PUBLICA4IE REGIONALĂ DESTINATĂ INFORMĂRII ......de existență a ADR Centru. Regiunea Centru a...

Adrian-Ioan Veștea, preşedintele

Consiliului Județean Braşov, și arhitectul

Dorin Ştefan au prezentat recent soluția

arhitecturală pentru terminalul de pa-

sageri, care va fi o clădire cu totul

spectaculoasă. În cadrul aceleiași pre-

zentări, coordonatorul proiectului Ae-

roportului Internațional Brașov – Ghim-

bav, Alexandru Anghel, a explicat flu-

xurile de pasageri și bagaje pentru tra-

ficul intern și internațional din cadrul

viitorului terminal, proiectate de spe-

cialiștii firmei IPTANA. Poartă de intrare în Țara BârseiBrașovean de origine, membru fon-

dator al Societății Arhitecților Români,Dorin Ştefan a propus Consiliului Ju-dețean Braşov o soluție arhitecturalăinedită pentru terminalul de pasageri

al viitorului aeroport de la Ghimbav.Este vorba despre un terminal cu

spații deschise și luminoase, cu aco-periș de sticlă cu celule fotovoltaice,cu arcade inspirate de stilul gotic tran-

silvănean și de hala interbelică a fosteifabrici de avioane din Brașov, dar șicu multă verdeață în incintă.

„Am gândit un terminal reprezen-

tativ pentru identitatea braşovenilor.Această clădire trebuie să fie o poartăde intrare în Braşov și Țara Bârsei. Înaceastă clădire se vor regăsi elementelegoticului transilvănean, dar şi conceptul

primei hale a IAR Brașov, care a fostrealizată în anii ‘30.

Mihaela Chicomban

(Continuare în pagina a 4-a)

În 2017 Primăria Sibiu a investit osumă de 9,2 milioane lei din bugetullocal în clădirile unităților de învățământ

preuniversitar, iar în 2018, până în prezent,au fost contractate lucrări de aproximativ10 milioane de lei din surse proprii.

“Întreținerea clădirilor în care func-

ționează unitățile de învățământ, ex-tinderea și reabilitarea acestora suntproiecte mereu în desfășurare pentru

orice administrație care înțelege im-portanța educației pentru viitorul co-munității. Investim anual sume impor-tante în astfel de proiecte, finanțarea

din fondurile europene fiind un suportimportant și binevenit.” (Astrid Fodor,primarul municipiului Sibiu)

Primăria Sibiu a obținut deja finanțareîn valoare de 30,2 milioane lei pentrupatru proiecte care prevăd eficientizareaenergetică a clădirilor în care funcțio-nează școlile 1, 21 și ”Radu Selejan”precum și Liceul ”Constantin Noica”.Contractele de finanțare din fondurieuropene au fost deja semnate și ur-mează ca Primăria Sibiu să contactezeproiectele tehnice și lucrările propriu-zise. Acestea includ izolarea termică afațadelor, reabilitarea sistemelor de în-călzire și de apă caldă, instalarea unorsisteme alternative de producere aenergiei electrice (panouri fotovoltaice)și termice (pompe aer-apă), reabilitareainstalaților de iluminat și montarea sis-temelor de management și control alconsumului de utilități.

Mirela Gligore


O preocupare constantă a Primăriei Sibiu,

Extinderea și îmbunătățirea condițiilorîn școlile și liceele sibiene

Ziar difuzat GRATUIT în județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu Nr. 2, Octombrie 2018

După douăzecide ani...În pofida realizărilor mai multdecât vizibile, mai sunt încă voci

care susțin că acest gen de evocarea trecerii timpului nu ne mai ducecu gândul la romantismul literar-aventuros, ci la realitatea fadă și,uneori, dură, a societății românești.Fiindcă aceasta, deși mai maturăacum, încă își caută drumul, dupăaproape trei decenii de la re-instau-rarea democrației autentice.

Nu putem și nu trebuie să uitămcă în acest an se împlinesc două de-cenii de la momentul demarării ac-tualei politici publice privind dez-voltarea regională și, implicit, de laînființarea structurilor regionale ro-mânești, cu alte cuvinte, două deceniide existență a ADR Centru. RegiuneaCentru a fost înființată, prin efectulLegii nr. 151/1998, privind dezvoltarearegională în România. Reprezentanțiijudețelor Alba, Brașov, Covasna, Har-ghita, Mureș și Sibiu, întruniți în 13octombrie 1998 la Sfântu Gheorghe,au semnat actul de înființare a Con-siliului pentru Dezvoltare RegionalăCentru, iar în luna decembrie 1998,Guvernul României a avizat consti-tuirea Regiunii Centru, în baza Con-venției semnate de președinții Con-siliilor Județene, reuniți la Alba Iuliaîn 20 noiembrie 1998. Tot atunci afost înființată Agenția pentru Dez-voltare Regională ”Centru”, pentrua coordona procesul de dezvoltareregională în Regiunea 7 ”Centru”.

Prin întreaga sa activitate Agențiapentru Dezvoltare Regională Centrucoordonează, de două decenii, pro-cesul de dezvoltare regională în Re-giunea Centru, cooperează nemijlocitcu autoritățile publice locale dincele șase județe ale regiunii, cu so-

cietatea civilă și cu mediul de afaceri,pentru a răspunde transparent ori-căror de solicitări de informații, deprograme, de resurse financiare.Realizarea planificării strategice, ac-cesarea de fonduri nerambursabile,precum și furnizarea informațiilorgenerale legate de politicile UE, po-liticile de dezvoltare regională, re-prezintă chintesența activității ADRCentru. În plus, prin colaborareacu Landul Brandenburg și multe re-giuni europene, demarate în urmăcu mai mult de un deceniu, vomreuși să realizăm și mai mult în aniice vor urma, atât din punct de vedereal relațiilor instituționale, al cooperăriieconomice, cât și în alte domeniiale societății.

Este un moment de bilanț, de re-trospectivă și de analiză. În aceștiani, în ciuda opiniilor divergente,trebuie remarcat că s-a dezvoltatîntreaga țară. A crescut calitativ șirolul societății civile, chiar dacă, nu-meric, suntem mai puțini... Speranțade viață a populației a crescut cu13 ani, românii se căsătoresc cucinci ani mai târziu, numărul absol-venților de facultate a crescut, iarprogramatorii au luat locul banche-rilor în topul celor mai bine plătițisalariați. Sunt 200 de spitale privatenoi, față de doar două în 1998. Armai fi câteva comparații din indica-torii realizați la nivel național: traficulaerian de pasageri a crescut de optori, România are mai mulți licențiați,în ciuda scăderii populației și rețeauade autostrăzi s-a extins, dar insufi-cient.

Simion Crețu

Director general ADR Centru


Editorial Tabloul drumurilor din Regiunea Centru reabilitate cu fonduri nerambursabile europene

Peste 700 de kilometri din infrastructura rutieră de intereslocal și regional a fost modernizată prin fonduri europene

Prin trei programe europene, PHARE2004-2006, POR 2007-2013, POR 2014-2020, primăriile și consiliile județenedin cele 6 județe ale Regiunii Centru(Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș,Sibiu) au derulat, din 2004 și până înprezent, un număr de 34 de proiecteprin care s-au construit, respectiv mo-dernizat, peste 700 de kilometri de in-frastructură rutieră. Valoarea totală acelor 34 de proiecte contractate din2004 și până în prezent, este de peste

2 miliarde lei, din care 1,78 miliarde leireprezintă finanțarea nerambursabilăalocată unităților administrativ teritorialepentru finalizarea lucrărilor.

Agenția pentru Dezvoltare RegionalăCentru este entitatea care a gestionataceste cereri de finanțare, pe parcursulunei perioade de aproape 15 ani, mo-nitorizând implementarea acestor pro-iecte. Fie că e vorba de străzile și dru-murile din orașe și municipii, sau dedrumurile județene, obiectivul vizat

de aceste proiecte este cel de a stimulamobilitatea persoanelor și mărfurilorîn Regiunea Centru, prin conectareainfrastructurii rutiere de interes localși regional la rețeaua europeană dedrumuri. Fondurile alocate prin cele34 de proiecte au asigurat finanțareapentru cheltuielile cu pregătirea tere-nurilor, respectiv obținerea, amenajareaterenului și a utilitățile necesare, studiitehnice, avize, proiectare, consultanță,asfaltări propriu-zise, realizarea de po-

duri, podețe, a elementelor de sigu-ranță pentru pietoni și vehicule, totce înseamnă lucrări de construcții șiorganizări de șantier. În imaginea ală-turată este prezentată harta acestordrumuri, iar lista investițiilor coordonatede ADR Centru, precum și stadiul încare se află acestea, finalizate sau încurs de implementare, este în pagina atreia din ziar.

Material realizat de Mirela GROZA


F O C U S R E G I OPUBLICAȚIE REGIONALĂ DESTINATĂ INFORMĂRII CETĂȚENILOR - DESPRE PROIECTE, INIȚIATIVE ȘI INVESTIȚII EUROPENE PENTRU DEZVOLTAREA REGIUNII CENTRU - EDITATĂ DE ADR CENTRU

Călătoria continuă!

Soluție arhitecturală spectaculoasă pentruterminalul Aeroportului Internațional

Brașov – Ghimbav

Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020 și cofinanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regionalăwww.inforegio.ro I facebook.com/inforegio.ro

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

info regiunea centru - ziar difuzat gratuit în județele alba, Brașov, covasna, Harghita, Mureș și Sibiu nr. 2, octombrie 2018 Pag.2

Agenția pentru Dezvoltarea Regională

(ADR) Centru

Sediul: Alba Iulia, str. Decebal, nr. 12, tel 0258.818.616,

[email protected]; www.adrcentru.ro

Director general: Simion Crețu

Redactori: Nicolae Mărginean – Director Departament Relatii Publice și

Comunicare, Mirela Crina Groza – Șef Serviciu Relații Publice

Colaboratori: Cristian Dumitraș, Roxana Roman și Lia Dogaru, consilieri

- Consiliul Județean Alba; Gabriela Mureșan și Andreea Groza, consilieri -

Primăria Municipiului Alba Iulia; Mihaela Chicomban, consilier - Consiliul Ju-

dețean Brașov; Sorin Toarcea, purtător de cuvânt - Primăria Municipiului

Brașov; Cojocaru Andreea, specialist comunicare - Agenția Metropolitană

Brașov; Lukacs Katalin și Sanda Vițelar, consilieri - Consiliul Județean

Mureș; Andreea Farcașiu, Șef Serviciu - Consiliul Județean Sibiu; Mirela

Gligore, Șef Serviciu Comunicare - Primăria Municipiului Sibiu; Ady András,

consilier - Primăria Municipiului Miercurea Ciuc.

