Pte 37 Procedura Confection Are Si Montare Structura Metalica

S.C. ALMACONS S.R.L.

Cod: Extindere si reamenajare ateliere si sali de clasa Ediia: la baza de instruire a Ceronav Revizia: Pag: EXECUTIE STRUCTURA METALICA Exemplar: CORP BAZIN

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

PTE-37 1 1

EXECUTIE STRUCTURA METALICA CORP BAZINCOD: PTE 37

FUNCTIA NUME DATA SEMNATURA

ELABORAT CQ 11.04.2011

VERIFICAT RMC 11.04.2011

APROBAT RTE 11.04.2011




PTE-37 1 1

1. SCOP Prezenta procedura are scopul de a asigura un mod unitar de execuie a lucrrilor de executie a structurii metalice aferente cladirii bazinului.

2. DOMENIU DE APLICARE Prezenta procedura se aplica pentru executarea lucrarilor de confectionare si montaj structura metalica bazin de antrenamente. 3. DEFINIII l PRESCURTRI Conform M.C.-01- PS-01 R2- pg.5-6 RTE - Responsabil tehnic cu executia SS Sef santier SPL Sef punct lucru CRP Comisia de receptie a materialelor aprovizionate OP Operator 4. DOCUMENTE DE REFERIN - Proiect tehnic de executie nr. 150/2008 elaborat de S.C. EUROTON S.R.L. - Legea 319/2006-Legea securitatii si sanatatii in munca - Legea 307/206 - Legea privind apararea impotriva incendiilor - Legea 10/1995 Legea privind calitatea in constructii 4.1. Standarde generale - SREN 25.817/1993 imbinari sudate prin topire ale otelurilor. Clase de calitate. - C 150 - 99 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole, precum si a standardelor de la pct.1.8-C150-99. - C13987 Instr. teh. pentru protectia anticoroziva a elementelor de constr. metalice. Normativ C 56 - 85 pentru verificarea calitatii lucrarilor de constr. si inst. aferente. - STAS 735-79 - Desene tehnice. Reprezentarea si notarea imbinarilor sudate. - STAS 767/0-77 - Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii tehnice generale de calitate. - STAS 1336-80 - Constructii. Incercarea in situ a constructiilor prin incarcari statice. - STAS 5500-74 - Metalografie. Defecte. Terminologie. (reconf. 1980) - STAS 5555/1-81 - Sudarea metalelor. Terminologie generala. - STAS 5555/2-80 - Sudarea metalelor. Procedee de sudare. Procedee de sudare. Clasificare si terminologie. - STAS 5730/1-75 - Starea suprafetelor. Notiuni generale. - STAS 5942-73 - Protectia impotriva radiatiilor nucleare. Doze maxime admise. - STAS 6914-75 - Defectoscopia ultrasonica. Terminologie. - STAS 7009-79 - Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si asamblari in constructii. Terminologie. - STAS 7365-74 - Sudarea metalelor. Pozitii principale de sudare. (reconf. 1980) - STAS R8542-79 - Alegerea otelurilor pentru constructii metalice. - STAS 8600-79 - Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si asamblari in constructii. Sistem de tolerante.

-




PTE-37 1 1

-

STAS 10041-75 - Defectoscopie cu lichide penetrante. Terminologie. STAS 10043-75 - Defectoscopie cu radiatii penetrante. Terminologie. STAS 10101/2A2-75 - Actiuni in constructii. Actiuni datorate procesului de exploatare. Incarcari datorate podurilor rulante. STAS 10108/0-78 - Constructii civile, industriale si agricole. Calculul elementelor de otel. STAS 11613-81 - Taierea termica a metalelor. Clasificare si terminologie.

4.2. Standarde privind calitatea otelurilor - STAS 395-80 - Otel laminat la cald - Otel lat. - STAS 404/1-80 - Tevi din otel, fara sudura, laminate la cald pentru constructii cu destinatie comerciala. - STAS 404/2-80 - Tevi din otel, fara sudura, laminate la cald pentru constructii. - STAS 424-80 - Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi egale. - STAS 500/1-78 - Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii tehnice generale de calitate. - STAS 500/2-80 - Oteluri de uz general pentru constructii. Marci. - STAS 500/3-80 - Oteluri de uz general pentru constructii rezistente la coroziune atmosferica. Marci. - STAS 505-78 - Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate. - STAS 530/1-80 - Tevi din otel, fara sudura, trase sau laminate la rece, pentru constructii cu destinatia comerciala. - STAS 530/2-80 - Tevi din otel, fara sudura, trase sau laminate la rece, pentru constructii. - STAS 564-80 - Otel laminat la cald. Otel U. - STAS 565-80 - Otel laminat la cald. Otel I. - STAS 3480-80 - Otel laminat la cald. Tabla striata. - STAS 8183-80 - Oteluri pentru tevi fara sudura de uz general. Marci si conditii tehnice. - STAS 9021-80 - Table de otel pentru constructii sudate din otel cu granulatie fina. Conditii tehnice de calitate. 4.3. Standarde privind incercarile otelurilor - STAS 200-75 - Incercarile metalelor. Incercarea la tractiune. (reconfirmat 1981) - STAS 777-80 - Incercarile metalelor. incercarea la indoire. - STAS 1111-79 - Incercari tehnologice ale tevilor din otel. - STAS 1400-75 - Incercarile metalelor. Incercarea la incovoiere prin soc pe epruvete (reconfirmat 1981) cu crestatura in U. - STAS 6638-79 - Incercarile metalelor. Determinarea limitei de curgere a otelurilor la temperaturi ridicate. - STAS 6718-76 - Incercarile metalelor. Incercarea la tractiune a tevilor. - STAS 6774-79 - Incercarea la incovoiere prin soc dupa imbatranire artificiala. - STAS 6833-79 - Incercarile metalelor. Incercarea la incovoiere prin soc la temperaturi scazute. - STAS 7324-75 - Incercarile metalelor. Luarea probelor din otel, pentru incercarile mecanice. - STAS 7511-81 - Incercarile metalelor. Incercarea la incovoiere prin soc pe epruvete cu crestatura in V. - STAS 7925-67 - Incercarile metalelor. Asezarea probelor la incercarile de duritate. (reconfirmat 1976)




PTE-37 1 1

-

STAS 8027-78 STAS 8394-69 STAS 8525-70 STAS 8894/1-80 STAS 10251-80 STAS 10290-75

-

-

- Incercarile metalelor. Incercarea la oboseala cu sarcini axiale. - Luarea probelor din metale si aliaje neferoase pentru incercarea la tractiune. (reconfirmat 1976) - Incercarile metalelor. Incercarea de duritate superficiala Rockwell (reconfirmat 1976). - Incercarile metalelor. Incercarea la rupere prin fluaj a otelului, la temperaturi ridicate. Elemente si conditii tehnice de executie a incercarii. - Incercarile metalelor. Incercarea de duritate prin zgariere.

- Incercarile metalelor. Incercarea la tractiune. Determinarea caracteristicilor elastice.(reconfirmat 1982 - STAS 10703-76 - Incercarile metalelor. Incercarea de duritate Rockwell (scarile B, F si G). - STAS 11399-80 - Incercarile metalelor. Incercarea la oboseala prin rasucire. - STAS 11417-80 - Incercarile metalelor. Incercarea la tractiune pe directia grosimii. 4.4. Standarde privind incercarile imbinarilor sudate - STAS 5540/1-77 - Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Probe si epruvete. - STAS 5540/2-82 - Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea la tractiune. - STAS 5540/3-81 - Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea la indoire. - STAS 5540/4-77 - Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea la incovoiere prin soc. - STAS 5540/5-77 - Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea de duritate. - STAS 5540/6-77 - Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea de aplatizare. - STAS 5976/1-82 - Incercari mecanice ale imbinarilor sudate in colt. - STAS 7356/1-80 - Incercarile mecanice ale metalului depus prin sudare manuala cu arc electric, cu electrozi inveliti. - STAS 7356/2-80 - Incercarile mecanice ale metalului depus prin sudare cu arc electric sub strat de flux. - STAS 7356/3-80 - Incercarile mecanice ale metalului depus prin sudare cu arc electric in mediu de gaz protector. - STAS 7356/4-80 - Incercarile mecanice ale metalului depus prin sudare electrica in baie de zgura. - STAS 7748-74 - Incercarile metalelor. Incercarea la indoire a epruvetelor incarcate cu sudura longitudinala. (reconfirmat 1981) - STAS 9261-73 - Incercarile metalelor. Incercarea de incovoiere prin soc pe epruvete incarcate cu sudura. (reconfirmat 1981) - STAS 9759-74 - Incercarile metalelor. Determinarea incercarii la sudarea cu arc electric. - STAS 10014-81 - Sudarea metalelor. Determinarea caracteristicilor de depunere ale electrozilor inveliti. - STAS 10047/1-81 - Sudarea metalelor. Determinarea continutului de hidrogen difuzibil din metalul depus cu electrozi inveliti prin metoda extragerii in vid. - STAS 10221-75 - Incercarile metalelor. Incercarea la fisurare la cald a metalului depus prin sudare. (reconfirmat 1981)




PTE-37 1 1

-

STAS 10822-77 STAS 10952/1-77 STAS 10953-77 STAS 11281/1-79 STAS 11281/2-79

-

- Incercarile metalelor. Incercarea de fisurare la rece a imbinarilor din otel sudate cu arc eletric. - Sudarea metalelor. Analiza metalografica a imbinarilor sudate prin topire. (reconfirmat 1982) - Sudarea metalelor. Luarea probelor pentru determinarea compozitiei chimice a metalului depus. (reconfirmat 1982) - Incercarile metalelor. Determinarea compatibilitatii materialelor de sudare cu metalul de baza la sudarea prin topire. Sudarea cu electrozi inveliti. - Incercarile metalelor. Determinarea compatibilitatii materialelor de sudare cu metalul de baza la sudarea prin topire. Sudarea cu arc electric sub flux.

