Puntea lui Varoli

• Face parte din trunchiului cerebral fiind localizată în porţiunea mijlocie a acestuia, între bulb şi pedunculi .

• se numeste asa pentru că reprezintă un loc de trecere pentru marea majoritate a fibrelor care merg intre măduva spinării si cortex.

• Derivă din metencefal, împreună cu cerebelul.• Adica se dezvoltă din porţiunea bazală a

veziculei IV a canalului neural, împreună cu cerebelul. • Există un paralelism între dezvoltarea

punţii, formaţiunilor neocerebeloase şi dezvoltarea scoarţei cerebrale. • Prin punte trec fibre motorii şi senzitive,

fibre de asociaţie şi nucleii nervilor craniei V, VI, VII, VIII.

• Puntea are culoare albă, dată de fibrele mielinice care o compun.

• Are formă de cub sau castană, cu marginile rotunjite. Înălţimea este de 25 – 27 mm la mijlocul punţii şi până la 35 mm pe laturi , adâncimea este de 25 mm, iar lăţimea este de 3o – 38 mm de la un trigemen la altul.

Puntea prezintă două părţi. Partea anterioară

proemină în faţă, este liberă şi poartă numele de piciorul punţii, partea bazilară, puntea propriu-zisă sau protuberanţa. Această parte a punţii este distinctă de părţile învecinate ale trunchiului cerebral.

Pe faţa anterioară se observă fibre transversale, total diferite de cele ale bulbului şi pedunculilor cerebrali. Puntea proemină înaintea bulbului, şi este delimitată net atât superior cât şi inferior de câte un şanţ.

• Partea posterioară este profundă, ascunsă sub partea anterioară şi constituie partea superioară a podişului ventriculului IV.

• poartă numele de calotă, partea tegmentală, sau partea dorsală a punţii.

• Puntea este delimitată în sus

de şanţul ponto-peduncular şi

de şanţul bulbopontin în partea inferioară.

• Limita dintre punte şi pedunculul cerebelos mijlociu este dată de linia dintre emergenţa a nervului trigemen şi a nervului facial, numită linia trigeminofacială.

• În şanţurile din jurul punţii se văd originile aparente a multor nervi cranieni.

• La unirea şanţului interpeduncular cu şanţul ponto-peduncular îşi are originea aparentă nervul oculomotor (n. III).

• Din unghiul ponto-mezencefalic apare nervul trohlear (n. IV).

• La limita dintre punte şi pediculul cerebelos mijlociu apare nervul trigemen (n. V).

• Pe linia mediană a feţei anterioare a punţii se observă un şanţ puţin adânc, cu direcţie verticală, numit şanţ bazilar, în care se găseşte artera bazilară. Şanţul prezintă o serie de orificii prin care ramuri ale arterei pătrund în punte. Lateral de acest şanţ se găseşte de fiecare parte câte o proeminenţă datorată fasciculelor piramidale. Ele continuă în jos piramidele bulbare

• Pe suprafaţa anterioară a punţii se observă multiple striuri aproape orizontale şi relativ paralele, care spre lateral devin uşor convergente şi intră în profunzime sau îşi continuă direcţia şi intră în pedunculul cerebelos mijlociu. Fibrele trensversale ale părţii anterioare a punţii sunt formate din tracuri pontocerebeloase.

• Suprafaţa posterioară a punţii are formă triunghiulară, este acoperită de cerebel şi ia parte la formarea fosei romboide. În acest fel participă la formarea jumătăţii superioare a planşeului ventriculului IV.

• Limita superioară şi inferioară a acestei feţe sunt trasate arbitrar şi continuă marginile corespondente ale feţei anterioare

Structura internă

• a punţii se încadrează în structura generală a trunchiului cerebral.

Partea anterioară este despărţită de cea posterioară prin corpul trapezoid.

Pe linia mediană, de la şanţul bazilar la şanţul median al fosei romboide se întinde o formaţiune formată prin încrucişarea unor fibre, numită rafeu. Acesta este mai vizibil în partea posterioară şi împarte puntea în două jumătăţi simetrice.

Limita laterală a punţii este considerată a fii marcată de fibrele radiculare ale trigemenului

În partea anterioară• se găsesc fibrelongitudinale şi fibre

transversale.

Fibrele longitudinale coboară de la scoarţa cerebrală la nucleii pontini sau la măduva spinării prin fibrele coticopontine şi coticospinale. Aceste fibre se întretaie cu cele transverse.

Între ele, aproape de suprafaţă se găsesc nucleii pontini în care se opresc fibrele corticopontine.

Din nucleii pontini pleacă fibre transverse care se încrucişează pe linia mediană şi pătrund în pediculul cerebelos mijlociu din partea opusă.

În partea posterioară a punţiise află

• substanţă cenuşie, • albă şi • reticulată.Substanţa cenuşie

formează nucleii nervilor cerebrali V-VIII.

• Substanţa cenuşie formează nucleii punţii. Nucleii sunt

motori: ai nervilor cranieni V (trigemen), VI (abducens), VII (facial);

senzitivi: ai nervilor cranieni VIII (vestibulo-cohleari), nucleul principal al trigemenului (V);

vegetativi: salivar superior, lacrimal;

proprii: respiratori, cardiovasculari (in substanta reticulata), oliva superioară.

Nevul trigemen(V)• are un nucleu motor şi trei nuclei senzitivi

care se găsesc o unul în mezencefal, o unul în punte şi o altul bulbospinal.

Nucleul motor sau masticator al trigemenului este situat pe marginea ventriculului IV, puţin deasupra coliculului facial. Fibrele motorii se asociază cu cele senzitive şi traversează oblic puntea.

