupra ei energiile curati!e prezente pretutindeni% 0l# care acreat oc1iul# poate sigur să "n!ie un ner! mort% Totul !ă este dat potri!it cucredin$a !oastră%

Cum să sugerăm subconştientului ideea unei sănătăţi perfecte

m cunoscut la Mo1annesburg# "n frica de ,ud# un pastor protestant# caremi-a explicat metoda de care s-a folosit pentru a furniza subconştientuluiideea că este perfect sănătos% n acea perioadă a!ea cancer la plăm"n% Te1nicasa a fost următoarea: 5De mai multe ori pe zi - "mi relata el - mă relaxamdeplin# at"t psi1ic c"t şi mental% poi# fiind complet destins# făceam

următoarea afirma$ie: icioarele mele sunt relaxate# gleznele sunt relaxate#

gambele sunt relaxate# muşc1ii abdominali sunt relaxa$i# inima şi plăm"nii"mi sunt perfect destinse# capul "mi este relaxat' toată fiin$a mea este perfectrelaxată% n cinci minute intram "ntr-o stare de somnolen$ă# marcată de o

mare recepti!itate şi "n acel moment "mi spuneam următoarele cu!inte:erfec$iunea lui Dumnezeu se exprimă şi prin fiin$a mea% ;deea de sănătate

perfectă "mi umple acum subconştientul% ;maginea pe care o are Dumnezeu"n legătură cu mine este o imagine perfectă şi subconştientul "mi !a crea dinnou corpul "n deplin acord cu imaginea perfectă din )onştiin$a Di!ină6%



cest

4



pastor s-a !indecat complet% cesta este modul cel mai simplu "n care pute$ioferi subconştientului o idee de sănătate perfectă%

<n alt procedeu minunat este diri.area şi controlul imagina$iei cretoare% m propus unui om care suferea de paralizie func$ională să-şi "nc1ipuie cu precizie că merge la birou# simte cum atinge biroul# răspunde la telefon şi

face tot ceea ce făcea "n mod obişnuit c"nd era sănătos% ;-am explicat căaceste imagini mentale !or fi acceptate de către subconştient%

)a urmare# respecti!a persoană a "nceput să folosească imagina$ia# sim$indu-se că ar fi re!enit cu ade!ărat la munca sa% n$elesese că# "n felul acesta#oferea subconştientului sugestii poziti!e# care !or fi punctul de plecare pentru acti!itatea sa laborioasă% ,ubconştientul reprezenta tocmai filmul pecare se imprimau acele imagini create de el% ntr-o zi# după mai multesăptăm"ni de sugestionare benefice# telefonul sună şi# aşa cum con!eniseră#nu era ne!oie dec"t să-şi c1eme so$ia şi infirmiera pentru a răspunde%Telefonul era la metri distan$ă de el# dar cu toate acestea el a reuşit sărăspundă% Din acel moment# a fost !indecat% ;mensa putere !indecătoare asubconştientului a fost creată de imaginile mentale benefice şi stimulatoarecreate de persoana bolna!ă% )ărui fapt se datorea-ză# "nsă# paralizia lui( celom a!ea un bloca. mental care "mpiedica impulsurile ner!oase de la creier săa.ungă la picioare' ca urmare# el sus$inea că nu era "n stare să meargă% Dar#atunci c"nd şi-a concentrat aten$ia asupra for$ei curati!e ce sălăşluia "n fiin$a

lui# acea for$ă a luat forma imaginilor mentale pe care le "ntre$inea permanentşi# astfel# a de!enit capabil să-şi folosească din nou picioarele% 5Toate c"te!e$i cere# rug"ndu-!ă cu credin$ă# le !e$i primi%6 8&atei# 2:229

Idei de re!i"ut

Su)co$"t#e$tu& co$tro&ea0 toate procese&e -#ta&e (#$ corp "# cu$oa"terspu$su& &a or#ce !$tre)are/

9$a#$te (e a a(or'#+ o,er#.# a$u'#te su*est## po0#t#-e+ ar'o$#ose+ su)co$"t#e$tu&u#+co$-#$*!$(u1- ast,e& (e puterea sa '#racu&oas/

Tot ceea ce #'pr#'a.# !$ su)co$"t#e$t se -a e%pr#'a pe ecra$u& spa.#u&u#rea& su) ,or' (e co$(#.#o$r#+ e-e$#'e$te sau e%per#e$.e/ De aceea+tre)u#e s - supra-e*hea.# cu *r#? or#ce #(ee "# or#ce *!$( pe care !&e'#te.#/

Le*ea ac.#u$## "# a reac.#u$## este u$#-ersa&/ K!$(u& este ac.#u$ea+ #ar



reac.#u$ea este rspu$su& auto'at a& su)co$"t#e$tu&u# &a ace& *!$(/Co$tro&a.#1-+ (ec#+ *!$(ur#&e "# a-e.# o (ep&#$ respo$sa)#&#tate ,a. (ee&e

4



Or#ce ,rustrare are (rept cau0 o (or#$. $esat#s,cut/ Dac -e.# per'#te*!$(ur#&or s se opreasc asupra o)staco&e&or "# asupra (#,#cu&t.#&or+ atu$c#su)co$"t#e$tu& -a ,# )&ocat+ $eput!$( s ac.#o$e0e spre )#$e&e (u'$ea-oastr/

E$er*##&e -#ta&e -or cur*e pr#$ -o# r#t'#c "# ar'o$#os (ac -e.# a,#r'a cutr#eG 2Su$t s#*ur c puterea su)co$"t#e$tu&u#+ care '#1a (at aceast

(or#$.+ '#1o -a !$(ep&#$# cur!$(/3/ Aceasta -a e&#'#$a or#ce co$,&#ct/Pute.# s a,ecta.# r#t'u& $or'a& a& #$#'##+ a& p&'!$#&or+ or# a& ce&or&a&teor*a$e pr#$ *!$(ur# a$%#oase "# tea'a co$sta$t !$tre.#$ut/ 4r$#.#su)co$"t#e$tu& (oar cu *!$(ur# ar'o$#oase+ (e s$tate "# pace "# atu$c#act#-#tatea tuturor or*a$e&or -a re-e$# &a $or'a&/

O)#"$u#.#1- s a"tepta.# 'ereu ce-a 'a# )u$+ cc# su)co$"t#e$tu& -arspu$(e ,#(e& acestu# *!$( !$tre.#$ut/

I'a*#$a.# 'ereu u$ (e0$o('!$t ,er#c#t+ so&u.#o$area pro)&e'e# cu careco$,ru$ta.#+ tr#.# pe (ep&#$ "# cu a$t#c#pa.#e )ucur#a reu"#te#+ cc#or#ce - #'a*#$a.# sau s#'.#.# -a ,# acceptat "# rea&#0at (e ctresu)co$"t#e$t/

CAPITOLUL I>

>INDECÃRI MIRACULOASE 9N ANTIC4ITATE

De-a lungul timpului# oameni din toate popoarele au "n$eles "n mod instincti!#



că

e%#st o '#ster#oas putere care este capa)#& s resta)#&easc ,u$c.#o$area$or'a& a or*a$#s'u&u#% 0i credeau "n această for$ă stranie# care putea fi in!ocată "nanumite condi$ii

şi care uşura imediat orice suferin$ă% n istoria tuturor ci!iliza$iilor# aparnumeroase do!ezi ale acestei con!ingeri%

n epocile timpurii ale istoriei lumii# puterea de a influen$a psi1icul uman "n bine sau "n rău# de a !indeca bolile# era apana.ul preo$ilor şi al sfin$ilor% ,ecredea că puterea de

42



!indecare !enea direct de la Dumnezeu# iar te1nicile şi metodele folosite!ariau "n func$ie de pozi$ia geografică şi cultura poporului respecti!% 0raufolosite diferite forme de implorare către Di!initate# di!erse ceremonii ceimpuneau anumite pozi$ii ale m"inilor# incanta$ii# amulete# talismane# relic!esau imagini simbolice%

De exemplu# "n religiile antice# preo$ii din temple dădeau bolna!ului anumiteleacuri şi ierburi doar de ei ştiute şi apoi impuneau anumite sugestii 1ipnotice"nainte să adoarmă# spun"ndu-i că zeii "l !or !izita "n timpul somnului şi "i!or !indeca boala% Desigur# metoda dădea rezultatele aşteptate# dara(e-rata cau0 era puter$#ca su*est#e,cut (#rect su)co$"t#e$tu&u# pac#e$tu&u#/

După "ndeplinirea anumitor ritualuri misterioase# cei ce credeau "n Kecates8di!initate lunară9 o !edeau pe zei$ă "n somn# cu condi$ia să se fi rugat

"nainte de a adormi% )onform instruc$iunilor ciudate pe care le primeau# eiamestecau şop"rle# răşină# tăm"ie şi smirnă# apoi pisau acest amestec "ntimpul lunii pline% După "ndeplinirea acestor practici uluitoare# !indecarea nu"nt"rzia să apară%

0!ident# ese$.#a&u& era ca su*est#a (e !$s$to"#re s ,#e acceptat (e)o&$a- "#+ pe$tru aceasta+ se ,cea ape& &a #'a*#$a.#a sa/ A(e-rata ,or.-#$(ectoare era+ (e ,apt+ su)co$"t#e$tu&/

n toate epocile# !indecătorii care nu erau recunoscu$i de către şcolile oficialeau ob$inut rezultate remarcabile c1iar şi "n cazurile "n care medicina clasicăse do!edise neputincioasă% cest fapt ne dă de g"ndit% )um se face că aceşti!indecători din toate col$urile lumii ob$ineau rezultate at"t de bune(0xplica$ia constă tocmai "n cre(#$.a oarbă a bolna!ilor# cre(#$. care(eter'#$a 'a$#,estarea ,or.e# curat#-e a su)co$"t#e$tu&u#/

&ulte dintre remediile stră!ec1i folosite de acei !raci# st"neau imagina$ia

bolna!ului şi "i creau o anumită stare psi1ică% ceastă stare fa!orizaacceptarea+ ptru$(erea su*est##&or (e -#$(ecare !$ su)co$"t#e$tu&pac#e$tu&u#/ e !om referi la acest subiect "n capitolul următor%

/eferiri în legătură cu utilizarea puterilor subconştientului, în 0iblie

IISUS a 0#sG 2Toate c!te cere.#+ ru*!$(u1-+ s cre(e.# c &e1a.# pr#'#t(e?a "# &e -e.# a-ea/3 8&arcu :249



=emarca$i diferen$ele de timp ale !erbelor din !erset% ;nspiratul apostol ne"ndeamnă s cre(e'# să acceptăm ideea că obiectul dorin$elor noastre a fost (e?a ob$inut şi că realizarea !a apare cu siguran$ă% Succesu& aceste# teh$#c#(ep#$(e (e co$-#$*erea pe care o a-e'G tre)u#e s ,#' s#*ur# (e ,aptu&c *!$(u&+ #(eea sau #'a*#$ea co$st#tu#e

43



(e?a o rea&#tate !$ 'e$ta&u& $ostru/ entru ca un anumit lucru să aibăconsisten$ă "n planul mental este necesar ca el să fie acceptat de g"ndurilenoastre% ;ată# "n c"te!a cu!inte# o metodă specifică şi concisă de a !ă folosi puterea creatoare a g"ndului# metodă care are la

bază #'pres#o$area su)co$"1t#e$tu&u# cu o)#ectu& (or#$.e#/ n plan mental#

ideea# proiectul sau planul dumnea!oastră sunt tot at"t de reale precum suntm"inile sau inima "n planul fizic% Ur'!$( teh$#ca e%pus !$ B#)&#e+ -a tre)u# s e&#'#$a.#co'p&et or#ce *!$(

!$ &e*tur cu co$(#.##&e+ c#rcu'sta$.e&e sau ceea ce ar putea s !'p#e(#ce rea&#0area (or#$.e#/ I$tro(uce.# !$ su)co$"t#e$t o s'!$. Ho#(ee care+ (ac $u o (era$?a.#+ ,r !$(o#a& c -a !$co&.# "# -a a-earoa(e !$ &u'ea e%ter#oar/ Pr#'a co$(#.#e asupra cre#a a #$s#stat I#suseste cre(#$.a/ De nenumărate ori a$i citit "n Biblie: 2totu& - este (at (upcre(#$./3 Dacă !e$i semăna anumite grăun$e# pute$i fi siguri că !e$i ob$ine plante apar$in"nd aceleiaşi specii% Cre(#$.a (espre care -or)e"te B#)&#arepre0#$t u$ 'o( (e a *!$(#+ o at#tu(#$e 'e$ta&+ o cert#tu(#$e#$ter#oar+ ,aptu& (e a "t# cu s#*ura$. c #(eea pe care a.# acceptat1o pe(ep&#$ -a ,# pre&uat "# (us &a !$(ep&#$#re (e ctre su)co$"t#e$t/ D#$acest pu$ct (e -e(ere+ cre(#$.a !$sea'$ a accepta ca ,##$( a(e-ratceea ce este acu' t*(u#t (e ctre ra.#u$e "# (e ctre s#'.ur#/ stfel# !ă

!e$i opune limitărilor impuse de către mentalul conştient# mereu ra$ional şianalitic# pentru a !ă desc1ide către o atitudine de !$cre(ere $e'r*#$#t !$puterea su)co$"t#e$tu&u#/

<n exemplu clasic ce ilustrează această te1nică se afla "n 0!ang1elia după&atei 8E: 2A - 39: 5După ce a intrat "n casă au !enit la 0l orbii şi ;isus i-a"ntrebat: )rede$i că pot să fac 0u aceasta( Jis-au ?ui: Da# Doamne tunci s-au desc1is oc1ii lor% ;ar ;isus le-a poruncit cu asprime# zic"nd: /ede$i# nimeni

să nu ştie6Din cu!intele 5(upa cre(#$.a -oastr+ ,#e -ou6 ne putem da seama că ;isuscolabora cu subconştientul acelor orbi% Cre(#$.a &or co$sta !$tr1o a"teptare,er'+ o co$-#$*ere #$t#' c se -a petrece u$ ,e$o'e$ '#racu&os+ ast,e&

!$c!t ru*c#u$ea &e -a ,# !$(ep&#$#t/ Aceasta este teh$#ca (e -#$(ecareco$sacrat "# ,o&os#t (e to.# ce# care (oresc s u"ure0e su,er#$.a+ or#carear ,# po0#.#a &or *eo*ra,#c sau re&#*#a (e care apar.#$/ rin expresia:5/ede$i# nimeni să nu ştie6# ;isus "i a!ertiza pe cei proaspăt !indeca$i să nu



discute despre aceasta cu al$i oameni ne"ncrezători şi sceptici# "nainte ca"nsănătoşirea să se fi desă!"rşit% Dacă "n subconştientul lor ar fi pătrunsg"nduri de "ndoială sau de teamă# acestea puteau anula tot binele pe care-lfacuse ;isus% 5%%% că Q0lQ porunceşte du1urilor necurate# cu stăp"nire şi cu putere# şi ele ies%6 8?uca 4: 39% )"nd bolna!ii !eneau la ;isus pentru a fi!indeca$i# ei cunoşteau de.a puterea ,a uriaşă şi a!eau o !$cre(ere

nemărginită "n 0l% Tot ceea ce 0l spunea era cre0ut şi sim$it de către bolna!i%

44



Iar I#sus+ !'preu$ cu ce# care1I so&#c#tau a?utoru&+ #$tra !$ &e*tur cuMe$ta&u& Su)#ect#- u$#-ersa&+ #ar !$cre(erea Sa $estr'utat !$ putereacurat#- u$#-ersa& e&#'#$a #'e(#at su*est##&e $e*at#-e (#$su)co$"t#e$tu& )o&$a-u&u#/ >#$(ecr#&e care ur'au+ $u repre0e$tau (ec!trspu$su& auto'at a& corpu&u# &a sch#')r#&e petrecute !$ '#$te/Secretu& co$sta !$ !$cre(erea a)so&ut !$ I#sus+ !$ ,aptu& csu)co$"t#e$tu& -a rspu$(e pro'pt &a or(#$e&e pe care # &e ((ea cuautor#tate/ ,e ştie faptul că au a!ut loc !indecări "n multe biserici din"ntreaga lume# "n Maponia# "n ;ndia# "n 0uropa sau "n merica% m !izitat eu"nsumi mai multe temple faimoase din Maponia% n templul din Diaboutsu#celebru "n "ntreaga lume# se află o uriaşă statuie din bronz# care-l reprezintă pe Budd1a aşezat# cu m"inile "mpreunate şi cu capul "nclinat# "ntr-o atitudinede extaz profund% ceastă statuie are o "năl$ime de 42 de picioare 8cca 3 m9şi este numită marele Budd1a% Tineri şi bătr"ni "şi depuneau la picioarele sale

ofrandele: bani# fructe# orez sau portocale# se aprindeau lum"nări# se ardeatăm"ie# se recitau incanta$ii şi rugăciuni% @1idul care mă "nso$ea mi-a arătat ofată care murmura o incanta$ie şi se "nclina ad"nc pentru a-şi depune ofrandace consta "n două portocale% T"năra tocmai aprindea o lum"nare c"nd g1idulmi-a spus că "şi pierduse !ocea# dar şi-o recăpătase "n acel templu% !usesedeplină !$cre(ere "n faptul că Budd1a "i !a permite să c"nte din nou# dacă !aurma un anume ritual# !a posti şi "i !a oferi ofrande% Toate aceste condi$ii pecare ea le "ndeplinea cu sfin$enie# nu făceau dec"t să-i sporească !$cre(erea#

astfel "nc"t ea de!enise sigură că !a fi !indecată% 9$tr1a(e-r+su)co$"t#e$tu& a rspu$s cre(#$.e# sa&e/

entru a ilustra "ncă o dată puterea imagina$iei şi a credin$ei nemărginite# !oiaminti cazul uneia dintre rudele mele# care se "mbolnă!ise de tuberculoză%lăm"nii săi erau foarte afecta$i de această boală' acel om a!ea "nsă un fiu#care s-a 1otăr"t să-l a.ute să se !indece% entru aceasta# fiul a !enit "n ert18oraş situat "n partea de !est a ustraliei9# unde locuia tatăl său şi i-a spus căa "nt"lnit "n 0uropa un călugăr# care i-a po!estit despre !indecările

miraculoase petrecute "n biserica de unde tocmai !enea% )ălugărul i-a !"nduto bucă$ică de lemn din crucea pe care a fost răstignit ;isus# pentru care a primit ec1i!alentul a G de dolari% De fapt# acel t"năr# pur şi simplu culesesede pe trotuar o aşc1ie de lemn pe care o dăduse unui bi.utier pentru a omonta "ntr-un inel% Tatălui său "i spuse că multe persoane se "nsănătoşiserădoar ating"nd acel inel% stfel# "i st"rni at"t de mult imagina$ia# "nc"t efecti!acesta "i smulse inelul din m"ini' apoi "l puse pe piept# murmură o rugăciuneşi adormi% doua zi era de.a !indecat# fapt do!edit de toate examenele



clinice%

4G



,per că a$i "n$eles bine că nu a fost bucata de lemn cea care l-a !indecat# ciimagina$ia cea "nfierb"ntată# l-a care s-a adăugat o stare de aşteptare plină de

!$cre(ere/ Co$&ucrarea

per,ect (#$tre cre(#$. "# #'a*#$a.#e a ,ost cea care #1a (eter'#$at -#$(ecarea at!t(e rap#(/ Bine"n$eles că tatăl nu a aflat niciodată de stratagema folosită de fiul său%

oate cădacă ar fi aflat# s-ar fi "mbolnă!it din nou% Dar el a continuat să fie sănătos şia murit G ani mai t"rziu# la !"rsta de AE de ani% Desigur că e%#st 'u&te'eto(e ce pot co$(uce &a -#$(ecr# '#racu&oase/ Co$c&u0#a care se#'pu$e este c e%#st u$ 'e$ta& co'u$ tuturor ,##$.e&or "# ace&a estesu)co$"t#e$tu&+ #ar cau0a u$#c a -#$(ecr#&or o repre0#$t cre(#$.a/ 0timpul să amintim "ncă o dată două ade!ăruri fundamentale:

primul# că 'e$ta&u& are (ou co'po$e$te (#st#$cteG u$a co$"t#e$t "#cea&a&t su)co$"t#e$t al doilea: su)co$"t#e$tu& este 'ereu (oc#&+ supusputer## su*est#e#/ Ma# 'u&t+ su)co$"t#e$tu& e%erc#t u$ co$tro& a)so&utasupra tuturor ,u$c.##&or "# se$0a.##&or corpu&u#/ u mă "ndoiesc că cititorii acestei căr$i sunt la curent cu faptul că#s#'pto'e&e

corespu$0toare aproape or#cre# )o&# pot ,# pro-ocate pr#$ su*est#e+u$or su)#ec.# h#p$ot#0a.#/ De exemplu# o persoană aflată "n această stare#

poate a!ea o temperatură crescută# fa$a foarte roşie şi frisoane puternice# dacăi s-a sugerat# de exemplu# că are gripă% Tot astfel# unui subiect i se poatesugera că este paralizat şi nu poate merge şi# "ntr-ade!ăr# el nu !a putea nicisă "şi mişte picioarele% ,au# dacă i se dă o ceaşcă plină cu apă rece# spun"ndu-i-se: 5ceastă ceaşcă este plină cu piper% ,im$i cum miroase(6# subiectul !a"ncepe imediat să strănute% 7are cauza strănutului a fost apa sau sugestia(Dacă un om este alergic la polen# poate fi testată puterea sugestiei astfel: at"ttimp c"t este "n stare de 1ipnoză i se pot plasa l"ngă nas flori artificiale sau

c1iar un pa1ar gol# spun"ndu-i-se că este polen% Desigur că !a prezentasimptomele obişnuite ale alergicilor% cest experiment indică faptul căa(e-rata cau0 a )o&## sale se a,& !$ '#$te/ De

aceea+ $u'a# ac.#o$!$( asupra '#$.## se -a putea -#$(eca/ *ti$i că multe -#$(ecr# '#racu&oase sunt atribuite medicinei 1omeopate sau celeinaturiste# precum şi multor grupări religioase din toată lumea# dar estee!ident că toate acestea su$t (e ,apt opera su)co$"t#e$tu&u#/ =emarca$i c"tde rapid se !indecă tăietura pe care !-a$i făcut-o c"nd !ă bărbierea$i% 0l ştie



exact cum să ac$ioneze "n acel loc% &edicul pansează o rană şi spune:5atura o !a !indeca6 atura "nseamnă capacitatea subconştientului de aocroti "ntreaga fiin$ă% ;nstinctul de conser!are este cea dint"i lege a naturii%;ată de ce# acest instinct# care este şi cel mai puternic# reprezintă cea maisigură dintre toate autosugestiile%

4



Diferite teorii

r fi fost plictisitor şi inutil să insistăm asupra numeroaselor teorii apar$in"nddi!erselor secte religioase şi grupărilor ce folosesc ru*c#u$ea ca modalitate

de !indecare% Desigur că to$i sunt de părere că teoria lor este cea mai bună# pentru că dă rezultate% După cum am mai arătat şi "n capitolul anterior# acestlucru nu este c1iar exact% ,e ştie că e%#st 'a# 'u&te 'eto(e (e -#$(ecareG Iranz nton &esmer# medic austriac 8>34 - AG9# care a profesat la aris# adescoperit că# p&as!$( 'a*$e.# pe corpu& )o&$a-u&u#+ -#$(eca 'a&a(#a !$'o( apare$t '#racu&os/ entru a realiza !indecări se mai folosesc şi bucă$ide sticlă sau de diferite alte metale% &ai apoi# abandon"nd acest procedeu# aafirmat că# de fapt# !indecările se datorau ac$iunii 5magnetismului animal6 pe care "l proiecta asupra pacientului% ncep"nd din acel moment# a folosith#p$o0a 8care# de aceea# poartă numele de mesmerism9 pentru a-şi !indeca pacien$ii# astfel că ceilal$i medici răsp"ndiseră ideea că toate re0u&tate&e'#racu&oase pe care &e o).#$use erau ro&u& u$e# su*est## puter$#ce/ nrealitate# to$i medicii# fie că sunt psi1iatri# psi1ologi sau c1irurgi# fie că sunt1omeopa$i sau alopa$i# se ser!esc de aceeaşi ,or. u$#-ersa&+ care se a,&

!$ su)co$"t#e$t+ cu toate că fiecare "şi laudă metoda proprie ca fiindinfailibilă% De ,apt+ -#$(ecarea este ur'area ,#reasc a u$e# at#tu(#$#'e$ta&e po0#t#-e "# ,er'e+ a u$u# a$u'#t 'o( (e a *!$(#+ care se $u'e"te

cre(#$./ D#spar#.#a )o&## se (atorea0 str## (e a"teptare p&#$ (e !$cre(ere care ac.#o$ea0 ca o su*est#e puter$#c asupra co$"t#e$tu&u#+act#-!$( ur#a"a putere curat#- ce s&"&u#e"te aco&o/ ici un medic nu !indecă folosind o for$ă diferită de cea utilizată de alt medic% Des#*ur+,#ecare poate a-ea propr#a sa teor#e+ propr#a sa 'eto( (ar a(e-ratacau0 a or#cre# -#$(ecr# re0#( !$ ch#ar cre(#$.a pac#e$tu&u#/ N#c# oa&t putere+ !$ a,ar (e cea a su)co$"t#e$tu&u#+ $u - poate a?uta/ Pute.#a&e*e+ !$s+ teor#a sau 'eto(a pe care o pre,era.# (ac -e.# a-ea

!$cre(ere (ep&#$ !$ ea+ pute.# ,# s#*ur# c re0u&tate&e $u -or !$t!r0#a sapar/

1pinia lui *aracelsus

1ilip aracelsus# celebrul alc1imist şi medic el!e$ian 84E3 - G49 a fost şi



un cunoscut !indecător% 0l a făcut o afirma$ie# care este acum pe deplinconfirmată:

5I$(#,ere$t (ac o)#ectu& cre(#$.e# -oastre este rea& sau $u+ -e.# o).#$eace&ea"# re0u&tate/ )"nd eu "nsumi m-am rugat la statuia sf+ntului etru# aşa

cum aş fi făcut-o "n4>



fa$a sf+ntului "nsuşi# am ob$inut aceleaşi rezultate# ca şi c"nd c1iar el m-ar fia.utat% Dar aceasta este doar o supersti$ie% S#$*ur cre(#$.a este cea carepro(uce '#raco&e şi# fie că această credin$ă este "ndreptă$ită# fie că nu# ea !aa!ea mereu aceleaşi rezultate minunate%6%

Iilozoful italian din secolul al R/;;-lea# ietro amponozzi# contem-poran

cu aracelsus# "şi "mpărtăşea opiniile: 5e putem "nc1ipui cu uşurin$ă cerezultate uluitoare pot produce credin$a fermă şi imagina$ia controlată# maiales c"nd aceste două stări de conştiin$ă sunt "mpărtăşite "n egală măsură decătre subiec$i şi de către persoana care-l diri.ează% >#$(ecr#&e atr#)u#te#$,&ue$.e# a$u'#tor re&#c-e su$t (oar e,ectu& #'a*#$a.#e#

"# a& cre(#$.e# )o&$a-#&or "ar&ata$## "# ,#&o0o,## "t#u c+ (ac !$ &ocu& oase&or u$u#s,!$t este pus u$ sche&et oarecare+ re0u&tate&e )e$e,#ce -or ,# ace&ea"# ca "# !$a#$te/Deci# dacă a!e$i !$cre(ere "n puterea rămăşi$elor sfin$ilor de a !indeca sau "n

efectul binefăcător al anumitor ape# !e$i obser!a ameliorări ale bolii datoratede fapt sugestiei imprimate "n subconştient%

$%perienţele lui 0ernheims

KippolLte Bern1eim# profesor de medicină la Iacultatea din ancL 8E -EE9 era de părere că su*est#a ,cut (e ctre 'e(#c pac#e$tu&u# su

ptru$(e !$su)co$"t#e$t "# (e-#$e ast,e& rea&#tate/

Bern1aim# "n lucrarea sa 5Terapeut#ca pr#$ su*est#e6# la pagina E>#relatează cazul unui om suferind de paralizia limbii# maladie "n fa$a căreiaorice tratament se do!edise a fi neputincios% ntr-o zi# medicul i-a spus cătocmai ac1izi$ionase un nou instrument cu a.utorul căruia promitea să-l!indece% Jic"nd acestea# i-a introdus "n gură un mic termometru% Bolna!ul "şiimagină că acela era instrumentul miraculos care-l !a sal!a% )a urmare# după

c"te!a momente# el strigă fericit că putea să-şi mişte limba din nou% ;ată cemai relata Bern1eim: 5rintre bolna!ii noştri am mai "nt"lnit cazuriasemănătoare% 7 t"nără care !enise la o consulta$ie "şi pierduse capacitatea dea !orbi de mai bine de o lună% După ce i-am pus diagnosticul# le-am spusstuden$ilor mei că o !oi !indeca folosind puterea sugestiei şi# pentru aceasta#!oi simula că-i aplic un tratament electric% m adus apoi aparatul de induc$ie#mi-am pus m"na pe limba pacientei# am mişcat-o pu$in şi i-am spus: 5Dinacest moment pute$i !orbi cu !oce tare%6 ;nstantaneu# ea a reuşit să spună a #



apoi b# pe urmă &aria şi din acel moment a "nceput să !orbească "n mod

distinct%6%

4A



n aceste po!estiri# Bern1eim demonstrează c"t de mare este puterea !$cre(er## pe care bolna!ul o are fa$ă de medicul său% Aceast at#tu(#$eac.#o$ea0 su) ,or'a u$e# su*est## ,er'e asupra su)co$"t#e$tu&u#/Bern1eim a mai declarat că a reuşit să pro!oace apari$ia unei băşici pe ceafaunui pacient aplic"ndu-i un timbru poştal şi suger"ndu-i acestuia că este defapt 1"rtie pentru muşte' şi al$i medici au confirmat acest fenomen prin

experien$ele lor# do!edind astfel că su*est##&e -er)a&e ,cute pac#e$.#&or(eter'#$au tra$s,or'r# !$ structura &or ,#0#c/

Cauza stigmatelor însîngerate

n lucrarea sa 5?egea fenomenelor psi1ice6# la pagina G3# Kudson faceurmătoarea afirma$ie: 5Kemoragiile şi stigmatele "ns"ngerate pot fi pro!ocateanumitor subiec$i prin intermediul sugestiei%6%

&edicul &% Bourru a adus un subiect "n stare de 1ipnoză şi apoi i-a sugeraturmătoarele: 5n această după-amiază# la ora 4# după 1ipnoză# !e$i intra "ncabinetul meu# !ă !e$i aşeza "ntr-un fotoliu# !e$i "ncrucişa m"inile pe piept şi!e$i a!ea o 1emoragie nazală%6%

?a ora indicată# el a făcut "ntr-ade!ăr tot ceea ce i se spusese% &ai multe picături de s"nge i s-au scurs din nara st"ngă%

)u altă ocazie# acelaşi medic a scris pe cele două antebra$e ale unui bolna!numele acestuia# folosindu-se pentru aceasta de un !"rf tocit# care nu putea pro!oca nici o rană şi apoi i-a spus: 5n această după-amiază# la ora patru#!e$i adormi şi punctele pe care le-am "nsemnat pe bra$ele dumnea!oastră !or"ncepe să s"ngereze# iar numele !ă !a apărea scris cu litere de s"nge%6 ntr-

ade!ăr# la ora patru# subiectul a părut că doarme% poi literele numelui său auapărut "n relief pe bra$ul st"ng şi# "n mai multe puncte# au putut fi obser!ate picături de s"nge% Trei luni mai t"rziu# literele "ncă mai erau !izibile# eledispăr"nd treptat%

ceste experimente demonstrează "ncă o dată .uste$ea afirma$iilor pe care lefăcusem mai sus şi anume că# su)co$"t#e$tu& co$tro&ea0 !$ per'a$e$.toate ,u$c.##&e "#se$0a.##&e corpu&u#/



Ienomenele şi experien$ele pe care le-am descris s-au dorit a fi situa$ii maiaparte# care să ilustreze situa$iile anormale pro!ocate prin puterea sugestiei şisunt do!ezi

4E



concludente ale faptului că# ceea ce u$ o' *!$(e"te !$ su,&etu& su H!$su)co$"t#e$t+ aceea e& -a (e-e$#/

Rezumatul #rcedeelr curati&e

A'#$t#.#1- 'ereu c puterea curat#- s&"&u#e"te !$ propr#u& -ostrusu)co$"t#e$t/

De-e$#.# co$"t#e$t (e ,aptu& c !$cre(erea este ase'e$ea u$e# se'#$.epuse !$tr1u$ p'!$t ,ert#& ea -a !$co&.# "# -a (a $a"tere u$e# p&a$te (#$ace&a"# so#/ Se'$a.# #(eea Hs'!$.a !$ su)co$"t#e$t+ u(a.#1o "# !$*r#?#.#1o pr#$tr1o stare (e a"teptare+ p&#$ (e !$cre(ere "# ea se -a 'a$#,esta &at#'pu& potr#-#t/

I(eea u$e# cr.#+ a u$e# $o# #$-e$.## sau a u$e# p#ese (e teatru pe careur'ea0 s o rea&#0a.# este c!t se poate (e rea& !$ '#$tea(u'$ea-oastr/ De ce s $u co$s#(era.# c acea #(ee a (e-e$#t (e?area&#tate !$ p&a$u& ,#0#c Cre(e.# !$ rea&#tatea #(e## sau #$-e$.##(u'$ea-oastr "#+ !$ 'sura !$ care reu"#.# s (o)!$(#.# aceast

!$cre(ere+ -e.# co$stata c #(eea se 'ater#a&#0ea0/

Atu$c# c!$( - ru*a.# pe$tru )#$e&e cu#-a+ ,#.# co$-#$"# (e ,aptu& c ,or.a

cu care reu"#.# s 'e$ta&#0a.# o stare (e s$tate+ (e per,ec.#u$e "# (e)ucur#e poate tra$s,or'a protot#pur#&e $e*at#-e (#$ su)co$"t#e$tu& ce&u#pe$tru care - ru*a.#/ Re0u&tate&e '#racu&oase $u -or !$t!r0#a s apar/

>#$(ecr#&e '#racu&oase (e care a.# au0#t -or)#$(u1se+ su$t (atorateputer## #'a*#$a.#e# "# a cre(#$.e# care ac.#o$ea0 asupra su)co$"t#e$tu&u#"# act#-ea0 ,or.e&e curat#-e &ate$te/

Or#ce )oa& por$e"te (#$ '#$te/ N#'#c $u se 'a$#,est !$ corp ,r s a#) (e?a u$

protot#p 'e$ta& corespu$0tor/

Aproape or#ce s#'pto' (e )oa& poate ,# pro-ocat pr#$ su*est#e h#p$ot#c/ Aceasta(e'o$strea0 'area putere a *!$(u&u#/

Nu trata'e$tu& 'e(#ca& este cau0a -#$(ecr##+ c# (oar cre(#$.a ,er'/

#e c o)#ectu& cre(#$.e# -oastre este rea&+ ,#e c $u+ -e.# o).#$e ace&ea"#re0u&tate/ Su)co$"t#e$tu& rspu$(e cu ,#(e&#tate or#cru# *!$( care estesu,#c#e$t (e puter$#c/ Pute.# co$s#(era cre(#$.a ca ,##$( tot u$ *!$( "#



tre)u#e s o cu&t#-a.# 'ereu $u a-e.# $e-o#e (e 'a# 'u&t/

G



CAPITOLUL >

>INDECÃRI CU AJUTORUL SUKESTIEI 9N EPOCA MODERNÃ

)u to$ii suntem interesa$i de misterele fiin$ei noastre şi ne punem "ntrebări degenul: ce fel de for$ă este aceea care ne !indecă( <nde se găseşte ea(

=ăspunsul ar putea fi următorul: puterea curati!ă sălăşluieşte "nsubconşientul fiecăruia dintre noi şi numai modificarea atitudinii mentale a bolna!ului poate face ca această for$ă să de!ină acti!ă% ici un practicant alştiin$elor mentale sau al religiei# nici un psi1olog sau psi1iatru# nici un medicnu a !indecat !reodată un bolna!% <n !ec1i dicton spune: 5&edicul pansează8"ngri.eşte9# dar Dumnezeu !indecă%6 si1ologii şi psi1iatri au datoria doar dea "nlătura bloca.ele mentale care "mpiedică manifestarea energiilor benefice%De asemenea# c1irurgii "nlătură bloca.ele fizice care nu lasă curen$ii



energetici subtili să curgă prin corp% Dar nici unul dintre aceşti specialişti nu poate spune că a !indecat boala% A(e-rata ,or. curat#-

este cea cu$oscut (e o)#ce# ca ,##$(G Natura+ >#a.a+ Du'$e0eu+

I$te&#*e$.a creatoare sau Puterea Su)co$"t#e$t/ După cum am mai arătat#există o mul$ime de metode menite să "nlăture bloca.ele mentale# psi1ice şifizice care "mpiedică libera circula$ie a fluidelor

G



subtile ale !ie$ii# ce ne "nsufle$esc mereu% Dac #'e$sa putere curat#-+care s&"&u#e"te !$ su)co$"t#e$t+ este (#r#?at !$ 'o( co$-e$a)#& ,#e (ectre $o# !$"#$e+ ,#e (e ctre a&te persoa$e+ ea poate -#$(eca u"or or#ce'a&a(#e a trupu&u# sau a sp#r#tu&u#/ Acest pr#$c#p#u )#$e,ctor se a,& !$or#ce ,##$. u'a$+ or#care #1ar ,# re&#*#a+ cu&oarea p#e&## sau rasa/ Nu esteo)&#*ator#u s cre(e.# !$ !$-.tur#&e u$e# )#ser#c# a$u'e pe$tru a ,#

capa)#&# s ,o&os#.# !$ 'o( co$struct#- aceast putere )e$e,#c/Su)co$"t#e$tu& - -a -#$(eca arsura sau 0*!r#etura+ ch#ar (ac su$te.#ateu/ Terapeutica mentală modernă se bazează pe faptul pe deplin confirmatcă !$.e&epc#u$ea "# ,or.a ,r &#'#te (#$ su)co$"t#e$t rspu$( pe 'suracre(#$.e# )o&$a-u&u#% )el care doreşte să se !indece folosind această metodă!a intra "n camera sa# !a "nc1ide uşa# ceea ce are darul să-i liniştească mintea#se !a relaxa şi !a "ncepe să se g"ndească la imensa putere curati!ă caresălăşluieşte "n fiin$a sa% 0l !a "nc1ide poarta spiritului "n fa$a fenomenelor

exterioare# care "n mod obişnuit "l distrag# c"t şi "n fa$a aparen$elor de oricefel' apoi calm# liniştit# "şi !a formula cererea către subconştient# lu"nd "nconsiderare faptul că #$te&#*e$.a &ate$t !$ ,##$.a sa -a rspu$(e e%act*!$(ur#&or pe care &e !$tre.#$e/ Ce& 'a# e,#c#e$t este s $e #'a*#$'re0u&tatu& pe care (or#' s1& o).#$e' "# s $e s#'.#' ca "# c!$( (e?a &1a'o).#$ut/ Cu s#*ura$. c su)co$"t#e$tu& -a reac.#o$a pro'p &a acestesu*est## co$"t#e$t (#r#?ate/ ceste este sensul cu!intelor apostolului &arcu: 2Toate c!te cere.#+ ru*!$(u1-+ s cre(e.# c &e1a.# pr#'#t (e?a "# &e -e.#

a-ea3# pe care le-au !erificat şi sa!an$ii moderni ce studiază efectul benefical rugăciunii%

2n singur proces curativ

Nu e%#st (ec!t u$ s#$*ur pr#$c#p#u -#ta&+ care se 'a$#,est pr#$ tot ceeace e%#st !$ u$#-ers+ fie că este !orba de c"ine# pisică# arbore# iarbă# !"nt sau

păm"nt# căci toate acestea sunt !ii% 0nergiile subtile ale !ie$ii ac$ionează "ntr-o manieră diferită la ni!elul regnului animal# al celui !egetal sau al celuimineral# "n func$ie de puterea instinctului fiecărei fiin$e şi de credin$a ei%O'u&+ care cu$oa"te aceste e$er*##+ poate s &e (#r#?e0e &a -o#$. pe$trua1"# re(o)!$(# s$tatea "# pe$tru a se a,&a 'ereu !$tr1o stare '#$u$at/Des#*ur+ e%#st 'a# 'u&te 'eto(e "# teh$#c# pe$tru co$tro&u& aceste# ,or.e#$,#$#te+ (ar toate au &a )a0 &e*ea cre(#$.e#+ cc# 2totu& - este (at (upcre(#$.3/



Le'ea credi"!ei

G2



Toate religiile sunt forme ale aceleiaşi credin$e# deşi au ritualuri şi dogmediferite% ?egea !ie$ii este "nsăşi credin$a% )e crede$i despre !oi "nşi!ă# despre!ia$a din <ni!ers( =ăspunsul la aceste "ntrebări este foarte important căci#după cum am mai spus: 5totul !ă este dat după credin$ă6% )redin$a este defapt un g"nd "nrădăcinat ad"nc "n minte# care face ca for$ele latente dinsubconştient să se manifeste sub diferite aspecte# "n fiecare moment al !ie$ii%

&odul "n care aceste for$e ac$ionează depinde de g"ndurile pe care obişnuimsă le "ntre$inem% 0 bine să "n$elege$i că Biblia nu !orbeşte despre credin$ă cafiind un ritual# un ceremonial# o formulă sau o institu$ie% Biblia se referă lacredin$a ade!ărată# din sufletul omului% I#sus a spusG 2De po.# cre(e+ toatesu$t cu put#$. ce&u# care cre(e3 8&arcu: E#239% ;ată de ce este o ade!ăratănebunie să crede$i că ce!a !-ar putea face !reun rău%

A'#$t#.#1- 'ereu c $u &ucru& (e care - te'e.# - a*resea0+ c# ch#ar

*!$(ur#&e -oastre/ Toate e%per#e$.e&e pe care &e a-e.#+ toate ac.#u$#&e "#toate e-e$#'e$te&e su$t !$ rea&#tate re,&e%## "# reac.## a&e propr#u&u#-ostru 'o( (e a *!$(#/

Tera#ia #ri" ru'(ciu"e

/indecarea cu a.utorul rugăciunii este rezultatul conlucrării armonioase#sincronizate şi inteligente dintre mentalul conştient şi subconştient% 0ste

foarte important ca scopul rugăciunii# precum şi fenomenele care se petrecatunci# să fie cunoscute cu precizie% rin aceasta !e$i dob"ndi "ncredere "nacest procedeu simplu# dar extrem de eficient# care poate fi numit terapie prinrugăciune# tratament mental sau rugăciune ştiin$ifică% entru "nceput !ă !e$ialege o imagine mentală# o idee sau un plan care dori$i să de!ină realitate% /ă!e$i conştientiza apoi capacitatea de a comunica subconştientului aceaimagine sau idee# imagin"ndu-!ă că ea (e?a s-a "mplinit% Dac -e.# pstra cuperse-ere$. aceastat#tu(#$e 'e$ta&+ ru*c#u$ea - -a ,# ascu&tat/ Deci# terap#a pr#$ru*c#u$e

presupu$e o ac.#u$e 'e$ta& )#$e (e,#$#t+ cu u$ scop prec#0at !$ 'o(c&ar/ ,ă presupunem că !-a$i decis să !ă !indeca$i de o anumită afec$iune#folosind terapia prin rugăciune% *ti$i acum că pro)&e'a sau )oa&a cu careco$,ru$ta.# are (rept cau0 *!$(ur#&e $e*at#-e+ pline de "ndoială# caresunt bine fixate "n subconştient şi şti$i# de asemenea# că# (ac -e.# e&#)era'#$tea (e aceste *!$(ur# #$oportu$e+ a,ec.#u$ea -a (#spare #$sta$ta$eu/

n consecin$ă# !ă !e$i orienta către puterea #$,#$#t a su)co$"t#e$tu&u# şi



!e$i urmări să de!eni$i pe deplin conştien$i de faptul că acesta - poate-#$(eca or#ce )oa&/ &edit"nd asupra acestui fapt# !e$i obser!a cum "ndoialase

G3



risipeşte treptat şi modul de a g"ndi se transformă radical% C!$( -e.# ,#-#$(eca.#+ $u u#ta.# s 'u&.u'#.# "# apo# $u - 'a# *!$(#.# &a )oa&a pecare a.# a-ut1o/ )"nd !ă ruga$i# căuta$i să nu da$i importan$ă condi$iiloractuale# care se opun realizării scopului propus şi nici o clipă să nu !ă g"ndi$ică !indecarea ar putea să nu se producă% Aceast at#tu(#$e

#$ter#oar -a u$# !$ 'o( ar'o$#os co$"t#e$tu& cu su)co$"t#e$tu& "# -a act#-aputerea curat#- &e$t !$ ,#ecare (#$ $o#/ )e "nseamnă !indecarea prin credin$ă şi ceefect are

