Puterea extraordinară a subconștientului tău - Joseph Murphy

8/2/2019 Puterea extraordinară a subconștientului tău - Joseph Murphy

http://slidepdf.com/reader/full/puterea-extraordinara-a-subcontientului-tau-joseph-murphy 1/70

PUTEREA EXTRAORDINARĂ A SUBCONŞTIENTULUIJoseph Murphy (188!181"

CAPITOLUL I

#N NOI SE ASCUNDE UN ADE$%RAT TE&AUR

Bogăţiile infinite ale lumii sunt chiar aici, aproape de noi, a teptând să ne deschidem sufletul pentru aș

le contempla. Există în fiinţa umană o adevărată mină de aur, o bogă ie inestimabilă, de unde puteţiț

extrage tot ce aveţi nevoie pentru a trăi o viaţă splendidă, fericită, îndestulată. Mulţi oameni nici n-auidee despre acest teaur de inteligenţă !i dragoste ce sălă!luie!te în ei. "ricare ar fi obiectul dorinţelor voastre, îl puteţi obţine din acest teaur. " bucată de oţel magnetiată poate atrage !i ridica o cantitatede fier ce cântăre te de #$ ori mai mult decât ea, dar aceea!i bucată de oţel nu poate clinti o pană. %otș

astfel, există două tipuri de oameni& pe de o parte sunt cei 'magnetiaţi(, plini de încredere, care !tiucă s-au născut pentru a reu!i în tot ceea ce întreprind. )e de altă parte sunt cei *demagnetiaţi(, plinide îndoieli, teamă, incertitudini, pre+udecăţi !i superstiţii. ă descoperim împreună deci acest secret alreu!itei, care se transmite din generaţie în generaţie, din timpuri imemoriale.

Marele secret al reuşitei în viaţă

are credeţi că este acest secret um poate fi el aflat !i mai ales, cum poate fi folosit /ăspunsul efoarte simplu. Marele secret reidă în puterea miraculoasă, creatoare ce sălă!luie!te în subcon!tient,secret ţinut !i ocultat în ultimul loc în care cei mai mulţi dintre noi l-am fi căutat vreodată. )uteţi săaduceţi în viaţa dumneavoastră mai multă bogăţie, sănătate, putere, bucurie !i fericire tocmai princunoa!terea !i folosirea acestei puteri ascunse în subcon!tient. 0u e nevoie să cuceriţi această imensă putere, deoarece de+a o posedaţi. %rebuie doar să învăţaţi cumsă vă serviţi de ea, cum să o aplicaţi în diverse situaţii de viaţă. )arcurgând tehnicile simple expuse încontinuare veţi dobândi, în plus, !i înţelegerea fenomenelor ce se produc. 1eţi fi astfel inspiraţi de onouă lumină !i veţi cunoa!te o forţă care va îndeplini toate speranţele voastre, făcând ca visul sădevină realitate. hiar din acest moment, luaţi hotărârea de a proceda în acest mod2 viaţa voastră vadeveni mai frumoasă, mai veselă !i mai nobilă decât a fost vreodată.3n profunimile subcon!tientului sălă!luiesc înţelepciunea nesfâr ită, puterea !i bogăţia fără limite.ș

%oate acestea a!teaptă să fie descoperite !i canaliate în mod corect !i benefic. Este timpul să văcunoa!teţi disponibilităţile latente, pentru ca ele să capete o formă concretă în această lume.4oar inteligenţa infinită, ascunsă în subcon!tient, poate revela tot ce aveţi nevoie să !tiţi în oricemoment !i oriunde v-aţi afla, atât timp cât vă menţineţi deschi!i !i receptivi la stimulii !i energiilesubtile din macrocosmos. 1eţi putea astfel căpăta gânduri !i idei noi, care vă vor permite să realiaţiinvenţii !i descoperiri minunate, să scrieţi cărţi ori piese de teatru geniale. 3n plus, înţelepciunea dinsubcon!tient va putea revela cuno!tinţe originale, permi ându-vă să descoperiţi modul perfect de a văț

manifesta în lume, !i adevăratul vostru loc în viaţă. 5stfel, veţi putea atrage lângă voi partenerul idealsau asociatul de care aveţi nevoie în afaceri. Este dreptul vostru să descoperiţi lumea interioară agândurilor, a sentimentelor, o lume plină de putere, de lumină, de dragoste !i frumuseţe. 5ceste forţeascunse sunt foarte puternice. 3n subcon!tient veţi găsi soluţia tuturor problemelor cu care văconfruntaţi !i cauele tuturor problemelor existente. Eu însumi am văut cum puterea emanată dinsubcon!tient a vindecat infirmi, le-a redat forţa !i sănătatea, ei devenind capabili să se reintegree înviaţa socială, să cunoască bucuria, sănătatea !i âmbetul fericit. 5ceastă putere curativă poate vindecaspiritul frământat sau inima drobită. 4oar ea vă poate elibera din închisoarea pe care singuri aţiconstruit-o, căci ea poate să dea la o parte orice fel de constrângeri materiale, psihice sau mentale.

#



Necesitatea unei baze practice în revelarea misterelor subconştientului

3n orice domeniu este imposibil un progres real în absenţa unei bae practice, care să poată fi aplicatăde oricine, printr-un efort corespunător. u cât veţi cunoa!te mai bine legile unei astfel de practici !imodul de aplicare al lor, cu atât veţi dobândi o mai mare siguranţă în comportamentul de i cu i !i înfelul în care +udecaţi diferitele aspecte !i probleme ale vieţii.

ă nu credeţi că principiile din chimie, fiică !i sau matematică diferă de principiile ce guverneaăsubcon!tientul vostru. ă considerăm un principiu unanim acceptat& 'uprafaţa apei are tendinţa de adeveni mereu oriontală(. Este o lege universală, aplicabilă apei oriunde s-ar afla. ă luăm un alt principiu& 'Materia încălită se dilată(. Este valabil oriunde, în orice moment sau împre+urare. 4acăîncăliţi o bucată de oţel, ea se dilată, indiferent dacă vă aflaţi în hina, 5nglia sau 6ndia. 5cesta esteun adevăr universal. Este, de asemenea, un adevăr universal, că tot ceea ce imprimaţi în subcon!tientse va exprima pe ecranul vieţii sub forma unei experienţe sau a unui eveniment anume./ugăciunea vă este ascultată pentru că subcon!tientul vostru este chiar principiul folosit, prin principiu înţelegând modul în care acţioneaă o anumită forţă. 4e exemplu, principiul electricităţiieste ca această forţă să ia na!tere între un potenţial ridicat !i unul mai mic ca valoare. 0u veţi puteamodifica acest principiu, dar vă veţi putea servi de el !i, cooperând cu el, să realiaţi noi invenţii,

descoperiri ce vor constitui adevărate beneficii pentru umanitate.ubcon!tientul, deci, repreintă principiul !i el acţioneaă în virtutea legii credinţei. ă vedem acumce este credinţa, de ce !i cum se modifică ea. 7egile subcon!tientului sunt legi care implică foartemult puterea credinţei din partea unei fiinţe umane. )rin urmare, trebuie să credeţi în acţiunea sa, săcredeţi chiar în uria!a putere a credinţei. %ot ce vi se întâmplă, evenimentele, acţiunile pe care leîntreprindeţi sunt reacţii ale subcon!tientului la gândurile cultivate cu perseverenţă în minte. Esteimportant de !tiut că nu atât obiectul credinţei este esenţial, ci însă!i credinţa fermă menţinută cu tărie!i hotărâre este cea care va duce la obţinerea reultatului scontat. Eliminaţi cu fermitate toate ideilefalse !i superstiţiile de orice fel. 3ncetaţi să mai fiţi receptivi la opiniile eronate sau temerile de multeori ne+ustificate ce înlănţuiesc marea ma+oritate a oamenilor. 5 venit timpul să căpătaţi încredere înadevărurile eterne ce guverneaă viaţa. 5cestea nu se vor schimba niciodată. 5stfel, veţi progresa

spiritual din ce în ce mai mult. 3ntreţineţi numai gânduri armonioase, aspiraţii către sănătate, pacelăuntrică !i bunăvoinţă. 5tunci, în viaţa !i în destinul vostru se vor petrece adevărate miracole.

Caracterul dual al minţii

4e!i nu pare evident, mintea este alcătuită din două părţi distincte. 7inia de demarcaţie dintre ele este binecunoscută filoofilor. ele două aspecte ale mentalului sunt fundamental diferite, căci domeniilelor de acţiune sunt distincte. Ele sunt numite 'e)*+u+ o,-e.)-/ !i 'e)*+u+ su,-e.)-/, adică mentalulcon!tient !i cel subcon!tient, spiritul trea !i cel care doarme, eul de suprafaţă !i eul profund,mentalul ce supravegheaă acţiunile voluntare !i cel ce supravegheaă acţiunile involuntare,masculinul !i femininul. )entru a desemna acest caracter dual al minţii, vom folosi în continuaretermenii& con!tient !i subcon!tient.

Conştientul şi subconştientul

)entru o înţelegere cât mai corectă a fenomenelor ce se petrec în mintea noastră, vom asemănamintea cu o grădină. 4umneavoastră sunteţi grădinarul, care planteaă în tot cursul ilei diferiteseminţe 8gândurile întreţinute în subcon!tientul propriu9. eea ce acum semănaţi în subcon!tient veţirecolta ca efecte mai târiu, în corpul !i destinul dumneavoastră.4e aceea, începeţi prin a semăna gânduri de pace, de bucurie, de bunăvoinţă !i prosperitate. Meditaţiîn lini!te !i plini de aspiraţie asupra acestor calităţi, acceptaţi-le în mod plenar în mentalul con!tient,adică în cel care raţioneaă. ontinuaţi să cultivaţi cu perseverenţă aceste minunate gânduri - seminţe

$



!i veţi culege o recoltă bogată. ubcon!tientul vostru este asemenea unui sol, ce hrăne!te orice fel deseminţe, fie ele bune sau rele. redeţi că agricultorii culeg struguri din mărăcini sau smochine de pescaieţi "rice gând este o cauă !i orice acţiune este un efect. 4e aceea, este esenţial să ne diri+ămgândurile, astfel încât să nu creăm decât fenomene benefice. atât timp cât gândiţi în mod corect !iînţelegeţi acest mecanism, dacă gândurile depoitate mereu în subcon!tient sunt constructive,armonioase !i pa!nice, puterea lui colosală vă va răspunde !i va crea numai stări armonioase, precum

!i o tovără!ie agreabilă !i favorabilă din toate punctele de vedere. 4acă veţi începe să controlaţi procesele ce au loc în gândire, veţi deveni capabili să vă folosiţi puterile subcon!tiente în orice problemă, oricât de dificilă ar fi ea. 5ltfel spus, veţi începe să controlaţi !i să colaboraţi în modcon!tient cu puterea infinită, cu legea atotputernică ce guverneaă toate fenomenele acestei lumi.)riviţi în +urul vostru !i, oriunde v-aţi afla, veţi remarca u!or că marea ma+oritate a oamenilor trăie!teîn lumea exterioară2 doar cei cu adevărat iluminaţi se preocupă intens de descoperirea formidabilelor lumi subtile !i spirituale din interiorul lor. 5mintiţi-vă că lumea interioară este formată din chiar gândurile, sentimentele !i imaginile mentale care creeaă lumea exterioară. a urmare, singura !iadevărata putere creatoare este lumea din noi !i orice fenomen cu care ne confruntăm în exterior estede fapt creat chiar de noi în!ine în mod con!tient sau incon!tient, în universul interior.)rin cunoa!terea interacţiunii ce are loc între con!tient !i subcon!tient, vă veţi putea transforma

întreaga viaţă. )entru a schimba condiţiile exterioare, trebuie să acţionaţi asupra cauei care le-a produs. Ma+oritatea oamenilor încearcă să modifice circumstanţele !i situaţiile cu care se confruntădoar prin acţiuni directe !i superficiale asupra lor. )entru a suprima neînţelegerile, deordinea, sărăciasau neputinţa, trebuie înlăturată caua lor, care este tocmai în felul în care gândiţi.%răiţi într-un ocean profund, plin de bogăţii infinite. ubcon!tientul vostru este extrem de sensibil laorice gând pe care-l nutriţi. 5!adar, gândurile voastre pun în mi!care inteligenţa potenţială !iînţelepciunea, forţele vitale !i energiile latente. 5plicând în practică legile mentalului, a!a cum suntele preentate în acest capitol, veţi reu!i să aduceţi în viaţa voastră confortul, uitând astfel de gri+ilesărăciei, !i ale morbidităţi. 4e asemenea, superstiţia !i nesiguranţa vor fi înlocuite de înţelepciune.)acea lăuntrică va alunga orice durere, veselia va înlocui tristeţea, lumina va birui asupra tenebrelor.1eţi dobândi astfel libertate spirituală !i o deplină încredere în voi în!ivă, iar succesul nu va întâria

să apară în orice veţi întreprinde. 4esigur că, din punct de vedere material, psihic !i mental, nu poateexista binecuvântare mai mare decât obţinerea acestor calităţi.Ma+oritatea marilor savanţi, a arti!tilor, poeţilor, cântăre ilor, scriitorilor sau a marilor inventatori auț

cunoscut din proprie experienţă legătura intimă dintre con!tient !i subcon!tient.3ntr-o i, aruso, marele tenor, s-a confruntat cu neplăcerile tracului înaintea unui concert. punea că-!i simţea gâtul paraliat de spasme din caua fricii cu care se confrunta. %ranspiraţia curgea dinabundenţă pe faţa sa. 3i era ru!ine că încă mai tremura de nelini!te !i spaimă, iar peste câteva minuteurma să intre în scenă. 3!i spunea& 'Mă voi face de râs. 0u voi putea cu nici un chip să cânt(.4eodată, în preenţa celor din culise, începu să strige& 'Micul Eu vrea să-l sugrume pe Marele Eu:(.)rin Marele Eu, el înţelegea puterea nesfâr ită, înţelepciunea, ce sălă!luia în subcon!tient. arusoș

continuă& '4u-te, pleacă: Marele Eu va reu!i să cânte:(. ubcon!tientul i-a răspuns, inundându-i toată

fiinţa cu o forţă nebănuită. 3ntr-adevăr, venind pe scenă, aruso a cântat nemaipomenit, cucerindu-!iauditoriul. Evident, marele tenor cuno!tea cele două nivele ale mentalului& con!tientul raţional !isubcon!tientul, lipsit de raţiune, care răspunde întocmai gândurilor pe care le întreţinem. 5tât timpcât con!tientul 8Micul Eu9 este plin de neîncredere, de gri+i, de anxietate, emoţiile negative născute însubcon!tient 8Marele Eu9 cople!esc fiinţa cu sentimente de panică !i disperare. ând observaţi acestfenomen, ca !i aruso, puteţi să comandaţi autoritari emoţiilor iraţionale, spunând& '%aci, eu comand,iar tu trebuie să te supui. %e controle pe deplin !i nu trebuie să te manife!ti acolo unde nu ai cecăuta.( 1a fi fascinant !i interesant să constataţi că puteţi vorbi cu autoritate !i putere de convingerefiinţei voastre profunde !i iraţionale, pentru a restabili lini!tea, armonia !i calmul spiritual.

;



ubcon!tientul este permanent subiectul sugestiilor con!tientului !i, de aceea, mai e numit !i mentalulsubiectiv.

Diferenţe marcante între conştient şi subconştient

1om ilustra principalele deosebiri ce există între cele două părţi ale mentalului prin următoarelecomparaţii& mentalul con!tient este asemenea unui căpitan de vapor care stă pe punte. El diri+eaătoate manevrele !i dă ordine oamenilor aflaţi în sala motoarelor care la rândul lor controleaăcaanele, instrumentele etc. Mecanicii nu !tiu încotro se îndreaptă nava, dar se supun ordinelor pecare le primesc. Ei pot chiar să facă astfel încât nava să e!uee pe stânci, dacă omul de pe punte, le dăindicaţii eronate. Mecanicii i se supun în mod automat, pentru că el este comandantul.ăpitanul este stăpân pe navă !i ordinele sale sunt executate întocmai. %ot astfel, mentalul con!tienteste căpitanul navei care este constituită din fiinţa, antura+ul !i toate afacerile voastre. ubcon!tientul prime!te absolut toate ordinele pe care i le daţi !i le consideră adevărate. 4acă repetaţi mereu& '0uam mi+loace pentru a cumpăra asta sau cealaltă(, subcon!tientul prime!te aceste gânduri !i face în a!afel încât să nu puteţi avea ceea ce vă doriţi. 4acă veţi continua să spuneţi& '0u am destui bani să-micumpăr această ma!ină, să fac această călătorie, să stau în această casă sau să am acest palton de blană(, atunci puteţi fi siguri că subcon!tientul se va supune ordinelor voastre !i veţi trece prin viaţăfără să vă bucuraţi de toate lucrurile pe care le doriţi.5nul trecut, de răciun, o fermecătoare studentă la <niversitate contempla în vitrina unui magainun rucsac, pe cât de frumos, pe atât de scump. e pregătea să se întoarcă în Buffalo 8statul 0e=>or?9, pentru a petrece sărbătorile de iarnă în mi+locul familiei. %ocmai î!i spunea& 'e păcat că nuam destui bani să mi-l cumpăr(, când î!i aminti că mă auise spunând în timpul conferinţelor pe carele ţinusem& '0iciodată să nu terminaţi cu o declaraţie negativă, contraiceţi-o imediat !i atuncimiracolele nu vor întâria să apară.( 3n acel moment, tânăra î!i spuse& '/ucsacul este al meu. Este devânare, iar eu pot să-l am. ubcon!tientul meu va face în a!a fel, încât să-l primesc cadou.( 7a ora @în aceea!i seară, logodnicul ei îi oferi cadou un rucsac foarte asemănător celui pe care ea îl admirasedimineaţa !i cu care se identificase mental. Ea î!i umpluse mintea cu gânduri de a!teptare a cadoului!i apoi a lăsat totul în seama subcon!tientului, care !tia cum să-i îndeplinească dorinţa. %ânăra

studentă mi-a spus mai apoi& '0u aveam banii necesari pentru a cumpăra acel rucsac, dar acum !tiuunde pot găsi !i banii !i orice lucru de care am nevoie& în teaurul intern care se află chiar în mine.(<n alt exemplu edificator& dacă spuneţi& '0u-mi plac ciupercile( !i apoi sunteţi servit cu o mâncarede ciuperci, veţi suferi de indigestie, căci subcon!tientul dumneavoastră î!i spune& 'tăpânului8mentalul con!tient9 nu-i plac ciupercile(. Este un exemplu amuant, ce ilustreaă modurile specificede operare ale mentalului con!tient !i ale celui subcon!tient. " femeie afirma& 'Mă treesc la ora ;dimineaţa de câte ori beau cafea seara.( 3n consecinţă, când ea bea seara cafea, subcon!tientul otreea, ca pentru a-i spune& 'tăpânul vrea să te tree!ti la ora ;.( ubcon!tientul vostru lucreaă $Ade ore din $A !i vă cople!e!te cu rodul gândurilor pe care le întreţineţi.

Cum reacţionează subconştientul

" doamnă mi-a scris acum câteva luni& '7a vârsta de de ani eram văduvă !i copiii erau de+a mari.%răiam singură, din veniturile asigurate de o mică pensiune. 5m ascultat conferinţele dumneavoastrădespre puterea nemărginită a subcon!tientului, în cursul cărora afirmaţi că ideile pot fi inoculate însubcon!tient prin repetarea lor, prin credinţă !i a teptând ca ele să se împlinească. 5m început să-miș

repet frecvent, trăind intens, aceste cuvinte& <unt dorită de cineva. 5m o căsnicie fericită cu un om bun, iubitor !i interesat de lucruri spirituale. unt în deplină siguranţă.> 5m făcut aceste afirmaţii demai multe ori pe i, timp de două săptămâni !i, într-o i, mi-a fost preentat un farmacist mai retras.Mi s-a părut demn de a fi iubit, înţelegător !i cu credinţă în 4umneeu. Era răspunsul perfect la

A



rugăciunea mea. 3n cursul săptămânii următoare m-a cerut în căsătorie. Ctiu cu siguranţă căînţelepciunea din subcon!tientul meu ne-a unit, printr-o voinţă divină.(5cea doamnă a descoperit că bogăţiile cele mai mari se află chiar în fiinţa ei. /ugăciunea ei sinceră,făcută din inimă, a penetrat adânc în subcon!tient, care este agentul creator. 4in momentul în care areu!it să creee o imagine mentală clară a ceea ce-!i dorea, subcon!tientul i-a răspuns în virtutea legiireonanţei. Mentalul profund, plin de înţelepciune, a unit cele două fiinţe.

Scurt rezumat al ideilor de reţinut

#. 5devărata bogăţie se află în propria fiinţă. 5colo trebuie să căutaţi împlinirea dorinţelor.$. Marele secret al geniilor din toate epocile a fost capacitatea extraordinară de a intra în contact cu puterile subcon!tientului !i de a le folosi corespunător. Ci dv. puteţi să faceţi la fel.;. ubcon!tientul cunoa!te reolvarea oricărei probleme. 4acă îi sugeraţi înainte de a adormi&'4oresc să mă treesc la ora D(, el vă va trei exact la această oră.A. ubcon!tientul este creatorul corpului vostru !i îi stă în putere să vindece orice boală. ugestionaţi-l cu ideea unei sănătăţi perfecte !i el, fiind servitorul vostru fidel, se va supune.. "rice gând constituie o cauă !i orice situaţie repreintă un efect.D. 4acă doriţi să scrieţi o carte, o minunată piesă de teatru, să ţineţi conferinţe inspirate, sugestionaţi-vă subcon!tientul cu putere, din tot sufletul, !i el vă va răspunde cu siguranţă.. unteţi asemenea unui căpitan ce-!i conduce vaporul. %rebuie să daţi subcon!tientului ordine potrivite, deoarece el controleaă !i guverneaă experienţele vieţii voastre.@. 0u spuneţi niciodată& 'Mi-e imposibil( sau '0u am mi+loace săF(. ubcon!tientul va preluaaceste sugestii !i va face astfel încât să nu aveţi banii sau să nu puteţi face ce v-aţi propus. 5firmaţimereu& '3mi stă în puteri să fac orice datorită subcon!tientului meu.(.G. redinţa este gândul permanent întreţinut în mod con!tient. /espingeţi cu fermitate orice gând căcineva sau ceva v-ar putea face rău. 5veţi încredere în puterea subcon!tientului de a vă vindeca,inspira, revitalia !i îmbogăţi.#H. chimbaţi-vă în sens benefic modul de a gândi2 numai în aşa veţi influenţa poitiv destinul.

CAPITOLUL II

MODALITATEA DE MANI0ESTARE ŞI ACIUNE A MENTALULUI 0IINEI UMANE

%rebuie să învăţaţi să folosiţi creator uria!a forţă mentală de care dispuneţi. 5ctivitatea mentală, dupăcum !tim, este structurată pe două niveluri& cel con!tient sau raţional !i cel subcon!tient sau iraţional.)entru a gândi, vă folosiţi de mentalul con!tient. 5stfel, toate gândurile penetreaă în subcon!tient,care le ascultă fidel !i manifestă exact situaţiile sau stările psihice corespondente acestor gânduri.ubcon!tientul este sediul emoţii-lor, dorinţelor, sentimentelor !i trăirilor latente în om2 este însă!iforţa creatoare în fiinţa umană. 4acă nutriţi gânduri benefice veţi avea parte numai de bine, dar dacăveţi gândi negativ, atunci se vor manifesta mereu doar forţe negative. 5cesta este modelul, aparent

simplu, în care lucreaă permanent mentalul. Esenţial de reţinut este că, odată ce o idee a fostacceptată de către subcon!tient, acesta începe practic imediat să acţionee, pentru ca ideea să devinărealitate. 6ată, deci, un adevăr foarte interesant !i foarte subtil& forţele latente din subcon!tient pot fi puse în mi!care, în egală măsură, atât de un gând malefic, cât de unul benefic.5ceastă lege, aplicată într-o manieră gre!ită, poate provoca multe suferinţe !i necauri, o marenefericire, e!ecul oricărei acţiuni întreprinse !i frustrarea întregii fiinţe. 4acă însă vă veţi obi!nui sănutriţi mereu gânduri armonioase !i benefice, veţi observa negre!it că succesul va apărea neîntâriat,iar sănătatea !i prosperitatea vă vor +alona întreaga viaţă.)entru a începe să gândiţi constructiv este indispensabil ca în prealabil să fi dobândit măcar într-ooarecare măsură calmul mental !i o stare fiică bună. %ot ce veţi afirma, veţi simţi că poate fi realiat,



va fi acceptat ca atare !i manifestat de forţele latente din dumneavoastră. 4eci, ceea ce vă rămâne defăcut este să acţionaţi astfel încât subcon!tientul să accepte sugestia respectivă. 4e pildă, emiteţi unanumit ordin mental, iar subcon!tientul va reproduce fidel ideea pe care i-aţi imprimat-o. 5ceastaeste legea care stă la baa fenomenului sugestiei& reacţia pe care o veţi obţine de la subcon!tient va fiidentică cu natura sugestiei pe care aţi întreţinut-o în mod con!tient.)sihologii !i psihiatrii afirmă că, atunci când sugeraţi anumite idei subcon!tientului, în celulele

creierului se produc o serie de transformări specifice. 6mediat el acceptă sugestia, începe să o pună înexecuţie făcând diferite asociaţii de idei !i, pentru a-!i atinge scopul, se folose!te de orice cuno!tinţă pe care aţi acumulat-o în decursul vieţii. 3nţelepciunea !i puterea ce sălă!luiesc latent în voi se aflăoricând la dispoiţia subcon!tientului, iar acesta are capacitatea de a mobilia forţele naturii, pentru aface ca ideea respectivă să devină realitate. <neori, poate răspunde pe loc, alteori trebuie să treacăile, săptămâni sau chiar mai mult timp, până când problema să fie reolvată.

Prin ce diferă nivelul conştient al minţii de nivelul ei subconştient

/eţineţi încă de la început faptul că nu este vorba deloc de două spirite ce convieţuiesc în acela!i corpci mai curând că există !i se manifestă două tipuri de activităţi mentale, într-o singură fiinţă. Mentalulcon!tient sau con!tiinţa care raţioneaă are posibilitatea de a alege. 4e exemplu, puteţi alege cărţilecare vă plac, casa cea mai confortabilă, iubitul sau iubita de o viaţă. )e de alta parte, inima bate,sistemul digestiv funcţioneaă, la fel !i cel respirator, fără nici o alegere sau imprimare con!tientă din partea dumneavoastră, fiind controlate în mod direct de către subcon!tient. ubcon!tientul acceptăceea ce îi este impus sau, cu alte cuvinte, ceea ce gândiţi în mod permanent. ubcon!tientul nu +udecăfaptele, a!a cum o face mentalul con!tient ci este asemenea pământului care prime!te orice fel deseminţe, fie bune, fie rele. Iândurile noastre sunt active !i ele constituie seminţele din templu. 6deilenegative, distructive, continuă să lucree în subcon!tient !i se vor manifesta în viaţa voastră subforma unor experienţe mai mult sau mai puţin plăcute. 5!adar, subcon!tientul nu este interesat dacăgândurile voastre sunt bune sau rele, adevărate sau false, ci pur !i simplu răspunde în conformitate cunatura acestor gânduri. 4e exemplu, dacă în mod con!tient acceptaţi ceva ca fiind adevărat, chiar dacă acea idee este falsă, subcon!tientul vostru o va face cu putinţă !i va materialia ideea respectivă,

în modul pe care dumneavoastră îl a!teptaţi.

Diferite experimente efectuate de psiholoi

0umeroase experienţe de hipnoă făcute de către psihologi renumiţi au dovedit că subcon!tientul nueste în stare să facă selecţii sau comparaţii, deci nu poate raţiona. 4e nenumărate ori, practica a arătatcă subcon!tientul acceptă orice sugestie, chiar falsă !i reacţioneaă docil conform naturii acesteia.6ată un exemplu ce ilustreaă supunerea oarbă a subcon!tientului faţă de orice sugestie& dacă unhipnotiator foarte abil îi sugera unui subiect că este 0apoleon Bonaparte, o pisică, ori un câine,acesta î!i +uca rolul în mod serios, cu o uimitoare exactitate. )ersonalitatea sa se transforma radical pemoment, căci credea cu adevărat că este ceea ce hipnotiatorul îi sugera. <n hipnotiator priceput

poate sugera orice !i oricui& unui subiect îi poate sugera că are mâncărimi, altuia că îi curge nasul,unui al treilea că este o statuie de marmură !i unui al patrulea că îngheaţă de frig. Jiecare din ace!tiava reacţiona conform sugestiei ce i-a fost imprimată, total insensibil la ce se petrece în +ur .5ceste exemple demonstreaă clar că există o diferenţă netă între con!tientul care raţioneaă !isubcon!tient, care este impersonal, nu are capacitatea de a alege !i ia drept bună orice idee carea+unge la nivelul său. 4e aceea, este foarte important să alegem cu atenţie doar gândurile, ideile !iconcepţiile benefice, armonioase !i să ne umplem astfel sufletul de bucuria armoniei universale.

Diferenţa dintre mentalul obiectiv şi cel subiectiv

D



Mentalul con!tient mai este numit !i 'e)*+ o,-e.)-/, pentru că prin el sunt cunoscute obiecteleexterioare. Mentalul obiectiv are con!tiinţa lumii obiective, pe care o percepe cu a+utorul celor cincisimţuri. El învaţă prin observare directă, prin experimentare sau prin educaţie. )rincipala saîndatorire este aceea de a raţiona.ubcon!tientul mai este numit !i 'e)*+ su,-e.)-/. El ia cuno!tinţă de ceea ce vă încon+oară prinmi+loace specifice, independente de cele simţuri, percepând realitatea prin intuiţie. ubcon!tientul

este sediul emoţiilor, arhiva amintirilor voastre. 4eci, el repreintă o parte a con!tiinţei care semanifestă în stare de incon!tienţă sau de somnolenţă. Mentalul subiectiv poate vedea fără a se foloside ochi. 4e asemenea, el poate părăsi corpul fiic pentru a călători în lumi paralele, aducând apoiinformaţii despre cele percepute acolo. 3n acest fel, puteţi citi gândurile altora fără să vă folosiţi demi+loacele obi!nuite de comunicaţie.

Subconştientul nu este capabil să raţioneze! aşa cum procedează mentalul conştient

3ntr-o controversă oarecare, subcon!tientul nu poate găsi nici un argument, fie el pro sau contra.5stfel, dacă emiteţi sugestii false, el le va accepta ca fiind adevărate, materialiându-se sub formă desituaţii de viaţă, experienţe sau diferite alte evenimente. %ot ceea ce vi se întâmplă este reultatulgândirilor imprimate în subcon!tient. 4acă i-aţi impus concepte false, cel mai bun mi+loc de a leînlătura este tocmai repetarea frecventă a unor idei opuse lor, armonioase !i constructive. 5stfel, veţi putea forma un nou obicei, acela de a întreţine gânduri benefice, căci subcon!tientul este sediulobi!nuinţelor !i obiceiurilor de tot felul. Iândurile pe care le nutriţi în mod frecvent lasă urme adânciîn subcon!tient. 4acă ele sunt armonioase, pa!nice !i constructive veţi avea numai de câ tigat. 4ar ș

dacă aţi lăsat să vă domine îndoiala, nelini!tea !i alte gânduri destructive, cel mai bun remediu este săcon!tientiaţi uria!a forţă ce sălă!luie!te în subcon!tient !i să luaţi hotărârea de a atinge o stare perfectă de fericire !i sănătate. ubcon!tientul, fiind mereu unit cu sursa divină a tuturor lucrurilor, văva elibera de orice constrângere !i vă va reda fericirea la care aspiraţi cu atâta fervoare.

"mensa putere a suestiei

4in cele expuse mai înainte, aţi înţeles, desigur, că mentalul con!tient este 'cel care vegheaă( !i că principala sa atribuţie ar trebui să fie aceea de a prote+a subcon!tientul împotriva falselor impresii. 4easemenea, !tim de+a că una din legile fundamentale ale mentalului este următoarea& subcon!tientuleste în permanenţă sensibil la diferitele sugestii, fie că ele provin direct de la subiectul în cauă, oridin exteriorul lui. ubcon!tientul nu face comparaţii sau raţionamente !i nici nu reflecteaă, acestefuncţii fiind caracteristice mentalului con!tient. ubcon!tientul nu face altceva decât să răspundă lasugestii !i nu are vreo preferinţă pentru vre-un anumit domeniu de acţiune.6ată un exemplu clasic în legătură cu puterea uria!ă pe care o poate avea sugestia. ă presupunem căsunteţi la bordul unui pachebot !i abordaţi un pasager, spunându-i cu un aer nevinovat& ')ăreţi bolnav. e palid sunteţi: red că aveţi rău de mare. ă vă conduc în cabina dumneavoastră:( 1eţiobserva că pasagerul păle!te într-adevăr. ugestia dumneavoastră negativă este acceptată, căci se

asociaă cu propriile lui temeri !i, odată a+uns în cabină, el ar suferi în realitate de răul de mare. Diferite reacţii la aceeaşi suestie

4esigur, oamenii reacţioneaă diferit la aceea!i sugestie, în funcţie de condiţionarea de+a preentă însubcon!tientul lor !i încrederea pe care o au în ei în!i!i. 4e exemplu, dacă veţi merge la un marinar de pe acela!i pachebot !i îi veţi spune plin de solicitudine& ')rietene, ai un aer trist. 0u cumva suferide rău de mare(. 3n funcţie de temperamentul său, el fie va râde cu poftă de gluma dumneavoastră,fie se va arăta iritat. "ricum, va rămâne imun la această sugestie negativă, datorită siguranţei de sine.3n consecinţă, sugestia nu a făcut altceva decât să-i mărească încrederea în sine, fără să-i provoaceteamă sau nelini!te. 4icţionarul spune că sugestia repreintă procesul mental prin care o idee este



întreţinută, acceptată !i mai apoi pusă în execuţie. E bine să amintim însă că nici o sugestie nu poate pătrunde în subcon!tient fără ca ea să fie mai întâi acceptată în mod con!tient. 5!adar, con!tiinţa are puterea de a respinge o sugestie. Marinarul din exemplul anterior nu are frică de răul de mare, fiindconvins de imunitatea sa !i astfel sugestia negativă nu are nici o putere asupra lui. ugestia răului demare reoneaă tocmai cu teama de această suferinţă în caul pasagerului. 7a fel, fiecare dintre noiare propriile temeri, opinii !i convingeri intime care-i guverneaă viaţa. 0ici o sugestie nu are putere

dacă nu este acceptată mental. 5stfel, puterile ce sălă!luiesc în subcon!tient se manifestă în modlimitat, în funcţie de condiţionările de+a existente.

Cum şi#a pierdut cineva braţul din cauza unei suestii reşite

%imp de doi ani, am ţinut o serie de conferinţe la London Truth Forum. 5m fondat acest Jorum cumulţi ani în urmă. 4irectoarea sa, dr. Evelin Jleet, mi-a arătat un articol ce apăruse într-un iar engle, în legătură cu puterea sugestiei. 3n iar era relatat caul unui om care a repetat timp de doi aniaceea!i fraă& 'Mi-a! da o mână, numai să fie vindecată fiica mea(. Jata suferea de artrită acută !i deo boală a pielii ce părea incurabilă. %ratamentul medical rămăsese neputincios, iar tatăl ei, animat dedorinţa de a-!i vedea fiica vindecată, !i-a exprimat dorinţa sub forma acestei afirmaţii. Kiarul relataapoi cum, într-o coliiune dintre ma!ina familiei respective !i un alt automobil, braţul tatălui a fostreteat !i, în acela !i timp, au dispărut artrita !i boala de piele de care suferea tânăra. %rebuie să fiţisiguri că impuneţi subcon!tientului numai sugestii care să aducă sănătatea, să vă binecuvântee !i săvă inspire în tot ceea ce faceţi. ubcon!tientul nu !tie de glumă, ci înţelege ad litteram ce îi sugeraţi.

Cum a fost învinsă teama cu a$utorul suestiei

5utosugestia este sugestia adresată de cineva lui însu!i, cu un scop bine definit. Lerbert )ar?n, înexcelentul său manual despre autosugestie, relateaă următorul incident amuant, pe care cred că-lveţi aprecia !i dumneavoastră& '<n viitator ne=-or?e aflat la hicago !i-a privit la un moment datceasul 8care era cu o oră înainte faţă de ora locală9 !i i-a spus prietenului său din acel ora! că era ora prânului. a urmare, locuitorul din hicago, fără să se gândească la diferenţa de fus orar, i-a spus

musafirului că îi e foame !i trebuie să meargă imediat să mănânce(.)utem folosi autosugestia pentru a învinge orice teamă sau obicei rău. " tânără cântărea ă a fostț

invitată la o audiţie. 3!i dorise mult această invitaţie dar, din caua tracului, de+a fusese respinsă detrei ori. 4e!i tânăra avea o voce foarte frumoasă, ea î!i spunea mereu& *)oate totu!i mă vor accepta.3n sfâr it, eu o să fac tot ce pot, de!i mă simt plină de teamă !i nelini!te(. ubcon!tientul a reacţionatș

prompt la aceste autosugestii negative, !i, luându-le drept ni!te cereri, a făcut tot posibilul pentru a leîndeplini. 3n caul relatat, caua insuccesului era chiar autosugestia involuntară !i gre!it direcţionată a persoanei respective, generată de gândurile de teamă !i de emoţiile respective. %otu!i, femeia a reu!itsă-!i depă!ească frica aplicând următoarea tehnică& de trei ori pe i se iola într-o cameră, se instalaconfortabil într-un fotoliu, se lini!tea !i închidea ochii. 5poi începea să-!i relaxee corpul !i mintea.almul psihic favorieaă pasivitatea mentală !i face ca subcon!tientul să fie mai receptiv la sugestii.

tânăra a neutraliat sugestia de teamă, afirmând& *ânt minunat, sunt calmă, lini!tită, plină deîncredere în vocea mea melodioasă(. ontinua să repete această declaraţie lent, în clar, trăind cuintensitate semnificaţia ei, de -#H ori într-o !edinţă. Jăcea acest lucru de trei ori pe i !i o datăînainte de a adormi. 7a sfâr itul săptămânii a fost calmă !i foarte sigură pe ea, iar în timpul audiţiei s-ș

a descurcat admirabil, fiind bineînţeles admisă.

