Publicaţie gratuită a Consiliului Judeţean Braşov în colaborare cu Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului

Ziarul administraţiei publice braşovene Nr. 22 16–28 februarie 2014

Asociaţia Comunelor dinRomânia, care numără pes-te 3.000 de comune şi tot atâ-ţia edili din ţara asta, şi-apremiat cei mai buni şefi deadministraţie.

Din Judeţul Bra-şov, au primitdistincţia de„primar de 4stele” Dumi-tru Flucuş,primarul co-munei ŞincaNouă şiDragoş Se-rafim, pri-marul dinCristian.

P r e m i e r e as-a făcut la Bu-cureşti, acolounde săptămâ-na tre-

cută, timp de 3 zile, s-au desfă-şurat lucrările Asociaţiei.

Printre criteriile care au făcutposibilă departajarea lor au fostrealizările serioase ce se pot ve-dea în teren şi alegerea lor de că-

tre electorat de cel puţinpatru ori pentru foto-

liul de primar.Dragoş Sera-

fim, primarulcomunei Cris -tian a declarat:„Pe perioadac e l o r p a t r umandate amavut grijă săpun la punct

infrastructura,care era la pă-mânt . Vorb im

despre reţelele deapă, canal, am adus

investi-

tori pe raza comunei Cristian,ceea ce a dus la creşterea veni-turilor proprii şi ne-am pututduce la îndeplinire promisiunilefăcute comunităţii. ComunaCris tian este din toate punctelede vedere pusă la punct, putemspune că avem condiţii de oraş.Pentru 2014 facem investiţiii de3 milioane de euro, unde suntprinse lucrări de importanţă lo-cală, bază sportivă, cu teren defotbal acoperit, cu o pistă dealergare, piscină şi o popicărie,aici urmând să atragem şi fon-duri europene. Vom finaliza lu-crările în cartierul Tineretului.Am introdus apa, canalizarea,curentul electric, mai avem deasfaltat. De asemenea, am pre-luat vechiul Cămin Cultural, careaparţinea Bisericii Ortodoxe,unde vom da peste 350.000 deeuro pentru a-l aduce la formainiţială. Nu în ultimul rând, înacest an am alocat fonduri sub-stanţiale la vechea biserică ro-mânească, aproximativ 6 miliar-de, iar la biserica nouă, care esteîn construcţie, aproape zece mi-liarde de lei vechi”.

Primarul din Şinca Nouă, Du-mitru Flucuş spune că şi-a îm-părţit sarcina de edil pe douăcomponente principale: ridica-rea infrastructurii săteşti şischimbarea mentalităţii tinerilordin comună.

„Să schimb mentalitatea co-piilor dintr-un mediu sătesc mi-a fost cel mai greu. Tinerii dinmediul rural au un complex ri-dicat de inferioritate, când ter-mină cele 8 clase şi merg la oraşla liceu. Şi nu pentru cănu ar fi şi ei inteli-genţi ori învăţaţicu morala şi bu-nele maniere!Le-am explicatcă nu sunt maiprejos decât co-legii lor de laoraş, că tradi-ţionalitatea sa-tului nu excludem o d e r n i s m u loraşului… Auprins atât de bineînvăţătura, încâtastăzi nu e wee-kend, fără sănu se întoar-

că în sat toţi elevii şi toţi studen-ţii care învaţă prin alte părţi!”,a declarat edilul din Şinca Nouă.

Un al doilea premiu în anul2014 va primi edilul de la ŞincaNouă în vara acestui an. În 12 iu-

lie se împlinesc 250 deani de când s-a în -

fiinţat localitateaŞinca Nouă, oca-zie cu care con-ducerea Aso-ciaţiei Comu-nelor din Ro-mânia va fiprezentă în satşi îi va înmâna

primarului o diplomă pentru

folclor, în semn derecunoaştere a tradi-ţiei folclorice pe

care o menţinevie primarul

satului făgă-răşean.

Performanţa s-a realizatprintr-un program multi -anual, din 1993 până astăzi,

în care s-au alocat bani dela Consiliul Local şi de laConsiliul Judeţean. pag. 3

În anul 2013, dispeceratulmedical integrat ISU-SAJa gestionat un număr de

68.183 apeluri de urgenţă,desfăşurând şi numeroaseacţiuni de prevenire. pag. 5

Pentru 1–2 martie, la Com-plexul de sărituri cu schiu-rile de la Râşnov este pro-

gramată, în premieră în Ro-mânia, Cupa Mondială la să-rituri cu schiurile. pag. 4

Branul s-a dezvoltat în 15 ani cât era preconizat în 30!

Eficienţă maximă în managementul situaţiilor de urgenţă

Premieră în România: Cupa Mondială de sărituri cu schiurile

Judeţul Braşov are doiprimari „de patru stele”

Dragoş Serafim, primarul comunei Cristian Dumitru Flucuş, primarul comunei Şinca Nouă

2

Prefectul judeţului Bra-şov, Mihai Mohaci, a înce-put seria întâlnirilor cu cetă-ţenii în teritoriu, o primă în-tâlnire a avut loc la sediulPrimăriei din Făgăraş cu lo-cuitorii din zonă.

În cadrul acestor întâlniriprefectul ţine audienţe ală-turi de subprefect, şeful Ser-viciului Juridic al InstituţieiPrefectului, responsabilul cufondul funciar şi de respon-sabilul cu relaţii publice.

Scopul audienţelor din te-ritoriu este acela de a veni în

întâmpinarea problemelorcetăţenilor care ajung maigreu la sediul Instituţiei Pre-fectului din municipiul Bra-şov şi de a stabili cu aceştiao modalitate de comunicaredirectă.

„Audienţele pe care le-amţinut la Făgăraş s-au dovedita fi foarte bine primite de ce-tăţeni, solicitându-ne spriji-nul aproximativ 50 de bra-şoveni din Ţara Făgăraşuluicare se confruntă cu diverseprobleme ce ţin de legalita-tea actelor administrative sau

de alte aspecte care intră îndomeniul nostru de compe-tenţă. Prin astfel de întâlniridorim să facem mult mai ac-cesibilă activitatea Prefectu-rii şi a competenţelor sale,pentru mulţi locuitori dinzonă fiind mai dificil să sedeplaseze la Braşov pentrua-şi rezolva anumite proble-me punctuale. Fiecare insti-tuţie a statului se află în sluj-ba cetăţeanului şi ar trebui săidentifice posibilităţi de aveni cât mai aproape deacesta şi a-i soluţiona pro-

blemele. Aceste întâlniri vorcontinua pe tot parcursulanului 2014, în mai multezone din judeţ, urmând săanunţăm în timp util data şilocaţia unde ne vom depla-sa”, a declarat prefectul Mi-hai Mohaci.

În acelaşi scop, pentru aajunge mai aproape de cetă-ţeni, şi reprezentanţi ai Ser-viciului de Paşapoarte, aflatîn subordinea Prefecturii, sedeplasează o dată pe lună laFăgăraş şi răspunde solicită-rilor locuitorilor.

Centru de InformareTuristică la CristianComuna Cristian are, înce-pând de sâmbătă, 1 martie,un centru de informare tu-ristică, situat în spatele şco-lii germane şi lângă piaţacentrală din localitate.

Investiţia a fost realizată cufonduri eruopene nerambur-sabile. Pentru acest obiectivau fost alocate 500.000 de lei(pentru construcţie şi dota-rea cu mobilier şi aparatură),dar în urma licitaţiei sumacheltuită s-a înjumătăţit.

„Comuna Cristian se aflăîntre două oraşe puternice,Braşov şi Râşnov, care au unaflux puternic de turişti. Co-muna noastră estre atractivănu doar pentru că avem pen-siuni foarte bine puse lapunct şi care oferă condiţiiexcelente turiştilor, dar şipentru arhitectura săsească,care culminează, ca punct deatracţie, cu biserica fortifi-cată. Oamenii au înţeles şiau renovat casele, le-au zu-grăvit şi pot spune că avemuna dintre cele mai frumoa-se comune din ţară”, a decla-rat primarul Dragoş Serafim.

1362 – prima atestaredocumentară

Înfiinţat în prima jumăta-te a secolului al XIII-lea decoloniştii germani (ulteriordeveniţi saşi), în 1362 Cris -tianul este pentru prima oarămenţionat ca Krestyenfalu,într-o scrisoare a regelui Lu-dovic de Anjou, mai apoi în1367 (Villa Cristiani), 1377(Nova Civitas), şi mai târ-ziu, sub diverse denumiricare nu îi vor aminti însă sta-tutul de oraş, ci, descendent,va fi numit în documente catârg sau sat.