4.5. Standarde privind sudarea otelurilor STAS 1125/1-81 STAS 1125/2-81 STAS 1125/3-82 STAS 1125/4-82 STAS 1125/5-83 STAS 1125/6-82 STAS 1126-80 STAS 6662-81 STAS 6726-75 STAS 7194-79 STAS 7502-75 STAS 8958-80 STAS 9477/1-79 STAS 9532/1-74 STAS 9532/2-74 STAS 9559-82 STAS 11400-80 - Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor. Conditii tehnice generale de calitate. - Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor carbon si slab aliate. Tipuri si conditii tehnice de calitate. - Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor cu granulatie fina si a otelurilor utilizate la temperaturi scazute. Tipuri si conditii tehnice de calitate. - Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor termorezistente. Tipuri si conditii tehnice de calitate. - Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor inoxidabile si refractare. Tipuri si conditii tehnice de calitate. - Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru incarcare prin sudare. Tipuri si conditii tehnice de calitate. - Sudarea metalelor. Sarma din otel pentru sudare. - Imbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea manuala cu arc electric si cu gaze. - Imbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea otelurilor cu arc electric acoperit. (reconfirmat 1981) - Sudabilitatea otelurilor. Elemente de baza. - Imbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea otelurilor prin procedeele MIG si MAG. - Imbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudare prin procedeul WIG. - Fluxuri topite pentru sudarea otelurilor. Marci si conditii tehnice de calitate. - Examinarea si autorizarea sudorilor. Prescriptii generale. (reconfirmat 1979) - Examinarea si autorizarea sudorilor. Examenul practic al sudorilor pentru otel. (reconfirmat 1979) - Imbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudare electrica in baie de zgura. - Verificarea tehnologiilor de sudare prin topire a otelurilor.

4.6. Standarde privind controlul imbinarilor sudate - STAS 5730/2-75 - Starea suprafatelor. Prescrierea rugozitatii si a ondulatiei suprafetei.




PTE-37 1 1

-

STAS 6606-75 STAS 6656-80 STAS 7884/1-81 STAS 7802/1-79 STAS 7802/2-79 STAS 7802/3-79 STAS 7802/4-79 STAS 7802/5-79 STAS 8299-78 STAS 8539-78 STAS 8866-82 STAS 9101-77 STAS 9552-74 STAS 10137-78 STAS 10138-75 STAS 10214-75 STAS 10354-81 STAS 10564/1-81 STAS 10564/2-81

- Defectoscopie cu radiatii penetrante. Controlul imbinarilor sudate prin topire. (reconfirmat 1981) - Defectele produselor laminate, extrudate si trase din otel. Clasificare si terminologie. - Defectele imbinarilor sudate prin topire. Clasificare si terminologie. - Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea defectoscoapelor. Conditii tehnice generale de calitate. - Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea defectoscoapelor. Bloc de calibrare A1. - Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea defectoscoapelor. Bloc de calibrare A2. - Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea defectoscoapelor. Bloc de calibrare A3. - Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea defectoscoapelor. Bloc de calibrare A4. - Clasificarea si simbolizarea defectelor imbinarilor sudate prin topire pe baza radiografiilor. - Defectoscopie cu pulberi magnetice. - Controlul ultrasonic al laminatelor din otel. - Imbinari sudate. Abateri limita la dimensiuni fara indicatii de tolerante. - Controlul ultrasonic al imbinarilor sudate cap la cap prin topire. (reconfirmat 1981) - Defectoscopie cu radiatii penetrante. Indicatori pentru stabilirea calitatii imaginii. - Defectoscopie cu radiatii penetrante. Conditii de observare. (reconfirmat 1982) - Defectoscopie nedistructiva. Control cu lichide penetrante. (reconfirmat 1982) - Defecte ale suprafatelor taiate termic. Clasificare si terminologie. - Taierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate ale taieturilor. - Taierea cu plasma a metalelor. Clase de calitate ale taieturilor.

5. RESPONSABILITATI Seful de santier / seful punctului de lucru (seful atelierului) se ocupa de coordonarea lucrarilor de montaj (confectionare) al structurii metalice: - urmarirea lucrarilor premergatoare - verificarea existentei documentelor de calitate - instruirea personalului privind executarea lucrarilor in conditii de calitate si inregistrarea instruirii - efectuarea verificarilor conform C150 - 99 - urmarirea intocmirii corecte si la timp a inregistrarilor de calitate - instruirea personalului implicat cu masuri de protectia muncii si contra incendiilor - asigurarea conditiilor suplimentare impuse de conditiile climatice extreme Responsabili pentru implementarea si tinerea sub control a prevederilor prezentei proceduri sunt: SS, SPL.




PTE-37 1 1

6. DESCRIEREA PROCEDURII 6.1 REALIZAREA CONFECTIEI METALICE 6.1.1 Conditii indeplinite de uzina in care se realizeaza confectia metalica a. Materiale - se vor utiliza oteluri de uz general OL37 pentru profile si table si OLT35 pentru tevi; - materialele de adaos pentru sudura se aleg de catre uzina executanta, tinnd seama de indicatiile proiectantului; materialele se marcheaza prin vopsiri sau poansonare. b. Aspect - aspectul, defectele de suprafata si defectele interioare ale laminatelor utilizate la elementele de constructii din otel trebuie sa corespunda standardelor de produs cu precizarea ca : se admit defecte de suprafata a caror adncime nu depaseste din abaterea limita la grosimea prescrisa de standarde; se interzice utilizarea pieselor din laminate cu suprapuneri care nu se nlatura complet la uzinare; laminatele care prezinta defecte de suprafata sau incluziuni nemetalice pot fi utilizate numai cu acordul proiectantului. c. Abateri limita la forma si dimensiuni - abaterile limita la rectilinitatea profilelor ndreptate la rece sau la cald nu trebuie sa fie mai mari de 1/1000 din lungimea piesei (sageata); - trasarea pieselor trebuie sa se execute cu o precizie de 1mm; - abaterile limita la frezarea capetelor sunt 0,3mm, pentru rostul dintre suprafata frezata si o rigla de otel asezata pe aceasta suprafata si de 1/5000 pentru devierea suprafetei frezate realizate, fata de cea proiectata; - abaterea limita admisa la forma si dimensiunile elementelor uzinate din categorila de executie B se va verifica cu tabelul 1 din STAS 767/0-88. 6.1.2 Prescriptii de executie 6.1.2.1 Indreptarea si ndoirea pieselor Indreptarea si ndoirea pieselor se poate face la rece cnd raza de curbura este mai mare sau cel putin egala cu: - de 50 ori grosimea tablei sau de 25 de ori naltimea sau latimea talpii profilelor I si U sau de 45 ori latimea aripii la cornier; - la table ndreptarea marginii se face prin taiere cu conditia ca latimea ramasa sa corespunda proiectului; - raza de curbura se poate calcula cu formula R = l2/8f : - R este raza de curbura n mm - l este lungimea corzii zonei deformate n mm - f este sageata masurata n raport cu coarda zonei deformate n mm In toate celelalte cazuri, ndreptarea sau ndoirea pieselor se face la cald. 6.1.2.2 Trasarea Trasarea sau taierea se face direct la stabilirea cotelor de debitare a materialelor si trebuie sa se tina seama de valorile cotelor din proiect care sunt cote finale si care trebuie realizate dupa ntreg procesul tehnologic de uzinare. Orientarea pieselor fata de directia de laminare poate fi oarecare, cu exceptia cazurilor cnd se fac mentiuni speciale.