"ncrederea nemărginită( )redin$a care produce !indecarea nu este cea desprecare se !orbeşte "n Biblie# ci "nseamnă cunoaşterea interac$iunii care are loc"ntre conştient şi subconştient% )el mai adesea# terapeutul care foloseşteaceastă metodă nu ştie ce fenomene se petrec şi ce fel de for$e intră "nac$iune% n acest caz# rezultatul apare datorită credin$ei oarbe pe care o are

bolna!ul% <nii !indecători folosesc incanta$iile# al$ii oferă pacien$ilor relic!ecu puteri magice% cestea sunt "n realitate metode de a c"ştiga "ncrederea bolna!ilor% 7rice procedeu care !ă poate alunga ne"ncrederea şi "ngri-.orareaeste la fel de eficient% &ul$i sunt de părere că propria lor teorie este singura!alabilă# pentru că dă rezultate% Desigur# acest lucru nu este ade!ărat şi amexplicat şi de ce%

entru a ilustra rolul important pe care "l de$ine credin$a "n procesul de!indecare# ne !om referi din nou la medicul austriac Iranz nton &esmer% n>># el a declarat că descoperise un nou procedeu curati! care foloseamagne$i artificiali% &ai t"rziu# a renun$at la magne$i# pentru a enun$a teoriamagnetismului animal# "n$eles ca fluid care se manifestă "n "ntregul uni!ers#deci şi "n fiin$a umană% Mes'er a,#r'a c1"# -#$(eca )o&$a-## cu

a?utoru& acestu# ,&u#( 'a*$et#c/ Pac#e$.## a-eau !$cre(ere !$ aceast$ou teor#e "# ast,e&+ se !$s$to"eau/ n momentul "n care &esmer s-astabilit la aris# gu!ernul francez a desemnat o comisie formată din medici şi

din membrii ai cademiei de ştiin$e# din care făcea parte şi Ben.aminIranClin# comisie care urma să cerceteze rezultatele pe care &esmer pretindea că le ob$inuse% ,-a constatat că bolna!ii erau "ntr-ade!ăr !indeca$i#dar că teoria fluidului magnetic nu putea fi astfel do!edită% )omisia aconcluzionat că efectele miraculoase se datorau imagina$iei stimulate prindescrierea plastică a procedeului% ?a pu$in timp după aceea# &esmer a fostexilat şi a murit "n AG% Dr% Braid de &enc1ester a demonstrat apoi căfluidul magnetic nu a!ea nici o legătură cu !indecările ob$inute de către

&esmer% 0l a arătat că este posibil ca bolna!ul să fie adus# prin sugestie# "ntr-



un somn 1ipnotic# "n timpul căruia să fie pro!ocate anumite fenomene pecare &esmer le atribuia influen$elor magnetismului%

G4



$i "n$eles# desigur# că aceste -#$(ecr# '#racu&oase erau !$ !$tre*#'ee,ectu&

#'a*#$a.#e# act#-e a )o&$a-#&or+ #'a*#$a.#e st#'u&at pr#$tr1o puter$#csu*est#e (e s$tate a(resat su)co$"t#e$tu&u#/ ?a !remea aceea#fenomenul nu putea fi numit dec"t 5credin$ă oarbă6# căci nu era cunoscut "ncă

mecanismul lui subtil%)e "nseamnă credin$a subiecti!ă( După cum am afirmat şi "n capitoleleanterioare# subconştientul fiecărui om se supune controlului permanent almentalului conştient# dar este influen$at şi de sugestiile !enite din exterior%=ezultă deci# că su)co$"t#e$tu& este !$

per'a$e$. recept#- &a su*est## "# - !$(ep&#$e"te or#ce (or#$.+ ,#e c su$te.#co$"t#e$t (e acest ,e$o'e$ sau $u/ )redin$a care produce !indecarea este o credin$ă

pur subiecti!ă şi se manifestă atunci c"nd mentalul conştient "ncetează să se maiopună% entru aceasta este necesară armonizarea perfectă dintre conştient şisubconştient% Totuşi# dacă reuşim să intrăm "ntr-o stare de somnolen$ă şi dedestindere fizică şi psi1ică# putem opera c1iar şi "n cazul "n care cele douăaspecte 8conştientul şi subconştientul9 ale min$ii nu sunt "ncă pe deplinsincronizate% n această stare de relaxare profundă# mintea de!ine pasi!ă şirecepti!ă la sugestiile poziti!e%

=ecent am fost "ntrebat de către cine!a: 5)um se face că am fost !indecat deun profesor de filozofie( )"nd mi-a spus că boala mea nu există dec"t "n planul fizic# eu nu l-am crezut%6% &ai "nt"i omul a a!ut impresia că profesorulşi-a bătut .oc de el şi-a protestat !e1ement "mpotri!a acelei afirma$ii# ce părea absurdă% e urmă# sub influen$a cu!intelor calme# el a intrat "ntr-o starede profundă relaxare# "n care tăcea şi nu se mai g"ndea la nimic% ?a r"ndulsău# profesorul s-a destins şi el şi a "nceput să repete bolna!ului# "ntr-omanieră calmă şi monotonă# că este perfect sănătos% După o .umătate de oră#acesta a sim$it o uşurare imensă şi s-a !indecat% cesta este un exemplu almodului "n care se manifestă cre(#$.a su)#ect#-+ a(#c !$cre(ere !$ ce-ace !$c $u e%#st/ După cum s-a putut obser!a# este ,oarte #'porta$t capac#e$tu& s ,#e pe (ep&#$ re&a%at pe$tru a (e-e$# recept#- &a su*est##&epo0#t#-e e'#se (e ctre terapeut/ rofesorul nu a fost influen$at de autosugestiiile bolna!ului pro!enite din ne"ncredere# deoarece starea desomnolen$ă# "n care se află acesta din urmă# a determinat o minimă rezisten$ăa mentalului conştient fa$ă de sugestiile pro!enite din exterior%



+emnificaţia tratamentului la distanţă

,ă presupunem ca tocmai a$i aflat că mama dumnea!oastră# care trăieşte "n eH YorC este bolna!ă# dar nu o pute$i a.uta "n mod fizic# căci locui$i "n ?osngeles % )u toate

GG



acestea# deşi nu sunte$i aproape de ea# o pute$i a.uta rug"ndu-!ă pentrusănătatea ei: 5Tatăl care sălăşluieşte "n noi este )el care să!"rşeşte cuade!ărat orice faptă%6%

Su)co$"t#e$tu& creator $e s&u?e"te+ !$(ep&#$#$( pe$tru $o# or#ce ac.#u$e+ #arrspu$su& su sur-#$e !$ 'o( auto'at/ Tratamentul mental# deci prin sugestii

poziti!e#are drept scop# să pro!oace o transformare profundă "n mentalitateadumnea!oastră# să !ă obişnuiască cu ideea că mama dumnea!oastră este plină de sănătate şi armonie% ceastă stare !a pătrunde şi "n subconştient#care este acelaşi cu subconştientul mamei dumnea!oastră# căci spiritulcreator este unic% Dacă nutri$i g"nduri de sănătate# !italitate şi perfec$iune#acestea se transmit mentalului subcon-ştient uni!ersal şi la acest ni!elac$ionează asupra corpului mamei dumnea!oastră# pe care-l !indecă%

n planul mental nu există limitări impuse de timp şi spa$iu% ;ată de ceenergiile mentale emise de dumnea!oastră pot ac$iona asupra mamei#oriunde s-ar afla ea% n realitate# tratamentul la distan$ă nu se deosebeşte cunimic de cazul c"nd bolna!ul se află "n apropiere# căci spiritul uni!ersal esteomniprezent% rocesul de !indecare prin rugăciune reprezintă o proiec$ieconştientă a g"ndurilor 8deci a energiilor mentale9 poziti!e asupra bolna!ului%stfel# c"nd "ntre$ine$i "n mod perse!erent g"nduri de sănătate şi de bunăstare"n legătură cu cine!a bolna!# aceste calită$i !or fi mult dinamizate "n fiin$a sa#determin"nd o ameliorare a suferin$ei sau c1iar o !indecare aparentmiraculoasă% ;ată# "n continuare# un exemplu perfect de tratament la distan$ă%=ecent# o persoană din ?os ngeles a aflat că# mama sa# care locuia la eHYorC# era bolna!ă de tromboză coronară şi s-a decis să se roage pentru ea "nfelul următor: 5Ior$a !indecătoare se manifestă# c1iar acum# "n locul unde seaflă mama mea% ,tarea fizică cu care ea se confruntă nu este dec"t o reflexie ag"ndurilor sale# ce sunt asemenea unor umbre proiectate pe un ecran% entruca imaginile de pe ecran să se modifice# trebuie să proiectez alt film%

&entalul meu este acum ca un aparat de proiec$ie# care generează imagineamamei mele# perfect sănătoasă şi plină de armonie% Ior$a benefică nesf"rşită#care a creat-o odată pe mama mea# o cuprinde acum şi scaldă fiecare atom alfiin$ei ei "ntr-un ocean de pace şi de fericire% &edicii ei sunt g1ida$i de cătreaceastă for$ă di!ină şi c1iar mama este diri.ată pentru a face tot ceea ce poatea.uta la !indecarea ei% n mod sigur# această boală nu există "n planul=ealită$ii <ltime# căci altfel nu s-ar fi putut !indeca% n acest moment măraportez la uterea ;nfinită a dragostei şi a !ie$ii şi doresc ca armonia# pacea



şi sănătatea să se manifeste plenar "n fiin$a mamei mele%6

G



ceastă rugăciune# spusă de c"te!a ori pe zi# a determinat "n c"te!a zile"nsănătoşirea bolna!ei# spre mirarea medicului care o trata% )oncluzia ce seimpune este că 1otăr"rea fermă şi credin$a de nezdruncinat "n puterea luiDumnezeu pot produce rezultate minunate%

Cum poate fi dinamizată puterea subconştientă

<n prieten psi1olog mi-a po!estit cum s-a !indecat de tubercoluză% n fiecareseară se relaxa profund şi "nainte de a adormi# repeta cu!intele următoare:5Iiecare celulă# fiecare ner!# fiecare $esut al plăm"nilor mei se află "n stare dedeplină sănătate şi armonie6% u sunt exact acestea cu!intele pe care le-afolosit prietenul meu# dar ele reprezintă esen$a imaginii mentalizate de el%După o lună# s-a !indecat complet# fapt do!edit şi de radiografii% Doream să-l

cunosc şi să-i "n$eleg metoda şi# de aceea# l-am "ntrebat de ce "şi repeta acelecu!inte c1iar "nainte de a adormi% ;ată ce mi-a răspuns: 5n timpul somnului#subconştientul este foarte puternic dinamizat% De aceea# "nainte de a adormi#eu "i dau de lucru# "i ofer un scop pentru care să lucreze%6 <n răspuns"n$elept% n acest fel# prietenul meu# mentaliz"nd mereu armonia şi sănătateadeplină# a e!itat cu perse!eren$ă să dea !reo şansă suferin$ei% /ă sfătuiescinsistent să "nceta$i a mai !orbi despre bolile !oastre sau să le numi$i "n !re-un fel% 0le "şi trag for$a tocmai din aten$ia exagerată pe care le-o acorda$i şi

din ne"ncredere% <rm"nd exemplul acelui psi1olog# căuta$i să de!eni$i propriul !ostru c1irurg mental% ,uferin$ele şi necazurile pot fi "ndepărtate lafel cum sunt tăiate dintr-un pom crengile moarte%

Dacă "n mod constant po!esti$i despre simptomele şi durerile dumnea!oastră#nu lăsa$i să se manifeste for$a curati!ă ce sălăşluieşte "n subconştient% n plus#una dintre legile mentalului afirmă că imaginile au tendin$a să capete formă%5De ce te temi# de aceea ne scapi6# spune o !ec1e zicală populară "n$eleaptă%rezultă c"t de important este să !ă orienta$i mintea către ade!ărurile

fundamentale ale !ie$ii şi către lumina dragostei Di!ine%

Idei ce &( #t a)uta $" &i"decare

:/ De-e$#.# co$"t#e$.# (e sursa or#cre# -#$(ecr#/ Ur'r#.# s rea&#0a.#,aptu& c (ac or#e$ta.# !$tr1o (#rec.#e )u$ ,or.a su)co$"t#e$tu&u#+pute.# s e&#'#$a.# or#ce )oa& a corpu&u# sau a '#$.##/

G>



E&a)ora.# u$ p&a$ )#$e (e,#$#t "# ,or'u&e&e potr#-#te pe$tru a ,ace ca (or#$.e&e(u'$ea-oastr s ptru$( !$ su)co$"t#e$t/

I'a*#$a.#1- cu c&ar#tate ceea ce (or#.# "# (e-e$#.# co$"t#e$t c ace& &ucrurepre0#$t (e?a o rea&#tate !$tr1u$ p&a$ su)t#&/ Perse-era.#+ -e.# o).#$e !$'o( s#*ur re0u&tate/

Ur'r#.# s !$.e&e*e.# ce !$sea'$ cre(#$.a/ Ea repre0#$t u$ *!$( !$tre.#$ut cuperse-ere$.+ pr#$ care (u'$ea-oastr (e-e$#.# creatoru& u$e# a$u'#te rea&#t.#/

S - co'p&ace.# !$ )oa& sau s cre(e.# c ce-a -1ar putea ,ace ru+acesta este ce& 'a# ru &ucru pe care1& pute.# *!$(#/ Cre(e.# cu tr#e !$s$tatea per,ect+ !$ prosper#tate+ !$ pace "# !$ ocrot#rea D#-#$/

K!$(ur#&e $o)#&e "# puter$#ce+ pe care &e !$tre.#$e.# !$ 'o( perse-ere$t !$ '#$te+ se-or tra$s,or'a !$ rea&#tate+ pe 'sura $atur## &or )e$e,#ce/

o&os#.# )e$e,#c##&e terap#e# pr#$ ru*c#u$e+ !$ -#a.a (e 0# cu 0#/ A&e*e.# u$pro#ect+ o #(ee+ o #'a*#$e 'e$ta&/ oca&#0a.#1- 'e$ta& "# e'o.#o$a&asupra ace&e# #(e# "# r'!$e.# ,#(e& p!$ ce ru*c#u$ea -# se -a !$(ep&#$#/

A'#$t#.#1- 'ereu c+ (ac (or#.# cu a(e-rat s a-e.# puterea (e a-#$(eca+ o pute.# o).#$e pr#$ cre(#$.+ a(#c pr#$ cu$oa"terea 'o(u&u# !$care co$&ucrea0 co$"t#e$tu& "# su)co$"t#e$tu&/

Cre(#$.a oar) se 'a$#,est atu$c# c!$( se o).#$ -#$(ecr# a&e u$or )o&$a-#+ ,r a,# cu$oscute e%act ,or.e&e care #$ter-#$/

Ru*a.#1- pe$tru ce# pe care !# #u)#.# "# care su$t )o&$a-#/ Re&a%a.#1-'#$tea "# e'#te.# *!$(ur# (e s$tate+ -#ta&#tate "# per,ec.#u$e+ *!$(ur#care se -or tra$s'#te !$ 'e$ta&u& su)#ect#- Hsu)co$"t#e$tu& 'acrocos'#c"#+ a?u$*!$( &a )o&$a-+ !& -or a?uta s se -#$(ece/



CAPITOLUL >I

TE4NICI PRACTICE OLOSITE PENTRU >INDECAREA

DIERITELOR AEC5IUNI

entru a construi un pod sau un motor# inginerul are ne!oie de un plan delucru şi de un procedeu practic% Tot astfel# mentalul are ne!oie# ca şiinginerul# de anumite te1nici pentru a de!eni capabil să ne a.ute "n oricesitua$ie%

;nginerul care a construit podul de la orte dP7r a folosit diferite principii

din matematică şi fizica# lu"nd# de asemenea# "n calcul anumite tensiuni şirezisten$e ale materialelor folosite% poi# el şi-a creat o imagine ideală desprecum !a arăta podul c"nd !a fi terminat% n sf"rşit# aplic"nd te1nici practicecare-şi do!ediseră eficien$a şi "n alte cazuri# el a materializat principiileteoretice "ntr-o construc$ie# ce poate fi admirată şi folosită# acum# de oricine%Tot astfel# există procedee prin care putem face ca rugăciunile noastre să nise "mplinească "ntocmai% imic nu este "nt"mplător% ntregul uni!ers sesupune unor legi di!ine# ce determină perfec$iunea crea$iei% n continuare#

!e$i lua cunoştin$ă de anumite te1nici practice# cu a.utorul cărora# pute$ifolosi aceste legi# pentru a !ă "mbogă$i !ia$a spirituală% =ugăciunile !oastrenu trebuie să răm"nă suspendate# precum un balon "n aer# ci trebuie săsc1imbe efecti! ce!a "n !ia$a !oastră%

Dacă analizăm pu$in te1nica rugăciunii# descoperim nenumărate interpretărişi metode ce pot da rezultate minunate% u ne !om referi aici la rugăciunileformale# rituale# care se realizează "n timpul slu.belor religioase% celea suntimportante doar pentru anumite grupuri de credincioşi şi nu pot fi abordate

de cei apar$in"nd altor culte% /om expune# deci# mai .os# metode prin care săne rugăm singuri# "n orice moment al zilei# at"t pentru noi# c"t şi pentruceilal$i%

=ugăciunea poate fi interpretată ca fiind formularea unei idei# "n legătură culucrul pe care dorim să-l ob$inem% &ai simplu# rugăciunea este dorin$asinceră a inimii şi orice dorin$ă este# "n ea "nsăşi# o rugăciune# pentru că porneşte din profunzimile sufletului şi



GE



re!elează scopul pe care-l a!e$i "n !ia$ă% 5Ierici$i cei ce flăm"nzesc şi"nsetează de dreptate# că aceia se !or sătura%6 8&atei# G:9% cesta este# defapt# ade!ăratul mesa. al rugăciunii: foamea şi setea de pace# de armonie# de bucurie şi de tot ceea ce este sublim# armonios# "năl$ător şi plin de fericire%

3ehnica abandonului pentru sugestionarea cît mai puternică a subconştientului

rin această te1nică se urmăreşte ca subconştientul să de!ină c"t mai recepti!la sugestiile emise "n mod conştient şi controlat% cest fenomen deimpregnare cu diferite sugestii a subconştientului este "ntotdeauna fa!orizatde o stare de re!erie# de recepti!itate şi de relaxare a "ntregului corp%De!eni$i conştien$i de faptul că subconştientul este sediul inteligen-$ei şiIor$ei )osmice infinite% poi medita$i calmi la dorin$a !oastră şi sim$i$i cumea "nfloreşte din ce "n ce mai mult şi de!ine mai fermă "n subconştientul

!ostru% roceda$i ca şi feti$a care# suferind de un guturai rebel "nso$it şi deang1ină# a "nceput să repete cu fermitate: 57 să-mi treacă imediat% 7 să-mitreacă imediat%6% 0fectul a apărut după o oră% Iolosi$i această te1nică simplă#cu sufletul curat şi pur: men$ine$i "ntotdeauna# "n !oi "nşi!ă# credin$anestrămutată "n reuşita deplină a ceea ce !-a$i propus%

+ubconştientul acceptă toate proiectele voastre

)"nd !ă construi$i o casă nouă# sunte$i foarte interesat de planurile făcute dear1itectul dumnea!oastră şi insista$i ca cei care execută lucrarea să lerespecte "ntocmai% De obicei# supra!eg1ea$i alegerea materialelor şicumpăra$i lemnul cel mai bun# o$elul cel mai rezistent# pentru că dori$i catotul să fie de calitate% Dar ce atitudine a!e$i fa$ă de casa din minteadumnea!oastră# adică fa$ă de idealurile de fericire şi de abunden$ă pe care ledori$i( Tot ce !i se "nt"mplă "n !ia$ă depinde de 5materialele6 cu care !ăconstrui$i locuin$a mentală sau# altfel spus# de natura g"ndurilor pe care



obişnui$i să le "ntre$ine$i%



Dacă g"ndurile !a sunt pline de teamă# de gri.i şi mereu sunte$i deprimat#ne"ncrezător şi cinic# atunci textura materialului pe care-l proiecta$i "n minte!a fi neuniformă# impregnată de spaimă# de tensiuni şi de limitări de tot felul%

)ea mai importantă acti!itate - ca pondere - pe care o desfăşurăm pe tot parcursul !ie$ii este aceea de a elabora imagini mentale şi idei% 7 astfel de

acti!itate# tăcută# nu "nseamnă că este mai pu$in reală dec"t ac$iunile fizice# pe care le executăm aproape "n fiece moment% )onstrui$i fără "ncetarelocuin$a din minte# iar g"ndurile şi imaginile mentale sunt planurile şimac1etele dumnea!oastră% n fiecare moment a!e$i posibilitatea de a !ă creao sănătate perfectă# succesul şi fericirea prin intermediul g"ndurilor pe care le"ntre$ine$i# a ideilor pe care le aproba$i# a scenelor pe care le repeta$i "nculisele secrete ale min$ii% cest maiestos edificiu# pe care-l construi$i permanent# reprezintă tocmai personalitatea dumnea!oastră# identitatea

manifestată "n planul exterior# po!estea !ie$ii dumnea!oastră pe acest păm"nt%

0labora$i noi planuri: construi$i mereu şi plini de inspira$ie# "n tăcere#realitatea de care dori$i să !ă "ncon.ura$i# conştientiz"nd armonia şi bucuria pe care le trăi$i c1iar acum% Dacă medit"nd asupra acestor calită$i şi aspira$icătre ele# subconştientul !a accepta noile dumnea!oastre planuri şi le !amanifesta fără "nt"rziere% stfel# pu$in mai t"rziu !e$i fi "nc"nta$i să le sa!ura$iroadele şi să !ă bucura$i "n mod plenar de ele%

4tiinţa şi arta adevăratei rugăciuni

rin termenul de 5ştiin$ă6 se "n$elege cunoaşterea sistematizată# coordonată şiclasificată dintr-un anumit domeniu% rin te1nicile şi procedeele practice pecare le pune la dispozi$ie# ştiin$a rugăciunii se raportează la principiilefundamentale ale !ie$ii% ,pecificul acestor te1nici constă "n faptul că daurezultate "n cazul oricărei fiin$e umane perse!erente şi aceste rezultate

reprezintă răspunsul ,piritului creator la g"ndul sau la imaginea mentală"ntre$inută "n mod conştient%

5)ere$i şi !i se !a da' căuta$i şi !e$i afla' bate$i şi !i se !a desc1ide6% 8&atei>: >9% ceasta "n!ă$ătură se bazează pe aplicarea anumitor legi mentale şispirituale% <na

dintre legi afirmă că inteligen$a infinită a subconştientului !a răspunde "nmod sigur g"ndurilor şi dorin$elor !oastre% Dacă !e$i cere p"ine# nu !e$i primi



nicidecum o piatră% Dar pentru a primi ceea ce dori$i# trebuie să cere$i cucredinţă% Dacă "n mintea dumnea!oastră nu există o imagine clară# care săimpulsioneze subconştientul# "n !ia$a !oastră nu se !a



sc1imba nimic# căci el nu !a şti cum să ac$ioneze% =ugăciuneadumnea!oastră trebuie mai "nt"i acceptată de către mentalul conştient subforma unei imagini# pentru ca subconştientul să o poată urma şi să manifesterezultatul dorit% ceasta este ade!ărata artă a rugăciunii: sincronizarea perfectă şi punerea de acord a tuturor ni!elelor min$ii "n acti!itatea !oastrăcreatoare%

n timp ce contemplăm imaginea ideală a ceea ce dorim să ob$inem# trebuiesă trăim un sentiment de bucurie şi "ncredere necondi$ionată% Deci# la bazaştiin$ei şi a artei de a ne ruga stau "ncrederea absolută şi cunoaşterea profundă a mecanismelor subtile prin care subconştientul oferă "ntotdeaunaun răspuns precis la orice g"nd conştient% Dacă !e$i respecta aceste douăcondi$ii# rugăciunile !i se !or "mplini mereu%

3ehnica #vizualizării(

&odul cel mai uşor şi mai e!ident de a formula o idee constă "n !izualizareaei# adică să o !edem cu oc1ii min$ii ca şi c"nd ea ar fi de.a manifestată%Desigur# cu oc1ii fizici nu pute$i !edea dec"t ceea ce se petrece "n lumeaexterioară# "nsă oc1ii min$ii pot percepe ceea ce există doar "n planurilein!izibile%

7rice lucru pe care "l imagina$i de!ine# astfel# la fel de real ca şi m"inile sauorice altă parte a corpului dumnea!oastră% ;deile şi g"ndurile sunt realită$i#care se !or manifesta "ntr-o zi# "n aceasta lume materială# dacă le !e$imen$ine suficient de mult timp "n minte%

rin intermediul procesului g"ndirii# se formează mereu impresii subtile ce pătrund "n subconştient' la r"ndul lor# aceste impresii se !or manifesta "n!ia$a de zi cu zi# sub formă de fapte sau experien$e% )ostructorul5!izualizează6 mai "nt"i clădirea# aşa cum doreşte el să arate c"nd !a fi

terminată% ;magina$ia sa formează un tipar# iar construc$ia sa !a fiasemănătoare proiectului: frumoasă sau ur"tă# z!eltă sau scundă% poimuncitorii !or asambla piese componente şi o !or construi "ntocmai# urm"ndcu fidelitate proiectul ini$ial%

0u "nsumi folosesc această te1nică# "nainte de a lua cu!"ntul "n public% &ai"nt"i mă relaxez profund# pentru ca subconştientul să de!ină recepti! laimaginile pe care i le !oi propune% poi "mi 5!ăd6 auditoriul# adică toate



locurile ocupate de bărba$i şi femei' to$i sunt lumina$i şi inspira$i de putereainfinită# care sălăşluieşte "n fiecare dintre noi% i percep ca fiind radioşi#ferici$i şi liberi%

2



ăstr"nd această imagine clară "n minte# "mi "nc1ipui apoi cum oamenii "şispun ferici$i: 5,unt !indecat6# 5&ă simt minunat6# 5,unt pe deplintransformat6% =ealizez această !izualizare aproximati! minute# timp "ncare simt cum toată fiin$a mea este inundată de !aluri de dragoste# deluciditate# de fericire şi de perfec$iune% ?a sf"rşit 5aud6 !ocea "ntregii mul$imispun"nd că sănătatea şi fericirea sunt stări pe care ea le trăieşte acum "n mod

plenar% poi părăsesc şi această ultimă imagine şi urc pe scenă% Dupăaproape fiecare conferin$ă# mă opreşte c"te cine!a la ieşire# pentru a-mi spunecă rugăciunile i s-au "mplinit%

Metoda imaginii mentale

)1inezii obişnuiesc să spună: 57 imagine clară şi bine sus$inută "n minte!alorează c"t mii de cu!inte6% Oilliam Mames# părintele psi1ologieiamericane# insistă asupra faptului că subconştientul manifestă# mai de!remesau mai t"rziu# orice imagine men$inută "n mod conştient "n minte şi sus$inutăde o credin$ă fermă% 5c$ionează ca şi c"nd lucrul pe care $i-l doreşti existăde.a şi el !a apărea cu siguran$ă# "mplinind astfel dorin$a ta puternică6%

cum mai mul$i ani# colindam ,tatele mericii sus$in"nd conferin$e# "nsăinten$ia mea era aceea de a găsi un loc stabil# de unde să pot a.uta pe c"t mai

mul$i% )ălătoream mult# dar nu uitam niciodată această dorin$ă# care răm"nea!ie "n sufletul meu% ntr-o seară# pe c"nd mă aflam "ntr-un 1otel din ,panaCe#Oas1ington# am luat 1otăr"rea de a ac$iona "n acest sens% &-am relaxat profund pe un pat# mi-am concentrat aten$ia şi# "ntr-un mod foarte calm# mi-am imaginat că !orbesc unui !ast auditoriu şi că "nc1ei cu următoarelecu!inte: 5&ă bucur că mă aflu "n mi.locul dumnea!oastră şi să şti$i ca m-amrugat foarte mult# pentru ca să se i!ească această ocazie deosebită6% mmentalizat apoi mul$imea de spectatori# trăind cu putere senza$ia pe care o

are !orbitorul "n fa$a unei săli pline% m realizat un fel de film mental# "ncare eu "nsumi eram actor şi l-am derulat imagine cu imagine# p"nă c"nd amfost con!ins că a pătruns "n subconştient% doua zi diminea$ă# sim$eam ostare de profundă pace lăuntrică şi de satisfac$ie' după c"te!a zile# am primito telegramă# prin care eram rugat să preiau conducerea unui centru de terapie prin sugestie# "ndatorire pe care am "ndeplinit-o apoi# cu multă plăcere# timpde mai mul$i ani%

&etoda pe care tocmai am descris-o a fost utilă multor persoane şi este



cunoscută sub denumirea de 5metoda filmului mental6% m primit scrisori dela numeroşi oameni# care mi-au ascultat emisiunile la radio şi au asistat laconferin$ele pe care le $ineam

3



săptăm"nal# scrisori prin care-mi relatau rezultatele rapide ob$inute cua.utorul acestei te1nici% )elor care doreau să-şi !"ndă apartamentul# deexemplu# le-am sugerat să a.ungă mai "nt"i la con!ingerea fermă că pre$ul pecare-l cer este cel mai bun% poi le-am spus că n$elepciunea ;nfinită le !aaduce cumpărătorul care !a a!ea cu ade!ărat ne!oie de acel apartament# "l !agăsi pe gustul său şi !a a!ea banii necesari% ?e-am sugerat să se relaxeze# să

se lase "n !oia unei stări de toropeală# de somnolen$ă# prin care oriceacti!itate mentală să fie redusă la minimum% n acest moment# ei trebuiau să-şi imagineze că $in "n m"nă cecul cu bani primi$i pentru apartament# că sunt plini de bucurie şi că "i mul$umesc lui Dumnezeu# pentru felul "n care li s-a"ndeplinit dorin$a% <rma apoi să adoarmă cu sentimentul că aceste imaginisunt reale% ,ubconştientul primeşte aceste imagini şi senza$ii# "ncerc"nd să lemanifeste% &entalul !"nzătorului se uneşte cu cel al cumpărătorului potri!it#făc"nd ca cei doi să se "nt"lnească% stfel# dorin$a este "ndeplinită%

3ehnica 0audouin

)1arles Baudouin# profesor la ;nstitutul =ousseau din Iran$a# a fost unstrălucit psi1oterapeut% n E# el a descoperit că cel mai bun mi.loc# de aimpresiona subconştientul# este ca subiectul să intre "ntr-o stare desomnolen$ă# "n care orice efort mental să fie redus la minimum% ceastă stare

este optimă# pentru ca subconştientul să primească ideea - for$ă% ;atăcu!intele sa!antului: 57 metodă foarte simplă de impregnare asubconştientului# constă "n a condensa ideea ce constituie obiectul sugestieişi a o rezuma "ntr-o scurtă frază ce poate fi memorată uşor% ceastă frază !afi repetată continuu# ca un c"ntec de leagăn%6

cum c"$i!a ani# o doamnă din ?os ngeles a!ea probleme cu un proceslegat de un testament% ,o$ul "i lăsase ei toată a!erea# dar copiii din prima luicăsătorie luptau feroce pentru ca testamentul să fie declarat ilegal şi# astfel#

procesul se prelungea fără să se poată face dreptate% După ce i-a fostexplicată te1nica Baudouin# femeia a aplicat următoarea metodă: s-a aşezat"ntr-un fotoliu şi# destinz"ndu-se# a intrat "ntr-o stare de toropeală%)ondens"nd ideea ce făcea obiectul dorin$ei ei# a format o frază din cu!inte: 5,e !a termina prin /oin$ă Di!ină6% entru ea# aceasta "nsemna căn$elepciunea nfinită !a ac$iona prin intermediul subconştientului# aran."ndsitua$ia conform principiului armoniei% Timp de zile# ea a continuat să practice această te1nică "n două reprize: diminea$a şi seara% =epet"nd acele

cu!inte# ea se concentra să se simtă ca şi c"nd dorin$a ar



4



fi fost de.a "ndeplinită# deci le "nso$ea cu o emo$ie şi o trăire poziti!ă% nsf"rşit# cădea "ntr-un somn calm şi profund%

n cea de-a unsprezecea zi# s-a trezit cu o stare de bine şi cu con!ingereafermă că# "ntr-ade!ăr# 5totul s-a sf"rşit6% n aceeaşi zi a!ocatul său i-a dattelefon pentru a-i spune ca s-a a.uns la o "n$elegere şi problema este

rezol!ată%

3ehnica ma%imei receptivităţi &sau a rela%ării profunde'

După cum am afirmat şi mai "nainte# "ntr-o stare de somnolen$ă# orice efortmental se reduce la minimum% n această stare# mentalul conştient esteoarecum eclipsat căci# "n momentul "n care dormim sau ne trezim#subconştientul este mult mai acti!% @"ndurile negati!e# ce constituie

obstacole "n fa$a dorin$ei# dispar ca prin farmec "n astfel de momente%,ă presupunem că dori$i să scăpa$i de un obicei prost% ;nstala$i-!ăconfortabil# relaxa$i corpul şi calma$i-!ă c"t pute$i de mult din punct de!edere fizic şi mental% ătrunde$i "ntr-o stare de toropeală pasi!ă şi foarterecepti!ă şi afirma$i calm şi continuu# ca un c"ntec de leagăn# următoarelecu!inte: 5,unt complet eliberat de acest obicei prost% n mine domnescarmonia şi pacea spirituală6% =epeta$i-le lent# cu "ncredere deplină# timp de G- minute% )u c"t le !e$i spune de mai multe ori# cu at"t cu!intele !orde!eni mai eficiente# iar !aloarea lor emo$ională !a creşte% De fiecare datăc"nd !e$i sim$i că ceda$i obiceiului negati!# repeta$i fraza cu !oce tare% 0a !a pătrunde cu for$ă "n subconştient şi astfel !e$i fi !indeca$i%

3ehnica recunoştinţei

n Biblie# ,f+ntul a!el ne sfătuieşte să-l lăudăm şi să-l slă!im mereu pe

Dumnezeu# mul$umindu-i pentru bunătatea ?ui nesf"rşită% ceastă metodăsimplă de rugăciune a fost urmată "ntotdeauna de miracole% ;nimarecunoscătoare este apropiată de for$ele creatoare ale uni!ersului şi# conformlegii ac$iunii şi reac$iunii# "şi atrage nenumărate do!ezi de bunătate% Deexemplu# un tată i-a promis fiului său că# dacă "şi ia bacalaureatul# "i !a dăruiun automobil% T"nărul# deşi nu primise "ncă maşina# era totuşi foarterecunoscător şi bucuros# ca şi c"nd de.a o a!ea# deoarece ştia că tatăl său "şi!a $ine promisiunea% ;ată# de pildă# cum a ob$inut domnul BroCe rezultate

excelente folosind această te1nică% 0l şi-a



G



spus: 5)1itan$ele se tot adună# sunt şomer# am trei copii şi nici un ban% )e-ide făcut(6% Timp de trei săptăm"ni# diminea$a şi seara# el repeta următoarelecu!inte: 5$i mul$umesc# Tată# pentru bogă$ia mea6# după ce# "n prealabil#ob$inuse o stare de calm şi pace lăuntrică% De obicei# "şi "nc1eia şedin$aatunci c"nd se sim$ea cu ade!ărat dominat de un sentiment de recunoştin$ă%Domnul BroCe ştia că se adresa ;nfinitei n$elepciuni care sălăşluia "n el# pe

care nu putea să o !adă cu oc1ii obişnui$i# dar pe care o percepea cu oc1iimin$ii% 0ra# de asemenea# conştient că g"ndurile sale constituiau# cu ade!ărat#cauza lipsurilor "n care se zbătea% =epet"nd cu!intele: 5$i mul$umesc# Tată6de at"tea ori# fiin$a sa se ele!a treptat# p"nă a.ungea să accepte situa$ia "n carese afla% De c"te ori "şi amintea de sărăcia şi de lipsurile sale# spunea 5$imul$umesc# Tată6# p"nă c"nd "l părăseau toate g"ndurile negre% n$elesese căaceastă atitudine nouă# de recunoştin$ă# !a determina o profundătransformare a modului său de a g"ndi# astfel "nc"t ideea de bunăstare şi noroc

o !a "nlocui pe aceea de sărăcie% )eea ce s-a şi "nt"mplat%

=ezultatele rugăciunii sale au fost printre cele mai interesante% ntr-o zi# s-a"nt"lnit pe stradă cu un patron pe care nu-l mai !ăzuse de douăzeci de ani%cesta i-a oferit un loc de muncă foarte a!anta.os# d"ndu-i c1iar şi un a!ansde G de dolari% stăzi# domnul BroCe este !ice-preşedintele societă$iirespecti!e şi# recent# mi-a spus: 5iciodată nu !oi uita ce miracole au"nfăptuit aceste simple cu!inte: $i mul$umesc# Tată6%

Metoda afirmaţiei

0ficacitatea unei afirma$ii pro!ine "n mare măsură din "ncrederea pe care oa!e$i "n !aloarea ei de ade!ăr# precum şi din semnifica$ia pe care o da$iacelor cu!inte% Cînd vă veţi ruga, să nu a-ungeţi niciodată la repetiţiiverbale în mod mecanic. Deci# puterea afirma$iei rezidă din "n$elegerea profundă a conceptelor pe care le prezintă% ,ă luăm exemplul unui copil care

adună 3 şi cu 3# dar scrie pe tablă >% rofesorul afirmă# "nsă# că 3 şi cu 3 fac' ele!ul "şi corectează greşeala# dar nu pentru că aşa a spus profesorul# ci pentru că acesta este ade!ărul matematic% Tot la fel# este anormal să fii bolna! şi e normal să fii "n stare perfectă# căci sănătatea reprezintă ade!ărulfiin$ei !oastre% Dacă afirma$i idei benefice# ca cele de pace# armonie şisănătate# dacă de!eni$i conştien$i că ele reprezintă principii uni!ersale ale!ie$ii# elimina$i# de fapt# prototipurile negati!e din subconştient% ceastătransformare a modului de a g"ndi# se bazează pe credin$ă şi pe "n$elegerea

ideilor pe care le afirma$i%



=ezultatele acestei te1nici depind de măsura "n care că conforma$i principiilor fundamentale ale !ie$ii% De aceea# !ă rog să lua$i mereu "nconsidera$ie principiul exactită$ii matematice şi nu pe cel al erorilor# principiul cunoaşterii şi al inteligen$ei şi nu pe cel al ignoran$ei# principiularmoniei şi nu pe cel al 1aosului# principiul sănătă$ii şi nu pe cel al bolii# principiul abunden$ei şi nu pe cel al sărăciei%

&etoda afirma$iei a fost aleasă de către autorul acestei lucrări pentru a-şia.uta sora lui# ce trebuia să fie operată de calculi biliali "ntr-un spital dinnglia% Boala "i fusese de.a diagnosticată prin analizele şi radiografiileobişnuite% ,ora mea mi-a spus să mă rog pentru sănătatea ei% ntre noi se"ntindeau cam G de mile# dar nu există nici timp# nici spa$iu atunci c"nddoreşti să a.u$i pe cine!a# deoarece inteligen$a nesf"rşită este prezentă "ntotalitate şi simultan "n orice col$ al <ni!ersului% m urmărit să nu mă mai

g"ndesc la simptomele şi suferin$ele bolii ei% m "nceput# apoi# să repeturmătoarea afirma$ie: 5ceastă rugăciune este pentru sora mea )at1erine% 0aeste relaxată# ecilibrată# calmă şi netulburată% Ior$a curati!ă asubconştientului său# care i-a creat corpul# "i transformă acum fiecare celulă#fiecare ner!# fiecare muşc1i şi fiecare os conform modelului lor perfect% nlinişte şi tăcere# toate prototipurile deformate existente "n subconştient suntdistruse şi "nlăturate# astfel "nc"t sănătatea# frumuse$ea şi integritatea să semanifeste "n fiecare atom al fiin$ei sale% 0a este acum desc1isă şi recepti!ă lafluxurile curati!e care curg prin corpul ei red"ndu-i sănătatea# armonia şi pacea% ici un g"nd deformat# nici o imagine ur"tă nu !or mai a!ea !reo putere asupra ei# căci ea este inundată de infinitul ocean de dragoste şi pace%6%

m repetat aceste cu!inte de mai multe ori pe zi% După două săptăm"ni# unnou examen medical a demonstrat că sora mea era perfect !indecată%

afirma "nseamnă a declara ceea ce de.a există% Dacă !e$i men$ine mereuaceastă atitudine# "n ciuda tuturor aparen$elor# "n mod sigur !e$i primirăspuns la rugăciuni% @"ndurile !oastre nu pot dec"t să afirme# căci# dacănega$i un anumit fapt# "n realitate !oi afirma$i contrariul lui% =epeta$i oafirma$ie urmărind să fi$i conştien$i de sensul frazelor şi de scopul pentrucare le spune$i: mintea !a sf"rşi prin a accepta ideile impuse% firma$i"ntotdeauna doar ade!ărurile fundamentale ale !ie$ii# p"nă c"nd !e$i ob$inedin partea subconştientului răspunsul dorit%



Metoda argumentaţiei

>



umele acestei te1nici este foarte semnificati!% &etoda a fost descoperită deDr% 1ineas arCc1urst SuimbL# din &aine% Dr# SuimbL# care a fost un pionier al !indecărilor prin sugestie# a trăit şi a acti!at la Belfast "n urmă cu ani% 7 lucrare intitulată #Manuscrisele lui 5uimb6(# publicată "n E2 decătre T1omas )roHell )ompanL# eH-YorC# şi editată de către KoraceDresser# se găseşte acum şi "n biblioteca mea% ceastă carte con$ine articole

din ziare "n care se relatează despre rezultatele remarcabile# ob$inute prinrugăciune% De fapt# SuimbL a reeditat numeroase miracole expuse "n Biblie%e scurt# metoda argumenta$iei folosită de SuimbL constă "ntr-unra$ionament prin care con!inge$i bolna!ul sau pe dumnea!oastră "nşi!ă# că boala se datorează unor idei greşite# unor temeri nefundamentate# unor prototipuri negati!e instalate "n subconştient% După ce medicul elaborează unra$ionament clar "n minte# urmăreşte să-şi con!ingă pacientul de faptul că boala este materializarea unui mod de a g"ndi cu totul greşit%

Deci# pentru a se !indeca trebuie să-şi sc1imbe "n primul r"nd mentalitatea%Dacă dori$i să !indeca$i pe cine!a# "i explica$i mai "nt"i că subconştientul#care i-a creat această formă materială# ştie cum să o repare şi să o !indece' bolna!ul !ă !a asculta% Trebuie "nsă# mai "nt"i# să fi$i dumnea!oastră "nşi!ăcon!ins că boala nu reprezintă dec"t o umbră mentală# pro!ocată de un modgreşit de a g"ndi% minti$i-!ă apoi de toate do!ezile ce pledează "n fa!oareaexisten$ei infinitei for$e# care a creat fiecare organ# celulă# ner! sau $esut#conform unui tipar perfect% n felul acesta# !e$i a.unge la un anumit !erdict "nceea ce pri!eşte bolna!ul% Iolosindu-!ă de credin$ă şi de "n$elegereaspirituală pe care le a!e$i# conştientiza$i faptul că boala este !indecată%Datorită faptului că există o latură mentală comună tuturor fiin$elor# ceea cea$i acceptat "n mintea dumnea!oastră !a trezi ecouri puternice# datorităfenomenului de rezonan$ă# "n bolna!ul de care !ă ocupa$i% ceasta este# "nesen$ă# metoda folosită de dr% SuimbL# din oraşul &aine# din A4E p"nă "nAE%

Metoda absolută este asemănătoare terapiei cu ultrasunete

&ulte persoane din diferite col$uri ale lumii au practicat această formă derugăciune# ob$in"nd rezultate remarcabile% )el ce aplică metoda absolutăspune numele bolna!ului 8de exemplu Mean Durand9# apoi "ncepe să meditezecuprins de o stare de calm şi pace launtrică# la Dumnezeu# la calită$ile şi laatributele ,ale: Dumnezeu este nesf"rşita beatitudine# iubirea fără limite#inteligen$a absolută# atotputerea# "n$elep-ciunea infinită# armonia perfectă#



frumuse$ea de nedescris% n timp ce meditează astfel# conştiin$a i se

A



ele!ează treptat şi atinge o nouă frec!en$ă de !ibra$ie# p"nă c"nd el simte căoceanul infinit de ;ubire Di!ină dizol!ă tot ceea ce este rău "n mintea şicorpul lui Mean Durand% ,imte# de asemenea# că toată puterea şi dragostea luiDumnezeu se concentrează asupra lui Mean Durant# neutraliz"nd suferin$elesale%

ceastă metodă poate fi comparată cu terapia prin ultrasunete# "n legătură cucare un distins medic din ?os ngeles mi-a făcut recent o demonstra$ie% 0lfoloseşte un generator de ultrasunete# care oscilează cu o frec!en$ă foartemare şi proiectează undele sonore pe o anumită por$iune a corpului%Irec!en$a oscila$iilor poate fi controlată astfel "nc"t să !indece diferite boli precum artrita# caz "n care dizol!ă depunerile calcaroase%

Dacă ne elevăm conştiinţa prin contemplare şi meditaţie asupra calităţilor şiatributelor divine, !om genera !ibra$ii spirituale de armonie# sănătate şi pace% &ulte !indecări remarcabile au demonstrat eficien$a acestei te1nici%

1 infirmă a reuşit să meargă

Dr% 1ineas arCc1urst SuimbL# de care am mai !orbit# s-a folosit de metodaabsolută "n ultimii ani de acti!itate% n realitate# el a fost tatăl medicinei psi1osomatice şi primul psi1analist al societă$ii cntemporane% !ea# de

asemenea# puterea de a diagnostica bolile prin clar!iziune%

;ată# "n continuare# o scurtă relatare a !indecării unei infirme# relatare aflată"n #Manuscrisele lui 5uimb6(% 7dată# medicul a fost c1emat la căpăt"iulunei bătr"ne infirme $intuite la pat% După ce a examinat-o# el a declarat ca boala se datora faptului că ea era prizoniera unei credin$e religioase at"t delimitate şi de "nguste# "nc"t nu- i permitea nici măcar să se ridice din pat%Bătr"na trăia# de fapt# "ntr-o groapă de ignoran$ă şi ne"ncredere' "n plus# ea

"n$elegea Biblia "n sens literal# fiind "ngrozită de ceea ce citise acolo% Dupăcum spunea SuimbL: 5n acea groapă ea percepea prezen$a lui Dumnezeu ca pe o putere imensă# care sfăr"ma lan$urile# "mbl"nzea leii şi "n!ia mor$ii%6# dar cum femeia cerea explica$ii pentru fiecare pasa. din Biblie# răspunsul pecare-l primea se asemăna cu o piatră# iar ea murea de foame# lipsită de p"inea!ie$ii% Dr% SuimbL a concluzionat că femeia trăia "ntr-o stare de confuzie şide zăpăceală# care se datora incapacita$ii ei de a percepe sensul real al pasa.elor din Biblie% ceasta se manifesta printr-o senza$ie de greutate şi deamor$eală care# treptat# a dus la paralizia ei% SuimbL a "ntrebat-o ce sens au



