PUTEREA ARMATA

ARTA MILITARADE LA

INTEMEIAREAPRINCIPATITLIII VALACHIEI PENP, ACUM

N. BA.I.CESCIJ.

BUCURESCI

MPRIMERIA STATULui HOTELUL SERBAN-VODA

1 8 7 2

' \

3-

DE.

5

. ,

-

www.dacoromanica.ro

WNW MIRA

ARTA MILITARADE LA

INTEMEIREA PRINCIPATULUI VALAHIRI PINA ACUM.

41,1

t

www.dacoromanica.ro

PETEREA ARMATASI

ARTA MILITARADE LA

INTEMEIEREA PRICIPATULUI VALAHIEI PINA ACUM

I,E

1\1" pALCESCU .

Deei i scoot neam RomAnese ping au fost dra-goste in mijloeul lor, Dumnedeil Slid, aft fost ea(Nil, cif, nu West pre dinsil alte limbistrAine, ce all Wilt multe vitejil, si all trAit inbund pace.

zaa0zo

Rada Greceanu (1707).

BUCURESCIMPRMERIA STATULUI, HOTELUL SIERBAN -VOIR

1871

lad

www.dacoromanica.ro

6blicistii de ..acum aY Europei luminate le gh-sesc de cele mai rationale. Inteinsa "am vedeach drepturile sfinte ale omenirei au gsit tot-d'a-una aphrelori inteacesta terra, ch printiinotri cunoscut, le-ati pretuit, s'ati jert-

. fit pentru dnsele; i dca nu ni lasatintru tOth intregimea lor, vina n'a fost a lorci a grelelor imprejurari in care s'ati aflat;cad el se luptarh vitejete i invinser maimulte stavili deck am avea nol a intimpina,dca am avea inimh sh urmhm pe pasurilelor.prh a face un tot din amnunturile cese aflh r6spindite in deosebitele uvragiuri idocumente, este o lucrare lung% i anevoe.Ea cere pe lUnga alte cualithp o rhbdare,o eruditie. i o agerime de minte ce rar sepot intelm inteun acelq om.

Mhrturisesc ch sint departe de a lua do-rinta'mi pentru studiile istorice ca o doyende talent, ch nu pot, prin urmare a pretindea fi istoricul terrei mele. Prin acest micascriere imperfecta in multe priviri am voitnumai sh arat chipul i drumul ce ar trebuia se lua spre a se scrie o istorie, incredintatfind ch curind sari se va rklica i in-tre Romani un om, care sh aibh curagiul ivrednicia sh ta asuprh'i acesta inalth sar-cina. Omul acela 'ar face cea mai mare slujbhpatriei nOstre. Am preferit a lucra institutiileost4etY inaintea on caror altora, cad acesteinstitutii sunt cele mai minunate ce all avutphrintiT nostri, cad' ele all fcut marimeaputerea terrei In vreme de patru vcuri, in-sferit cad sunt convins ch terra Romanilor

.

le-au

i

le-aU

IirOiti

.

J-7!www.dacoromanica.ro

-- 7

de 'i" va lua veo-dat rangul ce i se cuvineintre popOrele Europa acsta o va fi ea da-tore mai mult regeneratiei vechilor

osteti.

c

_

ci insti-tutii

\

;

www.dacoromanica.ro

LISTA GRAGIURIUR

CIT ATE lisITR'ACESTlit SCRIERE.

Ineeputul invetaturilor bunnlui i credinciosuluI Ion Negoe Ba-sarab BB. care a invtat pe fiul sal Teodosie. Manuseris in 4.de la ineeputul veaculul al XV.

2. Isteria OrriT romfinesel 1290-1700, de vel-logofetul RaduGrecnu. Manuscris in 4. 1707.

3. Leatopisiltul trrii romAnesel 1290-1729 de Radu logofetc-lul de Divan sin Mihail Ieromonahul Lupescu manuseris in folio 170.

4. Leatopiditul Ong romitneseI 1290-1688, scris de Tudociesin Stoian ot TuliI. Manuscris 'in 81 1747.

5. Istoria terriT romfinesei 1290-1688, acrid de Costantin CA-pitanul, Manuseris In 4. 1761.

6. Leatopisiltul terra Moldovil 1352-1591. Manuseris In folio.7. Leatopisiltul terriT Moldovil 1662-1716, scris de Aesentie

Uricariul. chip izvodul liii Vasilie Dub, Tudor Damian s. a.Manuseris In 4 1716.

8. Natalis eomitis universae Historiae sui temporis libri tri-ginte ab anno 1545-1581, Venetiis 1581.

9. Conspectus Historiae auxilio cum Divino ab anno Valachiae.reparatae saluitis 1595, citatA de Enghel, f. 106-109.

10. L'ottomano di Lazaro Soranzo In Milano 1599 In 8.11. Jacobo Gendero. Turca novas; de imperio ottomano ever-

tendo. Franeofurti 1601.12 Tomasi Georgic). (Protonatario Apostolieo et seeretare del

Principe Sigismondo Battori) delle guerr et Rivolgimenti del reguod'Ungaria e della Transilvania consuccesi d'altre parti in Venetia 1621 in 4.

V

C`

www.dacoromanica.ro

40

13. Histories, relatio de stata Valachiae 1679-16R8, ciatA deEnghel, t. 1. f. 109-117.

14. Histoire d'Emerie, comte de Tekeli Cologne 1693.15. Dlugoss. Historia Polonica Franefort, 1711 in fol.16. Istuanfius Panonius. Historia regni Ungariae 1724, in fol.17. Del Chiaro. Historia delle moderne rivoluzioni di Valachia.

Venezia 1718, In 4.18. Cantemir Demetrius, Histoire de l'impire Ottoman, Paris

1743, 4 vol.19. Bonfinius .Antonius. Rerum Hungaricarum decades. Lipsiae

1771, In fol.20. De Raur, general. Memoires hisitoriques et geographiques

sur la Valachie. Franefort et Leipsie 1778 In 8.21. Sulzer (Franz Joserh.) Geschichte des Transalpinischen

Daciens. Wien 1782 3 Bande in 8.22. Bethlen (Volffang de) Historia de rebus transilvanims ci-

binii. 1783, 4 yd.23. Engel (Johan Christian von) Geschichte der Moldau und

Wallachei. Halle 1804, 2 BAnde in 4.24. Fneveloredie methodioup. Art militaire, 4 vol.25. laroela nobtrexl xeirecoyeaTixn Maxis, Viena 180C.

Acest uvragiu anonim se dtt ea este scris de ConstAntin Canta-cuzino.

26. glusetvov thovvziov. Io-rcTiavis naAcct ziaxias. Viena 1819,3 tomuri.

27. Stratagemes miiitaires et ruses de guerre. Paris 1626. 2 vol.28. Bretton. La Rnssie 1813, Paris 4 vol. In 12.29. Hammer Histoire de l'Empire ottoman, 1838. Paris 12 vol.

In 8.30. Rocqunneourt. Cours Elementaire d'Art et d'Histoire mili-

taires 1838, 4 vol.31. Bogalniceano Michel. Histoire de la Valachie Berlin 1837.32. Heirsoave.a) Al lul Plan VOdA, feciorul luT Mircea Voda, 1561. Sp. 4,b) Al luT Radu Vod, feciorul lul Mihnea VodA. 1613, Ian. 13.c) Al lul Leon VodA, feciorul luT Stefan Tomsa. 1630, lan.d) Al luT Stefan Cantacuzino. 1714, Maiii 4.e) Al lui Grigore Ghica II. 1733, Iulie 16.0 Al luT Grigore Ghica III. 1751. April. 19.g) Alecsandru Ipsilant. 1775 Dec,h) Al lul Nicolae Mavrogeni. 1787, Mart 4.i) MAturia Jul Teodor MAnahul de la sehitul FrAcineniT. 1763

Noembre.

1

-

c

II.

-

www.dacoromanica.ro

PARTEA I.1.

De la intemeierea prineipatului pnil laa.ec,10-rea Domnilor fanarioti.

(1290-1716).Barbarii aeclndu-se pe ruinele imprtiei

Romane, 'i puserh legile i obiceiurile 'kr inlocul institutiilor Romane. Numirea de Ro-man perise; lumea perduse pin& i aducereaaminte a unui popor ce ostaFse atatea vcuri;civilisatia se stinsese, i acum nu se mai ve-dea nici urma acelor arte i sciinte in caresthtuser slava Greciei i puterea Roma Arta

ostaeti care, dintr'un sat micMcuser pe Roma capitala universului, per--sera i ele cu cele-l-late in micllocul intune-ricului nesciintei, ce ca ua mant de plumb

4

1.

; .

.

institutillei

www.dacoromanica.ro

r;

12

aphsa Europa. Chrtile care ar fi putut luminalumea erail in mhnele popilor.

Inch in vcul XIV. Europa Inilitarh era lip-sith de ori ce organisare, pedestrimea ei, cu-nescuth sub numirea de comune ') ce alch-tuia de niste orvani provti, fart organisare,fart disciplin, adunati numai In momentulrhsboiului, schimbfindu-se in fie care compa-nie, abia indatorindu-se la o slujbh de treipent la vase luni, i adesea phrasind steagulin puterea rhsboiului, atunci cand trebuia ase face vr'o mivcare , sail a se impresuravr'o cetate, ne find mai cu Om& de nicio trbh in btfilii. Puterea armatelor sta a-tuncea numai In chlrime. Acsta era aceavestith institutie a cavalerimei; 9 institutie fru-m:Ss& ins contrarie tacticei ; cad acsta in-stitutie era a voiniciei individuale, r nu asciintei; cad tactica cere mai fintlig intre-buintarea gltelor sail puterea moralh, ra nu,lucrarea idividualii sag puterea fissich.

A st-fel era p'acel timp starea ostavasch inEuropa, nimenea nu se &idea cum s'ar pu-tea dobindi o mai bunh organisare , candRomfinii deter o desllegare acelei vestiteproblemi militare, care sth in a dobndi re-sultaturile cele mai bune cu cheltueala ceamai putinh; deslegare la care d'abia duphcinci vcuri a putut ajunge Europa.

1 Comunele se intocmirli, finteiii in Francis de regele LudovicIV cel gros. De unde le adopt i 'Undo II in Engletera,Frederic Barbit, Rosie in terra NemtescA. Rocquancourt : ConsClementaire d'art et d'histoire militaires t. I. p. 262.

2 Idem. t. I. p. 293. Encyclopdie methodique. Art militaire j.4. II. partie. r. 635.

(

--

si

www.dacoromanica.ro

13 --Romnii de la intemeierea principatului lor,

aii simtimt trebuinta ce are un stat de o ar-math permanent, armath care se fie gata laori ce minut a reimpinge pe vr6jma din orice parte s'ar ivi. ET pricepurti Inca i acstac o asemenea armath nu se p6te privi decat ca o avan-garda a norodului, i c totbasul sistemel militare trebue a sta intr'obun& intocmire de o numer6s reserva na-tionalh; pentru aceaa a organisat el de lainceput Armata, Militia, i radicarea glOte-lor;* incht la dingf tot Romanul se nsteacu datoria d'a fi soldat, i d'a apara statulla vreme de nevoe,\ i cand vrAjmau1 akapamntul romnsc, tOt terra trebuia s fiein arme.

Fiice ale lull Radu Negru i Mircea cel!Aran, leginele RomnetI patru Wcurl Paracampionul crescinatatii i bulevardul

Vecli o cli fatal& cand se desfiintara.... inacea zi... terra era in mAinile fanariotilor.

luterea armata a Romemilor sta:

I. In ostaii sail slujitorii statorniciti cu Mfg.(Armata).

II. In catane sa slujitoriT de scutel (Mi-litia).

III. In radicarea glOtelor.

I.

ARMATA.Armata Romnesca a fost cea ar-

_

Euro-pe.

-

r-P

'1

d'intiiii

www.dacoromanica.ro

14

math' permanent in Europa. Este de creclutch 'ea 'i avea Inceputul de la Radu Negru,care a pus bazul tuturor institutiilor nOstre.

tIstoria ne arath c Mircea I regula corpulDorobantilor care era alcatuit de mainainte. 1)

Lui Mircea dOra se dh mai cu sOma cinsteade intemeietorul armatei Romnesti. El Mal-th i regula edificiul inceput de cei mai deinamte de el., El fu cel care se infa-tip in Europa cu o armath permanenth si re-gulath care sUb urmhtorii Domni ce desh-viri si se mal mari.

Armata Romariscd de la inceput s'a tm-partit in cete de 1000 Omeni sub un chpitan.Fie-care Ma se siib-imprtia in clece centurilsub un suta in urmh iuzbaa. Fie-care cen-turie apoi se mai impartia in clece decurii,fie-care sub un ceta. Capul a 500 ce numiavatav, In vremile noui ceau2) Ea se alcatuea :

1. De cetele de dorobanti sail neamul do-robpesc, duph cum II numesc hronicariinostri. Ei era in num6r de 5000 crud 3) sail

1 Este mascot ci fare staturile acum Infloritre in Europacele d'intiiil Wirt permanente ae fost les compagnies d'ordo-nance si les tirreus Archers" alcittuite de Carol VII. regele Fran-clot 1445 si 1448. Armata RomAnscA era drA en mult maT veche.