PTE-37 1 1

6.1.2.3 Taierea In cazul taierii termice, marginile care urmeaza sa ramna libere, precum si cele care nu se topesc complet prin sudare trebuie sa se ncadreze n clasa de calitate II conform STAS 10564/1-81. Marginile care se topesc complet prin sudare, precum si toate marginile pieselor care au rol de fururi nu se prescriu n proiect. Piesele trebuie sa fie curate si uscate n zona de efectuare a taierii. La otelurile cu granulatie fina se recomanda prencalzirea acestei zone n cazurile si n conditiile prescrise n STAS 9021-89.Dupa taierea termica, marginile taieturii precum si suprafetele adiacente pe o latime de cel putin 20mm se curata de zgura, stropi si prelingeri de metal, precum si de bavuri. Prelucrarea ulterioara mecanica a marginilor taiate termic este obligatorie numai daca suprafata ramasa nu trebuie sa prezinte neregularitati sau fisuri. In cazul taierii cu foarfeca sau prin stantare, marginile care urmeaza sa fie libere sau care nu sunt complet topite prin sudare se prelucreaza prin polizare sau rabotare. La marginile libere ale pieselor taiate cu fierastraul se vor ndrepta bavurile prin polizare. Taierea pieselor cu unghiuri intrnde se face dupa executarea prin aschiere a unei gauri cu diametrul egal cu dublul razei de racordare prescrise n priect, la care se racordeaza tangent laturile taieturii. 6.1.3 Organizarea controlului calitatii Controlul calitatii se va face conform prevederilor din STAS 767/0-88 din fisele tehnologice si procesele tehnologice de executie conform proiectului pe fiecare faza de executie in parte (sortarea laminatelor si pregatirea lor, trasarea, debitarea, asamblarea provizorie in vederea sudarii, prinderea provizorie, sudarea, remedierea defectelor, prelucrarea cusaturilor etc.). In vederea urmaririi controlului executiei uzina va intocmi si completa fise de urmarirea executiei si fisa de masuratori. In fise se vor trece pentru fiecare piesa marca si clasa de calitate a otelului, precum si sarja si numarul certificatului de calitate al lotului din care face parte piesa debitata. In mod analog, pentru fiecare cusatura sudata, in fisa se va trece poansonul sudorului si numele maistrului care a supravegheat si controlat executia. Pe schite se vor insemna si locurile unde s-au facut eventualele remedieri ale cusaturilor sudate (defecte interioare) insotite de note explicative scrise pe schita. Fisele de urmarire si masuratori intocmite pentru fiecare piesa si subansamblu sudat, vor fi semnate de C.T.C.-ul din uzina si prezentate la receptia subansamblelor, odata cu restul documentelor de receptie. 6.1.4 Verificarea calitatii elementelor constructiei metalice la primirea pe santier La primirea pe santier a elementelor din otel, livrate de uzina, sau a materialelor metalice pentru, montare, primite direct de la unitati producatoare, se va efectua receptia de catre beneficiarul acestora in conformitate cu prevederile Regulamentul privind receptia, expedierea si primirea marfurilor, precum si stabilirea raspunderii expeditorului, carausului sau destinatarului cu circulatia marfurilor. 6.1.4.1. Subansamble ale elementelor din otel, livrate de uzina In cadrul receptiei pe santier a subansamblelor elementelor din otel livrate de uzina, verificarea calitatii acestora consta din: a. Verificarea existentei si examinarea atat a continutului documentatiei de atestare a calitatii elementelor din otel, care trebuie sa fie transmisa de uzina la santier odata cu livrarea subansamblelor cat si a corespondentei calitatii otelului pieselor si a clasei de calitate a




PTE-37 1 1

sudurilor cap la cap, cu prevederile proiectului de executie si ale prescriptiilor tehnice. Documentatia de atestare a calitatii trebuie sa cuprinda certificate de calitate a tuturor elementelor din otel livrate, la care trebuie anexate: - confirmarea scrisa a uzinei bazata pe certificate ale furnizorilor sai, sau pe incercari proprii, ca toate materialele utilizate corespund proiectului si prescriptiilor tehnice. Documentele doveditoare se pastreaza si la uzina, cel putin pana la receptia finala a obiectului. - buletine de verificare nedistructiva pentru toate cordoanele de sudura cap la cap executate in uzina si pentru care proiectul prevede astfel de incercari; din buletine trebuie sa rezulte in mod clar clasa de calitate rezultata prin incercare; - procese verbale de receptie a montajului de proba prealabil, daca acesta este prevazut in proiectul de executie, cu specificarea realizarii contrasagetii prescrise; - documente privitoare la incercarea prin incarcare a constructiei (care sa includa rezultatele si concluziile incercarii), daca necesitatea acestei incercari a fost prevazuta in proiectul de executie, in actele de control, sau a fost ceruta prin expertiza tehnica; - schite cu marcarea si pozitionarea elementelor din otel; - piese scrise si desenate ale proiectului de executie care au suferit modificari si completari pe parcursul executiei (in care au fost introduse modificarile si completarile efectuate), insotite de aprobarea in scris a proiectantului si beneficiarului, pentru fiecare din modificari. b. Verificarea prin incercari directe a calitatii confectionarii elementelor din otel (verificarea vizuala si prin masurare a formei si dimensiunilor, atat a pieselor care alcatuiesc elementul, cat si a elementului in ansamblu, inclusiv imbinarile), a pregatirii suprafetelor in vederea aplicarii protectiei anticorozive, precum si a realizarii stratului de protectie temporara. c. Incercari directe asupra calitatii materialelor si imbinarilor pentru toate elementele furnizate fara certificat de calitate, pentru cele ce au fost deteriorate inaintea montarii sau care provin din demontarea unei constructii existente. Verificarea pregatirii suprafetelor si a realizarii stratului de protectie temporara se va efectua in conformitate cu prevederile din caiet XX din C 056-85. Verificarea subansamblelor se face bucata cu bucata. In cazul cand la unul sau la mai multe subansamble se vor constata deficiente de calitate, acestea vor fi consemnate in acte de constatare insotite de schite si detalii suficiente pentru ca ulterior la verificarea cu delegatii uzinei, sa poata fi usor identificate. Elementele pentru care nu a fost primita la santier, partial sau total, documentatia de la punctul a de mai sus, la care se constata neconcordanta intre calitatea ce rezulta din documentatia primita de la uzina si aceea prevazuta in proiectul de executie sau in prescriptiile tehnice, precum si cele la care, cu ocazia verificarii calitatii prin incercari directe, s-au constatat deficiente, vor fi respinse la receptie, luandu-se masurile prevazute in regulamentul de receptie, mentionat aprobat prin HCM 941/1959. In cazul ca la receptie uzinala a elementelor din otel au participat si delegati ai unitatii de montare, verificarile de mai sus nu mai sunt obligatorii la primirea materialelor pe santier; in aceste cazuri se va controla daca nu s-au produs deformari in timpul manipularii si transportului. 6.1.4.2. Materialele de asamblare In cadrul receptiei la primirea pe santier a materialelor metalice (nituri, suruburi, piulite, saibe, electrozi, fondanti, sarme pentru sudare, etc.) pentru montarea elementelor metalice, verificarea calitatii acestora va consta din: a. verificarea existentei si examinarea continutului documentelor de atestare a calitatii materialelor si a corespondentei cu prevederile proiectului ai ale prescriptiilor tehnice;