Cum şi#a recăpătat cineva memoria

" persoană în vârstă de de ani obi!nuia să spună& *)e i ce trece îmi slăbe!te memoria(. Ea areu!it să înlăture acest obicei dăunător practicând de mai multe ori pe i metoda autosugestiei, în felulurmător& '3ncepând de astăi, memoria mea se îmbunătăţe!te în toate domeniile. )ot să-mi amintesc

@



puţin cuvintele care v-au fost adresate de-a lungul timpului !i veţi descoperi cât de mult semănau elecu propaganda, chiar dacă pentru familie !i profesori aceasta era incon!tient abordată. copul lor eraacela de a vă ţine în stăpânire !i de a vă insufla teama faţă de diferite realităţi cu care vă confruntaţi.5cest proces de heterosugestie se petrece la fel în fiecare birou, în fiecare fabrică sau în fiecare clubdin această lume. 1eţi observa că multe din aceste sugestii au drept scop să vă facă să gândiţi, săsimţiţi !i să acţionaţi a!a cum vor ceilalţi, astfel încât ace!tia să obţină toate avanta+ele.

Cum a reuşit suestia neativă să ucidă un om

6ată un exemplu de heterosugestie& <nul din părinţii mei a consultat odată o clarvăătoare venită din6ndia, care i-a spus ca avea inima slabă !i i-a preis că va muri în luna următoare. 5uind acestea,tatăl meu a început să-!i anunţe membrii familiei !i s-a grăbit să-!i facă testamentul. 5ceastă sugestiea pătruns u!or în subcon!tientul lui tocmai pentru că el o accepta în întregime. %atăl meu mi-a maispus că acea clarvăătoare era cunoscută ca având puteri oculte, care îi permiteau să facă atât bine,cât !i rău. Bineînţeles că tata a murit, a!a cum îi preisese femeia, fără să se !tie măcar caua morţiisale. red că mulţi dintre noi au ascultat istorisiri asemănătoare, la fel de ridicole !i de superstiţioase.ă studiem caul în lumina cuno!tinţelor pe care le avem acum în legătură cu modul cum acţioneaă

subcon!tientul. %ot ceea ce mentalul con!tient crede, va fi acceptat de către subcon!tient care, larândul său, va manifesta acele idei în realitatea încon+urătoare. %atăl meu era fericit, plin de forţă !irobust înainte de a merge la acea clarvăătoare. 4ar ea i-a propus o sugestie extrem de dăunătoare, pecare el a acceptat-o. -a speriat !i a început să se gândească doar la moartea ce urma să vină, înviiunea lui, în luna următoare. 5 renunţat la orice altă activitate !i s-a pregătit să moară. 5ceastăidee, întreţinută constant, a fost adevărata cauă a morţii sale. Ea a provocat într-un timp foarte scurtdistrugerea definitivă a corpului fiic.5cea clarvăătoare nu avea puterea de a preice viitorul nici cât o buturugă. 4acă n-ar fi găsit mediul propice de manifestare, sugestia ei n-ar fi avut nici o putere. 4acă tatăl meu ar fi cunoscut legilefundamentale ale mentalului, el ar fi respins cu hotărâre sugestia negativă !i ar fi refuat să ascultevorbele femeii, !tiind bine că era diri+at spre acel gând. ugestiile altora nu au absolut nici o putere

prin ele însele, ci doar dacă dumneavoastră le primiţi !i sunteţi dispu!i să le acordaţi importanţă. Eleau nevoie de consim ământul dumneavoastră, au nevoie să fie întreţinute. 4acă sunteţi receptiv laț

anumite sugestii, atunci se poate spune că le puneţi la dispoiţie întreaga voastră fiinţă. 5mintiţi-văcă, aveţi mereu posibilitatea de a alege. 5legeţi viaţa: 5legeţi sănătatea: 5legeţi dragostea:

Puterea unei premise care a fost acceptată

Mentalul lucreaă după acelea!i mecanisme ca un silogism. 5stfel, orice premisă pe care o acceptaţiîn mod con!tient determină concluia, deci reultatul la care a+unge subcon!tientul în legătură cu oanumită problemă. 4acă premisa este adevărată, concluia va fi la fel. 4e exemplu& orice virtute estedemnă de laudă N bunătatea este o virtute N a!adar, bunătatea este demnă de laudă. )rima declaraţie

este premisa !i concluia decurge logic din premisă.<n profesor universitar care a audiat câteva dintre conferinţele mele despre !tiinţa sugestiei îmispunea& '%otul îmi merge pe dos, mi-am pierdut sănătatea, averea !i prietenii. %ot ce ating se strică(.6-am explicat că trebuie să-!i impună o nouă premisă în gândire& aceea că inteligenţa infinită dinsubcon!tient îl ghideaă, îl diri+eaă !i are gri+ă de el pe toate planurile& spiritual, mental !i material.ubcon!tientul îl va orienta în mod automat pe drumul cel bun, redându-i sănătatea !i calmul. 5stfel, profesorul a formulat un plan potrivit cu modul în care dorea să-!i trăiască viaţa !i iată, în continuare,care a devenit principala premisă mentală de la care pornea& '3nţelepciunea mă conduce !i măghideaă, orice a! face în această lume. )osed o sănătate perfectă !i doar legea armoniei acţioneaă încorpul meu !i în spiritul meu. Jrumuseţea, dragostea, lini!tea !i abundenţa coexistă în viaţa mea. Ctiu

#H



sigur că această premisă se baeaă pe eternele adevăruri ale vieţii2 simt !i cred cu tărie căsubcon!tientul va reacţiona conform acestor gânduri.( Mai târiu mi-a scris& '5m repetat aceastăafirmaţie lent, cu calm de mai multe ori pe i, !tiind că va îmi va pătrunde din ce în ce mai profund însubcon!tient !i că reultatele nu vor întâria să apară. 1ă sunt foarte recunoscător pentru sfaturile pecare mi le-aţi dat !i doresc să vă spun că viaţa mea s-a îmbunătăţit sub toate aspectele. 5veţi dreptate,această tehnică este perfect valabilă:(

Subconştientul nu vă contrazice niciodată

ubcon!tientul poartă înţelepciunea necesară !i cunoa!te răspunsul la orice întrebare. El nu contestănimic !i nu vă contraice. 0u spune niciodată& '0u trebuie să-mi imprimi această sugestie(. 4eexemplu, dacă veţi spune& '0u pot să fac asta( sau 'sunt prea bătrân acum(, 'nu pot face faţă acesteiobligaţii(, 'm-am născut sub o stea cu ghinion(, 'nu am încredere în nimeni(, veţi impresionasubcon!tientul cu aceste gânduri negative !i el va reacţiona fidel modului dv. de a gândi. 4e fapt, vărefuaţi propriul bine, atrăgând sărăcia !i frustrarea. 5tâta timp cât ridicaţi noi piedici !i obstacole, practic negaţi !i faceţi inaccesibilă înţelepciunea care sălă!luie!te în subcon!tient, deoarece văînchipuiţi că subcon!tientul este incapabil să reolve vreo problemă. 5ceasta conduce la un intensstres mental !i emoţional, căruia îi urmeaă imediat boala !i tendinţele spre nevroă.)entru a vă îndeplini dorinţele !i pentru a elimina orice sentiment de frustrare, faceţi această afirmaţiede mai multe ori pe i& '6nteligenţa care mi-a oferit această dorinţă mă orienteaă, mă conduce !i-miarată cel mai bun mod în care poate fi îndeplinită. Ctiu că înţelepciunea profundă a subcon!tientuluiva răspunde favorabil !i că tot ce simt !i doresc în interiorul fiinţei mele se va manifesta în exterior.(4acă însă veţi spune& '0u mai pot să ies din această situaţie, sunt pierdut. 0u văd nici o soluţie pentru această problemă, sunt blocat(, nu veţi primi nici un răspuns din partea subcon!tientului. 4acădoriţi deci ca el să acţionee spre binele vostru, oferiţi-i reţeta cea mai bună !i imediat el va coopera./eţineţi că subcon!tientul lucreaă în permanenţă pentru a vă menţine corpul într-o stare cât mai bună& controleaă bătăile inimii !i respiraţia. 5re gri+ă să vă vindece rana pe care v-aţi făcut-o ladeget. Este orientat către viaţă !i caută mereu să vă îngri+ească, să vă ocrotească. 4eci, subcon!tientulnu are propria sa voinţă, vă acceptă în întregime sugestiile !i imaginile mentale.

ând căutaţi răspunsul la o anumită problemă, subcon!tientul vă poate da răspunsul imediat, dar a!teaptă să luaţi singuri deciia de a-l consulta în privinţa acelei probleme. 4acă veţi spune& '0u credcă mai pot reolva ceva2 mă aflu într-o deplină confuie2 de ce nu primesc nici un răspuns(, atuncivă veţi neutralia într-un mod lamentabil cererea anterioară. 5stfel, nu veţi a+unge nicăieri. 4e aceea,vă recomand să vă relaxaţi, afirmând cu calm& 'ubcon!tientul cunoa!te răspunsul de care am nevoie.El îmi va răspunde chiar acum. 3i mulţumesc pentru că !tiu că, în infinita sa înţelepciune, el cunoa!tetotul !i îmi va revela răspunsul perfect la întrebarea mea. )rin credinţa mea profundă determinmanifestarea splendorilor ce se ascund în subcon!tient !i de aceea sunt mereu plin de bucurie.(

'ezumatul ideilor importante prezentate în acest capitol

#. Iândiţi-vă numai la bine !i binele se va manifesta fără nici o îndoială. 4acă veţi gândi însă în modnegativ, veţi culege roade pe măsură. unteţi chiar reflectarea propriilor voastre gânduri.$. ubcon!tientul nu vă contraice niciodată, ci acceptă mereu ceea ce afirmaţi în mod con!tient. 0uspuneţi niciodată& '0u am bani destui să-mi cumpăr asta.(, de!i poate momentan este adevărat. Mai bine spuneţi& '1oi cumpăra acest obiect. 5ccept această idee.(;. 4eţineţi puterea de a alege. 5legeţi, deci, sănătatea !i fericirea. )uteţi decide să fiţi prietenos saudu!mănos. 5legeţi totdeauna un comportament amabil, cordial, vesel, cooperant !i întreaga lume văva răspunde la fel. 5cesta este cel mai bun mi+loc de a vă devolta o personalitate plină de armonie.A. Mentalul con!tient are rolul de panic. /olul său fundamental este acela de a prote+a subcon!tientulîmpotriva sugestiilor negative. Jiţi mereu convin!i că în curând se va petrece ceva minunat. ea mai

##



mare putere cu care aţi fost înestraţi este capacitatea de a alege. 5legeţi deci bucuria !i bunăstarea întoate aspectele vieţii.. ugestiile !i afirmaţiile celorlalţi n-au nici o putere de a vă face rău. /eţineţi faptul că doar propriile gânduri vă pot influenţa. 4e aceea, respingeţi cu tărie gândurile sau afirmaţiile celorlalţi,care nu sunt benefice !i construiţi singuri sugestii poitive. 5veţi puterea de a alege modul în careacţionaţi.

D. upravegheaţi-vă afirmaţiile. 1eţi primi răspuns la cele mai neînsemnate cuvinte. 0u spuneţiniciodată& 1oi da gre!, îmi voi pierde serviciul, nu-mi pot plăti avocatul( căci subcon!tientul nuînţelege glumele voastre. 5stfel veţi avea parte de ceea ce decretaţi, fie serios, fie în glumă.. Mentalul nu este nici rău, nici bun, a!a cum nici o forţă a naturii nu este nici rea, nici bună. %otuldepinde de modul în care vă folosiţi de această forţă. <rmăriţi deci să o utiliaţi doar pentru a face bine, vouă !i celorlalţi.@. 0u spuneţi niciodată 'nu pot(. 4epă!iţi-vă teama !i înlocuiţi aceste vorbe cu următoarele& '%otulîmi stă în putere datorită giganticei forţe a subcon!tientului.(G. 5bordaţi viaţa din punctul de vedere al adevărurilor eterne !i al principiilor imuabile !i nu din perspectiva fricii, a ignoranţei !i a superstiţiilor. Mai ales, nu permiteţi nimănui să gândească pentrudumneavoastră. 7uaţi singuri deciii !i alegeţi-vă cu gri+ă gândurile.

#H. unteţi !eful propriului vostru subcon!tient, stăpânul propriului destin. 5mintiţi-vă mereu că aveţi puterea de a alege. )rin urmare, alegeţi viaţa, dragostea, sănătatea, fericirea:##. %ot ce mentalul con!tient ia drept bun, va fi acceptat !i de către subcon!tient, care va manifesta încele din urmă acest lucru. 5veţi încredere în legile imuabile ale creaţiei !i în protecţia divină.

CAPITOLUL III

PUTEREA MIRACULOAS% A SUBCONŞTIENTULUI

)uterea subcon!tientului este uria!ă. El vă inspiră, vă diri+eaă acţiunile, vă a+ută să rememoraţidiferite fapte, nume sau locuri. 4e asemenea, controleaă bătăile inimii, circulaţia sângelui, regleaădigestia, asimilarea substanţelor nutritive !i eliminarea reiduurilor. 5tunci când mânca i o bucată deț

pâine, subcon!tientul este cel care are gri+ă ca ea să fie transformată în ţesuturi, mu!chi, oase !i sânge.5ceste procese nu pot fi controlate de omul obi!nuit. 6ată însă că subcon!tientul este capabil săcontrolee toate procesele vitale, funcţiile corpului !i poate da răspuns corect la orice întrebare.ubcon!tientul nu doarme niciodată !i nici nu se odihne!te, fiind mereu activ. )uteţi să vă convingeţide puterea sa miraculoasă, arătându-i în mod clar, înainte de a adormi, că doriţi un anumit lucru. 1eţifi de-a dreptul uimiţi, constatând că s-au declan!at anumite fenomene care au dus în final laîndeplinirea dorinţelor voastre. El este, deci, o adevărată sursă de putere !i de înţelepciune care vă pune în legătură cu forţa omnipotentă, cea care stăpâne te întreaga lume, face să strălucească soareleș

!i să diri+ee planetele pe orbitele lor.ubcon!tientul este sursa idealurilor voastre, a aspiraţiilor către înalt !i a impulsurilor altruiste.4atorită acestei mari puteri a lui, ha?espeare a reu!it să perceapă adevăruri profunde, ascunse

ma+orităţii oamenilor din acea vreme. Jără îndoială, tot subcon!tientul este cel care i-a permissculptorului grec )hidias să materialiee în marmură !i în bron frumuseţea, simetria !i armoniafiinţei umane sau a eităţilor. 7a fel au fost pictate madonele lui /aphael !i au fost compusesimfoniile lui Beethoven.3n #G, am ţinut câteva conferinţe la >oga Jorest <niversit, în /ishi?esh, 6ndia. u această ocaie,am discutat cu un chirurg din Bomba, care se afla în viită acolo. El mi-a povestit despre dr. OamesEsdaille, chirurg scoţian care activa în Bengal încă dinainte de a fi descoperite eterul !i alte metodede anesteie. 3ntre #@A; !i #@AD, dr. Esdaille a realiat circa AHH de operaţii importante, ca amputăride membre, extirpări de tumori, cancere, operaţii la ochi, urechi !i gât. %oate aceste intervenţii

#$



chirurgicale au fost realiate doar sub anesteie mentală. urprinător, mortalitatea post-operatorieera de $-;P printre pacienţii dr. Esdaille. Bolnavii nu simţeau nici o durere !i nimeni nu a murit întimpul operaţiei. 4r. Esdaille sugera subcon!tientului pacientului aflat în stare de hipnoă că nu se va produce nici o infecţie sau septicemie. %rebuie să menţionăm că acestea s-au petrecut cu mult timpînainte ca 7ouis )asteur sau Ooseph 7ister să fi descoperit originea bacteriană a bolilor !i faptul căinfecţiile se produc din caua microbilor, atunci când instrumentele nu sunt steriliate. 6nterlocutorul

meu indian a remarcat faptul că mortalitatea foarte redusă !i absenţa oricărei infecţii se datorau fărăîndoială sugestiilor puternice pe care dr. Esdaille le făcea pacienţilor săi. Este minunat să descoperi căun chirurg s-a folosit de puterea uria!ă a subcon!tientului acum #$H de ani. 0u-i a!a că gândul la puterea ascunsă din subcon!tient vă umple de respect !i admiraţie )uteţi avea acum încredere în puterile sale extrasenoriale, în clarviiunea !i claraudiţia sa, în capacitatea de a transcende timpul !ispaţiul !i de a vă elibera de orice durere sau suferinţă. %oate aceste fenomene miraculoase dovedesccă există în dumneavoastră o putere uimitoare prin efectele pe care le poate produce.

Subconştientul reprezintă o carte deschisă! în care vă puteţi citi perfect întreaa viaţă

"ricare ar fi gândurile, opiniile, teoriile asupra lumii, dogmele sau pre+udecăţile pe care le-aţiacceptat în decursul timpului, faceţi în a!a fel încât ele să pătrundă în subcon!tient. a urmare, veţitrăi diferite experienţe care sunt manifestări clare !i obiective ale acestor sugestii. eea ce imprimaţiîn interior 8în profunimea subcon!tientului9 veţi trăi în însă!i lumea fenomenală care vă încon+oară.1iaţa omului preintă două laturi distincte& latura obiectivă !i latura subiectivă, faţa văută !i faţanevăută a vieţii, gândul !i manifestarea. reierul repreintă organul raţionamentelor, al mentaluluicon!tient !i are rolul de a primi gândurile. ând acceptaţi în totalitate un gând, acesta este trimis către planul solar, unde capătă formă !i se manifestă în lumea obiectivă. um am spus, subcon!tientul nuse anga+eaă în polemici, ci face exact ceea ce i se ordonă. El acceptă 'verdictul( nostru, concluiilela care a+ungem !i le consideră definitive. 6ată de ce subcon!tientul este comparat cu însă!i carteavieţii, în care se tipăresc fără încetare gândurile noastre. 3n legătură cu aceasta, eseistul american/alph Qaldo Emerson spunea& '"mul devine ceea ce gânde!te pe parcursul ilei.(

Ceea ce este imprimat în subconştient a$une! într#un fel sau altul! în lumea exterioarăubcon!tientul se află permanent în legătură cu inteligenţa din macrocosmos. "rice va a+unge să seimprime cu putere în subcon!tient se va manifesta orbe!te !i fără discernământ în lumea exterioară.4e aceea, este foarte important să-i oferiţi doar gânduri benefice !i constructive. Motivul pentru careîn lume există acum atâta discordie !i sărăcie este acela că oamenii nu înţeleg deloc legătura dintrecon!tient !i subcon!tient. 5tâta timp cât cele două faţete ale fiinţei sunt în deplină armonie, în deplinacord, convieţuiesc în pace !i se sincronieaă perfect, veţi avea parte mereu de sănătate, fericire,calm !i veselie. 0ici ura !i nici boala nu se vor manifesta în astfel de condiţii.)utem spune, deci, că tot ce imprimaţi în subcon!tient se va proiecta pe imensul ecran al spaţiului.5cela!i adevăr a fost afirmat de către Moise, 6saia, 6isus, Buddha, Karatustra, 7ao-%sî !i de marii

iluminaţi din toate epocile. %ot ce credeţi că este adevărat, mai devreme sau mai târiu va deveni. 4eaceea, este necesar ca emoţiile să fie în echilibru cu acţiunile pe care le săvâr i i. ')recum în cer ș ț

8mentalul propriu9, a!a !i pe pământ 8în corpul vostru9.( 5ceasta este marea !i secreta lege a vieţii.)retutindeni unde veţi căuta, veţi întâlni manifestarea legii acţiunii !i a reacţiunii, care este o legeuniversală. %rebuie să vegheaţi ca toate aspectele fiinţei voastre să se afle într-un echilibru perfect2doar atunci viaţa voastră va deveni armonioasă. 1ă aflaţi aici, pe pământ, pentru a permite mareluisuflu al vieţii să vă pătrundă armonios !i ritmic. eea ce dăruiţi trebuie să fie mereu în echilibru cuceea ce primiţi. 3n acest fel, vor dispărea toate frustrările care provin din dorinţe nesatisfăcute.4acă veţi nutri gânduri distructive, malefice sau gre!it orientate, acestea vor da na!tere unor emoţiideechilibrate, care vor căuta să se exterioriee într-un fel sau altul. 5ceste emoţii negative vor

#;



determina apariţia ulcerelor, a tulburărilor cardiace, a hipertensiunii !i a stărilor depresive. 4e pildă,ce idee, ce sentiment vă domină în acest moment Jiecare parte a fiinţei voastre va fi influenţată deaceastă idee. tarea actuală de vitalitate, de sănătate, situaţia financiară, prietenii actuali, poiţiasocială, toate acestea constituie o reflectare perfectă a ideii pe care o întreţineţi despre propria fiinţă.3ntre inând gânduri negative, ne facem rău nouă în!ine. 4e câte ori nu v-aţi provocat singuri rău,ț

enervându-vă, fiind plini de teamă, de geloie sau de dorinţa răbunării 5ceste gânduri !i emoţii

repreintă tot atâtea otrăvuri ce penetreaă în subcon!tient. 0u v-aţi născut cu aceste atitudininegative. Lrăniţi subcon!tientul cu gânduri minunate !i veţi elimina tiparele malefice care s-au fixatacolo.

Subconştientul a vindecat o tumoare malină a pielii

1indecarea unei boli proprii se va constitui mereu în cea mai convingătoare dovadă a puteriisubcon!tientului. 5cum AH de ani, eu însumi am reu!it să determin resorbţia unei tumori malignesituată pe piele, prin forţa rugăciunii. "rice tratament medical devenise în acel moment neputincios !itumoarea se devolta nestingherită. 5m început deci să mă rog într-un mod extrem de simplu&'orpul !i toate organele mele au fost create de inteligenţa infinită a subcon!tientului. Ea singură !tiecum să mă vindece. 3nţelepciunea atotputernică ce sălă!luie!te în subcon!tient îmi modeleaăorganele, ţesuturile, mu!chii !i oasele. 5ceastă forţă curativă fără limite care se află chiar în mine. 3itransformă în acest moment fiecare atom al fiinţei mele pentru a mă face sănătos !i perfect.mulţumesc pentru această vindecare care, !tiu bine, se petrece chiar acum(. 5stfel, m-am rugat cuvoce tare sau în gând timp de minute, de $-; ori pe i. 7a capătul a trei luni, pielea mea redevenisesănătoasă !i perfectă. 4upă cum aţi văut, nu am făcut decât să ofer un prototip sugestiv pentrustarea de sănătate !i frumuseţe pe care o doream, eliminând imaginile negative care se instalaseră însubcon!tient !i care constituiau însă!i caua bolii mele. 0imic nu va putea influenţa corpul vostrudacă imaginea sa nu există de+a în minte2 transformând aceste imagini, hrănind mereu mentalul cusugestii poitive, veţi reu!i să vă transformaţi !i corpul.

Subconştientul controlează toate funcţiile corpului

6ndiferent dacă sunteţi trea sau adormit, subcon!tientul controleaă neîncetat toate funcţiile vitale alecorpului, fără să aibă nevoie de a+utorul mentalului con!tient. 4e exemplu, în timpul somnului, inimacontinuă să bată ritmic, plămânii lucreaă astfel încât inspiraţia !i expiraţia se succed ca !i când aţi fitrea. ubcon!tientul este cel ce controleaă digestia !i secreţiile glandelor, precum !i toate proceselecare se petrec în interiorul corpului. hiar !i firele de păr continuă să crească, indiferent dacă dormimsau nu. avanţii au descoperit că pielea secretă chiar mai multă transpiraţie în timpul somnului decâtîn starea de veghe. Mulţi cercetători au reu!it să găsească în timpul somnului răspunsuri la problemeextrem de dificile !i au afirmat că visaseră pur !i simplu răspunsurile adecvate.4eseori, mentalul con!tient influenţeaă negativ funcţionarea inimii, a plămânilor, a stomacului sau aintestinelor, fiind dominat de gri+i, teamă sau îndoială. "rice gând pe care îl nutriţi poate perturba

funcţionarea armonioasă a subcon!tientului. 4acă sunteţi tulburat, cel mai bine este să vă relaxaţi !isă lăsaţi să se lini!tească furtuna din minte. 1orbiţi subcon!tientului vostru, cerându-i să preia elcomanda !i să reinstauree pacea, ordinea !i armonia divină. 1eţi observa treptat că toate funcţiilecare mai înainte erau perturbate revin la activitatea normală. 4acă vă veţi adresa subcon!tientului cuautoritate !i putere de convingere, el se va supune imediat ordinului vostru. ubcon!tientul cautămereu să vă prote+ee !i să restabilească starea de sănătate în corp. El este cel care vă face să vă iubiţicopiii, a!a cum tot el stă la baa instinctului de conservare. )resupunând că aţi înghiţit din întâmplareun aliment toxic, subcon!tientul vă va determina să-l vomitaţi. 4acă aţi lua de pildă, accidental,otravă, subcon!tientul va încerca imediat să o neutraliee. 0umai având o încredere nemărginită în puterea sa miraculoasă, veţi obţine starea perfectă de sănătate.

#A



Cum să facem ca subconştientul să lucreze în favoarea noastră

Mai întâi, trebuie să ne dăm seama că subcon!tientul acţioneaă permanent. El este activ i !i noapte,indiferent dacă vă adresaţi lui sau nu. 4e!i subcon!tientul este cel care construie!te !i are gri+ă decorp, nu puteţi percepe acest fapt. "rice problemă cu care vă confruntaţi este de fapt a mentaluluicon!tient !i nu a subcon!tientului. <rmăriţi deci, să vă eliberaţi mintea de probleme !i gri+i, umplând-o mereu cu speranţa că se va întâmpla ceva minunat. Jiţi atenţi ca gândurile pe care le întreţineţi înmod obi!nuit să fie îndreptate spre ceva frumos, adevărat, benefic. hiar din acest moment începeţisă aveţi gri+ă de gânduri !i fiţi convin!i că subcon!tientul le va reproduce fidel.5mintiţi-vă că, a!a cum apa ia forma tubului prin care curge, principiul vital curge prin voi, luândforma gândurilor pe care le nutriţi. Jorţa curativă curge prin corp !i se manifestă prin sănătate,armonie, pace !i prosperitate. Iândiţi-vă la această energie ca la o fiinţă inteligentă, ca la un prietenminunat. Jiţi convins că ea curge prin voi pentru a vă însufleţi, a vă inspira !i a vă îmbogăţi.

(orţa curativă a subconştientului a vindecat nervii optici atrofiaţi

aul celebru !i autentic al doamnei Bire din Jranţa a fost consemnat în arhivele Biroului de

constatări medicale din 7ourdes. 4oamna Bire era oarbă, cu nervii optici atrofiaţi. 4ucându-se la7ourdes, ea s-a vindecat de această boală în mod miraculos. /uth ranston, o tânără protestantă carefăcea o anchetă în legătură cu vindecările de la 7ourdes, a scris în revista McCall’s din noiembrie#G& '7a 7ourdes, doamna Bire !i-a recăpătat vederea într-un mod uluitor, căci nervii optici îifuseseră de la na!tere atrofiaţi, lipsiţi de viaţă. 5cest fapt a fost autentificat de mai mulţi medici, dupăconsultaţii repetate. " lună mai târiu, un nou examen medical a arătat că vederea îi revenise lanormal(. Eu însumi am fost la 7ourdes de mai multe ori !i mi s-a dovedit că acele vindecărimiraculoase erau reale. 4upă cum vom explica !i în capitolul următor, fără îndoială că au avut locvindecări în multe biserici din toată lumea, indiferent dacă erau cre!tine sau nu. 4oamna Bire nu afost vindecată doar de apele din 7ourdes, de!i nu se poate nega forţa spirituală a acestora !i unele proprietăţi ie!ite din comun, ci !i de propriul subcon!tient, care a răspuns rugilor !i sugestiilor ei.

Jorţa curativă ascunsă în subcon!tient a atras vindecarea. 5stfel se dovede!te încă o dată că gândulacceptat ca fiind adevărat va fi executat în mod automat. 4oamna Bire s-a dus la 7ourdes cuconvingerea că se va vindeca. ubcon!tientul i-a răspuns, atrăgând asupra ei energiile curative.

Cum să suerăm subconştientului ideea unei sănătăţi perfecte

5m cunoscut la Oohannesburg, în 5frica de ud, un pastor protestant, care mi-a explicat metoda decare s-a folosit pentru a furnia subcon!tientului ideea că este perfect sănătos. 3n acea perioadă aveacancer la plămâni. %ehnica sa a fost următoarea& '4e mai multe ori pe i, mă relaxam deplin, atât psihic cât !i mental. Jiind complet destins, făceam următoarea afirmaţie& )icioarele îmi sunt relaxate,glenele, gambele la fel, mintea îmi e destinsă. %oată fiinţa mea este perfect relaxată. 3n cinci minuteintram într-o stare de somnolenţă, marcată de o mare receptivitate !i în acel moment îmi spuneam&

6deea de sănătate perfectă îmi umple acum subcon!tientul, care îmi va crea din nou corpul, în deplinacord cu imaginea perfectă din on!tiinţa 4ivină(. )astor s-a vindecat complet. 5cesta este modulcel mai simplu în care puteţi oferi subcon!tientului o idee de sănătate perfectă.<n alt procedeu minunat este diri+area !i controlul imaginaţiei creatoare. 5m propus unui om caresuferea de paraliie funcţională să-!i închipuie cu preciie că merge la birou, simte cum atinge biroul,răspunde la telefon !i face tot ceea ce făcea în mod obi!nuit când era sănătos. 6-am explicat că acesteimagini mentale vor fi acceptate de subcon!tient. a urmare, respectiva persoană a început să-!ifolosească imaginaţia, simţind că a revenit cu adevărat la muncă. 3nţelesese că, în felul acesta, ofereasubcon!tientului sugestii poitive, care vor fi punctul de plecare în activitatea sa. ubcon!tientul

#



4upă îndeplinirea anumitor ritualuri misterioase, cei ce credeau în Lecates 8divinitate lunară9 ovedeau pe eiţă în somn, cu condiţia să se fi rugat înainte de a adormi. onform instrucţiunilor ciudate pe care le primeau, ei amestecau opârle, ră!ină, tămâie !i smirnă, apoi pisau acest amestec înș

timpul lunii pline. 4upă îndeplinirea acestor practici uluitoare, vindecarea nu întâria să apară.Evident, ese6-*+u+ er* .* su7es)-* e <s44)o:-re s4 5-e *..ep)*)4 e ,o+*/ :-= pe)ru *.e*s)*=se 54.e* *pe+ +* -'*7-*6-* s*; Ae/4r*)* 5or64 /-e.4)o*re er*= e 5*p)= su,.o:)-e)u+;

3n toate epocile, vindecătorii nerecunoscuţi de !colile oficiale au obţinut reultate remarcabile chiar !iîn caurile în care medicina clasică s-a dovedit neputincioasă. 5cest fapt ne dă de gândit. um se facecă ace!ti vindecători din toate colţurile lumii obţineau reultate atât de bune Explicaţia constătocmai în .re-6* oarbă a bolnavilor, .re-64 .*re e)er'-* '*-5es)*re* 5or6e- .ur*)-/e *su,.o:)-e)u+u-; Multe dintre remediile străvechi folosite de vraci stârneau imaginaţia bolnavului !iîi creau o anumită stare psihică. 5ceastă stare favoria *..ep)*re*= p4)ruere* su7es)--+or e/-e.*re < su,.o:)-e)u+ p*.-e)u+u-; 0e vom referi la acest subiect în capitolul următor.

'eferiri în leătură cu utilizarea puterilor subconştientului în )iblie

66< a is& '%oate câte cereţi, rugându-vă, să credeţi că le-aţi primit de+a !i le veţi avea.( /emarcaţidiferenţele de timp ale verbelor din verset. 6nspiratul apostol ne îndeamnă să credem, să acceptămideea că obiectul dorinţelor noastre a fost de+a obţinut !i că realiarea va apărea cu siguranţă.uccesul acestei tehnici depinde de convingerea pe care o avem& trebuie să fim siguri de faptul căgândul, ideea sau imaginea constituie de+a o realitate în mentalul nostru. )entru ca un anumit lucru săaibă consistenţă în plan mintal, este necesar ca el să fie acceptat de gândurile noastre. 6ată în câtevacuvinte o metodă specifică !i concisă de a vă folosi puterea creatoare a gândului, metodă care are la baă impresionarea subcon!tientului cu obiectul dorinţei. 3n plan mental, ideea, proiectul sau planuldumneavoastră sunt tot atât de reale precum sunt mâinile sau inima în planul fiic. <rmând tehnicaexpusă în Biblie, va trebui să eliminaţi complet orice gând în legătură cu condiţiile, circumstanţelesau ceea ce ar putea să împiedice realiarea dorinţei. 6ntroduceţi în subcon!tient o sămân ă 8o idee9ț

care, dacă nu o deran+aţi, fără îndoială că va încolţi !i va da roade în lumea exterioară. )rima condiţieasupra căreia a insistat 6isus era credinţa. 4e nenumărate ori aţi citit în Biblie& 'totul vă este dat după

credinţă.( 4acă veţi semăna anumite grăunţe, puteţi fi siguri că veţi obţine plante apar inând aceleia!iț

specii. redinţa despre care vorbe!te Biblia repreintă un mod de a gândi, o atitudine mentală, ocertitudine, faptul de a !ti cu siguranţă că ideea pe care aţi acceptat-o pe deplin va fi preluată !i dusăla îndeplinire de către subcon!tient. 4in acest punct de vedere, credinţa înseamnă a accepta ca fiindadevărat ceea ce este acum tăgăduit de către raţiune !i simţuri. 5stfel, vă veţi opune limitărilor impuse de mentalul con!tient, mereu raţional !i analitic, pentru a vă deschide către o atitudine deîncredere nemărginită în puterea subcon!tientului.4in cuvintele după credinţa voastră, fie vouă ne putem da seama că 6isus colabora în subcon!tientulacelor orbi. redinţa lor consta într-o a!teptare, o convingere intimă că se va petrece un fenomenmiraculos, astfel încât rugăciunea le va fi îndeplinită. 5ceasta este tehnica de vindecare consacrată !ifolosită de toţi cei care doresc să u!uree suferinţa, oricare ar fi poiţia lor geografică sau religia de

care aparţin. )rin expresia& '1edeţi, nimeni să nu !tie(, 6isus îi avertia pe cei proaspăt vindecaţi sănu discute despre aceasta cu alţi oameni neîncreători !i sceptici, înainte ca însănăto!irea să se fidesăvâr it. 4acă în subcon!tientul lor ar fi pătruns gânduri de îndoială sau de teamă, acestea puteauș

anula tot binele pe care-l făcuse 6isus.( ând bolnavii veneau la 6isus pentru a fi vindecaţi, eicuno!teau de+a puterea sa uria!ă !i aveau o încredere nemărginită în el. %ot ce spunea el era creut !isimţit de bolnavi. 6ar 6isus, împreună cu cei care-i solicitau a+utorul, intra în legătură cu Mentalulubiectiv <niversal, iar încrederea sa nestrămutată în puterea curativă universală elimina imediatsugestiile negative din subcon!tientul bolnavului. 1indecările care urmau nu repreentau decâtrăspunsul automat al corpului la schimbările petrecute în minte. ecretul consta în încrederea

#



absolută în 6isus, în faptul că subcon!tientul va răspunde prompt la ordinele pe care i le dădea cuautoritate. e !tie faptul că au avut loc vindecări în multe biserici din întreaga lume, în Oaponia, în6ndia, în Europa sau în 5merica. 5m viitat eu însumi mai multe temple faimoase din Oaponia. 3ntemplul din 4iaboutsu, celebru în întreaga lume, se află o uria!ă statuie din bron, care-l repreintă peBuddha a!eat, cu mâinile împreunate !i cu capul înclinat, într-o atitudine de exta profund. 5ceastăstatuie are o înălţime de #; metri !i este numită marele Buddha. %ineri !i bătrâni î!i depuneau la

picioarele sale ofrandele& bani, fructe, ore sau portocale2 se aprindeau lumânări, se ardea tămâie, serecitau incantaţii !i rugăciuni. Ihidul care mă însoţea mi-a arătat o fată care murmura o incantaţie !ise înclina adânc pentru a-!i depune ofranda, ce consta în două portocale. Ihidul mi-a spus că î!i pierduse vocea, dar !i-o recăpătase în acel templu. 5vusese deplină încredere în faptul că Buddha îiva permite să cânte din nou, dacă va urma un anume ritual, va posti !i îi va oferi ofrande. %oate acestecondiţii pe care ea le îndeplinea cu sfinţenie nu făceau decât să-i sporească încrederea, astfel încât eadevenise sigură că va fi vindecată. 3ntr-adevăr, subcon!tientul a răspuns credinţei sale.)entru a ilustra încă o dată puterea imaginaţiei !i a credinţei nemărginite, voi aminti caul uneiadintre rudele mele, care se îmbolnăvise de tuberculoă. )lămânii săi erau foarte afectaţi de această boală. 5cel om avea un fiu, care s-a hotărât să-l a+ute să se vindece. )entru aceasta, fiul a venit în)erth 8ora! situat în partea de vest a 5ustraliei9, unde locuia tatăl său !i i-a spus că a întâlnit în Europa

un călugăr, care i-a povestit despre vindecările miraculoase petrecute în biserica de unde tocmaivenea. ălugărul i-a vândut, pentru HH de dolari, o bucăţică de lemn din crucea pe care a fostrăstignit 6isus. 4e fapt, tânărul, pur !i simplu luase de pe trotuar o a!chie de lemn pe care o dăduseunui bi+utier pentru a o monta într-un inel. %atălui său îi spuse că multe persoane se însănăto!iserădoar atingând acel inel. 5stfel, îi stârni atât de mult imaginaţia, încât acesta îi smulse inelul din mână,îl puse pe piept !i adormi. 5 doua i era de+a vindecat, fapt dovedit de toate examenele clinice.per că aţi înţeles că nu bucata de lemn a fost cea care l-a vindecat, ci imaginaţia înfierbântată, lacare s-a adăugat o stare de a!teptare plină de încredere. onlucrarea dintre credinţă !i imaginaţie afost cea care i-a determinat vindecarea atât de rapidă. Bineînţeles că tatăl nu a aflat niciodată destratagema folosită de fiul său. )oate că dacă ar fi aflat, s-ar fi îmbolnăvit din nou. 4ar el a continuatsă fie sănătos !i a murit # ani mai târiu, la vârsta de @G de ani. 4esigur că există multe metode ce

pot conduce la vindecări miraculoase. oncluia care se impune este că există un mental comuntuturor fiinţelor !i acela este subcon!tientul, iar caua unică a vindecărilor o repreintă credinţa. 0u mă îndoiesc că cititorii acestei cărţi sunt la curent cu faptul că simptomele corespunătoareaproape oricărei boli pot fi provocate, prin sugestie, unor subiecţi hipnotiaţi. 4e exemplu, o persoană poate avea o temperatură crescută, faţa ro!ie !i frisoane puternice, dacă i s-a sugerat că aregripă. %ot a!a, unui subiect i se poate sugera că este paraliat !i nu poate merge !i într-adevăr, el nu va putea să-!i mi!te picioarele. au dacă i se dă o cea!că plină cu apă rece, spunându-i-se& '5ceastăcea!că este plină cu piper. imţi cum miroase(, subiectul va începe imediat să strănute. "are cauastrănutului a fost apa sau sugestia 4acă un om este alergic la polen, poate fi testată puterea sugestieiastfel& atât timp cât este în stare de hipnoă i se pot plasa lângă nas flori artificiale sau chiar un pahar gol, spunându-i-se că este polen. 4esigur că va preenta simptomele obi!nuite ale alergicilor. 5cest

experiment indică faptul că adevărata cauă a bolii sale se află în minte. 4e aceea, numai ac ionândțasupra minţii se va putea vindeca. Ctiţi de+a că multe vindecări miraculoase sunt atribuite mediciniihomeopate sau celei naturiste, precum !i multor grupări religioase din lume, dar este evident că toatesunt de fapt opera subcon!tientului. /emarcaţi cât de rapid se vindecă tăietura pe care v-aţi făcut-ocând vă bărbieriţi. 6nstinctul de conservare este cea dintâi lege a naturii. 6ată de ce, acest instinct, careeste !i cel mai puternic, repreintă cea mai sigură dintre toate autosugestiile.