(Urmare din pagina 1)”Recesiunea prin care am trecut

în anii 2008-2010 a diminuat volumulinvestițiilor în infrastructura de trans-port, afectând starea tuturor căilorrutiere. Deși în ultimii ani au fostalocate fonduri europene pentru mo-dernizarea rețelei de drumuri jude-țene, aceasta necesită investiții sus-ținute pentru îmbunătățirea calitativăa sistemului. Ponderea drumurilorjudețene nemodernizate (pietruite,de pământ) în totalul drumurilor ju-dețene din cele șase județe este încăsemnificativă, aproape un sfert dindrumurile județene fiind neasfaltate.Astfel, competitivitatea teritoriilorcare nu beneficiază de acces la o in-frastructură modernizată rămâneredusă. La nivelul Regiunii Centruau fost inventariate sectoarele dedrum județean care asigură legăturadirectă sau indirectă cu rețeaua eu-ropeană de drumuri, prioritizareafiind făcută luând în calcul și efectelesocio-economice scontate prin inter-vențiile preconizate. Toate drumurilesupuse reabilitării au o durată deviață expirată, deoarece au fost con-struite sau modernizate cu mulți aniîn urmă, utilizând elemente geome-trice și soluții tehnice care acum suntperimate. Pentru aceste drumuri uti-lizarea normativelor de semnalizare,de proiectare actuale, dar și a teh-nologiilor de punere în operă repre-

zintă noutăți tehnologice. Totuși aces-te drumuri nu sunt drumuri de cer-cetare și, ca urmare, în proiectareași execuția lor se vor utiliza standar-dele actuale, omologate și fără aface excese. Având în vedere celemenționate mai sus, ADR Centru șiConsiliile Județene au avut pe par-cursul acestor ani o suită de întâlniritehnice în care au discutat despreproiectele prioritare pe infrastructurade transport, luând în considerareutilizarea cât mai eficientă a sumeloralocate Regiunii Centru și o distribuireeficientă a sumelor între județe astfelîncât să se asigure o dezvoltare echi-librată a regiunii. Viteza medie dedeplasare pe sectoarele de drumurijudețene prezentată de administra-torii arterelor rutiere, în cadrul ce-rerilor de finanțare și a documentelorsuport, are o medie de 30 km/oră.Se înregistrează viteze medii maimari pe sectoarele de drum care segăsesc în zone plate, de șes, dar șiscăderi semnificative pentru sectoa-

rele de drum din zonele de deal înaltsau munte. În urma reabilitării struc-turii rutiere și a introducerii elemen-

telor de siguranță rutieră, inclusivracordările curbelor cu aliniamentele,supraînălțări și supralărgiri, acolounde este tehnic posibil, vitezelemedii vor crește cu peste 30%, chiarmai mult în unele cazuri. Demn dereținut este faptul că există drumurijudețene cu suprafața carosabiluluiextrem de degradată, drumuri debalast, drumuri cu burdușiri ale as-faltului, unde viteza în prezent esteextrem de scăzută, de circa 10-20km/h, iar prin reconstruirea struc-turii rutiere și încadrarea sa în clasatehnică IV, vom avea pe unele porțiunichiar și viteze de 90 km/h”, a declarat

domnul Simion Crețu, director ge-neral ADR Centru, în momentul încare s-a referit la situația investițiilorpentru reabilitarea rețelei rutiere.

Măsuri de siguranță rutieră adap-

tate traficului secolului XXI

Măsurile de siguranță rutieră aupreocupat continuu administratoriidrumurilor din orașe, municipii șijudețe. Astfel, aceștia au prevăzutunele măsuri de siguranță cum ar fimarcajele verticale (indicatoare, pa-nouri), introducerea de restricții deviteză sau de tonaj, de gabarit, pre-cum și parapeți de beton sau metaliciîn zonele periculoase. Acolo undetehnic e posibil, există marcaje ori-zontale (vopsea) și, în marea lor ma-joritate, toate trecerile de pietonisunt semnalizate corect. Ca urmare,prin implementarea acestor proiectes-a urmărit și creșterea măsurilorde siguranță a circulației prin intro-ducerea de măsuri tehnice supli-mentare care, conform cu normati-vele tehnice în vigoare, oferă un plus

de siguranță participanților la trafic. Fără a încerca să le epuizăm în

enumerare pe toate, în general mă-

surile de siguranță utilizate în proiectesunt:

- Introducerea de indicatoare desemnalizare a trecerilor de pietonicu lumina galbenă intensă, intermi-tentă, alimentate cu celule solare,independente energetic.

- Semnalizarea trecerilor de pietoniprin folosirea pe scară largă a mar-cajelor orizontale, suprafețe de altăculoare sau rugozitate.

- Amplasarea stațiilor de autobuzîn secțiuni diferite, nu în paralel caacum. Această amplasare (în zig-zag) duce la scăderea semnificativăa riscului de impact cu pietoni aflațiîn traversare, prin mutarea atențieiconducătorului auto doar către unposibil obstacol.

- Montarea de parapeți metalicipe poduri, între trotuar și calea derulare, astfel încât traficul auto sănu se intersecteze cu celpietonal/velo.

- Montarea de parapeți metalicide tip mediu sau greu în zonele pe-riculoase, pentru evitarea părăsiriisuprafeței amenajate, în caz de de-rapaj.

- Montarea de indicatoare con-fecționate conform standardelor ac-tuale, reflectorizante.

- Realizarea de facilități pentrupersoanele cu nevoi special în stațiilede autobuz, prin racordarea trotua-

relor cu carosabilul, montarea desuprafețe tactile pe trotuar, suprafețerezonante înaintea stațiilor de auto-buz.

Elementele inovatoare din proiecte

sunt date de semnalizări luminoasepentru treceri de pietoni, în unelecazuri supra-iluminarea trecerilor depietoni, realizarea de stații de autobuzalternante și, mai ales, realizareaunor suprafețe de carosabil potrivite,de bună calitate, confortabile pentruparticipanții la trafic. Un alt elementde noutate utilizat pe scară largăeste rigola carosabilă, neutilizată peaceste drumuri, fiind astfel rezolvatăproblema apelor pluviale care intrăpe carosabil, în special în sezonulrece, dar și posibilitatea realizării detrotuare pentru pietoni.

Realizarea trotuarelor pentru pie-toni și a pistelor pentru biciclete afost o prioritate pentru toți solicitanțiide finanțare dar, de multe ori, aceștiaau trebuit să accepte că intențiilelor sunt aproape imposibile, deoareceabsolut toate drumurile județenetraversează localități și ampriza dru-mului nu permite realizarea acestorelemente, având o lățime extremde mică. În cazul drumurilor ce trecprintre case, pe străzi cu raze decurbură foarte mică și cu rampemari, au fost necesare construcțiisau soluții tehnice suplimentare,chiar îngustări ale părții carosabileși alte măsuri pentru asigurarea flu-enței traficului pentru toate catego-riile de participanți. Întotdeauna,acolo unde limitele de proprietateau permis, solicitanții de fonduri pu-blice au introdus piste de biciclete,dacă acestea puteau avea un rol po-zitiv în desfășurarea traficului. Deexemplu, nu s-au construit piste înextravilan, dacă acestea nu puteaulega două localități: ar fi fost o risipăde resurse să se construiască o pistăcare ”să plece de nicăieri și să ducănicăieri”. Realizarea de piste de bici-clete este fezabilă pe străzile saudrumurile cu trafic mediu sau greu,iar în Regiunea Centru cea mai mareparte a drumurilor se încadrează înclasa de trafic mediu spre ușor, evi-dent că și din cauza stării actuale adrumului, astfel încât trebuie încu-rajată utilizarea bicicletelor pe caro-sabil.

Subiectul realizării de perdele/ali-

niamente de arbori în zona drumuluia fost atins de aproape toți solicitanțiide finanțare. Aceste perdele sunteficiente în anumite condiții de plan-tare și în anumite condiții de traseu.

Pentru a realiza aceste plantări șipentru ca acestea sa fie eficientetrebuie să dispui de suprafețele deteren necesare. O simplă înșiruire,un simplu aliniament fiind ineficientîn caz de viscol. În cazul nostru s-aurealizat aliniamente de arbori pe câ-teva porțiuni de drum, dar efectulacestora se va cunoaște peste mulțiani și va consta doar în umbrire. Pede altă parte, sunt porțiuni de drumcare traversează păduri, zone de ar-boret sau chiar zone de vegetațiesălbăticită, care deja lucrează îm-potriva viscolirii sau a solarizării su-prafețelor de drum. Din punct devedere al auditorilor de securitaterutieră, arborii sunt obstacole carepot duce la accidente. De exemplu,prin faptul că arborii fac umbră însezonul umed (primăvara, toamna)nu lasă apa să se evapore de pe ca-rosabil, alternând zone uscate cuzone umede, iar zonele umede fa-vorizează creșterea unor organismede tip lichen, care produc o scăderea coeficientului de frecare și crescșansele de accident. De asemenea,în cazul pierderii direcției de mers

și în cazul impactului cu un arbore,se pot produce daune mai mari,față de dauna fără impact. Parazăpeziisunt elemente de inventar, nu suntîn dotarea administratorilor drumu-rilor și nu au făcut obiectul niciuneicereri de finanțare.

Impactul major al rețelei moder-

nizate de drumuri în dezvoltarea

socio-economică a Regiunii Centru

Gradul și impactul pe care acestedrumuri îl au în asigurarea un accesmai bun la obiectivele de interesturistic este foarte relevant la nivelregional. Atât pentru deservireapopulației, cât și pentru generareade noi venituri din turism, în specialacum când prin programul REGIO2014-2020 se vor reabilita la nivelulRegiunii Centru mai mult de 30obiective turistice importante. Pelângă deservirea zonelor cu afluxturistic, deja existente, prin acestedrumuri reabilitate se vor deschidenoi oportunități turistice, care aufost neglijate până în prezent, toc-mai datorită absenței unor căi deacces decente în zonă.

Printre aceste zone turistice, parțialneglijate, se numără ”Drumul de submunte” care leagă Masivul Piatra

Craiului de Masivul Făgăraș, prin sta-țiunea Sâmbăta de Sus, sau drumulcare leagă microregiunea Rupea-Co-halm cu zona salinelor de la Sovatași Praid, trecând prin județele Har-ghita și Covasna, precum și dru-murile din centrul Podișului Târna-velor, care leagă zonele rurale demunicipiile Mediaș și Sighișoara.Iar după reabilitarea în anii prece-denți a drumului către zona Buruși satul Rimetea, inclus în Patrimoniulmondial UNESCO, acum în județulAlba au demarat lucrările pentrureabilitarea drumului care treceîntre Munții Trascău și Munții Apu-seni, legând municipiul Aiud de ora-șul Abrud, în apropierea ”Poienelorcu Narcise”, investiție care a și fostsupranumită de presă ”Transalpinade Apuseni”.

Pe lângă aceste proiecte finalizatesau care sunt acum în implementare,mai există o suită de cereri de fi-nanțare, care sunt în prezent depuseîn cadrul Programului OperaționalRegional 2014-2020, în stadiul deproiecte nefinalizate, care, au posi-bilitatea de a se materializa în con-

tracte de finanțare pentru a se puteafinaliza lucrările de reabilitare a dru-murilor, a investițiilor demarate înurmă cu 2-3 ani.

Pe lângă lista proiectelor din paginaalăturată, care reprezintă inițiativelocale de accesare a finanțărilor eu-ropene, materializate în realizări per-ceptibile privind îmbunătățirea in-frastructurii rutiere, ADR Centru agestionat și proiecte în domeniulreabilitării infrastructurii turistice,pentru creșterea accesului la obiec-tive sau stațiuni importante, precumși proiecte de dezvoltare urbană,care au inclus și componente de rea-bilitare a străzilor și a infrastructuriide acces din localități cum suntAlba Iulia, Brașov, Codlea, Predeal,Râșnov, Sfântu Gheorghe, Covasna,Șugaș Băi, Miercurea Ciuc, HarghitaBăi, Borsec, Toplița, Târgu Mureș,Sovata și Sibiu. Prin toate aceste in-vestiții au fost realizate modernizăride străzi, pasarele sau supratraversăride artere rutiere intens circulate,pentru îmbunătățirea traficului urban,precum și pentru creșterea conecti-vității rutiere între localitatea res-pectivă și rețeaua de drumuri jude-țene sau naționale.