În jurul anului 1270 esteconstruită biserica Sf. Nico-

lae, mai târziu, biserica evan-ghelică. De-a lungul timpu-lui, aceasta a suferit nume-roase modificări.

Corpul basilical iniţial albisericii fortificate a fost ri-dicat în stil romanic avândînsă elemente sculpturale defactură gotică (din care semai păstrează o rozasă inte-grală şi trei chei de boltă de-corate cu bustul lui Isus, unAgnus Dei şi o floare de ci-reş), care demonstrează pre-zenţa unui atelier de filiaţiecisterciană (adică aflat subinfluenţa mânăstirii de laCârţa). Toate aceste ele-mente împing datarea bise-ricii vechi către prima jumă-tate a secolului al XIV-lea.În prima jumătate a secolu-

lui al XIX-lea biserica a fostreclădită în stil neoclasic(specific transilvănean) înurma dărâmării parţiale, darşi cu scopul lărgirii, în nouaclădire fiind încorporat, pelângă elementele decorati-ve menţionate mai sus, şiportalul vestic în stil roma-nic cât şi piatra de mormânta preotesei Anna May(1631) salvate de la biseri-ca iniţială.

Fortificaţia ce împrejmu-ieşte biserica a fost construi-tă în prima jumătate a seco-lului al XV-lea sub formaunei incinte ovale cu opt tur-nuri şi un bastion pe poartă(transformat în secolul alXIX-lea în casă parohială)dublată de un zid mai jos

(zwinger) şi de un şanţ cuapă (astăzi acoperit).

Pe latura estică a fortifica-ţiei, în exterior, s-a construitcimitirul evanghelic (datat1826). În prezent tot ansam-blul se află într-o bună starede conservare.

Un alt monument însem-nat al satului este biserica or-todoxă, construită în stil ne-ogotic în 1795. Bolţile nao-sului şi altarul sunt acoperi-te cu picturi murale datânddin 1821 (pictor: Stoica Po-povici). De asemenea, în bi-serică se găsesc icoane „îm-părăteşti” pictate în 1770,precum şi potirul executat deatelierul de argintărie al luiConstantin Brâncoveanu,anume Beckner (datat 1793).

Prefectul Braşovului, Mihai Mohaci, a început programul de audienţe în teritoriu

Fondul European de Dez-voltare Regională are în ve-dere pregătirea construcţieia şapte variante de ocolire aunor localităţi, printre careşi cea a municipiului Făgă-raş, în valoare totală de11.734.879 lei, 85% fiindsprijinul nerambursabil alo-cat de Comisia Europeană.

Prin implementarea aces-tui proiect s-au asigurat toa-te condiţiile necesare pentruînceperea etapei de construc-ţie. „Ocolitoarea Făgăraşu-lui nu mai este printre prio-rităţile de investiţii pentruCompania Naţională de Au-tostrăzi şi Drumuri Naţiona-le din România, având în ve-

dere construirea autostrăziiBraşov – Sibiu, însă ocoli-toarea este un proiect perso-nal la care ţin foarte mult şisper să am sprijinul în con-tinuare al autorităţilor loca-le pentru a-l implementa.Are o lungime de 8,4 kilo-metri şi va conecta munici-piul de autostradă. La aceas-tă oră este finalizată în pro-porţie de 50%. Iniţial a fostun drum de ţară, a fost înce-put şi abandonat în urmă cu4-5 ani. Vreau să finalizămaceastă investiţie, care esteimportantă pentru făgără-şeni”, a declarat vicepreşe-dintele Consiliului JudeţeanBraşov, Mihai Popa (foto).

Casa de Cultură din Victoriava fi modernizată

Consiliul Judeţean Braşova alocat suma de 540.000 delei din cote defalcate din im-pozitul pe venit şi din TVA,oraşului Victoria.

Primarul Gheorghe Cris -tian a declarat că banii vorfi cuprinşi în bugetul localal oraşului Victoria pentrureabilitarea, modernizareaşi dotarea Casei de Culturădin oraş. Reabilitarea aces-

tui aşezâmânt cultural estefoarte importantă pentru co-munitate.

Casa de Cultură deţine uncinematograf cu 600 de lo-curi, acesta putându-se folosişi ca sală de spectacole. Totîn incinta Casei de Culturăfuncţionează şi bibliotecaorăşenească precum şi altespaţii care se pot închiriapentru diferite activităţi.

Mihai Popa face lobbypentru ocolitoareamunicipiului Făgăraş

Gheorghe Hermeneanueste primar de zece ani şi afost în conducerea admi-nistrativă a comunei alţialţi opt ani înainte, ca vice-primar.

El spune că principala preo-cupare pe care a avut-o caedil a fost să asigure o dez-voltare armonioasă a locali-tăţii în toate domeniile. Co-muna Bran este compusă dincinci sate (Bran, Sohodol,Poarta, Şimon şi Predeluţ),iar fiecare sat are problema-tica şi particularităţile lui.

Unul dintre obiectiveleprincipale este asigurarea in-frastructurii minime, pentrua se putea dezvolta continuuşi pentru ca locuitorii să-şipoată pune la punct nu doaro activitate economică, ci săducă şi un trai civilizat.

„La acest moment, s-aajuns ca în 15 ani să atingemnivelul de dezvoltare preco-nizat pentru 30 de ani. Ast-fel, am reuşit să asigurăm,printr-un program multia-nual, din 1993 până astăzi,în care am alocat bani de laConsiliul Local şi de la Con-siliul Judeţean, iar 90% dinproblema apei este aproaperezolvată (evident, în aceas-tă perioadă s-au făcut şi mo-dernizări, lucrări care conti-nuă şi acum, construcţia derezervoare de apă, precum şiredimensionarea reţelelor lanivelul actual, captarea dealte surse de apă pentru a asi-gura debitul necesar, maiales în vârfurile de sarcină,când există o afluenţă foar-te mare de turişti). Cât pri-veşte canalizarea, aceastaeste una dintre principaleleobiective pentru a deveni ostaţiune turistică în adevăra-tul sens al cuvântului. Lasfârşitul anului 2012 a fostpusă în funcţiune staţia deepurare, care anul trecut afuncţionat în parametrii op-timi, iar noi am reuşit să exe-cutăm aproximativ 4 kilo-metri de reţea de canalizare,dintr-un total de 22 de kilo-metri. Pentru anul în curs,este cea mai mare alocare lacapitolul investiţii, 6,8 mi-liarde de lei vechi (din care2 miliarde de lei de la Con-siliul Judeţean Braşov), cucare se vor mai realiza apro-ximativ 3 kilometri de reţea,astfel încât să se ajungă înzona centrală a Branului. Bi-

neînţeles, această investiţieva fi prioritară şi pentru aniiurmători, iar prin Grupul deAcţiune Locală Transcarpa-tica sperăm să atragem fi-nanţare pentru a finaliza câtmai repede această investi-ţie”, spune primarul Gheor-ghe Hermeneanu.

În ceea ce priveşte alimen-tarea cu gaz a comunei, pu-tem spune că reţeaua de dis-tribuţie existentă, realizatăprintr-un contract de conce-siune, acoperă în prezentaproape toate marile aglo-merări demografice ale lo-calităţii. Este foarte greu săduci gaz pe un vârf de deal,pentru că investiţia este foar-te mare şi se amortizeazăfoarte greu.

De la drumuri de pământ,la străzi asfaltate

În paralel, primarul dinBran spune că a pus la punctun program ambiţios de re-paraţii ale drumurilor.

„Am pornit din 1990 cu unmare handicap, când Branulnu avea atunci nici măcar undrum asfaltat, iar multe dru-muri de interes local erau dinpământ. Branul are o reţeade drumuri de circa 250 dekilometri, iar eforturile ad-

ministraţiei publice locale aufost foarte mari. Din aceas-tă cauză, am alocat anualsume pentru fiecare sat, pen-tru că nu puteam văduvivreunul dintre ele şi să exis-te o dezvoltare uniformă.