Diferite teorii

#@



5r fi plictisitor !i inutil să insistăm asupra numeroaselor teorii apar inând diverselor secte religioaseț

!i grupărilor ce folosesc rugăciunea ca modalitate de vindecare. 4esigur că toţi sunt de părere căteoria lor este cea mai bună, pentru că dă reultate. 4upă cum am mai arătat !i în capitolul anterior,acest lucru nu este chiar exact. e !tie că există mai multe metode de vindecare> Jran 5ntonMesmer, medic austriac 8#;A-#@#9, care a profesat la )aris, a descoperit că, plasând magneţi pecorpul bolnavului, vindeca maladia aparent miraculos; )entru a realia vindecări, mai folosea !i

bucăţi de sticlă sau de diferite metale. Mai apoi, abandonând acest procedeu, a afirmat că de fapt,vindecările se datorau acţiunii magnetismului animal pe care îl proiecta asupra pacientului. 3ncepânddin acel moment, a folosit h-po9* 8care, de aceea, poartă numele de mesmerism9 pentru a-!i vindeca pacienţii. 5stfel, ceilalţi medici au răspândit ideea că re9u+)*)e+e '-r*.u+o*se pe .*re +e o,6-useer*u ro+u+ ue- su7es)-- pu)er-.e; 3n realitate, toţi medicii, fie că sunt psihiatri, psihologi sauchirurgi, fie că sunt homeopaţi sau alopaţi, se servesc de aceea!i forţă universală, care se află însubcon!tient, cu toate că fiecare î!i laudă metoda proprie ca fiind infailibilă. 4e fapt, vindecarea esteurmarea firească a unei atitudini mentale poitive !i ferme, a unui anumit mod de a gândi, care senume!te credinţă. 4ispariţia bolii se datoreaă stării de a!teptare plină de încredere care acţioneaă cao sugestie puternică asupra con!tientului, activând uria!a putere curativă ce sălă!luie!te acolo. 0iciun medic nu vindecă folosind o forţă diferită de cea utiliată de alt medic. 4esigur, fiecare poate avea

propria teorie, propria metodă2 dar adevărata cauă a oricărei vindecări reidă în chiar credinţa pacientului. 0ici o altă putere, în afară de cea a subcon!tientului, nu vă poate a+uta. )uteţi alege, însă,teoria sau metoda pe care o preferaţi2 dacă veţi avea încredere deplină în ea, reultatele nu vor întâria să apară.

*pinia lui Paracelsus

)hilip )aracelsus, celebrul alchimist !i medic elveţian 8#AG;-#A#9 a fost !i un cunoscut vindecător.El a făcut o afirmaţie, care este acum pe deplin confirmată& 'I-5ere) *.4 o,-e.)u+ .re-6e-/o*s)re es)e re*+ s*u u= /e6- o,6-e *.e+e*:- re9u+)*)e; ând eu însumi m-am rugat la statuiafântului )etru, a!a cum a! fi făcut-o în faţa sfântului însu!i, am obţinut acelea!i reultate, ca !i cândel m-a a+utat. 4ar aceasta este doar o superstiţie. ingură credinţa este cea care produce miracole !i,

fie că această credinţă este îndreptăţită, fie că nu, ea va avea mereu acelea!i reultate minunate.(.Jilooful italian din secolul al R166-lea, )ietro )amponoi, contemporan cu )aracelsus, î!iîmpărtă!ea opiniile& *0e putem închipui cu u!urinţă ce reultate uluitoare pot produce credinţa fermă!i imaginaţia controlată, mai ales când aceste două stări de con!tiinţă sunt împărtă!ite în egală măsurăde către subiecţi !i persoana care le diri+eaă. $-e.4r-+e *)r-,u-)e -5+ue6e- *u'-)or re+-./esu) o*r e5e.)u+ -'*7-*6-e- :- *+ .re-6e- ,o+*/-+or? :*r+*)*-- :- 5-+o9o5-- :)-u .4= *.4 < +o.u+o*se+or uu- s5@) es)e pus u s.he+e) o*re.*re= re9u+)*)e+e ,ee5-.e /or 5- *.e+e*:- .* :- <*-)e;4eci, dacă aveţi încredere în puterea rămă!iţelor sfinţilor de a vindeca sau în efectul binefăcător alanumitor ape, veţi observa ameliorări ale bolii datorate de fapt sugestiei imprimate în subcon!tient.

+xperienţele lui )ernheim

Lippolte Bernheim, profesor de medicină la Jacultatea din 0anc 8#G#H-#G#G9 era de părere căsu7es)-* 54.u)4 e 'e-. p*.-e)u+u- s4u p4)rue < su,.o:)-e) :- e/-e re*+-)*)e;3n lucrarea sa, ,erapeutica prin suestie, Bernheim relateaă caul unui om suferind de paraliialimbii, maladie în faţa căreia orice tratament se dovedise a fi neputincios. 3ntr-o i, medicul i-a spuscă tocmai achiiţionase un nou instrument cu a+utorul căruia putea să-l vindece. Kicând acestea, i-aintrodus în gură un mic termometru. Bolnavul î!i imagină că acela era instrumentul miraculos care-lva salva. a urmare, după câteva momente, strigă fericit că putea să-!i mi!te limba din nou. 6ată cemai relata Bernheim& ')rintre bolnavii no!tri am mai întâlnit cauri asemănătoare. " tânără carevenise la o consultaţie î!i pierduse capacitatea de a vorbi de mai bine de o lună. 4upă ce i-am pus

#G



diagnosticul, le-am spus studenţilor mei că o voi vindeca folosind puterea sugestiei !i, pentru aceasta,voi simula că-i aplic un tratament electric. 5m adus apoi aparatul de inducţie, mi-am pus mâna pelimba pacientei, am mi!cat-o puţin !i i-am spus& '4in acest moment puteţi vorbi cu voce tare.(6nstantaneu, ea a reu!it să spună <a>, apoi < b>, pe urmă <Maria> !i din acel moment a început săvorbească distinct(. 3n aceste povestiri, Bernheim demonstreaă cât de mare este puterea încrederii pecare bolnavul o are faţă de medicul său. 5ceastă atitudine acţioneaă sub forma unei sugestii ferme

asupra subcon!tientului. Bernheim a mai declarat că a reu!it să provoace apariţia unei bă!ici pe ceafaunui pacient lipind un timbru po!tal !i sugerându-i că este hârtie de mu!te. 5lţi medici au confirmatacest fenomen prin experienţele lor, dovedind astfel că su7es)--+e /er,*+e 54.u)e p*.-e6-+ore)er'-*u )r*s5or'4r- < s)ru.)ur* +or 5-9-.4;

Cauza stimatelor îns-nerate

3n lucrarea sa Le7e* 5eo'ee+or ps-h-.e, Ludson face următoarea afirmaţie& 'Lemoragiile !istigmatele însângerate pot fi provocate anumitor subiecţi prin intermediul sugestiei(. Medicul M.Bourru a adus un subiect în stare de hipnoă !i apoi i-a sugerat următoarele& '3n această după-amiaă,la ora A, veţi intra în cabinetul meu, vă veţi a!ea într-un fotoliu, veţi încruci!a mâinile pe piept !i veţiavea o hemoragie naală(. 7a ora indicată, el a făcut într-adevăr tot ceea ce i se spusese. Mai multe picături de sânge i s-au scurs din nara stângă. u altă ocaie, acela!i medic a scris pe cele douăantebraţe ale unui bolnav numele lui, folosindu-se de un vârf de creion tocit, ce nu putea provoca orană !i apoi i-a spus& *3n această după-amiaă la ora A veţi adormi, punctele pe care le-am însemnat pe braţele dv. vor începe să sîngeree, iar numele vă va apărea scris cu litere de sânge(. 3ntr-adevăr, laora A, subiectul a părut că doarme. 5poi literele numelui său au apărut în relief pe braţul stâng !i, înmai multe puncte, au putut fi observate picături de sânge. %rei luni mai târiu, literele încă mai erauviibile, ele dispărând treptat. 5ceste experimente demonstreaă încă o dată +usteţea afirmaţiilor pecare le făcusem mai sus !i anume că, su,.o:)-e)u+ .o)ro+e*94 < per'*e64 )o*)e 5u.6--+e :-se9*6--+e .orpu+u-; Jenomenele !i experienţele pe care le-am descris s-au dorit a fi situaţii maiaparte, care să ilustree situaţiile anormale provocate prin puterea sugestiei !i sunt doveiconcludente ale faptului că, .ee* .e u o' 7@e:)e < su5+e)u+ s4u (< su,.o:)-e)"= *.ee* e+ /*e/e-;

'ezumatul procedeelor curative

#. 5mintiţi-vă mereu că puterea curativă sălă!luie!te în propriul vostru subcon!tient.$. 4eveniţi con!tient că încrederea este asemenea unei seminţe puse într-un pământ fertil2 ea vaîncolţi !i va da na!tere unei plante din acela!i soi. emănaţi ideea 8sămân a9 în subcon!tient, udaţi-oț

!i îngri+iţi-o printr-o stare de a!teptare, plină de încredere !i ea se va manifesta la timpul potrivit.;. 5tunci când vă rugaţi pentru binele cuiva, fiţi convin!i că forţa cu care reu!iţi să mentaliaţi o starede sănătate !i de bucurie poate transforma tiparele negative din subcon!tientul celui pentru care vărugaţi. /eultatele miraculoase nu vor întâria să apară.

A. 1indecările miraculoase de care aţi auit vorbindu-se, sunt datorate puterii imaginaţiei !i acredinţei care acţioneaă asupra subcon!tientului !i activeaă forţele curative latente.. "rice boală porne!te din minte. 0imic nu se manifestă în corp fără un tipar mental corespunător.D. 5proape orice simptom de boală poate fi provocat prin sugestie hipnotică. 5cest fapt demonstreaămarea putere a gândului.. 0u tratamentul medical este caua vindecării, ci doar credinţa fermă.@. Jie că obiectul credinţei voastre este real, fie nu, veţi obţine acelea!i reultate. ubcon!tientulrăspunde cu fidelitate oricărui gând care este suficient de puternic. )uteţi considera credinţa ca fiindtot un gând !i trebuie să o cultivaţi mereu2 nu aveţi nevoie de mai mult.

$H



CAPITOLUL $

$INDEC%RI CU AJUTORUL SUESTIEI #N EPOCA MODERN%

u toţii suntem interesaţi de misterele fiinţei noastre !i ne punem întrebări de genul& ce fel de forţăeste aceea care ne vindecă <nde se găse!te ea /ăspunsul ar putea fi următorul& puterea curativăsălă!luie!te în subcon!tientul fiecăruia dintre noi !i numai modificarea atitudinii mentale a bolnavului poate face ca această forţă să devină activă. 0ici un practicant al !tiinţelor mentale sau al religiei, niciun psiholog sau psihiatru, nici un medic nu a vindecat vreodată un bolnav. <n vechi dicton spune&'Medicul panseaă, dar 4umneeu vindecă.( )sihologii !i psihiatri au datoria doar de a înlătura bloca+ele mentale care împiedică manifestarea energiilor benefice. 4e asemenea, chirurgii înlătură bloca+ele fiice care nu lasă curenţii energetici subtili să curgă prin corp. 4ar nici unul dintre ace!tispeciali!ti nu poate spune că a vindecat boala. 5devărata forţă curativă este cea cunoscută ca fiindnatura, puterea subcon!tientă. 4upă cum am mai arătat, există o mulţime de metode menite săînlăture bloca+ele mentale, psihice !i fiice care împiedică libera circulaţie a fluidelor subtile alevieţii, ce ne însufleţesc mereu. 4acă imensa putere curativă, care sălă!luie!te în subcon!tient, estediri+ată în mod convenabil de noi în!ine, ea poate vindeca orice maladie a trupului sau a spiritului.5cest principiu binefăcător se află în orice fiinţă umană, oricare i-ar fi religia, culoarea pielii sau rasa. 0u este obligatoriu să credeţi în învăţăturile unei biserici anume pentru a fi capabili să folosiţi în modconstructiv această putere benefică. ubcon!tientul vă va vindeca arsura sau gârietura, chiar dacăsunteţi ateu. %erapeutica mentală modernă se baeaă pe faptul pe deplin confirmat că înţelepciunea!i forţa fără limite din subcon!tient răspund pe măsura credinţei bolnavului. el care dore!te să sevindece folosind această metodă va intra în camera sa, va închide u!a, se va relaxa !i va începe să segândească la imensa putere curativă care sălă!luie!te în fiinţa sa. El va închide poarta spiritului în faţafenomenelor exterioare, care în mod obi!nuit îl distrag, cât !i în faţa aparenţelor de orice fel. 5poicalm, lini!tit, î!i va formula cererea către subcon!tient, luând în considerare faptul că inteligenţalatentă în fiinţa sa va răspunde exact gândurilor pe care le întreţine. el mai eficient este să neimaginăm reultatul pe care dorim să-l obţinem !i să ne simţim ca !i când de+a l-am obţinut. usiguranţă că subcon!tientul va reacţiona prompt la aceste sugestii con!tient diri+ate.

.n sinur proces curativ

0u există decât un singur principiu vital, care se manifestă prin tot ceea ce există în univers, fie căeste vorba de câine, pisică, arbore, iarbă, vânt sau pământ, căci toate acestea sunt vii. Energiile subtileale vieţii acţioneaă într-o manieră diferită la nivelul regnului animal, al celui vegetal sau al celuimineral, în funcţie de puterea instinctului fiecărei fiinţe !i de credinţa ei. "mul, care cunoa!te acesteenergii, poate să le diri+ee spre voinţă pentru a-!i redobândi sănătatea !i pentru a se afla mereu într-ostare minunată. 4esigur, există mai multe metode !i tehnici pentru controlul acestei forţe infinite, dar toate au la baă legea credinţei, căci 'totul vă este dat după credinţă(.

,erapia prin ruăciune

1indecarea cu a+utorul rugăciunii este reultatul conlucrării armonioase, sincroniate !i inteligentedintre mentalul con!tient !i subcon!tient. Este foarte important ca scopul rugăciunii !i fenomenelecare se petrec atunci să fie cunoscute. )rin aceasta veţi dobândi încredere în acest procedeu simplu,dar extrem de eficient, care poate fi numit terapie prin rugăciune sau tratament mintal. )entru începutvă veţi alege o imagine mentală, o idee sau un plan care doriţi să devină realitate. 1ă veţi con!tientiaapoi capacitatea de a comunica subcon!tientului acea imagine sau idee, imaginându-vă că de+a s-aîmplinit. 4acă veţi păstra cu perseverenţă această atitudine mentală, rugăciunea vă va fi ascultată.4eci, terapia prin rugăciune presupune o acţiune mentală bine definită, cu un scop preciat în modclar. ă presupunem că v-aţi decis să vă vindecaţi de o anumită afecţiune, folosind terapia prin

$#



rugăciune. Ctiţi acum că problema sau boala cu care vă confruntaţi are drept cauă gândurilenegative, pline de îndoială, care sunt bine fixate în subcon!tient !i !tiţi de asemenea că, dacă veţielibera mintea de aceste gânduri inoportune, afecţiunea va dispare instantaneu. 3n consecinţă, vă veţiorienta către puterea infinită a subcon!tientului !i veţi urmări să deveniţi pe deplin con!tienţi defaptul că acesta vă poate vindeca orice boală. Meditând asupra acestui fapt, veţi observa cum îndoialase risipe!te treptat !i modul de a gândi se transformă radical. ând vă rugaţi, nu vă gândiţi că

vindecarea ar putea să nu se producă. e înseamnă vindecarea prin credinţă !i ce efect are încredereanemărginită redinţa care produce vindecarea nu este cea despre care se vorbe!te în Biblie, ciînseamnă cunoa!terea interacţiunii care are loc între con!tient !i subcon!tient. el mai adesea,terapeutul care folose!te această metodă nu !tie ce fenomene se petrec !i ce fel de forţe intră înacţiune. 3n acest ca, reultatul apare datorită credinţei oarbe pe care o are bolnavul. <nii vindecătorifolosesc incantaţiile, alţii oferă pacienţilor relicve cu puteri magice. 5cestea sunt în realitate metodede a câ tiga încrederea bolnavilor. "rice procedeu care vă poate alunga neîncrederea !i îngri+orareaș

este la fel de eficient. Mulţi sunt de părere că propria lor teorie este singura valabilă, pentru că dăreultate. 4esigur, acest lucru nu este adevărat !i am explicat !i de ce.)entru a ilustra rolul important pe care îl deţine credinţa în procesul de vindecare, ne vom referi dinnou la medicul austriac Jran 5nton Mesmer. 3n #D, el declara că descoperise un nou procedeu

curativ care folosea magneţi artificiali. Mai târiu, a renunţat la magneţi, pentru a enunţa teoriamagnetismului animal, înţeles ca fluid care se manifestă în întregul univers, deci !i în fiinţa umană.Mesmer afirma că-!i vindeca bolnavii cu a+utorul acestui fluid magnetic. )acienţii aveau încredere înaceastă nouă teorie !i astfel, se însănăto!eau. 3n momentul în care Mesmer s-a stabilit la )aris,guvernul france a desemnat o comisie formată din medici !i din membrii ai 5cademiei de !tiinţe, dincare făcea parte !i Ben+amin Jran?lin, comisie care urma să cercetee reultatele pe care Mesmer pretindea că le obţinuse. -a constatat că bolnavii erau într-adevăr vindecaţi, dar că teoria fluiduluimagnetic nu putea fi dovedită. omisia a concluionat că efectele miraculoase se datorau imaginaţieistimulate prin descrierea plastică a procedeului. 7a puţin timp după aceea, Mesmer a fost exilat !i amurit în #@#. 4r. Braid de Menchester a demonstrat apoi că fluidul magnetic nu avea nici o legăturăcu vindecările obţinute de către Mesmer. El a arătat că este posibil ca bolnavul să fie adus, prin

sugestie într-un somn hipnotic, în timpul căruia să fie provocate anumite fenomene pe care Mesmer le atribuia influenţelor magnetismului. 5ţi înţeles, desigur, că aceste vindecări miraculoase erau înîntregime efectul imaginaţiei active a bolnavilor, imaginaţie stimulată printr-o puternică sugestie desănătate adresată subcon!tientului. 7a vremea aceea, fenomenul nu putea fi numit decât credinţăoarbă, căci nu era cunoscut încă mecanismul lui subtil.e înseamnă credinţa subiectivă 4upă cum am afirmat !i în capitolele anterioare, subcon!tientulfiecărui om se supune controlului permanent al mentalului con!tient, dar este influenţat !i desugestiile venite din exterior. /eultă deci, că subcon!tientul este în permanenţă receptiv la sugestii !ivă îndepline!te orice dorinţă, fie că sunteţi con!tient de acest fenomen sau nu. redinţa care producevindecarea este o credinţă pur subiectivă !i se manifestă atunci când mentalul con!tient înceteaă săse mai opună. )entru aceasta este necesară armoniarea perfectă dintre con!tient !i subcon!tient.

%otu!i, dacă reu!im să intrăm într-o stare de destindere fiică !i psihică, putem opera chiar !i în caulîn care cele două aspecte 8con!tientul !i subcon!tientul9 ale minţii nu sunt încă pe deplin sincroniate.3n această stare de relaxare profundă, mintea devine pasivă !i receptivă la sugestiile poitive./ecent am fost întrebat de cineva& 'um se face că am fost vindecat de un profesor de filoofieând mi-a spus că boala mea nu există decât în planul fiic, eu nu l-am creut(. Mai întâi omul a avutimpresia că profesorul !i-a bătut +oc de el !i-a protestat vehement împotriva acelei afirmaţii, ce păreaabsurdă. )e urmă, sub influenţa cuvintelor calme, a intrat într-o stare de profundă relaxare, în caretăcea !i nu se mai gândea la nimic. 7a rândul său, profesorul s-a destins !i el !i a început să repete bolnavului, într-o manieră calmă !i monotonă, că este perfect sănătos. 4upă o +umătate de oră, acestaa simţit o u!urare imensă !i s-a vindecat. 5cesta este un exemplu al modului în care se manifestă

$$



credinţa subiectivă, adică încredere în ceva ce încă nu există. 4upă cum s-a putut observa, este foarteimportant ca pacientul să fie pe deplin relaxat pentru a deveni receptiv la sugestiile poitive emise decătre terapeut. )rofesorul nu a fost influenţat de autosugestiile bolnavului provenite din neîncredere,deoarece starea de somnolenţă în care se află acesta din urmă a determinat o minimă reistenţă amentalului con!tient faţă de sugestiile provenite din exterior.

Semnificaţia tratamentului la distanţăă presupunem ca tocmai aţi aflat că mama dumneavoastră, care trăie!te în 0e= >or? este bolnavă,dar nu o puteţi a+uta în mod fiic, căci locuiţi în 7os 5ngeles . u toate acestea, de!i nu sunteţiaproape de ea, o puteţi a+uta rugându-vă pentru sănătatea ei. ubcon!tientul ne slu+e!te, îndeplinind pentru noi orice acţiune, iar răspunsul său survine în mod automat. %ratamentul mental, deci prinsugestii poitive are drept scop să provoace o transformare profundă în mentalitatea dumneavoastră,să vă obi!nuiască cu ideea că mama dumneavoastră este plină de sănătate. 5ceastă stare va pătrunde!i în subcon!tient, care este acela!i cu subcon!tientul mamei dumneavoastră, căci spiritul creator esteunic. 4acă nutriţi gânduri de sănătate !i vitalitate, acestea se transmit mentalului subcon!tientuniversal !i la acest nivel acţioneaă asupra corpului mamei dv., pe care-l vindecă.3n planul mental nu există limitări impuse de timp !i spaţiu. 6ată de ce energiile mentale emise de dv. pot acţiona asupra mamei, oriunde s-ar afla ea. 3n realitate, tratamentul la distanţă nu se deosebe!te cunimic de caul când bolnavul se află în apropiere, căci spiritul universal este omnipreent. )rocesulde vindecare prin rugăciune repreintă o proiecţie con!tientă a gândurilor 8deci a energiilor mentale9 poitive asupra bolnavului. 5stfel, când întreţineţi perseverent gânduri de sănătate !i bunăstare înlegătură cu cineva bolnav, aceste calităţi vor fi dinamiate în fiinţa sa, ducând la o ameliorare asuferinţei sau chiar la o vindecare aparent miraculoasă. 6ată în continuare un exemplu perfect detratament la distanţă. /ecent, o persoană din 7os 5ngeles a aflat că mama sa, ce locuia la 0e= >or?,era bolnavă de tromboă coronariană !i s-a decis să se roage pentru ea în felul următor& *Jorţavindecătoare se manifestă chiar acum în locul unde se află mama. tarea fiică cu care se confruntănu este decât o reflexie a gândurilor ei, ce sunt asemenea unor umbre proiectate pe un ecran. )entruca imaginile de pe ecran să se modifice, trebuie să proiecte alt film. Mentalul meu este acum ca un

aparat de proiecţie, care genereaă imaginea mamei mele perfect sănătoasă !i plină de armonie. Jorţa benefică ce a creat-o pe mama mea o cuprinde acum !i scaldă fiecare atom al fiinţei ei într-un oceande pace !i de fericire. Medicii ei sunt ghidaţi de această forţă divină !i chiar mama este diri+ată pentru a face tot ce poate a+uta la vindecarea ei. 3n mod sigur, această boală nu există în planul/ealităţii <ltime, căci altfel nu s-ar putea vindeca. 3n acest moment mă raporte la )uterea 6nfinită adragostei !i a vieţii !i doresc ca armonia, pacea !i sănătatea să se manifeste plenar în fiinţa mameimele.( 5ceastă rugăciune, spusă de câteva ori pe i, a determinat în câteva ile însănăto!irea bolnavei, spre mirarea medicului care o trata. oncluia este că hotărârea fermă !i credinţa pot produce reultate minunate.

Cum poate fi dinamizată puterea subconştientă

<n prieten psiholog mi-a povestit cum s-a vindecat de tuberculoă. 3n fiecare seară se relaxa profund!i, înainte de a adormi, repeta cuvintele următoare& 'Jiecare celulă, fiecare nerv, fiecare ţesut al plămânilor mei se află în stare de deplină sănătate !i armonie(. 4upă o lună, s-a vindecat complet,fapt dovedit !i de radiografii. 4oream să-l cunosc !i să-i înţeleg metoda !i, de aceea, l-am întrebat dece î!i repeta acele cuvinte chiar înainte de a adormi. 6ată ce mi-a răspuns& '3n timpul somnului,subcon!tientul este foarte puternic dinamiat. 4e aceea, înainte de a adormi, eu îi dau de lucru, îi ofer un scop pentru care să lucree.( <n răspuns înţelept. 3n acest fel, prietenul meu, mentaliînd mereuarmonia !i sănătatea deplină, a evitat cu perseverenţă să dea vreo !ansă suferinţei ; $4 s54)u-es.-s-s)e) s4 <.e)*6- * '*- /or,- espre ,o+-+e /o*s)re s*u s4 +e u'-6- < /reu 5e+; E+e <:- )r*7

$;



5or6* )o.'*- - *)e6-* e3*7er*)4 pe .*re +e!o *.or*6-. <rmând exemplul acelui psiholog, căutaţisă deveniţi propriul vostru chirurg mental. uferinţele !i necaurile pot fi îndepărtate la fel cum sunttăiate dintr-un pom crengile moarte. 4acă în mod constant povestiţi despre simptomele !i dureriledumneavoastră, nu lăsaţi să se manifeste forţa curativă ce sălă!luie!te în subcon!tient. 3n plus, unadintre legile mentalului afirmă că imaginile au tendinţa să capete formă. '4e ce te temi, de aceea nuscapi(, spune o veche icală populară înţeleaptă.

"dei ce vă pot a$uta în vindecare

#. 4eveniţi con!tienţi de sursa vindecării. <rmăriţi să realiaţi faptul că dacă orientaţi într-o direcţie bună forţa subcon!tientului, puteţi să eliminaţi orice boală a corpului sau a minţii.$. Elaboraţi un plan bine definit !i formulele potrivite pentru a face ca dorinţele dumneavoastră să pătrundă în subcon!tient.;. 6maginaţi-vă cu claritate ceea ce doriţi !i deveniţi con!tient că acel lucru repreintă de+a o realitateîntr-un plan subtil. )erseveraţi, veţi obţine în mod sigur reultate.A. <rmăriţi a înţelege ce înseamnă credinţa. Ea repreintă un gând întreţinut cu perseverenţă, princare dumneavoastră deveniţi creatorul unei anumite realităţi.

. ă vă complăceţi în boală sau să credeţi că ceva v-ar putea face rău, acesta este cel mai rău lucru pe care-l puteţi gândi. redeţi cu tărie în sănătatea perfectă, în prosperitate, în pace.D. Iândurile nobile pe care le întreţineţi în mod perseverent în minte se vor transforma în realitate.. Jolosiţi beneficiile terapiei prin rugăciune în viaţa de i cu i. 5legeţi un proiect, o idee, o imaginementală. Jocaliaţi-vă mental !i emoţional asupra acelui gând !i rămâne i fidel până se va îndeplini.ț

@. 5mintiţi-vă mereu că, dacă doriţi cu adevărat să aveţi puterea de a vindeca, o puteţi obţine princunoa!terea modului în care conlucreaă con!tientul !i subcon!tientul.G. redinţa oarbă se manifestă când se obţin vindecări fără a fi cunoscute exact forţele care intervin.#H. /ugaţi-vă pentru cei pe care îi iubiţi !i care sunt bolnavi. /elaxaţi-vă mintea !i emiteţi gânduri desănătate, vitalitate !i perfecţiune, gânduri care se vor transmite în mentalul subiectiv 8subcon!tientul9macrocosmic !i, a+ungând la bolnav, îl vor a+uta să se vindece.

CAPITOLUL $I

TE2NICI PRACTICE 0OLOSITE PENTRU $INDECAREA DI0ERITELOR A0ECIUNI

)entru a construi un pod sau un motor, inginerul are nevoie de un plan de lucru !i de un procedeu practic. %ot astfel, mentalul are nevoie, ca !i inginerul, de anumite tehnici pentru a deveni capabil săne a+ute în orice situaţie. 6nginerul care a construit podul de la )orte dS"r a folosit diferite principiidin matematică !i fiică, luând, de asemenea, în calcul anumite tensiuni !i reistenţe ale materialelor folosite. 5poi !i-a creat o imagine ideală despre cum va arăta podul când va fi terminat. 3n sfâr it,ș

aplicând tehnici practice care-!i dovediseră eficienţa !i în alte cauri, el a materialiat principiileteoretice într-o construcţie ce poate fi admirată !i folosită acum de oricine. %ot astfel, există procedee

prin care putem face ca rugăciunile noastre să ni se împlinească întocmai. 0imic nu este întâmplător.3ntregul univers se supune unor legi divine, ce determină perfecţiunea creaţiei. 3n continuare, veţi luacuno!tinţă de anumite tehnici practice, cu a+utorul cărora, puteţi folosi aceste legi, pentru a văîmbogăţi viaţa spirituală.4acă analiăm puţin tehnica rugăciunii, descoperim nenumărate interpretări !i metode ce pot dareultate minunate. 0u ne vom referi aici la rugăciunile formale, rituale, care se realieaă în timpulslu+belor religioase. 5celea sunt importante doar pentru anumite grupuri de credincio!i !i nu pot fiabordate de cei apar inând altor culte. 1om expune mai +os metode prin care să ne rugăm singuri, înț

orice moment al ilei, atât pentru noi, cât !i pentru ceilalţi. /ugăciunea este formularea unei idei, în

$A



legătură cu lucrul pe care dorim să-l obţinem, dorinţa sinceră !i orice dorinţă este, în ea însă!i, orugăciune, pentru că porne!te din profunimile sufletului !i reveleaă scopul pe care-l aveţi în viaţă.

Subconştientul acceptă toate proiectele voastre

ând vă construiţi o casă nouă, sunteţi interesat de planurile făcute de arhitectul dumneavoastră !iinsistaţi ca cei care execută lucrarea să le respecte întocmai. 4e obicei, supravegheaţi alegereamaterialelor !i cumpăraţi lemnul cel mai bun, oţelul cel mai reistent, pentru că doriţi ca totul să fiede calitate. 4ar ce atitudine aveţi faţă de casa din mintea dumneavoastră, adică faţă de idealurile defericire !i de abundenţă pe care le doriţi %ot ce vi se întâmplă în viaţă depinde de 'materialele( cucare vă construiţi locuinţa mentală sau, altfel spus, de natura gândurilor pe care le întreţineţi. 4acăacestea va sunt pline de teamă, gri+i !i deprimare, atunci textura materialului pe care-l proiectaţi înminte va fi neuniformă, impregnată de spaimă, tensiuni !i limitări de tot felul.ea mai importantă activitate - ca pondere - pe care o desfă!urăm pe tot parcursul vieţii este aceea dea elabora imagini mentale !i idei. " astfel de activitate, tăcută, nu înseamnă că este mai puţin realădecât acţiunile fiice, pe care le executăm aproape în fiece moment. onstruiţi fără încetare locuinţadin minte, iar gândurile !i imaginile mentale sunt planurile !i machetele dumneavoastră. 3n fiecaremoment aveţi posibilitatea de a vă crea o sănătate perfectă, succesul !i fericirea prin intermediulgândurilor pe care le întreţineţi, a ideilor pe care le aprobaţi, a scenelor pe care le repetaţi în culiselesecrete ale minţii. 5cest maiestuos edificiu pe care-l construiţi permanent repreintă personalitateadumneavoastră, identitatea manifestată în planul exterior, povestea vieţii dumneavoastră pe acest pământ. Elaboraţi noi planuri& construiţi mereu !i plini de inspiraţie, în tăcere, realitatea de care doriţisă vă încon+uraţi, con tientiând armonia !i bucuria pe care le trăiţi chiar acum. 4acă !i aspiraţi cătreș

ele, subcon!tientul va accepta noile dumneavoastră planuri !i le va manifesta fără întâriere. 5stfel, puţin mai târiu, veţi fi încânta i să le savuraţi roadele !i să vă bucuraţi în mod plenar de ele.ț

/tiinţa şi arta adevăratei ruăciuni

)rin termenul de '!tiinţă( se înţelege cunoa!terea sistematiată, coordonată !i clasificată dintr-un

anumit domeniu. )rin tehnicile !i procedeele practice pe care le pune la dispoiţie, !tiinţa rugăciuniise raporteaă la principiile fundamentale ale vieţii. pecificul acestor tehnici constă în faptul că daureultate în caul oricărei fiinţe umane perseverente !i aceste reultate repreintă răspunsul pirituluicreator la gândul sau la imaginea mentală întreţinută în mod con!tient.'ereţi !i vi se va da2 căutaţi !i veţi afla2 bateţi !i vi se va deschide(. 8Matei & 9. 5ceasta învăţăturăse baeaă pe aplicarea anumitor legi mentale !i spirituale. <na dintre legi afirmă că inteligenţasubcon!tientului va răspunde în mod sigur gândurilor !i dorinţelor voastre. 4acă veţi cere pâine, nuveţi primi nicidecum o piatră. 4ar pentru a primi ce doriţi, trebuie să cereţi cu credinţă. 4acă înmintea dumneavoastră nu există o imagine clară, care să impulsionee subcon!tientul, în viaţa voastrănu se va schimba nimic, căci el nu va !ti cum să acţionee. /ugăciunea dumneavoastră trebuie maiîntâi acceptată de mentalul con!tient sub forma unei imagini, pentru ca subcon!tientul să o poată

urma !i să manifeste reultatul dorit. 5ceasta este adevărata artă a rugăciunii& sincroniarea perfectă!i punerea de acord a tuturor nivelelor minţii în activitatea voastră creatoare. 3n timp ce contemplămimaginea ideală a ceea ce dorim să obţinem, trebuie să trăim un sentiment de bucurie !i încrederenecondiţionată. 4eci, la baa !tiinţei !i a artei de a ne ruga stau încrederea absolută !i cunoa!terea profundă a mecanismelor subtile prin care subcon!tientul oferă întotdeauna un răspuns precis la oricegând con!tient. 4acă veţi respecta aceste două condiţii, rugăciunile vi se vor împlini mereu.

,ehnica 0vizualizării1

$



Modul cel mai u!or de a formula o idee constă în viualiarea ei, adică să o vedem cu ochii minţii, ca!i când ea ar fi de+a manifestată. 4esigur, cu ochii fiici nu puteţi vedea decât ceea ce se petrece înlumea exterioară, în timp ce cu ochii minţii puteţi percepe doar ceea ce există în planul inviibil."rice lucru pe care îl imaginaţi devine astfel la fel de real ca !i mâinile sau orice altă parte a corpuluidumneavoastră. 6deile !i gândurile sunt realităţi care se vor manifesta într-o i în lumea materială,dacă le veţi menţine suficient de mult timp în minte.

)rin intermediul gândirii, se formeaă mereu impresii subtile ce pătrund în subcon!tient2 la rândul lor,aceste impresii se vor manifesta în viaţa de i cu i, sub formă de fapte sau experienţe. onstructorul'viualieaă( mai întâi clădirea, a!a cum dore!te el să arate când va fi terminată. 6maginaţia saformeaă un tipar, iar construcţia va fi asemănătoare proiectului& frumoasă sau urâtă, înaltă sau +oasă.Muncitorii vor asambla piesele componente !i o vor construi aidoma proiectului iniţial. Eu însumifolosesc această tehnică, înainte de a lua cuvântul în public. Mai întâi mă relaxe profund, pentru casubcon!tientul să devină receptiv la imaginile pe care i le voi propune. 5poi îmi *văd( auditoriul,adică locurile ocupate de bărbaţi !i femei2 toţi sunt luminaţi !i inspiraţi de puterea ce sălă!luie!te înfiecare din ei. 3i percep ca radio!i, fericiţi !i liberi. )ăstrând această imagine clară în minte, îmiînchipui apoi cum oamenii î!i spun fericiţi& 'unt vindecat(, 'Mă simt minunat(, 'unt pe deplintransformat(. /ealie această viualiare aproximativ #H minute, timp în care simt cum toată fiinţa

mea este inundată de valuri de dragoste, de fericire !i de perfecţiune. 7a sfâr it 'aud( vocea întregiișmulţimi spunând că sănătatea !i fericirea sunt stări pe care ea le trăie!te acum în mod plenar. 5poi părăsesc !i această ultimă imagine !i urc pe scenă. 4upă aproape fiecare conferinţă, mă opre!tecineva la ie!ire, pentru a-mi spune că rugăciunile i s-au împlinit.