Redacția:

(Urmare din pagina 1)Sunt mai multe aspecte care înclină indiscutabil

balanța în sens pozitiv. În special la nivelul regiunilorde dezvoltare care, în urmă cu douăzeci de ani, nicinu existau.

În aceste două decenii, competitivitatea RegiuniiCentru - a județelor Alba, Brașov, Covasna, Harghita,Mureș și Sibiu - s-a dezvoltat foarte mult. Vorbim desume totale de peste 1,5 miliarde euro, atrase printoate proiectele pe care le-am derulat sau susținut,indiferent dacă vorbim de perioada de preaderaresau de primii ani de după ce am devenit membrii UE.Acum, cu cei peste 700 de kilometri de drumuri ju-dețene și străzi urbane reabilitate, infrastructura

locală și regională o depășește calitativ pe cea de cla-sificare națională, iar conectivitatea noastră cu regiunileeuropene este tot mai bună, pe calea ferată, pe caleaeriană și chiar pe sistemul rutier. Am investit sutede milioane de euro în școli, ambulatorii și spitale,drept urmare peste 15.000 de elevi și profesori aucondiții educaționale mai bune și mii de pacienți auposibilitatea de a beneficia de un tratament medicalcorespunzător. Am susținut, în tot acest timp, dez-voltarea firmelor private și acum peste 25.000 de oa-meni se bucură că și-au păstrat locurile de muncă,alți peste 3.000 fiind nou angajați în cele peste 1200de firme sprijinite să investească în retehnologizareși pentru diversificarea ofertelor pe piață. Nu înultimul rând, prin sumele atrase în infrastructura detransport și în cea din domeniul turismului, peste 50de obiective din întreaga regiune sunt mai bine valo-rificate, atrăgând an de an tot mai mulți oameni,lucru care a făcut ca, din anul 2016, Regiunea Centrusă devină prima la nivel național în privința numărului

anual de turiști, acest număr depășind chiar populațiajudețelor noastre.

Numai cine nu vrea, nu recunoaște că acum estemai bine decât în urmă cu douăzeci sau treizeci deani. Nu este vorba de stat în întuneric și în frig saude primit alimente pe cartelă. Vorbim în cu totul alțitermeni, de condiția noastră de cetățeni europeni,care merită să trăiască într-o societate tot mai bună.S-au făcut pași înainte, dar există și domenii în carebatem pasul pe loc. În primul rând la responsabilitateși la dorința de a munci, în folosul public. Adică lamentalitate, la educație. De aceea, dacă analizămacești douăzeci de ani, vedem cât este de importantămisiunea pe care ne-am asumat-o, pe baza preve-derilor legale care ne guvernează activitatea, definităîncă de acum douăzeci de ani: dezvoltarea durabilăa tuturor zonelor Regiunii Centru, bazată pe celemai potrivite abordări ale utilizării resurselor și po-tențialului local, în folosul tuturor cetățenilor. Dinacest punct de vedere, mai avem mult de muncă!

După douăzecide ani...

Tabloul drumurilor din Regiunea Centru reabilitate cu fonduri nerambursabile europene

Peste 700 de kilometri din infrastructura rutieră de intereslocal și regional a fost modernizată Prin fonduri euroPene


INFORMAȚIE DE PRESĂ Alba Iulia, 1.11.2018

ADR CENTRU – GESTIONEAZĂ FONDURI EUROPENE PENTRU DEZVOLTAREAA ȘASE JUDEȚE PRIN PROGRAMUL REGIO 2014-2020

Agenţia pentru Dezvoltare Regională gestionează la nivel regional un buget de peste 828 milioane euro, fonduri europenenerambursabile, alocat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, la nivelul a șase judeţe din România, respectiv Alba,Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu. Aceste fonduri sunt destinate unor proiecte de investiţii pentru dezvoltarea RegiuniiCentru, derulate de către primării, consilii judeţene, firme private sau universităţi din judeţele menţionate.

Până în prezent, din 2014, pe acest program au fost lansate peste 30 apeluri de proiecte, depunându-se un număr de 1370de proiecte pentru finanţare. Proiectele depuse au solicitat fonduri pentru investiţii în proiecte de transfer tehnologic, dezvoltareamediului de afaceri, scăderea emisiilor de carbon, restaurarea și regenerarea patrimoniului cultural, drumuri, dezvoltarea struc-turilor turistice din staţiuni, modernizarea serviciilor și locuinţelor sociale, modernizarea unităţilor de educaţie, dar și în dezvoltareaorașelor și comunităţilor urbane. După evaluarea celor aproape 1.400 de proiecte de către experţii ADR Centru, un număr de 474de proiecte au fost aprobate spre finanţare și au semnat contractele până la 1 octombrie 2018. Cele mai multe dintre ele, respectiv249 de contracte, alocă peste 162 milioane lei pentru dezvoltarea firmelor cu până la 9 angajaţi, alte 134 întreprinderi private pri-mesc peste 395 milioane de lei pentru dezvoltarea lor și crearea de noi locuri de muncă. 43 de proiecte semnate de către primăriiși consilii judeţene au atras peste 230 milioane de lei pentru proiecte de reabilitare termică a clădirilor de spitale, școli și alteedificii publice, un număr de 32 de obiective de patrimoniu turistic cultural, respectiv cetăţi, biserici, muzee utilizează 206 milioanelei pentru reabilitarea acestora, iar 10 proiecte depuse de consiliile judeţene din regiune primesc 1,13 miliarde lei pentru reabi-litarea drumurilor judeţene.

”Pentru a maximiza rata de succes a cererilor de finanțare depuse, dar și absorbția acestor fonduri disponibile, la fiecarelansare de apel de proiecte, ADR Centru organizează mai multe evenimente, discută punctual cu beneficiarii, evaluează cereriledepuse, monitorizează implementarea proiectelor contactate, în calitate de Organism Intermediar pentru POR. În același timp, caurmare a contactului permanent cu cei ce solicită fonduri sau cu cei ce deja au semnat contracte de finanțare, înaintăm MinisteruluiDezvoltării Regionale și Administrației Publice, care are calitatea de Autoritate de Management a POR, o serie de propuneri deîmbunătățire, de fluidizare sau simplificare venite din partea celor cu care lucrăm. Încercăm să răspundem cât mai rapid la solici-tările pe care le primim, să anticipăm ce ar putea merge mai greu și să susținem beneficiarii de fonduri, pentru a păstra profesio-nalismul pe care l-am obținut deja în cei peste 15 ani de activitate anterioară în derularea de fonduri la nivelul celor șase județe.Scopul nostru este să atragem fondurile pentru dezvoltare în regiune deoarece asta înseamnă beneficii pentru cetățeni, noi locuride muncă, atragerea de turiști, înseamnă siguranță socială și dezvoltare economică”, a declarat Simion Creţu, director generalADR Centru.

Toată activitatea ADR Centru este posibilă datorită muncii susţinute depusă de echipa ce își are sediul principal la Alba Iulia,dar și în celelalte cinci judeţe din regiune. Prin proiectul semnat recent de către Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru, cutitlul: „Sprijin acordat în perioada 1.01.2018 – 31.12.2019 pentru OI din cadrul ADR CENTRU în implementarea, monitorizarea, in-formarea şi comunicarea la nivel regional a POR 2014 – 2020, respectiv pentru închiderea POR 2007 - 2013”, cod MySMIS 121839,ce se derulează în perioada 1.01.2018 - 31.12.2019, această activitate de sprijin, consultanţă și cooperare între Minister și bene-ficiarii din regiune continuă. Valoarea totală a acestui proiect, inclusiv finanţarea nerambursabilă, este de 39.629.777,75 lei, dincare finanţarea nerambursabilă din bugetul naţional este de 50%, adică 19.814.888,87 lei.

Obiectivul general al acestui proiect îl reprezintă asigurarea sprijinului financiar necesar Organismului Intermediar din cadrulADR Centru pentru realizarea activităţilor specifice atribuţiilor delegate prin Acordul-cadru de delegare a atribuţiilor privind im-plementarea POR 2014-2020. Proiectul va sprijini implementarea transparentă şi eficientă a POR, prin îndeplinirea corespunzătoareşi la timp a tuturor atribuţiilor delegate de către Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional către ADRCentru în calitate de Organism Intermediar.

Pentru a vedea situaţia contractelor semnate, a proiectelor depuse sau lista nominală a proiectelor ce se finanţează puteţiaccesa secţiunea Situaţia proiectelor din site-ul regional al programului, www.regio-adrcentru.ro.

Palatul care i-a găzduit pe „craii“Ardealului

Alba Iulia a fost, timp de peste ojumătate de mileniu, capitala reli-gioasă și elitară a Transilvaniei, iarlocul unde a fost „capitala capitalei”a fost Palatul princiar. Edificiul s-anăscut insolit, prin înghiţirea unuiîntreg castru legionar roman (n.a.castrul de la Apulum). Palatul dinCetatea Alba Carolina şi-a trăit gloriaîn vremea Principatului Transilvaniei,când timp de peste 150 de ani (1541-1699), soarta regiunii a fost dirijatăde la Alba Iulia. Se înţelege de lasine că reşedinţa principilor, „craii“Ardealului, a constituit, pe parcursulepocii, centrul şi cea mai importantăscenă a vieţii politice din Transilvania.În zilele noastre, Palatul, aflat în con-servare, este doar „carcasă” sau de-corul unor instituţii şi a șirului deoameni care au condus politic, religiosşi cultural Transilvania. Aceeași car-casă are acum ”blindajele” terne şiuniformizate, sparte şi cu multe lipsurifaţă de formele sale originale, incre-dibil de generoase. Proiect complex pentru viitorul Mu-

zeu al Principatului TransilvanieiCorpul principal al Palatului va fi

restaurant și valorificat istoric și tu-ristic, prin proiectul „Conservarea,restaurarea și valorificarea durabilă aAnsamblului Palatului Principilor dinAlba Iulia – Centru Expoziţional CorpPrincipal E“. Proiectul incumbă lucrări

de consolidare, conservare, restaurare,în vederea valorificării durabile, înacord cu statutul său istoric, cu valenţenaţionale și europene. Funcţiunilepropuse prin proiectul amintit suntculturale și sunt considerate de spe-cialiști potrivite atât pentru clădireca monument istoric, cât și pentru aatrage un număr cât mai mare de tu-riști. În primul rând, se dorește ame-najarea unui Muzeu al PrincipatuluiTransilvaniei. Se vor avea în vedereatât etapele de construcţie a clădirii,cât și picturile valoroase din epoci di-ferite, care pot fi conservate ”in situ”.Potrivit istoricilor implicaţi în cercetareaPalatului, Muzeul ar aduce în atenţiapublicului larg cel puţin 200 de anide istorie a Transilvaniei.