Putem spune acum că foar-te multe drumuri au fost re-zolvate din acest punct de ve-dere. Vorbim despre drumuripe care localnicii nu sperauvreodată că vor apuca să cir-cule cu maşina pe ele, maiales că şi căruţele se împot-moleau când ploua. În para-lel, ne-am preocupat să as-faltăm drumurile care fac le-gătura între centrul comuneişi satele aparţinătoare, iaracum am început o etapănouă de a asfalta străduţeleadiacente drumurilor princi-pale. În acest an ne-am maipropus să asfaltăm următoa-rele străzi: în Sohodol: Du-mitru Renghea şi Reteşti, laPredeluţ: Nicolae Boş, înBran centru – strada Livadie,precum şi alte străduţe late-rale care fac racordul cuDN73. Se vor continua lucră-rile de modernizare la stradaValea Tisei din Şimon, pre-cum şi câteva străzi lateraledin satul Poarta”, precizeazăGheorghe Hermeneanu.

Bineînţeles, se va continuacu împietruirea drumurilorunde nu s-a intervenit încă.În acest an edilii din Brandoresc să implementeze unprogram care este finanţat cufonduri europene, pentruamenajarea drumului fores -tier care face legătura întreValea Glăjăriei şi satele So-hodol, Poarta şi Şimon, careva fi un drum turistic deose-bit, către Şaua Diham şi deacolo către Valea Prahovei.„Finanţarea a fost blocată înurma contestaţiei licitaţiei,dar sperăm să se rezolve câtmai repede şi să ne apucămde treabă”, a mai precizatprimarul din Bran.

Imaginea Castelului,„înceţoşată” de cablurilede la Electrica

Tot în acest an, primarulvrea să înfrumuseţeze şi cen-trul comunei. „Avem în lici-taţie extinderea reţelei de tro-tuare. Întâmpinăm greutăţidin cauza celor de la Electri-ca, care nu vor să ne ajute săîngropăm reţeaua de energie,având prioritate pentru ei zo-nele urbane. Pierdem foartemult din punct de vedere tu-ristic. Practic, nu poţi să fo-tografiezi castelul din cauza

zecilor de cabluri”, şi-a spusoful edilul.

Apoi, şi în acest an conti-nuă modernizarea TârguluiBranului, unde se doreşteamenajarea acestuia pentrucă acolo a fost dintotdeau-na locul de tranzacţii întrecele două principate româ-neşti. „Acolo am făcut şi uncentru de informaţii turisti-ce şi vrem să facem o piaţăunde producătorii să-şi vân-dă produsele tradiţionaleîntr-un cadru civilizat.Acest amplasament va pu-tea permite şi organizareaunor evenimente cu speci-fic tradiţional”, a declaratpentru Ziarul „Astra” Ghe-orghe Hermeneanu.

Zănoaga, principalul locde agrement din Bran

Bineînţeles, autorităţile lo-cale sunt preocupate şi dedezvoltarea unei reţele deagrement şi de petrecere atimpului liber. An de an s-aufăcut eforturi pentru dezvol-tarea domeniului de schi dela Zănoaga, unde există unparteneriat între Primărie şiun investitor privat.

Sunt trei instalaţii pe ca-blu, care deservesc cele treipârtii (dintre care una pentrucopii), care totalizează o lun-gime de aproximativ 2000de metri.

„Tot în această direcţie,dorim să finalizăm în acestan baza sportivă din Zănoa-ga, unde este stadionul, darunde vom dezvolta cât maimulte activităţi sportive.Suntem preocupţi de o dez-voltare turistică a localităţiişi facem toate eforturile pen-tru a promova localitateaprin noul Centru de Informa-re Turistică, să sprijinim in-vestitorii să se autorizeze, săgăsească cât mai uşor reţelede promovare şi să întoc-mească pachete turisiticecare să-i facă cât mai atrac-tivi. Nu în ultimul rând, or-ganizăm evenimente cultu-rale tradiţionale, prin care săatragem cât mai mulţi turişti,colaborând cu asociaţii deprofil din zonă”.

Creşterea animalelor şi Castelul salveazăeconomia comunei

Împreună cu AsociaţiaCrescătorilor de Animale,autorităţile încurajează creş-terea animalelor, care este

componenta principală eco-nomică a localităţii.

„La această oră avem ofi-cial peste 34.000 de ovine şiîn jur de 4.000 de bovine.Suntem o vatră zootehnicăde primă mărime la nivel na-ţional. De aceea vrem sămenţinem acest specific zoo-tehnic al Branului, pentru căoamenii au asigurat hranapopulaţiei, dar oferă şi pro-duse tradiţionale de calitateîn pensiuni, iar terenurile auajuns să fie întreţinute şi cul-tivate. Aceasta este sursaprincipală de bogăţie a local-nicilor. Ulterior, ei au inves-tit în case de oaspeţi, în pen-siuni. Bineînţeles, nu în ul-timul rând, trebuie menţio-nat şi Castelul Bran”, a pre-cizat primarul din Bran.

Brănenii nu (e)migreazăApoi, mai trebuie sus că,

având condiţii de trai bune, deînvăţământ, copii nu au inten-ţia de a pleca, cum se spune,la oraş, sau în alte ţări, cum seîntâmplă în alte locuri, iaracest lucru se datorează cali-tăţii factorului uman din co-mună, crede primarul, careeste mândru de faptul că dinBran s-au înălţat în decursultimpului foarte mulţi oamenide seamă pentru România.

„De aceea nu am neglijatniciodată condiţiile pentruelevi. Şcolile au fost moder-nizate. În fiecare an ne-amocupat de o şcoală din fieca-re sat. Anul trecut am mo-dernizat şcoala din Predeluţ,am reparat acoperişul, repa-raţii interioare, exterioare,s-au montat geamuri termo-pan. Mai trebuie să finalizămun teren de sport în curteaşcolii. În acest an ne vomocupa de şcoala din Şimon,unde vom avea de efectuatacelaşi gen de lucrări. Nicicăminele culturale nu le-amuitat, care sunt întreţinute,am pus la punct grupurile sa-nitare, încălzirea centrală”,explică Hermeneanu priori-tăţile autorităţilor locale.

Edilul spune că venituriledin taxele şi impozitele loca-le, precum şi ajutorul finan-ciar venit de la Consiliul Ju-deţean sunt insuficiente, însăproblematica şi specificul co-munei Bran sunt foarte com-plexe, de aceea soluţia estedepunerea de proiecte pentruobţinerea de fonduri europe-ne nerambursabile.

Primarul Gheorghe Hermeneanu se bucură că a reuşit să facă din Bran o staţiune turistică renumită

3

Branul s-a dezvoltat în 15 anicât era preconizat în 30!

Un număr de 46 de sporti-ve din Japonia, Germania,Rusia, Slovenia, Norvegia,Austria, Franţa, Italia,SUA, Elveţia, Cehia, Fin-landa, România s-au în-scris la Cupa Mondială desărituri cu schiurile care vaavea loc în premieră, înRomânia, în zilele de 1-2martie, la Complexul desărituri cu schiurile de laRâşnov.

Printre participantele înscri-se în competiţie se numărăactuala campioană olimpică,reprezentanta Germaniei,Carina Vogt (22 ani), japo-neza Sara Takanashi (17ani), deţinătoarea recorduluide victorii în Cupa Mondia-lă, şi austriaca Daniela Iras-chko-Stolz (31 ani), primasăritoare care a depăşit 200de metri în zbor şi care s-aclasat de 13 ori pe podiumulCupei Mondiale.

România este reprezenta-tă în concurs de sportivaDana Haralambie de 16 ani,membră a echipei naţionalede sărituri cu schiurile, sus-ţinută prin programul OMVMove&Jump.

Sportivele vor concura petrambulina de 100 de metri,cea mai înaltă a Complexu-lui din Râşnov. Competiţiava cuprinde două manşe, pri-mele 30 de sportive cu celemai bune rezultate în prima

rundă având dreptul să ia star-tul în cea de a doua manşă.

Primarul oraşului RâşnovAdrian Veştea a declarat căeste foarte fericit că s-a reu-şit organizarea acestei maricompetiţii extrem de impor-tantă pentru sportul româ-nesc şi pentru oraşul Râşnovca destinaţie sportivă de ni-vel mondial.