!ersetele următoare: 5u$in timp mai sunt cu !oi şi &ă duc la )el care &-atrimis% &ă !e$i căuta şi

E



nu &ă !e$i găsi şi unde sunt 0u# !oi nu pute$i să !eni$i6 8;oan >: 33# 349%Iemeia a răspuns că aceasta "nsemna că ;isus !a urca la cer% SuimbL i-aexplicat ade!ărata semnifica$ie a pasa.ului: a fi cu ea pentru puţin timp "nsemna că el# SuimbL# "i expunea simptomele şi cauzele lor ade!ărate' decimomentan# se arăta plin de compasiune fa$ă de ea% Dar el nu putea răm"nemult timp "n această stare de conştiin$ă# căci trebuia să se "ndrepte către Cel

care la trimis# adica spre infinita for$ă creatoare ce sălăşluieşte "n fiecaredintre noi% ;mediat# el a "nceput să o contemple "ntr-o formă idealizată#conştientiz"nd !italitatea# inteligen$a# armonia şi puterea di!ină aflate "n starelatentă "n fiin$a ei% poi i-a explicat: 5colo unde eu mă !oi duce#dumnea!oastră nu !e$i putea !eni din cauza credin$ei şi mentalita$ii limitate#restricti!e şi din cauza faptului că eu sunt sănătos şi pot merge oriundedoresc%6

=ugăciunea şi explica$iile medicului au produs o transformare instantanee "nfiin$a femeii% ;mediat# ea s-a sculat din pat şi a "nceput să meargă fără a folosic"r.ele% SuimbL a spus apoi că aceasta a fost cea mai deosebită reuşită a sa%Bătr"na era de.a moartă prin modul ei greşit de a g"ndi# dar el a reuşit să otrezească din mor$i şi să o aducă la !ia$ă şi la ade!ărata credin$ă% &ediculc1iar compara această !indecare cu re"n!ierea lui Kristos# a lui Kristos dinfiin$a ei% ,pusele lui pline de "n$elepciune# cărora ea reuşise să le perceapă

sensul# simbolizau tocmai "ngerul care "ndepărtase lespedea necredin$ei# aignoran$ei şi a supersti$iei de pe morm"nt# eliber"nd puterea curati!ă Di!ină%

Metoda decretului

uterea cu!intelor pe care le pronun$ăm depinde "n mare măsură de trăireanoastră şi de credin$a cu care le spunem% Dacă de!enim conştien$i că putereacare face ăm"ntul să se rotească se manifestă şi "n fiin$a noastră# "ntărindu-

ne şi sus$in"ndu-ne cu!intele# atunci "ncrederea şi siguran$a !or creşte "n noi%n cazul metodei decretului nu poate fi !orba de luptă# de pedeapsă# de for$ăsau de intensă acti!itate mentală%

7 !om ilustra relat"nd cazul unei tinere# care a folosit această metodă pentrua scăpa de insisten$ele unui t"năr ce-i telefona fără "ncetare# stăruia ca ea să!ină la "nt"lniri şi o aştepta mereu# c"nd se terminau orele de ser!iciu%

;ată ce a decretat ea: 5l eliberez pe R cu !oia lui Dumnezeu% 0l se află la



locul potri!it "n fiecare moment% 0u sunt liberă# iar el este liber% Kotărescacum ca aceste cu!inte să

>



pătrundă "n mentalul uni!ersal# care le !a da !ia$ă6% După un timp# t"năra aremarcat că el dispăruse ca şi c"nd 5"l "ng1i$ise păm"ntul6# fără să mai apară!reodată%

5)"nd te !ei 1otăr" să faci un lucru# lucrul "l !ei izbuti şi lumina !a străluci petoate drumurile tale6% 8;o! 22: 2A9

Fl%i!i*&( de ade&(rul +tii"!i,ic

#.# ase'e$ea u$u# #$*#$er+ !$ &ucru& cu 'e$ta&u& "# ,o&os#.#1- (eteh$#c#&e care "#1au (o-e(#t ,r ur' (e !$(o#a& e,#cac#tatea (e1a&u$*u& t#'pu&u# + pe$tru a - co$stru# o -#a. 'a# ,ru'oas "# 'a#$o)#&/

Dor#$.e&e -oastre repre0#$t ru*c#u$#&e -oastre/ I'a*#$a.#1- c(or#$.e&e - su$t (e?a !$(ep&#$#te "# cuta.# s tr#.# p&e$ar e'o.##&e&e*ate (e e&e/ Ast,e&+ -e.# e%per#'e$ta cu a(e-rat )ucur#a ru*c#u$##sat#s,cute/

9$cerca.# s re0o&-a.# 'a# !$t!# pro)&e'e&e u"oare cu a?utoru& acestor teh$#c#/

Pute.# (o)!$(#.# o s$tate ra(#oas+ succesu& "# ,er#c#rea cu a?utoru&*!$(ur#&or )e$e,#ce "# co$struct#-e pe care &e !$tre.#$e.# !$ &a)oratoru&

secret (#$ '#$tea (u'$ea-oastr/ace.# 'a# 'u&te e%per#e$.e p!$ c!$( -e.# (e-e$# s#*ur# c #$te&#*e$.a $e&#'#tat asu)co$"t#e$tu&u# rspu$(e !$tot(eau$a or#cru# *!$( co$"t#e$t/

Ca s ,#.# s#*ur# c (or#$.a - -a ,# !$(ep&#$#t+ )ucura.#1- (#$a#$te "# ,#.#'ereu re&a%a.#/

O #'a*#$e 'e$ta& c&ar -a&orea0 c!t '## (e cu-#$te/ Su)co$"1t#e$tu& -a 'a$#,estaor#ce #'a*#$e pe care o !$tre.#$e.# cu perse-ere$. "# !$cre(ere/

E-#ta.# or#ce e,ort sau te$s#u$e 'e$ta& !$ ru*c#u$e/ I$tra.# !$tr1o stare(e so'$o&e$. "# a(or'#.# cu se$t#'e$tu&+ ch#ar cu cert#tu(#$ea+ cru*c#u$ea -oastr -a ,# ascu&tat/

A'#$t#.#1- c #$#'a p&#$ (e recu$o"t#$. este !$tot(eau$a aproape (etoate co'or#&e u$#-ersu&u#/

A a,#r'a !$sea'$ a (ec&ara u$ &ucru a(e-rat/ Dac -e.# a(opta



aceast at#tu(#$e !$ ciuda ric(rr a#are"!e+ !$ 'o( s#*ur -e.# pr#'#rspu$s &a ru*c#u$#&e -oastre/

Capta.# u$(e&e 'e$ta&e a&e ar'o$#e#+ s$t.## "# ca&'u&u# &u$tr#c pr#$co$te'p&area (ra*oste# "# a sp&e$(or## &u# Du'$e0eu/

Or#ce -e.# (ecreta cu hotr!re+ se -a !$(ep&#$#/ Decreta.# (ec#+ ca ar'o$#a+s$tatea+ pacea "# a)u$(e$.a s se 'a$#,este (#$ p&#$ !$ -#a.a -oastr/

>



CAPITOLUL >II

SUBCONŞTIENTUL TINDE CÃTRE >IA5Ã

&ai mult de EN din acti!itatea mentală este subconştientă% După părereamea# bărba$ii şi femeile care nu se folosesc de această minunată for$ă trăiesc"ntr-un uni!ers foarte limitat%

Toate procesele subconştiente tind mereu către !ia$ă şi sunt constructi!e%,ubconştientul este c1iar constructorul corpului şi el men$ine toate func$iile!itale% ?ucrează 24 de ore pe zi şi niciodată nu doarme% n plus# se străduieşte

"ntotdeauna să !ă a.ute şi să !ă prote.eze%



,ubconştientul se află "n legătură cu sursele infinite ale !ie$ii# iar"n$elepciunea sa nelimitată# impulsurile şi ideile sale sunt mereu orientatespre !ia$ă% &arile aspira$ii# inspira$ia genială# !iziunile intuiti!e# toate acestea

emană din subconştient% )ele mai profunde con!ingeri nu le pute$i expune "nmod ra$ional# pentru că nu $in de sfera

>2



conştientă# ci !in din subconştient% 0l !ă !orbeşte prin intermediul intui$ilor#al impulsurilor# al presentimentelor şi al ideilor' !ă "ndeamnă fără "ncetare să!ă ele!a$i# să !ă depăşi$i condi$ia actuală# să crede$i# să progresa$i# să"ndrăzni$i# să atinge$i cele mai "nalte !"rfuri% Dorin$a de a iubi# de a sal!a!ia$a altora pro!ine din profunzimile subconştientului% De exemplu# "ntimpul marelui cutremur din ,an Irancisco şi a incendiului care a urmat pe

A aprilie E# bolna!ii şi infirmii care zăceau la pat de mai mult timp# s-auridicat şi au realizat ade!ărate acte de cura.% Dorin$a intensă de a-i sal!a mai"nt"i pe ceilal$i a fost atunci foarte puternică# iar subconştientul a răspunsimediat%

&arii artişti# muzicienii# poe$ii# oratorii şi scriitorii obişnuiau să se branşezela uriaşele puteri din subconştient pentru a fi inspira$i% De exemplu# =obert?ouis ,te!enson# "nainte de a adormi# "i "ncredin$a subconştientului sarcina

de a compune po!estirile "n timpul somnului% )"nd contul său din bancăscădea# el cerea subconştientului să realizeze un roman de senza$ie# pe caresă i-l comunice capitol cu capitol# ca pe un foileton% cest exempludemonstrează că subconştientul poate spune# prin intermediuldumnea!oastră# cu!inte foarte "n$elepte şi ele!ate# fără ca mentalul conştientsă le fi g"ndit%

&arC THain se confensa deseori# oricui dorea să ştie# afirm"nd că niciodată "n!ia$a lui nu muncise% &arile lui opere# precum şi umorul sa!uros fuseseră

extrase din rezer!ele inepuizabile ale subconştientului%

Cum se reflectă activitatea mentală la nivelul structurii fizice

;nterac$iunea dintre mentalul conştient şi cel subconştient necesită prezen$aunor legături similare "ntre cele două păr$i ale sistemului ner!os% ,istemulner!os cerebrospinal este sediul mentalului conştient# iar sistemul simpatic -

cel al subconştientului% ,istemul cerebrospinal reprezintă canalul prinintermediul căruia recepta$i senza$iile conştiente ce !in de la cele G organe desim$' o altă func$ie a sa este aceea de a controla orice mişcare conştientă acorpului% er!ii din componen$a acestui sistem pornesc de la creier şicoordonează acti!itatea mentală !oluntară şi conştientă%

,istemul simpatic este desemnat uneori şi sub denumirea de sistem ner!osin!oluntar# a!"nd centrul "ntr-o masă ganglionară aflată "n zona stomacului#numită plex solar sau 5creier abdominal6% cesta reprezintă canalul prin care



sunt coordonate toate func$iile !itale# inconştiente ale corpului%

>3



)ele două sisteme pot lucra separat sau se pot sincroniza% MudecătorulT1omas TroHard# "n cartea sa - #!ntroducere în ştiinţa mentală( 80dinburg1- 5?ectures of &ental ,ciences69# remarcă: 5er!ul care porneşte dinregiunea cerebrală# ca parte a sistemului !oluntar# şi care asigură controlulorganelor !orbirii# trece apoi prin torace# ramific"ndu-se către inimă şi plăm"ni' tra!ers"nd diafragma# el "şi pierde teaca exterioară 8specifică

ner!ilor sistemul !oluntar9 şi se transformă "ntr-un ner! al sistemuluisimpatic# form"nd astfel o legătură "ntre cele două sisteme şi făc"nd din om oentitate psi1ică unică%

De asemenea# diferitele por$iuni ale creierului au func$ii legate de mentalulobiecti! sau cel subiecti!' "n general# partea frontală poate fi consideratăsediul mentalului obiecti! 8conştient9# iar partea posterioară este atribuităcelui subiecti! 8subconştient9# "n timp ce por$iunea intermediară "ntruneşte

am"ndouă caracteristicile6%utem de!eni conştien$i de interac$iunea dintre mental şi psi1ic# obser!"ndfaptul că# atunci c"nd o idee pătrunde "n mentalul conştient# ea pro!oacă oanumită !ibra$ie "n sistemul ner!os !oluntar% ?a r"ndul său# aceasta dănaştere unui flux similar "n sistemul ner!os in!oluntar# ceea ce face ca ideeasă pătrundă "n subconştient care# după cum ştim# este agentul creator% n acestfel# g"ndurile de!in realitate%

Iiecare g"nd acceptat şi "ntre$inut "n mod conştient este trimis de către creierspre plexul solar# creierul acti!ită$ii subconştiente# pentru ca aici să ia formăşi să fie manifestat "n uni!ersul fizic%

1 inteligenţă aparte care are gri-ă de corp

Dacă !e$i studia structura unor organe precum: oc1ii# urec1ile# inima#

plăm"nii sau !ezica# !e$i obser!a că ele sunt construite din grupuri de celulece formează o inteligen$ă 8conştiin$ă9 de grup' această inteligen$ă este aceeacare face ca păr$ile componente să func$ioneze "mpreună# care primeşte şiexecută ordinele elaborate pe baza sugestiilor mentalului conştient%

<n studiu atent al unui organism unicelular !ă poate lămuri "n legătură cufenomenele care se petrec "n fiin$a !oastră% Deşi o celulă nu are organe# eareuşeşte să "ndeplinească func$iile fundamentale ce stau la baza !ie$ii:mişcarea# 1rănirea# asimilarea şi eliminarea%



+ubconştientul se orientează mereu către acţiune

>4



&ul$i oameni sunt conştien$i de faptul că există o inteligen$ă care controleazătoate func$iile !itale şi că nu e necesar ca ei să inter!ină "n mod conştient%Dificultatea constă "n aceea că# mentalul conştient inter!ine mereu prinsenza$iile pro!enite de la cele cinci sim$uri# senza$ii nu "ntotdeauneaconforme cu realitatea şi care generează confuzii# ne"ncredere şi g"nduri

negati!e% )"nd aceste idei perturbatoare se imprimă "n subconştient prinintermediul unei condi$ionări psi1ice# emo$ionale# subconştientul nu poatedec"t să li se supună%

+ubconştientul are întotdeauna drept scop săvîrşirea binelui

&entalul subiecti! lucrează fără "ncetare pentru determina binele# reflect"ndo tendin$ă "nnăscută de a armoniza totul% 0l are propria sa !oin$ă# este acti! zişi noapte# indiferent dacă ac$iona$i sau nu asupra lui% Deşi este constructorulcorpului !ostru# nu-l pute$i !edea# nici auzi# nici să-l percepe$i "n !re-un felacti!itatea tăcută şi discretă% ,ubconştientul are propria sa !ia$ă orientatăcătre armonie# sănătate şi pace% ceasta este legea di!ină ce caută să semanifeste mereu "n fiecare dintre noi%

Cum reuşeşte omul să perturbe această tendinţă înnăscută spre armonie

entru a g"ndi corect# trebuie să cunoaştem de!ărul% cunoaşte de!ărul"nseamnă a fi "n armonie cu inteligen$a nelimitată şi cu puterea cesălăşluieşte "n subconştient%

Iiecare g"nd sau ac$iune dizarmonioasă# indiferent că pro!in din ignoran$ăsau din rea-!oin$ă# !a a!ea ca rezultat discordia şi limitările de tot felul%,pecialiştii afirmă că la fiecare luni# corpul se re"nnoieşte "n totalitate'

deci# din punct de !edere fizic# !"rsta noastră este doar de luni% *i dacă "nstructura fizică obser!a$i !re-un defect# acesta se datorează "n mod sigurg"ndurilor de m"nie# de gelozie# de rea-!oin$ă sau de ne"ncredere pe care le-a$i "ntre$inut tot acest timp%

,unte$i# deci# suma g"ndurilor !oastre% /ă stă "n putere să elimina$i din minteg"ndurile şi imaginile negati!e% entru a dispersa "ntunericul este ne!oie delumină' pentru a "nlătura răceala este ne!oie de căldură' iar g"ndul negati!

poate fi "nlocuit de unul poziti! şi constructi!% ,us$ine$i mereu binele şi răul



!a dispărea cu desă!"rşire%

>G



$ste normal să fii sănătos, plin de viaţă şi de forţă şi este anormal să fiibolnav sau plin de suferinţă

&a.oritatea copiilor se nasc sănătoşi' organismele lor func$ionează perfect%

ceasta este starea normală# iar noi trebuie să răm"nem sănătoşi# !iguroşi şi puternici toată !ia$a% ;nstinctul de conser!are este cel mai puternic instinct' elconstituie o realitate foarte puternică# care se manifestă totdeauna% 0stee!ident că toate ideile şi con!ingerile !oastre !or ac$iona cu mai multă for$ădacă !or fi "n armonie cu acest instinct al !ie$ii# care caută mereu să !ă prote.eze şi să !ă apere%

Boala reprezintă o stare anormală şi indică faptul că ac$iona$i "mpotri!alegilor firii şi că g"ndi$i negati!% ?egea !ie$ii este o lege a credin$ei şi se

manifestă "n mod discret şi constant "n "ntreaga natură% colo unde existăcredin$ă# apare !ia$ă' acolo unde există !ia$ă# se manifestă armonia' şi tot ceeste armonios e plin de sănătate%

Dacă g"ndurile !ă sunt "n deplină armonie cu principiul creator subconştient#sunte$i la unison cu principiul armoniei uni!ersale% Dacă "ntre$ine$i g"nduricare contra!in acestui principiu# ele !ă !or tracasa# "mbolnă!indu-!ă# iar dacă!e$i persista "n greşeală# !ă pot c1iar pro!oca moartea%

entru a !indeca o boală trebuie să amplifica$i curgerea energiilor !italesubconştiente prin "ntreaga !oastră fiin$ă% ceasta se poate realiza dacă !e$ielimina "ndoielile# gri.ile# anxietatea# gelozia# ura şi toate celelalte g"ndurimalefice care tind să !ă distrugă ner!ii şi glandele - acele $esuturi ce seocupă cu eliminarea diferitelor deşeuri şi impurită$i din organism%

7indecarea maladiei lui *ott

n re!ista 5autilus6 din martie E> a apărut un articol despre un băiatsuferind de maladia lui ott - tuberculoza coloanei !ertebrale - care a fost!indecat "ntr-un mod remarcabil# am putea spune c1iar miraculos% 0l senumea IredericC 0lias ndreHs# locuia "n ;ndianapolis şi este acum pastor la<nitL ,c1ool of )1ristianitL# Uansas )itL# &issouri% &edicul i-a declarat că boala sa este incurabilă% tunci# el a "nceput să se roage fer!ent şi# dintr-uninfirm contorsionat şi deformat# care se t"ra "n genunc1i# a a.uns un om!iguros# drept şi bine legat% 0l şi-a formulat propria afirma$ie# asimil"nd



mental calită$ile de care a!ea ne!oie%

>



n mai multe şedin$e pe zi# ndreHs repeta de nenumărate ori: 5,unt sănătos#!iguros# puternic# plin de dragoste# armonios şi fericit6% ceastă propozi$iede!enise ultimul g"nd de seară şi primul g"nd de diminea$ă% u uita să seroage şi pentru ceilal$i# trimi$"ndu-le iubire şi sănătate% ceasta atitudinementală# precum şi rugăciunea repetată cu credin$ă şi perse!eren$ă i-au adus beneficii imense% )"nd se confrunta din nou cu g"nduri de m"nie # de gelozie

sau de ne"ncredere# "ncepea imediat să lupte din toate puterile pentru a lealunga% ,ubconştientul a reac$ionat pe măsura efortului depus de băiat%ceasta este semnifica$ia cu!intelor biblice: 5&ergi# credin$a ta te-am+ntuit6% 8&arcu : G29%

Cum poate încrederea desăvîrşită în forţele subconştiente să vă vindeceorice boală

<n t"năr# care-mi audiase conferin$ele "n legătură cu puterea curati!ă asubconştientului# suferea din cauza unor tulburări de !edere% &edicul "ispusese că are ne!oie de o opera$ie# dar el şi-a spus: 5,ubconştientul care mi-a creat oc1ii !a putea# de asemenea# să-i !indece6%

n fiecare seară# "nainte de a adormi# intra "ntr-o profundă stare de relaxare şide interiorizare# fix"ndu-şi aten$ia asupra medicului oftalmolog% *i-l imaginast"nd "n fa$a lui şi exclam"nd cu uimire: 5;ată# s-a produs un miracol6 entruca sugestia de "nsănătoşire să pătrundă cu mai multă for$ă "n subconştient#t"nărul se folosise de imaginea medicului% rin repetare perse!erentă# printr-oaşteptare plină de "ncredere# el şi-a con!ins subconştientul ca poate să!indece boala% După un timp scurt# el a de!enit complet sănătos% ceastaconstituie un exemplu !iu ce ilustrează modul cum "ncrederea "n putereasubconştientului ne poate !indeca "n mod aparent miraculos%

Idei de re!i"ut

Su)co$"t#e$tu& este a(e-aratu& co$structor a& corpu&u# e& &ucrea0 @ (eore pe 0#/ K!$(ur#&e -oastre $e*at#-e !# pertur) !$s procese&e -#ta&e+

!'p#e(#c!$( ar'o$#0area "# )u$starea !$tre*## ,##$.e/

Su*est#o$a.# su)co$"t#e$tu& s - rspu$( &a o !$tre)are pe care o ,or'u&a.# !$a#$te (e a a(or'#/ E& o -a ,ace $e*re"#t/



Supra-e*hea.#1- *!$(ur#&e/ Or#ce #(ee acceptat este tr#'#s (e &a cre#er sprep&e%u& so&ar 1 $u'#t "# 2cre#eru& a)(o'#$a&3 1 "# se -a 'a$#,esta ca atare/

>>



De-e$#.# co$"t#e$.# (e ,aptu& c pute.# s - tra$s,or'a.#+ o,er#$1(u1#su)co$"t#e$tu&u# u$ $ou protot#p Ht#par a& ,##$.e# -oastre ,#0#ce "# ps#h#ce/

Act#-#tatea su)co$"t#e$tu&u# este or#e$tat 'ereu ctre -#a./ Dator#a-oastr este aceea (e a - co$tro&a 'e$ta&u& co$"t#e$t/ 4r$#.#1& $u'a#cu *!$(ur# ar'o$#oase+ pure "# )e$e,#ce/ Su)co$"t#e$tu& -a reac.#o$a

tot(eau$a &a ceea ce o)#"$u#.# s *!$(#.#/Corpu& se re!$$o#e"te co'p&et &a ,#ecare :: &u$#/ > st+ (ec#+ !$ putere+or#c!$(+ s - tra$s,or'a.# corpu&+ (ac - tra$s,or'a.# *!$(ur#&e+-e*h#$( ca e&e s ,#e 'ereu ar'o$#oase/

Starea (e s$tate este $or'a&/ Este a$or'a& s ,## )o&$a-/ Pr#$c#p#u&ar'o$#e# este !$$scut !$ $o#/

Ke&o0#a+ $e!$cre(erea+ a$%#etatea+ toate acestea a,ectea0 $er-## "# *&a$(e&e+pro-oc!$( tot ,e&u& (e su,er#$.e 'e$ta&e "# ,#0#ce/

Ceea ce a,#r'a.# "# s#'.#.# !$ 'o( co$"t#e$t se -a 'a$#,esta !$ '#$tea+corpu& "# ac.#u$#&e -oastre/ Or#e$ta.#1- )e$e,#c at#tu(#$ea "#co'porta'e$tu& -e.# ,# #$u$(a.# atu$c# (e #'e$sa )ucur#e a -#e.##/



>A



CAPITOLUL >III

UNELE MICI SECRETE PENTRU A OB5INE REFULTATESIKURE

n lucrul cu subconştientul# apar şi eşecuri datorate "n principal lipsei de"ncredere sau faptului că se depune un efort exagerat% &ul$i "şi pun singuri piedici# pentru că nu cunosc fenomenele subtile# care se produc "nsubconştient% Dacă ei ar cunoaşte felul "n care se manifestă cu ade!ăratsubconştientul# ar găsi şi metode adec!ate pentru a-l dinamiza corespunzător#iar "ncrederea "n for$ele sale ar fi mult mai mare% 0ste important de re$inut că#"n momentul "n care subconştientul acceptă o sugestie puternică# "ncepeimediat să o execute# mobiliz"nd "n acest sens toate resursele şi cunoştin$elede care dispune% ceasta este legea principală care "l defineşte# !alabilăoric"nd# fie că sugestia este poziti!ă# fie că este negati!ă% Depinde# deci# de

!oi "nşi!ă# dacă !e$i a!ea parte de necazuri şi ne"mpliniri sau de bucurii şireuşite# utiliz"nd for$a colosală a subconştientului%

?a g"nduri bune# constructi!e şi pline de iubire !e$i primi din parteasubconştientului răspunsuri orientate benefic# dar mult amplificate% stfel# pentru a ob$ine un rezultat cert# este de a.uns să "mpregna$i plini de for$ă "nsubconştient ideea !oastră benefică# mentalizarea scopului propus% 0fectul !afi mai sigur# dacă !e$i corela aceasta cu sentimente anticipati!e sau# altfel

spus# să !ă imagina$i bucuria şi fericirea pe care o !e$i trăi atunci c"nd dorin$a



!oastră !a de!eni realitate% u !ă pierde$i niciodată "ncrederea "n posibilită$ile de care dispune subconştientul% Ii$i mereu relaxa$i şi nu !ăfor$a$i succesul# deoarece subconştientul nu acceptă să fie constr"ns% 7ac$iune detaşată "n

>E



acest sens# este mult mai eficientă% e de altă parte# g"nduri de genul: 5u mise !a "mplini dorin$a6# 5u găsesc nici o solu$ie6# 5,unt disperat6# 5u ştiuce să fac6# 5,itua$ia e fără scăpare6# constituie şi ele posibile cauze alenereuşitei !oastre# căci# supun"ndu-se acestor sugestii# subconştientul !i se !aopune mereu% stfel# nu merge$i nici "nainte# nici "napoi' cu alte cu!intestagna$i% Dacă# urc"ndu-!ă "ntr-un taxi# spune$i şoferului o mul$ime de adrese#

nu !e$i reuşi dec"t să-l zăpăci$i şi probabil !ă !a refuza să !ă ducă unde!a% ?afel se "nt"mplă şi atunci c"nd dori$i să angrena$i for$ele subconştientului%Trebuie să a!e$i clar "n minte scopul final şi să fi$i foarte 1otăr"$i% ,igur existăo solu$ie pentru problema !oastră# iar "n$elepciunea subconş-tientului o !adescoperi# mai de!reme sau mai t"rziu%

ngrenarea sugestiilor date subconştientului trebuie făcută în mod detaşat şicalm

)ine!a era nemul$umit că 1ornarul "i ceruse 2 de dolari pentru a-i reparasoba# la care el a spus: 5/-am cerut G cen$i pentru o piesă pe care am

"nlocuit-o şi EE dolari şi EG de cen$i pentru că am descoperit defec$iunea6%

,ubconştientul este asemenea unui maestru# c1iar cel mai priceput dintre to$i%0ste suficient să impregna$i ideea de sănătate# căci el ştie cum să !indeceorice boală% u !ă preocupa$i de detalii# nu a!e$i ne!oie să şti$i prin cemi.loace !ă !a "ndeplini dorin$ele: fi$i doar relaxa$i şi lăsa$i totul "n seamasubconştientului% nc1ipui$i-!ă triumful şi bucuria pe care le !e$i sim$i c"nd!ă !e$i atinge scopul propus# fie ca este !orba despre sănătate# bani sau

despre un loc de muncă% ,entimentul care "nso$eşte mentalizarea este foarteimportant% De aceea# trebuie să sim$i$i orice sugestie pe care o trimite$i cătresubconştient# ca şi c"nd aceasta reprezinta de.a o realitate%

)u luptaţi cu obstacolele apărute în cale8 folosiţi imaginaţia şi nu voinţa

u da$i aten$ie diferitelor obstacole şi nu "ncerca$i să !ă impune$i !oin$a% Tot



ceea ce a!e$i de făcut este să a!e$i imaginea clară şi precis conturată a ceeace dori$i să ob$ine$i% /e$i constata adesea faptul că intelectul !a inter!eni cutot felul de g"nduri contrare% )u toate acestea# păstra$i o "ncrederenestrămutată# o "ncredere de copil# singura care poate

A



duce la ade!ărate miracole% ,implifica$i c"t mai mult procedeul' cea maisimplă modalitate este şi cea mai eficientă# iar imagina$ia disciplinată produce ade!ărate miracole% Biblia spune: 5Tot ceea ce cere$i prin rugăciune#să crede$i că a$i primit de.a şi !e$i primi6% crede "nseamnă a accepta unlucru ca fiind ade!ărat# "nseamna a trăi cu senza$ia că el există% ăstra$imereu această stare "n !oi "nşi!ă' !e$i trăi "n realitate# după un timp# cu

bucuria "mplinirii%

3rei paşi către obţinerea succesului sigur

Iormula$i corect şi concis cererea sau problema pe care dori$i să o rezol!a$i%

ccepta$i faptul că subconştientul cunoaşte de.a răspunsul%

ccepta$i ca subconştientul să !ă re!eleze acest răspuns' fi$i calmi şi"ncrezători "n puterea extraordinară a subconştientului !ostru%

u micşora$i for$a sugestiei# spun"nd: 5ş !rea at"t de mult să mă !indec6sau 5sper să reuşesc6# ci fi$i mereu 1otăr"$i şi fermi% /oi sunte$i cel carecomandă şi !oi pute$i intra "n legătură cu aceste energii benefice aleuni!ersului% Trebuie să de!eni$i un ade!ărat releu prin care să se manifeste

gigantica putere a subconştientului% ;mpune$i-i ideea de sănătate# apoirelaxa$i-!ă# aştept"nd linişti$i ca subconştientul să o manifeste "n lumeafizică% Dacă apare !re-un g"nd străin şi fără legătură cu această problemă#spune$i simplu: 5/a trece6 şi "ntorce$i-!ă la ideea !oastră%

9egea efectului invers

)ane# celebrul psi1olog francez# a definit astfel legea efectului in!ers: 5)"nd

există un conflict "ntre imagina$ie şi !oin$ă# "ntotdeauna "n!inge imagina$ia6%Dacă# de exemplu# !i se cere să merge$i pe un fir pus pe păm"nt# o face$i fărănici o emo$ie% Dar să presupunem că firul ar fi suspendat "ntre doi st"lpi# la o"năl$ime de 4 metri# a$i mai face-o la fel de uşor(

Dorin$ei de a-l tra!ersa se !a opune imagina$ia# care !ă !a face să !ă teme$i%@"ndul dominant# adică teama de cădere# !a "n!inge dorin$a de reuşită# adicăfor$a !oin$ei de a merge şi de a te sus$ine pe firul suspendat% ntotdeauna

intelectul in!entează piedici şi obstacole foarte puternice# care influen$ează



acti!itatea constructi!ă a subconştientului%

A



,ubconştientul acceptă sugestia cea mai puternică% ?ucrul făcut fără nici unefort este cel mai eficient% u !e$i spune niciodată: 5ş !rea să mă !indec#dar nu reuşesc6# 5Iac at"tea eforturi6# 5&ă străduiesc să fac%%%6# sau 5&ăfolosesc de toate puterile mele6%

u "ncerca$i să !ă impune$i !oin$a# căci orice efort "n acest sens !a fi

zadarnic# !e$i ob$ine exact opusul a ceea ce aştepta$i%

;ată un exemplu clasic% tunci c"nd recapitulează cursurile# studen$ii auimpresia ca au uitat tot ceea ce "n!ă$aseră "nainte# de!enind incapabili să-şiamintească cele mai simple no$iuni% ;ntr"nd oarecum "n panică# ei "ncearcăsă-şi impună !oin$a# c1inuindu-se at"t de mult# "nc"t uită c1iar totul% umaiatunci c"nd ies din sala de examen "şi amintesc răspunsurile la toate"ntrebările puse% ;mediat tensiunea din minte "ncetează# memoria re!el"ndu-ne tot ceea ce ei credeau că au pierdut% )1iar eforturile de a-şi amintino$iunile de.a "n!ă$ate erau de fapt cauza amneziilor# conform legii efectuluiin!ers%

)"nd ne folosim de !oin$ă# creăm o anumită opozi$ie# care se traduce prinapari$ia unei tensiuni interne% ;isus spune: 5Dacă doi dintre !oi se !or "n!oi pe păm"nt "n pri!in$a unui lucru# pe care "l !or cere# se !a da lor de cătreTatăl &eu# care este "n )eruri6% 8&atei A: E9

)ine sunt cei doi( 0ste !orba de legătura armonioasă dintre subconştient şiintelect% t"t timp c"t "ntre cele două păr$i nu există contradic$ii "n pri!in$adorin$ei pe care o au# cu siguran$ă că o !or "mplini% Din alt punct de !edere#5cei doi6 sunt imagina$ia şi !oin$a%

Trebuie să e!ita$i orice conflict "ntre aspira$ie şi mintea care "ncearcă săgăsească orice piedici şi obstacole "n calea supunerii ei% )ea mai simplămodalitate constă "n a !ă relaxa profund# pentru a intra "ntr-o stare derecepti!itate mărită# "n care acti!itatea mentală conştientă se reduce la

minimum% <n moment foarte puternic este cel dinaintea somnului sau atuncic"nd !ă trezi$i imediat# dar nu sunte$i pe deplin conştien$i% n astfel demomente# aproape că numai există g"nduri negati!e şi fantasme care săneutralizeze sugestia poziti!ă% Iace$i ca imaginea a ceea ce dori$i să ob$ine$isă de!ină foarte clară şi sim$i$i cu anticipa$ie bucuria reuşitei% ,e cunoscnumeroase persoane care şi-au rezol!at "n mod salutar probleme diferite de!ia$ă# aparent fără ieşire# cu a.utorul imagina$iei controlate%

;ată un exemplu care ilustrează foarte clar modul "n care poate fi aplanat



conflictul dintre !oin$ă şi imagina$ie% 7 t"nără era implicată "ntr-un procescare se complica din ce "n ce mai mult şi părea să se prelungească la infinit%Dorea foarte mult să iasă din situa$ia aceea "ncurcată# dar "şi pierduserăbdarea şi nu reuşea să fie optimistă# se g"ndea

A2



doar că ar putea să piardă procesul şi să plătească daune mari% <rm"ndu-misfatul# a "nceput să-şi folosească for$ele latente ale subconştientului "n modulurmător: "n fiecare seară# "nainte de a adormi# "şi imagina că procesul setermină şi i se face "n sf"rşit dreptate% n$elesese că secretul consta "n a realizaun acord "ntre imaginea din minte şi dorin$a din inimă% După ce se relaxa profund# t"năra "şi imagina că discută cu a!ocatul ei# că "i spune tot felul de

"ntrebări# la care acesta "i răspunde "ntr-un mod calm şi sigur% ?a sf"rşit# "şi"nc1ipuia că-i spune: 5m o idee% <ite cum putem rezol!a problema foarteuşor%6

n timpul zilei# dacă apăreau g"nduri sceptice# "şi derula iar filmul imaginar#amintindu-şi !ocea a!ocatului# sur"sul# gesturile sale% reluat de at"tea oriimaginea# "nc"t acest lucru a de!enit o obişnuin$ă% După c"te!a săptăm"ni#a!ocatul a anun$at-o că a reuşit să a.ungă la o "n$elegere cu partea ad!ersă%

cesta este ade!ăratul sens al cu!intelor biblice: 5*i !or bine plăceacu!intele gurii mele 8g"ndurile# imaginile mentale# n%n%9 şi cugetul inimiimele 8sentimentele# n%n%9 "naintea Ta pururea' Doamne# .utorul meu şi;zbă!itorul meu6% 8salmi# A: G9

Secretele %uccce%ului

E,ortu& e%a*erat+ co$str!$*erea 'e$ta&+ (e'o$strea0 a$%#etate "# $e!$cre(ere !$

,or.e&e su)co$"t#e$tu&u#/

Dac accepta.# o a$u'#t su*est#e !$ t#'p ce su$te.# !$tr1o stare (e re&a%arepro,u$(+ aceasta ptru$(e !$ su)co$"t#e$t "# -a (e-e$# rea&#tate/

Nu .#$e.# sea'a (e t#pare "# (e 'eto(e tra(#.#o$a&e+ cc# -e.# a?u$*e s -co$(#.#o$a.# s#$*ur#/ Or#ce !$tre)are are u$ rspu$s+ #ar su)co$"t#e$tu& !&-a re-e&a 'a# (e-re'e sau 'a# t!r0#u/

Nu ascu&ta.# )t#&e #$#'##+ $#c# resp#ra.#a $u - !$(o#.# $#c# o c&#p (es$tatea -oastr/

#.# co$-#$"# c su$te.# s$to"# "# - -e.# !$s$to"#/ Nu - p&!$*e.# (e&#psa )a$#&or "# e# $u - -or &#ps# $#c#o(at/ Co$"t#e$t#0a.#1- pe c!tpos#)#& !$ ,#ecare c&#p+ *!$(ur#&e "# se$t#'e$te&e ce - str)at ,##$.a/

/I'a*#$a.#a este o u$ea&t ,oarte puter$#c "# ea - st 'ereu &a (#spo0#.#e/I'a*#$a.#1- c su$te.# per,ec.# "# -e.# (e-e$# per,ec.#/



E-#ta.# co$,&#cte&e (#$tre co$"t#e$t "# su)co$"t#e$t/ Atu$c# c!$( (or#.# s- #'pre*$a.# su)co$"t#e$tu&+ !$t!# re&a%a.#1- pro,u$( "# #$tra.# !$tr1ostare (e recept#-#tate "# #$ter#or#0are/ Apo# #'a*#$a.#1- cu' ar ,# (ac(or#$.a -# s1ar !$(ep&#$# "# s#'.#.# p&e$ar )ucur#a reu"#te#/ U$ 'o'e$t,oarte )u$ este ce& (e (#$a#$tea so'$u&u#/ Dor'#.# !$ pace "# tre0#.#1- !$)ucur#e/

A3



CAPITOLUL IX

CUM SE POATE OB5INE PROSPERITATEA 9N >IA5Ã+ CUAJUTORULPUTERII SUBCONŞTIENTULUI >OSTRU

A4



Dacă "ncă !ă mai confrunta$i cu dificultă$i financiare şi acest fapt !ă creeazămulte probleme# "nseamnă că nu a$i reuşit să !ă con!inge$i subconştientul că banii pe care "i a!e$i !ă a.ung pentru a trăi "n belşug% Desigur# cu to$ii amauzit despre unele persoane care# deşi muncesc c"te!a ore pe săptăm"nă#c"ştigă sume fabuloase% cest lucru "nseamnă că banii nu se c"ştigă numai cusudoarea frun$ii şi a m"inilor% ,ecretul constă "n a munci cu plăcere şi cu

entuziasm# fără să !ă preocupa$i de a!anta.ele pe care le !e$i a!ea ca urmarea muncii depuse%

m cunoscut odată un administrator din ?os ngeles# care a!ea un !enit de>G de dolari pe an# ceea ce "nseamnă destul de mult% )um a procedat el(ersoana respecti!ă şi-a con!ins pur şi simplu subconştientul că merită sumarespecti!ă% n compara$ie cu el# al$i salaria$i primeau mult mai pu$ini bani caretribu$ie# deşi a!eau mai multă experien$ă% )eea ce le lipsea erau ideilecreatoare# pu$ină ambi$ie şi cunoştin$e despre modul de utilizare asubconştientului%

rosperitatea reprezintă de fapt# o sugestie subconştientă% u !e$i de!eniniciodată milionari doar repet"nd: 5,unt milionar# sunt milionar6% Trebuie săimpregna$i "n subconştient starea de mul$umire pe care a$i a!ea-o# dacă a$i fi bogat% @1inionul celor mai mul$i este că nu ştiu să folosească sau nu au"ncredere "n această metodă necon!en$ională% Dacă are loc o recesiune

economică# dacă salariile scad sau creşte infla$ia# toate acestea ar fi tot at"teadezastre ine!itabile# căci ei nu ştiu ca "n ad"ncul subconştientului se ascundcomori inepuizabile%

7amenii care se cred săraci !or răm"ne mereu săraci% )ei care prin g"ndurilelor se men$in "n rezonan$ă cu energiile subtile ale condi$iei prospere# !or a!eade toate şi !or duce o !ia$ă plină de fericire%

0ste o supersti$ie ideea că soarta nu poate fi sc1imbată şi că unii sunt facu$isă răm"nă săraci toată !ia$a% Iolosindu-!ă liberul arbitru# !ă pute$i"mbunătă$ii şi c1iar sc1imba complet condi$iile de !ia$ă mizere# căcig"ndurile !oastre con$in o nebănuită putere creatoare% Trebuie doar să"nlocui$i concep$iile greşite cu altele binefăcătoare# poziti!e# constructi!e şi pline de aspira$ia deplinului succes%

Cum să formăm o concepţie nouă la nivel mental



oate că# citind aceste r"nduri# !e$i "ncepe imediat să spune$i cu regret: 5şdori at"t de mult să am şi eu noroc "n !ia$ă6% ;ată ce trebuie să face$i pentruaceasta: repeta$i timp de

AG



3 ori pe zi# c"te G minute: 5rosperitate# succes6% ceste cu!inte dob"ndesc ofor$ă gigantică atunci c"nd se impregnează "n subconştient%

)oncentra$i-!ă asupra ideii de prosperitate şi lăsa$i restul "n seamasubconştientului% /e$i obser!a# cu surprindere# că se !or manifesta o serie decircumstan$e şi ocazii fa!orabile% u spune$i mecanic: 5,unt bogat6# ci

medita$i asupra !alorilor şi a posibilita$ilor ce sălăşluiesc "n fiin$a !oastră%Dacă !e$i afirma pur şi simplu: 5rosperitate6# nu crea$i nici un conflict "ntredorin$ă şi realitate şi# cu timpul# !ă !e$i obişnui cu această idee%,ubconştientul este o sul-generis bancă# unde depune$i diferite sugestii şi primi$i ca dob"ndă realitatea corespunzătoare acelor sugestii% cum sunte$iliberi să alege$i o !ia$ă marcată de lipsuri şi suferin$e sau una plină de prosperitate şi succes%

Cauza posibilelor eşecuri

n ultimii 3G de ani# am a!ut posibilitatea să cunosc multe persoane# care se pl"ngeau de acelaşi lucru: 5De luni de zile mă tot sugestionez: ,unt bogat#

sunt prosper# dar nu ob$in nici un rezultat6% Discut"nd cu ele# am obser!at că#

de fapt# acestea se min$eau singure# pentru ca nu reuşeau să-şi transforme "nmod real şi plin de con!ingere !ec1ile concep$ii% n loc de aceasta# ele semen$ineau "n !ec1ea lor stare de nemul$umire%

)ine!a "mi spunea: 5m declarat p"nă la satura$ie că sunt prosper# darsitua$ia mi s-a agra!at şi mai mult# căci eu ştiam că lucrurile nu stau aşa6%naliz"nd realitatea# intelectul respingea toate sugestiile%

firma$iile cele mai eficiente sunt cele care nu produc nici un fel de conflictmental% ersoana respecti!ă nu a reuşit dec"t să-şi "nrăută$ească situa$iamaterială# din cauză că sugestiile sale "i accentuau senza$ia de sărăcie%,ubconştientul nu acceptă dec"t ceea ce !oi "nşi!ă considera$i a fi perfect

ade!ărat%entru cei care se confruntă cu astfel de probleme# iată cum pute$i e!itaconflictul dintre dorin$ă şi realitate: de fiecare dată# "nainte de a adormi#rosti$i "n g"nd: 5e zi ce trece de!in din ce "n ce mai prosper6% ceastăsugestie nu !a pro!oca nici o disensiune# pentru că ea nu contrazice situa$iaactuală%

m dat acest sfat unui om de afaceri care era foarte "ngri.orat "n pri!in$a



profitului său% )a urmare# el a "nceput să-şi spună: 5rodusele mele se !"nddin ce "n ce mai bine%6 stfel a "mpăcat dorin$a sa puternică cu realitatea şirezultatele s-au făcut imediat !izibile% u face$i niciodată declara$ii de genul:5u mai a!em nimic6# 5/om !inde casa pentru a ne

A



plăti datoriile6# căci "n acest mod risca$i foarte mult% &en$in"ndu-!ă "ntr-o"ngri.orare continuă cu pri!ire la !iitor# nu face$i dec"t să atrage$i dificultă$i şilipsuri din ce "n ce mai mari% ăstra$i-!ă speran$a şi fi$i siguri că orice dorin$ăfermă !e$i a!ea# ea !i se !a "ndeplini fără doar şi poate "n !iitor%,ubconştientul amplifică orice idee care patrunde "n el% n fiecare diminea$ă#sugestiona$i-l cu g"nduri luminoase# de prosperitate# succes şi bucurie%

<mple$i-!ă mintea cu astfel de sugestii benefice# c"t mai des posibil% <nii mi-ar putea reproşa: 5m făcut acest lucru de at"tea ori şi totuşi# nu s-asc1imabat nimic "n !ia$a mea6% u a$i făcut acest lucru# deoarece a$i lăsatmintea să se "ntoarcă la g"ndurile pesimiste# cu care ea era de.a obişnuită%)"nd semăna$i un bob de gr"u# nu-l mai dezgropa$i ca să !ede$i dacă a"ncol$it# ci aştepta$i "ncrezători ca el să răsară şi să dea rod% Tot aşa proceda$işi "n lucrul cu subconştientul% ?ăsa$i sugestiile să prindă rădăcini ad"nci şi sădea roade "n !ia$a de zi cu zi%

Dacă a!e$i tendin$a să spune$i: 5-aş putea să-mi cumpăr acest lucru6# opri$i-!ă repede pentru a formula o sugestie poziti!ă de genul: 5!erea mea creşte pe zi ce trece6%