2 Grecenu. f. 240. Leatopisetul luT Teodosie sin Stoian f. 210A luT Radu Lupeseu, f. 134. Hricovul lul Rada VodA cAtrit Ms-basa MirceotA 1613 Ian. 13. Historica relatio de stata Vala-chiae. 1679. 1688. Fotino t. 2. p. 205 6.

3 Ostasil fiind indatoratT sit plAtesca ore ce la capetele lor,sA ImpArtia in cruel, si coil hetArit ea fie-care cruce sit pull-Omit pe an un leusor (leonium, monde, ungurOsell de la care artrAmas numirea let la piastru Turcesc de 40. parale). DecA eeataera mat bogatA. se aseqa cafe unul call dol ostas1 pe cruce;era fiind mat sitracit se punea trel, patru i maT multT. Historic&relatio de stata Valaehiae. Acstii impArtire in cruci afi fost nunumaT la ostasT ci si la companiile negutAtoreseT.

6

1

If

%

d'intliti.

1

'I 1

www.dacoromanica.ro

1000 &ilea i alchtuia pedestrimea cea greaa terra.. Fiii urma phrintilor In slujbh.. La in-ceput era armati cu arcuri 5i sulite. La afia-rea prafului li-sh dete pusci i tunuri.. Capul lorTnurnia chpitanul cel mare sail capitanul

Dorobantilor. Fie-care- ceath de o mie Omenise comanda de un chpitan mai mic sail sdb.chpitan.

2. Chlrasii. La inceput era multi, rh inurmh s'aii imputinat din pricin eh shrhci-sera i nu se putea tine, avnd multe chef-tueli. La 1620 era 8000 rh pe la 1679numai 6000 &merit Caput lor era Sph.tarul;crucea lor nu se scie de chti era. )

3. Rosii de -Oil. Ersi chlhrime sub co-manda Marelui Paharnic. Acest corp gat devestit, a tinut penh la al XVIII vc.

4. Lefegii in num6r de 1000 meni, alchtuiaun regiment saii cOth de pedestrime sub ch.-pitanul de lefegii.

5. Lefegii sptarrilui in numgr de 500 subcomarida ceausului Sphthresc.

6. Vnhtorii, in num6r de 1000, din carejum6tate pedestrime, i judiatate chlrime subchpitanul de Vinhtori. )

Penh la al XVI vc trebue sh fi fost numai500 iFnatori, fiind Ch in hronici gksim p'a-tunci numirea de Olaf de vinhtori, rh nude chpitan. Acesta avea mare importanth fi-ind inshrcinat i cu politia capitaliei. El sealegea dintre (cornea Insemnati. Ngoe Basa-

1 Georgio Tomais, p. 74.2 Histories, relatio de statat Valachiae 1679-1688.3 Vein Fotino. t. 3. p. 354-7-14. Cantacuzino. f. 54-5.

1:?:

ci-

.

_

.--

1I

55

.

www.dacoromanica.ro

116

rab era Olaf de vinatori and s'aii ales Domnla 1513. 1) Radul Vodh Mixnea la 1620 deteacestui chpitanu titlu turcesc de Aga. 2)

7. ShrceiT -500 scurelnicei 500. A cetiaere' chlhrimea Bucurescilor sub capitanulSphthriei. Cei trebuea sh fi meritat nu-mele ce purtau, chci crucea lor era de 4Omeni une ori, r alte ori urcat i pnla 8 Omeni.

8. Lipcanii 1000 sub Marele Postelnic.9. Kazacii. 3) 200 pedestrme i chlhrime

sub un)polcomnic. 4) Armele lor eraii pucai

10. Pucagi 500, sub marele Arma.11. Aprozn 500 sub un vtaf. Sub acesta era

un ce-au sari locotenent, peste dInil marelePostelnic.

12. CopiLdin cash 500. ET alchtuiah gardadin na-untru a palatului DomnescA Capul lorera vtaful de copii.

13. Curte,MY garda calhreta, nu scim decat era:

14 Ferentarii, un corp de pedestrime u-Orh. 7).

1 Istoria VerreT RomanescI de Constantin dip. f. Radu Lu-pescu f. 21.

2 Fotino. t. 3. f. 488.3 Nu trebue a socoti. vdend numirile striline de lefegil, lip-

caul, cazacT, cA acestia era strAini. Hronicaril ne spun cA eTera meld de terrA. Acestia intocmit mal tArdifi imitAndu-se dupA strAinT, pAstrat en organisarea i numirea.Acest obiceifi a fost si este de obste in Vita Furopa-

4 Fotino t. 3. f. 356.5 Tomasi p. 67.6 Historica relatio de stat Valachiae 1679-1688 Fotino, t. 3

f, 357-14. Cantacuzino f. 54-5Dogalniceanu. p. 152 242.

If

III

lii

i

s'aii

palopil. 5)

,

s'aas'a0

7-

r

d'intii

pill

--

www.dacoromanica.ro

17

10,000 &ilea i alchtuia pedestrimea ceagrea a t6rii. phrintilor in slujbii.La inceput era armati cu arcuri i sulite.La aflarea prafuluI ii sh dete pusci i tunuri.Caput lor sh numea cdpitattul cel mare sailcdpitanul dorobanfilor. - Fie-care cth de ug.mie meni se comanda de un ceipitan maimic sari sub-cdpitan.

2. edleiraii. La inceput era multi, dra inurrna sari imputinat din pricind a s4r4ci-sera i nu se putea tine, avnd multetueli. La 1620 era 80001) ra pe la 1679numai 6000 menI. Capul lor era speitarul;crucea lor nu sh scie de clip era.2)

3. Roii de terra. Erhi chlrime sub co-manda --marelui paharnic. Acest corp atat devestit, a Omit One' la al XVIII 'Mc.

4. Lefegii in num6r de 1000 Omeni, alch-tuia un regiment sail cth de pedestrimesub capitanul de lefegii.

5. Lefegii spatorului in num6r de 500, subcomanda ceuplui spdtdresc.

6. Veniitorii in nunAr de 1000, din carejumtate pedestrime, i jumtate chlrimesub cdpitanul de vdneitori.3)

Pn la al XVI vc trebue s fi fost numai500 vfingtori, fiind ch in cronici gsim p'a-tunci numirea de ratty` de gm-Maori, rh. nu

Georgio Tomasi p. 74.2) Historica relatio de stata Valachiae 1679-1688.3) Idem Potino. t. 3. p. 354-7-14 Cantaeuzino f. 54-5.

2

Ffi .urma

diet.

1

;

9

www.dacoromanica.ro

"I!

18

de capitan. Acesta avea mare importanthfind insrcinat i cu politia capitalei. El sealegea dintre meni insemnati, Neagoe Ba-sarab era viitaf de vanatori clad s'aii alesDomn la 1513.1) Radul von Mihnea la 100dete acestui chpitan titlu turcesc de agei.2)

7. &froze 500 i scutelnicei 500. Acetiaere' chlrimea Bucurescilor, sub ceipitanul

Cel d'antaiii trebue sh fi meritatnumele ce purtaii, caci crucea lor era de 4meni une-ori, rh alte ori urcat i pnla 8 Omeni.

8. Lipcanii 1000, sub marele postelnic.9. Cazcii.3) 2000 pedestrime i chlrime

sub un polcovnic.4) Armele lor eraii pupai palou1.5)

10. Pu;sca;sii 500, sub marele armas.11. Apro(,1ii. 500 sub un vataf. Subt acesta

era un ceau sari locotenent, peste Untilmarele postelnic.

12. Copii din cath 500. ET alchtuiaii gardadin luntru a palatului Domnesc. Capul lorera natal's?, de copii.)

1) Istoria Ord Rominese de Constantin crtp. f. 46. Radu Lu-pescu f. 21.

Fotino. t. 3. f. 488.5) Nu trebue a socoti, 1,4144nd numirile strAine de Lefegii.

Lipcani, Quad, aeestia eraii strAint Chronicarii ne spun egel eraS dmeni de Ord. Acestia s'ail intocmit maT tArzifi With-duse dupg strAinT, i Ii s'au pAstrat eu organizarea i numirea.Acest obiceRi a fost si este de obsee in loth Europa.

Fotino t. 3. f. 356. .5) Tomasi p. 67.6) Historica relatio de stata Valaehiae 167!)-1688 Fotino, t.

37 f. 35-14. eantacuzino f. 54-5.

`-t)

ci

4)

spdadriel.

sal

www.dacoromanica.ro

19

f3. Curtenii, garda calarth, nu scim deeat era.

Ferentaril, un corp de ped.estrime u-01.4.1)

15. Fustaya de care erati numai 100 subtluzbas9a de fusta0. El purtaii lance.2)

16. Raiducd, clrime i pedestrime, ar-mall shbii i lanci.3)

17. Clrimea shrdarului de mazili, carese alchtuia de top boerii eiti din slujbh cese numea rna.zli. Acest corp era forte in-semnati

18. Tunarii 500 cu artileria, mai Anthillsub chpitanii dorobntesci; 611 de la 1655sub marele armaF.')

Numrul tutulor acestor otiri trecea peste30,000, i in vrerne de rhsboiii tot-d'a-unase mai mhrea. Aceste ostiri ins era numaiin Romania mare; caci in Romania mica erauh deosebith ostire a banului.6)

Banul cfirmuind singur Banatul Craiovii,i fiind Domnului numai vasal, a trebuit salba u Wire a sa. Cursul istoriei Inca O.adevercl, pentru ch ne artrt:

a). La 1508 pe nisce boeri sub banulParvul, i pentru aceea numitii Parvulesci

1) Cogillnieeanu. p. 132 242.2) Historica relatio de state Valachiae.

Radu Lupeseu f. 177. Greenu f. 11)5.4) Historica relatio de stata Valachiae.

Idem Fotino. t. 3. f. 356.6) C. Cantacuzino f. 56.

.

I

cu

6) .

4.t

14.

4

www.dacoromanica.ro

20

cu oftirile Craiovii, eh gonirh pe Mihneapuserh Domn pe Vladuta.b). La 1522. Barbul Banul Craiovii cu o--

tirile sle gonesce pe Vlad al VIII.c). La 1563. Boerii cu ostirile de peste Olt

se scla asupra lul Petru al II.d). Istoria clice la inceputul biografiel lui

Mihail"' Vitzul, ca el ca Ban al Craiovii aveauh otire deosebith.

e). La 1599. Mihaiii vitzul intrfind inTransilvania, scrise lui Radu Buzescu i ba-nului Udrea sh mrga i el in TransilvaniaoFtirile CraioviL

f). La 1601. Boerii Buzesci cu oscirile Cra-iovii pe Simeon Movild.0

g). La 1630. Aga Mateiii Basarab cu Ro-ei de peste Olt se rscla impotriva lui LeonVoda.2) Luand in privire atat duhul rasboInical Oltenilor, cat i istoria care ne ardta ehVlad al VIII la 1522 n'aii putut a se impo-trivi cu ostirile ce avea, Banului Barbu, pu-tern incheia c otirea Banatulul era destulde insemnat.

Arm ata Romandsca, duph cum ua arataram,a stat in puterea el pInt la 1580. De atuncipna la 1592, Domniile ticalse ale lui Mir-cea II, Petru III, Stefan II i Alecsandruu desorganisara i uh imputinara. Ast-felMihai Viteazul and s'a urcat pe tron afla

CoOlnicenu p. 116, 121, 130, 136, ne, 222.5) Leatopisecul lul Tecdosie Stoian f. 89.

Isi

gonesc

III,

1)

www.dacoromanica.ro

.21

numai yeah 10,000 stag. Acest mare eh-pitan implini cadrele armatei, n reform,tin disciplin i adhogh pe Mg& cetele demai sus, alte doug in chlrime : Dela i

Aceti din urmh ere" de 200 calarepfruntag. Mihaiti dete atunci comanda a-cestor arme WI Stefan Petnahaci Ungurul,om cu curaj i vrednic, clice Bethlen, sti co-mande nisce Omeni ce se insemnaserh prinmulte vitejii.1)

Mihai Vodh vhnd despoporarea terrei itrebuindul soldati, a inceput a lua cu leraUnguri, Transilvani, Poloni, t]azaci, Shrbi iArnhuti. Pilda lui u urmal. i alti Domniin urmh ; ast-fel Mateiti Basarab organist uncorp de 2000 Shrbi, Bulgari, Arnauti, numitSeimenr), asemnat cu lanicerii Seymoungssubt un polcovnic. Acest element strein in-trodus n armata Romdnesed acluse marl ne-norociri.

Autorii, cOntimpurani lui Mihai, vorbescast-fel de armata lui : Slujesc de soldati a-cestui voevod gall de Romani, a chror vi-tejie uh cunosc bine Turcii din vremea vi-tzului lor capitan Dracola, multi Unguri,Transilvani, cati-va Arnhuti, Greci, Bulgarii Shrbi. Are putini puca1, de care se aflin lipsh i Transilvnenii, cad aceste norde,i mai cu sm Ungurii se bat mai voios

Pethlen t. 4. p. 355.2) Greeeanu. p. 121.

Beslii.