„Pregătirile sunt aproapegata. Împreună cu volunta-rii, cu reprezentanţii Federa-ţiei Române de Schi, cu co-legi din primăria Râşnov aupregătit trambulina de 100de metri cu zăpadă adusă dinzona Diham unde am depo-zitat-o din vreme având învedere iarna atipică din acestan. Până acum s-au transpor-

tat 100 de autocamioane cuzăpadă, a fost aşezată pe toa-tă trambulina, bătătorită şipregătită pentru concurs. Ac-tivitatea începe dimineaţa înjurul orei şase, iar cei peste150 de voluntari lucreazăpână seara ca totul să se des-făşoare în cele mai bune con-diţii. Ne dorim ca joi, să or-ganizăm în Cetatea Râşnovo festivitate de înmânare anumerelor de concurs astfelca sportivele prezente lacompetiţie să poată vedea şiacest frumos monument is-toric”, a declarat primarulAdrian Veştea.

Veştea a adăugat că Primă-ria va acorda suma de 36.000de euro din bugetul propriupentru premiile câştigătoare-

lor. Premiile vor începe culocul întâi, în valoare de 7000de euro, şi vor fi acordatepână la locul 15, al cărui pre-miu va fi de 500 de euro.

Sportiva Dana Haralam-bie, reprezentanta României,a declarat că are emoţii maripentru că este acasă, dar vaîncerca să treacă peste ele şisă obţină un loc bun.

„Bineînţeles că am emo-ţii, dar încerc să trec pesteele şi mă voi concentra săobţin un loc cât mai bun. Înacest sezon, cel mai bun re-zultat obţinut a fost clasareaîn primii 20”, a spus DanaHaralambie, care a fost com-pletată de antrenorul loturi-lor naţionale de sărituri cuschiurile masculin şi femi-

nin, Florin Spulber preci-zând că „dacă va sări bine,rezultatele vor veni”.

Florin Spulber a mai de-clarat că sportivii au benefi-ciat din 2007 de un programeficient de pregătire iar re-zultatele încep să vină. „Potsă spun că viitoarea Olimpia-dă din 2018 va însemna pen-tru noi un obiectiv final undesă participăm cu echipa defete şi cea de băieţi şi să fimîn primele 10 echipe ale lu-mii. Acesta este şi obiectivulnostru final de performanţăalături de cons truirea uneişcoli româneşti de sărituri cuschiurile. Avem asiguratschimbul de generaţii. Ală-turi de Dana Haralambie maiavem şase fete care au obţi-

nut puncte FIS şi chiar punc-te de Cupa Continentală, năs-cute în anii 2000-2001, iar labăieţi avem opt sportivi careau participat la competiţiiFIS şi Cupa Carpaţi. Avemun rulaj de peste 160 de co-pii care participă la compe-tiţii interne de la şapte ani, şine dorim să mărim aria de se-lecţie”, a explicat FlorinSpulber.

Cupa Mondială la sărituricu schiurile de la Râşnoveste organizată de FederaţiaRomână de Schi Biatlon(FRSB), sub egida Federa-ţiei Internaţionale de Schi(FIS), cu sprijinul OMV Pe-trom, în parteneriat cu Mi-nisterul Tineretului şi Spor-tului şi Primăria Râşnov.

Conducerea AutorităţiiTeritoriale de Ordine Publi-că (ATOP) continuă şi înacest an să-i recompensezepe braşovenii care s-au re-marcat prin fapte deosebiteîn slujba comunităţii. Cinciangajaţi ai Inspectoratului dePoliţie Judeţean (IPJ) Bra-şov au fost răsplătiţi cu titlulde „Erou al comunităţii”, cudiplome de merit şi premiiîn bani a câte 2.000 de lei,activitatea şi meritele lor fi-ind evidenţiate în cadrul şe-dinţei ordinare a ATOP chiar

de către şeful IPJBraşov, chestorulde poliţie IoanAron. Cei cincipoliţişti sunt Cris -tina Ogarcă, Ge-orgiana-RamonaHâncu, MarianVasile, Mihai

Ne chita şi Dănuţ Pupăză.Cristina Ogarcă lucrează laServiciul de Investigare aFraudelor şi a avut rezultatedeosebite în combaterea eva-ziunii fiscale. Georgiana-Ra-mona Hâncu este poliţistacare anul trecut a dus la bunsfârşit o misiune de captura-re a unui infractor dat în ur-mărire generală, condamnatla şapte ani de închisoare.

Comisarul-şef Marian Va-sile este psihologul unităţii,specializat în interpretareatestelor poligraf şi a contri-

buit la soluţionarea unor ca-zuri complexe. Mihai Nechi-ta lucrează ca agent de ordi-ne publică la Secţia 4 de Po-liţie Braşov şi s-a remarcatprintr-un adevărat record înceea ce priveşte prinderea înflagrant a infractorilor dincartierele Noua şi Metrom.

Dănuţ Pupăză, specialistîn munca judiciară, a contri-buit la destructurarea unorgrupuri infracţionale de hoţi,tâlhari şi proxeneţi. „Avemsatisfacţia că îi putem evi-denţia pe oamenii care prinnatura meseriei lor au în atri-buţii asigurarea unui climatde siguranţă publică şi careîşi fac datoria în mod exem-plar. Ei sunt valori ale co-munităţii cu care ne mân-drim”, a spus preşedinteleATOP, consilierul judeţeanClaudiu Coman.

4

Consiliul Judeţean Braşova alocat suma de 850 mii delei din cote defalcate din im-pozitul pe venit şi din TVA,comunei Şoarş.

Situată la 13 km de Făgă-raş comuna are în adminis-trare satele Şoarş, Bărcuţ,Seliştat, Rodbav, Felmer.

Un proiect major pentrucomuna Şoarş este introdu-cerea apei potabile în sate.Pentru acest proiect s-au alo-cat 450 mii de lei.

Un alt obiectiv este cons -truirea unui cămin cultural înlocalitatea Şoarş. PrimarulDănuţ Timiş a precizat că

s-au alocat în acest sens60 mii de lei. Au mai fost alo-caţi 290 mii de lei pentru alteprograme (planuri parcelare)şi 50 mii de lei pentru studii.

Alte proiecte de investiţiisunt construirea unui dispen-sar uman în Şoarş şi reabili-tarea de drumuri comunale.

Aducţiune de apă potabilă în comuna Şoarş

Şcoală cu predare în germană la DrăguşPrimarul din Drăguş,

Gheorghe Sucaciu, vrea săpună la punct o şcoală cupredare în germană, în co-muna pe care o păstoreşte.El vrea să aducă germanicare să le predea copiilor înlimba lui Goe the.

Acest lucru se va întâm-pla din acest an şcolar, cândse va înfiinţa „clasa 0” cupredare în limba germană.Îns crierile se fac în aceastăperioadă şi sunt aşteptaţi nu

doar copiii din comuna Dră-guş, ci şi cei din localităţileînvecinate.

Sucaciu speră ca prin şco-larizarea copiilor să atragăinvestiţii cu capital german,fapt ce va duce dezvoltareaeconomică a întregii zone,nu doar a Drăguşului.

Pentru început, predareaîn limba germană se va facedoar la „clasa 0”. Copiii carevor fi înscrişi în această cla-să vor fi îndrumaţi de un ca-

dru didactic specializat denaţionalitate germană.

Înscrierile au loc până îndata de 14 martie pentruanul şcolar ce va începe înseptembrie. Secţia germa-nă va funcţiona la ŞcoalaGenerală „Ion Codru Dră-guşanu” din comună. Deanul viitor autorităţile s-augândit să înfiinţeze şi uncentru after-school cu pre-dare în limba germană şilimba engleză.

Premieră în România: CupaMondială de sărituri cu schiurile

Cinci poliţişti au primit titlul de „Erou al comunităţii” din partea ATOP Braşov

5

Pe parcursul anului 2013,dispeceratul medical inte-grat ISU-SAJ a gestionatun număr de 68.183 ape-luri de urgenţă, respectivun număr mediu de 244apeluri în 24 de ore.

În anul 2013 serviciile pro-fesioniste, voluntare şi pri-vate pentru situaţii de urgen-ţă din judeţul Braşov au in-tervenit la 5.512 situaţii deurgenţă, în medie 15 pe zi.Faţă de anul trecut, numărulintervenţiilor a crescut cu1,75%, fapt datorat în parteoperaţionalizării în lunamartie a dispeceratului inte-grat ISU-SAJ la nivelul ju-deţului Braşov, care a avutca urmare o creştere impor-tantă a numărului de inter-venţii pentru acordarea deasistenţă medicală şi prim-ajutor calificat.