Ies apoi separat de cele senzitive şi formează rădăcina mică, motorie a trigemenului, care se poziţionează medial de rădăcina mare senzitivă.

Cei trei nuclei senzitivi sunt aşezaţi pe verticală, din mezencefal (de la coliculii cvadricemeni inferiori) până în măduva spinării.

Există un nucleu mezencefalic, un nucleu pontin şi un nucleu

bulbospinal. Nucleul principal este

situat în punte. În punte se mai găsesc şi părţi din ceilalţi doi nuclei senzitivi.

Nervul abducens (VI)

• are nucleul aproape de podişul ventriculului IV, în vecinătatea liniei mediane. Nucleul este unul motor.

• Fibrele sale motorii pleacă antero-lateral, în linie dreaptă şi apar în şanţul bulbopontin, deasupra piramidelor bulbare.

• Acest nucleu împreună cu genunchiul intern al facialului ridică în fosa romboidă colicului facialului sau eminenţa teres.

Nucleul motor al facialului (VII)

• se găseşte lateral de coliculul facialului, la jumătatea distanţei între faţa anterioară şi cea posterioară.

• Din acest nucleu pleacă fibre în direcţie dorsală şi uşor medială. Înconjoară apoi posterior şi spre lateral nucleul nervului abducens. Merg apoi pe o direcţie anterolaterală.

• Fibrele părăsesc trunchiul cerebral între punte şi bulb, în unghiul pontocerebelos. Ansa facialului care înconjură nucelul nervului abducens formează stratul superficial al coliculului facial şi se numeşte genunchiul intern al nervului facial.

Nucleii nervului VIII• se găsesc în triunghiul lateral al fosei romboide.

Nervul vestibular se termină în patru nuclei senzitivi:

nucleul medial, lateral, superior şiinferior, sau

spinal, care se întinde până în măduva spinării.

Există doi nuclei cohleari de fiecare parte,

unul dorsal şi altul ventral,

în care se termină fibrele cohleare.

• Puţin lateral de corpul trapezoid sunt situaţi nucleii ventral şi dorsal ai corpului trapezoid.

Substanţa albă a punţii

• este formată din căi nervoase ascendente şi descendente, care traversează puntea sau se opresc în nucleii punţii.

Căile descendente• coboară din scoarţa cerebrală, centrii subcorticali şi cerebel.

• De la nivelul cortexului coboară fasciculul piramidal format din fibre

corticospinale şi corticonucleare

care se termină în nucleii nervilor motori 4, 5, 6, 7.

• Fibrele corticopontine pleacă din lobul frontal, parietal, temporal şi occipital şi se termină în nucleii propri ai ponţii.

• În pedunculii cerebrali fibrele descendente sunt adunate. Se despart în punte în mănunchiuri risipite printre fibrele transverse şi se readună în piramidele bulbare. Printre căile descendente se numără şi fasciculele rubrospinal, rubroolivar, tectospinal sau reticulospinal.

Căile ascendente• urcă din cornul

posterior al măduvei spinării, din nucleii Goll şi Burdach şi din nucleii senzitivi ai nervilor cerebrali şi merg spre cerebel, nucleii subcorticali, talamus sau tectum.

Fibrele proprii ale punţii• sunt ca şi la nivelul bulbului, fibrele arcuate interne şi externe, anterioare şi posterioare. Aceste fibre pleacă din nucleii senzitivi şi ajung în partea opusă.

Corpul trapezoid• situat la limita

dintre partea anterioară şi posterioară a punţii, este o formaţiune proprie punţii. • Acesta se găseşte

în treimea inferioară a punţii

• Corpul trapezoid formează o parte din calea de conducere acustică. Este alcătuit din fibre care pleacă din nucleul acustic anterior, merg transversal şi se ridică apoi în lemniscul lateral.

• Protoneuronul acustic se găseşte în ganglionul Corti. Axonii acestui neuron fac sinapsă în deutoneuronul din nucleii cohlear dorsal şi ventral, din punte, în triunghiul lateral al fosei romboide.

• Din nucleul acustic anterior ponesc axoni se încrucişază pe linia mediană determinând apariţia corpilor trapezoizi. După încrucişare, axonii urcă prin panglica laterală a lui Reil de pe partea opusă.

• Axonii din nucleul acustic posterior urmează două drumuri.

O parte din axoni se alătură paglicii laterale Reil de aceeaşi parte.

Cealaltă parte din axonii plecaţi din acest nucelu, trece prin unghiul lateral al ventriculului IV, formează striile acustice ale planşeului ventriculului IV, intră în şanţul median, se încrucişează cu cel de pe partea opusă şi urcă prin panglica laterală Reil de pe partea contralaterală.

• Corpul trapezoid este format din fibre venite direct din nucleii cohleari şi din fibre care fac sinapsă mai întâi în nucleii corpului trapezoid. La formarea corpului trapezoid participă alături de fibrele auditive şi unirea cu olivele pontine.

Functiile puntiiPuntea indeplineste doua functii: • functia de

centru reflex si • functia de

conducere.

• Functia reflexa este asigurata prin prezenta centrilor de reglare a unor procese fiziolo- gice importante ca:

salivatia, masticatia, secretia lacrimala. In afara de acesti mai sunt

si altii care comanda clipirea.

Orientarea globilor oculari in directia in care se produce un zgomot brusc.

• Functia de conducere se indeplineste prin fasciculele de fibre ascendente senzitive si descendente motorii, care leaga etajele superioare de cele inferioare axului cerebrospinal.

• La nivelul punţii se află centrul reflexului cornean, reflexului lacrimal, reflexului de masticaţie sau salivaţie. Cele mai multe reflexe sunt legate de nervul

tigemen, dar trebuie avute în vedere mişcările musculaturii feţei produse prin intermediul nervului facial.