Creșterea numărului de turiștiApariţia unui muzeu specializat

pe prezentarea unei perioade de aurdin istoria Transilvaniei, când curteaprinciară de la Alba Iulia se remarcaprin lux și etichetă, ar determinacreșterea varietăţii serviciilor culturaleîn Cetatea Alba Carolina. Pe termenlung, proiectul va aduce un plus devaloare pe toate planurile, de la ser-viciile culturale, comerciale, de turism,alimentaţie publică, în plan local și,ulterior, la dezvoltarea economică şiculturală pe plan judeţean, regionalşi naţional. Se vor crea produse cul-turale noi, prin diversificarea ofertelorde turism, alimentaţie şi cazare pu-blică, prin faptul că va deveni un pol

catalizator, de convergenţă şi atracţiepentru turiști. Prin proiect sunt gân-dite și pârghii prin care se urmăreștecreșterea constantă a numărul devizitatori, după finalizarea lucrărilorde restaurare a corpului principal alPalatului Principilor: de la circa 2.000acum, la 26.000 după primul an deimplementare a proiectului și la peste60.000, după încă cinci ani.

Proiectul „Conservarea, restaurareași valorificarea durabilă a AnsambluluiPalatului Principilor din Alba Iulia –Centru Expoziţional Corp Principal E“,finanţat prin Programul OperaţionalRegional 2014-2020, este implementatde către Municipiul Alba Iulia și are ovaloare totală de peste 21,7 milioanede lei, din care 20,6 milioane de lei,reprezentând 98% din valoarea eligi-bilă a proiectului, reprezintă finanţarenerambursabilă. Programul Opera-ţional Regional 2014-2020 este im-plementat la nivel naţional de cătreMinisterul Dezvoltării Regionale, Ad-ministraţiei Publice și Fondurilor Eu-ropene, în calitate de Autoritate deManagement, iar la nivel regional decătre ADR Centru, organism interme-diar al programului ce monitorizeazăimplementarea acestui proiect. Par-teneri în proiect: Ministerul ApărăriiNaţionale și Ministerul Culturii și Iden-tităţii Naţionale. Durata de imple-mentare a proiectului: 67 de luni,până la sfârșitul lunii aprilie 2020.

Cifrele proiectului:

3113,64 metri pătraţi - suprafaţacorpului principal al Palatului

26.000 de vizitatori - după primulan de implementare a proiectului

60.000 de vizitatori - după încăcinci ani de la finalizarea proiectului

21,72 milioane lei - valoarea totalăa proiectului

20,64 milioane lei - finanţare ne-rambursabilă

Nicu Neag

ALBA IULIA: Palatul PrincipilorRescrierea unei pagini din vremea în care Alba Iulia era Capitala Transilvaniei

Corpul principal al Palatului Principilor, imobil de patrimoniu din CetateaAlba Carolina, va fi restaurat şi valorificat cultural şi turistic, printr-un proiectal Municipiului Alba Iulia, finanțat prin Regio 2014-2020.

În Anul Centenarului se împlinescdouă decenii de la formarea RegiuniiCentru și unul de la debutul activitățiiResponsabilului Oficial al parteneriatuluidintre Landul Brandenburg și RegiuneaCentru

Timp de trei zile, Regiunea Centru afost gazda unui important eveniment or-ganizat de Agenția pentru Dezvoltare Re-gională Centru, în perioada 24-26 septem-brie 2018, dedicat analizării rezultateloratragerii de fonduri nerambursabile pentrudezvoltare regională, prin Programul Ope-rațional Regional și pentru marcarea im-pactului cooperării internaționale cu diverseorganizații și regiuni europene. Evenimenteles-au desfășurat la Universitatea ”1 De-cembrie 1918” și Muzeul ”Principia” dinAlba Iulia, la ”Palatul Culturii” din TîrguMureș și la sediul Primăriei municipiuluiMediaș, cel mai important moment avândloc în Cealaltă Capitală, unde a avut locConferința Internaționale privind imple-mentarea programului REGIO în RegiuneaCentru și a fost vernisată o expozițiededicată parteneriatului unic la nivel eu-ropean, dintre Regiunea Centru și LandulBrandenburg. La evenimente au participatES Cord Meier-Klodt, Ambasadorul Ger-maniei în România, o importantă delegațiegermană, condusă de Președinta Parla-mentului din Landul Brandenburg, doamnaBritta Stark, alături de Ministrul Justiției,pentru Europa și Protecția Consumatoruluidin acest land, domnul Stefan Ludwig, darși directorul general ADR Centru din Re-publica Moldova, Viorel Jardan, împreunăcu Președintele Raionului Strășeni, MihailPopa, precum și mulți invitați din țară șide peste hotare.

Implementarea Programului Operațio-nal Regional în Regiunea Centru și cola-borarea Agenției pentru Dezvoltare Re-gională cu parteneri din regiunile europenea dus, de-a lungul ultimilor peste 10 ani

de când România este membră UE, la unparteneriat aflat în continuă dezvoltare,desfășurat la un foarte ridicat nivel de în-credere și respect reciproc și care confirmăîncă odată că trăim într-o Europă a regiu-nilor și a oamenilor. Consecventă misiunii

sale în activitatea de coordonare a pro-cesului de dezvoltare regională, precumși în domeniul gestionării fondurilor ne-rambursabile la nivel regional, ADR Centruse concentrează pe atragerea cât maimultor fonduri în Regiune, care să sprijineactivitatea actorilor regionali în procesulde dezvoltare a Regiunii, să promovezesursele de finanțare disponibile și opor-tunitățile locale, pentru a sprijini comu-nitățile în accederea la o viață calitativmai bună.

Organizarea evenimentului din datade 25 septembrie a fost integrată activi-tăților ADR Centru în Anul Centenar, carecoincide și cu o jumătate de secol de laultima împărțire administrativ-teritorialădin România, în urmă căreia au fost înfi-ințate județele de azi, dintre care Alba,Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiuau format, în urmă cu două decenii, Re-giunea de Dezvoltare ”7 Centru”. Pe dealtă parte, Regiunea Centru este singuradin România și printre puținele din Europa,

unde funcționează un birou de reprezen-tare al unei alte regiuni europene, fiindvorba de parteneriatul dintre ADR Centruși Landul Brandenburg, reînnoit în cursulanului trecut. Schimburile de experiențăși promovarea ideilor europene, alături

de crearea de rețele și evenimente co-mune, de dezvoltarea de proiecte carevalorizează entități publice sau privatedin ambele regiuni, subliniază modul încare funcționează un parteneriat activ,axat pe rezultate, un parteneriat care,nu numai o singură dată, a fost consideratchiar un exemplu la nivel european.

Dezbateri, vizite la proiecte, expoziții un

eveniment complex în An Centenar

ADR Centru a reunit actorii regionalirelevanți pentru procesul de dezvoltareregională, în cadrul evenimentului com-pletat cu vizite la proiecte REGIO în Ce-tatea Vauban din Alba Iulia și continuatcu vernisarea expoziției care prezintă câ-teva aspecte importante din cadrul par-teneriatului dintre Landul Brandenburgși Regiunea Centru, la Muzeul Principiadin Alba Iulia. La dezbaterile la care auparticipat peste 120 de invitați, inclusivpartenerii europeni ai regiunii, au fosttrecute în revistă experiențele pozitiveacumulate de-a lungul ultimilor ani, de

când România este membru UE. Invitațiistrăini – din Germania, Ungaria și Repu-blica Moldova - și mai mult de 90 de re-prezentanți ai partenerilor ADR Centrudin cele șase județe – Alba, Brașov, Co-vasna, Harghita, Mureș și Sibiu – au ur-mărit prezentările doamnei Mirela Dobre,Director în cadrul Ministerului FondurilorEuropene, a doamnei Silvia Stepanescu,Șef Serviciu în cadrul ADR Vest și a dom-nului Sava Chiser, Consilier în cadrulMDRAP, reprezentant AM POR, care auvorbit - împreună cu Róbert Bán, Direc-torul executiv al Agenției de Dezvoltarea Județului Tolna – Ungaria, și cu experțiiADR Centru - despre impactul resurseloreuropene asupra dezvoltării Regiunii Cen-tru și a României, în ansamblu. Celedouă teme majore abordate au vizat im-portanța cooperării în cadrul europeanși a sprijinului de care a beneficiat Ro-mânia după aderarea la Uniunea Euro-peană, precum și prezentarea modelelorde bune practici privind utilizarea fon-durilor europene pentru dezvoltare re-gională. Această ultima temă a fost reluatăși discutată cu exemple concrete la în-tâlnirile cu administrația publică localădin județul Mureș, la ”Palatul Culturii”târgumureșean și în întâlnirea de la Pri-măria Mediaș, unde au fost prezentateproiecte de dezvoltare din județul Mureș,din orașul Sângeorgiu de Pădure și dinmunicipiul Mediaș, în județul Sibiu.

”Am discutat cu partenerii noștri șiconsiderăm că, acum, în anul în care Re-giunea Centru împlinește două deceniide existență, vedem că decizia de aatrage fonduri pentru dezvoltare econo-mică, socială și teritorială a fost o deciziecu impact pozitiv în viața cetățenilor.Fondurile europene reprezintă un realmotor de dezvoltare, deoarece vorbimde circa 2% din PIB și, pentru viitor, poatecă Programul Operațional Regional va

aloca cel puțin jumătate din resurse prio-rităților specifice fiecărei regiuni, saumacro-regiuni, în parte. De aceea, amconvenit că este momentul să pregătimPlanul de Dezvoltare Regională 2021-2027 pentru regiunea noastră, în vedereadefinirii viitorului program REGIO. Trebuiesă ne axăm pe creșterea competitivitățiiregionale, să valorificăm temele pe carele-am identificat în Strategia de Specia-lizare Inteligentă a Regiunii și să implicămmai mult autoritățile publice locale îndezvoltarea de Centre de Dezvoltare șiInovare. Pe de altă parte, noi știm acumcă parteneriatul Regiunii Centru cu LandulBrandenburg a avut un puternic impactasupra procesului de dezvoltare institu-țională și aceasta este cea mai corectăabordare a procesului de dezvoltare: prinparteneriate intra și inter-regionale. Evi-dent că ne dorim continuarea și dezvol-

tarea acestui parteneriat bilateral româ-no-german, dar dorim să-l deschidem șicătre alte regiuni și organizații din Europacu care colaborăm. Concret, prin aceastăcolaborare și prin transferul de bunepractici, colaborând cu MFE și AMPOR,alături de administrația publică, împreunăcu ONG și cu firmele din regiunea noastrăputem să îmbunătățim rezultatele POR2014-2020 și să pregătim viitoarele pro-iecte care ar putea beneficia de finanțaredin surse europene”, a precizat domnulSimion Crețu, Director general ADR Cen-

tru, vorbind despre concluziile ConferințeiInternaționale organizate la Alba Iulia.

Axându-se pe rezultatele obținute înatragerea de fonduri nerambursabile șidespre parteneriatul bilateral din ultimii10 ani, dintre Regiunea Centru și LandulBrandenburg, din Republica FederalăGermania, în deschiderea Conferinței in-ternaționale, doamna Daniela Cîmpean,Președinta Consiliului Județean Sibiu șia Consiliului de Dezvoltare RegionalăCentru precizat: „În centrul țării, maiales în județele Sibiu, Alba și Brașov, nicinu ne putem imagina evoluția socio-eco-nomică fără amprenta inconfundabilă avecinilor și prietenilor noștri, sașii dinTransilvania, […] iar parteneriatul cu Lan-dul Brandenburg a venit ca ceva firesc,fiind totodată un exemplu viu pentru Eu-ropa regiunilor”. De asemenea, doamnaCîmpean a amintit că ”în istoricul pro-

iectelor de cooperare inter-regională aleADR Centru pentru perioada 2008-2018se numără 29 de proiecte de cooperareinternațională care au atras 4,2 milioaneeuro și au implicat 180 de instituții par-tenere din 28 de țări”, completând ideeacu afirmați: ”Programul Operațional Re-gional asigură dezvoltarea întregii regiuni,prin cele peste 460 de proiecte contrac-tate, a căror valoare totală depășește2,6 miliarde lei, după cum ne-a informatconducerea ADR Centru”.