+ursa reală a prosperităţii

,ubconştientul nu duce lipsă de idei% Trebuie doar să-l dinamiza$i# să-ldetermina$i să !i le comunice% 7dată amorsat acest proces# el !ă !a oferinumeroase modalită$i de a duce o !ia$ă "mbelşugată# indiferent de fluctua$ia pie$ei sau de situa$ia economică a $ării "n care trăi$i% rospe-ritatea ob$inută pe această cale# nu !a depinde de condi$iile exterioare% u !e$i fi afecta$i descăderea !alorii banilor# căci banii nu reprezintă dec"t simboluri ale bogă$iei%0ste suficient să impregna$i "n subconştient ideea de prosperitate şi# mai ales#sentimentul "mplinirii şi al confortului% /e$i fi uimi$i c"t de neobişnuite şineaşteptate !or fi formele "n care toate acestea se !or manifesta%

<nii se pl"ng că nu reuşesc să se descurce cu c1eltuielile curente% 0i "icondamnă mereu pe cei care au reuşit "n !ia$ă# care au reuşit să se ridice maisus dec"t ei "nşişi# spun"nd: 5l cunosc bine# este un 1o$# un profitor6% ;ată dece au rămas săraci' ei condamnă tocmai ceea ce doresc cu mai mareintensitate# dar "ntr-un mod egoist# distructi!% )el mai bun mi.loc de a !ă"ndepărta de prosperitate este să fi$i in!idioşi şi să-l critica$i pe cel care se bucură de ea%



Din aceasta cauză# in!idia constituie principala cauză a sărăciei "n cazulmultor persoane% ,ă zicem că şti$i faptul că# unul dintre concuren$ii !oştridepune o sumă uriaşă

A>



de bani "n bancă# "n timp ce !oi nu a!e$i de depus dec"t c"te!a bancnote% )esentiment !ă domină "n acel moment( Desigur# sunte$i in!idioşi# pentru căafacerile i-au mers mai bine dec"t !ouă "nşi!ă% )a să elimina$i acestsentiment distructi! care# după cum am mai arătat# constituie cauza multornecazuri# pute$i emite următoarea sugestie: 5)e minunat &ă bucur că acestom este at"t de prosper% i doresc să "nc1eie afaceri din ce "n ce mai

a!anta.oase6% @elozia şi in!idia sunt sentimente cu ade!ărat de!astatoare% eutraliza$i-le c"t mai repede posibil% Dori$i tuturor fiin$elor să se bucure deabunden$ă# să ducă o !ia$ă fără lipsuri şi plină de fericire% )1iar "n momentulc"nd sim$i$i că !ă irită succesul cui!a# "ncepe$i să !ă ruga$i pentru fericirea şi prosperitatea persoanei respecti!e% 0libera$i mintea de g"ndurile de ură şiin!idie' permite$i subconştientului să se manifeste "n sens benefic şi să aducănumai bucurie şi prosperitate "n !ia$a !oastră%

)1iar dacă şti$i că cine!a şi-a c"ştigat a!erea prin mi.loace necinstite# nua!e$i nici un moti! să !a "ngri.ora$i sau să face$i caz de acel lucru% ur şisimplu "nseamnă că persoana respecti!ă se foloseşte de legile di!ine# pentrua-şi satisface interesele sale egoiste% Ii$i siguri că .usti$ia di!ină "l !arecompensa aşa cum merită% u critica$i# deci# pe semenii !oştri% u !ă preocupa$i dec"t de ani1ilarea propriilor !oastre bloca.e mentale# precum:in!idia# gelozia# tendin$a de a critica# bloca.e care !ă "ndepărtează descopurile !oastre%

,eara# "nainte de a adormi# relaxa$i-!ă profund şi "ncepe$i să repeta$i unsingur cu!"nt: 5rosperitate6% Ii$i destinşi# calmi şi repeta$i "ncet aceastăformulă aproape magică# aşa cum a$i fredona un c"ntec de leagăn% dormi$icu acest cu!"nt "n minte% /e$i fi uimi$i de rezultatele pe care le !e$i ob$ine%Iăc"nd din nou do!ada puterii sale magnifice# subconştientul !ă !a dărui dinabunden$ă tot ce !e$i dori din !ia$ă%

Fl%i!i*&( de #uterea %u-c"+tie"tului

4otr!.#1- s (e-e$#.# prosper#+ cu a?utoru& puter## su)co$"t#e$tu1&u#-ostru/

Dac - -e.# ch#$u# s c!"t#*a.# )a$# 'u&.# (oar pr#$ 'u$c *rea+ )rut "#&#ps#t (e or#ce !$.e&e*ere su)t#& a *ra$(#oase&or 'eca$#s'e (e ac.#u$ea&e su)co$"t#e$tu&u#+ $u -e.# reu"# (ec!t s a?u$*e.# ce& 'a# )o*at (#$c#'#t#r/ Nu este $e-o#e s - epu#0a.# sau s &upta.# (#$ *reu+ ,#0#c-or)#$(+ pe$tru a at#$*e starea (e prosper#tate/



Prosper#tatea este 'a# !$t!# (e toate u$ protot#p 'e$ta&/ #%a.# acest protot#p a(!$c&a $#-e&u& su)co$"t#e$tu&u#/

Ma?or#tatea oa'e$#&or se 0)at !$ &#psur#+ pe$tru c $u "t#u s ap&#ce&e*#&e 'e$ta&u&u#+ !$ -#a.a (e 0# cu 0#/

AA



Repeta.# cu-!$tu& 2Prosper#tate3+ ca&'# "# co$ce$tra.#+ t#'p (e ce& pu.#$8 '#$ute !$ ,#ecare 0#+ !$tr1o stare (e re&a%are pro,u$( sau (e 'e(#ta.#e/A-e.# !$cre(ere+ su)co$"t#e$tu& -a 'ater#a&#0a aceast su*est#e+ ast,e&

!$c!t s - !$(ep&#$easc (or#$.a/

Se$t#'e$tu& (e prosper#tate atra*e+ pr#$ re0o$a$.+ prosper#tatea/ Nu

u#ta.# $#c#o(at acest &ucru/Este ese$.#a& ar'o$#0area #$te&ectu&u# cu su)co$"t#e$tu&+ pe$tru c su)co$"t#e$tu&accept tot ceea ce s#'.#' c este rea&+ #(e#&e -oastre (o'#$a$te/ Cu&t#-a.# cu *r#?(oar #(eea (e a)u$(e$. "# ur'r#.# s $u (a.# ate$.#e &#psur#&or/

Pe$tru a e-#ta u$ co$,&#ct !$tre (or#$. "# rea&#tate+ ,o&os#.# su*est#a ur'toareG 2Pe0# ce trece (e-#$ (#$ ce !$ ce 'a# prosper3/

Repeta.# cu perse-ere$. cu-#$te&eG 2>e$#tur#&e 'e&e cresc !$ ,#ecare 0#+a' (#$ ce !$ ce 'a# 'u&t succes3/

Nu 'a# ,o&os#.# e%pr#'r# (e *e$u&G 2Nu a-e' $#'#c3+ cc# !$ acest ,e& $u ,ace.#(ec!t s - a*ra-a.# &#psur#&e/

Depu$e.# !$ su)co$"t#e$t *!$(ur# (e succes+ prosper#tate+ a)u$(e$./ Ma# (e-re'esau 'a# t!r0#u+ aceste e,ecte -or (e-e$# -#0#)#&e/

Ur'ar#.# s $u $e*a.# ceea ce a.# a,#r'at cu pu.#$ t#'p !$a#$te+ pe$tru a $u

$eutra&#0a re0u&tatu& ,#$a& a"teptat/Me$ta&#tatea -oastr *re"#t co$st#tu#e cau0a rea& a str## 'ater#a&e(#,er#te !$ care - a,&a.#/ #.# !$cre0tor#/ Or#c!$( su)co$"t#e$tu& - poatere-e&a o #(ee care s -a&ore0e '#&#oa$e/

I$-#(#a+ *e&o0#a "# cr#t#ca su$t tot at!tea p#e(#c# care tre)u#e e&#'#$ate/ Ur'r#.# s- )ucura.# (e ,er#c#rea "# prosper#tatea ce&or (#$ ?uru& -ostru/

Or#ce o)staco& !$ ca&ea a,#r'r## -oastre !"# are r(c#$#&e !$ '#$te/

9'pca.#1- cu -o# !$"#- "# ch#ar cu ce# 'a# $oroco"# (ec!t -o# ast,e& -e.#reu"# s e&#'#$a.# treptat toate o)staco&e&e/



AE



CAPITOLUL X

A>E5I DREPTUL SÃ >Ã BUCURA5I DE PROSPERITATE

imeni nu !ă condamnă să fi$i săraci pentru totdeauna% ,unte$i aici pentru a"n!ă$a cum să !ă bucura$i de prosperitate# cum să fi$i ferici$i# radioşi şi liberi%De aceea# trebuie să de!eni$i conştien$i că banii sunt necesari pentru a duce o!ia$ă prosperă# dar# "n acelaşi timp# detaşa$i de tenta$iile materialene.ustificate sau faimă şi putere%

ceastă existen$ă !ă este dată pentru a progresa# pentru a !ă expansionani!elul de conştiin$ă şi a !ă ele!a spiritul% Dar# pentru aceasta# trebuie să !ăfolosi$i de for$a mentală şi de orice a!anta. material pe care-l pute$i dob"ndi%!e$i dreptul şi c1iar datoria de a !ă exprima plenar "n toate modurile#"ncon.ur"ndu-!ă de frumuse$e şi de armonie%

De ce !ă c1inui$i "n fiecare zi să !ă descurca$i cu c1eltuielile# c"nd pute$ia!ea acces la toate bogă$iile ce sălaşluiesc "n subconştient( n acest capitol

!e$i "n!ă$a cum să pri!i$i banii din alt punct de !edere dec"t cel obişnuit şi



cum pute$i face astfel "nc"t să dispune$i mereu de un surplus% Dorin$a de ade!eni prosperi semnifică de fapt o aspira$ie de a trăi mai liberi# mai ferici$i%ceasta reprezintă o dorin$ă uni!ersală de a descoperi Binele şi Irumuse$ea#"n tot ceea ce ne "ncon.oară%

E



0anii reprezintă un simbol

Banii sunt un simbol destinat sc1imburilor de mărfuri şi semnifică nu numaisiguran$a zilei de m"ine# ci şi frumuse$ea# luxul# abunden$a şi rafinamentul%entru o na$iune# el reprezintă "nsuşi simbolul economiei% n cazul fiin$eiumane# at"t timp c"t s"ngele circulă prin corp "n mod liber# ea se !a afla "ntr-ostare de sănătate deplină% rin analogie# dacă banii circulă fără obstacole "n!ia$a !oastră cotidiană# sunte$i sănătoşi din punct de !edere economic% )"ndomul "ncepe "nsă să-i acumuleze# să-i pună la ciorap sau "n safe-uri# c"nd"ncepe să se teamă pentru ei# atunci el se "mbolnă!eşte%

De-a lungul timpului# banii au circulat sub di!erse forme# precum sarea# perlele sau alte obiecte% n timpurile !ec1i# a!erea era e!aluată "n func$ie denumărul !itelor pe care le de$inea om% cum a!em la dispozi$ie moneda sau

alte !alori de bancă# pentru că este cu mult mai uşor să completăm un cec#dec"t să transportăm o mul$ime de oi pentru a ne plăti facturile%

Cum puteţi scăpa de lipsuri pentru totdeauna?

,ă de!eni$i conştien$i de puterile latente din subconştient# acesta este cel maisigur mi.loc de a !ă apropia de orice fel de bogă$ie: materială# mentală sauspirituală% )el care studiază cu aten$ie legile mentalului se con!inge pentrutotdeauna că# indiferent de problemele economice ale societă$ii: fluctua$ii ale!alorii monedei# gre!e# războaie etc# el se !a bucura mereu de abunden$a care!a lua cele mai neaşteptate forme% ,ecretul constă "n a impregna cu puteresubconştientul de idea prosperită$ii% Dacă !e$i "n$elege modul cum banii

circulă liber "n "ntreaga societate# !e$i constata surprinşi că mereu !e$i beneficia de un surplus material# ce !ă !a asigura o anumită autonomie%)1iar dacă m"ine# să zicem# se !a produce un dezastru financiar# "n urmacăruia toate a!erile !or de!eni fără !aloare# cum a fost cazul mărcii germanedupă primul război mondial# dacă nu !e$i "nceta să folosi$i legile mentalului# pentru a !ă atrage bogă$ia# atunci !e$i a!ea parte mereu de abunden$ă#indiferent ce formă nouă !a lua ea%



E



De ce vă lipsesc banii?

)itind acest capitol# !ă !e$i spune poate: 5&erit un salariu mai mare dec"t cel pe care-l primesc acum6% ărerea mea este că cei mai mul$i oameni nu suntretribui$i deloc "n mod satisfăcător% Dar una din cauzele ascunse ale acesteisitua$ii este faptul ca ei desconsideră banii# fie că-şi dau seama# fie că nu%ceşti oameni au senza$ia că banii sunt murdari şi că 5a dori să fii bogatconstituie sursa tuturor relelor6% <n alt moti! "l reprezintă ipocrizia lor#atunci c"nd sus$in că sărăcia este o !irtute% ceste idei# implantate ad"nc "nsubconştient# pot fi rodul educa$iei# al ignoran$ei sau c1iar a unei interpretărigreşite a ,cripturilor%

0anii şi viaţa echilibrată

ntr-o zi# cine!a mi-a spus: 5,unt lefter% <răsc banii pentru că sunt cauzatuturor relelor6% ceste afirma$ii dez!ăluie un spirit ne!rozat şi dezorientat%Desigur# nu trebuie să pune$i banii pe primul plan "n !ia$ă# căci altfel !e$icădea "n cealaltă extremă% ,unte$i aici pentru a !ă folosi cu "n$elepciune de puterile latente şi de influen$a de care dispune$i% <nii sunt a!izi de putere şifaimă# al$ii sunt a!izi după bani% Dacă !ă !e$i focaliza dorin$ele doar asupra banilor# spun"nd: 5<nicul meu scop "n !ia$ă "l reprezintă banii# nimic altce!anu este mai important pentru mine6# fără "ndoială că-i !e$i ob$ine# !e$i face

a!ere# dar !e$i uita cel mai important lucru: sunte$i aici pentru a "n!ă$a săduce$i o !ia$ă ec1ilibrată şi să !ă afirma$i "n mod armonios pe toate planurile%De aceea# trebuie să !ă potoli$i şi foamea spirituală# aspira$ia către armonie#dragoste# bucurie# către o sănătate perfectă%

0ste total lipsit de "n$elepciune să face$i din bani scopul unic "n !ia$ă%&unci$i şi acumula$i mereu# "nc1ipuindu-!ă că pute$i ob$ine tot ce dori$i cua.utorul banilor# pentru ca# la un moment dat# să !ă da$i seama că nu a!e$i

ne!oie numai de bunuri materiale% n aceeaşi masură# aspira$i către frumuse$eşi fericire# dori$i să !ă manifesta$i talentele ascunse# să !ă găsi$i rostul "n!ia$ă şi să-i a.uta$i pe ceilal$i# at"t c"t !ă stă "n puteri% Dacă !e$i aplica "n modinteligent legile mentalului# !e$i putea de!eni c1iar milionari# fără ca aceastasă !ă afecteze starea de sănătate# de armonie# de ele!are# fără să !ă pierde$ispontaneitate şi calmul lăuntric%

+ărăcia constituie o boală mentală



E2



,ărăcia nu este un moti! de m"ndrie# ci reprezintă o boală ca toate celelalte%)"nd sunte$i confrunta$i cu o boală psi1ică cere$i a.utorul unui medic care !ăspune cum să ac$iona$i pentru a depăşi acea stare penibilă% Tot la fel# dacăobser!a$i că "n !ia$a dumnea!oastră fluxul banilor nu este constant# "nseamnăcă ce!a este greşit "n modul !ostru de g"ndire%

rincipiul !ie$ii# cel care ne animă pe to$i# tinde natural către expansiune#creştere şi abunden$ă% u trăi$i pe acest păm"nt pentru a locui "ntr-o cocioabămizeră# "mbrăcat "n zdren$e şi mereu umilit% Dimpotri!ă# a!e$i datoria de a fiferici$i# !itali şi plini de succes "n tot ceea ce face$i%

De ce nu trebuie să criticaţi banii

<rmări$i să !ă conştientiza$i toate supersti$iile "n legătură cu banii şi să !ăelibera$i mintea de ele% Dacă g"ndi$i că banii sunt un lucru rău şi murdar# nuface$i dec"t să !ă "ndepărta$i de ei% minti$i-!ă mereu că !e$i pierde tot ceeace condamna$i şi niciodată nu !e$i putea a!ea ceea ce critica$i%

;ată "n continuare# o te1nică simplă# pe care o pute$i folosi pentru a !ă"mbunătă$i situa$ia materială% =epeta$i aceste sugestii de mai multe ori pe zi:5mi plac banii pentru ceea ce pot realiza cu ei şi "i folosesc cu "n$elepciune#"n mod constructi!% Banii circulă "n mod constant "n !ia$a mea# eu "i c1eltui

cu bucurie# iar ei se "ntorc la mine multiplica$i% Banii sunt un lucru foarte bun% m parte de ei din abunden$ă şi nu-i folosesc dec"t pentru a face bine%,unt recunoscător pentru prosperitatea de care mă bucur şi pentrurecunoaşterea spirituală pe care o de$in%6

0anii în viziunea savanţilor

,ă presupunem că găsi$i "n păm"nt un minereu de aur# de argint# de plumb# decupru sau de fier% /e$i spune oare că acestea sunt lucruri rele( Tot răul pro!ine din ignoran$a oamenilor# din interpretarea greşită a darurilor !ie$ii#din modul egoist "n care aceştia "şi folosesc subconştientul% <raniul# plumbulsau alte metale ar fi putut foarte bine să



E3



ser!ească drept monede de sc1imb% Dar noi folosim bucă$i de 1"rtie# cecuri# bani de nic1el# de argint' e!ident# "n aceste materiale nu este nimic dăunătorsau murdar% Iizicienii şi c1imiştii au descoperit că singura diferen$ă "ntredouă metale este numărul de particule elementare: electroni şi nucleoni% rin bombardarea atomilor "ntr-un accelerator de particule# ei pot transforma unmetal "n altul% stfel# "n anumite condi$ii# aurul poate de!eni mercur% ,unt

con!ins că# "n !iitorul apropiat# sa!an$ii !or fi capabili să creeze aurul dinargint sau din alte metale# "n laboratoarele lor sofisticate% oate că# la "nceput#nu !a fi rentabil# dar important este că experien$a poate fi realizată% u pot săcred că !reo persoană inteligentă !ede ce!a rău sau murdar "n electroni#neutroni# protoni sau alte particule%

Bancnotele din buzunarele noastre sunt compuse din atomi ai căror protoni şielectroni sunt diferit aran.a$i dec"t cel dintr-o monedă% umărul şi ordinea lor

sunt singurele deosebiri dintre 1"rtie şi metal%

Cum să obţineţi banii de care aveţi nevoie

)u mul$i ani "n urmă# am "nt"lnit "n ustralia un t"năr# care dorea să de!inăc1irurg# dar nu a!ea destui bani% ;-am explicat că o săm"n$ă aflată "n păm"nt"şi atrage tot ceea ce are ne!oie pentru a "ncol$i şi că el trebuie să se inspiredin această lec$ie a naturii# umpl"ndu-şi subconştientul cu sugestii poziti!ecorespunzătoare% entru a-şi continua studiile# t"nărul făcea curat "ncabinetele medicale sau "şi găsea alte meserii pe timp scurt% Dar# "n fiecareseară# "nainte de a adormi# "şi imagina at"rnată pe perete diploma de medic#cu numele lui scris cu litere mari% Timp de patru luni a lucrat perse!erent# iarrezultatul pe care l-a ob$inut este unul dintre cele mai interesante% <nul dintremedicii la care muncea# l-a "ndrăgit şi l-a "n!ă$at să sterilizeze instrumentele#să facă in.ec$ii şi să dea "ngri.iri de primă urgen$ă% poi# !ăz"nd că esteconştiincios# l-a luat ca asistent% stfel# a fost trimis la Iacultatea de

&edicină% stăzi# t"nărul este unul dintre cei mai buni medici din &ontreal#"n )anada%

Iolosind "n mod inteligent for$ele latente ale subconştientului# el a ac$ionatconform principiului antic# conform căruia: 5!"nd clar "n minte scopul# !e$idescoperi şi mi.loacele pentru realizarea acestui $el6%

T"nărul şi-a imaginat# 5a !ăzut6 şi a sim$it realitatea de a fi medic% trăit cu



această idee# a "ntre$inut-o# a 1rănit-o şi a iubit-o p"nă c"nd# cu a.utorulimagina$iei# a pătruns

E4



ad"nc "n subconştient# de!enind con!ingere şi atrăg"nd tot ceea ce-i eranecesar pentru a-şi "ndeplini !isul%

De ce unii nu obţin ceea ceşi doresc

,ă presupunem că lucra$i la o mare firmă dar# fără să spune$i nimănui# g"ndi$imereu că sunte$i prost plătit# că nu sunte$i apreciat la .usta !aloare# cămerita$i mai mul$i bani şi mai multă considera$ie% ,ă nu !ă mira$i dacădirectorul sau şeful de personal !ă !a spune "ntr-o zi: 5,untem obliga$i sărenun$ăm la ser!iciile dumnea!oastră6% De fapt# singur !-a$i concediat%Directorul nu reprezintă dec"t instrumentul prin care a ac$ionat propriadumnea!oastră stare mentală negati!ă% 0ste doar un exemplu pentru modul

cum se manifestă legea ac$iunii şi reac$iunii% @"ndul reprezintă ac$iunea# iarrăspunsul subconştientului - reac$iunea%

1bstacole şi dificultăţi pe drumul spre prosperitate

Deseori a$i auzit pe unii care spun: 57mul acela este un bandit# face a!ere "nmod necinstit6# 50ste un par!enit' l-am cunoscut c"nd era sărac lipit6 sau

50ste un 1o$# un răufăcător6% Dar# analiz"ndu-i atent pe cei care !orbescastfel# obser!a$i că se zbat mereu "n ne!oi şi au dificultă$i materiale foartemari% oate că cei fa$ă de care se exprimă astfel# au urcat mai repede scarasuccesului# iar ei# roşi de in!idie# "i critică% Tocmai aceasta constituie cauzaascunsă a eşecului lor%

utrind g"nduri negati!e despre prieteni şi condamn"nd modul "n care aceştias-au "mbogă$it# ei se "ndepărtează de prosperitatea pentru care se roagă# "n

fapt# at"t de mult% n realitate# aceşti oameni condamnă c1iar starea la careaspiră%

Descoperim# astfel# că el ac$ionează pe două căi exact opuse% e de o parte#spun: 5!erea şi banii se apropie de mine mereu6# pentru ca imediat săg"ndească: 5l in!idiez pe R pentru abunden$a "n care trăieşte6% <rmări$imereu să !ă bucura$i de norocul altora şi să nutri$i numai g"nduri curate laadresa semenilor !oştri%



Din nimic nu puteţi primi nimic

EG



n marile magazine sunt folosi$i detecti!i care să "mpiedice furturile de oricefel% &ereu sunt prinşi 1o$i# care "ncearcă să ob$ină anumite bunuri fărămuncă% To$i aceşti oameni "ntre$in o stare mentală de sărăcie şi de limitare#"ndepărt"ndu-se astfel de armonie# de pace# de credin$ă# de puritate# de cinsteşi de bună!oin$ă% n plus# "şi atrag tot felul de necazuri# "n sensul că# "şi pierdreputa$ia şi "ncrederea "n sursa uni!ersală a abunden$ei% Dacă "şi !or sc1imba

optica şi !or face apel la puterile latente ale subconştientului# cu siguran$ă că!or găsi un mod cinstit de a-şi c"ştiga existen$a% stfel# prin cinstea#integritatea şi perse!eren$a lor# ei !or de!eni exemple poziti!e pentrusocietatea "n care trăiesc%

Cum să păstraţi ce aţi dobîndit de-a

entru a !ă păstra banii fără riscul de a-i pierde# cea mai bună modalitate estesă fi$i mereu recunoscător puterii creatoare a g"ndului pentru ceea ce primi$i%Trebuie ca mentalul conştient să accepte că este normal să duce$i o !ia$ăabundentă% ceastă atitudine de acceptare# precum şi faptul că aştepta$i "nmod creator să dob"ndi$i a!erea# se !or manifesta apoi "ntr-un mod specific#"n !ia$a de zi cu zi% Iolosi$i pentru a realiza această stare mentală#următoarele sugestii: 5&ă aflu "n legătură cu bogă$iile infinite dinsubconştient% m dreptul să fiu bogat# fericit şi liber% Banii "mi sosesc din

abunden$ă# fără nici un obstacol% ,unt pe deplin conştient de ade!ărata mea!aloare% mi folosesc perfect liber talentul şi sunt răsplătit "ntr-un modminunat6%

De%c#eri!i drumul c(tre a-u"de"!(

#.# !$(r0$e.# "# so&#c#ta.# (reptu& &a o -#a. prosper/ Su)co$1"t#e$tu& se-a supu$e acestor su*est##/

Nu - 'u&.u'#.# s tr#.# &a &#'#ta src#e#/ Cere.# #$te&#*e$.e# #$,#$#te'#?&oace&e $ecesare pe$tru a ,ace ceea ce (or#.# !$ or#ce 'o'e$t/Descoper#.# te0auru& #'e$s ascu$s &a $#-e&u& su)co$"t#e$tu&u#/

At!t t#'p c!t )a$## c#rcu& &#)er !$ -#a.a $oastr+ !$sea'$ c su$te.#s$to"# (#$ pu$ct (e -e(ere eco$o'#c/ Co$s#(era.# )a$## ca ,##$(ase'$tor# cu ,&u%u& "# re,&u%u& 'r##+ 'ereu r#t'#c "# co$sta$t/ Cc#atu$c# c!$( 'area se retra*e+ su$te.# s#*ur# c ea -a urca (#$ $ou/



Ap&#c!$( &e*#&e su)co$"t#e$tu&u#+ -e.# putea s o).#$e.# !$tot(eau$a su'a (e )a$# (ecare a-e.# $e-o#e+ #$(#,ere$t pe ce ca&e - -or par-e$# ace"t#a/

E



U$u& (#$tre 'ot#-e&e pe$tru care 'u&.# oa'e$# se 0)at !$ &#psur#+ este ,aptu& c e#co$(a'$ )a$##/ Ceea ce co$(a'$a.# se !$(eprtea0 (e -o#/

Nu ,ace.# (#$ )a$# u$ (u'$e0eu/ E# $u repre0#$t (ec!t u$ s#')o&/A'#$t#.#1- c a(e-rate&e co'or# se a,& !$ sp#r#tu& -ostru/ Su$te.# a#c#pe$tru a tr# ech#&#)rat 1 (ec# tre)u#e s a-e.# &a (#spo0#.#e (oar )u$ur#&e

'ater#a&e (e care a-e.# $e-o#e cu a(e-rat/Ba$## $u repre0#$t a(e-ratu& scop a& e%#ste$.e#/ Cuta.# s at#$*e.# prosper#tatea+)ucur#a+ ca&'u& &u$tr#c "# (ra*ostea pe$tru toate ,##$.e&e/ Su)co$"t#e$tu& - -ao,er# toate aceste ca&#t.# !$ (ep&#$ ar'o$#e cu &e*#&e (#-#$e/

Src#a $u co$st#tu#e o -#rtute "# u$ 'ot#- (e &au(+ c# o )oa& asp#r#tu&u#/ Tre)u#e s - pur#,#ca.# 'e$ta&u& (e *!$(ur#&e $e*at#-e care(au $a"tere aceste# str# pe$#)#&e/

Aceast e%#ste$. $u -1a ,ost (at ca s tr#.# !$tr1o coc#oa)+ $#c# s - !')rca.# !$ 0(re$.e sau s - ,#e ,oa'e 'ereu/

Nu spu$e.# $#c#o(atG 2)a$## su$t 'ur(ar#3 sau 2!# (#spre.u#esc3/ Ceeace cr#t#ca.# se !$(eprtea0 (e &a -o#/ N#c# u$ &ucru $u este )u$ sau ru+c# or#e$tarea pe care #1o (a.# !# ,ace s ,#e ast,e&/

Repeta.# ,rec-e$tG 2Ba$## su$t ut#&#/ M ,o&osesc (e e# cu !$.e&epc#u$e+ !$'o( co$struct#- "# ?u(#c#os/ 9# (ru#esc cu )ucur#e+ #ar e# !'# sosesc'u&t#p&#ca.# (e '## (e or#/3

Ba$## $u su$t cu $#'#c 'a# pre?os (ec!t cupru&+ p&u')u& sau ,#eru& (#$'#$ereur#&e p'!$tu&u#/ Cu a(e-rat rea este #*$ora$.a "# ,o&os#rea cuper-ers#tate a puter#&or su)co$"t#e$tu&u#/

Dac - co$stru#.# o #'a*#$e 'e$ta& c&ar a ceea ce (or#.# s o).#$e.#+ rspu$su&su)co$"t#e$tu&u# "#+ (ec#+ !$(ep&#$#rea (or#$.e#+ $u -a !$t!r0#a s apar/

9$ceta.# s tot cere.# ,r a (a $#'#c !$ sch#')+ cc# $#c# u$ &ucru $u este*ratu#t/ Pe$tru a pr#'# tre)u#e s o,er#.#/ Ch#ar "# !$ ca0u& !$ care &ucra.#cu su)co$"t#e$tu&+ tre)u#e s ,#.# p&#$# (e (ru#re "# s pu$e.# toatco$ce$trarea 'e$ta& (e care (#spu$e.#+ !$ s&u?)a #(ea&ur#&or -oastre/



E>



CAPITOLUL XI

PENTRU DOB9NDIREA SUCCESULUI+ SUBCONŞTIENTUL >ÃESTE CELMAI BUN ALIAT

dob"ndi mereu succesul# atunci c"nd !i-l propune$i# "nseamnă să reuşi$i "n!ia$ă# să fi$i cu ade!ărat ferici$i% 0xperimentarea continuă a acestor

binefaceri# constituie c1iar !ia$a eternă la care se referea ;isus# c"nd afirma călucrurile cele mai importante sunt pacea# armonia# siguran$a# libertateaindi!iduală şi fericirea şi că acestea sunt intangibile# deoarece nimeni nu !i le poate răpi% 0le pro!in din ,inele esen$ă al fiin$ei !oastre% )ine mediteazăasupra acestor calită$i# !a intra imediat "n rezonan$ă cu sursa di!ină#umpl"nduşi subconştientul cu ideile lor for$ă% cestea sunt ade!ăratelecomori 5pe care nici molia# nici rugina nu le strică6% 8&atei : 29

3rei paşi către succes

rimul pas constă "n a descoperi prin introspec$ie atentă# care ac$iuni lefacem "ntr-ade!ăr cu plăcere# urmărind mereu să le realizăm numai peacestea% )ăci# c1eia succesului o reprezintă munca plină de dăruire şi de pasiune% De axemplu# nu este suficient ca cine!a să fi ob$inut o diplomă demedic psi1iatru% <n astfel de specialist trebuie să fie mereu la curent cu



descoperirile din domeniul său# să continue mereu studiul mecanis-melorsubtile ale min$ii% umai cel cu ade!ărat pasionat de munca lui !a

EA



reuşi să acumuleze noi cunoştin$e# pe măsură ce ele apar şi să trateze cuaceeaşi gri.ă pe orice pacient%

)"nd am spus aceste cu!inte la o conferin$ă# cine!a mi-a replicat: 5)um sătrec de acest prim pas# dacă eu nu-mi dau seama care muncă mi se potri!eşte(6 n astfel de cazuri# ruga$i-!ă să fi$i g1ida$i corespunzător:

5;nfinita "n$elepciune a subconştientului "mi !a arăta care este ade!ăratulmeu loc "n această !ia$ă6% =epeta$i această frază# "ntr-o stare de relaxare profundă şi de interiorizare% Dacă !e$i perse!era# plini de "ncredere#răspunsul !i se !a re!ela sub forma unui sentiment# a unei intui$ii de momentsau c1iar "mpre.urările !ă !or orienta către un anumit domeniu% Trebuie doarsă fi$i con!inşi că !e$i fi a.uta$i%

l doilea pas pe drumul către un succes sigur# cere specializarea "ntr-unsingur domeniu de acti!itate# pe care să-l aprofunda$i mereu# de!enind unade!ărat specialist% De pildă# dacă un t"năr doreşte să de!ină c1imist# el !atrebui să-şi concentreze aten$ia doar asupra unei anumite ramuri a c1imiei#studiind cu perse!eren$ă doar domeniul pe care şi l-a ales% =euşita nu !a"nt"rzia să apară# dacă el !a lucra cu entuziasm pentru a afla tot ceea ce secunoaşte "n acel moment "n specialitatea sa% De o mare importan$ă este şiaspira$ia cu care abordăm orice ac$iune# precum şi dorin$a continuă de a face bine oricărei fiin$e din .urul nostru%

)el care doreşte să fie cel mai bun dintre to$i# !a trebui să fie mereu spri.in şia.utor pentru ceilal$i% Desigur# această atitudine contrastează cu mentalitateaunora care nu doresc dec"t să trăiască din ce "n ce mai confortabil# muncind"n mod superficial şi fără să se implice prea mult% iciodată !reun omsuperficial şi nepăsător nu !a atinge succesul% /a izb"ndi doar cel care esteanimat de un ideal sublim# altruist şi nobil% Doar ser!indu-i pe ceilal$i cuabnega$ie# !e$i arunca p"inea !oastră pe apăV

.

l treilea pas este şi cel mai important% n esen$ă# trebuie să !ă supune$i unuiexamen de conştiin$ă# pentru a !ă da seama dacă nu cum!a# ceea ce face$i areca scop doar propria reuşită% Dorin$ele şi idealurile !oastre nu trebuie să fieegoiste# ci să folosească umanită$ii% /e$i realiza astfel un sui-generis circuit%ltfel spus# ceea ce dărui$i lumii "ntr-un mod altruist şi plin de abnega$ie# !ă!a fi returnat "ntr-o 5măsură bună# "ndesată# clătinată şi cu !"rf6VV

.

V luzie la cu!intele din 0cleziastul 8:9: 5runcă p"inea ta pe apă# căci o !ei afla

după mai multe zile%6VV

luzie la cu!intele biblice: 5Da$i şi !i se !a da% Turna-!or "n

http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_4/HYPERLINK%23page99




s"nul !ostru o măsură bună# "ndesată# clătinată şi cu !"rf# căci cu ce măsură !e$i măsura#cu aceeaşi !i se !a măsura6% 8?uca :3A9EE



Dacă nu !e$i dărui mereu roadele ac$iunilor !oastre# nu !e$i realiza acestcircuit şi cercul nu se !a "nc1ide% Tot ce !e$i ob$ine !a fi un scurtcircuit "n!ia$a !oastră# iar acesta se !a materializa prin numeroase limitări şi boli%

Măsura adevăratului succes

0ste posibil ca unii să replice "n felul următor: 5Bine# dar domnul Mames afăcut a!ere !"nz"nd "n mod necinstit ulei şi "nşel"nd pe mul$i al$ii6% /ă !oirăspunde că un astfel de om pare să ob$ină rezultate minunate pe moment#dar banii pe care i-a c"ştigat prin fraudă se !or risipi foarte uşor% Dacă"ncerca$i să fura$i# !ă !e$i păcăli singuri# căci !e$i induce subconştientuluisugestia că sunte$i săraci şi plini de limitări% ceste sugestii se !ormaterializa mai t"rziu "n fiin$a# "n căminul sau ac$iunile !oastre% )eea ce

sim$im şi g"ndim# aceea !om de!eni% )1iar dacă cine!a a reuşit să se"mbogă$ească "nşel"nd# nu "nseamnă că a ob$inut succesul# căci nu poate fi!orba de succes fără pace lăuntrică% ?a ce-i !or folosi acelui om uriaşele lui bogă$ii# dacă nu poate dormi noaptea# suferind de sentimentul !ino!ă$iei saufiind foarte bolna!(

m cunoscut la ?ondra pe cine!a care mi-a po!estit cum a făcut a!ere dinmeseria de 1o$ de buzunare% şi construise o casă de !acan$ă "n Iran$a şi trăia pe picior mare şi "n nglia% Dar# "n tot acest timp# era mereu terorizat deteama că !a fi descoperit şi arestat de ,cotland Yard% cest sentiment deculpabilitate "i pro!ocase numeroase tulburări interne' mustrările deconştiin$ă "l făceau să sufere profund% ?a un moment dat# nu a mai pututsuporta şi s-a predat singur poli$iei% După ce şi-a ispăşit pedeapsa meritată# aluat 1otăr"rea să se transforme radical# de!enind un om cinstit% ;mediat şi-agăsit un loc de muncă bun# continu"nd să trăiască liniştit şi eliberat deangoasă%

7 condi$ie esen$ială "n !ederea reuşitei# o constituie interesul şi dragosteafa$ă de munca pe care o depunem% De asemenea# trebuie să fim anima$i deidealuri mai ele!ate dec"t simpla dorin$ă de a acumula bunuri materiale% /aatinge succesul doar cel care posedă profunzime psi1ică şi mentală# precumşi putere de "n$elegere% &ul$i dintre marii industriaşi "şi datorează reuşitautilizării puterilor subconştientului lor%

n urmă cu c"$i!a ani# a apărut un inter!iu dat de un magnat al uleiului%cesta a dez!ăluit faptul ca secretul succesului constă "n puterea de a



concepe un proiect de la "nceput p"nă la sf"rşit# "n toate detaliile sale% Deexemplu# "nc1iz"nd oc1ii# el "şi putea imagina un mare complex pentrufabricarea uleiului# 5!edea6 trenurile "ncărcate cu marfă



gonind pe linii# 5auzea6 sirenele fabricilor# 5sim$ea6 "n nări fumul care ieşea pe coşurile lor% ,ubconştientul primea aceste sugestii puternice şi lemanifesta "n realitate%

Dacă reuşi$i să !ă imagina$i cu claritate scopul# mi.loacele pentru a-l atinge!or apărea "ntr-un mod neaşteptat# prin puterea miraculoasă a

subconştientului%

/e$i "n$elege importan$a acestor trei paşi "n dinamizarea energiilor creatoareale subconştientului# doar aplic"ndu-i "n orice ac$iune pe care o dori$i"ncununată de succes% @"ndul constituie o for$ă colosală# iar dacă i se alăturăşi sentimentul lăuntric# trăirea adec!ată# atunci de!ine cu ade!ărat credin$ă şi#după cum spune ;isus: 5După credin$a !oastră fie !ouă6 8&atei E: 2E9%

)unoaşterea şi folosirea acestei puteri uriaşe de care dispune$i# !ă !a a.uta să

!ă "ndeplini$i orice dorin$ă# !ă !a da "ncredere "n for$ele proprii# precum şi unsentiment de plenitudine şi pace lăuntrică%

ute$i aplica aceste legi "n orice domeniu şi dacă !e$i dărui roadele !oastrecelor din .ur sau c1iar "ntregii umanită$i# atunci pute$i fi siguri de reuşită%

;ar dacă !e$i face aceşti trei paşi pe calea ele!ării spirituale# Dumnezeu !a fimereu alături de !oi' cine !a mai putea atunci să !ă "mpiedice( ici o for$ăde pe păm"nt sau din ceruri nu !a putea constitui un obstacol pentru !oi%

1ameni care şiau îndeplinit visul

<n actor de cinema "mi spunea odată că# atunci c"nd era copil# deşi nua!usese posibilitatea de a se duce prea des la şcoală# !isa să de!ină !edetă%Toată ziua# fie că prăşea sau ducea !acile la păşune# "şi imagina numele scriscu litere luminoase pe frontonul unui teatru renumit% 5Timp de mai mul$i ani

m-am g"ndit numai la asta# p"nă c"nd am fugit de-acasă% m reuşit să ob$indiferite roluri de cinematografie şi a !enit şi ziua c"nd am de!enit celebru# iar numele mi-a fost scris cu litere luminoase# aşa cum !isam c"nd eram mic%,unt acum conştient de for$a uriaşă a imagina$iei6%

cum 3 de ani am cunoscut un t"năr farmacist# care c"ştiga 4 de dolari pesăptăm"nă# la care se adăuga şi un procenta. din !"nzări% 5n 2G de ani !oi ieşila pensie şi !oi scăpa de munca aceasta6# spunea el resemnat%



tunci i-am spus: 5De ce să nu ai propria ta farmacie( ;eşi din starea asta de pasi!itate şi urmăreşte să-$i ele!ezi dorin$ele% )onstruieşte un !iitor sigurcopiilor tăi%



oate fiul tău are destul talent pentru a de!eni un mare medic# iar fiica ta - pentru a studia cu succces muzica6%

&i-a replicat că nu-şi putea permite să-i trimită la studii% Dar l-am con!ins cătot ceea ce putea să-şi imagineze cu for$ă# se !a "ndeplini% n- tr-o primă fazăi-am arătat că subconştientul dispune de o for$ă colosală# apoi el a realizat că

este stăp"nul acestei for$e şi o poate folosi "n orice direc$ie doreşte% stfel#treptat# el şi-a construit o imagine mentală: se !edea lucr"nd "n propria safarmacie% şi "magina cum aran.a flacoanele# prepara diferite re$ete# "n timpce !"nzătorii anga.a$i ser!eau clien$ii% u uita să-şi "nc1ipuie că are şi o sumăimportantă de bani depusă "n bancă% ,e transpunea "n acest rol asemeneaunui bun actor% cţionează ca şi cînd ar fi aşa cum îţi imaginezi şi vei deveniîntocmai gîndurilor tale. urmat o "nşiruire foarte interesantă de "nt"mplări% fost concediat# dar a găsit imediat de lucru la o farmacie renumită# cu

numeroase filiale# unde - după un timp - a fost numit director% Timp de 4 ania economisit bani# reuşind să-şi desc1idă propria sa farmacie# pe care anumit-o 5Iarmacia !isurilor6# pentru că# aşa cum recunoştea el singur# eraexact ceea ce-şi imaginase% Desigur# reuşita lui s-a datorat "n mare măsură şifaptului că a făcut exact ceea ce-i plăcea cel mai mult%

n urmă cu c"$i!a ani am $inut o conferin$ă despre puterea imagina$iei şi asubconştientului "n fa$a unor oameni de afaceri% m arătat# printre altele# cum@oet1e se folosea cu "n$elepciune de imagina$ia controlată ori de c"te ori se

lo!ea de dificultă$i% Biografii săi spun că discuta cu un prieten căruia "iexpunea problema şi care-i dădea sfatul cel mai bun# cu !ocea şi gesturilesale obişnuite% stfel# scena mentală părea a fi reală şi !ie%

rintre ascultători se afla atunci şi un t"năr agent de sc1imburi# care a şi"nceput să pună "n practică te1nica lui @oet1e% stfel# el şi-a făcut un obiceidin a discuta imaginar cu un prieten banc1er multimilionar# care "l felicita pentru deciziile "n$elepte pe care le luase# cumpăr"nd anumite ac$iuni la bursă% Trăia cu putere fiecare replică# pentru a o imprima "n psi1ic şi pentru afi cu ade!ărat con!ins că aşa stau lucrurile% ceastă metodă se armoniza perfect cu scopul propus: acela de a da cele mai bune sfaturi clien$ilor săi%)ăci# dacă ei ob$ineau un un c"ştig substan$ial de pe urma ac$iunilorcumpărate# o parte din sumă "i re!enea lui# cel care a!usese ideea in!esti$ieirespecti!e%

Iolosindu-se de "n$elepciunea ce sălăşluieşte "n subconştient# agentul a a!ut

un succes răsunător# pe tot parcursul carierei sale%



2



<n alt t"năr# ele! de liceu# mi-a spus "ntr-o zi: 5m note foarte mici# memoria"mi .oacă feste şi nu ştiu ce să fac6%

Discut"nd cu el# am obser!at că moti!ul era atitudinea sa de indiferen$ă sauc1iar resentimentul pe care-l nutrea fa$ă de unii profesori şi colegi de şcoală%;-am arătat# atunci# cum să se folosească de subconş-tient pentru a de!eni un

ele! strălucit% "nceput să emită anumite sugestii poziti!e# de mai multe ori pe zi# dar mai cu seamă seara# "nainte de a adormi şi diminea$a# c"nd setrezea% ;ată ce-şi spunea el: 5*tiu că subconştientul este rezer!orul din care sealimentează memoria mea% 0l re$ine tot ceea ce citesc şi tot ce spun profesorii mei% m o memorie perfectă şi inteligen$a infinită din subconştient"mi pune mereu la dispozi$ie cunoştin$ele de care am ne!oie la orice examen#scris sau oral% =ăsp"ndesc iubirea şi bună!oin$a către to$i profesorii şi colegiimei% ?e doresc "n mod sincer succesul şi toate cele bune%6

cum# "n urma 5tratamentului6 pe care şi l-a făcut# t"nărul are o asemenealibertate mentală# cum nu a!usese niciodată "nainte% otele sale au de!enitfoarte bune% )ontinuă să men$ină permanent imaginea mamei şi a profesorilor care "l felicită pentru rezultatele sale la "n!ă$ătură%

Cum să vindeţi şi să cumpăraţi întrun mod cît mai convenabil

minti$i-!ă mereu că subconştientul este ca un motor ce trebuie pus "nfunc$iune de către mentalul conştient% ,tarea !oastră de spirit şi g"ndurilesunt asemenea unui dinam aflat mereu "n lucru%

entru a transmite o anumită idee# imagine sau dorin$ă p"nă "n profunzimilesubconştientului# trebuie "nt"i să ne calmăm şi să ne concentrăm aten$ia%ceastă atitudine relaxată are rolul de a "mpiedica rezonan$a cu g"ndurilestrăine sau potri!nice scopului urmărit% n plus# acum pot fi ob$inute efecte

remarcabile# cu un minimum de efort mental%poi !om urmări să creăm o imagine c"t mai clară şi mai plastică a ceea cedorim "n fapt% De exemplu# dacă dori$i să cumpăra$i o casă# !e$i faceurmătoarele afirma$ii 8desigur# "ntr-o stare de relaxare deplină şi profundă9:5,ubconştientul este sediul "ntregii "n$elepciuni% Doar el poate găsi casaideală pentru mine# astfel "nc"t să fie dotată cu tot ceea ce trebuie# fără să aibăun pre$ prea mare% Trimit aceste dorin$e către subconştient# fiind sigur că numă !a dezamăgi% m o "ncredere deplină că aceste g"nduri !or da roadele