Serviciul Mobil de Urgen-ţă, Reanimare şi Descarce-rare (S.M.U.R.D.) a interve-nit la 4.766 cazuri asistândun număr de 5.025 persoane(4.447 adulţi şi 578 copii),intervenţii din care au fost4.024 cazuri de asistenţă me-dicală de urgenţă, 742 acci-dente pe căile de transport(731 accidente rutiere dincare 29 cu descarcerare şi 11accidente feroviare din care2 cu descarcerare). Pe tim-pul intervenţiilor S.M.U.R.D.s-au înregistrat 237 persoa-ne decedate, 15 dintre aces-tea la accidente rutiere şi 4 laaccidente feroviare.

Gărzile de intervenţie alesubunităţilor inspectoratu-lui, împreună cu serviciilevoluntare şi private pentrusituaţii de urgenţă au inter-venit la 746 situaţii de ur-genţă, şi anume: 319 incen-dii, 89 incendii de vegetaţie,180 cazuri de asistenţă a per-soanelor, 123 alte situaţii deurgenţă (specific de protec-ţie civilă), 5 intervenţii pen-tru protecţia mediului, 8 sal-vări de animale şi 22 alte ti-puri de intervenţii. În urmaintervenţiilor au fost salva-te 221 persoane (199 adulţişi 22 copii), fiind protejatebunuri în valoare aproxima-tivă de 92.624.900 lei. Deasemenea, s-au înregistratun număr de 7 persoane de-

cedate, 11 persoane rănitesau intoxicate şi pagube ma-teriale în valoare de11.506.440 lei.

Serviciile voluntare şi pri-vate pentru situaţii de urgen-ţă din judeţ au totalizat, înanul 2013, un număr de 140de acţiuni de intervenţie, dincare un procent de 80% (113intervenţii) în colaborare cusubunităţile Inspectoratuluipentru Situaţii de Urgenţă,astfel: incendii – 97, incen-dii de vegetaţie – 40, asisten-ţa persoanelor – 1, salvare deanimale – 1, alte situaţii deurgenţă – 1.

408 incendii în 2013În anul 2013, serviciile

profesioniste, voluntare şiprivate pentru situaţii de ur-genţă au intervenit pentrustingerea a 408 incendii, dincare 89 incendii de vegeta-ţie uscată şi deşeuri. Pe tim-pul acestor intervenţii aufost salvate 83 de persoane(71 adulţi şi 12 copii) şi bu-nuri în valoare aproximati-vă de 92,5 milioane de lei.De asemenea, s-au înregis-trat 6 persoane rănite şi 4 de-cedate, iar valoarea bunuri-lor distruse a fost estimatăla 11,5 milioane lei. În me-diul urban au avut loc 61%dintre incendii, iar în mediulrural 39%. Cele mai frec-vente cauze de incendiu, în2013, le-au reprezentat co-şurile de fum defecte sau ne-curăţate (22,6%), defecţiuniale instalaţiilor electrice(20,7%), folosirea focului

deschis în spaţii deschise(9,7%), fumatul (8,5%), fo-losirea focului deschis înspaţii închise (7,8%), acţiuniintenţionate (6,3%). Însăponderea cea mai mare a in-cendiilor a izbucnit la gos-podăriile şi locuinţele popu-laţiei – 59,6%.

În anul 2013 s-au înregis-trat şi un număr de 123 deintervenţii pentru alte situa-ţii de urgenţă, astfel: 78 mi-siuni pe timpul evenimente-lor publice de amploare cepot genera situaţii de urgen-ţă, 39 misiuni pentru asana-rea teritoriului de muniţieneexplodată, 5 acţiuni pen-tru limitarea şi înlăturareaefectelor inundaţiilor, 1 ac-ţiune pentru înlăturarea efec-telor unei explozii.

Activitate de prevenirePe timpul activităţilor de

prevenire a situaţiilor de ur-genţă, în anul 2013 inspec-torii au constatat 4.825 de-ficienţe, iar 276 au fost în-lăturate pe timpul controa-lelor. Pentru încălcări alelegis laţiei în domeniul pre-venirii situaţiilor de urgen-ţă au fost aplicate 4.345sancţiuni contravenţionaleprincipale, dintre care 4.065avertismente şi 280 amenziîn cuantum de 968.200 lei.Comparativ cu anul 2012, seconstată că în anul 2013 faţăde 2012 numărul avertis-mentelor a crescut de 5 ori,iar numărul deficienţeloridentificate a crescut cu31%.

Managementulsituaţiilor de urgenţă

La nivelul judeţului Bra-şov, managementul şi gestio-narea situaţiilor de urgenţă serealizează prin intermediulComitetului Judeţean pentruSituaţii de Urgenţă, coordo-nat de prefectul Mihai Mo-haci. Astfel, în anul 2013, afost necesară întocmireaşi/sau reactualizarea urmă-toarelor documente: Planulde înştiinţare-alarmare al ju-deţului Braşov, Schema deRiscuri Teritoriale a judeţu-lui Braşov, Planul de analizăşi acoperire a riscurilor la ni-velul judeţului Braşov, Pla-nul de măsuri pentru preve-nirea şi atenuarea efectelorcaniculei şi a secetei prelun-gite la nivelul judeţului Bra-şov, Planul de intervenţie încaz de cutremur la nivelul ju-deţului Braşov, Planul demăsuri dispuse la nivelul ju-deţului Braşov pentru asigu-rarea condiţiilor de desfăşu-rare normală a activităţiloreconomice şi sociale în sezo-nul de iarnă 2013-2014 şiPlanul de activităţi al Comi-tetului Judeţean pentru Situa-ţii de Urgenţă Braşov. „Îm-bunătăţirea nivelului de se-curitate al cetăţenilor, pro-prietăţii şi mediului constitu-ie obiectivul principal al Co-mitetului Judeţean pentru Si-tuaţii de Urgenţă Braşov,pentru eficientizarea mana-gementului situaţiilor de ur-genţă la nivel judeţean şi lo-cal şi în anul 2014”, susţineprefectul Mihai Mohaci.

Consiliul Judeţean Bra-şov a alocat în acest ansuma de 450.000 de lei dincote defalcate din impozi-tul pe venit şi din TVA, co-munei Recea.

Primarul localităţii, Ghe-orghe Lazea, a declarat căbanii repartizaţi vor fi chel-tuiţi astfel: 150 de mii delei pentru reparaţii curentela iluminat public, 150 demii de lei pentru reparaţiidrumuri comunale şi 150de mii de lei pentru moder-nizare cămin cultural.

De asemenea, autorităţi-le locale mai au şi alte in-vestiţii în derulare în co-

mună, cum ar fi alimenta-rea cu gaze naturale în co-muna Recea, lucrări la sis-temul de colectare şi trans-port a deşeurilor menajerepe raza localităţilor Recea,Lisa şi Voila, precum şimodernizarea DC 73 De-jani – Mănăstirea Dejani.Comuna Recea este situa-tă în vestul judeţului Bra-şov, la 15 km distanţă deFăgăraş şi la 65 km distan-ţă de municipiul Braşov.

Administrativ, comunaRecea este compusă din7 sate: Recea, Dejani, GuraVăii, Berivoi, Săsciori, Să-văstreni, Iaşi.

C o m u n a A p a ţ a a r eun nou primar interimar.Schimbarea a fost decisăde Consiliul Local, care adecis alegerea unui nou vi-ceprimar.

Majoritatea din ConsiliulLocal Apaţa a decis să-lschimbe pe fostul vicepri-mar Dorin Ganea, care în-deplinea şi atribuţiile deprimar interimar, după dis-pariţia regretatului IuliuBoloni, care a dispărut din-tre noi după o boală înde-lungată.

În locul lui Dorin Ganea,consilierii locali l-au alespe colegul lor Tana Iuliupentru funcţia de vicepri-mar şi, simultan, primar in-terimar la Apaţa.

Pentru ocuparea fotoliu-lui vacant de primar al co-munei Apaţa, se pare căvor fi organizate alegeriparţiale în aceeaşi datăcând se vor desfăşura ale-gerile europarlamentare,care sunt programate săaibă loc în data de 25 mai2014.

Comuna Apaţa are unprimar interimar nou

Pentru prima oară, Agen-ţia Naţională pentru Lo-cuinţe alocă în acest anbani pentru construirea delocuinţe sociale pentrurromi.