PTE-37 1 1

b. verificarea prin incercari directe a calitatii materialelor in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice corespunzatoare. In cazul cand lipsesc certificatele de calitate emise de unitatea producatoare, cand certificatele nu contin toate elementele cerute prin comanda sau prin conditiile proiectului de executie, precum si cand exista dubiu asupra exactitatii datelor din certificate, se vor face sau comanda de unitatea de montare, incercarile necesare determinarii calitatii materialelor respective. Materialele care nu corespund la verificarea calitatii, vor fi respinse la receptie, procedand in conformitate cu prevederile regulamentului de receptie mentionat mai sus, aprobat prin HCM 941/1959. Pentru suruburile de inalta rezistenta pretensionate se vor respecta prevederile instructiunilor C 133-82. 6.1.4.3 Imbinari cu suduri de montaj Sudurile de montaj pe santier se vor executa n aceleasi conditii de calitate ca si cele din uzina vezi CS 21500-10 revizuit. De asemenea la executia se va respecta Normativul privind calitatea mbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole indicativ C150-99. Este interzisa executia sudurilor la temperaturi mai mici dect temperatura de +50C. Inainte de executia sudurilor, organizatia de montaj va supune aprobarii proiectantului procedeele de sudura ce la va aplica pentru aprobare. De asemenea se vor autoriza sudorii ce vor executa lucrarile de sudura potrivit cerintelor regulamentului R.N.R. (Registru Normal Romn) sau alt regulament cu cerinte echivalente. Fiecare sudor autorizat va avea poanson propriu pentru marcarea sudurilor executate. Se va ntocmi un tabel cu numele sudorilor si numarul de poanson. Se vor executa cu strictete numai sudurile prevazute n proiect. In situatia ca din motive temeinice apar si alte suduri ca necesare, acestea vor fi aduse la cunostinta proiectantului pentru aprobare. 6.2 MONTAJUL CONFECTIEI METALICE 6.2.1 Reguli generale privind montajul si receptia pe santier Intreprinderea care executa montajul va intocmi documentatia tehnica de montaj conform caietului de sarcini, care trebuie sa cuprinda si: - tehnologia de montaj; - tehnologia de asamblare-sudare a imbinarilor sudate pe santier; Toate aceste tehnologii trebuie sa tina seama de prevederile caietului de sarcini si de standardele, normativele, instructiunile si reglementarile in vigoare si trebuie aduse la cunostinta proiectantului si beneficiarului. Descarcarea, manipularea si depozitarea pieselor, elementelor si subansamblelor pe santier se va face in asa fel inct sa se evite deteriorarea, suprasolicitarea sau deformarea acestora, precum si sa fie usor identificate la montaj. Grinzile cu zabrele trebuie rezemate numai la noduri pentru a nu deforma barele. Receptia pe santier a elementelor structurii metalice se va face conform pct.5.2. din STAS 767/0-77. La ridicarea si manipularea elementelor in timpul montajului, acestea vor fi prinse de crlige, lanturi sau cabluri cu ajutorul ghiarelor cu surub sau altor piese asemanatoare. Se interzice sudarea la temperatura de sub +50 C. In caz ca va fi necesar sa se sudeze la temperaturi mai joase, intreprinderea de montaj cu acordul proiectantului va intocmi o




PTE-37 1 1

tehnologie de sudare speciala pentru acest caz. Se interzice sudarea de piese auxiliare de montaj (urechi, crlige, etc.) de piesele si subansamblele de rezistenta ale structurii sau gaurirea acestora fara aprobarea scrisa a proiectantului. Inainte de montarea unei piese in pozitia din proiect se va face o masurare exacta a distantei dintre piesele intre care trebuie, sau de care trebuie fixata si se va compara cu aceea a piesei ce se monteaza. In caz de nepotrivire, intreprinderea de montaj poate face ajustarile necesare, daca acestea nu afecteaza rezistenta piesei sau structurii si la nevoie, va cere avizul proiectantului. Pozitia corecta a pieselor ce se monteaza ca si dimensiunile structurii se verifica in timpul montajului prin masuratori repetate. Lucrarile de sudare pe santier vor fi conduse si verificate permanent de un inginer pe schimb si un numar de maistri proportional cu volumul lucrarilor de montaj executate simultan. Verificarile calitatii lucrarilor se vor face pe fiecare faza de lucru conform tehnologiei de asamblare intocmita si avizata. Receptia structurii metalice se va face, conform reglementerilor n vigoare privind efectuarea receptiei obiectivelor de investitie, tinnd seama si de prevederile pct. 5.3 din STAS 767/88. 6.2.2 Depozitarea si manipularea elementelor constructiilor metalice Sistemele de constructii metalice livrate sunt protejate provizoriu, pe perioada transportului, depozitarii si montajul, cu grundul G-735.6, pe suprafetele lor si cu lac detasabil n zonele de mbinare cu suruburi. Aceste acoperiri asigura o durata de protectie de maximum un an de la data aplicarii, n conditii de manipulare, transport si depozitare foarte ngrijite. De asemenea trebuie avut n vedere ca organizarea depozitarii sa se faca n cele mai bune conditii. Pentru realizarea depozitarii n conditii corespunzatoare se va urmari: Depozitarea se va face potrivit proiectul de organizare de santier, cu respectarea normelor de tehnica securitatii muncii, precum si a normelor pentru paza si stingerea incendiilor. Depozitarea se va face pe platforme permenent uscate, din beton, balast est., care au prevazuta o scurgere organizata a apelor de orice provenienta. Este interzisa depozitarea elementelor constructiei metalice direct pe suprafata platformei (beton, balast). Rezemarea constructiei metalice se va face la naltimea de 2030cm deasupra platformei, pe capre. Daca acesti suporti sunt executati din alt material dect lemn, ntre suporti si elementele constructiilor metalice se vor aseza piese din lemn de esenta moale. Este interzisa rezematra metal pe metal. Stivele constituite din elemente suprapuse vor avea ntre acestea, n punctele de contact, dulapi de lemn de esenta moale. Inaltimea recomandata pentru stiva este de maximum 2,5m, iar ncarcarea pe metru patrat de depozit este de maximum 15t, n functie de materialul din care este executata platforma. Stivele vor fi astfel realizate nct sa se asigure o buna ventilare n interiorul lor, pentru a se evita formarea condensului si stationarea apei. De aceea grinzile si stlpii se vor rezema pe latura cea mai mica. Tot materialul marunt (suruburi, piulite, saibe ect.) va fi depozitat n magazii nchise. Organizarea depozitului va avea n vedere succesiunea operatiilor de montaj si accesul lesnicios la fiecare din stive. In timpul transportului si depozitarii este interzisa lovirea pieselor ntre ele. Pentru orice deteriorare produsa se vor ncheia documentele de constatare corespunzatoare. Orice deteriorare a protectiei temporare (grundul G-735.6), se va repara imediat, iar operatia va fi consemnata n scris. Toate remedierile necesare, rezultate n urma manipularii si depozitarii n santier a elementelor constructiilor metalice se vorr executa da catre uzina producatoare, costul




PTE-37 1 1

suportndu-se de cel din vina caruia s-a produs deteriorarea. Nu este recomandabila depozitarea constructiilor metalice, n conditiile de santier, pe o perioada mai mare de 6 luni. In cazul unei depozitari pe o perioada mai mare de 6 luni, peste stivele realizate conform proiectului de organizare de santier se vor executa acoperisuri provizorii din materiale usoare. Aceste acoperisuri vor depasi conturul stivelor cu minimum 40cm, avnd scurgerile astfel organizate ca sa permita evacuarea apelor din incinta de depozitare. Acest acoperis va trebui sa se poata ndeparta cu usurinta. Fiecare stiva astfel organizata va avea afisata la loc vizibil tabele de componenta, cu elementele ce le cuprinde. In cazul depozitarii pe o perioada mai mare de 6 luni, toate elementele constructiilor metalice vor fi riguros verificate nainte de montare. Daca se constata desprinderi si basicari ale grundului se va chema proiectantul urmnd a se stabili masurile necesare de remediere. Orice masuri suplimentare luate de catre constructor n vederea depozitarii de lunga durata vor avea n vedere evitarea formarii condensului si stationarii apelor de orice provenienta pe suprafetele elementelor. Aceste masuri vor fi supuse aprobarii proiectantului, iar cheltuielile se vor suporta de catre montator. 6.2.3 Verificari premergatoare operatiunilor de montaj propriu-zis Montarea elementelor oricarei constructii metalice va putea ncepe numai dupa efectuarea urmatoarelor verificari care sa ateste: a. Existenta documentelor (proiectului) pentru tehnologia de montare, ntocmit de organizatia de montaj. b. Executarea integrala si de buna calitate de catre uzina (sau constructor) a completarilor, refacerilor sau remedierii deficientelor de calitate (n eventualitatea stabilirii necesitatii acesteia cu ocazia receptiei la primirea n santier a elementelor constructiei metalice), n conformitate cu avizul scris al proiectantului si cu prevederile tehnice existente. Verificarea existentei si a continutului documentatiei de atestare a calitatii pieselor si a materialelor metalice folosite pentru remedierea deficientelor constatate. c. Se vor verifica de asemenea axele principale ale constructiei, precum si ale elementelor, n raport cu axele constructiei. d. Pozitia n plan si cotele reazemelor si buloanelor de ancoraj. e. Existenta si pregatirea corecta a elementelor provizorii de sustinere, ancorare ect. f. Verificarea schelelor si altor dispozitive ce servesc la montaj si care au fost preluate de ntreprinderea de montaj de la constructor sau beneficiar, folosirea acestora n timpul montajului facndu-se pe raspunderea organizatiei de montaj. Toate verificarile vor fi efectuate de catre conducatorul tehnic al lucrarilor de montaj mpreuna cu delegatul beneficiarului. In urma verificarilor efectuate asupra lucrarilor preexistente montajul constructiei metalice, se vor ntocmi acte de constatare, n care se vor consemna toate deficientele care duc la incompatibilitati cu tolerantele de montaj. Deficientele constatate se vor remedia, solutiile respective avnd acordul scris al proiectantului. Orice alte erori constatate dupa ncheierea operatiilor de remediere convenite, cad n responsabilitatea organizatiei de montaj. 6.2.4 Montajul propriu-zis Montajul constructiei metalice se va face n conformitate cu proiectul pentru tehnologia de montaj, ntocmit de organizatia de montaj n conformitate cu cerintele Normativului C 56-85 si ale prezentului caiet de sarcini si va fi avizat de proiectant.