Nicolae Mărginean


Municipiul Miercurea Ciuc va beneficiade un nou suport financiar din partea Uni-unii Europene, prin Programul OperaționalRegional 2014–2020, sume din care vor fireabilitate încă trei obiective importante:imobilele liceelor tehnologice ”Joannes Ká-joni” și ”Venczel József”, respectiv internatulLiceului ”Székely Károly”. Valoarea totalăa investițiilor este de aproximativ 14 mi-lioane lei, adică peste 3 milioane de euro.Contractele de finanțare ale proiectelorau fost semnate la Alba Iulia în data de 4septembrie de către Simion Crețu, directorulgeneral al Agenției pentru Dezvoltare Re-gională Centru și primarul MunicipiuluiMiercurea Ciuc, Ráduly Róbert Kálmán.

Numărul instituțiilor școlare reabilitatedin fonduri europene și care beneficiazăde contribuția statului, prin ProgramulOperațional Regional 2014–2020, se ridicăastfel la zece. După unda verde primităpentru grădinițele ”Aranyalma”, ”Cimbora”și ”Tulipán” din municipiul Miercurea Ciuc,respectiv după semnarea contractelor pri-vind școlile gimnaziale József Attila, NagyImre, Liviu Rebreanu, sau internatul Cole-giului Național ”Octavian Goga”, a urmat,de data aceasta, semnarea contractelorprivind „trio-ul” amintit mai sus.

Proiectul „Reabilitare Liceul TehnologicVenczel József” are o valoare totală de5.371.578,84 lei. Din totalul eligibil de4.502.943,10 lei valoarea nerambursabilădin Fondul European de Dezvoltare Regio-nală (FEDR) este de 3.827.501,64 lei, iarcea din bugetul național de 558.382,60lei. Contribuția Municipiului MiercureaCiuc este 958.694,6 lei, din această sumă90.058,86 lei reprezintă valoarea cofinanțăriieligibile a beneficiarului, iar 868.635,74lei (inclusiv TVA) valoarea neeligibilă.

Proiectul „Reabilitare Liceul Joannes Ká-

joni” are un cost total de 4.677.908,93 lei,din care eligibili sunt 3.653.539,08 lei. Dintotalul eligibil de 3.653.539,08 lei, valoareaFEDR este de 3.105.508,22 lei, iar cea dinbugetul național de 474.960,08 lei. Con-tribuția Municipiului Miercurea Ciuc estede 1.097.440,63 lei, din care 73.070,78 leieste valoarea cofinanțării eligibile a bene-ficiarului, iar suma neeligibilă (inclusiv TVA-ul) este de 1.024.369,85 lei.

Cheltuielile proiectului „Reabilitarea in-ternatului la Liceul Tehnologic Székely Ká-roly” se ridică la 3.762.541,57 lei. Dintotalul eligibil de 2.702.149,05 lei, valoareaFEDR este de 2.296.826,69 lei, iar cea dinbugetul național de 351.279,38 lei. Con-tribuția Municipiului este de 1.114.435,5lei, din care 54.042,98 lei reprezintă valoareacofinanțării eligibile a beneficiarului, iar1.060.392,52 lei sunt neeligibili (inclusivTVA).

În cazul celor trei proiecte – ca și, înmare parte, în cazul proiectelor precedentevizând modernizarea instituțiilor de învă-țământ – imobilele vor fi reabilitate termicprin izolarea termică a fațadelor, a perețilorlaterali, a plăcilor peste subsoluri și a plan-șeelor peste ultimele nivele; vor fi moder-nizate sistemele și rețelele de încălzire, de

apă caldă și electrice. În afara acestorlucrări de reabilitare, imobilele vor fi echi-pate cu recuperatoare de căldură și cu sis-teme fotovoltaice. Prin aceste lucrări dereabilitare termică și modernizare, necesarulde energie a imobilului va fi mult mai mic,emisia de dioxid de carbon redusă, dealtfel, ca și în cazul tuturor proiectelor deacest gen și derulate prin Programul Ope-rațional Regional 2014-2020, ținta majorăfiind folosirea eficientă a resurselor deenergie.

Ady Andras

Peste trei milioane de europentru reabilitarea unităților deînvățământ din Miercurea Ciuc

Soluție arhitecturală spectaculoasă...(Urmare din pagina 1)M-am gândit ca și turnul de control să fie inspirat dintr-un simbol al Braşovului

și să reproducă silueta unui avion legendar produs la Braşov, respectiv IAR 80”, aspus arhitectul.

Terminalul de pasageri va avea o suprafață de 11.000 mp şi va fi construit pe treiniveluri. Scheletul va fi din beton armat, iar pereții vor fi din sticlă. Subsolul va fidestinat fluxului de bagaje şi unor spații administrative (transformatoare, rezerve deapă, depozite), la parter va fi zona de check-in (cu 10 birouri) şi spații comerciale, iarla etaj vor fi patru fluxuri de securitate, zona de control paşapoarte, zona de îmbarcareşi spații comerciale. Conform arhitectului, pentru realizarea proiectului tehnic va finevoie de aproximativ trei luni, iar pentru realizarea lucrărilor propriu-zise, de un anşi jumătate. Costul unui metru pătrat de construcție este estimat la 2.000 de euro.

Fluxuri interioare bine puse la punct

Adrian Veştea, președintele Consiliului Județean Brașov, a afirmat că în prezentsunt transmise la avizare documentele prin care sunt stabilite fluxurile din terminal.„După avizarea acestora vom pregăti caietul de sarcini pentru proiectarea şiexecuția lucrărilor. Estimăm că vom lansa în curând licitația pentru a semnacontractul. În cursul iernii ar urma să se elaboreze proiectul, iar anul viitor săînceapă lucrările”, a declarat Veştea.

Coordonatorul proiectului aeroportului, Alexandru Anghel, a explicat că platformade parcare va avea o capacitate de trei aeronave, ceea ce înseamnă că prin terminalvor putea trece un milion de pasageri în fiecare an. Proiectul aeroportului estegândit modular, astfel că el va putea fi extins relativ uşor în viitor, cu costuri minime.

O promisiune realizabilă: aeroportul, finalizat în 2020

Pe 3 septembrie a avut loc deschiderea celor două oferte depuse la CJ Brașovpentru proiectarea şi execuția a nouă obiective din cadrul aeroportului. Estevorba despre clădirea energetică, remiza PSI, posturile control acces, gospodăriade apă, parcarea auto + drum acces terminal – DJ 103C, drumurile tehnologice in-terioare, împrejmuiri și porți, rețelele interioare în aeroport și platforma antisuflu.Contractul are o valoare estimată de 28,63 de milioane de lei. „Vrem să facem oevaluare rapidă, însă extrem de riguroasă a ofertelor, astfel încât să putem intra înfaza de proiectare a celor nouă obiecte şi anul viitor să demarăm lucrările deconstrucții și instalații. Ne dorim să finalizăm și această licitație fără să avemcontestații, de aceea contăm pe sprijinul experților pe care i-am cooptat în comisiade evaluare a ofertelor. Am tot mai mare încredere că anul 2020 este un termenrealist privind finalizarea aeroportului, mai ales că finanțarea este asigurată”, aspus șeful executivului județean. În această perioadă se lucrează și la planul deafaceri al aeroportului, document care va fi transmis Comisiei Europene. „Lanivelul Uniunii Europene se urmăreşte ca astfel de obiective să fie operate demediul privat. În aceste condiții, luăm în calcul concesionarea aeroportului cuplata unei redevențe de către operatori”, a explicat Adrian-Ioan Veștea.

Șantierul aeroportului a fost redeschis

Trebuie menționat faptul că șantierul de pe amplasamentul AIBG de la Ghimbav afost redeschis recent. În urma definitivării procedurilor de achiziție publică, ConsiliulJudețean Brașov a încheiat cu SC PORR CONSTRUCT SRL contractul având ca obiectexecuția și finalizarea lucrărilor aferente investiției generale Aeroport InternaționalBrașov – Ghimbav, cu următoarele obiective: execuție cale de rulare Alfa; execuțieplatformă de îmbarcare – debarcare; extinderea rețelelor de canalizare și drenajaferente pistei de decolare aterizare. Valoarea contractului este de 31.631.476 lei (TVAinclus), iar fondurile sunt asigurate integral din bugetul județului Brașov pe anul 2018.

Ordinul de începere a fost emis în data de 3 august 2018, iar executantul vaefectua lucrările în termen de 110 zile calendaristice. Acest lucru înseamnă că încazul în care condițiile meteorologice sunt favorabile, lucrările trebuie finalizatepână la data de 21 noiembrie 2018. Concret, suprafețele de mișcare vor fi continuateprin construirea căii de rulare Alfa, a apronului (parcarea de aeronave) – unde vorputea staționa trei avioane mediu curier, precum și a acostamentelor. Acestea vor fisuprafețe betonate similare pistei, în interiorul cărora vor exista sistemele de balizajși canalizare. În funcție de evoluția fluxurilor de pasageri, proiectul permite extindereaulterioară a acestor suprafețe. O altă componentă a investiției este asigurareapreluării apelor pluviale, atât de pe zona nou-construită, cât și de pe pistă, într-uncolector principal de 1100 mm și deversarea lor în râul Bârsa.

O preocupare constantă a Primăriei Sibiu,

Extinderea șiîmbunătățirea condițiilorîn școlile și liceele sibiene

(Urmare din pagina 1)Proiecte în valoare de 30,6 milioane

lei depuse în vederea finanțării:

„Extindere corp școală și construire salăde sport la Școala Gimnazială Nicoale Iorga“– proiectul a parcurs evaluarea și urmeazăsă intre în etapa precontractuală.

„Extindere corp la Școala I.L. CaragialeSibiu”– proiectul a parcurs evaluarea și ur-mează să intre în etapa precontractuală.

„Extindere școală și sala de sport laȘcoala Regele Ferdinand“ - proiectulurmează să parcurgă etapa de evaluarea capacității administrative.

Primăria Sibiu lucrează la alcătuireastudiului de fezabilitate pentru reabili-tarea internatului Liceului Independențade pe strada Gladiolelor, un alt proiectcare va fi depus pe Axa 4 și care vizeazăcreșterea capacității și îmbunătățireacondițiilor de cazare.

Proiecte pentru crearea a 200 de lo-

curi noi în creșele din Sibiu

În prezent, în municipiul Sibiu func-ționează opt creșe care oferă 382 delocuri. Primăria Sibiu intenționează săcrească numărul de locuri disponibileprin construcția a două noi creșe, cu fi-nanțare din fonduri europene neram-bursabile, pe Axa Prioritară 4 a Progra-mului Operațional Regional – Sprijinireadezvoltării urbane durabile.