Metoda imainii mentale

hineii obi!nuiesc să spună& O imagine clară şi bine susţinută n minte valorea!ă c"t o mie decuvinte. Qilliam Oames, părintele psihologiei americane, insistă asupra faptului că subcon!tientulmanifestă, mai devreme sau mai târiu, orice imagine menţinută în mod con!tient în minte !isusţinută de o credinţă fermă. 5cţioneaă ca !i când lucrul pe care ţi-l dore!ti există de+a !i el vaapărea cu siguranţă, împlinind astfel dorinţa ta puternică.

5cum mai mulţi ani, colindam tatele 5mericii sus inând conferinţe, însă intenţia mea era aceea de aț

găsi un loc stabil, de unde să pot a+uta pe cât mai mulţi. ălătoream mult, dar nu uitam niciodatăaceastă dorinţă, care rămânea vie în sufletul meu. 3ntr-o seară, pe când mă aflam într-un hotel dinQashington, am luat hotărârea de a acţiona în acest sens. M-am relaxat profund pe un pat, mi-amconcentrat atenţia !i,cu calm, mi-am imaginat că vorbesc unui vast auditoriu !i că închei cuurmătoarele cuvinte& 'Mă bucur că mă aflu în mi+locul dumneavoastră !i să !tiţi ca m-am rugat foartemult să se ivească această ocaie deosebită(. 5m mentaliat apoi mulţimea de spectatori, trăind cu putere senaţia pe care o are vorbitorul în faţa unei săli pline. 5m realiat un fel de film mental, încare eu însumi eram actor !i l-am derulat imagine cu imagine, până când am fost convins că a pătrunsîn subcon!tient. 5 doua i dimineaţă, simţeam o stare de profundă pace lăuntrică !i de satisfacţie2după câteva ile, am primit o telegramă, prin care eram rugat să preiau conducerea unui centru de

terapie prin sugestie, îndatorire pe care am îndeplinit-o apoi, cu multă plăcere, timp de mai mulţi ani.Metoda pe care am descris-o a fost utilă multor persoane !i este cunoscută sub denumirea de 'metodafilmului mental(. 5m primit scrisori de la numero!i oameni, care mi-au ascultat emisiunile la radio !iau asistat la conferinţele pe care le ţineam săptămânal, scrisori prin care-mi relatau reultatele rapideobţinute cu a+utorul acestei tehnici. elor care doreau să-!i vândă apartamentul, de exemplu, le-amsugerat să a+ungă mai întâi la convingerea fermă că preţul pe care-l cer este cel mai bun. 5poi le-amspus că 3nţelepciunea 6nfinită le va aduce cumpărătorul care va avea cu adevărat nevoie de acelapartament, îl va găsi pe gustul său !i va avea banii necesari. 7e-am sugerat să se relaxee, să se laseîn voia unei stări de toropeală, de somnolenţă, prin care orice activitate mentală să fie redusă la

$D



minimum. 3n acest moment, ei trebuiau să-!i imaginee că ţin în mână cecul cu bani primiţi pentruapartament, că sunt plini de bucurie !i că îi mulţumesc lui 4umneeu pentru felul în care li s-aîndeplinit dorinţa. <rma apoi să adoarmă cu sentimentul că aceste imagini sunt reale. ubcon!tientul prime!te aceste imagini !i senaţii, încercând să le manifeste. Mentalul vânătorului se une!te cu celal cumpărătorului potrivit, făcând ca cei doi să se întâlnească. 5stfel, dorinţa este îndeplinită.

,ehnica )audouinharles Baudouin, profesor la 6nstitutul /ousseau din Jranţa, a fost un strălucit psihoterapeut. 3n#G#H, el a descoperit că cel mai bun mi+loc, de a impresiona subcon!tientul, este ca subiectul să intreîntr-o stare de somnolenţă, în care orice efort mental să fie redus la minimum. 5ceastă stare esteoptimă pentru ca subcon!tientul să primească ideea-forţă. 6ată cuvintele savantului& '" metodă foartesimplă de impregnare a subcon!tientului constă în a reuma ideea ce constituie obiectul sugestiei într-o fraă ce poate fi memorată u!or. 5ceastă fraă va fi repetată continuu, ca un cântec de leagăn.(5cum câ iva ani, o doamnă din 7os 5ngeles avea probleme cu un proces legat de un testament. oţulț

îi lăsase ei toată averea, dar copiii din prima lui căsătorie luptau feroce pentru ca testamentul să fiedeclarat ilegal !i astfel, procesul se prelungea fără să se poată face dreptate. 4upă ce i-a fost explicatătehnica Baudouin, femeia a aplicat următoarea metodă& s-a a!eat într-un fotoliu !i, destinându-se, aintrat într-o stare de toropeală. ondensând ideea ce făcea obiectul dorinţei ei, a format o fraă din Dcuvinte& 'e va termina prin 1oinţă 4ivină(. )entru ea, aceasta însemna că 3nţelepciunea 6nfinită vaacţiona prin intermediul subcon!tientului, aran+ând situaţia conform principiului armoniei. %imp de#H ile, ea a continuat să practice această tehnică în două reprie& dimineaţa !i seara. /epetând acelecuvinte, ea se concentra să se simtă ca !i când dorinţa ar fi fost de+a îndeplinită, deci le însoţea cu oemoţie !i o trăire poitivă. 3n sfâr it, cădea într-un somn calm !i profund. 3n cea de-a ##-a i, s-a treitș

cu o stare de bine !i cu convingerea fermă că, într-adevăr, 'totul s-a sfâr it(. 3n aceea!i i, avocatulș

său i-a dat telefon pentru a-i spune ca s-a a+uns la o înţelegere !i problema a fost reolvată.

,ehnica maximei receptivităţi 2sau a relaxării profunde3

4upă cum am afirmat !i mai înainte, într-o stare de somnolenţă, orice efort mental se reduce laminimum. 3n această stare, mentalul con!tient este oarecum eclipsat căci, în momentul în caredormim sau ne treim, subcon!tientul este mult mai activ. Iândurile negative, ce constituie obstacoleîn faţa dorinţei, dispar ca prin farmec în astfel de momente. ă presupunem că doriţi să scăpaţi de unobicei prost. 6nstalaţi-vă confortabil, relaxaţi corpul !i calmaţi-vă cât puteţi de mult din punct devedere fiic !i mental. )ătrundeţi într-o stare de toropeală pasivă !i foarte receptivă !i afirmaţi calm !icontinuu, ca un cântec de leagăn, următoarele cuvinte& 'unt complet eliberat de acest obicei prost. 3nmine, domnesc armonia !i pacea spirituală(. /epetaţi-le lent, cu încredere deplină, timp de -#Hminute. u cât le veţi spune de mai multe ori, cu atât cuvintele vor deveni mai eficiente, iar valoarealor emoţională va cre!te. 4e fiecare dată când veţi simţi că cedaţi obiceiului negativ, repetaţi fraa cuvoce tare. Ea va pătrunde cu forţă în subcon!tient !i astfel veţi fi vindecaţi.

Metoda afirmaţiei

Eficacitatea unei afirmaţii provine în mare măsură din încrederea pe care o aveţi în valoarea ei deadevăr, precum !i din semnificaţia pe care o daţi acelor cuvinte. ând vă rugaţi, să nu a#ungeţi

niciodată la repetiţii verbale n mod mecanic$ )uterea afirmaţiei reidă din înţelegerea profundă aconceptelor pe care le preintă. ă luăm exemplul unui copil care adună ;T;, dar scrie pe tablă .)rofesorul spune că ;T; fac D. Elevul î!i corecteaă gre!eala, dar nu pentru că a!a a spus profesorul,ci pentru că acesta este adevărul matematic. %ot la fel, este anormal să fii bolnav !i e normal să fii înstare perfectă, căci sănătatea repreintă starea normală a fiinţei voastre. 4acă afirmaţi idei benefice,ca cele de pace, armonie !i sănătate, dacă deveniţi con!tienţi că ele repreintă principii universale ale

$



vieţii, eliminaţi de fapt prototipurile negative din subcon!tient. 5ceastă transformare a modului de agândi se baeaă pe credinţă !i pe înţelegerea ideilor pe care le afirmaţi./eultatele acestei tehnici depind de măsura în care vă conformaţi principiilor fundamentale alevieţii. 4e aceea, vă rog să luaţi mereu în consideraţie principiul exactităţii matematice !i nu pe cel alerorilor, principiul cunoa!terii !i al inteligenţei !i nu pe cel al ignoranţei, principiul armoniei !i nu pecel al haosului, principiul sănătăţii !i nu pe cel al bolii, principiul abundenţei !i nu pe cel al sărăciei.

Metoda afirmaţiei a fost aleasă de mine pentru a-mi a+uta sora ce trebuia să fie operată de calculi biliari într-un spital din 5nglia. Boala îi fusese diagnosticată prin analiele !i radiografiile obi!nuite.ora mea mi-a spus să mă rog pentru sănătatea ei. 3ntre noi se întindeau cam DHH de mile, dar nuexistă nici timp, nici spaţiu atunci când dore!ti să a+uţi pe cineva, deoarece inteligenţa este preentăîn totalitate !i simultan în orice colţ al <niversului. 5m urmărit să nu mă mai gândesc la simptomele!i suferinţele bolii ei. 5m început, apoi, să repet& '5ceastă rugăciune este pentru sora mea, atherine.Ea este relaxată, echilibrată, calmă !i netulburată. Jorţa curativă a subcon!tientului său, care i-a creatcorpul, îi transformă acum fiecare celulă, nerv, mu!chi !i os conform modelului perfect. 3n lini!te !ităcere, toate prototipurile deformate existente în subcon!tient sunt distruse !i înlăturate, astfel încâtsănătatea, frumuseţea !i integritatea să se manifeste în fiecare atom al fiinţei sale. Ea este acumdeschisă !i receptivă la fluxurile curative care curg prin corpul ei redându-i sănătatea, armonia !i

pacea. 0ici un gând deformat, nici o imagine urâtă nu vor mai avea vreo putere asupra ei, căci ea esteinundată de infinitul ocean de dragoste !i pace(. 5m repetat aceste cuvinte de mai multe ori pe i.4upă două săptămâni, un nou examen medical a demonstrat că sora mea era perfect vindecată. % afirma înseamnă a declara ceea ce de+a există. 4acă veţi menţine mereu această atitudine, în ciudatuturor aparenţelor, în mod sigur veţi primi răspuns la rugăciuni. Iândurile voastre nu pot decât săafirme, căci, dacă negaţi un anumit fapt, în realitate voi afirmaţi contrariul lui. /epetaţi o afirmaţieurmărind să fiţi con!tienţi de sensul fraelor !i de scopul pentru care le spuneţi& mintea va sfâr i prinș

a accepta ideile impuse. 5firmaţi întotdeauna doar adevărurile fundamentale ale vieţii, până când veţiobţine din partea subcon!tientului răspunsul dorit.

Metoda arumentaţiei

0umele acestei tehnici este semnificativ. Ea a fost descoperită de dr. )hineas )ar?churst Uuimb, dinMaine. 4r. Uuimb, care a fost un pionier al vindecărilor prin sugestie, a trăit !i a activat la Belfast înurmă cu #H ani. " lucrare intitulată &Manuscrisele lui 'uimb(), publicată în #G$# de editura %homasV ro=ell, 0e=->or? !i editată de Lorace 4resser, se găse!te acum !i în biblioteca mea. 5ceastăcarte conţine articole din iare în care se relateaă reultatele remarcabile obţinute prin rugăciune. 4efapt, Uuimb a reeditat numeroase miracole expuse în Biblie. )e scurt, metoda argumentaţiei folosităde Uuimb constă într-un raţionament prin care convingeţi bolnavul sau pe dumneavoastră în!ivă, că boala survine din caua unor idei gre!ite, a unor temeri nefundamentate sau gânduri negative instalateîn subcon!tient. 4upă ce medicul elaboreaă un raţionament clar în minte, urmăre!te să-!i convingă pacientul de faptul că boala este materialiarea unui mod de a gândi cu totul gre!it. 4eci, pentru a sevindeca, trebuie să-!i schimbe în primul rând mentalitatea. 4acă doriţi să vindecaţi pe cineva, îi

explicaţi mai întâi că subcon!tientul !tie cum să o repare !i să o vindece. Bolnavul vă va asculta.%rebuie însă mai întâi să fiţi dumneavoastră în!ivă convins că boala nu repreintă decât o umbrămentală, provocată de un mod gre!it de a gândi. 5mintiţi-vă apoi de doveile ce pledeaă în favoareaexistenţei infinitei forţe, care a creat fiecare organ, celulă, nerv sau ţesut, conform unui tipar perfect.3n felul acesta, veţi a+unge la un anumit verdict în ceea ce prive!te bolnavul. Jolosindu-vă de credinţă!i de înţelegerea spirituală pe care le aveţi, con!tientiaţi faptul că boala este vindecată. )entru căexistă o latură mentală comună tuturor fiinţelor, ceea ce aţi acceptat în mintea dumneavoastră va treiecouri puternice, datorită fenomenului de reonanţă, în bolnavul de care vă ocupaţi. 5ceasta este, înesenţă, metoda folosită de dr. Uuimb, din ora!ul Maine, din #@AG până în #@DG.

$@



Metoda absolută este asemănătoare terapiei cu ultrasunete

Multe persoane din diferite colţuri ale lumii au practicat această formă de rugăciune, ob inândț

reultate remarcabile. el ce aplică metoda absolută spune numele bolnavului 8de exemplu Oean4urand9, apoi începe să meditee cuprins de o stare de calm !i pace lăuntrică, la divinitate, lacalităţile !i la atributele sale& 4umneeu este fericirea, iubirea necondiţionată, inteligenţa absolută,

înţelepciunea infinită, armonia perfectă, frumuseţea indescriptibilă. 3n timp ce mediteaă astfel,con!tiinţa i se eleveaă treptat !i atinge o nouă frecvenţă de vibraţie, până când el simte că oceanulinfinit de 6ubire 4ivină diolvă tot ce e rău în mintea !i corpul lui Oean 4urand. imte, de asemenea,că puterea divină se concentreaă asupra lui Oean 4urant, neutraliând suferinţele sale.5ceastă metodă poate fi comparată cu terapia prin ultrasunete, în legătură cu care un distins medicdin 7os 5ngeles mi-a făcut recent o demonstraţie. El folose!te un generator de ultrasunete, careoscileaă cu o frecvenţă foarte mare !i proiecteaă undele sonore pe o anumită porţiune a corpului.Jrecvenţa oscilaţiilor poate fi controlată astfel încât să vindece diferite boli precum artrita, ca în carediolvă depunerile calcaroase. 4acă ne elevăm con!tiinţa prin contemplare !i meditaţie asupracalităţilor !i atributelor divine, vom genera vibraţii spirituale de armonie, sănătate !i pace. Multevindecări remarcabile au demonstrat eficienţa acestei tehnici.

(olosiţi#vă de adevărul ştiinţific

#. Jiţi asemenea unui inginer !i folosiţi-vă de tehnicile care !i-au dovedit eficacitatea de-a lungultimpului, pentru a vă construi o viaţă mai frumoasă !i mai nobilă.$. 4orinţele voastre repreintă rugăciunile voastre. 6maginaţi-vă că dorinţele vă sunt de+a îndeplinite!i căutaţi să trăiţi plenar emoţiile legate de ele. 5stfel, veţi experimenta bucuria rugăciunii satisfăcute.;. 3ncercaţi să reolvaţi mai întâi problemele u!oare cu a+utorul acestor tehnici.A. )uteţi dobândi o sănătate radioasă, succesul !i fericirea cu a+utorul gândurilor benefice !iconstructive pe care le întreţineţi în laboratorul secret din mintea dumneavoastră.. Jaceţi mai multe experienţe până când veţi deveni siguri că inteligenţa subcon!tientului răspundeoricărui gând con!tient.

D. a să fiţi siguri că dorinţa vă va fi îndeplinită, bucuraţi-vă dinainte !i fiţi mereu relaxaţi.. " imagine mentală clară valoreaă cât mii de cuvinte. ubcon!tientul va manifesta orice imagine pe care o întreţineţi cu perseverenţă !i încredere.@. Evitaţi orice efort sau tensiune mentală în rugăciune. 6ntraţi într-o stare de somnolenţă !i adormiţicu certitudinea, că rugăciunea voastră va fi ascultată.G. 5mintiţi-vă că inima plină de recuno!tinţă este întotdeauna aproape de comorile universului.#H. 5 afirma înseamnă a declara un lucru adevărat. 4acă veţi adopta această atitudine în ciuda

oricăror aparenţe, în mod sigur veţi primi răspuns la rugăciunile voastre.##. "rice veţi decreta cu hotărâre, se va îndeplini. 4ecretaţi deci, ca armonia, sănătatea, pacea !iabundenţa să se manifeste din plin în viaţa voastră.

CAPITOLUL $IISUBCONŞTIENTUL TINDE C%TRE $IA%

Mai mult de GHP din activitatea mentală este subcon!tientă. 4upă părerea mea, bărbaţii !i femeilecare nu se folosesc de această minunată forţă trăiesc într-un univers foarte limitat. %oate proceselesubcon!tiente tind mereu către viaţă !i sunt constructive. ubcon!tientul este chiar constructorulcorpului !i el menţine toate funcţiile vitale. 7ucreaă $A de ore pe i !i niciodată nu doarme. 3n plus,se străduie!te întotdeauna să vă a+ute !i să vă prote+ee. ubcon!tientul se află în legătură cu surselevieţii, iar înţelepciunea sa, impulsurile !i ideile sale sunt mereu orientate spre viaţă. Marile aspiraţii,inspiraţia genială, viiunile intuitive, toate acestea emană din subcon!tient. El vă vorbe!te prin

$G



intermediul intuiţilor, al impulsurilor, al presentimentelor !i al ideilor2 vă îndeamnă fără încetare să văelevaţi, să vă depă!iţi condiţia actuală, să credeţi, să progresaţi, să îndrăniţi, să atingeţi cele maiînalte vârfuri. 4orinţa de a iubi, de a salva viaţa altora provine din profunimile subcon!tientului. 4eexemplu, în timpul marelui cutremur din an Jrancisco !i al incendiului care a urmat pe #@ aprilie#GHD, bolnavii !i infirmii care ăceau la pat de mai mult timp s-au ridicat !i au realiat adevărate actede cura+. 4orinţa intensă de a-i salva mai întâi pe ceilalţi a fost atunci foarte puternică, iar

subcon!tientul a răspuns imediat.Marii arti!ti, muicienii, poeţii, oratorii !i scriitorii obi!nuiau să se bran!ee la uria!ele puteri dinsubcon!tient pentru a fi inspiraţi. 4e exemplu, /obert 7ouis tevenson, înainte de a adormi, îiîncredinţa subcon!tientului sarcina de a compune povestirile în timpul somnului. ând contul său din bancă scădea, el cerea subcon!tientului să realiee un roman de senaţie, pe care să i-l comunicecapitol cu capitol, ca pe un foileton. 5cest exemplu demonstreaă că subcon!tientul poate spune, prinintermediul dumneavoastră, cuvinte înţelepte !i elevate fără ca mentalul con!tient să le fi gândit.Mar? %=ain se confesa deseori, afirmând că niciodată în viaţa lui nu muncise. Marile lui opere, precum !i umorul savuros fuseseră extrase din reervele inepuiabile ale subcon!tientului.

Cum se reflectă activitatea mentală la nivelul structurii fizice

6nteracţiunea dintre mentalul con!tient !i cel subcon!tient necesită preenţa unor legături între celedouă părţi ale sistemului nervos. istemul nervos cerebrospinal este sediul mentalului con!tient, iar sistemul simpatic sediul subcon!tientului. istemul cerebrospinal repreintă canalul prin intermediulcăruia receptaţi senaţiile con!tiente ce vin de la cele organe de simţ2 o altă funcţie a sa este aceeade a controla orice mi!care con!tientă a corpului. 0ervii din componenţa acestui sistem pornesc de lacreier !i coordoneaă activitatea mentală voluntară !i con!tientă.istemul simpatic este desemnat uneori !i sub denumirea de sistem nervos involuntar, având centrulîntr-o masă ganglionară aflată în ona stomacului, numită plex solar sau 'creier abdominal(. 5cestarepreintă canalul prin care sunt coordonate toate funcţiile vitale, incon!tiente ale corpului.ele două sisteme pot lucra separat sau se pot sincronia. %homas %ro=ard, în cartea sa *ntroduceren ştiinţa mentală, remarcă& '0ervul care porne!te din regiunea cerebrală ca parte a sistemului

voluntar !i care asigură controlul organelor vorbirii trece apoi prin torace, ramificându-se către inimă!i plămâni. %raversând diafragma, el î!i pierde teaca exterioară 8specifică nervilor sistemul voluntar9!i se transformă într-un nerv al sistemului simpatic, formând astfel o legătură între cele două sisteme!i făcând din om o entitate psihică unică. 4e asemenea, diferitele porţiuni ale creierului au funcţiilegate de mentalul obiectiv sau subiectiv. )artea frontală este sediul mentalului obiectiv 8con!tient9,iar partea posterioară a celui subiectiv 8subcon!tient9, în timp ce porţiunea intermediară întrune!teamândouă caracteristicile(. 5tunci când o idee pătrunde în mentalul con!tient, ea provoacă o anumităvibraţie în sistemul nervos voluntar. 7a rândul său, aceasta dă na!tere unui flux similar în sistemulnervos involuntar, ceea ce face ca ideea să pătrundă în subcon!tient care, după cum !tim, este agentulcreator. 3n acest fel, gândurile devin realitate. Jiecare gând acceptat !i întreţinut în mod con!tient estetrimis de creier spre plexul solar, creierul activităţii subcon!tiente, pentru ca aici să ia formă !i să fie

manifestat în universul fiic.

Subconştientul se orientează mereu către acţiune

Mulţi oameni sunt con!tienţi de faptul că există o inteligenţă care controleaă toate funcţiile vitale !ică nu e necesar ca ei să intervină în mod con!tient. 4ificultatea constă în aceea că mentalul con!tientintervine mereu prin senaţiile provenite de la cele cinci simţuri, senaţii nu întotdeauna conforme curealitatea !i care genereaă confuii, neîncredere !i gânduri negative. ând aceste idei perturbatoarese imprimă în subcon!tient prin intermediul unei condiţionări psihice, emoţionale, subcon!tientul nu poate decât să li se supună.

;H



Subconştientul are întotdeauna drept scop săv-r irea binelui ș

Mentalul subiectiv lucreaă fără încetare pentru determina binele, reflectând o tendinţă înnăscută dea armonia totul. El are propria sa voinţă, este activ i !i noapte, indiferent dacă acţionaţi sau nuasupra lui. 4e!i este constructorul corpului vostru, nu-l puteţi vedea, nici aui, nici să-l percepeţi învreun fel activitatea tăcută !i discretă. ubcon!tientul are propria sa viaţă orientată către armonie,sănătate !i pace. 5ceasta este legea divină ce caută să se manifeste mereu în fiecare dintre noi.

Cum reuşeşte omul să perturbe această tendinţă înnăscută spre armonie

)entru a gândi corect, trebuie să cunoa!tem 5devărul. 5 cunoa!te 5devărul înseamnă a fi în armoniecu puterea ce sălă!luie!te în subcon!tient. Jiecare gând sau acţiune diarmonică, indiferent că provindin ignoranţă sau din rea-voinţă, va avea ca reultat discordia !i limitările de tot felul. peciali!tiiafirmă că la fiecare ## luni corpul se reînnoie!te în totalitate. 4eci, din punct de vedere fiic, vârstanoastră este de doar ## luni. Ci dacă în structura fiică observaţi un defect, acesta se datoreaă sigur gândurilor de mânie, de geloie, de rea-voinţă sau de neîncredere pe care le-aţi întreţinut în tot acesttimp. unteţi deci suma gândurilor voastre. 1ă stă în putere să eliminaţi din minte gândurile !i

imaginile negative. )entru a dispersa întunericul este nevoie de lumină2 pentru a înlătura răceala estenevoie de căldură2 gândul negativ poate fi înlocuit de unul poitiv !i constructiv. usţineţi mereu binele !i răul va dispărea cu desăvâr ire.ș

+ste normal să fii sănătos! plin de viaţă şi de forţă şi anormal să fii bolnav

Ma+oritatea copiilor se nasc sănăto!i. "rganismele lor funcţioneaă perfect. 5ceasta este stareanormală, iar noi ar trebui să rămânem sănăto!i, viguro!i !i puternici toată viaţa. 6nstinctul deconservare este cel mai puternic instinct. %oate ideile !i convingerile dv. vor acţiona cu mai multăforţă dacă vor fi în armonie cu acest instinct al vieţii, care caută mereu să vă prote+ee !i să vă apere.Boala repreintă o stare anormală !i indică faptul că acţionaţi împotriva legilor firii !i că gândiţinegativ. 7egea vieţii este o lege a credinţei !i se manifestă în mod discret !i constant în întreaga

natură. 5colo unde există viaţă, se manifestă armonia2 !i tot ce este armonios e plin de sănătate.4acă gândurile vă sunt în deplină armonie cu principiul creator subcon!tient, sunteţi la unison cu principiul armoniei universale. 4acă întreţineţi gânduri care contravin acestui principiu, ele vă vor tracasa, îmbolnăvindu-vă, iar dacă veţi persista în gre!eală, vă pot chiar provoca moartea.)entru a vindeca o boală trebuie să amplificaţi curgerea energiilor vitale subcon!tiente prin întreagavoastră fiinţă. 5ceasta se poate realia dacă veţi elimina îndoielile, gri+ile, anxietatea, geloia, ura !itoate celelalte gânduri malefice care tind să vă distrugă nervii !i glandele N acele ţesuturi ce se ocupăcu eliminarea diferitelor de!euri !i impurităţi din organism.

"dei de reţinut

#. ubcon!tientul este adevăratul constructor al corpului2 el lucreaă $A de ore. Iândurile voastre

negative îi perturbă însă procesele vitale, împiedicând armoniarea !i bunăstarea întregii fiinţe.$. ugestionaţi subcon!tientul să vă răspundă la o întrebare pe care o formulaţi înainte de a adormi.El o va face negre!it.;. upravegheaţi-vă gândurile. "rice idee acceptată este trimisă de la creier spre plexul solar - numit!i 'creierul abdominal( - !i se va manifesta ca atare.A. 4eveniţi con!tienţi de faptul că puteţi să vă transformaţi, oferindu-i subcon!tientului un nou tipar al fiinţei voastre fiice !i psihice.

;#



. 5ctivitatea subcon!tientului este orientată mereu către viaţă. 4atoria voastră este aceea de a văcontrola mentalul con!tient. Lrăniţi-l numai cu gânduri armonioase, pure !i benefice. ubcon!tientulva reacţiona totdeauna la ce obi!nuiţi să gândiţi.D. orpul se reînnoie!te complet la fiecare ## luni. 1ă stă deci în putere să vă transformaţi corpul,dacă vă transformaţi gândurile, veghind ca ele să fie mereu armonioase.. tarea de sănătate e normală. E anormal să fii bolnav. )rincipiul armoniei este născut în noi.

@. Ieloia, neîncrederea, anxietatea, toate acestea afecteaă nervii !i glandele, provocând tot felul desuferinţe mentale !i fiice.G. eea ce afirmaţi !i simţiţi în mod con!tient se va manifesta în mintea, corpul !i acţiunile voastre."rientaţi-vă benefic atitudinea !i comportamentul2 veţi fi inundaţi atunci de imensa bucurie a vieţii.

CAPITOLUL $III

UNELE MICI SECRETE PENTRU A OBINE RE&ULTATE SIURE

3n lucrul cu subcon!tientul, apar !i e!ecuri datorate în principal lipsei de încredere sau faptului că sedepune un efort exagerat. Mulţi î!i pun singuri piedici, pentru că nu cunosc fenomenele subtile, carese produc în subcon!tient. 4acă ei ar cunoa!te felul în care se manifestă cu adevărat subcon!tientul,

ar găsi !i metode adecvate pentru a-l dinamia corespunător, iar încrederea în forţele sale ar fi multmai mare. Este important de reţinut că, în momentul în care subcon!tientul acceptă o sugestie puternică, începe imediat să o execute, mobiliând în acest sens toate resursele !i cuno!tinţele de caredispune. 5ceasta este legea principală care îl define!te, valabilă oricând, fie că sugestia este poitivă,fie că este negativă. 4epinde, deci, de voi în!ivă, dacă veţi avea parte de necauri !i neîmpliniri saude bucurii !i reu!ite, utiliând forţa colosală a subcon!tientului.7a gânduri bune, constructive !i pline de iubire veţi primi din partea subcon!tientului răspunsuriorientate benefic, dar mult amplificate. 5stfel, pentru a obţine un reultat cert, este de a+uns săimpregnaţi plini de forţă în subcon!tient ideea voastră benefică, mentaliarea scopului propus.Efectul va fi mai sigur dacă veţi corela aceasta cu sentimente anticipative, adică să vă imaginaţi bucuria !i fericirea pe care o veţi trăi atunci când dorinţa voastră va deveni realitate. 0u vă pierdeţi

niciodată încrederea în posibilităţile de care dispune subcon!tientul. Jiţi mereu relaxaţi !i nu văforţaţi succesul, deoarece subcon!tientul nu acceptă să fie constrâns. " acţiune deta!ată în acest sens,este mult mai eficientă. )e de altă parte, gânduri de genul& 0u mi se va împlini dorinţa, 0u găsescnici o soluţie, unt disperat, 0u !tiu ce să fac, ituaţia e fără scăpare, constituie !i ele posibile caueale nereu!itei voastre, căci, supunându-se acestor sugestii, subcon!tientul vi se va opune mereu.5stfel, nu mergeţi nici înainte, nici înapoi2 cu alte cuvinte stagnaţi. 4acă, urcându-vă într-un taxi, îispuneţi !oferului o mulţime de adrese, nu veţi reu!i decât să-l ăpăciţi !i probabil va refua să văducă undeva. 7a fel se întâmplă !i atunci când doriţi să angrenaţi forţele subcon!tientului. %rebuie săaveţi clar în minte scopul final !i să fiţi foarte hotărâ i. igur există o soluţie pentru problema voastră,ț

iar înţelepciunea subcon!tientului o va descoperi, mai devreme sau mai târiu.

%ctivarea suestiilor date subconştientului trebuie făcută în mod detaşat şi calmineva era nemulţumit că hornarul îi ceruse $HH de dolari pentru a-i repara soba, la care el a spus&'1-am cerut cenţi pentru o piesă pe care am înlocuit-o !i #GG dolari !i G de cenţi pentru că amdescoperit defecţiunea(. ubcon!tientul este asemenea unui maestru, chiar cel mai priceput dintretoţi. Este suficient să impregnaţi ideea de sănătate, căci el !tie cum să vindece orice boală. 0u vă preocupaţi de detalii, nu aveţi nevoie să !tiţi prin ce mi+loace vă va îndeplini dorinţele& fiţi doar relaxaţi !i lăsaţi totul în seama subcon!tientului. 3nchipuiţi-vă triumful !i bucuria pe care le veţi simţicând vă veţi atinge scopul propus, fie ca este vorba despre sănătate, bani sau despre un loc de muncă.

;$



entimentul care însoţe!te mentaliarea este foarte important. 4e aceea, trebuie să simţiţi oricesugestie pe care o trimiteţi către subcon!tient, ca !i când aceasta repreintă de+a o realitate.

4eea efectului invers

ane, celebrul psiholog france, a definit astfel legea efectului invers& C"nd e+istă un conflict ntre

imaginaţie şi voinţă, ntotdeauna nvinge imaginaţia . 4acă, de exemplu, vi se cere să mergeţi pe osârmă pusă pe pământ, o faceţi fără nici o emoţie. 4ar să presupunem că sârma ar fi suspendată întredoi stâlpi, la o înălţime de A metri. 5ţi mai face-o la fel de u!or 4orinţei i se va opune imaginaţia,care vă va face să vă temeţi. Iândul dominant, adică teama de cădere, va învinge dorinţa de reu!ită,adică voinţa de a te susţine pe firul suspendat. 3ntotdeauna intelectul inventeaă piedici !i obstacole puternice, care influenţeaă activitatea constructivă a subcon!tientului.6ată un exemplu clasic& 5tunci când recapituleaă cursurile, studenţii au impresia ca au uitat tot ce auînvăţat înainte, devenind incapabili să-!i amintească cele mai simple noţiuni. 6ntrând oarecum în panică, ei încearcă să-!i impună voinţa, chinuindu-se atât de mult, încât uită chiar totul. 0umai atuncicând ies din sala de examen î!i amintesc răspunsurile la toate întrebările puse. 6mediat tensiunea dinminte înceteaă, memoria revelându-le tot ce credeau că au pierdut. hiar eforturile de a-!i amintinoţiunile de+a învăţate erau de fapt caua amneiilor, conform legii efectului invers.ând ne folosim de voinţă, creăm o anumită opoiţie, care se traduce prin apariţia unei tensiuniinterne. %rebuie să evitaţi orice conflict între aspiraţie !i mintea care încearcă să găsească piedici !iobstacole în calea supunerii ei. ea mai simplă modalitate constă în a vă relaxa profund, pentru aintra într-o stare de receptivitate mărită, în care activitatea mentală con!tientă se reduce la minimum.<n moment foarte puternic este cel dinaintea somnului sau atunci când vă treiţi imediat, dar nusunteţi pe deplin con!tienţi. 3n astfel de momente, aproape că numai există gânduri negative !ifantasme care să neutraliee sugestia poitivă. Jaceţi ca imaginea a ceea ce doriţi să obţineţi sădevină foarte clară !i simţiţi cu anticipaţie bucuria reu!itei. e cunosc numeroase persoane care !i-aureolvat în mod salutar probleme de viaţă, aparent fără ie!ire, cu a+utorul imaginaţiei controlate.

Secretele succesului

#. Efortul exagerat, constrângerea mentală, demonstreaă neîncredere în forţele subcon!tientului.$. 4acă acceptaţi o anumită sugestie în timp ce sunteţi într-o stare de relaxare profundă, aceasta pătrunde în subcon!tient !i va deveni realitate.;. 0u ţineţi seama de tipare !i metode tradiţionale, căci veţi a+unge să vă condiţionaţi singuri. "riceîntrebare are un răspuns, iar subcon!tientul îl va revela mai devreme sau mai târiu.A. 0u ascultaţi bătăile inimii, nici respiraţia2 nu vă îndoiţi nici o clipă de sănătatea voastră.. Jiţi convin!i că sunteţi sănăto!i !i vă veţi însănăto!i. 0u vă plânge i de lipsa banilor !i ei nu vă vor ț

lipsi niciodată. on!tientiaţi-vă gândurile !i sentimentele ce vă străbat fiinţa.D. 6maginaţia este o unealtă foarte puternică !i ea vă stă mereu la dispoiţie. 6maginaţi-vă că sunteţi perfecţi !i veţi deveni perfecţi.

. Evitaţi conflictele dintre con!tient !i subcon!tient. 5tunci când doriţi să vă impregnaţisubcon!tientul, întâi relaxaţi-vă profund !i intraţi într-o stare de receptivitate !i interioriare. 5poiimaginaţi-vă cum ar fi dacă dorinţa vi s-ar îndeplini !i simţiţi plenar bucuria reu!itei. <n momentfoarte bun este cel de dinaintea somnului. 4ormiţi în pace !i treiţi-vă în bucuri

CAPITOLUL IX

CUM SE POATE OBINE PROSPERITATEA CU AJUTORUL SUBCONŞTIENTULUI

4acă încă vă mai confruntaţi cu dificultăţi financiare !i acest fapt vă creeaă multe probleme,înseamnă că nu aţi reu!it să vă convingeţi subcon!tientul că banii pe care îi aveţi vă a+ung pentru a

;;



trăi în bel!ug. 4esigur, cu toţii am auit despre unele persoane care, de!i muncesc câteva ore pesăptămână, câ tigă sume fabuloase. 5cest lucru înseamnă că banii nu se câ tigă numai cu sudoareaș ș

frunţii !i a mâinilor. ecretul constă în a munci cu plăcere !i cu entuiasm, fără să vă preocupaţi deavanta+ele pe care le veţi avea ca urmare a muncii depuse.5m cunoscut odată un administrator din 7os 5ngeles, care avea un venit de HHH de dolari pe an,ceea ce înseamnă destul de mult. um a procedat el )ersoana respectivă !i-a convins pur !i simplu

subcon!tientul că merită suma respectivă. 3n comparaţie cu el, alţi salariaţi primeau mult mai puţini bani ca retribuţie, de!i aveau mai multă experienţă. eea ce le lipsea erau ideile creatoare, puţinăambiţie !i cuno!tinţe despre modul de utiliare a subcon!tientului.)rosperitatea repreintă de fapt, o sugestie subcon!tientă. 0u veţi deveni niciodată milionari doar repetând& 'unt milionar, sunt milionar(. %rebuie să impregnaţi în subcon!tient starea de mulţumire pe care aţi avea-o, dacă aţi fi bogat. Ihinionul celor mai mulţi este că nu !tiu să folosească sau nu auîncredere în această metodă neconvenţională. 4acă are loc o recesiune economică, dacă salariile scadsau cre!te inflaţia, toate acestea ar fi tot atâtea deastre inevitabile, căci ei nu !tiu ca în adânculsubcon!tientului se ascund comori inepuiabile."amenii care se cred săraci vor rămâne mereu săraci. ei care prin gândurile lor se menţin înreonanţă cu energiile subtile ale condiţiei prospere, vor avea de toate !i vor duce o viaţă plină de

fericire. Este o superstiţie ideea că soarta nu poate fi schimbată !i că unii sunt făcu i să rămână săracițtoată viaţa. Jolosindu-vă liberul arbitru, vă puteţi îmbunătăţi !i chiar schimba condiţiile de viaţămiere, căci gândurile voastre conţin o nebănuită putere creatoare. %rebuie doar să vă înlocuiţiconcepţiile gre!ite cu altele poitive, constructive !i pline de aspiraţia deplinului succes.