PTE-37 1 1

Ordinea de montare a elementelor constructiilor metalice este cea prevazuta n proiectul pentru tehnologia de montaj. Proiectul de montaj trebuie sa aiba n vedere n mod special, urmatoarele: a. Montarea diferitelor parti ale constructiei se va face introducnd, pe masura montarii, elementele de legatura, contravntuirile ect. prevazute n proiect, astfel ca partea ridicata sa aiba asigutata stabilitatea si rezistenta la diferitele solicitari la care poate fi supusa constructia n timpul montajului; b. Prinderea provizorie a pieselor n timpul montajului trebuie sa asigure mbinarile si constructia metalica la solicitarile din greutatea proprie, vnt si eventuale ncarcari ce pot aparea pna la prinderea lor definitiva; Partile de constructie care la montare se ncarca sau pe care se urca oamenii vor fi examinate nainte de ncarcare daca sunt bine asigurate din punct de vedere al rezistentei si stabilitatii si daca joantele sunt executate corect, complet conform proiectului. Fixarea constructiei si executarea mbinarilor definitive de montaj se va face dupa verificarea pozitiilor n plan si elevatie a elementelor constructiei si a corespondentei la cotele din proiect. Nu este admisa fortarea constructiei sau a unor elemente ale ei pentru aducerea n pozitie corecta de montaj, prin presare, ndoire sau lovire, care ar deforma piesele sau ar introduce n ele eforturi suplimentare. Definitivarea mbinarilor se va face n ordinea prevazuta n proiectul de montaj. In timpul montajului provizoriu si la definitivarea pozitiei constructiei se va urmari evitarea nsumarilor de abateri peste cele admise. 6.2.5 Verificari pe parcursul efectuarii lucrarilor de montare In perioada executarii lucrarilor de montare se vor efectua verificari referitoare la: a. indeplinirea tuturor prevederilor proiectului pentru tehnologia de montare a elementelor din otel; b. realizarea de buna calitate (in conformitate cu prevederile proiectului de executie, ale prescriptiilor tehnice), a lucrarilor de montare, precum si pozitionarea corecta a elementelor din otel. Verificarea dimensionala si calitativa se face prin incercari directe, in mod permanent pe parcursul fazelor de montare. Abaterile limita admise la lucrarile de montare sunt cele cuprinse in STAS 767/0-77. c. receptia lucrarilor sau partilor de constructie care devin ascunse (cordoane de sudura care nu mai sunt accesibile la sfarsitul fazei de lucrari, prelucrarea marginilor pieselor care se imbina prin sudura la montare, executarea diferitelor straturi de protectie anticorizive, verificarea calitatii curatirii elemntelor care se imbina prin suruburi pretensionate, etc.). Rezultatele verificarilor cu privire la calitatea lucrarilor executate prin aceste operatii se consemneaza in procese verbale de lucrari ascunse si conditioneaza inceperea operatiilor urmatoare; d. verificarea prin incercari nedistructive a calitatii sudurilor cap la cap realizate la montare, a caror verificare este indicata in proiectul de executie; e. verificarea strangerii suruburilor de inalta rezistenta precum si realizarea chituirii, grunduirii si vopsirii imbinarilor controlate (conform prevederilor instructiunilor C 133-82). Receptia lucrarilor ce devin ascunse se va putea efectua in conformitate cu Instructiunile pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse la constructii si instalatii aferente aprobat prin ordinul IGSC nr. 28 din 7 februarie 1976. Urmarirea respectarii conditiilor de calitate in perioada executiei diferitelor etape ale lucrarilor de montare, se efectueaza conform caiet I, pct. 1.3, din C 056-85, de catre personalul atestat pentru controlul imbinarilor cu suruburi pretensionate, prevazut la pct. 3.31 din instructiunile tehnice C 133-82. Conditiile de calitate si metodele de verificare vor fi acelea indicate in proiectul pentru tehnologia de montare, in proiectul de executie si in prescriptiile




PTE-37 1 1

tehnice. In cazul constatarii unor deficiente de calitate sau depasirii abaterilor admise la lucrarile de montare, acestea vor fi consemnate in mod detaliat in procesele verbale de constatare, insotite de releveele necesare usoarei identificari a locurilor unde au fost constatate. Remedierile sau consolidarile se executa cu respectarea stricta a prevederilor de la caiet I, pct. 1.2 din C 056-85. 6.2.6 Finisajul constructiei metalice vopsirea In situatia n care se constata deteriorari ale grundului aplicat n fabrica, zonele respective vor fi curatate si remediate. Vopsirea finala a constructiei metalice se va face n conformitate cu prevederile proiectelor de arhitectura potrivit destinatiei zonelor respective. Suprafetele acoperite cu grund trebuie sa ndeplineasca cerintele STAS 10166/1-77. Grundul aplicat trebuie sa fie verificat vizual. Stratul de grund trebuie sa fie uniform, sa acopere ntreaga suprafata si sa aiba o grosime minima de 0,08mm. De asemenea este obligatoriu ca stratul sa nu prezinte basicari, ncretituri. Determinarea rezistentei grundului se va face conform STAS 3661-68. Acoperirea cu grund se va aplica si pe nodurile structurii, dupa stngerea suruburilor. 6.2.7 Cusaturi sudate 6.2.7.1 Executia cusaturilor sudate Sudurile se vor ncadra n nivelul de acceptare D a mbinarilor sudate C150/99. Toate cusaturile sudate se executa conform prevederilor procesului tehnologic de sudare intocmit de uzina. Cusaturile sudate trebuie sa corespunda dimensiunilor din proiect sau celor prevazute in procesul tehnologic, daca acestea din urma sunt diferite. Aspectul cusaturilor trebuie sa rezulte neted, uniform si lipsit de defecte. La sudarea unui rost, hafturile se vor taia polizndu-se locul lor sau ele se vor topi partial si ingloba in cusaturile respective, dupa cum este prevazut in procesul tehnologic de sudare. In ultimul caz locul hafturilor se va curata de eventuale cuiburi de rugina etc., hafturile se vor examina cu atentie inca o data in ceea ce priveste lipsa fisurilor,cele cu defecte tratndu-se prin polizare si resudare. La inglobarea lor prin sudura in cusaturi, se va asigura o perfecta legatura intre ele si restul materialului depus ulterior. Arcul electric va fi amorsat numai pe placutele terminale tehnologice in rosturi sau pe piese speciale de amorsare. Se vor lua masuri sa nu se produca deteriorari ale pieselor in timpul sudarii sau stropirea lor cu metal topit. Zgura de pe cusaturi se indeparteaza numai dupa racirea normala a acestora. Se interzice racirea fortata a imbinarilor sudate. Craterele neumplute se vor indeparta prin craituire, polizare si resudare. La sudurile prevazute cu resudarea radacinii, completarea cu sudura la radacina se face dupa craituirea si polizarea rostului. La sudarea in mai multe straturi suprafata stratului anterior va fi curatata de zgura, dupa care va fi examinata de sudor cu ochiul liber si la nevoie cu lupa. Nu se admit fisuri, lipsa de topire, nepatrunderi ori alte defecte neadmise de elemente de calitate a cusaturii prevazuta in proiect, conform instructiunilor tehnice C 150 - 1999. Daca se constata fisuri sau in caz de dubiu sudorul va anunta maistrul sau inginerul sudor pentru stabilirea cauzelor si masurilor de remediere. Se recomanda ca acolo unde este posibil, sudarea sa se faca in pozitie orizontala. Sudurile de pozitie (verticala, peste cap sau in cornise) pe santier sau la montaj vor fi executate numai de sudori cu experienta in asemenea lucrari, instruiti, verificati si autorizati