Programul-pilot a fostaprobat încă din 2008, daranul acesta au venit şi ba-nii.

Agenţia Naţională pen-tru Locuinţe (ANL) arepentru acest an 10 milioa-ne de lei (2,2 milioane deeuro) pentru construcţia delocuinţe sociale pentru co-munitatea rromă.

„Pentru prima dată avem10 milioane de lei pentruconstruirea de locuinţepentru rromi. Până acumnu au fost bani de la bu-get”, a declarat DumitruNancu, directorul ANL.Programul pilot trebuia de-marat în 2008, atunci cânda fost aprobat prin HG1237/2008.

Programul prevede cons -trucţia unui număr de ma-xim 300 de locuinţe pentrurromi cu venituri reduse.Repartiazarea locuinţelor

sociale se va face de fieca-re autoritate locală, dupăexaminarea solicitărilor, pebaza unor criterii. Din co-misiile de examinare vorface parte şi câte un repre-zentant al biroului judeţeanpenru rromi.

Persoanele care au accesla acest program trebuie săaibă un venit mediu net lu-nar pe persoană, realizat înultimele 12 luni, sub nive-lul câştigului salarial me-diu net lunar pe total eco-nomie. Locuinţele vor fimodule cu regim de înălţi-me parter, însumând şapteapartamente/modul.

În judeţul Braşov, dincele 301 apartamente carevor fi construite în cadrulacestui program-pilot, sevor construi 21 de locuin-ţe la Hălchiu.

Dacă rromii nu vor soli-cita locuinţe sociale, aces-tea se vor putea repartizaşi închiria în aceleaşi con-diţii unor familii din afaraacestor comunităţi, se maiarată în Hotărârea de Gu-vern din 2008.

Locuinţe pentru rromii dincomuna Hălchiu, prin ANL

Bani pentru drumuri şi pentruiluminat public în Recea

Eficienţă maximă în managementulsituaţiilor de urgenţă

6

Ziarele Braşovului de altădatăBraşovul s-a impus drept capitală economică, socială şi multiculturală în urmă cu mulţi ani

Iulian Cătălui

După o vizită la Sinaia şila Castelul „Zamora”, duce-sa de Atholl, lady Layton şimiss Rathbone au sosit, pela jumătatea lunii februarie1937, în Braşov, fiind înso-ţite de madam’ AlexandrinaCantacuzino şi de „domni-şorica” Ella Rădulescu.

În întâmpinarea „ilustreloroaspete”, au ieşit urgent:dom’ prefect al judeţuluinostru, dr. Gh. Brătănescu,dom’ primare al Braşovului,Tarquiniu Prişcu şi d-neleMaria Baiulescu, Lucia dr.Stinghe, Brediceanu, Blea-hu şi alte doamne şi domni-ţe din protipendada Braşo-vului interbelic, care le-auvorbit în limba franceză înal -

telor feţe aristocratice engle-zeşti! Ducesa de Atholl şi în-soţitoarele sale diafane s-auinteresat „de aproape” de„minunatul costum şcheian”,exprimându-şi admiraţia.

La Cercul Militar-Braşovs-a servit un „ceaiu” distin-selor ladies şi, spre deosebi-re de alţi vizitatori, ducesade Atholl s-a interesat şi deviaţa culturală româneascădin această regiune şi de tre-cutul istoric al „elementuluiromânesc”. Noaptea târziuau fost vizitate câteva mo-numente istorice, Casa Sfa-tului, Biserica Neagră, Bi-serica Sf. Nicolae şi altele.

Gazeta Braşovului21 februarie 1937

Ministerul de Interne fuse-se informat de către legiuneade jandarmi-Neamţ, că înziua de 15 februarie, şefulpostului de jandarmi-Mănăs-tirea Neamţ a înaintat aceleilegiuni pe călugărul IsichieAntochie de la acea mănăs-tire. Asupra războinicului că-lugăr Isichie s-au găsit urmă-toarele: 1 carabină ungureas-că, 1 „revolveru” Staer, 1„revolveru” şi o petardă am-balată în cârpe, cartuşe de ca-rabină, scrisori şi broşuri depropagandă politică şi multe

alte materiale de „răsboiu”!Se presupunea că acel călu-găr, dar şi alţi colegi de-ai luierau cam legionari! Legiu-nea de jandarmi a continuatcercetările, făcând perchezi-ţii la mai mulţi călugări sprea găsi arme şi „muniţiuni” cese aflau ascunse la ei. Călu-gărul-lunetist a fost înaintatConsiliului de război al Cor-pului 5-Armată din Braşov.

Ardealul21 februarie 1938

Cu ocazia concursului de„sky” de la Braşov din fe-bruarie 1928, Alteţei SaleRegale Principelui Nicolae is-a servit masa de către „ex-celentul restaurant” din GaraBraşov. O „delicată atenţiu-ne” şi în acelaşi timp un gestde încurajare celor ce se stră-duiesc să se distingă în între-prinderile lor, a determinatpe A.S.R. Principele RegentNicolae să onoreze pe dom’

N. Poenaru, antreprenorulRestaurantului „gărei” Bra-şov cu o scrisorică.

În aceasta, se aduceauscurte mulţumiri pentru fe-lul cum a fost servit pe tim-pul şederii sale A.S.R. Prin-cipele Nicolae, dar scrisoa-rea era semnată de ss. Co-mandor N. Păiş, adjutant alA.S.R. Principelui Regent.

Carpaţii21 februarie 1928

Majestatea Sa regele Hu -ssein Ibn Talal al RegatuluiHaşemit al Iordaniei a con-tinuat pe 22 februarie 1980vizita în judeţul Braşov. Su-veranul iordanian a fost în-soţit de toarşii Ilie Verdeţ,prim-ministru al guvernuluiRSR, Gheorghe Dumitra-che, preşedintele Comitetu-lui executiv al Consiliuluipopular judeţean Braşov (unfel de preşedinte de Consi-liu Judeţean de astăzi), IonStănescu, ministru secretarde stat la Ministerul Con-

strucţiilor Industriale, gene-ral-”lent” Constantin Popa,locţiitor al şefului MareluiStat Major al Armatei, Va-sile Gîndilă, ambasadorulRomâniei la Amman.

La această vizită au parti-cipat Alteţa Sa Al-Sharif Ab-dul Hamid Sharaf, prim-mi-nistru, şi Alteţa Sa prinţulRaad Bin Zeid. În cursul di-mineţii, înaltul oaspete a vi-zitat instalaţiile sportive, uni-tăţi şi complexe turistice dinfrumoasa staţiune Predeal.Regele Hussein a formulat

„cuvinte de înaltă aprecierepentru atenţia deosebităacordată de conducerea sta-tului nostru asigurării unorcondiţii din cele mai bune deodihnă şi recreere oamenilormuncii din ţara noastră”.

În cursul după-amiezii devineri, 22 februarie 1980, şe-ful statului iordanian a fostoaspete al Braşovului. Vizi-ta a oferit regelui Iordaniei,celorlalţi oaspeţi iordanieni„posibilitatea de a cunoaşterealizările obţinute aici îndomeniul construcţiilor, gri-

ja permanentă acordată destatul nostru ridicării conti-nue a nivelului de trai mate-rial şi spiritual al tuturor lo-cuitorilor ţării”.

În seara zilei de 22 fe-bruarie 1980, tov. GheorgheDumitrache, preşedinteleComitetului executiv alConsiliului popular jude-ţean Braşov a oferit o masăîn onoarea Majestăţii Saleregele Hussein Ibn Talal alIordaniei.

Drum Nou23 februarie 1980

Vizita oficială a regelui Hassan al Iordaniei în judeţul Braşov

O coincidenţă fericită a fă-cut ca în urmă cu 10 ani, adi-că prin 1969, cu puţine zileînainte de 16 februarie – ziîn care „rememorăm cu ve-neraţie luptele eroice ale ce-feriştilor, ale muncitorimii,din anul 1933, conduse dePCR”, să aibă loc un „eve-niment de rezonanţă”: me-canicul de locomotivă IoanCureteanu de la Depoul Bra-şov a condus primul tren pemagistrala electrică Braşov –Bucureşti, deschizând era încare energiaelectrică deve-nea „combusti-bilul” nr. 1 întransporturile pecalea ferată,scria Şt. Banaru.