.,

1

,

www.dacoromanica.ro

cu sabille, i chlri cu sulitele, i en mareindrasnla arat fata la vrajmap. 01)

Armata priimea de la stapanire lfa, hra-n i veminte. Sub Mircea cel batran totsoldatul primia pe cli ate dol baniearl fac 13 parale. Mated). -Baidiab ranilfa i u facu de 8 bani rosii ; in sfaritsub urmatorii Domni ea merse crescndpn In vremea Domnilor Fanarioti. Atatsoldati1 cat i oficieril" sail boerii aveaii dela stapanire, pe fie-care cli, mertic de carne,de pane, de grail sail de mei i de lumanarY.9)

Capetele insarcinate cu administratia i a-provizionarea otirilor eraii acestia :

Marele clucer care era cvartir-maistru celmare al armatei, El lua bani de la visteriei cump6ra provizia de pane, yin, orz i fan,trebuincise armatei. Avea sub dansul dolcluceri Masi mici: Clucerul de arie care in-grijia de magaziile de fan i de orz, i c u-cerul de pivnite care se ingrijia pentru piv-nitele cu yin ale armatei. Afar d'acetiamai avea sub dansul i jigniceri, sail maga-zieri din boernai.

Marele sluger era insarcinat cu aprovizio-narea armatel de carne i lumanri.

Marele pitar primia proviziile de la acetide mai sus i le impartia pe la cete.

L'ottomano di Lazaro Soranzo in Milano 1599. p. 147 Ja-eobo gendero: Tures Nisentos. Franeforti 1601, p. 149.

2) Fotino t. 3. p. 355. C. Oantaeuzino f. 54.

4

I

II

^

1

N,

. .n 5

----

rosii,

1)

52.

www.dacoromanica.ro

23

Mare le Otrar era ingrijitor al corturilorarmatei. Avea sub (Mosul i mici ,seitrareil

Capul cel mare al armatei era: _Mandespeller. El avea sub comanda lui imediathpe top chlraii cum i pe lefegii, saraceil'i scutelnicei. De la 4cetia el primia defie-care cruce pe an Mate un leuor (leonum)i un car de fan, care in urmh nu s'a maiplatit in naturh, c use da un led pentrudansul. Cand un oficier inainta in grad, eradator fach un dar. Watarul. aveatribunal osthesc, unde se judeca pricinileostaesci.2)

Inca din vremile cele mai vechi, obiceiulera ca Domnul, odath intr'un an, sh fach

revist (chutare) armatei iAtuncea se flick"' i inaltri in ranguri.3)

liniforma otirilor era asemanath parte cua Ungurilor parte cu a Polonilor, afarh deunele cete precum dorobantii, i altii caristpurtaii vechia uniformh national, hair& va-nhth i in cap chivere.4) La Pasci druiaDomnul fie-chrui osta5 uh chivrd sail ba-ret, i uh bucath de postav pentru uniformh.$)

-roii de Ora erg invemfintap in rou.

1) C. Cantaeuzino p. 41-4. Fotino t. 3, f. 495, 502, 503, 508.Historica relatio Valachiae.

2) Idem Fotino t. 3. p. 473.3) Neagoe W. dice p. 204: La etiutarea din toll anii, ce

este obiceili a se face oftilor i slujitorilor, bcerimea 0 cAFe-teniile asteptit einste i dame."

4) Istoria Orel C. Capit. 198.5) Fotino t. 3. p. 355.

r,

,

, sh-1

militiei,

I

*

. . . . .1

,

.1 11'

mt.

reviU,

www.dacoromanica.ro

7t;

24

Seimenii purtati cdpcan rou cu mniciledespicate, in cap barete cu fundul rou scosafarh la LI& parte. El, pentru uniforma lor,se numti i ro5sii straini, spre a se deosebide roii de tra.1)

Fustaii aveati uniform& verde ca pucisa.Copil din cash i lipcanii purtaii uniformhleOsch".2)

Aceste cete purtail hainh verde, peste hai-1 n incinp cu brit) rou, in cap bareth cu

fundul rou.3)Istoria ne arth ca Costantin I. la 4654

invemnth pe chpitanii dorobantilor i Ca=%repot' cu frengii, cu coftirii cu atlas!)

t"

1

Ostaii aveati multe privilege sail obiceieduph cum se clicea p'atunci. Unul din celemai insemnate era ch capetile oscirilor eraiidin drept mdularY al sfatului Domnesc $ial obtescilor adunhri. Pupa acsta veneascutirea de dajdii. El nu se scuta Inca detote dajdiile. Privilegiul scutirei complectela Romani '1 avg name)" robii. De la boerpInt la monean, de 14,AmPastire, preot,pane la oscn, top luau parte la contribu-tiile Istoria ne art, ch ostaiI

1) Fotino p. 436. Sulzer t. 3. p. 262.2) Idem.3) Fotino t. 3. p. 438. Breton t. 3. p. 71. In aeest tom este

stampa a unuT ostas Roman desinat la Petersburg.4) Ltopisetul luT Teodosie Stoian f. 228 i a Radulul Lu-

pencil f. 132.Cu tote efi de la Ineeput boeriT nu primed, lefe pentru

slujbele lor, , de eat dre-eare darurT de la sub-alternil lor,u tOte eA el erati IndatoratT sA faeA ul parte insemnatA In ar-

,

t-

1

1

'

i ,

1

I i ,.

.

Statuluil

u

5)

171,. \

4

www.dacoromanica.ro

25

ridca mai mult ei haraci imphrhtesc; chMihnea II la 1585 maxi taxa ce plate' ro0de Ord; ca Costantin I la 1654, rand a.'itrage favorul ostailor li plati la un haracideplin asemenea ch el erth dorobantilor ichltirailor dijmaritul i oeritul familiilor lor,)

, Ostaii, cu tote eh lfa lor era insemnaihT7 7. dOra tot n'ar fi putut intdmpina cheltuelilelor, dOch in vreme de rhsboiti nu le-ar fifost ertath prada, duph cum era ertath in(tote armatele din Europa, dQA VilNIV %TMde pace nu se intrebuinta ca. la Romani inlucrri obtesci i particulare, \ precum fa-cerea de drumuri, fntni i a t.2), pentrucare socotim ch era platiti deosebit.

In vreme de pace armata era aeclath par-

mats, si s merge, la ritsboid cu eheltula lor; dell tot plAteadthijdiile eele mat insemnate: Ast-fel el ad plAtit in tot anul ha-raciul, ploconul bairamului, vdcdritul, banif calului, i oeritulla tret ant Asemenea i monastirile. Vistieria fAeea chibzuiredupit starea fie-cAruia cat se cuvine si plittescA. ConstantinMavrocordat la 1741, prin aetul reformel, desfiintind multe drep-turf ale boerilor If scuti de. tot de dAjdii precum i pe mAnAs-tirT. Mihaibi Raeovitlt in anul urmAtor, i Grigorie Ghika la1748, stricarA multe din reform, si se hotArA ea booth i mo-nastirile s plAtsel: ploconul, ajutorinfa, mucareru, vdcdrituloeritul In totT "aniT. IIrmAtorif DomnT supuserA pe boerT sit pill-teed}, i dijmdritul, de care IT scull in parte Grigore Ghika,prin hrisovul de la 1751. Aprilid 19 Constantin Raeovitit it seutide mucareru, i Aleesandru Ipsilant la 1775 hotara ea oeritulsill se ia numal la trot ant, dupit vechiul obieeid. Ast-fel a ur-mat pAnd in vremile mat de curAnd. C. Cantaeuzino f. 86, 96,97. Vaur f. 108, 114. 117. Hrisovul luT Grigore Ghika1733, Iunie 16. Hrisovul luT Stefan Cantaeuzino 1714 Maid 4.

Hrisovul lul Aleesandru Ipsilante 1775 Decembrid.1) Greceanu f. 140.

Leatopisetul luT Radu Lupescu f. 132-364.

;

i

.

I

.

2)

-^12111F--171,,1111.

11

1

www.dacoromanica.ro

26

1

te in capital, parte prin judete. Dorobantilfle . garnizonul capitalei. EY da santinelecare phziati la porta din fath a curtei.

-----Pusta0Y phziati la prta din dos a curtii.1)t Ch1iira0I erail aeclap la Ploesci, Musa,i Gerghina i Ru0I-de-Vede.2)

Shrhceii i Scutelnicei edii in BucuresciI fiind chlarimea Bucuresciului.

Aprozil slujti ca taxidarY i implinitori dedtorii. EY primti pentru ostendla lor undar in bani ce se numia plata eismelor3)

Copii din cash alchtuiaii duph cum amf clis garda din luntru a palatului Domnesc.

La ceremoniile cele marl, veitaful de copiipurta arcul i purpura Domnilor. Unul din

, copii purta stgul Domnesc, care era de ma-1 tase ro0e, avnd sugrAvit d'oparte pe sfan-tul Gheorghe, protectorul armata i de cea-alth acvila cu crucea in cioc. Duph acetia

Iveniaii toil copii din cash, investati leescepurtand sulite lungI 0 stegulete cu praporede mhtase bicolore ; albastru i galben.4)

Pucaii phziati la temnite.I Lipcanii se intrebuintati in trimeterY cu;

.r depouri.')Vniitorii se intrebuintaii la viinat, i din

1) Historiea relatio de stata Valachiae.2) Leatopisetul hit Radu Lupeseu f. 101 i a mul Teodosie sin

Stoian f. 172. Istoria Ore Rom. de Constantin eAp. f. 179.CogAlniceanu f. 72 241.

4) Fotino t. 3. f. 318.Potino t. 3. f. 354.

'

.

-

.

)

. , ..

!',

.

I

4 . 4 i . . tI.

..

. t b

4

3) .

5) ... I .

www.dacoromanica.ro

27

cele ce vAnaii se indestula mai Anthill curteaDomnsch ; rh rhmita se vindea in thrgulDomnesc in folosul lor i a chpitanului lor.D'aci a venit c'acest chpitan se fie i ingri-jitorul thrgului.1)

Armata RomAn era supush unCI disciplinistrapice. Neagoe VV. ne arth eh ostaiicare picaii in vini, se pedepsiati, i ch unadin pedepsi era degradarea; rh cei ce setrgti din slujbh li se racea cinste trimiten-duse a cash cu excort4.2) Romnii insh caVtote natiile meridionale prea cu anevoie sesupun jugului disciplinei. Plcerea prd-ciunilor mai cu smh avea mare stpnireasuprhle, nu atlita insh ca la cele-alte otiristrhine ; chef vedem pe Mihaiii Viteazul cnda intrat in Moldova la 4600 a poruncit shimpusce pe toy transilvhnenii ce se vorprinde depradfind, in vrerne ce pe Romani'1 ostindea numai la bhtae.3) Cu vr'o cati-vaani mai 'nainte la 1595, Albert Kirali, gene-ralul roman, dete uh pita de strhnicie mi-litarh osAndind la mrte vr'o chti-va ostag,chci aii chlcat capitulatia ce Meuse el cuceauii Mohamed i Mustafa, pentru inchina-rea

In vremea Jul Mihai Vitzul duhul ost4escajunse in culmea sa model de credinth

Fotino t. 3. f. 488.2) Neagoe VV. f. 68.3) Engel t. 2. f. 248.4) Hammer t. 7. f. 229.

..

' Brhilii.4) i ll

A

"

a i4if i I I) 9

1si

9

www.dacoromanica.ro

28

dragoste chtre capul lor, i de pietate chtrereligie ; in acele vremi s'a veclut ostaii Ro-mani la poftirea Domnului lor de a jhrtfi par-tile de left spre a se inzestra cu satulCostescii, MAnhstirea Bistritii, in care se ada-postiserh cate-va vreme.')

Srta terii Romnesci, ca srth a ori-chruistat constituat spre resboiii, a fost lipith desrta armatei. In cath vreme acst armatha pastrat in inima sa sentimente de disci-plink nphrate virtuti ale unui bun otn,Romnii a fcut minuni. Sub Mihaiii Vi-tzul disciplina fu mai stranich i Romaniafu in mhrire. Duph ce insh trhdarea dincampul Torda rhni Romnilor pe eroul lor,disciplina incepu a schdea, dimpreunh i pu-terea Statului care era intemeiat pe disci-plina ostailor. Armata Intampin un vrhj-

1) Acest4 faptii, am ghsit'o arltath, intr'un hrisov a MT LeonVeda, de la 7138 Ianuarig 15 dat la mAnlistirea Bistritif, princare intaresce dania satuluT CostesciT, sat ce Mihaiii Vodh.cum-pltrash, de la MosnenT drept 42,000 aspri gata, i II dltruish, mo-nastiriT. Insh, and a cumpltrat riposatul Mihail Vodit acelsat CostesciT dice hrisovul, a fost Intru esirea 1111 din DomniaacesteT rY, i ail fost atuncT Intru mull& strAmtre i scfirblidin tote pArtile, i Intru Imputinarea avutiel de keltuialA,pentru lefile unor ostasT ce era Muni 14ngi Domnia-Sa, a In-trebat Mihail Vodit pe toff aceT ostae, vrea-vor sit lase pAr-tile de 1014 sit cumpere acel sat mai sus dis, ea sit fie pen-tru Dumnedeil la slants monastire i pentru pomana DomniT Site,

aceT ostasl &tune! cu glas mare au dis: sit fie dupi, Ingi-duinta i dup4 voia Domnil SOle, pentru dint& monastire, cafie de Intlirire i clilugArilor de brand i DomniT Stile Intru vee-nick pomenire, i ail fost pentru neoutinta Domnil Silo i pentrustiles nevol ce a avut cu sederea la sfanta monastire cu aceTostasT In cfitii-va vreme.