Cum să formăm o concepţie nouă la nivel mental

)oate că, citind aceste rânduri, veţi începe imediat să spuneţi cu regret& '5! dori atât de mult să am !ieu noroc în viaţă(. 6ată ce trebuie să faceţi pentru aceasta& repetaţi timp de ; ori pe i, câte minute&')rosperitate, succes(. 5ceste cuvinte dobândesc o forţă gigantică atunci când se impregneaă însubcon!tient. oncentraţi-vă asupra ideii de prosperitate !i lăsaţi restul în seama subcon!tientului.1eţi observa, cu surprindere, că se vor manifesta o serie de circumstanţe !i ocaii favorabile. 0u

spuneţi mecanic& 'unt bogat(, ci meditaţi asupra valorilor !i a posibilită ilor ce sălă!luiesc în fiinţaț

voastră. 4acă veţi afirma pur !i simplu& ')rosperitate(, nu creaţi nici un conflict între dorinţă !irealitate !i, cu timpul, vă veţi obi!nui cu această idee. ubcon!tientul este o bancă, unde depuneţidiferite sugestii !i primiţi ca dobândă realitatea corespunătoare acelor sugestii. 5cum sunteţi liberisă alegeţi o viaţă marcată de lipsuri !i suferinţe sau una plină de prosperitate !i succes.

Cauza posibilelor eşecuri

3n ultimii ; de ani, am avut posibilitatea să cunosc multe persoane, care se plângeau de acela!ilucru& '4e luni de ile mă tot sugestione& unt bogat, sunt prosper, dar nu obţin nici un reultat(.4iscutând cu ele, am observat că, de fapt, acestea se minţeau singure, pentru ca nu reu!eau să-!i

transforme în mod real !i plin de convingere vechile concepţii. 3n loc de aceasta, ele se menţineau învechea lor stare de nemulţumire.ineva îmi spunea& '5m declarat până la saturaţie că sunt prosper, dar situaţia mi s-a agravat !i maimult, căci eu !tiam că lucrurile nu stau a!a(. 5naliând realitatea, intelectul respingea toate sugestiile.5firmaţiile cele mai eficiente sunt cele care nu produc nici un fel de conflict mental. )ersoanarespectivă nu a reu!it decât să-!i înrăutăţească situaţia materială, din cauă că sugestiile sale îiaccentuau senaţia de sărăcie. ubcon!tientul nu acceptă decât ceea ce voi în!ivă consideraţi a fi perfect adevărat. )entru cei care se confruntă cu astfel de probleme, iată cum puteţi evita conflictuldintre dorinţă !i realitate& de fiecare dată, înainte de a adormi, rostiţi în gând& ')e i ce trece devin dince în ce mai prosper(. 5ceastă sugestie nu va provoca nici o disensiune, pentru că ea nu contraice

;A



situaţia actuală. 5m dat acest sfat unui om de afaceri care era foarte îngri+orat în privinţa profituluisău. a urmare, el a început să-!i spună& ')rodusele mele se vând din ce în ce mai bine.( 5stfel aîmpăcat dorinţa sa puternică cu realitatea !i reultatele s-au făcut imediat viibile. 0u faceţi niciodatădeclaraţii de genul& '0u mai avem nimic(, '1om vinde casa pentru a ne plăti datoriile(, căci în acestmod riscaţi foarte mult. Men inându-vă într-o îngri+orare continuă cu privire la viitor, nu faceţi decâtț

să atrageţi dificultăţi !i lipsuri din ce în ce mai mari. )ăstraţi-vă speranţa !i fiţi siguri că orice dorinţă

fermă vi se va îndeplini fără doar !i poate în viitor. ubcon!tientul amplifică orice idee care pătrundeîn el. <mpleţi-vă mintea cu astfel de sugestii benefice, cât mai des posibil. <nii mi-ar putea repro!a&'5m făcut acest lucru de atâtea ori !i totu!i, nu s-a schimbat nimic în viaţa mea(. 0u aţi făcut acestlucru, deoarece aţi lăsat mintea să se întoarcă la gândurile pesimiste, cu care ea era de+a obi!nuită.ând semănaţi un bob de grâu, nu-l mai degropaţi ca să vedeţi dacă a încolţit, ci a!teptaţi încreătorica el să răsară !i să dea rod. %ot a!a procedaţi !i în lucrul cu subcon!tientul. 7ăsaţi sugestiile să prindărădăcini adânci !i să dea roade în viaţa de i cu i.

(olosiţi#vă de puterea subconştientului

#. Lotărâ i-vă să deveniţi prosperi, cu a+utorul puterii subcon!tientului vostru.ț

$. 4acă vă veţi chinui să câ tiga i bani mulţi doar prin muncă grea, brută !i lipsită de orice înţelegereș ț

subtilă a grandioaselor mecanisme de acţiune ale subcon!tientului, nu veţi reu!i decât să a+ungeţi celmai bogat din cimitir. 0u este nevoie să vă epuiaţi sau să luptaţi din greu, fiic vorbind, pentru aatinge starea de prosperitate.;. )rosperitatea este mai întâi de toate un tipar mental. Jixaţi-l adânc în subcon!tient.A. "amenii se bat în lipsuri pentru că nu !tiu să aplice legile mentalului în viaţa de i cu i.. /epetaţi cuvântul 'prosperitate( cel puţin minute în fiecare i, într-o stare de relaxare profundă.ubcon!tientul va materialia această sugestie, încât să vă îndeplinească dorinţa.D. entimentul de prosperitate atrage prin reonanţă prosperitatea. 0u uitaţi acest lucru.. Este esenţială armoniarea intelectului cu subcon!tientul, pentru că subcon!tientul acceptă tot ceeace simţim că este real, ideile voastre dominante. ultivaţi cu gri+ă doar ideea de abundenţă !iurmăriţi să nu daţi atenţie lipsurilor.

@. )entru a evita un conflict între dorinţă !i realitate, folosiţi sugestia următoare& ')e i ce trece devindin ce în ce mai prosper(.G. /epetaţi cu perseverenţă cuvintele& '1eniturile mele cresc, am din ce în ce mai mult succes(.#H. 0u mai folosiţi exprimări de genul& '0u avem nimic(, căci în acest fel nu faceţi decât să văagravaţi lipsurile.##. 4epuneţi în subcon!tient gânduri de succes, prosperitate, abundenţă. Mai devreme sau mai târiu,aceste efecte vor deveni viibile.#$. 0u negaţi ce aţi afirmat cu puţin timp înainte, pentru a nu neutralia reultatul final.#;. Mentalitatea voastră gre!ită constituie caua reală a stării materiale precare în care vă aflaţi. Jiţiîncreători. "ricând subcon!tientul vă poate revela o idee care să valoree milioane.#A. 6nvidia, geloia !i critica sunt tot atâtea piedici care trebuie eliminate. Bucuraţi-vă de fericirea !i

prosperitatea celor din +urul vostru.#. "rice obstacol în calea afirmării voastre î!i are rădăcina în minte. 3mpăcaţi-vă cu voi în!ivă !ichiar cu cei mai noroco!i decât voi2 astfel veţi reu!i să eliminaţi treptat toate obstacolele.

CAPITOLUL X

A$EI DREPTUL S% $% BUCURAI DE PROSPERITATE

0imeni nu vă condamnă să fiţi săraci pentru totdeauna. unteţi aici pentru a învăţa cum să vă bucuraţi de prosperitate, cum să fiţi fericiţi, radio!i !i liberi. 4e aceea, trebuie să deveniţi con!tienţi

;



că banii sunt necesari pentru a duce o viaţă prosperă, dar, în acela!i timp, deta!aţi de tentaţiilemateriale ne+ustificate sau faimă !i putere. 5ceastă existenţă vă este dată pentru a progresa, pentru avă extinde nivelul de con!tiinţă !i a vă eleva spiritul. 4ar, pentru aceasta, trebuie să vă folosiţi deforţa mentală !i de orice avanta+ material pe care-l puteţi dobândi. 5veţi dreptul !i chiar datoria de avă exprima plenar în toate modurile, încon+urându-vă de frumuseţe !i de armonie. 4e ce vă chinuiţiîn fiecare i să vă descurcaţi cu cheltuielile, când puteţi avea acces la toate bogăţiile ce sălă luiesc înș

subcon!tient 3n acest capitol veţi învăţa cum să priviţi banii din alt punct de vedere decât celobi!nuit !i cum puteţi face astfel încât să dispuneţi mereu de un surplus. 4orinţa de a deveni prosperisemnifică de fapt o aspiraţie de a trăi mai liberi, mai fericiţi. 5ceasta repreintă o dorinţă universalăde a descoperi Binele !i Jrumuseţea, în tot ceea ce ne încon+oară.

)anii reprezintă un simbol

Banii sunt un simbol destinat schimburilor de mărfuri !i semnifică nu numai siguranţa ilei de mâine,ci !i frumuseţea, luxul, abundenţa !i rafinamentul. )entru o naţiune, el repreintă însu!i simboluleconomiei. 3n caul fiinţei umane, atât timp cât sângele circulă prin corp în mod liber, ea se va aflaîntr-o stare de sănătate deplină. )rin analogie, dacă banii circulă fără obstacole în viaţa voastrăcotidiană, sunteţi sănăto!i din punct de vedere economic. când omul începe însă să-i acumulee, să-i pună la ciorap sau în safe-uri, când începe să se teamă pentru ei, atunci el se îmbolnăve!te.4e-a lungul timpului, banii au circulat sub diverse forme, precum sarea, perlele sau alte obiecte. 3ntimpurile vechi, averea era evaluată în funcţie de numărul vitelor pe care le deţinea om. 5cum avemla dispoiţie moneda sau alte valori de bancă, pentru că este cu mult mai u!or să completăm un cec,decât să transportăm o mulţime de oi pentru a ne plăti facturile.

Cum puteţi scăpa de lipsuri pentru totdeauna&

ă deveniţi con!tienţi de puterile latente din subcon!tient, acesta este cel mai sigur mi+loc de a văapropia de orice fel de bogăţie& materială, mentală sau spirituală. el care studiaă cu atenţie legilementalului se convinge pentru totdeauna că, indiferent de problemele economice ale societăţii&

fluctuaţii ale valorii monedei, greve, răboaie etc., el se va bucura mereu de abundenţa care va luacele mai nea!teptate forme. ecretul constă în a impregna subcon!tientul de ideea prosperităţii. 4acăveţi înţelege modul cum circulă liber banii în societate, veţi constata surprin!i că veţi beneficia de unsurplus material, ce vă va asigura o anumită autonomie. hiar dacă mâine, să icem, se va produce undeastru financiar, în urma căruia toate averile vor deveni fără valoare, cum a fost caul mărciigermane după )rimul /ăboi Mondial, dacă nu veţi înceta să folosiţi legile mentalului, pentru a văatrage bogăţia, atunci veţi avea parte mereu de abundenţă, indiferent ce formă nouă va lua ea.

De ce vă lipsesc banii&

itind acest capitol, vă veţi spune poate& 'Merit un salariu mai mare decât cel pe care-l primescacum(. )ărerea mea este că cei mai mulţi oameni nu sunt retribuiţi deloc în mod satisfăcător. 4ar una

din cauele ascunse ale acestei situaţii este faptul că ei desconsideră banii, fie că-!i dau seama, fie cănu. 5ce!ti oameni au senaţia că banii sunt murdari !i că 'a dori să fii bogat constituie sursa tuturor relelor(. <n alt motiv îl repreintă ipocriia, atunci când susţin că sărăcia este o virtute. 5ceste idei,implantate adânc în subcon!tient, pot fi rodul educaţiei, al ignoranţei sau chiar al unei interpretărigre!ite a cripturilor.3ntr-o i, cineva mi-a spus& *unt lefter. <răsc banii pentru că sunt caua tuturor relelor(. 5cesteafirmaţii devăluie un spirit nevroat !i deorientat. 4esigur, nu trebuie să puneţi banii pe primul planîn viaţă, căci altfel veţi cădea în cealaltă extremă. unteţi aici pentru a vă folosi cu înţelepciune de puterile latente !i de influenţa de care dispuneţi. <nii sunt avii de putere !i faimă, alţii sunt aviidupă bani. 4acă vă veţi focalia dorinţele doar asupra banilor, spunând& '<nicul meu scop în viaţă îl

;D



repreintă banii, nimic altceva nu este mai important pentru mine(, fără îndoială că-i veţi obţine, veţiface avere, dar veţi uita cel mai important lucru& sunteţi aici pentru a învăţa să duceţi o viaţăechilibrată !i să vă afirmaţi în mod armonios pe toate planurile. 4e aceea, trebuie să vă potoliţi !ifoamea spirituală, aspiraţia către armonie, dragoste, bucurie, către o sănătate perfectă.Este total lipsit de înţelepciune să faceţi din bani scopul unic în viaţă. Munciţi !i acumulaţi mereu,închipuindu-vă că puteţi obţine tot ce doriţi cu a+utorul banilor, pentru ca, la un moment dat, să vă

daţi seama că nu aveţi nevoie numai de bunuri materiale. 3n aceea!i măsură, aspiraţi către frumuseţe!i fericire, doriţi să vă manifestaţi talentele ascunse, să vă găsiţi rostul în viaţă !i să-i a+utaţi peceilalţi, atât cât vă stă în puteri. 4acă veţi aplica în mod inteligent legile mentalului, veţi putea devenichiar milionari, fără ca aceasta să vă afectee starea de sănătate, de armonie, de elevare, fără să vă pierdeţi spontaneitate !i calmul lăuntric.

Sărăcia constituie o boală mentală

ărăcia nu este un motiv de mândrie, ci repreintă o boală ca toate celelalte. ând sunteţi confruntaţicu o boală psihică, cereţi a+utorul unui medic ce vă spune cum să acţionaţi pentru a depă!i acea stare penibilă. %ot a!a, dacă observaţi că în viaţa dumneavoastră fluxul banilor nu este constant, înseamnăcă ceva este gre!it în modul de gândire. )rincipiul vieţii, cel care ne animă pe toţi, tinde natural cătreexpansiune, cre!tere, abundenţă. 0u trăiţi pe acest pământ pentru a locui într-o cocioabă, îmbrăcat îndrenţe !i umilit. 4impotrivă, aveţi datoria de a fi fericiţi, vitali !i plini de succes în tot ce faceţi.

De ce nu trebuie să criticaţi banii

<rmăriţi să vă con!tientiaţi toate superstiţiile în legătură cu banii !i să vă eliberaţi mintea de ele.4acă gândiţi că banii sunt un lucru rău !i murdar, nu faceţi decât să vă îndepărtaţi de ei. 5mintiţi-vămereu că veţi pierde tot ceea ce condamnaţi !i niciodată nu veţi putea avea ceea ce criticaţi.6ată în continuare o tehnică simplă, pe care o puteţi folosi pentru a vă îmbunătăţi situaţia materială./epetaţi aceste sugestii de mai multe ori pe i& '3mi plac banii pentru ceea ce pot realia cu ei !i îifolosesc cu înţelepciune, în mod constructiv. Banii circulă constant în viaţa mea, eu îi cheltuiesc cu

bucurie, iar ei se întorc la mine multiplicaţi. Banii sunt un lucru bun. 5m parte de ei din abundenţă !inu-i folosesc decât pentru a face bine. unt recunoscător pentru prosperitatea de care mă bucur.

)anii în viziunea savanţilor

ă presupunem că găsiţi în pământ un minereu de aur, de argint, de plumb, de cupru sau de fier. 1eţispune oare că acestea sunt lucruri rele %ot răul provine din ignoranţa oamenilor, din interpretareagre!ită a darurilor vieţii, din modul egoist în care ace!tia î!i folosesc subcon!tientul. <raniul, plumbulsau alte metale ar fi putut foarte bine să servească drept monede de schimb. 4ar noi folosim bucăţi dehârtie, cecuri, bani de nichel, de argint. Evident, în aceste materiale nu este nimic dăunător saumurdar. Jiicienii !i chimi!tii au descoperit că singura diferenţă între două metale este numărul deelectroni !i nucleoni. )rin bombardarea atomilor într-un accelerator de particule, ei pot transforma un

metal în altul. 3n anumite condiţii, aurul poate deveni mercur. unt convins că, în viitorul apropiat,savanţii vor fi capabili să creee aur din alte metale, în laboratoare sofisticate.

Cum să obţineţi banii de care aveţi nevoie

u mulţi ani în urmă, am întâlnit în 5ustralia un tânăr, care dorea să devină chirurg, dar nu aveadestui bani. 6-am explicat că o sămân ă aflată în pământ î!i atrage tot ceea ce are nevoie pentru aț

încolţi !i că el trebuie să se inspire din această lecţie a naturii, umplându- i subcon!tientul cu sugestiiș

poitive corespunătoare. )entru a-!i continua studiile, tânărul făcea curat în cabinetele medicale sauî!i găsea alte meserii pe timp scurt. 3n fiecare seară înainte de a adormi, î!i imagina atârnată pe perete

;



diploma de medic, cu numele lui scris cu litere mari. %imp de patru luni a lucrat perseverent, iar reultatul pe care l-a obţinut este unul dintre cele mai interesante. <nul dintre medicii la care muncea,l-a îndrăgit !i l-a învăţat să steriliee instrumentele, să facă in+ecţii !i să dea îngri+iri de primăurgenţă. 1ăând că este con!tiincios, l-a luat ca asistent. 5 fost trimis la Jacultatea de Medicină.5stăi, tânărul este unul dintre cei mai buni medici din Montreal, în anada. Jolosind în modinteligent forţele latente ale subcon!tientului, el a acţionat conform principiului antic& '5vând clar în

minte scopul, veţi descoperi !i mi+loacele pentru realiarea lui(. %ânărul !i-a imaginat, a văut !i asimţit realitatea de a fi medic. 5 trăit cu această idee, a întreţinut-o, a hrănit-o !i a iubit-o până când,aceasta a pătruns adânc în subcon!tient, devenind convingere !i atrăgând tot ceea ce-i era necesar pentru a-!i îndeplini visul. ă presupunem că lucraţi la o mare firmă !i, fără să spuneţi nimănui,gândiţi că sunteţi prost plătit, că nu sunteţi apreciat la +usta valoare, că meritaţi mai mulţi bani !i maimultă consideraţie. ă nu vă miraţi dacă directorul sau !eful de personal vă va spune într-o i&'untem obligaţi să renunţăm la serviciile dumneavoastră(. 4e fapt, singur v-aţi concediat.4irectorul nu repreintă altceva decât instrumentul prin care a acţionat propria dumneavoastră starementală negativă. Este doar un exemplu pentru modul cum se manifestă legea acţiunii !i reacţiunii.Iândul repreintă acţiunea, iar răspunsul subcon!tientului N reacţiunea.

Din nimic nu puteţi primi nimic3n marile magaine sunt folosiţi detectivi care să împiedice furturile de orice fel. Mereu sunt prin!ihoţi, care încearcă să obţină anumite bunuri fără muncă. %oţi ace!ti oameni întreţin o stare mentală desărăcie !i de limitare, îndepărtându-se astfel de armonie, de pace, de credinţă, de puritate, de cinste !ide bunăvoinţă. 3n plus, î!i atrag tot felul de necauri, în sensul că, î!i pierd reputaţia !i încrederea însursa universală a abundenţei. 4acă î!i vor schimba optica !i vor face apel la puterile latente alesubcon!tientului, cu siguranţă că vor găsi un mod cinstit de a-!i câ tiga existenţa. 5stfel, prin cinstea,ș

integritatea !i perseverenţa lor, ei vor deveni exemple poitive pentru societatea în care trăiesc.

Cum să păstraţi ce aţi dob-ndit de$a

)entru a vă păstra banii fără riscul de a-i pierde, cea mai bună modalitate este să fiţi recunoscător puterii creatoare a gândului pentru ceea ce primiţi. %rebuie ca mentalul con!tient să accepte că estenormal să duceţi o viaţă abundentă. 5ceastă atitudine de acceptare, precum !i faptul că a!teptaţi sădobândi i averea, se vor manifesta apoi într-un mod specific, în viaţa de i cu i. Jolosiţi pentru aț

realia această stare mentală, următoarele sugestii& 'Mă aflu în legătură cu bogăţiile infinite dinsubcon!tient. 5m dreptul să fiu bogat, fericit !i liber. Banii îmi sosesc din abundenţă, fără nici unobstacol. unt pe deplin con!tient de adevărata mea valoare. 3mi folosesc perfect liber talentul !i suntrăsplătit într-un mod minunat(.

Descoperiţi drumul către abundenţă

#. Jiţi îndrăneţi,solicitaţi dreptul la o viaţă prosperă. ubcon!tientul se va supune sugestiilor.

$. 0u vă mulţumiţi să trăiţi la limita sărăciei. ereţi inteligenţei infinite mi+loacele necesare pentru aface ceea ce doriţi în orice moment. 4escoperiţi teaurul imens ascuns la nivelul subcon!tientului.;. 5tâta timp cât banii circulă liber în viaţa noastră, înseamnă că sunteţi sănăto!i din punct de vedereeconomic. onsideraţi banii ca fiind asemănători cu fluxul !i refluxul mării, mereu ritmic !i constant.ăci atunci când marea se retrage, sunteţi siguri că ea va urca din nou.A. 5plicând legile subcon!tientului, veţi putea să obţineţi întotdeauna suma de bani de care aveţinevoie, indiferent pe ce cale vă vor parveni ace!tia.. <nul dintre motivele pentru care mulţi oameni se bat în lipsuri, este faptul că ei condamnă banii.eea ce condamnaţi se îndepărteaă de voi.

;@



D. 0u faceţi din bani un dumneeu. Ei nu repreintă decât un simbol. 5mintiţi-vă că adevăratelecomori se află în spiritul vostru. unteţi aici pentru a trăi echilibrat - deci trebuie să aveţi la dispoiţiedoar bunurile materiale de care aveţi nevoie cu adevărat.. Banii nu repreintă adevăratul scop al existenţei. ăutaţi să atingeţi prosperitatea, bucuria, calmullăuntric !i dragostea pentru toate fiinţele. ubcon!tientul vă va oferi toate aceste calităţi în deplinăarmonie cu legile divine.

@. ărăcia nu constituie o virtute !i un motiv de laudă, ci o boală a spiritului. %rebuie să vă purificaţimentalul de gândurile negative care dau na!tere acestei stări penibile.G. 5ceastă existenţă nu v-a fost dată ca să trăiţi într-o cocioabă, nici să vă îmbrăcaţi în drenţe sau săvă fie foame mereu.#H. 0u spuneţi niciodată& 'banii sunt murdari( sau 'îi dispreţuiesc(. eea ce criticaţi se îndepărteaăde voi. 0ici un lucru nu este bun sau rău, ci orientarea pe care i-o daţi îi face să fie astfel.##. /epetaţi frecvent& 'Banii sunt utili. Mă folosesc de ei cu înţelepciune, în mod constructiv !i +udicios. 3i dăruiesc cu bucurie, iar ei îmi sosesc multiplicaţi de mii de ori.(#$. Banii nu sunt cu nimic mai pre+os decât cuprul, plumbul sau fierul din minereurile pământului./ea este ignoranţa !i folosirea cu perversitate a puterilor subcon!tientului.#;. 4acă vă construiţi o imagine mentală clară a ceea ce doriţi să obţineţi, răspunsul subcon!tientului

8îndeplinirea dorinţei9 nu va întâria să apară.#A. 3ncetaţi să tot cereţi fără a da nimic în schimb, căci nici un lucru nu este gratuit. )entru a primitrebuie să oferiţi. hiar !i în caul în care lucraţi cu subcon!tientul, trebuie să fiţi plini de dăruire !i să puneţi toată concentrarea mentală de care dispuneţi, în slu+ba idealurilor voastre.

CAPITOLUL XI

PENTRU A DOBNDI SUCCESUL= SUBCONŞTIENTUL $% ESTE CEL MAI BUN ALIAT

5 dobândi mereu succesul, atunci când vi-l propuneţi, înseamnă să reu!iţi în viaţă, să fiţi cu adevăratfericiţi. Experimentarea continuă a acestor binefaceri, constituie chiar viaţa eternă la care se referea6isus, când afirma că lucrurile cele mai importante sunt pacea, armonia, siguranţa, libertatea

individuală !i fericirea !i că acestea sunt intangibile, deoarece nimeni nu vi le poate răpi. Ele provindin inele esenţă al fiinţei voastre. ine mediteaă asupra acestor calităţi, va intra imediat înreonanţă cu sursa divină, umplându- i subcon!tientul cu ideile lor forţă.ș

,rei paşi către succes

)rimul pas constă în a descoperi prin introspecţie atentă, care acţiuni le facem într-adevăr cu plăcere,urmărind mereu să le realiăm numai pe acestea. ăci, cheia succesului o repreintă munca plină dedăruire !i de pasiune. 4e exemplu, nu este suficient ca cineva să fi obţinut o diplomă de medic psihiatru. <n astfel de specialist trebuie să fie mereu la curent cu descoperirile din domeniul său, săcontinue mereu studiul mecanismelor subtile ale minţii. 0umai cel cu adevărat pasionat de munca luiva reu!i să acumulee noi cuno!tinţe, pe măsură ce ele apar !i să tratee cu aceea!i gri+ă pe orice

pacient. când am spus aceste cuvinte la o conferinţă, cineva mi-a replicat& 'um să trec de acest prim pas, dacă nu-mi dau seama care muncă mi se potrive!te( 3n astfel de cauri, rugaţi-vă să fiţi ghidaţicorespunător& *6nfinita înţelepciune a subcon!tientului îmi va arăta care e adevăratul meu loc înaceastă viaţă(. /epetaţi această fraă într-o stare de relaxare profundă !i de interioriare. 4acă veţi persevera plini de încredere, răspunsul vi se va revela sub forma unui sentiment, a unei intuiţii demoment sau împre+urările vă vor orienta către un anumit domeniu. %rebuie doar să fiţi convin!i căveţi fi a+utaţi.5l doilea pas pe drumul către un succes sigur cere specialiarea într-un singur domeniu de activitate, pe care să-l aprofundaţi mereu, devenind un adevărat specialist. 4e pildă, dacă un tânăr dore!te să

;G



devină chimist, el va trebui să-!i concentree atenţia doar asupra unei ramuri a chimiei, studiind cu perseverenţă doar domeniul pe care !i l-a ales. /eu!ita nu va întâria să apară, dacă el va lucra cuentuiasm pentru a afla tot ce se cunoa!te în acel moment în specialitatea sa. 4e o mare importanţăeste !i aspiraţia cu care abordăm orice acţiune, precum !i dorinţa continuă de a face bine. el caredore!te să fie cel mai bun dintre toţi, va trebui să fie mereu a+utor pentru ceilalţi. 5ceastă atitudinecontrasteaă cu mentalitatea unora care nu doresc decât să trăiască din ce în ce mai confortabil,

muncind superficial !i fără să se implice prea mult. 0iciodată un om superficial !i nepăsător nu vaatinge succesul. 1a ibândi doar cel care este animat de un ideal sublim, altruist !i nobil.5l treilea pas este !i cel mai important. 3n esenţă, trebuie să vă supuneţi unui examen de con!tiinţă, pentru a vă da seama dacă nu cumva, ceea ce faceţi are ca scop doar propria reu!ită. 4orinţele !iidealurile voastre nu trebuie să fie egoiste, ci să folosească umanităţii. 1eţi realia astfel un circuit.5ltfel spus, ceea ce dăruiţi lumii într-un mod altruist !i plin de abnegaţie, vă va fi returnat într-omăsură bună. 4acă nu veţi dărui mereu roadele acţiunilor voastre, nu veţi realia acest circuit !icercul nu se va închide. %ot ce veţi obţine va fi un scurtcircuit în viaţa voastră, iar acesta se vamaterialia prin numeroase limitări !i boli.

Măsura adevăratului succes

Este posibil ca unii să replice în felul următor& 'Bine, dar domnul Oames a făcut avere vânând înmod necinstit petrol !i în elând oamenii(. 1ă voi răspunde că un astfel de om pare să obţină reultateș

minunate pe moment, dar banii pe care i-a câ tigat prin fraudă se vor risipi u!or. 4acă încercaţi săș

furaţi, vă veţi păcăli singuri, căci veţi induce subcon!tientului sugestia că sunteţi săraci !i plini delimitări. 5ceste sugestii se vor materialia mai târiu în fiinţa, în căminul sau acţiunile voastre. eeace simţim !i gândim, aceea vom deveni.5m cunoscut la 7ondra pe cineva care mi-a povestit cum a făcut avere din meseria de hoţ de buunare. 3!i construise o casă de vacanţă în Jranţa !i trăia pe picior mare !i în 5nglia. 4ar, în totacest timp, era teroriat de teama că va fi descoperit !i arestat de cotland >ard. 5cest sentiment deculpabilitate îi provoca numeroase tulburări interne. Mustrările de con!tiinţă îl făceau să sufere profund. 7a un moment dat, nu a mai putut suporta !i s-a predat singur poliţiei. 4upă ce !i-a ispă!it

pedeapsa, a luat hotărârea să se transforme radical, devenind un om cinstit. 6mediat !i-a găsit un locde muncă bun, continuând să trăiască lini!tit !i eliberat de angoasă." condiţie esenţială în vederea reu!itei, o constituie interesul !i dragostea faţă de munca pe care odepunem. 4e asemenea, trebuie să fim animaţi de idealuri mai elevate decât simpla dorinţă de aacumula bunuri materiale. 1a atinge succesul doar cel care posedă profunime psihică !i mentală, precum !i putere de înţelegere. Mulţi dintre marii industria!i î!i datoreaă reu!ita utiliării puterilor subcon!tientului lor.3n urmă cu câ iva ani, a apărut un interviu dat de un magnat al uleiului. 5cesta a devăluit faptul caț

secretul succesului constă în puterea de a concepe un proiect de la început până la sfâr it, în toateș

detaliile sale. 4e exemplu, închiând ochii, el î!i putea imagina un mare complex pentru fabricareauleiului, 'vedea( trenurile încărcate cu marfă gonind pe linii, 'auea( sirenele fabricilor, 'simţea( în

nări fumul care ie!ea pe co!urile lor. ubcon!tientul primea aceste sugestii puternice !i le manifestaîn realitate. 4acă reu!iţi să vă imaginaţi cu claritate scopul, mi+loacele pentru a-l atinge vor apăreaîntr-un mod nea!teptat, prin puterea miraculoasă a subcon!tientului. 1eţi înţelege importanţa acestor trei pa!i în dinamiarea energiilor creatoare ale subcon!tientului, doar aplicându-i în orice acţiune pecare o doriţi încununată de succes. Iândul constituie o forţă colosală. unoa!terea !i folosirea acestei puteri uria!e de care dispuneţi vă va a+uta să vă îndepliniţi orice dorinţă, vă va da încredere în forţele proprii, precum !i un sentiment de plenitudine !i pace lăuntrică.

*ameni care şi#au îndeplinit visul

AH



<n actor de cinema îmi spunea odată că, atunci când era copil, de!i nu avusese posibilitatea de a seduce prea des la !coală, visa să devină vedetă. %oată iua, fie că pră!ea sau ducea vacile la pă!une, î!iimagina numele scris cu litere luminoase pe frontonul unui teatru renumit. 'Mulţi ani m-am gânditnumai la asta, până când am fugit de-acasă. 5m reu!it să obţin diferite roluri în filme !i a venit !i iuacând am devenit celebru, iar numele mi-a fost scris cu litere luminoase, a!a cum visam când erammic. unt acum con!tient de forţa uria!ă a imaginaţiei(.

5cum ;H de ani am cunoscut un tânăr farmacist, care câ tiga AH de dolari pe săptămână, la care seș

adăuga !i un procenta+ din vânări. '3n $ de ani voi ie!i la pensie !i voi scăpa de munca aceasta(,spunea el resemnat. 5tunci i-am spus& '4e ce să nu ai propria ta farmacie 6e!i din starea asta de pasivitate !i urmăre!te să-ţi elevei dorinţele. onstruie!te un viitor sigur copiilor tăi. )oate fiul tăuare destul talent pentru a deveni un mare medic, iar fiica ta pentru a studia muica(. Mi-a replicat cănu-!i putea permite să-i trimită la studii. 4ar l-am convins că tot ceea ce putea să-!i imaginee cuforţă, se va îndeplini. 3ntr-o primă faă i-am arătat că subcon!tientul dispune de o forţă colosală, apoiel a realiat că este stăpânul acestei forţe !i o poate folosi în orice direcţie dore!te. %reptat, el !i-aconstruit o imagine mentală& se vedea lucrând în propria farmacie. 3!i imagina cum aran+a flacoanele, prepara diferite reţete, în timp ce vânătorii anga+aţi serveau clienţii. 0u uita să-!i închipuie că are !io sumă importantă de bani depusă în bancă. e transpunea în acest rol asemenea unui bun actor.

%cţionea!ă ca şi c"nd ar fi aşa cum ţi imagine!i şi vei deveni ntocmai g"ndurilor tale$ 5 urmat oîn!iruire foarte interesantă de întâmplări. 5 fost concediat, dar a găsit imediat de lucru la o farmacierenumită, cu numeroase filiale, unde, după un timp, a fost numit director. %imp de A ani a economisit bani, reu!ind să-!i deschidă propria farmacie, pe care a numit-o 'Jarmacia visurilor( pentru că, a!acum recuno!tea singur, era exact ceea ce-!i imaginase. 4esigur, reu!ita lui s-a datorat în mare măsură!i faptului că a făcut exact ceea ce-i plăcea cel mai mult.3n urmă cu câ iva ani am ţinut o conferinţă despre puterea imaginaţiei !i a subcon!tientului în faţaț

unor oameni de afaceri. 5m arătat cum Ioethe se folosea cu înţelepciune de imaginaţia controlată oride câte ori se lovea de dificultăţi. Biografii spun că discuta cu un prieten căruia îi spunea problema !icare-i dădea sfatul cel mai bun. 5stfel, scena mentală părea a fi reală !i vie. )rintre ascultători se aflaatunci !i un tânăr agent de bursă, care a !i început să pună în practică tehnica lui Ioethe. El !i-a făcut

un obicei din a discuta imaginar cu un prieten bancher multimilionar, care îl felicita pentru deciiileînţelepte pe care le luase, cumpărând anumite acţiuni la bursă. %răia cu putere fiecare replică, pentrua o imprima în psihic !i pentru a fi cu adevărat convins că a!a stau lucrurile. 5ceastă metodă searmonia perfect cu scopul propus& acela de a da cele mai bune sfaturi clienţilor săi. ăci, dacă eiobţineau un câ tig substanţial de pe urma acţiunilor cumpărate, o parte din sumă îi revenea lui, celș

care avusese ideea investiţiei respective. Jolosindu-se de înţelepciunea subcon!tientului, agentul aavut un succes răsunător, pe tot parcursul carierei sale.<n alt tânăr, elev de liceu, mi-a spus într-o i& '5m note mici, memoria îmi +oacă feste !i nu !tiu ce săfac(. 4iscutând cu el, am observat că motivul era resentimentul pe care-l nutrea faţă de unii profesori!i colegi de !coală. 6-am arătat atunci cum să se folosească de subcon!tient pentru a deveni un elevstrălucit. 5 început să emită anumite sugestii poitive, de mai multe ori pe i, dar mai cu seamă seara,

înainte de a adormi !i dimineaţa, când se treea. 6ată ce-!i spunea el& 'Ctiu că subcon!tientul estereervorul din care se alimenteaă memoria mea. El reţine tot ceea ce citesc !i tot ce spun profesoriimei. 5m o memorie perfectă !i inteligenţa din subcon!tient îmi pune mereu la dispoiţie cuno!tinţelede care am nevoie la orice examen, scris sau oral. /ăspândesc iubirea !i bunăvoinţa către toţi profesorii !i colegii mei. 7e doresc în mod sincer succesul !i toate cele bune.( 5cum, în urma'tratamentului( pe care !i l-a făcut, tânărul are o asemenea libertate mentală, cum nu avuseseniciodată înainte. 0otele sale au devenit foarte bune. ontinuă să menţină permanent imagineamamei !i a profesorilor care îl felicită pentru reultatele sale la învăţătură.

,ehnici folosite cu succes

A#



" tânără doamnă obi!nuia să asiste la toate cursurile pe care le ţineam. Era nevoită să schimbe treiautobue !i de aceea pierdea o oră !i +umătate pe drum. 3n timpul unei conferinţe, i-am povestit cum a procedat cineva, ca să devină proprietarul unui autoturism. %ânăra s-a decis să încerce acea tehnică.6ată ce mi-a scris mai târiu, referitor la această problemă&'4ragă 4r. Murph,

1ă scriu acum ca să vă povestesc cum am obţinut automobilul de care aveam atâta nevoie, pentru aa+unge la cursurile dv. Mi-am construit imaginea mentală, în care eram la volanul unei ma!ini !ifăceam toate acţiunile necesare pentru a o conduce. /epetam adeseori acea imagine, până când eramconvinsă că, într-adevăr, conduceam o ma!ină. 5poi m-am dus la magain !i vânătorul mi-a propusun adillac, pe care l-am condus în realitate, repetându-mi că-mi aparţine. Ctiind acum cum aratăma!ina pe care o doresc, am continuat să-mi închipui cum urc, mă instale la volan, simt moliciunea banchetei !i realie toate manevrele necesare. 4upă două săptămâni, am a+uns la curs într-unadillac. <nchiul meu a murit, lăsându-mi printr-un testament automobilul !i toate domeniile sale.(Mulţi oameni de afaceri se folosesc chiar de termenul abstract de 'succes(, repetându-l de atâtea ori, până a+ung la convingerea că au succes. Ei !tiu că ideea de succes conţine în ea toate elementeleesenţiale ale reu!itei. )uteţi !i voi să repetaţi cuvântul succes cu forţă !i convingere. ubcon!tientul

va asimila această idee !i va acţiona pentru ca ea să devină realitate. e înseamnă, de fapt, succesul pentru voi 4esigur, doriţi să aveţi o familie reu!ită, să întreţineţi raporturi amicale cu toţi cunoscuţii.4e asemenea, vreţi să excelaţi în meseria pe care v-aţi ales-o2 aveţi nevoie de un cămin frumos !iconfortabil, dotat cu tot ceea ce trebuie. )oate aspiraţi !i la o viaţă spirituală mai bogată, să pătrundeţimisterul subcon!tientului !i să-i folosiţi puterile ascunse. unteţi precum un om de afaceri, pentru căvă manifestaţi în această grandioasă afacere a vieţii pe care o trăiţi. 1ă propun să deveniţi un om deafaceri care a atins succesul, folosind aceste tehnici, ce presupun să vă imaginaţi că faceţi ceea cedoriţi să faceţi !i că aveţi lucrurile care vă sunt necesare. erviţi-vă de imaginaţie !i participaţi cutoată fiinţa, pentru a intra în legătură cu realitatea succesului. Jaceţi astfel încât să reonaţi în permanenţă cu energiile reu!itei. 5dormiţi în fiecare seară cu ideea succesului, cu un sentiment desatisfacţie deplină2 ideea va pătrunde în subcon!tient !i va da roadele a!teptate. Jiţi convin!i că v-aţi

născut pentru a reu!i, iar miracolele nu vor întâria să se producă. "dei de reţinut pentru a atine succesul

#. uccesul înseamnă să reu!e!ti în tot ceea ce ţi-ai propus. 4acă veţi fi calmi, fericiţi, mulţumiţi !iveţi face mereu ceea ce vă place, veţi dobândi cu siguranţă succesul deplin în viaţă.$. 5naliându-vă cu atenţie, descoperiţi ce vă place să faceţi !i acţionaţi doar în acel sens.;. pecialiaţi-vă în domeniul ales !i căutaţi să aflaţi din ce în ce mai multe despre el.A. /eu!ita nu aparţine celor egoi!ti, ci celor care !i-au făurit un ideal din servirea societăţii.. 0u poate fi vorba de reu!ită fără pacea minţii.D. )entru a reu!i, trebuie să fiţi fini psihologi !i să aveţi o mare putere de pătrundere mentală.. 4acă vă imaginaţi cu claritate scopul, subcon!tientul vă va pune la dispoiţie ce este necesar,

pentru îndeplinirea sa.@. Iândul însoţit de sentiment !i aspiraţie poitivă devine o forţă uria!ă, căreia nimic nu i se poateopune. 6maginaţia controlată poate realia miracole, căci ea ne pune la unison cu puterile latente alesubcon!tientului.G. 4acă doriţi să obţineţi succesul pe plan profesional, imaginaţi-vă că !eful vă felicită !i vă admirăsincer. 4aţi viaţă !i forţă acestei imagini prin sentimente adecvate. '5uiţi( vocea, 'observaţi(gesturile specifice. 1iualiaţi mental această imagine cu perseverenţă, ocupându-vă timpii morţi aiilei cu această acţiune. u siguranţă că, în timp, va veni !i bucuria reu!itei.