A fost cu si-guranţă „o veri-tabilă revoluţie în munca fe-roviarilor”, transporturile fi-ind propulsate pe o traiecto-rie évidemment ascendentă– „expresie a grijii perma-nente purtate de conducereade partid şi de stat dezvoltă-rii acestui important sectoral economiei naţionale, îm-bunătăţirii condiţiilor demuncă şi viaţă ale ceferişti-lor”, bla, bla, bla.

Cei 10 ani ce au trecut dela inaugurarea liniei electrifi-cate Braşov – Bucureşti, aufost, cică, „cei mai rodnici” şipentru colectivul Regionaleide căi ferate Braşov, cu prile-jul măreţ al „Zilei ceferişti-lor”, acesta raportând că, înanul 1979, într-o singură lună,realizează un volum de trans-port egal cu cel realizat în şaseluni în urmă cu un deceniu.

Ritmul de creştere anual alvolumului de mărfuri, de cir-ca 400.000 de tone, era maimult decât „impresionant”,el însemnând o garnitură devagoane lungă pe un traseude la Braşov la Bucureşti şiretur! Importante sporuri aînregistrat şi transportul decălători. Dar munca ferovia-rilor a cunoscut şi un „veri-tabil salt calitativ”, cu refe-rire la creşterea siguranţeicirculaţiei feroviare, a fluen-ţei traficului. Dacă în 1959,staţia Bod devenea „primastaţie din ţară centralizatăelectrodinamic”, atunci, peRegionala Braşov erau pes-te 100 de staţii, unde activi-tatea era condusă de la pupi-trul de comandă, locul unormeserii tradiţionale, ca ceade acar, şi nu numai aceas-

ta, luându-l profe-siile de un nou ori-zont tehnic ridicat,nebănuit altădată,

mai spunea Şt. Banaru. Perspective deosebite,

chiar măreţe, colosale se des-chideau în transporturile fe-roviare şi în următorii ani,având la bază nelipsitele, peatunci, prevederi din „hotă-rârili” Congresului al XI-leaal PCR şi Conferinţei naţio-nale a partidului, obiectivuldesfăşurării unui transportde înaltă calitate şi eficienţăeconomică fiind asigurat, înprimul rând, pe calea elec-trificării în continuare a ma-gistralelor feroviare şi dotă-rii depourilor, cu locomoti-ve de mare capacitate.

Numai în acel cincinal, înRomânia se vor fi construit1.200 de km. de linii electri-ficate, inclusiv în RegionalaBraşov, atunci, în februarie1979 desfăşurându-se cu

mare succes lucrările pe ma-gistrala Braşov – Teiuş. Deasemenea, în cincinalul ălase va fi continuat acţiunea de„centralizare electrodinami-că a staţiilor, de introducerea blocurilor de linie automa-tă, de containerizare a măr-furilor, de dotarea termina-lelor cu utilaje de mare pro-ductivitate”.

O atenţie evident sporită vafi fost acordată în 1979 con-struirii de locuinţe (acele„blocuri-cutii de chibrituri”,dar, mă rog, bune şi acelea,în lipsă de altceva! n.n.) şi al-tor obiective sociale pentruferoviari. „Ziua ceferiştilor”constituia un „minunat prilejpentru a omagia acest deta-şament de frunte al claseimuncitoare – care a ridicat peo treaptă superioară tradiţiilerevoluţionare ale înaintaşilordin 1933 –, pentru munca saneobosită şi pasionată în sluj-ba propăşirii patriei”.

Drum Nou18 februarie 1979

Ziua ceferiştilor, la Braşov

Capturarea unui călugăr plin de arme

Principele Nicolae a luat masala restaurantul Gării Braşov

Ducesa de Atholl în vizită la Braşov

Fotografii din colecţia personală a lui Aristotel Căncescu

7

Şt. B. a stat de vorbă, în fe-bruarie 1980, cu prof. univ.dr. ing. Florea Dudiţă(foto), rectorul Universităţii

din Braşov, despre şcoalabraşoveană de teorie a meca-nismelor, şi nu numai, por-nind de la prima monografiea lui Dudiţă, „Transmisii car-danice”, totodată prima car-te publicată pe această temăîn România şi printre puţine-le existente pe mapamond,lucrarea primind un premiual Ministerului Educaţiei şiÎnvăţământului şi fiind tra-dusă şi în limba franceză.

În 1975, o altă lucrare„Mecanisme cardanice şiaplicarea lor”, apărută înlimba germană, a fost primi-tă cu interes în lume, mai zi-cea Florea Dudiţă (viitor am-basador extraordinar şi ple-nipotenţiar al României în

Germania, după Revoluţia,Zavera sau Loviluţia din1989, între 1993-1997, n.n.),dovadă recenziile publicateîn limbile germană, france-ză şi rusă – şi premiul „Au-rel Vlaicu” al Academiei Re-publicii Socialiste România,pe care l-a primit.

Au fost, zice Florea Dudi-ţă, contribuţii originale, ne-

călcându-sepe dru-m u r ibătă-torite,el ne-f i i n d„ e p i -g o n u ln i m ă -n u i ” .Dar, teo-riile luiFlorea Du-diţă n-au ră-mas în do-meniul pur alideilor, al teorii-lor pure, kantienesau nu, am adăuganoi, în aria cercetărilorfundamentale, cum a insi-nuat ziaristul Şt. Banaru, ciau avut un „pronunţat carac-ter teoretico-aplicativ”, maiales în practica construcţiei

autovehiculelor, în „optimi-zarea proiectării mecanisme-lor spaţiale cu ajutorul cal-culatorului”, aceasta dinurmă prin finalizarea unuicontract pe 5 ani cu Consi-liul Naţional pentru Ştiinţăşi Tehnologie.

Aceşti algoritmi erau puşila dispoziţia tuturor proiec-tanţilor din România. La op-timizarea mecanismelor spa-ţiale, preciza Florea

Dudiţă, şiîn consecinţă

a transmisiilor mecanice, au-tovehiculele puteau realizaperformanţe superioare, ofiabilitate sporită; prin mări-rea randamentului mecanic

se putea re-duce consu-mul de ener-gie (combus-tibil); meca-nismele de-veneau con-structiv maisuple, deci seconsuma maipuţin metalş.a.m.d.

Apoi, era

abordată latura,munca de profesor

universitar-pedagog alui Dudiţă, plus cea de rec-tor, mă rog, el apreciind căpe lângă multiplele calităţiale cercetătorului ştiin ţific,trebuie să posezi şi „arta pre-dării cunoştinţelor, a comu-nicării cu tinerii”.

Şi mai trebuia subliniată olegătură complementară: ni-

meni nu putea pretindecă predă un curs supe-rior calitativ, dacă nuputea oferi generos stu-denţilor şi rezultatelepropriilor cercetări, deaceea Florea Dudiţă s-astrăduit mereu şi întot-deauna să-şi perfecţione-ze, pe această cale, pro-priul curs. Un curs mo-dern trebuia, şi trebuie şiîn ziua de astăzi, adăugăm

noi, din nou, să utilizeze„mijloace moderne ale teh-nicii de redare”, filme, dia-pozitive etc., pentru a-l scoa-te pe student din postura de„copist”.

Ultima întrebare se refe-rea la participarea tovarăşu-lui prof. univ. dr. ing. FloreaDudiţă, în calitate de dele-gat, la „Congresul educaţiei

şi învăţământului”, profeso-rul zicând că „strălucita cu-vântare” rostită de secreta-rul general al partidului,toarşu’ Nicolae Ceauşescu,a reprezentat un „ghid ines-timabil pentru toţi slujitoriişcolii româneşti”.

Documentele adoptate laacel congres, aduceau „nu-meroase perfecţionări între-gului proces instructiv-edu-cativ”, adânceau abisal,pleonastic glumind, „acţiu-nea revoluţionară de politeh-nizare şi integrare a învăţă-mântului cu cercetarea, pro-iectarea şi producţia”, făceaudin învăţământ un „factormajor al realizării programu-lui de formare şi perfecţio-nare calitativă a forţei demuncă, un factor rapid deprogres al naţiunii noastre”.

Drum Nou16 februarie 1980

La Centrul de CercetareŞtiinţifică şi Inginerie Teh-nologică pentru Tractoare(CCSITT) din Braşov, preo-cupările pentru realizareaunor „echipamente ataşabi-le la tractoare” (folosite înagricultură) s-au concretizat,recent, în „semiremorca au-topropulsată pentru colecta-rea fânului de pe pajiştile si-tuate pe pante foarte accen-tuate, până la 30 de grade, opremieră în ţară pentru ase-menea declivităţi”, scria Şt.Banaru.