PTE-37 1 1

ISCIR, RNR, ASME). Se interzice sudarea elementelor de otel la temperaturi sub + 50 C fara aplicarea de masuri speciale prevazute in procesele tehnologice aprobate de proiectant si acceptate de RNR si fara un riguros control al intreprinderii executante si al inspectorului RNR. 6.2.7.2 Conditii de calitate a cusaturilor sudate Indiferent de tipul imbinarilor si forma cusaturilor, calitatea cusaturilor sudate se verifica dimensional, vizual prin examinarea exterioara si cu lupa, prin ciocanire, cu lichide penetrante, exceptional si prin sfredelire. Cusaturile cap la cap vor fi de clasa 2 de calitate. Abaterile dimensionale si de forma ale cusaturilor sudate, ct si defectele de suprafata neadmise sunt cele din tabelul 7, pentru clasa de calitate indicata in planurile de executie din Normativul C 150-99. La examinarea exterioara si cu lichide penetrante nu se admit : - fisuri sau crapaturi de nici un fel; - crestaturi de topire (santuri marginale) mai adnci de 5% din grosimea pieselor sudate, dar cel mai mult 1 mm la piese mai grose de 30 mm; - cratere; - cratere initiale si finale; - suprainaltari sau adncituri neadmise; - suduri cu solzi pronuntati sau rizuri perpendiculare pe directia longitudinala a cusaturilor; - scurgeri de metal sau stropi reci inglobati in cusatura. La verificarea prin ciocanire cu ciocanul usor (de 250 gr) prin care se determina compactivitatea sudurii sunetul trebuie sa fie clar. Daca exista dubiu asupra calitatii sudurilor de colt se admit si gauri de control si anume maximum o gaura de 8....12 mm diametru, la 2....4 m lungime de cusatura sudata, dupa care aceasta se umple cu sudura. La examinarea prin gaurire nu se admit defecte ca : - lipsa de patrundere la radacina sau intre straturi; - incluziuni de zgura in filoane la radacina cusaturii; - lipsa de topire pe margini sau intre straturi. 8. CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR 8.1. IMBINARI SUDATE a. Controlul pe faze: 8.1.1. Controlul executiei constructiilor sudate din otel face parte integranta din procesul de productie si se organizeaza pe faze. Indiferent de gradul unitatii de executie sau daca procesul este de uzinare sau montaj, desfasurarea controlului trebuie sa contina cel putin urmatoarele faze: a. Verificarea calitatii materialelor la scoaterea din depozite si inainte de receptia pe faza finala, prin confruntarea datelor inscrise de producator in certificatele de calitate cu conditiile de calitate impuse de documentatie; b. Verificarea inaintea fiecarei faze de executie a laminatelor, pieselor, elementelor si constructiei in scopul constatarii si remedierii unor eventuale degradari dobandite in timpul depozitarii, manipularii si transportului, cum sunt: degradarile prin coroziune, deformarile, deteriorarile prin lovire etc.;




PTE-37 1 1

c. Verificarea marginilor libere si a rosturilor ce se sudeaza, dupa debitarea si prelucrarea pieselor, in ceea ce priveste realizarea claselor de calitate impuse; d. Verificarea imbinarilor sudate pe fiecare faza de realizare a lor, in ceea ce priveste indeplinirea conditiilor impuse de clasele de calitate cerute prin documentatie; e. Verificarea formei si dimensiunilor elementelor geometrice ale elementelor sudate; f. Verificarea prin preasamblare a constructiilor sudate imbinate cu suruburi de inalta rezistenta sau de precizie; g. Verificarea comportarii sub incarcari a unor elemente sudate. 8.1.2. La primirea pe santier a elementelor uzinate de catre unitatea de montaj se vor face verificari pentru constatarea eventualelor degradari dobandite in timpul manipularii si transportului. In cazul in care, la receptia din uzina a elementelor sudate, nu a participat delegatul intreprinderii de montaj, se vor executa verificari prin sondaj pe imbinarile sudate, prin masuratori ale dimensiunilor si abaterilor geometrice si ale defectelor de suprafata, pe suprafete curatate de vopsea. Procentele controlate prin sondaj sunt: - 10% pentru clasele C1 si C2; - 5% pentru clasele C3 si C4. 8.1.3. Elementele, subansamblele sau piesele care se asambleaza prin sudare la montaj vor fi verificate inainte de ridicarea la pozitia finala, prin masurarea distantelor intre imbinari si compararea abaterilor constatate cu valorile admise in STAS 767/0-77, tabelul 1. 8.1.4. Elementele care se imbina prin cusaturi de montaj din clasele de calitate C1...C3 vor fi verificate, inainte de ridicarea la pozitia finala prin premontare la sol, cu care ocazie se vor efectua toate operatiile de ajustare necesare pentru ca abaterile de forma si dimensiuni ale capetelor ce se imbina sa se incadreze in valorile admise in STAS 767/0-77, tabelul 1. Se excepteaza constructiile sudate de dimensiuni mari care se asambleaza prin sudare direct in pozitia finala si constructiile din elemente spatiale. 8.1.5. Verificarea pozitiei finale a constructiilor sudate dupa montaj este obligatorie si trebuie sa contina cel putin urmatoarele abateri masurate cu mijloace topometrice: - abaterile suprafetelor fundatiilor de la cotele de nivel; - abaterile fata de distanta teoretica dintre reazemele constructiei sudate; - dezaxarile stalpilor la baza si devierile capetelor superioare fata de verticala; - abaterile pe verticala ale coamelor sau ale elementelor principale masurate la mijloc; - sagetile elementelor principale de rezistenta pentru deschideri mai mari de 24m la hale si 12m la constructii etajate; - abaterile de la nivelment, axialitate si ecartament ale cailor de rulare; 8.1.6. Valorile admise pentru verificarile abaterilor prevazute la punctul 1.5. sunt prescrise in STAS 767/0-77 tabelele 1, 2 si 3, STAS 6911-88 si STAS 8018. 8.1.7. Modul de verificare pe diferite faze de control si executie si procentajele minime se gasesc in STAS 767/0-77, tabelul 1. 8.1.8. Fiecare faza de control prescrisa este obligatorie pentru executant si eliminatorie pentru laminate, piese, elemente sau constructie sudata. Nu se trece la faza urmatoare de executie decat dupa remedierea defectelor neadmise, recontrolarea constructiei remediate si extinderea controlului prin sondaj, pentru modurile de




PTE-37 1 1

verificare la care este prevazuta extinderea. 8.1.9. Rezultatele controlului pe diferite faze se inscriu in documente tipizate la nivel national si se tin in evidenta conform reglementarilor in vigoare. b. Verificarea aspectului 8.1.10. Verificarea vizuala a aspectului este o operatie de control obligatorie pe toate fazele procesului de fabricatie de la scoaterea laminatelor din depozit pana la remedierile premergatoare receptiei finale si se executa, de regula in urmatoarele conditii: - in procent de 100%, pe toate fetele vizibile si pe toata lungimea; - inainte de fazele de executie care pot masca efectele de suprafata, cum ar fi vopsirea; - dupa curatirea laminatelor si a pieselor de eventuale impuritati, cum ar fi noroiul; - dupa curatirea cusaturilor de zgura. 8.1.11. Zonele, piesele sau elementele care contin defecte sau care au aspect indoielnic se verifica prin masuratori in functie de natura defectelor si a prescriptiilor din tabelul 1. c. Masurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice si a defectelor de suprafata 8.1.12. Masurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice si a defectelor de suprafata se executa pe zonele, piesele sau elementele care au defecte depistate vizual sau prin sondaj in procente minime diferentiate pe clase de calitate, in conditiile din tabelul 1. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca suprafetele controlate sunt identice cu cele de la punctul 8.1.10. Pentru constructii existente se vor curata zonele examinate inainte de masurare. 8.1.13. Nerealizarea claselor de calitate ale marginilor si rosturilor, dupa debitare si prelucrari si a cusaturilor dupa sudare in ceea ce priveste defectele de suprafata admise necesita: - remedieri si recontrolari ale pieselor sau elementelor declasate; - extinderea controlului dupa regulile prevazute in normative sau documentatie. 8.1.14. Instrumentele si aparatele folosite pentru masurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice si a defectelor de suprafata trebuie sa aibe o precizie care sa se inscrie in tolerantele de masurare a marimilor masurate. d. Constrolul ultrasonic 8.1.15. Controlul ultrasonic nu este obligatoriu, dar poate fi folosit de unitatile dotate corespunzator, ca mijloc de triere a imbinarilor sudate cap la cap cu defecte; interpretarea finala a rezultatelor se face numai dupa controlul ultrasonic. Imbinarile de colt nu se controleaza ultrasonic. 8.1.16. Controlul ultrasonic se executa inainte de vopsirea constructiei sudate sau dupa indepartarea straturilor de vopsea de pe suprafetele de palpare ale constructiei existente conform prevederilor STAS 9552-81. 8.1.17. Procentajele si fazele de control pentru care se foloseste controlul ultrasonic sunt conform tabelului 1.