A$



#H. 3n subcon!tient sunt păstrate toate amintirile !i impresiile trăite. )entru a va îmbunătăţi memoria,emiteţi de mai multe ori această sugestie& 'Memoria infinită a subcon!tientului îmi reveleaă în oricemoment ceea ce am nevoie să !tiu(.##. 4acă doriţi să vindeţi ceva, afirmaţi următoarele& '3nţelepciunea subcon!tientului !tie de+a careeste cumpărătorul ideal !i îl atrage către mine(. 1eţi fi uimiţi să constataţi că a!a stau lucrurile.#$. 6deea de succes conţine în ea toate elementele !i manifestările succesului. /epetaţi de mai multe

ori, cu încredere !i convingere, cuvântul 'succes(, dinamiând astfel puterile ascunse care vă potduce la obţinerea unui succes deplin.

CAPITOLUL XII

SUBCONŞTIENTUL #N SLUJBA ŞTIINEI

Ma+oritatea savanţilor se folosesc de subcon!tient chiar dacă uneori nu sunt con!tienţi de fenomenelecare se petrec. Exemple ilustre în acest sens sunt& Edison, Marconi, )oincarW, Einstein !i mulţi alţii.ând un om de !tiinţă apeleaă la subcon!tient, dobânde te o intuiţie specială în legătură cuș

îmbinarea mai multor domenii. ercetările demonstreaă că succesul inventatorilor depinde în maremăsură de capacitatea lor de a utilia teaurul de înţelepciune din subcon!tient.1ă propunem în continuare, exemplul chimistului Jriedrich von tradonit, care lucra de mult timp pentru a obţine formula chimică a beninei. "ricum ar fi combinat cei D atomi de carbon cu D atomide hidrogen, nu reu!ea să obţină formula beninei. 4eamăgit, obosit, a abandonat subcon!tientului problema. 4upă câtva timp, subcon!tientul i-a oferit o reolvare uluitoare& în timp ce urca în autobu,a înţeles că atomii erau uniţi printr-o legătură circulară, numită cercul benenului.5lt savant, 0i?ola %esla, a realiat invenţii importante, care stau la baa electronicii de astăi. El proceda astfel& când îi venea o idee nouă, lăsa imaginaţia să construiască liber pe acel subiect, !tiindcă subcon!tientul îi va revela ce lipsea pentru ca noul dispoitiv să poată fi materialiat. /ealiamental toate îmbunătăţirile posibile, corecta gre!elile !i oferea tehnicienilor schema dispoitivului perfect funcţionabil. "bi!nuia chiar să spună& '3ntotdeauna invenţia mea funcţioneaă a!a cum mi-amimaginat. 3n $H de ani nu a fost nici măcar o excepţie.(.

0aturalistul american 5gassia a descoperit câteva dintre fenomenele misterioase, care se petrec înlumea subcon!tientului în timpul somnului. ităm din biografia sa& '4e mai multe săptămâni măchinuiam să reconstitui o fosilă găsită încrustată pe o piatră. 0ereu!ind să stabilesc specia din carefăcea parte, obosit !i disperat, am abandonat !i am încercat să mă relaxe. 4upă câtva timp, într-onoapte, m-am treit cu senaţia clară că am visat pe!tele fosiliat, cu toate fragmentele care-i lipseau.4ar nu reu!eam să-mi amintesc nimic din vis. 6mediat m-am dus la mueu, pentru a studia din nou piatra, sperând că-mi voi aminti ceva, dar fără nici un reultat. 0oaptea următoare am visat din nou pe!tele, dar la treire am uitat cum arăta. perând că voi avea iar visul, a treia noapte mi-am pregătithârtie !i creion lângă pat, ca să-l schiţe. pre dimineaţă, mi-a apărut pe!tele în vis, mai întâi neclar,apoi din ce în ce mai distinct, astfel încât îi puteam studia toate detaliile. M-am treit pe +umătate !i,aflat încă sub influenţa visului, într-un întuneric profund, am schiţat imaginea pe hârtie. 4imineaţa,

am constatat cu uimire că desenasem linii pe care nu le văusem la fosilă. 5m alergat la mueu !i amcurăţat bine suprafaţa pietrei, până au devenit viibile !i părţile ascunse ale fosilei. 7a sfâr it, semănaș

perfect cu imaginea din vis(.4r. 7othan von Blen?-chmidt, renumit inginer electronist, poveste!te cum s-a salvat cu a+utorulsubcon!tientului dintr-un lagăr de concentrare rusesc în timpul răboiului& 'Eram prionier într-omină de cărbuni din /usia !i vedeam terifiat cum oamenii mureau unul câte unul în +urul meu. Eram păiţi de gardieni extrem de brutali, iar ofiţerii erau inteligenţi !i atenţi, încât practic era imposibil săevadei. 4upă un examen medical sumar, fiecărui prionier îi era impusă, pentru a fi scoasă lasuprafaţă, o anumită cantitate de cărbune pe i. Mie mi-au fixat #H ?g pe i. 4acă prionierul nu

A;



extrăgea cantitatea impusă, raţia alimentară - !i a!a destul de mică - se reducea !i mai mult. 3n scurttimp, se odihnea în cimitirul lagărului. 3ngroit, am început să mă concentre asupra unui plan deevadare. asa din 7os 5ngeles era distrusă, toţi membrii familiei uci!i, iar prietenii dispăruseră sau seaflau, ca !i mine, în lagăre de prionieri. 5m invocat subcon!tientul !i i-am cerut să găsească omodalitate pentru a a+unge la 7os 5ngeles. *1edeam( în închipuire imagini de acolo, bulevardelelargi, !i câteva dintre clădiri. 3n fiecare dimineaţă !i seară mă imaginam plimbându-mă pe cel mai

mare bulevard, împreună cu o fată pe care o cunoscusem înainte de răboi 8!i care este soţia meaacum92 viitam magainele, urcam în autobue, luam prânul la restaurant. 4e fiecare dată aveamgri+ă, atunci când conduceam ma!ina mea imaginară, să nu fac vreun accident. 6maginile erau plinede viaţă !i culoare !i mă simţeam ca !i când le trăiam cu adevărat.3n fiecare dimineaţă, gardianul-!ef a!ea prionierii în rând !i-i număra. triga& #, $, ;... !i cânda+ungea la # făceam un pas înainte. 3ntr-o dimineaţă, când se numărau prionierii, gardianul a fostchemat în altă parte, tocmai când a+unsese la #D. ând a revenit, a început de la #, deci nu mi-auobservat lipsa. eara, când deta!amentul s-a întors de la muncă, numărul prionierilor era evident,acela!i, deci lipsa mea a fost observată cu mult mai târiu. 5m reu!it să ies din lagăr fără să fiu văut!i am mers prin pustiu, timp de $A de ore, până am a+uns la o casă părăsită, unde m-am odihnit. Multeile am trăit din ce pescuiam sau vânam. ând am a+uns la linia ferată, am urcat într-un tren ce

transporta cărbuni în )olonia. )rietenii m-au a+utat să a+ung la 7ucerna, în Elveţia. 3ntr-o seară, cândstăteam în )alace Lotel din 7ucerna, am cunoscut un cuplu de americani, care m-au invitat acasă laei, în anta Monica 8alifornia9. 5stfel, am a+uns în 5merica, la 7os 5ngeles. Coferul de taxi m-a dusexact pe bulevardele pe care le visasem în ilele sumbre din lagăr. Mi se părea că nu trecuse decât puţin timp de când fusesem pe acolo. 5ceastă reu!ită va rămâne pentru mine ca o lecţie despreminunile pe care le pot realia puterile latente din subcon!tientul, atunci când sunt controlate(.<n alt domeniu în care subcon!tientul poate fi folositor este istoria. 5rheologii !i paleontologii ar trebui să !tie că tot ce a existat !i s-a manifestat vreodată se păstreaă în memoria universală. )rinstudiul ruinelor !i fosilelor antice, ei reconstituie palate sau ora!e întregi. 6storicii î!i lasă imaginaţiasă construiască tot felul de variante, dinamiând astfel subcon!tientul. 5cesta deschide porţile deacces către memoria ascunsă a lumilor !i civiliaţiilor străvechi. 5stfel, trecutul reînvie !i poate fi

cunoscut. avanţii posedă o putere de concentrare mare !i o imaginaţie controlată, care treesc geniulsubcon!tient& templele antice capătă acoperi!uri, apar grădini, piscine !i fântâni arteiene2 oaselealbite sunt acoperite de mu!chi !i piele. u a+utorul atenţiei bine focaliate, a imaginaţiei diri+ate, putem transcende timpul !i spaţiul !i ne putem pune în legătură telepatică cu cele mai elevate gânduriale marilor savanţi ai lumii.

Cum să devenim receptivi la suestiile subconştientului

4acă trebuie să luaţi o deciie dificilă, începeţi imediat să căutaţi soluţia, plini de optimism. Evitaţigri+ile, fiţi încreători. 6ată o tehnică simplă de a deveni receptivi la mesa+ele subcon!tientului.5!eaţi-vă într-o poiţie confortabilă, relaxaţi-vă corpul !i mintea. 4acă acestea refuă să se supună,fiţi autoritari !i fermi, impunându-vă cu putere voinţa. orpul este obligat să vă asculte, pentru că nu

are voinţă proprie, iniţiativă sau inteligenţă, ci este asemenea unui disc pe care sunt săpate diferitegânduri sau emoţii sub forma unor gesturi caracteristice, ticuri sau chiar boli. 4upă ce aţi obţinut orelaxare profundă, concentraţi-vă atenţia exclusiv asupra problemei care vă frământă. ăutaţi osoluţie, încercaţi diferite variante, gândiţi-vă cu anticipaţie ce bucuro!i veţi fi când o veţi găsi pe ceamai bună. 7ăsaţi-vă cuprin!i de acest sentiment. )ermiteţi minţii să se +oace astfel, până adormiţi.4acă nu aţi primit răspunsul în timpul somnului, nu vă mai preocupaţi de problema respectivă."ricând este posibil să apară, chiar dacă faceţi altceva. )entru a avea acces la informaţiile depoitateîn subcon!tient, cea mai simplă metodă este !i cea mai bună. 6ată un exemplu personal& într-o i am pierdut un ceas, care era o amintire de familie. 7-am căutat peste tot, dar nu l-am găsit. eara am

AA



invocat subcon!tientul !i i-am vorbit ca unei persoane de încredere& '%u !tii tot, deci !tii !i unde esteceasul meu2 te rog, să-mi arăţi locul(. M-am treit cu gândul pregnant& 'ăută sub copacul din curte(,unde l-am !i găsit imediat.

CAPITOLUL XIII

SUBCONŞTIENTUL ŞI MIRACOLELE SOMNULUI

Jiecare dintre noi petrece @ ore din $A dormind 8cam o treime din viaţă9. 5ceasta este o legeinexorabilă a vieţii, valabilă atât în regnul vegetal, cât !i în cel animal. Multe probleme î!i pot găsirăspuns atunci când dormim. Este încă încetăţenită teoria conform căreia, iua obosim !i noapteadormim, ca să ne recuperăm forţele pierdute. 4ar corpul consumă energia !i când doarme& inimacontinuă să funcţionee, la fel plămânii, ca !i toate celelalte organe vitale. 4acă mâncăm înainte de ane culca, hrana este digerată !i asimilată în somn, datorită faptului că subcon!tientul nu se odihne!te!i nu doarme niciodată, este mereu activ, controlând funcţiile corpului. ând dormim, vindecarea se produce mai u!or, deoarece nu mai există interferenţe !i bloca+e produse de mentalul con!tient. 4easemenea, răspunsurile la problemele care vă frământă vi se reveleaă mai ales în somn.

)inefacerile somnului 4r. Oohn Bingelo=, o autoritate în studiul efectelor somnului, a demonstrat că noaptea, când dormim,creierul prime!te impresii viuale, auditive, olfactive, gustative, ce demonstreaă că nervii !i neuroniiscoarţei cerebrale sunt activi în timpul somnului. avantul a demonstrat că atunci, sufletul se une!tecu piritul 4ivin, umplându-se de înţelepciune. 'tudiile pe care le-am întreprins mi-au întăritconvingerea că, adevăratul scop al somnului nu este doar odihna2 de fapt, nici o altă parte a vieţii nueste mai importantă pentru elevarea spirituală echilibrată a omului(. "bosită de permanenteleconflicte, +igniri !i stresuri, mintea are nevoie de o retragere periodică din lumea simţurilor, pentru aintra în legătură telepatică cu forţa !i înţelepciunea subcon!tientului. 4acă veţi urmări să păstraţimereu această legătură, veţi fi ghidaţi permanent de către ea !i veţi reu!i să învingeţi orice dificultate.)entru aceasta, este bine ca în timpul ilei să realiaţi periodic retragerea minţii în interior, departe de

confuia !i agitaţia lumii exterioare. 5ceasta poate fi privită tot ca o formă de somn, căci sunteţiadormiţi faţă de lumea simţurilor, dar astfel treiţi în voi lumea extraordinară a subcon!tientului.7ipsa de somn creeaă iritabilitate, depresiuni !i gânduri sumbre. 4r. Ieorges tevenson, membru al5sociaţiei 0aţionale pentru ănătate Mentală 80ational 5ssociation for Mental Lealth9, afirma&'4upă părerea mea, fiecare fiinţă umană are nevoie de cel puţin D ore de somn pe noapte, pentru a sesimţi bine. Mulţi dintre noi au nevoie chiar de mai multe. ei care-!i închipuie că se pot acomoda !icu mai puţine ore de somn, se în!eală(. avanţii care au studiat efectele lipsei de somn, au remarcatcă insomnia prelungită precede anumite tulburări psihopatologice. )entru a explica acest fenomen,este suficient să amintim că în timpul somnului ne 'încărcăm bateriile(, dobândind vitalitate !i poftăde viaţă. 3ntr-un articol intitulat ')oate că aveţi nevoie de mai mult somn(, apărut în eader’s -igest ,se relateaă următoarea experienţă& '3n ultimii trei ani, am realiat experienţe medicale la Qalter

/eed 5rm 6nstitute of /esearch din Qashington. a subiecţi, s-au oferit o sută de militari !i civili.5ce!tia au fost menţinuţi forţat în stare de veghe circa A ile la rând. %estele au pus în evidenţăsimptomele lipsei de somn, reultatele lor devăluind câteva dintre misterele uluitoare ale somnului.e !tie acum că mintea obosită de nesomn caută atât de avidă somnul, încât ar sacrifica orice ca să-lobţină. 4upă numai câteva ore apar scurte perioade de moţăială, într-un ritm de ;-A pe oră. a într-unsomn veritabil, pleoapele se închid, ritmul cardiac se încetine!te pentru câteva secunde. )ot survenimomente de incon!tienţă sau imagini disparate, frânturi de vise. )e măsură ce se agraveaă lipsa desomn, perioadele de pierdere a cuno!tinţei devin din ce în ce mai dese !i mai lungi 8$-; secunde9.hiar dacă subiectul are o mare responsabilitate 8exemplu& pilotarea unui avion în plină furtună9, el

A



nu îi poate reista. Jiţi atenţi, căci vi se poate întâmpla oricând, mai ales la volan. 7ipsa de somnatacă buna funcţionare a memoriei !i a simţurilor. Mulţi subiecţi s-au dovedit incapabili să reţină oanumită informaţie pentru mai mult timp !i să o folosească în problema pe care o aveau de reolvat.3n faţa unor situaţii care cereau eforturi mai mari de memorare, subiecţii se ăpăceau !i se blocau(.

Noaptea e un sfetnic bun

" doamnă din 0e= >or?, ascultătoare a emisiunilor pe care le ţineam la postul naţional de radio, îmirelata că i se oferise un loc de muncă pentru care era plătită dublu. 0eputând să se decidă, înainte dea se culca, s-a rugat astfel& '6nteligenţa creatoare a subcon!tientului !tie ce este mai bine pentru mine.Ea mă orienteaă mereu către fericire !i o viaţă spirituală înaltă, revelându-mi cea mai bună deciie.3i mulţumesc pentru răspunsul care, sunt sigură, va veni(. 5 repetat această rugăciune simplă de maimulte ori. 5 doua i, s-a treit cu senaţia clară că nu trebuie să accepte oferta, ceea ce a !i făcut.Evenimentele ulterioare au demonstrat că alegerea era bună2 firma care-i făcuse propunerea a datfaliment în scurt timp.6ată un alt exemplu despre modul cum puteţi fi a+utaţi !i ocrotiţi de către subcon!tient, atunci când îlinvocaţi& u mulţi ani în urmă, înaintea celui de-5l 4oilea /ăboi Mondial, mi-a fost oferit un postîn "rient. )entru a fi sigur că voi lua o deciie bună, m-am rugat astfel& '3nţelepciunea ascunsă dinfiinţa mea !tie tot !i îmi va revela pe ce drum trebuie să merg. " să cunosc răspunsul, indiferent cumva sosi el(. 5m recurs la această modalitate deoarece, de!i mentalul con!tient poate lua deciii cândcunoa!te toate datele problemei, este nevoie de intuiţia proprie subcon!tientului pentru a răspunde laîntrebări pe care doar viitorul le poate delega. 5m repetat rugăciunea ca pe un cântec de leagănînainte de a adormi !i apoi am visat ceva ce s-a petrecut în realitate peste trei ani. Mi-a apărut unvechi prieten !i mi-a spus& 'ite!te iarele, nu pleca:(. 3n iare se relata, cu litere groase, cum sedeclan!ase răboiul, prin atacul de la )earl Larbour. 4e mai multe ori am avut vise foarte clare, ca celexpus mai înainte. 5cestea sunt scenarii realiate de subcon!tient, care ne relevă astfel anumiteadevăruri, prin intermediul unor persoane în care avem încredere. 5ltul ar putea primi sfaturi din partea mamei, care-i apare în vis !i îl avertieaă asupra unui anumit pericol. ubcon!tientul creeaăimaginile cele mai sugestive, care să ne impresionee !i să ne determine să credem în ceea ce visăm.

4r. /hine, director la 4epartamentul de psihologie al <niversită ii 4u?e, a adunat un mare număr deț

relatări, care demonstreaă că multe persoane au vise premonitorii în legătură cu evenimentele carese vor întâmpla în viitor, reu!ind cu a+utorul lor să evite posibile tragedii.1iitorul este reultatul modului vostru de a gândi în preent, el este de+a în subcon!tient. )rinanalogie, viitorul unui popor este înscris în subcon!tientul colectiv. 5!a se explică faptul că am visatcă s-a declan!at răboiul cu ; ani înainte. 3ntâmplările de mâine se află de+a în subcon!tient, la fel !icele de săptămâna sau de luna viitoare !i pot fi văute de o persoană clarvăătoare.

Miracole petrecute în timpul somnului

"dată, un cursant mi-a trimis un iar în care era relatat caul unui laminor din o elăria )ittsburg.ț

"mul, /o Lammerstrom, a câ tigat #HHH de dolari datorită unui vis pe care l-a avut. onformș

articolului din iar, inginerii care lucrau în oţelărie munceau de mult timp, ca să repare o bandă detransmisie a barelor de oţel. 4e!i se chinuiau de multă vreme, nu reu!eau să găsească defecţiunea !isă o remediee. Lammerstrom căuta !i el un dispoitiv nou, care să pună în mi!care angrena+ul, dar fără nici un reultat. 3ntr-o după-amiaă, înainte de a aţipi, i-a venit iar în minte problema de laoţelărie. 5dormind, a visat o schiţă perfectă a unui anumit utila+. %reindu-se, a făcut o schemă dupădesenul din vis. 5 pus această schemă în aplicare, iar anga+aţii au realiat un dispoitiv funcţional.5stfel, somnul de la prân i-a adus lui Lammerstrom un cec de #HHH de dolari, adică cea mai marerecompensă pe care o oferise vreodată firma anga+aţilor săi, pentru o invenţie.

AD



4r. Lelprecht, profesor de cultură asiriană la <niversitatea din )ennslvania, scria în +urnalul său&'3ntr-o seară, m-am culcat epuiat de eforturile adarnice de a localia două fragmente de agată, presupuse a fi apar inând unui babilonian. 5dormind sub influenţa acestor gânduri, am avut un visț

remarcabil& mi-a apărut un preot din 0ippur, înalt !i impunător, cam de AH de ani, care m-a condus lateaurul templului. 5colo, erau împră!tiate pe podea, o mulţime de fragmente de agată !i lapis-lauli.)reotul mi-a spus& <ele două bucăţi, despre care ai scris separat la paginile $$ !i $D, fac parte din

cerceii de la statuia eului. 7ipe!te-le !i te vei convinge.> M-am treit instantaneu. 5m examinatfragmentele !i, spre uimirea, se potriveau. Iăsisem, în sfâr it, soluţia problemei.(ș

/obert 7ouis tevenson, în una din cărţile sale, %cross the plains, consacră un întreg capitol viselor.El însu!i avea vise pline de acţiune, pe care !i le programa seara. 3nainte de a adormi, cereasubcon!tientului să-i revelee noi povestiri. 4acă a+ungea într-o criă financiară, era de a+uns sătrimită o sugestie de genul& '"feră-mi ideea unui bun roman de aventuri, care să se vândă bine(.ubcon!tientul răspundea prompt, pe măsura a!teptărilor. 3n legătură cu acest fenomen, tevensonscria& 'Micuţele âne 8puterile latente ale subcon!tientului9, atunci când concep un roman, mi-ltransmit capitol cu capitol, astfel încât, eu, presupusul autor, nu !tiu niciodată cum se va derulaacţiunea în continuare. 0ici măcar această parte a muncii mele, care se desfă!oară iua, când sunttrea !i con!tient, n-o pot considera a mea, căci îmi dau seama că aceste âne sunt !i atunci alături de

mine, inspirându-mă(.

"dei forţă despre binefacerile somnului

#. %rebuie să vă treiţi a doua i la o anumită oră 0imic mai simplu& înainte de a adormi, sugeraţisubcon!tientului să vă treească exact la acea oră. 1eţi constata cu uimire că el se va supune.$. ubcon!tientul nu cunoa!te odihna niciodată, lucreaă fără încetare. ontroleaă toate funcţiilevitale !i vindecă orice boală. 3mpăcaţi-vă cu voi în!ivă, iertaţi pe toţi cei care au gre!it2 vindecarea seva produce cu mult mai repede.;. ubcon!tientul vă ghideaă mai ales atunci când dormiţi sau când visaţi. urenţii vitali circulăatunci liberi prin fiinţă, purificând-o, astfel încât dimineaţa vă treiţi revitaliaţi !i întineriţi.

A. 4acă sunteţi încă sub influenţa supărărilor !i conflictelor din timpul ilei, calmaţi-vă mai întâi !iconcentraţi-vă asupra unor sugestii poitive. 6nvocaţi înţelepciunea din subcon!tient !i cereţi-i săreolve problema cu care vă confruntaţi. 1eţi dobândi un plus de încredere în voi, calm !i putere.. omnul este esenţial pentru o minte lucidă !i un corp sănătos. 7ipsa de somn provoacă iritabilitate,depresii, ăpăceală2 sunt necesare cel puţin opt ore de somn în fiecare noapte.D. avanţii au demonstrat că, în urma unei insomnii prelungite, survin o serie de tulburări psihice.. 3n timpul somnului, mintea se încarcă cu forţe noi. Multe persoane care nu dorm suficient, preintătulburări de memorie !i de coordonare a mi!cărilor, sunt deorientate !i confue.@. reierul obosit va sacrifica orice pentru câteva clipe de somn. 5tenţie celor care aveţi tendinţa săadormiţi la volan:G. 0oaptea e un sfetnic bun. 3nainte de a adormi, invocaţi protecţia subcon!tientului. ereţi răspuns laîntrebarea care vă frământă, apoi fiţi receptivi pentru a înţelege răspunsul.#H. 5veţi deplină încredere în subcon!tient2 el nu vă poate orienta decât în direcţia cea bună.âteodată, mesa+ul său vă parvine prin intermediul unui vis foarte clar !i sugestiv.##. Modul în care gândiţi vă determină destinul. 7ăsaţi-vă ghidaţi de către înţelepciunea infinită,ascunsă în fiinţa voastră, acceptaţi orice sfat sau sugestie care simţiţi că vine de acolo. Jiţi optimi!ti,gândiţi-vă că nu se poate întâmpla nimic rău2 astfel remodelaţi destinul !i vă îmbunătăţiţi viitorul.#$. 4acă doriţi să scrieţi un roman, o piesă de teatru sau să realiaţi o invenţie extraordinară, cereţisubcon!tientului să vă inspire2 con!tientiaţi faptul că el vă ghideaă mereu. e vor produce astfeladevărate miracole, iar patrimoniul universal se va îmbogăţi cu noi comori artistice sau !tiinţifice.

A



CAPITOLUL XI$

MANI0ESTAREA PUTERII SUBCONŞTIENTULUI#N RE&OL$AREA PROBLEMELOR DE CUPLU

"rice problemă dintre soţ !i soţie se poate reolva dacă cei doi folosesc în mod constructiv gândurile./ugându-se împreună, cei doi iubiţi se vor armonia la toate nivelele fiinţei lor !i vor rămâne mereuîmpreună. "rientarea către idealuri sublime, studiul legilor misterioase ale vieţii, faptul că cei doi auacela!i drum în viaţă !i î!i respectă reciproc libertatea personală, toate acestea repreintă cheile uneicăsătorii armonioase !i fericite, în care soţii formeaă o singură fiinţă. <n divorţ sau o despărţiredureroasă pot fi evitate chiar dinaintea căsătoriei. 4esigur, când situaţia devine insuportabilă, cel mai bine este să ie!i din ea. 4e ce să nu eviţi o situaţie neplăcută 0u ar fi mai bine să te concentreiasupra adevăratei caue a problemelor cu care te confrunţi, adică să tai răul de la rădăcină 5semeneacelorlalte probleme cu care omul se poate confrunta, divorţul cu supărările inerente, sunt roadele unuicomportament, în care legile subcon!tientului sunt ignorate complet.

%devărata semnificaţie a căsătoriei

)entru a fi cu adevărat o uniune între două fiinţe, căsătoria trebuie să aibă în primul rând o baăspirituală, să fie însufleţită de iubire reciprocă. 4ragostea poate fi exprimată sub forma toleranţei, asincerităţii, a onestităţii !i a bunăvoinţei. 4e aceea, fiecare dintre cei doi iubiţi trebuie să fie foartesinceri unul faţă de celălalt. " căsătorie armonioasă nu poate fi niciodată realiată, având la baămotive ca vanitatea, lipsa de bani sau dorinţa de a parveni, deoarece acestea indică lipsa sincerită ii !iț

a iubirii. " asemenea căsătorie nu repreintă decât o penibilă minciună !i o mascaradă grotescă." femeie care gânde!te& 'unt epuiată de muncă. Mă voi mărita ca să renunţ la serviciu !i să măocrotească soţul(, porne!te de la premise false !i nu aplică într-un mod corect legile subcon!tientului. 0umai cunoa!terea !i folosirea benefică a acestor legi îi pot oferi siguranţă !i confort. 4acă ea ar aplica tehnicile descrise în capitolele anterioare, nu s-ar putea plânge niciodată, în realitate, de soţ, detată sau de altcineva, ci este capabilă să obţină prin propriile forţe fericirea, prosperitatea, pacea

lăuntrică, iubirea nesfâr ită, bucuria de a trăi, confortul, siguranţa !i orice !i-ar putea dori vreodată.șJiecare om poate fi propriul său constructor, modelându- i destinul a!a după cum dore!te.ș

Cum să atraem către noi soţul sau soţia ideală

4acă aţi lecturat cu atenţie capitolele anterioare, desigur că de+a sunteţi familiariaţi cu modul în careacţioneaă subcon!tientul !i !tiţi că tot ce se imprimă acolo se va exprima într-o formă sau alta înexterior. 4acă sunteţi femeie !i doriţi să vă apropiaţi de un bărbat, dar nu l-aţi găsit încă, sugeraţisubcon!tientului calităţile pe care doriţi să le aibă el. 6ată o tehnică deosebit de utilă& seara, a!eaţi-văîn fotoliul cel mai comod, închideţi ochii !i relaxaţi-vă, urmăriţi să creaţi o stare de pace profundă !ide receptivitate. 5dresaţi-vă apoi subcon!tientului, spunându-i& ')rin gândurile mele atrag către mineun om onest, sincer, loial, iubitor, fidel, cu sufletul fericit !i lini!tit. 5ceste calităţi penetreaă acum în

subcon!tient2 prin meditaţii asupra lor, vor prinde viaţă !i se vor manifesta atunci când voi fi pregătită. Mă bae pe acea lege care face să am exact ceea ce mentalie cu forţă. 4oresc sădăruiesc fericire !i armonie unui om. 3i voi respecta !i iubi idealurile, iar el va face la fel în ceea cemă prive!te. 0u voi căuta să-l transform pentru a-mi satisface vreo dorinţă egoistă, iar el va respecta,la rândul lui, personalitatea !i dorinţele mele. Mereu ne va uni dragostea, înţelegerea !i toleranţa.()erseverând în această tehnică extrem de simplă, veţi trăi bucuria de a descoperi că există un astfel de bărbat cu care să vă căsătoriţi. 3nţelepciunea tăcută !i nebănuită a subcon!tientului vă deschide undrum pe care veţi fi purtată de curenţii ireistibili creaţi prin mentaliarea voastră benefică. )entru caaceastă experienţă să devină o reu!ită, aspiraţi permanent să dăruiţi iubire, devotament, înţelegere !itot ce e mai bun în dumneavoastră, către cei din +ur.

A@



acela, care nu-i dădea atenţie decât atunci când o maltrata, nu putea fi părăsit, căci soţia lui credea înmod gre!it că divorţul constituie un păcat. 6-am explicat că legătura dintre doi oameni se realieaă în primul rând în inimile lor !i că nu poate exista căsătorie, în adevăratul sens al cuvântului, fără iubire!i armonie. Jemeia a înţeles că nu există lege divină care să o oblige să stea cu un om care omaltrateaă !i o umile!te permanent.4acă vă aflaţi într-o astfel de situaţie dificilă !i nu !tiţi cum să acţionaţi, căutaţi în interiorul vostru

răspunsul2 cu siguranţă că acesta va veni, dacă aveţi încrederea !i aspiraţia necesară. 4in profunimile tăcute ale sufletului, se va revela răspunsul potrivit.5m cunoscut un cuplu de tineri, căsătoriţi de câteva luni, care de+a a+unsese în situaţia de a sedestrăma. oţul trăia cu teama permanentă ca femeia să nu-l părăsească. Era sigur că îl în!eală !i că,într-o i, îl va părăsi2 de aceea, el se afla într-o continuă angoasă !i tulburare a minţii. )e de altă parte,soţia simţea că legătura dintre ei nu se mai baeaă pe încredere, fiind afectată de atmosfera creată deel. ituaţia la care au a+uns este urmarea directă a tiparului mental format. 4upă cum am mai arătat,toate fiinţele se supun legii acţiunii !i reacţiunii, conform căreia orice fenomen are drept cauă untipar mental. 4esigur, femeia !i-a părăsit soţul, comportându-se exact a!a cum se a!teptase el.epararea în cuplu se produce întâi în spiritele celor doi. eea ce se petrece la tribunal nu repreintădecât urmarea firească a acestui lucru. ând în cei doi soţi se adună resentimente, neîncredere,

suspiciune !i mânie, acestea slăbesc unitatea cuplului. <ra debină ceea ce iubirea une!te. 3n caul pecare l-am preentat, nici unul dintre tinerii soţi nu cuno!tea legile mentalului, lăsând ca problemele,angoasele !i deordinile interioare să le aducă suferinţă. Mai târiu, urmându-mi sfaturile, aureînvăţat să trăiască împreună, experimentând terapeutica sugestiei poitive. /eultatele au fostevidente& au început să manifeste iubire, calm !i bunăvoinţă unul către celălalt. 3n fiecare searădiscutau !i analiau aspectele spirituale ale vieţii, căutând direcţii noi în gândire. 5stfel !i-auconstruit treptat o căsnicie durabilă.

Cauza reşelilor în căsnicie

e observă foarte des că soţiile devin răutăcioase !i certăreţe. 6ritabilitatea exprimă de fapt refulărilelor incon!tiente, nevoia profundă de a fi iubite. 0emulţumirea provine câteodată din faptul că femeia

dore!te să modifice personalitatea soţului, conform unui tipar creat de ea. 4esigur, acest lucru nurepreintă decât un mi+loc în plus de a-i pierde interesul !i iubirea. a să înlăture necaurile de acestgen, este bine ca fiecare dintre soţi să evite a scoate în evidenţă micile gre!eli ale celuilalt !i în loc deaceasta să fie plini de atenţie !i de răbdare, folosindu-se de toate celelalte calităţi minunate, care seascund în sufletul lor. oţul care este mereu posac, care critică tot ce face sau ice soţia, comite unadulter din punct de vedere psihic. <n bărbat care întreţine sentimente de ostilitate !i mânie faţă desoţie, o în!eală practic pe aceasta, deoarece încalcă promisiunile făcute la căsătorie, acelea de a o iubi!i respecta toată viaţa. <n astfel de om trebuie să înveţe să-!i stăpânească mânia, să lupte cu propriilegânduri malefice !i distructive, să reînceapă a-!i privi soţia cu respect, bunăvoinţă !i consideraţie.Jolosind autosugestia poitivă, putem să ne formăm o atitudine în faţa vieţii !i un mod de a gândicare să ne facă mai fericiţi !i să ne armoniee relaţiile cu ceilalţi.

Jaceţi o mare gre!eală atunci când vorbiţi de problemele apărute în cuplu cu vecinii sau cu rudele. ă presupunem că o femeie poveste!te prietenei sale& 'oţul meu nu-mi dă niciodată bani. e poartăîngroitor cu mama mea, este beţiv !i mă +igne!te în fiecare i(. %oţi cei care aud aceste vorbe î!iformeaă o imagine proastă despre el !i aceasta nu va a+uta cu nimic cuplul. %oţi vor mentalianegativ !i va fi cu mult mai greu să reparaţi situaţia creată. 0u discutaţi despre defectele celui cu caretrăiţi decât cu cineva care vă poate da sfaturi folositoare2 altfel riscaţi să vă autosugestionaţi negativfără să vă daţi seama. Este cunoscut faptul că familia nu dă întotdeauna sfatul cel mai bun, căcimembrii ei sunt subiectivi !i părtinitori în aprecieri. riteriul după care puteţi verifica sfaturile ce vise dau este să respecte regula de aur 8Jaceţi altora ceea ce vreţi să vă facă ei vouă9. 5mintiţi-vă că

H



întotdeauna, între două fiinţe care trăiesc împreună au apărut probleme, ciocniri de temperament, perioade tensionate. 0u arătaţi prietenilor aspectele dificile ale căsătoriei. 5bţineţi-vă de la critici !inu vă răbunaţi pe soţ, făcându-i repro!uri în public. )e de altă parte, un soţ trebuie să evite să otransforme pe soţie într-o copie fidelă a sa. Jiecare om are personalitatea proprie !i astfel de tentativesunt împotriva firii, ducând în timp la destrămarea cuplului. Jemeia se va simţi atinsă în demnitateasa !i va începe să nutrească resentimente faţă de bărbatul de lângă ea.

Jiecare trebuie să se adaptee !i să lase mai mult sau mai puţin de la el, pentru bunul mers !icontinuitatea cuplului 4acă veţi încerca să priviţi în interiorul vostru cu obiectivitate, veţi găsi atâteadefecte, încât s-ar putea să aveţi nevoie de tot restul vieţii pentru a le înlocui cu calităţi. 0u maicăutaţi să-i transformaţi pe cei din +ur, ci căutaţi să vă transformaţi pe voi în!ivă mai întâi.