3



aşteptate# aşa cum $ăranul# c"nd pune semin$e "n păm"nt# se supune legilorimuabile ale naturii6%

=ăspunsul poate !eni prin intermediul unui anun$ "n ziar# printr-un prietensau paşii !ă !or fi orienta$i spre casa care arată exact aşa cum !-a$i imaginat-o% ;mportant este să a!e$i "ncredere că răspunsul !a sosi la !oi negreşit# pe o

cale sau alta%

oate dori$i să !inde$i o casă# un teren sau orice altce!a% gen$ilor imobiliaricare au !enit să-mi ceară sfatul# le-am po!estit cum am procedat c"nd mi-am!"ndut propria casă% m plasat "n fa$a casei o tăbli$ă pe care scria: 5De!"nzare6% ,eara# "n timp ce adormeam# mi-am pus "ntrebarea: 5resupun"ndcă !oi !inde casa# ce !oi face cu tăbli$a(6% &i-am imaginat cum dau tăbli$a .os# o iau pe umăr# mă duc "n gara. şi o arunc pe păm"nt# spun"nd: 5@ata# numai am ne!oie de tine6 m urmărit să simt satisfac$ia că totul a fost"ndeplinit%

doua zi# a apărut un cumpărător care mi-a oferit o sumă con!enabilă şi#după ce am "nc1eiat tranzac$ia# mi-a spus: 5ute$i să da$i .os tăbli$a6% mluat-o imediat şi am dus-o "n gara.% ?ucrurile s-au petrecut exact aşa cum "mi"nc1ipuisem# nimic mai mult# pentru a confirma că 5ceea ce este sus# este şi .os6# adică imaginile imprimate "n subconştient !or apărea aidoma pe ecranul

!ie$ii noastre% c$iunea exterioară o urmăreşte "ntocmai pe cea interioară%;ată altă metodă de a !inde o casă sau un teren% =elaxa$i-!ă şi apoi emite$i cufor$ă aceste sugestii poziti!e: 5n$elepciunea infinită ce sălăşluieşte "nsubconştient ştie de.a care este cumpărătorul ideal al acestei case# cel care săaibă ne!oie de ea şi să-mi aducă un profit bun% 0a "l trimite acum către mineşi# c1iar dacă !a !edea şi alte case# numai a mea "l !a mul$umi# căci estecălăuzit de inteligen$a uni!ersală a subconştientului% ,unt sigur că totul !a fi perfect: cumpărătorul# momentul tranzac$iei şi pre$ul% Ior$ele ascunse din

subconştient ac$ionează mereu# pun"ndu-mă "n rezonan$ă cu armonia di!ină%6

minti$i-!ă totdeauna că lucrul pe care-l cauta$i !ă caută la r"ndul său şi# dec"te ori dori$i să !inde$i ce!a# se !a găsi cine!a care să aibă ne!oie c1iar deceea ce oferi$i% Iolosind "n mod inteligent puterile latente din subconştient#!a !e$i elibera de anxietatea generată de senza$ia de competi$ie%

3ehnici folosite cu succes



4



7 t"nără doamnă obişnuia să asiste cu consec!en$ă la toate cursurile pe carele $ineam% 0ra ne!oită să sc1imbe de trei ori autobuzul şi# de aceea# pierdea ooră şi .umătate pe drum% n timpul unei conferin$e# i-am po!estit cum a procedat cine!a# ca să de!ină proprietarul unui autoturism% T"năra s-a decissă "ncerce acea te1nică% ;ată ce mi-a scris mai t"rziu# referitor la această problemă:

5Dragă Dr% &urp1L#

/ă scriu acum ca să !ă po!estesc cum am ob$inut automobilul de care a!eamat"ta ne!oie# pentru a a.unge la cursurile dumnea!oastră% &i-am construitimaginea mentală# "n care eram la !olanul unei maşini şi făceam toateac$iunile necesare pentru a o conduce% =epetam adeseori acea imagine# p"năc"nd eram con!insă că# "ntr-ade!ăr# conduceam o maşină% poi m-am dus lamagazin şi !"nzătorul mi-a propus un )adillac# pe care l-am condus "nrealitate# repet"ndu-mi că-mi apar$ine%

*tiind acum cum arată maşina pe care o doresc# am continuat să-mi "nc1ipuicum urc# mă instalez la !olan# simt moliciunea banc1etei şi realizez toatemane!rele necesare% După două săptăm"ni# am a.uns la curs "ntr-un )adillac%

<nc1iul meu a murit# lăs"ndu-mi printr-un testament# automobilul şi toatedomeniile sale%6

&ul$i oameni de afaceri se folosesc c1iar de termenul abstract de 5succes6#repet"ndu-l de at"tea ori# p"nă a.ung la con!ingerea că au succes% 0i ştiu căideea de succes con$ine "n ea toate elementele esen$iale ale reuşitei%

ute$i şi !oi să repeta$i cu!"ntul 5succes6 cu for$ă şi con!ingere%

,ubconştientul !a asimila această idee şi !a ac$iona pentru ca ea să de!inărealitate% )e "nseamnă# de fapt# succesul pentru !oi( Desigur# dori$i să a!e$i ofamilie reuşită# să "ntre$ine$i raporturi amicale cu to$i cunoscu$ii% Deasemenea# !re$i să excela$i "n meseria pe care !-a$i ales-o' a!e$i ne!oie de uncamin frumos şi confortabil# dotat cu tot ceea ce trebuie% oate că aspira$i şila o !ia$ă spirituală mai bogată# să pătrunde$i misterul subconştientului şi să-ifolosi$i puterile ascunse%



,unte$i precum un om de afaceri# pentru că !ă manifesta$i "n aceastăgrandioasă afacere a !ie$ii pe care o trăi$i% /ă propun să de!eni$i un om deafaceri care a atins

G



succesul# folosind aceste te1nici# ce presupun să !ă imagina$i că face$i ceeace dori$i să face$i şi că a!e$i lucrurile care !ă sunt necesare% ,er!i$i-!ă deimagina$ie şi participa$i cu toată fiin$a# pentru a intra "n legătură cu realitateasuccesului% Iace$i astfel "nc"t să rezona$i "n permanen$ă cu energiile reuşitei%dormi$i "n fiecare seară cu ideea succesului# cu un sentiment de satisfac$iedeplină' ideea !a pătrunde "n subconştient şi !a da roadele aşteptate% Ii$i

con!inşi că !-a$i născut pentru a reuşi# iar miracolele nu !or "nt"rzia să se producă%

Idei de re!i"ut #e"tru a ati"'e %ucce%ul

Succesu& !$sea'$ s reu"e"t# !$ tot ceea ce .#1a# propus/ Dac -e.# ,#ca&'#+ ,er#c#.#+ 'u&.u'#.# "# -e.# ,ace 'ereu ceea ce - p&ace+ -e.# (o)!$(#

cu s#*ura$. succesu& (ep&#$ !$ -#a./A$a&#0!$(u1- cu ate$.#e+ (escoper#.# ce - p&ace cu a(e-rat s ,ace.# "#ac.#o$a.# (oar !$ ace& se$s/ Dac $u reu"#.# s - (a.# sea'a+ cere.# s ,#.#*h#(a.#+ pe$tru a (escoper# (#rec.#a !$ care - pute.# 'a$#,esta p&e$ar/

Spec#a&#0a.#1- !$ (o'e$#u& a&es "# cuta.# s a,&a.# (#$ ce !$ ce 'a# 'u&te (espre

e&/

Reu"#ta $u apar.#$e ce&or e*o#"t#+ c# ce&or care "#1au ,ur#t u$ #(ea& (#$ser-#rea "# a?utoru& !$tre*## u'a$#ta.#/

Nu poate ,# -or)a (e reu"#t ,r pacea '#$.##/

Pe$tru a reu"#+ tre)u#e s ,#.# ,#$# ps#ho&o*# "# s a-e.# o 'are putere (eptru$(ere 'e$ta&/

Dac - #'a*#$a.# cu c&ar#tate scopu&+ su)co$"t#e$tu& - -a pu$e &a (#spo0#.#e tot

ceea ce este $ecesar+ pe$tru !$(ep&#$#rea sa/

K!$(u& !$so.#t (e se$t#'e$t "# asp#ra.#e po0#t#- (e-#$e o ,or. ur#a"+cre#a $#'#c $u # se poate opu$e/

I'a*#$a.#a co$tro&at poate rea&#0a '#raco&e+ cc# ea $e pu$e &a u$#so$ cu puter#&e&ate$te a&e su)co$"t#e$tu&u#/

Dac (or#.# s o).#$e.# succesu& pe p&a$ pro,es#o$a&+ #'a*#$a.#1- c "e,u&

sau c#$e-a &a care .#$e.# ,oarte 'u&t - ,e&#c#t "# - a('#r s#$cer/ Da.#



-#a. "# ,or. aceste# #'a*#$# pr#$ se$t#'e$te a(ec-ate/ 2Au0#.#3 -ocea+2o)ser-a.#3 *estur#&e spec#,#ce/ >#0ua&#0a.# 'e$ta& aceast #'a*#$e cuperse-ere$.+ ocup!$(u1- to.# t#'p## 'or.# a# 0#&e# cu aceast ac.#u$e/Cu s#*ura$. c+ !$ t#'p+ -a -e$# "# )ucur#a reu"#te#/

9$ su)co$"t#e$t su$t pstrate toate a'#$t#r#&e "# #'pres##&e tr#te/ Pe$tru a -a

!')u$t.# 'e'or#a+ e'#te.# (e 'a# 'u&te or# aceast su*est#eG 2Me'or#a #$,#$#ta su)co$"t#e$tu&u# !'# re-e&ea0+ !$ or#ce 'o'e$t+ ceea ce a' $e-o#e s "t#u3/



Dac (or#.# s -#$(e.# ce-a+ a,#r'a.# !$cet "# cu ate$.#e ur'toare&eG 29$.e&epc#u$easu)co$"t#e$tu&u# "t#e (e?a care este cu'prtoru& #(ea& pe$tru acest &ucru "# !&atra*e ctre '#$e3/ >e.# ,# u#'#.# s co$stata.# c a"a stau &ucrur#&e/

I(eea (e succes co$.#$e !$ ea toate e&e'e$te&e "# 'a$#,estr#&e succesu&u#/ Repeta.#(e 'a# 'u&te or#+ cu !$cre(ere "# co$-#$*ere+ cu-!$tu& 2succes3+ (#$a'#0!$( ast,e&puter#&e ascu$se care - pot (uce &a o).#$erea u$u# succes (ep&#$/

CAPITOLUL XII

SUBCONŞTIENTUL 9N SLUJBA ŞTIIN5EI

&a.oritatea sa!an$ilor se folosesc de subconştient# c1iar dacă# uneori# nu sunt

conştien$i de fenomenele care se petrec atunci% 0xemple ilustre "n acest senssunt: 0dison# &arconi# Uettering# oincare# 0instein şi mul$i al$ii% )"nd unom de ştiin$ă apelează la subconştient# dob"ndeşte o anumită intui$ie specială"n legătură cu "mbinarea mai multor domenii% )ercetări recente demonstreazăcă succesul in!entatorilor depinde "n mare măsură de capacitatea lor de autiliza tezaurul de "n$elepciune# care se află "n subconştient%

/ă propunem "n continuare# exemplul c1imistului Iriedric1 !on ,tradonitz#care lucra de mult timp pentru a ob$ine formula c1imică a benzinei% 7ricumar fi combinat cei atomi de carbon cu atomi de 1idrogen# el nu reuşeatotuşi să ob$ină formula benzinei% Dezamăgit# obosit# el a abandonatsubconştientului problema% După c"t!a timp# subconştientul i-a oferit orezol!are uluitoare: "n timp ce urca "n autobuz# a "n$eles că atomii erau uni$i printr-o legătură circulară# numită cercul benzenului%

lt sa!ant# iColas Tesla# a realizat in!en$ii importante# care stau la baza



electronicii de astăzi% 0l proceda astfel: c"nd "i !enea o idee nouă# lăsaimagina$ia să construiască liber pe acel subiect# ştiind că subconş-tientul "i !are!ela tot ceea ce lipsea pentru ca noul dispoziti! să poată fi materializat%=ealiza mental toate "mbunătă$irile posibile# corecta

>



greşelile şi oferea te1nicienilor sc1ema dispoziti!ului perfect func$ionabil%7bişnuia c1iar să spună: 5ntotdeauna in!en$ia mea func$ionează aşa cummi-am imaginat% n 2 de ani nu a fost nici măcar o excep$ie%6%

aturalistul american gassia a descoperit c"te!a dintre fenomenelemisterioase# care se petrec "n lumea subconştientului "n timpul somnului%

)ităm din biografia sa: 5De mai multe săptăm"ni mă c1inuiam să reconstituio fosilă găsită "ncrustată pe o piatră% ereuşind să stabilesc specia din carefăcea parte# obosit şi disperat# am abandonat şi am "ncercat să mă relaxez%După c"t!a timp# "ntr-o noapte# m-am trezit cu senza$ia clară că am !isat peştele fosilizat# cu toate fragmentele care-i lipseau% Dar nu reuşeam să-miamintesc nimic din !is% ;mediat m-am dus la muzeu# pentru studia din nou piatra# sper"nd că-mi !oi aminti ce!a# dar fără nici un rezultat% oapteaurmătoare am !isat din nou peştele# dar la trezire am uitat cum arăta% ,per"nd

că !oi a!ea iar !isul# a treia noapte mi-am pregătit 1"rtie şi creion l"ngă pat#ca să-l sc1i$ez% ,pre diminea$ă# mi-a apărut peştele "n !is# mai "nt"i neclar#apoi din ce "n ce mai distinct# astfel "nc"t "i puteam studia toate detaliile% &-am trezit pe .umătate şi# aflat "ncă sub influen$a !isului# "ntr-un "ntuneric profund# am sc1i$at imaginea pe 1"rtie% Diminea$a# am constatat cu uimire cădesenasem linii pe care nu le !ăzusem la fosilă% m alergat la muzeu şi amcură$at bine suprafa$a pietrei# p"nă a de!enit !izibile şi păr$ile ascunse alefosilei% ?a sf"rşit# semăna perfect cu imaginea din !is6%

n urmă cu 4 de ani# Dr% IredericC Banting# strălucit canadian# studiara!agiile făcute de diabet# maladie incurabilă la acea !reme% fost necesarăo muncă titanică# "n care s-au angrenat cercetători din "ntreaga lume% ntr-onoapte# Bating a adormit epuizat% n timpul somnului# a a!ut re!ela$ia de aextrage o substan$ă din pancreasul c"inelui% ceastă substan$ă stă la bazainsulinei# care sal!ează şi astăzi mii de !ie$i omeneşti%

entru a ob$ine acest rezultat excep$ional# sa!antul a consumat mult timp şi

energie% u "nseamnă "nsă că nu pute$i ob$ine rezultate imediate% u !ădescura.a$i% 7bişnui$i-!ă să cere$i "n fiecare seară subconştientului să !ăofere solu$ia cea mai bună% <na dintre cauzele "nt"rzierii ar putea fi "ndoialasau g"ndul că problema este foarte grea şi ar putea dura mult timp p"nă serezol!ă% nceta$i să !ă "ntreba$i c"nd şi unde !i se !a "mplini dorin$a# căcisubconştientul nu este limitat "n timp sau spa$iu% nc1ipui- $i-!ă că de.a a$i primit răspunsul# nu-l proiecta$i "ntr-un !iitor nedeterminat% ăstra$i"ncrederea de nezdruncinat "n reuşită# căci orice problemă "şi are propria eisolu$ie%



A



Dr% ?ot1an !on BlenC-,c1midt# renumit inginer electronist# po!esteşte cum#cu a.utorul subconştientului# s-a sal!at dintr-un lagăr de concentrare rusesc "ntimpul războiului:

50ram prizonier "ntr-o mină de cărbuni din =usia şi !edeam terifiat cumoamenii mureau unul c"te unul "n .urul meu% 0ram păzi$i de gardieni extrem

de brutali# iar ofi$erii erau inteligen$i şi aten$i# "nc"t practic era imposibil săe!adezi% După un examen medical sumar# fiecărui prizonier "i era impusă# pentru a fi scoasă la suprafa$ă# o anumită cantitate de cărbune pe zi% &ie mi-au fixat G Cg pe zi% Dacă prizonierul nu extrăgea cantitatea impusă# ra$iaalimentară - şi aşa destul de mică - se reducea şi mai mult% n scurt timp# seodi1nea "n cimitirul lagărului% ngrozit# am "nceput să mă concentrez asupraunui plan de e!adare% )asa din ?os ngeles era distrusă# to$i membriifamiliei - ucişi# iar prietenii dispăruseră sau se aflau# ca şi mine# "n lagăre de

prizonieri% m in!ocat subconştientul şi i-am cerut să găsească o modalitate pentru a a.unge la ?os ngeles% 5/edeam6 "n "nc1ipuire imagini de acolo# bule!ardele largi# şi c"te!a dintre clădiri% n fiecare diminea$ă şi seară măimaginam plimb"ndu-mă pe cel mai mare bule!ard# "mpreună cu o fată pecare o cunoscusem "nainte de război 8şi care este so$ia mea acum9' !izitammagazinele# urcam "n autobuze# luam pr"nzul la restaurant% De fiecare datăa!eam gri.ă# atunci c"nd 5conduceam6 maşina mea imaginară# să nu fac !re-un accident% ;maginile erau pline de !ia$ă şi culoare şi mă sim$eam ca şi c"ndle trăiam cu ade!ărat%

n fiecare diminea$ă# gardianul-şef aşeza prizonierii "n r"nd şi-i număra%,triga: # 2# 3%%% şi c"nd a.ungea la > făceam un pas "nainte% ntr-o diminea$ă#c"nd se numărau prizonierii# gardianul a fost c1emat "n altă parte# tocmai c"nda.unsese la ' c"nd a re!enit# a "nceput de la ># deci nu mi-au obser!atlipsa% ,eara# c"nd detaşamentul s-a "ntors de la muncă# numărul prizonierilorera e!ident# acelaşi# deci lipsa mea a fost obser!ată cu mult mai t"rziu%

m reuşit să ies din lagăr# fără să fiu !ăzut şi am tot mers prin pustiu# timpde 24 de ore# p"nă am a.uns la o casă părăsită# unde m-am odi1nit% &ulte zileam trăit din ce pescuiam sau !"nam% )"nd am a.uns la linia ferată# am urcat"ntr-un tren ce transporta cărbuni "n olonia% rietenii m-au a.utat să a.ung la?ucerna# "n 0l!e$ia% ntr-o seară# c"nd stăteam "n alace Kotel din ?ucerna#am cunoscut un cuplu de americani# care m-au in!itat acasă la ei# "n ,anta&onica 8)alifornia9% stfel# am a.uns "n merica# la ?os ngeles% *oferul detaxi m-a dus exact pe bule!ardele pe care le !isasem "n zilele sumbre din



lagăr% &i se parea că nu trecuse dec"t pu$in timp de c"nd fusesem pe acolo%ceastă

E



reuşită !a răm"ne pentru mine ca o lec$ie despre minunile pe care le potrealiza puterile latente din subconştientul nostru# atunci c"nd sunt pe deplincontrolate%6%

<n alt domeniu "n care subconştientul poate fi folositor este istoria%r1eologii şi paleontologii ar trebui să ştie că tot ceea ce a existat şi s-a

manifestat !reodată# se păstrează "n memoria uni!ersală% rin studiul ruinelor şi fosilelor antice# ei reconstruiesc palate sau oraşe "ntregi% ;storicii "şi lasăimagina$ia să construiască tot felul de !ariante# dinamiz"nd astfelsubconştientul' acesta desc1ide por$ile de acces către memoria ascunsă alumilor şi ci!iliza$iilor stră!ec1i' astfel# trecutul re"n!ie şi poate fi cunoscut%

,a!an$ii posedă o putere de concentrare mare şi o imagina$ie controlată# caretrezesc geniul subconştient: templele antice capătă acoperişuri# apar grădini# piscine şi f"nt"ni arteziene' oasele albite sunt acoperite de muşc1i şi piele% )ua.utorul aten$iei bine focalizate# a imagina$iei diri.ate# putem transcedetimpul şi spa$iul şi ne punem "n legătură telepatică cu cele mai ele!ateg"nduri ale marilor sa!an$i ai lumii%

Cum să devenim receptivi la sugestiile subconştientului

Dacă trebuie să lua$i o decizie dificilă# "ncepe$i imediat să căuta$i solu$ia# plini de optimism% 0!ita$i gri.ile# fi$i "ncrezători%

;ată o te1nică simplă de a de!eni recepti!i la mesa.ele subconştien-tului%şeza$i-!ă "ntr-o pozi$ie confortabilă# relaxa$i-!ă corpul şi mintea% Dacăacestea refuză să se supună# fi$i autoritari şi fermi# impun"ndu-!ă cu putere!oin$a% )orpul este obligat să !ă asculte# pentru că nu are !oin$ă proprie#ini$iati!ă sau inteligen$ă# ci este asemenea unui disc pe care sunt săpatediferite g"nduri sau emo$ii sub forma unor gesturi caracteristice# ticuri sauc1iar boli% După ce a$i ob$inut o relaxare profundă# concentra$i-!ă aten$ia

exclusi! asupra problemei care !ă frăm"ntă% )ăuta$i o solu$ie# "ncerca$idiferite !ariante# g"ndi$i-!ă cu anticipa$ie ce bucuroşi !e$i fi c"nd o !e$i găsi pe cea mai bună% ?ăsa$i-!ă cuprinşi de acest sentiment% ermite$i min$ii să se .oace astfel# p"nă adormi$i% Dacă nu a$i primit răspunsul "n timpul somnului#nu !ă mai preocupa$i de problema respecti!ă% 7ric"nd este posibil să apară#c1iar dacă face$i altce!a%

entru a a!ea acces la informa$iile depozitate "n subconştient# cea mai simplămetodă este şi cea mai bună% ;ată un exemplu personal: "ntr-o zi am pierdut



un ceas# care era o amintire de familie% ?-am căutat peste tot# dar nu l-amgăsit% ,eara am in!ocat subconştientul şi i-am !orbit ca unei persoane de"ncredere: 5Tu ştii tot# deci ştii şi unde



este ceasul meu' te rog# să-mi ară$i locul6% &-am trezit cu g"ndul pregnant:5)ăută sub copacul din curte6# unde l-am şi găsit imediat%



CAPITOLUL XIII



SUBCONŞTIENTUL ŞI MIRACOLELE SOMNULUI

Iiecare dintre noi petrece A ore din 24 dormind 8cam o treime din !ia$ă9%ceasta este o lege inexorabilă a !ie$ii# !alabilă at"t "n regnul !egetal# c"t şi "ncel animal% &ulte probleme "şi pot găsi răspuns atunci c"nd dormim%

0ste "ncă "ncetă$enită teoria conform căreia# ziua obosim şi noaptea dormim#

ca să ne recuperăm for$ele pierdute% Dar corpul consumă energia şi c"nddoarme: inima continuă să func$ioneze# la fel plăm"nii# ca şi toate celelalteorgane !itale% Dacă m"ncăm "nainte de a ne culca# 1rana este perfect digeratăşi asimilată "n somn% ceasta# datorită faptului că subconştientul nu seodi1neşte şi nu doarme niciodată# ci este mereu acti!# control"nd toatefunc$iile corpului% tunci c"nd dormim# !indecarea se produce mai uşor#deoarece nu mai există multiple interferen$e şi bloca.e produse de mentalulconştient% De asemenea# răspunsurile la problemele care !ă frăm"ntă !i se

re!elează mai ales "n somn%

0inefacerile somnului

Dr% Mo1n BingeloH# o autoritate "n studiul efectelor V somnului# a demonstratcă noaptea# c"nd dormim# creierul primeşte impresii !izuale# auditi!e#olfacti!e# gustati!e# care demonstrează că ner!ii respecti!i sunt acti!i "n

timpul somnului# precum şi neuronii scoar$ei cerebrale% ,a!antul ademonstrat că# atunci# sufletul se uneşte cu ,piritul Di!in# umpl"ndu-se de"n$elepciunea şi ;ubirea eternă% 5,tudiile pe care le-am "ntreprins mi-au "ntăritcon!ingerea că# ade!ăratul scop al somnului nu este doar odi1na' de fapt#nici o altă parte a !ie$ii nu este mai importantă pentru ele!area spiritualăec1ilibrată a omului6%

7bosită de permanentele conflicte# .igniri şi stresuri# mintea are ne!oie de oretragere periodică din lumea sim$urilor# pentru a intra "n legătură telepatică

cu for$a şi "n$elepciunea subconştientului% Dacă !e$i urmări să păstra$i mereuaceastă legătură# !e$i fi g1ida$i permanent de către ea şi !e$i reuşi să "n!inge$iorice dificultate% entru aceasta# este bine ca# "n timpul zilei# să realiza$i periodic retragerea min$ii "n interior# departe de confuzia şi agita$ia lumiiexterioare% ceasta poate fi pri!ită tot ca o formă de somn# căci sunte$iadormi$i fa$ă de lumea sim$urilor# dar astfel trezi$i "n !oi lumea extraordinarăa subconştientului%






V Dr% Mo1n BingeloH - 5T1e &LsterL of ,leep6# eH YorC and ?ondon# Masper Brot1ers

2



$fectele surprinzătoare ale privării de somn

?ipsa de somn creează iritabilitate# depresiuni şi g"nduri sumbre% Dr% @eorges,te!enson# membru al socia$iei a$ionale pentru ,ănătate &entală8ational ssociation for &ental Kealt19# afirma: 5După părerea mea#fiecare fiin$ă umană are ne!oie de cel pu$in ore de somn pe noapte# pentrua se sim$i bine% &ul$i dintre noi au ne!oie c1iar de mai multe% )ei care-şi"nc1ipuie ca se pot acomoda şi cu mai pu$ine ore de somn# se "nşeală6%,a!an$ii care au studiat efectele lipsei de somn# au remarcat că insomnia prelungită a precedat anumite tulburări psi1opatologice% entru a explicaacest fenomen# este suficient să amintim că# "n timpul somnului ne 5"ncărcăm bateriile6# dob"ndind !italitate şi poftă de !ia$ă%

ntr-un articol intitulat 5oate că a!e$i ne!oie de mai mult somn6# apărut "n5=eaderPs Digest6# se relatează următoarea experien$ă:

5n ultimii trei ani# am realizat experien$e medicale la Oalter =eed rmL;nstitute of =esearc1 din Oas1ington% )a subiec$i# s-au oferit o sută demilitari şi ci!ili% ceştia au fost men$inu$i for$at "n stare de !eg1e circa 4 zilela r"nd% umeroase teste au pus "n e!iden$ă efectele şi simptomele lipsei desomn# rezultatele lor dez!ăluind c"te!a dintre misterele uluitoare alesomnului%

,e ştie acum că# mintea obosită de nesomn caută at"t de a!idă somnul# "nc"tar sacrifica orice ca să-l ob$ină% După numai c"te!a ore apar scurte perioadede mo$ăială# "ntr-un ritm de 3 - 4 pe oră% )a "ntr-un somn !eritabil# pleoapelese "nc1id# ritmul cardiac se "ncetineşte pentru c"te!a secunde% ot sur!enimomente de inconştien$ă sau imagini disparate# fr"nturi de !ise% e măsură cese agra!ează lipsa de somn# perioadele de pierdere a cunoştin$ei de!in din ce"n ce mai dese şi mai lungi 82 - 3 secunde9% )1iar dacă subiectul are o mare

responsabilitate 8exemplu: pilotarea unui a!ion "n plină furtună9# el nu "i poate rezista% Ii$i aten$i# căci !i se poate "nt"mpla oric"nd# mai ales c"ndsunte$i la !olan%

?ipsa de somn atacă buna func$ionare a memoriei şi a sim$urilor% &ul$i dintresubiec$i s-au do!edit incapabili să re$ină o anumită informa$ie# pentru maimult timp şi să o folosească "n problema pe care o a!eau de rezol!at% n fa$aunor situa$ii care cereau eforturi mai mari de memorare# subiec$ii sezăpăceau şi se blocau%6%



3



)oaptea este un sfetnic bun

7 doamnă din eH YorC# ascultătoare a emisiunilor pe care le $ineam la postul na$ional de radio# "mi relata că i se oferise un loc de muncă pentru careera plătită dublu% eput"nd să se decidă# "nainte de a se culca# s-a rugat astfel:

5;nteligen$a creatoare a subconştientului ştie ce este mai bine pentru mine%0a mă orientează mereu către fericire şi o !ia$ă spirituală "naltă# re!el"ndu-micea mai bună decizie% i mul$umesc pentru răspunsul care# sunt sigură# !a!eni%6% repetat această rugăciune simplă de mai multe ori% doua zi# s-atrezit diminea$a cu senza$ia clară că nu trebuie să accepte oferta# ceea ce a şifăcut% 0!enimentele ulterioare au demonstrat că alegerea era bună' firmacare-i făcuse propunerea a dat faliment după scurt timp%

;ată un alt exemplu# despre modul cum pute$i fi a.uta$i şi ocroti$i de către

subconştient# atunci c"nd "l in!oca$i%

)u mul$i ani "n urmă# "naintea celui de-al doilea război mondial# mi-a fostoferit un post "n 7rient% entru a fi sigur că !oi lua o decizie bună# m-amrugat astfel: 5n$elepciunea ascunsă din fiin$a mea ştie tot şi "mi !a re!ela# cu!oia lui Dumnezeu# pe ce drum trebuie să merg% /oi reuşi să recunoscrăspunsul# indiferent cum !a sosi el6% m recurs la această modalitatedeoarece# deşi mentalul conştient poate lua decizii c"nd cunoaşte toate datele

problemei# este ne!oie de intui$ia proprie subconştientului pentru a răspundela "ntrebări pe care doar !iitorul le poate dezlega% m repetat rugăciunea ca pe un c"ntec de leagăn# "nainte de a adormi şi apoi am !isat ceea ce s-a petrecut "n realitate peste trei ani% &i-a apărut un !ec1i prieten şi mi-a spus:5)iteşte ziarele# nu pleca6% n ziare se relata# cu litere groase# cum sedeclanşase războiul# prin atacul de la earl Karbour% De mai multe ori ama!ut !ise foarte clare# ca cel expus mai "nainte% cestea sunt scenarii realizatede subconştient# care ne rele!ează astfel anumite ade!ăruri# prin intermediulunor persoane "n care a!em "ncredere% ltul ar putea primi sfaturi din parteamamei# care-i apare "n !is şi "l a!ertizează asupra unui anumit pericol%,ubconştientul creează imaginile cele mai sugesti!e# care să ne impresionezeşi să ne determine să credem "n ceea ce !isăm%

Dr% =1ine# director la Departamentul de psi1ologie al <ni!ersita$ii DuCe# aadunat un mare număr de relatări# care demonstrează că multe persoane au!ise premonitorii "n legătură cu e!enimentele care se !or "nt"mpla "n !iitor#



reuşind cu a.utorul lor să e!ite posibile tragedii%

4



/iitorul este rezultatul modului !ostru de a g"ndi "n prezent# el este de.a "nsubconştient cu excep$ia cazului c"nd "l modifica$i după dorin$ă prinintermediul rugăciunii% rin analogie# !iitorul unui popor este "nscris "nsubconştientul colecti! al poporului respecti!% şa se explică faptul că am!isat că s-a declanşat războiul cu trei ani mai "nainte% nt"mplările de m"ine seaflă de.a "n subconştient# la fel şi cele de săptăm"na sau de luna !iitoare şi pot

fi 5!ăzute6 de o persoană clar!ăzătoare# cu un mental ele!at%

Dacă !e$i "ncepe "nsă să !ă ruga$i# nu !i se !a mai "nt"mpla nimic rău# căcinimic nu este fixat sau prestabilit "n mod definiti! de dinainte% titudineamentală# adică modul "n care g"ndi$i sau sim$i$i realitatea# determină !iitorul%rin rugăciune pute$i remodela şi crea un nou !iitor% 3ot ceea ce un om

seamănă acum, va a-unge să recolteze mai tîrziu. ,ăm"n$a# după cum este bună sau rea# !a da rodul pe măsură%

Miracole petrecute în timpul somnului

7dată# un cursant mi-a trimis un ziar "n care era relatat cazul unui laminordin o$elaria itsburg% 7mul# numit =oL Kammerstrom# a c"ştigat G dedolari datorită unui !is pe care l-a a!ut%

)onform articolului din ziar# inginerii care lucrau "n o$elărie munceau de

mult timp# ca să repare o bandă de transmisie a barelor de o$el% Deşi sec1inuiau de multă !reme# nu reuşiseră să găsească defec$iunea şi să oremedieze% Kammerstrom căuta şi el un dispoziti! nou# care să pună "nmişcare angrena.ul# dar fără nici un rezultat% ntr-o după-amiază# "nainte de aa$ipi# i-a !enit iar "n minte problema de la o$elărie% dormind# a !isat o sc1i$ă perfectă a unui anumit utila.% Trezindu-se# a făcut o sc1emă după desenul din!is% poi# el a pus această sc1emă "n aplicare# iar anga.a$ii au realizat undispoziti! func$ional% stfel# somnul de la pr"nz i-a adus lui Kammerstrom

un cec de G de dolari# adică cea mai mare recompensă pe care o oferise!reodată firma anga.a$ilor săi# pentru o in!en$ie%

Dr% Kelprec1t# profesor de cultură asiriană la <ni!ersitatea din ennsLl!ania#scria "n .urnalul său: 5ntr-o seară# m-am culcat epuizat de eforturilezadarnice de a localiza două fragmente de agată# presupuse a fi apar$in"ndunui babilonian% dormind sub influen$a acestor g"nduri# am a!ut un !isremarcabil: mi-a apărut un preot din ippur# "nalt şi impunător# cam de patruzeci de ani# care m-a condus la tezaurul templului% colo# erau



"mprăştiate pe podea# o mul$ime de fragmente de agată şi lapis-lazuli% reotulmi-a spus: )ele două bucă$i# despre care ai scris separat la paginile 22 şi 2#

fac parte din cerceii de

G



la statuia zeului% ?ipeşte-le şi te !ei con!inge% &-am trezit instantaneu% m

examinat fragmentele şi# spre uimirea# se potri!eau% @ăsisem# "n sf"rşit#solu$ia problemei%6

=obert ?ouis ,te!enson# "n una din căr$ile sale - 5crosst1e plains6 -consacră un "ntreg capitol !iselor% 0l "nsuşi a!ea !ise pline de ac$iune# pe

care şi le programa seara% nainte de a adormi# cerea subconştientului să-ire!eleze noi po!estiri% Dacă a.ungea "ntr-o criză financiară# era de a.uns sătrimită o sugestie de genul: 57feră-mi ideea unui bun roman de a!enturi#care să se !"ndă bine6% ,ubconştientul răspundea prompt# pe măsura aş-teptărilor% n legătură cu acest fenomen# ,te!enson scria: 5&icu$ele z"ne8puterile latente ale subconştientului9# atunci c"nd concep un roman# mi-ltransmit capitol cu capitol# astfel "nc"t# eu# preupusul autor# nu ştiu niciodatăcum se !a derula ac$iunea "n continuare% ici măcar această parte a muncii

mele# care se desfăşoară ziua# c"nd sunt treaz şi conştient# nu o pot consideraca fiind a mea# căci "mi dau seama că aceste z"ne sunt c1iar şi atunci alăturide mine# inspir"ndu-mă%6

Dormiţi în pace şi treziţivă în bucurie.

)ei care suferă de insomnie# !or găsi "n rugăciune un tratament extrem deeficient% nainte de a adormi# repeta$i lent# cu aten$ie# această sugestie

binefăcătoare: 5icioarele se relaxează# bra$ele se relaxează# spatele sedestinde complet# creierul se umple de calm şi bucurie# fa$a mi se destinde'"ntregul corp este perfect relaxat şi psi1icul se linişteşte complet% ;ert din totsufletul pe to$i cei care au greşit fa$ă de mine şi trimit către toate fiin$eleuni!ersului g"nduri de iubire# armonie# pace şi sănătate% &ă "n!ăluie unocean de linişte şi bucurie şi de!in conştient de rezen$a Di!ină din mine%ercep intuiti! fascinantul mister al /ie$ii şi al ;ubirii% Iericirea mă cuprindeşi de!in plin de bună!oin$ă fa$ă de cei din .ur% ntreaga noapte !oi dormi "naceastă pace fermecată# iar diminea$a mă !oi trezi plin de !italitate şi deiubire% 7 sferă de beatitudine mă cuprinde mereu# făc"ndu-mă din ce "n cemai bun şi mai "n$elept% u-mi este teamă de nimic# căci ştiu că Tu eşti cumine% /oi dormi "n pace şi mă !oi trezi plin de bucurie# dedic"ndu-Wi "ntreagamea !ia$ă şi iubire%6

Idei ,r!( de%#re -i"e,acerile %m"ului



Tre)u#e s - tre0#.# a (oua 0# &a o a$u'#t or N#'#c 'a# s#'p&uG !$a#$te (e a a(or'#+ su*era.# su)co$"t#e$tu&u# s - tre0easc e%act &aacea or/ >e.# co$stata cu u#'#re c e& se -a supu$e/ ace.# ape& &are0o&-area or#cre# pro)&e'e+ cc# $#'#c $u este prea *reu !$ ,a.a ,or.e##$,#$#te a su)co$"t#e$tu&u#/

Su)co$"t#e$tu& $u cu$oa"te o(#h$a $#c#o(at+ &ucra0 ,r !$cetare/ Co$tro&ea0toate ,u$c.##&e -#ta&e "# -#$(ec or#ce )oa&/ 9'pca.#1- cu -o# !$"#-+ #erta.# pe to.#ce# care au *re"#t -#$(ecarea se -a pro(uce cu 'u&t 'a# repe(e/

Su)co$"t#e$tu& - *h#(ea0 'a# a&es atu$c# c!$( (or'#.# sau c!$( -#sa.#/Cure$.## -#ta&# c#rcu& atu$c# &#)er# pr#$ ,##$.+ pur#,#c!$(1o+ ast,e& !$c!t(#'#$ea.a - tre0#.# re-#ta&#0a.# "# !$t#$er#.#/

Dac su$te.#+ !$c+ su) #$,&ue$.a suprr#&or "# co$,&#cte&or (#$ t#'pu&

0#&e#+ ca&'a.#1- 'a# !$t!# "# co$ce$tra.#1- asupra u$or su*est## po0#t#-e/I$-oca.# ,or.e&e "# !$.e&epc#u$ea (#$ su)co$"t#e$t "# cere.# s re0o&-epro)&e'a cu care - co$,ru$ta.#/ >e.# (o)!$(#+ ast,e&+ u$ p&us (e

!$cre(ere !$ -o#+ ca&' "# putere/

So'$u& este ese$.#a& pe$tru o '#$te &uc#( "# u$ corp s$tos/ L#psa (eso'$ pro-oac #r#ta)#&#tate+ (epres#u$# ps#h#ce+ 0pcea& su$t $ecesarece& pu.#$ opt ore (e so'$ !$ ,#ecare $oapte/

Sa-a$.## au (e'o$strat c sur-#$ o ser#e !$trea* (e tu&)urr# ps#ho1pato&o*#ce+ !$ur'a u$e# #$so'$## pre&u$*#te/

9$ t#'pu& so'$u&u#+ '#$tea se !$carc cu ,or.e $o#/ Mu&te persoa$e care$u (or' su,#c#e$t+ pre0#$t tu&)urr# (e 'e'or#e "# (e coor(o$are a'#"cr#&or+ su$t (e0or#e$tate "# co$,u0e/

Cre#eru& o)os#t -a sacr#,#ca or#ce pe$tru c!te-a c&#pe (e so'$/ Ate$.#e+ ce# care a-e.#te$(#$.a s a(or'#.# &a -o&a$

Noaptea e u$ s,et$#c )u$/ 9$a#$te (e a a(or'#+ #$-oca.# protec.#asu)co$"t#e$tu&u#/ Cere.# rspu$s &a !$tre)area care - ,r'!$t+ apo# ,#.#recept#-# pe$tru a !$.e&e*e rspu$su&/

A-e.# (ep&#$ !$cre(ere !$ su)co$"t#e$t e& $u - poate or#e$ta (ec!t !$(#rec.#a cea )u$/ C!teo(at+ 'esa?u& su - par-#$e pr#$ #$ter'e(#u&u$u# -#s ,oarte c&ar "# su*est#-/

Mo(u& !$ care *!$(#.# - (eter'#$ (est#$u&/ Lsa.#1- *h#(a.# (e ctre



!$.e&epc#u$ea #$,#$#t+ ascu$s !$ ,##$.a -oastr+ accepta.# or#ce s,at sausu*est#e care s#'.#.# c -#$e (e aco&o/ #.# opt#'#"t#+ *!$(#.#1- c $u sepoate !$t!'p&a $#'#c ru ast,e& re'o(e&a.# (est#$u& "# - !')u$t.#.#-##toru&/

Dac (or#.# s scr#e.# u$ ro'a$+ o p#es (e teatru sau s rea&#0a.# o

#$-e$.#e e%traor(#$ar+ cere.# su)co$"t#e$tu&u# s - #$sp#reco$"t#e$t#0a.# ,aptu& c e& - *h#(ea0 'ereu/ Se -or pro(uce ast,e&a(e-rate '#raco&e+ #ar patr#'o$#u& u$#-ersa& se -a !')o*.# cu $o#co'or# art#st#ce sau "t##$.#,#ce/

>



CAPITOLUL XI>

MANIESTAREA PUTERII SUBCONŞTIENTULUI 9NREFOL>AREAPROBLEMELOR DE CUPLU

)auza tuturor conflictelor ce apar "n interiorul unui cuplu# o constituienerecunoaşterea modului de ac$iune a for$elor ascunse "n subconştient% 7rice problemă dintre so$ şi so$ie se poate rezol!a dacă cei doi folosesc "n modconstructi! problemele mentalului% =ug"ndu-se "mpreună# cei doi iubi$i se!or armoniza la toate ni!elele fiin$ei lor şi !or răm"ne mereu "mpreună%7rientarea către idealuri sublime# studiul legilor misterioase ale !ie$ii# faptulcă cei doi au acelaşi drum "n !ia$ă şi "şi respectă reciproc libertatea personală# toate acestea reprezintă c1eile unei căsătorii armonioase şi fericite#"n care so$ii formează o singură fiin$ă%



<n di!or$ sau o despăr$ire dureroasă poate fi e!itată cel mai uşor# c1iardinaintea căsătoriei% Desigur# c"nd situa$ia de!ine insuportabilă# cel mai bineeste să ieşi din ea% Dar de ce să nu e!i$i o situa$ie neplăcută( u ar fi mai bine să te concentrezi asupra ade!ăratei cauze a problemelor cu care te

confrun$i# adică să tai răul de la rădăcină(

A



semenea celorlalte probleme cu care omul se poate confrunta# di!or$ul#"mpreună cu supărările inerente# sunt roadele unui comporta-ment# "n carelegile subconştientului sunt ignorate complet%

devărata semnificaţie a căsătoriei

entru a fi cu ade!ărat o uniune "ntre două fiin$e# căsătoria trebuie să aibă "n primul r"nd o bază spirituală# să fie "nsufle$ită de iubire reciprocă% Dragostea poate fi exprimată sub forma toleran$ei# a sincerită$ii# a onestită$ii şi a bună!oin$ei% De aceea# fiecare dintre cei doi iubi$i trebuie să fie foarte sinceriunul fa$ă de celălalt% 7 căsătorie armonioasă nu poate fi niciodată realizată#a!"nd la bază moti!e ca !anitatea# lipsa de bani sau dorin$a de a par!eni#deoarece acestea indică lipsa sincerita$ii şi a iubirii% 7 asemenea căsătorie nureprezintă dec"t o penibilă minciună şi o mascaradă grotească%

7 femeie care g"ndeşte: 5,unt epuizată de muncă% &ă !oi mărita ca să renun$la ser!iciu şi să mă ocrotească so$ul6# porneşte de la premise false şi nuaplică "ntr-un mod corect legile subconştientului%

umai cunoaşterea şi folosirea benefică a acestor legi "i pot oferi siguran$ă şiconfort% Dacă ea ar aplica te1nicile descrise "n capitolele anterioare# nu s-ar putea pl"nge niciodată# "n realitate# de so$# de tată sau de altcine!a# ci estecapabilă să ob$ină prin propriile for$e fericirea# prosperitatea# pacea lăuntrică#iubirea nesf"rşită# bucuria de a trăi# confortul# siguran$a şi orice şi-ar puteadori !reodată% Iiecare om poate fi propriul său constructor# model"ndu-şidestinul aşa după cum doreşte%

Cum să atragem către noi soţul sau soţia ideală

Dacă a$i lecturat cu aten$ie capitolele anterioare# desigur că de.a sunte$ifamiliariza$i cu modul "n care ac$ionează subconştientul şi şti$i că tot ce seimprimă acolo se !a exprima "ntr-o formă sau alta "n uni!ersul !ostrulăuntric# c"t şi "n cel exterior% Dacă sunte$i femeie şi dori$i să !ă apropia$i deun bărbat# dar nu l-a$i găsit "ncă# sugera$i subconştientului calită$ile pe caredori$i să le aibă el% ;ată o te1nică deosebit de utilă: seara# aşeza$i-!ă "nfotoliul cel mai comod# "nc1ide$i oc1ii şi relaxa$i-!ă# urmări$i să crea$i o starede pace profundă şi de recepti!itate% dresa$i-!ă apoi subconştientului#spun"ndu-i: 5rin g"ndurile mele atrag către mine un om onest# sincer# loial#iubitor# fidel# cu sufletul fericit