PTE-37 1 1

8.1.18. Metodologia de control, modul de interpretare a rezultatelor si conditiile de autorizare a personalului care executa controlul ultrasonic se precizeaza prin normative, instructiuni sau prin documentatie, pentru constructiile exceptate din domeniul prescriptiilor existente. 8.1.19. Imbinarile sudate care nu indeplinesc conditiile de calitate ale claselor prescrise se remediaza si se recontroleaza radiografic. Totodata se face o extindere a controlului ultrasonic combinat dupa regulile prevazute in normative sau documentatie. e. Controlul cu radiatii penetrante 8.1.20. Controlul cu radiatii penetrante este obligatoriu si se practica, de regula in faza finala, pe imbinari sudate inainte de vopsire, numai pe constructiile sudate acceptate la controalele anterioare. 8.1.21. Se controleaza cu radiatii penetrante numai imbinarile sudate cap la cap, in conditiile prevazute in STAS 6606-75. Imbinarile de colt nu se controleaza cu radiatii penetrante. 8.1.22. Se admit la controlul cu radiatii penetrante numai imbinarile sudate la care se cunosc: - forma si dimensiunile imbinarii, modul de prelucrare a radacinii; - poansonul sudorului. 8.1.23. Radiografiile care nu indeplinesc urmatoarele conditii sunt considerate neinterpretabile si trebuiesc refacute: - suprafata imbinarii sudate trebuie sa fie curata, fara imagini echivoce provenite din vopsea, zgura, stropi sau defecte provenite din prelucrarea filmelor in laborator; - simbolurile si reperele, litere si cifre din plumb, necesare identificarii imbinarii sudate trebuie sa prezinte imagini vizibile si clare; - calitatea imaginii, determinata pe baza indicatorilor de calitate ai imaginii ICI, executati conform STAS 10137-78, trebuie sa corespunda valorilor prescrise. 8.1.24. Defectele de suprafata care apar pe imaginile radiografice se trec in buletinele de control cu radiatii penetrante si se compara cu defectele de calitate admise pentru clasele de calitate prescrise. In cazul in clasele prescrise nu sunt realizate datorita unor defecte de suprafata, intregul lot va fi supus unor noi controale constand in verificarea aspectului si masurarea defectelor de suprafata. 8.1.25. Interpretarea filmelor radiografice si incadrarea in clase de calitate sunt permise numai personalului autorizat. 8.1.26. Prevederile privind metodologia de control, modul de interpretare a rezultatelor si conditiile de autorizare a personalului care lucreaza cu radiatii penetrante se precizeaza prin normative, instructiuni sau prin documentatie. 8.1.27. Imbinarile sudate care nu indeplinesc conditiile de calitate ale claselor prescrise se remediaza si se recontroleaza radiografic. Totodata se face o extindere a controlului cu radiatii penetrante dupa regulile prevazute




PTE-37 1 1

in normative sau documentatie. f. Controlul cu lichide penetrante si controlul cu pulberi magnetice 8.1.28. Controlul cu lichide penetrante si controlul cu pulberi magnetice sunt operatii de control complementare altor metode si au scopul punerii in evidenta a defectelor de suprafata sau din stricta vecinatate, in adancime. 8.1.29. Utilizarea acestor metode de control, pe fazele prevazute in tabelul 1, necesita acordul executantilor si stabilirea conditiilor de executie si interpretare, in documentatie. 8.1.30. Controlul cu lichide penetrante se practica conform STAS 10214-75. 8.1.31. Controlul cu pulberi magnetice se practica conform STAS 8539-78. g. Marcare, depozitare, manipulare, transport, protectie contra coroziunii 8.1.32. Pentru marcarea constructiilor sudate, depozitarea, manipularea si transportul lor trebuie respectate prescriptiile din STAS 767/0-77, cap. 6. 8.1.33. Factorii implicati in aceste faze de executie au obligatia pastrarii starii constructiei in conditiile de calitate in care au receptionat-o pe fiecare faza. Nu este admisa dobandirea unor degradari prin coroziune sau alte cauze mecanice datorate unor conditii necorespunzatoare de depozitare, manipulare sau transport. 8.1.34. Acoperirile protectoare contra coroziunii ale constructiei sudate se prescriu prin documentatie, in conditiile din STAS 10762/1-83. 8.2. RECEPTIILE FURNITURILOR SI LUCRARILOR DE MONTAJ Receptiile furniturilor si lucrarilor de montaj se vor face in conformitate cu prescriptiile in vigoare: STAS 767/0-77, STAS 8796/1, 2, 3-80, C 150-84, C 133-82 si C 056-85. In acest sens, rezultatele verificarilor si incercarilor mecanice ale furniturilor si lucrarilor de montaj, in diversele faze de realizare a imbinarilor cu suruburi de inalta rezistenta pretensionate, vor fi consemnate in documente de certificare a calitatii, dupa cum urmeaza: - nota de constatare asupra preasamblarii uzinale, consemnandu-se abaterile dimensionale de la limitele admisibile, remedierile efecuate si metodele prescrise folosite conform punctului 3.13, C. 133-82; o copie dupa nota de constatare se constituie in piesa la dosarul de receptie; - nota de constatare asupra preasamblarii la santier, executata in conditiile prezentate la punctul 3.19 C. 133-82, care se constituie, de asemenea, in fisa la dosarul de receptie; - documentele de certificare a calitatii organelor de asamblare: suruburi, saibe, precum si buletinul de incercari mecanice efectuate la santier sau in laboratoare de specialitate, in cazurile de litigiu, conform punctului 3.23 (C. 133-82); - procesele verbale de verificare pe faze a calitatii executiei imbinarilor prin suruburi de inalta rezistenta, in care se consemneaza rezultatele verificarilor efectuate in diferite faze de executie a montajului, inclusiv pregatirea suprafetelor de contact (pct. 3.23, 3.24, 3.28, 3.29, 3.30 din normativul C 133-82). Procesele verbale se vor intocmi conform modelului din anexa 4, din normativul C 13382.




PTE-37 1 1

8.3. TEHNOLOGIA DE MONTARE Documentele pentru tehnologia de montare, care trebuie sa fie intocmite de intreprinderea ce efectueaza lucrarile de montare, vor cuprinde obligatoriu: a. masuri privind depozitarea si transportul pe santier a elementelor de constructie din otel; b. organizarea asamblarii in tronsoane, pe santier, a elementelor din otel, cu indicarea mijloacelor de transport si de ridicat necesare; c. indicarea dimensiunilor a caror verificare este necesara pentru asigurarea realizarii tolerantelor de montare impuse prin proiectul de executie si prin prescriptiile tehnice; d. materialele de adaos, metoda de prelucrare a marginilor pieselor, procedeul si regimul de sudare, planul de succesiune a executarii sudurilor de montaj, masurile ce trebuie luate pentru evitarea sau reducerea in limitele admise a deformatiilor si eforturilor remanente produse prin sudurile de montaj, prelucrarea ulterioara a suprafetelor cordoanelor de sudura la elementele solicitate dinamic, etc. Modificarea proiectelor de executie, necesitata eventual de simplificarea procesului tehnologic de montare, se va face numai cu acordul prealabil, in scris al proiectantului si beneficiarului; e. masuri pentru executia imbinarilor cu suruburi pretensionate; f. verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru elementele montate; g. marcarea elementelor si ordinea fazelor operatiei de montare; h. asigurarea stabilitatii elementelor din otel in fazele operatiei de montare; i. planul operatiilor de control in conformitate cu prevederile proiectului de executie si a prescriptiilor tehnice; j. metodele si frecventele verificarilor ce trebuie efectuate pe parcursul si la terminarea fazelor. 8.4 LA TERMINAREA LUCRARILOR DE MONTARE La terminarea fiecarei faze a lucrarilor de montare (prin care in specificul constructiilor metalice, se intelege lucrarile de montaj a fiecarei categorii de elemente din otel, pe un sector dat), se va efectua verificarea calitatii lucrarilor de montare executate, care va cuprinde: -examinarea existentei si continutului documentatiei de atestare a calitatii, care trebuie sa cuprinda: a. certificatele de calitate sau buletine de incercari pentru toate piesele si materialele metalice folosite atat la montare cat si la eventualele refaceri, consolidari sau remedieri executate; b. procese verbale pentru lucrari ascunse, buletine de incercare nedistructiva a sudurilor cap la cap, a caror executare la montare este prevazuta in proiectul de executie, buletinele unor eventuale incercari dispuse prin dispozitiile de santier ale proiectantului, prin actele de control, etc. c. tabele cu poansonul sudorilor autorizati care au executat sudurile de montare; d. fisele in care au fost consemnate rezultatele controlului efectuat de echipe special atestate, insarcinate cu executia si cu controlul imbinarilor de inalta rezistenta, conform prevederilor C 133-82; e. dispozitii de santier ale proiectantului si beneficiarului date pe parcursul montarii, referatele eventualelor expertize tehnice la care a fost supusa structura metalica, procesele verbale incheiate de organele de control in constructii; f. procesele verbale de receptie a refacerii, consolidarii sau remedierii tuturor deficientelor de confectionare si montare constatate eventual cu ocazia receptiei elementelor si materialelor metalice la primirea pe santiar, verificarea calitatii in timpul montarii elementelor