“În Sibiu există un deficit de locuri încreșe, oferta administrației locale nefiindcompletată de mediul privat, cum estecazul grădinițelor. Pentru a suplimentanumărul de locuri, am inițiat construcțiaa două creșe care vor putea primi încă200 de copii” (Astrid Fodor, primarulmunicipiului Sibiu)

Primăria Sibiu a alcătuit studiile defezabilitate pentru construcția unei creșeîn cartierul Ștrand pe strada Hațegului,lângă Școala nr. 1 și grădinița nouă, in-augurată în 2017 și construită cu banidin bugetul local. Un alt studiu a fostrealizat pentru construcția unei creșeîn cartierul Țiglari, în curtea interioarăa Grădiniței nr. 36, de pe strada Con-structorilor. Cele două clădiri vor fi com-puse din subsol, parter și etaj și vor in-clude săli de clasă, vestiare, grupuri sa-nitare, un cabinet medical, bucătărie,sală de mese, spălătorie și un spațiupentru centrala termică proprie. Pro-iectele au fost depuse la ADR Centru învederea obținerii unei finanțări din fon-duri europene în valoare de 6,8 milioanelei. Proiectul depus pentru creșa dincartierul Țiglari a parcurs toate etapelede evaluare și a intrat în etapa de pre-contractare, iar cel pentru creșa dinȘtrand urmează să parcurgă etapa deevaluare a capacității administrative.

Conferinţa Internaţională privind Cooperarea bilaterală europeană şi modelele de bunepractici însuşite pentru implementarea Programului Operaţional Regional 2014-2020

„În contextul geopolitic actual, avenit vremea Europei: a sosit mo-mentul suveranității europene. E tim-pul ca Europa să își ia destinul înpropriile mâini. Această convingerecă „unitatea înseamnă putere“ estechiar chintesența apartenenței la Uni-unea Europeană. Prin partajarea su-veranității, atunci și acolo unde estenecesar, fiecare dintre statele noastrenațiune devine mai puternic“. Bilanțul celor 4 ani de mandat:

În 2014, atunci când a preluatșefia Comisiei Europene, Juncker aprezentat 10 priorități ale mandatuluisău:

lUn nou impuls pentru locuri demuncă, creștere și investiții;

lPiață Unică digitală conectată;lUniune Energetică rezilientă cu

o politică futuristă pentru schimbărileclimatice;

lPiață internă mai integrantă șimai echitabilă cu o bază industrialămai consolidată;

lUniune economică și monetarămai integrantă și mai echitabilă;

lPolitică de comerț echilibrată șiprogresistă care să valorifice globali-zarea;

lArie a justiției și drepturilor fun-damentale bazată pe încredere reci-procă;

lO nouă politică a migrației;lUn actor global mai puternic;lUniune a schimbării democra-

tice.Jean-Claude Juncker a afirmat în

cadrul discursului său: “Comisia a în-aintat TOATE propunerile și inițiativeleanunțate în 2014. Jumătate dintreacestea au fost deja adoptate de Par-lament și Consiliu, 20% dintre acesteasunt în curs de adoptare iar 30% suntîncă în dezbateri”.

Președintele Comisiei Europenea menționat câteva realizări econo-mice, comerciale, sociale și politice:crearea a 12 milioane de locuri demuncă pe teritoriul UE din 2004 șipână în prezent, o Uniune cu o forțăde muncă formată din 239 milioanede cetățeni; rata șomajului în rândultinerilor a scăzut sub 15%, un minimistoric din anul 2000; Fondul Europeanpentru investiții strategice a avut suc-ces, deținând acum un buget de 400miliarde euro; UE a încheiat acorduri

comerciale cu 70 de țări, unele con-testate dar necesare pentru exportulstandardelor europene înalte în țăriterțe, în materie de siguranță ali-mentară și drepturile lucrătorilor,precum și ale consumatorilor; unitateaeuropeană demonstrată prin succesulprogramului spațial ”Galileo”.

Inițiative pentru

următoarea perioadă:

Discursul președintelui Juncker înParlamentul European a fost însoțitde prezentarea a 18 inițiative concreteale Comisiei Europene privind migrațiași frontierele, securitatea, alegerilelibere și sigure, parteneriatul UniuniiEuropene cu Africa și, nu în ultimulrând, UE ca actor global. Aceste pro-puneri au scopul de a contribui laobținerea de rezultate pozitive pentrucetățeni până la summitul de la Sibiu,din mai 2019, și înaintea alegeriloreuropene de anul viitor. Dintre acesteinițiative menționăm:

Monitorizare mai atentă a măsu-rilor anti-spălare de bani, pentru un

sector financiar și bancar mai stabil.Deși UE are reguli clare împotrivaspălării de bani, cazuri recente în câ-teva bănci de pe teritoriul UE au dusla chestionarea supervizării și imple-mentării acestor reguli pe teritoriuleuropean.

3 propuneri care să asigure o soli-daritate europeană completă pe temamigrației și o protecție mai mare agranițelor externe ale Europei:

lPropunere de încetare a trecerii

la ora de vară și de iarnă, oferindstatelor membre libertatea de a de-cide singure dacă doresc să apliceora de vară sau de iarnă.

lArhitectură financiară mai efi-cientă pentru a susține investiții înafara UE. Comisia dorește o colaboraremai mare între actorii de dezvoltaremultilaterală și națională și doreștesă atingă provocările și oportunitățiledin vecinătatea UE, în special în Africa,toate sub instrumentul de dezvoltare

a vecinătății și cooperare internațională.lAlianță UE-Africa pentru a spori

relațiile economice și a crește inves-tițiile și locurile de muncă.

Noi reguli pentru a înlătura con-ținutul considerat terorist de pe in-ternet în mai puțin de o oră, în cadrulobiectivului de combatere a propa-gandei teroriste, în scopul asigurăriisiguranței cetățenilor.

În vederea pregătirii alegerilor eu-roparlamentare de anul viitor, Comisiapropune un set de măsuri concretece includ transparența reclamelorpolitice online, posibilitatea de a im-pune sancțiuni pentru utilizarea ilegalăa datelor personale în scopul influ-ențării rezultatelor alegerilor euro-parlamentare.

”Economia Europei se află pe

o curbă de creștere susținută”

Fragment din discursul ținut înfața deputaților europeni

Care este situația Uniunii Europeneîn 2018?

Au trecut zece ani de la prăbușireaLehman Brothers, iar Europa a lăsatcriza economică și financiară cu multîn urmă, o criză importată din afarăși care ne-a lovit adesea cu brutalitate.Economia Europei se află, de 21 detrimestre consecutive, pe o curbă decreștere susținută. Situația șomajuluis-a îmbunătățit, aproape 12 milioanede noi locuri de muncă fiind createdin 2014 până acum. 12 milioane delocuri de muncă înseamnă mai multdecât populația Belgiei. Este pentruprima oară în istorie când atât demulte persoane – 239 de milioanede femei și bărbați – au un loc demuncă în Europa. Rata șomajului înrândul tinerilor este de 14,8%: unnivel încă foarte ridicat, dar care ni-ciodată, din anul 2000 încoace, nu afost mai scăzut decât acum. Investițiileau cunoscut un reviriment, mai alesdatorită Fondului nostru europeanpentru investiții strategice – pe careunii, din ce în ce mai puțini însă, încăîl numesc „Planul Juncker” – care agenerat investiții, atât din partea sec-torului public, cât și din partea sec-torului privat, în valoare de 335 demiliarde de euro. Ne apropiem decele 400 de miliarde euro către care

tindem. Și apoi, avem situația dinGrecia: după ani care, trebuie s-o re-cunoaștem, au fost dureroși, marcațide probleme sociale fără precedent,dar și de o solidaritate nemaiîntâlnită,Grecia a reușit să își ducă la bunsfârșit programul de reforme și esteacum din nou pe propriile picioare.Mă înclin cu respect în fața eforturilorherculeene depuse de poporul grec,eforturi pe care ceilalți europeni con-tinuă să le subestimeze. Am apăratîntotdeauna Grecia, demnitatea sa,rolul său în Europa și, mai ales, ră-mânerea sa în zona euro. Sunt încontinuare mândru de ea. Europa și-a reafirmat, de asemenea, statutulde putere comercială. Puterea co-mercială pe care o deținem pe scenamondială nu este altceva decât do-vada necesității de a ne partaja su-veranitățile. Uniunea Europeană aîncheiat, până în prezent, acorduricomerciale cu 70 de țări. Împreună,reprezentăm 40 % din PIB-ul mondial.Aceste acorduri, foarte adesea și înmod nedrept contestate, ne ajută săexportăm către alte părți ale lumiistandardele europene ridicate în ma-terie de siguranță alimentară, dreptulmuncii, protecția mediului și drepturileconsumatorilor. Când, în luna iulie,într-un climat periculos, marcat detensiuni internaționale, am fost într-o singură săptămână la Beijing, Tokyoși Washington, am putut vorbi, încalitate de președinte al Comisiei, înnumele celei mai mari piețe unicedin lume. În numele unei Uniuni carereprezintă a cincea parte din econo-mia mondială. În numele unei Uniunicare este pregătită să-și apere valorileși interesele. Am prezentat Europaca pe un continent deschis, nu ca peun continent oferit. ”Astăzi, lumea are nevoie de

o Europă puternică și unită”

Trebuie să realizăm o Europă an-gajată în favoarea păcii, a acordurilorcomerciale și a relațiilor monetarestabile, chiar și atunci când alții tindsă aleagă uneori calea războiului co-mercial, ba chiar a războiului monetar.Adevărul este că nu-mi place unila-teralismul lipsit de respect față deașteptările și speranțele celorlalți.


EU Cetăţean.ro

De ce să mergi la vot pentrualegerile europene din mai 2019?

De data asta, nu este de ajunsdoar să speri că viitorul va fi maibun! De data asta, toți trebuie săne asumăm responsabilitatea. Deaceea, de data asta, nu îți ceremdoar să votezi, îți cerem și să îi con-vingi pe ceilalți să voteze. Pentrucă, atunci când toată lumea votează,toată lumea câștigă.

Ca europeni, ne confruntăm cunumeroase provocări, de la migrațiepână la schimbările climatice, dela șomajul în rândul tinerilor pânăla protecția datelor. Trăim într-olume competitivă, tot mai globali-zată. În același timp, referendumul

privind Brexitul ne-a demonstratcă UE nu este un proiect irevocabil.Și, în timp ce mulți dintre noi luămdemocrația de bună, fiind convinșică nu va dispărea niciodată, ea paresă fie supusă unor amenințări totmai mari, atât în teorie, cât și înpractică.

De aceea, am început să con-struim o comunitate de susținătoricare să ne ajute să încurajăm o maimare prezență la vot la alegerileeuropene. Intenția noastră nu estesă vă spunem cu cine să votați, cidorim să pledăm pentru actul însine, pentru participarea la vot,

care reprezintă o implicare în pro-cesul democratic, și pentru expri-marea votului în cunoștință de cau-ză, pe deplin informați. Dorim săfolosim puterea de convingere aconversațiilor față în față și să con-struim o comunitate de susținătoriîn întreaga Europă, care să sprijinecauza participării la vot și să pledezepentru însăși ideea de democrație,ideea potrivit căreia noi toți, îm-preună, decidem în ce fel de Europăvrem să trăim.