E



şi liniştit% ceste calită$i penetrează acum "n subconştient' prin medita$iiasupra lor# !or prinde !ia$ă şi se !or manifesta atunci c"nd !oi fi pregătită%&ă bazez pe acea lege care face să am exact ceea ce mantalizez cu for$ă%Doresc să dăruiesc fericire şi armonie unui om% i !oi respecta şi iubiidealurile# iar el !a face la fel "n ceea ce mă pri!eşte% u !oi căuta să-ltransform "ntr-un mod absurd# pentru a-mi satisface !reo dorin$ă egoistă# iar

el !a respecta# la r"ndul lui# personalitatea şi dorin$ele mele% &ereu ne !a unidragostea# "n$elegerea şi toleran$a%6

erse!er"nd "n această te1nică extrem de simplă# !e$i trăi bucuria de adescoperi că există un astfel de bărbat pe care să-l cunoaşte$i şi cu care să !ăcăsători$i% n$elepciunea tăcută şi nebănuită a subconştientului !ă desc1ide undrum pe care !e$i fi purtată de curen$ii irezistibili crea$i prin mentalizarea!oastră benefică% entru ca această experien$ă să de!ină o reuşită# aspira$i permanent să dărui$i iubire# de!otament# "n$elegere şi tot ce e mai bun "ndumnea!oastră# către cei din .ur%

Dacă sunte$i bărbat şi sim$i$i lipsa unui suflet apropiat# !e$i folosi aceastăsugestie sau una asemănătoare: 5rin aceste g"nduri atrag femeia care se potri!eşte cel mai bine personalită$ii mele% i !oi dărui iubire# lumină# pace şi bucurie% m deplină "ncredere că-i !oi oferi o !ia$ă fericită şi o !oi a.uta săse desă!"rşească pe toate planurile% Doresc ca so$ia mea să fie inteligentă#

!eselă# fidelă şi sinceră# plină de armonie şi de calm% Din acest moment#"ncepem să fim atraşi irezistibil unul către celălalt şi ne !om "nt"lni lamomentul potri!it% ncep"nd de atunci# "n !ia$a mea se !or manifesta doariubirea# ade!ărul şi frumuse$ea% ştept plin de "ncredere să o cunosc pe!iitoarea mea so$ie%6

n timp ce medita$i plini de aspira$ie asupra calită$ilor pe care le dori$i la!iitorul so$# "n subconştient "ncepe să se formeze imaginea sa% u mai răm"neapoi dec"t să găsească bărbatul sau femeia care se potri!eşte cel mai bine cuimaginea de.a formată%

=ecent# am discutat cu o doamnă# de meserie profesoară# care "mi spunea:5m a!ut trei so$i şi la to$i mă deran.a faptul că erau prea pasi!i şi nu a!eauspirit de ini$iati!ă# lăs"nd ca toate deciziile importante să le iau eu% De ceatrag doar oameni de acest fel(6 m "ntrebat-o dacă ştia dinainte de a secăsători# că cel de-al doilea so$ era un bărbat efeminat şi ea mi-a răspuns:5,igur că nu ştiam% Dacă aş fi ştiut# nici nu m-aş fi măritat cu el6% De fapt# la

baza acestor greşeli stătea propria sa personalitate# care era foarte puternică#



dominatoare# aproape masculină% n mod inconştient# femeia căuta un so$supus şi pasi!# pe care să-l domina% entru a "nt"lni astfel de bărba$i# eatrebuia să-şi modifice mai "nt"i imaginea mentală subconştientă% ;ată cum a procedat# pentru a "nlătura !ec1iul prototip

2



mental şi a crea unul nou# conform dorin$elor ei: 5&i-am creat "n minteimaginea bărbatului ideal: puternic# iubitor# extrem de !iril# cu o situa$iematerială bună# cinstit şi plin de sinceritate% mi "nc1ipuiam cum "i !oi dăruiiubire şi fericire şi cum "l urmez plină de supunere# spri.inindu-l "n tot ceeace doreşte să realizeze% ,ugestia mea era următoarea: *tiu că şi el mă

aşteaptă# aşa cum "l aştept eu% ,unt sinceră "n dorin$a mea# doresc să iubesc şi

să mă dăruiesc plenar% ,imt "n mine multe comori pe care i le pot oferi şi pecare el le !a primi cu bucurie% m"ndoi !om fi plini de bună!oin$ă şi deoptimism# pentru a forma un cuplu reuşit% ,unt sigură că subconştientul !agăsi acest om minunat şi !a face să ne "nt"lnim# astfel "nc"t să ne recunoaştemimediat6%

,e ruga astfel "n fiecare diminea$ă şi seară# ştiind că dacă se g"ndeşte foarteintens şi destul de mult timp la imaginea so$ului ideal# dorin$a i se !a

"ndeplini%u trecut astfel mai multe luni% "nt"lnit mul$i bărba$i# dar nici unul nu a fost pe placul ei% )"nd "ncepea să-şi piardă răbdarea# "şi amintea că "ncredin$asesubconştientului acea problemă şi recăpăta "ncredere şi for$e noi% ntre timp#a di!or$at de ultimul so$# fapt care i-a dat un sentiment de uşurare şi o maimare libertate de g"ndire% u$in după aceea# a părăsit "n!ă$ăm"ntul şi s-aanga.at ca medic% 7mul acela era c1iar cel pe care "l mentalizase şi ea a intuitacest lucru c1iar de la prima "nt"lnire% ;ntui$ia s-a ade!erit c"nd# la o

săptăm"nă după ce se anga.ase# el a cerut-o "n căsătorie% )on!ie$uirea cu el afost pe deplin fericită# căci el se do!edea a nu fi supus şi efeminat# cum erau primii so$i# ci dimpotri!ă# extrem de !iril# genul de om sporti! şi atletic#spiritual# a!"nd sim$ul umorului şi fără idei preconcepute sau pre.udecă$ilamentabile%

ceastă situa$ie fericită a fost creată# fără "ndoială de g"ndurile "ncrezătoare pe care ea le-a "ntre$inut şi le-a amplificat p"nă la satura$ie "n propriul

subconştient% Ior$a mentală# la unison cu cea psi1ică 8emo$iile9 au făcut casugestia să pătrundă "n subconştient şi să de!ină realitate%

Deriva către divorţ

tunci c"nd căsnicia a.unge "ntr-un punct critic# fiecare poate 1otăr" dacă este

mai bine să di!or$eze sau nu% ceastă alegere este o problemă personală sau



indi!iduală' "n astfel de cazuri nu se poate formula o regulă generală deconduită% entru unii oameni mai singuratici# realitatea do!edeşte că ar fi mai bine să nu se căsătorească deloc# pe c"nd al$ii#

2



dacă ar mai a!ea pu$ină răbdare# ar putea trece de momentul dificil "mpreună#fără să fie ne!oie de separare%

7 femeie di!or$ată poate de!eni cu mult mai sinceră şi mai nobilă "nsentimente# dec"t una care trăieşte un coşmar permanent% ;ată# de exemplu#cazul unei femei al cărei so$ era un alcoolic "nrăit# fiind pedepsit de mai

multe ori de .usti$ie pentru comportamentul său brutal şi animalic% Bărbatulacela# care nu-i dădea aten$ie dec"t atunci c"nd o maltrata# nu putea fi părăsit#căci so$ia lui credea "ntr-un mod foarte greşit că di!or$ul constituie un păcat%;-am explicat că legătura dintre doi oameni se realizează "n primul r"nd "ninimile lor şi că nu poate exista căsătorie# "n ade!ăratul sens al cu!"ntului#fără iubire şi armonie% Iemeia a "n$eles că# nu există lege di!ină care să ooblige să stea cu un om ce o maltratează şi o umileşte permanent%

Dacă !ă afla$i "ntr-o astfel de situa$ie dificilă şi nu şti$i cum să ac$iona$i#căuta$i "n interiorul !ostru răspunsul' cu siguran$ă că acesta !a !eni# dacăa!e$i "ncrederea şi aspira$ia necesară% Din profunzimile tăcute ale sufletului#se !a re!ela răspunsul potri!it%

m cunoscut un cuplu de tineri# căsători$i de c"te!a luni# care de.a a.unsese"n situa$ia de a se destrăma% n cele ce urmează !om aduce la lumină c"te!adintre cauzele ascunse ale impasului lor% ,o$ul trăia cu teama permanentă cafemeia să nu-l părăsească% 0ra sigur că "l "nşeală şi că# "ntr-o zi# "l !a părăsi'

de aceea# el se afla "ntr-o continuă angoasă şi tulburare a min$ii% e de altă parte# so$ia sim$ea că legătura dintre ei nu se mai bazează pe "ncredere# fiindafectată de atmosfera creată de el% ,itua$ia la care au a.uns este urmareadirectă a prototipului mental format%

După cum am mai arătat# toate fiin$ele se supun legii ac$iunii şi reac$iunii#conform căreia orice fenomen are drept cauză un tipar mental% Desigur#femeia şi-a părăsit so$ul# comport"ndu-se exact aşa cum se aşteptase el%

,epararea "n cuplu se produce "nt"i "n spiritele celor doi% )eea ce se petrece latribunal nu reprezintă dec"t urmarea firească a acestui lucru% )"nd "n cei doiso$i se adună resentimentele# ne"ncrederea# suspiciunea şi m"nia# acesteaslăbesc şi epuizează unitatea cuplului% <ra dezbină ceea ce uneşte iubirea% ncazul pe care l-am prezentat# nici unul dintre tinerii so$i nu cunoşteau legilementalului# lăs"nd ca problemele# angoasele şi dezordinile interioare să leaducă suferin$ă% &ai t"rziu# urm"ndu-mi sfaturile# au re"n!ă$at să trăiască"mpreună# experament"nd terapeutica sugestiei poziti!e% =ezultatele au fost

e!idente: au "nceput să manifeste iubire# calm şi bună!oin$ă unul către



celălalt% n fiecare

22



seară discutau "mpreună şi analizau diferite aspecte spirituale ale !ie$ii#căut"nd direc$ii noi "n g"ndire% stfel şi-au construit treptat o căsniciedurabilă%

Cauza greşelilor în căsnicie

,e obser!ă foarte des că so$iile de!in răutăcioase şi certăre$e% ;ritabilitateaexprimă de fapt refulările lor inconştiente# ne!oia profundă de a fi iubite% emul$umirea pro!ine c"teodată din faptul că femeia doreşte să modifice personalitatea so$ului# conform unui tipar creat de ea% Desigur# acest lucru nureprezintă dec"t un mi.loc "n plus de a-i pierde interesul şi iubirea%

)a să "nlăture necazurile de acest gen# este bine ca fiecare dintre so$i să e!itea scoate "n e!iden$ă toate micile greşeli ale celuilalt şi "n loc de aceasta să fie

plini de aten$ie şi de răbdare# folosindu-se de toate celelalte calită$i minunate#care se ascund "n sufletul lor%

,o$ul care este mereu posac# care critică tot ceea ce face sau zice so$ia#comite un adulter din punct de !edere psi1ic# căci adulter se numeşte şiatunci c"nd unul dintre parteneri g"ndeşte "ntr-un mod negati! şi distructi!#separ"ndu-se astfel mental de celălalt% <n bărbat care "ntre$ine sentimente deostilitate şi m"nie fa$ă de so$ie# o "nşeală practic pe aceasta# deoarece "ncalcă promisiunile făcute la căsătorie# acelea de a o iubi şi respecta toată !ia$a%

<n astfel de om trebuie să "n!e$e să-şi stăp"nească m"nia# să lupte cu propriile sale g"nduri malefice şi distructi!e# să re"nceapă a-şi pri!i so$ia curespect# bună!oin$ă şi considera$ie% Iolosind autosugestia poziti!ă# putem săne formăm o atitudine "n fa$a !ie$ii şi un mod de a g"ndi care să ne facă maiferici$i şi să ne armonizeze rela$iile cu ceilal$i%

Iace$i o mare greşeală atunci c"nd !orbi$i de problemele apărute "n cuplu# cu!ecinii sau cu rudele% ,ă presupunem că o femeie po!esteşte prietenei sale:5,o$ul meu nu-mi dă niciodată bani% ,e poartă "ngrozitor cu mama mea# este be$i! şi mă .igneşte "n fiecare zi6% Desigur că to$i cei care aud aceste !orbe "şiformează o imagine proastă despre el şi aceasta nu !a a.uta cu nimic cuplul%To$i !or mentaliza negati! şi !a fi cu mult mai greu să repara$i situa$ia creată% u discuta$i# căci# despre defectele celui cu care trăi$i# dec"t cu cine!a care !ă poate da sfaturi folositoare' altfel risca$i să !ă autosugestiona$i negati! fărăsă !ă da$i seama% 0ste cunoscut faptul că familia nu dă "ntotdeauna sfatul cel



mai bun# căci membrii ei sunt subiecti!i şi părtinitori "n aprecieri% )riteriuldupă care pute$i !erifica

23



sfaturile ce !i se dau# este să respecte regula de aur 85Iace$i altora ceea ce!re$i să !ă facă ei !ouă69%

minti$i-!ă mereu că# "ntotdeauna# "ntre două fiin$e care trăiesc "mpreună auapărut probleme# ciocniri de temperament# perioade tensionate% u arăta$i prietenilor aspectele dificile ale căsătoriei% b$ine$i-!ă de la critici şi nu !ă

răzbuna$i pe so$# făc"ndu-i reproşuri "n public%

e de altă parte# un so$ trebuie să e!ite să o transforme pe so$ie "ntr-o copiefidelă a sa% Iiecare om are personalitatea sa proprie şi astfel de tentati!e sunt"mpotri!a firii# duc"nd "n timp la destrămarea cuplului% Iemeia se !a sim$iatinsă "n demnitatea sa şi !a "ncepe să nutrească anumite resentimente fa$ă de barbatul de l"ngă ea%

Desigur# fiecare trebuie să se adapteze şi să lase mai mult sau mai pu$in de la

el# pentru bunul mers şi continuitatea cuplului# dar dacă !e$i "ncerca să pri!i$i"n interiorul !ostru cu obiecti!itate# !e$i găsi at"tea defecte# "nc"t s-ar putea săa!e$i ne!oie de tot restul !ie$ii pentru a le "nlocui cu calită$i% u mai căuta$isă-i transforma$i pe cei din .ur# ci căuta$i să !ă transforma$i !oi "nşi!ă mai"nt"i%

/ugaţivă împreună şi veţi rămîne împreună

<rmări$i să armoniza$i !ia$a "n doi# parcurg"nd următorii paşi "mpreună:

*rimul pas: u lăsa$i supărarea să se perpetueze de la o zi la alta% nainte dea adormi# ierta$i celuilalt orice greşeală "nlăuntrul !ostru# pentru ca iritarea sănu se amplifice% Diminea$a# c"nd !ă trezi$i# "ncredin$a$i !oin$ei şi"n$elepciunii di!ine toate ac$iunile pe care le !e$i face "n acea zi% Trimite$ig"nduri de pace# armonie şi iubire so$ului sau so$iei# celorlal$i membrii alfamiliei# tuturor fiin$elor din această lume%

*asul al doilea: ,pune$i o scurtă rugăciune "nainte de fiecare masă%&ul$umi$i lui Dumnezeu pentru 1rană şi pentru tot ceea ce este minunat "n!ia$a !oastră% n timpul mesei# "ncerca$i să uita$i de necazuri şi nu anga.a$idiscu$ii "n contradictoriu% )ăuta$i să a!e$i doar g"nduri bune fa$ă de so$ sauso$ie# spun"ndu-i "n g"nd: 5preciez tot ceea ce faci şi "$i transmit mereuiubire şi bucurie6%

*asul al treilea: 0ste bine ca so$ul şi so$ia să se roage "n fiecare seară"mpreună% u-l considera$i pe celălalt ca fiind un obiect destinat să



ser!ească# ci ca pe o fiin$ă di!ină# cu indi!idualitate şi cerin$e proprii%=especta$i-l şi ierta$ii greşelile# e!ita$i pe c"t posibil criticile şi cearta% ?a baza unui cuplu solid şi fericit stau dragostea# armonia# respectul

24



reciproc# credin$a "n Dumnezeu% )iti$i "n fiecare seară salmii 23# 2> şi E%rima 0pistolă către )orinteni şi alte scrieri pline de "m!ă$ăminte inspiratede Di!in%

Ami"ti!i*&( mereu.

Necu$oa"terea &e*#&or (#-#$e !$ 'a$#,estare co$st#tu#e a(e-rata cau0 a$e,er#c#r##/ Ru*!$(u1- !'preu$ pe$tru ar'o$#a cup&u&u#+ -e.# !$-.acu' s co$stru#.# o re&a.#e pro,u$( "# sp#r#tua&/

Pe$tru a e-#ta (#-or.u&+ ac.#o$a.# !$c (#$a#$te (e a - cstor#/ Ru*a.#1- s -#$ parte$eru& #(ea& pe$tru -o#+ 'e$ta&#0!$( cu prec#0#e ce ca&#t.#(or#.# s a#) acesta/ >e.# co$stata+ cu !$c!$tare+ c a.# !$t!&$#t )r)atu&sau ,e'e#a (e care a-ea.# $e-o#e/

Nu'a# u$#u$ea p&#$ (e #u)#re (#$tre u$ )r)at "# o ,e'e#e poate ,#$u'#t cstor#e aute$t#c/

> atra*e.# parte$eru& ce& 'a# potr#-#t (ac - co$stru#.# 'e$ta& o#'a*#$e c!t 'a# prec#s a sa/ Pute.# ,# s#*ur (e re0u&tat+ cc# !$trea*acrea.#e se supu$e &e*## re0o$a$.e#/

Nu 'a# pro#ecta.# asupra so.u&u# sau so.#e# *!$(ur# (e $e!$cre(ere "# ur/9$co$?ura.#1& cu #u)#re+ ar'o$#e "# )u$-o#$./ Toate pro)&e'e&e se -or

re0o&-a treptat+ (e &a s#$e+ cc# -#)ra.##&e )e$e,#ce -or ,# a)sor)#te !$su)co$"t#e$t+ *e$er!$( 'a# 'u&t a,ec.#u$e+ putere (e tra$s,#*urare "#u$#u$e (ttoare (e ,er#c#re/

e'e#&e (e-#$ #r#ta)#&e "# rutc#oase (#$ cau0a &#pse# (e a,ec.#u$e "# (erespect/ E&e asp#r s ,#e #u)#te "# ocrot#te/ Arta.#1&e c &e aprec#a.#+ c

!$sea'$ ,oarte 'u&t pe$tru -o#/ Cuta.# s o)ser-a.# "# s scoate.# !$e-#(e$. ca&#t.#&e+ pe care cu s#*ura$. c &e au/

So.u& care1"# #u)e"te cu a(e-rat so.#a $u -a ,ace "# $u -a ac.#o$a cu $#'#c !'potr#-a e#+ $#c# pr#$ -or)e+ $#c# pr#$ ac.#u$#/ Iu)#rea -er#ta)#& $u !$"ea&$#c#o(at/

Nu (#scuta.# (ec!t cu oa'e$# co'pete$.# (espre pro)&e'e&e -oastre co$?u*a&e/ A"acu' $u cere.# u$u# tap#.er s - e%tra* u$ (#$te+ $u cere.# ,a'#&#e# sau pr#ete$#&ors -a (ea s,atur#+ c!$( a-e.# (#,#cu&t.# !$ -#a.a (e cup&u/

Nu cuta.# s tra$s,or'a.# perso$a&#tatea ce&u# &!$* care tr#.#/ Acesta

este u$ se'$ (e 'a$#,estare a or*o&#u&u# -ostru "# o supraest#'are a



propr##&or capac#t.#+ care $u -or ,ace (ec!t s pro-oace rese$t#'e$te/So.u& sau so.#a are propr#a sa #$(#-#(ua&#tate "# $u poate ,# cop#e ,#(e& a-oastr/

Dac - ru*a.# !'preu$+ -e.# r'!$e !'preu$/ Crea.# &e*tur#pro,u$(e "# sp#r#tua&e !$tre -o# -e.# co$stata c pro)&e'e&e se -or

re0o&-a treptat/ De"#+ c!teo(at+ $u corespu$(e rea&#t.##+ 'e$ta&#0a.#1-so.#a ,er#c#t+ p&#$ (e s$tate+ ,ru'oas/ De ase'e$ea+ so.u& poate ,#-0ut ca ,##$( puter$#c+ ta$(ru+ ar'o$#os "# )u$/ Me$.#$e.#

2G



$e!$trerupt aceast #'a*#$e )e$e,#c+ p!$ ce tra$s,or'area se -apro(uce !$ rea&#tate/

CAPITOLUL X>

CUM SÃ DE>ENIM MAI ERICI5I

Oilliam Mames# tatăl psi1oloagei moderne americane# afirma că# cea maimare descoperire a secolului "n acest domeniu nu a fost făcută "ncă%ndrăznim să spunem că se referea la descoperirea puterii infinite asubconştientului# dinamizat printr-o credin$ă fermă "n posibilită$ile lui%Iiecare om este posesorul acestei comori# cu a.utorul căreia# poate "n!inge

orice fel de piedică% De!enind conştien$i de ea# putem birui propriile noastreslăbiciuni şi "ndoieli# dob"ndind astfel ade!ărata fericire "n !ia$ă%

7rice om este fericit "n anumite momente ale existen$ei sale: c"nd se naşte uncopil# c"nd se căsătoreşte sau reuşeşte la facultate# etc% utem face o listăinterminabilă de e!enimente# care ne fac ferici$i% Dar acestea nu sunt dec"t bucurii trecătoare# care !in din exterior şi nu au nici o legătură cu ade!ărata bucurie interioară%

n Biblie este scris că cine are credin$ă "n )el 0tern# acela este fericit%ncredin$a$i toate g"ndurile şi ac$iunile lui Dumnezeu şi ruga$i-l să !ăg1ideze# să !ă inspire' !e$i de!eni astfel cu mult mai ec1ilibra$i# senini şirelaxa$i "n !ia$a de zi cu zi% <rmări$i să fi$i un focar de bună!oin$ă şi iubire#construindu-!ă astfel ade!ărata fericire interioară# eternă şi inalterabilă%

legeţi întotdeauna fericirea

Iericirea este o stare de spirit foarte ele!ată% ,unte$i liberi să fi$i ferici$i#



oric"nd dori$i% are extraordinar de simplu şi aşa şi este% Dar oameniieşuează# de obicei# "n "ncercarea de a fi ferici$i# pentru că nu "n$eleg ceea ceeste simplu şi uşor' ei au ne!oie

2



mereu de re$ete complicate% )ele mai mari ade!ăruri ale !ie$ii sunt simple#creatoare şi dinamice% umai ele ne pun "n rezonan$ă cu starea de bine# custarea de armonie uni!ersală% ,f% a!el relatează "n cu!inte inspiratemodalitatea de a ne pune "n legătură cu energiile ele!ate ce conferă for$ăinterioară şi bucurie: 5c"te sunt ade!ărate# c"te sunt de cinste# c"te sunt drepte#c"te sunt curate# c"te sunt !rednice de iubit# c"te sunt cu nume bun# orice

!irtute şi orice laudă# la acestea să !ă fie g"ndul6% 8Iilipeni# 4: A9

)1iar din acest moment# alege$i să fi$i ferici$i% ;ată cum trebuie să proceda$i:diminea$a# imediat ce desc1ide$i oc1ii# spune$i-!ă: 5&ă "ncredin$ez armonieidi!ine şi o c1em să !ină "n sufletul meu% ncepe o zi nouă şi minunată pentrumine% ici o zi nu a fost at"t de frumoasă ca cea de astăzi% Di!inul măg1idează "n tot ceea ce fac şi orice ac$iune "mi !a fi "ncununată de succes%,unt un !eritabil focar de iubire şi pace% Dacă "n timpul zilei !oi uita aceste

g"nduri luminoase# trebuie să mi le amintesc imediat# să fiu mereu orientatcătre ceea ce este sublim şi bun% n !irtutea legii imuabile a rezonan$ei !oi fi"nt"mpinat doar cu g"nduri curate şi bine!oitoare% 7rice ac$iune !a fi"ncununată de succes% /oi fi fericită "ntreaga zi%6%

ncepe$i "n acest fel fiecare zi# aleg"nd rezonan$a cu ceea ce este profund benefic% u numai că !e$i de!eni mai ferici$i# dar !e$i radia această fericirecătre toate fiin$ele din .ur%

1bişnuinţa de a fi fericit

)u mul$i ani "n urmă# am petrecut o săptăm"nă la o fermă din ;rlanda%Iermierul era un bărbat plin de umor# c"nta sau fluiera mereu% )"nd l-am"ntrebat care este secretul fericirii sale# mi-a răspuns: 5ur şi simplu m-amobişnuit să fiu fericit% n fiecare diminea$ă# c"nd mă trezesc şi "n fiecare seară#"nainte de a adormi# "mi binecu!"ntez familia# gr"nele# animalele din .urulcasei şi "i mul$umesc lui Dumnezeu pentru tot ceea ce-mi dăruieşte%6

Iermierul a!ea acest obicei de 4 de ani% @"ndurile pe care le "ntre$inem cu perse!eren$ă pătrund "n subconştient şi de!in ade!ărate obiceiuri% 7mul aceladescoperise că şi fericirea poate fi o obişnuin$ă şi o stare firească%

3rebuie să dorim fericirea

0ste foarte important să dorim un lucru pentru a-l ob$ine% Iericirea trebuiedorită# c1emată% 0xistă oameni care au fost at"t de mult timp deprima$i şi



trişti# "nc"t dacă ar primi

2>



o !este bună# ar proceda precum femeia care mi-a spus odată: 5u-i bine săfim prea ferici$i6% 0i sunt at"t de obişnui$i cu ideea de nefericire# "nc"t nu mai"n$eleg deloc şi nu mai concep fericirea% Doresc să se scufunde tot "n triste$e#aceasta păr"ndu-li-se perfect normală%

m cunoscut "n nglia o doamnă# care era de mul$i ani bolna!ă de

reumatism% ,e !ăita mereu: 5stăzi mă c1inuie reumatismul% u pot nici săies din casă% &ă doare foarte tare genunc1iul6% To$i a!eau gri.ă de ea: fiica#fiul# !ecinii% n realitate# ea dorea să fie bona!ă% ,e bucura de propria eisuferin$ă# nu dorea# cu ade!ărat# să fie fericită% ;-am sugerat un trata-mentmental# i-am scris !ersete din Biblie# sfătuind-o să-şi abată aten$ia de la boală# să creadă "n puterea !indecătoare a aturii% imic nu o mai interesa%)red că multe persoane "ntre$in rezonan$a cu g"ndurile morbide# trăindtriste$ea şi deprimarea cu un anumit gen de !oluptate# care# "n timp# se

asociază unui ade!ărat masoc1ism psi1ic%;ată c"te!a exemple de g"nduri negati!e# care men$in această staredeplorabilă: 5stăzi este o zi proastă# totul "mi merge pe dos%6# 5Toată lumeaeste "mpotri!a mea%6# 5u !oi reuşi%6# 5,unt mereu "n "nt"rziere6# 5u amtimp nici să răsuflu6# 5oate altul# nu eu%6% Dacă# de diminea$ă# !e$i g"ndiastfel# a!e$i toate şansele ca pre!iziunile !oastre sumbre să se "ndeplinească"n acea zi% )1iar dacă aparen$ele sunt altele# a!e$i "ncredere "n reuşită# căcinimic nu poate dura la nesf"rşit% )unosc o persoană căreia nu-i mergeau

afacerile şi a dat faliment% ;ată "nsă ce spunea ea: 5m făcut at"tea greşeli#dar am "n!ă$at ce!a din ele% 7 !oi lua de la capăt şi !oi a!ea un succesuriaş5% cesta este un exemplu de g"ndire constructi!ă% Dacă a!em necazuri#"nseamnă că ce!a nu este corect "n modul nostru de a g"ndi% Trebuie săeliminăm fără "nt"rziere cauza 8mentalizarea negati!ă9# "nlocuind-o cug"nduri optimiste%

7amenii cei mai ferici$i sunt cei care sunt "n!ă$a$i să dea mereu ce au mai bun% 7amenii cei mai buni nu sunt obligatoriu şi cei mai ferici$i# dar oameniiferici$i sunt sigur cei mai buni "n arta de a trăi% Tot ce a!em mai "nalt# maiele!at şi mai bun "n noi este de sorginte Di!ină% Ii$i mereu expresia ;ubirii# a?uminii# a de!ărului şi a Irumuse$ii lui Dumnezeu' !ă !e$i afla atunci printre cei mai ferici$i oameni din lume%

0pictet# filozoful grec# spunea: 5u există dec"t o modalitate de a atingefericirea şi pacea lăuntrică: de diminea$ă# c"nd te trezeşti# tot timpul zilei şi

p"nă seara# c"nd adormi# orientează-$i toate g"ndurile# pune$i toate speran$ele



"n Dumnezeu şi nici un lucru exterior să nu te mai tulbure%6%

2A



Pa+i c(tre ,ericire

#&&#a' Ja'es a,#r' c+ cea 'a# 'are (escoper#re a seco&u&u# a ,ost re-e&areaputer## $es,!r"#te a su)co$"t#e$tu&u#+ (#$a'#0at (e cre(#$./

9$ ,#ecare (#$tre $o# s&"&u#e"te o ,or. #'e$s/ Dac -e.# (o)!$(# o !$cre(ere(ep&#$ !$ ea+ toate -#sur#&e -or (e-e$# rea&#tate+ ch#ar "# ace&a (e a ,# ,er#c#t/

Cu a?utoru& aceste# ,or.e &ate$te+ -e.# tra$s,or'a ru& !$ )#$e+ - -e.# !'p&#$# asp#ra.##&e/ Aceasta este a,#r'a.#a cu-#$te&or )#)&#ceG 2C#$e are !$cre(ere !$ Eter$ H&e*#&e su)co$"t#e$tu&u#+ ace&a este ,er#c#t/3/

A&e*e.# !$tot(eau$a ,er#c#rea/ Ea poate (e-e$# o o)#"$u#$.+ (ac o !$tre.#$e.# cu perse-ere$./

D#'#$ea.a+ c!$( (esch#(e.# och##+ spu$e.#G 2Ast0# a&e* ,er#c#rea

!$cep!$( (e acu' -o# a-ea succes/ Doresc ca toate ac.#u$#&e 'e&e s ,#e)u$e/ Dru#esc (ra*oste "# )u$-o#$. tuturor ,##$.e&or/ Su,&etu& 'eu seu'p&e (e pace3/ Co$ce$tra.#1- p&#$# (e #u)#re asupra acestor *!$(ur#/

#.# recu$osctor# pe$tru toate )#$ecu-!$tr#&e care - su$t (ru#te/ Ru*a.#1-pe$tru ,er#c#rea+ pacea "# prosper#tatea tuturor ,##$.e&or aceste# &u'#/

Tre)u#e s (or#.# cu s#$cer#tate s ,#.# ,er#c#.#+ cc# $#'#c $u este o).#$ut,r o asp#ra.#e #$te$s/ I'a*#$a.#a co$tro&at "# !$cre(erea - su$t

a?utoare $epre.u#te/ I'a*#$a.#1- cu' ar ,# (ac (or#$.a -1ar ,# !$(ep&#$#t "# tr#.# p&e$ar aceast stare/ Che'a.# pr#$ re0o$a$. stareape care o #$-oca.#/

K!$(ur#&e su')re+ p&#$e (e $e!$cre(ere+ (e *r#?#+ '!$#a "# ura - -or a(uce !$ t#'p$u'a# su,er#$.+ $e,er#c#re "# (epr#'are/ A'#$t#.#1- c !$trea*a 'a$#,estare are oa$u'#t )a0 'e$ta& ceea ce *!$(#.# se -a !'p&#$# 'a# (e-re'e sau 'a# t!r0#u/

N#c# cu toate )o*.##&e (#$ &u'e $u se poate cu'pra ,er#c#rea/ U$##'#&#o$ar# su$t ,er#c#.#+ a&.## su,er (e (epres#u$# cro$#ce/ U$## srac# su$t,er#c#.#+ a&.## su$t 'ereu tr#"t#/ U$e&e cup&ur# su$t reu"#te+ a&te&e $u/er#c#rea $u (ep#$(e (e s#tua.#a soc#a& sau 'ater#a&+ c# (e at#tu(#$ea#$ter#oar+ (e starea &u$tr#c/

Bucur#a #$ter#oar este ro(u& '#$.## per,ect ca&'e/ U'p&e.#1- '#$tea cu *!$(ur#ech#&#)rate "# se$#$e $#'#c $u -a ,# atu$c# #'pos#)#&/

Ceea ce este !$ a,ar $u tre)u#e s - pertur)e0e ,er#c#rea/ K!$(#.#1- c !$t!'p&r#&e $u su$t cau0e+ c# e,ecte a&e str## 'e$ta&e !$ care -



co'p&ace.#/ Raporta.#1- 'ereu &a Pr#$c#p#u& Creator+ per,ect "# p&#$ (e o)eat#tu(#$e $es,!r"#t+ care se a,& !$ toate ,##$.e&e/

O'u& ce& 'a# ,er#c#t este ce& care (ru#e"te 'ereu tot ce are 'a# )u$ "#'a# e&e-at !$ e& !$su"#/ Du'$e0eu repre0#$t aspectu& ce& 'a# )u$+ 'a#su)t#& "# 'a# e&e-at (#$ $o#+ cc# 9'pr.#a Lu# este !$ ch#ar #$#'a$oastr/

2E



CAPITOLUL X>I

SUBCONŞTIENTUL ŞI RELA5IILE UMANE ARMONIOASE

,ubconştientul seamănă cu o bandă magnetică# pe care se "nregis-trează totceea ce g"ndi$i% Iolosi$i această proprietate a sa# pentru a !ă integra mai bine"n societate% ;isus "i sfătuia pe oameni: 5Iace$i altora ceea ce a$i dori să !ăfacă ei !ouă%6 8&atei >: 29% ceastă frază poate fi interpretată astfel: dacădori$i ca cei din .ur să aibă păreri bune "n legătură cu !oi# căuta$i ca# la r"ndul!ostru# să nu g"ndi$i niciodată rău despre ei% Dacă dori$i ca ei să se poartefrumos# atunci fi$i mereu politicoşi şi amabili% urta$i-!ă cu cei din .ur aşa



cum a$i !rea să se poarte ei cu !oi "nşi!ă%

De exemplu: sunte$i amabil cu un coleg de birou# dar el !ă răspunde exact pe

dos% /ă umple$i de resentimente şi de supărare% ceste g"nduri negati!e sedo!edesc nefaste pentru !oi# de!enind o otra!ă mentală#% ;ntr"nd "nsubconştient# ele alungă pofta de !ia$ă# entuziasmul# bună!oin$a# for$a şi aduc prin rezonan$ă numai boli şi necazuri%

3



5u .udeca$i# ca să nu fi$i .udeca$i% )ăci cu .udecata cu care .udeca$i# !e$i fi .udeca$i# cu măsura cu care măsura$i# !i se !a măsura6% 8&atei# >: # 29%

ceasta este c1eia rela$iilor armonioase cu cei din .ur% .udeca "nseamna astabili un !erdict mental# o concluzie "n legătură cu cine!a% )a orice alt g"ndşi acesta !a crea o anumită realitate# care nu !ă !a afecta numai pe !oi# ci şi

pe cel căruia "i este adresat% De aceea se spune: 5u .udeca$i# ca să nu fi$i .udeca$i%6

cum# c"nd şti$i ce efect pot a!ea g"ndurile !oastre# trebuie să fi$i mult maiaten$i cum g"ndi$i despre cei din .ur% Dacă reuşi$i să !ă "mbunătă$i$iatitudinea fa$ă de exterior# multe dintre problemele !oastre se !or rezol!a# ca prin farmec%

n !irtutea legii ac$iunii şi reac$iunii# binele şi răul pe care-l face$i altora !ă

!a fi "ntors odată# "ntr-un !iitor mai apropiat sau mai "ndepărtat% )el carecaută să "nşele şi să fure mereu# se păcăleşte# "n fapt# pe el "nsuşi% Teama sa permanentă şi sentimentul de culpabilitate# "i !or pro!oca exact necazurile decare se teme%

,ubconştientul nu are personalitate# nu ştie ce este bine sau rău# ci ac$ioneazăconform sugestiilor care i-au fost impregnate%

ncepe$i# c1iar din momentul acesta# să !ă obser!a$i modul de a g"ndi şicomportamentul fa$ă de cei care !ă "ncon.oară% )um reac$iona$i c"nd primi$io !este( )um !ă purta$i cu prietenii# cu colegii# cu familia sau cunecunoscu$ii( Dacă noută$ile !ă tulbură# dacă a!e$i senza$ia că sunte$inedreptă$it şi că to$i ceilal$i greşesc# "n timp ce !oi a!e$i dreptate# atuncisunte$i sub influen$a emo$iilor negati!e# care !ă distrug pacea şi armoniainterioară%

7 doamnă "mi scria că so$ul ei era cuprins de furii !iolente c"nd citea "n ziararticole cu care nu era de acord% ccesele zilnice de m"nie# au făcut ca el săse "mbolnă!ească de ulcer 1emoragic% e l"ngă tratamentul obişnuit# mediculi-a recomandat să-şi controleze emo$iile şi să e!ite orice stres% m discutat şieu cu omul acela şi i-am explicat că dă do!adă de imaturitate psi1ică dacă seener!ează c"nd cine!a "ndrăzneşte să aibă o părere diferită de a sa% "n$elescă to$i oamenii# c1iar şi ziariştii# au dreptul la o părere proprie "n domeniul politic# religios sau "n oricare direc$ie a !ie$ii% *i# de asemenea# nimeni nu-l poate "mpiedica să scrie pe adresa ziarului respecti!# pentru a-şi exprima



propria opinie% 7mul a realizat acest ade!ăr simplu şi anume# că nu neafectează at"t de mult ceea ce g"ndesc sau fac cei din .urul nostru# ci mai alesceea ce g"ndim sau facem noi "nşine% ceastă re!ela$ie i-a adus şi !indecarea%*i-a dat seama că# printr-o !oin$ă puternică# !a reuşi să se controleze at"t de bine# "nc"t să nu se mai "nfurie niciodată% După un timp#

3



dob"ndise aşa o armonie interioară# "nc"t nu se mai "nfuria niciodată# ci seamuza copios c"nd citea !reo prostie "n ziare%

7 secretară "ntre două !"rste# era renumită pentru felul cum "şi trata colegelemai tinere% 7rice ar fi făcut# nu reuşeau niciodată să-i intre in !oie# pentru căera con!insă că ele răsp"ndesc tot felul de minciuni la adresa ei% =ecunoaştea

că nu-i plac femeile: 5Detest femeile# dar "mi plac bărba$ii6# obişnuia săspună% 0ra mereu autoritară şi se!eră# făc"ndu-şi o plăcere din a face !ia$adificilă tinerelor care lucrau l"ngă ea# făc"ndu-le mereu reproşuri%

Dacă !ă agasează to$i colegii de birou sau din fabrică# nu cum!a ade!ăratacauză o constituie g"ndurile !oastre negati!e# !ibra$iile mentale .oase cu care"i 5bombarda$i6# fără să !ă da$i seama( *tim cu to$ii că un c"ine "i atacă pe ceicare nu iubesc deloc c"inii% nimalele sunt foarte sensibile şi percep !ibra$iile

mentale ale oamenilor# reac$ion"nd "n consecin$ă% &ul$i oameni sunt la fel desenziti!i şi sensibili la influen$ele subtile din .urul lor%

m sugerat femeii care "şi detesta semenele să adopte o !iziunetransfiguratoare fa$ă de toate colegele ei# să "ncerce să pătrundă misterele!ie$ii pentru a "n$elege ce "nseamnă femininul "n natură% )u timpul# c"nd !a"n$elege# toată ura i se !a risipi ca prin farmec# !ocea şi comportamentul i se!or "mbl"nzi% *i-a dat seama# cu surprindere# că ura se resimte "n limba. şi"ntoate ac$iunile% "n!ă$at să-şi stăp"nească m"nia şi resentimentele# folosind"n mod sistematic următoarea sugestie benefică: 5@"ndesc# !orbesc şiac$ionez plină de iubire şi calm% ;radiez bună!oin$ă# linişte şi toleran$ă cătretoate fetele care m-au criticat p"nă acum% Ia$ă de to$i cei din .ur am oatitudine armonioasă şi compasi!ă% De c"te ori am tendin$a să-mi reiau!ec1iul comportament# "mi spun cu fermitate: Trebuie să g"ndesc şi să

ac$ionez din punctul de !edere al ade!ărurilor fundamentale şi al armoniei %

n$elepciunea di!ină mă !a călăuzi mereu%6%

rin practică asiduă# femeia a reuşit să-şi sc1imbe comportamentul şi !ia$a%Toate criticile au "ncetat# iar tinerele i-au de!enit cele mai apropiatecolaboratoare şi prietene% u trebuie să căutăm să-i sc1imbăm pe ceilal$i din .ur# ci numai pe noi "nşine%

ntr-o zi# mi-a cerut sfatul un !"nzător# care nu se "n$elegea deloc cu şeful său%De zece ani nu fusese niciodată a!ansat şi nici nu-şi luase concediu% &i-aarătat situa$iile contabile# care do!edeau că a!ea !"nzări mai bune dec"t



oricare coleg% ,e pl"ngea că directorul nu-l agrează# că "l persecută# "l criticăşi "l ridiculizează "n şedin$e# de fa$ă cu ceilal$i colegi%

32



;-am explicat că ade!ărata cauză a dificulta$ilor se găsea "n el "nsuşi% ărerea proastă despre şef determinase acelaşi tip de comportament din partea lui%ntotdeauna primim ceea ce dăruim% n fiecare diminea$ă# "n drum spreser!iciu# purta o con!ersa$ie interioară# "n care "l critica# "l "n!ino!ă$ea#aducea argumente care denun$au afacerile necinstite ale şefului său% *i-a datseama ca acest mod de a mentaliza era profund distructi!% @"ndurile sale erau

at"t de puternice# "nc"t directorul le sim$ea "n mod inconştient% e de altă parte"şi făcea rău lui "nsuşi# caci "şi pro!oca o serie de tulburări emo$ionale şic1iar fiziologice%

entru a se elibera de această angoasă permanentă# a "nceput să sesugestioneze "n felul următor: 5,unt creatorul destinului meu% 0u suntresponsabil de ceea ce g"ndesc "n legătură cu directorul# şi nu el% u suntrecepti! la nici o influen$ă exterioară# nimeni nu mă poate tulbura% Trimit

g"nduri de sănătate# fericire şi succes directorului meu% ,per ca el să fiecălăuzit de Dumnezeu "n tot ceea ce "ntreprinde6%

repetat aceste cu!inte de nenumărate ori# cu !oce tare# plin de aten$ie# cucalm% n imagina$ie# "şi !edea mintea ca pe o grădină# unde seamănă numaig"nduri bune# care !or da roade c"nd!a% entru ca efectul să fie mai puternic#"n fiecare seară# "nainte de a adormi# "şi imagina cum directorul "l felicită pentru modul "n care munceşte# pentru entuziasmul şi respectul fa$ă declien$i% u$in c"te pu$in# imaginile mentale se impregnau "n subconştient şi

dădeau roade% ;ncredibil pentru ceilal$i care cunoşteau situa$ia# directorul l-afelicitat şi l-a a!ansat# mărindu-i şi salariul%

Dacă !e$i reuşi să !ă controla$i emo$iile# nimeni nu !a mai putea să !ătulbure sau să !ă irite% ,ingura cale prin care putem fi .igni$i este prinintermediul g"ndurilor noastre% )"nd !ă m"nia$i# de exemplu# trece$i prin patru stadii% nt"i "ncepe$i să !ă g"ndi$i ce a !rut să spună celălalt% poi1otăr"$i că !-a .ignit şi că trebuie să !ă m"nia$i% &"nia se amplifică şi trece$i la

ac$iune% n sf"rşit# !e$i răspunde sub imperiul acestui sentiment% ;ată# deci#felul "n care g"ndul# emo$ia# reac$ia şi ac$iunea sunt angrenate şi se derulează"n mintea !oastră%

Dacă "nceta$i să mai răspunde$i negati! atunci c"nd !i se fac critici sau sunte$i .igni$i# "nseamnă că a$i atins maturitatea psi1ică necesară e!itării unor astfelde situa$ii% )"nd răspunde$i la ură cu ură# la .igniri cu .igniri# !ă cobor"$i!ibra$iile mentale şi rezona$i la unison cu interlocutorul !ostru% ;dentifica$i-!ă mereu cu idealurile cele mai "nalte şi nu permite$i nimănui să !ă distrugă



pacea lăuntrică şi armonia%

,igmund Ireud# fondatorul psi1analizei moderne# afirma că fiin$ele lipsite deiubire se ofilesc şi mor% Dragostea se manifestă prin "n$elegere# bună!oin$ă#respect fa$ă de



celelalte persoane% Dăruind mai multă iubire# !om primi# la r"ndul nostru#mai multă iubire şi bună!oin$ă%

Dacă "i răni$i şi-i .igni$i pe ceilal$i# nu pute$i pretinde de la ei prietenie% 7riceom are ne!oie să fie apreciat şi iubit# să se simtă impor-tant şi util pentruceilal$i% To$i suntem unici "n felul nostru# a!em propria noastră !aloare şi

suntem exprimarea rincipiului <nic# care animă toate fiin$ele din aceastăcrea$ie% n$eleg"nd aceasta# !om putea manifesta toleran$ă şi bună!oin$ă fa$ăde to$i cei care ne "ncon.oară%

<n actor mi se pl"ngea că nu a!ea succes şi# atunci c"nd apărea pe scenă# to$ispectatorii "l fuierau% Dădea !ina pe autorul piesei sau pe rolul nepotri!it%=ecunoştea că# de luni de zile# detesta spectatorii şi-i numea proşti# idio$i şiignoran$i% ntr-un sf"rşit# a părăsit dezgustat teatrul şi s-a anga.at ca !"nzător%<n prieten l-a in!itat să audieze o conferin$ă# care a!ea titlul: 5)um să ne"mpăcăm cu noi "nşine6% )onferin$a i-a transformat "ntreaga !ia$ă% ,-a "ntorsla teatru şi a "nceput un tratament prin sugestie# destinat să-i "mbunătă$eascăimaginea despre oameni% nainte de fiecare spectacol# trimitea g"nduri deiubire către public% n timpul spectacolului continua să emită afec$iune cătrespectatori# imagin"ndu-şi că pacea di!ină cuprinde inimile tuturor% stăzi ade!enit de.a celebru% ,tima şi bună!oin$a pe care o manifestă fa$ă despectatori au efectul unei for$e c1arismatice%