PTE-37 1 1

metalice, controalele efectuate de proiectant, beneficiar sau organele de control in constructii; g. piesele scrise si desenate ale proiectului de executie cu toate modificarile si completarile intervenite pe parcursul montarii, insotite de aprobarea in scris a proiectantului si beneficiarului pentru fiecare in parte; -verificari directe care se refera la: a. terminarea integrala a lucrarilor de montare din cadrul fazei; b. verificarea dimensionala si calitativa, bucata cu bucata, a imbinarilor si celorlalte lucrari de montare a elementelor metalice care au fost executate in cadrul fazei respective, inclusiv eventualele refaceri, consolidari sau remedieri care au fost dispuse prin actele de pct. d. Abaterile limita admise la lucrarile de montare sunt cele cuprinse in STAS 767/077. Verificarea calitatii la terminarea fazelor de lucrari de montare va fi efectuata de conducatorul tehnic al lucrarii si de delegatul compartimentului CTC. In cazul in care aceste lucrari sunt destinate a fi ascunse, verificarea si inregistrarea rezultatelor se va face conform instructiunilor respective. Fazele lucrarilor de montare si ordinea cronologica a acestora, vor fi cele mentionate in proiectul pentru tehnologia de montare. Eventual, in cazul nementionarii acestora in documentatia pentru tehnologie si montare, fazele se stabilesc in scris la inceputul lucrarii, de conducatorul tehnic. Specificarea verificarilor efectuate, rezultatele obtinute in cadrul verificarii calitatii la terminarea fiecarei fazei de lucrari de montare, precum si concluziile cu privire la posibilitatea inceperii lucrarilor in cadrul fazei urmatoare, masurile pentru remedierea deficientelor eventual constatate in cursul verificarii, etc. vor fi consemnate in procese verbale. 8.5. VERIFICARI IN CADRUL RECEPTIEI PRELIMINARE A OBIECTULUI In cadrul receptiei preliminare a obiectului, verificarea calitatii elementelor din otel se efectueaza prin verificarea existentei si continutului documentatiei care atesta calitatea precum si prin verificari directe. 8.5.1. Pentru constructia metalica care intra in componenta obiectului de receptionat, intreprinderea de montare, in colaborare cu beneficiarul, este obligata sa pregateasca si sa predea comisiei de receptie: - documentatiile de atestare a calitatii elementelor din otel, a materialelor de montare; - procesele verbale si actele de constatare incheiate cu ocazia verificarii prin incercari directe a calitatii elementelor din otel si a materialelor metalice de montare, la inceperea lucrarilor de montare, pe parcursul efectuarii lucrarilor si in incercarile directe la terminarea fazelor de lucrari. 8.5.2. Comisia de receptie preliminara, prin membrii sai de specialitate si prin specialistii din afara ei in cadrul verficarilor pe intregul obiect, va efectua pentru constructia metalica: - verificarea existentei si a continutului documentatiilor prevazute mai sus, precum si a realizarii frecventei incercarilor directe in conformitate cu prevederile proiectului si prescriptiilor tehnice. In cazul lipsei totale sau partiale a documentatiilor mentionate, sau cand se va constata o frecventa mai redusa a verificarilor, comisia de receptie va stabili daca este necesar sa fie facute noi incercari, verificari, sau daca este necesara expertizarea tehnica in scopul de a se confirma calitatea elementelor sau lucrarilor atestate prin documentele lipsa; - verificari directe prin sondaje, in numar suficient pentru a-si putea forma convingerea asupra indeplinirii calitatii lucrarilor, in conformitate cu prevederile documentatiei prezentate. In cazul ca o parte din aceste verificari dau rezultate nesatisfacatoare, se va proceda conform caiet I pct. 2.5 din C 056-85. In toate cazurile in care documentele necesare lipsesc, sunt insuficiente sau se




PTE-37 1 1

consemneaza rezultate necorespunzatoare, comisia va proceda conform caiet I, pct. 2.8 din C 056-85. 9. APARATE, SCULE, DISPOZITIVE, UTILAJE SI MIJLOACE DE TRANSPORT - macara 60 to - grup electrogen - convertizor - aparat de sudura - cap tractor + remorca tip treiler 10. MASURI DE PROTECTIA MUNCII , DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR SI PROTECTIA MEDIULUI Pe durata executarii lucrarilor se vor respecta toate regulile de securitate si de sanatate in munca , de situatii de urgenta si protectia mediului prevazute in documentatia de executie sau indicate de catre beneficiar si anume : este obligatorie efectuarea zilnica a instructajului de protectia muncii , corespunzator procesului de executie ; - dotarea muncitorilor cu echipament individual de protectie corespunzator riscurilor identificate la locul de munca ; - se vor crea cai de ocolire ale gropilor de fundatie astfel incat sa fie eliminate riscul caderii in gropile de fundatii; - in zonele in care se localizeaza cabluri electrice , conducte de gaze , se vor contacta inainte reprezentantii societatilor care le au in exploatare , astfel incat lucrarile sa se desfasoare sub supravegherea lor directa pentru evitarea accidentelor , exploziilor sau incendiilor; - circulatia in santier se va face , pe cat posibil , separat pentru lucratori , mijloace auto si utilaje .In cazul in care nu este posibil acest lucru se va face instructaj special privind circulatia pe un traseu comun; - este interzis accesul persoanelor straine in incinta santierului; - muncitorii nu vor parasi locul de munca fara aprobarea sefului ierarhic ; - este interzisa executarea de operatiuni la care muncitorii nu au fost instruiti si autorizati - este interzisa introducerea sau consumul de bauturi alcoolice sau prezentarea la program a muncitorilor in stare de ebrietate ; - se va asigura zilnic la sfarsitul programului curatenia si intretinerea zonei de lucru; - se vor lua toate masurile ca la sfarsitul programului de lucru sapaturile sa fie imprejmuite si semnalizate corespunzator ; - este interzisa depozitarea si/sau arderea gunoaielor , deseurilor combustibile in ampriza lucrarii ; - se interzice depozitarea de materiale sau echipamente tehnice in zona de lucru , aceasta operatie efectuandu-se in perimetrul organizarii de santier; - se vor utiliza la lucrari numai echipamente tehnice care corespund prevederilor din normativele de securitate si sanatate in munca , care nu pun in pericol viata sau sanatatea salariatilor sau a altor persoane aflate in zona de lucru sin u polueaza mediul - se vor asigura masurile igienico sanitare la locul de munca - se interzice folosirea instalatiilor de incalzire improvizte in depozite , baraci , birouri - se vor asigura toate masurile PSI necesare , dotand organizarea de santier cu mijloace de stingere conform cu reglementarile in vigoare - se interzice amplasarea pe santier a unor depozite temporare de carburanti si lubrefianti care pot polua terenul in urma unor eventuale pierderi ;




PTE-37 1 1

-

este interzisa repararea pe santier a utilajelor si mijloacelor auto pentru evitarea scaparii accidentale de carburanti si lubrefianti ; materialele necesare executarii lucrarilor se vor depozita in locuri bine stabilite , amenajate corespunzator in vederea evitarii poluarii solului si subsolului si a drumurilor publice deseurile menajere vor fi depozitate in spatii si recipiente special amenajate care vor fi apoi evacuate in locuri autorizate . pentru transportul materialelor si deseurilor se vor folosi mijloace echipate cu dispozitive care sa impiedice imprastierea lor in incinta santierului sau pe arterele de circulatie. in timpul intemperiilor se vor lua masuri de evacuare ordonata a apelor catre gurile de scurgere , impiedicandu-se imprastierea pamantului pe carosabil sau imprastierea lui in zonele limitrofe;

11. RAPOARTE SI NREGISTRRI - Certificate de calitate pentru otelul folosit la confectia metalica - Declaratii de conformitate privind confectia metalica - Procesele verbale de receptie pe santier a elementelor de constr. livrate de uzina; - Procese verbale de lucrari ascunse; - Procese verbale de remedieri efectuate la montaj, nsotite de avizele scrise ale proiectantului pentri toate cazurile n care acesta a indicat solutia respectiva ; - Procese verbale de receptie calitativa 12. CRITERII DE ACCEPTARE Lucrarea se considera terminata si acceptata daca a fost realizata conform instructiunilor si normativelor tehnice in vigoare si daca au fost intocmite inregistrari de calitate.

FUNCTIA NUME DATA SEMNATURA

ELABORAT CQ 11.04.2011

VERIFICAT RMC 11.04.2011

APROBAT RTE 11.04.2011

Pte 37 Procedura Confection Are Si Montare Structura Metalica

Documents

Transcript of Pte 37 Procedura Confection Are Si Montare Structura Metalica