%mintiţi#vă5

#. 0ecunoa!terea legilor mentalului constituie adevărata cauă a nefericirii. /ugându-vă pentruarmonia cuplului, veţi învăţa cum să construiţi o relaţie profundă !i spirituală.$. )entru a evita divorţul, acţionaţi încă dinainte de a vă căsători. /ugaţi-vă să vină partenerul ideal pentru voi, mentaliînd cu preciie ce calităţi doriţi să aibă acesta. 1eţi constata, cu încântare, că aţiîntâlnit bărbatul sau femeia de care aveaţi nevoie.;. 0umai uniunea plină de iubire dintre bărbat !i femeie poate fi numită căsătorie autentică.A. 1ă atrageţi partenerul cel mai potrivit dacă vă construiţi mental o imagine cât mai precisă a sa.)uteţi fi sigur de reultat, căci întreaga creaţie se supune legii reonanţei.. 0u mai proiectaţi asupra soţului sau soţiei gânduri de neîncredere !i ură. 3ncon+uraţi-l cu iubire,armonie !i bunăvoinţă. )roblemele se vor reolva treptat de la sine căci vibraţiile benefice suntabsorbite în subcon!tient, generând mai multă afecţiune !i uniune dătătoare de fericire.D. Jemeile devin iritabile !i răutăcioase din caua lipsei de afecţiune !i de respect. Ele aspiră să fieiubite !i ocrotite. 5rătaţi-le că le apreciaţi, că înseamnă foarte mult pentru voi. ăutaţi să observaţi !isă scoateţi în evidenţă calităţile, pe care cu siguranţă că le au.. oţul care-!i iube!te cu adevărat soţia nu va face !i nu va acţiona cu nimic împotriva ei, nici prinvorbe, nici prin acţiuni. 6ubirea veritabilă nu în!eală niciodată.

@. 0u discutaţi decât cu oameni competenţi despre problemele voastre con+ugale. 5!a cum nu cereţiunui tapiţer să vă extragă un dinte, nu cereţi familiei sau prietenilor să va dea sfaturi, când aveţidificultăţi în viaţa de cuplu.G. 0u căutaţi să transformaţi personalitatea celui lângă care trăiţi. 5cesta este un semn de manifestarea orgoliului vostru !i o supraestimare a propriilor capacităţi, care nu vor face decât să provoaceresentimente. )artenerul vostru are propria sa individualitate !i nu poate fi copia voastră fidelă.#H. reaţi legături profunde !i spirituale între voi2 veţi constata că problemele se vor reolva treptat.4e!i câteodată nu corespunde realităţii, mentaliaţi-vă soţia fericită, plină de sănătate, frumoasă. 4easemenea, soţul poate fi văut ca puternic, tandru, armonios !i bun. Menţineţi neîntrerupt aceastăimagine benefică, până ce transformarea se va produce în realitate.

CAPITOLUL X$

CUM SĂ DE$ENIM MAI 0ERICII

Qilliam Oames afirma că, cea mai mare descoperire a secolului în acest domeniu nu a fost făcută încă.e referea la descoperirea puterii infinite a subcon!tientului, dinamiat printr-o credinţă fermă în posibilităţile lui. Jiecare om este posesorul acestei comori, cu a+utorul căreia, poate învinge orice felde piedică. 4evenind con!tienţi de ea, putem birui propriile noastre slăbiciuni !i îndoieli, dobândindastfel adevărata fericire în viaţă. "rice om este fericit în anumite momente ale existenţei sale& când sena!te un copil, când se căsătore!te sau reu!e!te la facultate, etc. )utem face o listă interminabilă de

#



evenimente, care ne fac fericiţi. 4ar acestea nu sunt decât bucurii trecătoare, care vin din exterior !inu au nici o legătură cu adevărata bucurie interioară. 3n Biblie este scris că cine are credinţă, acelaeste fericit. 3ncredinţaţi gândurile !i acţiunile lui 4umneeu !i rugaţi-l să vă ghidee, să vă inspire2veţi deveni cu mult mai echilibraţi, senini !i relaxaţi în viaţa de i cu i. <rmăriţi să fiţi un focar de bunăvoinţă !i iubire, construindu-vă astfel adevărata fericire interioară, eternă !i inalterabilă.

%leeţi întotdeauna fericireaJericirea este o stare de spirit elevată. unteţi liberi să fiţi fericiţi oricând doriţi. )are extraordinar desimplu !i a!a !i este. 4ar oamenii e!ueaă, de obicei, în încercarea de a fi fericiţi, pentru că nu înţelegce este simplu !i u!or2 ei au nevoie mereu de reţete complicate. ele mai mari adevăruri ale vieţiisunt simple, creatoare !i dinamice. 0umai ele ne pun în reonanţă cu starea de bine, cu starea dearmonie universală. f. )avel relateaă în cuvinte inspirate modalitatea de a ne pune în legătură cuenergiile elevate ce conferă forţă interioară !i bucurie& 'câte sunt adevărate, câte sunt de cinste, câtesunt drepte, câte sunt curate, câte sunt vrednice de iubit, câte sunt cu nume bun, orice virtute !i oricelaudă, la acestea să vă fie gândul(. hiar din acest moment, alegeţi să fiţi fericiţi. 6ată cum trebuie să procedaţi& dimineaţa, imediat ce deschideţi ochii, spuneţi-vă& 'Mă încredinţe armoniei divine !i ochem să vină în sufletul meu. 3ncepe o i nouă !i minunată pentru mine. 0ici o i nu a fost atât defrumoasă ca cea de astăi. 4ivinul mă ghideaă în tot ceea ce fac !i orice acţiune îmi va fi încununatăde succes. unt un veritabil focar de iubire !i pace. 4acă în timpul ilei voi uita aceste gânduriluminoase, trebuie să mi le amintesc imediat, să fiu mereu orientat către ceea ce este sublim !i bun. 3nvirtutea legii imuabile a reonanţei voi fi întâmpinat doar cu gânduri curate !i binevoitoare. "riceacţiune va fi încununată de succes. 1oi fi fericită întreaga i(. 3ncepeţi în acest fel fiecare i, alegândreonanţa cu ceea ce este profund benefic. 0u numai că veţi deveni mai fericiţi, dar veţi radia aceastăfericire către toate fiinţele din +ur.u mulţi ani în urmă, am petrecut o săptămână la o fermă din 6rlanda. Jermierul era un bărbat plin deumor, cânta sau fluiera mereu. ând l-am întrebat care este secretul fericirii sale, mi-a răspuns& ')ur !i simplu m-am obi!nuit să fiu fericit. 3n fiecare dimineaţă, când mă treesc !i în fiecare seară, înaintede a adormi, îmi binecuvânte familia, grânele, animalele din +urul casei !i îi mulţumesc lui

4umneeu pentru tot ceea ce-mi dăruie!te.( Jermierul avea acest obicei de AH de ani. Iândurile pecare le întreţinem cu perseverenţă pătrund în subcon!tient !i devin adevărate obiceiuri. "mul aceladescoperise că !i fericirea poate fi o obi!nuinţă !i o stare firească.

,rebuie să dorim fericirea

Este foarte important să dorim un lucru pentru a-l obţine. Jericirea trebuie dorită, chemată. Existăoameni care au fost atât de mult timp deprimaţi !i tri!ti, încât dacă ar primi o veste bună, ar proceda precum femeia care mi-a spus odată& '0u-i bine să fim prea fericiţi(. Ei sunt atât de obi!nuiţi cu ideeade nefericire, încât nu mai înţeleg deloc !i nu mai concep fericirea. 4oresc să se scufunde tot întristeţe, aceasta părându-li-se perfect normală.

5m cunoscut în 5nglia o doamnă, care era de mulţi ani bolnavă de reumatism. e văita mereu&'5stăi mă chinuie reumatismul. 0u pot nici să ies din casă. Mă doare foarte tare genunchiul(. %oţiaveau gri+ă de ea& fiica, fiul, vecinii. 3n realitate, ea dorea să fie bolnavă. e bucura de propria eisuferinţă, nu dorea, cu adevărat, să fie fericită. 6-am sugerat un tratament mental, sfătuind-o să-!iabată atenţia de la boală, să creadă în puterea vindecătoare a 0aturii. 0imic nu o mai interesa. redcă multe persoane întreţin reonanţa cu gândurile morbide, trăind tristeţea !i deprimarea cu un anumitgen de voluptate care, în timp, se asociaă unui adevărat masochism psihic.6ată câteva exemple de gânduri negative, care menţin această stare deplorabilă& '5stăi e o i proastă,totul îmi merge pe dos.(, '%oată lumea e împotriva mea.(, '0u voi reu!i.(, 'Mereu întârii(, '0u amtimp nici să răsuflu(, ')oate altul, nu eu(. 4acă, de dimineaţă veţi gândi astfel, aveţi toate !ansele ca

$



previiunile voastre sumbre să se îndeplinească în acea i. hiar dacă aparenţele sunt altele, aveţiîncredere în reu!ită, căci nimic nu poate dura la nesfâr it. unosc o persoană căreia nu-i mergeauș

afacerile !i a dat faliment. 6ată însă ce spunea ea& '5m făcut gre!eli, dar am învăţat ceva din ele. "voi lua de la capăt !i voi avea succes'. 5cesta este un exemplu de gândire constructivă. 4acă avemnecauri, înseamnă că ceva nu este corect în modul nostru de a gândi. %rebuie să eliminăm fărăîntâriere caua 8mentaliarea negativă9, înlocuind-o cu gânduri optimiste.

Paşi către fericire

#. Qilliam Oames afirmă că, cea mai mare descoperire a secolului a fost revelarea puterii nesfâr ite aș

subcon!tientului, dinamiat de credinţă.$. 3n fiecare dintre noi sălă!luie!te o forţă imensă. 4acă veţi dobândi o încredere deplină în ea, toatevisurile vor deveni realitate, chiar !i acela de a fi fericit.;. u a+utorul acestei forţe latente, veţi transforma răul în bine, vă veţi împlini aspiraţiile. ine areîncredere în legile subcon!tientului, acela este fericit.A. 5legeţi întotdeauna fericirea. Ea poate deveni o obi!nuinţă, dacă o întreţineţi perseverent.. 4imineaţa, când deschideţi ochii, spuneţi& '5stăi aleg fericirea2 începând de acum, voi aveasucces. 4oresc ca toate acţiunile mele să fie bune. 4ăruiesc dragoste !i bunăvoinţă tuturor fiinţelor.ufletul meu se umple de pace(. oncentraţi-vă asupra acestor gânduri.D. Jiţi recunoscători pentru toate binecuvântările care vă sunt dăruite. /ugaţi-vă pentru fericirea, pacea !i prosperitatea tuturor fiinţelor acestei lumi.. %rebuie să doriţi sincer să fiţi fericiţi, căci nimic nu este obţinut fără o aspiraţie intensă. 6maginaţiacontrolată !i încrederea vă sunt a+utoare nepreţuite. 6maginaţi-vă cum ar fi dacă dorinţa v-ar fiîndeplinită !i trăiţi plenar această stare.@. Iândurile sumbre, pline de neîncredere, de gri+i, mânia !i ura vă vor aduce în timp numaisuferinţă, nefericire !i deprimare. 5mintiţi-vă că întreaga manifestare are o anumită baă mentală2ceea ce gândiţi se va împlini mai devreme sau mai târiu.G. 0ici cu toate bogăţiile din lume nu se poate cumpăra fericirea. <nii milionari sunt fericiţi, alţiisuferă de depresii cronice. <nii săraci sunt fericiţi, alţii sunt mereu tri!ti. <nele cupluri sunt reu!ite,

altele nu. Jericirea nu depinde de situaţia socială sau materială, ci de starea lăuntrică.#H. Bucuria interioară este rodul minţii calme. <mpleţi-vă mintea cu gânduri senine.#$. "mul cel mai fericit este cel care dăruie!te mereu tot ce are mai bun !i mai elevat în el.

CAPITOLUL X$I

SUBCONŞTIENTUL ŞI RELAIILE UMANE ARMONIOASE

ubcon!tientul seamănă cu o bandă magnetică, pe care se înregistreaă tot ce gândiţi. Jolosiţi această proprietate a sa pentru a vă integra mai bine în societate. 6isus îi sfătuia pe oameni& 'Jaceţi altoraceea ce aţi dori să vă facă ei vouă(. 5ceastă fraă poate fi interpretată astfel& dacă doriţi ca cei din +ur să aibă păreri bune în legătură cu voi, căutaţi ca, la rândul vostru, să nu gândiţi niciodată rău despre

ei. 4acă doriţi ca ei să se poarte frumos, atunci fiţi mereu politico!i !i amabili. )urtaţi-vă cu cei din +ur a!a cum aţi vrea să se poarte ei cu voi în!ivă. 4e exemplu& sunteţi amabil cu un coleg de birou,dar el vă răspunde exact pe dos. 1ă umpleţi de resentimente !i de supărare. 5ceste gânduri negativese dovedesc nefaste pentru voi, devenind o otravă mentală. 6ntrând în subcon!tient, ele alungă poftade viaţă, entuiasmul, bunăvoinţa, forţa !i aduc prin reonanţă numai boli !i necauri.'0u +udecaţi, ca să nu fiţi +udecaţi. ăci cu +udecata cu care +udecaţi, veţi fi +udecaţi, cu măsura cucare măsuraţi, vi se va măsura(. 5ceasta este cheia relaţiilor armonioase cu cei din +ur. 5 +udecaînseamnă a stabili un verdict mental, o concluie în legătură cu cineva. a orice alt gând !i acesta vacrea o anumită realitate, care nu vă va afecta numai pe voi, ci !i pe cel căruia îi este adresat.

;



5cum, când !tiţi ce efect pot avea gândurile voastre, trebuie să fiţi mult mai atenţi cum gândiţi desprecei din +ur. 4acă reu!iţi să vă îmbunătăţiţi atitudinea faţă de exterior, multe dintre problemele voastrese vor reolva, ca prin farmec. 3n virtutea legii acţiunii !i reacţiunii, binele !i răul pe care-l faceţialtora vă va fi întors odată, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat. el care caută să în!ele !isă fure mereu, se păcăle!te, în fapt, pe el însu!i. %eama sa permanentă !i sentimentul de culpabilitate,îi vor provoca exact necaurile de care se teme.

ubcon!tientul nu are personalitate, nu !tie ce este bine sau rău, ci acţioneaă conform sugestiilor care i-au fost impregnate. 3ncepeţi, chiar din momentul acesta să vă observaţi modul de a gândi !icomportamentul faţă de cei care vă încon+oară. um reacţionaţi când primiţi o veste um vă purtaţicu prietenii, cu colegii, cu familia sau cu necunoscuţii 4acă noutăţile vă tulbură, dacă aveţi senaţiacă sunteţi nedreptăţit !i că toţi ceilalţi gre!esc, în timp ce voi aveţi dreptate, atunci sunteţi subinfluenţa emoţiilor negative, care vă distrug pacea !i armonia interioară." doamnă îmi scria că soţul ei era cuprins de furii când citea în iar articole cu care nu era de acord.5ccesele ilnice de mânie l-au făcut să se îmbolnăvească de ulcer hemoragic. )e lângă tratamentulobi!nuit, medicul i-a recomandat să-!i controlee emoţiile !i să evite orice stres. 5m discutat !i eu cuomul acela !i i-am explicat că dă dovadă de imaturitate psihică dacă se enerveaă când cinevaîndrăne!te să aibă o părere diferită de a sa. 5 înţeles că toţi oamenii, chiar !i iari!tii, au dreptul la o

părere proprie în domeniul politic, religios sau în oricare direcţie a vieţii. 0imeni nu-l poateîmpiedica să scrie pe adresa iarului respectiv, pentru a-!i exprima propria opinie. "mul a realiatacest adevăr simplu !i anume că nu ne afecteaă atât de mult ceea ce gândesc sau fac cei din +urulnostru, cât mai ales ce gândim sau facem noi în!ine. 5ceastă revelaţie i-a adus !i vindecarea. Ci-a datseama că, printr-o voinţă puternică, va reu!i să se controlee atât de bine, încât să nu se mai înfurieniciodată. 4upă un timp, dobândise a!a o armonie interioară, încât nu se mai înfuria niciodată, ci seamua copios când citea vreo prostie în iare." secretară între două vârste, era renumită pentru felul cum î!i trata colegele mai tinere. "rice ar fifăcut, nu reu!eau niciodată să-i intre in voie, pentru că era convinsă că ele răspândesc tot felul deminciuni la adresa ei. /ecuno tea că detestă femeile, dar îi plac bărbaţii. Era autoritară !i severă,ș

făcându- i o plăcere din a adresa repro!uri tinerelor care lucrau cu ea.ș

4acă vă agaseaă colegii de birou sau din fabrică, nu cumva adevărata cauă o constituie gândurilevoastre negative, vibraţiile mentale +oase cu care îi 'bombardaţi(, fără să vă daţi seama Ctim cu toţiică un câine îi atacă pe cei care nu iubesc deloc câinii. 5nimalele sunt foarte sensibile !i percepvibraţiile mentale ale oamenilor, reac ionând în consecinţă. Mulţi oameni sunt la fel de sensibili laț

influenţele subtile din +urul lor. 5m sugerat femeii care î!i detesta semenele să adopte o viiunetransfiguratoare faţă de toate colegele ei, să încerce să pătrundă misterele vieţii pentru a înţelege ceînseamnă femininul în natură. u timpul, când va înţelege, toată ura i se va risipi ca prin farmec,vocea !i comportamentul i se vor îmblâni. Ci-a dat seama, cu surprindere că ura se resimte în limba+!i în toate acţiunile. 5 învăţat să-!i stăpânească mânia !i resentimentele, folosind în mod sistematicurmătoarea sugestie& 'Iândesc, vorbesc !i acţione plină de iubire !i calm. 6radie bunăvoinţă, lini!te!i toleranţă către toate fetele care m-au criticat până acum. )rin practică asiduă, femeia a reu!it să-!i

schimbe comportamentul !i viaţa. riticile au încetat, iar tinerele i-au devenit cele mai apropiatecolaboratoare !i prietene. 0u trebuie să căutăm să-i schimbăm pe ceilalţi din +ur, ci pe noi în!ine.3ntr-o i, mi-a cerut sfatul un vânător, care nu se înţelegea deloc cu !eful său. 4e ece ani nu fuseseniciodată avansat !i nici nu-!i luase concediu. Mi-a arătat situaţiile contabile, care dovedeau că aveavânări mai bune decât oricare coleg. e plângea că directorul nu-l agreeaă, că îl persecută, îl critică!i îl ridiculieaă în !edinţe de faţă cu ceilalţi colegi. 6-am explicat că adevărata cauă a dificultă ilor ț

se găsea în el însu!i. )ărerea proastă despre !ef determinase acela!i tip de comportament din partealui. 3ntotdeauna primim ce dăruim. 3n fiecare dimineaţă, în drum spre serviciu, purta o conversaţieinterioară, în care îl critica, îl învinovăţea, aducea argumente care denunţau afacerile necinstite ale!efului său. Ci-a dat seama ca acest mod de a mentalia era profund distructiv. Iândurile sale erau

A



cuiva în situaţia altei persoane. %ânăra în discuţie a simţit, prin empatie, iubirea dintre mamă !i fiică2astfel, iubirea a apărut !i în inima ei. 4acă sunteţi tentaţi să faceţi rău sau să +udecaţi vreo fiinţă,încercaţi să vă cuplaţi mental la învăţăturile lui Moise, să priviţi situaţia din punctul de vedere alcelor #H )orunci. 4acă vă cuprinde invidia sau mânia, amintiţi-vă de 6isus, identificaţi-vă cu El,încercaţi să pătrundeţi sensul profund al cuvintelor lui& '6ube!te-ţi aproapele ca pe tine însuţi(.

Nu exaeraţi în nici o privinţă6ertaţi +ignirile, dar nu cădeţi în extrema cealaltă, pentru că veţi fi luaţi drept pro!ti !i veţi suporta felde fel de accese de mânie, ţipete, lacrimi sau pretinse atacuri de inimă. Mulţi ar putea încerca să-!iimpună voinţa. Jiţi binevoitori, dar fermi, dacă aveţi dreptate. 0u încura+aţi răutatea !i egoismul.)uneţi-vă mereu în slu+ba binelui, nu a intereselor meschine ale unora din +ur. /ămâne i fideliț

idealurilor voastre !i valorilor spirituale înalte, nu uitaţi că sunteţi aici pentru a progresa. 0imeni nutrebuie să vă deturnee de la acest scop. Oudecaţi mereu prin prisma adevărurilor eterne, căci numaiBinele adevărat este bun pentru toţi. 4acă urmăriţi să realiaţi armonia lăuntrică, armonia vacuprinde !i locul unde trăiţi, oamenii din +ur, căci totul este în parte !i partea în tot. %rimiteţi cătretoate fiinţele din univers gânduri de iubire, sănătate, fericire, pace lăuntrică !i prosperitate.

Cum să ne îmbunătăţim relaţiile cu semenii noştri&#. ubcon!tientul este ca o bandă magnetică ce înregistreaă, pentru a reproduce mai târiu, toategândurile. 4orind binele altora, vă construiţi propriul vostru bine.$. <ra !i resentimentele sunt o adevărată otravă mentală. 0u doriţi răul nimănui, căci vă veţi face răusinguri. unteţi creatorul destinului vostru, iar gândurile sunt uneltele cu care construiţi acest destin.;. ubcon!tientul va manifesta pentru voi ceea ce gândiţi despre alţii. 4e aici reultă regula de aur&gândiţi despre ceilalţi numai ceea ce doriţi să gândească ei despre voi.A. 4acă în!elaţi sau furaţi, vă păcăliţi singuri, căci subcon!tientul înregistreaă aceste vibraţii +oase,negative !i în viitor vă veţi confrunta cu acelea!i necauri.. Jaceţi bine, fiţi binevoitori, căci tot ce dăruiţi se va întoarce la voi cu o intensitate mărită.

D. 5mintiţi-vă că nimeni nu este vinovat de felul cum gândiţi despre el. )ărerile voastre pot fi false,a!a încât este necesar să vă controlaţi în permanenţă mintea.. <rmăriţi să vă echilibraţi din punct de vedere emoţional, ca să nu vă mai afectee cuvintele sauacţiunile celorlalţi. Jiecare are dreptul să aibă o părere, a!a cum !i voi aveţi dreptul să nu o luaţi înseamă. 0u trebuie însă să răniţi pe nimeni prin deaprobarea voastră.@. 5nimalele percep intenţiile rele ale oamenilor !i de aceea îi atacă. 4acă iubiţi animalele, acesteavor fi prietenoase !i blânde cu voi. <nii oameni sunt la fel de sensibili ca animalele !i reacţioneaăviolent atunci când percep anumite gânduri negative.G. onversaţia interioară are proprietatea de a vă amplifica la maximum sentimentele care, fiindsimţite de cel viat, pot provoca reacţii nea!teptate.#H. 0u +udecaţi pe nimeni, căci !i alţii vă vor +udeca pe voi.

##. 4oriţi tuturor ce vă doriţi vouă în!ivă. 5ceasta este cheia armoniării relaţiilor interumane.#$. 4acă nu sunteţi receptiv, părerea nimănui, oricât de +ignitoare ar fi, nu poate să afectee.#;. 6ubirea stă la baa înţelegerii între oameni !i se manifestă prin respect, bunăvoinţă, discreţie.#A. 0imeni nu condamnă un infirm, ci îl trateaă cu compasiune !i bunăvoinţă. ei care au minteainfirmă, plină de pre+udecăţi, au într-adevăr dreptul la compasiunea voastră. <rmăriţi să-i înţelegeţi!i-i veţi ierta fără doar !i poate.#. Bucuraţi-vă de succesul celorlalţi !i veţi avea !i voi parte de succes.#D. 0u exageraţi cu spiritul de reconciliere, nu vă lăsaţi impresionaţi de crie de nervi sau alte scene. 0u abdicaţi de la idealurile voastre.

D



CAPITOLUL X$II

ARTA DE A 0I IERTĂTORI ŞI BUNI CU CEI DIN JUR

0imeni nu este favoriat de soartă. Energiile vitale impregneaă toate fiinţele !i se manifestă subforma frumuseţii, a armoniei, a bucuriei !i a prosperităţii. ei sensibili !i devotaţi percep în acesteenergii sublime însă!i atotputernica voinţă divină. )rin gândurile necontrolate, pe care le întreţineţi, puteţi crea bloca+e psihice, care opresc scurgerea liberă a fluxului vital prin fiinţa voastră. 0u4umneeu este vinovat de depresiile voastre sau haosul care domne!te în întreaga lume, ci gânduriledistructive în care oamenii se complac. Este stupid să daţi vina pe soartă pentru nenorocirile pe carevi le-aţi provocat singuri. Mulţi dintre noi construiesc adevărate bariere între ei !i forţa vieţii, prinfaptul că-!i plâng mereu soarta. 3n ignoranţa lor, ei nu realieaă că, de fapt, se pedepsesc singuri.4acă nu vor renunţa la ură !i resentimente, nu se vor putea angrena în acţiuni creatoare, benefice.

6iaţa vă iartă întotdeauna reşelile

ând vă tăiaţi la deget, 0atura vă iartă, de!i, într-un anumit fel, aţi gre!it faţă de ea. 6mediat începe săvă vindece, să creee noi celule care să acopere rana. 4acă vă intoxicaţi sau vă răniţi, 0atura nu vă

condamnă, ci vă vindecă, pe cât este posibil. hiar atunci când sunteţi sănăto!i, ea va poartă mereu degri+ă, vă conferă vitalitate, armonie !i calm lăuntric. %rebuie doar să o a+utaţi, să cooperaţi cu ea.6ntenţiile rele, văicăreala, tristeţea sunt piedici în calea acţiunilor ei benefice.5m cunoscut un om care muncea în fiecare noapte2 de multe ori îl găseau orile la masa de lucru. 0u-i mai păsa de soţie sau de cei doi băieţi, căci era prea ocupat. 0u-!i găsea timp nici măcar pentruel însu!i. 3ntr-o i, a constatat că are hipertensiune !i că organismul său obosit nu mai face faţăsolicitărilor. <n om normal nu procedeaă a!a. 0iciodată nu-!i pedepse!te propriii copii, privându-ide iubire !i atenţie. 6-am arătat caua pentru care se autopedepse!te astfel, provocând în acela!i timpun mare rău întregii familii& 'Există ceva în dumneavoastră, care vă devoreaă, altfel nu aţi procedaa!a. 5r trebui să fiţi mult mai înţelegător cu propria voastră fiinţă !i să nu vă mai solicitaţi peste posibilităţi(. uferinţa apare întotdeauna atunci când încălcăm legile naturii. 0icio energie nu este rea

sau bună prin ea însă!i, modul în care este folosită o orienteaă într-un sens sau altul. Electricitatea,de exemplu, poate să luminee un ora! sau să provoace un incendiu. /ea este ignoranţa din noi, iar ceea ce numim pedeapsă este, de fapt, urmarea naturală a acţiunilor noastre incon!tiente.ineva care amestecă diferite substanţe chimice într-un laborator, fără să aibă nici o cuno!tinţă îndomeniu, poate provoca un accident. 4acă punem degetul pe tăi!ul unui cuţit, ne vom răni. 4ar acela!i cuţit este folositor, atunci când vrem să tăiem pâine cu el. "mul a înţeles că nu 4umneeu îl pedepse!te. uferinţa apare ca urmare firească a propriilor noastre gânduri distructive !i anxioase. 3ntrecut el gre!ise, dar pedeapsa o primise fratele său. 4e aceea, el continua să se simtă vinovat. 7-amîntrebat& '3i faceţi vreun rău fratelui dumneavoastră în preent(. '0u( - mi-a răspuns. '4eci trebuiesă încetaţi să vă mai pedepsiţi, împăcaţi-vă cu dumneavoastră în!ivă. 3n plus, nu sunt vinovaţi copiii pentru gre!elile pe care le-aţi făcut în trecut. 0u-i lipsiţi de spri+inul dumneavoastră preţios.(

5utoblamarea este un infern plin de suferinţă !i limitări. /emediul este împăcarea cu tine însuţi.u ani în urmă, a venit la mine un om care-!i ucisese fratele. Era torturat de ideea că 4umneeu îl va pedepsi. Mi-a povestit că-l omorâse într-un acces de furie, când descoperise că avea o legăturăamoroasă cu soţia lui. 5ceasta se întâmplase cu # ani în urmă. 4upă discuţia cu mine, s-a căsătorit adoua oară !i acum are trei copii frumo!i !i sănăto!i. 3n plus, s-a folosit de meseria pe care o practica pentru a a+uta alte persoane. 3ntr-un cuvânt, s-a transformat complet. 6ată cum i-am explicat acestelucruri& mai întâi i-am arătat ca acum nu mai este omul care făptuise crima cu mult timp în urmă.5vând în vedere că după ## luni celulele corpului se schimbă complet, acum era reînnoit din punct devedere psihic !i mental. 5m pus în evidenţă latura bună a caracterului său, mai ales compasiunea !i



dorinţa de a-i a+uta pe oameni. 1echiul om care acum # ani comisese o crimă oribilă, nu mai existaîn preent. Explicaţia a avut un efect profund asupra sa !i i-a luat o piatră de pe inimă.

Nu vă supăraţi c-nd sunteţi criticaţi

" profesoară era foarte supărată că un coleg criticase un discurs pe care ea îl ţinuse cu câtva timp înurmă, spunând că vorbise prea repede, înghiţind cuvintele, astfel încât, în sală nu s-a înţeles aproapenimic2 că avea o dicţie proastă !i de aceea nu obţinuse efectul scontat. )e scurt, femeia fierbea demânie. 4upă un timp, când îi mai trecuse supărarea, a realiat că prima ei reacţie fusese de-a dreptulinfantilă !i că observaţiile pe care i le făcuse colegul erau întemeiate. 6-a mulţumit colegului pentru căo a+utase să se corectee. ă presupunem că observaţiile nu ar fi fost întemeiate, ci constituiau rodulunei minţi deechilibrate, care î!i exprima în acest mod propriile refulări. 4acă !i-ar fi dat seama deacest lucru, profesoara ar fi trebuit să fie plină de compasiune, să înţeleagă !i să-l ierte pe cel încauă. ingurul mod în care ar fi putut să-l a+ute era să se roage, pentru ca omul să-!i redobândeascăarmonia !i echilibrul interior. 3n nici un ca nu trebuia să se simtă +ignită sau rănită în amorul propriu.Este bine să ne controlăm permanent gândurile, sentimentele !i reacţiile, pentru a nu ne lăsa niciodatătulburaţi de aspectele negative din +ur.

,estaţi#vă puterea de a ierta

Jaceţi următorul test mental& amintiţi-vă de cineva care v-a în!elat odată !i v-a făcut mult rău.3nchipuiţi-vă acum că eu vin !i vă spun că acelei persoane i s-a întâmplat ceva minunat. 4acă văsimţiţi cuprins de furie, înseamnă că nu l-aţi iertat !i că ura încă mai mocne!te în voi. u toţii am avutcel puţin un abces dentar în trecut. 4esigur că acum nu ne mai doare, pentru că l-am tratat atunci. 0eamintim de el, dar nu mai suferim. 5cesta este secretul iertării& să vă amintiţi de necauri, dar să numai suferiţi din caua lor !i să nu purtaţi ve!nice resentimente celor care le-au provocat. 4acă nureu!iţi să treceţi această probă, înseamnă să vă păcăliţi singuri !i că nu aveţi încă puterea să iertaţi.ând cineva înţelege cât de mare este forţa creatoare a propriului mental, înceteaă să-!i mai facăsânge rău, deoarece el devine con!tient că numai gândurile negre !i sentimentele sale îi pot influenţa

destinul. Biblia !i înţelepciunea orientală afirmă& 'eea ce gânde!te un om, aceea el va deveni(.

7nvăţaţi să iertaţi

#. 4umneeu nu are favoriţi. 4ar cei care acţioneaă întotdeauna în acord cu legile armonieiuniversale, par favoriaţi de soartă.$. 0u 4umneeu ne trimite boli, accidente sau suferinţe, ci ni le creăm noi singuri prin gânduridistructive& cu alte cuvinte, culegem ceea ce am semănat n trecut$

;. Jelul cum vi-l închipuiţi pe 4umneeu este cel mai important lucru în viaţă. %rebuie să-l vedeţi ca pe un 4umneeu al iubirii universale.A. 0atura nu vă condamnă2 nu trebuie să vă temeţi de pedeapsa ei. 1ă iartă chiar !i atunci când vă

pedepsiţi singuri, căutând mereu să vindece, să aline, să reinstauree ordinea divină.. entimentul de vinovăţie este neîntemeiat, căci nimeni nu dore!te să vă pedepsească. )rin propriilegânduri distructive pe care le întreţineţi, vă faceţi un mare rău vouă în!ivă.D. 0u forţele naturii sunt rele, ci modul în care le utiliăm. u a+utorul electricităţii, de exemplu, putem provoca un incendiu sau să luminăm un cartier întreg. *ntenţia noastră se află, de fapt, laoriginea deastrului, nu energia oarbă pe care o folosim pentru a ne îndeplini scopul.. 4acă cineva vă critică !i vă daţi seama că are dreptate, bucuraţi-vă !i fiţi recunoscători, pentru căv-a dat posibilitatea să vă reparaţi gre!elile.@. 0u puteţi fi răniţi de cineva prin cuvinte, dacă deveniţi stăpân pe propriile voastre gânduri !ireacţii. el mult, vă puteţi ruga pentru el, pentru pacea sa lăuntrică.

@



G. 6ntenţia este cea care face ca o acţiune să fie bună sau rea. 4orinţa sexuală nu este +osnică, nicidorinţa de a mânca sau de a avea noroc. 4epinde ce turnură daţi acestor impulsuri naturale. <rmăriţisă vă satisfaceţi dorinţele fără a face rău nimănui.#H. /esentimentele, ura, ostilitatea sunt cauele bolilor cu care vă confruntaţi. 3mpăcaţi-vă cu voiîn!ivă !i iertaţi pe cei din +ur, iradiind iubire !i bunăvoinţă către cei care v-au făcut rău. 1eţi simţi căîntreaga fiinţă vi se umple de un profund calm spiritual.

CAPITOLUL X$III

#NLĂTURAREA BLOCAJELOR MENTALE CU AJUTORUL SUBCONŞTIENTULUI

"rice problemă are o soluţie. ând sunteţi într-o situaţie ce pare fără ie!ire, cel mai bine este săinvocaţi înţelepciunea divină să vă revelee calea ce trebuie urmată. 5ceastă atitudine mentalăconstructivă vă va a+uta să ie!iţi din multe încurcături.

Cum se formează un obicei

"mul este o fiinţă plină de cele mai felurite obiceiuri, având multe tabieturi. "bi!nuinţele sunt opera

subcon!tientului vostru. 5ţi învăţat să înotaţi, să mergeţi pe bicicletă, să dansaţi, să conduceţi oma!ină, făcând aceste acţiuni de atâtea ori, până vi s-au imprimat în subcon!tient, formând în voiceea ce se nume!te 'cea de-a doua natură( a fiinţei voastre. Jelul în care gândiţi este tot o obi!nuinţă.unteţi liberi să creaţi un obicei bun sau unul rău. 4acă repetaţi mereu un gând sau o acţiunenegativă, vă veţi obi!nui astfel, veţi fi constrân i !i limitaţi de obiceiul format.ș

4omnul Oones mi-a spus într-o i& '4e!i mă abţin de două săptămâni, am o mare poftă să beau ceva: 0u pot să renunţ la obiceiul acesta(. 4e multe ori s-a lăsat de băut !i tot de atâtea ori s-a apucat dinnou. 4e câte ori reu!ea să se abţină pentru un timp, tentaţia devenea atât de mare, încât nu mai puteareista. 4in caua e!ecurilor repetate, a+unsese să creadă că nu are destulă voinţă să lupte cu un viciu!i că nu-l va învinge niciodată. Era aproape un om ratat când a venit la mine. 6-am explicat că, prinacţiunea corelată a subcon!tientului !i a mentalului con!tient, va învinge acel viciu. 4acă admite în

mod con!tient că obiceiul său îl conduce în mod sigur către deastru, ideea se va implanta încetul cuîncetul !i în subcon!tient. 3n plus, cu a+utorul sugestiilor poitive, el va reu!i să-!i formee obiceiurisănătoase. "rice condiţionare negativă, formată de-a lungul timpului în subcon!tient, poate fiderădăcinată tot cu a+utorul subcon!tientului. 4omnul Oones a încetat să se mai mentaliee ca fiindneputincios. u a+utorul tratamentului mental a reu!it să-!i transforme complet caracterul !i destinul.4in caua comportamentului, fusese părăsit de soţie !i copii. 0u mai avea dreptul nici măcar să-iviitee sau să discute cu ei. 4e fiecare dată când avea puţin timp liber, obi!nuia să se relaxee !i săintre într-o stare de somnolenţă. 5poi începea să se gândească la familia pe care o pierduse. 3!iimagina că se întoarce acasă, iar fiica sa îl prime!te cu bucurie, spunându-i& '%ată, ce bine că te-aiîntors:(. Jăcea asta în mod sistematic, !tiind că va manifesta ceea ce î!i dorea cu atâta ardoare. ândgândurile îi burau, revenea imediat la imaginea fiicei sale cu âmbetul fermecător pe bue, î!i

amintea vocea ei veselă care se auea în toată casa. 5ceste imagini l-au a+utat să se transforme, săînveţe să-!i iubească familia. 5 fost un proces de formare a unui nou obicei, de data aceasta benefic.Mentalul con!tient este ca un aparat de fotografiat, subcon!tientul fiind filmul pe care se poateimpregna orice imagine. Jilmul este developat, apoi, în camera obscură a subcon!tientului, dândna!tere imaginilor, pe care le putem vedea cu ochii fiici !i le numim 'realitate(.

%tenţia concentrată

4acă ne dăm seama că mentalul con!tient funcţioneaă ca un aparat de fotografiat, ne va fi mult maiu!or să ne concentrăm, căci astfel va dispărea orice efort sau constrângere. )ur !i simplu vom ordona

G



minţii să se fixee asupra unei idei sau imagini, iar ea se va identifica treptat cu ideea sau imaginearespectivă. 4omnul Oones, de care am vorbit mai sus, înţelesese aceasta !i de câte ori băutura îl tenta,se concentra asupra amintirilor vechi, care-i treeau dorinţa de a se întoarce acasă. 5!tepta plin deîncredere ca imaginile pe care !i le crease să devină realitate. %reptat a reu!it să renunţe la vechiulviciu, contracarându-l cu un obicei poitiv. 3n preent, el este pre!edintele unei firme cu un capital demai multe milioane de dolari !i este foarte fericit în sânul familiei sale.

C-t de mare vă este aspiraţia&

<n tânăr l-a întrebat odată pe ocrate, cum poate să dobândească înţelepciunea. ocrate i-a răspuns&'1ino cu mine(. 7-a dus la râu !i l-a ţinut cu capul sub apă, până tânărul era pe punctul să se sufoce.când !i-a recăpătat cuno!tinţa, ocrate l-a întrebat& 'e-ţi doreai cel mai mult când erai cu capul subapă( '5er( - a răspuns băiatul. ocrate i-a răspuns& 'ând vei aspira la înţelepciune tot atât de multcât doreai atunci o gură de aer, vei dobândi înţelepciunea dorită(.7a fel, dacă vă confruntaţi cu o problemă !i doriţi foarte mult să o reolvaţi, fiind hotărâ i să faceţiț

orice pentru aceasta, puteţi fi siguri de succes. 4acă aspiraţi cu adevărat să dobândiţi calmul lăuntric,îl veţi obţine. hiar dacă aţi fi nedreptăţit la serviciu, chiar dacă aţi avea necauri în familie !i toatetreburile v-ar merge pe dos, datorită păcii interioare pe care aţi obţinut-o, nimic nu v-ar mai puteatulbura. 5stfel, vă puteţi trei multe alte puteri extraordinare. /efuaţi categoric să vă lăsaţi în voia'hoţilor( de energie mentală care sunt gândurile de ură, mânie, ostilitate, pentru a vă concentra forţele!i aspiraţia spre fericire, armonie !i sănătate. 0u lăsaţi să vă influenţee gândurile celorlalţi,condiţionările, ve!tile proaste& identificaţi-vă mereu cu idealul cel mai înalt. oncentraţi-vă să simţiţifluviul de pace care vă pătrunde !i vă transformă întreaga fiinţă. Iândul repreintă o adevărată forţăinviibilă, cu a+utorul căreia puteţi obţine orice.6ată exemplul unui bărbat care era căsătorit !i avea A copii, dar întreţinea o legătură secretă cu altăfemeie. Era mereu nervos, agitat, iritabil, suferea de insomnie. 0ici un tratament nu l-a a+utat. 5veadureri în tot corpul !i nici un medic nu-i descoperea vreo boală. ituaţia s-a agravat !i mai mult cândomul a căpătat viciul beţiei. 5devărata cauă a stării sale deplorabile era un sentiment de culpabilitateincon!tientă. 3ncălcase legile căsătoriei, care se fixaseră în subcon!tientul său încă de când era mic.

)entru a se elibera de senaţia de vinovăţie, folosea alcoolul. <nii suferini iau morfină sau codeină pentru a-!i alina durerile. 6nterlocutorul meu bea alcool ca să uite de rănile psihice, dar nu reu!eadecât să toarne ga pe foc. 6-am explicat ce i se întâmplă de fapt, că +oacă un rol dublu !i aceasta îlafecteaă mult. 5 înţeles că alcoolul îi provoca o stare se incon!tienţă, dar nu-l a+uta, pentru că nuînlătura caua profundă a suferinţei, care se afla în subcon!tient. 5 început să se tratee folosindurmătoarea sugestie& 'unt calm !i perfect echilibrat. 1oi găsi în mine însumi răspunsul la oriceîntrebare2 nu-mi e teamă de nimic, nici de trecut, nici de viitor. 6nteligenţa infinită a subcon!tientuluimă călăue!te. unt capabil să fac faţă oricărei situaţii, cu calm !i răbdare. unt complet vindecat dealcoolism. piritul meu se umple de fericire !i de pace. Mă împac cu mine însumi !i acţione animatde cele mai înalte idealuri.( 5 repetat cuvintele acestea plin de aspiraţie, fiind sigur că va obţinereultate. 6-am recomandat să le spună cu voce tare, pentru ca ele să se impregnee în subcon!tient.

eea ce semăna, va culege mai târiu, căci vibraţiile benefice ale sugestiilor vor înlătura toate tiparelementale negative. 7umina răspânde te întunericul2 gândul poitiv distruge gândul negativ. 3n decursș

de o lună, omul respectiv s-a transformat complet.

(iţi conştienţi de propriile vicii şi luptaţi împotriva lor

4acă sunteţi alcoolic sau vă drogaţi în orice alt mod, fiţi cura+o!i faţă de voi în!ivă !i recunoa!teţi-văviciul. 5ltfel, riscaţi să nu vă puteţi vindeca niciodată, ca atâtea alte persoane, care s-au dovedit la!e!i nu s-au privit obiectiv, a!a cum sunt în realitate. 1iciile apar pe fondul unei profunde neîncrederi, ainstabilităţii emoţionale. 0u întâmplător, ma+oritatea alcoolicilor refuă să privească adevărul în faţă,

DH



,eama de eşec

Mulţi studenţi mi s-au plâns de aceea!i problemă& când apar în faţa profesorului, la examen, uită subittot ce au învăţat anterior. 6nvariabil, când ies din sală, î!i amintesc în amănunţime răspunsurile, latoate întrebările. ubcon!tientul reacţioneaă întotdeauna la sugestia cea mai puternică. 7a studenţiirespectivi, această sugestie o constituie teama de e!ec. u alte cuvinte, frica este adevărata cauă a

amneiei lor. 6ată un exemplu edificator& am cunoscut un student la medicină, care era cel maiinteligent din grupa lui, dar, la un examen oral, nu era capabil să răspundă nici măcar la cea maisimplă întrebare. Jrica îl paralia mereu. paimele !i angoasele au o influenţă atât de mare asuprasubcon!tientului pentru că sunt însoţite de emoţii foarte puternice. )rin teama noastră, aproape căcerem subcon!tientului să facă în a!a fel încât să dăm gre!.<nul dintre studenţi, care !tia că subcon!tientul este depoitul a tot ceea ce el memoreaă, s-a decissă folosească la maximum această capacitate, cu a+utorul sugestiei. 3n fiecare dimineaţă !i seară, î!iimagina că scria mamei o scrisoare, prin care o anunţa că luase note mari la toate examenele. 5poicitea în gând răspunsul, prin care mama îl felicita cu dragoste. 5!a cum se a!teptase, inteligenţadivină a subcon!tientului a preluat sugestiile !i a făcut astfel încât dorinţele lui să devină realitate.6maginându- i denodământul, el a creat premisele îndeplinirii sale.ș

,eama de apă! de înălţime şi de locuri închise

Multe persoane suferă de aceste obsesii. Este posibil ca angoasele să-!i aibă caua în anumiteîntâmplări petrecute în copilărie. 4acă un copila! a fost aruncat într-un lac fără să !tie să înoate, el va păstra spaima subcon!tientă de apă pentru toată viaţa. au dacă s-a defectat liftul în timp ce se afla înel, va fi chinuit de claustrofobie.ând eram de #H ani, am trăit o astfel de experienţă& am căut din gre!eală într-un lac cu apămurdară. 3mi amintesc !i acum apa cenu!ie de deasupra capului meu. 3n ultimul moment, am fostsalvat de un coleg. paima aceea teribilă mi-a pătruns în subcon!tient !i mult timp m-a obsedat teamade apă. 3ntr-o i am consultat un psiholog cu experienţă, care m-a sfătuit& '4u-te la piscină, prive!teapa !i spune cu voce tare& <%e domin, te stăpânesc.> 5poi intră în apă, înscrie-te la cursuri de înot, !i

caută să-ţi îndepărtei teama(. eea ce am !i făcut. 0u i-am permis fricii de apă să mă domine !i sămă înspăimânte nici un moment. 5mintiţi-vă mereu că sunteţi mai puternici decât frica sau angoasace tinde să vă domine. 3nsu!iţi-vă această nouă atitudine, plină de cura+. ubcon!tientul va reacţiona prompt, dându-vă un plus de încredere !i de forţă.6ată o altă modalitate simplă, dar foarte eficientă, pentru a înlătura teama. ă presupunem că vă estefrică de apă, de înălţime, de locuri închise sau aveţi trac atunci când daţi un interviu sau o audiţie.4acă apa este cea care vă sperie, începeţi prin a vă relaxa complet timp de -#H minute, apoiimaginaţi-vă că înotaţi. oncentraţi-vă să percepeţi răcoarea apei !i să vă coordonaţi cât mai binemi!cările corpului. unteţi vesel, plin de viaţă. eea ce faceţi nu este o simplă reverie, ci o sugestie poitivă care se impregneaă în subcon!tient !i devine realitate. 5ceasta este legea subcon!tientului.5ceea!i tehnică este valabilă !i pentru cei care suferă de teama de înălţime. 3nchipuiţi-vă că urcaţi pe

un munte foarte înalt, sunteţi în formă, că admiraţi peisa+ul pitoresc. 5ceea!i bucurie o veţi simţi înrealitate, când veţi birui teama.5m cunoscut pe directorul unei mari firme, care era teroriat că trebuia să urce cu ascensorul înfiecare dimineaţă. 7a un moment dat s-a hotărât să-!i biruie teama, cu a+utorul următoarei sugestii poitive& '5scensorul este o invenţie minunată !i este foarte util în clădirea noastră. 3mi dau seama căeste o adevărată binecuvântare pentru funcţionari, căci astfel ei economisesc efort !i timp. Energiilevieţii, iubirii !i înţelepciunii circulă libere prin mine. Mă văd urcând în ascensor2 se umple de anga+aţicu care vorbesc, atmosfera e veselă, amicală. obor din lift !i intru lini!tit în birou. unt încreător !iliber de orice pre+udecăţi. Mulţumesc lui 4umneeu că m-a a+utat(. %imp de #H ile a lucrat intens cuaceastă sugestie. 3n a unspreecea i, când a urcat în lift, n-a mai simţit nici o urmă de teamă.

D;



,eama firească şi teama patoloică

e spune că omul se na!te cu frica de două lucruri& de gomot !i de cădere. 5cestea ne sunt date decătre natură ca un sistem de alarmă, care face parte din instinctul de conservare !i sunt normale.elelalte angoase ne sunt întipărite de părinţi, educatori !i cei din antura+ul nostru. ând scăpămimaginaţia de sub control, apare teama anormală, care poate merge până la manifestări patologice." doamnă a fost invitată odată să facă o călătorie cu avionul în +urul lumii. -a apucat să decupeedin iare toate articolele despre catastrofe aeriene. e !i vedea prăbu!indu-se cu avionul în ocean. 6atăun exemplu de teamă exagerată. 4acă femeia ar fi persistat în starea aceea de spirit, fără îndoială că is-ar fi întâmplat exact lucrul de care se temea atât de mult.5lt exemplu& un om de afaceri din 0e= >or?, foarte bogat !i cu o viaţă de familie fericită a începutdeodată să-!i imaginee cum ar fi dacă ar da faliment, dacă ar primi de la bancă o hârtie, prin care să ise comunice că în cont nu mai are nici un ban. 5ceste imagini fantasmagorice i-au provocat depresie.3i tot repeta soţiei& '" să dăm faliment, simt asta.( 6nevitabil, a sfâr it prin a da faliment, adică s-aș

împlinit ceea ce el mentaliase cu atâta forţă. )oate că nu s-ar fi întâmplat, dacă nu !i-ar fi hotărâtsingur soarta prin teama !i angoasa lui permanentă.Există oameni, care trăiesc mereu cu teama să nu li se întâmple o catastrofă lor sau celor dragi. 4acăcitesc în iare despre o epidemie sau o boală extrem de rară, sunt siguri că !i ei se vor îmbolnăvi încurând. igur că, dacă se vor menţine în această angoasă, odată tot li se va întâmpla ceva rău. ândconstatăm că imaginaţia ne scapă de sub control !i începe să plăsmuiască scene halucinante sau cândun gând negativ ne apare obsesiv în minte, trebuie să luăm imediat atitudine, adică să cultivăm exactsugestia opusă. 5ngoasa dusă la extrem denotă grave tulburări psihice !i mentale.

+xaminaţi#vă cu luciditate fobiile

)re!edintele unei firme îmi povestea de curând că, pe când era un simplu comis voia+or, era atât desuspicios, încât dădea ocol de -D ori în +urul casei clientului, înainte de a intra. 4irectorul i-a spusîntr-o i& '0u te teme, nu te pânde te nici un crocodil din spatele u!ii. Jii mai îndrăneţ(. 5stfel, el aș

învăţat că, dacă prive!te direct !i lucid motivul fricii, va realia imediat că nu are de ce să se teamă !ifrica va dispărea, fără a lăsa urme.<n veteran în aviaţia militară mi-a relatat câteva dintre experienţele sale, din timpul celui de-5l4oilea /ăboi Mondial. 7a un moment dat, a fost nevoit să sară cu para!uta din avionul cuprins deflăcări !i a ateriat în mi+locul +unglei. 3i era o frică teribilă !i a înţeles că tocmai teama exagerată îi poate provoca necauri !i mai mari. -a hotărât să-!i învingă într-un fel frica, spunându- i cu voceș

tare& 'Oohn, nu trebuie să te la!i cuprins de frica asta, care nu repreintă decât dorinţa ta de a ie!i din +unglă cât mai repede !i de a a+unge într-un loc sigur(. 5poi a început să se sugestionee astfel&'3nţelepciunea divină care hotără!te fiecărei planete o anumită orbită !i nu alta, mă călăue!te prinaceastă +unglă(. 5 continuat să-!i spună aceste cuvinte #H minute. 5 simţit că începe să vibree cevaînlăuntrul lui !i a pornit la drum plin de încredere. 4upă câteva ile, a a+uns la marginea +unglei, de

unde a fost salvat de un avion. 5titudinea mentală plină de cura+ !i încredere în forţele sale au fostcele care l-au salvat, de fapt. El însu!i spunea& '4acă începeam să mă lamente !i să mă îngri+ore,cădeam pradă propriei mele spaime2 probabil ca a! fi murit de frică !i de inaniţie(.4irectorul unei alte firme îmi povestea că, demult, a fost cuprins de teama că-!i va pierde locul demuncă. %rei ani s-a chinuit în starea aceea. 3!i imagina mereu că ar putea fi concediat, de!i realitateaera cu totul alta. Jantasmele au luat o amploare atât de mare, încât s-a îmbolnăvit de o gravă depresie.a urmare, a fost rugat să-!i dea demisia. 3n realitate, omul s-a concediat singur prin sugestiilenegative pe care le-a întreţinut cu o perseverenţă demnă de un scop mai nobil. ubcon!tientul areacţionat în consecinţă, sugerându-i deciii eronate, care au provocat mari pre+udicii firmei. 4acă ar fi contracarat la timp teama !i neîncrederea, cultivând sugestii opuse, deastrul ar fi putut fi evitat.

DA



3n timpul unui turneu în străinătate, am discutat timp de două ore cu un înalt membru al guvernuluiţării respective. "mul acela îţi dădea o senaţie inefabilă de pace !i seninătate lăuntrică. 4upă cummi-a relatat el însu!i, nici o in+urie adusă de partidul de opoiţie nu-l afectase vreodată. )entru a se păstra calm, el practica în fiecare i următoarea tehnică& se relaxa timp de un sfert de oră, apoimentalia că este scufundat într-un ocean adânc de pace. )rin aceasta meditaţie dobândea o imensă putere fiică, psihică !i mentală, cu a+utorul căreia biruia toate dificultăţile. u câtva timp în urmă, îl

sunase un coleg la mieul nopţii, ca să-i spună că se pregăte!te un complot împotriva sa. 6ată ce i-arăspuns& '7asă-mă să dorm lini!tit. 1om vorbi despre asta mâine dimineaţă la ora #H(. 'Ctiu că niciun gând negativ nu poate să mă afectee, dacă nu-l accept. 4e aceea, refu să mă las cuprins deteamă. Ctiu că nu mi se poate întâmpla nimic rău.(, îmi spunea el în timpul discuţiei. almul !icura+ul său merită o vie admiraţie.

+liberaţi#vă de teamă

#. Jaceţi chiar lucrul de care vă este teamă cel mai mult. Jrica va dispare instantaneu. puneţi-vămereu& '3mi stăpânesc perfect teama.($. Jrica repreintă un gând negativ, care apare în minte când imaginaţia scapă de sub control.3nlocuiţi acest gând prin idei realiste !i constructive. %eama a ucis milioane de oameni.;. Jrica, cel mai mare inamic, stă la originea e!ecurilor, bolilor !i lipsei de armonie dintre oameni.A. 0eutraliaţi sugestiile de teamă adoptând idei opuse lor& 'unt cura+os, echilibrat, senin !i calm(.1eţi observa apariţia unor efecte minunate.. %racul stă la originea amneiei în caul examenelor. a să nu vă mai confruntaţi cu el,sugestionaţi-vă astfel& *5m o memorie perfectă !i-mi amintesc tot ce am învăţat(2 sau puteţi să văimaginaţi că un coleg vine să vă felicite pentru notele de #H luate la examene. )erseveraţi !i veţireu!i:D. 4acă aveţi teama de apă, învăţaţi să înotaţi. 6maginaţi-vă că apa vă încon+oară cu prospeţimea !irăcoarea ei. 1a fi mult mai u!or să învăţaţi să o stăpâni i !i să vă bucuraţi de ea. 5ceasta este legeaț

subcon!tientului.. 4acă aveţi oroare de locuri închise& ascensor, săli de conferinţă etc., închipuiţi-vă că sunteţi într-un

ascensor care vă duce rapid !i silenţios acolo unde doriţi să a+ungeţi. Iândiţi-vă în ce stare deoboseală aţi fi după ce aţi urca în fugă eta+e !i cât de lini!tit !i calm coborâ i din lift. 1eţi fi uimiţiț

de cât de repede vă biruiţi teama.@. 0u ne na!tem decât cu două feluri de frică& frica de cădere !i frica de gomot. %oate celelalte suntdobândite în timpul vieţii, mai ales în copilărie. 4ebarasaţi-vă repede !i complet de ele.G. Jrica normală face parte din instinctul de conservare. Jrica patologică este, în schimb, foarte periculoasă !i repreintă reultatul gândurilor negre, a oboselii !i a imaginaţiei necontrolate.#H. 5cum, când !tiţi că subcon!tientul reacţioneaă prompt la orice sugestie !i vă poate împlini oricedorinţă, puteţi elimina angoasele !i obsesiile cultivând exact opusul lor.##. 4acă vă temeţi de e!ec, concentraţi-vă asupra ideii de reu!ită. 4acă vă temeţi de boală, orientaţi-va mintea spre sănătate. 3n orice pericol v-aţi afla, invocaţi protecţia divină. 4acă sunteţi terifiaţi de

ideea morţii, meditaţi asupra faptului că 1iaţa este eternă.#$. )entru orice frică este valabilă legea substituţiei& când vă temeţi de un lucru, atunci apare !idorinţa de a obţine opusul lui. 4acă sunteţi bolnav, doriţi sănătate2 dacă sunteţi închis, doriţilibertatea. Jiţi optimi!ti, concentraţi-vă asupra dorinţei, căci subcon!tientul o va împlini.#;. 1iitorul există în stare potenţială, în mintea voastră. Iândurile sunt creatoare, deci ceea ce doriţicu putere vi se va întâmpla. Iândiţi binele !i veţi avea parte de bine.#A. )riviţi-vă frica în faţă, puneţi-o în lumina raţiunii. 3nvăţaţi să râde i de spaimele voastre. 5cestaț

este tratamentul cel mai bun.

D



#. 0imic din exterior nu vă poate perturba, dacă nu permiteţi. ugestiile, minciunile !i aluiilecelorlalţi nu pot avea putere asupra voastră, dacă vă orientaţi permanent către ce este bun. 0u existădecât o singură )utere reatoare, de aceea orice contradicţie sau conflict nu pot fi decât false.5devărul stă în 5rmonie !i 6ubire. 4e aceea, orice gând bun este inspirat !i însufleţit mereu de)uterea divină.

CAPITOLUL XXTINEREE 0ĂRĂ B%TRNEE

ubcon!tientul nu !tie ce înseamnă bătrâne ea, căci este etern. El face parte din mintea universală,ț

care nu s-a născut niciodată !i nici nu va muri vreodată. 4e aceea, oboseala !i bătrâne ea nuț

repreintă decât reultatul direct ale propriilor noastre acţiuni gre!ite. alităţile cu adevărat spirituale&armonia, bunăvoinţa, modestia, adevărul, pacea nu îmbătrânesc !i nu se demodeaă niciodată.ultivaţi cu perseverenţă aceste calităţi !i vă veţi menţine tineri în spirit !i simţiri. 3mi amintesc căam citit odată un articol despre un grup de medici eminenţi din incinnati 8"hio9, care declaraseră căanii nu sunt singurii responsabili de necaurile scleroei !i ale altor boli. 0u atât timpul, cât mai alesteama de timp, ne afecteaă mintea !i apoi corpul fiic. 3mbătrânirea prematură apare deci ca urmare

a fricii obsedante de efectele timpului. 5m studiat biografiile unor oameni celebri, care !i-aucontinuat activitatea de cercetare sau de creaţie până la vârste foarte înaintate. 5lţii nu au devenitcelebri decât la vârsta senectuţii. 5m avut !i privilegiul să cunosc oameni simpli care, în felul lor modest, dovedeau că bătrâne ea nu afecteaă totdeauna forţa creatoare a omului.ț

Modul nostru eronat de a -ndi este cel care determină îmbătr-nirea prematură

5cum câ iva ani, am viitat un vechi prieten la 7ondra. 5vea peste @H de ani, era foarte bolnav !i, înț

mod evident, se resemnase în faţa suferinţei. 3n timpul discuţiei, mi-am dat seama că slăbiciunea sanu era numai fiică, ci !i psihică& bătrânul avea un sentiment acut de frustrare !i de disperare în faţamorţii. unt edificatoare cuvintele sale& '0e na!tem, cre!tem, îmbătrânim !i nu mai suntem buni denimic(. enaţia că era inutil constituia caua principală a stării sale deplorabile. 5!tepta letargic să

se împlinească soarta. e îmbătrânise singur prin intermediul gândurilor pesimiste.

)ătr-ne ea reprezintă simbolul înţelepciunii ț

4in nefericire, oamenii gândesc precum prietenul meu. Ei se tem de ceea ce se nume!te în general, bătrâne e, moarte, stingere, sfâr it, dar aceasta arată că se tem în fapt să-!i asume plini de cura+ !i deț ș

iniţiativă responsabilităţile vieţii, cu alte cuvinte, le este frică să trăiască. Bătrâne ea nu înseamnăț

obligatoriu neputinţă, ci !i înţelepciune.3nţelepciunea se dobânde te prin experienţă, prin înţelegerea profundă a fenomenelor care se petrecș

în subcon!tient !i modalitatea în care pot fi acestea folosite pentru a aduce fericirea !i împlinirea.3ncetaţi să mai priviţi vârstele de D, !i @ de ani ca fiind sinonime cu sfâr itul. Ele pot deveni,ș

dimpotrivă, momente de început ale unei vieţi noi, mai active, mai libere. Mentaliaţi în modconstructiv !i a!teptaţi plini de încredere, căci subcon!tientul vă va dărui ceea ce doriţi atât de mult.3mbătrânirea ne este o tragedie inexorabilă, ci mai mult o schimbare. %rebuie înţeleasă ca o etapă avieţii, ca un drum fără sfâr it. "mul aflat la vârsta a treia învaţă să treacă dincolo de corpul fiic !i săș

se folosească de forţele sale psihice. 5cum este perioada în care ei realieaă că există senaţii infinitmai nuanţate decât cele percepute prin intermediul simţurilor fiice. 3n ultimii ani, savanţii audemonstrat că o anumită parte a con!tiinţei poate părăsi corpul !i se poate deplasa mii de ?ilometri pentru a vedea, aui, atinge !i vorbi cu fiinţe asemănătoare, care !i-au lăsat corpul fiic lini!tit în pat.)rivită din punct de vedere spiritual, 1iaţa este eternă. "mul nu este obligat să îmbătrânească. 1iaţase na!te din ea însă!i, este eternă, indestructibilă !i este singura reală.

DD



ercetările făcute în domeniu de către savanţi din Marea Britanie !i 5merica dovedesc existenţavieţii după moarte. 7a institutele respective, există nenumărate volume cu procese verbale ce descriuexperienţele foarte interesante despre supravieţuirea con!tiinţei după o a!a-isă moarte. " doamnă l-aîntrebat odată pe %homas Edison ce este electricitatea, iar el i-a răspuns& '4oamnă, electricitateaexistă. Jolosiţi-o:(. 0umim astfel o forţă inviibilă, a cărei origine nu o înţelegem, dar !tim cum să outiliăm în folosul nostru.

0ici un savant nu a văut cu ochii său electronul, dar toţi îl acceptă ca pe o realitate, singura care poate explica anumite observaţii experimentale. %ot a!a, nu putem vedea viaţă, dar !tim că trăim.1iaţa există !i suntem aici pentru a ne bucura de frumuseţea ei. "mul care consideră că viaţa constănumai în procesul na!terii, tinereţii, maturităţii, bătrâne ii !i morţii, este demn de compasiune. <nț

astfel de om nu cunoa!te speranţa, iar dimensiunea spirituală a vieţii nici nu există pentru el. %eorialui dă na!tere la frustrări, stagnare, cinism !i unui sentiment de disperare, care duce la nevroe !i totfelul de alte aberaţii mentale. 4acă nu puteţi +uca tenis la fel de bine ca alţii sau nu puteţi înota ca unom tânăr, dacă mersul vă este acum mai moale !i nu mai puteţi alerga la fel ca în tinereţe, amintiţi-văcă viaţa repreintă, de fapt, un progres continuu. eea ce oamenii numesc moarte nu este decât otrecere către o viaţă nouă, în altă dimensiune a 1ieţii. 3n cadrul conferinţelor, permanent mi-amsfătuit auditorii să accepte cu seninătate vârsta a treia, care are frumuseţea ei specifică. 6ubirea,

bucuria, pacea lăuntrică nu îmbătrânesc niciodată. /alph Qaldo Emerson, poet !i filoof de frunte,afirmă& '"mul nu-!i numără anii, decât atunci când nu mai are altceva de numărat(.

Sunteţi şi veţi răm-ne t-năr! dacă vă simţiţi t-năr

<n chirurg îmi spunea odată& '5m @A de ani. 5m făcut operaţii în fiecare dimineaţă, după-amiaaveneam din nou să consult pacienţii, iar seara scriam articole pentru revistele medicale(. 5titudineasa demonstra că se simţea foarte util !i asta l-a a+utat să se menţină tânăr. 4upă cum remarcase elînsu!i, într-adevăr, omul este puternic în măsura în care crede ferm în acest lucru, !i este util dacă sesimte util. 5cest om remarcabil n-a capitulat niciodată în faţa anilor2 icea că este nemuritor !iadăuga& '4acă totu!i voi muri mâine, !tiu că acolo unde mă voi afla, voi opera nu cu bisturiul, ci cua+utorul medicinii mentale !i spirituale(.

De multe ori! părul alb constituie un avanta$

0u renunţaţi la activitatea voastră spunând& '1oi ie!i la pensie2 sunt bătrân2 sunt un om terminat(,căci astfel, chemaţi singuri către voi bătrâne ea !i moartea. 0umai atunci când capitulaţi, deveniţi unț

om inutil. <nii oameni sunt de+a bătrâni la ;H de ani, în timp ce alţii se menţin tineri !i la @H de ani.Mintea constituie adevăratul arhitect al corpului. Ieorge Bernard ha= ducea o viaţă activă !i la GHde ani, talentul său men inându-se în vigoare.ț

<nii patroni nu mai anga+eaă pe cineva, dacă află că a depă!it AH de ani. 4upă părerea mea, aceastăatitudine este nedemnă !i arată lipsă de omenie !i înţelegere. 4e!i toţi consideră că tinereţea este unavanta+, abia după ;H-; de ani, omul atinge adevărata maturitate din toate punctele de vedere. 4acă

patronii s-ar gândi mai bine !i-ar da seama că nu părul alb conteaă, ci talentul, experienţa !iinteligenţa anga+aţilor. 3nţelepciunea !i experienţa dobândite până la acea vârstă constituie un mareavanta+ pentru firmă, căci omul matur dispune de mai mult discernământ în luarea deciiilor, fiindcapabil să coordonee activitatea celor mai tineri.<n scenarist de la Loll=ood mi-a mărturisit că era obligat să scrie ca !i când ar fi avut mintea unuicopil de #$ ani. 5ceasta demonstreaă un fapt tragic& imaturitatea psihică !i mentală a publicului.5cest lucru duce la preferarea cu orice preţ a persoanelor tinere, sfidând competenţa !i bunul simţ.

,eama de bătr-ne eț

D



5m cunoscut un bărbat de D de ani care se străduia cu disperare să pară mai tânăr& mergea în toate=ee?-end-urile la înot împreună cu un grup de tineri, făcea lungi plimbări pe +os, +uca tenis !i î!i etalamereu forţa fiică, spunând& '1edeţi, oricând pot să mă măsor cu cei tineri(. 5cest regim de viaţă încare se solicita excesiv nu-l a+uta să se menţină tânăr. 0umai schimbarea atitudinii mentale ne poatea+uta să rămânem mereu tineri, căci subcon!tientul este tiparul fidel al gândurilor noastre. 4acă văorientaţi permanent către ce este frumos, bun, sublim, vă veţi menţine în formă, sfidând calendarul !i

trecerea timpului. Mulţi oameni se tem de nea+unsurile vârstei a treia, mai ales de scleroă, !i cu câtse tem mai mult, cu atât se apropie mai mult de starea respectivă. 4e fapt, puteţi spune că sunteţi cuadevărat bătrân abia atunci când v-aţi pierdut bucuria de a trăi, când încetaţi să mai visaţi, când numai aveţi nimic de descoperit. 5tâta timp cât vă păstraţi mintea deschisă spre idei noi, cât permiteţi calumina !i inspiraţia să vă pătrundă întreaga fiinţă, veţi rămâne mereu tineri !i plini de viaţă.Jie că aveţi D de ani sau G de ani, trebuie să !tiţi că mai aveţi mult de dăruit acestei lumi. 3i puteţia+uta !i călăui pe cei tineri !i fără experienţă. au puteţi să împărtă i i celorlalţi din cuno!tinţeleș ț

voastre, din experienţa pe care aţi acumulat-o în atâ ia ani de viaţă, dar la fel de bine, puteţi priviț

înainte, căci viaţa este nesfâr ită !i mai aveţi multe de învăţat. <rmăriţi ca în fiecare i să aflaţi sau săș

faceţi ceva nou. 5cesta este secretul tinereţii ve!nice. 5cum câ iva ani, pe când ţineam o serie deț

conferinţe la Bomba, am cunoscut un om care avea ##H ani. 5vea cel mai frumos chip pe care-l

văusem vreodată. )ărea transfigurat de o lumină ce îi iradia din interiorul. "chii lui aveau oasemenea claritate !i seninătate, încât oricine î!i putea da seama că spiritul îi rămăsese tânăr !i plin defericire.

Pensia! o nouă aventură

4acă aţi ie!it la pensie, nu înseamnă că tot restul vieţii trebuie să vi-l petreceţi într-o stare deinactivitate !i somnolenţă. )ăstraţi-vă mereu spiritul viu. Jiţi mereu receptivi la ideile noi. 5mcunoscut persoane atât de afectate de pensionare, încât !i-au pierdut treptat puterea, murind în câtevaluni. 5cest lucru se întâmplă deoarece oamenii consideră, în general, că ie!irea la pensie marcheaăsfâr itul vieţii. 4ar de ce să nu vă gândiţi că începeţi o viaţă nouă, că vi se împline!te în sfâr it unș ș

vechi vis, acela de a fi în sfâr it necondiţionaţi !i liberi. Este foarte deprimant să aui& 'e am să maiș

fac acum, când sunt pensionar(2 adică, altfel spus& 'unt un om mort din punct de vedere mental. 0umai am nici o idee nouă(. 5cest mod de a gândi nu reflectă realitatea. eea ce înţelegeţi la GH de aninu puteţi înţelege la DH, întrucât aţi dobândit între timp o anumită înţelepciune !i experienţă de viaţă.<n vecin de-al meu a fost obligat să iasă la pensie la vârsta de D de ani. 6ată cuvintele sale& 'red căretragerea din serviciu este un pas înainte, ca !i când a! fi fost la grădiniţă !i acum sunt la liceu.(oncluia sa a fost că trebuia să înceapă o viaţă nouă, să reînveţe să trăiască. 5cum, după ce a urmatun curs de artă fotografică, a pornit într-o călătorie în +urul lumii pentru a fotografia locuri celebre.4uce o viaţă activă, ţine conferinţe, a format un grup de tineri studenţi !i este solicitat de diversecluburi pentru a le împărtă!i din experienţa sa proprie.

Nu trebuie să vă consideraţi un prizonier al societăţii

/ecent, s-a publicat în iare o statistică, în care se arată că a crescut numărul persoanelor în vârstă din)arlament !i ongres. 4eci, glasul celor de vârsta a treia va începe să fie auit !i luat în considerare.)oate va fi votată o lege care să determine patronii să primească !i anga+aţi peste AH de ani. 1ârstaînaintată nu semnifică întotdeauna bătrâne ea. <n om de D de ani poate avea spiritul mai tânăr decâtț

unul de ;H de ani. Este ridicol să spui unui om capabil că nu-l poţi anga+a pentru că are peste AH deani. e ar trebui să facă ace!ti oameni în asemenea condiţii ă-!i îngroape pentru totdeauna ideile !italentul 3n mod evident, patronii care îi refuă nu-!i dau seama că se păcălesc singuri. "mul ar trebui să fie constructorul societăţii în care trăie!te !i nu prionierul ei. Este adevărat că, pe măsură ce

D@



înainteaă în vârstă, corpul i se îngreuneaă !i mi!cările devin mai lente, dar mintea rămâne la fel deageră !i activă, căci este inspirată de subcon!tient, care acţioneaă dincolo de influenţa timpului.

Secretul tinereţii

)entru a vă redobândi tinereţea, învăţaţi să con!tientiaţi puterea curativă !i miraculoasă care se aflăîn subcon!tient !i care vă pătrunde permanent. imţiţi cum această energie benefică vă inspiră, vaeleveaă !i vă revitalieaă. 6radiaţi entuiasm !i bucurie ca în ilele tinereţii, intrând în reonanţă custarea binecuvântată de atunci. Meditaţi asupra strălucitoarei lumini de deasupra capului, care esteinteligen a divină. Ea vă va inspira, vă va pune în reonanţă cu binele, redându-vă misterele vieţiiț

spirituale. 7ăsaţi-vă călăuiţi de înţelepciunea subcon!tientului vostru, care poate alunga orice umbrăa răului !i a suferinţei. 3n loc să spuneţi& 'sunt bătrân(, afirmaţi (sunt înţelept(. 0u permiteţistatisticilor !i iarelor să vă 'îmbătrânească(. 4ecrepitudinea, senilitatea !i sentimentul de inutilitatenu au legătură cu voi. 0u vă lăsaţi hipnotiaţi de propaganda făcută în mass-media. hemaţi cu putere viaţa către voi. Iândiţi tot timpul ca sunteţi fericiţi, radio!i, plini de succes !i puternici.

"dei luminoase cu privire la tinereţe

- unt nenumărate dovei, care certifică existenţa vieţii de după moarte. 0u aveţi, deci, de ce să vătemeţi de moarte, care repreintă doar un pas către o dimensiune cu totul nouă.- 0u vă puteţi vedea spiritul, dar sunteţi convin!i că acesta există. 0u puteţi vedea piritul uprem,dar îl puteţi recunoa!te într-un artist, într-un orator, într-un muncitor. 4e asemenea, sunteţi capabili săsimţiţi bunătatea, adevărul !i frumuseţea, de!i nimeni nu vi le-a arătat vreodată. 7a fel !i viaţa, nu !tiţiunde se află săla!ul ei, nu aţi văut-o cu ochii, dar cu toate acestea sunteţi absolut siguri că trăiţi.- )utem considera bătrâne ea ca fiind momentul în care contemplarea 5devărurilor 4ivine seț

realieaă dintr-un punct de vedere !i o perspectivă superioară. 4e aceea, satisfacţiile vârstei a treiasunt mai mari decât cele ale tinereţii. 4e!i corpul fiic devine mai lent, aveţi acum posibilitatea sămeditaţi mult mai profund asupra lucrurilor spirituale.- <n om nu-!i numără anii decât atunci când nu mai are nimic de numărat. 3nsu!irile veritabile,

precum credinţa !i elevarea mentală nu îmbătrânesc niciodată.- unteţi tânăr în măsura în care vă consideraţi tânăr. unteţi puternic în măsura în care vă consideraţi puternic. u a+utorul gândurilor vă puteţi modela caracterul !i destinul.- )ărul alb constituie un avanta+& exprimă înţelepciunea !i experienţa acumulată în decursul anilor.- 0ici terapiile intensive !i nici exerciţiile fiice exagerate nu sunt cele care vă menţin tineri, ci propria voastră atitudine mentală. ăci, ceea ce un om gânde!te, aceea el poate deveni.- 5devărata cauă a îmbătrânirii stă în teama de nea+unsurile bătrâne ii. 4e ce ţi-e teamă, nu scapi.ț

- ând încetaţi să mai speraţi, când viaţa înceteaă să mai fie o surpriă pentru voi, atunci sunteţi de+a bătrâni. 1eţi recunoa!te acest lucru atunci când vă iritaţi din orice !i nu vă mai place nimic.- 6e!irea la pensie poate fi privită ca fiind începutul unei noi aventuri. "rganiaţi-va timpul liber astfel încât să faceţi acum ceea ce nu v-aţi permis niciodată, îndeplinindu-vă vechile dumneavoastră

aspiraţii. 3nvăţaţi să trăiţi plenar, cu toată fiinţa !i tot spiritul vostru.- <rmăriţi să fiţi constructorul, nu prionierul societăţii. 0u vă îngropaţi talentele !i ideile în precepte!i pre+udecăţile eronate ale celorlalţi.- ecretul permanentei tinereţi îl veţi găsi în iubire, fericire !i în calmul lăuntric. 3nsu!iţi-vă acestecalităţi !i veţi rămâne mereu tineri.- Mulţi filoofi, arti!ti, savanţi sau scriitori au a+uns celebri abia la vârsta senectuţii.- Jructele preţioase ale bătrâne ii sunt bunătatea, credinţa, calmul !i răbdarea. Bucuraţi-vă de toateț

aceste virtuţi spirituale.- unteţi fiul 1ieţii infinite, al Eternului. unteţi minunaţi, desăvâr i i: Iândiţi cu putere toate acesteș ț

lucruri !i le veţi întruchipa negre!it în propria voastră fiinţă:

DG



NNNNNNN YY NNNNNNN

Puterea extraordinară a subconștientului tău - Joseph Murphy

Documents

Transcript of Puterea extraordinară a subconștientului tău - Joseph Murphy