Semiremorca, cu o capa-citate de 600 kg masă ver-de, era cuplată la un tractorde 52 CP aflat în producţia

de serie la în-treprinderea deprofil. Dupăcum se obser-vă din fotogra-fia alăturată,cuplul tractor-semiremorcăera dotat cu 6 roţi, toate mo-toare (ceea ce era un avan-taj, évidemment), precum şiun „încărcător frontal”.

Acest din urmă echipa-ment îi conferea cupluluitractor-semiremorcă posibi-litatea de a fi utilizat şi în

afara sezonului decolectare a fânu-lui, de pildă la„transportul gu-noiului de grajd”(capacitatea beneiera de 2,5 tone).

O altă posibili-tate a cuplului –ceea ce îi mărea

avantajele pe care le prezen-ta – era aceea că tractorulputea fi echipat cu „o cosi-toare şi greblă şi chiar cu o

... mătură”, în locul încărcă-torului frontal, care era de-montabil, ceea ce era genial,nu altceva!

Semiremorca era, de ase-menea, detaşabilă, ceea ce îiconferea tractorului autono-mia de a fi folosit în alte sco-puri. Cuplul, binomul re-marcabil tractor-semiremor-că (tractoremorca, i-aş spu-ne eu), realizat de un colec-tiv condus de ing. CornelRoşianu, a fost experimen-tat cu „bune rezultate” peunul din perimetrele Institu-tului de Cercetare pentruCultura Pajiştilor.

Drum Nou19 februarie 1983

Tractor cu semiremorcă pentru colectarea fânului pe pante

Iulian Cătălui

Şcoala braşoveană de teoriea mecanismelor

Fotografii din colecţia personală a lui Aristotel Căncescu

Braşovul este primul judeţturistic al ţării, ca numărde vizitatori atraşi. Acestlucru se datorează mai alesinvestiţiilor derulate deConsiliul Judeţean în cetă-ţile vechi. Un exemplu desucces în acest sens este re-novarea Cetăţii Râşnov.

„Totul a plecat în 2001, dacănu mă înşel, când am luathotărârea aici, în ConsiliulJudeţean, pentru că noi amfost proprietarii, ConsiliulJudeţean, pe acest monu-ment. Am luat hotărârea casă-l dăm Consiliului localpentru că este o sursă foarteimportantă de venituri pen-tru Râşnov şi la urma urmeiera o idee liberală de descen-tralizare. L-am dat. Din pă-cate, primarul de atunci nuprea a ştiut să-l gestioneze şişi-a bătut joc de acest monu-ment. Dar lucrurile au intratpe un făgaş bun, ne-am im-plicat, după ce am reuşit, casă fim siguri că monumen-tul nu mai este în proprieta-tea unui străin care-l exploa-tează numai în interes pro-priu” a declarat AristotelCăncescu, preşedintele Con-siliului Judeţean Braşov.

Fortăreaţa, care a devenitîn doar câţiva ani unul din-tre cele mai atractive monu-mente istorice din România,a fost pusă în valoare cu spri-jinul instituţiei judeţene.

Cetatea Râşnov nu mai be-neficiase de reparaţii capita-le de peste o jumătate de se-col, timp în care s-a degradatfoarte mult. Şi cu sprijinulConsiliului Judeţean Braşovs-a finalizat,

primăvara trecută, reparareaunei părţi din distrugerileprovocate de fostul adminis-trator privat al cetăţii. Insti-tuţia judeţeană a alocat500.000 de euro pentru in-frastructura Cetăţii Râşnov.

Cetatea Râşnov este ilumi-nată feeric, printr-o instala-ţie amplasată de-a lungul zi-durilor. Investiţia a fost su-portată din bugetul Consiliu-lui Judeţean şi din fondurilelocale ale oraşului Râşnov.Pentru fiecare zid, reflectoa-rele au fost poziţionate în aşafel încât să-l pună în eviden-ţă cât mai bine. Achiziţiona-rea şi montarea instalaţiei aucostat aproximativ 170.000de lei.

Investiţia Consiliului Jude-ţean nu s-a oprit aici. Pe dea -lul Cetăţii, în partea lui ves-tică, au fost montate literelecare formează numele loca-lităţii. Astfel, după modelulexistent încă din 2004 în mu-nicipiul Braşov, RÂŞNOVstă scris chiar la poalele zidu-rilor, inscripţia fiind lumina-tă. Realizarea literelor, mon-tarea lor şi a sistemului de ilu-minat, au necesitat aproxima-tiv 80.000 de lei.

„Cetatea Râşnov ca tenta-ţie turistică este pe locul aldoilea după castelul Bran.Am informaţii că ar fi pe pri-

mul loc ca încasări. CetateaRâşnov este un monument

i s t o r i cfoarte im-p o r t a n t ,foarte fru-mos. Şi pemine măbucură căam reuşit să-l includem într-un circuit turistic”, a declaratAristotel Căncescu.

„Transilvania este unbrand pentru străini. Însăstrăinul când vine aici nu-lcaută doar pe Dracula, arenevoie de turism cultural. Elcaută şi istorie reală, nu doarmiturile mai mult sau maipuţin moderne. De aceea Si-biul, care s-a lansat pe hartaturistică după 2000, a ajuns

un brand în sine. Eu cred căşi Râşnovul din start prezin-tă atracţie pentru turiştii stră-ini, pentru că este o cetatedin Transilvania. Mai multdecât atât, este o cetate pegraniţa dintre Occident şiOrient” a adăugat istoriculNicolae Pepene.

În prezent, un alt proiectcare are rolul de a pune învaloare Cetatea este liftul peplan înclinat, ce va avea olungime de 165 de metri, peo diferenţă de nivel de 94 demetri. Jumătate din baniipentru acest proiect, în va-loare de 4,5 milioane deeuro, vor veni din finanţărieuropene.

Astfel că, după investiţii-le facute de Consiliului Ju-deţean, în cetate a explodatturismul.

„Pentru că eu am preten-ţia că turistul român vine şicu un bagaj de cunoştinţe dinşcoală, vine cu o educaţie,cred că un mijloc de a-l atra-ge în zonă este ca an de ansă aducem lucruri noi lega-te de istoria locală, legate demodul în care au trăit acumsute de ani oamenii în zonă.Şi ţinând cont că judeţul Bra-

şov este judeţul turistic nu-mărul unu al ţării, nu avemnevoie decât periodic să-ioferim altceva, pentru că tu-ristul vine oricum. Ceea celipseşte dincolo de infras-tructura turistică este parteaaceasta de divertisment” aconchis istoricul Nicolae Pe-

pene.Străjerii, meşterii şi

ghizii din cetate îşi

primesc oaspeţii cu legendeşi ar tefacte menite să readu-că la viaţă vremurile de glo-rie ale oamenilor şi fortăre-ţei cons truite de ei pe stânci,o cetate neîn-frântă de-a lun-gul veacurilor.

„Avem în planacum să aducemdin umbră altedouă monumen-te. La ora actualăa v e m d o u ăobiective pe carevreau să le finali-

zăm pe amândouă până la fi-nalul acestui mandat. E vor-ba de Cetatea Făgăraş şi Ce-tatea Feldioara. La ambelese lucrează puternic. O par-te din bani deja i-am alocatşi îi avem în contul nostru”a spus Aristotel Căncescu.

În prezent, se deruleazăample proiecte de renovarela Cetatea Feldioara şi Ceta-tea Făgăraşului, alte două

fortăreţe ce vor intra, cu si-guranţă în atenţia turiştilorinteresaţi de locuri noi încare să respire istorie.

Anca Lăutaru

Aşteptăm sugestiile Dumneavoastră la sediul Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov,str. Apullum nr. 3, tel. 0268/470.505, fax: 0268/470.504sau la adresa de e_mail: contact@addjb.ro

8

continuare din numărul trecut

Cetatea Râşnov,un monument unic

Ne-am implicat foarte mult financiar.Aproape tot ce s-a făcut la Cetatea

Râşnov s-a făcut prin eforturile noastreale Consiliului Judeţean. Reparaţii cu bani

luaţi prin credite de Consiliul Judeţean, drumurile făcutepână acolo, apa. Eu sunt foarte mândru de acest monument.

Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov