Punta della Dogana.docx

7/25/2019 Punta della Dogana.docx

1/7

Punta della Dogana

Punta della Doganaeste un muzeu de art organizat n vechea cldire

vamal din Veneia, Dogana da Mar. Ea se refer, de asemenea, la zonatriunghiular din Veneia, n care Canal Grandentlnete Canalul Giudecca,!recum i la colecia sa de cldiri" #azilica $anta Maria della$alute, $eminarul %atriarhal din Veneiai Dogana da Mar la vrfultriunghiului Cunoscuta si ca %unta della $alute sau ca Dogana da M&r,intea!a #azinul $an Marcocu a ei forma ascutita, chiar la con'uentaCanalului Giudecca cu Canal Grande. Ea !oate ( asemuita cu o cora)ie!regatita de !lecare s!re a!ele Marii *driatice, care nu+si mai gasestelinistea in a!ro!ierea uscatului.

maginea colturoasa a !untii este tem!erata, in !arte, de !rezenta #isericii$anta Maria della $alute, care o vegheaza atent din urma, ca un catargsu!radimensionat care o a-uta sa isi mentina directia si ii ofera sta)ilitate.

%etrescuana,/0)
https://ro.wikipedia.org/wiki/Canal_Grandehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Canalul_Giudeccahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Bazilica_Santa_Maria_della_Salute_din_Vene%C8%9Biahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Bazilica_Santa_Maria_della_Salute_din_Vene%C8%9Biahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Seminarul_Patriarhal_din_Vene%C8%9Bia&action=edit&redlink=1http://www.ghidvenetia.ro/san-marco/http://www.ghidvenetia.ro/canal-grande/https://ro.wikipedia.org/wiki/Canalul_Giudeccahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Bazilica_Santa_Maria_della_Salute_din_Vene%C8%9Biahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Bazilica_Santa_Maria_della_Salute_din_Vene%C8%9Biahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Seminarul_Patriarhal_din_Vene%C8%9Bia&action=edit&redlink=1http://www.ghidvenetia.ro/san-marco/http://www.ghidvenetia.ro/canal-grande/https://ro.wikipedia.org/wiki/Canal_Grande


2/7

%unta della Dogana este situat ntre Canal Grande i Canalul Giudecca laca!tul unei insule din sestiere Dorsoduro. *colo se a' una lng cealaltDogana da Mar, $eminarul %atriarhal i #azilica $anta Maria della $alute. Eaeste n diagonal cu %iaa $an Marco.

*cest !unct a fost folosit !entru andocare i o!eraiuuni vamale nc de lance!utul secolului al 1V+lea. $tructurile tem!orare construite !entru

stocarea mrfurilor i !entru )irourile funcionarilor vamali au fost nlocuitecu %unta della Dogana, a crei construcie a nce!ut n 2344.

Muzeul de artaeste ada!ostit in si in -urul cladirii Dogana da Mar.5. * fostconstruita intre 2346 si 2360 ca o cladire vamala. $tilurile arcadelor re'ectaconstructia in diferite e!oci.n varful cladirii se a'a statuile lui *tlas, construite !entru a re!rezentasu!rematia 7e!u)licii Venetiene.Cei doi sclavi sustin un glo) auriu !e care sta 8ortuna lui Giuse!!e #enoni.

$tatuia din secolul al 1V+lea este invartita de vant.Scurt istoric

n secolul 1V, vama venetiana era divizata in doua 9 vama uscatului si ceamaritima, si am)ele functionau im!reuna in zona Castello, in a!ro!iere de*rsenale. n acea vreme, vama maritima urma avea sa (e relocata in cel maiestic !unct din Dorsoduro, care, !e atunci, !urta numele de %unta del $ale,datorita de!ozitelor de sare construite aici.
https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dorsoduro&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Pia%C8%9Ba_San_Marcohttp://www.ghidvenetia.ro/dorsoduro/https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dorsoduro&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Pia%C8%9Ba_San_Marcohttp://www.ghidvenetia.ro/dorsoduro/


3/7

n 23:2, ince!e in a!ro!iere constructia #isericii $anta Maria della $alute,edi(ciu care va da o alta fata zonei. %roiectul este incredintat arhitectului#aldassarre ;onghena.

n 2344, arhitectul Giuse!!e #enoni !orneste reconstructia cladirii vamei,

!lanuind sa+i adauge acesteia si un turn. $cul!turacu cei doi atlasi caresustin o sfera aurita, a!aruta tot in acea !erioada, este o!era scul!torului#ernardo 8alconi, cola)orator o)isnuit al lui #aldassarre ;onghena.

n secolele 1V si 11, ansam)lul trece !rin mai multe transformari, !rintrecare cele facute in tim!ul ocu!atiei austriece sau restaurarile arhitectului*lvise %igazzi din anii 26:/+26:6.

n 0


4/7

fost re!arate, iar zonele u)rede au fost armate cu ancore din oel ino?ida)il,rmnnd e?!use vederii zonele cu cramid vizi)il.

nterioarele au rmas goale, fr tratament de su!rafa, iar unele crmizi

au fost nlocuite. @nc!erile m!rite n ultimele dou secole au fost nlocuitecu sli !aralele, rectangulare. *co!eriul a fost nlocuit cu un aco!eri similarcu frontoane din lemn i cu lucarne adugate. Aoile !odele suntconfecionate din )eton lustruit, (ind aco!erite n unele locuri culinoleum. 8ranB %eter ger a numit aceste su!rafee netede marca *ndo,m!reun cu cor!uri de sticl i oel care intr n con'ict cu neregulile )ruteale !ereilor neterminai. El a adugat c, !entru *ndo, aceast com)inaiesim)olizeaz unirea trecutului, !rezentului i viitorului, res!ectiv a cldirii,a arhitecturii sale i a artei din interiorul acesteia. *ndo a vrut s facintrarea de vest din !lci de )eton, dar autoritile oreneti s+au o!us. @ntotal, renovarea a costat 0< de milioane de euro. E?i)art+ul acFuelineiCeresoli a descris cldirea ca avnd su'et industrial i minimalist, cu !ereidin crmid roie.


5/7


6/7

%eretii de com!artimentare,scarile si ane?ele care s+au degradat de+a lungultim!ului au fost inlocuite cu materiale contem!orane care contrasteaza inmod evident cu caramida rosie a constructiei originale.7ezultatul,care nu ses(este sa ascunda aceste interventii contem!orane,scoate la ivealaconce!tul intregii o!eratiuni+de a adauga un nou strat in tim! !este aceastaconstructie.

nterventia !oarta semnatura arhitectului.Miza !roeictului era !astrareacaracterului arhitecturii originale.

n efort deose)it a fost de!us !entru intarirea fundatiilor+!entru ainde!arta !ericolul umezelii.%lanul original a avut nevoie de modi(carisu)tile,!entru a se ada!ta la noua sa functiune.ntr+un anumit !unct al!lanului triunghiular,*ndo a gasit o!ortunitatea unui s!atiu e?!ozitionalcare sa se intinda !e doua niveluri,revigorand,astfel,un s!atiu mortaltfel,din !unct de vedere functional.5ratat cu )etonu+am!rentaarhitecturii lui *ndo,acest cu) este !unctul central al ansam)lului.


7/7

5adao a avut ideea de a crea !orti !entru intrarile de !e a!a,care factrimitere la !oarta creata de carlo $ccar!a in 2=/3,in Venetia.

Punta della Dogana.docx

Documents

Transcript of Punta della Dogana.docx