&ul$i oameni sunt "n!ă$a$i să g"ndească negati! datorită condi$ionărilormentale% ot fi considera$i ade!ăra$i delic!en$i mentali# căci se ceartă cu to$ii#refuză să coopereze# sunt cinici şi blaza$i% ceasta este o ade!ărată boală psi1ică% <nii au mentalul deformat c1iar din copilărieV% şa cum nucondamna$i pe cine!a bolna! de tuberculoză# tot astfel nu ar trebui să"n!inui$i un astfel de om# a cărui minte suferă profund% Trebuie să fim plinide compasiune şi să "ncercăm să-i "n$elegem pe cei din .urul nostru# ca să-i putem ierta%

7 t"nără mi-a mărturisit odată# că o ura de mult timp pe colega sa de birou%&i-a spus de ce: era mai frumoasă# mai fericită şi c1iar mai norocoasă# căciera logodită cu patronul firmei la care lucrau% ntr-o zi# după ce colega ei secăsătorise# a !enit la birou o feti$ă infirmă# pe care colega ei o a!ea dintr-ocăsătorie anterioară% Ieti$a s-a aruncat "n bra$ele mamei strig"nd: 5&amă#mamă# ce mult "l iubesc pe noul meu tătic <ite ce mi-a adus6 şi i-a arătat o .ucărie frumoasă% ;ată mărturisirea tinerei: 5;mediat am sim$it c"t de fericită





era

V ,-a constatat că şi perioada prenatală este importantă pentru formarea min$ii%



feti$a% &i-am dat seama de bunătatea mamei sale şi# de atunci# am "nceput săo admir şi să o iubesc6%

n psi1ologie# acest fenomen se numeşte empatie şi constă "n proiec$iaimaginati!ă a cui!a "n situa$ia altei persoane% T"năra "n discu$ie a sim$it# prinempatie# iubirea dintre mamă şi fiică' astfel# iubirea a apărut şi "n inima ei%

Dacă sunte$i tenta$i să face$i rău sau să .udeca$i !reo fiin$ă# "ncerca$i imediatsă !ă cupla$i mental la "n!ă$ăturile lui &oise# să pri!i$i situa$ia din punctul de!edere al celor orunci% Dacă !ă cuprinde in!idia sau m"nia# aminti$i-!ăde ;isus# identifica$i-!ă cu 0l# "ncerca$i să pătrunde$i sensul profund alcu!intelor ,ale: 5;ubeşte-$i aproapele ca pe tine "nsu$i%6%

)u e%ageraţi în nici o privinţă

;erta$i .ignirile# dar nu căde$i "n extrema cealaltă# pentru că !e$i fi lua$i drept proşti şi !e$i suporta fel de fel de accese de m"nie# $ipete# lacrimi sau pretinseatacuri de inimă% &ul$i ar putea "ncerca să-şi impună !oin$a% Ii$i bine!oitori#dar fermi# dacă a!e$i dreptate% u "ncura.a$i răutatea şi egoismul% une$i-!ămereu "n slu.ba binelui# nu a intereselor mesc1ine ale unora din .ur% =ăm"ne$ifideli idealurilor !oastre şi !alorilor spirituale "nalte# nu uita$i că sunte$i aici pentru a progresa şi a !ă apropia de Dumnezeu% imeni nu trebuie să !ădeturneze de la acest scop% Mudeca$i mereu prin prisma ade!ărurilor eterne#căci numai Binele ade!ărat este bun pentru to$i% Dacă urmări$i să realiza$iarmonia lăuntrică# armonia !a cuprinde şi locul unde trăi$i# oamenii din .ur#căci totul este "n parte şi partea "n tot% Trimite$i către toate fiin$ele din uni!ersg"nduri de iubire# sănătate# fericire# pace lăuntrică şi prosperitate%

Cum %( "e $m-u"(t(!im rela!iile cu ceilal!i %eme"i/

Su)co$"t#e$tu& este ca o )a$( 'a*$et#c+ care !$re*#strea0+ pe$tru a

repro(uce 'a# t!r0#u toate *!$(ur#&e/ Dor#$( )#$e&e a&tora+ - co$stru#.#propr#u& -ostru )#$e/

Ura "# rese$t#'e$te&e su$t o a(e-rat otra- 'e$ta&/ Nu (or#.# ru& $#'$u#+cc# a&t,e& - -e.# ,ace s#$*ur# ru/ Su$te.# a(e-ratu& creator a& (est#$u&u# -ostru+#ar *!$(ur#&e - su$t u$e&te&e cu care co$stru#.# acest (est#$/

3G



Su)co$"t#e$tu& -a 'a$#,esta pe$tru -o# ceea ce *!$(#.# (espre a&.##/ Dea#c# re0u&t re*u&a (e aurG *!$(#.# (espre ce#&a&.# $u'a# ceea ce (or#.# s*!$(easc e# (espre -o#/

Dac !$"e&a.# sau ,ura.#+ - pc&#.# s#$*ur#+ cc# su)co$"t#e$tu& !$re*#strea0 aceste-#)ra.## ?oase+ $e*at#-e "# !$ -##tor - -e.# co$,ru$ta cu ace&ea"# $eca0ur#/

ace.# )#$e+ ,#.# )#$e-o#tor#+ #u)#.#+ cc# tot ceea ce (ru#.# se -a !$toarce &a -o#+ (arcu o #$te$s#tate 'u&t 'r#t/

A'#$t#.#1- c $#'e$# $u este -#$o-at (e ,e&u& cu' *!$(#.# (espre e&/ Prer#&e-oastre pot ,# ,a&se+ a"a !$c!t+ este $ecesar s - co$tro&a.# !$ per'a$e$. '#$tea/

Ur'r#.# s - ech#&#)ra.# (#$ pu$ct (e -e(ere e'o.#o$a&+ ca s $u -'a# a,ecte0e cu-#$te&e sau ac.#u$#&e ce&or&a&.#/ #ecare are (reptu& s a#)o prere+ a"a cu' "# -o# a-e.# (reptu& s $u o &ua.# !$ sea'/ Nu tre)u#e+

!$s+ s r$#.# pe $#'e$#+ pr#$ (e0apro)area -oastr/

A$#'a&e&e percep #$te$.##&e re&e a&e oa'e$#&or "# (e aceea !# atac/ Dac #u)#.#a$#'a&e&e+ acestea -or ,# pr#ete$oase "# )&!$(e ,a. (e -o#/ U$## oa'e$# su$t &a ,e& (ese$0#t#-# ca a$#'a&e&e "# reac.#o$ea0 -#o&e$t c!$( percep a$u'#te *!$(ur# $e*at#-e/

Co$-ersa.#a #$ter#oar are prop#etatea (e a - a'p&#,#ca &a 'a%#' se$t#'e$te&e+care+ ,##$( s#'.#te (e ce& -#0at+ pot pro-oca reac.## $ea"teptate/Nu ?u(eca.# pe $#'e$#+ cc# "# a&.## - -or ?u(eca pe -o#/

Dor#.# tuturor ceea ce - (or#.# -o# !$"#-/ Aceasta este che#a ar'o$#0r##re&a.##&or #$teru'a$e/

Dac $u su$te.# recept#-+ prerea $#'$u#+ or#c!t (e ?#*$#toare ar ,#+ $upoate s a,ecte0e/ C!$( c#$e-a - -or)e"te cu rutate+ spu$e.#1#G 2Pacea&u# Du'$e0eu s u'p&e su,&etu& tu3/

Iu)#rea care cupr#$(e totu& st &a )a0a )u$e# !$.e&e*er# !$tre oa'e$# "# se 'a$#,estpr#$ respect+ co'pas#u$e+ )u$-o#$.+ (#scre.#e/N#'e$# $u co$(a'$ u$ #$,#r'+ c# !& tratea0 cu co'pas#u$e "# )u$-o#$./

Ce# care au '#$tea 2#$,#r'3+ p&#$ (e pre?u(ec.#+ au !$tr1a(e-r (reptu& &aco'pas#u$ea -oastr/ Ur'r#.# s1# !$.e&e*e.# "#1# -e.# #erta ,r (oar "# poate/Bucura.#1- (e succesu& ce&or&a&.# "# -e.# a-ea "# -o# parte (e succes/

Nu e%a*era.# cu sp#r#tu& (e reco$c#&#ere+ $u - &sa.# #'pres#o$a.# (ecr#0e (e $er-# sau a&te sce$e/ Nu a)(#ca.# (e &a #(ea&ur#&e -oastre/Ur'r#.# 'ereu )#$e&e+ $u accepta.# $#c#o(at s ,ace.# ru cu#-a/



CAPITOLUL X>II

ARTA DE A I IERTÃTORI ŞI BUN CU CEI DIN JUR

imeni nu este fa!orizat de soartă% 0nergiile !itale impregnează toate fiin$ele

şi se manifestă sub forma frumuse$ii# a armoniei# a bucuriei şi a prosperită$ii%)ei sensibili şi de!ota$i percep "n aceste energii sublime "nsăşi totputernica/oin$ă Di!ină%

rin g"ndurile necontrolate# pe care le "ntre$ine$i# pute$i crea ade!ărate bloca.e psi1ice# care opresc scurgerea liberă a fluxului !ital prin fiin$a!oastră% u Dumnezeu este !ino!at de depresiunile !oastre sau 1aosul caredomneşte "n "ntreaga lume# ci g"ndurile distructi!e "n care oamenii secomplac% 0ste stupid să da$i !ina pe soartă pentru nenorocirile pe care !i le-a$i po!ocat singuri%

&ul$i dintre noi construiesc ade!ărate bariere "ntre ei şi for$a /ie$ii# prinfaptul că-şi pl"ng mereu soarta# blam"ndu-? pe Dumnezeu pentru bolile şisuferin$ele ce le "ndură% n ignoran$a lor# ei nu realizează că# de fapt# se pedepsesc singuri% Dacă nu !or renun$a la ură şi resentimente# nu se !or putea angrena "n ac$iuni creatoare# benefice% e de altă parte# ar trebui să păstreze "n suflet imaginea unui Dumnezeu bun şi iubitor# a unui Tată ceresc

care !eg1ează mereu# plin de compasiune şi bună!oin$ă asupra lor% stfel#subconştientul se !a impregna cu credin$ă şi optimism%

7iaţa vă iartă întotdeauna greşelile

)"nd !ă tăia$i la deget# atura !ă iartă# deşi - "ntr-un anumit fel - a$i greşitfa$ă de ea' imediat "ncepe să !ă !indece# să creeze noi celule care să acopererana% Dacă !ă intoxica$i sau !ă răni$i# atura nu !ă condamnă niciodată# ci !ă

!indecă# pe c"t este posibil acest lucru% )1iar atunci c"nd sunte$i sănătoşi# ea!a poartă mereu de gri.ă# !ă conferă !italitate# armonie şi calm lăuntric%Trebuie doar să o a.uta$i# să coopera$i cu ea% ;nten$iile rele# !ăicăreala#triste$ea# toate acestea sunt piedici "n calea ac$iunilor ei benefice%

m cunoscut un om care muncea "n fiecare noapte' de multe ori "l găseauzorile la masa de lucru% u-i mai păsa de so$ie sau de cei doi băie$i# căci era prea preocupat% u-şi găsea timp nici măcar pentru el "nsuşi% ntr-o zi# aconstatat că are 1ipertensiune şi că



3>



organismul său obosit nu mai face solicitărilor% <n om normal nu procedeazăaşa% iciodată nu-şi pedepseşte proprii săi copii# pri!"ndu-i de iubire şi deaten$ie%

;-am arătat cauza pentru care el se autopedepseşte astfel# pro!oc"nd "n acelaşitimp un mare rău "ntregii familii: 50xistă ce!a "n dumnea!oa-stră# care !ă

de!orează# altfel nu a$i proceda aşa% r trebui să fi$i mult mai "n$elegător cu propria !oastră fiin$ă şi să nu !ă mai solicita$i peste posibilită$i6% ,uferin$aapare "ntotdeauna atunci c"nd "ncălcăm legile naturii% ici o energie nu esterea sau bună prin ea "nsăşi# ci modul "n care este folosită o orientează "ntr-unsens sau altul% 0lectricitatea# de exemplu# poate să lumineze un oraş sau să pro!oace un incendiiu% =ea este ignoran$a din noi# iar ceea ce numim pedeapsă este# de fapt# urmarea naturală a ac$iunilor noastre inconştiente%

)ine!a care amestecă diferite substan$e c1imice "ntr-un laborator# fără să aibănici o cunoştin$ă "n domeniu# poate pro!oca un accident% Dacă punemdegetul pe tăişul unui cu$it# ne !om răni% Dar acelaşi cu$it este folositor#atunci c"nd !rem să tăiem p"ine cu el%

7mul a "n$eles că nu Dumnezeu "l pedepseşte% ,uferin$a apare ca urmarefirească a propriilor noastre g"nduri distructi!e şi anxioase% n trecut elgreşise# dar pedeapsa o primise fratele său% De aceea# el continua să se simtă!ino!at% ?-am "ntrebat: 5i face$i !re-un rău fratelui dumnea!oastră "n

prezent(6% 5u6 - mi-a răspuns% 5Deci trebuie să "nceta$i să !ă mai pedepsi$i#"mpăca$i-!ă cu dumnea!oastră "nşi!ă% n plus# nu sunt !ino!a$i copiii pentrugreşelile pe care le-a$i făcut "n trecut% u-i lipsi$i de spri.inul dumnea!oastră pre$ios%6 utocondamnarea este un ade!ărat infern# plin de suferin$ă şilimitări% =emediul este "mpăcarea cu tine "nsu$i%

)u mul$i ani "n urmă a !enit la mine un alt om care-şi ucisese fratele% 0ratorturat de ideea că Dumnezeu "l !a pedepsi c"nd!a% &i-a po!estit că-lomor"se "ntr-un acces de furie# c"nd descoperise că a!ea o legătură amoroasăcu so$ia lui% ceasta se "nt"mplase cu G ani "n urmă% După discu$ia cu mine#el s-a căsătorit a doua oară şi acum are trei copii frumoşi şi sănătoşi%

n plus# s-a folosit de meseria pe care o practica pentru a a.uta multe alte persoane% ntr-un cu!"nt# s-a transformat complet% ;ată cum i-am explicataceste lucruri: mai "nt"i i-am arătat ca acum nu mai este acelaşi om carefăptuise crima# cu mult timp "n urmă% !"nd "n !edere că după lunicelulele corpului se sc1imbă complet# acum era re"nnoit din punct de !edere

psi1ic şi mental% m pus "n e!iden$ă latura bună a caracterului său# mai ales



compasiunea şi dorin$a de a-i a.uta pe oameni% /ec1iul om care acum G anicomisese o crimă oribilă# nu mai exista "n prezent%

3A



0xplica$ia a a!ut efect profund asupra sa şi# după cum mi-a mărturisit# i-aluat o piatră de pe inimă% "n$eles semnifica$ia profundă a cu!intelor biblice:5/eni$i să ne .udecăm# zice Domnul% De !or fi păcatele !oastre cum ec"rm"zul# ca zăpada le !oi albi# şi de !or fi ca purpura# ca l"na albă le !oiface6% 8;saia# : A9

)u vă supăraţi cînd sunteţi criticaţi

7 profesoară era foarte supărată că un coleg criticase un discurs pe care ea "l$inuse cu c"t!a timp "n urmă# spun"nd că !orbise prea repede# "ng1i$indcu!intele# astfel "nc"t# "n sală nu s-a "n$eles aproape nimic' că a!ea o dic$ie proastă şi de aceea nu ob$inuse efectul scontat% e scurt# femeia fierbea dem"nie% După un timp# c"nd "i mai trecuse supărarea# a realizat că prima eireac$ie fusese de-a dreptul infantilă şi că obser!a$iile pe care i le făcusecolegul său erau "ntemeiate% poi i-a mul$umit colegului# pentru că o a.utase

să se corecteze%

,ă presupunem că obser!a$iile nu ar fi fost "ntemeiate# ci constituiau rodulunei min$i dezec1ilibrate# care "şi exprima "n acest mod propriile ei refulări%Dacă şi-ar fi dat seama de acest lucru# profesoara ar fi trebuit să fie plină decompasiune# să "n$eleagă şi să-l ierte pe cel "n cauză% ,ingurul mod "n care arfi putut să-l a.ute era să se roage# pentru ca omul să-şi redob"ndească armoniaşi ec1ilibrul interior%

n nici un caz nu trebuia să se simtă .ignită sau rănită "n amorul propriu% 0ste bine să ne controlăm permanent g"ndurile# sentimentele şi reac$iile# pentru anu ne lăsa niciodată tulbura$i de aspectele negati!e din .ur%

Credinţa ne a-ută să iertăm mai uşor

)u c"$i!a ani "n urmă# mă aflam "ntr-o biserică# exact "n momentul c"nd



trebuia să se celebreze o căsătorie% &irele "nt"rzia să apară% După două ore deaşteptare# c"nd a !ăzut că nu mai sunt şanse să !ină# t"năra mireasă mi-amărturisit pl"ng"nd: 5&-am rugat pentru ca



Dumnezeu să mă călăuzească% )red că ce s-a "nt"mplat este răspunsul ?ui#căci 0l nu greşeşte niciodată6%

=eac$ia sa a fost admirabilă% )1iar şi "n acel moment de cumpănă# ea şi-a păstrat credin$a "n bunătatea şi armonia di!ină% u era nici o urmă deamărăciune "n !ocea ei c"nd mi-a spus: 5,unt sigură că e mai bine pentru

am"ndoi că s-a "nt"mplat aşa: eu m-am rugat pentru binele nostru6% oate că oaltă fată ar fi a!ut o criză de ner!i sau# mai gra!# ar fi "nnebunit%

)onecta$i-!ă mereu la sursa infinită de "n$elepciune# care este subconştientul%!e$i "ncredere "n răspunsurile pe care !i le dă acesta# aşa cum crede$i "nmama !oastră# care !-a $inut "n bra$e%

3estaţivă puterea de a ierta

Iace$i următorul test mental: aminti$i-!ă de cine!a# care !-a "nşelat odată şi!-a făcut mult rău% nc1ipui$i-!ă acum că eu !in şi !ă spun că acelei persoanei s-a "nt"mplat ce!a minunat% Dacă !ă sim$i$i cuprins de furie# "nseamnă că nul-a$i iertat şi că ura "ncă mai mocneşte "n !oi%

)u to$ii am a!ut cel pu$in un abces dentar "n trecut% Desigur că acum nu nemai doare# pentru că l-am tratat atunci% e amintim de el# dar nu mai suferim%

cesta este secretul iertării: să !ă aminti$i de necazuri# dar să nu mai suferi$idin cauza lor şi să nu purta$i !eşnice resentimente celor care le-au pro!ocat%Dacă nu reuşi$i să trece$i această probă# "nseamnă să !ă păcăli$i singuri şi cănu a!e$i "ncă puterea să ierta$i%

)"nd cine!a "n$elege c"t de mare este for$a creatoare a propriului său mental#"ncetează să-şi mai facă s"nge rău# deoarece el de!ine conştient că numaig"ndurile negre şi sentimentele sale "i pot influen$a destinul% imic din ceeace se petrece "n exterior nu-l poate tulbura% umai ignoran$a ne face săcredem că cei din .ur pot să ne facă neferici$i# că a!em un destin tragic# cătrebuie să luptăm toată !ia$a% Biblia# c"t şi "n$elepciunea orientală# afirmă:5)eea ce g"ndeşte un om# aceea el !a de!eni6%

Î"&(!a!i %( ierta!i

:/ Du'$e0eu+ care este !$s"# >#a.a+ $u are ,a-or#.#/ Dar ce# care ac.#o$ea0 !$tot(eau$a !$ acor( cu &e*#&e ar'o$#e# u$#-ersa&e+ par ,a-or#0a.# (e soart/

4



Nu Du'$e0eu $e tr#'#te )o&#+ acc#(e$te sau su,er#$.e+ c# $# &e cree' $o#s#$*ur# pr#$ *!$(ur#&e $oastre (#struct#-eG cu a&te cu-#$te cule'em ceeace am %em("at $" trecut0

e&u& cu' -#1& !$ch#pu#.# pe Du'$e0eu este ce& 'a# #'porta$t &ucru !$ -#a./Tre)u#e s1L -e(e.# ca pe u$ Du'$e0eu a& #u)#r## u$#-ersa&e/

Natura $u - co$(a'$ $u tre)u#e s - te'e.# (e pe(eapsa e#/ >#art ch#ar "# atu$c# c!$( - pe(eps#.# s#$*ur#+ caut!$( 'ereu s -#$(ece+s a&#$e+ s re#$staure0e or(#$ea (#-#$/

Se$t#'e$tu& (e -#$o-.#e este $e!$te'e#at+ cc# $#'e$# $u (ore"te s -pe(epseasc/ Pr#$ propr##&e *!$(ur# (#struct#-e pe care &e !$tre.#$e.#per'a$e$t+ - ,ace.# u$ 'are ru -ou !$"#-/

or.e&e $atur## $u su$t re&e+ c# 'o(u& !$ care &e ut#&#0' este *re"#t/ Cua?utoru& e&ectr#c#t.##+ (e e%e'p&u+ pute' pro-oca u$ #$ce$(#u sau s&u'#$' u$ cart#er !$tre*/ I"te"!ia $oastr se a,&+ (e ,apt+ &a or#*#$ea(e0astru&u#+ $u e$er*#a oar) pe care o ,o&os#' pe$tru a $e !$(ep&#$#scopu&/

Dac c#$e-a - cr#t#c "# - (a.# sea'a c are (reptate+ )ucura.#1- "# ,#.#recu$osctor#+ pe$tru c -1a (at pos#)#&#tatea s - repara.# *re"e&#&e/

Nu 'a# pute.# ,# r$#.# (e c#$e-a pr#$ cu-#$te+ (ac (e-e$#.# stp!$ pepropr##&e -oastre *!$(ur# "# reac.##/ Ce& 'u&t+ - pute.# ru*a pe$tru e&+pe$tru pacea sa &u$tr#c/

Ru*a.#1- s ,#.# c&u0#.# !$ tot ceea ce !$trepr#$(e.#+ apo# ,#.# recept#-#+ca s recu$oa"te.# rspu$su& #$tu#.#e#/ > -e.# (a sea'a+ 'a# t!r0#u+ caceasta repre0#$t cea 'a# )u$ a&ter$at#-/

I$te$.#a este cea care ,ace ca o ac.#u$e s ,#e )u$ sau rea/ Dor#$.a

se%ua& $u este ?os$#c+ $#c# (or#$.a (e a '!$ca sau (e a a-ea $oroc/Dep#$(e ce tur$ur (a.# acestor #'pu&sur# $atura&e/ Ur'r#.# s -sat#s,ace.# (or#$.e&e+ ,r a ,ace ru $#'$u#/

Rese$t#'e$te&e+ ura+ ost#&#tatea+ toate acestea su$t cau0e pro,u$(e a&e)o&#&or cu care - co$,ru$ta.#/ 9'pca.#1- cu -o# !$"#- "# #erta.# pe ce#(#$ ?ur+ #ra(##$( #u)#re "# )u$-o#$. ctre to.# ce# care -1au ,cut ru/Co$t#$ua.# !$ acest 'o(+ p!$ -e.# s#'.# c !$trea*a ,##$. -# se u'p&e (eu$ pro,u$( ca&' sp#r#tua&/



A #erta !$sea'$ a (ru#/ Dru#.# #u)#re "# )ucur#e ce&or&a&.#+ p!$ $u -a 'a#r'!$e $#c# u$ strop (e (urere !$ #$#'a -oastr/

S presupu$e' ca a.# a-ut !$ trecut u$ a)ces (e$tar ,oarte (ureros/ >'a# (oare "# acu' Nu La ,e&+ (ac c#$e-a -1a ,cut ru sau -1a ?#*$#t

!$tr1u$ a$u'#t ,e&+ 'a# pstra.# !$c rese$t#'e$te ,a. (e e& > 'a# !$,ur#a.# c!$( - a'#$t#.# (e e& 9$ acest ca0+ r(c#$#&e ur## su$t !$c-#*uroase !$ -o# "# e&e - -or (#stru*e !$cetu& cu !$cetu&/ Nu'a# pr#$#u)#re &e -e.# putea (#stru*e !$ 'o( (e,#$#t#-/ Dor#.# )#$e&e ce&u# care -1a,cut ru+ p!$ c!$( ura se -a tra$s,or'a !$ ca&' "# )u$-o#$./



CAPITOLUL X>III

9NLÃTURAREA BLOCAJELOR MENTALE CU AJUTORULSUBCONŞTIENTULUI

7rice problemă are o solu$ie% )"nd sunte$i "ntr-o situa$ie ce pare fără ieşire#cel mai bine este să in!oca$i "n$elepciunea di!ină# atotştiutoare# să !ăre!eleze calea ce trebuie urmată% ceastă atitudine mentală constructi!ă !ă!a a.uta să ieşi$i din multe "ncurcături%

Cum se formează un obicei



7mul este o fiin$ă plină de cele mai felurite obiceiuri# a!"nd multe tabieturi%7bişnuin$ele sunt opera subconştientului !ostru% $i "n!ă$at să "nnota$i# sămerge$i pe bicicletă# să dansa$i# să conduce$i o maşină# făc"nd aceste ac$iuni

de at"tea ori# p"nă !i s-au

42



imprimat "n subconştient# form"nd "n !oi ceea ce se numeşte 5cea de-a douanatură6 a fiin$ei !oastre%

Ielul "n care g"ndi$i este tot o obişnuin$ă% ,unte$i liberi să crea$i un obicei bun sau unul rău% Dacă repeta$i mereu un g"nd sau o ac$iune negati!ă# !ă !e$iobişnui astfel# !e$i fi constr"nşi şi limita$i de obiceiul format%

Domnul Mones mi-a spus "ntr-o zi: 5Deşi mă ab$in de două săptăm"ni# am omare poftă să beau ce!a u pot să renun$ la obiceiul acesta6% De multe ori els-a lăsat de băut şi tot de at"tea ori s-a apucat din nou% )"nd şi-a dat seama că be$ia a de!enit un obicei# a "n$eles că nu poate să-l distrugă cre"ndu-şi un altobicei% De c"te ori reuşea să se ab$ină pentru un timp# tenta$ia de!enea at"t demare# "nc"t nu mai putea rezista% Din cauza eşecurilor repetate# a.unsese săcreadă că nu are destulă !oin$ă ca să lupte cu un !iciu şi că nu-l !a "n!ingeniciodată% 0ra aproape un om ratat# c"nd a !enit la mine% ;-am explicat că# prin ac$iunea corelată a subconştientului şi a mentalului conştient# !a "n!ingeacel !iciu% Dacă admite "n mod conştient că obiceiul său "l conduce "n modsigur către dezastru# ideea se !a implanta "ncetul cu "ncetul şi "n subconştient%n plus# cu a.utorul sugestiilor poziti!e# el !a reuşi să-şi formeze obiceiurisănătoase% 7rice condi$ionare negati!ă# formată de-a lungul timpului "nsubconştient# poate fi dezrădăcinată tot cu a.utorul subconştientului% DomnulMonas a "ncetat să se mai mentalizeze ca fiind neputincios% )u a.utorultratamentului mental a reuşit să-şi transforme complet caracterul şi destinul%

Din cauza comportamentului său care lăsa de dorit# fusese părăsit de so$ia şicopii săi% u mai a!ea dreptul nici măcar să-i !iziteze sau să discute cu ei%De fiecare dată c"nd a!ea pu$in timp liber# obişnuia să se relaxeze şi să intre"ntr-o stare de somnolen$ă% poi "ncepea să se g"ndească la familia pe care o pierduse% şi imagina că se "ntoarce acasă# iar fiica sa "l primeşte cu bucurie#spun"ndu-i: 5Tată# ce bine că te-ai "ntors acasă6% Iăcea aceasta "n modsistematic# ştiind că !a manifesta ceea ce "şi dorea cu at"ta ardoare% )"nd

g"ndurile "i zburau# re!enea imediat la imaginea fiicei sale# cu un z"mbetfermecător pe bze# "şi amintea !ocea ei !eselă# care se auzea "n toată casa%ceste imagini l-au a.utat să se transforme# să "n!e$e să-şi iubească familia% fost tot un proces de formare a unui nou obicei# de data aceasta benefic%

&entalul conştient este ca un aparat de fotografiat# subconştientul fiindfilmul pe care se poate impregna orice imagine% Iilmul este de!elopat# apoi#"n camera obscură a subconştientului# d"nd naştere imaginilor# pe care le putem !edea cu oc1ii fizici şi le numim 5realitate6%



tenţia concentrată

Dacă ne dăm seama că mentalul conştient func$ionează ca un aparat defotografiat# ne !a fi mult mai uşor să ne concentrăm# căci astfel !a dispărea

orice efort sau constr"ngere% ur şi simplu !om ordona min$ii să se fixezeasupra unei idei sau imagini# iar ea se !a identifica treptat cu ideea sauimaginea respecti!ă% Domnul Mones# de care am !orbit mai sus# "n$eleseseaceasta şi de c"te ori băutura "l tenta# se concentra asupra amintirilor !ec1i#care-i trezeau dorin$a de a se "ntoarce acasă% ştepta plin de "ncredere caimaginile pe care şi le crease să de!ină realitate% Treptat a reuşit să renun$e la!ec1iul !iciu# contracar"ndu-l cu un obicei poziti!% n prezent# el este preşedintele unei firme cu un capital de mai multe milioane de dolari şi estefoarte fericit "n s"nul familiei sale%

Domnul BlocC mi se pl"ngea "ntr-o bună zi că# deşi a!ea un !enit anual de2 de dolari# cu toate acestea# de trei luni nu mai reuşea să "nc1eie nici uncontract% Toate uşile păreau că se "nc1id atunci c"nd !enea el% şi con!ingeaclientul să "nc1eie un acord şi# "n ultimul moment# c"nd acest acord trebuiasemnat# clientul se răzg"ndea% Domnul BlocC V sim$ea că-l urmăreşteg1inionul permanent%

naliz"nd situa$ia "mpreună cu el# am a.uns la concluzia că# starea sa de spiritera cauza principală a acestor eşecuri repetate% )u trei luni "n urmă# fusese pe punctul de a face o afacere cu un dentist% După ce stabiliseră toate clauzele şitotul era pregătit# clientul se retrăsese subit# fără nici o explica$ie% n minteadomnului BlocC s-a strecurat atunci teama că şi al$ii !or proceda "n acestmod% e"ncrederea lui s-a amplificat# gener"nd o stare de frustrare şiostilitate# fa$ă de to$i presupuşii clen$i% ,e ştie că de ce te temi mai mult# deaceea nu scapi% Domnul BlocC a "n$eles că 5g1inionul6 era efectul propriuluisău mod de a mentaliza şi s-a decis să-i pună capăt# folosind autosugestiaconstructi!ă şi poziti!ă% ;ată care au fost ideile sale for$ă: 5,unt conectatmereu la "n$elepciunea eternă prin intermediul subconştientului% )u a.utorulei !oi birui orice dificultate sau "nt"rziere% *ansa mă urmăreşte "n tot ceea cefac% ,ubconştientul răspunde prompt g"ndurilor mele optimiste şi tot ce "ncepeu# el duce la bun sf"rşit% )red "n for$a creatoare# o las să mă cuprindă şi sămaterializeze toate proiectele mele% ,copul meu "n !ia$ă este de a face ferici$i pe to$i cei care intră "n contact cu mine% Dăruiesc Di!inului fructeleac$iunilor mele şi "l rog să mă călăuzească "n tot ce g"ndesc şi "nfăptuiesc%6





V utorul a folosit acest nume de "mprumut# pentru a sugera un bloca. mental%



repetat aceste cu!inte "n fiecare diminea$ă# "nainte de a porni la lucru şi "nfiecare seară# "nainte de a adormi% Treptat şi-a format un nou mod de a g"ndi#iar sugestiile implantate "n subconştient au dat roadele scontate% stăzi#afacerile sale prosperă%

Cît de mare vă este aspiraţia?

<n t"năr l-a "ntrebat odată pe ,ocrate# cum poate să dob"ndească"n$elepciunea% ,ocrate i-a răspuns: 5/ino cu mine6% ?-a dus la r"u şi l-a $inutcu capul sub apă# p"nă t"nărul era pe punctul să se sufoce% )"nd şi-a recăpătatcunoştin$a# ,ocrate l-a "ntrebat: 5)e-$i doreai cel mai mult c"nd erai cu capulsub apă(6 5er6 - a răspuns băiatul%

,ocrate i-a răspuns: 5)"nd !ei aspira la "n$elepciune tot at"t de mult c"t doreai

atunci o gură de aer# !ei dob"ndi "n$elepciunea dorită%6%?a fel# dacă !ă confrunta$i cu o problemă şi dori$i foarte mult să o rezol!a$i#fiind 1otăr"$i să face$i orice pentru aceasta# pute$i fi siguri de succes% Dacăaspira$i cu ade!ărat să dob"ndi$i calmul lăuntric# "l !e$i ob$ine% )1iar dacă a$ifi nedreptă$it la ser!iciu# c1iar dacă a$i a!ea necazuri "n familie şi toatetreburile !-ar merge pe dos# datorită păcii interioare pe care a$i ob$inut-o#nimic nu !-ar mai putea tulbura% stfel# !ă pute$i trezi multe alte puteriextraordinare% =efuza$i categoric să !ă lăsa$i "n !oia 51o$ilor6 de energiementală care sunt g"ndurile de ură# m"nie# ostilitate# pentru a !ă concentrafor$ele şi aspira$ia spre fericire# armonie şi sănătate% u lăsa$i să !ăinfluen$eze g"ndurile celorlal$i# condi$ionările# !eştile proaste: identifica$i-!ămereu cu idealul cel mai "nalt% )oncentra$i-!ă să sim$i$i flu!iul de pace care!ă pătrunde şi !ă transformă "ntreaga fiin$ă% @"ndul reprezintă o ade!ăratăfor$ă in!izibilă# cu a.utorul căreia pute$i ob$ine orice%

;ată exemplul unui bărbat care era căsătorit şi a!ea 4 copii# dar "ntre$inea o

legătură secretă cu altă femeie% 0ra mereu ner!os# agitat# iritabil# suferea deinsomnie% ici un tratament nu l-a a.utat% !ea dureri "n tot corpul şi nici unmedic nu-i descoperea !reo boală% ,itua$ia s-a agra!at şi mai mult c"nd omula căpătat !iciul be$iei%

de!ărata cauză a stării sale deplorabile era un sentiment de culpabilitateinconştientă% ncălcase legile căsătoriei# care se fixaseră "n subconştientul său"ncă de c"nd era mic% entru a se elibera de senza$ia de !ino!ă$ie# foloseaalcoolul% <nii suferinzi iau morfină sau codeină pentru a-şi alina durerile%



;nterlocutorul meu bea alcool# ca să uite de rănile psi1ice' dar nu reuşea dec"tsă toarne gaz pe foc%



;-am explicat ce i se "nt"mplă de fapt# că .oacă un rol dublu şi aceasta "lafectează mult% "n$eles că alcoolul "i pro!oca o stare se inconştien$ă# darnu-l a.uta# pentru că nu "nlătura cauza profundă a suferin$ei# care se afla "nsubconştient%

"nceput să se trateze folosind următoarea sugestie: 5,unt calm şi perfect

ec1ilibrat% /oi găsi "n mine "nsumi răspunsul la orice "ntrebare' nu-mi esteteamă de nimic# nici de trecut# nici de !iitor% ;nteligen$a infinită asubconştientului mă călăuzeşte mereu% ,unt capabil să fac fa$ă oricăreisitua$ii# cu calm şi răbdare% ,unt complet !indecat de alcoolism% ,piritul meuse umple de fericire şi de pace% &ă "mpac cu mine "nsumi şi ac$ionez animatde cele mai "nalte idealuri%6

repetat cu!intele acestea plin de aspira$ie# fiind sigur că !a ob$ine rezultate%;-am recomandat să le spună cu !oce tare# rar şi plin de iubire# pentru ca elesă se impregneze "n subconştient% )eea ce semăna# !a culege mai t"rziu# căci!ibra$iile benefice ale sugestiilor !or "nlătura toate prototipurile mentalenegati!e% ?umina răsp"ndeşte "ntunericul' g"ndul poziti! distruge g"ndulnegati!% n decurs de o lună# omul respecti! s-a transformat complet%

iţi conştienţi de propriile vicii şi luptaţi împotriva lor

Dacă sunte$i alcoolic sau !ă droga$i "n orice alt mod# fi$i cura.oşi fa$ă de !oi"nşi!ă şi recunoaşte$i-!ă !iciul%

ltfel# risca$i să nu !ă pute$i !indeca niciodată# ca at"tea alte persoa-ne# cares-au do!edit laşe şi nu s-au pri!it obiecti!# aşa cum sunt "n realitate%

/iciile apar pe fondul unei profunde ne"ncrederi# a instabilită$ii emo$ionale%

u "nt"mplător# ma.oritatea alcoolicilor refuză să pri!ească ade!ărul "n fa$ă#"ncerc"nd mereu să se sustragă responsabilită$ilor% De aceea# ei nu au propriu-zis un liber arbitru# !oin$a lor este aproape anulată% Deşi unii spun cuarogan$ă: 50u nu depind de alcool' pot renun$a oric"nd la el6# niciodată nu!or fi "n stare să reziste tenta$iei# pentru că nu ştiu de unde să ia for$anecesară%

ceşti oameni trăiesc "ntr-un fel de "nc1isoare psi1ică# pe care şi-auconstruit-o singuri# din ne"ncredere# din păreri greşite# din erori de educa$ie%



)a şi ma.oritatea fiin$elor# toxicomanii sunt condi$iona$i de obişnuin$ă% Dar"n cazul lor# obişnuin$a este un !iciu# şi-i conduce către dezastru sigur%

4



,ubconştientul formează obişnuin$ele# deci tot cu a.utorul său le putemelimina% n acest scop# !om folosi sugestiile poziti!e# care urmăresc săelibereze şi să calmeze spiritul% )"nd sugestiile se !or impregna "nsubconştient# !a dispărea orice dorin$ă de a mai consuma alcool% )"ştigul !afi dublu# căci nu numai că !ă !e$i !indeca complet# dar !e$i "n$elege şi procesele care au loc "n profunzimile menatlului%

Dacă dorin$a de a !ă elibera de !iciu este foarte mare# sunte$i pe .umătate!indeca$i% u !a fi greu să !ă !indeca$i complet# dacă aspira$ia !a "ntrecefor$a tenta$iei% ,ubconştientul amplifică orice g"nd puternic cu care estesugestionat% Iixa$i mintea asupra ideii de libertate şi de calm profund#urmărind să nu de!ieze de la această nouă direc$ie% Treptat !or apărea noisentimente şi emo$ii benefice# din ce "n ce mai apropiate de scopul propus%

ntotdeauna aştepta$i-!ă la ce!a bun# fi$i optimişti% Kotăr"$i să nu mai suferi$i%n$elege$i că# dacă !e$i continua să be$i# !ă !e$i "mbolnă!i ireme-diabil din punct de !edere psi1ic şi mental% uterea uriaşă a subconşti-entului !ăsus$ine mereu% )1iar dacă acum sunte$i deprima$i# imagina$i-!ă că a$i şi"nceput să fi$i ferici$i şi liberi%

n aceasta constă legea substitu$iei% ;magina$ia !-a "mpins către !iciu' lăsa$i-oacum să !ă conducă spre lumină şi pace% cest lucru !a produce# poate#

pu$ină suferin$ă% ,uporta$i această suferin$ă# aşa cum o mamă suportădurerile naşterii# ştiind că !a a!ea un copil minunat%

lcoolismul pro!ine din obişnuin$a de a g"ndi negati! şi distructi!%lcoolicul suferă de sentimente profunde de inferioritate# de neputin$ă# defrustrare# "nso$ite de ostilitate% 0l găseşte mereu .ustificări şi scuze pentru!iciul său# c"nd de fapt# singurul moti! "l constituie natura distructivă a

gîndurilor sale.

;ată 3 etape principale# pe care trebuie să le parcurge$i# pentru a sc1imbaaceastă stare de lucruri:

=elaxa$i-!ă fizic# psi1ic şi mental% <rmări$i să intra$i "ntr-o stare meditati!ă# profundă# pentru a trece apoi la pasul al doilea%

)ompune$i o frază scurtă# pe care să o pute$i memora cu uşurin$ă şi repeta$i-ode mai multe ori# ca pe un c"ntec de leagăn% ;ată un exemplu: 5,ufletul meuse umple de pace şi beatitudine' mul$umesc lui Dumnezeu pentru acest



lucru6% entru ca mintea să nu se "mprăştie# repeta$i fraza cu !oce tare saudoar mişc"nd buzele% ,ugestia !a pătrunde mult mai uşor "n subconştient% 7şedin$ă !a dura G - minute%



3% nainte de a adormi# proceda$i aşa cum făcea @oet1e: imagina$i-!ă că "nfa$a !oastră se găseşte unul dintre prietenii pe care-i iubi$i cel mai mult%Wine$i oc1ii "nc1işi# corpul relaxat% ;magina$i-!ă apoi că prietenul !ă felicităcu căldură pentru reuşita !oastră% 5/ede$i-i6 fa$a# sur"sul# 5auzi$i-i6 !ocea%,tr"nge$i-i m"na şi căuta$i să 5sim$i$i6 c"t este !ie şi de caldă% =elua$i scenaiar şi iar# p"nă !e$i fi satisfăcut de rezultat%

)1iar dacă teama "nc1ide por$ile subconştientului# c1iar dacă gri.ile şi"ndoiala !ă c1inuie# nu pierde$i din !edere scopul final% @"ndi$i-!ă la for$ainfinită a subconştientului# pusă "n mişcare cu a.utorul g"ndului focalizat şiimagina$iei poziti!e controlate% /e$i dob"ndi atunci o mare "ncredere şi undeosebit cura.% )ontinua$i# perse!era$i p"nă c"nd soarele va răsări pentru voi,risipind tenebrele în care vă aflaţi pînă atunci.