Deoarece, de data asta, nu estede ajuns să sperăm că viitorul va fimai bun: de data asta, fiecare dintrenoi trebuie să își și asume respon-sabilitatea pentru viitor!

www.dedataastavotez.eu este site-ul pe care orice se poate înscrie dacăvrea să se implice în campaniile des-fășurate online sau cele din comuni-tatea sa locală. Înscrieți-vă și vă vomcontacta pentru a vă spune cum văputeți implica online în regiune. Fo-losiți link-ul unic pentru a le cere tu-turor cunoscuților să se implice. Văvom anunța când s-au înscris primiitrei prieteni recomandați.

Sursa: Comisia Europeană

„Patrimoniul cultural,factor de dezvoltare regională

și coeziune socială”La invitația Uniunii Democrate

Maghiare din România, în aceastăvară Tîrgu Mureș, a fost vizitat deComisarul european pentru educație,cultură, tineret și sport, NavracsicsTibor. Cu această ocazie, ConsiliulJudețean Mureș a organizat, în SalaMică a Palatului Culturii, o dezbatereintitulată „Patrimoniul cultural – fac-tor de dezvoltare regională și co-eziune socială”.

Gazda evenimentului a fost pre-ședintele Consiliului Județean Mureș,Péter Ferenc, iar moderatoarea dez-baterii a fost vicepreședintele executival UDMR pentru cultură, HegedüsCsilla. La dezbatere au participat:Sógor Csaba (europarlamentarUDMR), Soós Zoltán (directorul Mu-zeului Județean Mureș), Ştefan Bâlici(directorul Institutului Național a Pa-trimoniului), Irina Cios (directoareaAdministrației Fondului Cultural Na-țional) și Furu Árpád (directorul deprograme al Fundației TransylvaniaTrust).

„Parlamentul European și ConsiliulEuropean au declarat anul 2018 cafiind Anul European al PatrimoniuluiCultural. Obiectivul acestei decizii a

fost să atragă atenția cetățenilorasupra patrimoniului cultural, să în-curajeze cunoașterea valorilor cul-turale pe care le avem, precum șiconștientizarea rolului important pecare îl are patrimoniul cultural înviața noastră. Ne mândrim de faptulcă județul Mureș este unul dintrejudețele cu cele mai multe monu-mente și avem două situri UNESCO:Cetatea de la Sighișoara și Bisericafortificată de la Saschiz. Ne dorimca acest patrimoniu bogat să fie păs-

trat, îmbogățit și valorificat” a declaratPéter Ferenc, președintele ConsiliuluiJudețean Mureș.

În cadrul dezbaterilor s-a discutatdespre Marca Patrimoniului Cultural,o inițiativă menită să aducă în atențiapublicului valorile fundamentale eu-ropene, elementele comune de istorieşi cultură ale patrimoniului culturalcare contribuie la consolidarea sen-timentului de apartenență la UniuneaEuropeană şi a dialogului intercultural.

Sanda Vițelar

Discursul despre Starea Uniunii Europene

”ESTE MOMENTUL SUVERANITĂŢII EUROPENE”Declară președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker din 12 septembrie 2018

continuare în pagina 6

Printr-un proiect cultural, implementatde Agenția Metropolitană Brașov în par-teneriat cu Primăria Brașov și Muzeul”Casa Mureșenilor”, patrimoniul materialdin municipiul Brașov va fi pus în valoareprin soluții inovatoare.

Proiectul “Kronstadt – Realitatea vir-tuală”, cofinanțat de Administrația Fon-dului Cultural Național, are ca scop pro-movarea monumentelor și siturilor istoricedin municipiul Brașov, prin realitatea vir-tuală. Pentru un număr de 6 zone repre-zentative (Piața Sfatului, Modarom, PoartaSchei, Livada Poștei, Clădirea Rectoratuluiși zona din proximitatea Hotelului Arodin Centrul Istoric) se va realiza o aplicațieîn Realitatea Augmentată. Astfel, folosindun dispozitiv cu cameră (telefon, tableta,camera digitală) se poate modifica întimp real ceea ce este filmat. Aplicațiainteligentă va rula algoritmi care să iden-tifice zone cu clădiri reprezentative dinmunicipiul Brașov (din zona istorică) șiva afișa pe ecranul dispozitivului o imaginepe care se vor adăuga clădiri din alta pe-rioadă istorică, realizând astfel o îmbinare

a lumii reale cu cea virtuală.Prin realizarea unui clip promo și de

prezentare, filmat 360 de grade (filmare

panoramică de tip sferic 360 x 180, rea-lizată cu un ring 360 profesional), vor figenerate imagini care formează expe-riențe mixate între realitatea virtuală și

cea reală. Filmul va fi postat pe canalulyoutube și pe rețelele de socializareastfel încât să fie cunoscute activitățile

proiectului. În plus, pe parcursul a 2 zile, în oc-

tombrie și noiembrie, sub îndrumareaconsultantului istoric și al unui repre-

zentant IT, un număr de 60 de tineri cuvârsta între 14 și 35 de ani din municipiulBrașov vor putea deprinde informații is-torice privind zonele alese și totodatăde utilizare a aplicației de promovarea apatrimoniului material.

Obiectivul general al proiectului estereinserția monumentelor istorice în spațiulcomunitar și promovarea acestora prinmetode neconvenționale. La realizareaacestui obiectiv și implicit a scopului pro-iectului vor contribui următoarele obiec-tive specifice: promovarea patrimoniuluimaterial prin crearea unei oferte culturalediversificate și o puternică dimensiuneparticipativă, îmbunătățirea accesibilitățiipublicului la informare și la vizitarea mo-numentelor istorice.

Prin proiect, vor fi realizate: un studiuistoric pentru cele 6 zone din municipiulBrașov și 4000 de flyere cu informațiidespre proiectul cultural. Valoarea totalăa proiectului este de 57,742.50 lei, dincare 13,442.50 lei reprezintă cofinanțareaproprie a Agenției Metropolitane Brașov.

Andreea Cojocaru

”ESTE MOMENTUL SUVERANITĂŢII EUROPENE”


Istoria unor monumentereprezentative ale Braºovului Direct pe ecranul telefonului mobil prin intermediul realității virtuale

Voi rămâne întotdeauna un mul-tilateralist. Dacă Europa și-ar da maibine seama de puterea politică, eco-nomică și militară pe care o are prinnațiunile sale, am putea să renunțămla rolul exclusiv de contribuitor fi-nanciar pe scena mondială, rol pecare vrem, de altfel, să-l păstrăm.Trebuie să devenim însă într-o măsurămai mare un actor pe scena interna-țională. Da, suntem donatori mondiali,dar trebuie să fim și actori mondiali.

Acesta este motivul pentru care, încădin 2014, în pofida rezistenței pu-ternice pe care am întâmpinat-o lamomentul respectiv, am relansat pro-iectul unei uniuni europene a apărării.Și tot acesta este motivul pentrucare, în lunile care vor urma, Comisiava continua să depună eforturi pentruca Fondul european de apărare șicooperarea structurată permanentă

în domeniul apărării să devină pedeplin operaționale. Se impune aicio precizare importantă din punctulmeu de vedere: nu vom militarizaUniunea Europeană. Dorim să deve-nim mai responsabili și mai indepen-denți. Pentru că numai o Europă pu-ternică și unită își poate proteja ce-tățenii de amenințările interne și ex-terne, de la terorism la schimbărileclimatice. Numai o Europă puternicăși unită poate menține locurile demuncă într-o lume deschisă și inter-conectată. Numai o Europă puternică

și unită poate ține pasul cu provocăriledigitalizării globale. Noi, europenii,pentru că suntem piața unică ceamai mare din lume, putem să stabilimstandardele care trebuie respectateatunci când este vorba de volumelemari de date, de inteligența artificială,de automatizare, apărând totodatăvalorile, drepturile și individualitateacetățenilor noștri. Putem face acest

lucru, însă numai cu condiția să ră-mânem uniți. O Europă puternică șiunită le permite statelor sale membresă țintească mai sus. Programul nostruGalileo este cel datorită căruia, înprezent, Europa este încă în cursaspațială. Niciunul dintre statele noas-tre membre nu ar fi putut pune 26de sateliți pe orbită, realizare de carebeneficiază astăzi 400 de milioanede utilizatori din întreaga lume. Ni-ciunul dintre statele noastre membrenu ar fi putut face acest lucru deunul singur. Galileo este în primul

rând, dacă nu chiar exclusiv, o reușităeuropeană. Fără Europa, n -am aveaGalileo. Să fim mândri de acest lu-cru.

Perspective pentru viitor

Până la alegerile europene și pânăla summit-ul care va avea loc la Sibiu,în România, pe 9 mai 2019, mairămân multe de făcut. Va trebui ca,la Sibiu, să ne convingem concetățenii

că, în aspectele esențiale, împărtășimaceeași viziune asupra scopului Uniuniinoastre. Popoarelor europene nu leplace incertitudinea și scopurile vagi.Le plac orientările clare, nu aproxi-mările și jumătățile de măsură. Aceas-ta este provocarea aflată pe agendaeuropeană în timpul rămas până lasummit-ul de la Sibiu, care va avealoc la șase săptămâni după Brexit șicu numai două săptămâni înainte dealegerile pentru Parlamentul Euro-pean. Până la summit-ul de la Sibiu,trebuie să ratificăm acordul de par-teneriat dintre Uniunea Europeanăși Japonia, atât din rațiuni economice,cât și geopolitice. Tot până atunci,avem datoria de a negocia un acordde principiu privind bugetul UniuniiEuropene după 2020. Dacă vrem săle dăm tinerilor europeni - și va trebuisă facem acest lucru - șansa de a va-lorifica la maximum posibilitățile ofe-rite de un program Erasmus care me-rită să dispună de mai multe mijloacede finanțare, va trebui să luăm o de-cizie cu privire la acest pachet financiar- precum și cu privire la alte pachetefinanciare - înainte de alegerile eu-ropene. Dacă vrem să le oferim maimulte oportunități cercetătorilornoștri și start-up-urilor noastre, pentrua evita ca o lipsă de resurse să ducăla scăderea drastică a numărului deposturi de cercetător, va trebui săluăm o decizie înainte de alegerileeuropene. Dacă vrem ca, fără să re-curgem la militarizare, să înmulțimcu douăzeci cheltuielile de apărare,trebuie să luăm o decizie cât mai ra-pid. Dacă vrem să majorăm cu 23%investițiile consacrate Africii, va trebuisă luăm o decizie cât mai rapid. Pânăanul viitor, va trebui să consolidăm,de asemenea, rolul internațional almonedei euro. În doar douăzeci deani de existență - și în pofida vocilorpesimiste care ne-au însoțit în totacest timp - moneda euro a parcursdeja un drum lung.

... ”Aș vrea ca alegerile de anulviitor să marcheze un moment istoricpentru democrația europeană. Așvrea, de asemenea, ca experiențareferitoare la instituirea de capi delistă (Spitzenkandidaten), acest mic

pas înainte pentru democrația euro-peană, să se repete. Pentru mine,această experiență va fi cu atât maicredibilă în momentul în care vomavea veritabile liste transnaționale.Îmi doresc ca aceste liste transnațio-nale să fie introduse cel târziu la vii-toarele alegeri europene din 2024.Mai întâi de toate, aș vrea să spunemnu naționalismului nesănătos și săspunem da patriotismului luminat.Să ținem minte faptul că patriotismulsecolului XXI are două dimensiuni,una națională și cealaltă europeană,iar aceste două dimensiuni nu se ex-clud reciproc. Așa cum spunea filo-soful francez Blaise Pascal, îmi placlucrurile care merg împreună. Pentrua se ține pe picioare, națiunile euro-pene și Uniunea Europeană trebuiesă meargă împreună. Cei care iubesc

Europa trebuie să iubească și națiuniledin care este compusă, iar cei careîși iubesc națiunea trebuie să iubeascăși Europa. Patriotismul este o virtute,în timp ce naționalismul obtuz esteo minciună apăsătoare și o otravăpericuloasă. Pe scurt: să ne rămânemfideli nouă înșine. Să plantăm astăzicopacii la umbra cărora strănepoțiinoștri vor putea să crească și sărespire în pace, indiferent dacă vindin Est, din Vest, din Sud sau dinNord.