-

lor

1 (,

lor

Ark

www.dacoromanica.ro

29

ma invierunat, in Grecii ce naphdira inI Ora indath dupa mrtea lui Mihaiti Vodh.Tinta lor fiind a slhbi Statul Romanesc, fi-resce ch cele d'anteid ale lor loviri all tre-buit sh ffe indreptate impotriva armatei.

iDoue-cleci ani de domnii strhine, ce urmatde la caderea de pe tron a lust Radu erban One la inaltarea lui Mateiti Basarab(1611-1631), full in deajuns spre a demo-ralisa de tot armata.

Istoria ne-ab pastrat re'spunsul ostailor_Roman! aire Domicil Alecsandru IV Ilia,cand acesta 'I ruga sal apere de rhscla,vestitului paharnic Lupul Mehedintnul : Ma-ria ta, '1 ail clis, noi nu vom sta cu tine, chai chlcat jurhmntul i ne-ai oprit lefile ine-ai stricat obiceele, cat am remas Aradi n'avem nici ua arma, caci le-am vandutpentru nevoile ce am avut de la tine Dmne,i acum te scla de fugi, ca vrajmaii tel

apropiati Vrajmaii Domnului nu maiera atunci vrajmaii ostailor ! DemoralisatiaostaimeT trebuia sh'i alba efectul sail. Celd'anteiii act al el fu revolta chlarailor dela Manesci, Gergina, Ploesci i Ruii-de-Vedela 1623.2) De i acsth rescla se potoli in-data prin invingerea rebelilor la Mhnesci,deed pricina ce u produsese remaind, ne-disciplina ostailor merse crescand.

Leatopisetul luT Rada Lupeseu f. 98-9, si a luT TeodosieStoian f. 166.

2) Greeeanu f. '188 Constantin eilpit. f. 179.

4.

.

all

1:11

s'aii

1)

I

www.dacoromanica.ro

30

Mateiti I Basarab urcandu-se pe tron sesilia a pre-intAmpina relele ce se ascepta aisvorl din acea demoralisatie a ostailor, Else incerch aduce la sentimentele de dis-ciplinh, ocuph cu rhsb6e, cunoscand binech gandirea la reti are principul sil innelucrare i chutarea lenevirei este mor-mantul discipline. MA' greh lucru este aintroduce disciplina and duph ce odath ar-mata a perdut'o ! De i linisci pe soldati,drh liniscea lor era inelhtre, i prevestiagrozave fortuni. Revolta ascepta numai uh.ocaclie ca sh isbucnsch, cu atat mai mutt&thrie cu cat mai mult fusese comprimath.Ocaclia se infhtih. Un grec Ginea vistiermare, se Meuse nesuferit tern' prin tiraniile

Revolta era in tote capetile. Ostaii uh.hltrodusera in fapte. Indath duph vestitabiruinta a lui Mateih Vodh la Finta, in 17Mali"' 1653, revolta isbucni; Seimenii strain!deterh semnalul, i duph danii se luarh do-robantii i cele-alte. Atunci Ora chclu in ceamai grozavh anarhie militarh, atunci. . . Irishsh arunchm mai bine un vel asupra acelorscene d'o amarh suvenire, care nimicir pla-nurile patriotice ale altor Domni vrednici,i care ail adus necurmatul rasboiii civil idhrhprmarea WI Oh! cad nu putem smul-ge din cartea istoriei nOstre aceste foi scrisecu sange! !

El prevedea bine bunul Mateih, ca dintr':acsta se va strica Ora, -chid pe patul silt

'i

lui.

(

'Iat

www.dacoromanica.ro

31

de mrte, auzind urletele turbatilor soldati,adresa credincioilor s61 aceste profeticectiVinte : De acum fratii mei sh sciti cu a-devrat ch pentru faptele lor vor s fi mailrentti asupra acestii tichlse de Ora, i vash cazh la mare nevoe, i vor sh phtimschreii i cei buni pentru cei M.o.)

Revolta nu muri cu Mateiii Vodh. Ea seprelungi i mai cu furie inch supt urmtorulDomn Constantin I Basarab. natal Domndin inchisrea unde'l tinea rebelii, insciinthpe Domnii Transilvaniei i a Moldovei sa vieWI scape. Acetia intrnd in Ora isbira iimpinserd pe rebel! la Teljn in 4.7 timid1655 i tra se mai linisci. Ramhita acestorsoldati revoltndu-se din noti in anul urmetorin Bucuresci i Brhila, Constantin I trimeseosciri credincise i ii rasipi cu totul oprindnumai pucini dorobanti pe earl :ii supuse cuchpitanii lor Agii, rh tunurile le-ail dat iningrijirea armaului : Mihnea III organish &hparmata la 1658 chid s'a ridicat impotrivaportii. Nenorocita isbfindh a acetii intre-prinderi, przile ce mai fAceall dorobantiTi seimenii aduserh de a se vedea rasipipinch odath de Mari in anii urmhtori.

1

Grigorie Ghica reorganish ore-ce armatala 1672, cnd a insotit oscile Turcesci inPolonia. 0E1 aU stains din tOte braslele, cli-ce un cronicar, chlral, dorobanti, roii

1) Greceanu f. 262.- Radu Lupeseu f. 124.

-

-

www.dacoromanica.ro

32

cum i pe visternicei, sptrei, postelnicei,vornicei, phharnicei, fcut stguri noui,i le-ati dat tutulor sulite cu prapore, feluride feluri, fiesce care duph brasla lor,fcut ste frumsh, atat cat mergnd .1cesnd halal inaintea impratului s'ati mirat

imphratul i. top Turcii, de oti ce aveaGrigore vodh frumse..')

Un chronicar Moldovean laud mult talen-tele ostesci ale lui Grigore vodh, i vite-jia ce ati arhtat Romanii in aceste campaniiale Poloniei, i mai cu smh la bhtliar- dela Levenz.2)

La 1673 in tabdra de la Hotin seimeniicercarh uh nouh revolth, Grigore Ghikacu oscile cele-alte supus, ati prins pe 80din eel mai ra '1 ati bagat in butuci, i '1 aiitrimis la ocnh; rh pe cel-alti 'I aii lhsat lastgurile lor schimbandu-le chpithniile.3)

La 1688 erban 11 Cantacuzino and umblash se ridice impotriva Portii, reformhmhri armata, urcand'o la 40,000 6meni38 tunuri marl%) Din rhmOtile dorobantilorintocmi un corp de 4000 talpa i cazaci,

'1 dete sub comanda Agii care de atunciati luat titlu de Aga de dorobanO, i s'a pri-vit ca un general de pedestrime.4)

Istoria Ord de 0. Cap. f. 224.2) Leatopisetul Ord MoldoveT seris de Aesentie Uricarul f.

2, 3 si 15.3) Cost. CAT. 1. 233.4) Cantemir t. 3. f. 480. Del Chiaro f. 137.

le-ad

i ati

i

,

fad

ii

i

c. J; ,

fil-

WV.

www.dacoromanica.ro

33

Armata atuncl sa imphrtit duph arme intrel divizil marl: Pedestrimea tt subt Aga,chlrimea subt Sptar i artileria sub Arma,garda printulul era numai deosebit subtcomanda Chminarului

find. duph asemnarea tlpailorsail a tlpailor Unguresci, trebue si fi avutarmele acestora, care era : puca, ; pistolul isabia. El eraii invemntall cu talare roiY.')Si in cap cu chivere.2)

CAnd tot era gata, cAnd RomAnil ere" a-cum' s tragh sabia ca in vremea 1.111 Mthaii

pentru sfAnta vricin a independentiinationale, ?erban Voclii muri, i cu dnsuli acea vrednich hothrire.

Minunata stare in care :erban \Todd adu-, sese armata, flea ca i sub urmaorul Domn

,..Constantin Brncoynul, tra Itomnsch surmecle a ft un stat respectat in Europa.Trel impfiray marl 11 disputa atunci alianta1tomnilor : Impfiratul Nemii, Sultanul cuvestitul. conte Emeric de Tekeli.3) i imph-Tatul Rusii Petru, cel mare.

Mafia de .1a Cerney din 21 August 1690,cascigatii de BrAncovnu cu armata Roma-nsch i Turcscd, fu cea din urm in carevechile nOstre legine se 1uptarb". In marebIllIe rfinduit. Ad Romnii ii luar adiode la slava militarh!

1) Sulzer t. 3. I. 262,2) Fotino t. 3, f, 436.

Ilistoire d'Eme.rin &Ante de tekeli 1. 241.3

-

ThIpasiT

, ,L

;.1

vitzul,

.11 iqi.

1;3) Ina

2

www.dacoromanica.ro

Constantin Brncovnu neingriji in urmarmata. El strich multh slujitorime, theecronicarul, fAcndul podari prin satele luli ale rudelor

Acest Domn cu tOte ale sle bunenu sciu a se folosi de positia sa i a Tur-ciei. Aliantele sle cu impratii Nemtii ia Rusil fur% vthmtre lul i ril, cad elnu trase sabia la vreme cad (tin minutemarl i hotrtre, duph cum zice Engel,el n'a ciut lucra intr'un chip mare i both-rtoriii ; duhul Jul Mihai Vitzul nu r6posaseasuprin. 02)

Fanariotii atunci intrigar, i in doi anicapetile Brncovenilor i a Cantacuzinilor,acele (lout familil mai puternice a tgrii, c-lur sub sacurea Otoman. Fanariotii a-tunci dobAndir tronul Romnesc.

If.

MILITIA, RADICAREA GLOATELOR.

Radu Negru viind In tra-Romnsa ga-si aci deosebite chpitnaturi p care de ile supuse sie1, Ur% tot le 'Astra intocmirealor. Ast-fel trebue sh fi fost organisarea dinluntru a tgrii pn in vremea lul Mircea I,

I care imparti tra in judete, dnd la fie-care1) Leatnpisetul Jul Rads! Lupescu f. 164.2) Engel t, I. f. 379.

'1,

L-

lui.

"

,

.,

calithy,

.1

www.dacoromanica.ro

35

1 numire duph riul cel. mare ce trece printr'1 insul.

El tintind a organisa tot statul ostesce,Iimparti judetele in cpitenii de uh mih 15-meni, fie-care supt un chpitan. Acesti eh-pitani aveati putere administrativh, judech-

1 tordsch i ostsa. in judete. La Cmpu-1 Lung i Thrgovisce find orae capitale ale

Orii, chpitanul carmuitor purta titlu de dvor-nic.i) ,

CApiteniile ere'', in nuna6r de opt-spre-clece1 numai in RomAnia mare, precum urmza :

In judetul Slam-Rmnic, trei capitanii :o Focpnii, Tradista, Illansieniin. Cea d'ntitidin aceste c'apitnii era mai: insemnath, ise numia, ,,chpithnia cea mare a Focanuluide margine. Ea a avut in urma. i jumaatede Tuna. Rmsa.ita din acsth chpitnie s'amai tinut One in vremile mai de curnd,i s'a numit o Buciticain i tuiulei Buciuc2.)

In judetul Buzai u cApitnie a otarguluiBuaului.n

In judetul Prahova capitania o Ploesciuldi 0 .In judetul Dambovita c4pitnia o capita-

nilor Thrgoviscii.In judetul lalomita trei capitanii: aLichi-

resci, Stelnica i oraul de !loci o.In judetul Ilfov trei capitanii: 0 Ciociinescii,

Oltenita i Gergitan .

Cantaeuzino f. 62.Fotino r. 3. 1. 350

0 e

a. r

-

,

. : c

si

I)2)

Ii

.t..f-

www.dacoromanica.ro

36

In judetul Vlascii done' capitnii : .0diboei Daial.D

In judetul Musiel i judetul Arge chpi-thnia o Campu-Lung.:

In judetul Oltu dou capitnii: Slatina i Uda.In judetul Teleorman chpitnia .Roiilor-

de-Vede.In Romania-mica carmuitor Banul, ere'

deosebite capitnii, din care cea mai insem-nata era a Cernetului, i se numia ca i aFocanului: Capitnia cea mare a Cernetului,de margine.1) Ramaita din acst capita-nie s'a tinut pane la 1830.

AcqtY 18,000, 1catane sail slujitori descutl .din Romania-mare, precum i celdin Romania-mica, nu primiati lfa. ci sescutiati de ore-care dajdii. Ei ere' organi-say ostaesce, i impartig ca i armata incenturii i decurii, i se numia mai in de-osebi : cazaci Martaloci i cazaci CataragI.2)In vreme de pace ei ereati indatorati sh fachgarnisna oraelor i a targurilor i sal phzsca pe rand marginele (granite1e.3) Invreme de rasboiii slujia& sub marele Spa-

1) Cantacuzino, f. 56. Historica relatio de statu Valachiae.2) Baur f. 69. Fotino t. 3. f. 357. Sulzer t. 3. f. 353.

Paza granitilor din vechime era forte strasniefi. Intr'unhrisov a luT Petru VodA feciorul luT Mireea VodA din anul 7069,Septembrifi 4 se area cA, in vremea luT PAtrascu VodA. ,,VoTeucu cetasiT hut, i cu alti Romani din Potel fiind pfizitorT la mar-ginea DunfiriT ea sfi nu trcil, pribegi sal ails ffieltorl de rele,

eT Wail pfizit marginea bine dupd legea veche, ail trecutpribegT printeacel Toe, i pentru acOstfi vinfi a Tor le-afi NatPfitraseu VodA treT sugubint"

s

LIS

!.

.44 iff I:

'

. .

3.

erA 0

www.dacoromanica.ro

37

tart') Uniforma lor era albastr4.9) Deosebitd'aceste cdpItnii eraii,multe sate de cataneorganisati &AO ostesce fr lf, avndnumaI ore-care scutiri. Aceste catane dinsate aveall cap pe ate un boer. A st-feleel de sub dvornic se numiail dvornicei. :eel' de subt splitar, .spttireiD ; eel de subtpostelnic, .postelniceP ; eel de subt vistier,.vistiernicel; eel de subt paharnic, .phhAr-nicei. ; eel de subt comis,In vreme de rsboiu erau in activitate subtcgpitniile lor, 61,5. in vreme de pace ediipe la casele lor cUutndu'I de lucru cam-puluL a venit proverbul atat de multcunoscut in Ora Romnsch" s,i tera Mol-doviV) de la armg la saph.

Acsta a fost militia sail Landverul t6rii.La n trebuinth neapUrara, saii rand pa-

tria era in primejdie sa" chiema .rdicareagltelor.. Jupanii (boeril) atunci cu feciorillor ca nisce domni feodall se redicau cubanierile lor i slujitorii lor ca sri apere mo-,sia (patria) amenintatli.") Asemenea tot no-

1) Baur f. 56.2) Sulzer t. 3. 1. 252,3) Cantacuzino 1. 57. Historica de statu Fo-

tino t. 3. f. 358.4).Organisatia petard armate a Moldova a fost asemenea ca

a 'Orel Romanesci, cu prea putina deosebire. Vedi Cantemirdescrierea Moldovel."

5) CA, boeril (trail nisce Domni feodall slujind la rilsboiii cueheltuiala lor, ua miirturisesce i Georgio Tomasi (cap. 3. f.37) care fiind secretarul pritqalui Sigismund Batori a trebnitsft canteen, bine pe Romani- st lor. iboiLT, dice el,sono nobili difendo obligaii a proprie spese a la guerra."

.

sc1.3)

D'aci 1

.1

v ! I (i ' .111 .'t '114110111 WM11

,

institujiile

-V

\ 1

'

,

ecomiseie

www.dacoromanica.ro

P38

rodul era indatorat ea sh rdice in armesubt comanda boerilor i a chpitanilor mii-bor.')

In nici uh Ora ca in Orile Romnesci a-csth generalh armare nu s'a intfimplat maide multe ori. Invederat este eh cu uh a-semen@ de minunath organisare ostsch,Ora la trebuinth putea pune in picire i100,000 Omeni. Nimeni drli nu se va mai

imira acum chnd va vedea in istorie pe Ra-dul VIII la 1538, in acele vremi de dispopo-rare, a preghti n armath de 80,000 Omenispre a uh trimite in ajutorul lui Ion Zapoliaprintul Transilvaniei, impotriva SultanuluiSuleiman!) Pe Mircea II la 1550 a intam-pina pe pretindentul la tron, Radu Ilie, cu80,000 ostag i 36 tunuri.3) Pe AlecsandruII la 1577 a merge impotriva Moldovenilorc'o armath de 40,000 meni.4) ; Pe MihaiitVitzul a intra in Moldova la 1600 cu 50,000ostai ;')

Ce materie durersh de gandire, Romnii

1

inch din vcul al XIV, pe and tOth Europaera cufundath in barbarie, avea nisce insti-tutii cu care in acele vremi ar fi ajuns WA

, natie puternich in Europr, dOch unirea ar

I) Cogillniceanu I. 1. 1.241.2) Engel t. 1. f. 215.3) Natalis Comitis universae sni tempores libri triginta ab

ano 1541-1581. Venetii 1531.4) Leatopisetul Ore Moldovil (1352-1591)1.300.5) Coglilniceanu f. 206.

,

- .1 ,

.

' )

p.

www.dacoromanica.ro

Ii domnit intre dnii! Fie ca rt4cirile p4-rintilor nostri sh ne slujiasch de pita; pre-cum virtutile lor de indemn! Fie ca s nuuitam d'aci 'nainte, c unirea face putereastaturilor i prin urmare fericirea lor.

ARTA MILITARA Lk ROMANIIN ACEA EPOCA.

Lipsa isvbr m ue, etki a cwaNsce, Cll.de amruntul tactica ost rilor Romnesci.Leatopisitile nOstre cuprind prea putine bii.-gad de shah asupra acetii materii; autorilstrini i mai pucin, Neagoe Vod este sin-gurul autor care ne d ore-care desluiri.

Este prea de creclut ca. Romnii O. nu fifost mai 'napoi de cat cele-alte natil Euro-pene in arta militarh.. In al XIV , XV ,

1

i al XVI vc scOla r6sboiu1ui era in WileDunrii de jos , Ungaria, Transilvania, Serbia,Romania i Moldova. Provedinta scosese 0-meni marl in aceste locuri ca sh apere cre-

1

tinimea amenintat. Mircaa cel biltran ,[On Huniad, cavalerul cel alb al Romania?)Dan al III, Stetan cel bun i mare al Mol-dova Vlad Tepe, Mihaiti Vitzul, tOte a-

Ast-fel se numise Huniad de contimpuranil s (confines tIII ch. XIII.

39

1, 1. 01.11,1 ' t) II fill 4.. 1. M. .1' It L' ,

, 1. 1I

1,1.

64 I (

di 1, ' 11 0 11 1 , ti:., : i P ( Uf

I)

-ARPtqWrnc. L

www.dacoromanica.ro

'i0

ceste geniuri inalte care lupta tot-d'auna unulimpotriva a clece, trebuia sit fail ore-caretemeinice principe de arta militarti, care nu ealta de cht d'a invinge u putere maimare cu alta mai mica.

Istoricii deosebitelor nmuri laud talen-tele, iscusinta, vitejia acestor chpitani marl irzhmul ce ei ati dat cretinAtAtii.. Bonfiniedice de Dan III Dracula. CA era un brbatinzestrat cu mare virtute i chpitan preaIrak in ori-ce r6sboiti, care en putine otiri,prin rritirinimea i intelepciunea sa . prininalta virtute a soldatilor sel, a sustinutlint vre-un ajutor strAin resbOiul TurCilorpeste plirerea tutulor, care rAsboiti abia pu-1("Ct top cretinii impreun st sustie, i atifficut athta deArtare a provintiilor sale prinnecurmatele resb6e, Mat abia art reMes 6-meni ca sit lucreze campurile.1)

Msgr., istoric Polon, contimpuran lui Ste-fan cel bun al Moldovei descriind faptelestrAlucite ale acestui print, se pornesce d'unnobil entusiasm i strigh: 0 brirbat, vred-nice de mirare! cu nimic mai pre jos decat generalii Eroici de carii noi atat ne mi-ram, care in vremile nostre, dintre top printiilumil mai 'ntiti al raportat u biruint atiltde insemnath asupra Turcilor. Tu eti celmai vrednie duph judecata mea, chruia secuvine sA i se dea domnia i comanda

1) Bonlinius decade III lib. 6. p. 471.

.1

1.) '

iiia

'

si

3:1I

1:

aI iii I

MIL IIId..

,

if

:

11.1116.-

www.dacoromanica.ro

ttli. lumea i mai aleS vrednicia de gene-ral improtiva Turcilor duph invoiala, both-rarea 'ti decretul tutulor ceetinilor, llisAndpe cei-alp imphrati ,i printi catolici sh sethvAlsc in lenevire, desfranliri sari in re's-Me ciVile.0

lawn? lie, istoric. Ungur clice de acela0 :u Post-a Stefan in tOtA viata sa un om preainsemnat pentru tiinta disciplinei militarei pentru faptele re'sboinice cele slAvite; cacidintre toy vrAjmasii cu carii s'a luat la armea eit biruitor c'o virtute si c'o vitejie vred-nic de mirare, sc1.2)

In sfarsit Engel dice de Mihaiii Vitezul.: (4 SA 1.t)aruncam drage tiori pe mormntul unui printRoman care interesezA istoria lumei ; i el 4a lucrat, si puternic a -lucrat spre a im-branci barbaria turcsch despre cele-altekplirti ale Europii.3)

Sh nu ne pail acum cu mirare dch, des-' pre unele parti a arter militare, vorn vedeaca Romanii aveati mult mai bune prinCipe,de cAt await pe vremea de atunci NeTntii.

, Francezii i Anglezii.Armele RornAnilor atat ofensive cAt i de-

1 fensive, erati cele obicinuite p'atunci : arcu,i lancea, sulita, securea, sabia, palosul, mAciuca1 haina de fer, scutul, pavAza scl. In re'sbOele

Dlugoss, Historia regui Poloniae lib. XIII.2) Istuanfius panonius, Historia regni Hungariae lib. IV.3) Engel t. I. f. 268.

/77\

41.I.

'

1

, Li' ,, .

.1

441

.-

.

.

1)

;

1

a,

T,

- 7 6,www.dacoromanica.ro

42

nationale se .slujiaii ,i cu csele. Duph afla-rea prafului se slujirh cu puscile i tunurile.Intrebuintarea acestor arme se urea la sfar-itul vcului al XIV; Romanii iubiail prea pu-tin aceste arme, i se slujiail mai bucuroscu sabia i sulita, mai cu smh chlrimealor din care o mica parte numai primi ar-mele cu foc.1) Ast-fel chlhrimea Romanschincepu a se deshvari, in vreme ce chlhrimeaEurope adoptand armele cu foc se departhde menirea ei, carea sth in iubire i luptacu arma alba, rh nu in pucarire, i se in-tarzie multh vreme deshvarirea ei.

Socotesc ch chlrimea la Romani trebuesh fi fost de dou6 feluri : grea i ?Ora, fiindeh adesea irk pe cronicari a face deosebireintre chlrimea ce se bhtea in linie i 4 go-nacii cu caii uori earl]: se intrebuintail sprea lumina marul otirilor i a lua in genii.pe _vrajma1.

Chlarimea urh avea cat midi d'ai Orasprinteni i iuti ca fulgerul, ei shriaii in fugamare parae, ripe i 'Irk a se teme devajmai, ii da hart din tote phrtile arkan-du-se i fhcandu-se nevhcluti la tot minutu1.2)

Nu este adevrat duph cum ail clis unii,ch Romanii avOit mai multh chlhrime de catpedestrime. De i firea natiel i positia t6rii

1) Leatopisetul lui Radii Laposeit I. 116 i .a mY 'PoildosieStoian . 208.

CogkInieenu f. H5.

2 ;

c. ,

..

4 . '1; [,::3 ^

3

;i

www.dacoromanica.ro

43

care e mai mult campie poveluia pe Ro-mani mai mult spre calhrime de cat sprepedestrime ; insh simtind imnortanta pede-strimei, tot-d'anna acsta a fost mai nume-rOsh in armata bor. Georgio Tomasi, mrtu-trisesce i el eh Romanii avti mai multh pe-destrime de cat chlrime.1)

Pedestrimea, acsth armh a btkliilor, I,dup. cum a numit'o Napoleon, era despre-tuit in Europa, Zaiid Romnir simtira im-porta* ei i organisarh pedestrimea lor.Ea era armath cu sung i se rkatiniA.

1 .falange.2) sari glte inland. de unde a ye-I nit i expresia a se ingloti otirile ce aa

de des se intalnesce in scriitorii notri ceivechi. Cronica ne arath eh : la 1448 in . cam-pii Righin (Cosova) unde Huniad cu Unguriii cu Rornanii a inut uh White crunth cusultanul Amurat, pedestrimea Romansch iUngursch impresurath din tote 'Aline de ch-lhrimea Turcsch .sta frumos ca un zid depatrI tare ; era turcii, adaogh cronicarul,vzand aceasta incepurh a face meteuguri ;clad se loviail cu cretinii ei indath da do-sul ; deci cretinii ii gonia, strica m'reyza,rh turcii se intorcea i. LAO a se tocmistrica multi din cretini.3)

1) Tomasi I. 74.Natalis comitis tudversae Historiae sui teInporu libri tri-

ginta, ab anno 1545-1881. Radulphus ublinplanitem veni: snitcopias ii duas phalanges .divisit."

3) Leatopisetul luY Teodosie sin Stoian f. 39 si 40.

I . : 4..

re"

in

. .

1

.

,5i'i

,,,

t 1

2). -

/P-s

I

www.dacoromanica.ro

Cele d'antiii bucti d'artilerie numite inI Europa Bombarde, la Romani se numiatiBalimezuri. Aceste 'find prea marl duph o-biceiul d'atunci cand s'ati facut altele maimidi, s'aii dat acestora numirea de tunurispre a se deosebi de cele marl carora s'aiipastrat vechia numire.1)

Artileria la Romani a fost mult mai inbun stare de cat la cele mai multe nmuri.L'aceste, tunurile find prea marl, capetelenu puteafi nici nu tiati a le schimba posi-tia d'finteib, ast-fel de multe ori ajungtia fi nefolositre in Whiff ; pentru aceea inEuropa scrip mult artileria i incepu a shintrebuinta mai cu srna. in isbirea i apa-rarea cetatilor ; era in batalii (labia figuraeke doue, trei tunuri. Ast-fel a urmat Onein vcul al M.') Tunurile Romaneti eraiimai midi') de aceea eraii mai mobile ise natal trage tot folosul dintr'insele. Pu-tine pilde pte gsi cine-va in analele os-taeti de uri isprava mai buna, de cat aceeace dobandi Mihaiii Vitzul, la Mafia de laCalugreni (1595, August 13.) El aeza doetunuri in aa bun positie cat prapadi ttaaripa drpth a armatei turceti. Fapta estevrednich de ttri aducerea aminte !

I) Leatopisetul hit Radu Lupescu f. 204.2) Rocquaneourt t. I. f.3) In planurile din cartes luT Georgic Tomasi se vgd tunurile

RomtinetI i Moldoveneqti titrate de dot cal, In vremece cele fmpitrittWT sunt terete de patru caT.

?'; I

-941.1Jiton

i '

.

. i .:344-0.

0-

44.

.1

--

www.dacoromanica.ro

45

Putine idei strategice a trebuit sh fi avutRomanii, din pricina ch Wail avut teatrurimarl de lucrri. Romanii n'ati iubit r6sboiulde ,.cuprinderi (la guerre de . conquettes) ;

1

numai sub Mircea i Mihaiii Vitzul ei aitfost concheranti. Misiunea lor era sh apere

4 tra i crestinhtatea ; cele .mai multe a lorre'sb6e au fost defensive in politick de siofensive osthseste. ET s'aii rsboit mai mult

1

in Ora lor, in Bulgaria, Transilvania si Mol-dova, si intr'aceste numai Mircea i Mihaiiis'aii intins mai departe.

Nvlirea insh a lui Mihaiii Nitzul in Tran-silvania la 1599 ne infatiszh un plan stra-tegic, bine combinat mai d'inainte. Rsboiuldefensiv socotindu'l ca ua parte a strategieisail a politiceT, re'sboiultn s'aii adus la ceamai mare perfectie de RomanI ; Ora avndinch Wary destule muntse i padurse a-juta mult uh aphrare national. De ate orrun vrhjmas puternic nvlia in Ora, top lo-cuitorii campiilor pustiati orasele i satele,si se strangti cu turmele si bucatele lor lamunti, a caror intrare era aparath atat prinnaturh cat si prin fortificatii. Batranii, mue-rile si copii se odihnti in munti, ra juniiluau armele, se format' in cete .i da harthvrajmailor. Armata te'rei . sta ascunsh in

I, paduri, ferindush d'a se msura in bataliegenerala cu glotele vrajmailor, multumin-du-se a'i Mini, a'i taea liniile de comuni-catie, a'i coprinde proviziile, a'i aduce prin

1 t'

--

i

,

.

i

,

,

,

, L.

0,

-I

f

fi

www.dacoromanica.ro

s 46urrnare fmete, i a'l sili sh phrhssch teraMed de ispravh, sai a'l trage in locuri grele

necunoscute de dansul, unde plhtia scumpindrsniala ce a avut d'a chlca i.hmantulKomi 'these. Cu acest chip Ora sawn in maImulte randuri de ordele Unguresci i Tur-ce5ti, ce o ameninta sh o cotropsch.

Chipul cu care se lupta Romanii, 11 vhz a-semenea cu chipul cu care Tit-Liv ne aratheh se luptaii Romanii. Este de crezut catraditia sh ne fi phstrat arta militarh a still-mo5i1or nostri. Organizatia armatei pe cato cunscem i desprtirile ei in cete, cen-turn' i decurii, sint curat Romane.

Neagoe Voevod in cartea sa, capul des-pre randuiala rabelor 9 ne arath cum seluptair Romanii: Vraad sh e51 la r6sboiii im-protiva vrjrna5ilor, dice el fintdia, sh ran-due5ti Omeni sprinteni i indrasneti, U cumeste obiceiul, rh duph a doua sh vie tabhracea mare, insh sh nu fie departe una de al-ta, ci aprpe, pentru eh de se va intamplayre-o primejdie, strejei sh vie O.'se amestece in cea de a doua, rh de seva vedea ch. i a doua se biruete de vrhj-mag, s pth ajunge ca sh vie sh se ames-tece in tabhra cea mare, ch strja cea d'an-thin i cea d'a doua este inima a tth Ostea,ce trebue sh se fersch forte tare sh nucazh in primejdie pricinuind sphimantare ta-beret celei marl, eh find strhjile thria oti-rilor de va vedea tabhra strjile nebiruite9 ii

.

i

,

d'antiiir

.

a

,

www.dacoromanica.ro

47---

se va indhrzi i cu aceea veti birui pe vrhj-maii vostri.01) Comparatiile fie-care acesteacu aceea ce zice Tit-Liv in c. VIII. s. 9 ivey vedea asemhnarea.

Trebue insh a insemna ch Neagoe voevodIse slujasce cu clicerile : (istreaja, tabr, cea-th., ca sh esprime aceea ce in clioa de as-thcli numim ulinie de Willie ; aa la fata192, el clice : cta lintkia i a doua, i ctacea mare, in loc de strj antia i a doai dabra cea mare.*

Mai la vale, adaogh,Neagoe voevod. Ql.,,arsboiul hhrtuita; sprintenimea sh nu siTiinainte sh dea harth, ch nu sunt de nici unfolos ci inch infricozh ostile ce numai shse adune top in frunte..2)

La fata 488 Neagoe voevod dh liului sello lectie de politich militarh, zicandul: chbiruindu-se de vrhjmai, sh nu sh afarh dinOra ci sh zh pre hotare in locuri ascunseunde vor li prietini d'ai lui, pentru eh vrhj-maul nu sh va putea tine mult in Ora, cise va intrce, rh pre Domnul ce va fi adusil va lhsa fhrh oti, atunci sh pornsch asu-peal cu ste.

Dup'aceea il povhtuesce ch, ca un generalnu trebue sh se espue la bathlie i sh nustea unde va fi temeiul otilor i r6sboiu1ui,ca vrhjmaul acolo isi va indrepta tunurile,

Neagoe vcevod f. 186.2) Neagoe voevod f. 186.

'

'1.

-.

1 '

1

1

www.dacoromanica.ro

ci cu apazitorii trupului say s se asecleintre a doua si a treia cth, d'alturea

d'acolo sh caute la re'sboill.')In sfarsit Neagoe voevod povatueste ce

masuri trebue a lua la rhsplatiri, cum trebuesh se pomensch sufietele celor morti inre'sboiti pe la sfintele biserici, ca sa vadatoil i sh se indemne. Cum nu trebue shrasplatesch numai pe boeri, sail pe rudeniilelui, sati pe cel ce-i vor fi dat mita ca sh'ilaude. Ci i pre sarac (nenobil), dice el,dach e vrednic i harnic va phstra dre-gatoria cu cinste, ba mai bun 'ti este sii-racul cu cinste, de cat boerul cu ocara..

Ased area otirilor in granduialaera ast-fel : pedestrimea precum: dorobantii,Lefegii, VinAtorii, Seimenii, a la mijloc,) (cen-tru) ; la corpu din drpta sail aripa drpth,sh aeza Caldrasii, Shrceii, Scutelnicil. Lacorpu din stanga sati aripa din stanga :

Roii de terr, cazacii, haiducii, cl. La re-servh arab capitanii miilor i militiile bcie-rilor. Acsth aeclare la r6sboiti nu era tot-d'auna statornich ; nu numai positia locului

iscusinta generalului, dar chiar i firea ar-melor ii silia s'o modifice, duph cum istoriane arata inteatatea intamplari.

Istoria ne d forte putine relatil desprerinduiala btliilor. Din cele ce avem ni

si invederdza : eh mai multe Wain, -era mai

1) Neagoe voevod f. 190.

,

,i9-tilor, i .

.,

,

. i'i

i.., bhthliel.,

11

.i

,

), .

h

48

www.dacoromanica.ro

49

cu alma ale lui Mihai Vitzul, erban I iMateia I, sunt metodice, ca dranduiala oh-lieS intrebuintat mai des, ra la .bataliade la Dudeti (1631) sa. Intrebuinta nranrduiala concava : eh Romanii cunoscusera dinvreme importanta positiilor fireci la rsboiti,cum i Intrebuintarea reservelor. Sa, dove-dim clisele nstre printr'o aruncatura deochia asupra unei batalii.

Batalia de la MneftY (1550), intre Radii)Ilia i Mircea al III, este cea mai vechedespre care istoria ne-a pastrat daturi. Ease deosibect : I. Prin nepotrivirea puterilorambelor lir (Mircea avea 80,000 ostai,n vreme ce Radul abia avea 12,000). 2Prin Intocmirea a della falange ce Radulfacu din arma lul. 3. Prin intinderea ce eldete frontului sea spre a'i ascunde maimi-cimea numerica. 4 .Prin atacul la vreme ceel facu celor-alte randuri, cand vaclu pe celd'antditi In neorfinduiala. Tote aceste in-tocmiri ale lui Radu, 11 facu sa triumfezede rivalul

Batillia de la Calugareni (1595 Aug. 13)este cea mai stralucita dovda despre vite-jia i sciinta militara a romanilor. Generalulcel mai istet al veacului de acum n'ar puteaface nisce dispositil mai bune, de cat acelece facu Mihaia Vitzul. Cu 16,000 luptatori,

Vezi deserierea mesa! batalii In Natalis Comitis universae Historiae sui temporis; libri triginta ab anno 1645-1581.

4-

shii.')

s'a

www.dacoromanica.ro

50

el invinse u armath de 200,000 meni. In-tr'acsth vestith bhthlie insemnhm dispositiileurmtre : I. Mihaiii trage pe vizirul Sinanpap intr'un lot strimt, unde acesta nu-i pu-tea pune impotrivh de cat 12,000 lupthtori,i prin urmare tth glta armatei fu ne-foloitre. 2. Vedem pe al nostri nvlindasupra turcilor, a fi reimping, a se raliaa nhvli de isnvh. Singurh numai acsthimpregiurare dovedesce uh arth, i uh arta.inaintath. 3. Mihaiti aclh 2 tunuri in apbunh positie in cat prhpdere tth aripadrpth a armatei turcesci: 4. Minunata isbirece vitzul- chpitan Kocea, cu mai pucin de400 calhreti, flicu asupra armateI turcesciluhnd'o pe la spate i rschirnd'o. In vremece Mihaiti o isbia in front')

Turcii, dice un autor vechiti descriindacsth bhthlie, se luptah ajutorati de multime0 de nuttier, romanii de thrie i indrsnialh.(Turci pugnabant adjuti multitudine et nu-mero, Valachi fortitudine et audacia).2)

La Mthlia de la Sibiu (1599 Octom. 28),vedem pe Mihairi a da rhnduelii sle de IA-tithe uh positie oblich ; atacul se fhcu numaiasupra aripei sthnge i centrului. Romanii laInceputil perdusera Mafia 0 se rhschira-

1) Engel t. 1. f. 236. Hammer t. 2. 604. Cooilniceanuf. 151.

2.) Conspectus Historiae Valachiae auxilio cum divino ab annoreparatae: salutes 1595.

'1

.

1.

i

1.

www.dacoromanica.ro

51

serh, and Mihaii isbutesce ralia, nvh-lesce cu iutla asupra Transilvhnenilor birui-tori, i le smulge biruinta. Acst blithe ecea d'Antai( unde istoria pomenesce de In-trebuintarea reservelor. Transilvhnenii nusciurh a o intrebuinta p'a lor la vreme, deteeea le sap. biruinta. Mihaiti se folosi maibine d'alui.')

La ,,bhthlia de la Mirislo. (1600 Sept. 8),vedem pe acoperi flancurile,

armata intre riul Marus i un del.El avu nesocotinth d'a phrsi acst minu-nath positie, i de a lua in gout pe transil-vhneni, earl se trhseshrh pe Dees; ast-fel elchzu in cursa cel-o intinsese generalul Basta;i perdu acsth btlie insemnath, cea d'An-Mill in care fu biruit.9)

La (1 bhthlia de la Toroszlo (1601 August.2), armata romnsch i imphrhtsch era a-;Oath Intel& positie forte build pe un deal.Sigismund Battori, cu o arinath de dua orimai mare, era special pe alt deal oposit; uchmpie deosibia ambele armate. Mihai sta.'In nelucrare ascOpth ca vr6;ma;ul sh viesh'l lovsch. Child acesta se coboria pe mun-fe, Mihaiti 11 trhsnesce cu artileria sa. Neo-randuiala vrjmaului creschnd in trecerealui prin ampie, Mihai i Basta se folosesc

1) Bethlen t. 4. f. 384. i urmittrele. Cogiilniceanu facia198-4*.

2) Cogilniceanu f. 211. Enget t. I. f. 261.

.

'

Mihai a'i w-clndu-si

,.

i

al

www.dacoromanica.ro

d'acest minut priincios i fae o isbire atatde iute in cat i omra 10,000 6meni, invreme ce el nu perdura de cat 300. Acstfu cea mai din urm biruinta a Eroului iuna din cele stralucite.1)

La U btlia de la Petersdorfn. (1611 MHO.12), transilvnenii isbira centru armatei n6s-tre. Pedestrimea nstra putin numersa sesparge curand, batalia era pierduth, anderban I, numai cu ajutorul calarimei, rein-tocmi lupta i chscigh u biruinta stralucita.2)

La ,,batalia de la DudesciD. (1631 Octom.26), Roii de Ora, earl erall in aripa stanga,isbiti de Wail se deschisera i 'I luarh in mij-loc. Lupta se apta atunci grozav in aripastanga. Ea se comunich in urm a. la pedes-trimele din centru. De cinci ori pedestrimearomandsch fu reimpinsa de pedestrimea mol-doveana i de cinci ori ea navali de isnva.In acst btlie ca i in cele mai multe, pe-destrimea s'a luptat improtiva pedestrimeri chlrimea imp rotiva calarimei. 3)

- Taberile ingradite (les camps rtranchs),erti cunoscute de romani Inca din veacual XV. La batalia de la Kosova vedem peXuniad a'i ingradi tabara. Ingrdirile se fa-

Memoiresselle de

Chronologiques pour servir a l'histoire univpr-l'Europe, depuis 1600 jusqu'en 1716. t. 1. f. 16.