Fl%i!i ,r!a '$"dului

Or#ce pro)&e' are o so&u.#e/ Rspu$su& se *se"te ch#ar !$ !$tre)are !$.e&epc#u$ea (#-#$ -#1& re-e&ea0 (ac o #$-oca.# cu !$cre(ere/

O)#"$u#$.a+ crearea u$u# o)#ce#+ este ro(u& ac.#u$## su)co$"t#e$tu&u#/Su$te' creatur# a&e o)#"$u#$.e&or+ ceea ce (e'o$strea0 c!t (e u&u#toareeste puterea su)co$"t#e$tu&u#/

Repet!$( a$u'#te *!$(ur# sau ac.#u$#+ e&e se #'pre*$ea0 !$

su)co$"t#e$t+ (e-e$#$( auto'at#s'e/

Su$te.# &#)er# s a&e*e.# u$ o)#ce# )u$ sau u$u& ru/ Co$tro&u& '#$.## sauru*c#u$ea+ (e e%e'p&u+ su$t o)#ce#ur# )e$e,#ce/

Dac !$tre.#$e.# cu !$cre(ere o #'a*#$e 'e$ta&+ su)co$"t#e$tu& o -a'a$#,esta cu s#*ura$./

C!$( ate$.#a se r#s#pe"te+ co$ce$tra.#1- (#$ $ou asupra scopu&u# propus/ ace.# (#$

aceasta u$ o)#ce#/ Ast,e& -e.# (#sc#p&#$a '#$tea/N#c# u$ o)staco& e%ter#or $u poate sta !$ ca&ea reu"#te# -oastre/ S#$*ura p#e(#c oco$st#tu#e '#$tea "# &#psa (e cre(#$./

Me$ta&u& co$"t#e$t repre0#$ta aparatu& ,oto+ #ar su)co$"t#e$tu& 1 ,#&'u& pe care#'pre*$a.# (#,er#te&e (or#$.e+ #'a*#$#+ #(e#/

Kh#$#o$u& este re0u&tatu& $e!$cre(er##/ Pe$tru a o !$&tura+ #$-oca.# #$te&#*e$.a(#-#$+ ru*a.#1o s - c&u0easc !$ tot ceea ce ,ace.#/ I'a*#$a.#1- 'ereu c

(or#$.a



s1a !'p&#$#t/

Pe$tru a crea u$ $ou o)#ce#+ tre)u#e 'a# !$t!# s ,#.# co$-#$"# c acesta este )e$e,#c/Dac (or#.# cu ar(oare s re$u$.a.# &a u$ -#c#u+ su$te.# pe ?u'tate -#$(eca.#/



Ceea ce spu$ ce#&a&.# $u - poate a,ecta (ec!t pr#$ #$ter'e(#u& propr##&or -oastre*!$(ur#/ Su$te.# s#$*uru& creator a& u$#-ersu&u# -ostru &u$tr#c/ I(e$t#,#ca.#1-'ereu cu #(ea&ur#&e ce&e 'a# !$a&te+ cu starea (e ar'o$#e "# ,er#c#re/

A&coo&#s'u& pro-#$e (#$ (or#$.a ascu$s (e a scpa (e *r#?#/ Pe$tru a -e&#)era+ &upta.# cu te$ac#tate !'potr#-a *!$(ur#&or (#struct#-e s(#.# !$

'#$te #(e# (e ,er#c#re+ ca&' &u$tr#c "# &#)ertate $est!$?e$#t/Mu&te persoa$e su$t "# -or r'!$e a&coo&#ce+ (#$ cau0 c re,u0 s1"#recu$oasc -#c#u&/

Su)co$"t#e$tu& care -1a ,cut sc&a-## o)#ce#ur#&or re&e+ este s#$*uru& care- poate e&#)era (e acestea/ Totu& (ep#$(e (e 'o(u& !$ care1# ut#&#0a.#capac#t.#&e e%traor(#$are/

I'a*#$a.#a -1a !'p#$s ctre a&coo&#s'/ Acu' ,o&os#.# tot #'a*#$a.#ape$tru a - e&#)era (e acest -#c#u/

C!$( tea'a !$ch#(e poarta (e acces &a su)co$"t#e$t+ $u'a# cre(#$.a $e0(ru$c#$at !$ Du'$e0eu o -a (esch#(e (#$ $ou/

CAPITOLUL XIX

OLOSI5I SUBCONŞTIENTUL PENTRU A 9NLÃTURA TEAMA

<nul dintre cursan$i mi-a relatat cum# fiind in!itat să $ină un discurs# s-asim$it cuprins de panică la ideea că !a !orbi "n fa$a at"tor oameni% ;ată cum areuşit să-şi elimine această teamă: timp de mai multe seri a practicat ote1nică de autosugestionare% ,e relaxa "ntr-un fotoliu timp de G minute# apoi"şi spunea rar şi cu calm: 5mi stăp"nesc teama şi o depăşesc fără probleme%/orbesc plin de "ncredere şi de for$ă% )eea ce spun# capti!ează auditoriul şi "limpresionează6%

,ubconştientul este foarte recepti! la orice sugestie% &ai ales c"nd sunte$idestinşi# g"ndurile pătrund foarte uşor "n subconştient# printr-un fenomenasemănător cu osmoza# prin care două fluide separate de membrană poroasăse "ntrepătrund% n această stare# mentalul conştient comunică foarte uşor cusubconştientul%

Cel mai mare duşman al omului



,e spune că frica este cel mai mare duşman al omului% 0a este răspunzătoarede multe eşecuri# boli şi ne"n$elegeri "n !ia$a acestuia% &ilioane de oameni setem de trecut# de !iitor# de bătr"ne$e# de nebunie# de moarte% Irica este o starede spirit dominantă' unii dintre noi se tem c1iar şi de propriile lor g"nduri%

Dacă un părinte spune copilaşului său că sub pătu$ se află un crocodil care-l

!a m"nca# micu$ul paralizează de teamă% Dar c"nd "i arată că acolo nu estenimeni# de fapt# copilul se eliberează de orice teamă% Irica este tot at"t dereală ca şi crocodilul de sub pat% n mod asemănător# mul$i dintre noi se temde fantasme# de o mul$ime de umbre sinistre# care nu au nici o legătură curealitatea%

Iilozoful şi poetul =alp1 Oaldo 0merson spunea: 5Iace$i exact lucrul decare !ă teme$i cel mai mult' atunci frica se !a "mprăştia imediat%6% m!erificat eu "nsumi aceste cu!inte c"nd# doar la g"ndul că !oi !orbi "n fa$a publicului# mă cuprindea o frică teribilă% m depăşit-o "n momentul c"nd amsus$inut prima conferin$ă# adică făc"nd exact lucrul de care mă temeam%

)"nd !ă 1otăr"$i să controla$i spaimele şi angoasele# elibera$i "n fapt putereateribilă a subconştientului# care !ă !a a.uta să le domina$i%

7 c"ntărea$ă a fost in!itată odată la o audi$ie% Iiind emoti!ă# dăduse greş laalte trei probe# deşi a!ea o !oce foarte frumoasă% )1iar "n momentul c"nd

trebuia să c"nte# o cuprindea panica% ,ubconştientul# recepti! la oricesugestie# se manifesta imediat# astfel "nc"t# t"năra "şi pierdea subit !ocea% Detrei ori la r"nd a c"ntat fals# p"nă c"nd !ocea i se "neca definiti! "n lacrimi%

entru a-şi elimina tracul# a folosit o te1nică simplă: de trei ori pe zi se"nc1idea "n cameră# se aşeza comod "ntr-un fotoliu# se relaxa şi "nc1ideaoc1ii% poi "şi liniştea !alurile min$ii# căci# "n starea de calm profund#subconştientul este mult mai recepti! la sugestii% n sf"rşit# "şi spunea plină de"ncredere: 5)"nt minunat% ,unt senină# ec1ilibrată şi calmă6% =epeta de G -

ori această sugestie# lent# cu aten$ie% După o săptăm"nă# era mult mai calmă şidob"ndise "ncredere "n !ocea ei% &omentul audi$iei a !enit# iar ea a c"ntatminunat%

plica$i această te1nică# pentru a elimina# pe r"nd# toate angoasele şispaimele# care !-au c1inuit p"nă acum%



3eama de eşec

&ul$i studen$i mi s-au pl"ns de aceeaşi problemă: c"nd apar "n fa$a profesorului# la examen# uită subit tot ce "n!ă$aseră anterior% ;n!ariabil# c"ndies din sală# "şi amintesc "n amănun$ime răspunsurile# la toate "ntrebările%

,ubconştientul reac$ionează "ntotdeauna l



a



sugestia cea mai puternică% ?a studen$ii respecti!i# această sugestie oconstituie teama de eşec% )u alte cu!inte# frica este ade!ărata cauză aamneziei lor%

;ată un exemplu edificator: am cunoscut un student la medicină# care era celmai inteligent din grupa lui# dar# la un examen oral# nu era capabil să

răspundă nici măcar la cea mai simplă "ntrebare% Irica "l paraliza mereu%

,paimele şi angoasele au o influen$ă at"t de mare asupra subconşti-entului pentru că sunt "nso$ite de emo$ii foarte puternice% rin teama noastră# aproapecă cerem subconştientului să facă "n aşa fel "nc"t să dăm greş%

<nul dintre studen$i# care ştia că subconştientul este depozitul a tot ceea ce elmemorează# s-a decis să folosească la maximum această capacitate# cua.utorul sugestiei% n fiecare diminea$ă şi seară# "şi imagina că scria mamei o

scrisoare# prin care o anun$a că luase note mari la toate examenele% poi citea"n g"nd răspunsul# prin care mama "l felicita cu dragoste%

şa cum se aşteptase# inteligen$a di!ină a subconştientului a preluatsugestiile şi a făcut astfel "nc"t dorin$ele lui să de!ină realitate% ;magin"ndu-şideznodăm"ntul# el a creat premizele "ndeplinirii sale%

3eama de apă, de înălţime şi de locuri închise

&ulte persoane suferă de aceste obsesii% 0ste posibil ca angoasele să-şi aibăcauza "n anumite "nt"mplări petrecute "n copilărie%

Dacă un copilaş a fost aruncat "ntr-un lac fără să ştie să "nnoate# el !a păstraspaima subconştientă de apă# pentru toată !ia$a% ,au dacă s-a defectat liftul "ntimp ce se afla "n el# !a fi c1inuit de claustrofobie%

)"nd eram de ani# am trăit o astfel de experien$ă: am căzut din greşeală"ntr-un lac cu apă murdară% mi amintesc şi acum apa cenuşie de deasupracapului meu% n ultimul moment# am fost sal!at de un coleg% ,paima aceeateribilă mi-a pătruns "n subconştient şi mult timp m-a obsedat teama de apă%ntr-o zi am consultat un psi1olog cu experien$ă# care m-a sfătuit: 5Du-te la piscină# pri!eşte apa şi spune cu !oce tare: Te domin# te stăp"nesc% poi intră

"n apă# "nscrie-te la cursuri de "nnot# şi caută să-$i "ndepărtezi teama6% )eeace am şi făcut% u i-am permis fricii de apă să mă domine şi să mă

"nspăim"nte nici un moment% minti$i-!ă mereu că sunte$i mai puternici dec"t



frica sau

G



angoasa ce tinde să !ă domine% nsuşi$i-!ă această nouă atitudine# plină decura.% ,ubconştientul !a reac$iona prompt# d"ndu-!ă un plus de "ncredere şide for$ă%

;ată o altă modalitate simplă# dar foarte eficientă# pentru a "nlătura teama% ,ă presupunem că !ă este frică de apă# de "năl$ime# de locuri "nc1ise sau a!e$i

trac atunci c"nd da$i un inter!iu sau o audi$ie% Dacă apa este cea care !ăsperie# "ncepe$i prin a !ă relaxa complet timp de G - minute# apoiimagina$i-!ă că "nnota$i% )oncentra$i-!ă să percepe$i răcoarea apei şi să !ăcoordona$i c"t mai bine mişcările corpului% ,unte$i !esel# plin de !ia$ă% )eeace face$i nu este o simplă re!erie# ci este o sugestie poziti!ă care seimpregnează "n subconştient şi !a de!eni realitate% ceasta este legeasubconştientului%

ceeaşi te1nică este !alabilă şi pentru cei care suferă de teama de "năl$ime%nc1ipui$i-!ă că urca$i pe un munte foarte "nalt# sunte$i "n formă# că admira$i peisa.ul pitoresc% ceeaşi bucurie o !e$i sim$i "n realitate# c"nd !e$i biruiteama%

m cunoscut pe directorul unei mari firme# care era terorizat că trebuia săurce cu ascensorul "n fiecare diminea$ă% ?a un moment dat s-a 1otăr"t să-şi biruie teama# cu a.utorul următoarei sugestii poziti!e: 5scensorul este oin!en$ie minunată şi este foarte util "n clădirea noastră% mi dau seama că este

o ade!ărată binecu!"ntare pentru func$ionari# căci astfel ei economisesc for$ăşi timp% Iunc$ionează cu !oia lui Dumnezeu# care ne ocroteşte permanent%0nergiile !ie$ii# iubirii şi "n$elepciunii circulă libere prin mine% &ă !ăd urc"nd"n ascensor' se umple de anga.a$i cu care !orbesc# atmosfera este !eselă#amicală% )obor apoi din lift şi intru liniştit "n birou% ,unt "ncrezător şi liberde orice pre.udecă$i% &ul$umesc lui Dumnezeu că m-a a.utat6% Timp de zile a lucrat intens cu această sugestie% n a unsprezecea zi# c"nd a urcat "nlift# n-a mai sim$it nici o urmă de teamă%

3eama firească şi teama patologică

,e spune că omul se naşte cu frica de două lucruri: de zgomot şi de cădere%cestea ne sunt date de către natură ca un sistem de alarmă# care face parte



din instinctul de conser!are şi sunt normale% )elelalte angoase ne sunt"ntipărite de către părin$i# educatori şi cei din antura.ul nostru%

)"nd scăpăm imagina$ia de sub control# apare teama anormală# care poatemerge p"nă la manifestări patologice%



7 doamnă a fost in!itată odată să facă o călătorie cu a!ionul "n .urul lumii%,-a apucat să decupeze din ziare toate articolele despre catastrofe aeriene% ,eşi !edea prăbuşindu-se cu a!ionul "n ocean% ;ată un exemplu de teamăexagerată% Dacă femeia persista "n starea aceea de spirit# fără "ndoială că i se!a "nt"mpla exact lucrul de care se teme at"t de mult%

lt exemplu: un om de afaceri din eH YorC# foarte bogat şi cu o !ia$ă defamilie fericită# a "nceput deodată să-şi imagineze cum ar fi dacă ar dafaliment# dacă ar primi de la bancă o 1"rtie# prin care să i se comunice că "ncont nu mai are nici un ban% ceste imagini fantasmagorice i-au pro!ocat odepresiune psi1ică# "mpotri!a căreia nu lupta deloc% &ereu repeta so$iei:5cred că se !a produce o recesiune6# 5sigur !om da faliment6 şi alte fraze deacest gen%

;ne!itabil# a sf"rşit prin a da faliment# adică s-a "mplinit ceea ce elmentalizase cu at"ta for$ă% oate că nu s-ar fi "nt"mplat astfel# dacă nu şi-ar fi1otăr"t singur soarta prin teama şi angoasa lui permanentă%

0xistă oameni# care trăiesc mereu cu teama să nu li se "nt"mple o catastrofălor sau celor dragi% Dacă citesc "n ziare despre o epidemie sau o boală extremde rară# sunt siguri că şi ei se !or "mbolnă!i "n cur"nd% ,igur că# dacă se !ormen$ine "n această angoasă# odată tot li se !a "nt"mpla ce!a rău%

)"nd constatăm că imagina$ia ne scapă de sub control şi "ncepe să plăsmuiască tot felul de scene 1alucinante sau c"nd un g"nd negati! ne apare"n mod obsesi! "n minte# trebuie să luăm imediat atitudine# adică să culti!ămexact sugestia opusă% ngoasa dusă la extrem denotă gra!e tulburări psi1iceşi mentale% 7dată cu frica# apare şi aspira$ia către starea opusă ei%)oncentra$i-!ă aten$ia asupra acestei stări# lăsa$i-!ă cuprinşi de ea# căciatitudinea mentală men$inută cu perse!eren$ă generează o obişnuin$ă care# lar"ndul ei# poate sc1imba un destin% /e$i căpăta mai multă siguran$ă şi

"ncredere "n !oi "nşi!ă# iar uriaşele for$e care sunt acum latente "nsubconştient se !or manifesta "n sens benefic# sus$in"ndu-!ă cu putere%

$%aminaţivă cu luciditate fobiile

reşedintele unei firme "mi po!estea de cur"nd că# pe c"nd era un simplucomis !oia.or# era at"t de suspicios# "nc"t dădea ocol de G - ori "n .urul casei

clientului# "nainte de a intra% Directorul i-a spus "ntr-o zi: 5u te teme# nu te



p"ndeşte nici un crocodil din



spatele uşii% Iii mai "ndrăzne$6% stfel# el a "n!ă$at că# dacă pri!eşte direct şilucid moti!ul fricii# !a realiza imediat că nu are de ce să se teamă şi frica !adispare# fără a lăsa urme%

<n !eteran "n a!ia$ia militară mi-a relatat c"te!a dintre experien$ele sale# dintimpul celui de-al doilea război mondial% ?a un moment dat# a fost ne!oit să

sară cu paraşuta din a!ionul cuprins de flăcări şi a aterizat "n mi.locul .unglei% i era o frică teribilă şi a "n$eles că tocmai teama exagerată "i poate pro!oca necazuri şi mai mari% ,-a 1otăr"t să-şi "n!ingă "ntr-un fel frica#spun"ndu-şi cu !oce tare: 5Mo1n# nu trebuie să te laşi cuprins de frica asta#care nu reprezintă dec"t dorin$a ta de a ieşi din .unglă c"t mai repede şi de aa.unge "ntr-un loc sigur şi confortabil%6% poi a "nceput să se sugestionezeastfel: 5n$elepciunea di!ină care 1otărăşte fiecărei planete o anumită orbităşi nu alta# mă călăuzeşte prin această .unglă6%

continuat să-şi spună aceste cu!inte timp de minute% sim$it că "ncepesă !ibreze ce!a "nlăuntrul lui şi a pornit la drum plin de "ncredere% Dupăc"te!a zile a a.uns "n mod miraculos la marginea .unglei# de unde a fost sal!atde un a!ion%

titudinea mentală plină de cura. şi "ncredere "n for$ele sale au fost cele carel-au sal!at# de fapt% 0l "nsuşi spunea: 5Dacă "ncepeam să mă lamentez şi sămă "ngri.orez# aş fi căzut pradă propriei mele spaime' probabil ca aş fi murit

de frică şi de inani$ie6%Directorul unei alte firme "mi po!estea că# demult# a fost cuprins de teamacă-şi !a pierde locul de muncă% Trei ani s-a c1inuit "n starea aceea% şiimagina mereu că ar putea fi concediat# deşi realitatea era cu totul alta%Iantasmele au luat o amploare at"t de mare# "nc"t s-a "mbolnă!it de o gra!ădepresiune psi1ică% )a urmare# a fost rugat să-şi dea demisia%

n realitate# omul s-a concediat singur prin sugestiile negati!e pe care le-a

"ntre$inut cu o perse!eren$ă demnă de un scop mai nobil% ,ubconş-tientul areac$ionat "n consecin$ă# suger"ndu-i decizii eronate# care au pro!ocat mari pre.udicii firmei% Dacă ar fi contracarat la timp teama şi ne"ncrederea#culti!"nd sugestii opuse# dezastrul ar fi putut fi e!itat%

n timpul unui turneu "n străinătate# am discutat timp de două ore cu un "naltmembru al gu!ernului $ării respecti!e% 7mul acela "$i dădea o senza$ieinefabilă de pace şi seninătate lăuntrică% După cum mi-a relatat el "nsuşi# nici

o in.urie adusă de partidul de opozi$ie nu-l afectase !reodată% entru a se



păstra calm# el practica "n fiecare zi următoarea te1nică: se relaxa timp de unsfert de oră# apoi mentaliza că este scufundat "ntr-un ocean ad"nc de pace%



rin aceasta medita$ie se dob"ndea o imensă putere fizică# psi1ică şi mentală#cu a.utorul căreia biruia toate dificultă$ile%

)u c"t!a timp "n urmă# "l sunase un coleg la miezul nop$ii# ca să-i spună că se pregăteşte un complot "mpotri!a sa% ;ată ce i-a răspuns: 5?a- să-mă să dormliniştit% /om !orbi despre asta m"ine diminea$ă la ora %6%

5*tiu că nici un g"nd negati! nu poate să mă afecteze# dacă nu-l accept% Deaceea# refuz să mă las cuprins de teamă% *tiu că nu mi se poate "nt"mplanimic rău%6# "mi spunea el "n timpul discu$iei%

)almul şi cura.ul său merită o !ie admira$ie% To$i ar trebui să căutăm "n noi"nşine sursa calmului şi a păcii interioare# "n credin$a că suntem ocroti$i

permanent şi nimic nu se petrece la "nt"mplare# fără !oia lui Dumnezeu%entru a elimina definiti! teama# folosi$i această formulă: 5m căutat cufer!oare 0ternul şi 0l mi-a răspuns# eliber"ndu-mă de toată frica mea6%8salmi# 34: 49

Eli-era!i*&( de team(

ace.# ch#ar &ucru& (e care - este tea' ce& 'a# 'u&t/ r#ca -a (#spare#$sta$ta$eu/ Spu$e.#1- 'ereuG 29'# stp!$esc per,ect tea'a/3

r#ca repre0#$t u$ *!$( $e*at#-+ care apare !$ '#$te c!$( #'a*#$a.#a scap (e su)co$tro&/ 9$&ocu#.# acest *!$( pr#$ #(e# rea&#ste "# co$struct#-e/ Tea'a a uc#s '#&#oa$e(e oa'e$#/ ace.# ast,e& !$c!t cre(#$.a s (e-#$ 'a# puter$#c (ec!t tea'a/

r#ca este ce& 'a# 'are #$a'#c ea st &a or#*#$ea e"ecur#&or+ a )o&#&or "# are&a.##&or $ear'o$#oase !$tre oa'e$#+ (ar poate ,# !$-#$s pr#$ #u)#re+cc# #u)#rea $e pu$e !$ re0o$a$. cu e$er*##&e su)&#'e a&e u$#-ersu&u#/

Neutra&#0a.# su*est##&e (e tea' a(opt!$( #(e# opuse &orG 2Su$t cura?os+ ech#&#)rat+se$#$ "# ca&'3/ >e.# o)ser-a apar#.#a u$or e,ecte '#$u$ate/

Tracu& se a,& &a or#*#$ea a'$e0#e# !$ ca0u& e%a'e$e&or/ Ca s $u - 'a#co$,ru$ta.# cu e&+ su*est#o$a.#1- ast,e&G 2A' o 'e'or#e per,ect "#1'#a'#$tesc tot ce a' !$-.at3 sau+ tot a"a (e )#$e+ pute.# s - #'a*#$a.#c u$ co&e* -#$e s - ,e&#c#te pe$tru $ote&e (e :; &uate &a e%a'e$e/Perse-era.# "# -e.# reu"#



Dac a-e.# tea'a (e ap+ !$-.a.# s !$ota.#/ I'a*#$a.#1- c apa - !$co$?oar cu prospe.#'ea "# rcoarea e#/ >a ,# 'u&t 'a# u"or s !$-.a.#s o stp!$#.# "# s - )ucura.# (e ea/ Aceasta este &e*ea su)co$"t#e$tu&u#/

Dac a-e.# oroare (e &ocur# !$ch#seG asce$sor+ s&# (e co$,er#$.+ etc+ !$ch#pu#.#1- c su$te.# !$tr1u$ asce$sor+ care - (uce !$ 'o( rap#( "#

s#&e$.#os aco&o u$(e (or#.# s a?u$*e.#/ K!$(#.#1- !$ ce stare (e o)osea&a.# ,# (up ce a.# urca !$ ,u* 8 eta?e "# c!t (e &#$#"t#t "# ca&' co)or!.# (#$&#,t/ >e.# ,# u#'#.# (e c!t (e repe(e - )#ru#.# tea'a/

Nu $e $a"te' (ec!t cu (ou ,e&ur# (e ,r#cG aceea (e !$&.#'e H,r#ca (ec(ere "# ,r#ca (e 0*o'ot/ Toate ce&e&a&te su$t (o)!$(#te !$ t#'pu& -#e.##+'a# a&es !$ cop#&r#e/ De)arasa.#1- repe(e "# co'p&et (e e&e/

r#ca $or'a& ,ace parte (#$ #$st#$ctu& (e co$ser-are/ r#ca pato&o*#c

este+ !$ sch#')+ ,oarte per#cu&oas "# repre0#$t re0u&tatu& *!$(ur#&or$e*re+ a o)ose&# "# a #'a*#$a.#e# $eco$tro&ate/

Acu'+ c!$( "t#.# c su)co$"t#e$tu& reac.#o$ea0 pro'pt &a or#ce su*est#e"# - poate !'p&#$# or#ce (or#$.+ pute.# e&#'#$a or#ce ,e& (e a$*oas "#o)ses#e+ cu&t#-!$( cu ,er-oare e%act opusu& e#/ Iu)#rea a&u$*

!$tot(eau$a tea'a/

Dac - te'e.# (e e"ec+ co$ce$tra.#1- asupra #(e## (e reu"#t/ Dac -te'e.# (e )oa&+ or#e$ta.#1-a '#$tea spre s $tate/ 9$ or#ce per#co& -1a.#a,&a+ #$-oca.# protec.#a (#-#$/ Dac su$te.# ter#,#a.# (e #(eea 'or.##+'e(#ta.# asupra ,aptu&u# c >#a.a este eter$/ Du'$e0eu este >#a.+ #ar>#a.a - apar.#$e ch#ar (#$ acest 'o'e$t/

Pe$tru or#ce ,r#c este -a&a)#& &e*ea su)st#tu.#e#/ Iat ce se petreceG c!$(- te'e.# (e u$ a$u'#t &ucru+ atu$c# apare "# (or#$.a (e a o).#$e e%actopusu& su/ Dac su$te.# )o&$a-+ (or#.# s$tate (ac su$te.# !$ch#s+

(or#.# &#)ertatea/ #.# opt#'#"t#+ co$ce$tra.#1- asupra (or#$.e#+ cc#su)co$"t#e$tu& o -a !'p&#$#/

>##toru& e%#st !$ stare pote$.#a&+ !$ '#$tea -oastr/ K!$(ur#&e su$t creatoare+ (ec#ceea ce (or#.# cu putere -# se -a !$t!'p&a/ K!$(#.# )#$e&e "# -e.# a-ea parte (e )#$e/

Pr#-#.#1- ,r#ca !$ ,a.+ pu$e.#1o !$ &u'#$a ra.#u$##/ 9$-.a.# s r!(e.# (e spa#'e&e-oastre/ Acesta este trata'e$tu& ce& 'a# )u$/

N#'#c (#$ e%ter#or $u - poate pertur)a+ (ac $u1# per'#te.# acest &ucru/



Su*est##&e+ '#$c#u$#&e "# a&u0##&e ce&or&a&.# $u pot a-ea putere asupra-oastr+ (ac - or#e$ta.# per'a$e$t ctre ceea ce este )u$ "# (#-#$/ Nue%#st (ec!t o s#$*ur Putere Creatoare+ (e aceea or#ce co$tra(#c.#e sauco$,&#ct $u pot ,# (ec!t ,a&se/ A(e-ru& st !$ Ar'o$#e "# !$ Iu)#re/ Deaceea or#ce *!$( )u$ este #$sp#rat "# !$su,&e.#t 'ereu (e Puterea (#-#$a/



CAPITOLUL XXTINERE5E ÃRÃ BÃTR9NE5E

,ubconştientul nu ştie ce "nseamnă bătr"ne$ea# căci el este etern%,ubconştientul face parte din mintea uni!ersală# care nu s-a născut niciodată

şi nici nu !a muri !reodată% De aceea# oboseala şi bătr"ne$ea nu reprezintădec"t rezultatele directe ale propriilor noastre ac$iuni greşite% )alită$ile cuade!ărat spirituale# cum ar fi: armonia# bună!oin$a# umilin$a# ade!ărul# pacea#toate acestea nu "mbătr"nesc şi nu se demodează niciodată% )ulti!a$i cu perse!eren$ă aceste calită$i şi !ă !e$i men$ine mereu tineri "n spirit şi sim$iri%

mi amintesc că am citit odată un articol despre un grup de medici eminen$idin )incennati 871io9# care declaraseră că anii nu sunt singurii responsabili

de necazurile sclerozei şi a altor boli% u at"t timpul# c"t mai ales teama detimp# ne afectează mintea şi apoi corpul fizic% mbătr"nirea prematură apare#deci# ca urmare a fricii obsedante de efectele timpului%

m studiat biografiile unor oameni celebri# care şi-au continuat acti!itatea decercetare sau de crea$ie p"nă la !"rste foarte "naintate% l$ii nu au de!enitcelebri dec"t la !"rsta senectu$ii% m a!ut# de asemenea# pi!ilegiul să cunoscoameni simpli care# "n felul lor modest# do!edeau că bătr"ne$ea nu afecteazătotdeauna for$a creatoare a omului%

Modul nostru eronat de a gîndi este cel care determină îmbătrînirea prematură

cum c"$i!a ani# am !izitat un !ec1i prieten la ?ondra# care a!ea peste A deani# era foarte bolna! şi# "n mod e!ident# se resemnase "n fa$a suferin$ei% ntimpul discu$iei# mi-am dat seama că slăbiciunea sa nu era numai fizică# ci şi psi1ică# "n sensul că bătr"nul a!ea un sentiment acut de frustrare şi de

disperare "n fa$a mor$ii% ,unt edificatoare cu!intele sale: 5e naştem#creştem# "mbătr"nim şi nu mai suntem buni de nimic6% ,enza$ia că era inutilconstituia cauza principală a stării sale deplorabile% ştepta letargic să se"mplinească soarta% 5,e "mbătr"nise6 singur# prin intermediul g"ndurilor sale pesimiste%

0ătrîneţea reprezintă simbolul înţelepciunii



Din nefericire# oamenii g"ndesc precum prietenul meu% 0i se tem de ceea cese numeşte "n general# 5bătr"ne$e6# moarte# stingere# sf"rşit# dar aceasta aratăcă se tem# "n fapt#



să-şi asume plini de cura. şi de ini$iati!ă responsabilită$ile !ie$ii# cu altecu!inte# le este frică să trăiască% /ia$a nu are sf"rşit# iar bătr"ne$ea nu"nseamnă obligatoriu neputin$ă# ci şi "n$elepciune%

n$elepciunea se dob"ndeşte prin experien$ă# prin "n$elegerea profundă afenomenelor care se petrec "n subconştient şi modalitatea "n care pot fi

acestea folosite pentru a aduce fericirea şi "mplinirea% nceta$i să mai pri!i$i!"rstele de G# >G şi AG de ani ca fiind sinonime cu sf"rşitul% 0le pot de!eni#dimpotri!ă# momente de "nceput ale unei !ie$i noi# mai acti!e# mai libere%&entaliza$i "n mod constructi! şi aştepta$i plini de "ncredere# căcisubconştientul !ă !a dărui ceea ce dori$i at"t de mult%

mbătr"nirea ne este o tragedie inexorabilă# ci mai mult o sc1imbare% Trebuie"n$eleasă ca o etapă a !ie$ii# ca un drum fără sf"rşit% 7mul aflat la !"rsta atreia "n!a$ă să-şi transceadă corpul fizic şi să se folosească mai ales de for$elesale psi1ice şi mentale% cum este perioada "n care ei realizează că existăsenza$ii infinit mai nuan$ate# dec"t cele percepute prin intermediul sim$urilorfizice%

n ultimii ani# sa!an$ii au demonstrat că o anumită parte a conştiin$ei poate părăsi corpul şi să se deplaseze mii de Cilometri pentru a !edea# auzi# atingeşi !orbi cu fiin$e asemănătoare# care şi-au lăsat corpul fizic liniştit "n pat%

ri!ită din punct de !edere spiritual# /ia$a este eternă% 7mul nu este obligatsă "mbătr"nească# aşa cum nici Dumnezeu nu poate "mbătr"ni% n Biblie sespune că Dumnezeu este /ia$a# de!ărul şi )alea% /ia$a se naşte din ea"nsăşi# este eternă# indestructibilă şi este singura reală%

)ercetările făcute "n domeniu de către sa!an$i din &area Britanie şi merica#do!edesc existen$a !ie$ii de după moarte% 0xistă la institutele respecti!e#nenumărate !olume cu procese !erbale care descriu experien$ele foarteinteresante despre supra!ie$uirea conştiin$ei# după o aşa-zisă moarte%

7 doamnă l-a "ntrebat odată pe T1omas 0dison ce este electricitatea# iar el i-arăspuns: 5Doamnă# electricitatea există% Iolosi$i-o%6% umim astfel o for$ăin!izibilă# a cărei origine nu o "n$elegem# dar ştim cum să o utilizăm "nfolosul nostru%

ici un sa!ant nu a !azut cu oc1iul său electronul# dar to$i "l acceptă ca pe orealitate ştiin$ifică# singura care poate explica anumite obser!a$iiexperimentale% n mod asemănător# nu putem !edea !ia$ă# dar ştim că trăim%



Iără "ndoială# !ia$a există şi suntem aici pentru a ne bucura de frumuse$ea ei%Biblia spune: 5*i aceasta este !ia$a !eşnică: să Te cunoască pe Tine# singurulDumnezeu ade!ărat6 8;oan >: 39



7mul care consideră că !ia$a constă numai "n procesul naşterii# tinere$ii#maturită$ii# bătr"ne$ii# urmată apoi de moarte# este# cu ade!ărat# demn de o profundă compasiune% <n astfel de om nu cunoaşte speran$a# iar dimensiuneaspirituală a !ie$ii nici nu există pentru el% Teoria lui dă naştere la frustrări#stagnare# cinism şi unui sentiment de disperare# care duce la ne!roze şi totfelul de alte abera$ii mentale% Dacă nu pute$i .uca tenis la fel de bine ca al$ii

sau nu pute$i "nota repede ca un om t"năr# dacă mersul !ă este acum maimoale şi nu mai pute$i alerga la fel ca "n tinere$e# aminti$i-!ă că !ia$areprezintă# de fapt# un progres continuu% )eea ce oamenii numesc moarte nueste dec"t o trecere către o !ia$ă nouă# "n altă dimensiune a /ie$ii%

n cadrul conferin$elor# permanent mi-am sfătuit auditorii să accepte cuseninătate !"rsta a treia# care are frumuse$ea ei specifică% ;ubirea# bucuria# pacea lăuntrică# acestea nu "mbătr"nesc niciodată%

=alp1 Oaldo 0merson# poet şi filozof de frunte# afirmă: 57mul nu-şi numărăanii# dec"t atunci c"nt nu are altce!a de numărat%6% c$ion"nd "n modinteligent şi "n spiritul legilor imuabile ale naturii# personalitatea !oastră#spiritualitatea# credin$a# nu !or fi atinse niciodată de decrepitudine%

+unteţi şi veţi rămîne tînăr, dacă vă simţiţi tînăr

<n c1irurg "mi spunea odată: 5m A4 de ani% m făcut opera$ii "n fiecarediminea$ă# după-amiaza !eneam din nou să consult pacien$ii# iar seara scriamarticole pentru re!istele medicale%6% titudinea sa demonstra că se sim$eafoarte util şi asta l-a a.utat să se men$ină t"năr% După cum remarcase el "nsuşi#"ntr-ade!ăr# omul este puternic "n măsura "n care crede ferm "n acest lucru# şieste util dacă se simte util%

cest om remarcabil n-a capitulat niciodată "n fa$a anilor' zicea că este

nemuritor şi adăuga: 5dacă totuşi !oi muri m"ine# ştiu ca acolo unde mă !oiafla# !oi opera nu cu bisturiul# ci cu a.utorul medicinii mentale şi spirituale%6%

De multe ori, părul alb constituie un avanta-

u renun$a$i la acti!itatea !oastră spun"nd: 5/oi ieşi la pensie' sunt bătr"n'sunt un om terminat6# căci astfel# c1ema$i singuri către !oi bătr"ne$ea şimoartea% bia atunci c"nd !ă 1otăr"$i să capitula$i# de!eni$i un om "ntr-ade!ăr



inutil% <nii oameni sunt de.a bătr"ni la



3 de ani# "n timp ce al$ii se men$in tineri şi la A de ani% &intea constituieade!ăratul ar1itect al corpului% @eorge Bernard ,1aH ducea o !ia$ă acti!ă şila E de ani# talentul său men$in"ndu-se "n !igoare%

<nii patroni nu mai anga.ează pe cine!a# dacă află că a depăşit 4 de ani%După părerrea mea# această atitudine este nedemnă şi arată lipsă de omenie şi

"n$elegere% Deşi to$i consideră ca tinere$ea este un a!anta.# abia după 3 - 3Gde ani# omul atinge ade!ărata maturitate din toate punctele de !edere% Dacă patronii s-ar g"ndi mai bine şi-ar da seama că nu părul alb contează# citalentul# experien$a şi inteligen$a anga.a$ilor% n$elepciunea şi experien$adob"ndite p"nă la acea !"rstă ar constitui un mare a!anta. pentru firmă# căciomul matur dispune de mai mult discernăm"nt "n luarea deciziilor# fiindcapabil să coordoneze acti!itatea celor mai tineri%

<n scenarist de la KollLHood mi-a mărturisit că era obligat să scrie ca şi c"ndar fi a!ut inteligen$a unui copil de 2 ani% ceasta demonstrează un fapttragic: imaturitatea psi1ică şi mentală a publicului% cest lucru duce la preferin$a cu orice pre$ a persoanelor tinere# c1iar sfid"nd competen$a şi bunul sim$%

3eama de bătrîneţe

m cunoscut un bărbat de G de ani care se străduia cu disperare să pară mait"năr: mergea "n toate HeeC-end-urile# la "not "mpreună cu un grup de tineri#făcea lungi plimbări pe .os# .uca tenis şi "şi etala mereu for$a fizică# spun"nd:5/ede$i# oric"nd pot să mă măsor cu cei mai tineri dintre cei tineri6% Dar acestregim de !ia$ă "n care se solicita excesi!# nu-l a.uta să se men$ină t"năr%,ecretul stă "n acest mare ade!ăr: 5)eea ce un om g"ndeşte "n profunzimeainimii sale# aceea el de!ine6% umai sc1imbarea atitudinii mentale ne poatea.uta să răm"nem mereu tineri# căci subconştientul este tiparul fidel al

g"ndurilor noastre% Dacă !ă orienta$i permanent către ceea ce este frumos# bun şi sublim# !ă !e$i men$ine "n formă# sfid"nd calendarul şi trecereatimpului% &ul$i oameni se tem de nea.unsurile !"rstei a treia# mai ales descleroză# şi cu c"t se tem mai mult# cu at"t ei se apropie "n mod penibil destarea respecti!ă% De fapt# pute$i spune că sunte$i cu ade!ărat bătr"n abiaatunci c"nd !-a$i pierdut bucuria de a trăi# c"nd "nceta$i să mai !isa$i# c"nd numai a!e$i nimic de descoperit% t"t timp c"t !ă păstra$i mintea desc1isă spreidei noi# at"t timp c"t permite$i ca lumina şi inspira$ia să !ă pătrundă "ntreaga

fiin$ă# !e$i răm"ne mereu tineri şi plini de !ia$ă%



Iie că a!e$i G de ani sau EG de ani# trebuie să şti$i că mai a!e$i mult dedăruit acestei lumi# de exemplu# "i pute$i a.uta şi călăuzi pe cei tineri şi fărăexperien$ă% ,au pute$i să "mpărtăşiti celorlal$i din cunoştin$ele !oastre# dinexperien$a pe care a$i acumulat-o "n at"$ia ani de !ia$ă# dar la fel de bine# pute$i pri!i "nainte# căci !ia$a este nesf"rşită şi mai a!e$i multe de "n!ă$at%<rmări$i ca "n fiecare zi să afla$i sau să face$i ce!a nou% cesta este secretul

tinere$ii !eşnice%

cum c"$i!a ani# c"nd am $inut o serie de conferin$e la BombaL# am cunoscutun om care a!ea ani% !ea cel mai frumos c1ip pe care-l !ăzusem!reodată% ărea transfigurat de o lumină# care iradia din interiorul său% 7c1iilui a!eau o asemenea claritate şi seninătate# "nc"t oricine "şi putea da seamacă spiritul "i rămăsese t"năr şi plin de fericire%

*ensia, o nouă aventură

Dacă a$i ieşit la pensie# nu "nseamnă că tot restul !ie$ii trebuie să !i-l petrece$i "ntr-o stare de inacti!itate şi somnolen$ă%

ăstra$i-!ă mereu spiritul !iu% Ii$i mereu recepti!i la ideile noi% m cunoscut persoane at"t de afectate de pensionare# "nc"t şi-au pierdut treptat puterea#murind "n c"te!a luni% Desigur# acest lucru se "nt"mplă deoarece oameniiconsideră# "n general# că ieşirea la pensie marc1ează sf"rşitul !ie$ii% Dar de cesă nu !ă g"ndi$i că "ncepe$i o !ia$ă nouă# că !i se "mplineşte "n sf"rşit un !ec1i!is# acela de a fi "n sf"rşit necondi$iona$i şi liberi% 0ste foarte deprimant săauzi: 5)e am să mai fac acum# c"nd sunt pensionar(6' adică# altfel spus:

5,unt un om mort din punct de !edere psi1ic şi mental% u mai am nici oidee nouă%6%

cest mod greşit de a g"ndi nu reflectă realitatea% de!ărul este că ceea ce"n$elege$i la !"rsta de E de ani# nu pute$i "n$elege la de ani# "ntruc"t a$idob"ndit "ntre timp o anumită "n$elepciune şi experien$ă de !ia$ă%

<n !ecin de-al meu a fost obligat să iasă la pensie la !"rsta de G de ani% ;atăcu!intele sale: 5)red că retragerea din ser!iciu este un pas "nainte# ca şi c"nd

aş fi fost la grădini$ă şi acum sunt licean%6 )oncluzia sa a fost că trebuia să



"nceapă o !ia$ă nouă# să re"n!e$e să trăiască% cum# după ce a urmat un cursde artă fotografică# a pornit "ntr-o călătorie "n



.urul lumii pentru a fotografia locuri celebre% Duce mereu o !ia$ă acti!ă# $ineconferin$e# a format un grup de tineri studen$i şi este solicitat de di!ersecluburi pentru a le "mpărtăşi din experien$a sa proprie%

)u trebuie să vă consideraţi un prizonier al societăţii

=ecent# s-a publicat "n ziarele californiene o statistică# "n care se arată că acrescut numărul persoanelor "n !"rstă din arlament şi )ongres% Deci# glasulcelor de !"rsta a treia !a "ncepe să fie auzit şi luat "n considerare% oate !a fi!otată o lege# care să determine patronii să primească şi anga.a$i peste 4 deani% /"rsta "naintată nu semnifică "ntotdeauna bătr"ne$ea% <n om de G de ani poate a!ea spiritul mai t"năr dec"t unul de 3 de ani% 0ste ridicol să spui unuiom capabil că nu-l po$i anga.a pentru că depăşeşte 4 de ani: ce ar trebui să

facă aceşti oameni "n asemenea condi$ii( ,ă-şi "ngroape pentru totdeaunaideile şi talentul( n mod e!ident# patronii care "i refuză nu-şi dau seama căse păcălesc singuri%

7mul ar trebui să fie constructorul societă$ii "n care trăieşte şi nu prizonierulei% 0ste ade!ărat că# pe măsură ce "naintează "n !"rstă# corpul i se "ngreuneazăşi mişcările de!in din ce "n ce mai lente# dar mintea de!ine la fel de ageră şiacti!ă# căci este inspirată de subconştient# care se află şi ac$ionează dincolode influen$a timpului% n acest sens# Biblia reflectă cu!intele lui ;o!: 57# dacăaş fi "ncă o dată ca "n lunile de mai "nainte# ca "n zilele "n care Dumnezeu măocrotea# ca atunci c"nd 0l $inea strălucitoare deasupra capului meu candela saşi# luminat de ea# eu străbăteam prin "ntuneric De ce nu sunt "ncă o dată ca"n zilele toamnei mele# c"nd Dumnezeu $inea parte corpului meu6 8;o!# 2E: 2- 49

+ecretul tinereţii

entru a !ă redob"ndi tinere$ea# "n!ă$a$i să conştientiza$i puterea curati!ă şimiraculoasă care sălăşluieşte "n subconştient şi care !ă pătrunde "n mod permanent% ,im$i$i cum această energie profund benefică !ă inspiră# !aele!ează şi !ă re!italizează% ;radia$i entuziasm şi bucurie# ca "n zileletinere$ii# intr"nd "n rezonan$ă cu starea binecu!"ntată de atunci% &edita$iasupra strălucitoarei lumini de deasupra capului# care este tocmai imteligen$adi!ină% 0a !ă !a inspira# !ă !a pune "n rezonan$ă cu binele# red"ndu-!ămisterele şi secretele /ie$ii spirituale% ?ăsa$i-!ă călăuzi$i de "n$elepciunea



subconştientului !ostru# care poate alunga orice umbră a răului şi asuferin$ei% n loc să



spune$i: 5,unt bătr"n6# afirma$i plini de for$ă: 5,unt permanent cu"n$elepciunea şi uterea di!ină6% u permite$i statisticilor şi nici ziarelor să!ă 5"mbătr"nească6% Decrepitudinea# senilitatea şi sentimentul de inutilitatenu au nici o legătură cu !oi% u !ă lăsa$i 1ipnotiza$i de propaganda făcută prin intermediul mass-mediei% )1ema$i cu putere !ia$a către !oi% @"ndi$i tottimpul ca sunte$i ferici$i# radioşi# plini de succes şi puternici%

Idei lumi"a%e cu #ri&ire la ti"ere!e

Du'$e0eu este !$s"# >#a.a/ De aceea+ -#a.a este eter$ "# #$(estruct#)#&+ re$sc!$((#$ propr#a1# ce$u"/ Acest ,apt este -a&a)#& pe$tru to.# oa'e$##/

Su$t $e$u'rate (o-e0#+ care cert#,#c e%#ste$.a -#e.## (e (up 'oarte/Nu a-e.#+ (ec#+ (e ce s - te'e.# (e 'oarte+ care repre0#$t (oar u$ pasctre o (#'e$s#u$e cu totu& $ou/

Nu - pute.# -e(ea sp#r#tu&+ (ar su$te.# co$-#$"# c acesta e%#st/ Nupute.# -e(ea Sp#r#tu& Supre'+ (ar !& pute.# recu$oa"te !$tr1u$ art#st+ !$tr1u$ orator+ !$tr1u$ 'u$c#tor/ De ase'e$ea+ su$te.# capa)#&# s s#'.#.#)u$tatea+ a(e-ru& "# ,ru'use.ea+ (e"# $#'e$# $u -# &e1a artat-reo(at/ La ,e& "# -#a.a+ $u "t#.# u$(e se a,& s&a"u& e#+ $u a.# -0ut1o cuoch##+ (ar cu toate acestea su$te.# a)so&ut s#*ur# c tr#.#/

Pute' co$s#(era )tr!$e.ea ca ,##$( 'o'e$tu& !$ care co$te'p&area

A(e-rur#&or D#-#$e se rea&#0ea0 (#$tr1u$ pu$ct (e -e(ere "# operspect#- super#oar/ De aceea+ sat#s,ac.##&e -!rste# a tre#a su$t 'a#co'p&ete (ec!t ce&e a&e t#$ere.##/ De"# corpu& ,#0#c (e-#$e 'a# &e$t+ a-e.#acu' pos#)#&#tatea s 'e(#ta.# 'u&t 'a# pro,u$( asupra &ucrur#&orsp#r#tua&e/

U$ o' $u1"# $u'r a$## (ec!t atu$c# c!$( $u 'a# are $#'#c (e $u'rat/ 9$su"#r#&e-er#ta)#&e+ precu' cre(#$.a "# e&e-area 'e$ta& $u !')tr!$esc $#c#o(at/

Su$te.# t!$r !$ 'sura !$ care - co$s#(era.# t!$r/ Su$te.# puter$#c !$'sura !$ care - co$s#(era.# puter$#c/ Cu a?utoru& *!$(ur#&or - pute.#'o(e&a caracteru& "# (est#$u&/

Pru& a&) co$st#tu#e u$ a-a$ta?+ cc# e%pr#' (e 'u&te or# !$.e&epc#u$ea "#e%per#e$.a acu'u&at !$ (ecursu& a$#&or/

N#c# terap##&e #$te$s#-e "# $#c# e%erc#.##&e ,#0#ce e%a*erate $u su$t ce&e care- 'e$.#$ t#$er#+ c# propr#a -oastr at#tu(#$e 'e$ta&/ Cc#+ ceea ce u$



o' *!$(e"te+ aceea e& poate (e-e$#/

A(e-rata cau0 a !')tr!$#r## re0#( !$ tea'a (e $ea?u$sur#&e )tr!$e.##/ De ce -te'e.# 'a# 'u&t+ (e aceea $u scpa.#/

C!$( !$ceta.# s 'a# spera.#+ c!$( -#a.a !$cetea0 s 'a# ,#e o surpr#0 pe$tru -o#+atu$c# su$te.# (e?a )tr!$#/ >e.# recu$oa"te acest &ucru atu$c# c!$( - #r#ta.# pe$tru

Puterea Subconstientului

Documents

Transcript of Puterea Subconstientului