Cu câțiva ani în urmă v-am spus,chiar aici, că Europa este marea iubirea vieții mele. Da, iubesc Europa și ovoi iubi în continuare!” Acest mesaja fost transmis tuturor cetățeniloreuropeni de către președintele JeanClaude Juncker.

Sursa: Comisia Europeană

„Patrimoniul cultural – factor de dezvoltare regională şi coeziune socială”La invitația Uniunii Democrate Maghiare din România,

în această vară Tîrgu Mureș, a fost vizitat de Comisaruleuropean pentru educație, cultură, tineret și sport, Na-vracsics Tibor. Cu această ocazie, Consiliul JudețeanMureș a organizat, în Sala Mică a Palatului Culturii, odezbatere intitulată „Patrimoniul cultural – factor dedezvoltare regională și coeziune socială”.

Gazda evenimentului a fost președintele ConsiliuluiJudețean Mureș, Péter Ferenc, iar moderatoarea dezbateriia fost vicepreședintele executiv al UDMR pentru cultură,Hegedüs Csilla. La dezbatere au participat: Sógor Csaba(europarlamentar UDMR), Soós Zoltán (directorul Muzeului

Județean Mureș), Ştefan Bâlici (directorul InstitutuluiNațional a Patrimoniului), Irina Cios (directoarea Admi-nistrației Fondului Cultural Național) și Furu Árpád (di-rectorul de programe al Fundației Transylvania Trust).

„Parlamentul European și Consiliul European au de-clarat anul 2018 ca fiind Anul European al PatrimoniuluiCultural. Obiectivul acestei decizii a fost să atragă atențiacetățenilor asupra patrimoniului cultural, să încurajezecunoașterea valorilor culturale pe care le avem, precumși conștientizarea rolului important pe care îl are patri-moniul cultural în viața noastră. Ne mândrim de faptulcă județul Mureș este unul dintre județele cu cele mai

multe monumente și avem două situri UNESCO: Cetateade la Sighișoara și Biserica fortificată de la Saschiz. Nedorim ca acest patrimoniu bogat să fie păstrat, îmbogățitși valorificat” a declarat Péter Ferenc, președintele Con-siliului Județean Mureș.

În cadrul dezbaterilor s-a discutat despre Marca Pa-trimoniului Cultural, o inițiativă menită să aducă înatenția publicului valorile fundamentale europene, ele-mentele comune de istorie şi cultură ale patrimoniuluicultural care contribuie la consolidarea sentimentuluide apartenență la Uniunea Europeană şi a dialogului in-tercultural. Sanda Vițelar

ConCurs

Credeţi că aveţi ceea cevă trebuie pentru a

ocupa scaunulregizorului?

Atunci vrem să vă cunoaștem. Uniunea Europeană le oferă tinerilor regizorișansa de a-și crea propriul scurt-metraj, sub egida #EUandME. Fiecare dintre ceicinci câștigători va primi un grant în valoare de 7.500 EUR și va avea ca mentorun director de film european care îl va sprijini să-și transpună ideea pe ecrane.Detalii: https://europa.eu/euandme/ro/yfc/. Termen limită înscriere 30 octombrie2018. Intrati pe link-ul EUANDME (https://europa.eu/euandme/ro) și aflati maimulte despre aceasta (C.E.)

urmare din pagina 5

Luna septembrie a început în forță

și va aduce multe evenimente importante

în viețile noastre. Octombrie pare să fie

luna familiei, căci mulți nativi își vor

dori să petreacă tot mai mult timp

alături de cei dragi. Noiembrie începe

tensionat pentru zodiile de Foc, însă lu-

crurile se liniștesc, iar veștile bune încep

să apară.

BERBECÎn timpul toamnei din 2018, atenția

ta va fi îndreptată în mare parte asuprafamiliei. Indiferent de problemele apă-rute, îți vei trage energie din cei apropiați.Mai mult decât atât, Mercur e în zodiaScorpion și va avea o influență pozitivăasupra capacității tale de asimilare ainformațiilor. Vei fi mereu curios, nu teva deranja să discuți despre unele su-biecte considerate tabu.

TAURAtmosfera generală a toamnei 2018

va fi una foarte pozitivă. Poate din cauzerelațiilor amoroase, dar poate are de-aface și cu realizările pe plan profesional,pe care această perioada ți le va oferi. Veiavea mare succes pe plan profesionalși financiar. Vei mai observa că ai capa-cități bune de organizare. În aceastăperioadă nu vei avea parte de surprizeneplăcute în relații. Vei avea parte dearmonie în întreaga familie. Zilele maiscurte îi vor avantaja cei născuți sub

această zodie în relaționarea cu alți oa-meni. Datorită influenței planetei Venusdin Balanță, vei fi plin de carismă pentrucei din jurul tău. Nu te teme să foloseștiasta și în viață personală, dar și la loculde muncă. De exemplu, acum e timpulsă vorbești cu superiorul tău despre omărire de salariu.

GEMENIMercur din Leu te va influență pozitiv

în relații pe toată durata toamnei. Da-torită încrederii nou dobândite, vei aveasucces și la locul de muncă. Acum estetimpul să faci schimbări, dacă dorești.Probabil nu vei ști cu ce să începi, dardacă reușești să îți eficientizezi timpul,îți vei atinge țelul. Odată cu scurtareazilelor, Gemenii vor începe să se calmezedin nou. După o perioada cu succesepe plan profesional, acum poți să teconcentrezi mai mult pe relații. Ai grijăde persoana iubită. Trebuie doar să daidovadă de inițiativă și să te revanșezipentru tot timpul petrecut la locul demuncă. Vei găsi armonia din nou. Relațiilenoi vor înflori și ele.

RACOdată cu începutul toamnei în 2018,

va începe o perioadă propice pentrucarieră. Vei avea un bun control de sine,lucru util în relaționarea cu oamenii.Totuși, trebuie să ai grijă la sănătate înaceastă perioadă, deoarece poți avea

răni minore. Când vine vorba despreviața personală, vei aprecia din plinprietenii și familia.Te vei strădui să păs-trezi armonia în relații. Acesta e o partedin motivul pentru care relațiile pe ter-men lung ale Racilor vor prospera la fi-nele anului. Totuși, ai grijă să nu deviidependent de cei dragi, acest lucru te-ar putea afecta emoțional.

LEUToamna promite liniște pe plan pro-

fesional. E timpul că Leii să acordeatenție relațiilor. Venus în Balanță pro-mite armonie și fericire. Deci, relațiilepe termen lung vor crește. Veți aveatot mai multă încredere unul în celălalt,nu te teme să treci la nivelul următor.Toamna din 2018 este perfectă – nupoți fi refuzat.

FECIOARĂApropierea lunilor răcoroase vor

aduce o nehotărâre în ceea ce priveșteîntrebările importante. Dacă ai de luato decizie majoră, mai bine o amâni.Starea în relații pentru toamna din 2018va fi una calmă și plină de armonie. To-tuși, vei avea tendința de a te izola derestul lumii. Te vei exprima din ce în cemai dificil.

BALANȚĂBalanța va întâmpina toamna anului

2018 într-un mod pașnic. La locul demuncă nu trebuie să te grăbești, dar nici

nu poți rămâne în urmă. Ar atrage atențianedorită din partea superiorilor. Timpulliber îți e dedicat sporturilor, plimbărilorîn natură sau cu cei dragi. Te vei încarcăde energie pe care o vei dori în primajumătate a anului. Influență lui Mercurdin Fecioară, începe din Septembrie șiîți va fi foarte utilă în carieră, dar maiales în relațiile personale. Te vei descurcade minune în rezolvarea problemelorcare vor apărea, pe care le vei puteaanaliza instant și soluționa rapid.

SCORPIONAgitația din carieră va dispărea în

toamna din 2018. Totuși, problemeleminore vor apărea în relații. Nu uită nue cea mai bună idee să îți verși furia dela locul de muncă asupra celor dragi. Eposibil că unii să nu îți înțeleagă tempe-ramentul, deci e posibil să fie unele con-flicte. Finalul anului va fi o perioada in-

teresantă pentru Scorpionii fără parteneri.Te vei bucura de multe aventuri și flirturi.Vei avea parte și de ceva nemaiîntâlnit.

SĂGETĂTORPentru Săgetători, toamna din 2018

va fi o perioada fără mari griji, în carerelațiile vor înflori. Potențialii parteneriar putea apărea chiar în mediul tău nor-mal. Deci, cei singuri vor avea parte dedistracții pe cinste. Influență lui Mercursun semnul Fecioarei îți poate încetinicapacitatea de luare a deciziilor. Vei simțio tendința permanentă de a te gândi latotul, în cel mai mic detaliu. Deci, datorităvitezei tale reduse, vei rata câteva opor-tunități interesante.

CAPRICORNToamna din 2018 îți va aduce multe

probleme. Datorită influenței lui Venusîn Scorpion, vei fi atras de fructul interzis.Vei avea sentimente intense, dar te veistrădui să nu arăți asta nimănui. În cazuriextreme, e posibil chiar să ducă la înșelat.Pe de altă parte, luând în considerareviață profesională, te așteaptă o perioada

liniștită. Vei putea analiza și rezolvarepede problemele de orice tip. Dacăești harnic și diligent, răsplata va fi a taîn mod categoric.

VĂRSĂTORToamna va fi cu un ton serios pentru

Vărsători. A trecut pasiunea de la început,dar asta nu înseamnă că sentimenteleau scăzut – chiar invers. Ați devenit par-teneri egali și serioși. Această perioadăeste bună pentru relațiile serioase, carevor avea parte de stabilitate și armonie.Situația în carieră e banală chiar. Ai avutdeja oportunități deci, dacă le-ai irosit,nu mai ai ce să faci acum.

PEȘTIToamna din 2018 va fi dominată de

relații. Datorită influenței lui Venus dinBalanță, aceste aspecte vor fi foarte va-loroase pentru Pești. Vei încerca să facipe toată lumea fericită și vei dori sătrăiești în armonie cu ei. Totuși, nu fi co-pleșit în așa hal încât să uiți adevărul.Poți avea de suferit.

Sursa: zodiata.com


Credite fără dobândă prin programul guvernamental „Investește în tine”Creditele din programul guver-

namental ”Investeşte în tine” pot fiaccesate de la CEC din 15 octombrie2018, de tinerii cu vârste între 16 şi26 de ani, având pos

PUBLICA4IE REGIONALĂ DESTINATĂ INFORMĂRII ......de existență a ADR Centru. Regiunea Centru a...

Documents

Transcript of PUBLICA4IE REGIONALĂ DESTINATĂ INFORMĂRII ......de existență a ADR Centru. Regiunea Centru a...