2) Cogillnieeanu f. 268.8) Fotino t. 2. f. 172-4.

9

1

52

www.dacoromanica.ro

53

ceati cand cu .anturi and cu care legateumplute cu phmnt.

Isbirea i apararea iietior era in aceea-Istare de pruncie ca i in tth Europa.

La 1595, vedem lush otirea romnschi transilvanh a se purta la impresurarea Tar-govestil duph ore-care principuri fcnd ianturi acoperite (foss& couverts), spre ase apropia de ziduri.

Cetatile Orrei eraii : Giurgiu, Braila, oraulde Floci, Thrgovistea, Bucurescii, cetateaNegru-Vodh, Poenarii zidith de Tepe Voda,Domaica.9) Teleafla i CrAciuna. Acsth dinurn& o luarh moldovenii dimpreunh cu ju-detul Putna la 1473. 3)

La 1544 turcil coprinserh BrAila, Turnu iGiurgiu pe care le tinura pen la 1830.

La 1659 Georghe Ghica I, din porunca Sul-tanului, drtimh tOte cetatile.

Afarh de cetatile de mai sus, mai era(' multealte cettui care apara intrrile muntiorvadurile Dunrii. Iluinele acestor .cettui se

CogAlniceanu f. 157. G. Tomasi in cartea sa are un ta-broil care aratil armia crestinsett soSind inaintea TAr-govesteT. AestA cetate este in facia planulta pe deal;crestinit yin de la nord-est, i ad i asedat tat baterie carepuqckesce eetatea, Tureil fug spre ritarit, unde se Girltunurile i bagagiurile lAsate de ddnqil. Avant-garda cIlIA-Atli a erestinilor se vede In luptit cu arier-garda tureilor.OstasiT romAnT ea si eel transilvani se vAd purtAnd camecu pone marT; cAlitretiT port euirase.

2) Engel t. I. C164.3) Leatopisetul, terel Moldovil (1352-1599. f. 138).

't

i

1)

.

.?

i

1)

4-

www.dacoromanica.ro

54.

vlid inch i in cliva de astcli p'alocurea. ')Ortianii ere" insrcinati cu apararea ce-

ttilor2), de aceea nici n'a progresat multacsta ramurh a artei militare. Muntil i stu-fsele pduri ereatt cetatile favorite ale Ro-mfinuluii, i el scia bine sh le apere pe acele.

Acsta a fost arta militar i intocmireaputerel armate la romni. Despre bunhtateaacestei intocmiri, vitejia i sciinta romnilorpot mrturisi 76 de campanil, din earl 19impotriva turcilor, 15 impotriva moldoveni-lor, 43 impotriva transilvanenilor, 15 civile,6 impotriva polonezilor, 5 impotriva unguri-lor, 4 improtiva bulgarilor i impotriva gre-cilor, 1 impotriva cazacilor. In aceste cam-paint s'afi dat mai mult de 80 btlii rhnduite,de care in 75 armata romilnscg, a fost

1) Afeirg, din multe ruined de retail care dupg materialul lorse vgd a fi clAdite din vremea Romanilor, sunt multe altelece se vild a fi maT noel, asa:

La Rgsboeni pe hotar din susul satuluT PorceseiT din drptaJiuluT. se afig si acum nit cetlitue.

Altit cetlitue se atilt din jos de satul Bgrleseil d'astAnga apit.Alta erg. in dreptul satuluT BrAdesciT d'astAnga JiuLa casa albit tang& Kliciulesei d'astAnga apiT se ail& mine ;

asemenea si la satul Kremene Sud Gorzi, la gura Balasului inJilt, la satul RecariT d'astAnga JiuluT, la satul Muerenil IntroOlte i maT sunt ritsipurT de nit cetate pe care titraniT o nu-mese: cetatea mueril".

Pe Niajlov de la vale de satul Krevedia s'a gsit nit zidireruinatii ce Orsini! numesc cetatea feteT."

Pe apa ArgesuluT in Plain! ArifuluT MITA aeest rig Ong as-tg-dT sent zidirT de cetate, ee se dice a fi a lot Neagoe Voi-vod. Alt relator se mai glisesc la Orvenca i Bozoreanca injude(ul Teleorman, i altele.

2) Cogillniceanu f. 243.

.

.

!..www.dacoromanica.ro

55

partea principal, & In 5 ca aliat, i maimulte lupte deosebite.

Genera hi cei mai vestiti ce ati comandatarmatele romnesci, afar% de Domnii MirceaI, Dan III, Vlad Tepq, Radu de la Afumati,Mihaiii Viteazul, erban I i Mateiti I; ati fost:Dan nepotul lift Mireea, Zavisie Negru, RaduBuzescu, Banu Mihalcea, Banul Manta, Far-ca, Albert Kyrali, Banul Udrea, Baba Novak,George Race i altii.

(

i

'

i

www.dacoromanica.ro

4PARTEA II.I.

Puterea armata de la aegarea Domnilor lana-riot, pinit la Rep lament.

1716-1832.)pioa de 10 Februarie 1716 fu o cli de do-

1

liti pentru Romani ; in acea cli Nicolae Ma-vrocordat, cel d'antiii Domn fanariot, seurea pe slvitul tron ilustrat de Basarabi.

Fanariotul pricepu bine a puterea Ro-manilor era in institutiile lor ; de aceea nicinu intfirOie a shpa acele institutii, spre a pre-gati nmului sel o lungh domnire. El aecltemeliile sistemei ce trebue a se substituain locul constitutii nstre, lasand la urme-toril sei, insrcinarea de a le desvolta i a

1

,

.

:

ii

www.dacoromanica.ro

57

le consfinti. Dovadh despre acsta ne (IAinsup Constantin Mavrocordat, clicnd in ac-tul reformei de la 1741, ch : uLa acsth re-formh el a urmat inv6thturilor phrintelui salNicolae voevod."

Inch in cel d'iinteiti an a domnirei sale,armataNicolae Mavrocordat imputing mult

i militia. Dupd dansul Costantin Mavrocor-dat la 1739 desfiinth de tot vechia organi- )

1

sare militar a WI Din armat el WWI'nurnai 120 tlpali i alti atali cazaci, la carele pltia elite trei lei Ile ln.nA; '6, oe va-1-alp ostal" ii desfiinth de tot, supuindul inrandul dajnicilor de obt. Garda lui o

I alchtui de vr'o cAte-va sute de turd i ar-I nauti: De asemenea strich pe stenii numitisptrei, postelnica vistiernicei, phhrnicei,scl, cum i cpitniile de pe la judete, land.i cfirmuirea judetelor din Tana chpitanilor Ii dnd'o ispravnicilor. Din militie el oprinumaY 1620 de slujitorY, pentru slujbele dinluntru.')

Acesta stricare a armatelor, clice gene-ralul 'Bauer, inceputh de tathl, i savarithde fiul, slhbi de tot statul ; nu nurnai ch eagrbi covarirea projectelor Porta Maui('tara Romansch in capricia el, Mil temerede contraclicere sail de revolth, dar ea es- Ipuse inch tara la supararile turcilor i mai I

1)zino

Bauer f. 6963.

Fotino t. 3 f. 489, 352, 358. Cantacu-f. 57, CogAlnicnu f. 331.

.

.

.)

I

1

www.dacoromanica.ro

58

1 cu sm a locuitorilor din vecintatea Dunrii,1 vrjmaii el cei mai ne'mphcati. ET atuncifcea necurmat preumblri prin Ora scotanddaruri de la Domn, depradand pe sraci,fAcesndu-se in acea vreme stapani pe tot co-mertul, caci numai (Teal brate armate cash pedepssca aceste Rill de leg1.1)

Este de insemnat ch, reforma lui Mavro-cordat intru cat a coprins dispositii regu-

i lamentare i de un interes mai secundar,1 s'a prima i s'a intdrit de obtsca adu-A1 nare ; ra desfiintarea puterei armate n'a

incuviintat'o nici un Roman, de aceea nicieh se afl trecuth in actul de reform.

Le phsa greti Romanilor sub fanarioti, le'Asa cu mult mai greri caci nu Elva nici ocarier spre a'i desvolta talentele lor ost-eci; de aceea de cate ori vr'un capitanmare se ivia in Europa, Romanii alergail cu

1

glta ,sub stgurile lui. Ast-fel multi romanise deosebir in armata lui Carol XII, regeleSveciei9) ; Ast-fel mai in urma multi Romanislujiaii in armata lui Frideric-cel-mare, re-

1) Bauer.2) Analele ostAsesel ne-all pastrat o faptrt, Indrasnta a unlit

osta Roman, din vremea eand Carol al XII se bAtea In Po-Ionia cu Polonezil si RusiT. La 1706 un elpitan Roman slujindIn armata regeluT Carol XII, apropiindu-se de un ores al Po-lonieT prin care trebuia sit trea, afil cu durere el trupele ta-ruluT shit aeolo forte numerOse. Cum lu acstit ORM& Iasipe aT In unlit tnduplecii, pe un Sved ce-I IntovArAsia sa, selase sit'l lege, II dnee legat cot la cot la garda orasuluT spuindeit este si el din armata RusOsca i el In drumul luT a earlsvr'o et141-va SvezT, pe care ail tiliat oprind numaT pe aeesta

pe care-1 educe la colonelul sell. Acesta fabull se

,

'Iee 'I vAd,

1

www.dacoromanica.ro

59

gele Prusiet intre care Radul Cocrh ce eraHotnot i Tudor din BogdanetY.1)

Alecsandru Ipsilant, singurul Domn fana-riot, chruia suntem datori recunocinth pen-tru imbunhthtirile ce a fAcut, reorganish la4775 vechile l'inh.ite din armath, mai a-dhogind i alp slujitori.2)

P'atunci puterea armath se deosebia inslujitoti din nhuntru i slujitori din afarh.,,Cei d'ntesib era :100 Lefegii sub un apitan.100 Lefegii sub vel-cu.400 Seimeni, sub bwbulubaa.50 Catane sub un capitan.

100 Pompieri sub doi chpitani.400 Scutelnici. sub 8 chpitani de margine

Poterap, sub un cannon.

primeste prea bine. RusiT serbzA in tote chipurile acea micabiruintA, i biruitorul se strecOrA binisor dupit ce a flout toteobservatiile trebuinchise. Impregiurarea acOsta indArzeste pe sol-datiT luT, el se pune in capul lor, s'apropie de oras, intrA fArkstavilit glows pe vrAjmasi betT i imprAstiati, i dupit ce atrent sub aseutitul sabiel pe top cap esit inainte, esitflit% a fi gonit prin pOrta din potrivA : (stratagemes militaire etrinses de guerre, Paris t. 2. p. 225).

Intre hristivele monastireT Arnota am gAsit o mArturie dinanul 7271. (1763) care incepe asa :

EA Teodor monahul de la schitul PrAgineni care pe mireniem'am chemat Tudor din satul BogdAnestil episcopieT, adeverezcu acestA scrisOre a mea, datA la mina sfintieT sale pArinteluTStefan egumenul sfinteT monastiri Arcota si la tot soborul sfin-tel monastiri, preeum sit se stie cit fiind en in asmiritii, catanAImpreunA cu alti tovarAsT, i fAcndu-se in Ora acesta pace,noT am mers in Ora Brandiburgului fiind acolo rAsmiritApreunAndu-mA en roan Radu CocoarA ce an fost Hotnot,spus cit fiind el aid in terA,

Hrisovul luT Alecsandru Ipsilant 1776 Decembrie.

I

-

Ir

;: !,1

.

--leki.

,

50

's1

'1-afi

i im-

2)

1)

.,scl.'Ini-ad

www.dacoromanica.ro

60

Aceti toti eraii sub sptarul ; r subaga era :

120 ThIpa,, sub chpitanul dorobantilor.(120 Cazaci, sub polcovnicul Bucurecilor:120 Cazaci sub polcovnicul Targovetei.120 Slujitori sub stgul Aga.500 Slujitori cu trei-cleci cpitanI.Slujitorii din afar& era in num6r de 3144

sub 78 capitanl. ET ca i mai 'nainte era subcomanda sphtarului, i strejuiati marginile.

Cele 78 capitnii era. urmatrele :In judetul Slam-Rmnicul 8 chpithnii : Foe-

anii, Graditea, Mnsinenii, Ramnicul, Co-misea, Vartecoi, Belciugata, Untursa.

In judetul Buzel, IA chpitnie a tArgului:Buz6u.

In judetul Scuenii 3 capitAnii : Mrginenii,Gheghenii i slujitoril judetului.

In judetul Prahova, o apitnie a Ploe-tilor.

In judetul Ialomita, 6 capitnii: Lichiretii,Stelnica, oraul de Floc)", Garbova, Sloboziai. Padurea judetului.

In judetul Ilfovul, 7 chpitnii : Ciocanetii,Oltenita, Gergita, Podul Pitarului, CfipAcenii,Obilestii, Padurea Judetului.

In judetul Dmbovita, 3 chpitnii : cazaciiTargovetei, Floretii i Blenii.

In judetul V1a5ca, 8 chpitnii : Od.iboe,Daia, Qetii, Clugrenii, Baciu, podu Wm-nel, Capalegu si Puciul Talpii

fn judetul Teleorman, 6 cApitnii : Marta-

/

A

= ,

.

I ,

..

.

,

_

.

.

0

,

www.dacoromanica.ro

61

logii judetului, Zmicea, Ru 0i de Vede, Ba-lacii, Camansul i Cioctinetii Bordii.

In judetul Mucel, 2 capitnii: CalietiiSlujitorii judetului.

In judetul Arge, 4 capitanii : Lovi0eaPitetii, Vanatorii i Padurea judetului.

In judetul Oltul, 7 capitanii : Slatina, Uda,erbane0ii. Masa, Gurguiul, Catanile Sla-tine! i Slujitorii.

In judetul Romanati, 4 apitgnii : Cara-Saluzu, Podu Balu, Catanile Calraqilor.

In judetul Valcea, 4 capitanii : SlujitoriiRamnicului , Vanatorii, Catanele PoteriiCatanele Marcu.

In judetul Doljiii, 3 capitanii : -doh ale Po-terei i una a Slujitorilor Judetului.

In judetul Gorjiii, 4 capitanii : a Slujitorilor,a Meciltiilor, a Vanatorilor i a Haiducilorpredati.

In judetul Mehedinti, 7 capitanii : a Pla-iului, Cernetil, Calafatu, Giamlanita, Bogoci,Bodita:0 slujitorii judetului.')

Toff slujitorii, atat din nauntru cat i dinafara slujia cu saptamana. Cei carii nu mer-gti la randul de aptaman, platiati spta-rului sail agii o leith. Ei erdii n cea maiprsta stare, i nici nu merita a se numiosta1.2)

Pe arnauti, Ipsilant luat sub comanda

Cantacuzino f. 320-326.2) Baur f. 81-87.

I

,

calm

'i-a

:f1

P

pi

www.dacoromanica.ro

62

lui imediatfi. El a armat mai Antiii pe os-tap cu pupi cu baionete, pe care le a adusde la Viena prin un preot Italian.1)

Chpeteniile din afarh se mai inmultirh inurm, i se intocmi i ate o polcovnicie defie-care judet.

La 1787 Nicolae Petre Mavrogheni thenIore-care Imbunhthtie In Wire hothrnd ilefile slujbailor, i precurmnd abuzurile cese Introdusesera.2)

Atunci acei slujitori se deosebirh in rh,sboiul cu Nemtii, i mai cu sm in luptelede la Sinaia i. Cozia.

Duph Mavrogheni i aceste inceputuri deo armath scaclurh mult. Dorinta romnilord'a avea o armath regulath in piciOre nu seputea invinge ; ast-fel la 1802, el 'i cerurhde Domn pe Constantin Ipsilant, numai cadacesta le-ah fhgaduit c va intocmi vecheaorganisare militara. Fanariotul vhclndu-seDomn 'i ult fagaduinta.

In sfArit anul 1821 veni. Atunci in Orase manifesth una din acele michrl" energicecare arht junetea popOrelor, i dorinta lor.de propire. Duhul nationalitatii se dqtepth

i

1

i Romnii scuturar jugul fanariotic, ce unvo Intreg IT apash. Grigorie Ghika puse te-melie armatei Romneci, organisAnd trupul.de panduri. Acqti panduri dimpreunh cu

i) Sulzer t. 3 p. 258.2) Hrisovul luT Mavrogene pentru breasla spAtArieT 1787

Marge 4

I

ki I

III

1.

r

'.

.

-

.

.

1

'

. .

www.dacoromanica.ro

63

volontiril se deosebird forte mult in rsboiuldin urmh al Ruilor i mai cu smh la BM-letT, Cir, Schela-Cladovii i Calafat.

Puterea armath sub regulament.

In sfarit veni clioa cnd se resturnh re-forma fanariotich, i redobandirhm o partedin vechile nOstre institutii.

Regulamentul recunoscu cele trei parti, al-chtuitOre unei bune organishrT osthecT : ar-

f, math, militie i rfidicarea gltelor ; aplica-rea Ms ce a fcut, nu pOte aduce ispravadorith.

00tirea permanenth sub nepotrivitelenumiri de ostreaja pnintensch i militie ph-mnCensch s'a alchtuit la 1830 de du6 arme:pedestrime i chlhrime. Ea se imparti in treiregimente, fie-care de dou6 bataliOne i douescadreme.

Batalionul se alchtuesce de patru compa-niT, compania ae doug plotoane i plotonulde ase despartiri.

Escadronul se alchtuesce de patru ploto-Puri, i plotonul- de ase despartiri.

Batalionul i escadronul ca unitati de pu-tere coprindea la inceput : cel d'imthill 586Omeni, i cel d'al doilea 190 OmenT cu ofi,cihri impreunh.

'eTt:

1!'!N.i'

,

!

i1

i

(

i

t

www.dacoromanica.ro

-- 640tirea se comanda en chef de marele

spAtar, ajutorat de un stat-major.Strngerea ostailor se face prin cons-

criptie i intrare de buna-voie. Invoirea dea pune nm in loc, ast m6sura demoralisa-tore armatelor, este autorisath de legiuiri.Conscriii, dupa legiuire, trebue sa se tragacu sorti. Acsta mntuitre m6sura p6n6 a-cum Inca nu s'a indeplinit.

Nimeni nu se pte primi in slujba de catin virsta de 20 p6n6 la 30 ani.

Privilegiurile cinurilor de jos, sunt : ca fa-milia soldatului sh fie scutith de dajdie cathvreme va sluji el; rrt slujind trei termini,atunci dobandesce dreptul acesta de scu-tire pe viata.

Imbrchmintea soldatului, dupa trecereadin slujba, ramane a lui, precum i calul lacalaret.

Cinurile de sus n'aii alt privilegiti de cat,ca slujind trei ani intr'un rang, sa aiba, e-ind din slujbh, drept la un rang mai sus.

0tirea a incercat 6re-care prefaceri dela alchtuirea el pn acum, escadrOnele carlla 1835 se unisera inteun regiment deosebit,la 1843 se reduserfi pe jumtate, i se de-ter& drag in administratia colonelilor de pe-destrime. Acum o incercare de un an declile a lost destul, spre a Errata ch chlhrimeanu pOte merge bine, de cat avand adminis-trarea el deosebita.

La 1843, spre a se Implini-reductia fficuth

1

1

.

A'

.1

1

www.dacoromanica.ro

65

in chIhrirne, vi in cordon*" rhvi se marlnum6ru1 soldatilor de pedestrime, vi bata-lionul ajunsh se fie de 800 meni afarh deoficihri.

La 1844, se mai adhogi uh atreia armh :artileria, alchtuith panh acum de vase tunuri.Acsth armh n'a primit Inca uh organisarehothrhtre. Asemene se legiui a se intocmivi u companie de pompieri.

Efectivul ovtirei acum este peste tot vi incomplect de 5608 meni, din care: 4869 ci-nuri de jos in pedestrime i 574 in chlhrime,'426 oberi-ofiteri in pedestrime vi 20 in ch-lrime, vi in ambe arme 18 stabi-ofiteri.

De vi n'ar putea cine-va invinovti acsthWire in privinta manuirei armelor vi a evo-lutiilor, dar este inch primitre de multe im-bunlitatiri. Aa instructia oficerilor ce e ne-ingrijith, duhul osthesc lipsesce, ceruh mare luare aminte a chrmuirei. Intocmi-rea unel foi osthvesci care sh se dea in ma-na oficihrilor, rh mai cu smh intocmireaunei scle ostvesci speciale in care sh seformeze atat oficihrii pentru chte-trele arme,cat vi un trup de ingineri, sunt de neaph-rata trebuinta. Acsth sclh ar costa putinin privinta minunatelor folOse ce ar aduce.

Militie . Institutiile chrora se cuvine nu-' mirea de mai*, la noi sunt: jandarmii vi

cordavii cu potecaii."Trupul chlaret de jandarmi, carora s'a

1 dat vechia numire de dorobanti, s'a intoc-5

i1

eel

.

.

.

fr

1

www.dacoromanica.ro

66

mit la 1832. Insrcinarea acestui trup estes implinescd slujbe Ing partea adminis-trativ, si spre a sluji de reservii oscirel a-sigurAnd liniscea obscsch de bantuirile fit-cator lor de rele.

Dorobantii se impart in cilprhrii de 10meni. TreI de aceste chprarii slujesc ne-curmat pe lngh sub-ciirmuitorii judetelor.Numerul lor este intreit i fie-care se and inslujbal cede 10 pe pe lima, afara de intam-plari estra-ordinare.

Asupra dorobantilor de pe lfing cdrinuirise orlindues'ce un tist care se alege de car-muitorul judetului d'impreun CU proprieta-rii, locuitorii ai acelui judet, i se intarescede Sfatul administrativ.

Casele dorobantilor se scutes de capitatiesi recrutatie. El primesc lrt un len pe clipentru cele 10 (Jile ce se and in slujbh in-trait lunh; (*earn primesc ate tin len S ju-maate pe di, i tistil 100 lei pe lima. Ca-pitatia i lfa lor care la inceput se platiadin casa reservel Vistieriel, de la 1834 seplatesce din cutiile satelor. Acst n'Asuraa fost pricina cea mai de capitenie din carea saracit i s'a inglotit in datoril acele cutil,in cat ast-cli numal sunt in stare a intam-pina cheltuelele lor cele mai neapiirate.

Dorobantii sunt indatorati s slujscharmati i investati intend uniformil cu

cheltuiala lor.Numerul dorobantilor din tOte judetele

1

;.,,, ')B 1.6 til 11:,! o I 14 i,

;' ) ; ii 1 ) P.)

1

Bliii /.c).:

,

04,-iMa

il, tuei- A., ;, infigj hi

.1*

www.dacoromanica.ro

67

Principatului este acum de 4,362. EY ar pu-tea alchtui ostirei uh reservh minunatd, i arfi putut implini scopul intocmirei lor, dacas'ar fi indeplinit buna dispositie a art. 11si 13 a legiuirei de la 1831 si a art. 4 si9 a legiuirei de la 1831, coprinzsatre: caacesti dorobanti sh se alg mai cu prefe-rire dintre suldatii esiti din slujba, s se de-princia neincetat la arme, si sti le aibh bineingrijite, pentru care sh li se fach revisie dedua ori pe an de un trmis inteadins aministerului din luntru.

,,Cordonai i potecasii" s'ati intocmit la1831 spre a striijui, sub privigherea ostirei,piketurile i potecele ce se anti intre punc-turile de distante strajuite de ostire, caresunt mai cu skid carantinele i cantrele

Top stenii dajnici de pe margine, instare de a purta arme, de la vrst de 20 anipent la 50, sunt datori de se intocmesc incete de cate sase Omeni, si fie-care cthslujeste pe rand ate uh sfiptmilna..

Strajuirea unul piket se chi la-120 familii.Indatoririle satelor ce sunt insrcinate cu

paza until punct sunt:1. D'a avea tot-d'a-una patru &Deaf inar-

mati spre paza acelui punct i ate duoiv1asi cu imbriicamintea i hrana de la sine.

2. D'a avea luntrele trebuinciose pantruplutirea pe Dunare, cum si de a clhdi ca-sele trebuincise spre adapostirea strajuito-rilor.

' Mint?.

vh-mil.

."

at. '1)91

SI-

ii

--

,

www.dacoromanica.ro

68

Privilegiurile cordonailor ca i a potecailor sunt : scutirea de recrutatie i de da-rea dorobantilor.

Numa.ul cordonailor i a potecailor seurea la 1842 la 39,859 familii; la 1843 s'afcut uh reductie de veuh cate-va sate marldeparte de margine.

Acsth institutie bunh In principiti, inshr aplicath, a avut un efect cu total d'im-protivh de ceea ce se ascepta. Sh las ea steniinu s'aii deprins la mhnuirea armelor i laslujba osthsch, ca sa p6th ast-fel a nu maiavea trebuinth sh aibh necurmat ostai pelaugh dnii, i prin lirmare sh uureze sar-cina otirei ; dar sub administratia trecuth,a ajuns intr'o stare ap de bang, in catdreptatea cere a nu se mai intarziea radi-carea acestei grele sarcini d'asupr-le. Uorganisare mai bunk ra, mai cu sm in-tocmirea unui trup de oficieri grhniceri, arfi putut de mai 'nainte schpa i phstra a-csth institutie, care ar fi marit atat de multmijlcele nstre ostamti. Acest adeve'r simtitde top, silise pe chrmuirea trecuth a ffigh-dui al va desflinta; dent in deert ascep-tart vreme, chci este in srta tutulorchrmuirilor vicise a fhghdui multe i a faceputine, a stingheri ori ce prophire, a aphsai a impila poporul, in loc de a'l realta, real-tandu-se i ele impreunh cu dnsul.

In sfarit principiul gltelor" serecunoscu in dispositiile proectului nort din

atata

rad ichrei

www.dacoromanica.ro

69 --anul 1832 care thee: ch la intamplare de i-vire de talhari, s